Page 1

Popândãii stau în calea lucrãrilor la Parcul fotovoltaic Pristol Pagina 3

lar p m IT e x E ATU GR

ªmecherii de Mehedinþi toacã banii statului în Gorj

ªuþii !

Pag ina 3

Pagina 4

DETECTIVUL on line

Serie nouã

Anul XIII

Numãrul 1

Noiembrie 2013

Publicaþie editatã de Agenþia de Detec tiv i Par ticular i TUD OR Cãpuºa… politicianului ! Cãpuºa, un acarian parazit, care se hrãneºte cu sângele gazdei, ce poate fi pasãre, mamifer, om. Înþepãtura capuºelor poate determina leziuni ale pielii, poate provoca paralizii. În România au fost identificate 27 de specii de cãpuºe, cea mai periculoasã fiind cãpuºa…

Focul dragostei ºi clemenþa autoritãþilor l-au transformat în piroman

Editor ial politicianului. În Mehedinþi a pãrut o forma ciudatã, un fel de mutant, care nu are forma pe care o ºtim, ci a luat forma de „covrig”. Politicienii nostri sunt cãpuºile firmelor de stat, ºi ele sug “sângele poporului”, adicã avuþia naþionalã. Dar existã ºi simbioza. Aºa cum copacul are muºchiul, ºi politicianul are cãpuºa lui.I se înfige în gât, sub pãr,sã nu se vadã ºi îl infecteazã pe politician, de te miri cã l-ai cunoscut cândva ca om ca lumea ºi de când a devenit politician nu mai dã nici bunã ziua. Mereu auziþi întrebarea: “Ce s-o fi întâmplat oare cu omul ãla, de sa schimbat aºa de mult!” Nimic, a fost înþepat de o cãpuºã care s-a aciuit în gâtul lui, ºi suge, pânã bietul politician ajunge la paralizie. Cãpuºele, au ºi ele duºmani naturali: frigul(-20 grade), viespiile ºi bibilicele (doar douã pãsãri pot curãþa 8.000 de metri pãtraþi, într-un an). Cine însã le omoarã pe capuºele din gâtul politicianului? Acestea sunt extrem de periculoase.Am tras aceastã concluzie dupã ce am citit un studiu comparat fãcut între cãpuºa insectã ºi cãpuºa politician. Desigur, n-a durat mult pânã când am observat asemãnãri demenþial de izbitoare între cei doi subiecþi. Prima ar fi cã atât capuºei insecte cât ºi celei politican le place sã se înfingã cu tot corpul în gazdã ºi s-o sugã pânã la epuizare. ªi totuºi, dornicã de îngrãºare rapidã, cãpuºa politician este mult mai agresivã decât insecta. κi schimbã gazda (partid, primãrie, funcþie politicã, parlament, guvern, consiliu, orice unde sunt bani), cu o repeziciune de neimaginat, iar debitul cu care poate suge este alarmant de mare. O altã asemãnare ar fi cã îºi fac apariþia ºi ne invadeazã în aceeaºi perioadã a anului: mai-iunie. Aparent sunt blânde ºi inofensive dar în realitate atacã ºi muºcã pe neaºteptate. Victimele nu au scãpare ºi pot rãmâne distruse pe viaþã dacã nu sunt extrase repede din gazdã ºi nimicite. Dacã pe cãpuºele insecte mai poþi da cu flit ca sã le alungi de pe tine, de cãpuºele politician este extrem de greu sã scapi. Au un ADN atât de scârbos cã nici cu DNA-ul nu le pui pe fugã. Sug totul pânã nu mai rãmâne absolut nimic în urma lor. Cãpuºele insecte au apãrut doar prin câteva judeþe în timp ce cele politice sunt peste tot în þarã. Singura neasemãnare este cã insecta trãieºte puþin ºi suge cât îi trebuie sã se hrãneascã pe sine, iar cãpuºa politician are o viaþã lungã, lipsitã de griji ºi agoniseºte ºi pentru urmaºii, urmaºilor ei. Concluzia este una singurã. Ambele sunt paraziþi ºi trebuie stârpite pentru cã atacã omul. Pentru cãpuºele insectã s-a început deja sã se dea cu flit prin parcuri. Când oare va începe ºi o campanie de stârpire a cãpuºelor politician?!!!

DUMITRU TUDOR CMYK

Aproape 20 de cetãþeni din comuna Tîmna au organizat un protest la care ºi-au exprimat nemulþumirile legate de activitatea sau mai bine zis de inactivitatea unor poliþiºti ºi procurori, care „rezolvã” în dorul lelii problemele pe care le fac “cãlcãtorii” de lege. Printre ei s-a aflat ºi Doinel Laes, care îºi cautã dreptatea de multã vreme. Cu toate demersurile fãcute, familia Laes este obligatã sã facã faþã, cu propriile mijloace, acþiunilor unui anume Dan ªtefan, ins care s-a aflat ºi se aflã în ceartã cu legea. Necazurile familiei Laes, din comuna Tîmna, au început în anul 2008, atunci când Tatiana, asistentã la Dispensarul medical din localitate, l-a cunoscut pe un anume Dan ªtefan, din satul Biban, comuna Pãdina Mare, judeþul Mehedinþi. Bãrbatul s-a prezentat ca fiind liber de contract marital ºi între cei doi s-a stabilit o

relaþie de amiciþie. Omul chiar avea planuri mari pentru Tatiana, pe care vroia sã o ducã în Italia, acolo unde îi oferea de lucru în meseria ei. Fata a condiþionat plecarea de …încheierea cãsãtoriei, dar proaspãtul amorez i-a spus cã nu a primit hotãrârea de divorþ. Lucrurile s-au complicat în preajma Anului Nou, când femeia a luat legãtura cu „fosta” nevastã a lui Dan ªtefan, de la care a aflat cã nici mãcar nu fusese înaintatã acþiunea de divorþ. ªantaj, ameninþãri ºi tentative de lipsire de libertate În aceste împrejurãri, Tatiana a rupt relaþia cu Dan ªtefan, însã acesta a trecut la ºantaj ºi ameninþãri. Fãcea caz de niºte fotografii indecente aranjate pe calculator,cu care spera cã o va face pe fosta iubitã sã revinã la gânduri mai bune. Poliþiºtii din comunã au fost sesizaþi, dar au considerat cã este vorba doar de o „ceartã între iubiþi”.

Între timp, iubãreþul interesat a arendat un teren în apropierea gospodãriei familiei Laes, de unde îºi supraveghea …inamicii. A fost surprins de capul familiei când trãgea cu ochiometrul pe geam ºi au avut primul conflict, tatãl Tatianei lovind cu piciorul autoturismul în care se retrãsese ªtefan. Au urmat niºte încercãri de a introduce cu forþa în maºinã pe fosta iubitã. Douã s-au întâmplat în comunã, iar una pe drumul de întoarcere de la Drobeta Turnu Severin. Fata venise la oraº pentru a-ºi rezolva unele probleme. Maºina în care se afla a fost urmãritã ca-n filme de Dan ªtefan. A vrut sã o urce din nou cu forþa în autoturismul lui, dar au intervenit câþiva taximetriºti, care l-au obligat sã-ºi schimbe planurile. În cele din urmã, ºi-a pus în practicã ºi ameninþãrile care vizau incendierea gospodãriei. (continuare în pag.3)

Comisarul BERBECEANU… un SERPICO de ROMÂNIA ! Nu ºtiu câþi dintre voi, cititorii mai tineri, aþi auzit despre Frank Serpico. Pe scurt, este un fost poliþist american care, într-o perioadã de explozie a criminalitãþii pe strãzi ºi, evident, a corupþiei în poliþie, a preferat sã-ºi riºte viaþa pentru a respecta jurãmântul depus la intrarea în instituþie. Deºi putea s-o ducã boiereºte, cum fãceau colegii lui, din ºpãgile primite de la infractori, a preferat sã lupte cu sistemul, pânã ce a fost împuºcat. (continuare în pag.4)

Cicã Funar ºi Vadim erau detectivi, ºi sunt chemaþi sã investigheze o moarte suspectã. Ajunºi la locul faptei gãsesc un ungur culcat, cu faþa la pãmânt, cu un glonþ în ceafã ºi un cuþit înfipt în spate. Se duce Vadim lângã el, se uitã... Vede cã-i ungur... Se uitã... Se gândeºte... ªi merge la Funar ºi îi spune: “Bã, de 20 de ani de când sunt detectiv, aºa sinucidere n-am mai vãzut!”

Agenþia TUDOR I nve s t i g a þ i i p r i v a t e


DETECTIVUL

Pag. 2

Nr. 1 * NOIEMBRIE 2013

ACCESAÞI link-ul de mai jos ºi citiþi alte articole de interes, pe teme de actualitate ! w w w. d e t e c t i v u l o n l i n e . ro Aceastã þarã ºi canaliile ei politice

Ce a fãcut strãinãtatea din bietul român?

Prof.univ. dr. gen.(r) Stan PETRESCU

Pãrintele Justinian Pârvu

Prof. univ. dr. Ion Coja

Utilitatea cooperarii dintre detectivi ºi avocaþi !

Cum au ajuns românii sã îºi spioneze viitoarele soþii!

Urmãrite înainte de nuntã, de cãtre detectivi ! Avem acum un pont pentru domniºoarele care sunt pe cale sã se mãrite. Fiþi foarte atente cui vreþi sã îi spuneþi “Da!”. Tot mai mulþi bãrbaþi cer dovezi clare cã alesele lor sunt fidele ºi cu un trecut imaculat, aºa cã angajeazã detectivi particulari. Învestigaþiile acestora sunt legale câtã vreme nu încalcã dreptul la viaþa privatã. Adicã nu au voie sã monteze microfoane, sã spargã e-mailul, ori sã intercepteze discuþii telefonice. Andrei era îndrãgostit pânã peste cap de iubita lui ºi în toamna acestui an plãnuiau sã se cãsãtoreascã. Cum el a fost nevoit sã plece la muncã în Germania, viitoarea soþie a rãmas acasã. Când a simþit cã relaþia dintre ei s-a rãcit, Andrei a intrat la bãnuieli. A angajat un detectiv particular ca sã o urmãreascã pas cu pas. Ce a aflat l-a lãsat fãrã cuvinte. Iubita lui îl înºela cu un altul. “Dupã o sãptãmânã am primit pe e-mail poze ºi video cu domniºoara. Se distra ºi eu munceam. ªi normal cã trebuia sã facem ºi nunta ºi am anulat-o. (…) Am anulat nunta, am pus totul pe faþã, mi-a recunoscut ºi asta a fost”, a spus Andrei. Detectivii particulari primesc des astfel de cereri. Sunt ºi situaþii în care nu este pusã la îndoialã fidelitatea partenerului, ci mai degrabã întâmplãrile din trecutul acestuia. “Din pãcate pentru ei le-am demonstrat, le-am arãtat dovezi care i-au determinat în final sã renunþe atât la partener, cât ºi la viitorul avut împreunã”, a spus un detectiv particular. Munca detectivilor particulari este însã strict limitatã de lege. În principiu pot urmãri pe cineva ºi au voie sã strângã probe video cu persoanele pe care le verificã. “Cu certitudine aº putea spune cã nu are voie sã planteze tehnicã în casele persoanelor urmãrite. Poate doar sã le supravegheze. Nu are voie sã le intercepteze, sã planteze tehnicã în casele persoanelor urmãrite. Spargerea e-mailului, ele sunt infracþiuni prevãzute de legea penalã”, a dezvãluit Cãlin Stãiculescu, avocat. Legea detectivului spune clar cã activitatea lui de investigare nu trebuie sã încalce dreptul la viaþa privatã ºi nici dreptul la proprietate. Dincolo de asta, rãmâne de vãzut cum îºi vor privi partenerii cei care aflã cã au fost monitorizaþi.

Detectivul de serviciu

O GREªEALÃ CAPITALÃ A LUI NICOLAE CEAUªESCU

Unul dintre cele mai interesante domenii este cel al obþinerii de probe sau gãsirea unor martori importanþi. În acest sens, o colaborare mai strânsã cu avocaþii ar aduce rezultate valoroase pentru clienþi. Activitatea detectivilor poate veni în ajutorul muncii avocaþilor. Pe de-o parte, detectivii indicã clienþilor cã atunci când au deja un avocat sã se consulte cu acesta cu privire la ce este util de aflat astfel încât munca de investigaþii a detectivilor sã fie þintitã cãtre ajungerea la rezultate concrete ºi care sã poatã fi folosite de cãtre avocat cu eficienþã în folosul clientului. Sunt câteva exemple de cazuri în care rezultatele investigaþiilor realizate de cãtre detectivi care leau oferit avocaþilor instrumente de soluþionare a unor speþe. Spre exemplu, un client a fost implicat într-un accident de circulaþie ºi cu toate cã era convins de faptul cã nu avea nici o parte de vinovaþie nu putea sã demonstreze acest lucru din cauza circumstanþelor ce-i pãreau potrivnice. Dupã activitãþi specifice de investigaþii, detectivii au realizat o listã cu câteva persoane care au fost de faþã la

producerea accidentului ºi care au dorit sã aparã ca martori. Astfel, clientul respectiv a reuºit sã-ºi dovedeascã nevinovãþia. Alte exemple se referã la obþinerea de dovezi privitoare la respectarea sau nerespectarea programului de vizitã în cazul copiilor care sunt în grija unuia dintre pãrinþii divorþaþi sau dovezi ale modului în care pãrintele respectiv se îngrijeºte de copil. În aceste situaþii, detectivii particulari pot fi utili avocaþilor. Cei care au lucrat cu detectivii ºtiu deja acest lucru, iar ceilalþi pot solicita colaborarea unor agenþii de detectivi, pecum Agenþia TUDOR, agenþie cu experienþã deloc de neglijat ºi nenumãrate cazuri grele care au fost soluþionate cu succes pe tot teritoriul þãrii.

Detectivul de serviciu

C ons t it u þ i a Rom â n i e i , a r t i co lu l 3 0 :

“Liber tatea de expr imare” (1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi libertatea creaþiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisã. (3) Libertatea presei implicã ºi

libertatea de a înfiinþa publicaþii. (4) Nici o publicaþie nu poate fi suprimatã. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masã obligaþia de a face publicã sursa finanþãrii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaþa particularã a persoanei ºi nici dreptul la pro-

pria imagine. (7) Sunt interzise de lege defãimarea þãrii ºi a naþiunii, îndemnul la rãzboi de agresiune, la ura naþionalã, rasialã, de clasã sau religioasã, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenþã publicã, precum ºi manifestãrile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Rãspunderea civilã pentru

informaþia sau pentru creaþia adusã la cunoºtinþa publicã revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestãrii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în conditiile legii. Delictele de presã se stabilesc prin lege. [...]


Nr. 1 * NOIEMBRIE 2013

DETECTIVUL

Pag. 3

ªmecherii de Mehedinþi toacã banii statului în Gorj Învârtiþii democraþiei originale din România au înþeles bine numai 47 de ani, iar alte 9 familii aºteaptã cu înfrigurare sã sensul unor vorbe din bãtrâni, conform cãrora nu este bine sã- vadã ce se va întâmplã cu ortacii rãniþi în accident. Patronul þi faci nevoile lângã casã, pentru cã pute ºi te vorbesc vecinii. Constantin Izvoranu îºi vede mai departe de viaþã ºi de... profit De aceea, unii patroni mehedinþeni, abonaþi la visteria statului, ºi se va alege, probabil, cu o amendã. Care va fi un mizilic pe ºi-au mutat afacerile în Gorj, acolo unde, pe la lîngã banii pe care i-a încasat ºi îi încaseazã unitãþile miniere ºi energetice existã caºcaval din contractele cu unitãþile miniere ºi Constantin IZVORANU din belºug. Un accident mortal l-a dat de gol energetice din judeþul Gorj. pe afaceristul severinean Constantin Izvoranu, CEO începe sã se prindã! patronul firmei Alpha Construct Sistem, unul De la cest accident stupid, intrând mai adânc dintre cei care au prins vlagã ºi tupeu pe in tenebroasele afaceri, conducerea societãþii cheltuiala statului. a început sã realizeze cam s-au fãcut Izvoranu face parte din fosta clientelã contractele pe vremea portocaliilor. Din portocalie, fiind numit omul de casã al PDL în aceastã cauzã conducerea CEO intentioneazã afacerile cu statul. Legãtura dintre Izvoranu sã internalizeze acest tip de servicii la care mai ºi ºoferul decedat în accident, este cã ºoferul sunt abonaþi ºi alþi pseudoafaceriºti de genul lucra pentru firma afaceristului. lui Constantin Izvoranu, renunþând începând Un mor t, un miner prins între fiarele cu 2014 la contractele de sute de miliarde de contorsionate ºi 7 ortaci rãniþi. Acestea au fost lei încheiate cu aceºtia. Probabil, simþind cã va consecinþele unui accident în care o pierde aceste contrate, freacã toatã ziua autoutilitarã mixtã, de transport marfã ºi persoane, mai bine caloriferul din hol, aflat in faþa biroului preºedintelui zis un jaf de maºinã cumpãratã la mâna a doua din Germania, Consiliului judeþean Mehedinþi, Adrian Duicu. Un prieten decum sunt toate utilajele lui de altfel, dupã spusele ºoferului al lui Duicu, i-a atras atenþia acestuia ca pe hol aºteaptã de decedat, s-a rãsturnat, dupã ce a rãmas blocatã pe o pantã, la vreo orã Izvoranu ºi Bãdescu. cariera Roºiuþa. ªoferul decedat lucra pentru firma lui -Lasã-i sã aºtepte, sã vadã ºi ei cine este acum ºeful! Mi se Constantin Izvoranu, ale cãrui contracte cu societãþile statului pare corect rãspunsul. Slugile, trebuie sã stea tot timpul la din minerit ºi energie aveau ca obiect ºi închirierea vehiculelor uºã. de transport marfã. Conform ziariºtilor de la „Gorj Domino”, Dosar penal în cercetare la Parchetul Motru firmele lui Constantin Izvoranu au încheiat în numai doi ani, Pe rolul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Motru s-a 2010-2012, contracte în valoare de 820 de miliarde de lei vechi constituit o cauzã penalã în care se efectueazã cercetãri cu cu unitãþile care compun Complexul Energetic privire la accidentul produs în perimetrul Oltenia (CEO). Unele dintre acestea vizau ºi Carierei Roºiuþa, soldat cu decesul unui transport cu vehicule blindate ºi curierat muncitor ºi rãnirea altor opt. La faþa locului pentru unitãþile fostei S. N. L. O : Husnicioara, s-a deplasat o echipã mixtã alcãtuitã din Roºiuþa, Lupoaia ºi Rovinari. lucrãtori din cadrul Poliþiei Municipiului Profit cu orice preþ ! Motru ºi reprezentanþi ai Inspectoratului Accidentul de la Roºiuþa a mai scos la ivealã Teritorial de Muncã Gorj care, sub ºi un alt aspect, care þine de dorinþa unora de coordonarea unui procuror, efectueazã a câºtiga cât mai mult, cu investiþii mici sau cercetãri pentru stabilirea împrejurãrilor în deloc, fãrã sã se gândeascã o clipã la viaþa care s-a petrecut accidentul. „Din primele angajaþilor. ªoferul decedat la Cariera Roºiuþa cercetãri a rezultat cã, în timp ce se afla la Constantin BÃDESCU se plânsese fratelui sãu, înainte de a pleca în volanul unui autovehicul ce transporta mai cursã, cã maºina pe care lucreazã nu prea are mulþi muncitori, fiind angajat în urcarea unei frâne. Starea tehnicã a autoutilitarei este una dintre pistele pante, conducãtorul autoturismului a pierdut controlul verificate de cãtre membrii comisiei care cerceteazã cazul. volanului ºi s-a rãsturnat”, spun procurorii Parchetului Motru. Indiferent de rezultat, un om ºi-a încheiat socotelile cu viaþa, la Bãrbatul care a decedat în urma tragicului accident avea 47 de

Focul dragostei ºi clemenþa autoritãþilor l-au transformat în piroman (continuare din pag.1) N. U. P sau „ Nu Urmãriþi Piromanul !” Imediat, seara, dupã incidentul aplanat de taximetriºti, îndrãgostitul s-a transformat în piroman. Doinel Laes susþine cã i-a incendiat baza furajerã, folosinduse pentru deplasare ºi fuga de la locul faptei de un Mercedes argintiu, cu numarul MH-04- PNG. Urmeazã ºi alte focuri, la rastelul de butelii pe care familia Laes îl avea sun contract de distribuþie încãrcãturi de aragaz, din nou la baza furajerã, fiind afectate ºi furajele unui alt consãtean, ºi la stupina unui cetãþean din Pruniºor, a cãrui fiicã era martor în dosarul de lipsire de libertate. Întâmplãtor sau nu, când s-au produs aceste evenimente, au fost martori care l-au vãzut prin apropiere pe Dan ªtefan. La toate aceste dosare, cât ºi la un altul de furt, poliþiºtii au propus neînceperea urmãririi penale, soluþie acceptatã de procurori. În aceste condiþii, Neînceperea Urmãrii Penale (NUP) se traduce în viziunea pãgubitului Doinel Laes ºi a celor care se aºteaptau sã fie apãraþi de cei care trebuie sã impunã domnia legii în „Nu Urmãriþi Piromanul !” . Protest pentru dreptate Acestea sunt motivele pentru care, împreunã cu alþi cetãþeni din zonã, Doinel Laes a participat la un protest, la care ºi-au exprimat nemulþumirile faþã de modul facil în care cei puºi sã aplice legea au tratat necazurile pe care i le pricinuieºte Dan ªtefan. Nu cred cã protestul va avea ecou, deoarece a fost aprobat sã se desfãºoare într-un loc aproape ascuns, pentru cã, dupã spusele unui guru politic al judeþului, într-un alt context, în Mehedinþi nu existã nemulþumiri ºi, evident, nici oameni nemulþumiþi. Deocamdatã, familia Laes sperã ºi asteaptã ca poliþia ºi procuratura sã se apuce de dreapta judecatã, iar cei vinovaþi sã-ºi primeascã „recompensa” pentru faptele lor. Detectivul Nae (va urma)

ani, era cãsãtorit ºi avea douã fiice majore. Una dintre ele urma sã se cãsãtoreascã peste puþin timp. Probleme tehnice la maºinã? Siguranþa salariaþilor, pusã în discuþie Comisia de anchetã va stabili cauza producerii accidentului de muncã, þinând cont de starea tehnicã a maºinii de transport muncitori ºi alte elemente care ar fi putut contribui la producerea evenimentului. Fratele bãrbatului decedat a declarat cã acesta îi spusese de dimineaþã – ultima datã când cei doi au vorbit – cã maºina pe care lucreazã nu are frâne. Preºedintele Sindicatului din Cariera Roºiuþa, Gabriel Roºca, atrage atenþia asupra problemelor existente la maºinile care transportã ortaci. “Eu am atras atenþia ºi în trecut asupra a ceea ce se întâmplã cu acest tip de transport. Am avut un incident similar ºi maºina transporta 50 de oameni, dar atunci nu s-a rãsturnat. Era alt ºofer, care a fost concediat. Acum am înþeles cã ºoferul de acum ar fi rãmas blocat în pantã ºi a vrut sã dea înapoi ºi a deschis uºa, sã vadã, ar fi cãzut din maºinã ºi a venit peste el. Nu ºtiu ce probleme au fost cu frânele. Sper ca acum sã fie verificatã starea tehnicã a tuturor maºinilor. Este vorba de siguranþa salariaþilor”, a declarat liderul de sindicat Gabriel Roºca. Bãlan, extremã urgenþã ! În Dominoul colegilor noºtri de la Gorj ºi-a gãsit locul încã un afacerist mehedinþean, dedulcit la contracte cu statul.Vechii abonaþi ai sistemului energetic sunt nelipsiþi ºi în actualul Complex Energetic Oltenia. Aºa se face cã ºi TPSUT Mehedinþi a obþinut în aceastã lunã un nou contract de la CEO pentru închirierea vehiculelor de marfã ºi persoane cu ºofer pentru UMC Husnicioara. Firma cu pricina este cunoscutã ca un cal breaz în minerit ºi energie, aparþinând afaceristului mehedinþean Dan Bãlan. Relaþia acestuia cu fosta SNLO este notorie, TPSUT Mehedinþi aflându-se printre „cãpuºele” CEO în documentele Curþii de Conturi. De aceastã datã, firma mehedinþeanã va asigura transportul minerilor de la Husnicioara în baza unui contract încheiat într-o „situaþie de urgenþã extremã survenitã în urma unor evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritatea contractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabilite în directivã”. Ar mai fi de spus cã afacerea costã aproape douã miliarde de lei, fãrã TVA – mai exact, 195.738 de lei, conform anunþului de atribuire 141194 din 28.10.2013. Pentru cei care nu ºtiu, „situaþia de urgenþã extremã” duce la un salt peste procedura de licitaþie ºi asigurã contracte doar pentru cei care au... auzul bun ºi ºtiu cum sã miºte... din urechi ! (va urma)

Þeapa H2O: Cum se îmbogãþesc comercianþii de apã platã ÎN NUMÃRUL VIITOR VE-ÞI CITI UN AMPLU MATERIAL DESPRE MODUL ÎN CARE COMERCIANÞII DE APÃ PLATÃ FAC AVERI COLOSALE NUMAI ªI NUMAI PRIN ...ÎNªELÃCIUNE!

Popândãii stau în calea lucrãrilor la Parcul fotovoltaic Pristol Prin asociere în participaþiune cu Consiliul local Pristol, un investitor spaniol vrea sã construiascã un parc fotovoltaic în localitate. Lucrãrile sunt însa întârziate ºi din cauza popândãilor cãrora, la cerinþele responsabililor de la „Mediu”, trebuie sã li se asigure un alt habitat! Însã pentru prinderea acestor ºoareci de câmp nimeni nu a oferit o soluþie! ªi-au terminat românii treburile ºi nu le mai rãmâne sã se ocupe decât de protejarea necuvîntãtoarelor. Iubirea declaratã ºi necondiþionatã de animale ºi de zburãtoare a devenit o modã, prin care cred unii cã am intrat deja în lumea bunã a Europei. Moda a ajuns ºi pe la Pristolul Mehedinþiului, acolo unde un investitor spaniol vrea sã punã în funcþiune un parc

fotovoltaic. S-a gãsit amplasamentul de 25 de hectare, s-au întocmit formalitãþile necesare, au fost stabilite facilitãþile ºi avantajele pãrþilor, dar începerea lucrãrilor se amânã din cauza ...popândãilor! Acestora trebuie sã li se asigure un alt habitat, pretenþios spus, în realitate un alt spaþiu în care sã vieþuiascã. Lucru mai greu de realizat. Aceste rozãtoare sunt ca niºte observatori pe câmpul de luptã, ies din „tranºee”, scruteazã orizonturile ºi când duºmanul crede cã deja i-a prins o zbughesc în galerii. Cu toate cã termenul de finalizare a lucrãrilor la Parcul fotovoltaic de la Pristol se apropie, autoritãþile au reuºit sã-l aducã pe investitorul spaniol la vorba româneascã : „Stai ca popândãul în drum!” Detectivul Nae


Pag. 4

DETECTIVUL

Reþeaua FELIX 1.Sãrãcia creazã monºtri Mehedinþi. Unul din cele mai sãrace judeþe din þarã.Sigur, acolo unde se instaleazã sãrãcia, ºomajul creºte ameþitor, mehedinþiul fiind pe locul doi pe þarã. Pe unii îi mai salveazã biºniþa cu tigãri de contrabandã, alcoolul de contrabandã ºi mai nou vinobranul pentru vin ºi varzã. Alþii pleacã la muncã în Italia.Altele ies la drumul mare ºi þin calea la tiriºti, unde fac un scurt ºi se aleg cu 50 de lei. Sunt însã ºi copii deºtepþi, au terminat ºcoli de informaticã, sunt aºi în calculatoare. Când eºti flãmând ºi vezi cã nu mai ai nici un viitor, îþi pierzi ºi demnitatea ºi o apuci pe drumul infracþionalitãþii. Cei deºtepþi ºi pricepuþi în calculatoare devin hoþi cibernetici, adicã HAKERI. Mustrãri de conºtiinþã la ei ! Aº..., noi furãm de la cei care au, de la cei de afarã, nu avem treabã cu românaºii noºtri. Noi suntem haiduci internaþionali. ªi uite aºa, crezând cã haiducesc, bãieþii trec la treabã, mai ales cã nu trebuie sã bage mâna în buzunar la propriu, unde te trece transpiraþia din cap pânã-n picioare de emoþii sã nu te prindã clientul cu mâna pe portofel. Portofelul electronic se deschide mult mai uºor, din pat, de la birou sau dintr-un Club-Caffe Internet. Cu gagica pe genunchi, ca sã vadã ºi ea ce deºtept eºti, ºi cum faci tu banii de uºor. ªi pentru cã este o afacere prea mare, nu o poþi face singur, ai nevoie de ajutoare. 2. Organigrama reþelei ªi pentru cã ai fãcut facultatea de management, ai învãþat cum se face o organigramã, fiºa postului pe fiecare om în parte, ce mai, pui în aplicare toate cunoºtiinþele acumulate de-a lungul celor trei ani de facultate. • Membrii reþelei aveau atribuþii bine determinate. Potrivit DIICOT, zeci de persoane sunt implicate în dosarul de fraudã informaticã, activitatea fiind împãrtitã pe paliere

Nr. 1 * NOIEMBRIE 2013

Comisarul BERBECEANU… un SERPICO de ROMÂNIA !

(continuare din pag.1) N-a murit, iar dupã refacere a început o luptã publicã, finalizatã cu spargerea zidului de complicitãþi creat de mafie ºi crearea premiselor pentru reducerea dramaticã a corupþiei în poliþia americanã. Frank Serpico a ales glonþul în locul ºpãgii, dar a gãsit ºi calea de a nu permite ca sacrificiul lui sã fie în zadar. Dreptatea ºi onoarea mai presus de prosperitate. Plãcerea de a-i vedea pe ticãloºi îngenuncheaþi în locul plãcerii de a fi un om bogat. Pe când asemenea alegeri ºi un prim SERPICO în MAI de ROMÂNIA?

Oare, mã întreb, acest comisar BERBECEANU de Alba, va avea puterea ºi inteligenþa de a crea un Serpico de România?! Sigur, trebuie ajutat. De cãtre colegii lui cinstiþi în primul rând. Apoi de presã, de televiziuni. Îi rog pe colegii din presa scrisã, în special de la ziarele mai mari, centrale, care au posibilitãþi materiale, sã-ºi dovedeascã capabilitatea prin a trimite pe cei mai buni jurnaliºti de investigaþie, sã meargã la faþa locului ºi sã facã anchete jurnalistice serioase. Nu bag mâna în foc pentru Berbeceanu. Dar din Scrisoarea lui adresatã cãtre publicul larg, rezultã clar cã acolo în Alba s-a dat o luptã pe viaþã ºi libertate între poliþistul Berbeceanu ºi Procurorul ªef al DIICOT Alba, Ioan Mureºan. Cine este cel mai tare? Cine este ºeful interlopilor? Pe moment se pare cã a câºtigat prima bãtãlie Procurorul ªef. Dar vã jur cã dacã se va ancheta serios ºi Procurorul ªef va ajunge tot în arest într-un final. Iar poliþistul corupt, cu ajutorul cãruia a fost tras pe dreapta Berbeceanu, ºi care sperã cã într-o bunã zi îi va lua locul, va fi demascat de colegii lui cinstiþi ºi va ajunge ºi el tot dupã gratii. Sunt capabil sã pun pariu cã aºa se va întâmpla. Abia dupã ce se va stabili adevarul ºi se va face dreptate în acest caz, vom spera sã avem o poliþie ºi o procuraturã mai curate. Sã dea Dumnezeu sã am dreptate. Dumitru TUDOR, fost ofiþer de poliþie judiciarã, pe care presa de dinainte de 1989 l-a gratulat „ªeriful”.

ª U Þ I I cu roluri bine stabilite pentru fiecare membru. Astfel, învinuitul Trãnculescu Felix Eugen, liderul grupãrii împreunã cu învinuiþii Bologa Gabriela , iubita sa ºi Marinescu Daniel, locotenentul sãu, se ocupau cu obþinerea datelor de identificare a cãrþilor de credit, (“psihing”) prin interceptarea fãrã drept a unei transmisii de date informatice, activitate care poate fi efectuatã fie prin intermediul unor programe informatice de tip“keylogger”, fie în interiorul unei reþele de sisteme informatice de tip “sniffer” sau “rat” prin care se obþin informaþii confidenþiale despre carduri de credit care permit accesul ºi efectuarea de tranzacþii on-line sau electronice. • Pe de altã parte, învinuiþii D.M, S.B.C,V.C.L, Z.G.L., respectiv Z.C.V, împreunã cu alte persoane de pe acest palier aveau rolul de a cumpãra datele de cãrþi de credit de la învinuitul Tranculescu Felix Eugen, liderul grupãrii ºi de la învinuita Bologa Gabriela, obþinute în mod injust, pe care ulterior le comercializau la un preþ mai mare decât cel de achiziþie. O parte din membrii grupãrii falsificau instrumentele de platã electronicã care fie erau folosite personal de cãtre aceºtia prin accesarea fãrã drept a unor sisteme informatice (ATM-uri, cumpãrãturi on-line), fie erau încredinþate altor persoane în vederea folosirii lor. • Ultimul palier al grupãrii infracþionale era reprezentat de persoanele care în schimbul unor sume modice, foloseau instrumentele de platã electronicã falsificate, obþinute de la persoanele de pe palierul precedent, sumele sau bunurile obþinute fiind remise celor din palierele superioare. 3. Mod de operare Fraudele informatice erau fãcute prin intermediul celor mai folosite aplicatii. Legãtura între membrii grupului infracþional era coordonatã de liderul grupãrii, învinuitul Felix Eugen Trãnculescu ºi era realizatã on-line prin intermediul aplicaþiilor Yahoo Messenger, Skipe sau a telefoanelor mobile. Activitatea infracþionalã a învinuiþilor a vizat peste 24 de þãri atât din Uniunea Europeanã cât ºi din afara acesteia. Prin activitatea infracþionalã desfãºuratã de aceºtia se reþine cã au fost compromise peste 50.000 de date de cãrþi de credit, prejudiciul fiind estimat pânã în acest moment la 2.500.000 de dolari. În urma percheziþiilor domiciliare de miercuri 16.10. 2013 dimineatã, au fost ridicate numeroase medii de stocare ale datelor informatice, care urmeazã a fi expertizate. 4.Perioada de operare Comis. ºef Althamer, ºeful Biroului Diicot Mehedinþi ºi bãieþii lui spun cã primele informaþii cu privire la cei de mai sus au aparut în anul 2009. De atunci îi supravegheazã informativ. Sigur, apoi s-au implicat ºi cei de la Doiºiunsfert, îar când sa îngroºat gluma, au sãrit în ajutor ºi cei de la S.R.I. Procurorii DIICOT au preluat operaþiunea apelând mai departe la Serviciul Specializat F.B.I. din Bucureºti. Fiind operatiune mare ºi transjudeteanã au fost implicati ºi cei de la Crimã organizatã din Mehedinþi, Buzãu ºi alte judeþe. Mascaþii ºi jandarmii au fost cooptaþi ºi ei fiind vorba de 38 de perchezitii în 17 judete. Dar acum urmeazã sã intre în horã si poliþiile statelor pe raza cãrora s-au comis furturile. Horã mare, ce mai! ªi ca sã mai glumim puþin, cu epicentrul în Vrancea. Activitatea infractionalã a grupãrii a vizat peste 24 de tãri atât din Uniunea Europeanã, cât si din afara acesteia, inclusiv Coreea de sud ºi Coreea de Nord!!! fiind compromise peste 50.000 de date de cãrti de credit, iar prejudiciul estimat este de 2,5 milioane dolari. Reþeaua destructuratã miercuri dimineata ar fi prejudiciat 20.000 de persoane. Concluzie: DIICOT-ul Mehedinþi este la inãlþime în aceastã acþiune. Îi felicitãm ºi noi. Ne întrebãm, totuºi, cu o legitimã curiozitate, oare când va purcede cu acelaºi succes ºi la destructurarea Mafiei din Justiþia mehedinþeanã!? Detectivul de serviciu CMYK

O întâlnire întâmplãtoare mi-a reamintit cîteva din momentele activitãþii mele, legate de hoþii din buzunare, cãrora, în jargon, li se mai spune ºi „ºuþi”. Într-una din zile, merg la un bar numit BARCELONA, proprietatea unui fost mare fotbalist severinean Gabi Boºtinã, probabil mare fan al echipei spaniole de i-a pus un aºa nume. Vine tineret acolo, lumea bunã a Severinului. Cine intrã pe uºã la un moment dat ?! Sandu Bãrbuþ din Schela,“belgianul” cum i se mai spune. Îmbrãcat elegant, cu ochelari de vedere pe nas, fapt ce m-a surprins pentru cã este cam tânãr, ma vede ºi vine glonþ la mine la masã. - Ce mai faci colonele?, mã salutã el zgomotos. - Ia loc Sandule, cã nu te-am vãzut cam de mult. Ce faci, ai intrat în rândul intelectualilor, îl invit eu,fãcând aluzie la ochelari. - Aaa..., nu ºefu’, sunt la miºto! - Cum adicã?, zic eu, nedumerit. - Sunt falºi ºefule, nu au nici o dioptrie, dar îmi place sã-i port, cã par mai interesant ºi îmi dau aºa un aer de intelectual. - Pe unde mai trebãluieºti pe afarã, Sandule? - Sunt în Belgia ºefule, acolo m-am înþelenit, lume bunã, trai frumos, n-am ce zice. - ªi cu ce te mai ocupi !? - Sunt “Profesor” ºefule, ce, numai mata crezi cã predai. Eu, eram lector universitar la Craiova, am avut-o studentã pe sora lui. Ea mã mai þinea la curent cu isprãvile lui Sandu. ªi ca sã înþeleagã cititorii cine este Sandu, pot sã spun cã mi-am fãcut ucenicia cu el. Eu eram tânãr ofiþer de judiciar, la Poliþia municipalã, iar Sandu pe atunci avea doar 14 ani, dar era cel mai periculos hoþ din buzunare ºi opera în fosta „piaþã a sârbilor”, cum i se spunea la Piaþa Crihala înainte de Revoluþie. Acolo opera Sandu. Pericol public, nu alta. Îl ducea-i la Centrul de minori, dar a doua zi fugea ºi îl gãseai tot acolo. Ãsta era Sandu! - Ce fel de profesor eºti tu, mã Sandule? - Sefu’, eu am progresat mult de când am plecat din Severin. Afarã, ºuþii internaþionali, cã suntem mulþi, au fãcut un clasament pe „meserie”. Eu sunt considerat numãrul doi. Sunt în top, ºefu. Cu acest statut, normal cã nu-mi mai permit sã merg eu ºi sã bag mâna la caraiman. Acum vin începãtorii la mine sã-i instruiesc, îmi iau câte 300 de euro pe orã de la fiecare sã îi învãþ meserie. Fac teorie la salã, dar ºi multã practicã pe teren, unde mergem sã operãm. Eu asist ºi le pun note. Din asta trãiesc acum, ºi chiar foarte bine, ºefu. - Drace Sandule, pãi eu nu câºtig nici zece euro pe orã cu toate doctoratele mele. - ªefu’, ai carte, n-ai parte, parcã aºa spunea un proverb.Nu spunea aºa , dar am înghiþit în sec ºi am tãcut. A dat el o bere ºi vãzând cã m-am enervat a schimbat subiectul. Uite aºa mi-a venit ideea sã scriu un articol despre ºutii din buzunare. Ca fost ofiþer de poliþie judiciarã, în care am activat circa 20 de ani, bineînþeles cã am avut de-a face ºi cu aceastã categorie de „intelectuali” . Nu era specialitatea mea, noi ofiþerii biroului judiciar eram repartizaþi pe „linii de muncã”. Eu mã ocupam de infracþiunile cu violenþã (omoruri, tâlhãrii, violuri, bãtãi), ºi aveam de-a face mai mult cu bãtãuºii de prin cârciumi sau cartierele rãu famate ale

o mai fi spus, ºi îmi dã ordin sã-l internãm la un Azil de bãtrâni, undeva în judeþ. Îl iau pe nea Gogu, îi pun hârtia în mânã ºi-l duc la autobuz. Îl dau în primire ºoferului ºi-i spun sã-l lase la Azil, iar noi eram bucuroºi cã am scãpat de furtiºagurile lui. A doua zi mã cheamã Comandantul. În drum spre el îmi frecam mâinile, credeam cã o sã mã laude pentru operaþiunea îndeplinitã. Intru în birou, Comandantul, negru la faºã, îmi aruncã în braþe niºte hârtii. - Citeºte, îmi ordonã scurt! Mã uit pe hârtii, am simþit cã se învârte pãmântul cu mine ºi m-am aºezat uºor pe scaun. Erau plângeri ale oamenilor din autobuzul în care îl urcasem pe Gogu. Le dispãruserã la toþi potofelele. Pe drum, nea Gogu îi operase la caraiman. Cinci plângeri erau. Du-te Tudore dupã el, ia-l de la Azil , adu-l la poliþie din nou, iar dosar ºi nervi, nu mai spun. - Bine mai nea Gogule, ce mi-ai spus mie ieri când te-am dus la autobuz, cã nu mai furi în veci, parcã aºa mi-amintesc? - Comandante, aºa îmi zicea el, n-ai învãþat nimic despre meseria asta. Dacã ai fi citit ºi mata puþinã literaturã de specialitate, m-a luat la miºto Dom’ Profesor, ai fi învãþat cã singura „meserie” de care nu te poþi lãsa niciodatã este ciordeala de portofele. Omule, pânã mori, cât timp mai miºti mâinile ºi vezi un portofel cã-þi face cu ochiul, iar ghiolbanul este cu capul în nori, nu poþi sã reziºti tentaþiei. E ca un magnet. Pac ºi mâna fuge pe el. - ªi ce sã fac eu cu dumneata mãi nea Gogule, cã eºti om bãtrân. Sã te duc iar la puºcãrie? - Taie-mi mâinile Comandante, cã numai aºa mã las…! - Bravo, nea Gogule, lasã cã o rezolvãm noi. Nervos, îi trag o înjurãturã ºi-o scatoalcã dupã ceafã, îl iau pe sus, cã era pirpiriu, îl urc în maºinã ºi la garã cu el. Când se vede în garã, mã întreabã nedumerit: - ªi acum unde mã trimiþi frãþioare!? - Nu te duc niciunde, aºtept sã vinã când discutai cu el nu-i spunea-i “Dom’ Profesor”. trenul. ªtii cã nu pot sã-þi tai mâinile, dar te arunc în Aveam informaþii cã opera din nou în Autogarã, faþa trenului ºi poate þi le taie locomotiva. Am început locul ideal pentru ºuti, dupã numarul mare de sã joc teatru. Nervos, cu mâinile înfipte în ceafa lui, aºtept trenul. Se auzi un ºuierat de locomotivã. Sosea plângeri care veneau la poliþie. Am fãcut echipã, cu cpt. Papa vârf de lance ºi trenul. Gogu începu sã se frãmânte, încerca sã scape într-o dimineaþã, când toþi somnoroºii din încleºtare. Eu nimic. Roºu de mânie, îi zic: - Gogule scap lumea de tine, poate m-o ierta orbecãiesc ºi se înghesuie sã prindã autobuzul spre þarã, nea Gogu opera deja. Papa trece la Dumnezeu pentru fapta mea, dar nu am altã alternativã. acþiune ºi îl prinde pe Dom’ Profesor cu mâna la I-am mai tras o înjurãturã câineascã, aºa printre dinþi. caraiman. Semnal scurt ºi noi care eram ascunºi Gogu intrã în fibrilaþii. - Comandante, mâncaþi-aº p..a ta, te rog din suflet sã nu se însemne cã e potera în autogarã, sãrim ca ulii ºi-l înhãþãm pe nea Gogu. Îl urcãm repede în nu face fapta asta, cã te bate Dumnezeu. Jur pe toate maºinã ºi la secþie cu el. Nea Gogu, speriat , se uitã portofelele cã nu mai fac în veci nici o nenorocire. dupã ãla care îl prinsese. Îl identificã pe Papa, se Lasã-mã, te rog,sã mã duc înapoi la Azil.Ma duc singur, uitã la el admirativ ºi-i zice respectuos, ca între nu mai fur în veci, Comandante! Eu , nimic, cu mâna înfiptã în ceafa lui aºteptam meseriaºi: - Tinere, eºti bun ºi tu, o sã ai o carierã locomotiva sã ajungã în dreptul meu. L-am prins bine frumoasã. Puþini se pot lãuda cã l-au prins la de haina si când a sosit locomotiva, m-am fãcut cã-l caraiman pe Gogu Trombon. Parcã-l vãd pe Papa aruc în faþa ei. S-a speriat de moarte. Am vãzut cã a cum mustãcea. Sã-l prinzi în flagrant pe nea Gogu fãcut pe el de fricã. - Comandante, du-mã te rog la WC! M-am piºat pe nu era treabã uºoarã ºi la îndemâna oricui. Începem sã-i facem dosar pentru furt ºi ne trezim mine de fricã. Du-mã la Azil ºi jur cã nu mai ies de cã nea Gogu vrea la Comandant. Îl ducem. Ce i-a acolo decât cu picioarele înainte. - L-am pus iarãºi pe autobuz. Nu am mai auzit de el spus Comandantului nu ºtim, doar bãnuiam. Mã chemã Comandantul, mã ia la prelucrat cã nea pânã a murit. ªi-a þinut cuvântul. Va urma. Gogu este om bãtrân, cã i-a promis lui cã nu mai Dumitru TUDOR furã în veci ºi cine ºtie ce alte chestii siropoase iSeverinului. Eram un dur, se spunea cã îngheþa sângele în bãtãuºi când mã vedeau. Iar când fãceam actiuni pe furturi din buzunare, din echipã faceau parte cei din linia de profil, iar eu îi acopeream în caz cã se lãsa cu mardealã. Apãream,în general, în momentul în care realizau flagrantul, adicã îi prindeau cu mâna în caraiman. Îmi amintesc cu nostalgie de colegul meu Papa, Dumnezeu sã-l odinneascã!, cã nu mai este printre noi, un tip mic de staturã, ºters ca figurã, aºa cerea fiºa postului la ei, de care nu bãnuia-i cã este ofiþer de poliþie. Acest avantaj îl fãcea sã fie extrem de periculos pentru ºuþii din buzunare, care nu-l dibuiau. L-am dus la teatru, unde eram prieten cu directorul, iar el ºi-a ales recuzita ce-i trebuia: peruci, mustãþi, haine de vagabond, ºi când se îmbrãca… nu-l mai cunoºteam nici noi colegii, darãmite hoþii. Mi-aduc aminte de un ºut în vârstã, cam 70 de ani avea, ºi care în tinereþe fãcuse prãpãd în Bucureºti. Acum se pensionase ºi a venit în Severin, pentru cã aici se petrece toatã povestea. Îl chema Niculescu Gheorghe zis “Gogu Trombon”. Noi îi ziceam simplu nea Gogu, aºa îl ºtia toata lumea, ºi se supãra teribil, dacã atunci


Nr. 1 * NOIEMBRIE 2013

DETECTIVUL

DETECTIVII PSIHICI

Inspirate sau nu din realitate, romanele poliþiste au acreditat un fel de portret robot al detectivului : bãrbat (rareori, femeie) cunoscãtor al mentalitãþii infractorilor, al modului lor de operare, al lumii interlope, individ foarte bine dotat intelectual, fizic ºi - de obicei - estetic, nu neapãrat amic al poliþiºtilor, dar pentru care nu existã barierã imposibil de depãºit. Sherlock Holmes, Hercule Poirot, Marlowe sau. . .Minerva Tutovan reprezintã asemenea creaþii (sau creaturi) în domeniu, înzestrate cu calitãþi la superlativ. Detect i v i i r e a l i , anchetato r i i spargerilor, crimelor, afacerilor de spionaj etc. reale sunt,de fapt,oameni normali.La fel de normali sunt ºi cei pe care-i putem numi detectivi psihici; numai cã aceºtia din urmã au realmente capacitatea de a pãtrunde cu mintea ºi cu simþurile ce þin de un domeniu foarte delicat - parapsihologia - într-o realitate aflatã dincolodeputereadeînþelegere a omului comun. O MESERIE INSOLITà “Detectivul psihic este o persoanã dotatã cu spirit de investigatie, cu dorinþa de a-ºi ajuta semenii, descoperind anumite fapte ºi înzestratã înmodnatural cu clarviziune (sau formatã, prin educaþie). E l foloseºte metode paranormale: o intuiþie deosebitã, telepatia, vizualizarea unor întâmplãri pe “ecranul” mental, fãrã a se deplasa pe teren,deobicei. Prin telepatie, trimite ºi recepþioneazã informaþii sub forma mesajelor sonore sau a imaginilor.”Aceastã scurtã definire a statutului (în România, neoficial) detectivului psihic, ne-a prezentato doamna Nina Petre, binecunoscutã practicianã a tehnicilor ce þin de parapsihologie, un domeniu deopotrivã misterios ºi fascinant,necesar ºi periculos, domnia sa putând purta titulatura amintitã, care însã nu figureazã în vreun nomenclator de profesii acreditate de stat. Ceea ce nu înseamnã cã detectivii psihici se ocupã de activitãþi oculte, de tipul magiei vrãjitoreºti, atât de mediatizate, de pildã, în anunþurile publicitare. Pe de altã parte, ei nu umblã noaptea prin cimitire, descântând gheare de pasãre neagrã ºi privind în globuri de cristal, ci se ocupã la modul cel mai modern de educarea propriilor însuºiri cerebrale.Aºadar, în aprecierea acestei “meserii” trebuie, fãrã îndoialã, o dozã de circumspecþie, dar ºi foarte mult realism, pornind de la date incontestabile, fie cã ele aparþin sau nu unor domenii mai greu abordabile sau dacã putem spune astfel -maidelicate. ÎNTRE LUMI PARALELE Cu ce se ocupã, în fond, detectivii psihici,

Cãlugãriþe detectivi

Douã cãlugãriþe de la o mãnãstire din Germania au luat legea în propriile mâini ºi lau gãsit pe hoþul care furase o icoanã din spitalul unde ele activau. Sora Georgia ºi sora Isabella au declanºat o anchetã pe cont propriu ºi au pornit în cãutarea obiectului furat. Cãlugãriþele au ajuns la piaþa de vechituri, unde au descoperit icoana, iar pe hoþ, erijat în vânzãtor de ocazie. Acesta le-a cerut 500 de euro în schimbul picturii, iar ele l-au convins cã sunt interesate de afacere. Cele douã cãlugãriþe i-au spus vânzãtorului cã trebuie sã cheme pe cineva cu banii, dar în schimb au chemat poliþiºtii, care l-au luat pe sus pe hoþ ºi au returnat icoana. CMYK

astãzi? Referindu-ne la cei cãrora li se adreseazã publicul (vom explica mai jos de ce facem aceastã precizare), menþionãm preponderenþa cãutãrii vinovaþilor unor acte ilegale: hoþi, tâlhari, violatori, criminali, persoane care urmãresc intimidarea altora prin avertismente scrise, telefonice ori de altã naturã. De asemenea, se încearcã sã se dea de urma unor persoane dispãrute în mod neobiºnuit, ca ºi stabilirea cauzelor adevãrate de deces, în cazuri considerate oficial accidente, sinucideri sau îmbolnãviri, dar asupra cãrora rudele au îndoieli. Fi e c a r e d i n t r e categoriile enumerate prezintã particularitãþi fireºti ºi precizãm cã dna Petre îºi fondeazã afirmaþiile pe cazurile c o n c r e te l u c r a te, pentru care pãstreazã toate datele. Cele spuse pânã aici par detalii mai uºor de înþeles. Componenta principalã a acþiunilor detectivului psihic o constituie însã relaþia obligatorie cu nivelele de existenþã superioare celui terestru, cu lumile paralele populate de spirite ce pot fi - ca ºi oamenii - benefice sau malefice. “Spiritele unor foºti pãmânteni, deosebit de valoroºi la vremea lor, îmi protejeazã perfect canalul telepatic, astfel încât sã nu pãtrundã spre mine“voci”de care nu amnevoie sau care sunt rãu inþentionate. Este foarte greu de luptat cu emisiile energetice ale oamenilor ce produc agresiuni, cu sau fãrã voia lor -precizeazã d-na NinaPetre. RISCURI EXTREME Detectivii psihici mediatizaþi, celebri, ajung în centrul atenþiei publice prin propria voinþã sau prin grave erori de protecþie. ªi mai apare o componentã ce þinedemanipularea colectivã. Deconspirarea poate veni din dorinþa persoanei respective de a-ºi face publicitate ori aceasta e folositã, pur ºi simplu, de guvernul þãrii angajatoare, pentru diverse avantaje. Cei angajaþi efectiv în activitãþi de cer c e t a r e be n e f i c i a z ã î n s ã de supravegherea ºi protecþia deosebitã a armatei,ca orice specialistderangînalt. Uneori, apariþiile lor publice în emisiuni televizate, în aºa-numitele dezvãluiri din ziare, se organizeazã minuþios, cu scopuri precise : fie cã se doreºte ca populaþia sã fie informatã asupra unor evenimente periculoase, ieºite din comun, fie cã dimpotrivã - se realizeazã dezinformarea oamenilor, pentru a distrage atenþia generalã sau pentru aoconcentrape anumite subiecte dorite. În umbra campaniilor electorale ori în spatele rãzboaielor ce ulcereazã planeta, confruntãrile lipsite de artificii, reflectoare ºi zâmbete ajung la intensitãþi deosebite ºi seducfãrãmenajamente. Cel mai apropiat exemplu pentru noi este conflictul din Iugoslavia, în timpul cãruia - sã nu ne facem iluzii deºarte - ºi noi, românii, am fost “onoraþi” de atenþia transmiþãtorilor de informaþii ºi de mesaje “prefabricate”, din cele patru puncte cardinale... Asemenea specialiºti activeazã în numeroase þãri de pe glob implicate sau nu în conflicte majore ori în dispute de duratã, care sunt de obicei puternic angrenate în transformãri socialeconomice ºi politice, inclusiv din Europa deEst. TOTUªI, Sà FIM PRUDENÞI ! În România, detectivii psihici nu sunt recunoscuþi oficial; situaþia era drastic controlatã pânã în 1990, în perioada comunistã asemenea profesioniºti activînd în cadrul fostei Securitãþi ºi având - dupã cum se spune - rezultate de excepþie, comparabile cu cele ale marilor servicii speciale de pe mapamond. Utilizarea capacitãþilor lor nu se fãcea decât în scopul siguranþei naþionale, fãrã componente agresive.Ce s-a întâmplat cu acei câþiva oameni, dupã revoluþie, e o chestiune ce meritã discutatã în alt context. Pentru noi, oarecum inexplicabil este cã oamenii legii nu au posibilitatea ºi nu intrã în competenþa lor sã apeleze la detectivi psihici, în cazuri deosebite. Aceasta, în situaþia în care poliþiile altor state se folosesc în mod curent de asemenea profesioniºti, în anumite momente ale anchetelor mai delicate ºi sub acoperirea anonimatului.“Din nefericire - spune d-na Petre - avemîn þarã un numãr restrâns de aºa-ziºi specialiºti în agresiuni energetice,adicã în vampirizare (absorbþia unei cantitãþi de energie importante, de la alte persoane), în descãrcãri energetice reziduale asupra altor persoane ºi în atacuri energetice, prin meditaþie, cu spirite malefice (le practicã ºi unele grupãri autointitulate ezoterice,din þara noastrã). Odatã cu lansarea pe piaþã a numeroase cãrþi de teorie ºi practicã a tehnicilor parapsihologice, au apãrut ºi numeroase victime în acest sens: cei ce au lucrat fãrã un coordonator,expunându-ºi la eforturi nedozate creierul, hipofiza ºi epifiza, au cedat asaltului exercitat asupra lor. Mulþi au ajuns în spitale; unii au fost recuperati, alþii nu.” Dupã aceste succinte consideraþii, poate cã ar trebui sã punem punct. De fapt, abia de-aici înainte se pãtrunde cãtre miezul problemei. Numai cã, se-nþelege, acest “miez” poate fi dulce ºi hrãnitor pentru unii, dar de-a dreptul mortal pentru alþii. În concluzie, apelul la înþelepciune ºi la discernãmânt, chiar când abordãm aspecte ale vieþii noastre personale, trebuie sã stea înaintea oricãrei alte iniþiative.

Pag. 5

Spionita… noua obsesie a românilor! Dacã ar fi sã facem o ierarhizare a geloºilor, de departe, pe primul loc sunt femeile. Geloase foc sunt româncuþele noastre. Ceea ce este de remarcat, este faptul cã cele care apeleazã la detectivi, nu doresc sã se despartã ºi vezi doamne, ci doar sã facã rost de probe, sã ºtie ele tot ce miºcã. Sau cel puþin pânã când a apãrut noul Cod civil. Nu, pur ºi simplu: -“Domnule detectiv, doresc doar sã ºtiu ce face”, dacã mã înºalã cu blonda de la serviciu, sau cu vânzãtoarea de la magazin. Bun ºi dacã va fi aºa ce vei face, te desparti? Nuu, cã încã îl iubesc dar vreau eu sã ºtiu ce face. Bine doamnã o sã vã satisfac dorinþa, cã doar ºi banii dumneavoastrã merg. Dorinþa clientului este lege pentru noi. De ce luãm banii înainte, precum curvele. Pentru cã dupã ce le spui adevãrul… care uneori doare rãu, indiferent dacã este pozitiv sau negativ, se supãrã ca nu eºti bun detectiv, cã nu a ieºit cum îºi doreau ele, ºi adio bani. Aºa cã dupã multe þepe, ne-am învãþat minte. De ce vor femeile sã-ºi otrãveascã sufletul fãrã rost, nu am înþeles. Dar, gelozia, sau mai bine zis studiul ei, dã rãspunsul corect. În ierarhizarea geloziei, pe locul doi, vã gândiþi probabil cã vin bãrbaþii. Vã înºelaþi , nu sunt soþii , ci amanþii. În cei douãzeci de ani de activitate nu am avut

rezolvate, chiar ºi închipuite, numai sã degajezi atmosfera. “Vezi dragã zice sfioasã soþia, þi-am spus eu sã venim la domnul detectiv cã nu suntem noi primii ºi poate nici ultimii”. Soþul îi dã dreptate dupã ce se mai descãtuºeazã, ºi încep sã-ºi depene povestea, clasicã de altfel. Cã nu-ºi mai pot controla copilul, care are ochii duºi în fundul capului, cã tot mai des dispar bani ºi bunuri de valoare din casã, cã pleacã ºi nu spune unde se duce , lipsind toatã noaptea, cã ei nu-i cunosc anturajul, cã are absenþe cu duiumul la ºcoalã, etc. - Cam câþi bani îi daþi pe zi de buzunar, doamnã?. De obicei spun sume exorbitante pentru un elev de ºcoalã, chiar liceu fiind. - De ce sume aºa mari de bani, cã nu are ce face cu ei? - ªtiþi, noi avem serviciu, care ne þine ºi peste program, nu avem timp sã ne ocupãm de el, ºi încercãm sã suplinim absenþa oferindu-i bani în schimb. Ne facem treaba, verificandu-i anturajul, le dãm sfaturi pe care ar trebui sã le primeascã de la psihologul unitaþii de învaþamânt. “Vai ,sã nu vorbiþi la scoalã cu cineva de acolo cã se aude ºi ne facem de râs”.

nici un client barbat, adicã soþ.ªi eu m-am întrebat, de ce oare bãrbaþii-soþi nu sunt geloºi. Greºit. Sunt extrem de de geloºi, ba unii sunt bolnavi de-a binelea. Dar sunt însã ºi extrem de orgolioºi. Cum sã meargã ei la detectiv sã-ºi urmãreascã soþiile. Exclus. Dacã au o simplã bãnuiala, le iau la omor. ªi dacã au ghinionul sã aibã o soþie care nu suportã bãnuiala, ca sã nu mai zic, bãtaia, divorþul este gata. Ferice de avocaþi. Au frate ãºtia un talent sã-i încaiere, cã nici dracu nu-i mai împacã. Dar amanþii! Vai de capul meu. Cum adicã domle, sã mã înºele amanta. O omor cu mâna mea. Bai bãiatule este amantã nu soþie, ce atâta urã!? Toata lumea ºtie însã cã mulþi bãrbaþi nu-ºi mai iubesc soþiile, ºi nici cã-i mai intereseazã de soarta lor. Ele trebuie sã fie casnice, sã creascã copii, sã spele, sã calce, ºi sã-i însoþeascã la nuntã sã nu vadã lumea cã sunt supãraþi sau indiferenþi. ªtiþi , treaba cu gura lumii. În rest numai de bine. Dar amanta? Phuoa.. . aici este greu de tot. Cu cât dragostea este mai mare, cu atât ºi gelozia este pe mãsurã. Iar cea mai gravã loviturã, pentru un bãrbat, crimã nu alta, este sã te înºele amanta. ªi dai oricât, numai sã vezi dacã se întâmplã aºa ceva. Doamne, ce buni clienþi sunt amanþii geloºi… Vin apoi, suspiciunile vis a vis de copii. Aici treaba este delicatã rãu de tot. Îi vezi pe bieþii pãrinþi cum intrã sfioºi pe uºã, se þin de mânã, ºi trece un moment lung ºi penibil pentru cã nu stiu cum sã înceapã. Aici intervine experienþa detectivului , care de data asta trebuie sã fie un psiholog desãvârºit. El trebuie sã ia iniþiativa în discuþie , sã le spunã câte cazuri a avut de rezolvat, cã mai toate familiile cu posibilitãþi materiale pãþesc la fel. Începi sã le spui despre cazuri

- Bine, dar ar trebui sã anunþaþi ºi poliþia, aici e vorba de droguri. - „Vai nu, vã rog, dacã se aude la poliþie pe urmã ºtie tot oraºul ºi ne facem de râs, suntem ºi noi oameni cunoscuþi în oras”. ªi bieþii oameni au dreptate, ne rãmâne nouã sarcina sã-i anunþãm pe poliþiºti despre apariþia unor grupãri de semi infractori, cu grija deosebitã ca aceºtia sã nu ºtie de unde provin informaþiile. Un alt capitol, este cel al femeilor bãnuitoare, cã averea familiei ar putea fi tocatã de amantele soþului antreprenor. Aici nu mai conteazã fidelitatea. Este lucru ºtiut clar cã soþul are amantã, ºtiu ºi cine este, dar doresc în schimb saºi conserve averea provenitã din afacerile soþului. ªi sigur cã aceasta este cea mai îndârjitã categorie de clienþi ai detectivilor. La alte capitole, mai pot fi adãugate ºi grija afaceristului în relaþia cu partenerii din firmã, sau de afaceri, sustragerea secretelor din firmã, etc. Pe ultimul loc, ºi o pun pe ultimul loc pentru cã se întâmplã din patru în patru ani, culegerea de informaþii despre adversari, în timpul campaniilor electorale. Aici nu se apeleazã la detectivii autorizaþi, pentru cã toþi fugim ca dracu de tãmâie sã ne implicãm în asemenea cazuri, ºtiind consecinþele ulterioare, cum se împacã ei ºi încep sa te dea în gât la ceilalþi, ajungînd duºmanul lor, al tuturor. Mai bine lipsã. Dar se duc la”foºtii”, care nu au firme, nu sunt autorizaþi, dar pot sã culeagã informaþii la fel de bine ca ºi detectivii autorizaþi. Doar ºtiþi ce puzderie de securiºti era la uºa lui Vadim TUDOR pe vremuri. ªi sunt destui ºi pe la uºile politicienilor locali de pe la noi. Dumitru TUDOR


DETECTIVUL

Pag. 6

Dialoguri la ...TRIBUNAL -Unde s-a întâmplat fapta? -În pat... -Cã doar nu era s-o iubeºti pe asfalt. -Pãi dacã ºtiþi, de ce mã mai întrebaþi? -Am încercat sa-l lamuresc ca e gelos degeaba, ca sefu nu ma iubeste. -De unde stii ? -Mi-a spus-o când a rupt-o cu mine. -M-am dus si eu sa vad ce faceau... -Si ce faceau ? -Mi-e rusine sa spun... -Dar sa vezi nu ti-a fost rusine ? -Eu am pus boul si el a pus plugul. -Si boul celalalt ? -Eu, ca m-am întovarasit cu unul ca el. -Dupa cincizeci de ani de casnicie v-ati gândit sa divortati?!? -Ca doar nu dupa o suta... -Sã-i daþi lui copilul numai dacã-mi lasã mie apartamentul. -Singurã vã puteþi lua o garsonierã. -Eu nu mã plâng cã rãmân singurã, mã plâng de apartament. -A dat buzna peste mine, nu cum zice el cã l-am chemat ca ºaltãdatã. -Cu ce dovedeºti ? -Cu bãrbatu-miu, cã n-apucase sã plece. -A spus cã-mi dã inel ºi cercei c-altfel nu-i cedam... -ªi acum pentru ce îl reclami? -Pentru seducþie, cã nu s-a þinut de cuvânt. -El a distrus cãsnicia cu palma! -ªi ea cu picioarele...

Nr. 1 * NOIEMBRIE 2013

Colþul Þeparilor De îndatã ce democraþia ºi-a întins aripile protectoare ºi asupra României ºi s-au îmblînzit condiþile din locurile de detenþie, vocabularul cãlcãtorilor de lege s-a mai îmbogãþit cu un cuvînt: þepar. Acesta defineºte persoana care dã þepe, adicã îi manevreazã pe naivi, în scopul obþinerii unor cîºtiguri imediate ºi fãrã prea mult efort. El, þeparul, mizeazã pe farmecul personal ºi pe debitul verbal, iar, uneori, îºi dovedeºte calitatea de reprezentant serios al unei firme serioase cu ajutorul unui act procurat de unde numai el ºtie. Alteori, se recomandã cu profesia lui, una în afara oricãrui dubiu. Omul nostru oferã cîteva petice din blanã de vulpe, dupã care trece la vînzarea pielii ursului din pãdure. Oferã de toate ºi cumpãrã la fel, vehiculînd preþuri generoase ce ar trebui sã dea de gîndit oricui vrea sã intre în combinaþie cu el.Vinde de toate, de la lemne pentru foc la aparaturã electronicã, dar ºi cumpãrã.În cel de- al doilea caz, face comerþ cu linguriþa.Cumpãrã în tranºe mici ºi plãteºte la timp.Apoi mãreºte strocul, dând o comandã serioasã ºi Radu îl cheamã. Mulþi mehedinþeni s-au aflat în compania þeparilor.Despre cît lea fost de„plãcut”ne pot scrie pe adresa redacþiei, oferindu-ne date verificabile depre pãþaniile lor. Nu luãm în considerare anonimele. Sperãm ca împreunã cu cei care au pãºit pe urmele lui Stan Pãþitu’ sã le întoarcem þeparilor... þeapa. Din lemn de prun, vorba cîntecului. Ca sã fie ºi ei mulþumiþi. ( I N N U M E R E L E V I I TOA R E VO M R EV E N I C U C A Z U R I C ON C R E T E DE S PR E Þ E PE ª I Þ E PA R I . )

În numele lui Ceauºescu, distrugeþi tot ! INCERTITUDINE Soþul gelos angajeazã un detectiv

Cam aºa s-ar traduce mesajul transmis de promotorii democraþiei de cavernã în România, imediat dupã evenimentele din decembrie 1989. Între „industria româneascã este un morman de fiare vechi”, constatarea savantã a primului primministru postdecembrist, ºi „investiþiile prosteºti ale lui Ceauºescu” nu a fost nici mãcar un pas. Elanului demolator al revoluþionarilor de circumstanþã ºi al celor care ºtiau… calea de urmat le-au cãzut pradã ºi sistemele de irigaþii. Dupã care plâng unii de cîþiva ani încoace, de când seceta vãmuieºte nemilos recoltele. Ogoarele au rãmas pe sec Manipularea a continuat ºi dupã 1990. Þinta a fost aceeaºi: Nicolae Ceauºescu. În numele lui, identificat drept autor al tuturor investiþiilor din România, s-a dat mânã liberã hoþilor cu ºtaif, dar ºi gãinarilor care s-au înfruptat care din ceea ce au dorit. Sistemele de irigaþii au cazut ºi ele pradã cohortelor de barbari ai secolului XX, dintre care unii au trecut ºi pragul secolului XXI ºi ar putea sã spunã celor care aplicã, teoretic, legea cum s-au îmbogãþit peste noapte. În judeþul Mehedinþi, erau amenajate în sistem irigat circa 90.000 de hectare. Astãzi, ploaia artificialã þine de domeniul arheologiei. S-a furat tot. De la dalele de pe canalele magistrale

ploii artificiale care trãgeau targa pe uscat pe la instituþia care se ocupã cu ºomajul. Degeaba! Iubitorii de fier vechi, ba chiar ºi unii proprietari de terenuri, pe parcela cãrora se afla vreun hidrant sau vreo reþea subpãmânteanã au avut grijã ca ºi noua investiþie sã disparã. ªi pentru ca tacâmul sã fie complet, au apãrut în peisaj Asociaþiile Utilizatorilor de Apã pentru Irigat. Cãrora li s-a transferat patrimoniul, însã fãrã nici un folos. Acestea, din diverse motive au terminat ºi ceea ce mai era, pentru a-ºi plãti datoriile cãtre diverºi parteneri de… udãturã. Bãtutul apei în piuã Vreme de vreo trei ani dupã Marea Revoluþie Capitalistã din decembrie 1989, natura a fost generoasã cu… fermierii de asfalt. Datoritã faptului cã li s-a permis ºi irigarea gratuitã prin brazde, recoltele au fost nesperat de bune. Unii au crezut atunci cã lea pus mâna pe cap Cel de Sus. Au uitat, însã, cã Dumnezeu are ºi picioare. În scurgerea anilor, natura le-a devenit tot mai potrivnicã. Seceta a luat în stãpânire Mehedinþiul, roadele au intrat la apã ºi nu sînt pe mãsura puterii pãmântului, iar autorii dstrugerii sistemelor de irigaþii se gândesc acum la repunerea în funcþiune a acestora. Treaba este mai mult decât anevoioasã, pentru cã nu sunt bani. Deºi unii dintre salariaþii fostei sucursale

-De când a devenit secretara directorului zice cã plecã ºi noaptea în teren. -ªi cu ce nu eºti de acord -Sã stea mãcar ziua acasã... -Avem cinci copii, eu zic sã-i împãrþim. -Cum ? -Patru sã-i ia el ºi unul eu, cã am salariu mai mic. -S-a dat la spatele calului, ca altfel nu-l lovea. -Ca doar nu era sa-i potcovesc botul. -Nevasta-sa m-a tot îmboldit cu piciorul pe sub masa si ca sa nu vada vreunu , i-am facut semn cu ochiul. -Si care e pricina ? -Pai barbatu-su mi-a dat un pumn peste ochiul nevinovat. -Hai da-i mâna si împacati-va! -Nu, ca astuia ce-i dai nu mai restituie...

ori secundare ºi pânã la transformatoare, conductori de cupru, contactori de argint ºi folie potectoare.Doar un singur hoþ a plãtit cu viaþa, încercând sã sustragã niºte conductori de cupru aflaþi sub tensiune. Dezastrul… ocrotit de lege, de patidele politice ºi de oamenii lor a continuat. Încercare de reabilitare În guvernarea 2000- 2004 s-au chelltuit miliarde de lei bune pentru reabilitarea ºi repunerea în funcþiune a sistemelor de irigaþii. S-au refãcut staþiile de pompare sau de punere sub presiune a apei, s-au pus hidranþi noi ºi li s-a dat de lucru oamenilor

DETECTIVUL Consemnate de Detectiv Ciupy

Direc tor : DUMITRU TUD OR tel.: 0744 / 881 694 E - m ai l : tdumit r u@e mail.ro

Redacþia ºi administraþia: Strada Mareºal Averescu nr. 30 Drobeta-Turnu-Severin / Mehedinþi / RO E-mail: ag_tudor@yahoo.com Te h n o re d a c t a re : N . I . T ã t u c u ( n i t a t u c u @ y a h o o. co m )

Mehedinþi a Administraþiei Naþionale a Îmbunãtãþirilor Funciare sunt angajaþi ai unei firme da pazã ºi au în grijã ceea ce a mai rãmas din sistemele de irigaþii din judeþul nostru. ªi nu o fac pe gratis ! În concluzie, bani ar mai fi ºi pentru ploaie artificialã, dar probabil cã nu s-a gãsit încã formula optimã de împãrþire a acestora! Deocamdatã, de irigaþiile din Mehedinþi s-a ales praful, iar acesta se depune ºi le pricinuieºte pagube fermierilor de hârtie, care uitã cã s-au numãrat printre cei care au contribuit la dãrâmarea „investiþiilor prosteºti” ale lui Ceauºescu!

Nae Detectivu’

sã-i urmãreascã soþia pe care o bãnuia de infidelitate. Dupã o sãptãmânã de filaj detectivul îi dã raportul. - Trei zile la rând soþia dumitale a plecat de la serviciu, împreunã cu ºeful ei, ºi dupã ce au luat prânzul într-o atmosferã romanticã, cu flori ºi ºampanie, au râs ºi s-au þinut de mânã, în separeul unui restaurant cochet, sau dus la hotel ºi s-au închis în camerã. - ªi mai departe ce s-a întâmplat? - Pãi mai departe i-am vãzut pe gaura cheii cum se sãrutau.

- Extraordinar! Simt cum mã sufoc de mânie. ªi mai departe ce s-a mai întâmplat? fãcu soþul gelos. - Pãi bãrbatul a trântit-o pe pat ºi s-a aruncat peste soþia dumitale. - Da,... ºi? Ce s-a întâmplat mai departe, cã o omor în bãtaie!!! - Pãi el ºi-a scos cãmaºa ºi ea bluza... - Ah, divortez!!! Spune mai departe! - Pãi ºi-a scos el pantalonii ºi doamnei i-a dat fusta jos. - Nu-mi vine sã cred! Aºa nu se mai poate!!! ªi, ºi??? - Pãi ºi-au dat ºi chilotii jos. - ªi??????... - Pãi nu mai ºtiu, cã au pus chiloþii pe clanþa uºii ºi n-am mai vãzut, zice detectivul. - Uite vezi, ofteazã soþul, incertitudinea asta mã omoarã!!!


Nr. 1 * NOIEMBRIE 2013

DETECTIVUL

Valoarea facturilor de energie electricã a scãzut prin creºtere!

Ca de obicei, promisiunilor guvernanþilor s-au dovedit a a fi, încã o datã, vorbe goale.Vestitã cu elan ºi… avãlie, când de stânga, când de dreapta, scãderea valorii facturii de energie electricã a consumatorilor casnici a avut efectul contrar. Au constatat-o, pe buzunarul lor, clienþii C.E.Z România, nevoiþi sã satisfacã în continuare poftele de profit cu orice preþ ale cehilor care au pus mâna pe Electrica Oltenia ºi fac legea în aceastã parte de þarã. Oltenii trebuie sã scoatã mai mulþi bani din buzunare, taxele care urmau sã fie eliminate sunt la plata, iar ºefii de la Poºta Românã dau ºi ei gir acrobaþiilor financiare ale celor de la C.E.Z. Parole, parole, parole… Naºul Victor ºi tetea Niþa de la Energie neau promis, între altele, cã vor lua deciziile necesare pentru ca românii sã se uite mai blând la factura de energie electricã. Primul promitea chiar scoaterea taxei de cogenerare, iar cel deal doilea ne asigura cã statul va renunþa la acordarea de certificate verzi pâna în anul 2017, ceea ce însemnã ºi eliminarea taxei pentru certificate verzi.Totul a rãmas la nivelul de vorbe-n eoliene. Preþul energiei electrice a crescut, iar mehedinþenilor li se uºureazã buzunarele ºi prin apelarea la artificii care sfideazã, în anumite cazuri, legea. În astã vreme, guvernanþii noºtri rãtãcesc printre sarcinile electrice si pe ecranele televizoarelor. ªmecheria termenelor scadente Noua tranºã a avizelor de plata a ajuns în cutiile severinenilor pe sfârºitul sãptãmânii trecute, iar prima platã trebuia fãcutã pînã pe 4 octombrie! Astfel, consumatorul casnic a fost înºtiinþat aproape în buza perioadei de intrare în penalitãþi. Ca ºi pânã acum, în luna octombrie, conform datelor din facturã, se vor efectua douã plãþi, cea de-a doua urmând sã ia drumul vistieriei C.E.Z. în ultima zi a lunii.Mult cântatele ºi descântatele certificate

verzi nu au dispãrut din rubricaþia facturii, iar în ceea ce priveºte taxa radio-tv, s-a recurs la un subterfgiu… de notificare, ceea ce probeazã faptul cã cehii de la C.E.Z ºtiu cã încaseazã ilegal aceste sume.Odatã cu introducerea în acte a acestei taxe, încasarea ei era justificatã prin temeiul legal „construit” de Ordonanþele de Guvern numerele 977 si 978/ 27.08.2003! Acum, s-a schimbat calimera. Nu se mai scrie decât „conform temei legal”. Datul dupã cireº are o motivaþie. În ordonanþele cu pricina, dreptul de colectare a taxei pentru serviciile publice de radio ºi televiziune era acordat societãþii comerciale de atunci care se ocupã de chestiunile legate de furnizarea energiei elcetrice în vreo 7 judeþe din sudul þãrii. Este vorba de Electrica Oltenia, care a fost privatizatã româneºte, aºa ca de la statul român la statul ceh. C.E.Z a îmbrãcat haine noi, a schimbat contractele ºi modalitãþile de furnizare, citire ºi încasare, iar în aceste condiþii nu se mai poate prevala de prevederile orodonanþelor amintite. Ca atare, s-a recurs la ºiretlicul menþionat. C.E.Z si Poºta Românã ne fac bugetul… poºtã! Ca sã nu se prindã chiar toatã lumea de suveica termenelor scadente, cehii ºi românii de la C.E.Z ºi-au gãsit un aliat în puiul din Mehedinþi al Poºtei Române. Cu acest ajutor, tiribomba datelor este asiguratã mai bine decât la o societate de profil. Factura noului lot de avize de platã a fost emisã la data de 19 septembrie 2013. Plicurile au ajuns la Oficiul poºtal de prezentare Bucuresti 83 în ziua de 23 septembrie ºi au fost livrate pe 30 septembrie. De pe plic lipseºte, ºi nu de ieri de azi, ºtampila unui oficiu poºtal din Drobeta Turnu Severin, cu ajutorul cãruia abonatul ar putea demonstra, în orice situaþie, faptul cã termenele scadente din facturã nu corespund realitãþii, întrucât nu a luat cunoºtinþã la timp de acestea ºi, ca atare, penalitãþile financiare nu sunt nici ele reale.Dacã mai adaugãm ºi obligativitatea achitãrii valorii consumului estimat ºi în situaþia în care onorabilul client casnic este plecat de acasã ºi nu consumã nimic o bunã perioadã de timp, ne dãm seama cât de bine este susþinutã ºi protejatã compania C. E. Z. Liniºte ºi pace ªi alte societãþi strãine au intrat pe piaþa energeticã româneascã, dar au pãstrat vechile modalitãþi de livrare ºi încasare. ªi-au desfiinþat casieriile, dar tot abonatul îºi citeºte consumul ºi îl face cunoscut la un un numãr de telefon, iar salariaþii societãþii verificã, la termenul stabilit, corectitudinea informaþiei furnizate. Cum prin Oltenia nimeni nu se plânge, iar cei în drept sã defriseze hãtiºul de la C.E.Z nu au auzit de autosesizare, rãmâne cum am mai spus. Valoarea facturilor de energie electricã a scãzut prin creºtere! Detectivul Nae

Pag. 7

CONCURS

Un poliþist examina 3 blonde care urmau un curs pentru a deveni detectiv. Pentru a le testa în recunoaºterea unui suspect, el îi aratã primei blonde o pozã, timp de 5 secunde, dupã care o întrebã: “Acesta este suspectul , cum l-ai recunoaºte?” Blonda rãspunde: “Ah, este uºor, îl vom prinde repede pentru cã nu are decât un singur ochi.” Poliþistul spune: “Ehhh, hmmm, asta nu este chiar aºa pentru cã poza este facutã din profil“ . Evident nemulþumit de acest rãspuns ridicol, se mutã la a doua blondã, îi aratã aceeaºi pozã timp de 5 secunde, apoi o întreabã: “Acesta este suspectul, cum l-ai recunoaºte?” Aceasta cocheteazã cu poliþistul din priviri, îºi aranjeazã pãrul ºi spune: “Ha! Este uºor de prins, suspectul are o singurã ureche!” Poliþistul vãdit enervat: “Ce se întâmplã cu voi douã? Bineînþeles cã numai un ochi ºi o ureche se vãd în pozã deoarece este o pozã din profil! Ãsta este cel mai bun rãspuns pe care-l puteþi da?” Deosebit de nervos îi aratã poza celei de-a treia blondã ºi cu o voce care se dorea calmã o întreabã: “Acesta este suspectul, cum l-ai recunoaºte?” dupã care adaugã repede: “...gândeºte-te bine înainte sã-mi dai un rãspuns stupid.” Blonda se gândeºte puþin ºi spune:” Hmm, suspectul poartã lentile de contact.” De data asta poliþistul este surprins fãrã replicã, deoarece el însuºi nu ºtie dacã suspectul poartã sau nu lentile de contact. “Pare un rãspuns interesant, dar stai o clipã sã merg ºi sã verific în dosarul lui ºi revin imediat “ . Pãrãseºte camera ºi se duce în birou pentru a verifica dosarul suspectului - pe computer - ºi se întoarce cu un zâmbet mare pe toatã faþa: “M-ai surprins plãcut, ºi nu-mi vine sã cred, dar este ADEVÃRAT! Suspectul poartã lentilã de contact. Felicitãri! ªi acum te rog sã ne împãrtãºeºti ºi nouã cum ai dedus aºa ceva?” “A, a fost uºor”, spuse blonda. “El nu poate purta ochelari pentru cã are un singur ochi ºi o singurã ureche!”

Gelozia la români e boalã naþionalã!

Gelozia la români e boalã naþionalã! Cel puþin asta spun detectivii particulari care, în 80 la sutã din cazuri, sunt puºi sã spioneze soþiile (amantele) sau, dupã caz, soþii (amanþii) infideli. Iar afacerea creºte de la o zi la alta,“spionii” particulari învârtind bani frumoºi. Dacã vrei sã afli ce face nevasta în timpul liber, dacã are un amant sau cum cheltuie banii, angajeazã un detectiv particular. Existã zeci de firme care oferã astfel de servicii.“Tarifele variazã între 80 ºi 100 de euro pe zi, în funcþie de complexitatea cazului. Cele mai

multe cazuri sunt cele de gelozie – infidelitate, iar, din experienþa mea, în peste 80 la sutã din dosare, temerile clienþilor s-au dovedit a fi reale. Au fost cazuri care au costat 300-400 de euro dar am avut ºi cazuri de câteva mii”, spune Marian S., unul dintre cei mai vechi detectivi autorizaþi din Bucureºti. CLIENT BOGAT, SOÞIE INFIDELÃ Cei mai mulþi clienþi ai detectivilor particulari sunt, bineînþeles, cei cu bani. Au existat însã ºi cazuri de oameni cu o condiþie modestã care, mânaþi de gelozie, ºi-au vândut din casã pentru a afla ce face partenerul.“Investigaþia dureazã între 3 zile ºi 1-2 luni, depinde de dificultatea cazului. Clientul primeºte un raport complet ce cuprinde fotografii, înregistrãri video ºi un material cu detalii despre ce a fãcut persoana urmãritã”, spune detectivul. Bãrbaþii sunt cei care apeleazã cel mai mult la detectivi, dar nici femeile nu se lasã mai prejos. SE SIMPLIFICÃ DIVORÞUL “Am avut un caz în care o femeie, om de afaceri, ºi-a bãnuit soþul cã, în loc sã plece în deplasãri de serviciu în strãinãtate, se duce la mare cu amanta. S-a dovedit a fi adevarat, iar dosarul meu a determinat accelerarea ºi simplificarea divorþului”, a declarat un detectiv. OBLIGAÞIILE CLIENTULUI Clientul încheie un contract cu detectivul ºi se obligã sã plãteascã toate cheltuielile necesare investigaþiei, de la deconturi de transport, cazare, etc. . Detectivul

D e t e c t i v i i … d e C . V. - u r i ! Verificarea C.V.-ului este o practicã importatã din vest.Procedeul se numeºte background screening ºi ajutã firmele serioase sã angajeze oameni valoroºi ºi nu impostori. Aºa cã,aveþi grijã ce spune-þi la interviul de recrutare.Au apãrut detectivii de C.V.-uri,care îþi demonteazã toate minciunile. Minciuna are picioare scurte, iar cei care îºi umflã C.V.-ul cu titluri nemeritate au toate ºansele sã fie prinºi. De curând în România, companiile mari ºi serioase care fac angajãri au început sã apeleze la“detectivii profesionali”.Cu numai câteva sute de euro, aflã totul despre un potenþial angajat: studiile, activitatea profesionalã ºi profilul social de pe internet. Peste 80 % dintre C.V.-urile depuse pentru angajare în România, conþin informaþii eronate sau mincinoase, potrivit specialiºtilor în recrutare.De ce? Pentru cã în zilele noastre,oricine îºi poate fabrica un titlu universitar. Aparatura de pe piaþã este capabilã sã falsifice ºi monezi care sunt extrem de securizate, dar niºte banale diplome de facultate. Ca sã nu mai vorbesc de simpluþele diplome de cursuri care nu au nici cel mai mic semn de securizare. De exemplu, dacã Inspectoratele ºcolare ar verifica dosarele care sunt depuse de profesori pentru a obþine salariul sau gradaþia de merit, ar ramâne uimiþi cam cât la sutã dintre diplomele din dosare sunt false.

Dar de ce sã mai facã ei acest lucru când de-a lungul anilor au procedat la fel. Se poate absolvi orice facultate, pentru numai 400 de lei, de pe o zi pe alta, cu promisiunea cã diploma falsã va fi atât de bine fãcutã, încât directorul firmei pentru care urmeazã sã se angajeze nu o sã-ºi dea seama niciodatã. Asta dacã nu cumva intrã pe mâna celor care sunt plãtiþi sã verifice trecutul angajaþilor. “Sunãm la universitãþile din C.V.ca sã vedem dacã persoana respectivã chiar are acele studii, verificãm dacã perioadele în care se spune cã ar fi lucrat la anumiþe companii corespund sau nu cu realitatea, iar la cererea angajatorului ºi cu acordul angajatului ne uitãm la comportamentul de pe site-urile de socializare”. Surprinzãtor este faptul cã cei care vizeazã posturi de management au tendinþa sã mintã mai mult în C.V.-uri decât angajaþii necalificaþi (38% omisiuni manageri, comparativ cu 22% omisiuni necalificaþi). O sã mai treacã mult timp pânã când patronii adevaraþi vor trece la mãsuri serioase pentru a-ºi recruta salariaþi voloroºi nu impostori învãþaþi sã triºeze de la BAC. Iar dacã Ministerul Învãþãmântului ar dori cu adevãrat sã facã curaþenie în propria ogradã, sã verifice serios tot felul de diplome, cursuri, articole, depuse în dosarele de înaintare în grad. Ar rãmâne fãrã jumãtate din cadre. Detectivul de serviciu


DETECTIVUL

Pag. 8

Nr. 1 * NOIEMBRIE 2013

Profesia de detectiv

În þãrile occidentale, profesia de detectiv particular are deja o tradiþie, un trecut istoric, o conotaþie aparte, fiind ceva obiºnuit atât pentru omul de afaceri, cât ºi pentru cetãþeanul de rând. În România, profesia de detectiv particular este în faza de pionierat, drumul fiind deschis odatã cu apariþia Legii nr. 329 din 2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, prin care se statueazã cadrul legislativ adecvat pentru practicarea activitatilor specifice acestei profesii. La noi, activitatea detectivului particular este cunoscutã mai mult din filme, seriale TV ºi romane poliþiste, precum ºi din activitatea societãþilor specializate de detectivi existente legal. Acum, problematica activitãþii detectivului particular intereseazã, atât din perspectiva celor care, eventual, ar dori sã îmbrãþiºeze aceastã profesie, cât ºi din perspectiva celor care ar dori sã beneficieze de serviciile oferite de aceastã profesie. Simplist s-ar putea afirma ca profesia de detectiv particular este una ca oricare alta, unde se cer întrunite anumite condiþii prevãzute de

lege. Ceea ce trebuie subliniat este nu numai atractivitatea profesiei, ci o serie de alte elemente necesare pentru a asigura viabilitatea opþiunii de a îmbrãþiºa activitatea de detectiv particular, plusul de calitãþi pe care trebuie sã le întruneascã o persoanã pentru a reuºi în profesie. Personalitatea unui detectiv particular este definita de urmãtoarele coordonate: - inteligenþã ºi capacitate de a analiza, ordona ºi sintetiza datele ºi informaþiile obþinute pe care sã le consemneze într-un raport de concluzii, care sã rãspundã cerintelor beneficiarului; - sã aibã spirit de observare ºi putere de memorare, pentru a reþine acele aspecte ºi detalii care sã-l ajute în soluþionarea cazului; - detectivul particular trebuie sã fie un individ curios, un fin analist ºi psiholog, sã nu se lase niciodatã înºelat de aparenþe, sã fie sceptic faþã de ceva care pare evident, sã fie suspicios în privinþa naturii umane ºi sã cerceteze profund pentru aflarea adevãrului; cu alte cuvinte sã aibã curiozitate ºi imaginaþie; - un bun detectiv trebuie sã aibã un anumit bagaj de cunoºtinþe despre viaþa ºi despre oameni în general. Practica muncii de detectiv impune raporturi ºi contacte cu persoane din toate sferele vieþii, lucru ce impune adaptarea cu uºurinþã la nivelul de referinþã al acestora; - cere ceva talent actoricesc pentru rolul jucat; - cere pasiune pentru aceasta activitate, respectiv cere talent, dorinþã ºi dãruire de sine;

- presupune rezistenþã la efort prelungit, capacitate de a învinge starea de obosealã, a nu te plictisi, a-þi pãstra calmul, pentru a îndeplini misiunea asumatã; - trebuie sã aibã capacitatea de a pãstra un secret, cunoscut fiind obligativitatea de a pãstra secretul profesional; - sã aibã abilitatea necesarã mânuirii echipamentelor tehnice, pentru probarea serviciilor prestate, care sa convingã pe client de realitatea celor constatate; - detectivul particular trebuie sã dovedeascã onestitate ºi corectitudine în muncã, sã reziste tentaþiilor de a se lãsa mituit, sã evite orice implicare emoþionalã în cazul instrumentat, chiar dacã impulsurile ar fi foarte mari, etc. Un argument important în favoarea justificãrii acestei profesii menite sã satisfacã nevoia de informaþii ºi de securitate privatã este faptul cã detectivul particular este un profesionist care acþioneazã în condiþiile legii, iar activitatea sa este jalonatã de aceleaºi principii de muncã (respectiv imparþialitatea, responsabilitatea,

loialitatea ºi discreþia) ca ºi cea a lucrãtorului din structurile specializate de stat. Un alt argument, deosebit de important este faptul cã serviciile detectivului particular nu implicã birocratism, operativitatea în rezolvarea cazului, indiferent de condiþii ºi timp de acþiune, fiind unul din scopurile detectivului, cu implicaþii financiare directe. Nu în ultimul rând, obligaþia de pãstrare a secretului profesional, discreþia ºi profesianalismul, întãrite de legile funcþionale ale economiei de piaþã, reprezintã o adevãratã "carte de vizitã" pentru detectiv. Detectivul particular poate fi definit ca fiind un profesionist care acþioneazã în condiþiile legii, în baza unor principii bine statuate, prin metode ºi mijloace de muncã specifice, legale, în mod discret ºi operativ pentru satisfacerea cerinþelor clientului, fiind conºtient cã de calitatea serviciilor prestate depinde imaginea sa publicã ºi viitorul în profesia aleasã. Detectivul

Agenþia TUD OR Investigaþii ag_tudor@yahoo.com Avem plãcerea de a aduce la cunoºtiinþa populaþiei cã putem oferi servicii multiple în domeniul judiciar, ce ar putea fi utilizate de dumneavoastrã în rezolvarea cu succes a cauzelor pe care le susþineþi în faþa instanþelor judecãtoreºti, astfel: I. ÎN CAUZE PENALE Investigaþii pentru identificarea de martori sau probe materiale în vederea stabilirii vinovãþiei sau nevinovãþiei autorilor, ori când se cer despãgubiri materiale Investigaþii privind clarificarea tabloului stãrii de fapt ºi a împrejurãrilor reale, comiterii unor infracþiuni ca:violuri, tâlhãrii,accidente de citrculaþie, furturi etc. Investigaþii cu privire la bunurile sustrase de cãtre infractori ºi înstrãinate de aceºtia, pentru recuperarea acestora Investigaþii pentru gãsirea persoanelor ce se sustragprocesului penal,cãutãrideadrese etc.

private

0744/881.694

ÎN CAUZE CIVILE: divorþuri, partaje, Investigaþii pentru stabilirea onestitãþii ºi adopþii, întreþineri: a situaþiei financiare a viitorului SUPRAVEGHEREA partenerului bãnuit partenerdeafaceri sau a firmei sale; de infidelitate ºi funizareadeprobe în acest sens; Investigaþii asupra unor persoane ce se Scoaterea în evidenþã a unor deviaþii sustrag de la executarea silitã, prin declararea sexuale; fictivã a sediului, deschiderii de conturi noi, Idenitificarea bunurilor ascunse; înstrãinãrii de bunuri din capitalul social; Identificarea unor boli ascunse ce pot Probatorii când se fac acte de comerþ duce la anularea cãsãtoriei; fãrã documente oficiale (când se opereazã doar Identificarea unor adrese unde sunt þinuþi cu onoarea comercialã); ascunºi copiii sustraºidela încredinþare; Probatorii prin care se demonstreazã Starea materialã realã a celor care cer eludarea profitului; copiii în înrgrijire sau adopþie; Recupereazã, numai prin procedee legale, sume de bani Identificarea unor venituri ascunse restante între/ºi de la persoane juridice ºi/sau fizice pentru stabilirea corectã a cuantumului pensiei DIVERSE sau a partajului,în cazdedivorþ; Nu vor fipreluate cazurile prin care s-ar Stabilirea stãrii de sãnãtate a celor ce încãlca legile în vigoare; întocmesc actedeînstrãinarede bunuri Se pãstreazã o discreþie totalã asupra saumoºteniri; informaþiilor deþinute, CLIENTUL fiind cel care Stabilirea modului cum a decurs hotãrãºte cum ºi cândle va folosi; îndeplinirea obligaþieideîntreþinere; Pentru serviciile prestate se percep Investigaþii pentru identificarea onorarii ºi costuri aferente în funcþie de natura moºtenitorilor în cauzele succesorale; serviciilor solicitate, de complexitatea lor, de ÎN DOMENIUL COMERCIAL Identificarea adreselor reale a unor firme gradul de risc pe care îl comportã, durata care nu ºi-au declarat la RegistrulComerþului serviciului asigurat pentru fiecare caz în parte. noile adrese; Legãtura se va stabili numai la telefon 0744/881.694

Infor maþia înseamnã putere CMYK

Detectivul 1 nou  

Revista de investigatii

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you