Alegerile din 19 noiembrie 1946

Page 1

ALEGERILE DIN 19 NOIEMBRIE 1946 “Cine nu îşi cunoaşte trecutul, va fi condamnat să-l repete” Goethe

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei deţine o importantă colecţie de materiale de propagandă electorală folosite de Partidul Comunist şi aliaţii acestuia (afişe, manifeste, broşuri, fotografii) în timpul campaniei electorale din toamna anului 1946, în Cluj. Alegerile din 1946 s-au desfăşurat la scurtă vreme după terminarea războiului, în condiţiile prezenţei trupelor de ocupaţie sovietice în ţară. Convocate pe 19 noiembrie în Regatul Român, alegerile au reprezentat o prioritate pentru guvernul Petru Groza instaurat la putere în 6 martie 1945 şi au marcat începutul destabilizării monarhiei constituţionale şi instaurarea regimului comunist în 1947. Blocul Partidelor Democrate (Partidul Comunist Român, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor-P. Groza, Partidul Naţional Liberal-Tătărescu, Partidul Naţional ŢărănescAnton Alexandrescu, Uniunea Patrioţilor) constituit în mai 1946, pe baza Platformei-program propusă de Partidul Comunist, a condus o campanie electorală caracterizată prin folosirea tacticilor de intimidare şi a abuzurilor electorale împotriva partidelor istorice: Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc. La 15 iulie 1946 a fost adoptată noua Lege electorală prin care s-a desfiinţat Senatul şi s-a instituit Parlamentul unicameral, după modelul sovietic. Votul universal se aplica tuturor cetăţenilor de la vârsta de 21 de ani, inclusiv femeilor, militarilor (pentru prima dată) şi funcţionarilor de stat. Femeile au primit drept de vot, de la 30 de ani, prin Legea electorală din 9 mai 1939, dar ele nu erau eligibile în funcţiile publice. Votul era direct şi secret, pe „scrutin de listă şi pe baza reprezentării proporţionale”, un mare număr de alegători, în special cei cunoscuţi ca opozanţi ai guvernului Groza , fiind declaraţi nedemni şi excluşi din lupta electorală. Firul conducător al propagandei BPD va fi Platforma-program, la care se vor adăuga realizările guvernului Groza, programul de guvernare, demascări, combateri şi „completa zdrobire politică” a partidelor reacţionare:


„Trebuie să mobilizăm presa, propaganda, agitaţia Partidului nostru, să redactăm articole care să câştige. Să redactăm broşuri speciale, afişe pentru fiecare categorie socială şi să înfăţişăm totul clar, într-un limbaj simplu, popular, cât mai atractiv. Afişe monotone şi negre nu atrag; afişe colorate, cu desen atractiv, atrag…publicaţii, afişe atractive, colorate simple, pe care să le înţeleagă fiecare cetăţean, chiar analfabeţii să înţeleagă conţinutul politic din desen”.


Tactica electorală a PCR a fost stabilită în cadrul şedinţei B. P. al C. C. din 29 mai. Aici s-a propus o creştere progresivă a manifestaţiilor, de la „întruniri mici la mitinguri”, de la întruniri desfăşurate în faţa blocului, la cele care mobilizează întregul oraş, culminând cu „uriaşe demonstraţii” care să se desfăşoare în săptămâna premergătoare alegerilor.



Organizaţiile controlate de Partidul Comunist au manifestat un interes sporit pentru femei, generat de ponderea lor în societate şi de influenţa pe care o au în familie. Pentru obţinerea voturilor acestora au fost create grupuri de femei care mergeau din casă în casă pentru a le lămuri să meargă la vot. Importante pentru partid, din punct de vedere propagandistic, nu erau intelectualele, ci casnicele „adevărate cucoane care stau acasă… şi pentru că au mult timp liber vorbesc cu fata în casă, cu cizmarul, cu croitorul, cu alte


cucoane…”. „O femeie mult mai uşor poate convinge un bărbat, cât îi pune masa un cuvânt, cât îi ridică masa alt cuvânt cât îi face patul un cuvânt şi aşa mai departe”. Propagandiştii au creat lozinci care să li se adreseze şi să le sensibilizeze: „Abţinerea de la vot este un vot dat reacţiunii”; „Numai democraţia asigură pacea. Femei votaţi lista formaţiunilor unite ale democraţiei”; Femei vreţi să asiguraţi viitorul copiilor, tihna căminului vostru? Votaţi forţele unite ale democraţiei!” etc.



Majoritatea populaţiei României trăia în mediul rural, satul reprezentând o ţintă importantă pentru campania electorală a BPD. Deoarece adeziunea populaţiei rurale la Partidul Comunist şi aliaţii săi era foarte scăzută, au fost trimise la sate echipe teatrale, corale, de dansuri şi muzică care-şi desfăşurau programele la căminele culturale. Propagandiştii se foloseau de lucrări beletristice care avea ca temă satul: „Răscoala” lui L. Rebreanu, „Ion a Vădanei” de N. Kiriţescu (în variantă refăcută), „Răfuiala” lui Eusebiu Camilar, piese de teatru, dialoguri, versuri („Câte care de povară/Toate suie şi coboară/Doar carul Maniului/Ni nu suie, ni coboară/bate boii de-i omoară”), filme şi caricaturi.






Pentru eficientizarea propagandei au fost organizate „echipe electorale” formate din oameni scoşi din producţie care să asigure „permanenţe electorale”, să-i viziteze pe alegători pentru a-i înscrie pe liste, să popularizeze Platforma-program a BPD, să lipească materiale propagandistice pe străzi şi să amenajeze casele de alegător. Echipele mobile de propagandişti au ţinut cuvântări urmate de programe artistice, au împărţit manifeste-chemări pentru fiecare


categorie socială, broşuri cu realizările regimului „democrat” şi relaţiile cu Uniunea Sovietică, placarde multicolore cu demascarea reacţiunii, lozinci mari pentru stradă şi mici pentru interior. S-a folosit semnul BPD, „Soarele”, pentru marcarea ţigărilor, foiţelor şi pachetelor de tutun, pentru ştampilarea corespondenţei, pe ambalajele produsele comerciale precum şi la decorarea vitrinelor.

Blocul Partidelor Democratice a folosit pentru prima dată în mod organizat propaganda culturală, artistică şi muzicală: au fost editate broşuri ilustrate cu balade despre cei care au luptat de-a lungul vremii pentru pământ şi libertate; volume de fabule care să atace


moravurile moşierilor; un volum cu cântece populare despre realizările guvernului Groza; programe cu tarafuri de lăutari pe autocamioane; concerte de jazz şi fanfare în parcuri şi pieţe publice; coruri muncitoreşti şi dansuri populare la căminele culturale. În timpul campaniei electorale, radioul a alocat întinse spaţii de emisie propagandei BPD, fiind inaugurat un nou ciclu de emisiuni „De ce votez cu BPD”, materializat în conferinţe şi interviuri cu personalităţi ale vremii.

Presa a avut un rol esenţial în campania electorală. Noua presă trebuia să lupte pentru consolidarea regimului democrat, să demaşte uneltirile reacţiunii şi să găsească vinovaţii pentru stadiul în care se găsea ţara la ieşirea din război. Ziariştii trebuiau să acrediteze ideea că, de fapt, comuniştii sunt continuatorii lui Moş Ion Roată şi Tudor Vladimirescu. În preajma alegerilor, comuniştii şi guvernul Groza aveau controlul asupra întregii administraţii publice, atât la nivel central cât şi la nivel local. Primarii, prefecţii şi membrii Biroului Electoral au fost numiţi de către guvern, iar procesul de votare era plin de subterfugii: netipărirea cărţilor de alegător pentru cei care se ştia sigur că nu-i vor vota, netrecerea pe listele de votanţi a simpatizanţilor opoziţiei, organizarea de centre de votare la distanţe mari de localităţile rurale. Campania electorală a partidelor istorice a fost boicotată, numeroşi lideri locali fiind arestaţi sub pretexte diverse: posesie de armament; distribuţie de materiale subversive etc.


Anul 1946 a fost marcat şi de o secetă prelungită, care a dus la declanşarea foametei în unele regiuni. Pentru a câştiga voturi, comuniştii s-au folosit şi de nenumărate alte mijloace: cumpărarea încrederii oamenilor cu cereale, inventar agricol, îmbrăcăminte şi încălţăminte.


O statistică privitoare la cuantumul materialelor propagandistice folosite de către BPD, este dată de Victor Frunză în lucrarea Istoria comunismului în România. Conform lucrării menţionate, pentru alegeri au fost pregătiţi în şcoli speciale 200 000 de electori şi 6000 de propagandişti care urmau sa activeze în cele 3600 de case de alegători. Au fost editate şi difuzate 4 189 000 broşuri propagandistice, 6 673 000 afişe, diagrame şi lozinci, 2 725 000 placarde colorate, 28 000 000 de fluturaşi, 8 600 000 caricaturi. La manifestaţiile organizate de BPD au participat alături de oficialităţi, 800 echipe de teatru, 397 echipe artistice, 779 coruri, 253 fanfare, 45 orchestre, 160 echipe de dans, 47 caravane cinematografice. Tot în vederea alegerilor au fost realizate documentarele: De vorbă cu fraţii mei plugari”, „Păţania lui Ion Păun”, „Recruţii”, „Votăm şi noi femeile”. Au mai fost difuzate: 100 diapozitive, 240 matriţe cu lozinca „Votaţi Soarele”, 500 000 insigne BPD şi 280 foto-vitrine cu subiecte din realizările guvernului Groza.


Câştigarea alegerilor de către BPD şi guvernului Groza, s-a obţinut în culise, prin fraudă. Academicianul Constantin Rădulescu–Motru relata despre procesul electoral că autorităţile au împiedicat oamenii să participe la vot, iar buletine cu simbolul BPD, „Soarele”, au fost introduse în urne înaintea deschiderii secţiilor de vot. „Camioane pline cu votanţi ai BPD – ului călătoreau de la o secţie de vot la alta, se spune că de mai multe ori chiar. După vot, formularele albe ale rapoartelor oficiale (care trebuiau completate de observatori) au fost trimise la comisia centrală, fiind completate apoi cu numărul de voturi dorit de guvern”, a mai notat academicianul. Rezultatele comunicate oficial au fost: Blocul Partidelor Democratice, reprezentându-i pe comunişti şi aliaţii lor: 68, 70% şi 347 de mandate; Partidul Naţional Ţărănesc 12, 10% şi 32 de mandate; Uniunea Populară Maghiară 8,20% şi 29 de mandate; Partidul Naţional Liberal 3,7% şi 3 mandate. În realitate, PNŢ care a dus o campanie electorală anticomunistă şi „contra partidelor româneşti care servesc tendinţele comuniste” a polarizat marea masă a alegătorilor obţinând 70% din voturi. În lunile care au urmat alegerilor, comuniştii şi-au concentrat acţiunile pe reducerea la tăcere a opoziţiei şi câştigarea monopolului puterii. În vara anului 1947, momentul Tămădău a constituit pretextul pentru eliminarea din viaţa politică a partidelor istorice instaurarea regimului comunist în România. Informațiile au fost preluate din revista “Istorie si civilizație”, nr. 32; Oana Ilie, Campania electorala pentru alegerile din 1946, p-21-28. Din PLATFORMA-PROGRAM A BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE POLITICA GENERALĂ Asigurarea regimului democratic şi a suveranităţii depline a Statului Român în cadrul monarhiei constituţionale. Respectarea proprietăţii individuale şi asigurarea condiţiilor necesare pentru întărirea şi ridicarea bunei stări materiale a familiei şi a naţiunii. Asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti: Libertatea cuvântului, Libertatea scrisului, Libertatea întrunirilor şi a dreptului de asociere. Asigurarea liberei manifestări a credinţelor religioase. Asigurarea drepturilor politice, economice şi sociale pentru femei. Asigurarea de drepturi egale tuturor naţionalităţilor conlocuitoare, prin aplicarea statutului naţionalităţilor.


Propăşirea poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare strâns legată de apărarea şi consolidarea regimului democratic.


Consolidarea şi apărarea păcii, alături de toate naţiunile iubitoare de pace şi libertate. Strânse şi permanente legături de prietenie cu U.R.S.S. şi ţările vecine, precum şi cu Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa şi celelalte ţări democratice. CULTURA NAŢIONALĂ „Blocul Partidelor Democrate va acorda o atenţiune deosebită dezvoltării şi înfloririi culturii naţionale în domeniile următoare: 1. INSTRUCŢIA PUBLICĂ Asigurarea învăţământului primar gratuit şi obligatoriu; generalizarea pe tot cuprinsul ţării a gimnaziului unic, cu gratuitatea pentru toţi elevii lipsiţi de mijloace materiale; Reorganizarea şi dezvoltarea învăţământului profesional; Acordarea de înlesniri pentru studii secundare şi universitare elementelor înzestrate, fii de muncitori, ţărani şi funcţionari, dar lipsite de mijloace materiale, prin ajutoare, burse, cantine, căminuri; asigurarea unor condiţii de viaţă demnă, a unei bune pregătiri şi perfecţionări a corpului didactic de toate gradele în vederea unei temeinice educaţii intelectuale şi fizice a tineretului; O hotărâtă acţiune pentru reducerea neştiinţei de carte, prin cursuri speciale în toate satele şi oraşele, prin colaborarea dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi toate instituţiile culturale şi prin dezvoltarea şi înfiinţarea de noi şcoli de adulţi, biblioteci şi atenee populare; Accentuarea caracterului realist al învăţământului secundar; Reducerea spiritului exclusiv umanist şi literar al acestui învăţământ; Ieftinirea preţului cărţilor didactice, înlăturând concurenţa deşănţată a autorilor, prin editarea de către Stat, prin concurs, a unor manuale unice”.


2. ŞTIINŢA „Activitatea ştiinţifică va fi sprijinită, pentru a contribui efectiv la refacerea generală şi propăşirea ţării şi la creşterea prestigiului nostru naţional. Ea va fi îndrumată în vederea valorificării bogăţiilor ţării şi punerii lor în slujba întregului popor. În acest scop se vor crea laboratoare, staţiuni experimentale, biblioteci, burse şi premii şi se vor încuraja institutele de cercetări ştiinţifice. Pentru coordonarea activităţii tuturor acestor institute, se va crea Institutul Naţional de Cercetări Ştiinţifice ( I. N. C. S. )”.


3. ARTA ŞI LITERATURA „Arta şi literatura se vor bucura în Statul român democrat de o grijă şi o preţuire deosebită. Se vor încuraja în special manifestările care desăvârşesc arta populară inspirânduse din tradiţiile şi obiceiurile poporului nostru.


Arta nu va fi apanajul unei „elite”. Ea se va adresa marilor mase populare, prin crearea de teatre, expoziţii etc., pentru popor. Condiţia materială a artiştilor şi scriitorilor va fi garantată prin case de odihnă şi recreaţie, cantine, pensii, etc.”



CULTELE „Blocul Partidelor Democrate va asigura libera dezvoltare şi sprijinirea tuturor cultelor recunoscute. Biserica va fi susţinută pentru a putea să-şi îndeplinească misiunea ce-i revine în viaţa Statului şi va fi asociată la opera de asistenţă socială”.


SĂNĂTATEA PUBLICĂ „Îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, îndeosebi la sate, se va urmări combătând bolile sociale prin: Înfiinţarea de noi spitale, dispensare, maternităţi şi sanatorii;


Asigurarea unor condiţii favorabile medicilor, dentiştilor, moaşelor, farmaciştilor, pentru a se stabili la ţară; Deosebită grijă pentru mamă şi copil; Înfiinţarea şi dezvoltarea industriilor de medicamente şi instrumente medicale; Pregătirea de medici specializaţi în combaterea bolilor sociale la ţară: tuberculoză; sifilis, paludism”.


JUSTIŢIA „Blocul Partidelor Democrate urmăreşte o justiţie democratică nu numai în ceea ce priveşte aparatul ei, ci şi în întreaga legislaţie. Justiţia, menită să asigure respectul legii, va avea drept îndatoriri imediate: Combaterea şi sancţionarea celor care propovăduiesc ura de rasă, şovinismul şi uneltesc împotriva democraţiei şi a păcii; Combaterea şi sancţionarea sabotajului economic şi a speculei; Continuarea judecării criminalilor de război şi a celor vinovaţi de dezastrul ţării şi confiscarea averilor în folosul Statului. Se vor reînfiinţa Curţile de Juri. Se va introduce judecătorul ambulant la sate, spre a scuti de deplasări la mari distanţe în procesele de mică importanţă. Magistraţilor li se vor asigura condiţiuni materiale corespunzătoare existenţei şi misiunii lor”.

APELUL BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE către alegători! „Suntem în faţa alegerilor. Urnele vor decide încotro se va îndrepta ţara noastră, adică spre dezastru economic dacă prin absurd ar câştiga reacţiunea această mare bătălie, sau spre o mare înflorire când va învinge Blocul Partidelor Democrate, ceea ce se va întâmpla oricare ar fi piedicele, manevrele de agitaţie şi calomniile clicilor reacţionare. În 18 luni de guvernare Dr. Petru Groza s-au realizat lucruri mari, care ar fi fost imposibile într-o guvernare de partid demagogic şi corupt. Blocul a înţeles să sfârşească pentru totdeauna cu vorbăria şi să tracă la fapte… Guvernul Petru Groza cu toată criza economică în care ne sbatem, vine mereu cu noui îmbunătăţiri şi cu o largă asistenţă… Platforma-program a Blocului prevede ca prim punct de înfăptuire, pentru ridicarea standardului de viaţă, etatizarea Băncii Naţionale, ratificată de parlament, pentru ca în acest chip să se stabilizeze moneda şi puterea de cumpărare a salariilor.


S-au împărţit 2,000.000 de pogoane la 800. 000 de ţărani, ridicându-se astfel şi plugărimii sărăcite nivelul de viaţă. Etatizarea Băncii Naţionale permite pentru viitor acordarea de credite largi ţărănimii pentru crearea de cooperative ţărăneşti, ceea ce ar aduce totala schimbare a vieţii mizere a acestei clase sociale… În ceea ce priveşte Clujul se remarcă că acesta împreună cu judeţul a câştigat enorm în cele 18 luni de guvernare Dr. Petru Groza. Numai Serviciul Tehnic al Primăriei Municipiului Cluj a efectuat lucrări în valoare de 2,169.784.469 lei. Sub raportul instrucţiei publice în Regiunea Cluj funcţionează 77 de licee şi şcoli speciale precum şi 422 săli de învăţământ primar. Atelierele Principale C. F. R. Cluj au efectuat lucrări în valoare de 14.798,000.000 de lei reuşindu-se astfel să se reglementeze traficul pe căile ferate. S-au expropriat în judeţul Cluj 19.449 jugăre, dintre care 17.689 s-au împărţit la 11.790 de ţărani, iar 1760 de jugăre urmează să fie date în proprietatea plugărimii în viitor. Au fost însămânţate în anii 1945-46, 222.536 de hectare, acordându-se totodată în cadrul campaniei agricole, maşini de tot felul şi seminţe acolo unde a fost nevoie. Comuna Sfânta Măria distrusă prin incendiu, a fost aproape refăcută, urmând să devină un sat model şi o pildă de realizare a Blocului. Au fost ajutate cu materiale gratuite sau la preţ oficial, de 8 ori mai mic decât preţul pieţii negre, 50 de comune din judeţ de către Comisia Economică a B. P. D. şi s-au refăcut biserici în tot cuprinsul judeţului. Realizările Blocului sunt concludente. Sforţările depuse au fost mari şi dacă reacţiunea n-ar fi sabotat opera de refacere întreprinsă de guvern, situaţia s-ar fi prezentat mult mai bine în clipa de faţă… Pentru ca să vă puteţi bucura de munca voastră, de pământul vostru şi de proprietatea voastră pe care Blocul o va consfinţi şi întări, pentru a vedea şcoli moderne pentru copiii voştri şi Biserica voastră ridicată la loc de cinste, acum în aceste clipe mari prin care ţara noastră trece, în faţa conştiinţei voastre, în faţa Patriei şi a viitorului ei, fiţi demni şi patrioţi votând lista Nr. 1 a Blocului Partidelor Democratice”. Comitetul Judeţean al Blocului Partidelor Democrate Cluj VASILE LUCA „L-am văzut stând cu ţăranii în munţi, îmbucând împreună cu ei o bucată de pâine cu brânză şi ceapă şi vorbind într-o limbă cu care nu se deosebea cu nimic de a lor, despre nevoile ce îi frământă, despre cele ce trebuiesc făcute pentru a curma aceste nevoi. Pentru toţi aceşti oameni, bătrâni şi tineri, el nu este nici Domn, nici tovarăş, ci pur şi simplu unchiul Vasile. Lui îi spun necazurile, cu el se sfătuiesc şi tot lui îi împărtăşesc bucuria lor…


…Împreună cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Vasilichi, Petrtescu, Doncea, el organizează şi conduce lupta pentru revendicările economice ale muncitorilor. Ceferiştii, avantgarda muncitorimii noastre, dau semnalul de luptă… Muncitorii din întreaga ţară trăiesc într-un suflu cu cei în grevă. Dar „istoricul” guvern Maniu răspunde la dreptele cereri ale muncitorilor cu gloanţe… După reprimarea eroicei lupte ceferiste, Vasile Luca este condamnat la 25 ani închisoare… …El nu ştie ce e odihna. Energia lui creşte cu fiecare sarcină, cu fiecare muncă depusă, cu fiecare acţiune începută. El este îndrumătorul celor tineri, sprijinitorul celor slabi. Şi chiar atunci când direcţiunea îl ţine izolat în celula „H”, vestita secţie care a trimis la moarte pe atâţia curajoşi luptători pentru cauza poporului şi atunci găseşte Vasile Luca un mijloc de a fi alături de ceilalţi, de a fi printre tovarăşi. Compunând noaptea minunate versuri în care încrederea în victorie se împletea cu dârza hotărâre de a lupta la ultima răsuflare, el le cânta dimineaţa, umplând lugubra curte, blestemata clădire – în care zăceau sute şi mii de oameni închişi – cu puternica-i voce ce turna forţe înzecite în vinele celor de sub gratii…”


„UN FIU AL POPORULUI” EMIL BODNĂRAŞ „Viaţa lui Emil Bodnăraş oglindeşte starea de lucruri de după primul război mondial. România, acoperită cu un val de bicisnică glorie, neputând să se ţină pe propriile-i picioare, privea neputincioasă cum i se jefuiesc bogăţiile, cum îşi macină independenţa. Moşierii, stăpânii de bogăţii, fugiţii din faţa primejdiilor în ţări străine, gata de a da mâna celui mai puternic, se întorc şi mai hapsâni de putere şi venituri…

…Războiul a adus marea revoluţie rusească din 1917. 200 milioane de oameni vălureau împotriva asupritorilor lor de veacuri de pe vreme ţarilor şi ducilor. Muncitorii dela noi, ca şi cei din alte ţări, declară greve, ies în stradă, luptă pentru o viaţă mai bună şi liberă.


Lupta cuprinde sate şi târguri. Ţăranii cer pământul furat de moşieri, cer îndeplinirea făgăduinţelor de pe front. Sunt împuşcaţi muncitori şi ţărani. De frică moşieri sunt silişi să promită libertăţi, să arunce sare în ochii ţăranilor, cu acea reformă agrară pe care o cunoaşte toată lumea cum s-a făcut. În această furtună nepotolită apare la Iaşi Emil Bodnăraş. Tânărul de 20 de ani, venit în această cetate a culturii fără un ban, cu gândul şi voinţa de a urma cursurile universităţii, începe să descifreze înţelesuri noi pentru viaţă… …În închisoare se căleşte pentru lupta poporului pentru o viaţă mai bună. Trece prin o mulţime de închisori ca : Doftana, Galaţi, Aiud, Braşov. La Aiud cunoaşte pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, neînfricatul luptător pentru cauza poporului român, dela care primeşte un sprijin hotărâtor în desfăşurarea formării sale ca luptător comunist…”

DR. PETRU GROZA „Doctor în drept şi avocat cu o serioasă pregătire teoretică şi practică, s-a orientat de tânăr către activitatea politică, prin care acest mare patriot înţelegea să câştige cât mai multe îmbunătăţiri pentru ţărănimea ardeleană

.


În anul 1933 când plugărimea Ardealului, ajunsă la capătul răbdării sub necruţătoarea apăsare a tiraniei grupelor politicianiste ale lui Maniu şi Brătianu, a înţeles să se constituie într-un front comun de luptă politică, gândul lor s-a dus de îndată spre dr. Petru Groza căreia i-au cerut să preia conducerea acestei mişcări, ca fiind singurul indicat să apere interesele satelor. Aşa a luat fiinţă în judeţul Hunedoara, locul lui de naştere, Frontul Plugarilor sub preşedinţia lui, primul deputat de astăzi al Clujului şi primul ministru al Ţării Româneşti. Dr. Petru Groza cel mai adânc cunoscător al problemelor plugăreşti, a înţeles că-i revine misiune înaltă, de a apăra poporul acesta de muncitori cinstiţi, ţărani, faţă de loviturile din ce în ce mai necruţătoare ale politicianiştilor din trecut…


…Guvernul Petru Groza a putut să realizeze lucruri uimitoare, lucruri pe care guvernele partidelor „istorice” nu le-au putut face în zeci de ani de guvernare.

El a redat onoarea ţării prin puternica acţiune a războiului anti-hitlerist, prin democratizarea vieţii politice şi prin acordarea de drepturi egale populaţiei conlocuitoare. Realipind Ardealul de Nord Patriei, a reuşit să şteargă pata făcută de actul trădării politicianismului din trecut… …Clujul are mândria să găzduiască ca prim deputat al Blocului pe Primul ministru al Ţării.


Dr. Petru Groza luptă pentru ridicarea poporului. El munceşte pentru victoria definitivă a democraţiei şi deci pentru salvarea patriei de impas. Votându-l pe El, cetăţeni ai Clujului, plugari din inima Ardealului, vă asiguraţi tihna voastră ţi înflorirea Ţării. Daţi cu toţii VOTUL Dl-lui PETRU GROZA, deputatul nostru”. Dr. Petru Groza luptă pentru voi Dr. Petru Groza va fi totdeauna alături de voi


IMAGINI DIN EXPOZIŢIA TEMPORARĂ „PROPAGANDA COMUNISTĂ. ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 1946” organizată de MNIT în perioada 16 noiembrie – 15 decembrie 2012 la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, Cluj-Napoca