Page 1


EDITORIAL Ilie Stoian

Despre dublul standard și sfânta ipocrizie Tema nu e nouă. Acum ceva vreme, însă, subiectul dublului standard de calitate al alimentelor străine a revenit viguros, susținută de un sfânt și ipocrit patriotism. Ba chiar, un post TV, înființat de americanul Martin Lauder, trecut prin proprietatea unor cehi și aflat acum în proprietatea unor lituanieni, a făcut din dublul standard un subiect de serial, mimând și el patriotismul. Telespectatorii probabil că își spun: ÓDa, domnule, bine că spune cineva adevărul, iată cum ne otrăvesc străinii!Ó, fără să ia în calcul că pe realizator și pe porducătorul Știrilor Pro TV, pentru că despre această emisiune e vorba, nu îi interesează decât ratingul și în niciun caz adevărul; cu alte cuvinte, și pe ei îi interesează doar profitul. Dovada ipocriziei celor de la Pro TV? Șirul emisiunilor de divertisment de cea mai proastă calitate, toate, francize americane. Nu am văzut niciun episod din cele difuzate de postul în cauză, dar am citit un rezumat, pe site-ul lor. Acolo, se vorbea despre un test în orb, cu o brânză care, afară, era de cea mai bună calitate, iar aici era mai puțin bună. Ăla din fotoliu, care a văzut imaginile, și-o fi zis: ÓUite-ai dracului ce ne facÓ. Dar, pun pariu că n-a luat în seamă ce spuneau specialiștii: Tehnologia din occident e mai bună, laptele are altă calitate. Și, atunci, unde e problema!? Așa că, citiți ce declară domnul Cornel Dănilă, în legătură cu mediul de afaceri. Băgați de seamă că spune: ÓUn manager român muncește chinuit, trebuie să găsească soluții la limita legii, soluții de piață, prin promoții și fel de fel de artificii, ca să rezisteÓ. Creați un mediu de piață cu adevărat facil, stabil și coerent și fiți siguri că orice firmă străină de aici va aduce tehnologii similare celor din Vest și va produce alimente ca acolo, dar potrivit gustului românilor. Altfel, precum Pro TVul, cum să plătești salarii și taxe, cum să faci profit!?

2 MEAT-MILK / MAI 2017

Dar, mai rău! Nimeni nu vorbește despre cum falsifică românii produsele. Acum ceva vreme, stăteam de vorbă cu un foarte important președinte de asociație profesională, la fel de importantă, și rememoram câteva situații extrem de grave, în care unii producători români falsificau produse alimentare la greu; autoritățile au știut, dar au pus batista pe țambal. Iar, câteva zile mai târziu, Dorin Cojocaru îmi spunea: ÓMergi la Antrefrig. Vezi cum indivizi dubioși își pun clop sibian în cap, cumpără butoaie cu brânză bulgărească și pe urmă o vând la piață drept Telemea de SibiuÓ. Despre ăștia, cine vorbește!? Dar despre falsurile grosolane de pe tarabele pseudo-tradiționalelor din târguri, cine vorbește!? La fel de drept, însă, e faptul că numita campanie nu ar ajuta decât într-un singur fel: îndreptarea consumatorilor spre produsele fabricate în România. Atenție, repet: fabricate în România, nu românești, pentru că NIMIC nu e românesc 100 %. Până la urmă, însă, rezolvarea tot la consumator va fi, însă el se va orienta aproape mereu spre produsele cu preț mic, că doar n-om trăi în Elveția, să ne lăfăim cu toții în lux general! Cât despre adevăr, haideți să rămână între noi: Toată lumea nu vrea altceva decât bani, inclusiv Pro TVul care speculează o temă de moment, pentru a mai aranja câteva contracte de publicitate, pentru că ăsta e scopul lor și al lumii: banii.


sumar / ediÞia 36, IANUARIE 2017

2

Editorial

Despre dublul standard și sfânta ipocrizie

26

Repere/Profil de companie

La Angst, Excelența se reinventează cu ”Merinde Urbane”

36

Ferma/Nutritie

Nutristar: Înțelegerea metabolismului peripartum, pentru îmbunătățirea producției de lapte, la scroafe

42

Ferma/Sănătate

Disfuncții metabolice și retenția de placentă la vacile de lapte

50

Afacere/Inovație

Oportunități pentru Industria lactatelor: Omega 3, EPA, DHA

28

Ferma/Creșterea animalelor

Erori în creșterea găinilor ouătoare

4 MEAT-MILK / MAI 2017


52

Afacere/Materii prime pentru Industria laptelui

Sisteme inovatoare de feliere a cărnii

60

Tehnologii de procesare a cărnii

Rezistența microbiană și procesarea HHP a cărnii

78

Afacere/Tendință în ambalarea lactatelor

Utilizarea foliilor în ambalarea lactatelor se va extinde

82

Afacere/Siguranță

Metoda de validare, o abordare simplă a unei provocări complexe

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 5


repere/ ªtiri

Angst își dinamizează vânzările cu magazinul virtual e.angst.ro è Dovedind încă o dată că se află în avangarda Industriei de procesare a cărnii din România, domnul Sorin Minea și compania sa, Angst, își dinamizează vânzările prin intermediul magazinului virtual e.angst.ro. Dar, ce este e.angst. ro? Este un magazin Angst virtual, dar nu o casă de comenzi sau un supermarket online. Produsele din carne comandate pe acest site ajung la consumatori direct din fabrică. Aceasta este diferența dintre e.angst.ro și alte site-uri care oferă servicii de livrare a produselor similare. La această soluție s-a ajuns după ce, din studiile de piață făcute, compania Angst a aflat îngrijorările clienților legate de cumpărarea online a produselor proaspete, găsind soluții pentru a câștiga încrederea consumatorilor. De aceea, Angst garantează că, produsele comandate sunt pregătite special pentru consumatori, sunt urmărite și verificate de către departamentele de producție și calitate, astfel încât să respecte toate standardele de calitate.

Angst garantează că toate produsele din carne comandate sunt fabricate cu maximum 24 de ore înainte ca ele să ajungă la consumatori, că fiecare produs comandat este livrarat în mașini prevăzute cu instalații de frig, speciale pentru transportul produselor din carne și că toți consumatorii, fără excepție, vor fi tratați cu același profesionalism precum clienții săi fideli: Mica Elveție, Caru' Cu Bere, Trattoria Buongiorno și City Grill. După cum se afirmă pe site, iată avantajele pentru care consumatorii pot să comande cu încredere de pe e.angst.ro: ÒAtât tu, cât și oaspeții tăi, veți putea savura o gamă de produse super, specialități pe care le găsești doar în restaurante de luxÓ. (MD)

ARC: Exporturile dictează prețul cărnii de porc è Asociația Română a Cărnii informează că începând cu luna aprilie prețul cărnii de porc a început să crească, în medie, cu 15%-30%. Comparativ cu ultimii doi ani, în trimestrul I 2017, prețul mediu de achiziție pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare faţă de 2016 și cu 12% mai mare față de 2015. Dacă ne referim la piesele tranșate, o creștere substanțială se constată la categoria piept de porc, unde prețul de tranzacționare în ultimele 12 luni a înregistrat o creștere de +40%, dar și la jambon +25%, precum și la alte piese rezultate din tranșare. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană în luna martie ac., se estimează că această creștere a prețului cărnii de porc va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când va avea loc o stagnare. Cauzele care au condus la creșterea prețului cărnii de porc la nivel european sunt: Creșterea semnificativă în cursul anului 2016 a exportului de carne de porc în țările asiatice, în special în China, Japonia și Hong Kong. Pe relația China exporturile de carne de porc au reprezentat 44.9% din totalul exporturilor în țări terțe a acestui produs; Scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă, cu o scădere de până la -2,3% la tineret între 20-50kg și de -1,1% la porcii la îngrășat între 50-80 kg. În luna ianuarie 2017 a fost semnalată o creștere a exporturilor cu 20% mai mare față de aceeași perioadă a anului 2016, supremația deținând-o în continuare China, urmată de Hong Kong și Coreea de Sud.

6 MEAT-MILK / MAI 2017

Natalia Gelshtein-Kiss a fost numită Director General la Danone România

è (Comunicat) Începând cu luna aprilie 2017, doamna Natalia Gelshtein-Kiss a fost numită Director General Danone pentru România, Bulgaria și Țările Adriatice. Doamna GelshteinKiss raportează către Paolo Maria Tafuri, Director General Danone pentru regiunea Europa Centrală și de Est. ÓSunt onorată să accept această oportunitate și să mă alătur echipei din România, cunoscută pentru nivelul înalt de profesionalism și rezultate. Am experiențe de neuitat în regiune, în țări din apropierea României, și mă bucur că vin aici, pe o piață cunoscută pentru exigențele consumatorilor. Natalia Gelshtein-Kiss are o vastă experiență pe diverse poziții în cadrul companiei Danone, în care activează din 2003. În ultimul an a ocupat simultan pozițiile de Director al City Unit Moscova, un nou model operațional de business, transversal, integrativ, pentru zone urbane mari, și Director Regional de Vânzări pentru Moscova, iar anterior a fost Director de Vânzări în Ucraina și Republica Cehă pentru o perioadă de 7 ani.


Interpol: Fraude internaționale cu carne în Ucraina, China, Brazilia, Marea Britanie, SUA, Ungaria și Polonia è Interpol a solicitat asistență internațională în investigația privind presupusa fraudă împotriva industriei de carne de porc și de pasăre din Brazilia, cu ramificații în China, Marea Britanie, Ungaria și Polonia, admițând că sectorul internațional a fost lovit grav, prin atacuri externe, dezvăluie Global Meat News. Ca urmare, agenția internațională de poliție a emis o atenționare ÓPurple CodeÓ, ceea ce înseamnă că tuturor celor 190 de țări membre li se cere Ósă caute sau să furnizeze informații cu privire la modul de operare, obiecte, dispozitive și metode de ascundere utilizate de infractoriÓ. Agenția

a trimis informații despre 700 fraude comise în comerțul internațional cu carne de porc și pasăre, în perioada iulie 2015 și decembrie 2016. Ricardo Santini, vice-președinte al AABP, care reprezintă sectoarele de carne de porc și de pasăre din Brazilia, a declarat pentru Global Meat News: ÓMai mult de 700 de cazuri au fost raportate la AABP. Unele se referă la etichete de produse care nu sunt fabricate în Brazilia, la clonarea de email-uri pe site-uri ale companiilor exportatoare de carne, conturi bancare false, utilizarea de SIF false (sigiliul de inspecție federal) sigilii, alte

escrocherii. Dar fraudele sunt, în principal digitale, cu o mică schimbare de o literă în e-mailurile importatorilor, de exemplu, sau inversarea mențiunii ÓbrÓ, în adresele electronice. Sistemul penal este destul de sofisticat. Bandele, fie ele în Brazilia sau în țările în care importurile de carne din Brazilia sunt admise, au conturi bancare false și birouri fictiveÓ, a explicat el. Rapoartele emise în noiembrie anul trecut de către Agenția de consultanță cu sediul în Ucraina, UkrAgroConsult, au evidențiat o problemă specială, cu falși comercianți care se

prezintă on-line ca exportatori calificați de carne din Brazilia, apoi Ónegociază cu comercianții chinezi, încasând depoziteÓ. Astfel de probleme au declanșat avertismente în noiembrie anul trecut, din partea guvernului chinez, cu privire la riscurile de fraudă în ceea ce privește exporturile de carne din Brazilia, au declarat surse Interpol. Santini a adăugat: ÓMai multe țări s-au plâns de fraude, printre care Marea Britanie, Ungaria, Polonia și SUA. Și, în timp ce importatorii suferă pierderi directe, companiile braziliene de export pierd din reputație. (NM)

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 7


repere/ ªtiri

VitaFoods: Reglementările de

sănătate din UE sunt prea stricte è Un studiu efectuat în rândul producătorilor de alimente din Uniunea Europeană de VitaFoods, unul dintre principalii organizatori de manifestări din domeniul nutriției și ingredientelor, și publicat recent cu ocazia unui simpozion, relevă faptul că reglementările alimentare și nutriționale europene reprezintă o ingrijorare mai mare pentru companii, decât starea economiei mondiale sau a prețurilor la materiile prime. Datele, publicate de VitaFoods Europa arată că 43% dintre companii au declarat că reglementările stricte din UE sunt cea mai mare provocare, comparativ cu 35%, care consideră că preocuparea principală sunt prețurile materiilor prime, în timp ce doar 27% au menționat starea economiei mondiale, ca temă de îngrijorare. Sondajul a mai relevat că 60% dintre cei intervievați au declarat că obținerea avizelor pentru fiecare produs este principalul domeniu care le afectează activitatea, înainte de reglementările comerciale (14%), și reglementările de etichetare (13%). Cu toate acestea, aproape nouă din zece (87%), au considerat că este important ca un produs să fie asociat cu o mențiune de sănătate EFSA, chiar dacă un sfert (24%), dintre respondenți, au considerat că mediul actual de reglementare al UE este de ajutor pentru companiile lor. Patrick Coppens, director regional, Europa & MEA-EAS Strategies, Belgia, a declarat: ÓNu aș spune că rezultatele sunt surprinzătoare. Este logic că firmele indică faptul că reglementările sunt stricte și devin și mai stricte, și că nu întotdeauna sunt un element de susținere, atunci când doresc să lanseze pe piață un produs inovator.Ó Ce este mai grav, afirmă VitaFoods, este faptul că doar o mică fracțiune din mențiunile de sănătate de pe produsele alimentare din Uniunea Europeană sunt autorizate! Iar Comisia Europeană a autorizat doar 261 de cereri de utilizare, adică doar 8%, dintre dosarele depuse între 2008 și mijlocul anului 2015. Coppens a mai declarat că firmele sunt pe deplin conștiente de provocările cu care se confruntă în stabilirea unei mențiuni de sănătate. Acesta a adăugat: ÓEFSA a publicat o mulțime de ghiduri de orientare, sunt pregătite și echipe de consultanți, dar aceste măsuri nu înlătură problema fundamentală, adică aceea a înlăturării dificultății de a demonstra un beneficiu de sănătate al unui alimentÓ. La rândul său, Chris Lee, Director General al Global Net Nutrition-Europa, a declarat: ÓReglementarea eficientă este esențială pentru încrederea consumatorilor, iar industria înțelege importanța acesteia. Cu toate acestea, legile pot crea mari dureri de cap, mai ales pentru companiile mici, pentru care, procesul de stabilire a unei mențiuni de sănătate, în special, poate fi frustrantÓ, informează NutraIngredients.

Rabobank: După ieșirea UK din UE, alimentele se vor scumpi cu 8 %

è Potrivit unei analize efectuată de Rabobank și publicată de DairyReporter, controalele la frontieră care vor fi impuse în urma Hard-Brexit vor face ca prețurile produselor alimentare în UE să fie cu până la 8% mai mari, reducându-se concomitent și importul de alimente din Marea Britanie. Odată ce Regatul va fi în afara zonei de comerț liber al Uniunii Europene, acesta va fi obligat să impună controale suplimentare la frontieră, iar acest lucru se va vedea în prețurile care vor crește, indiferent de forma oricărui acord comercial între UK și UE, susțin experții Rabobank. ÓImpactul potențial al Herd-Brexit-ului asupra companiilor alimentare și agriculturii, în afara Regatului Unit, va fi foarte mare“, se afirmă în raport. După cum se cunoaște, prim-ministrul britanic Theresa May a declanșat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, lansând în mod oficial ieșirea Marii Britanii din UE. Ulterior, FoodDrinkEurope a cerut negociatorilor să lucreze la un acord care Ósă păstreze barierele la un minim absolutÓ, dar Rabobank a identificat deja o parte dintre perdanți. În raport se mai afirmă: ÓOricare ar fi rezultatul negocierilor, consumatorii din Regat și din UE vor trebui să se obișnuiască cu prețuri mai mariÓ, afirmație asumată de analistul senior al firmei, Harry Smit, care a adăugat: ÓExistă mai mulți factori în joc și o serie de scenarii pentru modul în care Regatul Unit ar putea tranzacționa cu UE în lumea postBrexit, pentru că țările sunt în general dornice să își protejeze fermierii, iar tarifele alimentare sunt de multe ori mai mari decât pentru multe alte produse. Iar tema siguranței alimentare va fi un element care va fi speculat emotiv, rezultatul fiind un impact major asupra Regatului Unit și, posibil, asupra UE.“ De aceea, procesatorii de alimente ar trebui să fie gata de costuri suplimentare. Accesul la forța de muncă rămâne o preocupare cheie pentru sectorul alimentar din Marea Britanie, acolo unde 32% dintre lucrătorii din Industria alimentară și agricultura UK provin din țările UE. Celălalt factor de luat în considerare este devalorizarea lirei sterline, analiștii Rabobank estimând încă o scădere a monedei britanice cu 5 %, în următoarele 12 luni. (VD)

8 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 9


Repere / Interviu

Petre Daea: România nu poate fi desțelenită. România nu poate fi decât cultivată! Ei, bine, în România de azi, aceea a Facebook-ului, a miștoului perpetuu, a telefonului deștept și a mitingurilor dirijate de agenții de publicitate, la Ministerul Agriculturii vine în cea mai înaltă funcție un om din altă lume, uitată de mulți. Dar este acea lume la care trebuie să ne raportăm în permanență, pentru că ea ne leagă prin fire, pe cât de subtile, pe atât de profunde, de acel trecut care definește și care dă substanță. Atunci când a fost investit în funcția de Ministru, Petre Daea nu avea cum să placă tuturor și nici nu mă miră lucrul ăsta. În lumea de azi, a aparențelor, mofturile prețuiesc mai mult decât munca! Așadar, Petre Daea nu avea și nu are cum să placă unuia care, în loc de "loc", spune "locație",

10 MEAT-MILK / MAI 2017

în loc de "experiență", spune "expertiză", în loc de "tendință", spune "trend". Nu are cum să placă blogărilor și engleziților care își dau ochii peste cap cu emfază, crezându-se miezul lucrurilor, când, de fapt, buricul pământului este negreala în care a fost sădit bobul de grâu din care, în fiecare vară, răsare soarele în pâinea de pe masa fiecărui român. Iar, dacă e să îl gândiți pe domnul Ministru Petre Daea, așa trebuie să o faceți, nu altcumva, pentru că ar fi și greșit, și necinstit, și, mai ales, ipocrit; pentru că multora nu le place Daea, dar le plac banii din subvențiile încasate la timp și datorită lui!


Am făcut un jurământ și mi l-am respectat Meat.Milk.: Domnule Ministru Petre Daea, știu, și nu cred că greșesc, că atunci când ați terminat studiile, ați fost șef de promoție pe țară. Petre Daea: E mult de-atunci. Da, știu că am fost șef de promoție și mai știu că am hotărât să mă duc în producție, deși mi se oferise un post universitar. MM: Ce v-a determinat să mergeți în producție? PD: Un jurământ pe care l-am făcut părinților. Fiind ultimul copil al lor și cel care a avut posibilitatea, susținut de ceilalți, să facă o facultate care să mă poată aduce înapoi, în mediul rural, am spus că le voi fi alături, până la sfârșit. Mă bucur că am putut face acest lucru. MM: În ce an se întâmpla acest lucru? PD: În 1973 și am stat până când părinții mei au trecut în cealaltă lume. După aceea, am putut să răspund unor solicitări. Însă, chiar dacă decanul Facultății de Agronomie venea la mine și îmi cerea să fiu profesor, i-am răspuns mereu că am jurat să rămân în producție și așa am făcut. MM: Mai aproape v-a fost sufletul țăranului, decât catedra? PD: Tot timpul mi-a fost mai aproape decât orice, pentru că eu sunt copil de țăran și sunt atașat acestor oameni simpli dar extraordinar de curați, din toate punctele de vedere. Pentru că sunt aceia care ne dau în fiecare zi mâncare, cei care nu se uită la ceas când se trezesc și nu se uită la ceas când se culcă. Pur și simplu, pe ei îi trezește munca și îi adoarme oboseala. În trecut, zootehnia nu avea randament MM: Cum era zootehnia românească, atunci când ați terminat facultatea? PD: E greu de făcut o comparație, pentru că zootehnia era altfel organizată, era altfel structurată. Era condusă de specialiști și norme tehnice care erau literă de evanghelie. Mai mult decât atât, fiecare dintre noi trebuia să cunoască fiecare detaliu, fiecare cerință, fiecare verigă tehnologică pentru fiecare specie diferită de animale. MM: Structura, desigur, era altfel. Dar, la nivel tehnologic și științific cum era? PD: Nu pot să fac o evaluare, dar știu din discuțiile pe care le-am avut cu fostul ministru Angelo Miculescu, faptul că ÓRomânia a primit ramura de măslin de la Piața ComunăÓ, pentru cea mai organizată agricultură de pe vremea aceea. MM: Angelo Miculescu, de altfel, acela care a rămas în istorie drept un mare ministru al Agriculturii. PD: Da, cel mai mare ministru al Agriculturii pe care l-a avut România și pe care l-am cunoscut, alături de un alt lider al meseriei, al științei, care mi-a insuflat dragostea de muncă și carte, Gheorghe Ionescu Șișești. Zâmbind, îmi aduc aminte că, da, acum ne desparte o lume, dar am fost consăteni. Casa în care m-am născut era la doar 400 de metri de a lui. MM: În momentul de față se aplică regula pieței. PD: Lucrăm într-un alt sistem, dar nu putem vorbi despre dezorganizare. Lucrăm într-o economie de piață și comparația cu vremurile trecute merită să fie făcută în parametri obiectivi, bine definiți. Însă, ce e de remarcat, e faptul că, tehnologic, lucrurile s-au îmbunătățit. Tehnica e alta, știința a evoluat, gradul de cunoaștere este mai mare, libertatea de informare a crescut extraordinar de mult și, în acest context, diferențele sunt net superioare, acum, față de ce era în trecut. De pildă, pe vremea aceea eram organizați, dar randamentele erau mult mai mici. REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 11


afacere / siguranþa alimentarã Avem fermieri peste nivelul celor din Occident MM: Proprietarul de fermă de acum se ridică la nivelul de pregătire al celor din Vest? PD: Categoric și chiar îi depășesc. Sunt fermieri în România cu o pregătire mult superioară, față de a altora. Sunt ferme în România net superioare altor ferme din Occident. V-aș da câteva exemple: În partea de Vest, îl avem pe inginerul Muscă; în Sud, îl avem pe inginerul Anghel, care are o exploatație extraordinară și care și-a așezat ferma pe baze științifice; îl amintesc aici, din Insula Mare a Brăilei, pe un inginer de mare valoare pe care îl respect deosebit de mult, Buzdugan; îl pot adăuga pe domnul Apostol, de la Kosarom, un manager excepțional care, la fel ca Muscă, și-a integrat producția; îl pot da exemplu pe profesorul Ilie Van, în avicultură, un om de toată isprava care a contribuit la dezvoltarea acestui sector în România. Sunt foarte mulți și îmi pare rău că nu îi pot aminti aici, pe toți. Vedeți dumneavoastră, până la urmă, piața liberă a creat concurență și i-a împins de la spate să învețe continuu și să adopte cele mai performante tehnologii, să aplice ultimele descoperiri ale științei agro-zootehnice, iar acest lucru nu e rău deloc. Vârfurile se evidențiază, iar fuga aceasta după cunoaștere e o stare de fapt și aducătoare de bani, pentru că, până la urmă, de asta muncește fiecare. MM: Și atunci, de ce nu reușim, de exemplu, să ne asigurăm necesarul de carnematerie primă și de ce, de exemplu, atât timp cât au fost în vigoare, nu am reușit niciodată să realizăm cotele la lapte? PD: Zic eu că de vină a fost șubrezenia politicilor agricole. În mod normal, dacă vezi că un sector nu merge bine, trebuie să decizi în consecință și să vii cu acele instrumente pe care statul le are la îndemână. A se vedea, acum, programele speciale pe care le-am generat tocmai pentru faptul că situația nu este bună. Mă refer la programele pentru carnea de porc și tomate, care sunt produsele cele mai deficitare. Motiv pentru care am dat drumul acestor programe cu suport financiar al statului, a fost acela de a stimula producția prin programe multi-anuale. Este pentru prima dată când se procedează așa. MM: Putem avea certitudinea că vom avea continuitate în derularea acestor programe? PD: Categoric. Nu mai poate să le scoată piața! În momentul în care vezi că binele se instalează, eu cred că nimeni nu poate îndrăzi să le scoată, nimeni n-are dreptul moral să oprească astfel de programe. MM: De altfel, aceste lucruri sunt și în Programul de guvernare. PD: Exact! Păi, a se vedea care a fost primul obiectiv extrem de benefic pentru fermieri, agricultură și economie, la nivel național: acordarea la timp a subvențiilor. Or, noi am reușit acest lucru. A da subvențiile la timp, așa cum am făcut-o noi, înseamnă să pui fermierul în situația de a-și executa lucrările atunci când trebuie, fiind ușurați din punct de vedere financiar, putând să se gândească la programe de viitor, la investiții. MM: Ce reacții ați avut din partea lor? PD: Ooo, am avut o reacție foarte bună. Dar, să știți că nu aștept să îmi mulțumească vreunul, pentru că gândesc că tot ce am făcut, a trebuit să fie făcut, nu din vreun calcul politic, nu din mândrie personală, ci pentru că amărâtului ăluia de fermier îi e greu și are nevoie de ajutor. Daea nu o să mai fie ministru, la un momendat, dar pământul rămâne și el trebuie lucrat, vita din bătătură o să ceară mereu de mâncare, iar măsurile astea nu sunt pentru statuia lui Daea, ci pentru el, pentru fermierul român! Iar mulțumirea mea, dacă vreți, vine din obligația de a face. MM: Această obligație vă duce cu gândul la rădăcini? PD: Sigur că mă duce tot timpul la rădicini, acolo unde inginerul agronom își simte rolul. Vă dați seama că, după 50 de ani de activitate în agricultură este greu să ies din tipar și îmi e imposibil să nu fac o treabă pe care o simt în mod natural, cu multă plăcere și relaxare. Mă întreabă mulți, dacă am rezistența fizică necesară. Păi, rezitența și energia îmi sunt date exact de muncă, oricât de ciudat ar suna asta pentru unii. 12 MEAT-MILK / MAI 2017


Procesatorii să stea cu fața spre fermieri și consumatori! MM: Ce mesaj adresați fermierilor din zootehnia românească? PD: Să continue această activitate foarte grea și foarte frumoasă, pentru că merită. Câștigurile lor au început să se contureze, mai cu seamă că sunt subvenții care au un nivel destul de ridicat și care se apropie de nivelul celor din Uniunea Europeană. Nu e puțin, cât se primește pentru vaca de lapte sau pentru taurina la îngrășat, de exemplu. Dar, trebuie să facă performanță, pentru că nu se știe, în viitor, cu cât ar mai putea veni statul să îi ajute. MM: ...mai ales după anul 2020! PD: Exact. Și atunci, să nu înghețe timpul. Să nu creadă că pot rămâne la nivelul de acum.

Nu fac promisiuni MM: Domnule Ministru, putem spera la o Bancă Agricolă? Putem spera la o Bursă a Laptelui? PD: Aici lucrurile sunt un pic mai complicate, iar eu nu fac promisiuni niciodată. Însă, mulțumirea mea cea mai mare va fi atunci când pe masa românilor vor fi cât mai multe produse de calitate superioară, produse în România, pentru că suntem în stare. Avem resurse extraordinare, avem o valore umană extraordinară, specialiști de mare ținută și fermieri cu simțul realității, înrădăcinați în zodia asta a verbului ÓA faceÓ. Tocmai de aceea, nu o să vedeți niciodată țărani adevărați făcând miting în fața ministerului, pentru că țăranul adevărat nu are timp de așa ceva, nu-l lasă ziua de muncă, nu-l lasă vaca din grajd, să rămână nemulsă, nu-l lasă firul de iarbă, să rămână singur, neudat! MM: Cum vedeți rezolvarea celor două mari probleme, Legea 150 și Legea 88? PD: Eu o văd bine. Trebuie să dăm românilor posibilitatea de a participa în competiție în condiții de egalitate. Desigur, trebuie să limpezim și niște legi dar vom avea egalitate de șanse de abia atunci când ne vom pune pe treabă pentru a produce tot ce e necesar, tot ce e nevoie în țară, la prețuri competitive, dar și pentru a ne impune pe piețele externe, pentru că noi știm să realizăm produse de o calitate excepțională. Dacă le comparăm, alimentele românești pot fi cele mai valoroase, într-o competiție cu alimentele străine. Și, să știți că trăinicia, și în acest domeniu, aparține trecutului, tradiției, indiferent cât ne-ar plăcea să căutăm noul oferit de alții. MM: Bine, dar legile astea trebuie armonizate! Ca să scăpăm de probleme, ce veți întreprinde în acest sens? Doar ați văzut că, de la Bruxelles dar, mai ales, din partea mediului de afaceri din România s-au adus foarte multe reproșuri! PD: Eu spun că suntem pe drumul cel bun, pentru că și retailerii, și fermierii, și procesatorii au început să înțeleagă că nu e Ócare pe careÓ, ci e Ócare, cu careÓ; pentru ei, pentru fiecare în parte, dar și pentru binele tuturor.

MM: Care este mesajul dumneavoastră pentru procesatori, fie că sunt firme românești, fie că sunt străine? PD: Să stea cu fața spre fermier și spre consumator. Să aibă aceeași grijă și față de fermier, și față de consumator, să le acorde tot respectul. Să înțeleagă că, da, el, procesatorul, este foarte important, este și el presat, dar nu e la fel de presat ca fermierul care lucrează în condiții mult mai nesigure. Procesatorul are materie primă din belșug, are multe opțiuni, deci, mai puțină grijă, nerămânându-i decât grijile producției, ale profitului și ale desfacerii. Pe când, pentru fermier, grijile sunt altele și mult mai mari. MM: Care este mesajul dumneavoastră pentru retaileri? PD: Pe reteileri îi rog să își respecte furnizorii și consumatorii și să înțeleagă că politicile lor nu pot fi dezvoltate pe termen lung decât în relație directă cu fermierii și procesatorii din România. Conflictele nu aduc nimănui avantaje, să nu uite acest lucru! MM: În 2017 marcăm zece ani de când suntem membri UE. Unde vedeți agro-industria României, peste alți zece ani? PD: Oho, mult, mult mai departe. România va deveni pe zi ce trece o forță în Uniunea Europeană. Simt lucrul acesta, simt din contactele cu străinii care vor să investească în România, având în vedere bogăția acestei țări. MM: Investiții făcute și în beneficiul lor dar și în beneficiul românilor și al României, nu-i așa!? PD: Bineînțeles, pentru că România nu poate fi desțelenită! România nu poate fi decât cultivată! MM: Vă mulțumim!

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 13


repere / COVER Ilie Stoian

Mediul de afaceri, de doi bani speranță

Știm să facem produse din carne și din lapte. Și, nu doar că le facem foarte bine, le facem și foarte bune. Într-atât de bune, încât străinii le-ar cumpăra pe rupte, dacă ar vrea. Dar, ce se întâmplă la nivel de management? Cum își desfășoară activitatea șefii marilor companii din România? Cum reușesc ei să mențină un nivel ridicat al producției și vânzărilor și, mai ales, cum se prezintă acum mediul de afaceri specific celor două industrii? Pentru a contura un răspuns cât mai exact, ne-am adresat unor profesioniști de cel mai înalt prestigiu, manageri ai unor companii extrem de importante din România care, prin răspunsurile lor, ne dau imaginea de moment. Iată ce ne-au răspuns aceștia, vizând trei aspecte: 1) Caracterizarea mediului de afaceri din 2017, față de acum cinci ani; 2) Principalele probleme cu care se confruntă și, 3) Transformarea mediului de afaceri, dacă se va proceda din nou la o modificare a Codului Fiscal?

Cornel Cărămizaru Manager General FrieslandCampina România:

ÓMimarea dialogului, o problemă de rezolvatÓ În 2012-2013, întregul domeniu era în căutarea soluțiilor de eficientizare și de creștere a productivității, tendință pe care sunt bucuros că o văd și în prezent, într-o piață dinamică, marcată de tranzacții care o evaluează la un nivel ridicat, o piață în creștere moderată, sănătoasă, bazată pe creșterea puterii de cumpărare a consumatorilor care se orientează din ce în ce mai mult către produse cu un nivel de calitate ridicat. Din fericire, mediul de afaceri are proprietatea de a se adapta foarte rapid la schimbările de piață sau de factură legală intervenite în domeniu, fie că acestea sunt așteptate sau sunt implementate rapid și fără consultare. Adaptarea companiilor, fie că vorbim de domeniul lactatelor sau de întreaga economie, nu are însă loc fără costuri sociale sau financiare. De aceea, lipsa dialogului constructiv asupra cadrului care reglementează domeniul este un punct care poate fi tratat și îmbunătățit. Chiar dacă vedem creștere, iar mediul de afaceri românesc face eforturi pentru a-și atinge țintele, există în continuare o stare de instabilitate, dependentă de multe variabile dificil de estimat și de prevăzut. Acestea derivă din reticența administrației și a legislativului de a dialoga constant, nu doar cu corporațiile, ci și cu antreprenorii locali, pentru a asigura predictibilitatea de care avem nevoie. Mimarea dialogului, precum și lipsa de înțelegere a impactului pe care îl au inițiavele legislative, chiar și în stadiul de proiect, asupra mediului de afaceri, sunt probleme care au nevoie de rezolvare.

14 MEAT-MILK / MAI 2017


În acest mediu, compania Diana acționează cu succes în comerțul cu produse alimentare, prin rețeaua de 45 magazine proprii și în producția alimentară. Recent, am inaugurat la Râmnicu Vâlcea un nou concept, DIANA gourmet, dintr-un lanț dedicat produselor alimentare premium și bio, proiectat să crească cu noi unități în următorii ani. Dar și abatorul și fabrica de produse din carne Diana și-au continuat creșterea volumelor de marfă și vor trece în curând printr-o perioadă de modernizare și aliniere la cele mai inovatoare tehnologii din domeniu. Problemele pe care le-am întâmpinat pe parcursul ultimilor cinci ani sunt cele despre care vorbește toată lumea. Pe noi ne preocupă cu adevărat acum fenomenele care vor fi generate pe piața muncii de reconfigurarea politicii salariale din România. Tensionarea planurilor de afaceri pe care le au organizațiile comerciale și industriale nu poate avea loc fără consecințe importante asupra costurilor, dar și a calității muncii și asupra mentalității generale față de veniturile realizate prinmuncă productivă, performantă. Mediul de afaceri românesc se pregătește și se adaptează provocărilor următoarelor perioade; planurile de afaceri își pot restructura cheltuielile, fără discuție. Cu o singură excepție: afacerile mici. Și acestea sunt cele mai multe. O parte dintre ele asigură servicii și produse pentru afacerile medii, pe orizontală. Sunt ruperi de lanț care pot urma. În ceea ce privește prognozata mărire a puterii de cumpărare, generată de creșterile salariale, este, desigur, vestea cea bună a vremurilor care vin.

Irina Crăciunescu Director General Diana

ÓPolitica salarială a Guvernului ne preocupă în mod deosebitÓ Mediul de afaceri din domeniile în care acționăm este unul foarte dinamic. În comerțul alimentar, marii operatori se dezvoltă constant.Totodată, pe piața românească pot fi observate și destul de timide inițiative comerciale ale micilor fabricanți de produse tradiționale. Între aceste două extreme, este destulă acțiune. Privind cifrele de consum de carne în România, comparativ cu mediile europene, putem observa o diferență care lasă destul loc pentru o creștere a consumului național, deci și a producției și a comerțului cu aceste produse. În acest spațiu de timp, 2012-2017, s-au modifcat mulți parametri economici.

Însă, schimbările majore de fiscalitate sunt în fapt schimări de filozofie economică, cu consecințe importante în multe direcții, inclusiv în aceea a mentalităților umane. Deși este practicată în mari economii mondiale, impozitarea progresivă a veniturilor din muncă poate zdruncina legătura simplă pe care o face românul acum, între veniturile salariale și muncă. În marile economii, salariatul are de obicei satisfacția propriei contribuții sociale. În economiile mai mici, fără tradiție fiscală, există mari diferențe în sistemul de salarizare. De aici, se presupune că izvorăște un sentiment de inechitate socială. O decizie politică atât de importantă, schimbă multe lucruri, mentalitatea colectivă, în primul rând. Impozitarea progresivă a veniturilor îi mulțumește pe cei cu venituri scăzute și nemulțumește pe cei cu venituri mari. Decidenții din mediul de afaceri sunt în categoria a doua, a marilor contribuabili, indiferent de sistemul de impozitare. Va exista o reacție de protejare a propriilor venituri, este de înțeles acestlucru. S-a întâmplat înt recutul apropiat, de care este bine să ne aduce aminte, din când în când.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 15


repere / COVER

Cornel Dănilă Director General Covalact):

ÓUn manager își desfășoară activitatea chinuitÓ Grigore Horoi Președinte Agricola Internațional Bacău

ÓGuvernul promite, dar să vedem dacă poate!Ó Mediul de afaceri a evoluat mult în ultimii cinci ani, în special ca urmare a efortului făcut de companii îmbunătățirea performanțelor operaționale și a celor economice într-un mediu concurențial tot mai accentuat. Schimbările legislative privind reducerea TVA, lupta anticorupție s.a.m.d. au avut o contribuție semnificativă la curățarea mediului economic de concurența neloială. Drept urmare, asistăm la un proces de consolidare a industriilor în care operăm, proces care se va accentua în anii următori. Compania pe care o reprezint, Agricola Internațional Bacău, operează facilități de producție situate într-o zonă a României nu prea dezvoltată. Mă așteptam ca echipele de guvernanți care s-au succedat la conducerea României să facă un efort rezonabil mai mare pentru a sprijini această zonă. Evident, mă refer la acele investiții în infrastructură despre care se vorbește de zor în campaniile electorale și apoi sunt complet uitate sau neperformant manageriate. De exemplu, trăiesc în aceste zile o imensă dezamăgire provocată de ratarea (încă o data!) a proiectului ÓVarianta ocolitoare a BacăuluiÓ. Cât despre promisiuni, actualul guvern este foarte generos, are planuri foarte îndrăznețe. Problema este dacă va dovedi capacitatea de a genera acele resurse care să susțină planurile anunțate. Personal, îmi doresc să reușească. Veniturile din salarii trebuie să crească, chiar dacă acest lucru înseamnă presiune foarte mare pe companii. Dar pașii în care se realizează implementarea ar trebui, poate, mai bine măsurați. Cât privește introducerea impozitului pe gospodării, în locul cotei unice de impozit pe venit, atât timp căt își propune să scoată la lumină și mai mult din economia gri, cred că poate fi o opțiune.

16 MEAT-MILK / MAI 2017

Din punctul de vedere al consumului pe cap de locuitor, în ultimii doi ani lucrurile au evoluat pozitiv în marea majoritate a categoriilor, lucru care se confirmă și în primele luni ale acestui an. Urmează să vedem care va fi trendul în vară. Din punct de vedere legislativ, în cursul anului trecut au fost câteva șocuri cauzate de promulgarea unor legi, a unor pachete de legi desenate, pregătite de oameni care sunt ÓzeroÓ din punct de vedere al înțelegerii mediului de afaceri, pachete de legi care au afectat toate trei părțile: consumator, producător și comerciant. Mai precis, prin Legea 150, în care s-a interzis retailului să presteze unele servicii către furnizori, acest lucru s-a dovedit a fi extrem de grav, reconfirmându-mi faptul că parlamentarii români habar nu au ce înseamnă un business. Chiar dacă au fost simulate niște comisii de dialog, chiar dacă au fost niște întâlniri în care unele părți și-au exprimat punctele de vedere, concrete, solide, nu a fost nimic luat în calcul, nu a fost nimic schimbat. În schimb, au fost câțiva oameni în comisie, și îi știe toată lumea cine sunt, care au vrut să arate că ei au o putere de impunere, și până la urmă au reușit să facă ce și-au propus, neuitându-se la efecte, efecte care nu fac altceva decât să complice mult mediul de afaceri. Pe de altă parte, sunt diferite organizații și ONG-uri care vin și spun că ei apără drepturile fermierilor, însă oamenii ăștia nu au niciun fel de reprezentare juridică în raport cu retail-ul, însă sunt foarte agresivi. Motiv pentru care, și din punct de vedere al comercianților, și din punct de vedere al furnizorilor, toți se chinuie să găsească acele căi legale pentru a dezvolta produse noi, pentru a crește consumul, pentru a crește capacitatea de înțelegere a consumatorului privind beneficiile unui anume produs și, în final, pentru a crește consumul pe cap de locuitor. Cu toți oamenii cu care vorbesc, le explic că suntem la un consum de lactate undeva între șapte și opt kg. Drept pentru care, ești nevoit să prestezi campanii de servicii, pentru a crește capacitatea consumul. Dar, datorită Legii 150 suntem puși în imposibilitatea de a ne promova produsele. O altă problemă este Legea etichetării care vine în contradicție cu legislația europeană, motiv pentru care s-a cerut starea de infrigement pentru România și pe această cauză. Toată lumea așteaptă să vadă care va fi reacția Comisiei parlamentare de Agricultură, dar nu presimt ceva bun. Cât privește viitorul, din perspectiva mediului de afaceri, eu mi-am pierdut orice speranță, deoarece de doi ani de zile ne întâlnim cu diferiți oameni, din diferite ministere, cu parlamentari din Senat sau Camera Deputaților și nu găsim nicio rezolvare. Iar, o companie din România, sau un manager general de companie, își desfășoară activitatea chinuit. În loc să ne concentrăm pe activitatea firească, pe lansarea de produse noi, ne chinuit să găsim metode ÓcorecteÓ din punct de vedere fiscal, pentru a plăti către comercianți ce spun Legile 150 și 321.


repere / ANALIZA Vasile Dusa

150 și 88:

Decât simplu și bine, mai bine prost ºi degeaba! Cel puțin în România, nu odată s-a întâmplat ca legile să facă mai mult rău, decât bine. Dar parcă, dacă ne gândim la ce s-a întâmplat de mai bine de un an cu Legea 150, care modifica mai vechea 321, referitoare la relația furnizorilor cu retail-ul, și la Legea 88, care vorbește despre etichetarea de origine a laptelui-materie primă din produsele lactate, deși s-a dorit să iasă bine, a ieșit rău, foarte rău. Acum, procedura de infrigement pe Lega 150 este deja declanșată, chiar dacă se află în fază preliminară, lucru care ne paște și din cauza Legii 88. Din păcate, bâlbele legiuitorilor au produs deja pagube pentru jucătorii din industriile de carne și lapte ale României. Război între furnizori și retail Pentru a vedea mai precis la ce s-a ajuns și ce probeme întâmpină furnizorii către magazine, să dăm cuvântul domnului Adrian Broanar, unul dintre acţionarii fabricii de lactate Milkcom din judeţul Covasna, acela care declara de curând că retailerii au inventat noi taxe, sub formă de discounturi şi retururi, pentru a ocoli Legea 150/2016, care le interzice încasarea de taxe şi servicii de la furnizor: ÒPrincipalele dificultăţi pe care le-am întâmpinat au fost legate de bâlbâielile legislative generate de neaplicarea Legii 150/2016. În luna iulie, anul trecut au fost anulate toate taxele, urmând ca la finele lunii septembrie acestea să fie transformate în storno şi discounturi. Sub presiunea excluderii din lanţurile de magazine, am fost nevoiţi să acceptăm plata acestora. De asemenea, doi dintre retailerii cu care lucrăm ne-au exclus de la raft produsele vândute cu marcă de procesator, cerându-ne orientarea spre marca proprie a magazinuluiÓ. Iar, acesta este doar unul dintre neajunsuri. 18 MEAT-MILK / MAI 2017

Pentru echilibrul opiniilor, și cu referire la aceeași lege dar și la declanșarea stării de infrigement, iată ce ne-a declarat domnul Florin Căpățână, Vicepreședinte al AMRCR: ÒVestea nu este deloc o bucurie pentru nimeni. Mai mult, este o palmă dată întregii agriculturi românești, pentru că, să știți, sunt mulți agricultori care muncesc cinstit dar care, iată, vor fi afectați de această decizie a Comisiei Europene. Lucrurile, din păcate, au ieșit foarte rău, pentru că nu s-a înțeles că nu trebuie aplicată legea pumnului în gură, ci aceea a dialogului, din care trilaterala furnizorcomerciant-consumator să câștige în întregul ei. Și, am ajuns aici pentru că s-a pornit de la zona de legume-fructe și s-a generalizat pentru toată agrozootehnia și pentru toată industria alimentară.Ò


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 19


repere / ANALIZA

ÒInfrigementul era așteptat de toată lumea, știam asta de luni de zile. În trecut, am atras atenția asupra gravelor neclarități din Legea 150, asupra unor definiții greșite din textul ei, asupra unor formulări eronate, dar am fost priviți ca niște dușmani ai României, deși noi dorim protejarea produselor fabricate în România, a produselor românești și a fermierilor români. Și Consiliul Concurenței a atras atenția în legătură cu aceste aspecte negative, dar nici ei nu au fost luați în serios. Singurul mod în care putem scăpa de infrigement este acela de a modifica formulările contestate de Bruxelles. Să fiu bine înțeles: nu vrem să schimbăm sensul legii, spiritul ei. Dar trebuie să facem modificările inteligent, așa cum au făcut și alte state ale Uniunii Europene, pentru a ne proteja.

Soluții? Doar dacă se vor accepta toate argumentele Referindu-se la această temă, iată ce a declarat domnul Dorin Cojocaru-Președinte APRIL, pentru revista Meat.Milk.: ÒLegea 150 trebuie schimbată urgent, nu atât pentru a face pe plac Uniunii Europene, ci pentru a repara ce se mai poate repara, pentru că sunt probleme grave în piață. Desigur, noi am avut rol consultativ la elaborarea actului normativ, dar nu am fost luați în seamă. Din păcate, au fost băgați în seamă unele persoane care nici măcar n-au văzut în viața lor un contract de furnizare a laptelui și care habar nu au despre relațiile dintre furnizori și hipermarketuri. În opinia mea, așa cum am propus în repetate rânduri, Legea 150 ar trebui să fie separată. O parte să se refere la lanțul scurt, cu obiect direct al relației dintre producătorii de legume, fructe și ouă, iar altă parte să fie rezervată reglementărilor dintre procesatori și comercianți, dintre cei care lucrează în sistem industrializat și hipermarketuri, pentru că este o cu totul și cu totul altă situațieÒ.

În primul rând, trebuie abandonată menționarea distanței, în dreptul definiției de lanț scurt. Apoi, trebuie dată posibilitatea încheierii de parteneriate certe, între fermieri și hipermarket-uri, cu contracte pe câte un an. Trebuie definit mai bine ce înseamnă proveniența materiei prime: ce procent de carne trebuie să aibă un produs, ca să poată fi considerat românesc, sau produs în România, pentru că, 100 %, nu se poate. Și, în niciun caz nu trebuie să fie generalizat, pentru că s-ar produce erori și mai grave: ce vor face producătorii de ciocolată? De unde vor lua ei cacao, de la ce fermă românească? Dar apa minerală, din ce fermă românească provine? Vedeți? Legea, în forma ei actuală naște aberații!Ò

Nici domnul Sorin Minea, proprietar al firmelor Angst și Salsi, și Președinte al federației Romalimenta, nu a fost mai bând cu legiuitorii: Ca reacție la declararea stării de infrigement, din cauza unor prevederi din Legea 150, domnul Radu Timiș, proprietar al grupului de firme Cris-Tim și președinte al Asociației Române a Cărnii, ne-a precizat: ÒNe-am învățat să dăm legi proaste și să spunem: Lasă, domnule, că vom vedea ce vom face în viitor! Nu merge așa. De vreme ce am intrat în Uniunea Europeană, trebuie să respectăm regulile jocului. Pe de altă parte, se vede încă o dată că nu avem nicio putere de negociere la nivelul Parlamentului European, care să cotracareze grupurile de lobby extrem de puternice ale altor state și ale marilor grupuri de interese din Occident.

20 MEAT-MILK / MAI 2017


Cât despre Legea 150, ea trebuie modificată urgent. Dar trebuie avut în vedere interesul fermierilor români care nu au nicio posibilitate de negociere, acum, cu marile lanțuri de magazine. Cât privește ce a început să se întâmple în parlament, cu această lege, e clar că toate partidele trebuie să colaboreze cu organizațiile profesionale și să accepte toate observațiile pertinente, pentru ca toate interesele fermierilor români dar și ale procesatorilor și comercianților din România, să fie apărateÒ. Trebuie să precizăm că, într-adevăr, în această primăvară au început discuțiile pe observațiile transmise de Comisia Europeană pe Legea 150 și că s-a încercat o adaptare a articolelor cu pricina la legislația comunitară. Dar, cât de bine ne-am făcut temele, încă nu ne-am dumirit. Cert e că necazurile continuă. Când îți bagi picioarele de 88 de ori într-o lege Ce să mai spunem, însă, de Legea 88! Pentru că a fost făcută cu picioarele, ea nu a putut fi pusă în aplicare, UE trăgându-ne de urechi. România a trimis unele justificări, dar iată ce-a ieșit: Procedural, orice măsuri care vin să completeze FIC, trebuie bine argumentate. România a prezentat măsurile prevăzute în Legea 88/2016, precum și justificarea. Însă, în momentul în care textul a fost pus în discuție, ăia de la Bruxelles aproape că s-au luat cu mâinile de păr! Atât COM, cât și statele membre, au exprimat rezerve majore față de măsurile prezentate, din punct de vedere al conținutului și al modului în care a fost adoptata legea, respectiv, fără a urma procedurile prevăzute în FIC. Intervențiile experților din Finlanda, Cehia, Suedia, Estonia, Danemarca, Polonia, Regatul Unit, Belgia, Olanda, Spania, Germania, Luxemburg și ale COM s-au referit în mod particular la elementele problematice din Legea 88/2016, cele mai importante fiind:

tară a laptelui și produselor lactate au fost transmise sub forma unor proiecte limitate în timp, restrânse la indicarea originii; au prevăzut un raport care urmează să fie transmis COM și statelor membre în care vor prezenta impactul măsurilor asupra pieței, prețurilor, influența asupra modelelor de cumpărare și consum, impactul financiar pentru autoritățile de control și procesatori, impactul pe lanțul de aprovizionare; - Legea nu prevede o clauză de recunoaștere mutuală, pentru a evita impactul negativ asupra liberei circulații a produselor pe piața internă; - Există neconcordanțe majore între prevederile din FIC și cele din legea 88/2016, în unele cazuri fiind contrare acestora (definiții, declarația nutrițională, modul de prezentare a informațiilor pe etichetă ș.a.); - Rezerve asupra includerii în text a unor măsuri de promovare și finanțare a unor campanii de către autoritățile de la București, referitoare la consumul de produse românești, pentru cazuri similare fiind declanșate proceduri de infringement (ex. ÒBuy IrishÒ); Cea mai bună soluție? În opinia unor state membre, interesul consumatorilor pentru informații legate de originea alimentelor poate fi satisfăcut foarte simplu, de către producători, prin adoptarea unui sistem voluntar de indicare a originii (cazul Suediei, în care 80% din produse au indicate informații referitoare la origine). Ca urmare, Comisia, la propunerea reprezentanților țărilor citate mai sus, a respins argumentele României, fapt care face în continuare această lege neaplicabilă. Ce-o ieși până la urmă, cu aceste două legi, vom vedea. Dar, tare ne e că, la câtă minte avem, tot în pagubă o să ieșim!

- Încălcarea procedurii de notificare a măsurilor naționale în faza de proiect (art. 45 din FIC), ceea ce pune în dificultate COM din punct de vedere juridic;  omeniul de aplicare al legii nu este bine definit, lipsa corelă-D rii între titlul legii și articole: nu este clar dacă măsurile se aplică numai laptelui proaspăt destinat consumului sau și laptelui proaspăt utilizat ca ingredient; - J ustificarea măsurilor prezentată de România este limitată la etichetarea originii și nu la celelalte aspecte reglementate în text (etichetare nutrițională, avertismente, promovare); -M  ăsurile adoptate nu respectă condițiile prevăzute în FIC, respectiv prezentarea unor argumente care să dovedească legătura între calitate și origine;  egea nu este limitată în timp și nu prevede un raport, așa cum -L au fost proiectele notificate anterior și adoptate de alte state membre. În cazul Franței, Greciei, Portugaliei, Italiei și Lituaniei măsurile naționale propuse referitoare la etichetarea suplimen-

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 21


afacere / DOSAR Aura Alexa Ioan

Mai putem revigora sectorul de creștere a suinelor? Ce se întâmplă cu carnea de porc autohtonă? Prognozele nu sunt deloc de bun augur. Conform avertismentelor Asociației Române a Cărnii (ARC), prețul cărnii de porc se majorează din luna aprilie, în medie cu 15-30%, din cauza creșterii exportului cărnii de porc în țările asiatice. Guvernul anunță că va da subvenții pentru a încuraja creșterea porcilor, Senatul României a votat recent, o lege pentru subvenționarea suinelor autohtone, însă asociațiile profesionale rămân sceptice și susțin că suntem în fața unei probleme reale, care ne afectează pe toți.

Probleme de interes major

Dar, ce face Guvernul?

Problemele cu care se confruntă sectorul de creștere a suinelor sunt unele de interes major, atât pentru cei implicați în acest domeniu, cât și pentru consumatori, adică, un procent de 80% dintre români. Asociația Română a Cărnii arată, în cifre care nu pot fi ignorate, că ne aflăm în fața unor creșteri de prețuri excesive: ÒComparativ cu ultimii doi ani, în trimestrul I 2017, pretul mediu de achizitie pentru carcasa de porc a fost cu 26% mai mare fata de 2016 și cu 12% mai mare față de 2015Ò, se precizează întrun comunicat de presă. Astfel, prețul pieptului de porc a crescut cu 40%, iar prețul jambonului a înregistrat o creștere de 25%, în ultimele 12 luni. Și mai gravă pare situația, așa cum este ea prognosticată de către Comisia Europeană, care a estimat, încă din luna martie a acestui an, în cadrul șednței Consiliului Economic al Observatorului pentru Piața Cărnii, că prețul acesteia va urma o curbă ascendentă până în a doua parte a anului 2017, când, în fine, se va înregistra o ușoară stagnare!

MADR a anunțat cu surle și trâmbițe, proiectul de ordonanță pentru acordarea unui sprijin consistent pentru fermele de suine, subvenție care ar trebui să înceapă să fie plătită chiar din acest an, conform programului de guvernare al Guvernului Grindeanu. Proiectul de act normativ prevede că Òse acordă ajutoare de minimis/ajutoare de stat a căror valoare totală/beneficiar/an este echivalentul în lei a 10.000 euro pentru 200 capete porci grași, crescuți în exploatația beneficiarului, de la care se obține o producție de minimum 20 de tone de carne, în urma sacrificării în abatoare autorizate. Cuantumul unitar este echivalentul în lei a 50 euro/cap animalÒ. Însă, aceste măsuri prevăzute în ordonanță ar urma să intre în vigoare după data emiterii deciziei Comisiei Europene de autorizare a acordării ajutorului de stat, Òdupă cazÒ! Aceste subvenții ar urma să fie acordate pe o perioadă de opt ani, pentru a contrabalansa unul dintre cele mai deficitare produse din balanța comercială autohtonă, iar scopul ordonanței ar viza exact reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă.

Explicația ARC referitoare la această curbă ascendentă a prețurior este aceea că, printre cauzele care au condus la creștrea prețului cărnii de porc la nivel european se numără creșterea semnificativă a exportului de carne de porc, înregistrată anul trecut, pe piețele din țările asiatice, în special din China, Japonia și Hong Kong, dar și scăderea efectivelor de porcine, la toate categoriile de vârstă, cu o scădere de până la -2,3% la tineret, între 20-50 kg și de -1,1, la porcii la îngrășat, între 50-80 kg. În plus, anul acesta a adus și el semnale foarte proaste, astfel încât, numai în luna ianuarie, s-a înregistrat o creștere a exporturilor cu 20% mai mare, față de aceeași perioadă a anului 2016, către China, Hong Kong și Coreea de Sud. Conform ultimului raport emis de INSSE, numărul de porci sacrificați în unitățile industriale (abatoare), în luna februarie 2017, comparativ cu anul trecut, a scăzut, ajungând la un procent de 70,7%, față de 89,8%! Iar o scădere de 19 procente deja reprezintă o problemă națională, pe care guvernul nu are cum s-o ignore! 22 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 23


afacere / DOSAR Ce face Parlamentul? Recent, Senatul a aprobat cu o majoritate de voturi, o inițiativă legislativă potrivit căreia producătorii de carne de porc vor beneficia în perioada 2017-2020, de un ajutor de la stat, pentru a face față concurenței externe, în ideea de a veni în sprijinul acestui sector. Senatorul PSD Ioan Chisăliță a recunoscut, în Senatul României: ÒDupă 1989, acest sector a fost unul dintre cele mai deficitare, şi din cauza subvenţionării foarte proaste, şi din cauza creşterii costurilor de producţie, ceea ce face ca producţia de carne de porc să fi fost mai slab competitivă. Faptul că acest sector vine în completare cu sectorul de cereale, ar putea fi şi unul dintre punctele care să stopeze, poate, migraţia din mediul rural către mediul urban, prin sprijinirea acestor forme asociativeÒ. Bugetul acestui proiect va fi de aproximativ 450 milioane euro. Pe de altă parte, și senatorul PNL Costel Șoptică a atras atenţia că, în prezent, românii consumă mai multă carne din import: ÒÎn acest moment, peste 60% din carnea de porc pe care o mâncăm în România este de import. În altă ordine de idei, este un sector vitregit şi a rămas aşa probabil şi din cauza acelor mulţi ani din urmă când am avut interzis, pe de o parte, la exportul cărnii de porc în carcase, nemaiputând să vorbim de porcul în viu. Ce este mai important, aceste sume care nu s-ar consuma în acest an vor fi reportateÒ. Chiar dacă a trecut de votul din

24 MEAT-MILK / MAI 2017

Senat, inițiativa legislativă urmează să intre în dezbatere în Camera Deputaților, care este vot decizional. Ce spun specialiștii? Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc (APCPR), atenționează că România deține locul 9 în Uniunea Europeană, ca producător de carne de porc. ÒDeși numărul total de porci a scăzut în ultimii ani, se constată o importantă orientare a producției din toate categoriile de exploatații către abatoare autorizate și scăderea autoconsumului, ceea ce a determinat creșterea producției pentru piața internăÒ, ne-a declarat președintele APCPR. Analiza situației acestui sector vital al economiei noastre este descris succint și la obiect de Ioan Ladoși: ÒFermele comerciale de creștere a porcilor au traversat, din 2014 și până la sfârșitul anului 2016, o perioadă ÒneagrăÒ determinată de embargoul Rusiei la importul de carne de porc din Europa și apariția de stocuri mari de carne de porc și subproduse care au invadat și piața românească. Soluția a apărut în a doua jumătate a anului 2016, când supraproducția din UE a fost exportată către țări asiatice, în principal în China. Și în România, importul de carne de porc a crescut cu cca 20,0 mii tone/an, comparativ cu anul 2013Ò. Ioan Ladoși: ÒCriza se resimte și acum în mai multe planuriÒ

Președintele APCPR a sintetizatat, la rece, fenomenul european al acestei crize: ÒProducătorii din Europa au redus numărul de scroafe, astfel că oferta de purcei pentru îngrășare este cu mult sub cerere. Prețul purceilor a crescut foarte mult, iar, în Romania, fermele de finisare - îngrășare sunt dependente de import și aduc cca. 1,5 1,7 mil purcei/an din UE. Este unul din factorii care au fost luați în considerare de cei ce au lansat de curând ipoteza creșterii prețului la carnea de porc, la care se adaugă și estimarea unei producții mai mici în anul 2017 sau reorientarea unor cantități din producția internă către terțe piețe. Criza poate reveni. Perspectiva redeschiderii pieței rusești nu mai este interesantă, pentru că Rusia desfășoară un ambițios program pentru a-și asigura necesarul de carne de porc din producție proprie până în anul 2020. China își poate reorienta oricând importurile de carne de porc dinspre țări din America de Sud, care oferă prețuri avantajoaseÒ, a declara Ladoși, pentru revista Meat&Milk. Romania are urgentă nevoie ca Legea pentru aprobarea Programului carne de porc din ferme românești să devină realitate dar și de un program asemănător pentru dezvoltarea fermelor de reproducție. Concluzia specialiștilor ÒPlanul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 mimează susținerea înființării de ferme de reproducție și, de fapt, condițiile tehnice și de eligibilitate le frânează. Mai trebuie lucrat și la mentalitatea funcționarilor publici care se ocupă de accesarea de fonduri europene și implementarea PNDR 2014 - 2020. Știe toată lumea că cel mai des răspuns la propunerile de modificare și de susținere a fermelor de reproducție, prin majorarea valorii maxime nerambursate la 4 mil. Euro sau acordarea unei cofinanțări de 50%, indiferent de dimensiunea economică a fermei, a fost ÒNu se poateÒ. Fermele de reproducție sunt de cca 10 ori mai scumpe ca acelea de finisare - îngrășare, presupunând un disponibil de capital de investiții pe care nu oricine și-l permite. La acestea se adaugă și cheltuielile cu cumpărarea animalelor de reproducție, a căror achiziție nu este permisă din fonduri europene. Un ajutor de minimis de 15.000 de euro, care se acordă o dată la 3 ani, permite cumpărarea a cca. 50 de animale de reproducție, număr absolut insuficient pentru o fermă viabilă economic. Reproducția la suine este declarată sector prioritar, dar este un concept pur declarativ! Vrem să avem carne suficientă din ferme românești? Acest deziderat nu poate fi atins decât atunci când în fermele comerciale din România vor exista minim 240.000 de scroafe!Ò, ne-a declarat domnul Ioan Ladoși. Restul, sunt vorbe!


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 25


Repere / Profil de companie

Ilie Stoian

La Angst, Excelența se reinventează cu ÒMerinde UrbaneÒ Calitate la superlativ, vânzări în creștere spectaculoasă Încă de la începutul activității, în anul 1990, Angst s-a identificat cu înalta calitate a produselor sale, grație colaborării dintre doi oameni de excepție: pe de o parte, cel care a dat numele firmei, elvețianul Urs Angst; pe de altă parte, Sorin Minea, acela care este Doctor în Medicină Veterinară, cu vechi ștate de activitate în industria specifică. În timp, compania, alături de care trebuie să amintim obligatoriu și fabrica Salsi, de la Sinaia, acolo unde s-a produs pentru prima oară Salam de Sibiu în România și aceea care dă tonul calității produselor crud-uscate, a avut inerente fluctuații generate de mersul întregii economii. Dar, niciodată, la Angst nu s-a făcut rabat de la calitate și niciodată nu s-a coborât ștacheta, indiferent de cât de grea a fost situația, la un momendat. În plus, să nu uităm faptul că, intrată total în proprietatea domnului Minea, acesta a decis și dezvoltarea unei rețele proprii de magazine, fapt care a dinamizat și mai mult activitatea firmei. Că, acum, magazinele au ajuns în proprietatea rețelei Mega Image, asta ține 26 MEAT-MILK / MAI 2017

de firescul afacerilor. Dar Angst și-a păstrat o colaborare privilegiată cu această rețea, acolo unde produsele sale de cea mai bună calitate pot fi cumpărate, și chiar sunt!, de oricine. Dovadă, stau rezultatele anului trecut: 30 de milioane de euro-cifră de afaceri, un profit estimat de Sorin Minea între 7 și 9 % și, cel mai important, creșterea vânzărilor. ÒEu nu îmi socotesc afacerile după alt criteriu, decât acela al vânzărilorÒ, ne-a declarat domnul Minea. ÒȘi, ce e îmbucurător, e faptul că lumea se orientează din ce în ce mai mult spre produsele de calitate superioară, semn că Românii încep să mănânce din ce în ce mai bine. Și anul acesta, până acum, am creșteri de vânzări pe toate segmentele, indiferent de gamă, iar asta înseamnă că n-am greșit, atunci când am pariat încă de la început pe cartea calitățiiÒ, a completat Sorin Minea. Merindele Urbane, poziționate în gama de lux ÒAsta m-a determinat, continuă domnul Minea, să dau drumul acestei game de mâncăruri pe care am poziționat-o direct în gama de lux. Nu m-au interesat costurile. De fapt, le-am cerut

colegilor să pregătească tot ce e mai bun, pornind de la calitatea ingredientelor, și de abia mai apoi să vedem cum putem eficientiza, ca să păstrăm, totuși, un preț cât de cât accesibil. Cel care a codus și care conduce tot procesul este Maestrul Bucătar Sorin Bontea, acela care, după ani de zile pe care i-a petrecut în această meserie pe pacheboturi de lux, cunoaște toate subtilitățile meseriei dar, mult mai important, cunoaște secretele gastronomice ale lumii.

Când spui Angst, spui Excelență. Când spui Angst, spui calitate la superlativ. Când spui Angst, spui profesionalism desăvârșit și cel mai înalt etalon al afacerilor. Dar, când spui Angst, spui și Sorin Minea, un Sorin Minea pe care de mult timp nu l-am văzut atât de exuberant și încrezător. Asta, pentru că, în sfârșit, Angst se reinventează. Iar, această adevărată ofensivă care începe acum, este prilejuită de lansarea noii game de mâncăruri cu marca "Merinde Urbane".


Asta mi-a plăcut foarte mult, pentru că și mie îmi place să experimentez. Iar, acum, cu această gamă pe care am botezat-o ÒMerinde UrbaneÒ, mă adresez românilor de azi, corporatiștilor care nu au timp sau celor care vor să mănânce, acasă, dar ca la restaurant, însă la un preț accesibilÒ. Cât de accesibil? O porție, ar costa în medie 25 de lei. Deci, foarte avantajos, față de un restaurant din categoria ÒhighÒ. Însă, de ce să nu te bucuri de nivelul ÒhighÒ, acasă la tine!?, s-a întrebat domnul Minea, așa că a pornit în forță activitatea la Fabrica de Mâncăruri, tocmai pentru a răspunde prompt cererii tot mai crescute a unui segment de consumatori care vor să aibă produse convenience, fresh, din zona ready-to-eat/ready-to-cook.

un final, mi-au executat o comandă personalizată, perfect adaptată nevoilor noastre, profilului de producție și, mai ales, nivelului de producție. Casoletele sunt de cea mai bună calitate și le-am cerut a fi compartimentate, pentru ca mâncărurile să aibe un aspect deosebit la raft. Mai mult, cred că sunt primul din țară care vin cu casolete din aluminiu, pentru ca mâncărurile să poată fi introduse direct în cuptor. Practic, cu aceste produse poți face o masă de gală, la tine acasă, fără să cheltui mult și mâncând un produs de calitate. Ce vrei mai mult, decât, de exemplu, o seară în care poți mânca rață cu sos de portocale!?Ò, se întreabă retoric, și pe deplin mulțumit, Sorin Minea. Dar, nu numai atât!

ÒFolosesc cele mai bune ingrediente, cea mai bună materie primă. Nu folosesc niciun fel de aditiv, niciun agent de conservare, nu folosesc glutamat, pentru potențarea aromelor. Tehnologiile de preparare ale mâncărurilor sunt în așa fel concepute, pentru a păstra gustul și savoarea intactă a cărnii, a garniturilor și a salatelor și valoarea lor proteică. Nu am avut nicio rezervă în a apela la importuri de materie primă, uneori, din zone îndepărtate, dacă în România nu am găsit ceea ce îmi doreamÒ, spune Sorin Minea, care adaugă: ÒDe exemplu, iau cod din Danemarca, pentru că e sezonul de pescuit cod, și, nu doar că îl vreau proaspăt, îl vreau și filetat de danezi, pentru că în România nu am găsit pe nimeni care să fileteze peștele așa cum vreau euÒ.

Însă, reinventarea companiei Angst nu se rezumă doar la atât. Iată ce ne-a dezvăluit proprietarul firmei: ÒPentru prima oară, după ani de zile, am decis să investesc în marketing, pe mai multe planuri. În primul rând, am cerut etichete care să diferențieze la raft, cu sigla Angst pe ele, dar cu un logo al gamei care să poată fi identificat cu ușurință, de la mare distanță, inclusiv folosind și culori plăcute, sugestive, potrivite fiecărui produs în parte. Pentru aceasta, nu am ezitat să apelez la o echipă de designeri tineri, eliberați de stereotipuri, echipă care mi-a propus mai multe variante, alegând în final pe aceea care mi-a plăcut și care a abandonat pastelul care e prezent acum pe toate rafturile magazinelor.

Conștient de faptul că termenul de valabilitate al mâncărurilor e redus, de cca 3, 4 zile, la Angst s-a investit în cele mai performante soluții de ambalare, mai precis, în sisteme personalizate furnizate de Ulma: ÒAm fost la ei și mi-au oferit mai multe variante. Într-

Apoi, pregătim noi site-uri, unul, dedicat direct acestei game, ÒMerinde UrbaneÒ. Însă, lucru care ține tot de marketing, vreau să creez o legătură foarte subtilă cu consumatorul, dându-i posibilitatea să se joace cu mâncărurile mele, dacă vrea, să le adap-

teze, să le îmbunătățească, dacă dorește, potrivit gustului fiecăruia. Sau, dacă preferă așa, să le consume ca atare, așa cum le propunem noi. Iar, pentru toamnă, mai pregătim o surpriză, dar o voi dezvălui la timpul potrivitÒ. Spunându-vă că noi cunoaștem deja secretul pe care, desigur, nu vi-l vom spune, vă dezvăluim, însă, sloganul care va însoți Merindele Urbane ale firmei Angst: ÒMâncare bună, pentru o viață nebunăÒ, o alăturare excelentă de cuvinte care sugerează tot ce trebuie sugerat și, desigur, în perfectă concordanță cu personalitatea domnului Sorin Minea, un lider incontestabil al Excelenței, din întreaga Industrie Alimentară românească.

Gama de măcăruri Angst Merinde Urbane ¥ Salată de crudități ¥ Ghiveci călugăresc ¥ Salată de pui cu ciuperci ¥S  upă de mazăre ¥ Chilli con carne & tortilla ¥S  upă cu fasole ¥ Supă cremă cu linte ¥ Paste Bologneze ¥ Farfalle cu somon ¥ Rață cu sos asiatic și orez basmati ¥V  ită cu sos de piper și mazăre mangetout ¥S  upă Congee ¥ Porc cu sos dulce-acrișor și orez basmati ¥ Piept de rață cu sos de portocale și legume

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 27


Ferma / Creșterea animalelor

Creșterea găinilor ouătoare și regimul de producție a ouălor este strict reglementată în România, precum și în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în unele țări, cum ar fi Polonia, încă nu s-au adoptat tehnologiile recomandate pentru a asigura o creștere a bunăstării păsărilor și pentru a garanta o producție de ouă de o calitate ridicată. Așadar, încă sunt posibile erori care pot genera probleme foarte grave, inclusiv de siguranță alimentară.

Bateriile, interzise în Europa

Erori în creșterea găinilor ouătoare Nora Marin

Pericolul Salmonellei Chiar dacă de multe ori s-a susținut că animalele închise sunt mai bine protejate în fața infecțiilor, un studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară a constatat că ouăle produse în cuști sunt mai susceptibile de a fi contaminate cu Salmonella, decât cele produse în sisteme libere.

28 MEAT-MILK / MAI 2017

Găinile ouătoare sunt crescute special pentru depunerea de ouă, iar găinile crescute în sistem comercial modern produc un randament de aproximativ 275 de ouă pe an. Găinile pot trăi în mod natural timp de șase ani sau mai mult, dar după doar 12 luni, odată cu stabilizarea metabolică, productivitatea acestora începe să scadă. În acel moment, se preferă ca găinile ouătoare comerciale să fie sacrificate. În Statele Unite ale Americii, în cele mai multe ferme, cele mai multe găini sunt supuse unui regim forțat de creștere, dar acest lucru este interzis în Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că, în momentul scăderii randamentului, găinile sunt trecute pe o dietă diminuată, pentru o perioadă de timp, înainte de a reveni apoi la un ciclu îmbunătățit de producție a ouălor. În timp ce bateriile au fost interzise în Uniunea Europeană încă de la începutul anului 2012, mai mult de trei miliarde de găini din întreaga lume sunt crescute în în ferme dotate cu astfel de sisteme, recordul deținându-l tot Statele Unite, acolo unde cca 95 % din producția de ouă se obține în astfel de ferme care folosesc baterii convenționale. Iar, diminuarea producției de ouă a găinilor crescute în baterii este cauzată de faptul că acestea nu sunt în măsură să-și exprime comportamentele lor naturale. Limitarea spațiului le împiedică să își caute hrana, să își aleagă locul de cuibărit, de adăpostit etc. Mai mult, limitarea spațiului provoacă găinilor disconfort fizic și psihic extrem. Regimul liber de creștere, cel mai sănătos Se estimează că mai mult de 60 % din producția mondială de ouă este asigurată de sistemele industriale care folosesc baterii, fiecare putând găzdui până la zece păsări. Indemnizația medie de spațiu, pe pasăre, într-o cușcă tipică a bateriei, este mai mică decât o foaie de hârtie, iar înălțimea este suficientă doar pentru a permite găinii să stea. Cuștile au de obicei o podea înclinată din plasă de sârmă, găinile fiind ținute în rânduri stivuite pe mai multe niveluri. În acest fel, fiecare adăpost poate găzdui zeci de mii de găini, iar cele mai mari magazii pot conține mai mult de o sută de mii de păsări. De obicei, aceste clădiri sunt iluminate și ventilate artificial, iar găinile crescute în baterii nu pot avea lumină naturală sau aer proaspăt.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 29


Ferma / Creșterea animalelor

În schimb, adăposturile deschise pot oferi mai mult spațiu decât bateriile și pot permite găinilor să-și exprime mai mult din comportamentul lor natural. Însă, în situația în care chiar și așa se restrânge spațiul, găinile pot manifesta un comportament deviant, cum ar fi ciugulirea penelor. În plus, zona de gunoi este adesea foarte limitată, iar curățarea prin Òbaia de prafÒ, în general, nu este posibilă. Deși bateriile au fost interzise în Uniunea Europeană, utilizarea unor variante ÒîmbunătățiteÓ rămâne legală. Sistemele cele mai recente din Uniunea Europeană pot adăposti cca. 60 de colonii de câte 80 de găini. În acest sistem, cuștile de colonii sunt mai puțin aglomerate, spațiul pentru fiecare găină fiind cu aproximativ 20 % mai mare decât în bateriile clasice, iar găinile au o mică zonă în care acestea sunt capabile să se deplaseze. Fragilitatea sistemului osos Găinile ouătoare crescute în sisteme comerciale moderne, pot prezenta riscul de epuizare a rezervelor de calciu, existând un risc ridicat de apariție a osteoporozei și a fracturilor. Aria restrânsă de circulație poate contribui, de asemenea, la apariția osteoporozei. De multe ori, găinile își pot pierde o mare parte din pene din cauza deteriorării cauzată de părțile laterale ale cuștilor și a ciuguliturilor altor găini, în situații de spațiu restrâns. Pentru a preveni ciugulirea penelor, puii au adesea o parte din ciocuri tăiate, fără anestezie, dar această practică a devenit ilegală în multe țări, inclusiv în Uniunea Europeană. (Cf. World Farming: ÒAbout Egg layng hensÒ)

30 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 31


FERMA / NUTRIþIE

Cum să îmbunătățiți consumul de furaj, în condiții de stres accentuat al păsărilor? Autor: Nicolas Hubert-Ing. Nutriționist, Departamentul pentru Nutriția Păsărilor CCPA-Franța; Traducere: Nutristar România

Consumul de furaj este elementul cheie pentru a menține un nivel crescut de performanțe. Când acest factor crucial este afectat, peformanțele zootehnice și economice se prăbușesc. Consumul de furaj poate fi afectat din mai multe motive, majoritatea fiind cauzate de stresul oxidativ și/sau inflamații (Costantiniand Møller, 2009): presiune sanitară, vaccinări, schimbarea furajului, condiții de vreme (temperaturi înalte, umiditate), transport, manipulări umane, schimbări de microclimat. În timpul stresului oxidativ și al procesului inflamator, scăderea cu 30% a performanțelor este explicată de catabolismul și conversia furajelor necesare ținerii sub control a inflamației, iar scăderea cu 70% a performanțelor este explicată de un consumul scăzut de furaj. (Journal Of Pathology, Vol. 181: 257-266, 1997).

32 MEAT-MILK / MAI 2017

Exemple de stres termic Stresul termic este un factor care poate cauza scăderea consumului de furaj. Quinteiro-Filho, în 2008 și 2010, a demonstrat că temperatura de 31¡C, aplicată timp de 10 ore pe puii de 35-42 de zile, a condus la: Scăderea cu 25% a SPZ Scăderea ingestei de furaj cu 20 % Scăderea cu 3% a ratei de conversie a furajelor Creșterea mortalității cu 26%. Alte studii arată de asemenea un mare impact al stresului termic asupra performanțelor:

Pentru găinile ouătoare, mai multe studii arată că impactul asupra greutății oului începe de la 23¡C (-0.4%, între 23¡C și 27¡C; -0.8% >27¡C), ouatul scade de la 30¡C, iar rata de conversie a furajului scade de la 28¡C.

Nutristar România SRL | Str.Avionului 17 | Sector 1 Bucureºti - România Tel : +40 374 929 866 | Fax: +40 21 322 88 08 | Email: contact@nutristar-ro.com


Încorporat în furajul complet, AxionFeedstim a fost dezvoltat să acționeze pe niveluri diferite: O aplicație revoluționară Pentru a evalua nivelul de risc al stresului termic în ferme, CCPA GROUP a dezvoltat pentru fermele de păsări o aplicație de identificare a stresului termic pentru smartphone-uri (Iphone și Android), numită ThermoTool™, care poate fi descărcată gratuit pe Apple Store și Google Play.

Substanța sa activăpoate să reducă producția de citocine (în special TNFα și Il-1), și să ajusteze astfel nivelul inflamației. Această ajustare contribuie la creșterea raportului de hrană, reglarea temperaturii corpului și reducerea catabolismului muscular al proteinei. Acțiunea AxionFeedstim asupra ajustării citocinelor; modulation (verde)

Mulțumitaă acestei aplicații, crescătorii de păsări pot să anticipeze nivelul de stres termic cu cinci zile și să ia cât mai repede masurile necesare pentru managementul fermei și nutriția animalelor. O nutriție globală și o abordare sănătoasă Datorită varietății condițiilor de stres, este foarte dificil să le rezolvăm cu o singură și unică metodă de acțiune. Și, printre majoritatea opțiunilor posibile, nutriția poate juca un rol important. Într-adevăr, pentru reducerea răspunsului inflamatoriu acut și deteriorarea oxidativă din timpul periodelor de stres termic este necesar să îmbunătățiți și producția de ouă cât și creșterea. În acest sens, Departamentul de Cercetare și Dezvoltare al CCPA a selectat un extract de plante specific, ale caror proprietăți antiinflamatorii și antioxidante au fost demonstrate atât in vitro, cât și in vivo. Răspunsul cercetătorilor a fost AxionFeedstim, care este un aditiv fitogenic pentru furaj și care combină aceste extracte concentrate vegetale și vitamine selecționate, oligoelemente și alte extracte sinergice de plante.

De asemenea, AxionFeedstim poate capta și reduce nivelul radicalilor liberi care cauzează stresul oxidativ. Într-adevăr, produsul stimulează capacitatea antioxidantă a macrofagelor prin inducerea unei expresii specifice al genomului său (via intra-celular superoxid-dismutază SOD) (Y. Zhang et al., 2012; Leonardo &Dore, 2011; Moskaug, Carlsen, Myhrstad, &Blomhoff, 2005; Z. Zhang, Cui, Li, & Yuan, 2012). Rezultatele testelor pe găini ouătoare și pui de carne Testul 1: Studiu experimental pe găini ouătoare (Franța, 2013) : Conform protocolului, 72 de găini ouătoare (în vârstă de 30 de săptămâni), au fost împărțite în trei grupuri: Grupul de control negativ, grupul de control pozitiv(cu 400 ppm ofoxytetracycline - OTC), și grupul AxionFeedstim (2Kg/T de furaj complet). Găinile ouătoare au fost puse sub aceleași condiții timp de trei săptămâni, iar după aceea, au fost supuse unui stres termic 35¡C, 24ore/zi, timp de 4 zile. După această perioadă, au fost restabilite condițiile normale timp de 4 săptămâni. Parametrii măsurați au fost: consumul de furaj, rata de ouare și rata de conversie a furajului.

p-value< 0.05 Cu AxionFeedstim, consumul de furaj în timpul perioadei de stres termic este semnificativ mai mare decât la OTC și grupurile de control (+5g/zi și, respectiv +7g/zi). AxionFeedstim are un efect mult mai pozitiv asupra consumului de furaj mai multe zile după stresul termic: +10g/zi, decât în grupul de control, 3 zile după stresul termic și +2g/zi, decât în grupul de control, 7 zile după perioada de stres termic. REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 33


FERMA / NUTRIþIE

Vârsta tăierii este redusă semnificativ cu adaosul de AxionFeedstim, cu aproape 1 zi. Rata de conversie a furajului este redusă semnificativ, cu 3%, pentru grupul de testare. Indexul performanțelor este semnificativ mai bun pentru grupul de testare: 339, versus 321, pentru grupul de control.

p-value< 0.05 Cu AxionFeedstim rata de ouare este semnificativ mai mare, în special în perioada de stres termic, decât în grupul de control. Iar rezultatele dintre grupurile OTC și AxionFeedstim, tind să fie asemănătoare.

p-value< 0.05 Cu AxionFeedstim rata de conversie a furajului este semnificativ mai mare (FCR), în și după perioada de stres termic decât în grupul de control. Rata de conversie a furajului cu AxionFeedstim și grupurile OTC este similară. Totusi, AxionFeedstim permite o eficacitate mai bună a furajului și o mai bună valorificare a nutrienților în intestin.

Ca să rezumăm, abordarea nutrițională AxionFeedstim, prin extractele sale de plante selecționate, acționează la diferite niveluri ale procesului de inflamare și permite maximizarea consumului de furaj, ducând la o mai bună rată de conversie a furajului, cat și la confortul animalului. Mult mai receptivă la economisirea banilor, bunăstarea animalelor și respectul asupra mediului înconjurător, noua abordare de piață a CCPA Group este, într-adevăr, o metodă interesantă și eficientă de a îmbunătăți profitabilitatea creșterii de animale, atât pentru păsări, cât și pentru puii de carne.

Testul2: Studiu de teren pe pui de carne (RepublicaCeha, 2015) Conform protocolului, au fost utilizați 1,2 milioane de pui de carne în grupul de control (34 grup), cu furaj clasic, versus 2 milioane de pui, pentru grupul de studiu(60 grup), cu furaj clasic și cu 0.2% AxionFeedstim în furajul complet. Testele au fost făcute în condiții de temperatură înaltă (vară,>30¡C). Parametrii măsurați au fost: greutate, rata de conversie a furajului și mortalitatea. Rezultatele sunt afisate în tabelul de mai jos:

Autor: Nicolas Hubert Ing. Nutriționist, Departamentul pentru Nutriția Păsărilor CCPAFranța Traducere: Nutristar România

34 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 35


FERMA / NUTRIþIE

Înțelegerea metabolismului peripartum, pentru îmbunătățirea producției de lapte, la scroafe Autor: Laurent ROGER, Manager Departament Suine, CCPA GROUP-Franta; Traducere: Nutristar România

Colostrul iar apoi laptele oferă toți nutrienții necesari pentru supraviețuirea și creșterea purceilor până la înțărcare. Prin urmare, cantitățile trebuie să fie adecvate pentru a hrănii toți purceii abia fătați. CCPA GROUP a dezvoltat un nou aditiv fitogenic , Axion¨ Sow'Ax, care îmbunătățește producția de lapte a scroafelor, ducănd la mai mulți purcei per fătare și mai grași la înțărcare.

Metabolismul peripartum

Selecția genetică are ca rezultat o continuă creștere a numărului de purcei născuti per fătare. În consecință, lactația a devenit o provocare fiziologică pentru scoafe. Scroafele cu randament mare produc între 6 si 13 kg de lapte pe zi, asta însemnând că o scoafă produce pe an o cantitate de lapte de aproape trei ori greutatea sa. Deși producția de lapte a scroafelor crește odată cu fătarea, limita de purcei sugari suportată este între 6 și 8. La peste 8 purcei fătați, cantitatea de lapte disponibilă per purcel scade, ceea ce compromite supraviețuirea purceilor și greutatea optimă la înțărcat (Ngo TT and al., 2012).

Într-adevăr, macrofagele sunt primele celule care intră în contact cu bacteriile sau toxinele. Când sunt stimulate, ele produc radicali liberi care generează o mare cantitate de hidroperoxizi. Nivelul mare de hidroperoxizi cauzează stresul oxidativ și duc la efecte imunosupresoare.

Perioada peripartum este o etapă decisivă pentru producția de lapte. Un set de stimuli, inclusiv traumatizme fizice la naștere, infecții, bacterii toxice la nivel digestiv sau uterin și un nivel nutrițional scăzut, duc la formarea de hidroperoxid și o stare inflamatorie.

Figura 1 La scroafele multipare, la 6 zile post-partum, concentrațiile de SAA în sânge sunt corelate negativ cu (ADG)SMZ-ul purceilor (P < 0.05)

De câțiva ani, a fost dezvoltată o abordare inovatoare asupra sănătății și a tulburărilor de metabolism, în lactația precoce, la femelele producătoatre de lapte de înaltă performanță. Maes și al. (2010) ne indică faptul că sindromul disgalactic postpartum (PDS) este caracterizat de producția insuficientă și inadecvată de colostrum și lapte, în primele zile după fătare. Acest lucru este destul de comun în ferme. Un studiu recent arată că 5 până la 35% din fermele de porci se luptă cu PDS, iar 65% din fermierii cercetați au indentificat la scrofele lor probleme în producția de lapte. În plus, PDS-ul provoaca pierderi economice, cu mai multe tulburari digestive la purcei si o mortalitate de doua ori mai crescută a purceilor în perioada de alăptare. Cauzele PDS sunt multifactoriale. În orice caz, deficiențele nutriționale în perioada peripartum, ducând la catabolism, pot crea condiții pro-inflamatorii pentru scroafe, ducând la PDS. Acest fenomen a fost descris mai exact la vacile de lapte (Chastant, 2014).

36 MEAT-MILK / MAI 2017

Nutristar România SRL | Str.Avionului 17 | Sector 1 Bucureºti - România Tel : +40 374 929 866 | Fax: +40 21 322 88 08 | Email: contact@nutristar-ro.com


Inflamația peripartum este cauzată de mediatorii celulari -citokine sau interleukine- produse de leucocite sau celule din diferite țesuturi, care produc inflamația locală sau sistematică. Principalii mediatori implicați, în special TNF (factor de necroză tumorală), IL1b și IL6 sunt pro-inflamatorii. Această stare inflamatorie contribuie la eliminarea infecțiilor locale și iau parte la luteoliză și involuția uterină. Totuși, răspunsul inflamator excesiv produce creșterea temperaturii corpului și a catabolismului, cu mai multe consecinte negative, cum ar fi o scădere a eficacienței furajului și a consumului de furaj, deteriorând în continuare deficitul nutrițional al lactației precoce, deja grav. Într-adevăr, cerințele de energie pentru sinteza laptelui și a colostrului sunt semnificative. Scoafele cu randament mare sunt mai predispuse să sufere de o lipoliză intensă, care eliberează o importantă cantitate de acid palmitic, stearic și acizi grași pro-inflamatorii în sangele lor. Pe deasupra, luând în considerare nivelurile plasmatice ridicate ale amiloidului seric A (SAA), care reflectă o condiție proinflamatorie (Kováč and al., 2011), o stare inflamatorie excesivă scade producția de lapte. La scroafele multipare, la 6 zile post-partum, concentrațiile de SAA în sânge sunt corelate negativ cu SMZ-ul purceilor. (P < 0.05) (Figura 1, rezultate CCPA GROUP).

Rezultatele testelor 43 de scroafe LWxL au fost împărțite în două loturi: 21, în grupul de testare (T), și 22, în grupul de control (C). Cu 5 zile înainte de fătare și până în ziua 21 de lactație, grupul T a fost hrănit cu furaj suplimentat cu Axion¨ Sow'ax. Furajul pentru ambele grupuri avea aceleași valori nutriționale. La o zi după fatare, temperatura rectală a scroafelor din grupul C, a fost cu 0.16 ¡ C mai mare decât a celor din grupul T. Scăderea temperaturii rectale a fost semnificativ mai rapidă în grupul Axion¨ Sow'Ax (P < 0.05) (Figura 2), decât în grupul de control. Sinteza colostrului a început cu 48 de ore înaintea fătării și s-a terminat în totalitate la 48 de ore după fătare. Purceii din grupul T au avut un SMZ mai mare, de la naștere, până la 48 de ore de viață (p<0.001), aceasta însemnând că producția de colostru a fost îmbunătățită de Axion¨ Sow'ax. De asemenea, purceii din grupul T au avut un SMZ mai mare, de la 48 de ore de viață, pană la înțărcare. (p<0.001) (Figura 3).

Figura 3 Suplimentarea cu Axion¨ Sow'Ax îmbunătățește creșterea purceilor

Considerând toate acestea, evitând un răspuns inflamatoriu acut și leziuni oxidative în timpul perioadei peripartum, este necesar să îmbunătățiți producția de lapte la scroafele de înaltă performanță. Flavonoidele sunt prezente în mod natural în hrana pentru animale iar numeroase studii au demonstrat prorietățile antioxidante și antiinflamatorii ale acestor tipuri de molecule. Departamentul de Cercetare/Dezvoltare din cadrul CCPA GROUP a selectat Ba•calin, un extract de plante flavonoid din Scutellaria ba•calensis, care demonstrază clar, in vitro și in vivo, proprietăți anti-inflamatorii și antioxidante. Axion¨ Sow'Ax este un aditiv fitogen pentru furaj care combină un extract concentrat de ba•calin din Scutellaria Ba•calensis și vitamine selecționate, oligoelemente și alte extracte de plante sinergice. Administrat cu 5 zile înainte de fătare și până la înțărcare, Axion¨ Sow'ax îmbunătățește producția de colostru și de lapte a scroafelor. Ca urmare, o să avem o creștere cu mai mult de 5 % a greutății individuale a purceilor la înțărcare.

Figura 2 Scăderea temperaturii rectale a fost semnificativ mai rapidă în grupul Axion¨ Sow'Ax (P < 0.05) decât în grupul de control

În plus, distribuirea la naștere a purceilor în clasele de greutate, arată o creștere mai bună a purceilor din grupul T, lăsând la o parte clasa, ilustrând per total nivelul pozitiv al Axion¨ Sow'Ax (Figura 4).

Figura 4 Suplimentarea cu Axion¨ Sow'Ax a furajului scroafelor îmbunătățește ADG-ul purceilor în fiecare clasă de greutate la naștere

*ADG= SMZ = Spor Mediu Zilnic Referințele sunt disponibile de la autor la cerere. Nutristar România SRL | Str.Avionului 17 | Sector 1 Bucureºti - România Tel : +40 374 929 866 | Fax: +40 21 322 88 08 | Email: contact@nutristar-ro.com

MEAT-MILK 37


afacere / siguranþa alimentarã

38 MEAT-MILK / MAI 2017


Ferma / Nutriție Miruna Sorescu

Formulări în nutriția suinelor Potrivit Pig333 procentual, cea mai mare parte a hranei utilizate într-o fermă este destinată creșterii porcilor, de la o greutate de 25 de kilograme (aproximativ 10 săptămâni), până la sacrificarea acestora. În toată această perioadă de creștere, porcii necesită în mod obișnuit, aproximativ 1,5 kg. de furaje, la o greutate a animalului de 0,500 kg. Aceasta înseamnă că, în cazul porcilor care sunt vânduți sau sacrificați la 125 kg., ceea ce reprezintă media națională, aceștia vor consuma aproximativ 280 kg. de hrană, pe cap de animal. Gestionarea costurilor și a proteinelor De-a lungul perioadei de creștere, fermierul se străduiește să diminueze pe cât posibil costurile, pentru a ieși în câștig. În cazul porcilor care cântăresc mai mult de 15 kg., o dietă simplă, pe bază de porumb și soia, duce la performanțe bune, dar proporția acestora trebuie ajustată în mod frecvent, pentru că porcii iau în greutate mai greu. Pentru creșterea porcilor există două opțiuni pentru a le asigura hrana. Fie li se oferă o cantitate limitată de hrană în fiecare zi, cu ajutorul unui auto-alimentator. Aceasta este o soluție optimă, pentru că fermierii vor munci mai puțin, porcii pot mânca oricând și oricât doresc, iar rezultatul este că aceștia cresc mult mai repede. Dar una dintre soluțiile cele mai bune pentru a controla costurile cu alimentația porcilor este aceea de a limita deșeurile alimentare, care trebuie ajustate în mod ideal, întrucât auto-alimentatoarele acoperă doar jumătate din hrana pentru animale. Când porcii încep să crească, cerința acestora pentru proteină brună, din dieta lor lor, scade. Proteina este necesară în procesul de dezvoltare a animalului și în principal în ceea ce privește creșterea masei musculare. Dar, dezvoltarea musculară scade treptat cu creșterea în vârstă a porcilor, de unde rezultă și un necesar mai mic de proteine. De exemplu, porcii tineri, de 15-30 kg., au nevoie de un procent de 18% proteină brută, pentru a-și dezvolta la maxim musculatura. De la această greutate și până la 80 de kilograme, porcii au nevoie de doar 14-15% proteină brută, sau chiar mai puțin.

În mod normal, este foarte ușor de a asigura o supra-doză de proteină porcilor, dar acest lucru nu este și în interesul fermierului, întrucât proteina este cel mai scump component din dieta animalelor. Fermierii la scară mare au însă la dispoziție în jur de șase-opt diete diferite pentru porci, în timpul perioadei de creștere. În cazul unui mic producător, aceste diete pot fi reduse la trei. În acest sens, se recomandă ca fermierii să încerce o combinație de 18% proteină brută pentru porcii între 20 și 35 de kg., 16% proteină brută pentru animalele care au o greutate între 35 și 80 kg. și 14 sau 15%, pentru porcii ce cântăresc peste 80 de kilograme.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 39


Ferma / Nutriție

Cât de dăunătoare sunt micotoxinele în hrană Una dintre problemele majore de alimentație, în cazul porcinelor, este determinată de prezența micotoxinelor. Acestea sunt produse de mucegaiuri care se dezvoltă într-o mare varietate de condiții. Însă, cel mai frecvent factor al apariției acestora este determinat de umiditate. De pildă, atunci când cerealele furajere se apropie de recoltare, cantitățile mari de precipitații căzute contribuie la apariția mucegaiului încă de când acestea sunt nerecoltate. După recoltarea lor, în situația în care conținutul de umiditate este destul de mare, iar cerealele nu sunt uscate corespunzător, creșterea mucegaiului se va dezvolta în coșurile de depozitare. În cele din urmă, odată cu măcinarea cerealelor, mucegaiul va continua să se dezvolte, beneficiind de condițiile de umezeală. De aceea este foarte important să acordăm o atenție deosebită faptului că micotoxinele sunt direct vinovate de condițiile care afectează performanța dezvoltării porcilor. De aceea, primul lucru de care trebuie să ținem cont este hrana acordată porcilor, iar strategiile de alimentare, de la ajustările aduse acesteia și până la reducerea proteinelor, reprezintă un pas important pentru a maximiza eficiența și profitul adus de porcine.

Pentru creșterea porcilor există două opțiuni de dietă: ori li se oferă o cantitate limitată de hrană în fiecare zi, ori porcii sunt hrăniți Òla liberÒ, cu ajutorul auto-alimentatorului. Cu toate acestea, porcii care sunt lăsați să se auto-alimenteze la discreție au tendința de a mânca mai mult și vor fi mai grași, decât porcii care sunt hrăniți zi de zi, cu o cantitate egală de mâncare. Totuși, hrănirea porcilor de două ori pe zi ajută la creșterea aportului total de zi cu zi.

40 MEAT-MILK / MAI 2017

Micotoxinele pot provoca decesul animalelor Micotoxinele care sunt produse de mucegai și care afectează calitatea cerealelor, au marele dezavantaj de a diminua performanța creșterii porcului. Două dintre cele mai comune micotoxine sunt vomitoxinul și zearalenona, ambele fiind produse de mucegaiul Fusarium.Vomitoxinul, care mai este cunoscut și sub denumirea de deoxynivalenol sau DON, conduce la o reducere a consumului de hrană sau la refuzul de hrană a animalelor. Zearalenona produce efecte estrogenice, cum ar fi umflarea ugerelor sau a vulvei, în cazul scroafelor tinere, ceea ce poate duce la incapacitatea acestora de a se reproduce. Fumonisonul, o altă micotoxină, poate suprima sistemul imunitar, ducând la complicații grave, cum ar fi edemul pulmonar, avortul spontan sau chiar poate provoca decesul animalelor.


În fine, o altă micotoxină care nu trebuie ignorată, este aflatoxina. Aceasta este mai puțin frecventă decât vomitoxina sau zearalenoza, dar este un mucegai foarte frecvent în condițiile de secetă. Aflatoxinele sunt foarte toxice, atât pentru toate clasele de animale, cât și pentru oameni. Factorii care contribuie la creșterea acestui mucegai depind de condițiile calde și umede din containerele sau spațiile neetanșeizate în care sunt depozitate furajele, ceea ce dă naștere la infectarea acestora de la insecte, precum și prin utilizarea de ingrediente neobișnuite, cum ar fi produsele secundare de panificație. Dacă fermierii observă că animalele lor refuză hrana, au ugerele sau vulva umflate, sau variații bruște de greutate, trebuie să fie în alarmă, întrucât toate aceste reacții se datorează micotoxinelor. Furajele care conțin micotoxine pot fi diluate

cu alte furaje disponibile de la moară, dar cel mai bine este să evite furajul contaminat cu micotoxine, dacă este posibil. Alimentația scroafelor în timpul gestației Gestația este perioada de timp cuprinsă după reproducere și înainte de fătare. În această perioadă, embrionii sunt fertilizați în timpul călătoriei în uterul scroafei. Aceste adaosuri vor

forma, în cele din urmă, cordonul ombilical, prin care purceii în curs de dezvoltare intrauterină vor obține substanțele nutritive de la scroafă. Pe parcursul celor 114 zile dintre perioada de reproducere și fătare, fiecare dintre embrionii microscopici va duce la o creștere în greutate a purcelului de 1 sau 1,5 kg. În această perioadă de gestație, scroafele nu au nevoie de o îngrijire deosebită. Cu toate

acestea, reducerea stresului în prima și a doua lună de gestație, poate ajuta, prin reducerea numărului de embrioni fertilizați care mor și sunt rapid reabsorbiți de scroafă. În cazul în care este permis, scroafele gestante vor mânca mult mai multă hrană, întrucât au nevoie să-și susțină starea de sănătate a organismului, dar și pentru dezvoltarea fetușilor.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 41


FERMA / Sănătate Miruna Sorescu

Disfuncții metabolice și retenția de placentă la vacile de lapte

Cetoza este o afecțiune metabolică apărută atunci când aportul de substanțe nutritive este inadecvat, pentru a satisface cerințele de producție. Boala apare la câteva zile sau până în șase săptămâni de la fătare, iar, în cazul vacilor producătoare, cea mai mare incidență se întâlnește la aproximativ trei săptămâni după fătare, se arata intr-un studiu publicat de Smart Farming.

Valori Vacile care dezvoltă cetoza au de obicei o balanță energetică negativă și, prin urmare, ele înmagazinează în corp o cantitate mare de grăsimi și proteine, ceea ce duce la o scădere a zahărului în sânge sau a nivelului de glucoză. Când moleculele de grăsime ajung în ficat, acestea sunt transformate în cetone, ceea ce duce la un nivel crescut de cetonă în sânge. De obicei, nivelurile normale de cetonă din sânge sunt considerate a fi cele sub 10mg/dl. Deoarece nivelul cetonelor din sânge crește, vaca va dezvolta cetoza subclinică. A doua schimbare majoră în sânge, provocată de cetonele crescute, va determina o scădere a glucozei din sânge. Nivelurile normale de glucoză, la vacile de lapte, sunt de aproximativ 50 mg/dl, iar valorile sub 40 mg/dl pot fi considerate subnormale.

Faza sublinică Cele mai multe vaci producătoare trec printr-o fază subclinică de cetoză în perioada lactației timpurii, atunci când acestea nu mai sunt în măsură să consume suficientă energie, pentru a asigura producția de lapte. Vacile cu această tulburare sunt diagnosticate cu cetoză primară. În atare situație, temperatura animalelor nu crește, ea rămânând constantă. În situația în care cetoza primară este însoțită de o temperatură ridicată, înseamnă că este vorba de complicații suplimentare. Cetoza poate să apară din mai multe motive, începând de la problemele cauzate de placentă și până la orice boală care reduce apetitul vacii, întrucât apetitul este redus înaintea și în timpul oricărui tip de cetoză. Atunci când consumul de hrană este scăzut, animalele vor experimenta pierderea în greutate, inactivitatea rumenului și vor suferi de constipație. În aceste condiții, animalele au de obicei un aspect sfrijit și producția de lapte este foarte diminuată. Vacile sunt deprimate, apatice, se mișcă foarte puțin, pielea este aspră, privirea este ștearsă, iar respirația este urât mirositoare, caracteristică cetonei. Totuși, foarte rare sunt cazurile de decese provocate de cetoză. 42 MEAT-MILK / MAI 2017

Testele disponibile verifică tocmai nivelul de cetonă din lapte și din urină. Nivelul de cetonă din lapte este de aproximativ jumătate din nivelul sanguin, iar nivelul de cetonă din urină depășește nivelul din sânge, de aproximativ patru ori. Din această cauză, testul de urină pentru determinarea nivelului de cetonă este prea sensibil pentru o diagnosticare bună, întrucât vacile producătoare pot prezenta teste pozitive în perioada de lactație timpurie, dar de multe ori nu este necesară administrarea vreunui tratament. Astfel, testul de lapte este considerat mult mai precis, pentru a indica dacă există vreo problemă.


Factori care predispun la cetoză

Soluții în cazul retenției de placentă!

Factorii care pot predispune adesea vacile la contractarea cetozei sunt determinați de o proteină inadecvată sau sulf, sau lipsa de fibre pentru metabolismul normal al rumenului. De asemenea, periculoase sunt și schimbările majore în rația furajeră, cum ar fi adăugarea de NPN și consumul excesiv de proteine, acestea putând contribui la declanșarea cetozei.

Retenția de placentă, postnatal, apare în situația în care placenta nu se separă de peretele uterin la scurt timp după momentul fătării. De obicei, această placentă ar trebui să se desprindă în mod normal, într-un interval de o oră sau două ore, după fătare. În cazul în care placenta nu se desprinde în termen de 12 ore de la fătare, este evident că vaca a reținut placenta în ea. Există mai multe cazuri care determină retenția de placentă: în cazul unei nașteri premature, a unui făt excesiv de mare, a unui avort sau nașterea unui făt mort.

Scopul principal al tratamentelor este acela de a crește glucoza din sânge și de a aproviziona țesuturile cu glucoză, reducând astfel mobilizarea țesutului adipos. Este indicat tratamentul de elecție, ceea ce presupune efectuarea unei perfuzii intravenoase cu glucoză, care reprezintă calea cea mai rapidă și directă de a furniza zahăr în organism. Cu toate acestea, recidivele sunt frecvente în cazul perfuziei cu glucoză, care este utilizat ca un tratament unic. Acest tratament însă, trebuie urmat de unul îndelungat, care să aibă puterea de a acționa eficient. O alternativă la acest tratament este utilizarea de glucocorticoizi, care determină organismul vacii să producă zahăr în sânge, cu ajutorul proteinelor din corp. Cu toate acestea, utilizarea prelungită a glucocorticoizilor nu este de dorit, deoarece reduce rezistența la boli. Hormonul ATCH poate fi de asemenea utilizat, întrucât stimulează glanda suprarenală pentru a produce glucocoticoizi. Însă, toate aceste tratamente trebuie utilizate numai sub îndrumarea unui medic veterinar. Propionatul de sodiu sau propilenglicolul sunt doi precursori ai zahărului. Ei sunt folosiți de vacă pentru a produce glucoza în ficat și poate fi alimentat cu o viteză între 0,5 și 1,0 % pe zi sau de la 3 până la 5 %, în mixul de cereale. De asemenea, vacile pot fi hrănite cu furaje însilozate sau într-o rație mixtă totală.

Anumite infecții, cum ar fi bolile contagioase (bruceloza, IBR, BVD și leptospiroza), pot crește riscul retenției de placentă, iar infecțiile nespecifice, care nu sunt contagioase (de pildă Salmonella și Actinomyces pyogenes), pot infecta placenta. În ambele situații, aceste infecții pot declanșa avortului sau nașterea fătului mort, ceea ce crește incidența retenției de placentă. Dovezile cercetătorilor sugrează faptul că deficiențele de selenium, vitamina A, vitamina E și carotenele pot crește riscul retenției de placentă. Deficiențele de vitamina E ar putea fi cauzate de o rație alimentară care conține cantități mari de fân, furaje de slabă calitate, furaje proaspete necorespunzătoare. Alte posibile cauze nutriționale, în cazul retenției de placentă, includ excesul de calciu, mai ales la vacile hrănite în proporție de 30-50% cu furaje leguminoase. Specialiștii au constatat că există o predispoziție a animalelor care au retenție de placentă, predispoziție care ar putea fi explicată prin faptul că acestea sunt hrănite cu un exces de porumb (adică, peste 50% din aportul furajer de materie uscată) și cereale (peste 0,5-0,8 procente din greutatea corporală).

Sursa externă de glucoză Propilenglicolul poate fi folosit ca o sursă externă de glucoză. Acesta este folost adesea după tratamentele cu glucoză sau cu hormoni. Producătorii pot evita focarele de cetoză prin prevenirea obezității vacilor, în timpul alăptărilor târzii. Modificările în rația alimentară a animalelor este bine să fie făcute treptat și să se evite feed-urile de calitate slabă, iar furajele de înaltă calitate să aibă o pondere de 50% din rația totală. În cazul în care 10% din numărul de vaci au în fiecare an cetoză, atunci acest fapt ar trebui considerat o problemă serioasă. Cel mai bun mod de a preveni cetoza este de a pune în aplicare practicile nutriționale și de hrănire, ceea ce va mări la maxim aportul de energie și a diminua corpul de grăsime.

Sfatul specialiștilor este ca, în situația în care placenta nu a fost eliminată în 24 ore, maxim 48 ore, trebuie consultat medicul veterinar. Uterul poate fi deteriorat uneori, în cazul în care placenta nu se poate detașa singură. Incidența normală a situațiilor în care placenta este reținută în organism este de aproximativ 5-10%. În cazul în care procentul este mai mare de 10%, trebuie luate probe de sânge pentru analize de la 6-12 vaci. Analiza sângelui, în astfel de cazuri, trebuie să includă determinarea calciului, fosforului, magneziului, seleniului, vitamina A, vitamina E, carotene și, în același timp, trebuie efectuată și uremia. Totodată, o grijă specială trebuie acordată minimalizării

condițiilor de stres în timpul perioadei uscate și a fătării. De asemenea, poate fi benefică administrarea unor preparate injectabile de selenium cu vitamina E (20 mg selenium și 680 unități vitamina E), o dată sau de două ori în timpul perioadei uscate. O astfel de injecție este bine să fie administrată întro doză divizată, prima dată cu trei săptămâni înainte de fătare și, a doua, în momentul fătării. Cercetătorii au demonstrat că suplimentele de vitamina E și selenium administrate în timpul perioadei uscate nu numai că reduc incidența cazurilor de retenție de placentă, dar pot avea ca rezultat mai puține cazuri de mastite, metrite și diminuraea formării de chisturi ovariene, după fătare.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 43


Ferma / Tehnologie Nora Marin

Acvacultura marină și alegerea speciilor

Studiul de fezabilitate și de mediu Înainte de a efectua Studiul amplasamentului, este necesar să se verifice cadrul legal național pentru producția de acvacultură. Cererea de autorizare în cultura marină publică poate fi necesară pentru a obține o concesiune. Pot exista interdicții cu privire la utilizarea anumitor specii și la anumite zone de coastă. Pot fi impuse restricții cu privire la posibila producție maximă, în scopul limitării emisiilor de agenți poluanți, în special azot și fosfat. Înainte de introducerea unor specii alogene, poate fi necesar să se ia în considerare aplicarea unei carantine, pentru evitarea răspândirii organismelor patogene. Acvacultura marină este mai profitabilă decât piscicultura de uscat, deși există câteva dezavantaje, iar casetele trebuie să facă față capriciilor condițiilor de mediu. Astfel, pentru a diminua riscurile asociate cu structurile agricole, speciile cultivate și cele de mediu, alegerea amplasamentului trebuie să urmeze o evaluare atentă, bazată pe un Studiu de fezabilitate care să ia în considerare diferitele aspecte ale locului propus. În funcție de legislația națională, Studiul de fezabilitate trebuie să țină cont de factorii de 44 MEAT-MILK / MAI 2017

mediu, logistici și socio-culturali. Studiul de mediu cuprinde următoarele elemente: ¥ cercetarea bibliografică; ¥ revizuirea datelor disponibile (furnizate de guvern și/sau institute de cercetare); ¥ analize fizico-chimice, geologice si factori ecologici; ¥ consultări cu comunitățile locale. Selectarea speciilor Speciile cele mai potrivite se găsesc printre cele indigene. Există două motive fundamentale pentru a prefera speciile native: ¥ prezența lor în mediul natural asigură compatibilitatea fiziologică în condiții de mediu locale; ¥ protejarea ecosistemului. Introducerea de specii alogene expune mediul la riscul de perturbare și, din acest motiv, este adesea interzis. Evadarea de carnivori poate modifica, uneori dramatic, lanțul trofic, cu repercursiuni asupra întregului ecosistem. De asemenea, riscul de a importa organisme patogene conexe, care pot fi transmise la populațiile sălbatice, trebuie luată serios în considerare.

Caracteristica principală a acvaculturii marine în casete (cuști) este aceea că reprezintă un Òsistem deschisÓ, în care interacțiunile dintre casetă și mediu sunt reciproce. Selectarea unui amplasamentului adecvat trebuie să ia în considerare impactul asupra mediului casetei și invers. Este important să înțelegem că o înaltă calitate a mediului este factorul principal care influențează producția de acvacultură, în termeni de calitate și cantitate. De asemenea, o evaluare atentă a factorilor de mediu și o înțelegere a dinamicii care pot afecta operațiunile de creștere sunt esențiale pentru planificarea cu succes a acestei activități (specii țintă, obiective potențiale de producție, etc.).


Introducerea de specii non-native este admisă numai cu permisiunea autorităților competente și după o perioadă de carantină, în condiții de evaluări necesare. În plus, transportul puietului pe cale rutieră, aeriană sau maritimă, are nevoie de tehnologie de nivel înalt și/sau presupune costuri prea mari, mai ales pentru acvacultura artizanală, la scară mică. Factori principali de selecție Luând în considerare aceste principii generale, trebuie luați în calcul următorii factori principali: Aspecte economice: Raportul cost de producție-preț de vânzare. Acest lucru trebuie să asigure o marjă de profit satisfăcător. Costul de producție depinde, atât de parametri tehnici principali, de creștere (consum specific, rată de creștere, rată

de supraviețuire, producție totală, număr de cuști, etc.), cât și de gestionarea fermei (monitorizarea, întreținerea, strategia de alimentare, etc.). Există, de asemenea, un tip de acvacultură în funcție de captarea puietului sălbatic. În acest caz, este necesar să se utilizeze metode de captare adecvate în același timp cu evaluarea riscului de epuizare a resurselor. În ambele cazuri, sursa de achiziție a puietului ar trebui să fie cât mai aproape posibil de fermă, pentru a evita leziunile și stresul peștelui și costul ridicat al transportului. Aprovizionarea cu hrană: Carnivorii pot fi crescuți în cazul în care există o bună calitate a peletatelor de furajare, disponibile sau produse la nivel local, la prețuri competitive. Produse cu valoare redusă și subproduse de origine (de exemplu resturi de pește), sunt utilizate sub formă

de file pe scară largă în acvacultura la scară mică, unde aceste mijloace sunt disponibile. Rezistența și toleranța: Aceste caracteristici ajută peștele să tolereze condiții de producție mai bună. Anumite specii sunt mai tolerante la densitatea de cazare și manipulare (în timpul operațiunilor de sortare, recoltare etc.), mai puțin sensibile la boli și mai rezistente la condiții critice, precum nivelurile scă-

zute de oxigen dizolvat și variați bruște ale diverșilor parametri (oxigen, temperatură, salinitate etc.). Stăpânirea tehnicilor de cultură: Cunoașterea prealabilă a ciclului de producție al speciei și cunoașterea biologiei și comportamentului în timpul procesului de cultivare reprezintă un avantaj și reduce riscul de defectare a sistemului. (Cf. FAO )

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 45


afacere / siguranþa alimentarã

46 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 47


afacere / Materii prime - carne

Percepția consumatorilor asupra ingredientelor din produsele Òclean labelÒ

Ing. Cristina Delia Gavriluț

Cererea de produse din carne din categoria "clean label" nu prezintă niciun semn de atenuare, consumatorii de azi fiind mai preocupați de alimentele pe care le mâncă, decât înainte.

Potrivit unei cercetări de piață efectuată în toamna anului trecut la nivel global și publicată recent de Corbion Purac, 42 % dintre consumatori verifică în mod regulat etichetele produselor alimentare și lista ingredientelor. Ca rezultat, declarații cum ar fi ÒnaturalÒ, ÒsimpluÒ, ÒorganicÒ sau Òliber de..Ò au devenit omniprezente. Dar, care este percepția consumatorilor asupra ingredientelor din aceste produse și, mai ales, cum pot fi alese, în așa fel încât produsul să devină atractiv? Studiul Corbion Purac ne ajută să ne facem o imagine în acest sens. Găsirea ingredientelor, o sarcină dificilă În timp, cererea pentru produse Òclean labelÒ a deschis noi oportunități pentru industria cărnii, obligată să ia în calcul variabile care pornesc de la considerente texturale și senzoriale și încheind cu preocupări legate de siguranța alimentară și termenul de valabilitate. Iar, găsirea ingredientelor care 48 MEAT-MILK / MAI 2017

îndeplinesc criteriile de Òclean labelÒ, menținând aceleași funcționalități, poate fi o sarcină dificilă pentru procesatori. Cu toate că tendința de etichetă curată a progresat considerabil, definiția exactă rămâne neclară. În timp ce pentru unii consumatori înseamnă că produsul este fabricat exclusiv din ingrediente naturale, alții asociază Òclean labelÒ cu o poziționare mai sănătoasă și liber de componente pe care doresc să evite: gluten, grăsimi, zahăr sau sare. Așadar, elementele unui produs Òclean labelÒ par a fi: ingrediente pe care le cunosc, naturale, prelucrate minim, fără aditivi sau conservanți. În plus, consumatorii doresc etichete simple, pe care să le înțeleagă imediat.

Această cerință nu miră. Studii recente au demonstrat că tot mai mulți consumatori verifică în detaliu produsele din carne, ca parte a deciziei de cumpărare. Potrivit Comisiei Europene, peste 68 % dintre consumatorii din UE citesc etichetele de pe ambalaje. Și, pe lângă dată, preț și țară de origine, ingredientele devin din ce în ce în ce mai importante, ca parte a informației. Apoi, în conformitate cu cele mai recente cercetări efectuate de Euromonitor, tot mai mulți consumatori sunt dispuși să plătească prețuri mai mari pentru produsele din carne cu beneficii specifice sau cu mențiuni de sănătate. În special, prezența aditivilor este una dintre principalele preocupări în rândul consumatorilor, inclusiv pentru cei din Europa de Est.

Celan label=Proaspăt Trend Technomic Raport afirmă că 64 % dintre consumatori sunt de acord că produsul trebuie să fie sănătos. Raportul mai stabilește că europenii asociază din ce în ce mai mult ingredientele naturale cu dieta sănătoasă. Pentru mulți, o etichetă Òclan labelÒ conotează cu faptul că alimentul este proaspăt, simplu și mai puțin prelucrat, ceea ce face termenul de ÒnaturalÒ mai semnificativ, decât era acum zece ani.


nă, în esență, că alimentul este Òfabricat din ingrediente naturale produse prin natura lor, fără intervenția omului sau perturbate de omÒ. În schimb, în Statele Unite, prin ÒnaturalÒ se înțelege o procesare minimă, incluzând procese tradiționale precum afumarea, prăjirea, congelarea, uscarea și fermentarea. Ca urmare, produsele din carne fabricate cu oțeturi fermentate natural sunt permise în mod legal să fie etichetate drept ÒnaturaleÒ, în timp ce alimentele care au fost formulate cu nitriți nu au voie să fie etichetate astfel. Percepții diferite Atunci când este vorba despre percepția consumatorilor în materie de aditivi utilizați în industria cărnii, opiniile diferă foarte mult, în funcție de regiune și date demografice. În timp ce există o suspiciune generală cu privire la ingredientele chimice, cum ar fi nitriții, fosfații, sulfiții și glutamatul monosodic, cercetările arată că europenii nu împărtășesc aceeași opinie asupra naturaleții extractelor de drojdie sau a lactozei, subliniind ambiguitatea termenului de ÒnaturalÒ. De exemplu, potrivit specialiștilor de la Kampffmeyer Food Innovation, doar 43 % dintre respondenți au considerat extractele de drojdie ca fiind ÒnaturaleÒ, în timp ce peste 70 % au convenit asupra naturaleții drojdiei. Aceeași cercetare a arătat rezultate similare și pentru alte ingrediente: 66 % percep sarea ca fiind naturală, dar numai 32 % consideră clorura de sodiu ca naturală. Mai mult, aproape 60 % dintre consumatorii europeni confirmă că Òevitarea alimentelor înalt prelucrateÒ este foarte importantă, atunci

când achiziționează produse din carne! Ca rezultat, numai în 2016, la nivel european, au fost lansate 4.415 produse Òfără aditivi/conservanțiÒ.

Însă, eliminarea aditivilor artificiali nu este întotdeauna simplă, cum cred consumatorii. Compuși chimici precum

nitrații și nitriții, de exemplu, joacă un rol esențial în prezervarea produsului, prevenind dezvoltarea bacteriilor patogene, cum ar fi Listeria monocytogenes. Ca o cosecință, găsirea de alternative eficiente de etichetare prietenoasă pentru nitriți, acetați și lactați reprezintă o provocare semnificativă, mai ales că identificarea de inhibitori alternativi de creștere este împiedicată de tendința spre sănătate și wellness și o dorință tot mai mare pentru produse Òlow-sodiumÒ. Din păcate, deși efectul antimicrobian al sării este bine cunoscut, iar 79 % dintre consumatori percep sarea ca un ingredient natural, tendința indică o creștere a cererii de produse cu un conținut redus de sodiu.

Procesatorii, forțați la reformulări Creșterea suspiciunii consumatorilor cu privire la ingredientele artificiale a determinat procesatorii să își reformuleze produsele. În acest sens, a existat un efort semnificativ în industria cărnii pentru a reduce utilizarea anumitor ingrediente, cum ar fi MSG și nitriții. Acest lucru poate fi observat în toată Europa, utilizarea MSG scăzând la 40 %, în ultimii cinci ani, concomitent cu o reducere moderată a nitriților. În accepțiunea consumatorilor, Òclean labelÒ se poate referi la o serie de alte revendicări, cum ar fi: produse bio, în stare proaspătă, fără grăsime, fără zahăr, alergeni sau ingrediente artificiale. Cu toate acestea, termenul cel mai asociat cu eticheta ÒcelanÒ este cel de ÒnaturalÒ, chiar dacă semnificația este diferită, în funcție de zona geografică. În Europa, ÒnaturalÒ înseam-

Controlul creșterii Listeriei monocytogenes În finalul studiului, desigur, Corbion Purac oferă o varietate de beneficii senzoriale: Verdad N9 Corbion Purac are capacitatea de a controla creșterea listeriei pe o perioadă de până la 120 de zile, în funcție de aplicație și condițiile de depozitare. De exemplu, atunci când Verdad N9 a fost adăugat la toate șuncile naturale, depozitate la 4¡C, a fost capabil să controleze în totalitate creșterea Listeriei timp de peste 100 de zile, la un nivel de 1,4 %.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 49


AFACERE / MATERII PRIME - lapte

Oportunități pentru Industria lactatelor:

Omega 3, EPA, DHA

Maria Demetriad

OMS și EFSA, recomandă ca grăsimile să reprezinte între 20% și 35% din totalul aportului zilnic de calorii, în funcție de nivelul de activitate fizică și de alți factori. Aceasta reprezintă între o cincime și o treime din totalul de calorii din dietă. În etichetarea produselor alimentare din Europa, sunt folosite ca referință un aport caloric de 2000 kcal și un aport total de grăsimi de 70 g pe zi, iar Omega 3, acidul Eicosapetanoic (EPA) și acidul Docosahexanoic (DHA) își au importanța lor, inclusiv pentru industria lactatelor, după cum relevă un studiu publicat în această primăvară de Bioresarch Life. Produsele lactate îmbogățite cu Omega 3, EPA și DHA Lactatele pot fi îmbogățite cu substanțe nutritive, tehnologia alimentară permițând reducerea conținutului de nutrienți mai puțin sănătoși, cum ar fi grăsimile saturate. Producția de lapte semidegresat sau lapte degresat din lapte integral reduce semnificativ cantitatea de acizi grași saturați. În primul rând, grăsimea totală din laptele integral este de aproximativ 3,8 g/100 ml, în laptele semidegresat este de cca. 1,7 g/100 ml (-55% grăsime), iar în în laptele degresat, de 0,2 g/100 ml (-95% grăsime ).

Substituția laptelui integral, pentru laptele degresat, cantitatea de grăsimi saturate variază între 10 g/ 250 ml și 0,5 g per porție. Pe de altă parte, este cunoscut și acceptat că înlocuirea acizilor grași saturați în dietă, cu acizi mononesaturați și/sau acizi grași polinesaturați, produce efecte benefice asupra sănătății. În cazul laptelui, substituția poate fi făcută prin adăugarea de ulei de măsline (acid oleic), uleiuri de semințe bogate în acizi grași polinesaturați și/ sau uleiuri marine sau pește (EPA și DHA), pentru lapte degresat. Utilizarea acestor tipuri de uleiuri și combinații permite producerea de lactate îmbogățite cu acid oleic, linoleic, alfa-linolenic, EPA și DHA și combinații ale acestora, reducând astfel aportul de acizi grași saturați. Avantaje Principalul avantaj al îmbogățirii laptelui cu EPA și DHA este absorbția acizilor grași. Laptele este foarte eficient în absorbția grăsimii, deoarece este dispersată în miceliile care oferă o suprafață mare de absorbție: diametrul mediu al globulelor de grăsime din laptele bovin omogenizat este de 1-3 mm. În plus, laptele este un fluid care este ingerat lent și în mod repetat, în timpul zilei. Acest poate mări acțiunile biologice ale acizilor grași Omega 3, făcându-le active chiar și la doze mici (Visioli și colab. 2015). Formularea

50 MEAT-MILK / MAI 2017

de

lactate

îmbogățite cu uleiuri este un proces care implică în mod tipic pre-emulsionarea grăsimilor cu emulgatori adăugați. Acest proces poate contribui semnificativ la creșterea absorbției acizilor grași EPA și DHA, așa cum este descris într-un studiu de cercetare umană în care s-a demonstrat o absorbție mai bună a acizilor grași Omega 3, de preemulsificare (Garaiova et al., 2014). În acest studiu, aportul unui amestec pre-emulsionat de uleiuri (43% ulei de pește concentrat, 31% ulei de borage și 26% ulei de in), comparativ cu același amestec de grăsimi ne-emulsionate, a crescut absorbția EPA + DHA de la 2, până la 3 ori. Deci, emulsificarea poate ajuta la îmbunătățirea absorbției de Omega 3 EPA + DHA și ar putea explica biodisponibilitatea ridicată a acestor acizi grași. Într-adevăr, activitatea desfășurată de un grup de cercetare a arătat că adăugarea în lapte a aproximativ 300 mg de EPA + DHA, a condus la o îmbogățire cu 25-50% a concentrațiilor plasmatice ale acestor acizi grași, după o perioadă minimă de șase săptămâni (Carrero et al ., 2014). Această creștere substanțială a EPA și DHA în plasmă a fost raportată sau confirmată de alte grupuri de cercetare (Visioli et al,. Benito et al). Aportul acestor sume a determinat reducerea cu 20-25% a trigliceridelor, în timp ce un efect similar în reducerea trigliceridelor din plasmă a fost atinsă doar prin administrarea de 4,5 g/zi de DHA + EPA sub formă


de capsule, pe o perioadă de cinci săptămâni, la o ușoară hiperlipidemie (Cobiac et al.). Acest lucru indică faptul că acizii grași sunt administrați sub o formă care poate juca un rol important pentru a produce efecte. O barieră de comunicare O altă barieră pentru companiile de lapte și produse alimentare este etichetarea produselor și recomandările de admisie. Recomandările de admisie ale EPA și DHA în Europa sunt valabile din 2012 (cu excepția unor țări care le-au avut anterior), dar nu a existat nicio legislație armonizată, care să permită afirmații nutriționale și/sau de sănătate ale lactatelor îmbogățite cu EPA și DHA. Absența recomandărilor de admisie și a normelor corespunzătoare pentru etichetarea produse-

lor alimentare, direcționate în funcție de sănătate, există încă în multe țări și continuă să fie o barieră de comunicare pentru consumatori. Adăugarea de uleiuri de pește la alimentele lactate nu se justifică cu ușurință, fără existența unor recomandări de admisie adecvate, referitoare la importanța lor. În cazul preparatelor pentru sugari, un argument pentru suplimentarea lor cu DHA este faptul că acest acid gras este prezent în laptele matern și, prin urmare, mai multe formule pentru sugari au inclus DHA în compoziția lor de zeci de ani. Acum, însă, existența unor recomandări generale de EPA și DHA pentru copii, adulți și femei în timpul sarcinii și alăptării, permite industriei să facă mențiuni de sănătate aprobate

și recunoscute în UE. Aceasta deschide oportunitatea de a dezvolta noi produse pentru diferite grupuri de populație, concentrându-se pe o nutritie personalizată, care poate moderniza sectorul lactatelor. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii, pentru a caracteriza mai bine efectele diferitelor cantități de acizi grași, amploarea și durata efectelor. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a investiga efectele DHA asupra funcției cerebrale. Efectele DHA asupra acuității vizua-

le și dezvoltarea creierului în primele luni de viață sunt, deocamdată, prost înțelese, la fel ca dezvoltarea cognitivă și performanța intelectuală a copiilor și adolescenților, precum și efectul în prevenirea bolilor neurodegenerative și declinul cognitiv, asociat cu vârsta. (Cf. ÓOmega 3 fatty acids EPA and DHA. Health effects, intake recommendations and opportunities for the industryÓ; Dr Eduardo LopezHuertas PharmD/PhD CSICSpanish Council for Scientific Research Biosearch Life 2017)

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 51


AFACERE / INOVAþIE - carne

Sisteme inovatoare de feliere a cărnii

O gamă unică de capabilități

Nora Marin

Inginerii companiei germane Treif afirmă că, pentru ei, totul se învârte în jurul valorii și al beneficiilor pentru clienți. Tocmai de aceea, în permanență propun sisteme inovatoare pentru tăierea cărnii, oferind clienților nu numai cele mai bune soluții posibile de tăiere, dar și îmbunătățindu-le șansele produselor lor, pe piață.

52 MEAT-MILK / MAI 2017

Liniile de producție și sistemele de prelucrare alimentară, inclusiv tehnologia de feliere a cărnii, poate aduce o contribuție semnificativă la succesul clienților. Pentru noile propuneri, specialiștii de la Treif utilizează o gamă unică de capabilități de tăiere, conform cu solicitările specifice ale beneficiarilor. Numărul mare de brevete naționale și internaționale sunt dovezi suficiente pentru a proba intensa activitate de inovație a companiei. Compania și-a început activitatea în urmă cu peste 60 de ani, cu fabricarea și vânzarea de fierăstraie pentru oase, dar accentul pe inovație a făcut din Treif un lider internațional în domeniul tehnologiei de tăiere a produselor alimentare. Iată, așadar, câteva inovații propuse de specialiștii germani. Echipament Flexon de tăiere în cuburi a cărnii Echipament puternic, care realizează o tăiere de primă clasă, este ușor de utilizat și de manevrat, utilizând un sistem de schimbare rapidă a gridset-ului. Un foarte mare avantaj în reprezintă faptul că Flexon funcționează pe bază de senzori de tăiere. În plus, echipamentul prezintă următoarele avantaje: ¥C  alitate de top a tăierii, datorită tehnologiei de tăiereAVS (patent Treif), cu optimizare a reziduurilor. ¥D  esign igienic, gândit pentru condiții optime de curățare;cilindru de igienă. ¥C  ondiții ideale de tăiere, datorită accesoriilor specifice (ex: gridset pentru carnea proaspătă) ¥C  ântar pentru produse cu o greutate prescrisă de ambalare, cu întreținere la distanță. ¥R  ealizarea cerințelor individuale, conform cerințelor clienților.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 53


AFACERE / INOVAþIE - carne Mașini pentru feliere Jaguar și Puma F/FB Utilizând un transportor continuu, cu ajustare permanentă, mașinile de feliere Jaguar și Puma F/FB reduc mișcarea produsului la minimum, îndeplinind o condiție importantă pentru felierea de precizie. Avantaje: ¥P  utere și precizie în portionare (Aplicații: chiftele, fripturi, șnițel, produse proaspete, răcite sau congelate). ¥R  andament optimizat de tăiere. ¥T  ăieturi perfecte, datorită lamei tip secera și DVS. ¥M  aximizarea profitului datorită tehnologiei inovatoare (Brevet Trif). ¥A  ccelerarea producției datorită proceselor automatizate. ¥ Îndeplinirea celor mai înalte cerințe de igienă. Mașina Falcon de mare viteză pentru produse dezosate Mașina de tăiere Falcon funcționează la o viteză rapidă și extrem de precis, fiind ideală pentru porționarea cărnii în stare proaspătă sau congelată, pentru fripturi la o greutate specifică sau grosime specifică a feliilor. Produsul este încărcat în mod continuu, fără decalaj și fără a fi nevoie de un cârlig de prindere. Prin aceasta, viteza de lucru crește, asigurându-se și un randament ridicat. Falcon utilizează un sistem de vizualizare 4D, pentru măsurarea produsului, garantând rezultate excelente.

54 MEAT-MILK / MAI 2017

Noua generație de feliatoare ajută beneficiarii să economisească bani, reducând costurile de energie. Grație conceptului, mașina evită timpii morți, spre deosebire de alte sisteme de porționare. Prin urmare, la Falcon sunt necesare mai puține rotații ale lamei, pentru realizarea aceleiași ieșiri. Acest lucru permite felierea la viteze mai mari, reducând temperaturile și diminunând efectul de călire a cărnii. Avantaje: ¥C  osturi mici de energie datorate felierii superioare, cu ajutorul sistemului ECO. ¥P  remiul de inovare SUCCES 2017 pentru tehnologia de feliere continuă. ¥B  eneficiile complete ale noii generații de feliator Falcon PLUS Series: creșterea puterii de antrenare și dinamica redusă a timpilor neproductivi, siguranță maximă a procesului, creșterea capacității, o mai mare flexibilitate la cererea clientului. ¥P  rezentarea perfectă a produsului datorită sistemului SAS. ¥D  iverse module de expansiune până la o linie complet automatizată. ¥E  conomisirea timpului de curățare, datorită design-ului deschis al mașinii. ¥C  lește de vid special pentru produsele moi.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 55


AFACERE / INOVAþIE - lapte Ing. Cristina Delia Gavriluț

Tetra Pak:

Metode alternative de tratare a laptelui Începând cu sfârșitul secolului al 19-lea, tratamentul termic al laptelui a devenit banal iar termenul de "pasteurizare" îl comemorează pe Louis Pasteur, acela care a efectuat studiile fundamentale ale efectului letal al căldurii asupra microorganismelor și utilizarea tratamentului termic ca tehnică de conservare.

La rândul ei, pasteurizarea este un tip special de tratament termic pe care compania Tetra Pak, în manualul său de procesare a laptelui, îl definește drept Óorice tratament termic care asigură distrugerea bacilulului tuberculozei, fără a afecta semnificativ proprietățile fizice și chimice ale lapteluiÓ. Cum însă, prelucrarea s-a modernizat treptat, Tetra Pak a avut fericita inspirație de a sintetiza informații despre diversele metode de tratare termică a laptelui, informații pe care vi le prezentăm succint.

Inamicul principal: bacilul tuberculozei Luând în considerare istoria pasteurizării, este de remarcat faptul că, deși oamenii de știință au fost de acord cu tratamentul termic al laptelui, procesul a fost controlat foarte vag în practica comercială pentru o lungă perioadă de timp. Laptele a fost, fie supraîncălzit, fie sub-tratat, astfel încât acesta, ori a avut un gust de fiert, ori, mai grav, a fost nesănătos pentru consum. La rândul lor, Kay și Graham au anunțat detectarea enzimei fosfatazei, mereu prezentă în laptele crud și care este distrusă de combinația de temperatură/timp necesară pentru o pasteurizare eficientă. În plus, prezența sau absența acesteia este ușor de confirmat (testul fosfatază), iar absența fosfatazei indică faptul că laptele a fost încălzit în mod adecvat.

Din fericire, toate organismele patogene comune care ar putea să apară în lapte sunt ucise relativ ușor prin tratamentul termic care are un efect foarte slab asupra proprietăților fizice și chimice ale laptelui. Organismul cel mai rezistent este bacilul de tuberculoză, considerat a fi ucis prin încălzirea laptelui la 63¡C timp de 10 minute, dar siguranța completă poate fi asigurată prin încălzirea laptelui la 63¡C, timp de 30 minute. Prin urmare, pasteurizarea este considerată drept acel tratament termic care distruge tuberculoza și care poate fi invocat pentru a distruge toți ceilalați agenți patogeni din lapte. Dar, în afară de microorganisme patogene, laptele conține și alte substanțe și microorganisme care pot strica gustul sau pot scurta durata de depozitare a lactatelor. Prin urmare, un obiectiv secundar al tratamentului termic este folosit pentru a distruge cât mai multe alte organisme și sisteme enzimatice. Acest lucru necesită un tratament termic mai intens decât este necesar. Factori limitativi ai tratamentului termic Tratamentul termic intens este de dorit din punct de vedere microbiologic, dar implică un risc de efecte adverse asupra aspectului, gustului și valorii nutritive a laptelui. Proteinele din lapte sunt denaturate la temperaturi ridicate.

56 MEAT-MILK / MAI 2017


te țări, astfel încât trebuie ca termizarea să se oprească în condiții de pasteurizare.

Acest lucru, de exemplu, înseamnă că proprietățile laptelui destinat fabricării brânzei sunt afectate drastic. Încălzirea intensă produce modificări ale gustului și aromei. Prin urmare, alegerea combinației temperatură-timp este o chestiune de optimizare în care trebuie să fie luate în considerare, atât efectele microbiologice, cât și aspectele de calitate. Deoarece tratamentul termic a devenit cea mai importantă parte a prelucrării laptelui, pentru cunoașterea influenței sale asupra laptelui au fost inițiate diverse categorii de tratament termic, după cum urmează: Termizarea În multe fabrici mari de produse lactate nu este posibil să pasteurizezi tot laptele, imediat după recepție. O parte din el trebuie să fie depozitat în cisterne-siloz, pentru ore sau zile. În aceste conditii, chiar și profunda refrigerare nu este suficientă pentru a preveni deteriorarea gravă a calității. Multe fabrici pre-încălzesc laptele la o temperatură sub temperatura de pasteurizare, pentru a inhiba temporar dezvoltarea bacteriilor. Acest proces este numit termizare. Laptele este încălzit la 63-65¡C, timp de aproximativ 15 secunde, o combinație de timp/temperatură care nu inactivează enzima fosfatază. Pasteurizarea dublă este interzisă prin lege în mul-

Pentru a preveni înmulțirea bacteriilor aerobe formatoare de spori, după termizare, laptele trebuie să fie rapid răcit la 4¡C, sau mai jos, și nu trebuie amestecat cu laptele netratat. Mai mulți experți sunt de părere că termizarea are un efect favorabil asupra anumitor bacterii formatoare de spori; tratamentul termic determină mulți spori să revină la starea vegetativă, ceea ce înseamnă că aceștia sunt distruși atunci când laptele este pasteurizat ulterior. Însă, termizarea trebuie aplicată numai în cazuri excepționale, obiectivul principal fiind acela de a pasteuriza tot laptele care intră în termen de 24 de ore în produsele lactate. Pasteurizarea LTLT Tipul inițial de tratament termic a fost un proces discontinuu, în care laptele a fost încălzit la 63¡C în cuve deschise, menținânduse la această temperatură timp de 30 de minute. Această metodă se numește Metoda Titulară sau, în românește, Metoda cu temperatură scăzută timp îndelungat (LTLT). Pateurizarea HTST HTST este prescurtarea tehnologiei de Ótemperatură înaltătimp scurtÓ. Combinația reală variază în funcție de calitatea laptelui crud, tipul de produs tratat și de condițiile de depozitare. Procesul HTST pentru lapte implică încălzirea la 7275¡C, cu o menținere de 15-20 secunde înainte de a fi răcit, enzima fosfatază fiind distrusă de această combinație timp/temperatură. Prin urmare, testul fosfatazei este utilizat pentru a verifica dacă laptele a fost pasteurizat în mod corespunzător. Rezultatul testului trebuie să fie negativ; nu trebuie să existe nicio activitate detectabilă a fosfatazei. Testele de fosfatază

Testele de fosfatază nu ar trebui să fie utilizate pentru produsele cu un conținut de grăsimi de peste 8%, deoarece, la unele, reactivarea enzimei are loc un timp destul de scurt după pasteurizare. Tratamentul termic trebuie să fie mai puternic, grăsimea fiind un slab conductor termic.

cipiului fundamental este acela de a reduce principalele cauze ale reinfectării produsului în timpul prelucrării și ambalării, astfel încât să se prelungească termenul de valabilitate al produsului. Acest lucru necesită niveluri extrem de ridicate de igienă de producție și o temperatură de distribuție nu mai mare de 7¡C.

O altă enzimă, peroxidaza, este utilizată pentru verificarea rezultatelor pasteurizării smântânii (testul peroxidazei în conformitate cu Storch). Produsul este încălzit la o temperatură de peste 80¡C, cu un timp de menținere de aproximativ cinci secunde. Acest tratament termic mai intens este suficient pentru a inactiva peroxidaza. Testul trebuie să fie negativ: nu trebuie să existe nicio activitate a peroxidazei detectabilă în produs.

Încălzirea laptelui la 125-138¡C, timp de 2-4 secunde și răcirea până la <7¡C este baza vieții extinse de depozitare. Iar ESL este un termen general pentru produsele tratate termic cu o perioadă extinsă de valabilitate, produse la care au fost îmbunătățite calitățile de menținere printr-un mijloc sau altul. Cu toate acestea, produsele ESL trebuie în continuare să fie păstrate la frigider, în timpul distribuției și în magazinele de vânzare cu amănuntul.

Deoarece testul fosfatazei nu poate fi utilizat pentru produsele acidifiate, controlul încălzirii se bazează pe enzima de peroxidază. Laptele destinat producției de culturi lactice este în mod normal supus la încălzire intensă, pentru a coagula proteinele din zer și a creștere proprietățile sale de legare a apei, adică, de a preveni formarea de zer.

Tratamentul UHT

Ultrapasteurizarea Ultrapasteurizarea poate fi utilizată atunci când este necesară o anumită viață a produsului la raft. Pentru unii producători, două zile suplimentare sunt suficiente, în timp ce altele vizează 30-40 de zile, produsele fiind asociate în mod tradițional cu cele pasteurizate. Scopul prin-

Tratamentul UHT este o tehnică destinată conservării produselor alimentare lichide prin expunerea lor scurtă la încălzire intensă, în mod normal, la temperaturi cuprinse între 135140¡C. Această temparatură ucide microorganismele care altfel ar distruge produsele. Tratamentul UHT este un proces continuu, care are loc într-un sistem închis și care împiedică produsul de a fi contaminat cu microorganismele din aer, trecând prin etape de încălzire și răcire în succesiune rapidă. Umplerea aseptică evită reinfectarea produsului, fiind o parte integrantă a procesului. Uzual, se folosesc două metode alternative de tratament UHT: ¥ Încălzirea indirectă și răcirea în schimbătoare de căldură; ¥ Încălzirea directă prin injecție de abur sau infuzie de lapte în abur și răcirea prin expansiune sub vid. (Cf. Tetra Pak Dairy Processing Handbook)

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 57


afacere / PRODUSE DIN CARNE

Prosciutto,

sinonimul rafinamentului pentru gurmanzi

Miruna Sorescu

Două tipuri faimoase Există două tipuri faimoase de prosciutto: de Parma, provenită din regiunea orașului Parma și de San Daniele, provenită din regiunea Friuli-Venezia Giulia. Prosciuto di Parma are însă un gust ușor de nucă, provenit de la zerul de Parmigiano Regiano care este adăugat în dieta porcilor. În schimb, Prosciutto di San Daniele are culoarea mai închisă și un gust puțin mai dulce. Acesta este preparat cu sare marină, iar șuncile sunt stivuite unele peste altele. Varietățile Parma și San Daniele sunt socotite dulci, față de Prosciutto Toscano, care este o șuncă sărată și condimentată cu piper, usturoi, rozmarin și ienupăr.

Metoda de fabricare Ham-ul este produs prin conservarea cărnii crude de porc, prin sărare, afumare și conservare. În afară de sare, pot fi utilizate mai multe ingrediente pentru obținerea aromatizării și conservării, cum ar fi piperul negru, ienupărul, dafinul sau usturoiul, în cazul Porsciutto Toscano DOP, sau a șofranului, în cazul șuncii Zafferano di San Gimignano DOP. Carnea este lăsată apoi la sărat și aromatizat, în timp ce este presată bine, pentru a elimina sângele. Durata procesului de întărire a cărnii variază în funcție de tipul de șuncă. De pildă, șunca Serrano se conservă în 9-12 luni, jambonul de Parma durează peste 12 luni, iar în cazul șuncii iberice, pro58 MEAT-MILK / MAI 2017

Șunca este un produs obținut din carne de porc și conservată prin sărare, procedeu cunoscut încă de pe vremea lui Cato cel Bătrân, care amintește de această tehnică, în cartea sa "De Agri Cultura". În mod tradițional, șunca se prepară doar din piciorul din spate al porcului. Cele mai cunoscute produse de șuncă sunt mărci protejate DOP, în Uniunea Europeană, cum ar fi Prosciutto di Parma și Prosciutto Toscano, sau șunca Smithfield, în SUA. cedeul durează 2 ani, pentru a atinge caracteristicile dorite de aromă. Majoritatea jamboanelor moderne folosesc, adesea, în compoziția lor, și nitriți, fie de sodiu sau de potasiu, care sunt adăugați împreună cu sarea. Nitriții au rolul de a da o culoare aparte cărnii, de un roz distinctiv sau o tentă roșiatică a cărnii, dar și o aromă specifică. În plus, cantitatea și amestecul de sare și nitriți utilizați au un efect și asupra contracției cărnii. Nitratul de sodiu este utilizat întrucât previne dezvoltarea bacteriilor și conferă produsului o culoare plăcută, de roșu închis. Astfel, pigmentarea caracteristică pentru prosciutto este produsă de o reacție chimică directă a oxidului nitric cu mioglobina, formându-se astfel nitrozomio-

globina, urmată de concentrarea pigmenților, datorită uscării. În acest fel, bacteriile convertesc nitriții sau nitrații în oxid nitric. Afumarea Hamul poate fi conservat și prin metoda afumării, variantă în care carnea este depozitată într-o afumătoare. Principalii compuși de aromă, la șunca afumată, sunt gaiacolul și derivații săi, metilul și dimetilfenolul. Acești compuși sunt produși prin arderea ligninei, un constituent major al lemnului utilizat în afumătoare. Conservarea Procedeul de conservare al cărnii implică imersiunea cărnii

într-o saramură, uneori alături de alte ingrediente, cum ar fi zahărul, pentru dulceață și aromă. Carnea este scufundată în saramură timp de 3-14 zile, iar amestecul trebuie agitat periodic, pentru a preveni separarea ingredientelor. Conservarea în saramură are de asemenea, ca efect, creșterea volumului și greutății produsului finit, cu aproximativ 4%. Procedeul de conservare umedă poate fi realizat, în varianta modernă, și prin utilizarea pompării mecanice, folosind ace și soluții de tratare, ceea ce asigură o distribuție mai uniformă a sării, în carne. Acest procedeu are avantajul de a fi mai rapid decât cel tradițional și durează câteva zile.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 59

afacere / Trend

Reblochon, savoarea Munților Jura Maria Demetriad Originea bânzei Reblochon începe încă din secolul al XIII-lea, fiind produsă în văile Thônes și Arly, din masivul Aravis al Munților Jura. La acea vreme, proprietarii de terenuri, mai ales călugări și nobili, obligau țăranii care își hrăneau vitele pe pășunile lor să plătească o parte din taxă în natură, mai precis, în brânză, taxa fiind calculată în funcție de producția zilnică de lapte. Prin urmare, pentru a nu plăti o taxă prea mare, țăranii mulgeau vitele în așa fel încât să mai rămână ceva în uger, laptele rămas fiind muls a doua oară. De aici și denumirea brânzei, în dialectul local franțuzesc ÓreblocherÓ putând fi tradus prin Óa doua mulgereÓ, sau, mai precis, Óprinderea ugerului a doua oarăÓ. Așadar, se poate spune că Reblochon este o brânză produsă din acest lapte provenit din mulgerea ulterioară.

Brânză a Devoțiunii În secolul al XVI-lea, brânza a devenit cunoscută sub numele de Òfromage de DevotionÓ (Brânza Devoțiunii), deoarece era oferită călugărilor Carthusieni, din Valea Thônes-ului, aceia care își acordau binecuvântarea atât țăranilor, cât și produsului. Fiind un produs de o calitate excepțională, Reblochon este acum un produs faimos și scump. Cu toate acestea, la începutul secolului XX, producția nu depășea 40 de tone pe an. Însă, dezvoltarea căilor ferate a facilitat la rându-i dezvoltarea turismului și a sporturilor de iarnă, excursioniștii descoperind pe scară largă acest produs care, din acea perioadă, a devenit vestit în toată Franța, încercându-se în repetate rânduri falsificarea lui. Drept urmare, în anul 1958, producătorii de Reblochon au fost printre primii care au obținut protecția denumirii de origine.

Acum, această brânză este fabricată în cooperative locale. Până în 1964, Reblochon a fost produsă și în zonele italiene din Alpi, dar acum se produce după o rețetă ușor modificată și se vinde sub marca de Reblò Alpino. În statele Unite se produce o variantă de mult mai proastă calitate, numită Delice du Jura, o brânză maturată oarecum asemănătoare, dar fabricată din lapte pasteurizat. Gust perfect, persistent Reblochon este o brânză moale, spălată de crustă și maturată în frotiu, fiind fabricată în mod tradițional din lapte crud de vacă. Gustul ei perfect și persistent amintește de cel al alunelor. Cele mai bune rase de vaci pentru producerea de lapte necesar aceastei brânze sunt Abondance, Tarentaise și Montbeliarde. Fiecare calup de brânză măsoară 14 cm n diametru și peste 3-4 cm grosime, având un miez moale, și cântărind în medie cca. 450 de grame.

Ca dovadă faptului că este maturată corect, în pivnițe aerisite, crusta acestui tip de brânză este acoperită cu un mucegai alb, de o deosebită finețe. Perioada optimă pentru a savura această brânză este între lunile mai și septembrie, după ce a fost maturată între șase, până la opt săptămâni. De asemenea, o variantă ceva mai mult maturată este excelent de savurat până în decembrie. Aceasta, datorită calității deosebite a ierburilor de pe platourile situate între 2.200 și 3.400 de metri, acolo unde sunt păscute văzuțele. Reblochon are un gust persistent de alune, fiind un ingredient esențial al tartelor cu bacon, ceapă și cartofi, sau al multor altor rețete savoiarde de o extraordinară calitate.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 59


afacere / Tehnologii de procesare - carne Ing. Cristina Delia Gavriluț

Rezistența microbiană și procesarea HHP a cărnii Procesarea cărnii la presiuni înalte, conform tehnologiei HHP, este din ce în ce mai răspândită. Însă, aproape concomitent cu introducerea ei pe fluxurile tehnologice, s-au ridicat semne de întrebarea referitoare la viabilitatea acesteia, în raport cu rezistența ageților patogeni.

Rolul temperaturii în inactivarea microbiană În general, microorganismele gram-pozitive sunt mai rezistente la procesarea HPP, decât cele gram-negative, iar morfologia celulei determină un anumit efect sub presiune, bacilii fiind mai sensibili iar celulele supuse la stres devenind mai rezistente la presiune. La rândul lor, celulele aflate în creștere exponențială sunt mai sensibile la presiune, decât cele afalate în fază staționară. Potrivit Archer-2016, stresul este indus în timpul fazei staționare de creștere prin înfometarea sau acidularea celulelor. În mod firesc, temperatura joacă un rol important în inactivarea microbiană. La temperaturi optime de creștere, inactivarea este mai mică, decât la temperaturi mai mari sau mai mici. Fluiditatea membranei poate fi ușor perturbată la temperaturi mai mari de creștere optimă. De asemenea, s-a observat că acizii grași și membranele microorganismelor barophylice devin polinesaturate, atunci când presiunea de creștere este crescută (Pietrosel, 2008). Atunci când celulele au fost supuse șocului termic la temperaturi joase, înainte de procesarea HPP, ele devin mai rezistente la presiune. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că mecanismele care permit o creștere la temperaturi joase implică întreținerea fluidității membranei celulare. Adaptarea membranelor la temperaturi scăzute se realizează prin modificarea ramificării și reducerea lungimii acizilor grași cu membrană, ceea ce duce la niveluri mai ridicate de supraviețuire după tratamentul de presiune (WemekampKamphuis, Karatzas, Wouters, & Abee, 2012). Nivelul inducției de proteine șocate la rece (CSP), ar putea proteja o celulă expusă la presiune ridicată. Această protecție împotriva presiunii care rezultă din tratamentul la temperatură scăzută ar putea fi importantă pentru tehnologia de procesare (de exemplu, depozitarea la rece, combinată cu tratamente de presiune). Diferențele în sensibilitatea la presiune a tulpinilor patogene ale mai multor specii (Listeria monocytogenes; Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Salmonella typhimurium), au fost raportate de mai mulți autori (Alpas, Kalchayanand, Bozoglu, Sikes, Dunne & Ray, 2009, Simpson & Gilmour, 2013 ). Potrivit lor, într-un model de carne cu două tulpini diferite de Escherichia coli, în ciuda faptului că sunt la fel de sensibile la presiune, au fost constatate diferite cinetici de creștere în timpul depozitării, după presurizare.

60 MEAT-MILK / MAI 2017


Diversitatea fenotipică între tulpini, de exemplu, în compoziția acidului gras a membranei, poate fi cauza diferitelor rate de inactivare a presiunii. O astfel de variație a sensibilității tulpinii este un aspect important, în special în stabilirea regimurilor de prelucrare concepute pentru a inactiva unei anumite specii de microorganisme. Prin urmare, ar trebui testate cât mai multe tulpine, pentru rezistenta lor la presiune, înainte de a putea fi stabilit cu grad de consolidare a încrederii, care tratament ar fi mai eficient pentru eliminarea sau reducerea numărului unei anumite specii microbiene în timpul procesării cărnii. Efectul constituenților, ulterior procesării HHP Potrivit Archer (2016), în situații reale, două efecte determină întotdeauna siguranță și stabilitate microbiană: efectul constituenților alimentelor în timpul tratamentului și efectul după tratament, în timpul recuperării microorganismului. Rezistența microorganismelor poate fi afectată de mai mulți parametri intrinseci și de mediu, natura mediului de suspendare fiind una dintre cele mai importante. Rezultatele obținute în medii sintetice nu pot fi extrapolate direct la situații reale de alimente. Este cunoscut că unele matrice alimentare de carne au tendința de a proteja împotriva bacteriilor, comparativ cu tamponarea fosfatată.

biană în produsele din carne îmbogățite cu diferite activități ale apei, s-a observat că pierderea viabilității Staphylococcus aureus și a bacteriilor care produc acid lactic în șunca maturată uscată a fost cea mai mică, în comparație cu carnea de vită crudă marinată și sunca fiartă. De fapt, prin scăderea activității apei, rezistența microorganismelor la CHE este crescută, așa cum s-a observat anterior în mediu sintetic (Boii & Knorr, 2003).

Bacteriile sunt mai sensibile la un pH sub-optim, după o procesare la căldură sau sub presiune. În afara efectelor pH-ului, nu au fost observate efecte specifice ale acizilor organici. Acest lucru se poate datora faptului că presiunea favorizează ionizarea, iar acizii organici sunt deosebit de inhibați, în formă nedisociată. Acidul sorbic actioneaza ca un acid organic. Dar, de asemenea, interferează cu membrana microbiană, fiind mai activ, în combinație cu presiunea (Mackey, Forestiere, & Isaacs, 2015). Efectele sinergice ale compușilor antimicrobieni Potrivit unor experimente, efectele sinergice ale compușilor antimicrobieni și tratamentul HPP al cărnii nu poate fi un proces suficient de sigur, în toate condițiile. De aceea, este necesară utilizarea unui tip diferit de abordare, prin combinarea HPP cu unul sau mai mulți

Capacitatea bacteriilor de a supraviețui presiunilor ridicate poate fi crescută atunci când sunt tratate în medii cu un conținut de substanțe bogate nutriționale, cum ar fi hidrații de carbon, care pot oferi o protecție împotriva deteriorării (Hoover și colab., 2009). Prezența carbohidraților și a proteinelor în emulsiile de alimente crește rezistența la presiune a unor microorganisme (Simpson & Gilmore, 2007). Comparând inactivarea microREVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 61


afacere / Tehnologii de procesare - carne

factori care acționează sinergic. Mai mulți factori s-au dovedit de succes în acest sens, cum ar fi pH-ul scăzut (Alpas, Kalchayanand, Bozoglu, & Ray, 2010), procesarea ușoară cu peptide antimicrobiene (Garcı'a-Graells și colab., 2009), precum și utilizarea de peptide antimicrobiene in vitro (Kalchayanand și colab., 2008a, 2008b), pentru produsele din carne (Garriga, AYMERICH, Costa et al.). Bacterii gram-negative, cum ar fi Escherichia coli ori Salmonella, sunt în mod normal insensibile la bacteriocinele producătoare de acid lactic, cărora le lipsesc receptorii specifici. Dar ele pot fi sensibilizate la nisină sau alte bacteriocine, prin presurizare (Kalchayanand, Sikes, Dunne & Ray, 2014). Acest fapt poate fi explicat prin acțiunea specifică a bacteriocinelor, deoarece interactionează cu membrana celulară și, eventual, pătrund în membrana celulară internă. Comportamentul multor bacterii inoculate într-un sistem model de carne cu adaos de bacteriocine (enterocine A și B, sakacina K, pediocina ACH sau nisina), după presurizare (400 MPa, 10 min, 17 C), și în timpul depozitării refrigerate, a fost investigată (Garriga, AYMERICH, și Costa și colab.). Astfel, deși Staphylococcus s-a dovedit a fi cel mai puțin sensibil la presurizare, probele afișate s-au dovedit semnificativ diferite în timpul depozitării la 4 C, decât în restul tratamentelor. A fost înregistrată o inactivare mai mare de Escherichia coli (> 6log10), în prezența nisinei, numărul supraviețuitorilor rămânând neschimbat în timpul depozitării la 4 ¡ C, timp de 61 de zile, ceea ce sugerează că, după aplicarea presiunii, supraviețuitorii răniți au devenit sensibili la nisină, având ca rezultat pierderea viabilității.

62 MEAT-MILK / MAI 2017

Punctul critic de control Echipamente de presurizare diferite și medii de presurizare diferite pot da rezultate diferite, în supraviețuirea microbiană din timpul depozitării. Mai mult decât atât, diferite profiluri de presurizare a temperaturii pot conduce la o distribuție uniformă a inactivării microbiene. Spre deosebire de procesarea prin pasteurizare sau sterilizarea clasică, punctul critic de control este situat în apropiere de peretele vasului HP, deoarece transferul de căldură are loc între peretele vasului și cea mai mare parte din lichid, rezultând o scădere a temperaturii de fracționare. Efectul timpului de revenire (rata de rampă), rata de depresurizare și controlul temperaturii procesului nu au fost încă pe deplin investigate. O rată de rampă lentă ar putea induce un răspuns de stres și, prin urmare, poate face procesul mai

puțin eficace. Adesea, s-a crezut că o rată de depresurizare rapidă ar putea contribui la o rată de inactivare rapidă. După presurizarea feliilor de șuncă fiartă, la 600 MPa, timp de 6 min, la 31 C, în două mașini diferite, s-au evaluat numărul de bacterii lactice (LAB) în condiții de răcire. În probele de presiune din echipamentul A, numărul de laborator a fost menținut sub nivelul de detecție (102 g1 ufc), în perioada de eșantionare de 120 de zile, la 4 ¡ C. Probele sub presiune din echipamentul B au fost menținute sub același nivel de detecție, pentru primele 30 de zile de depozitare, cu toate că până la sfârșitul timpului de eșantionare au ajuns la 108 cfu g1. Într-un experiment similar, s-a comparat efectul de presurizare asupra mostrelor de șuncă maturată uscată, inoculate artificial cu Listeria monocytogenes

în două mașini diferite de înaltă presiune (A și C). S-a observat că, aplicând același tratament, în echipamentul A s-a inactivat Listeria monocytogenes complet (absența în 10 g), pe durata timpului de depozitare (120 de zile), în timp ce în echipamentul C s-a constatat prezența agentului patogen în toate probele și timpii de prelevare. Diferențele observate nu au putut fi atribuite probelor, deoarece acestea au fost fabricate în același loc și cu același protocol, ci echipamentelor folosite, ceea ce sugerează că este necesar să se stabilească protocoale de validare pentru echipamentele sub presiune înaltă.

(Cf. Structure-Function Analysis of the Two-Peptide Bacteriocin Plantaricin EF-Bie Ekblad, Panagiota K. Kyriakou, Camilla Oppegård, Jon NissenMeyer,Yiannis N. Kaznessis and Per Eugen Kristiansen)


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 63


afacere / siguranþa alimentarã

64 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 65


afacere / Tehnologii de procesare - carne Mircea Demeter

Abatoare și utilaje de procesare a cărnii

În ediția de față, vă prezentăm diverse soluții tehnologice de procesare a cărnii, începând cu abatorizarea și continuând cu presarea, tumblerizarea sau injectarea.

Abatoare G & G G. & G. Impianti proiectează, produce și instalează abatoare (suine, bovine, ovine), utilaje de prelucrare a cărnii și de depozitare cu un nivel ridicat al standardelor de calitate, în conformitate cu reglementările în vigoare. În paralel cu furnizarea și montarea, se oferă servicii de audit și de întreținere periodică, cum ar fi pentru asigurarea eficienței și a siguranței la locul de muncă (inclusiv pentru instalațiile deja existente). Suplimentar, se pot livra parțial sau total, în funcție de nevoile specifice, integrarea de accesorii complexe, cum ar fi mese, chiuvete sterilizatoare, puțuri, roți de transmisie etc., pentru sălile de lucru. Compania asigură servicii de:

¥ Proiectare ¥ Construcții ¥ Instalare ¥ Suport

¥ Întreţinere ¥ Revizuire de abatoare, prelucrare a cărnii și a depozitării.

Tumbler Fibosa MACDAL PLUS + MACDAL PLUS + este un tumbler Ócomplet-processÓ. proiectat pentru a se alătura proceselor de decongelare a alimentelor, macerare, masare, marinare și chiar de încălzire, într-o singură mașină. Tumblerul permite evitarea de pierdere în greutate a produsului în timpul dezghețării, îmbunătește calitatea cărnii și reducere considerabil costurilor de fabricație, prin reducerea timpilor neproductivi și de descărcare a produselor. Caracteristici:

- Recipient cu pantă reglabilă acționată prin intermediul unui grup hidraulic - Set de lame trapezoidale cu refrigerare - Sistem masurare pentru controlul greutății integrat - Sistem automat de închidere și deschidere a porții principale -S  enzor de temperatură internă -C  ap de extragere a aerului din interior 66 MEAT-MILK / MAI 2017

-S  istem de filtrare dublu în pompa de vid -E  chipament de refrigerare integrat -C  onstrucție din oțel inoxidabil AISI-304 și din materiale plastice tehnice FDA - Panou de control cu PLC și touch screen. Parametri sunt stabiliți prin ecran de control (viteză, pantă, temperatură, cicluri, rețete de produse etc.)


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 67


afacere / Tehnologii de procesare - lapte Ing. Cristina Delia Gavriluț

În întâmpinarea cererii

Fonterra a lansat un nou lapte praf cu nivel scăzut de lactoză

În acest fel, Fonterra NZMP vine în întâmpinarea cererii și a tendințelor, previziunile arătând că acest segment de piață va crește la nivel global cu 6 % pe an, până în anul 2020. În mod normal, toți suntem născuți având capacitatea de a digera lactoza, dar pentru mulți, această capacitate este redusă. Iar lactaza este cea mai răspândită la populațiile din Europa, acestea având o lungă istorie a agriculturii și a produselor lactate. Însă, și în Europa, precum și în România, dacă ne referim strict la zona noastră, există persoane cu un nivel de lactază redus, acestea putând prezenta simptome de intoleranță la lactoză. Însă, noua formulă Fonterra NZMP prezintă oportunități inovatoare pentru branduri, consumatorii putânduse bucura de performanțele produselor lactate.

Consumatorii sunt în permanență în căutarea celei mai optime nutriții, iar produse lactate oferă un pachet valoros de vitamine, minerale și proteine de înaltă calitate. Pentru o categorie de consumatori, însă, intoleranța la lactoză îi împiedică să se bucure de aceste alimente. Dar, iată, o formulă de lapte praf integral fără lactoză, pusă la punct de Fonterra Nutrition, deschide noi piețe pe această piață, după cum anunță Dairy Reporter. Un nou standard de calitate În întreaga lume, consumatorii sunt tot mai conștienți de importanța calității alimentelor, de funcționalitatea și valoarea nutritivă a lor, tendința migrând accentuat spre produsele sănătoase, naturale, cu povești puternice de brand. Însă, din cauza intoleranței la lactoză, nu toți pot digera produsele lactate, deși toată lumea ar trebui să se bucure de beneficiile nutriționale ale laptelui de vacă. Însă, acum, totul pare mai simplu și pentru aceaști consumatori. În acest sens, Angela Rowan, General Manager al Fonterra Nutrition, a declarat pentru Dairy Reporter: ÓCercetătorii NZMP au creat un delicios lapte praf cu un conținut scăzut de lactoză, astfel încât persoanele cu intoleranță se pot bucura de toate calitățile la care s-ar aștepta de la un pahar cu lapte, fără teama apariției simptomelor asociate.Ó Noul produs este fabricat conform standardului IWMP și conține mai puțin de 2% lactoză. Aceasta înseamnă că 25 de grame de lapte praf conțin mai puțin de 0,5 grame de lactoză. Ca urmare, cei mai mulți oameni care manifestă intolerantă la lactoză vor fi capabili să bea un pahar de lapte fără simptome de balonare sau disconfort. Pentru fabricarea acestui lapte praf, Fonterra NZMP folosește ca materie primă lapte proaspăt provenit de la vaci hrănite exclusiv natural, cu iarbă. ÓMâncăm alimente, nu substanțe!Ó ÓNoi mâncăm alimente, nu substante nutritiveÓ, a adăugat Angela Rowan, Ócu această formulă existând loc și pentru suplimente sau alimente fortificate. Dar, obtinerea de substante nutritive dintr-o matrice de alimente înseamnă că acestea sunt combinate cu alte elemente nutritive și că lucrează împreună, pentru a optimiza nutriția. Desigur, există o mulțime de alternative, dar laptele este cea mai bună alegere, deoarece laptele oferă unui om pachetul complet de nutriențiÓ. Din punct de de vedere nutrițional, alternativele pe bază de vegetale sunt palide, în comparație cu beneficiile laptelui de vacă, acela care oferă o sinergie între toate substanțele nutritive. Toate acestea lucrează împreună, atât într-un pahar cu lapte standard, cât și într68 MEAT-MILK / MAI 2017

un pahar cu lapte cu un conținut scăzut de lactoză. Aceasta, pentru că nimic nu a fost eliminat, lactoza fiind pur și simplu defalcată în mod digerabil de zaharuri, pentru cei cu intoleranță. Cei șase magnifici Merită, așadar, să menționăm cei ÓȘase magnificiÓ ai laptelui praf formulat de Fonterra, și care se găsesc în noul produs: 1- Calciul: Calciul din lapte este una dintre cele mai bogate surse alimentare biodisponibile. Calciul este necesar pentru dezvoltarea normală a omului și pentru întreținerea sistemului osos și a dinților. Un nivel săzut de calciu este asociat cu risc de osteoporoză și fracturi, fiind absolut necesar pentru coagularea normală a sângelui, metabolismului energetic, digestiei, diviziunii celulare și transmiterii informațiilor în sistemul nervos. 2- Fosfor: Un pahar de 250 ml de lapte conține în mod natural 23% din cantitatea zilnică de fosfor recomandată pentru un adult, mai mult decât dublul sumei conținute în alternativele la lapte. Fosforul ajută dezvoltarea dinților și a oaselor, sprijină creșterea și dezvoltarea, și ajută la menținerea normală a metabolismul energetic.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 69


afacere / Tehnologii de procesare - lapte 3- Potasiul: Potasiul este important pentru reglarea tensiunii arteriale, ajutând la normalizarea echilibrului electrolitic. Un pahar cu lapte de vacă are în componență, în mod natural, în jur de 10% din necesarul de potasiu de care are nevoie zilnic un adult. Potasiul este un element principal pentru echilibrul organismului, susținând metabolismul muscular, creșterea și dezvoltarea acestuia. 4- Riboflavina: Un singur pahar de lapte de vacă deține în jur de 25- 35% din necesarul de riboflavină a unui adult, o vitamina din grupa B care sprijină transportul normal al fierului, metabolismul și ajută la reducerea oboselii. Riboflavina contribuie la eliberarea energiei din alimente și întreține sănătoase celulele roșii din sânge. Un pahar de lapte are cu până la 100% mai multă riboflavină decât alternativele non-lactate. 5-Vitamina B12: Se găsește aproape exclusiv în alimentele de origine animală, un pahar cu lapte natural oferind în jur de 30% din nevoile zilnice ale unui adult. Vitamina B12 este necesară pentru diviziunea normală a celulelor, pentru menținerea funcțiilor neurologice, contribuind determinant la o normală funcționare a sistemului imunitar și ajutând la reducerea obosealii. 6-Magneziu: O porție de lapte oferă în jur de 5, până la 10% din aportul zilnic de magneziu. Magneziul este un mineral recunoscut ca necesar în mai mult de 300 de reacții biochimice din organism, inclusiv în sistemul muscular, al funcțiilor sistemului nervos, în sinteza proteinelor și pentru conso-

lidarea structurii oaselor și a dinților. Noi cercetari privind magneziul indică utilitatea sa în reducerea oboselii. Natural, dulce, fără adaos de zahăr Adăugarea zahărului este o preocupare majoră pentru consumatori, iar prezența lui în alimente, inclusiv în lapte și lactate, contează din ce în ce mai mult ca factor în procesul de luare a deciziilor de cumpărare. Însă, potrivit oficialilor companiei, noua formulă de lapte praf a celor de la Fonterra NZMP îndeplinește toate cerințele consumatorilor. Angela Rozan afirmă: ÓFormula noastră este liberă de zahăr adăugat, laptele-materie primă provenind de la vaci hrănite natural, cu iarbă din natură, în comparație cu alternativele non-lactate care tind să aibă zahăr adăugat, pentru a-i îmbunătăți acceptabilitatea. Cum laptele este un produs natural, iar vacile sunt și ele libere de hormoni, exemplul Fonterra poate fi preluat de orice firmă de procesare a laptelui, de oriunde din lume. Noul lapte praf fără lactoză este, de asemenea, fabricat fără a se modifica niciun parametru al impactului nutrițional, fiind sinonim cu cel al laptelui integral proaspăt. Lactoza este fragmentată negativ, fiind absorbită de galactoză și glucoză. Asta înseamnă că niciuna dintre calitățile laptelui nu este îndepărtată, astfel, creînd un lapte praf integral instant, care permite chiar și celor mai preocupați de intoleranța la lactoză să se bucure de gustul cremos al laptelui.

Consumatorii întreabă, Fonterra răspunde - De ce, laptele cu un conținut scăzut de lactoză este mai dulce decât laptele normal? Fonterra: În timpul procesului de fabricare a laptelui cu nivel scăzut de lactoză, aceasta se descompune într-o formă mai digerabilă, în galactoză si glucoză. Acestea sunt mai dulci pe papilele gustative decât lactoza, creând o aromă dulce, fără a compromite valoarea nutritivă și fără a adăuga zahăr sau aditivi artificiali. - Unele alternative non-lactate au aproape la fel de multe proteine. De ce este mai bun laptele de vacă? Fonterra: Lapte de vacă nu se poate compara cu nicio alternativă vegetală, pentru că el conține proteine specifice de înaltă calitate, care sunt nu sunt prezente în alte tipuri de băuturi, având în componență vitamine și minerale la valori ridicate. Rezultatul este un pachet mai extins de substanțe nutritive care sprijină mintea și corpul omului, fără aditivii care nu sunt necesari. - Am intoleranță la lactoză și aș dori să beau lapte de vacă. O pot face? Fonterra: Specialiștii afirmă că persoanele cu intoleranță ar trebui să poată tolera cantități mici de lactoza prezentă în lapte, mai ales dacă este consumat cu alte alimente. Cu toate acestea, dacă suferiți de simptome legate de lactoză, în primul rând, de balonare și disconfort digestiv, și care a fost confirmată medical ca intoleranță, un lapte praf instant cu un conținut scăzut de lactoză poate fi o soluție adecvată. Lactoza este transformată ușor într-o formă digerabilă. - Mă voi îngrășa dacă beau lapte de vacă? Fonterra: În țările cu un nivel ridicat de intolerantă la lactoză, laptele a câștigat reputația de a fi factor de îngrășare, deoarece provoacă balonare. Acest fapt îi face pe consumatori să aibă senzația de ÓgrăsimeÓ, sau că se simt ÓgreuÓ, după consumarea laptelui. Însă, laptele cu un conținut scăzut de lactoză elimină orice reacție negativă și conține aceleași calorii precum laptele normal sau alternativele similare.

70 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 71


afacere / Tehnologii de procesare - lapte Mircea Demeter

Linii industriale de procesare a laptelui

Liniile tehnologice de procesare industrializată a laptelui pe care vi le prezentăm în această ediție, provin de la compania italiană Sordi, specializată în sterilizarea și pasteurizarea laptelui, fabricarea de brânzeturi, linii de iaurt, soia și linii Tofu, dar și linii de sucuri de fructe și sisteme de curățare chimică CIP, cu ciclu închis. Demn de menționat este faptul că Sordi a fost printre primele companii din lume care au oferit schimbul indirect de căldură, ca metodă pentru pasteurizarea și sterilizarea produselor alimentare lichide, fapt care poate face oferta și mai atractivă, pentru companiile interesate.

Linii de procesare Demn de menționat este faptul că Sordi a fost printre primele companii din lume care au oferit schimbul indirect de căldură, ca metodă pentru pasteurizarea și sterilizarea produselor alimentare lichide, fapt care poate face oferta și mai atractivă, pentru companiile interesate. - Unități de recepție și control al laptelui - Sisteme de prelucrare termică HTST

- Sisteme de pasteurizare termică ESL - Sisteme de sterilizare termică UHT, de tip direct (plăci sau tubulare) - Linii de lapte condensat - Linii de preparare și prelucrare pentru creme, budinci, amestecuri de înghețată - Linii de extracție și de prelucrare a laptelui vegetal (lapte de la soia, orez, ovăz, etc)

Linii automatizate pentru fabricarea brânzeturilor În domeniul de fabricare a brânzei, Sordi furnizează fabrici automatizate, în cazul în care procesele de fabricație sunt programate și gestionate de sisteme logice programabile computerizate, după cum urmează: - Linii de producție pentru brânză moale (feta, caciotta și similare) - Linii de producție pentru brânzeturi tari

(pecorino, grana, casera) - Linii de producție pentru pasta filata (mozzarella, cascaval) - Linii de producție pentru brânză proaspătă (quark, petit suisse) - Linii de brânză cottage cheese - Linii de brânză analogice (brânză din concentrate proteice) - Linii de producție pentru ricotta din zer și din concentrate proteice

Linii pentru produse fermentate Sordi poate proiecta și realiza fabrici cu niveluri diferite de automatizare pentru produse acidulate și maturate.

72 MEAT-MILK / MAI 2017

-Linii de iaurt lichid și vâscos Linii de Kefir și alte produse similare Linii de smantana


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 73


afacere / Tehnologii de ambalare - carne

Porții reduse, ambalaje mai mici

Mircea Demeter

Odată cu creșterea puterii de cumpărare a populației, inclusiv în România, cererea de carne și produse din carne, inclusiv de carne de pasăre, de pește și fructe de mare, va crește și ea. În același timp, însă, atât pe piața internațională, cât și pe piața autohtonă, se observă tendința ambalării produselor în porții mici.

Ready meal, în pole position Spre surprinderea tuturor, însă, produsele ready meal par a fi în Ópole positionÓ, inclusiv în România, în condițiile în care milenienii au devenit masa de consumatori prevalentă. Însă, cererea de produse proaspete și congelate va fi susținută și de ambalarea de tip MAP, pentru a prelungi durata de conservare a cărnii proaspete, a cărnii de pasăre, și a fructelor de mare. Pe piața procesată, cererea va fi ajutată de eforturile de dezvoltare a produsului cu elemente de marjă care oferă confort (de exemplu, șunca prepreparată, carnea tocată complet, carnea fiartă etc.), precum și o mai mare varietate de arome.

74 MEAT-MILK / MAI 2017

Consumatorii își schimbă obiceiul Șchimbarea obiceiului de consum al populației îndreamnă procesatorii de carne și retailul să găsească noi modalități de a-și crește vânzările. Una dintre ele este ambalarea produsului final în pachete de mici dimeniuni, fapt care îi ajută și pe unii și pe ceilalți să țină prețurile cât mai jos posibil. Trecerea la acest tip de ambalaje este un mijloc de a reduce costurile forței de muncă, determinând câștiguri în valoare, mai ales prin folosirea filmelor de mare barieră. Aceștia sunt deja factori de creștere care stau la baza suplimentării veniturilor, asigurând concomitent o viață mai lungă a produsului, la raft, o utilizare prietenoasă în operațiunile de depozitare dar și de către consumatori.

Creșterea cererii de ambalaje flexibile va depăși pe cea a ambalajelor rigide, ca urmare a unor perspective solide pentru pungile și filmele de mare obstacol. Însă, avansurile cele mai mari vor fi determinate de cererea crescută a consumatorilor pentru o singură porție proaspătă și produse congelate ambalate în vid, înlocuind ambalarea în saci. Foarte buna lor estetică și capacitatea de a le etala frontal la raft, în poziție verticală, oferă avantaje de merchandising, iar acesta este un alt argument de creștere pe acest segment. Reducerea dimensiunii ambalajelor va fi, așadar, stimulatoare pentru creșterea valorii. Câștigurile pentru filmele de mare obstacol se vor baza pe prevalența ambalajelor vidate și pe ambalarea în atmosferă

modificată a cărnii proaspete și prelucrate, deoarece, de eficacitatea acestor tehnologii de ambalare depinde în general acest tip de peliculă. Ambalajele pentru carne, dependente de înalta tehnologie O cercetare efectuată de Fredonia confirmă aceste tendințe de consum, precum și cererea tot mai accentuată pentru porții mici. Ca urmare, Fredonia a adoptat o strategie de adoptare pe scară largă a ambalajelor de dimensiuni mici, care extind durata de depozitare și îmbunătățesc vandabilitatea tipurilor de carne și produse din carne, reflectând tendința generală spre ambalajele cu valoare adăugată, filme, tăvi și alte ambalaje rigide și flexibile cu valoare adăugată. Însă, acesta este doar un singur exemplu.


Câștiguri puternice se vor vedea în viitorul apropiat și pentru formatele de ambalaje de nișă, cum ar fi pungile și recipientele din plastic. Modificări semnificative, dar de multe ori aproape invizibile, apar în ambalajele produselor alimentare. Unele dintre acestea sunt conduse direct de cererea de consum, cum ar fi pachetele mai mici pentru produsele din carne. Altele reflectă progresele tehnologice, cum ar fi extinderea vieții produsului la raft prin Óabsorbanții de oxigenÓ. Iar, tendința milenienilor de a mânca pe fugă, porții mici, a condus la apariția mai multor dimensiuni și tipuri de ambalaje. Printre acestea se numără și ambalajele care pot fi introduse în cuptoarele cu microunde. Apoi, orice ambalaj care prelungește durata de viață a produsului, crește și recursul consumatorilor. Așadar, procesatorii și comercianții trebuie să fie capabili de a oferi produse ambalate în așa fel încât să atragă atenția, obținând randamente mai bune. Probleme de depășit Se accentuează, însă, și o altă problemă: înmulțirea vegetari-

enilor. Astfel, dacă, în 2009, la nivelul Uniunii Europene, Eurostat raporta un procent de 1 % de astfel de consumatori, în 2016 acest procent a crescut la 5 %. Așadar, cum pot fi crescute vânzările de carne și produse din carne? Desigur, promoțiile pot fi oricând o soluție. Dar, promoțiile însoțite de o redimensionare ambalajelor, în sensul reducerii dimensiunilor, și, prin consecință, a porțiilor, poate fi o soluție mult mai eficientă, afirmă specialiștii de la Supermarket News. O altă modalitate de a păstra vânzările ridicate este asocierea bucăților de carne cu unul sau mai multe elemente de gătit supe, tocane sau alte mâncăruri. Miza pe produsele bio, pe produsele etichetate Ócelan labelÓ, pe cele marcate Ófără hormoniÓ sau Ófără antibioticeÓ, pentru carnea de pasăre, poate fi o cale în plus pentru a dinamiza vânzările, în condițiile în care mereu mai mulți consumatori europeni și români manifestă o preocupare tot mai accentuată pentru o alimentație sănătoasă. Nici preocuparea pentru diversificarea ofertelor destinate flexiterienilor nu trebuie omisă, mai ales că, prin abile acțiuni de marketing, o parte dintre

vegetarieni pot fi deturnați spre această categorie de consumatori, iar porțiile mici, ambalate în conformitate cu cele mai pretențioase solicitări pot fi argumente solide pentru succesul la raft. Din păcate, un raport publicat la finalul anului trecut de Rabobank Food & Agribusiness Research subliniază faptul că deflația semnificativă a prețurilor de vânzare cu amă-

nuntul poate determina probleme serioase în viitor, pentru procesatorii de carne și pentru comercianții cu amănuntul. Iar, regândirea afacerilor din acest domeniu, mizând pe o reproiectare a porțiilor, poate asigura adaptarea firmelor la realitățile de acum ale pieței și profituri consolidate. (Cf. Doug Harrys fooddive.com Meat packaging gets high tech and on trend)

Frigidere mai mici, ambalaje pe măsură Redimensionarea ambalajelor este determinată suplimentar și de o altă cauză: În Europa, tendința în construcții este aceea a caselor și apartamentelor de mici dimensiuni. Aceasta înseamnă o dimensiune mai mică a bucătăriilor, deci, necesitatea unor frigidere cu dimensiuni reduse. Iar asta conduce, inevitabil, la un spațiu casnic redus de depozitare a alimentelor.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 75


afacere / Tehnologii de ambalare - carne

Mașini de ambalare, termoformare și feliere a produselor din carne Reducerea costurilor de producție este o prioritate constantă pentru toți proprietarii de afaceri, inclusiv pentru cei din sectorul de procesare a cărnii, care sunt puțin în permanentă competiție de presiunea pe preț. Recomandările noastre din această ediție a revistei Meat.Milk. vizează exact coordonatele cele mai importante: productivitate mare și costuri mici. Iată propunerile: Mircea Demeter

Mașină automatizată Migliorini M.T.S 30EASY M.T.S 30EASY este o mașină automatizată entry-level de ambalare a produselor din carne, dar și a brânzeturilor, pentru producția industrializată. Mașina utilizează cele mai multe dintre soluțiile tehnice utilizate pe mașini de categoria superioară. M.T.S 30EASY este disponibil în variantă standard, fiind construită cu sudură în atmosferă ambiantă, sau versiunea vid/gaz, cu sudură în atmosferă modificată, cu capacitatea de a integra pompa de vid de 100 m³ în interiorul mașinii. Configurația de "L", face ca mașina sa fie extrem de compactă,iar accesul este extrem de facil pentru curățare și schimbarea matrițelor. Date tehnice: - Dimensiuni: 1900 x 1500 x 1450 mm. - Greutate: 600 kg. - Alimentare: 400 3ph volți + N + P (230 V

+ 3Ph + T) - Comsum: 4.5 kW -A  limentare pneumatică: 6 bar (continuă) -C  onsum aer: 30-40 NL/ciclu -D  imensiunea maximă: 325 x 265 mm.

-A  dancime maximă: 120 mm. -P  roductivitate maximă: 13 cicluri/min. (atmosfera standard); 8 cicluri/min. (atmosferă modificată 0,1% reziduală)

Traysealer Migliorini MTS 80M Traysealer-ul MTS 80M este mașina de ambalare potrivită pentru producția la scară largă. Extrem de versatilă, a fost proiectată pentru a se potrivi cu ușurință cu liniile automate existente, putând fi personalizată cu mai multe soluții de încărcare cu tavi. MTS 80M este disponibil cu încărcarea pe un singur rând, sau pe două, cu alimentarea de pe partea dreaptă sau stângă, în conformitate cu diferitele cerințe de producție. M.T.S 80M a fost gândit pentru a garanta cele mai bune performanțe în sectorul de ambalare cu tăvi. Punctele sale forte sunt: matrița de sudare cu transmisie complet mecanică și care permite obținerea unei productivități foarte mari și o zonă de etanșare largă. Date tehnice: - Dimensiuni: 3550 x 975 de x 1650 mm. - Greutate: 800 kg.

76 MEAT-MILK / MAI 2017

-A  limentare electrică: 400 3ph volți + N + P (230 V + 3Ph + T) -C  onsum: 17 Kw (eletric); pneumatic: 6/7 Bar (continuu)

- Consum: 12 NL/ciclu - Dimensiune maximă: 780 x 330 mm. - Adâncime maximă: 105 mm. -P  roductivitate maximă 16/17 cicluri / min.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 77


afacere / Tehnologii de ambalare - lapte

Utilizarea foliilor în ambalarea lactatelor se va extinde Aura Alexa Ioan

De la ambalaje auto-încălzite, la pungi alimentare pictate manual, piața ambalajelor este în continuă explorare și indică unele tendințe interesante. Justin Shimek, director de tehnologie la Mattson Inc., recunoaște că "așteptările consumatorilor sunt din ce în ce mai mari", iar industria trebuie să le facă față. Consumatorii vor transparență Referindu-se la evoluția ambalajelor pentru lactate, Justin Shimek a declarat: ÓSpecialiștii pot genera ideea pentru un produs nou, pentru dezvoltarea acestuia, începând cu sursa, direct de la producător și până la designul de ambalajelorÓ. Dar, una dintre cerințele consumatorilor, așa cum au rezultat acestea din sondarea preferințelor lor este transparența: ÓTransparența este o tendință puternică în acest moment, deci utilizarea foliilor se va extinde. Consumatorii vor să vadă brânzeturile pe care le cumpără, iar ambalajul trebuie să aibă afișate ingredientele, textul să fie scurt și concis, iar produsele alimentare în sine trebuie să fie autentice și să aibă originea menționată clar, să fie lesne de înțelesÓ.

78 MEAT-MILK / MAI 2017

O altă tendință care se remarcă în preferințele clienților este aceea că produsele proaspete și cele provenind din industria locală a alimentației au un impact mult mai mare. ÓConsumatorii sunt în căutarea alimentelor care provin din fermele oamenilor, mai degra-

bă, decât produsele de brand. Ei doresc să cumpere produse în care pot avea încredere și sprijină mai ales tinerii intreprinzători care au start-up-uri cu o poveste interesantă, captivantă, emoționantă, în spatele lorÓ, precizează directorul de la Mattson.

Când internetul începe să domine industria Totodată, se remarcă în ultimul timp că sistemul web începe să aibă un mare impact asupra designului de ambalaj. ÓExistă un mare număr de clienți care au decis să se lanseze on-line, în primul rând, astfel încât primul contact cu clientul este unul virtualÓ, spune Justin Shimek. Interacțiunea clientului cu un produs aflat într-un context virtual este mult mai provocatoare, întrucât aceste ambalaje trebuie să funcționeze practic, la fel de bine ca în lumea reală, adică la raft, unde cumpărătorul îl poate lua în mână și studia. La rândul ei, mișcarea ÓselfieÓ a provocat o adevărată provocare în industria recentă a ambalajelor, astfel luând naștere ambalajul cu auto-încălzire, ambalajul cu auto-curățare sau


ambalajul cu auto-deschidere. ÓExistă riscul ca ambalajul să devină prea complicat, prea scump și neclarÓ, a precizat directorul de la Mattson. Consumatorii doresc ambalaje, în primul, rând funcționale, care să aibă în același timp o valoare ecologică, sa poată fi reciclate ușor, dar să trasnmită și un mesaj social.Ó Ambalajul făcut din zahăr La rândul ei, și venind în întâmpinarea preocupărilor pentru pentru interacțiune și mediu, Agenția Tomorrow Machine a lansat ambalajul ÓSelfieÓ, ceea ce a generat o uriașă emoție, chiar dacă în momentul de față nu este disponibil pentru companiile ambalatoare. Pe această temă, în momentul de față se derulează proiecte de cercetare suplimentare, împreună cu firma suedeză de cercetare Innventia. Agenția de design Tomorrow Machine este condusă de Anna Glansen și Hanna Billqvist. În centrul filosofiei lor se află conceptul de durabilitate, dar abordarea lor neobișnuită în cazul designului de ambalaj provine din cu totul altă parte. Anna Glansen a afirmat că ea și Hanna sunt designeri de produs și principala lor preocupare a fost aceea de a crea un brand din noi tipuri de ambalaje, durabile și inteligente. ÓDe pildă, spune Anna Glansen, haideți să ne uităm la o cutie de lapte. Laptele este consumat rapid, dar cutia de carton durează ani de zile pentru a se descompune. Așa a început să se contureze ideea noastră de a creea o tehnică de ambalaje care să aibă aceeași durată de viață ca și alimentele pe care le conținÓ.

ÓDe pildă, zahărul se topește în apă! Așa am ajuns la concluzia că zahărul este un material ideal pentru ambalare. Așa ne-am apucat să creăm ambalaje făcute din zahărÓ, a mai spus Glansen. ÓPentru a preveni reacția ambalajului de zahăr la contactul cu umezeala din aer, l-am acoperit cu un strat subțire de ceară, la exterior. În momentul în care pachetul este deschis, ceara nu mai protejează ambalajul și cade, iar interiorul neprotejat al ambalajului vine în contact cu umezealaÓ. Designerul Anna Glansen a mai creat ambalaje pentru piureuri, realizate din gel de alge marine și apă și a folosit ceara de albine, ca material biodegradabil, pentru ambalarea orezului.

Conceptul s-a bazat pe ideea că lichidele și materialul reacționează în mod diferit, unul față de altul. De aici mai departe, s-a născut ideea de a crea un alt model de ambalaj, practic, un ambalaj care să intre în simbioză cu conținutul său.

Cum era de așteptat, proiectul lor a atras atenția companiei de cercetare suedeză Innventia. Aceasta i-a invitat să exploreze noi căi de utilizare a unora dintre noile lor materiale, inclusiv un material mecano-activ care se trasnformă, atunci când este

expus la căldură. Așa au creat Óbolul care se auto-dilatăÓ, ceea ce înseamnă că ambalajul se transformă într-un castron, atunci când este expus la căldură. Tot firma lor a creat apoi ambalajul cu auto-deschidere, care se deschide singur atunci când s-a încălzit suficient în cuptor și astfel, îți transmite mesajul că masa este gata! Giganții europeni au rămas în urmă Lars Wallentin, un expert în domeniu, a fost director de creație 40 de ani, la firma Nestle. El susține că giganții industriei alimentare, în goana lor după cât mai mulți clienți, au uitat unele adevăruri importante. Unul, este acela că rolul ambalajului nu este numai acela de a proteja, ci și de a vinde produsul. Wallentin consideră că firmele alimentare europene, în goana lor de a furniza cât mai multe informații despre produs, dăunează vânzărilor și pun capăt tendințelor de inovație.

În schimb, acesta a observant că, din ce în ce mai multe companii chinezești sunt dispuse să încerce lucruri noi. Wallentin susține că producătorii locali chinezi arată o mare imaginație în cazul ambalajului, mergând pe ambalajul hand-made care se învecinează cu arta populară. Astfel, producătorii chinezi au o relație mai directă cu clienții lor, ceea ce îi face să fie mult mai apreciați. Dar, dacă ambalajele chinezești hand-made sunt posibile în China, datorită prețului extrem de mic al costurilor cu forța de muncă, giganții alimentari ar putea învăța multe de la chinezi, de exemplu, să extindă noile tehnologii, cum ar fi imprimarea digitală. Astfel, se pot produce tiraje foarte mici, ceea ce are avantajul ca ambalajele să fie adaptate pentru diferite părți ale unui grup țintă sau grup de țară. ÓAvem nevoie de cât mai multe ambalaje și cât mai diverseÓ, este concluzia specialistului.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 79


afacere / Tehnologii de ambalare - lapte

Mașini de umplere și porționare a laptelui și brânzeturilor eurobloc Maria Demetriad

Cu mai mult de 26 de ani de experiență, Dosimaq SL este o afacere concentrată pe fabricarea de utilaje de umplere și ambalare pentru sectorul alimentar, dar și farmaceutic și chimic. Firma oferă o gamă largă de utilaje, de la mașini semi-automate până la procese complet atomizate care acoperă o gamă de producție, de la 600 de unități/oră până la 15.000 unități/oră.

Mașină automată de umplere RF-25 8/4 RF-25 8/4 este o mașină automată de umplere și închidere a sticlelor și a containerelor rigide cu gât îngust din sticla, este configurabil de până la 5.000 cc. Aceasta este echipată cu o unitate rotativă și până la opt stații de mișcare a recipientelor, sistem automat cu duză de ridicare, unitate de căpuit cu reductor pneumatic și presiune reglabilă. Banda transportoare este proevăzută pentru extragerea recipientelor din interiorul mașinii.

Mașină rotativă F-32 F-32 este o mașină rotativă de umplere și sigilare cu o viteză de 2400-4000 recipiente/oră. Unitatea rotativă intermitentă este prevăzută cu opt stații pentru deplasarea recipientului, cap de umplere pentru produse lichide, vâscoase, solide sau sub formă de pulbere, sistem de ridicare pentru recipient pentru a permite umplerea, hopper de alimentare cu produs, duze anti-picurare, sistem de descărcare pentru capacele de aluminiu pre-tăiate, sistem de lipire a recipientului, sistem de extragere a recipientului de la unitatea rotativă, bandă transportore pentru extragerea recipientului din interiorul aparatului.

La rândul său, Ermatec este specializată în tehnologii de porționare cu ultrasunete, soluții de tăiere cu greutate fixă sau variabilă pentru brânză, carne sau produse de panificație. Ermatec proiectează și produce mașini de tăiere și sisteme de distribuție automată și de colectare a produselor.

Mașină de porționat ERMA 30C - Realizată din oțel inoxidabil AISI 304 - Picioare ajustabile pentru planeiatea mașinii - Partea electrică și penumatică sunt protejate împotriva pătrunderii apei - Partea de jos a mașini se poate igieniza în întregime cu jet de apă - Benzile, sistemul de prindere și părțile în contact cu aceste pot fi usor de demontat, fără nicio sculă. Aplicatii: brânzeturi (tari, semi-tari, moi), produse proaspete sau înghețate de patiserie, specialități din carne. Dimensiunea produsului: calup 600 X 200 mm; H maxim: 140 mm; Viteza mecanică de tăiere: 120 tăieri/min.; viteza de ieșire depinde de produs și de capacitatea operatorului de încarcăre și descarcare.

80 MEAT-MILK / MAI 2017


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 81


afacere / siguranþa alimentarã

Aplicarea corectă a elementelor științifice este fundamentală pentru producția de alimente. Dar, fie că știința este aplicată pentru a aborda probleme de securitate, fie de autenticitate, proveniență sau palatabilitate, industria are nevoie de metode fiabile, precise și robuste, care să ofere răspunsul corect la o gamă largă de întrebări.

Metoda de validare,

o abordare simplă a unei provocări complexe Nora Marin

Întrebări grele, întrebări ușoare

Preocupările includ următoarele întrebări: Este acest produs fără agenți patogeni? Este ingredientul chiar ceea ce pretinde a fi? Sunt ingredientele enumerate pe etichetă, în produs, la sfârșitul perioadei de viață? La aceste întrebări a răspuns domnul Aurel Covaci, Cercetător științific la Functional Ingredients Laboratory-Reading Scientific Services Ltd, în articolul ÓMethod validation - a simple approach to a complex challengeÓ, publicat recent de Food Quality News, și din care vă prezentăm principalele idei.

La unele dintre întrebările de mai sus este mai ușor de răspuns, la altele, nu. Într-adevăr, știința a putut da unele răspunsuri de mai mulți ani de zile. Știm că avem metode de încredere care ne pot spune rapid și precis dacă laptele conține listeria, sau dacă o bucată de carne chiar este de pui, de porc etc. Metodele utilizate pot necesita în continuare expertiza de specialitate, pentru a le aplica, iar specialiștii știu că ele sunt de încredere, dacă se efectuează corect.

82 MEAT-MILK / MAI 2017

Dar cum putem răspunde întrebărilor puse despre noile ingrediente și noile produse, ori noile formulări? Aceste noi întrebări necesită noi metode, pentru a da răspunsul cel mai bun, dar dezvoltarea metodei are potențialul de a fi consumatoare de timp și poate fi extrem de costisitoare. Într-o industrie alimentară care este nerabdatoare să obțină produse inovatoare cât mai repede posibil Òconsumator de timp și costisitorÓ este o formulare pe care nimeni nu vrea să o audă.

Dar, după ce am dezvoltat o metodă care oferă un răspuns la analiza cerută, cum putem fi siguri că vom obține un rezultat exact? Pentru că dezvoltarea metodei de analiză depinde foarte mult de dezvoltarea validării în sine, mai ales că, atunci când este vorba despre utilizarea ingredientelor, dezvoltatorii de produse nu sunt restricționați în alegerile lor. Există, la urma urmei, sute, dacă nu mii de ingrediente diferite care pot fi utilizate întrun produs alimentar, ceea ce duce la un număr infinit de potențiale formulări.


Situația este și mai complicată de variația naturală care are loc în ingrediente. Deci, în timp ce unele sunt simplu de caracterizat, pentru altele este extrem de dificil. De exemplu, toată lumea știe că apa este H2O, dar apa din diferite surse va conține diferite concentrații de oligoelemente. Deci, chiar apa este rareori pur și simplu, apă. Cu toate acestea, atunci când luăm în considerare alte Òingrediente uniceÓ, cum ar fi o căpșună, care ea însăși este formată din mai multe substanțe chimice diferite (care pot depinde de regiuni de creștere, condiții, anotimpuri, soiuri etc.), se poate vedea clar structura compoziției. Însă, chiar și cele mai simple alimente pot fi extrem de complexe, la nivelul substanțelor chimice individuale. Așadar, știind ce merge întrun aliment, datele nu se constituie neapărat într-un ghid, pentru ceea ce rămâne după prelucrare sau depozitare, existând un potențial considerabil pentru ca produsele chimice să reacționeze, se se evapore sau să își schimbe caracterul.

Nu te lăsa păcălit de monitor O echipă care dezvoltă un produs ar putea fi tentată să creadă că ar trebui să fie simplu să determine conținutul chimic al produsului finit. Să presupunem că, pentru un anume aliment, intenționați să adăugați un ingredient nou, interesant. Din punctul de vedere al dezvoltatorului există o întrebare de bază: Este ingredientul din produsul prezent în cantitate suficientă, la expirarea termenului de valabilitate, pentru a satisface cererea de etichetare? Pentru a răspunde la întrebare, echipa are nevoie de un test analitic eficient, pentru parametrul de interes. Echipa știe că există o un computer care poate rezolva probleme imposibile și că rezultatele vin într-o oră. Din păcate, nu este atât de simplu în viața reală. În plus, cu toate că laboratorul modern are într-adevăr unele instrumente extrem de puternice, sofisticate și sensibile, nu există nicio Òcutie-minuneÓ care să ofere toate răspunsurile. Mai mult decât atât, doar în pregătirea probei pentru analiză există un potențial de pierdere și

de interferență, iar aceste variabile sunt extrem de importante pentru a valida noua metodă și pentru a ne asigura că ea va funcționa în toate cazurile. Provocările chimiei Calea către noua metodă de dezvoltare începe prin înțelegerea chimiei tuturor ingredientelor dintr-un produs și prin a ști ce se poate și ce nu se poate face la testare. Dacă folosim cazul căpșunilor, putem vedea că sunt ușor de cuantificat într-o tartă de fructe, în cazul în care rămân întregi. Dar dacă acestea sunt tratate, ele nu mai sunt un produs chimic numit ÓcăpșuniÓ, care pot fi testate. Mai degrabă, unul sau mai mulți markeri chimici vor trebui să fie extrași, separați, izolați, detectați și cuantificați. Aceeași observație, în cele din urmă, se aplică tuturor ingredientelor, fie că vorbim despre entități, ÒsimpleÓ, unice, fie despre grupări diverse, cum ar fi grăsimile, antioxidanții sau ingrediente extrem de complexe, cum ar fi căpșunile amintite anterior.

Complexitate copleşitoare Putem fi copleșiți de complexitatea provocărilor. Cum este posibil să se dezvolte o metodă pentru detectarea în orice produs a unui ITO dat, asigurându-ne că metoda este robustă si suficient de fiabilă, pentru a lucra în toate cazurile? Deoarece există potențial infinit de variație în formulările de produse, asta înseamnă că trebuie dezvoltate și validate un număr infinit de metode, pentru a fi siguri că toate bazele sunt acoperite? În mod evident, este imposibil de a testa toate opțiunile, fiind necesară o abordare mai pragmatică.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 83


afacere / siguranþa alimentarã

Deci, noua noastră metodă trebuie să fie suficient de robustă pentru a extrage, separa, izola, detecta și identifica substanțele chimice de interes (și numai acele substanțe chimice), indiferent de compoziția matricei produsului alimentar. Acest lucru înseamnă că nu numai substanțele chimice de interes (ITO) trebuie să fie luate în considerare, deoarece există un potențial de substanțe chimice din alte ingrediente care interferează cu orice analiză, în special în cazul în care acestea sunt similare, din punct de vedere chimic. Dar, chiar și în cazul în care nu există similitudine chimică, alte substanțe chimice se pot lega, se pot dizolva sau pot acționa diferit, făcând dificilă izolarea din matrice. Ca urmare, orice astfel de intervenție ar însemna că noua noastră metodă va da erori în plus sau în minus, referitor la nivelul ITO din produs, cu 84 MEAT-MILK / MAI 2017

excepția cazului în care metoda este capabilă să evite aceste efecte. Găsirea unei abordări pragmatice O abordare pragmatică ar putea genera un model (sau câteva modele), care reprezintă produsul de bază, pentru a valida noua metodă. Acest lucru poate reduce semnificativ cantitatea de testare analitică necesară, deși este important să subliniem că pot exista bariere de reglementare în această abordare, pentru unele produse, în unele piețe. Alteori, nu există nicio alternativă de validare a metodei, în formularea specifică a produsului. Această pragmatism în abordare presupune crearea unui model de înaltă concentrație și un model de concentrație scăzută. Modelul de concentrație ridicată conține numai acele ingrediente care formează mai mult de 2% din formularea reală a produsului. Modelul cu o concentrație scăzută este un amestec al tuturor ingredientelor sub 2%, în amestec, la niveluri egale (de exemplu 1 g). Modelul de înaltă concentrație este utilizat în validarea metodei ca placebo, pentru specificitate și ca metodă de precizie, în timp ce modelul de concentrație scăzută va fi utilizat numai în scopuri de specificitate, ambele fiind analizate cu metoda finală aleasă pentru validare.

În ambele cazuri, modelele sunt create după o analiză atentă a rețetei de formulare a produsului, luând în considerare natura ingredientelor (zahăr, gelatină etc.). În cazul în care modelul este găsit pentru a identifica probleme de miscibilitate și omogenitate, acesta ar putea fi modificat pentru a depăși problemele apărute. Aceeași abordare de bază poate fi folosită în cazul în care un produs chimic ITO- marker trebuie identificat ca indicator al ingredientului țintă.

Detaliile care contează Este imposibil de descris în detaliu o metodă de dezvoltare, deoarece sunt multe variabile ale ingredientelor implicate. Tehnologia utilizată pentru a detecta și cuantifica un anume marker poate fi diferită de cea folosită pentru a detecta un altul. Pașii care trebuie făcuți pentru a evita pierderea și interferența se vor modifica în funcție de ingredientele implicate. Este detaliul care contează cu adevărat pentru oamenii de știință care au sarcina de a dezvolta metoda. Iar, ceea ce contează pentru echipa de dezvoltare a produsului este să știe că metoda este robustă și specifică, și că există abordări care pot reduce timpul și costurile.


afacere / Siguranță alimentară

Soluții Festo pentru prepararea aerului comprimat Atunci când aerul comprimat vine în contact cu produsele alimentare, este absolut necesară prepararea aerului la standarde înalte de calitate, pentru a proteja atât producătorii cât și consumatorii. Standardele internaționale sunt extrem de stricte pentru industria alimentară. De exemplu, ISO 8573-1:2010 stabilește cerințele de calitate pentru aerul comprimat și determină limitele de contaminare și dimensiunile particulelor maxim admisibile, pe diverse clase de calitate. Unitățile de preparare a aerului seria MS Seria MS de la Festo reprezintă un sistem modular de preparare a aerului comprimat, cu o mare diversitate de componente, funcții și combinații, îndeplinind o gamă largă de servicii. Seria MS poate fi configurată, atât pentru aplicații standard simple, cât și pentru soluții specifice, cu cele mai înalte cerințe de calitate și siguranță. Printre principalele caracteristici ale acestor unități enumerăm: - Debite ridicate, cu cerințe de spațiu minime - Configurare individualizată - Senzori de presiune și debit pre-montați - Funcții de siguranță -E  ficiență energetică asigurată de un modul care urmărește și ajustează alimentarea cu aer comprimat, în mod automat - Certificare UL și ATEX categoria 2GD

Protecție pentru oameni și mașini cu ventilele de siguranță MS.. - SV, cu soft-start și funcție de evacuare rapidă Acestea garantează exhaustarea rapidă a componentelor cu nivel critic de siguranță din sistem, în cazul unei situații de urgență.Normele de siguranță aplicate corect previn eficient pericolele. Acestea garantează siguranța în aplicații cu diverse nivele de performanță: c, d, e, și debite de până la 16,500 l/min. Toate ventilele MS ..- SV au integrată funcția de soft-start, pentru a asigura pornirea treptată și în condiții de siguranță a sistemului.

Descărcați documentația pentru a afla mai multe despre prepararea aerului comprimat, accesând codul QR alăturat.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 85


afacere / Depozitare, Frig, Transport

Depozitare pentru industria de alimente și băuturi:

depozitare ambientală, în mediu rece și de congelator Provocările cu care se confruntă industria alimentară și cea a băuturilor necesită maximizarea spațiului disponibil, gestionarea diferitelor temperaturi de depozitare și satisfacerea unui rulaj mai mare al stocului, menținând în același timp un nivel de igienă adecvat și trasabilitatea produselor. Unele dintre problemele cheie cu care se confruntă companiile din domeniu sunt: ¥A  limentele cu rulaj rapid și perisabile necesită diferite metode de depozitare ¥S  e poate ca bunurile depozitate în mediu ambiental, la frigider sau congelate să trebuiască găzduite sub un singur acoperiș ¥D  epozitarea produselor de sezon, cu diverse perioade de viață la raft ¥ Gestionarea unei zone reci poate fi costisitoare ¥M  enținerea vieții optime de depozitare a mărfurilor la raft ¥D  epozitarea de obiecte voluminoase cu diverse greutăți ¥T  rasabilitatea produsului este esențială ¥R  eglementări stricte de igienă Depozitare de alimente și băuturi pe paleți în stelaje reglabile Chiar și într-un depozit modern de alimente și băuturi, stelajele standard pentru paleți sunt în continuare cea mai comună formă de depozitare a paleților. Versatilitatea acestui sistem de rafturi pentru paleți înseamnă că poate fi asamblat într-o configurație cu adâncime simplă sau dublă, pentru a se potrivi nevoilor dumneavoastră specifice de depozitare.  istem reglabil ¥S ¥ Înălțimi de până la 30 m  dâncimi și lățimi variabile ¥A ¥P  otrivit pentru depozitarea tuturor tipurilor de alimente și băuturi ¥R  eglare a înălțimii grinzii la interval de 50mm ¥T  emperatura de operare de la -30¡C până la +40¡C ¥ Finisaj galvanizat care previne rugina, chiar și la temperaturi scăzute Alimentele și băuturile sunt în general ambalate într-un mod în care pot fi apoi ușor depozitate pe paleți. În funcție de organizarea depozitului dumneavoastră, sunt posibile o serie de lățimi ale culoarului pentru a maximiza spațiul disponibil. Rafturile nu sunt restricționate în general în niciun fel în ceea ce privește așezarea și oferă acces în orice moment la bunurile depozitate. 86 MEAT-MILK / MAI 2017

Depozitarea alimentelor congelate cu utilizare maximă a spațiului Depozitele frigorifice sunt esențiale in industria alimentară, atât pentru depozitarea produselor alimentare congelate cât și pentru menținerea prospețimii produselor perisabile. ¥ Soluții de mare densitate, cum ar fi Rafturile mobile pentru paleți, Sistemul Drive-In sau Sistemul Satelit ÒPallet ShuttleÓ ¥ Depozitarea densă reduce cantitatea de spațiu necesar pentru răcire și implicit reduce costurile dumneavoastră de funcționare ¥ Soluții automatizate pentru a reduce timpul de descărcare în zonele reci ¥ Finisajul galvanizat previne ruginirea, chiar dacă vă confruntați cu probleme de condens ¥ Produsele noastre funcționeaza eficient într-un mediu aspru, la temperaturi de până la -30¡C ¥ Posibilitatea de a reduce amprenta la sol a zonei dumneavoastră de depozitare a alimentelor

Sporiți capacitatea de depozitare a alimentelor și băuturilor cu Stelajele mobile pentru paleți Rafturile mobile pentru paleți pot mari considerabil capacitatea dumneavoastră de depozitare în depozitul de alimente și băuturi. Stelajul pentru paleți este montat pe baze mobile, care se deplasează prin mijloace electronice pentru a crea un culoar de acces pentru descărcarea mărfurilor. Prin eliminarea culoarelor inutile, aceasta vă permite să depozitați mai multe produse cu o amprentă la sol mai mică. ¥ Utilizarea maximă a spațiului podelei ¥ Acces la anumiți paleți cu alimente și băuturi ¥ Oferă o flexibilitate mai mare, potrivit pentru o varietate de alimente și băuturi ¥ Depozitare de mare densitate ¥ Poate găzdui paleți de diverse dimensiuni și greutăți ¥ Necesită un singur stivuitor de culoar ¥ Interval de temperaturăîntre -30¡C și +40¡C


Mediile de depozitare la rece pot fi costisitor de gestionat, astfel încât o soluție de depozitare de înaltă densitate este de obicei necesară. Rafturile mobile pentru paleți oferă un răspuns ideal pentru această provocare și sunt frecvent utilizate în industria alimentară și a băuturilor. Obțineți depozitare de tipul primul intrat - primul ieșit (FIFO) pentru a vă menține proaspătstocul de alimente și băuturi Rafturile gravitaționale Pallet Flow sau pentru cutii sunt ideale pentru realizarea manipulării FIFO. Daca mărfurile au un rulaj mare, lucru comun în industria alimentarăși a băuturilor, Rafturile gravitaționale Pallet Flow sau pentru cutii asigură că loturile de produse sunt expediate în ordinea corectă. ¥P  ână la 60% mai putin spațiu necesar decât la rafturile convenționale  otația automată a stocului ¥R asigură o mai bună trasabilitate a loturilor de alimente și băuturi  etoda de încărcare și descăr¥M care FIFO necesită doar două culoare ¥ Operarea de mare viteză ajută la manevrarea rapidă a bunurilor pentru a preveni alterarea lor  re loc alunecarea prin ¥A gravitație pentru livrarea bunurilor în fața pentru preluare, nu este necesară automatizare

Economisiți timp și spațiu în depozitul dumneavoastră Sistemul Drive-in și Sistemul Satelit ÒPallet ShuttleÓ oferă o soluție ideală de depozitare în vrac pentru industria alimentarăși a băuturilor, deoarece înlatură culoarele inutile pentru preluare. Acest lucru crește mărimea stocului pastrat pe o amprentă la sol redusă, și este potrivit pentru o gamă largă de temperaturi. Rafturile Drive-in sunt potrivite pentru depozitarea unor cantități mari din același tip de alimente sau băuturi și sunt ideale pentru depozitarea produselor sezoniere, utilizând principiul primul intrat - ultimul ieșit (FILO). Sistemul Satelit ÒPallet ShuttleÓ folosește o platformă semiautomată care se deplaseazăîn interiorul rafturilor pentru a prelua și așeza paleții, fiind potrivit pentru depozitarea de alimente si băuturi, oferind rate de preluare îmbunătățite. ¥C  reșterea capacității de depozitare ¥ I deal pentru depozitarea în vrac ¥C  rearea de depozitare suplimentară pe o amprentă la sol mică - reducând costurile cu menținerea mediului rece ¥S  istemul Satelit ÒPallet ShuttleÓ oferă rate crescute de preluare pentru principiile FILO și FIFO  istemul Drive-in opereazăîn modul FILO ¥S ¥ I nterval de temperaturăîntre -30¡C și +40¡C Un depozit din industria alimentară este un mediu dinamic cu rotaţie rapidă a produselor şi motostivuitoare în continua mişcare. Acest lucru se traduce prin daune frecvente la rafturi, care pot fi prevenite folosind dispozitivele de protecţie, special create. Dexion vă invită să aflați mai multe informații despre aceste sisteme și cum au fost aplicate pentru diverse proiecte din întreaga lume pe pagina de web dedicată sistemelor de depozitare pentru industria alimentară http://www.dexion.ro/food/

Despre Dexion: Dexion Storage Solutions proiectează, produce și instalează sisteme de depozitare pentru hale: stelaje pentru paleți, rafturi metalice industriale, precum și soluții pentru arhive. Dexion vă poate oferi diverse soluții de depozitare optimizate cum ar fi: stelaje pentru paleți, sisteme de rafturi metalice, soluții pentru depozitarea bunurilor lungi, organizarea zonelor de depozitare și de lucru. Gama de produse Dexion mai include sisteme automate de depozitare și soluții pentru nevoi speciale de depozitare. Produsele Dexion pot fi folosite printre altele în domenii cum ar fi: industria auto, depozitarea anvelopelor și industria alimentară. Este posibilă realizarea de soluții personalizate, adaptate necesitatilor dumneavoastra specifice de depozitare. Compania Dexion este prezentăîn România din 2006, perioadăîn care a devenit unul dintre liderii Sud-Est Europeni în domeniul proiectării, producției și comercializării diferitelor sisteme de depozitare, de la stelaje pentru paleți la soluții pentru arhivare. Dexion oferă atât soluții de depozitare produse la fabrica din România cât și la fabricile grupului din Olanda, Finlanda și Germania.

Paleții cu alimente și băuturi sunt plasați pe benzi de depozitare în pantă și gravitația deplasează paletul înainte de-a lungul unor linii cu role. Viteza paletului este controlată printr-o serie de role de frânare și este oprit de o unitate de oprire. Acest tip de depozitare este frecvent utilizat în industria băuturilor și necesită doar două culoare, unul pentru încarcare și unul pentru preluare.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 87


Repere / Piața Mircea Demeter

Guvernul de la Haga:

Piața e favorabilă, investiți în România! Așa cum ne-am învățat cititorii, vă prezentăm rapoarte asupra piețelor de lactate și produse din carne din România, întocmite de străini. Apelăm la aceste analize gândind că sunt mai obiective decât cele realizate pe plan național. De această dată, vă prezentăm succint o imagine a celor două piețe în anul 2016, imagine care se bazează pe un Raport al Ambasadei Olandei, transmis guvernului de la Haga, intitulat în original "Food Sector in Romania 2016". Facem precizarea că acesta este un document oficial, fapt care ne dovedește încă o dată interesul olandeziilor pentru România. Totodată, subliniem că documentul face apel la date finale ale anului 2016, dar și, acolo unde nu au fost alte informații disponibile, la date de la finalul anului 2015. Un adevărat boom în retail Precizând faptul că România este al doilea mare membru al Uniunii Europene, după Polonia, din Europa Centrală și de Est, și că agroindustria a avut un aport la Produsul Intern Brut de 4,2 %, în Raport se afirmă că ultimii ani au fost definiți de un adevărat boom al retail-ului, boom bazat pe creșterea PIB-ului, de la 3,8 %, în 2015, la 5,5 %, în 2016. Raportul mai precizează și faptul că rețelele Profi, Mega Image, Lidl, Carrefour, Metro, Segros, Kaufland, Billa (intrat între timp în proprietatea Carrefour, n.n.), și Auchan, au deschis în perioada 1 ianuarie-10 noiembrie 2016, 163 de noi magazine, după ce, în 2015, deschiseseră alte 212 noi magazine.

Sursele Raportului Ambasadei Olandei (În ordinea menționată în original) Fabrica de Lapte, Fabrica de Carne, Meat & Milk, Infoferma, Infoaliment, Magazinul Progresiv, Revista Piata, Retail Magazin, Ziarul Financiar, Euromonitor, INSSE, Eurostat, Comtrade, BNR, Ministerul Finanțelor, MADR, Comisia Națională de Prognoză, TNS România, AC Nielsen, GfK, Mercury Research, Exact Cercetare și Consultanță, RetailZoom, ARC, APCPR, ACPR, Romalimenta, APRIL, AMRCR.

88 MEAT-MILK / MAI 2017

Potrivit Raportului, hipermarketurile reprezintă 52 % din totalul comerțului, iar magazinele tradiționale, restul de 48 %. Principalii actori ai expansiunilor sunt numiți de olandezi ca fiind rețelele Profi și Mega Image, subliniind accentul pe care îl pun cei doi retaileri pe pătrunderea în mediul rural și orașele mici. Raportul mai evidențiază faptul că rata șomajului din România este relativ mică, în raport cu multe dintre statele din Occident, în 2016 ea fiind de 6,7 %, estimată a scădea în 2017 cu cel puțin cu 0,1 %. Totodată, analiștii olandezi apreciază favorabil nivelul redus al datoriei publice, calificativul ÓOptimist+BAA3 StabilÓ, acordat de Moody's, argumentând îndemnul de a Óinvesti masiv în agricultura și Industria alimentară a RomânieiÓ.


Un capitol aparte este rezervat retailerilor autohtoni, documentul evidențiind următoarele rețele locale: - Elan Trio; Proprietari: Csaba Gyorgy Boroș și Cecilia Boroș; Magazine: 15- Merkur, Szuper și C+C; Cifră de afaceri (2015): 45,9 mil. euro; Salariați (2015): 669. - Annabella; Proprietari: Dorina și Dan Mutu (proprietari și ai firmei Râureni); Magazine: 56Annabela și Fresh; C.a.(2015): 44,5 mil. euro; Salariați (2015): 665. - Succes Nic Com; Proprietar: Nicolae Sarcină; Magazine (2015): 150; C.a. (2015): 34,9 mil. euro; Salariați (2015): 1.162. - Zanfir; Proprietar: Lilieana Zanfir; Magazine: 10-Zanfir; C.a. (2015): 26,1 mil. euro; Salariați (2015): 326. - Barta Ati; Proprietar: Lajos Barta; Magazine (2015): 10- CBA Barta Ati și Barta Ati Cash & Carry; C.a. (2015): 21 mil. euro; Salariați (2015): 214. - Darina Com; Proprietar: Aurel Baciu; Magazine (2015): 15-Darina; C.a. (2015): 15,4 mil. euro; Salariați (2015): 263. Mai sunt menționate enumerativ: Unicarm (87 de magazine-2015), Sergiana (47-2015) și Diana (40-2015). În Raport nu se menționează că aceste rețele sunt ale unor companii de procesare a cărnii. Consum de lactate extrem de scăzut Potrivit raportului olandez, piața lactatelor din România cumulează cca 800 de milioane de euro, la un consum estimat de INSSE, pentru 2015, de 5,79 de litri pe persoană, în timp ce Euromonitor ne creditează cu un consum de lapte ambalat de 13,5 litri. Citând ca sursă APRIL, Raportul afirmă că 60 % din producția de lapte este pentru auto-consum. Categoria de populație care consumă cea mai mare cantitate de lapte este reprezentată de segmentul

feminin cu vârste între 15 și 34 de ani. Ponderea cea mai mare a consumului se înregistrează în orașele medii (87 %) și în cele mici (67 %). Raportul relevă că nivelul consumului de brânză și smântână depinde de numărul de persoane dintr-o familie dar cel mai înalt nivel statistic este de 1,86 kg. pe lună. Însă, media anuală a consumului de brânză din România este de cca. 5 kg. pe an, pe cap de locuitor, incluzând aici și brânza produsă și vândută de țărani. Olandezii au estimat un consum de iaurt de doar 7 kg./ an, în timp ce în Ungaria este de 11 kg., în Bulgaria, de 23, iar în Franța, de 30. Untul a avut cea mai accentuată creștere, cu 6,5 % în valoare și 2,5 % în volum, la finalul lui 2016, față de 2015. Totodată, Raportul evidențiază că produsele lactate ambalate au cunoscut în 2016 o creștere de 7,2 %, față de anul precedent. Estimarea, până în anul 2020, arată că va exista o creștere de 4,2 %, pe acest segment. Din categoriile de brânzeturi, se arată că 50 % reprezintă telemeaua și cașcavalul, 40 %, brânzeturile proaspete și doar 10 % brânzeturile tip gourmet. Potrivit Raportului, românii preferă net brânza din lapte de vacă (86 %), din lapte de oaie, doar 53 % și din lapte de capră, doar 20 %. Brânzeturile definite de olandezi drept ÓvegetarieneÓ nu înseamnă decât 3 % din opțiuni. 80 % dintre brânzeturi sunt cumpărate din magazine, 42 %, din piețele țărănești, iar 31 %, prin auto-aprovizionarea din mediile rurale.

Mărci și companii de lactate Clasamentele mărcilor și companiilor de lactate, întocmite de raportorii olandezi, arată în felul următor (nu sunt prezentate valori, dar se indică faptul că sunt ordonate cumulând indicatori de vânzare și notorietate): Mărci prezente pe piața românească: Danone - Danone Albalact - Lactalis Raraul - Lactalis Zuzu - Lactalis LaDorna - Lactalis Napolact - FrieslandCampina Olympus - Fabrica de Lapte Brasov Delaco - Bongrain Hochland - Hochland Covalact - Covalact (nr: Lactalis) Friss - Covalact (nr: Lactalis) Sim - Simultan Lacto Food - Lacto Food Monor - Carmo-Lact Prod Gordon - Gordon Prod Five Continents - Five Continents Solomonescu - Lacto Solomonescu Therezia - Therezia Prodcom

acumulând un market share de 54,6 %. Cea mai consumată brânză provine de la Hochland (22 %), Napolact (15%), Delaco (12 %). Clasamentul olandezilor este completat (fără a da cifre), de Pilos și ÓGusturi româneștiÓ. În privința laptelui de băut, Top 3 este: ZuZu, LaDorna și Napolact, iar în privința iaurtului se indică drept lider de necontestat Danone, urmat de ZuZu.

Cei mai importanți furnizori externi pentru piața românească: Soignon Arla ZanettiGalbani Uhrenholt Meggle Albeniz

Conform datelor sintetizate în ianuarie 2016, LaDorna, Milli, Napolact, Oke și Zuzu au deținut 63 % din piața laptelui de băut, în timp ce mărcile Covalact, Delaco, Hochland, Napolact și Rarăul, au deținut 31 % din piața de brânzeturi. La aceeași dată, cele mai populare mărci de unt erau, în ordine: DeAlbalact, Covalact de Țară, Napolact, President și Lurpack (N.r.!?), REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 89


Repere / Piața Importurile de iaurt (decembrie 2015):

Comerțul extern cu lapte și lactate Foarte interesant capitolul care se referă la comerțul extern al României cu lapte și lactate. Iată, așadar, de unde se importă lapte și smântână în România (decembrie 2015): Ungaria: 34.906.820 euro Polonia: 7.776.880 euro Cehia: 5.866.770 euro Germania: 4.735.400 euro Grecia: 2.852.340 euro Slovacia: 1.617.760 euro Franța: 919.760 euro Belgia: 611.950 euro Bulgaria: 358.860 euro Austria: 345.930 euro Exporturile de lapte și smântână ale României (decembrie 2015): Grecia: 9.840.150 euro Bulgaria: 3.674.530 euro Itala: 1.314.760 euro Originea importurilor de zară, acidofile, smântână, neconcentrate, fără adaosuri (decembrie 2015): Germania: 10.959.610 euro Polonia: 8.456.390 euro Ungaria: 2.418.170 euro Bulgaria: 1.162.720 euro Cehia: 874.460 euro Belgia: 451.980 euro Austria: 252.110 euro Itala: 163.630 euro Greece: 150,240 euro Olanda: 107.730 euro Exporturile românești de zară, acidofile, smântână, neconcentrate, fără adaosuri (decembrie 2015): Ungaria: 5.048.260 euro Grecia: 2.500.060 euro Moldova: 2.402.290 euro 90 MEAT-MILK / MAI 2017

Germania: 6.418.810 euro Polonia: 4.330.300 euro Ungaria: 928.420 euro Bulgaria: 869.950 euro Cehia: 520.750 euro Belgia: 279.910 euro Austria: 252.110 euro Grecia: 141.850 euro Olanda: 41.980 euro Franța: 40.560 euro Exporturile de iaurt (decembrie 2015): Ungaria: 4.072.220 euro Grecia: 2.488.940 euro Moldova: 2.320.560 euro Importurile de unt (decembrie 2015) Polonia: 10.258.600 euro Germania: 4.653.630 euro Franța: 2.167.630 euro Slovacia: 1.387.530 euro Olanda: 933.750 euro Belgia: 928.100 euro Bulgaria: 589.810 euro Ungaria: 449.560 euro Cehia: 418.130 euro Grecia: 270.020 euro Exporturile de unt (decembrie 2015) Ungaria: 180.580 euro Grecia: 130.320 euro Moldova: 47.060 euro Importurile de brânză și caș (decembrie 2015) Germania: 67.402.190 euro Polonia: 17.788.340 euro Italia: 12.386.710 euro Ungaria: 9.069.920 euro Olanda: 5.397.010 euro Austria: 4.781.390 euro Bulgaria: 3.601.980 euro Franța: 3.471.020 euro Denemarca: 3.229.680 euro Cehia: 3.012.860 euro Exporturile de brânzeturi și caș (decembrie 2015): Grecia: 13.890.850 euro Italia: 6.013.490 euro USA: 4.609.320 euro

Din câte vedem cu ușurință, Raportul Ambasadei Olandei evidențiază categorica balanță negativă a României, deficit care, până în prezent, s-a accentuat. Consum mic și la carne Subliniind că, în capitolul rezervat Industriei de procesare a cărnii din România, Raportul Ambasadei Olandei nu specifică în niciun paragraf faptul că țara noastră își asigură în proporție covârșitoare, din producție internă, necesarul de produse din carne, documentul evidențiază opțiunea netă a românilor pentru carnea de porc, menționând, însă, că la finalul anului 2016, consumul pe cap de locuitor nu era decât de 29,7 kg./an, Ócu mult sub media europeanăÓ. Specialiștii din Țara Lalelelor menționează că segmentul cu cea mai mare creștere în ultima perioadă analizată a fost acela al mezelurilor și cârnaților, cu un plus de 10 %, la finalul lui 2016, față de 2015, cu peste 5 % cât se anticipase anterior. Drept pentru care, doar acest segment prezintă acum o valoare de peste un miliard de euro. Raportul olandez refevă, totodată, tendința consumatorilor spre produsele neaditivate și fără conservanți, precum și spre produsele tradiționale. Dar, cârnații și salamurile sunt în top-ul preferințelor: 82 % dintre români cumpără frecvent astfel de produse, iar nouă din zece români consumă zilnic salam sau cârnați. Cât privește profilul consumatorilor, segmentul de populație care cumpără frecvent mezeluri și cârnați este cel cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani. 33 % dintre cumpărători au studii superioare. 62 % dintre cumpărătorii de cârnați și salam sunt femeile care achiziționează aceste produse, în medie, de 5,9 ori pe săptămână. 59 % dintre cumpărături sunt efectuate în supermarket-uri, 26 % din comerțul tradițional, iar 15 % din magazine specializate. Analiza subliniază recenta orientare a românilor spre produsele premium, feliate, în special crud-uscate, care au avut în 2016 o creștere de 9 %. 40 % dintre români cumpără salam, 20 % cumpără cârnați proaspeți, 17 % cumpără specialități (în creștere cu 2,3 %, față de 2015), 15 %, cârnați afumați, iar șunca este preferată de 7 % dintre conaționali.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 91


afacere / siguranþa alimentarã Mărci și companii de carne

Clasamentul mărcilor românești de carne și produse din carne, întocmit de Ambasada Olandei, arată în felul următor (nu sunt publicate criteriile): Comtim - Smithfield Cris-Tim - Cris-Tim Matache Macelaru' - Cris-Tim Unicarm - Unicarm Fragedo - Transavia Coco Rico - Aaylex Agricola - Agricola Caroli - Caroli Foods Maestro - Caroli Foods Meda - Meda Prod '98 Reinert - H&E Reinert

Top 5 al mărcilor de mezeluri este următorul: Cris-Tim - Cris-Tim Caroli - Caroli Foods Aldis - Aldis Agricola - Agricola Campofrio - Caroli Foods Separat, Smithfield Group, Kosarom și Sergiana sunt evidențiate în document pentru integrarea producției.

Clasamentul mărcilor de produse din carne importate în România, este următorul: Jean Caby Italia Salumi Fiorucci Bauwens Galbani Espana e Hijos La Selva

Clasamentul producătorilor de carne de pasăre și produse din carne de pasăre, întocmit de olandezi, este următorul (decembrie 2015): Transavia: 64.976 t Avicola Buzau: 53.677 t Agricola International: 45.622 t Agrisol: 24.406 t Avicarvil: 20.617 t Ave Group: 16.699 t Avicola Slobozia: 12.856 t Bravcod: 12.611 t Avicod Broiler: 12.523 t

Companiile evidențiate de analiza Ambasadei Olandei, sunt următoarele (date statistice la finalul lui 2015): Smithfield Group; Proprietar: VH Group China; Marcă: Comtim; Export: 20 %; Cifră de afaceri: 174 milioane euro; Salariați: 795. Unicarm; Proprietar: Vasile Lucuț; Mărci: Unicarm (pentru carne), Premio Unicarm, Unimo, Unimo Plus, Bunicel etc. (pentru lactate); C.a.: 154,2 mil. euro; Salariați: 2.825. Transavia; Proprietar: Ioan Popa; Marcă: Fragedo; Export: UK, Franța, Spania, Grecia, Olanda, Croația, Bulgaria etc.; C.a.: 104 mil. euro; Salariați: 1.145. Aaylex Prod; Proprietari: Bogdan Stanca și Bogdan Gruia; Marcă: Coco-Rico; Export: Bulgaria, Cehia, UK, Olanda, Cipru, Franța, Germania etc.; C.a.: 98.8 mil euro; Salariați: 1.713. Agricola Internațional; Proprietar: Acționariat românesc; Marcă principală: Agricola; Premii Internaționale: ÓPuiul FericitÓ, ÓOuale de la gaini fericiteÓ și ÓSalam de SibiuÓ-Bruxelles; 92 MEAT-MILK / MAI 2017

Gold Stars ÓSuperior Taste AwardÓ - International Taste & Quality Institute - iTQi. Recunoștința Prodcom Impex; Proprietari: Radu și Cristina Timiș; Mărci: Cris-Tim, Matache Măcelaru', Vitality, Alpinia, Bunea Haiducul, Gostat; C.a.: 69,5 mil. euro; Salariați: 770. În paragraf separat, Caroli este menționat drept cel mai dinamic competitor de pe piața românească a cărnii. Materii prime și comerț internațional Deosebit de amănunțită, analiza Ambasadei Olandei a rezervat un clasament special materiilor prime utilizate în România, în procesarea cărnii. Top-ul ingredientelor, întocmit de olandezi, este următorul: Acidificatori și regulatori Emulsificatori

Fibre și prebiotice Ingrediente nutriționale Conservanți și antioxidanți Stabilizatori Coloranți Arome și potențatori de arome Fosfați Îndulcitori Vitamine și minerale Principalul producător național de condimente și aditivi este menționat a fi Supremia. (N.r.: Raportul a întocmit și un clasament al celor mai mari achizitori de aditivi și condimente, așadar, al celor mai mari utilizatori de astfel de ingrediente, dar nu îl publicăm.) Cei mai mari importatori de ingrediente, pentru piața românească, sunt: Alinda Ro Azelis Romania Enzyme & Derivate

Importurile de carne-materie primă ale României (decembrie 2015): Germania: 158.152.350 euro Ungaria: 113.874.200 euro Spania: 61.171.830 euro Polonia: 60.185.930 euro Olanda: 59.841.240 euro Italia: 22.966.660 euro Belgia: 18.084.920 euro Danemarca: 15.162.090 euro Bulgaria: 11.583.070 euro Austria: 11.310.700 euro Exporturile României de carne (decembrie 2015): Marea Britanie: 39.790.540 euro Bulgaria: 30.693.770 euro Franța: 29.260.490 euro N.r.: Acum, că aveți datele, interpretarea și opiniile vă aparțin.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 93


repere / Profil de manager

Ilie Stoian

Radu Timiș Jr.

Director Comercial:

ÓVoi face din CrisTim cea mai mare firmă din Industria Alimentară românească!Ó

Rar mi-a fost dat, ca jurnalist, să întâlnesc în ultimii ani un tânăr precum Radu Timiș Junior. Să știți că pentru el nu este deloc ușor. Are pe umeri o uriașă responsabilitate, iar asta se vede. Are însă inocența și exuberanța care, bine strunite, îl vor face să reușească. Cris-Tim împlinește anul acesta 25 de ani. Este o firmă respectată, matură. Dar, Cris-Tim are viitor, un viitor gândit de Radu Timiș ÓCel BătrânÓ pentru o sută de ani. Iar suta la care se gândește nu poate fi atinsă decât de următoarea generație, și apoi de următoarea, de următoarea și tot așa, trecând peste. Și, încă un lucru: Aveți încredere în Radu Timiș Jr. dar, mai ales, feriți-vă! Nu vă amăgiți că seniorul se apropie de înțelesul poeziei lui Nicolae Dan Fruntelată, care se intitulează ÓLa bătrânețe, lupii tineriÓ, pentru că Radu Timiș Jr. e tânărul lup care își trăiește clipa; de acum, e lumea lui!

Viața mea este legată de Cris-Tim Meat.Milk.: Domnule Radu Timiș Junior, câți ani aveți? Radu Timiș Junior: Douăzeci și trei. MM: Unde v-ați efectuat studiile? RTJr.: Mi-am început studiile de management al afacerilor la Madrid, iar apoi le-am completat la București, la Academia de Studii Economice. MM: Ce a însemnat Cris-Tim, în copilăria și adolescența dumneavoastră? RTJr: A reprezentat o foarte mare șansă, pentru că am căpătat de mic o foarte bună imagine a ceea ce înseamnă un business mare, complicat. MM: Cum este acum? RTJr: Lucrurile s-au schimbat foarte mult, pentru că sunt deja de trei ani în companie. Mă implic extraordinar de mult. De fapt, viața mea este legată de Cris-Tim. Am trecut prin toate etapele și nu 94 MEAT-MILK / MAI 2017

am fost genul de om care are impresia că, dacă stă pe un scaun, cunoaște afacerea. O afacere precum Cris-Tim presupune foarte multă implicare și foarte mult efort. MM: Cât timp petreceți în firmă? RTJr: 10, 11 ore pe zi. MM: Câte zile? RTJr: Șase zile pe săptămână: de luni până vineri, în firmă, iar, sâmbăta sau duminica, am program de magazin, urmărind piața, tendințele, observând concurența, deși nu ne place să ne raportăm la ea. Nu suntem genul de companie copy-paste. Asta a fost, de fapt, o mare problemă a industriei de mezeluri, pentru că toată lumea copia ce fac alții, neînțelegând că acest lucru duce la scăderea calității produsului, la scăderea imaginii pieței; pentru că, atunci când te bați pe același grup de produse generice, ajungi să te bați pe preț, pe calitate și intri într-o spirală descendentă care nu poate face decât rău. Noi, însă, prin tot ce am făcut, am vrut să creștem piața cu totul, devenind lideri, pentru a dicta tonul.


Există un conflict constructiv al generațiilor MM: Tatăl dumneavoastră are o personalitate foarte pregnantă. Ați fost apăsat de felul său de a fi? RTJr: Da, mereu. Pentru că, desigur, și el are niște pretenții mari de la mine și va avea mereu. Desigur, între noi există și un conflict al generațiilor, pentru că una a fost educația și unul a fost accesul la informație pe care le-a avut domnul Președinte, și cu totul altele au fost pentru mine. Noi, aceia care venim din spate, suntem mult mai informați, mult mai documentați. Vedem mult mai atent că lumea se schimbă foarte repede. Dar, cel mai mare element generator de conflicte este acela că el a creat afacerea de la zero; iar atunci, ca atreprenor, când iei anumite decizii, poate le iei pe fond emoțional, nefiind cele mai bune. Fiind încă de la început conectat la afacere, la un momendat nu mai poți privi și dinafară, nu te mai poți detașa. Însă noi am fost învățați să privim un business în mod rațional, nu cu emotivitate. De aici, principala sursă de conflicte, dar subliniez că ele sunt constructive. MM: Aveți conflicte cu Domnnia Sa? RTJr: Am mereu conflicte cu el, pentru că el vede lucrurile într-un fel, eu în altul, însă ajungem la un numitor comun, atât timp cât deciziile sunt argumentate cu cifre și date. MM: De câte ori vă dă dreptate într-o săptămână? RTJr: (râzând) Dacă avem cinci conflicte, cinci probleme de rezolvat într-o săptămână, îmi dă dreptate de două ori. Deci, ca medie, stăm bine. (zâmbește din nou) MM: Ce v-a reproșat domnul Timiș, în acești trei ani? RTJr: Să știți că n-am fost acel copil care a venit direct în CrisTim, eu mi-am deschis anterior și alte două afaceri. În plus, înainte de a veni aici am lucrat la Price Waterhouse. Iar faptul că m-am dus și în zona de atreprenoriat,făcându-mi propriile afaceri, mi-a dat multă încredere și multă forță, pentru că mi-am dovedit că pot, chiar dacă, recunosc, am avut mereu susținere și ajutor. Cât despre reproșuri, de foarte multe ori par a fi superficial. Însă e greu. În această eră a informației, a libertății de mișcare, mintea mea tinde să mai și fugă. Îți vine o idee azi, una, mâine, dar dacă am învațat un lucru bun, în ultima vreme, este acela că trebuie să fii concentrat pe ce știi să faci mai bine. Dacă te duci în prea multe zone sau te extinzi în zone pe care nu le stăpânești, nu poți face lucrurile bine.

O generație superficială MM: Cum ați caracteriza generația din care faceți parte? RTJr: O generație superficială. Pentru că noi nu am fost împinși de nevoi, ca să facem ceva. Iar când nu ești împins de nevoi, trebuie să ai un caracter deosebit, ca să faci ceva în viață. Or, sunt puțini tineri din generația mea care au așa ceva. Trebuie să ai un caracter puternic și o educație foarte solidă, ca să ai acea dorință de a crea ceva. Foarete mulți tineri care vin din familii cu posibilități, având totul de mici, permițându-și foarte multe, nu mai sunt capabili să înțeleagă magnitudinea lucrurilor în care se află și nu își găsesc locul în societate. Din această cauză, avem o mare problemă: negăsindu-și locul, le este foarte greu să se integreze. Iar, cu cât avansează în vârstă, cu atât le este mai greu. MM: Cu siguranță, însă, îmi puteți da și exemple pozitive. RTJr: Sigur că da. De exemplu, Teodora Popa, de la Transavia, o bună prietenă cu care comunic de mulți ani și care se implică în afacere, pentru că îi place foarte mult. Este genul de om care lucrează pe obiective. MM: Ați știut de prima oară că o să intrați în această afacere? RTJr: Mai bine spus, am simțit asta. Am fost mereu pasionat de vânzări, de marketing. MM: Vedeți implicarea ca pe o datorie? RTJr: Niciodată. Sigur, acum, fiind în companie, munca și realizările mele sunt și o datorie morală, față de mine, în primul rând. Iar faptul că merg pe acest drum a fost strict alegerea mea. MM: Vă dați seama de responsabilitatea pe care o aveți? RTJr: Este extraordinar de mare, mai ales când vii după omul care a creat afacerea de la zero. Dificil a fost acel prim contact cu oamenii, pentru că tu vii din postura de privilegiat. Totul e ca tu să îți urmărești obiectivele și să nu intri în acest joc periculos, în care poți fi favorizat. Mie de acest lucru mi-a fost teamă, la început.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 95


afacere / siguranþa alimentarã

Sunt parte a unui întreg

Banii trebuie să fie consecința faptelor

MM: Care este succesul dumneavoastră cel mai mare, de când sunteți la Cris-Tim? RTJr: Îmi e greu să dau un singur exemplu: e vorba de lansări de produse, de optimizări de game, de dezvoltarea pe zona de marketing, de comunicare, de relații publice.

MM: Revin la o temă anterioară: Este superficialitatea o caracteristică a generației dumneavoastră? RTJr: Nu neapărat, dar imaginea generațiilor care vin din urmă este tot mai negativă. Lumea în care trăim, anturajul, mediul tot mai infect, denaturează caracterul colegilor de generație. Problema mare este aceea că tinerii nu mai au idealuri. Însă, văd tineri pentru care banul este important, neînțelegând că banii trebuie să fie doar o consecință a ceea ce faci. Generațiile care vin din urmă nu înțeleg că munca este singura opțiune care le-a mai rămas, pentru că au apus vremurile când piața suporta orice, când puteai vinde orice. Consumatorul a devenit mult mai educat, mult mai pretențios.

MM: Care sunt dificultățile cu care vă confruntați? RTJr: În primul rând, este o presiune foarte mare în piață, din partea retailului. Noi, românii, n-am știut să ne protejăm piața și să ne susținem producția internă. Nu facem altceva decât să ne omorâm industria. Dar, asta e globalizarea, trebuie să faci față. Desigur, trebuie să vinzi și la Lidl, de exemplu, dar trebuie să te mulțumești cu marjă impusă de ei. Iar momentul deciziei este extraordinar de important și de greu, și de tine depinde totul. MM: Vă simțiți în stare să răspundeți acestor provocări? RTJr: Sigur că suntem în stare. MM: Nu, dumneavoastră, personal, vă simțiți în stare? RTJr: Ba nu, nu eu, personal, ci toată compania, pentru că eu sunt parte a unui întreg! Însă, direcția spre care merge acum Crist-Tim este aceea a calități foarte înalte a produselor. Dorința noastră este ca, la fiecare categorie de preț, să oferim consumatorului cea mai bună alternativă. Brandul Cris-Tim este un etalon pentru piață și niciodată nu va coborî de la acest nivel extrem de ridicat.

96 MEAT-MILK / MAI 2017

MM: Ce sfat a-ți da colegilor de generație? RTJr: I-aș sfătui să-și trăiască viața în mod echilibrat și organizat și să fie extrem de disciplinați. Și eu, la fel ca tatăl meu, am făcut sport și am deprins disciplina de acolo. Dacă nu ai disciplină, nu vei reuși. MM: Ce sfat ați da proprietarilor de afaceri, colegi de generație cu domnul Radu Timiș, care au copii de vârsta dumneavoastră? REJr: Le-aș spune să fie mereu aproape de copiii lor, dar fără a-i obliga să facă un anumit lucru. Apoi, să le dea ocazia să greșească. Și eu am greșit, dar până nu m-am dat cu capul de pereți, nu am învățat, nu am crescut. MM: Sunteți aici, veți fi aici. Unde vedeți Cris-Tim-ul peste alți 25 de ani? RTJr: Îl văd ca fiind cel mai mare grup alimentar din România. Iar eu, împreună cu tot ce înseamnă această afacere, voi face din Cris-Tim cea mai mare firmă din Industria Alimentară românească. MM: Vă mulțumesc și vă urez mult succes!


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 97


Repere / Management

Mircea Demeter

5 pași

pentru a crea un plan de marketing eficient Toată lumea are nevoie de un plan de afaceri dar mulți antreprenori nu realizează că un plan de marketing este la fel de important. Spre deosebire de primul, planul de marketing se concentrează pe câștigarea și păstrarea clienților, fiind strategic și conținând cifre, fapte și obiective. Un plan de marketing bun va folosi toate instrumentele și tacticile posibile, pentru a atinge obiectivele de vânzări. Este planul de acțiune prin care vă veți vinde marfa și, în funcție de cât de bine îl veți concepe, va depinde și rezultatul obținut. Iată câteva sfaturi despre care specialiștii publicației "Entrepreneur", spun că funcționează. Pasul 1: Faceți o analiză a situației Acest prim pas vă definește compania, produsele sau serviciile, fiind nevoiți să evidențiați beneficiile pe care le oferiți clienților, față de concurență. Țineți cont că publicul-țintă a devenit extrem de specializat și segmentat. Indiferent de industrie, poziționarea produsului sau serviciului necesită în mod competitiv o înțelegere a pieței dumneavoastră. De aceea, nu numai că trebuie ca analiza trebuie să descrie piața, dar trebuie vă ofere date despre ceea ce oferă concurența, fiind în măsură să demonstreze modul în care produsul sau serviciul dumneavoastră oferă o valoare mai bună. Analiza situației trebuie să vă evidențieze punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările. Punctele forte și punctele slabe se referă la caracteristicile care există în cadrul propriei afaceri, în timp ce oportunitățile și amenințările se referă la exterior. Pentru a determina punctele forte ale companiei, luați în considerare caracteristicile care fac ca produsele propriei firme să fie superioare altora și elementele care oferă afacerii dumneavoastră un avantaj competitiv. Pe de altă parte, punctele slabe pot însemna orice, pe o piață extrem de saturată. 98 MEAT-MILK / MAI 2017

În continuare, analiza trebuie să vă descrie oportunitățile externe pe care le puteți valorifica, evidențiint nișa de expansiune pentru produsul dumneavoastră. Nu uitați să includeți orice amenințări externe și capacitatea companiei de a câștiga cotă de piață, astfel încât să puteți depăși aceste amenințări. Poziționarea produsului implică două etape. În primul rând, trebuie să decideți modul în care vă veți diferenția pe piață. Decideți ce tip de consumator este cel mai probabil să vă cumpere produsul. Ce vindeți? Comoditate? Calitate? Produse la preț redus? Nu se poate oferi totul. Dar, știind ce doresc clienții, veți ști ce să oferiți.


Pasul 2: Definiți-vă consumatorul țintă Definirea unui profil simplu al clientul dumneavoastră potențial este următorul pas. Puteți defini etapele și perspectivele, pornind de la datele demografice de vârstă, sex, componența familiei, veniturile și aria geografică, dar și stilul de viață. Pentru aceasta, răspundeți la următoarele întrebări: Vizați clienți conservatori, sau inovatori? Lideri, adepți, ori subordonați? Timizi, sau agresivi? Tradiționali, sau moderni? Introvertiți, sau extrovertiți? Cât de des au cumparat ceea ce intenționați să vindeți? În ce cantitate? Dacă aveți o afacere business-to-business, vă puteți defini publicul vizat în funcție de tipul de activitate, locuri de muncă, dimensiunea afacerii, amplasarea geografică sau orice alte caracteristici care vă fac perspectivele a fi favorabile. Până la urmă, nu contează cine este publicul țintă, dar asigurați-vă că l-ați definit strict și corect, deoarece acesta va fi ghidul dumneavoastră în campaniile de publicitate și de relații publice.

Pasul 3: Întocmiți lista obiectivelor de marketing Sabiliți-vă ce vă doriți de la planul dumneavoastră de marketing, stabiliți-vă clar obiectivele. De exemplu, vreți o creștere de 20 % a vânzărilor pe trimestru? Stabiliți o listă scurtă de obiective și stabiliți elementele de evaluare, astfel încât să știți ce și cât mai aveți de făcut dar și când le-ați atins.

Pasul 4: Elaborarea strategiilor și a tacticilor Acest pas este inima și sufletul planului de marketing. Acum este timpul pentru detaliu, elaborând tacticile pe care le veți utiliza pentru a vă realiza obiectivele. Un bun program de marketing vizează perspective în toate etapele ciclului de vânzare. Unele tactici de marketing, cum ar fi formele multiple de publicitate, relații publice și marketing direct, sunt foarte bune pentru a ajunge la așanumitele Órezultate reciÓ. ÓRezultatele caldeÓ țin de afect și vor fi bazate pe permisiune,

promisiune ținută față de client, programe de loialitate sau, de exemplu, evenimente de apreciere a clienților. Cele mai apropiate persoane care pot fi vizate sunt cele care au fost în contact cu firma și produsul dumneavoastră, fiind pregătite pentru a închide o vânzare sau, în cazul produselor de larg consum, pentru a decide achiziția la raft în favoarea dumneavoastră. Pentru a completa secțiunea tacticilor, elaborați strategiile primare de marketing, incluzând o varietate de tactici pe care le veți folosi pentru a ajunge la clienții potențiali în orice punct din ciclul de vânzări. De exemplu, puteți combina panouri publicitare în aer liber cu pu-

blicitatea print, sau promovarea on-line cu acțiunile (aparent) de divertisment în care veți implica potențialii clienți, plusând astfel la capitolul Órezultate caldeÓ, așadar, fidelizându-vă clienții. Pentru a identifica mixul de marketing ideal, aflați ce mass-media utilizează publicul dumneavoastră țintă, pentru a vă transmite mesajele, dar nu omiteți publicitatea de menținere a imaginii firmei și a produsului dumneavoastră, chiar dacă aceasta nu este legată strict de vânzări.

Pasul 5: Stabiliți bugetul Pentru a atinge obiectivul propus, va trebui să alocați un procent din vânzările brute estimate, pentru bugetul anual de marketing. Desigur, atunci când începeți o afacere, acest lucru poate însemna un împrumut sau auto-finanțare. Dar aveți în vedere că acest lucru este absolut esențial pentru succesul afacerii dumneavoastră. Atenție! Cu cât veți folosi mai multe tipuri de tactici, cu atât veți cheltui mai mult și, pe măsură ce le veți folosi, s-ar putea să depășiți bugetul. Dacă nu îl puteți suplimenta, ajustați tacticile și instrumentele până când veți avea un amestec care este accesibil și care se încadrează în bugetul planificat, lucru care este indicat să îl faceți de la bun început. Cheia este să nu opriți acțiunile de marketing, indiferent ce s-ar întâmpla.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 99


REpere / Internațional Mircea Demeter

Hard-Brexit și CETA,

bolovanii din buzunarele afacerilor europene cu lapte și carne Două evenimente de importanță uriașă au avut loc în 2016, evenimente care sunt în derulare și care vor avea un impact major asupra economiei mondiale și, aplicat, industriilor de carne și lapte ale Uniunii Europene. Ce impact vor avea HardBrexit și CETA? Deocamdată, cele două par un fel de bolovani care vor atârna extrem de greu, în viitor. Să nu ne pierdem însă speranța, întotdeauna poate fi mai rău!

100 MEAT-MILK / MAI 2017

Brexit: Tablou economic general Potrivit analiștilor de la Bloomberg, Brexit-ul constituie deja un punct de cotitură pentru viitorul Marii Britanii, dar și pentru ce va rămâne din Uniunea Europeană. Pentru Marea Britanie, Bloomberg estimează că Produsul Intern Brut pe care îl va obţine până în 2021 va fi cu 2% mai mic, decât în cazul continuării statutului său de membru UE. Massachusets Institute of Technology estimează o reducere a producţiei britanice cu 9,5% pe cap de locuitor, Bank of America, de -5 %, Merrill Lynch, de 5-10% din PIB, în decurs de 15 ani, iar Morgan Stanley avertizează că, în lipsa încheierii

unui tratat comercial care să ducă Marea Britanie dincolo de convenţiile World Trade Organization, creşterea sa potenţială va avea de suferit cu jumătate de procent în fiecare an. Cât privește europenii, cancelarul Austriei, Christian Kern, a spus că UE trebuie să se asigure că Londra va avea o poziţie dezavantajată în urma deciziei de a părăsi Uniunea, iar cancelarul german, Angela Merkel, a lăsat de înţeles că va adopta o poziţie fermă în discuţiile de separare. Ceea ce Marea Britanie urmăreşte în acest moment pentru asigurarea prosperităţii sale este stabilirea unor tratate comerciale cu UE. Totuşi, chiar cu un astfel de tratat, limitarea circulaţiei forţei de muncă rămâne o ameninţare.

Mai puțini bani pentru fermierii europeni Este evident că, ulterior ieșirii efective a Regatului Unit din Uniunea Europeană, fermierii nu vor avea o soartă similară celei de acum. ÓUniunea Europeană trebuie să reducă subvențiile fermierilor, pentru a face față așteptatei scăderi a bugetului destinat agriculturii, în urma ieșirii Marii Britanii din blocul comunitarÓ, a declarat pentru Der Spiegel Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan. În opinia acestuia, Ófermierii care adoptă practici sustenabile în cultivarea pământului ar trebui să fie cei mai mari beneficiari ai viitoarelor subvențiiÓ. Phil Hogan a adăugat: ÓDacă fermierii vor să obțină subvenții directe, trebuie să contribuie mai mult la obținerea obiectivelor comuneÓ, anunțând că intenționează să reintroducă o propunere pe care Germania a respins-o până acum, prin care vor fi reduse semnificativ subvențiile pentru beneficiarii cu ferme mari: ÓTrebuie să găsim metode de a acorda mai mulți bani fermelor mici și mijlociiÓ, a mai spus Comisarul European.


Accesul britanicilor pe piața europeană a cărnii este crucial Jucătorii din Industria britanică a cărnii afirmă că Brexit-ul aruncă afacerile într-o Ózodie delicatăÓ, asta, după ce relațiile comerciale cu țările din Occident au fost cât se poate de bune, timp de peste 40 de ani. Argumentând dificultățile viitoare, Soren Tingaard, reprezentant al companiei Danish Crown, a declarat pentru Global Meat: ÓMarea Britanie va continua să importe o mare cantitate de carne-materie primă dar, deja, importurile au devenit mai scumpeÓ. La rândul său, Sarah Brountley, analist al Euromonitor Internațional, a declarat pentru aceeași sursă că ÓBrexit-ul a aruncat afacerile din domeniul cărnii într-o zonă a incertitudiniiÓ. Cei mai temători sunt proprietarii de afaceri din zona ready-meal, iar la problema aprovizionării cu carne-materie primă se adaugă și cea a aprovizionării cu ambalaje, pentru că, deși Industria specifică din Marea Britanie este foarte dezvoltată, pentru mulți ambalatori este mult mai profitabil să importe utilaje și ambalaje din Uniunea Europeană, de o calitate foarte bună și mult mai ieftine. În acest sens, trebuie să subliniem că, odată cu reorganizarea condusă de Margret Tatcher în anii 70, economia Marii Britanii a fost dezindustrializată, țara fiind doar un centru de profit financiar și servicii. Dar, punctul cheie al discuției l-a atins Liz Murphy, CEO al International Trade Meat Association, aceea care a declarat că Óaccesul britanicilor pe piața europeană a fost, rămâne și va fi și în viitor, crucialăÓ! Potrivit datelor, 87 % dintre cei care ac-

Rabobank: Prețul mondial al cărnii va crește În condițiile în care, în 2015, importurile de carne ale Marii Britanii au fost de 80 %, specialiștii Rabobank apreciază că prețul mondial al cărnii va crește, iar industria va fi Ósub presiune acceleraratăÓ. Sursele principale de import de carne, ale Marii Britanii sunt Danemarca, Germania și Olanda, potrivit Global Meat News. Justin Sherrard, Global Strategist of Animal Protein-Rabobank, a declarat că Óeste inimaginabil ce s-a întâmplat, iar britanicii din sectorul cărnii vor plăti scump ieșirea din Uniunea Europeană. Retailerii negociază în felul lor și s-ar putea ca, pentru un timp, prețurile la carne să rămână neschimbate. Dar, dacă Marea Britanie nu va obține statut favorizant, în procesul de ieșire Óde factoÓ din Uniunea Europeană, atunci, englezii vor avea o mare problemăÓ, a precizat strategul Rabobank.

tivează în Industria britanică a cărnii, au votat împotriva Brexit! Afacerile cu lapte și lactate vor fi bulversate total Tomas Pietrangeli, Managing Director la Arla Foods UK, a declarat pentru Financial Times că, odată cu anunțarea de către premierul britanic, Theresa May, a programului de HardBrexit, Industria alimentară britanică trebuie să își concentreze forțele într-un proiect comun de salvare a intereselor, adăugând că s-a angajat să identifice modalitățile cele mai eficiente pentru acest obiectiv. Pietrangeli a mai declarat că Hard-Brexit aduce nu doar incertitudine: ÓIndustria alimentară britanică va avea de suportat daune grave, odată cu auto-excluderea de pe Piața Co-

mună a Uniunii Europene. În primul rând, vor avea de suportat majorări de taxe, atât la import, cât și la export. Apoi, deși Theresa May a anunțat că va crea un sistem extins de facilități fiscale, efectul acestora va fi anulat de supra-impozitarea forței de muncă a emigranților, în condițiile în care, în agro-zootehnia și Industria alimentară britanică, forța de muncă din import reprezintă 45 %.Ó Pietrangeli a adăugat că a purtat discuții cu fermierii, asociațiile profesionale, și oficiali ai Guvernului, cu privire la impactul potențial al HardBrexit-ului, asupra industriei. ÓÎn timp ce naționaliști inconștienți, proveniți din mediul politic populist, și-au exprimat entuziasmul, am auzit o multime de povesti diferite, temeri și preocupări cu privire la

posibilul impact negativ, venit din partea celor implicați direct în aceste activități: fermieri sau manageri.Ó Referitor la piața lactatelor din Marea Britanie, Pietrangeli a declarat: ÓNu prea există noi oportunități, pentru că piața internă e stabilă, iar accesul la piețe mai aproapiate de casă vor fi limitate de bariere fiscale. În plus, să nu ne imaginăm că englezii vor exporta prea mult pe piața Commonwealth-ului și nici un aranjament cu Putin nu prea e posibil. Cum să concurezi, de la Londra, piața Australiei sau a Noii Zeelande!? Cum și cât să exporți în India sau China, încât să acoperi diminuarea exporturilor de pe piața Europeană!? Cât privește piața Statelor Unite, aceasta pare blocată de politica lui Donald Trump.Ó

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 101


REpere / Internațional

unea Europeană pentru carnea, laptele și produsele canadiene sunt foarte dure. Katye Doherty a declarat în acest sens: ÓSă vedem, deocamdată, dacă fermierii și procesatorii canadieni vor fi dispuși să-și crească prețurile de producție, pentru a putea îndeplini condițiile de siguranță și calitate existente în UE. Dacă vor identifica oportunități în acest sens, vor avea o altă abordare a producției. Dacă nu, avantajul va fi mai mult de partea europenilor.Ó

Jean-Luc Meriaux: Vom supraveghea strict importurile din Canada Jean-Luc Meriaux, Președinte al UECBV, a declarat pentru Global Meat News: ÓVom supraveghea foarte atent importurile de carne din Canada. Oricum, se știe că hormonii de creștere sunt interziși în Uniunea Europeană, precum și ractopamina, în cazul cărnii de porc. Mai mult, partenerii canadieni au recunoscut standardele europene privind bunăstarea animalelor și siguranța alimentară și, dacă vor dori să exporte pe piața comunitară, vor trebui să se conformeze strictÓ. Jean-Luc Meriaux, a adăugat că ÓEuropa va evita orice dezechilibru comercial, mai ales că sectorul cel mai vizat pare a fi, deocamdată, cel al creșterii bovinelor de carne. Însă, în cazul în care partenerii canadieni se vor conforma, sunt convins că sectorul de producție al cărnii din Europa va fi campionul Acordului CETAÓ.

CETA e deocamdată o sperietoare Referindu-ne la celălalt eveniment major, să reamintim că Uniunea Europeană și Canada au semnat la Bruxelles Acordul de Liber-Schimb. Potrivit unei analize publicată în Global Meat News, CETA este de așteptat să aducă exportatorilor europeni economii de mai mult de 500 de milioane de euro pe an. În cadrul acordului, Europa va fi în măsură să importe sute de mii de tone de carne canadiană fără taxe vamale, dar și lapte. Însă, importurile din Canada trebuie să îndeplinească normele UE, ceea ce înseamnă că trebuie să fie libere de medicamente de stimulare a creșterii, scoase în afara legii de UE în 1981. 102 MEAT-MILK / MAI 2017

Katie Doherty, Manager de Politici al Asociației Internaționale de Comerț al Cărnii, a declarat că acordul de liber schimb va spori competitivitatea exportatorilor din UE, în Canada: ÒSemnarea CETA-ALS este o veste bună pentru importatorii și exportatorii din UE, deopotrivăÓ, a declarat Doherty, care a adăugat: ÒLa punerea în aplicare a acordului, exportatorii din UE vor beneficia de acces nelimitat, fără taxe, pe piața canadiană, nemaifiind nevoie să concureze cu alte țări, în cadrul contingentelor. Europenii, probabil, nu vor vedea Tratatul ca un beneficiu, până când producătorii canadieni vor decide să mizeze pe aprovizionarea pieței europene. Dar, atunci cand o vor face, beneficiile vor

fi considerabile, mai ales pentru procesatori. În plus, este important că acest ALS a reușit, lăsând o mai bună promisiune pentru viitoarele acorduri de liber-schimb ale UE, într-o lume cu un tot mai mare sentiment izolaționist.Ó De cealaltă parte, este de așteptat ca UE să-și păstreze accesul nelimitat, fără taxe, pentru exporturile în Canada, câștigând de asemenea acces la un tarif gratuit nelimitat la carnea de vită și de mânzat și accesul nelimitat pentru carnea preparată, la lapte și produse lactate. Dar, pe bătrânul continent există o teamă accentuată. Oficialii UE spun însă că această teamă este nejustificată, de vreme ce condițiile impuse de Uni-

Până una alta, însă, acordul CETA este mai mult o sperietoare, dar o sperietoare care nu trebuie să găsească pe nimeni nepregătit. Din păcate, însă, acordul canadiano-european este folosit și ca instrument de propagandă ieftină, împotriva liberului comerț. Oricum, până la intrarea efectivă în vigoare, Acordul trebuie aprobat de parlamentele fiecărui stat membru al Uniunii Europene.


REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 103


UTIL / Idei de afaceri Miruna Sorescu

Fabrica de nutrețuri combinate Fabricile de nutreţuri combinate care procesează materii prime agricole, sunt o adevărată mină de aur pentru cei care vor să investească pe termen lung, în agricultură. Cifra de afaceri a acestora a ajuns la peste 800 milioane de euro pe an, practic, dublând valoarea celor 2 milioane de tone de cereale, pe care le procesează și le trimit, pentru hrană, către fermele de porci și păsări de pe piața locală. Un efort care merită Potrivit datelor Asociației Naționale a Fabricanților de Nutrețuri Combinate (ANFNC), cei mai mari producători de nutrețuri pentru animale sunt Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din România, urmată de liderii pieții cărnii de pasăre, Agricola Bacău și Transavia. Foarte sugestivă este și cifra de afaceri a celor mai mari 20 de companii care produc nutrețuri combinate, companii care, la un loc, ajung la o cifră de afaceri de un milliard de euro pe an! Chiar și în în cazul în care vorbim despre o micro-fabrică de nutrețuri combinate, este evident că o astfel de afacere nu poate fi demarată fără o investiție serioasă. Însă, aceasta merită toate eforturile financiare, plus că se va dovedi eficientă, pe termen mediu și lung. Ideal ar fi, într-o astfel de situație, ca fermierii să se asocieze pentru a acoperi costurile investiției într-o micro-fabrică, de aproximativ 100.000 euro, ceea ce le va acorda, ulterior, o independență financiară. Primirea ingredientelor Pentru fabricarea nutrețurilor se folosesc ingrediente primite în saci sau vrac. În saci sunt păstrate materiile prime folosite în cantități mici. În cazul cantităților mari, ingredientele sunt depozitate în silozuri. Tipul celulei se alege în funcție de produs și de durata depozitării. Într-un sistem complex pot fi găsite silozuri cu fund plat pentru stocare pe termen lung și silozuri cu fund conic pentru asigurarea încărcării FNC-ului cu cereale. Pentru materialele abrazive sau corozive pot fi utilizate silozuri din fibră de sticlă sau celule cu pereți din oțel inoxidabil. Toate aceste tipuri de produse trebuie supuse obligatori unui process de elimi104 MEAT-MILK / MAI 2017

nare a corpurilor străine. Principalele operațiuni aleacestei faze de curățare sunt asemănătoare cu acelea ale stocării cerealelor: desprăfuirea, înlăturarea bucăților de pământ, a resturilor vegetale sau ale bucăților metalice. Totuși, în cazul unei fabrici de nutrețuri, procesul are un grad mult mai mare de complexitate. Pe de o parte, echipamentele sunt mult mai precise, deoarece produsul trebuie să respecte criterii stricte de calitate. Pe de altă parte, sunt necesare linii de recepție pentru fiecare tip de material folosit: produse granulare, cereale, făinuri. Pe lângă curățare, în această etapă se realizează și cântărirea produsului. Această operațiune se efectuează în general automat, prin intermediul unui cântar de flux. Măcinarea Măcinarea ingredientelor crește digestia, ușurează amestecarea și granularea, iar în unele cazuri sporește densitatea. Prin acest proces, boabele de produs primar sunt fărâmițate într-o moară pentru a obține făina. Factorii determinanți pentru calitatea făinii rezultate sunt omogenitatea și temperatura la care ajunge produsul în timpul măcinării. În funcție de ingrediente și rețete, procesul de măcinare poate fi separat în câteva faze și pot fi utilizate diverse tipuri de echipamente. Ce trebuie să știți Multe fabrici de nutrețuri (FNC-uri) sunt concepute pentru un anumit tip de produs (pentru porci, pasăre, pentru pești), dar pot fi proiectate bucătării furajere care să lucreze cu o gamă largă de rețete. Indiferent de tipul fabricii, etapele de producție sunt aceleași: primire, măcinare, dozare, amestecare, paletizare, răcire, cernere și ambalare.


Un rol aparte Un rol aparte îl au echipamentele de amestecare, care sunt legate la sistemul de dozare și funcționează pe loturi. Amestecarea este un proces care durează câteva minute în cazul celor mai multe rețete. Materialele care intră în contact cu produsul au o calitate ridicată pentru a putea fi curățate repede și pentru a reduce riscul de contaminare dintre loturi.

Măcinarea se realizează cu echipamente care acționează asupra produsului în trei feluri: lovire, uzura și tăiere. Pentru cereale, cele mai folosite sunt morile cu ciocane. Acestea sunt aparate de măcinare pe bază de impact în care produsul este spart prin lovirea cu niște bare metalice numite ciocane sau ciocănele. Alte dispozitive utilizate uzual sunt morile cu role, în care boabele sunt presate între două roți zimțate. În cazurile produselor finite de înaltă calitate ( mâncare pentru animale tinere sau pești) pot fi folosite măcinătoare cu lame care lucrează la temperaturi scăzute.

Materiile prime, de pildă, pentru o șarjă de 500 kg sunt transportate și depozitate în buncărul instalației. Cântărirea se poate realiza folosind fie un cântar normal, fie buncărul de primire, care este echipat cu un cântar electronic programabil. Materiile prime existente în buncăr sunt transportate pneumatic, prin intermediul unor conducte, în moara cu ciocănele, unde are loc măcinarea. Capacitatea morii cu ciocănele este de 2.000 kg/oră. Între buncărul de cântărire și moara cu ciocănele se află separatorul magnetic, cu scopul de a reține impuritățile metalice. Măcinișul rezultat este transportat pneumatic printr-o conductă verticală în ciclonul care are și rol de buncăr de stocare. Din ciclon, măcinișul ajunge în malaxorul orizontal, unde are loc omogenizarea nutrețului cu premixurile. Aceste premixuri se găsesc depozitate într-un buncăr. Capacitatea cuvei malaxorului este de 500 kg, iar timpul necesar pentru malaxarea unei șarje este de 15 minute. Ulterior, nutrețul combinat obținut după omogenizare este descărcat prin pâlnia de evacuare, prevăzută cu două guri de însăcuire. Deci, credeti că merită să vă investiți banii într-o fabrică de nutrețuri combinate?

În multe situații este dificil ca un produs să fie măcinat complet într-o singură moară. De aceea, se pot lega în serie câteva echipamente de măcinare cu proprietăți de lucru diferite (de pildă, temperatura, tipul măcinării, dimensiunea particulelor rezultate). Dozarea materiilor prime După curățare și măcinare, materiile prime sunt introduse în recipiente care asigură o zonă tampon înainte de introducerea în amestecător. Transferul din aceste recipiente în amestecător se poate face în șarjă (lot) sau continuu și este controlat în totalitate electronic. Pe lângă modul de lucru, aspectul cel mai important este precizia cu care se face proporționarea produselor. Trebuie știut că o micro-fabrică de nutrețuri combinate asigură nutrețurile necesare pentru fermele mici și mijlocii. O astfel de instalație are în componența sa următoarele subansambluri: buncărul pentru materii prime (cereal, sroturi, etc), separatorul magnetic, moara cu ciocănele, ciclonul cu sistemul de filtrare, malaxorul orizontal și conductele pentru transportul pneumatic.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 105


SIESTA / Meridiane istorice

Transformarea agriculturii de la finalul Evului Mediu Ilie Stoian

După cum am văzut în ediția trecută a revistei noastre, revoluția mondială a agriculturii a început în Anglia, odată cu revoluția industrială, care, la rându-i, a schimbat fața întregii lumi. Ce impact au avut evenimentele din Anglia asupra Europei? Vom vedea, succint, în capitolul de față, dar și în următoarele ediții ghid fiindu-ne Robert T. Allen, istoric al Universității British Columbia din Vancouver-Canada. Factori de creștere a productivității Schimbarea relațiilor de muncă, a regimului proprietății terenurilor, apariția noilor tehnologii agricole dar, mai ales, revoluția industrială și urbanizarea, au modificat dramatic și favorabil productivitatea muncii agricole în Europa de Vest, încă din secolul XVI. Acest indice, al productivității, este esențial, iar estimările sunt mai ușor de interpretat în cazul în care este analizată evoluția nivelului de trai. În secolul XVI, venitul real al populațiilor a fost destul de similar în Europa de Vest. În Anglia, Belgia și Țările de Jos, venitul a fluctuat ușor. În schimb, în Europa de Nord-Vest, creșterea populației probează un venit foarte crescut și subliniază importanța dezvoltării economice determinată, inclusiv, de creșterea productivității muncii agricole. În perioada medievală târzie, Belgia și Țările de Jos au fost țările cele mai urbanizate din Europa, având agricultura cea mai productivă. Oricum, veniturile au fost întotdeauna ridicate în această regiune. Ulterior, salariile au scăzut moderat, dar au rămas cu mult mai mari decât în alte zone. Acest fapt a determinat la rându-i o productivitate agricolă foarte ridicată, încă din secolul al XVIII-lea, un număr redus de fermieri și o concentrare a populațiilor în zonele urbane.

106 MEAT-MILK / MAI 2017

Italia și Spania, rămase în urmă Spre deosebire de aceste țări, productivitatea agricolă din Italia și Spania nu a atins același nivel. În perioada modernă timpurie, în cele două țări au existat foarte puține schimbări structurale în agricultură și doar o creștere moderată a populației, înregistrându-se și o prăbușire a veniturilor. La rândul lor Franța, Germania, Polonia, Austro-Ungaria și Cehia și Slovacia au au avut economii predominant agrare, cu sectoare urbane în general mici, cel mult, medii. Productivitatea agricolă din aceste țări nu a excelat. Pe parcursul perioadei moderne a existat o anumită creștere a industriei prelucrătoare din mediul rural, în detrimentul ocupării în agricultură, dar au fost puține schimbări structurale. Drept urmare, productivitatea agricolă s-a menținut la niveluri modeste, deși a existat un oarecare avans în Franța și în Polonia secolului al XVIII-lea. În orice caz, în perioada modernă, veniturile au scăzut în toate aceste aceste țări. Olanda, cea mai performantă încă din secolul XVIII Analiza prin aplicarea procedurii Wrigley a structurii forței de muncă și a populației agricole din țările Europei de Vest, indică date surprinzătoare. Astfel, în Anglia modernă, deci, odată cu revoluția industrială, populația strict agrară nu mai reprezenta decât 23 % din total, restul migrând spre industrie, transporturi, comerț etc. Olanda, însă, oferă cel mai surprinzător rezultat. Conform unor istorici ai economiei agricole, precum De Vries sau Van der Woude, în unele zone din această țară, încă de la începutul secolului XVIII, doar 6 % din populație era constituită din fermieri, restul fiind concentrați în zone urbane mai mari sau mai mici. E drept, locuitorii micilor burguri aveau o viață semi-urbană, lucrând și parcele agricole, în paralel cu desfășurarea altor activități. Dar, datele din Olanda indică această țară drept cea mai dezvoltată, din punct de vedere al productivității muncii din agricultură.


SIESTA / Poveștile bătrânului lăptar

Lapte pentru viață, în deșertul etiopian Maria Demetriad

Pentru cea mai mare parte a anului, milioane de etiopieni sunt nevoiți din cauza secetei să se deplaseaze cu animalele în căutarea de pășuni sau apă, privind îngrijorați spre cer. De multe ori, ei se confruntă cu o secetă extremă care poate dura mai multe luni și care le poate ucide animalele, pierzându-și mijloacele primare de supraviețuire pe termen lung. Soarele, ca un blestem Dhaki Wako Baneta locuiește împreună cu soțul și cei trei copii ai lor la marginea orașului Negele, în sudul Etiopiei. Până de curând, în zori, ea se trezea să aducă lemne de foc și laptele de la singura lor vacă. Soarele este mereu deja sus, la acea oră, dar căldura uscată apasă încă de dimineață. Oamenii din întreaga comunitate fac același lucru, stabilind rutina fiecărei dimineți. Aceasta este viața păstorilor din Africa de Est, singura pe care o cunosc de generații întregi. Dar seceta amenință viața tuturor și, în cazul ei, mai ales supraviețuirea singurei vaci pe care o are Dhaki, și care stă în centrul bunăstării familiei. Bine drămuit, laptele ei nu numai că îi hrănea familia, dar îi oferea

și un foarte mic venit, într-un loc în care oportunitățile economice sunt extrem de limitate. În trecut, Dhaki aducea laptele muls în casă, iar apoi făcea un drum de 45 de minute până la cel mai apropiat drum, pentru a vinde puținul rămas. De multe ori, pentru că avea prea puțin, nu vindea nimic, laptele stricându-se iar ziua fiind pierdută, familia ei simțind stresul sărăciei și greutatea fiecărei zile. ÓGândesc ca o femeie de afaceriÓ Acum, însă, situația s-a schimbat. Datorită unui program USAID, femeia este ajutată să colecteze laptele de la vecini și să îl vândă în cantități mai mari,

direct către Abdulkadir ÒAbdiÓ Ahmed, un foarte mic procesator de lapte din apropiere, care a primit și el un ajutor american pentru a-și extinde afacerea și pentru a cumpără laptele lui Dhaki, producând iaurt, unt și brânză pe care le vinde în magazinul său. Astfel, Dhaki face bani pentru fiecare ulcior de lapte pe care îl vinde, transformând câștigurile în alimente și haine pentru copii, dar cumpărând și alte văcuțe. În plus, nemaiașteptând la marginea drumului, se întoarce acasă suficient de devreme pentru a petrece timp cu copiii și pentru a-și termina treburile casnice, înainte de a găti cina familiei. De curând, însă, familia a început să cumpere nutrețuri pe care le păstrează ca asigurare împotriva următoarei perioade de secetă, iar Dhaki are un sentiment de securitate pe care nu l-a avut niciodată înainte. ÒViața mea s-a schimbat acum, fiind un model pentru comunitatea în care trăiescÓ, spune Dhaky. Acum, gândește ca o femeie de afaceri, vrând să deschidă magazine mici în sat pentru a vinde zahăr, ulei, sare și alte lucruri esențiale. Ea intenționează să își extindă comerțul pe care l-a început, preluând laptele de la familiile locale dar și organizând un adevărat lanț de preluare și în alte sate. De asemenea, Dhaki vrea să le învețe și pe alte femei felul ei de a face afaceri.

REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE / MEAT-MILK 107


afacere / siguranþa alimentarã

AVANPREMIERÃ / ediÞia 38, IULIE 2017

Meat.Milk. REVISTA SPECIALIªTILOR DIN INDUSTRIILE DE CARNE ªI LAPTE

Meat.Milk. Editor

B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Email: office@infogroup.ro

Redacþia Director general: Mirela VASILE mirela@infogroup.ro

COVER

Cine face jocurile pe piața producției primare de carne și lapte? Ferma:

Controlul nivelului de fosfor în nutriția vacilor de lapte

Director proiect: Ilie STOIAN stoian@infogroup.ro Redactori: Maria Demetriad Miruna Sorescu Nora Marin Vasile Dusa Mircea Demeter Corecturã: infoGROUP Marketing&Publicitate: infoGROUP Layout & DTP Viorel Rucãreanu viorel@infogroup.ro Difuzare ºi abonamente office@infogroup.ro IT: Tiberiu Voicu / tibi@infogroup.ro Tipar: INFOGROUP MEDIA INVEST Tel/Fax: +4 021 223 25 21

Siguranță

Verificarea X-Ray a produselor din carne și lapte Tehnologii de procesare

Utilizarea vacuumului la fabricarea mezelurilor Depozitare, frig, transport

Echipamente de frig pentru sisteme de transport 108 MEAT-MILK / MAI 2017

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei Meat.Milk. aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST. Distribuþie Meat.Milk. este o revistã gratuitã care apare la patru luni, destinatã specialiºtilor din industriile de carne ºi lapte. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

Revista meat milk 37  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you