Page 1


capitol scurt

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

1


capitol scurt

CUPRINS Index alfabetic al firmelor din catalog............................................................................. 6 1. PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE........................................................ 15 proiectare, arhitecturã, urbanism, design, software, topografie, geodezie, geotehnicã, cadastru, laborator de construcþii, consultanþã în construcþii, dirigenþie ºi management de ºantier, acreditãri, certificãri, audit, controlul calitãþii, protecþia mediului, audit energetic

2. ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE CONSTRUCÞII LEMN, TÂMPLÃRIE LEMN, MOBILÃ................................................. 25 a ntreprenoriat, construcþii civile, industriale ºi agroindustriale, dezvoltator imobiliar, construcþii verzi, construcþii sere, construcþii în telecomunicaþii, servicii profesionale de mentenanþã imobile, construcþii ºi structuri din lemn, case lemn, tâmplãrie lemn, uºi ºi ferestre din lemn, lemn stratificat, tâmplãrie navalã, scãri lemn, semifabricate din lemn, tratarea ºi ignifugarea lemnului, europaleþi, ambalaje din lemn, cherestea, material lemnos, lemn de foc, brichete rumeguº, mobilã, feronerie, utilaje prelucrarea lemnului

3. CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII....................... 43 c onstrucþii ºi reþele edilitare, construcþii ºi reabilitãri drumuri, poduri, cãi feroviare, foraje, demolãri, fundaþii, excavaþii, perforare, tãiere ºi împuºcare beton, amenajarea teritoriului, hidroconstrucþii, infrastructurã, marcaje ºi indicatoare rutiere, semaforizãri

4. HALE, CONSTRUCÞII METALICE, CONFECÞII METALICE..................................... 54 h ale industriale, construcþii ºi structuri metalice, staþii carburanþi, panouri ºi accesorii, corturi industriale fier forjat, inox, sisteme de depozitare ºi rafturi metalice, grãtare, plase, site, þesãturi metalice, metalizãri, prelucrãri mecanice, fasonare, ºtanþe, matriþe

5. IZOLAÞII, MATERIALE IZOLATOARE, ACOPERIªURI............................................. 65  izolaþii (hidroizolaþii, termoizolaþii, fonoizolaþii), hidroizolaþii cu membrane PVC, materiale izolatoare, acoperiri speciale (protecþii anticorozive, tratãri suprafeþe, protecþie catodicã), etanºãri, expertize termoviziune, protecþii la foc, vopsire în câmp electrostatic, protecþii suprafeþe, sisteme de acoperiºuri, învelitori, coºuri de fum, ferestre de mansardã, jgheaburi ºi burlane, trape de fum ºi luminatoare, alte materiale specifice

6. INSTALAÞII ELECTRICE,MATERIALE ELECTRICE, INSTALAÞII CLIMATIZARE, VENTILAÞIE................................................................... 74 lucrãri de instalaþii ºi reþele electrice, automatizãri, automatizarea clãdirilor (BMS), montaj instalaþii electrice, materiale electrice, surse ºi corpuri de iluminat, echipamente de joasã, medie ºi înaltã tensiune, climatizare, ventilaþie, instalaþii frig, camere curate, umidificatoare, dezumidificatoare, purificatoare, tubulaturã ºi accesorii, perdele de aer, materiale specifice, piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate

7. INSTALAÞII IN CONSTRUCÞII..................................................................................... 89 instalaþii industriale, instalaþii sanitare, termice, gaze, apã, canal, epurare, drenaj, filtrare, tratare apã, etanºãri, instalaþii energie neconvenþionalã (solarã, geotermalã, eolianã etc), materiale specifice (pompe, þevi, conducte, tuburi, robineþi, fitinguri, vane, armãturi, racorduri etc), hidranþi ºi instalaþii pentru stingerea incendiilor, rezervoare, fose septice, biotehnologie

2

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


capitol scurt

8. TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, UTILAJE SPECIFICE DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI......................................................................................106 tâmplarie AL, PVC, pereþi cortinã, uºi ºi ferestre, faþade, placãri faþade, paneluri, rulouri, obloane, grilaje, plase antiinsecte, furnizor de profile PVC ºI aluminiu, sticlã, prelucrare sticlã, decoraþiuni din sticlã, vitralii, oglinzi, mobilier sticlã, lustere, geam, geam termoizolant, uºi de interior din sticlã, geam securizat, folii pentru geamuri, utilaje pentru tâmplãrie AL, PVC, sticlã, feronerie, accesorii ºi materiale specifice pentru tâmplarie, profile AL, PVC, oþel, jaluzele, rolete textile, copertine, marchize, tende, brissoleil, storuri, perdele, galerii, componente ºi accesorii montaj

09. MATERIALE DE CONSTRUCÞII ............................................................................121 depozite, baze de aprovizionare, magazine bricolaj, produse metalurgice, tablã, sârmã, cuie, fier beton, profile, þevi metalice, plase, organe de asamblare, fibre de oþel, ciment, beton, mortare uscate, blocuri ceramice, cãrãmidã, BCA, BCU, dale, pavele, borduri, rigole, garduri, tuburi, stâlpi, prefabricate din beton, produse de carierã ºi balastierã, aditivi, var, pigmenþi, fibre de armare, piatrã naturalã, policarbonat

10. AMENAJÃRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE IN CONSTRUCÞII PARDOSELI, UTILAJE PENTRU PARDOSELI ....................................................138 amenajãri, finisaje, renovãri, restaurãri (case de epocã, lãcaºe de cult etc), placãri, tencuieli, compartimentãri, grãdinã, amenajãri peisagistice, locuri de joacã, piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate materiale ºi accesorii pentru amenajãri ºi finisaje, marmurã, granit, tavane, gips carton, tapet, cãrãmizi din sticlã, benzi adezive, gresie, faianþã, obiecte sanitare, fibrã de sticlã, baterii, cabine de duº, mobilier de baie, accesorii, lacuri, vopsele, grunduri, chituri, adezivi, diluanþi, tencuieli decorative, piatrã naturalã ornamentalã pardoseli industriale, PVC, flotante, betoane decorative, beton amprentat, beton polimer normal, beton polimer special, beton pictat reactiv, beton tiparit, beton elicopterizat, pardoseli epoxidice, covor piatrã naturalã, reconditionari pavaje, pardoseli sportive, speciale, utilaje specifice - parchet, mochetã, covoare

11. ECHIPARE ªI INTREÞINERE CLÃDIRI..................................................................148 sisteme ºi echipamente de prevenire, protecþie ºi stingere a incendiilor, sisteme de siguranþã, pazã, interfoane, alarme, supraveghere video, cablare structuratã, ascensoare, elevatoare, lifturi, trotuare ºi scãri rulante, porþi de garaj, industriale, rezidenþiale, porþi ºi bariere, uºi rezistente la foc, automatizãri sisteme centralizate de aspirare, servicii ºi produse pentru curãþenie, accesorii, dezinsecþie, dezinfecþie ºI deratizare, vidanjare, desfundãri canalizãri, administrare ºi mentenanþã imobile, tratare piatrã naturalã, alpinism utilitar

12. ORGANIZARE DE ªANTIER ..................................................................................160 containere, cabine modulare, spaþii cazare, toalete ecologice, schele, cofraje, popi, împrejmuiri, platforme ºi ascensoare de ºantier, sprijiniri pentru sãpãturi

13. SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE ...........................................167 scule, unelte, echipamente, dispozitive pentru sudurã, debitare, ºlefuire, gãurire, prindere, fixare, finisaje umede, tencuit, aparaturã de mãsurã ºi control, consumabile ºi piese de schimb, abrazive, grupuri electrogene, acumulatori, compresoare, perii industriale, echipamente de protecþie ºI lucru

14. UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI ..........................................175 utilaje nivelare, compactare, utilaje sãpare, încãrcare, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrãri speciale de fundaþii, foraje, echipamente terasiere, utilaje de mixare, utilaje de manipulare a încãrcãturilor, utilaje de demolare, utilaje de transport, echipamente betoane, echipamente lucrãri rutiere, utilaje de carierã ºi miniere, utilaje lucru la înãlþime, utilaje forestiere, utilaje reciclare deºeuri, utilaje portuare, poduri rulante, consumabile ºi piese de schimb, echipamente hidraulice ºi pneumatice, furtunuri, benzi transportoare, motoare, transmisii, cãi de rulare, cupe, transporturi în construcþii, transporturi agabaritice, service, carosãri auto, transporturi navale, mutãri, piese de schimb, lubrifianþi, filtre, camioane, autoutilitare, soluþii pentru spãlãtorii auto, echipamente vehicule comerciale

infocoNstruct | nr. 38 | 2017

3


cupriNs

prelUcrarea Metalelor

pag 55

Imprimarea 3D a pieselor metalice, din ce în ce mai ieftină

Materiale electrice

pag 75 consUltanțĂ

Viitorul aparține corpurilor de iluminat integrate

pag 16

Exercitarea controlului de stat al calității, în construcții piața iMoBiliarĂ

pag 30 Evoluția prețurilor apartamentelor în 2017

instalații sanitare

pag 92 Viitorul instalațiilor sanitare înseamnă super-tehnologizare lUcrĂri de inFrastrUctUrĂ

pag 44 Autoritățile nu investesc în infrastructura orașelor

4

infocoNstruct | nr. 38 | 2017


EDITORIAL Ilie Stoian

Materiale de construcții

pag 122 Zece materiale de construcții inovatoare

Crize peste crize Deºi, pânã în acest moment, nu au lipsit veºtile bune, în domeniul Industriei de Construcþii, nu putem spune cã vom termina anul 2017 cu un bilanþ pozitiv. E drept, dezvoltarea imobiliarã a continuat, în unele luni, chiar accentuat. E drept, marile proiecte industriale, îndeosebi în zona parcurilor logistice, nu au lipsit. E drept, în þarã se construiesc peste tot mari centre comerciale. În rest? În rest, absorbþia de fonduri europene pentru infrastructurã a fost în acest an cvasi-inexistentã. Nu s-a investit nimic, nici în construcþia de autostrãzi, nici în reabilitarea infrastructurii de cãi ferate, nici în marile proiecte de irigaþii, asta, ca sã dãm doar câteva exemple. Iar, dacã ne gândim ºi la proiectele urbane, lucrurile stau la fel de rãu. Iatã, metroul din Drumul Taberei nu a fost finalizat nici acum.

Finisaje

pag 139 Tendințele anului 2017 în finisajele exterioare

Echipamente electrice

pag 168

Ce burghiu cu acumulator să alegi?

Primãria Generalã a Capitalei de abia a anunþat, dupã ani de zile, organizarea unei licitaþii pentru demararea construcþiilor pentru magistrala spre Aeroportul Otopeni. Lucrãrile de reabilitare termicã a blocurilor stagneazã în multe sectoare ale Bucureºtiului ºi în multe alte oraºe. Lucrãrile de reabilitare a sistemelor de canalizare stagneazã ºi ele ori, în multe locuri, nici mãcar nu au fost demarate. Iar exemplele, din pãcate, pot continua. Mai gravã, însã, pare o altã crizã, cea a forþei de muncã. În acest caz, cauzele sunt multiple. Pe de o parte, legislaþia actualã nu a conturat un mediu de afaceri cu adevãrat favorabil antreprenoriatului, fapt care determinã angajatorii sã nu poatã oferi salarii acceptabile. Drept pentru care, mulþi muncitori, dar ºi specialiºti, pleacã în strãinãtate. Criza forþei de muncã este atât de mare, încât, unii antreprenori se vãd puþi în situaþia de a refuza lucrãri, de a refuza contracte, de a pierde bani. Chiar ºi în situaþia în care, strângând cureaua profitului, oferã salarii oarecum echivalente cu cele din strãinãtate, cnstructorii români cautã calea occidentului. Iar, dacã ne referim la lipsa de specialiºti, sã spunem cã Industria Construcþiilor din România are nevoie urgent de cca 30.000 de ingineri constructori! Pot fi acuzaþi antreprenorii de aceastã situaþie? În niciun caz, nu, fie cã vorbim despre salarii, fie de pregãtirea oamenilor. Statul are întreaga responsabilitate iar ultimele mãsuri de fiscalitate ºi de legislaþie a muncii, în loc sã îndrepte lucrurile, par a le complica ºi mai mult. Ce va fi? Cu siguranþã, vom vedea, dar perspectiva e întunecatã.

Utilaje

pag 178 Top 10 producători de echipamente de construcții

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

5


index companii A.R.M. GRUP FEROVIAR ............................................. 50 A’93 BIROU DE ARHITECTURA .................................. 24 AAS CONSTRUCT....................................................... 39 ABRA-COM................................................................ 173 ACM PROFESIONAL.................................................. 174 ACVE LIFTURI............................................................ 150 AD CONCEPT 2000..................................................... 57 ADAL EGAL............................................................... 136 ADRIANA BALASFI.................................................... 156 AGATA........................................................................ 52 AGISFOR.............................................................48, 197 AIA BIROU DE ARHITECTURA..................................... 19 ALIGATOR ATP.................................................115, 156 ALLDECO................................................................... 197 AMARI ROMANIA........................................................ 63 ANTREPRIZA REPARATII SI LUCRARI CLUJ NAPOCA.49 APATOR...................................................................... 82 APLUS PRODCOM..................................................... 115 ARCA LABORATOR..................................................... 23 ARHIGRAF................................................................... 23 ASCENSO.................................................................. 194 AURORA GROUP CONSTRUCTII.................................. 27 AUSTING COM.......................................................... 158 AZUR........................................................................ 144 BALBET BRADESTI................................................... 132 BALEAR IMPORT EXPORT......................................... 118 BANDATECH............................................................... 72 BAUDER...................................................................... 90 BENCOMP ................................................................ 146 BEST EXPRESS......................................................... 149 BETA CONCEPT AMBIENT........................................ 146 BIANCRE .................................................................. 118 6

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

BICKS INDUSTRIES................................................... 157 BIMOTA...................................................................... 52 BORSA COM............................................................. 124 BRIOGRUP PROFESIONAL......................................... 174 BUSINESS 2 BUSINESS............................................... 67 C GEANGU CONSULTING.......................................... 198 CARPATI COM............................................................ 32 CASSAS.................................................................... 184 CAVALA GLASS......................................................... 119 CDP ACCESS............................................................. 185 CENTRUM CONSTRUCT BETON................................ 136 CES TOP INSTAL......................................................... 86 CICAVIEN.................................................................. 116 CM METAL TRADING................................................ 170 CON CASA.................................................................. 39 CONFMETAL KAV........................................................ 52 CONFORT.................................................................... 40 CONFORT CONSTRUCT............................................... 40 CONS-CO..................................................................... 18 CONSMARK CONSTRUCT........................................... 37 CONSTRUCTII ERBASU............................................... 40 CONTAS SERV.......................................................... 119 COSTAS DISTRIBUTIE.............................................. 147 CUSTOM DOORS....................................................... 153 DACHE & FIUL........................................................... 104 DANIFRANCISC CONSTRUCT...................................... 72 DD UTIL CONSTRUCT............................................... 166 DEBITRON TERMO.................................................... 100 DELTA GLASS........................................................... 111 DELTA TERMO CONSTRUCT 1999.............................. 58 DEOCON.................................................................... 132 DEPOZITUL MATERIALE TECHNOINSTAL................. 104 DIOTECH................................................................... 133 DON CONSTRUCTION CHEMICALS........................... 125 DRACEBA HIDRA....................................................... 198 DRUM SERV................................................................ 52 DRUMURI SI PODURI.................................................. 53 DRUPO........................................................................ 53 EASY SERVICE............................................................ 59


InDEx ALFABETIC

ECO ROTARY............................................................ 100 EDA COMTRANS ...................................................... 186 EDIL OBC CONTAINER.............................................. 164 ELECTRA INSTAL ..................................................... 198 ELECTRIC DESIGN .................................................... 105 ELECTROLUMEX NORD .............................................. 86 ELEKTRA 2000 .......................................................... 82 ELIMASTRO................................................................ 33 EMI INTERNATIONAL .........................................34, 154 ENERGOPLAST ........................................................... 87 ENERIA ....................................................................... 87 EQUATOR GROUP....................................................... 73 ESRO TRANS............................................................ 126 ETANCO ROMANIA .................................................... 63 EURO MACARALE .................................................... 194 EUROMETRIC ........................................................... 136 EUROTEHNIC GRUP.................................................... 55 EVAM CONSTAL ....................................................... 101 EVY VAL ..................................................................... 95 FIORD ......................................................................... 79 FIROS ...............................................................127, 200 FLEXIBLE DOOR CONCEPT ...............................116, 157 FLUIDTEC ................................................................... 66 FORMACONS.............................................................. 37 FRAME WORK ....................................................56, 163 G.B.A. PLASTIK .......................................................... 70 GENCO ‘93 ............................................................... 187 GENERAL FITTINGS TRADE........................................ 94 GENERAL PREST ........................................................ 83 GEOTEC CONSULTING ............................................... 24 GIBB TECHNOLOGIES ............................................... 117 GLAR CONSTRUCTII INDUSTRIALE ............................ 35

INFOGROUP MEDIA INVEST SRL B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21; Email: office@infogroup.ro

GLULAM ROMANIA .................................................... 26 GPM METAL INOX ...................................................... 64 HANC QUATRO ....................................................... 198 HILTI ROMANIA........................................................ 174 HOERBURGER ............................................................ 83 HVAC COMPANY ........................................................ 84 HYDROSYSTEMS ..................................................... 101 HYDROPROOF ........................................................... 71 IANYS PRODCOM ..................................................... 133 INDAGRA ................................................................. 155 INDUSTRIAL ELECTRICAL SYSTEMS ......................... 84 INGEMAX CRAME ...................................................... 64 INSTAL GROUP ........................................................ 102 INSTAL SIB .............................................................. 105 INTERCOM TOPAZ ................................................... 117 INTER MAX ............................................................. 119 INTERSTAR TRADING ................................................ 36 ITALIA STAR COM DUE ............................................ 188 JETRUN...................................................................... 85 JUTRA........................................................................ 62 KOBO TECHNOLOGIES ............................................. 173 KOMORA .................................................................... 24 KOMORA ENGINEERING ............................................. 17 LIBRA IMPEX.............................................................. 50 LIMAVORA ............................................................... 158 LIO - METAL .....................................................118, 134 LIXLAND CRANES .................................................... 199 LORENZO GRUP ....................................................... 112 LORGER ...................................................................... 20 M&A FRIGO CLIMA .................................................... 80 M&M ORCONSTRUCTA ........................................... 129 MABRO PROFESIONAL ............................................... 85

Marketing&Publicitate: INFOGROUP MEDIA INVEST SRL

Distribuþie

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei infoCONSTRUCT aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL.

infoCONSTRUCT este o publicaþie gratuitã, destinatã specialiºtilor din domeniul construcþiilor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a publicaþiei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

infocoNstruct | nr. 38 | 2017

7


INDEX ALFABETIC

MAHAG CONSTRUCT................................................ 136 MANTA BROS........................................................... 134 MEA METAL APPLICATIONS....................................... 62 MECANEXIM ENGINEERING...................................... 195 METREM BECLEAN................................................... 130 MINERAL ROM.......................................................... 131 MIRON CONSTRUCT................................................... 41 MIRU CONSTRUCT................................................... 119 MUNTENIA INTERNATIONAL...................................... 40 NESA........................................................................... 41 NICO ELECTROSERVICE.............................................. 86 OMEGA ROM TRADE 94 LTD.................................... 105 OMIG......................................................................... 189 PALMEX CM.............................................................. 166 PANCO........................................................................ 41 PAN RIZ IMPEX........................................................... 51 PESIT ROM............................................................... 102 PET ELECTRIC GLOBAL SP.......................................... 87 POLLUX IMPEX........................................................... 38 POLTERGEIST............................................................. 96 PREMIER CONSTRUCT.............................................. 137 PRODCONSTRUCT MEN.............................................. 38 PRODUCTIE GARO..................................................... 128 PROMPT DIAMAR..................................................... 146 PRONED CONTROL.................................................... 195 REVASORT LOGISTIC................................................ 137 RO CONSTRUCT CENTER............................................ 41 ROCATIL PIESE DE SCHIMB...................................... 190 ROCERT...................................................................... 21 RODALI CARGO.............................................COPERTA 4 ROEXPERTCAD........................................................... 17 ROMAR PAV PROD.................................................... 137 ROMNIN CONCEPT 2005............................................ 88 ROSTEEL INVEST...................................................... 120 ROTOX ROM............................................................. 113 SAMAS 2000............................................................ 191 SAN SYSTEMS INDUSTRY ................... SIGLA COPERTA SCHRADER MEDIAS.................................................. 196 SCHWANK ................................................................ 103 SERENA INSTALCOM.................................................. 91 8

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

SERVICE TOP AGRO.................................................. 135 SIMEN......................................................................... 81 SITOS.......................................................................... 60 SLIDE........................................................................ 158 SOUDAL...................................................................... 72 SOYMEX COM............................................................. 64 SSAB AG..................................................................... 61 STACO ROMANIA....................................................... 63 START TEHNOLOGIC CONSULT................................ 143 STEEL GLASS............................................................ 120 STEFANI POOL TECHNOLOGY................................... 145 STRIAL...................................................................... 114 SYRINX....................................................................... 97 TACO IMPEX............................................................... 42 TATANO SNC............................................................ 103 TECHNO DOPO TOTAL.............................................. 135 TECHNOLOGY PROMOTION....................................... 171 TEKNO EUROCONSTRUCT.......................................... 64 TEMSIX....................................................................... 39 THERMOSTAHL ROMANIA SISTEME TERMICE......... 105 TRACTOR PROIECT COMERT............................180, 181 TRANSILVANIA MIX TRADE...................................... 165 TUPAL HP IMPEX........................................................ 98 TUSCHER & MILAS...........................................172, 192 UNGPRO...................................................................... 22 UNIEL SERV................................................................. 87 UNILIFT SERV............................................................ 193 UNIVERSAL SPEDITION............................................. 196 UV SERVICE................................................................ 42 VALMAR ELMEC........................................................ 199 VALTRA TRADING....................................................... 88 VAST NATUR............................................................ 147 VECTRA EXIM.....................................................51, 197 VENISE INTERNATIONAL PRODUCTION...................... 99 VERTICAL CONSING ................................................. 104 VICO FASSADE..................................................147, 159 VIRGILIUS PROD COM............................................... 159 VSC COMPROD......................................................... 137 WASSERTECH...................................................182, 183 WEDECOR TECH.......................................................... 93


ªTIRI

INSSE: În iunie 2017, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut faþã de 2016 În luna iunie 2017, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut faþã de luna precedentã ca serie brutã, cu 18,8%, iar ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 0,5%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 7,4%, respectiv cu 9,6%. În perioada 1.I ‐ 30.VI.2017, volumul lucrãrilor de construcþii, a scãzut faþã de perioada 1.I-30. VI.2016 atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 7,2%, respectiv cu 8,7%.

cu 23,7% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 3,5%. Lucrãrile de reparaþii capitale au crescut cu 5,7%.

Iunie 2017, comparativ cu mai 2017

Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la construcþiile inginereºti cu 26,1% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 11,9%. Creºteri au fost la clãdirile rezidenþiale cu 101,5%.

Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut ca serie brutã cu 18,8%, creºtere evidenþiatã la toate elementele de structurã: lucrãrile de reparaþii capitale cu 61,3%, lucrãrile de construcþii noi cu 14,8% ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 14,2%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc creºteri la construcþiile inginereºti cu 28,5%, clãdirile rezidenþiale cu 13,3% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 7,6%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut pe total cu 0,5%, creºtere evidenþiatã la lucrãrile de reparaþii capitale cu 44,7%. Scãderi s-au înregistrat la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 4,9% ºi la construcþiile noi cu 0,7%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la construcþiile inginereºti cu 3,1% ºi la clãdirile rezidenþiale cu 2,4%. Clãdirile nerezidenþiale au scãzut cu 6,5%. Iunie 2017, comparativ cu iunie 2016 Volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, ca serie brutã, cu 7,4%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la urmãtoarele elementele de structurã: lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente

Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la construcþiile inginereºti cu 23,5% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 13,5%. Creºteri au fost la clãdirile rezidenþiale cu 84,8%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 9,6%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 21,4% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 2,6%. Lucrãrile de reparaþii capitale au crescut cu 3,4% .

Perioada 1.I - 30.VI.2017, comparativ cu perioada 1.I – 30.VI.2016 Volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut pe total ca serie brutã, cu 7,2%. Pe elemente de structurã au avut loc scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 24,6% ºi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 21,9%. Lucrãrile de construcþii noi au crescut cu 2,2%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc scãderi la construcþiile inginereºti cu 26,6% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 11,6%. Clãdirile rezidenþiale au crescut cu 72,4%. Ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut pe total, cu 8,7%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 23,1% ºi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 22,3%. Lucrãrile de construcþii noi au crescut cu 2,1%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la construcþiile inginereºti cu 25,6% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 11,8%. Volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la clãdirile rezidenþiale cu 61,0%.

P3 se extinde masiv în Europa Potrivit unui comunicat primit la redacþie, în prezent, reþeaua de parcuri logistice ale companiei P3 cuprind 182 de proprietãþi individuale în nouã þãri europene. Numai anul trecut, P3 a construit 15 noi depozite, crescând spaþiul de închiriat din portofoliul sãu la 3.9 milioane mp. În Plus, P3 are 1,8 milioane m2de terenuri care permit dezvoltarea de noi spaþii pentru clienþii existenþi ºi potenþiali. P3 are un numãr total de 330 de clienþi care opereazã din parcurile sale. ”Cãutãm mereu sã dezvoltãm parteneriate pe termen lung cu chiriaºii din depozitele noastre, lucru care are multe beneficii financiare pentru clienþii noºtri. De asemenea, ei apreciazã flexibilitatea P3, ceea ce înseamnã cã noi putem modifica un depozit existent pentru a satisfice nevoile clienþilor actuali sau sã construim un nou depozit dacã acest lucru este mai potrivit”, explicã CEO-ul P3, Ian Worboys. ”Ca rezultat, clienþii sunt mulþumiþi sã rãmânã ºi sã creascã într-un parc P3, mãrturie fiind faptul cã 75% dintre ei au reînnoit contractele de leasing ºi 87% dintre proiectele noi Build-to-Suit ale P3 sunt dezvoltate pentru clienþii existenþi. Aproximativ 28% dintre clienþii noºtri sunt retaileriºi/sau comercianþi din domeniul e-commerce, dar portofoliul nostru de chiriaºi continuã sã includã ºi companii tradiþionale de logisticã ºi firme de producþie. Deoarece construim depozite flexibile, parcurile noastre furnizeazã spaþiu potrivit pentru facilitãþi de depozitare, ateliere de asamblare, showroom-uri ºi magazine de distribuþie de tip e-shop”, a precizat oficialul companiei, descriind structura clienþilor din parcurile P3.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

9


ªTIRI

Noi reglementãri privind emiterea certificatelor de urbanism ºi a autorizaþiilor de construire Guvernul a aprobat o Ordonanþã de urgenþã prin care se aduc clarificãri referitoare la competenþa de emitere a certificatelor de urbanism ºi a autorizaþiilor de construire la nivelul autoritãþilor administraþiilor publice locale ale municipiului Bucureºti. Practic, prin acest act normativ, se modificã art. 4 alin.(1) lit. c) ºi d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii. Potrivit modificãrii propuse, certificatele de urbanism ºi autorizaþiile de construire vor fi emise de: 1. Primarul general al municipiului Bucureºti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucureºti, pentru: a) executarea lucrãrilor de construcþii pentru investiþii ce se realizeazã pe terenuri care depãºesc limita administrativ-teritorialã a unui sector ºi/sau care se realizeazã în extravilan; b) lucrãri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum ºi orice alte lucrãri, indiferent de valoarea lor, care vor fi executate la: • clãdiri, construcþii sau pãrþi din construcþii împreunã cu instalaþiile, componentele artistice, parte integrantã din acestea, împreunã cu terenul aferent delimitat topografic, inclusiv la anexele acestora,

precum ºi alte construcþii, identificate în cadrul aceluiaºi imobil, clasate individual ca monument potrivit legii 422/2001; • imobile teren ºi/sau construcþii, identificate prin numãr cadastral, amplasate în zone construite protejate stabilite potrivit legii; • clãdiri cu valoare arhitecturalã sau istoricã deosebitã, stabilite prin documentaþii de urbanism aprobate; • imobile teren ºi/sau construcþii, identificate prin numãr cadastral, cuprinse în parcelãrile incluse în Lista monumentelor istorice. c) lucrãri de modernizare, reabilitare, extindere de reþele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafaþã, de transport ºi distribuþie pentru: apã/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicaþii-inclusiv fibrã opticã, executate pe domeniul public sau privat al municipiului Bucureºti, precum ºi lucrãri de modernizare ºi/sau reabilitare de strãzi, care sunt în administrarea Consiliului General al municipiului Bucureºti. 2. Primarii sectoarelor municipiului Bucureºti, pentru lucrãrile care se executã în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepþia celor emise de primarul general, inclusiv monumente istorice din categoria ansamblurilor ºi siturilor, branºamente ºi racorduri aferente reþelelor edilitare.

CITR: Industria Construcþiilor, vulnerabilã în faþa insolvenþei Industria ºi construcþiile sunt douã sectoare din ce în ce mai vulnerabile la pericolul insolvenþei, în condiþiile în care 54%, respectiv 15% din activele imobilizate ale companiilor cu cereri de insolvenþã înregistrate anul acesta provin din aceste domenii, potrivit unei cercetãri realizate de specialiºtii în analizã ºi prognozã ai CITR. Potrivit sursei citate, la jumãtatea acestui an, peste 120 de companii, fiecare cu active de peste un milion de euro, aveau deja cereri de insolvenþã pe rolul instanþelor. Numãrul cumulat al angajaþilor acestor societãþi se ridicã la 20.000, iar cifrele lor de afaceri însumeazã peste 1,5 miliarde de euro. Dintre acestea, majoritatea activeazã în industrie, aratã analiza CITR. Acest domeniu deþine în prezent 54% dintre activele imobilizate ale celor 120 de companii, 48% din numãrul lor total de angajaþi ºi un sfert din cifra de afaceri cumulatã. „Starea acestui sector e puternic influenþatã de piaþa producãtorilor de energie alternativã, care e în continuare în dificultate; gradul ei de vulnerabilitate e strâns legat de reglementãrile legislative ºi de cotele de acordare a certificatelor verzi“, precizeazã Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR.

10

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


ªTIRI

66,5 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii din Arad ºi Mehedinþi Potrivit unui anunt oficial publicat de siteul Comisiei Europene, Comisarul european Corina Creþu a aprobat alocarea a 66,5 milioane de euro pentru continuarea a douã proiecte de modernizare a sistemelor de alimentare cu apã ºi canalizare din judeþele Arad ºi Mehedinþi.Banii proveniþi din din Fondul de coeziune vor fi investiþi în douã mari proiecte de infrastructurã a apei în România. Cofinanþarea pentru faza a doua a proiectelor este asiguratã prin acest Fond, în cadrul actualei perioade de programare (2014-2020). ”Fiecare euro investit în statele membre, prin politica de coeziune, conteazã; iar aceste douã proiecte reprezintã un nou exemplu concret al unei Europe cãreia îi pasã de bunãstarea cetãþenilor ei. Sper ca lucrãrile sã fie finalizate în termenele prevãzute, pentru cã astfel de investiþii cofinanþate cu bani europeni vizeazã atât îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã a multor români, cât ºi protejarea mediului înconjurãtor”, a declarat comisarul european Corina Creþu. În judeþul Mehedinþi, 39 de milioane de euro vor fi investite în faza a doua a proiectului ”Extinderea ºi modernizarea

sistemului de apã ºi canalizare”. Astfel, vor putea fi finalizate lucrãrile la sistemele de distribuþie ºi tratare a apei, cu accent pe reabilitarea a ºapte izvoare de apã potabilã, construirea a 8 rezervoare de depozitare ºi modernizarea reþelei de apã potabilã ºi canalizare în lungime de peste 200 de km. Proiectul urmeazã sã fie finalizat pânã la sfârºitul anului 2019, asigurându-se astfel servicii publice de apã ºi canalizare de calitate pentru aproximativ 140.000 de locuitori din judeþ. În judeþul Arad, aproximativ 27,5 milioane de euro sunt destinate fazei a doua a proiectului ”Extinderea ºi modernizarea sistemului de apã ºi canalizare”, în cadrul cãruia sunt prevãzute, între altele, lucrãri pentru prelungirea reþelei de distribuþie a apei ºi modernizarea a ºase uzine de tratare a apelor reziduale, în beneficiul a aproximativ 253.000 de locuitori. Demarate în exerciþiul bugetar 2007-2013, ambele proiecte au beneficiat pânã acum de cofinanþare, prin Fondul de coeziune, de 76,2 milioane de euro - sistemul de apã din judeþul Arad - ºi, respectiv, 10,6 milioane de euro - sistemul de apã din judeþul Mehedinþi.

Parteneriat Toro Design-Pierre Cardin Carpet Compania Toro Design ºi producãtorul de covoare Haute Couture, Pierre Cardin Carpet, au încheiat un parteneriat pentru vânzarea colecþiilor de covoare Pierre Cardin în România. Obiectivul comun al celor douã companii îl constituie promovarea covoarelor Pierre Cardin cu Nano Tehnologia de autocurãþare ºi adaptarea ofertei la piaþa de mobilier ºi decoraþiuni interioare din România. Covoarele din colecþiile Pierre Cardin Carpet beneficiazã de Tehnologia NANO (tehnologie inteligentã de protecþie împotriva petelor), fiind recunoscute pentru proprietãþile lor de a respinge murdãria ºi lichidele vãrsate. Spre deosebire de covoarele obiºnuite, care rãmân pãtate, în cazul covoarelor Pierre Cardin este suficientã expunerea covorului la lumina soarelui, iar pata se evaporã. Covoarele cu Tehnologia NANO produc o cantitate

redusã de praf, în comparaþie cu covorul normal, fiind potrivite ºi pentru familiile cu copii sau pentru persoanele alergice, deoarece nu conþin substanþe chimice periculoase ºi au rezistenþã sporitã la umiditate. Parteneriatul cu Pierre Cardin Carpet se înscrie în linia de business Toro Design de atragere a furnizorilor de calitate ºi de promovare a serviciilor de design interior de lux, sub sloganul ”Haute Couture in Designul Interior”. Covoarele Pierre Cardin sunt fabricate cu proprietãþi foarte importante pentru sãnãtate: sunt antibacteriene, anti-insecte, anti-micotice, certificate Oeko Tex Standard (sistem internaþional de testare ºi certificare), ºi au proprietãþi de autocurãþare”, a declarat Tolga Oran, preºedinte ºi investitor Toro Design.

Venituri de 24,7 milioane euro pentru AFI Europe România AFI Europe România a publicat rezultatele financiare obþinute în T2 ºi în primul semestru al anului 2017, înregistrând un venit operaþional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12,5 milioane de euro în T2 ºi de aproape 25 de milioane de euro în primul semestru, ceea ce reprezintã o creºtere de 10,4% în trimestrul 2 ºi de 11,5% în primele ºase luni ale lui 2017, comparativ cu perioadele similare din 2016. Dintre reperele cele mai importante, amintim: Numãrul vizitatorilor din AFI Cotroceni, cel mai mare ºi de succes centru comercial din România, a crescut cu 4% în cel de-al doilea trimestru al anului faþã de aceeaºi perioadã din 2016, reprezentând o medie de 50.000 de persoane pe zi. Rezultatele centrului comercial AFI Ploieºti continuã sã înregistreze creºteri semnificative pe toþi parametrii. Vânzãrile retailerilor (cifra de afaceri) s-au majorat cu 19% în T2 ºi cu 16% în primele 6 luni ale lui 2017, comparativ cu aceleaºi perioade din 2016. Lucrãrile de construcþie pentru AFI Braºov, cel deal treilea centru comercial al AFI Europe România, au avansat, iar rata de alocare a atins deja 80%. Valoarea totalã estimatã a investiþiei pentru centrul comercial ºi prima clãdire de birouri este de peste 120 milioane de euro. Întregul proiect este dezvoltat pentru a primi certificarea LEED Gold pentru clãdiri ”verzi”. Pe segmentul de birouri, lucrãrile pentru AFI TECH PARK sunt avansate, în prezent fiind turnat etajul 4 din prima clãdire, prima fazã a proiectului având o suprafaþã de 22.000 metri pãtraþi (GLA) ºi urmând sa fie livratã în T2 2018. AFI Park, proiectul de birouri de clasã A amplasat în apropierea centrului comercial AFI Cotroceni, ce însumeazã o suprafaþã închiriabilã de 70.000 metri pãtraþi (GLA), are un grad de ocupare de aproape 100% ºi este preconizat sã genereze un venit anual de 13 milioane de euro, se aratã într-un comunicat transmis redacþiei infoCONSTRUCT.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

11


sintezã

2017, ºanse pentru un an cu adevãrat bun În ciuda tuturor bulversãrilor din economie, cauzate de miºcãrile din zona politicului, miºcãri care au încetinit ritmul investiþiilor de stat în marile lucrãri, la care se adaugã ºi stoparea, în mare mãsurã, a programelor de reabilitare a blocurilor de locuinþe din toatã þara, se pare cã anul 2017 nu va fi chiar atât de rãu. Aceasta, datoritã investiþiilor din domeniul privat, fie el cel autohton, fie cel strãin. Aceasta este prognoza companiei de consultanþã Colliers International, sintetizatã în raportul ”Romania Research and Forecast Report 2017”, din care vã prezentãm principalele informaþii. Ilie Stoian

O piaþã imobiliarã extrem de dinamicã Dacã ne referim la piaþa imobiliarã, afacerile din domeniu, în primele ºase luni ale anului 2017, pot fi caracterizate drept foarte dinamice, evidenþiazã specialiºtii de la Colliers International. Noile proiecte finalizate, extinderile ºi tranzacþiile au determinat creºteri serioase în toate segmentele: investiþii, retail, birouri, industrial, estimându-se cã, pânã la finalul anului, volumul ºi valoarea se vor dubla.

bun pentru piaþa de investiþii. Volumul ridicat de tranzacþii demonstreazã cã piaþa devine mai lichidã, iar investitorii sunt interesaþi de diversificarea portofoliului. De asemenea, se observã o tendinþã a investitorilor internaþionali de a crea parteneriate cu dezvoltatorii locali. Iar, acest dinamism va duce la un volum total al investiþiilor de un miliard de euro, marcând cel mai bun an pentru aceastã piaþã din perioada post-crizã”. ªi piaþa construcþiilor industriale este în creºtere

O evoluþie spectaculoasã a avut-o însã piaþa de investiþii, valoarea totalã a tranzacþiilor din prima jumãtate a anului 2017 fiind mai mare de 400 milioane de euro. Printre cele mai mari tranzacþii menþionate în raportul Colliers International sunt enumerate vânzarea depozitului Dacia Piteºti cãtre Globalworth, pentru un total de 42,5 milioane euro, ºi tranzacþia dintre Iulius Group ºi Atterbury Group. Raportul Colliers International, specificã: ”Valoarea medie a tranzacþiilor a crescut semnificativ în comparaþie cu anul trecut, estimându-se cã 2017 va fi în continuare un an foarte

12

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

Mai mult, Colliers International prognozeazã cã sunt posibile livrãri de circa 250.000 mp de spaþii industriale în Bucureºti ºi încã 100.000 mp în restul þãrii, pânã la finalul acestui an, precizând: ”Pe piaþa de spaþii industriale din zona Capitalei au fost livraþi aproximativ 150.000 mp, cu precãdere în zonele de vest ºi de nord ºi în apropiere de autostrada A1. Cererea a venit din partea sectorului de comerþ online, auto ºi FMCG ºi a companiilor electro-IT ºi logistice, care au închiriat spaþii în principalele parcuri industriale: Network One Distribution - 30.000 mp în CTPark Bucharest West,


sintezã

KLG - 9.755 mp în CTPark Bucharest West, Ikea ºi Heineken - 8.000 mp, respectiv 6.000 mp în LogIQ Mogoºoaia”. Însã, dezvoltatorii îºi îndreaptã din ce în ce mai mult atenþia cãtre zone în curs de dezvoltare, precum Roman, Braºov, Timiºoara, Piteºti, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Cluj-Napoca. Periferia Bucureºtiului este, de asemenea, foarte ofertantã, din punct de vedere al disponibilitãþii forþei de muncã necalificatã ºi al apropierii faþã de Capitalã ºi de Ploieºti. Pe lângã Mogoºoaia, Autostrada A3 ºi Chitila, comuna ºtefãneºtii de Jos are potenþialul de a deveni noul hub logistic, în contextul în care a început deja construcþia a 35.000 mp, fiind cerere pentru încã 150.000 mp. Raportul Colliers International mai aminteºte cã noile proiecte de retail vor include parcuri în oraºele mai mici, respectiv extinderi ale centrelor comerciale existente din oraºele mari. Deºi stocul de spaþii comerciale a crescut cu doar 30.000 mp, urmând ca încã 150.000 mp sã fie livraþi pânã la finalul anului, noile proiecte vor include parcuri de retail în oraºele mai mici, respectiv, extinderi ale centrelor comerciale existente din oraºele mari. De asemenea, nevoia din ce în ce mai mare de servicii ºi facilitãþi în apropierea locului de muncã va impulsiona dezvoltarea schemelor de retail în noile spaþii de birouri.

livrãrii a 50.000 mp, din care 30.000 mp îi reprezintã primele douã clãdiri ale proiectului Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint, mai anunþã specialiºtii de la Colliers International, care adaugã: ”Suprafaþa totalã închiriatã a însumat 170.000 mp, iar cererea nouã, venitã în special din partea firmelor de IT ºi BPO/SCC, a depãºit pragul de 85.000 mp. Cele mai solicitate zone au fost Floreasca-Barbu Vãcãrescu (45.000 mp închiriaþi), Piaþa Victoriei ºi Centru Vest. Însã, din cauza întârzierilor provocate de lipsa forþei de muncã ºi de obþinerea avizelor, numeroase proiecte planificate pentru acest an au fost amânate pentru 2018. Astfel, Colliers International estimeazã cã doar 90.000 mp vor mai fi livraþi pânã la finalul anului 2017, urmând ca în 2018 sã fie livraþi aproximativ 300.000 mp de spaþii de birouri. Valoarea chiriilor, relativ constantã În ceea ce priveºte chiriile, acestea nu au înregistrat fluctuaþii majore, se afimrã în raportul Cllier. Pe termen scurt existã premisele pentru creºterea acestora, în anumite zone, cum ar fi FloreascaBarbu Vãcãrescu, pe fondul interesului crescut ºi al scãderii ratei de neocupare. Oraºele secundare precum Cluj-Napopca, Iaºi sau Timiºoara au înregistrat însã creºteri ale chiriilor, cauzate de un nivel al cererii care depãºeºte oferta.

Infrastructura, veºnica problemã Infrastructura slabã din polurile deja aglomerate ale Capitalei îi va trimite pe dezvoltatori în alte zone de birouri, precum Bulevardul Expoziþiei ºi Centru Vest. În Bucureºti, stocul de spaþii de birouri a ajuns la 2,2 milioane mp, în urma

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

13


sintezã

EECFA: În 2017, Industria de construcþii din România va creºte cu 5,2 % Conform unui raport publicat de EECFA (Eastern European Construction Forecasting Association), asociaþia care analizeazã pieþele de construcþii din Bulgaria, Croaþia, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Turcia ºi Ucraina, regiunea de sud-est a Europei va înregistra rezultate pozitive pe parcursul lui 2017. Diferenþele de evoluþie vin din faptul cã se contureazã douã tendinþe în rândul proprietarilor: cei care dezvoltã rapid ºi închiriazã agresiv ºi cei care aºteaptã momentul potrivit pentru a închiria la preþuri mai mari. Activitatea din piaþã a dovedit cã ambele strategii dau rezultate, astfel cã proprietarii cu poziþionare pe termen lung se apropie de nivelul de chirie urmãrit, în timp ce competiþia are clãdirile complet ocupate. Piaþa birourilor va ajunge la 2,79 milioane de mp. Un alt raport, elaborat de CBRE România, concuzioneazã cã din ce în ce mai multe companii intrã pe piaþa româneascã, iar altele îºi extind spaþiile de birouri existente. Potrivit consultanþilor imobiliari de la CBRE România, ”cererea record din 2016, de 412.000 mp, a generat în acest an un volum record de spaþii de birouri, peste 450.000 de mp fiind în construcþie. tranzacþiile de pre-închiriere au reprezentat mai mult de o treime din cererea totalã înregistratã în cel de-al doilea trimestru al anului 2017”, iar estimãrile CBRE indicã o creºtere a ponderii pre-închirierilor, în urmãtoarea perioadã. Aceastã tendinþa se manifestã constant în ultimele trimestre, ponderea cererii noi ºi a extinderilor fiind mereu între 19% ºi 25% din totalul cererii. Practic, în fiecare semestru, în Bucureºti apar în medie 4.000 - 5.000 de locuri noi de muncã, ceea ce înseamnã creºtere economicã, stabilitate ºi optimism pentru companii, fapt care determinã ºi creºterea industriei de construcþii, în ansablul ei. Raportul CBRE privind piaþa de birouri din Bucureºti pe primul semestru din 2017 mai aratã cã, în aceastã perioadã, au fost tranzacþionaþi peste 176.000 de mp, în creºtere faþã de anii trecuþi. La sfârºitul trimestrului al doilea din acest an, stocul modern de spaþii de birouri a atins pragul de 2,72 milioane de mp, mai aratã datele CBRE. La sfârºitul anului 2017, stocul modern de spaþii de birouri ar putea atinge 2,79 milioane mp, urmând sã mai fie livratã prima clãdire a proiectului The Bridge ºi o nouã clãdire din Sema Parc, mai spun sursele citate. Acestea aratã cã rata de neocupare a spaþiilor de birouri din Bucureºti este de 11% pentru clãdirile de clasa A ºi B. Pentru prima datã dupã mult timp, zona de Nord are o ratã de neocupare de 5,2%, din care rata de neocupare aferentã spaþiilor de clasa A este de aproximativ 2.3%. Chiria pe metru pãtrat ºi randamentul clãdirilor de birouri din Capitalã au rãmas stabile ºi în cel de-al doilea trimestru din 2017.

14

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

Previziunile realizate aratã cã dupã ce în 2016, sectorul de construcþii civile s-a confruntat cu o scãdere în þãrile mai sus menþionate, anul acesta, dar ºi în cei care vor urma, este aºteptatã o creºtere semnificativã pe întreaga piaþã de construcþii. Fiecare dintre þãrile analizate au estimat creºteri de peste 5% pentru 2017 ºi rezultate ºi mai bune pentru anul care va urma, concluzia fiind aceea cã piaþa de construcþii din Europa de Sud-Est nu se va extinde semnificativ înainte de 2018. Piaþa de construcþii din România a înregistrat pe parcursul lui 2016 un progres de 3,7%, comparativ cu previziunile iniþiale de 3,4%. Evoluþia a fost posibilã datoritã rezultatelor foarte bune din sectorul rezidenþial, cel al construcþiilor industriale, al celor logistice, precum ºi al construcþiei de drumuri. Potrivit estimãrilor EECFA, în 2017, în þara noastrã este aºteptatã o creºtere de 5,2%, cu menþiunea cã sectorul construcþiilor civile va avea parte de o scãdere, ca urmare a încetinirii implementãrii proiectelor majore, cauzatã de alegerile parlamentare. În 2018, piaþa de construcþii din România va creºte cu 8,6%, ca urmare a unei evoluþii pozitive a segmentului rezidenþial care, potrivit estimãrilor, se va majora cu 10%.


sintezã

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

15


PROIECTARE, COnSULTAnÞÃ, TOPOGRAFIE Maria Demetriad

Exercitarea controlului de stat al calitãþii, în construcþii

Controlul calitãþii unei lucrãri de construcþii este esenþial, atât pentru succesul unui proiect, indiferent de natura lui, de satisfacþia beneficiarului, de viabilitatea afacerii, cât ºi ca mãsurã care poate pune constructorul la adãpost faþã de greºeli ºi, de ce nu, faþã de rãspunderea în faþa legii. De aceea, am considerat cã este cât se poate de oportun sã face preferire la ”Procedura pentru exercitarea controlului de stat al calitãþii în construcþii la operatorii economici cu activitate de proiectare ºi execuþie a lucrãrilor de construcþii privind organizarea ºi funcþionarea sistemului propriu de management al calitãþii-PCS 003/02.11.2014”, actul normativ care stabileºte condiþiile în care acest control poate fi efectuat. Obiectul procedurii Procedura are ca obiect stabilirea condiþiilor necesare, rolul ºi responsabilitãþile care revin Inspectoratului de Stat în Construcþii, în verificarea îndeplinirii de cãtre factorii implicaþi în realizarea de construcþii a nivelului de calitate corespunzãtor cerinþelor, prin personal propriu ºi responsabilii tehnici cu execuþia, atestaþi, precum ºi prin sistemul propriu conceput, implementat ºi certificat de management al calitãþii. Scopul principal al procedurii îl reprezintã crearea unui cadru unitar al activitãþilor de control ºi inspecþie efectuate de cãtre personalul cu atribuþii de control din cadrul structurilor teritoriale ale I.S.C. ºi asigurarea bazei metodologice ºi a elementelor necesare documentate pentru asigurarea de cãtre operatorii economici cu activitate de proiectare ºi

16

infocoNstruct | nr. 38 | 2017

execuþie a nivelului de calitate a lucrãrilor, potrivit cerinþelor exprimate de cãtre investitor, pe baza reglementãrilor tehnice în vigoare. Procedura stabileºte metodologia de control ºi inspecþie adecvatã, cerinþele obligatorii de conþinut ale procesului-verbal de inspecþie curentã, modul de prezentare a constatãrilor, de încadrare a neconformitãþilor, de stabilire a mãsurilor corective ºi a responsabilitãþilor ce revin factorilor implicaþi, potrivit competenþelor prevãzute prin Art. 20 din Legea nr. 10/1995, cu modificãrile ulterioare. Procedura se aplicã în activitatea de control ºi inspecþie de personalul cu atribuþii de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcþii, care efectueazã verificarea organizãrii corespunzãtoare de cãtre conducerile operatorilor economici, care realizeazã activitãþi de proiectare ºi execuþie a sistemelor de conducere ºi management ale calitãþii lucrãrilor, asigurând verificarea condiþiilor de execuþie a lucrãrilor prin responsabili tehnici cu execuþia atestaþi.


Proiectare, consultanþã, topografie Responsabilitãþi Decizia privind efectuarea de inspecþii curente sau prin sondaj la operatorii economici cu activitate de proiectare ºi execuþie de construcþii pentru verificarea modului în care sunt organizate ºi aplicate sistemele de conducere ºi de management al calitãþii, revine conducerilor ISC ºi IJC/ ICMB care, prin programul de activitãþi, stabilesc competenþele de control pentru acest domeniu de activitate. Controalele tematice se efectueazã în baza ordinelor inspectorului general al Inspectoratului de Stat în Construcþii. Rezultatele activitãþilor de control tematice, respectiv, ale controalelor prin sondaj, vor fi consemnate într-un raport care va evidenþia constatãrile fãcute, mãsurile dispuse, concluziile ºi recomandãrile, iar raportul va fi înaintat spre avizare ºi aprobare iniþiatorului acþiunii ºi comunicat Direcþiei coordonare, control ºi sintezã a activitãþii de control ºi avizare din cadrul ISC, dupã caz, în maximum 3 zile de la încheierea acestuia. La rândul sãu, conducerea ISC aprobã programul activitãþilor de control, potrivit cãruia personalul cu atribuþii de control exercitã controlul privind implementarea sistemului de management al calitãþii în construcþii la operatorii economici cu activitate de proiectare ºi execuþie în construcþii. Modul de lucru Procedura descrie etapele necesare îndeplinirii scopului în domeniul de referinþã precizat. Detalierea metodei-cadru de efectuare a activitãþii de inspecþie la operatorii economici cu activitate de proiectare ºi execuþie a lucrãrilor de construcþii privind organizarea ºi funcþionarea sistemului propriu de management al calitãþii permite analizarea datelor ºi stabilirea mãsurilor prin care sã se poatã interveni obiectiv pentru prevenirea, corectarea deficienþelor ºi limitarea efectelor care pot fi produse. Pentru verificarea modului de organizare a activitãþilor ºi funcþionarea sistemului propriu de management al calitãþii activitãþilor de proiectare ºi execuþie a lucrãrilor de construcþii se vor solicita conducerilor executive: A) Documentele de identificare ale factorilor implicaþi în activitatea proprie de management al calitãþii: statutul de înfiinþare a operatorului economic, certificatul de înscriere la registrul comerþului, documentul de înregistrare a codului fiscal, care sã confirme obiectul de activitate al agentului economic ºi categoriile de construcþii prevãzute în statut; B) Documentele care identificã persoanele responsabile ºi funcþiile pe care le deþin: hotãrâri, decizii, delegãri de competenþe, contracte, alte documente de reprezentare, care sã responsabilizeze persoanele care rãspund la solicitãrile organului de inspecþie; C) Declaraþia managerului operatorului economic privind politica de calitate pe care o promoveazã; D) Organigrama operatorului economic, care sã prezinte modul de organizare ºi conducere a activitãþilor; E) Manualul managementului calitãþii, completat de procedurile de sistem, de procedurile operaþionale, de procedurile tehnice de execuþie ºi transport, de documentele organismelor de certificare a sistemului de management al calitãþii ºi al produselor de bazã pe care le produce firma, care sã ateste: nivelul de implementare a sistemului de calitate adoptat ºi performanþele care pot garanta calitatea lucrãrilor contractate; nivelul de instruire, cunoaºtere, aplicare ºi realizare a activitãþilor procedurate; nivelul de asigurare, prin sistemul propriu conceput, evidenþa documentaþiei tehnice ºi a bibliotecii tehnice; registrul de contracte de antreprizã ºi subantreprizã; actele de control anterioare încheiate de ISC etc.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

17


Proiectare, consultanþã, topografie

18

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Proiectare, consultanþã, topografie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

19


Proiectare, consultanþã, topografie

20

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Proiectare, consultanþã, topografie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

21


Proiectare, consultanþã, topografie

22

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Proiectare, consultanþã, topografie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

23


Proiectare, consultanþã, topografie

24

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Proiectare, consultanþã, topografie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

25


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

26

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

27


antrePrenoriat, construcþii, imobiliare Aura Alexa Ioan

Prognozã favorabilã pentru

construcþiile civile, în 2018

În momentul de faþã, segmentul pieþei clãdirilor de birouri din România continuã sã creascã, iar cererile venite din partea noilor clienþi intraþi pe aceastã piaþã continuã sã aibã un trend ascendent. În plus, creºterea ratei de ocupare este pozitivã ºi foarte importantã, astfel încât, rata de neocupare a clãdirilor de birouri din Bucureºti, de pildã, a atins cel mai mic nivel din ultimii 9 ani, fiind acum de 9,5%.

28

Nu s-ar zice cã stãm rãu Printre companiile care cautã în prezent birouri se numãrã ºi gigantul american Amazon, care vrea sã închirieze 10.000 mp de birouri ºi discutã cu cei de la Globalworth. Dezvoltatorul imobiliar Portland Trust se apropie de o ratã de ocupare de 80% în clãdirile A ºi B din cadrul complexului Oregon Park, construcþii care reprezintã prima fazã a dezvoltãrii proiectului de birouri din zona Barbu Vãcãrescu din Capitalã. Prima companie care a devenit oficial chiriaº al clãdirii B din Oregon Park este Kambi, furnizor de servicii premium de pariuri sportive la cheie pentru operatorii B2C, urmatã de compania elveþianã Markant AG, care oferã servicii de intermediere între retaileri ºi producãtorii din industria alimentarã, ºi Euler Hermes, parte a Allianz Group, unul dintre cei mai mari asigurãtori la nivel mondial. Potrivit ultimelor statistici date publicitãþii în luna iulie, de cãtre Institutul Naþional de Statisticã (INS),în primele cinci luni ale acestui an, pe elemente de structurã au avut loc scãderi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 29,5% ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 25,8%. Lucrãrile de construcþii noi au crescut cu 2,1%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc scãderi la construcþiile inginereºti cu 29,0% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 12,1%. Clãdirile rezidenþiale au crescut cu 67,2%. Astfel, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut ca serie brutã cu 10,6%, creºtere evidenþiatã la toate elementele de structurã: lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 26,4%, lucrãrile de reparaþii capitale cu 18,1% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 5,6%.

infoconstruct | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcþii, imobiliare Pe obiecte de construcþii, au avut loc creºteri la construcþiile inginereºti cu 17,7% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu10,8%. Scãderi au fost înregistrate ºi la clãdirile rezidenþiale, cu 0,6%. Volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut per total, ca serie brutã, cu 8,6%. Pe elemente de structurã, au avut loc scãderi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 29,5% ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 25,8%. Lucrãrile de construcþii noi au crescut cu 2,1%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc scãderi la construcþiile inginereºti cu 29,0% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 12,1%. În schimb, clãdirile rezidenþiale au crescut cu 67,2%! Timiºoara, pe primul loc în top, cu douã lucrãri de anvergurã Potrivit unui raport al celebrei companii de consultanþã imobiliarã, Cushman&Wakefild,Timiºoara are cea mai mare suprafaþã de spaþii industriale în construcþie, respectiv 65.300 metri pãtraþi, în douã proiecte, în timp ce, în Bucureºti, dezvoltatorii nu au în derulare nicio astfel de investiþie. ”Livrãrile din Timiºoara nu vor afecta rata de ocupare a stocului din oraº, având în vedere cã ambele proiecte sunt deja pre-închiriate, unul cãtre Continental (45.360 metri pãtraþi) ºi celãlalt cãtre TT Electronics (20.000 metri pãtraþi). În Bucureºti nu existã niciun proiect în construcþie, cu toate cã investiþii totalizând aproape un milion de metri pãtraþi sunt planificate ºi ar putea fi activate, odatã ce piaþa va continua sã creascã sau vor avea pre-închirieri”, se precizeazã în raportul companiei de consultanþã imobiliarã.Timiºoara a atras de altfel ºi cele mai multe contracte noi pentru spaþii industriale anul trecut, cea mai mare tranzacþie de închiriere fiind cea prin care compania germanã Elster Rometrics a pre-închiriat 7.000 de metri pãtraþi în Timiºoara Airport Park.”Dacã sunt incluse ºi reînnoirile de contracte, Timiºoara se plaseazã pe locul doi, dupã Bucureºti cu 95.000 metri pãtraþi”, se mai menþioneazã în raport. Pe partea de investiþii, cea mai mare tranzacþie înregistratã anul trecut a fost preluarea de cãtre grupul P3 a Europolis Logistics Park din Bucureºti (cel mai mare parc industrial din România, 215.000 metri pãtraþi, plus terenul adiacent) de la grupul austriac CA Immo, pentru o sumã estimatã la 120 milioane de euro. ”Aceastã tranzacþie duce totalul tranzacþiilor cu proiecte industriale de anul trecut la 193 milioane de euro, în urcare spectaculoasã faþã de 2013”, menþioneazã sursa citatã. Consultanþii Cushman apreciazã cã pe piaþã existã mai mult optimism, cu un nivel crescut al cererii, dar cu o ofertã redusã de proiecte disponibile. 50 milioane euro, cea mai mare tranzacþie de pe piaþa româneascã Recent, Grupul danez DSV,un mare operator pe piaþa de transport-logisticã ºi distribuþie din Europa, a încheiat cu grupul CTP, unul dintre cei mai mari jucãtori pe piaþa de real-estate logistic ºi industrial din Europa Centralã ºi de Est, cea mai mare tranzacþie de închiriere de pe piaþa logisticã din România, un contract pe 10 ani de peste 50 de milioane de euro, care implicã 90.000 de metri pãtraþi. Conform unor surse de pe piaþa de real-estate, contractul implicã 55.000 de metri pãtraþi déjà existenþi la km 13 ºi încã 35.000 de metri pãtraþi, care vor fi construiþi la km 23. În domeniul industrial ºi logistic, preþul pe metrul pãtrat de închiriere este cuprins între 2-5 euro/ lunã, în funcþie de poziþionarea spaþiilor ºi accesul la drumuri.

Previziunile EECFA: 5,2% creºtere, în 2017 Conform unui raport publicat recent de EECFA (Eastern European Construction Forecasting Association), asociaþia care analizeazã pieþele de construcþii din Bulgaria, Croaþia, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Turcia ºi Ucraina, regiunea de sud-est a Europei va înregistra rezultate pozitive pe parcursul lui 2017. Previziunile realizate aratã cã, dupã ce în 2016, sectorul de construcþii civile s-a confruntat cu o scãdere în þãrile mai sus menþionate, anul acesta, dar ºi în cei care vor urma, este aºteptatã o creºtere semnificativã pe întreaga piaþã de construcþii. Piaþa de construcþii din România a înregistrat pe parcursul lui 2016 un progres de 3,7%, comparativ cu previziunile iniþiale de 3,4%. Evoluþia a fost posibilã datoritã rezultatelor foarte bune din sectorul rezidenþial, cel al construcþiilor industriale, al celor logistice, precum ºi al construcþiei de drumuri. Potrivit estimãrilor EECFA, în 2017, în þara noastrã este aºteptatã o creºtere de 5,2%, cu menþiunea cã sectorul construcþiilor civile va avea parte de o scãdere, ca urmare a încetinirii implementãrii proiectelor majore, cauzatã de schimbarea guvernului. În 2018, piaþa de construcþii din România va creºte cu 8,6%, ca urmare a unei evoluþii pozitive a segmentului rezidenþial care, potrivit estimãrilor, se va majora cu 10%.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

29


Antreprenoriat, construcþii, imobiliare

Evoluþia preþurilor apartamentelor în 2017 Aura Alexa Ioan

Peste 100.000 de noi locuinþe! Preþul mediu solicitat de proprietari la vânzarea unui apartament în marile oraºe ale þãrii s-a majorat cu 6,7% în prima jumãtate a acestui an, pânã la nivelul de 1.120 de euro/mp util, dupã un avans de 0,5% în luna iunie, aratã datele compilate de indicele imobiliare.ro. Preþurile solicitate pentru locuinþele noi din Bucureºti au crescut cu pânã la 10-15% în primul semestru din 2017, iar pentru a doua parte a anului pe piaþã sunt aºteptate sã aparã peste 100.000 de locuinþe noi la vânzare, care vor fi listate la noile valori de piaþã aflate pe un trend crescãtor. Analiza efectuatã de specialiºtii de la Directimo. ro a inclus un numãr de peste 300 de ansambluri rezidenþiale. ”În primul semestru al anului 2017, am observat o creºtere medie de 10-15% a preþurilor solicitate, în special în zonele de centru, nord ºi vest. Principalul motiv al creºterii preþurilor este determinat de oferta redusã disponibilã efectiv pe piaþã” se precizeazã în studiul efectuat de Directimo.ro. Oferta de locuinþe noi în stadiu de proiect vine sã rãspundã cererii în creºtere stimulatã atât de facilitãþi fiscale, cât ºi de finanþare. Cei mai mari 15 dezvoltatori au în plan sã construiascã 54.450 de apartamente în Capitalã dintr-un total estimat de peste 100.000 de locuinþe noi aºteptate sã aparã pe piaþã în urmãtorii ani. Top 15 dezvoltatori reprezintã un clasament reflectat de numãrul total de unitãþi aflat în dezvoltare. Cele 54.450 de apartamente sunt

30

distribuite în 22 de ansambluri rezidenþiale. Dintre acestea 2.900 de apartamente sunt în zona de est, 11.000 de apartamente în sud, iar cele mai multe sunt disponibile în vestul ºi nordul Capitalei. Astfel zona de centru-vest ºi nord cumuleazã restul de 40.600 de locuinþe. În primele ºase luni au fost vândute peste 280.000 de imobile Peste 280.000 de imobile au fost vândute în primele ºase luni din 2017, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureºti, Cluj ºi Ilfov, iar cele mai puþine în Sãlaj ºi Caraº-Severin, potrivit unui comunicat remis recent, de Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã (ANCPI). În primul semestru al anului 2017 au fost înregistrate, în toatã þara, 283.010 de vânzãri. În luna iunie 2017, numãrul imobilelor care au fãcut obiectul contractelor de vânzare-cumpãrare, la nivel naþional, a fost de 48.485. Cele mai multe vânzãri de imobile au fost înregistrate, în primele ºase luni ale anului 2017, în Bucureºti (33.373), Cluj (19.072) ºi Ilfov (15.732). Judeþele cu cele mai puþine imobile vândute în aceeaºi perioadã sunt Sãlaj (1.869), Gorj (2.142) ºi Caraº-Severin (2.056). În luna iunie 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureºti (6.700). Preþurile apartamentelor vor creºte cu 10%

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

Ne aflãm sau nu în faþa unui an similar celui din perioada de boom imobiliar? Specialiºtii din imobiliare susþin acest lucru, analizând cu atenþie evoluþia pieþei, care, dupã o perioadã de aproximativ 5 ani de stabilizare ºi creºtere moderatã, înregistreazã acum o creºtere spectaculoasã!


Antreprenoriat, construcþii, imobiliare Pânã la finalul anului, preþurile pentru locuinþele din zonele urbane vor creºte cu 8-10%, comparativ cu tarifele din 2016, potrivit unei analize realizatã de compania de consultanþã Re/ Max. De asemenea, o evoluþie asemãnãtoare este aºteptatã ºi în ceea ce priveºte chiria apartamentelor din zonele urbane, caz în care, pânã la finalul acestui an, preþul/mp va creºte cu cca. 7-10% faþã de tariful mediu din 2016, situat la 550 euro/mp. Conform analizei Re/ Max, aceastã situaþie s-ar datora faptului cã, odatã cu cererea de piaþã a crescut ºi valoarea ofertelor.

ultimii 5 ani. Cu o singurã excepþie, locuinþele noi s-au scumpit vizibil mai mult decât cele vechi în perioada analizatã. O creºtere de douã cifre, cea mai mare dintre cele ºase centre regionale monitorizate, a avut loc în Cluj-Napoca. În ciuda unei tendinþe iniþiale de temperare, pretenþiile vânzãtorilor din acest oraº au consemnat un salt important spre jumãtatea anului, în special pe segmentul nou. La polul opus, cea mai redusã marjã de creºtere a fost înregistratã în aceastã perioadã în Bucureºti.

Dacã în 2015, preþul mediu pentru închirierea unui apartament din zona urbanã a fost de cca. 440 euro, un an mai târziu, preþul pe metru pãtrat pentru un imobil asemãnãtor a crescut cu puþin peste 5 euro. Pentru perioada urmãtoare, specialiºtii prognozeazã un ritm de creºtere mai accelerat, atât în zonele urbane, cât ºi în cele periferice ºi în oraºele mici.

Banca Naþionalã a României a semnalat, în premierã, riscul creºterii accelerate a preþurilor la locuinþe, dupã evoluþia acestora de anul trecut. Majorarea depãºeºte pragul de semnal al Comisiei Europene stabilit la 6%, conform procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Evoluþia indicã începerea unei noi faze de expansiune a activitãþii pieþei imobiliare ºi, implicit, necesitatea unei monitorizãri atente a riscurilor dinspre acestã piaþã asupra sectorului financiar, se aratã în Raportul asupra Stabilitãþii Financiare, publicat recent de banca centralã.

Potrivit analizei Re/Max, cãutãrile pentru o nouã tranzacþie imobiliarã încep în mediul online, motoarele de cãutare arãtând o creºtere semnificativã în 2016, mai exact de 3,5 ori faþã de anul anterior, a accesãrilor pentru cuvântul ”casã”. Acelaºi raport aratã cã, pe loc secund în clasament, se aflã cuvântul cheie ”apartament”, urmat imediat de ”teren”. Nivelul de cãutãri pe ultimele douã segmente a rãmas stabil însã în

BNR trage un semnal de alarmã

La rândul sãu, Comitetul Naþional pentru Supraveghere Macroprudenþialã (CNSM) a semnalat necesitatea lãrgirii sferei de cuprindere a informaþiilor statistice necesare analizelor privind piaþa imobiliarã, dupã ce Banca Naþionalã

a României (BNR) a anunþat recent cã existã riscul creºterii accelerate a preþurilor la locuinþe. „CNSM a luat notã de preocupãrile BNR de colectare de informaþii suplimentare privind riscurile care provin dinspre sectorul imobiliar rezidenþial. Totodatã, CNSM a recomandat BNR ºi ASF sã colecteze informaþii de la principalii investitori din piaþa imobiliarã comercialã ºi de la instituþiile financiare pentru acoperirea nevoilor de date privind piaþa fizicã, precum ºi a celor privind volumul investiþiilor ºi al finanþãrilor imobiliare“, se aratã în comunicatul CNSM. În primele nouã luni ale anului trecut, rata de creºtere anualã a preþurilor s-a situat la 7,1% ºi a rãmas pozitivã pânã la finalul primului trimestru al acestui an, potrivit datelor centralizate de BNR. Aceastã majorare depãºeºte pragul de semnal al Comisiei Europene stabilit la 6%, conform procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Evoluþia indicã începerea unei noi faze de expansiune a activitãþii pieþei imobiliare ºi, implicit, necesitatea unei monitorizãri atente a riscurilor dinspre acestã piaþã asupra sectorului financiar, se aratã în Raportul asupra Stabilitãþii Financiare, publicat recent de banca centralã. Bancherii evidenþiazã, însã, faptul cã o creºtere acceleratã a preþurilor poate conduce la o scãdere a gradului de accesibilitate, urmatã de o diminuare a cererilor de credite ipotecare.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

31


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

32

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

33


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

34

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

35


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

36

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

37


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

38

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

39


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

40

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

41


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

42

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

43


Construcþii edilitare, lucrãri speciale în construcþii

Lipsa interesului guvernanþilor de a investi în marile lucrãri de infrastructurã atât de necesare þãrii reprezintã un semnal de alarmã pentru cei din domeniul economic, afirmã reprezentanþi ai BNR, dar ºi majoritatea românilor care au obosit sã mai spere cã vor avea o þarã europeanã, cu autostrãzi care sã uneascã Transilvania de Moldova, Moldova de Capitalã, cu reþea de canalizare ºi apã curentã pentru toate satele þãrii.

Aura Alexa Ioan

Autoritãþile nu investesc în infrastructura oraºelor Sã mai ridicãm moralul În aceste condiþii, prognoza efectuatã de Comisia Naþionalã de Prognozã încearcã sã mai ridice moralul constructorilor ºi anunþã pentru anul acesta o creºtere de peste 7%, faþã de anul trecut, în aria infrastructurii. Însã, anul 2016, la care se raporteazã prognoza Comisiei Naþionale de Prognozã, a avut o scãdere a investiþiilor de 4,8% faþã de 2015, astfel, încât, analizatã lucid, situaþia din 2017 de-abia va atinge nivelul investiþiilor din 2015! Care n-au excelat! Pe hârtie, cifrele aratã astfel: anul acesta a fost alocat 4,84% din PIB (40 miliarde de lei) pentru investiþii, iar bugetul Ministerului Transporturilor a fost stabilit la 1,69 din PIB (13,76 miliarde de lei). La acest buget se adaugã alte

44

4,9 miliarde de lei, sumã ce provine din creditele de angajament. Astfel, fondurile totale alocate pentru infrastructurã ajung la 18,66 miliarde de lei, ce vor merge cãtre construcþiile de autostrãzi ºi alte drumuri publice, precum ºi cãtre realibitarea cãilor ferate ºi dezvoltarea transportului naval ºi aerian. În plus, Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene a alocat pentru anul acesta 6,9 miliarde de lei pentru constructia de ºcoli, creºe, grãdiniþe, cãmine studenþeºti, dar ºi pentru dezvoltarea unei reþele de canalizare în zonele rurale unde ea lipseºte, cât ºi pentru construcþia de drumuri în aceste zone. Pentru aceste proiecte, la bugetul ministerului se adaugã ºi creditele de angajament, ce au o valoare de 30 de miliarde de lei.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

80 milioane euro, pentru Bucureºti În Bucureºti, aproximativ 80 de milioane de euro au fost alocaþi pentru lucrãri de infrastructurã din categoria poduri, pasaje ºi parcãri în propunerea de buget pe anul acesta, conform primarului general al Capitalei, Gabriela Fire: „Pentru lucrãri de infrastructurã din categoria poduri, pasaje ºi parcãri au fost alocaþi aproximativ 80 milioane euro. Dintre lucrãrile aflate în derulare, amintim: Penetraþia Splaiul Independenþei - Ciurel - Autostrada BucureºtiPiteºti, 37 milioane de euro; finalizarea lucrãrilor pe ºoseaua Pantelimon - reabilitare sistem rutier ºi linii de tramvai, 15,4 milioane de euro”, a declarat edilul Bucureºtiului, potrivit Agerpres.


Construcþii edilitare, lucrãri speciale în construcþii transport a Europei, dar vor stimula, de asemenea, activitatea economicã ºi crearea de locuri de muncã. În acest an, din suma totalã de 2,7 miliarde EUR, Comisia alocã 1,8 miliarde EUR celor 15 state membre eligibile pentru sprijin din Fondul de coeziune, inclusive România, în scopul de a reduce ºi mai mult disparitãþile în ceea ce priveºte infrastructura. Comisarul UE, Violeta Bulc: ”Cererea de investiþii în infrastructura de transport este enormã”

În plus, au mai fost alocate sume pentru continuarea lucrãrilor la: Penetraþia Prelungirea Ghencea - Domneºti, Strãpungerea Buzeºti - Berzei - Uranus, Modernizare ºi pasaj pietonal în Piaþa Eroii Revoluþiei. “Am alocat 80 de milioane euro pentru proiecte de infrastructura, aici fiind cuprinse atat sumele necesare continuarii sau chiar finalizarii marilor proiecte demarate in anii trecuti, care nu pot fi puse in paranteza doar pentru faptul ca nu au fost initiate de actuala administratie, precum si banii necesari demararii unor noi proiecte. De asemenea, sunt cuprinse sume pentru proiecte foarte importante, menite sa fluidizeze traficul in Bucuresti, cum ar fi supralargirea Prelungirea Ghencea, faza II a pasajului Ciurel, supralargiri si traversari in zonele Andronache, Petricani, Colentina, Doamna Ghica, Dimitrie Pompei, strada Jandarmeriei si sos. Bucuresti - Magurele. Am prevazut in Buget suma de 11 milioane de euro pentru constructia de parcari, de tip park&ride (Cora Pantelimon) dar si cele cuprinse in PIDU (Planul Integrat de Dezvoltare Urbana - Centrul Bucurestiului), respectiv parcarile subterane din Piata Constitutiei, Sala Palatului, Piata Lahovari, Uranus - Calea Rahovei”, a mai spus primarul general.

Investiþii în infrastructura de transport a UE: 2,7 miliarde de euro O soluþie de a investi însã mai mulþi bani în infrastructurã de transport, pe proiecte fezabile, ne vine însã de la Uniunea Europeanã. Comisia eurpeanã de transport a propus, la sfârºitul lunii iunie, un buget de 2,7 miliarde euro, pentru 152 de proiecte-cheie în domeniul transporturilor, care sã sprijine mobilitatea competitivã, ecologicã ºi interconectatã în Europa. Prin aceastã rezoluþie foarte importantã, care a fost adoptatã recent, Comisia pune în practicã angajamentele asumate în Planul de investiþii pentru Europa ºi cele în domeniul conectivitãþii la nivel european, incluzând recenta agendã „Europa în miºcare”. Proiectele selectate vor contribui la modernizarea liniilor feroviare, la eliminarea blocajelor ºi la îmbunãtãþirea conexiunilor transfrontaliere, la instalarea unor puncte de alimentare cu combustibili alternativi ºi la implementarea unor soluþii inovatoare de gestionare a traficului. Investiþia este realizatã în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, mecanismul financiar al UE de sprijinire a reþelelor de infrastructurã, ºi va debloca 4,7 miliarde EUR sub formã de cofinanþãri publice ºi private. Astfel de investiþii nu doar cã vor moderniza reþeaua de

Comisarul UE pentru transporturi, Violeta Bulc, a declarat imediat dupã adoptarea acestei rezoluþii: „Cererea de investiþii în infrastructura de transport este enormã. Acest nou val de investiþii se concentreazã asupra unor proiecte ecologice, inovatoare ºi digitale, pentru a moderniza reþeaua de transport a Europei. Ne aflãm astãzi cu un pas mai aproape de o veritabilã uniune a transporturilor care deserveºte interesele cetãþenilor, stimuleazã economia ºi creeazã locuri de muncã. Privind în perspectivã, invit pãrþile interesate sã valorifice în mod optim fondurile rãmase, utilizând finanþãrile mixte pentru a spori la maximum impactul ºi pentru a mobiliza toate resursele posibile”,a susþinut Comisarul European Violeta Bulc. Proiectele selectate se concentreazã în principal pe sectoarele strategice ale reþelei europene de transport („reþeaua centralã”), pentru a maximiza valoarea adãugatã ºi impactul la nivelul UE. Cea mai mare parte a finanþãrii va fi dedicatã dezvoltãrii reþelei feroviare europene (1,8 miliarde EUR), decarbonizãrii ºi modernizãrii transportului rutier ºi dezvoltãrii sistemelor de transport inteligente (359,2 milioane EUR), precum ºi punerii în aplicare a sistemelor de management al traficului aerian (ATM) (311,3 milioane EUR). Reamintim cã aceastã contribuþie financiarã a UE se acordã sub formã de granturi, rata de cofinanþare fiind între 10 % ºi 50 % din costurile eligibile ale proiectului, în funcþie de tipul acestuia ºi de cererea de propuneri (pânã la 85 % în cadrul pachetului de coeziune).

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

45


Construcþii edilitare, lucrãri speciale în construcþii Aura Alexa Ioan

Reþeaua naþionalã de ºosele,

dezvoltatã cu promisiuni

De la intrarea în UE, þara noastrã a cheltuit peste 10 miliarde euro pentru drumuri ºi autostrazi. În momentul de faþã, reþeaua naþionalã autohtonã de drumuri publice numãrã aproximativ 86.000 de kilometri, dintre care 17.612 km de drumuri naþionale ºi doar 747 de km de autostrãzi.

Doar 747 de km de autostradã Astfel, din totalul drumurilor naþionale, autostrãzile reprezentau la finele anului trecut doar 4,2%, adicã 747 km de autostradã, lungimea fiind identicã cu cea de la 31 decembrie 2015, conform datelor comunicate de Institutul Naþional de Statisticã. La finele anului trecut, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naþionale, 5361 km (41,1%) drumuri judeþene ºi 33107 km (38,4%) drumuri comunale. În continuare, în România încã mai existã drumuri naþionale de pãmânt pe o lungime de 15 kilometri. Unul dintre drumurile naþionale de pãmânt despre care s-a discutat foarte mult în ultimii ani, este DN 24C Manoleasa-Rãdãuþi Prut, care a fost pietruit între timp. Chiar ºi în aceste condiþii, turnarea asfaltului peste acest drum naþional ar trebui sã fie o prioritate pentru stat. Recent, minstrul transporturilor Rãzvan Cuc a anunþat cã încã se mai gândeºte ce soluþie sã gãseascã pentru asfaltarea acestei ºosele. Conform datelor recente comunicate de INS, din totalul drumurilor naþionale, 35,2% (6.200 km) erau drumuri europene, 4,2% (747 km) autostrãzi, iar din punctul de vedere al numãrului de benzi de circulaþie, 1,6% (280 km) erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1820 km) drumuri cu 4 benzi ºi 0,1% (22 km) drumuri cu 6 benzi. La 31 decembrie 2016, liniile de cale feratã de folosinþã publicã în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7%) linii cu ecartament normal ºi 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg.

46

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

Liniile de cale feratã în exploatare electrificate reprezentau 37,4% din reþeaua de cãi ferate în exploatare. Densitatea liniilor la 1.000 kmp/teritoriu a fost de 45,2‰. Densitãþile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureºti-Ilfov (154,7‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,9‰) ºi regiunea Nord-Vest (48,8‰). La aceeaºi datã, lungimea simplã a liniilor de cale feratã în exploatare electrificate era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reþeaua de cãi ferate în exploatare. Planificãrile autoritãþilor, doar pe hârtie Dupã mulþi ani la rând, în care s-a reuºit o absorbþie foarte redusã a fondurilor europene destinate infrastructurii, oficialii Ministerului Transporturilor ºi-au propus o þintã mai mult decât optimistã: suma de 1 miliard de euro, fonduri decontate de la UE. Ca urmare, în acest an, Ministerul Transporturilor ºi-a planificat finalizarea lucrãrilor la aproape 100 de kilometri de autostradã, mare parte din tronsoanele de autostradã care urmeazã a fi deschise traficului având termenul de predare depãºit cu mai multe luni sau chiar ani. La începutul lunii martie, au fost daþi în circulaþie 15 kilometri de autostradã din lotul 2 Lugoj-Deva, restul de 13 km de ºosea la patru benzi fiind amânaþi pânã în 2020, din cauza unor ecoducte. Încã 21 kilometri de ºosea la patru benzi, respectiv lotul 3 al tronsonului Lugoj-Deva, se vor inau¬gura în vara acestui an, conform declaraþiilor ministrului Transporturilor, Rãzvan Cuc. În plus, oficialii sperã ca, în a doua parte a anului, sã reuºeascã sã fie deschiºi traficului alþi 29 de kilometri în Transilvania, între Sebeº ºi Turda. Spre finele anului, conform calendarului CNAIR, ar urma sã se finalizeze lucrãrile la lotul 4 din autostrada Lugoj-Deva ºi la cei 3,3 km de autostradã între Bucureºti ºi Ploieºti. În plus, din datele Companiei Naþionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere privind contractele aferente autostrãzilor construite cu bani de la bugetul de stat ºi prin Programul Operaþional Infrastructurã Mare 2014-2020, rezultã cã în decembrie 2017 se vor inaugura primii 10 km de autostradã între Târgu Mureº ºi Câmpia Turzii. La sfârºitul acestui an, cu excepþia unei porþiuni între Lugoj ºi Deva, este de aºteptat ca ºoferii sã poatã circula pe autostradã de la Sibiu pânã la graniþa cu Ungaria. Sã sperãm cã, pânã la urmã, socoteala de pe hârtie, de la minister, se va potrivi ºi cu cea de pe teren!


Construcþii edilitare, lucrãri speciale în construcþii

Doar 3% din reþeaua naþionalã este la standard de autostradã Potrivit datelor INS, transportul rutier reprezintã cel mai important ºi utilizat mod de transport, în condiþiile în care acoperã 75% din transportul de cãlãtori ºi aproape 50% din cel de mãrfuri. Autorii Master Planului General de Transport estimeazã cã în 2020, numãrul de cãlãtorii cu autoturismul (afaceri, afaceri personale, navetã, vacanþe) va creºte cu 15% faþã de cel din prezent, depãºind 2.700.000 de cãlãtorii. Tot în 2020, numãrul de cãlãtorii în transportul de marfã va ajunge la 769.913 deplasãri, cu aproape 31% mai multe decât în prezent. În condiþiile în care doar 3% din reþeaua rutierã naþionalã este la standard de autostradã, Master Planul General de Transport prevede construirea a 11 autostrãzi. Totodatã este promisã si realizarea a 19 drumuri expres. De pildã, documentul prevede anul 2022 ca termen de finalizare a autostrãzilor Sibiu – Piteºti, ºi Comarnic – Braºov. Cu doi ani mai devreme, în 2020, trebuie datã în folosinþã autostrada Tg. Neamþ – Iaºi – Ungheni, iar anul urmãtor ar trebui sã se deschidã traficului autostrada Suplacu de Barcãu – Borº (+ Oradea). Pentru construcþia de drumuri expres, termenul cel mai apropiat este cel al extinderii la patru benzi a Centurii Sud Bucureºti, respectiv 2018.

Cea mai mare ratã a accidentelor mortale, din UE Toate statisticile aratã, negru pe alb, cã România se confruntã cu o problemã semnificativã în ceea ce priveºte numãrul de accidente rutiere prin comparaþie cu alte þãri din cadrul Uniunii Europene. Þinând cont de indicatorii utilizaþi de Comisia Europeanã pentru mãsurarea gradului de siguranþã rutierã, clasamentul ºi poziþia României în UE sunt urmãtoarele: – N  umãr decese la un milion de locuitori: pe locul 24 din 28; 94 faþã de media UE de 60; – Numãr decese la 10 miliarde de pasagerikilometri: pe locul 28 din 28; 259 faþã de media UE de 61; – Numãr decese la un milion de autoturisme : pe locul 28 din 28; 466 faþã de media UE de 126.

Pe de altã parte, drumurile cu o singurã bandã pe sens sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, dupã cum rezultã din studiile recente efectuate de EuroRAP (European Road Assessment Programme). Acestea concluzioneazã cã, în Europa, riscul de incidenþã a accidentelor pentru un drum cu o singurã bandã pe sens este de patru ori mai mare decât pentru autostrãzi. În prezent, aproximativ 90% din reþeaua naþionalã este formatã din drumuri cu o singurã bandã, ceea ce fãrã îndoialã contribuie la statisticile defavorabile, precum ºi la costuri economice semnificative asociate accidentelor rutiere. Concluzia este tristã: 5 oameni mor zilnic pe ºoselele proaste din România, iar autoritãþile se fac cã nu înþeleg urgenþa necesitãþii investiþiilor în drumuri de calitate.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

47


Construcþii edilitare, lucrãri speciale în construcþii

48

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

49


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

50

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

51


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

52

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

53


Antreprenoriat, construcĂžii, imobiliare

54

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Hale, construcþii metalice Mircea Demeter

Imprimarea 3D a pieselor metalice,

din ce în ce mai ieftinã Tehnologia prelucrãrii metalelor a ajuns la performanþe incredibile, faþã de acum câþiva ani. Printre ultimele noutãþi sunt ºi imprimantele 3D pentru metale. Într-adevãr, ele nu sunt chiar o noutate absolutã, dar domeniul capãtã o amploare din ce în ce mai mare, mai ales în domeniile în care se cere o precizie maximã. Însã, cu siguranþã, viitorul este al lor. Preþuri din ce în ce mai mici Ar trebui sã cumpãraþi o imprimantã 3D metalicã pentru afacerea dumneavoastrã? Specialiºtii de la Digital Trends nu v-ar sfãtui, decât dacã doriþi sã tipãriþi zilnic în 3D. Asta, pentru cã preþul unei imprimante profesionale este ridicat, variind între 70.000 ºi 450.000 de euro. De asemenea, costurile vor creºte atunci când veþi avea nevoie de cineva care sã opereze echipamentul ºi, de asemenea, sã finalizeze imprimarea, adicã, sã finiseze suprafeþele pânã la cotele cerute în schiþã, în cazul în care echipamentul nu este într-atât de performant, pentru a face ºi finisarea. Însã, dezvoltarea acestei tehnologii este în plin avânt ºi nu va trece mult pânã când va fi accesibilã tuturor, de vreme ce pe piaþã existã ºi oferte pentru exploatarea individualã, la scarã micã. Dintre cele mai performante imprimante 3D metalice, Digital Trends enumerã mãrci precum Shapeways, Sculpteo ºi iMaterialise. În prezent, cu aceste echipamente pot fi imprimate în 3D piese din aluminiu ºi aliaje de aluminiu, oþel, alamã, cupru, bronz, argint pur, aur, platinã ºi titan. Pentru imprimarea pieselor cu foarte multe detalii complicate, se utilizeazã modele de cearã dar, deocamdatã, firmele de prelucrarea metalelor care au nevoie de aºa ceva apeleazã la companiile de imprimare 3D, ocazional. Dar numãrul de servicii de tipãrire a metalelor în 3D, creºte rapid în întreaga lume. De asemenea, maºinile de tipãrire 3D din metal devin tot mai frecvente, iar preþul lor scade de la an la an. Motivul pentru care companiile mari sunt atât de interesate de aceastã tehnologie este acela cã poate fi utilizat pentru a construi fabrici complet automatizate, care pot produce piese ”optimizate topologic”. Aceasta înseamnã cã, acum, este posibilã distribuirea perfectã a materialului într-o componentã, pentru a deveni mai masivã doar acolo unde trebuie sã reziste la mai multe sarcini, reducând astfel drastic greutatea ºi fãrã a sacrifica integritatea structuralã.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

55


Hale, construcĂžii metalice

56

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Hale, construcĂžii metalice

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

57


Hale, construcĂžii metalice

58

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Hale, construcĂžii metalice

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

59


Hale, construcĂžii metalice

60

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Hale, construcĂžii metalice

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

61


Hale, construcĂžii metalice

62

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Hale, construcĂžii metalice

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

63


Hale, construcĂžii metalice

64

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Izolaþii, acoperiªuri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

65


Izolaþii, acoperiªuri

66

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Izolaþii, acoperiªuri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

67


Izolaþii, acoperiªuri Maria Demetriad

Polistirenul, un material blamat pe nedrept

De ceva vreme, mai precis, de anul trecut, pe piaþa materialelor de construcþie din România, dar ºi din Uniunea Europeanã, au început sã circule tot mai insistent informaþii care sunt menite a determina o imagine nefavorabilã pentru polistirenul expandat. Lucrurile nu stau deloc aºa. Dar, controversa pare a se accentua, putând duce la decizii care pot afecta grav ºi iremediabil interesele companiilor din domeniu, ale industriei de construcþii ºi ale economiei, în general. ºi nu exagerãm cu nimic când afirmãm acest lucru. Tocmai de aceea, Asociaþia Europeanã a Producãtorilor de Mase Plastice-Plastics Europe a luat recent poziþie, dând publicitãþii un material informativ care, cu argumente solide, combate acuzaþiile care se aduc acestui material de construcþii. Iatã, aºadar, poziþia celor de la Plastic Europe:

Rezistenþã la umezealã Polistirenul este un material cu celule închise care nu absoarbe uºor apa. Nu existã pierderi de rezistenþã în condiþii umede, ceea ce îl face sã fie ideal pentru izolaþii în construcþii sau pentru produsele cu lanþ rãcoros. Materialul este rezistent la umezealã, astfel încât sunt îndeplinite cele mai înalte cerinþe de igienã. Abilitatea de a rezista umezelii se preteazã, de asemenea, pentru utilizarea în plutitoare de pescuit ºi geamanduri marine. Chiar ºi atunci când este supus unei saturaþii prelungite în apã, EPS îºi va menþine forma, dimensiunea, structura ºi aspectul fizic, cu o uºoarã reducere a performanþei sale termice. Eficienþã termicã Polistirenul, întotdeauna, prima opþiune De peste o jumãtate de secol, în numeroase aplicaþii, polistirenul a fost aproape întotdeauna prima opþiune, datoritã versatilitãþii sale tehnice, a performanþei ºi rentabilitãþii. De aceea, este folosit pe scarã largã, zi cu zi, în situaþiile în care esenþiale sunt proprietãþi precum greutatea, rezistenþa, durabilitatea, izolaþia termicã ºi caracteristicile de absorbþie a ºocurilor. Iatã, aºadar, care sunt proprietãþile de bazã ale acestui material: Greutate redusã Poliesterul este un material extrem de uºor, având în vedere cã este compus din cca 95%, aer. Aceastã caracteristicã îl face ideal pentru utilizarea în izolaþii, neîngreunând clãdirile, dar ºi în Industria de ambalaje, deoarece nu mãreºte semnificativ greutatea totalã a produsului, reducând astfel costurile de transport. De asemenea, consumul de combustibil pentru transport este redus, iar emisiile provenite de la autovehicule sunt reduse ºi ele la minim, toate contribuind la diminuarea încãlzirii globale. Rezistenþã mecanicã Rezistenþa excepþionalã a polistirenului face ca acesta sã fie un material de protecþie eficient ºi sigur pentru o gamã largã de produse. Structura lui celularã îl face stabil dimensional ºi, prin urmare, nu se deterioreazã odatã cu trecerea timpului, fiind de asemenea inodor ºi lipsit de toxicitate.

68

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

Eficienþa termicã superioarã îl face ideal în izolaþii sau pentru ambalarea produselor, la schimbarea temperaturii. Pereþii pot fi protejaþi iar produsele închise în casete fabricate din acest material pot fi menþinute pe perioade lungi de timp la temperaturi mai mari sau mai mici, decât condiþiile ambientale, fiind protejate de schimbãrile bruºte de temperaturã care pot apãrea în timpul transportului, prin diferite zone climatice. Absorbþia ºocurilor Polistirenul prezintã caracteristici excelente de absorbþie a ºocurilor, fãcându-l prima alegere pentru ambalarea unei game largi de produse, inclusiv aparate, produse electronice, computere ºi produse chimice. Versatilitate Polistirenul poate fi fabricat în aproape orice formã sau dimensiune, poate fi uºor tãiat ºi format, atunci când este necesar pentru a se potrivi oricãrei aplicaþii. Materialul este produs, de asemenea, într-o gamã largã de densitãþi, asigurând o gamã variatã de proprietãþi fizice. Acestea sunt potrivite pentru diferitele aplicaþii în care este utilizat pentru a optimiza performanþa acestuia. În plus, este compatibil ºi cu o mare varietate de alte materiale.


Izolaþii, acoperiªuri

Cum se recicleazã?

Uºor de folosit Pentru aplicaþii în construcþii, polistirenul expandat este considerat unul dintre cele mai uºoare materiale care se utilizeazã pe ºantier. Se livreazã în mod normal sub formã de foi, dar pot fi, de asemenea, turnate în forme sau în blocuri mari. La rândul lor, rãºinile EPS sunt printre cele mai populare materiale pentru aplicaþii în construcþii. Spuma de izolaþie din EPS este utilizatã în pereþi, în cavitãþi, în acoperiºuri, în izolarea podelelor ºi multe altele. Cu raportul sãu excelent de preþ/performanþã, polistirenul este utilizat la pontoane ºi construcþii de drumuri. În plus, faþã de aplicaþia tradiþionalã de izolaþie din industria construcþiilor, spuma de EPS are o utilizare largã în ingineria civilã ºi construcþii: fundaþii rutiere, formare de goluri, flotaþie, drenaj, izolare fonicã, elemente de construcþie modulare, cãrãmizi celulare etc., exploatându-se proprietãþile mecanice excelente ale EPS, combinate cu o construcþie rapidã, cu asamblarea ºi întreþinerea ulterioarã. Alte aplicaþii În afarã de utilizarea tipicã în construcþii ºi ambalaje, calitãþile de protecþie ale polistirenului expandat pot fi de asemenea fructificate în fabricarea de echipamente de protecþie (ex: cãºti de protecþie), sau în decoraþiuni de suprafaþã sau de altã naturã, de la imprimarea simplã a unei mãrci, la o reprezentare picturalã elaboratã.

Pentru cã, de multe ori se afirmã cã polistirenul reprezintã un pericol major pentru mediu, trebuie spus cã nu este deloc aºa. Astfel, reciclarea EPS trebuie separatã de alte materiale din fluxul de deºeuri, înainte de a putea fi reciclat. În mod ideal, EPS ar trebui sã fie separat înainte de a intra în fluxul de deºeuri, pentru a diminua contaminarea ºi pentru a nu prelua din capacitatea recipientelor pentru alte materiale reciclabile. Deoarece EPS este uºor, costul de transport este o componentã majorã a reciclãrii sale. Cerinþele de manipulare ale materialelor pentru resturile de polistiren sunt de obicei determinate de cãtre reciclator. Cele mai multe deºeuri EPS sunt, fie ambalate în vrac, fie ambalate în balot, înainte de transport. În vederea reprocesãrii, EPS-ul colectat este transferat într-o maºinã de granulare. Materialul granulat este apoi transferat într-un buncãr, unde este depozitat, înainte de a fi comprimat în blocuri de lungimi continue. Acest material comprimat este apoi tãiat în dimensiuni adecvate, pentru paletizare. Odatã paletizat, este pregãtit pentru expediere. Materialul EPS este apoi mãrunþit ºi extrudat, pentru a forma granule de polistiren de uz general (GPPS). Aceasta poate fi apoi utilizat ca materie primã pentru aplicaþii cum ar fi casete din lemn sintetic, cd ºi casete video, produse de papetãrie, precum ºi ghivece de flori etc.. Aºadar, polistirenul poate fi recuperat ºi reciclat 100 %. Totul e ca sã vrem.

Cum ºi din ce se fabricã? Polistirenul este fabricat din monomer stiren. Dar, trebuie subliniat cã niveluri scãzute de stiren apar în mod natural în multe plante, fructe, legume, nuci ºi carne. Aºadar, EPS este un derivat al etilenei ºi benzenului ºi este realizat utilizând un procedeu de polimerizare care produce sfere translucide de polistiren, aproximativ de dimensiunea granulelor de zahãr. În timpul acestui proces, se adaugã la material o hidrocarburã cu punct de fierbere scãzut, de obicei gaz de pentan, pentru a ajuta la extindere, în timpul prelucrãrii ulterioare.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

69


Izolaþii, acoperiªuri

70

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Izolaþii, acoperiªuri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

71


Izolaþii, acoperiªuri

72

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Izolaþii, acoperiªuri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

73


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

74

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

Aura Alexa Ioan

companiile care îºi bazeazã strategiile de afaceri doar pe zona de producþie, pentru cã preþurile sunt în scãdere, la fel ca ºi piaþa, acestea fiind efecte ale calitãþii din ce în ce mai bune a produselor.

corpurilor de iluminat integrate

VEM Proiect Lighting, cifrã de afaceri de 4 milioane euro

Viitorul aparþine

Piaþa sistemelor de iluminat cunoaºte un nou avânt, datorat tranziþiei accelerate cãtre tehnologia LED. Viitorul, spun specialiºtii, aparþine însã corpurilor de luminat integrate, conectate cu alte sisteme, chiar dacã, în momentul de faþã, piaþa autohtonã este invadatã de produse de slabã calitate. Cifrã globalã impresionantã Nu mai este un secret pentru nimeni cã, în ultimii ani, iluminatul cu LED-uri a devenit o adevãratã tendinþã: becurile sunt foarte puternic energetice ºi pot dura pânã la 20 de ani. Astfel, industria globalã de iluminat a atins o cifrã de afaceri impresionantã: cca 100 miliarde de euro pe an. Renumita companie Kim Lighting este cunoscutã pentru faptul cã asigurã o sursã de producþie de iluminat arhitectural în aer liber ºi peisaj în întreaga lume, de cea mai înaltã calitate. De altfel, iluminatul de-a lungul cãilor rutiere ºi autostrãzilor a fost creat chiar de Kim Lighting. Cu sediul în California, liderul acestei industrii lucreazã pentru a dezvolta soluþii de iluminat care maximizeazã eficienþa energeticã, producând în acelaºi timp luminã puternicã ºi strãlucitoare. Cheia este echilibrarea luminozitãþii cu sensibilitatea ochilor pentru ºoferi, de-a lungul autostrãzilor, pe timp de noapte, capitol la care acest lider mondial exceleazã.

Un exemplu elocvent în ceea ce priveºte adaptarea la noile tendinþe ale pieþei îl oferã compania VEM Proiect Lighting, care este unicul producãtor integrat de sisteme de iluminat din România, care, pe lângã producþia curentã realizeazã proiectarea ºi implementarea sistemelor pentru beneficiarii finali.

La fel de celebra companie ”Cree” a fost desemnatã drept una dintre cele mai inovatoare companii din lume în 2015. Cree este un inovator în industria de iluminat, deoarece a dezvoltat primul bec cu LED-uri, care costã consumatorii doar 8 euro. Aceastã marcã ºi-a folosit experienþa în industria de iluminat comercial pentru a dezvolta produse de calibru egal pentru consumatorii rezidenþiali. Piaþa de lãmpi, creºtere masivã în volum, nu ºi în calitate În ceea ce priveºte consumatorii casnici, piaþa de lãmpi a crescut masiv în volum, dar mai puþin în valoare, din cauza scãderii uriaºe a preturilor. În cazul surselor cu LED, preþul mediu a scãzut cu 50%, rolul principal fiind luat de segmentul serviciilor profesonale. Acest fapt s-a vãzut destul de repede ºi în cifra de afaceri a companiei Philips Lighting, a cãrei zona de distribuþie a corpurilor de iluminat a scãzut, din 2014 ºi pânã în prezent, cu peste 50%. O concluzie a specialiºtilor de la Philips Lighting este aceea cã, în scurt timp, vor dispãrea

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

75


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

VEM Proiect Lighting a fãcut conversia pe toate liniile de producþie la tehnologia LED, în urmã cu 8 ani, având capacitatea actualã de producþie de aproximativ 500.000 unitãþi pe an, din peste 2400 de modele de aparate de iluminat cu tehnologie LED. Compania VEM Proiect Lighting, prin Divizia de instalaþii electrice a grupului Menatwork, a înregistrat o cifrã de afaceri de 4 milioane de euro în 2016, conform reprezentanþilor companiei, în creºtere cu 10% faþã de nivelul anului anterior. Pentru 2017, conducerea firmei estimeazã o evoluþie de 20% a rulajului, mizând în special pe dublarea business-ului pe segmentul iluminatului comercial. Sectorul de iluminat comercial vizeazã, în special, spaþiile interioare din zona de retail, cât ºi pe cele de prezentare a produselor (vitrine). Compania a dezvoltat ºi promovat un sistem innovator de iluminat intelligent, dinamic al vitrinelor, care a fost implementat în premierã pe piaþa româneascã, la noul magazine Nissa, inaugurat recent în Mall Vitan din Bucureºti. Acest sistem creeazã accente temporare

de luminã, menite sã evidenþieze piesele vitrinei, prin modificãri de culoare sau temperaturã a luminii. Potrivit specialiºtilor de la VEM Proiect Lighting, acest nou sistem poate genera o creºtere cu pânã la 20% a traficului în magazine. Faþã de un sistem de iluminat classic, costurile sunt însã cu aproximativ 20-40% mai ridicate, în cazul sistemului inteligent dinamic ºi calculul porneºte de la un nivel minim de circa 2000 euro, pentru o vitrinã de dimensiuni medii. Printre cele mai importante proiecte de iluminat realizate în ultimul an, se numãrã: birourile Dell, teatrul Metropolis, centrele logistice Nemo, fabrica Valeo, Muzeul Literaturii Române, precum ºi magazinele Nissa, Otter, Salamander, Tezyo, Aldo, Bigotti, Massini, Il Passo, Braiconf, Bata si New Balance. O idee profitabilã: reunirea ”independenþilor” Un alt jucãtor de top pe piaþa materialelor electrice este Grupul Fegime, care opereazã la nivel european în 18 þãri ºi înglobeazã peste 230 de distribuitori de

echipamente electrice, aceºtia însumând o cifrã de afaceri de 4.7 miliarde Euro ºi 10% cotã de piaþã. Furnizorii grupului Fegime sunt companii renumite, dintre care amintim Legrand, Philips, Schneider Electric, Eaton, Obo Bettermann, Pypelife etc. În România, Fegime este compus din trei distribuitori de echipamente electrice, Consolight, Levirom ºi Power Electric, aceºtia reprezentând 8% din piaþa româneascã de profil, cu o cifrã de afaceri de 37 milioane euro ºi peste 200 de angajaþi, având filiale în Bucureºti, Braºov, Cluj-Napoca, Constanþa, Iaºi, Timiºoara ºi Craiova. Grupul Fegime reuneºte companii independente de distribuþie a echipamentelor electrice, combinând avantajele oferite de prezenþa internaþionalã – strategii unitare la nivel european, schimbul de informaþii ºi de experienþã, contracte globale cu marii furnizori, campanii promoþionale desfãºurate simultan în toate þãrile etc. - cu avantajele date de flexibilitatea ºi serviciile de înaltã calitate ale fiecãrui membru, în beneficiul clienþilor ºi furnizorilor grupului. Dar ºi românii sunt buni! Furnizorul de materiale ºi echipamente electrice Electroglobal Cluj, a cãrui cifrã de afaceri a crescut doar în primul trimestru al acestui an cu 12%, peste 4,5 mil. euro, mizeazã foarte mult pe creºterea cererii la export pentru tablourile electrice, în special în Germania. Compania estimeazã pentru anul în curs afaceri totale de aproximativ 21 milioane euro, în creºtere cu 5% faþã de anul trecut, în principal din serviciile în domeniul automatizãrilor industriale ºi producþia de tablouri electrice. Electroglobal furni¬zea¬zã aparataj electric de joasã tensiune, mo¬toare electrice, con-ver¬ti¬zoare de frecvenþã, a¬uto¬mate progra¬ma¬bile, senzori, corpuri ºi sur¬se de iluminat, ca¬bluri ºi materiale de ins¬talaþii, colaborând cu clienþi din sectorul materia¬lelor de cons¬trucþii, energie, industrie, dar ºi cu bene¬ficiarii direcþi, precum integratorii de sistem ºi instalatori. Compania se concentreazã pe realizarea de proiecte eectrice cu grad înalt de tehnicitate, în domeniul automatizãrilor, acþionãrilor electrice ºi pe noi proiecte în domeniul iluminatului industrial de tip LED, cu sistem de control automatizat.

76

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

Nora Marin

Materiale hibride polimerice, viitorul conductorilor electrici Produsele electrice ºi electronice au câºtigat o importanþã uriaºã, inclusiv în industria de construcþii, fiind utilizate în grupuri de asamblare extrem de integrate. În plus, existã o tendinþã crescândã de miniaturizare, iar conductoarele produselor electrice ºi electronice trebuie sã îndeplineascã cerinþe diferite, în funcþie de domeniul lor de aplicare. O soluþie din ce în ce mai rãspânditã par a fi materialele hibride polimerice super-conductive, la care facem referire acum, citând din studiul ”Highly Conductive Plastics: Custom and formulated Functional Materials for Electric and Electronic Applications”, publicat de Walter Michaeli, Tobias Pfefferkorn ºi Jan Fragner, de la Universitatea din Dover.

Sarcini diferite, soluþii specifice Precum cei metalici, conductorii plastici sau din materiale compozite trebuie sã rãspundã unor cerinþe specifice. De exemplu, este necesarã o conductivitate electricã foarte ridicatã pentru conectarea sistemelor de transmisie ºi controlul unui motor, dar pentru unitãþi de comandã, senzori ºi carcase, sunt necesare intervale de conductivitate altfel definite. În plus, ecranarea electromagneticã este foarte importantã. În alte utilizãri, sunt necesare valori inferioare ale conductivitãþii electrice, pentru aplicaþii care trebuie sã împiedice încãrcarea electrostaticã. În ciuda aparenþelor, o soluþie o pot reprezenta polimerii, care sunt materiale tipice de izolaþie. Dar, interesul în utilizarea polimerilor pentru alte aplicaþii electrice a crescut datoritã proprietãþilor avantajoase, cum ar fi greutatea, prelucrabilitatea ºi rezistenþa la substanþele chimice.

De-a lungul anilor, polimerii conducãtori termici ºi electrici au fost dezvoltaþi prin adãugarea de materiale comune de umpluturã, cum ar fi negru de fum, grafit, fibre metalice, fulgi sau fibre de carbon ºi, din ce în ce mai mult, nanofiltre, cum ar fi nanostructurile de carbon. Aceºti compuºi au fost deja implementaþi cu succes într-o gamã de aplicaþii antistatice ºi electromagnetice de ecranare. De aceea, pentru asigurarea unui grad înalt de conductivitate electricã este necesar un conþinut ridicat de umpluturi conducãtoare, care formeazã o reþea de percolare strânsã. Rezolvarea poate veni din fabricarea de componente fabricate prin injecþie. Compromisul necesar De aici, în funcþie de aplicaþia specificã, pentru fiecare compoziþie materialã trebuie gãsit un compromis, cu privire la cantitatea de umpluturã. Conþinutul mai mare de umpluturã are de obicei o influenþã negativã, asupra proprietãþilor mecanice ºi a procesabilitãþii, din cauza creºterii considerabile a vâscozitãþii topiturii.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

77


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

În acelaºi timp, uzura maºinilor este mai mare, decât pentru polimerii nefolosiþi. Compoziþiile materiale utilizate pânã în prezent nu sunt în mãsurã sã îndeplineascã cerinþele funcþionalitãþii viitoare a componentelor, în special pentru elemente cu pereþi subþiri ºi miniaturizaþi. Prin urmare, componentele funcþionale care necesitã o conductivitate electricã ridicatã sunt încã produse în mod obiºnuit, în etapele de prelucrare ºi de asamblare intensive. Conþinutul de umpluturã ºi, astfel, conductivitatea electricã, pot fi crescute în mod semnificativ fãrã scãderea capacitãþii de prelucrare, prin utilizarea aliajelor metalice care prezintã un punct de topire scãzut. Aceste aliaje metalice sunt lichide, în faza de procesare, ºi nu se vor solidifica înainte de faza de rãcire. Acest fapt permite producerea de piese turnate complexe, cu proprietãþi electrice ºi termice precise. Ca rezultat, dezavantajele legate de materiale plastice înalt conductive sunt reduse, în comparaþie cu compuºii de turnare cu umpluturã înaltã. Astfel, devine posibilã producerea unor structuri conductoare ºi a unor joncþiuni pentru conexiunile de conectare ºi/sau cabluri, într-o singurã etapã de procesare, prin intermediul unui proces de turnare prin injecþie, procesele de îmbinare ºi lipire, care consumã mult timp, putând fi evitate. Caracteristici de turnare Umplerea cavitãþilor pentru a realiza compuºi termoplastici/metalici, poate fi efectuatã în procese convenþionale de turnare, prin injecþie unicã sau multicomponentã. Datoritã conþinutului ridicat de metal, comportamentul de umplere ºi congelare a materialelor diferã, faþã de cel al termoplastelor nefolosite. Acest lucru este cauzat de umplutura solidã ºi lichidã. Testele au fost efectuate cu ajutorul unei maºini de turnare sub presiune, de tip Allrounder 320 S 500-150 (Arburg GmbH + Co KG, Lossburg, Germania), cu un diametru al ºurubului de 30 mm (L / D = 20). În aceste teste, s-au avut în vedere efectele asupra proprietãþilor de curgere ale noului material, urmate de caracterizarea distribuþiei locale a umpluturii. Materialele termoplastice neumplute ºi umpluturile mici, au prezentat un debit frontal tipic, în timpul umplerii matriþei. Acest lucru este specific fluidelor viscoelastice, prin care se formeazã un profil de vitezã parabolicã peste grosimea pãrþilor. Odatã cu creºterea conþinutului de umpluturã, profilul vitezelor s-a diminuat.

Compoziþia termoplasticã a materialului puternic umplut a prezentat un comportament de umplere modificat semnificativ, datoritã conþinutului ridicat de umpluturã, de 85%, în greutate. Pe lângã elasticitatea semnificativã a topiturii compusului, s-au constatat un flux rapid de cãldurã, conductivitate termicã crescutã ºi tranziþie specificã de fazã. Perspective Investigaþiile demonstreazã potenþialul ridicat al noilor compuºi, pentru utilizarea în piese turnate cu conductivitate electricã ridicatã. Gama de materiale se întinde de la compuºii de negru de fum, la metale ºi formeazã tranziþia între semiconductori ºi conductori. Materialele hibride termoplastice/metalice descrise, au un potenþial ridicat de a fi utilizate în producþia de componente electrice ºi electronice complexe, cu cerinþe foarte mari privind conductivitatea electricã. Datoritã procesului de turnare prin injecþie, piesele turnate prezintã o dependenþã a distribuþiei ºi a direcþiei materialului de umpluturã în poziþia localã, de-a lungul traseului de curgere. Prin urmare, în proiectarea pãrþii turnate este important sã se þinã cont nu numai de valorile caracteristice globale, ci ºi de influenþa compoziþiei materialelor, a parametrilor de proces, precum ºi a geometriei sistemului de cedare ºi a cavitãþii. Acest lucru permite influenþarea morfologiei ºi a proprietãþile pieselor, în timpul formãrii prin turnare ºi injecþie a materialelor hibride polimerice/metalice. Deci, se poate arãta cã polimerul de matrice poate fi variat pe scarã largã, pentru a ajusta proprietãþile compuºilor pentru cerinþele specifice aplicaþiilor. Astfel, o îngheþare a polimerului în acelaºi timp, sau mai târziu, decât aliajul metalic, ºi o vâscozitate scãzutã a materialului, pot îmbunãtãþi considerabil nivelul ºi omogenitatea conductivitãþii. Mai mult, conductivitãþile materialului hibrid sunt doar puþin influenþate de temperaturile ridicate. Conductivitatea nu este redusã considerabil, pânã la atingerea temperaturii de înmuiere, de aproximativ 200 C. Atâta timp cât secþiunea transversalã este mai mare de 5 mm2, la o încãrcãturã de curent relativ scãzutã de aproximativ 10 A, materialul hibrid nu se încãlzeºte critic ºi poate fi utilizat pentru traiectoriile conductoarelor. Pe lângã o conductivitate electricã excelentã, o eficacitate de ecranare este asiguratã de materialul hibrid, datoritã reþelei metalice pronunþate. Acest lucru permite ca materialul sã fie folosit ºi în domeniul aplicaþiilor electromagnetice de ecranare.

78

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

79


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

80

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

81


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

82

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

83


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

84

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

85


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

86

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

87


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

88

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii electrice, climatizare, ventilaþie

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

89


Instalaþii în construcþii

90

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

91


Instalaþii în construcþii Aura Alexa Ioan

Viitorul instalaþiilor sanitare înseamnã super-tehnologizare Tehnologia joacã un rol din ce în ce mai important în domeniul instralaþiilor sanitare, iar acest domeniu este de aºteptat sã cunoascã un mare avânt, întrucât s-a observat o tendinþã a proprietarilor care încep sã facã mai multe investiþii în proiecte de retehnologizare a locuinþei. O piaþã globalã de peste zece miliarde de euro

Tehnologia înseamnã confort personal

Astfel, potrivit unui articol publicat de revista ”Harware Retailing”, specialiºtii Grupului Freedonia estimeazã cã piaþa instalaþiilor sanitare ºi a armãturilor va creºte cu 6,3% în 2017, ajungând la o cifrã de afaceri de peste zece miliarde de euro. Piaþa rezidenþialã va reprezenta mai mult de trei cincimi din cerere ºi va aduce cele mai mari câºtiguri. Deºi produsele bazate pe tehnologie vor reprezenta doar o parte din aceste vânzãri, în condiþiile în care consumatorii mai tineri opteazã pentru spaþii de locuit mai ample, aceste opþiuni viitoare în domeniul instalaþiilor sanitare vor avea cu siguranþã un impact asupra cererii consumatorilor.

Cele mai multe dintre noile tehnologi din baie ºi bucãtãrie sunt proiectate în jurul conceptului de confort personal al clientului. De exemplu, sunt introduse tot mai multe produse care permit utilizatorilor sã transmitã muzicã live, la duºurile lor, prin tehnologia fãrã fir. Un alt sistem permite chiar, utilizatorilor, sã controleze iluminatul ºi presiunea apei, printr-o interfaþã digitalã.

Studiul celor de la Grupul Freedonia s-a bazat pe rãspunsurile unui grup de comercianþi cu amãnuntul, la domiciliul clienþilor.Aceºti comercianþi cu amãnuntul vând produsele sanitare ºi în magazinele lor, iar majoritatea considerã cã tehnologia va continua sã se impunã ºi sã transforme casele clienþilor. Astfel, douã treimi dintre repondenþi au susþinut cã majoritatea clienþilor lor doresc sã-ºi contruiascã case cât mai inteligente, iar produsele sanitare se înscriu ºi ele în aceastã preferinþã.

Astfel, nu numai cã muzica ”de la baie” apare integratã în categoria instalaþiilor sanitare, dar la fel se întâmplã ºi cu lãmpile cu LED-uri. Un alt exemplu de produse care încorporeazã tehnologia cu LEDuri include lãmpi în bolurile de toaletã, care lumineazã atunci când sunt utilizate pe timpul nopþii. O altã noutate o reprezintã inelele cu LED-uri instalate în chiuveta bãii, care strãlucesc în culorile roºu ºi albastru, pentru a indica temperature apei. Dacã sistemul de generare de muzicã în baie ºi sistemul de control al duºului câºtigã tot mai mult teren, tehnologia sanitarã ecologicã cunoaºte ºi ea o creºtere în interesul consumatorilor. Produsele ecologice nu sunt doar relativ accesibile, dar reprezintã ºi o economie de bani, prin reducerea consumului de apã în timp, fãrã a afecta utilizarea zilnicã aacesteia. Produsele inovatoare ºi promovarea practicilor ecologice de construcþie sunt elemente excelente de promovare generalã pentru comercianþii cu amãnuntul. Astfel, 90% dintre cei chestionaþi au oferit deja produse ”verzi”, din categoria instalaþiilor sanitare. Economisirea apei, în prim-plan Alte exemple de aparate care integreazã tehnologii ºi funcþii ecologice pot fi gãsite ºi în cazul maºinilor de spãlat vase. Producãtorii continuã sã dezvolte produse care îndeplinesc standarde de eficienþã energeticã mai ridicate ºi economisesc apã, iar alte produse utilizeazã apã din ciclul de clãtire, pentru o spãlare ulterioarã. Astfel, o familie medie, care spalã de patru ori pe sãptãmânã, ar putea economisi 500 de litri de apã, în fiecare an, prin utilizarea unei maºini de spãlat inteligente, potrivit Reviewed. com.

92

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

Tehnologiile noi care se dezvoltã au darul de a combina automatizarea locuinþei cu practicile ecologice. De exemplu, noile sisteme de sprinkler-e se ataºeazã controlorilor care folosesc WI-FI, pentru a descãrca prognoza meteo pentru ºapte zile, ajustând, în consecinþã, sprinklere-le, pentru cã gãsirea unor modalitãþi de conservare ºi chiar de reutilizare a apei este extrem de importantã, potrivit unui articol din Ecobuildingpulse.com. Site-ul Builder Online susþine cã, acum, costul apei creºte cu 6-7% pe an. Þinând cont de aceastã creºtere a costurilor, este evident cã majoritatea consumatorilor vor cãuta produse sanitare care reduc consumul de apã, fãrã a afecta însã activitãþile lor zilnice. O modalitate de a face aceastã tranziþie este printr-un sistem de reciclare a apei gri. Acest sistem utilizeazã apa din duºuri, chiuvete, maºini de spãlat rufe ºi maºini de spãlat vase, apã care conþine foarte puþini agenþi patogeni. Aceastã apã, spre deosebire de cea neagrã, care provine de la toalete, necesitã foarte puþinã tratare înainte ca aceasta sã poatã fi refolositã, cum ar fi spãlarea toaletei sau udarea gazonului, cu ajutorul sistemelor de aspersoare. Costul instalãrii unui sistem de apã gri în noua locuinþã, variazã de la 500 ºi pânã la 2.500 de dolari, potrivit unui articol de la HGTV. Dar progresele tehnologice continue vor permite integrarea acestui sistem în tot mai multe case. Încãlzitorul de apã fãrã tensiune Un alt produs ecologic, care continuã sã câºtige popularitate în categoria instalaþiilor sanitare, este încãlzitorul de apã fãrã tensiune. Un încãlzitor de apã de stocare este un rezervor izolat care deþine de la 20 la 80 de litri de apã. Încãlzitoarele fãrã boiler oferã apã caldã constantã ºi economie de energie. Presa de specialitate a constatat cã încãlzitoarele de apã fãrã rezervor utilizeazã cu aproximativ 22% mai puþinã energie decât cele de tip depozit. În ciuda beneficiilor în economia apei, unitãþile fãrã rezervor tind sã fie mai scumpe decât unitãþile de stocare, astfel încât comercianþii cu amãnuntul ar trebui sã poatã discuta aspectele pozitive dar ºi cele negative ale acestor produse. În plus, faþã de unele dintre produsele eco mai avansate din punct de vedere tehnologic menþionate mai sus, practicile ecologice în ceea ce priveºte instalaþiile sanitare au condus la un nou program, numit WaterSense. Programul WaterSense a fost creat pentru a gãsi modalitãþi de utilizare eficientã a apei pentru consumatori, comunitãþi ºi mediu, contribuind în acelaºi timp la conservarea resurselor pentru viitor. Comercianþii cu amãnuntul interesaþi de produsele cu marcaje WaterSense pot colabora cu EPA, pentru a obþine în magazinele lor produsele aprobate.

Aºadar, menþinerea unei locuinþe sãnãtoase se poate face într-o varietate de moduri, iar multe produse sanitare noi ajutã la crearea unui spaþiu de locuit mai igienic. Butoanele fãrã atingere devin acum o opþiune pe care proprietarii de case le-au luat în considerare, deoarece permit utilizatorilor sã aibã o experienþã handsfree, evitând în acelaºi timp rãspândirea germenilor ºi a contaminanþilor. În timp ce practicile eco vor continua sã evolueze ºi sã se dezvolte, comercianþii cu amãnuntul, care au produse eficiente din punct de vedere al mediului, ar trebui însã sã comunice clienþilor lor opþiunile eco oferite. Acest lucru, nu numai cã îi ajutã pe cei care doresc sã economiseascã bani pe facturile lor de apã, dar vor contribui ºi la practici de conservare mai bune.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

93


Instalaþii în construcþii

94

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

95


Instalaþii în construcþii

96

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

97


Instalaþii în construcþii

98

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

99


Instalaþii în construcþii

100

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

101


Instalaþii în construcþii

102

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

103


Instalaþii în construcþii

104

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

105


Instalaþii în construcþii

106

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Instalaþii în construcþii Maria Demetriad

Oportunitãþi de creºtere durabilã pe piaþa europeanã a tâmplãriei PVC

Asociaþia Asoven a Producãtorilor Europeni de Ferestre PVC, a dat publicitãþii recent un studiu în care se identificã ºi se argumenteazã oportunitãþile de creºtere durabilã, pe piaþa europeanã de profil.

Recomandãri de marketing Pentru producãtorii de tâmplãrie ºi ferestre din PVC, Asoven recomandã ca în acþiunile de marketing sã fie evidenþiate urmãtoarele calitãþi ale produselor: Permeabilitate la aer; Impermeabilitate la apã; Rezistenþã la vânt; Întreþinere minimã; Izolare termicã; Izolarea fonicã. Pentru o calitate deosebitã a echipãrii unei clãdiri cu astfel de tâmplãrie, trebuie accentuatã proprietatea de izolaþie termicã, ea fiind definitã drept cantitatea de cãldurã transmisã de la un mediu la altul prin suprafeþele materialul de separare. În acest fel, ferestrele din PVC prezintã cea mai mare eficienþã energeticã, având reale proprietãþi de protecþie a mediului. Astfel, cu o izolare corectã, putem reduce cu mai mult de 50% din consumul de energie al unei clãdiri. Calitãþi indiscutabile Din start, specialiºtii de la Asoven avertizeazã cã dezvoltarea volumului de afaceri a producãtorilor de profile de ferestre din PVC va depinde tot mai mult de angajamentul acestora faþã de contribuþia la dezvoltarea standardelor de calitate, în raport cu durabilitatea ºi principiile economiei circulare, precum ºi cu promovarea certificãrii ºi a garanþiilor de calitate a proceselor, de cãtre organismele relevante. În raport, Asoven afirmã cã producãtorii au toate argumentele în favoarea lor, datoritã calitãþilor acestui tip de tâmplãrie: •E  conomie de energie termicã ºi acusticã la nivel maxim. Furnizarea de confort, izolare ºi etanºare la aer. •R  espectarea ºi grija pentru mediul înconjurãtor în cadrul dezvoltãrii durabile. •P  ãstrarea proprietãþilor, ferestrele din PVC rãmânând neschimbate în timp.

Totodatã, evidenþiazã ºi alte caracteristici ale PVC-ului: - Izolare termicã ridicatã - Izolaþie acusticã ridicatã - Greutate redusã - Rezistenþã în timp - Rezistenþã la abraziune - Rezistenþã la agenþii chimici - Uºurinþã în prelucrare - Vandabilitate ridicatã - Impenetrabilitate la apã - Facilitate în întreþinere - Uºor de curãþat - Rezistenþã la intemperii - Rezistenþã la foc - Proprietãþi de auto-stingere

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

107


Instalaþii în construcþii

Reducerea consumului de energie Utilizarea ºi instalarea de ferestre din PVC reduce consumul de energie în locuinþe cu 45%, fiind un element cheie pentru a îndeplini cerinþele Protocolului de la Kyoto ºi a recentului Tratat de la Paris, referitor la mediu. De aceea, utilizarea de ferestre din PVC este cea mai potrivitã pentru a realiza un rating ridicat de energie al cladirii, cea mai eficientã mãsurã, cea mai profitabilã ºi durabilã. Alãturi de reducerea costurilor cu energia, trebuie avut în vedere ºi gradul ridicat de performanþã acusticã pe care le oferã ferestrele din PVC, inclusiv în cazul în care sunt executate sertare oarbe ºi aeratoare. Cu alte cuvinte, performanþa acusticã a ansamblului trebuie sã îndeplineascã cerinþele obligatorii.

• Poducþie ºi transport: Fabricarea de tâmplãrie din PVC este foarte performantã ºi nu existã nicio emisie sau poluare, de niciun fel. Toate profilele din PVC respinse în procesul de fabricaþie sunt reciclate la 100%. • Duratã de viaþã: Tâmplãria din PVC are o viaþã de 50 de ani, conform standardului ISO 14000. • Demolarea: În acest caz, este posibilã recuperarea selectivã ºi separarea materialelor. În cadrul unui proces de demolare, reciclarea reziduului obþinut poate fi de 100%. • Recuperarea deºeurilor: În prezent, cantitatea post-consum de tâmplãrie din PVC este foarte micã în Uniunea Europeanã, deoarece nu ºi-a îndeplinit durata de viaþã. • Economisirea energiei pentru reducerea poluãrii: Unul dintre cele mai importante beneficii ale tâmplãriei PVC este capacitatea de izolare termicã ºi acusticã foarte mare, utilizându-se în mod raþional energia ºi reducând emisiile de CO2 în atmosferã. Ferestre din PVC reduc emisiile de CO2 cu 161%, faþã de ferestrele de aluminiu, ºi cu 52%, faþã de ferestrele din lemn. Cercetarea Asociaþiei Asoven a fost direcþionatã spre eficienþã energeticã, cu ajutorul unui studiu comparativ al ciclului de viaþã al celor mai comune materiale utilizate la fabricarea de ferestre (aluminiu, lemn ºi PVC), în Uniunea Europeanã. Recomandãri finale

În plus, trebuie menþionate urmãtoarele avantaje: • Creºterea securitãþii în structura clãdirilor noi. • Securitate sporitã împotriva riscului posibil de incendiu în clãdiri. • Risc redus de accidente casnice. • Îmbunãtãþirea igienei ºi a protecþiei mediului. • Instalarea de panouri solare. • Creºterea eficienþei energetice. • Creºterea izolãrii fonice pentru clãdirile reabilitate.

Potrivit raportului, toate cele de mai sus sunt argumente solide pentru producãtorii de PVC-materie primã, tâmplãrie din PVC ºi ferestre din PVC, pentru a-ºi dezvolta volumul de afaceri, punând accent pe perfoemanþele deosebite ale industriei ºi pe respectarea cerinþelor referitoare la mediu ºi economia circularã. În plus, folosind date furnizate de Eurostat, specialiºtii de la Asoven recomandã constructorilor, ca modalitate de creºtere a vânzãrilor, sã dezvolte tot mai mult sectorul reabilitãrilor, Uniunea Europeanã având o mare nevoie în acest sens, mai ales dacã ne referim la þãrile din Europa Centralã ºi de Est.

Argumente ecologice Sectorul industrial al tâmplãriei PVC este pe deplin angajat pentru a rãspunde obiectivelor de durabilitate, iar respectarea acestora poate garanta evoluþia volumului de afaceri. Iatã principalele argumente la care industria rãspunde, aºa cum au fost identificate de specialiºtii asociaþiei Asoven: • Extracþia de materii prime ºi consumul de resurse: Toþi producãtorii de PVC, ca materie primã, au certificare ISO 14001 de mediu. Echilibrul ecologic este favorabil.

108

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


InstalaþII în construcþII Mircea Demeter

Ce e nou în tehnologia sticlei? Din anul 1977, când au apãrut primele ferestre din oþel cu geam termopan ºi pânã acum, Industria sticlei a parcurs un drum foarte lung, modificând dramatic tehnologia faþadelor vitrate, a pereþilor de sticlã, a ferestrelor ºi uºilor. Dar, care este viitorul acestui sector ºi ce noutãþi ne aºteaptã? Pentru a ne forma o imagine a viitorului, ne folosim de analiza efectuatã de Glass & Euroean Glazing Federation (GEGF), care, la începutul acestei veri, a dat publicitãþii un raport în acest sens. Digitalizarea, la noi dimensiuni Digitalizarea proceselor de producþie a ajuns acum la noi dimensiuni ºi este impresionant modul în care tehnologia integreazã în flux maºinile asistate de roboþi, ajutând la crearea unor sisteme de geamuri confecþionate perfect. Un exemplu bun în acest sens este sistemul inovator de ferestre Schuco 3D, mai precis, ferestre care au încorporate sisteme automate de deschidere, îmbunãtãþind în acest fel inclusiv proiectarea ºi construcþia faþadelor panoramice. Pe partea frontalã a interiorului, geometria vitratã este din ce în ce mai mult consideratã ca fiind o soluþie ”agilã” pentru a crea luminã, pentru a maximiza imaginea, dar ºi pentru a oferi confidenþialitate ºi izolare fonicã, acolo unde este necesar. Uºile glisante bifurcate, glisante, largi, sunt în continuare cea mai mare zonã de creºtere pentru industrie, cu impact asupra producãtorilor de unitãþi de sticlã izolatã (IGU). La rândul ei, sticla eficientã din punct de vedere termic reduce ºi impactul asupra mediului, fapt care maximizeazã sentimentul

de luminã ºi spaþiu, dar conduce ºi la realizarea de economii în întreþinerea clãdirilor. Specialiºtii, însã, se gândesc sã rãspundã ºi la alte provocãri, cum ar fi terorismul. Recentele atacuri teroriste sunt o amintire continuã a ameninþãrii cu care ne confruntãm, inclusiv ameninþarea clãdirilor cu atacurilor cu bombã ºi incendii. ºi, numai dacã ne gândim la ultimele atacuri din Uniunea Europeanã, ele au dus la depãºirea cantitãþii de 500 de tone cioburi de sticlã, pe strãzi, rezultate din distrugeri.

infoconstruct | nr. 38 | 2017

109


Instalaþii în construcþii

Sticlã mai sigurã Gândind la viitor, siguranþa pare a fi pe primul plan. De exemplu, Ian Penfold, Directorul de Vânzãri la EMEA SaintGobain Solar Gardlooks, specificã în raportul citat cã toþi producãtorii ºi utilizatorii trebuie sã se asigure cã ferestrele ºi uºile din sticlã, sistemele de geamuri ºi pereþii despãrþitori de sticlã sunt protejaþi în cazul unui incident terorist sau a unui cataclism natural. Chiar la nivel european, mulþi europarlamentari au exprimat temeri ºi ºi-au afirmat îngrijorarea cu privire la securitate ºi siguranþa publicului. Deºi existã o tendinþã spre atacurile ”low-tech”, existã încã o tendinþã clarã cã, în Europa, extremiºtii intenþioneazã sã provoace teroare prin atacuri potenþiale care ar putea provoca vãtãmãri mortale pentru public. Rezultatele atacurilor recente vor ridica, desigur, întrebãri privind strategia de combatere a terorismului, care nu se bazeazã numai pe securitate în sine, pentru a preveni atacurile, ci ºi pentru a oferi protecþie în cazul unui astfel de incident. Iar, un aport determinant trebuie sã îl aducã industria însãºi, prin creºterea performanþelor sticlei ºi geamurilor produse. Deºi este recunoscut faptul cã sticla poate fi cea mai slabã legãturã dintro clãdire, cunoaºterea generalã a ”geamurilor securizate” este încã minimã. Într-o explozie, aproximativ 90 % din leziuni ºi daune sunt cauzate de sticla care zboarã, mai degrabã, decât explozia în sine. Prin urmare, este esenþial sã se ia mãsuri pentru a se asigura cã geamurile ºi uºile din sticlã, sistemele de geamuri ºi pereþii despãrþitori din sticlã sunt suficient protejate. Într-o explozie, particulele de sticlã se pot deplasa cu viteze de pânã la 200 km/ orã. Dacã o bombã explodeazã la 400 de metri distanþã, sticla de pe o fereastrã spartã poate lovi un perete, la 5 metri distanþã, la o vitezã de 75 de metri pe secundã. În acest scenariu, particulele de sticlã de orice dimensiune, chiar din ferestre întãrite, care sunt proiectate sã se fãrâmiþeze bucãþele mici, sunt, fãrã îndoialã, letale.

110

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

Pelicule pentru securizarea geamurilor Pentru a proteja angajaþii, clienþii ºi publicul larg, producãtorii, proiectanþii ºi constructorii au responsabilitatea de a se asigura cã sticla poate fi þinutã ca o piesã unicã, în caz de explozie sau de cataclism. Una dintre cele mai rapide, mai simple ºi mai ieftine modalitãþi de a face acest lucru este instalarea (retrofit) a ferestrei de siguranþã. Filmul pentru ferestre are o bazã de poliester, de obicei, de 175, pânã la 350 de microni, în grosime, fiind furnizat cu un adeziv sensibil la presiune ºi instalat, de obicei, pe sticla existentã în clãdiri. Prin consolidarea sticlei existente, ºi ajutând la fixarea pieselor sparte, în eventualitatea unei explozii, folia de siguranþã pentru fereastre reduce în mod semnificativ ºansele de apariþe a cioburilor, diminuând pericolele. Cele mai recente filme de siguranþã ºi securitate sunt flexibile, fiind capabile sã se extindã ºi pot absorbi o cantitate semnificativã de undã de ºoc cauzatã de o explozie, sau de balansul clãdirii. În mod obiºnuit, forþa unei explozii externe ar împinge sticla spre interior, pânã la punctul de rupere, conducând la deplasarea cioburilor în clãdire ºi punând în pericol tot ce se aflã în ea. Dar, folosind pelicula de securizare, capabilã sã preia forþa undelor ºi sã þinã geamul împreunã ca o piesã intactã, pericolul este mult diminuat. De aceea, producãtorii principali de geamuri ºi filme pentru ferestre securizate continuã sã dezvolte soluþii eficiente, pentru a þine pasul cu protocoalele actuale de testare. ISO 16933 este cel mai apropiat de scopul urmãrit ºi simuleazã o explozie mare la o distanþã de doar 33 metri. Cu toate acestea, exploziile mai mici, din apropiere, pot fi la fel de devastatoare. Iar testarea, care are un cost considerabil, permite producãtorilor sã ajute la prezicerea efectelor unei explozii asupra unei clãdiri specifice, þinând cont de mãrimea ºi durata exploziei, tipurile ºi configuraþiile de sticlã ºi mulþi alþi factori care asigurã stabilirea soluþiei corecte de film, pentru ferestre. Primul pas pentru orice companie care are îngrijorãri cu privire la geamurile din clãdirea care va fi construitã, este sã efectueze un audit aprofundat, pentru a identifica riscurile. ºi, din pãcate, rãspunsul la insecuritate, aceasta este tendinþa principalã a Industriei sticlei ºi geamurilor, în viitor.


Instalaþii în construcþii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

111


Instalaþii în construcþii

112

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

113


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

114

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

115


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

116

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

117


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

118

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

119


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

120

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Tâmplãrie aluminiu, pvc, sticlã, dotãri ªi decoraþiuni

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

121


Materiale de construcþii Aura Alexa Ioan

Zece materiale de construcþii inovatoare 3-Acoperiºuri din þigãri

Ciment care poate genera luminã? Beton pentru viitoarele construcþii de pe planeta Marte? Lemn translucid? Mobilier biodegradabil? Cãrãmizi absorbante de poluare? Trebuie sã recunoaºtem cã, la prima vedere, toate acestea par a fi SF, dar acestea sunt doar câteva dintre proiectele de cercetare care se deruleazã astãzi, pe glob, menite a revoluþiona industria construcþiilor ºi a o duce la …nivelul urmãtor! Pentru cã, în urmãtorii 10 ani, 18 de miliarde de metri pãtraþi vor fi proiectaþi de arhitecþi pentru a adãposti 1,5 miliarde de oameni! Iar, pentru toate aceste viitoare proiecte, trebuie materiale noi, revoluþionare. Tocmai de aceea, publicaþia ArcDaily a realizat recent un top al celor mai inovatoare materiale de construcþii. Vã prezentãm în continuare, topul realizat de specialiºtii de la ”ArcDaily”: 1-Lemnul translucid, un material nou Un grup de cercetãtori de la Institutul Regal de Tehnologie KTH, din Stockholm, a dezvoltat recent un material nou, numit Lemnul Optic Translucid (TW), material care ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care se realizeazã proiectele arhitecturale. Potrivit unui articol publicat recent în revista de specialitate ”Biomacromolecules”, editatã de American Chemical Society, materialul este realizat printr-un proces care eliminã chimic lignina din lemn, iar rezultatul este cã lemnul devine foarte alb. Substratul poros care rezultã este impregnat cu un polimer transparent, ceea ce duce la îndepãrtarea proprietãþilor optice.

122

2-Pereþii care înlocuiesc instalaþiile de aer condiþionat O echipã de cercetãtori de la Institutul de Arhitecturã Avansatã din Catalonia, condusã de Areti Markopoulou, a creat un nou material, numit Hydroceramics. Acesta este alcãtuit din bule de hidrogel care pot reþine pânã la de 400 de ori, volumul lor în apã. Datoritã acestei proprietãþi, sferele absorb lichidul ºi, în zilele fierbinþi, conþinutul lor se evaporã, reducând temperatura din întregul spaþiu.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

Cercetãtorii de la Royal Melbourne Institute of Tehnology (cunoscut sub numele de Universitatea RMIT) au dezvoltat o tehnicã pentru fabricarea de cãrãmizi, folosind….mucurile de þigarã! Echipa de cercetãtori condusã de dr. Abbas Mohajerani a constatat cã mucurile de la þigãri fac cãrãmizile sã fie mai eficiente, întrucât gunoiul produs de un om poate deveni material de construcþie pentru un alt om! În plus, realizarea cãrãmizilor din lut, având un procent de mucuri de þigarã în compoziþia lor, ar putea compensa complet producþia anualã de þigãri la nivel mondial, dar ar avea avantajul cã ar duce ºi la realizarea unei cãrãmizi mai uºoare ºi mai eficiente.

4-Polietilenã de înaltã densitate Doi cercetãtori din Franþa au realizat un nou material de construcþii pe bazã de polietilenã de înaltã densitate. Pentru a demonstra calitãþile de necontestat, ei au construit doi piloni plutitori. Modul în care au fost construiþi pilonii plutitori ai lui Christo ºi Jeanne-Claude: piesa constã dintr-o pasarelã de 3 kilometri, învelitã în 100.000 de metri pãtraþi de pânzã galbenã ºi un sistem plutitor de andocare, care este compus din 220.000 de cuburi de polietilenã de înaltã densitate.


Materiale de construcþii

5-Beton pe bazã de sulf Va fi acesta betonul folosit pentru a construi pe Marte? Presupunând cã atunci când vom coloniza, în sfârºit, planeta Marte, apa va fi una dintre cele mai valoroase resurse ale noastre. Echipa de cercetãtori de la Universitatea Nortwestern a cãutat o alternativã la realizarea clasicã a betonului ºi a compoziþiei acestuia. Cercetãtorii au optat pentru o tehnologie care a fost în curs de dezvoltare încã de la începutul anilor 1970: betonul pe bazã de sulf. Nori AO ºi SEArch au câºtigat concursul NASA Mars Habitat cu un proiect de casã, realizat în tehnologia 3D, din gheaþã.

6-Cimentul care genereazã propria luminã

7-Cea mai uºoarã armare anti-seismicã din lume

Ca rãspuns la noile modele de construcþie, dr. José Carlos Rubio Ávalos de la UMSNH din Morelia a dezvoltat un ciment cu capacitatea de a absorbi ºi de a radia energia luminii, pentru a oferi un beton cu mai multã funcþionalitate ºi versatilitate, din punct de vedere al eficienþei energetice.

Compania japonezã Komatsu Seiren Fabric Laboratory a creat o nouã fibrã termoplasticã de carbon, denumitã CABKOMA Strand Rod. Fibra de carbon este acoperitã cu fibre sintetice ºi anorganice, apoi este acoperitã cu o rãºinã termoplasticã. Noua fibrã, creatã de C Kengo Kuma, a fost testatã déjà pe exteriorul sediului companiei din Japonia.

8-Mobilierul biodegradabil

9-Cãrãmizi absorbante de poluare

10-Betonul care se reparã singur

V-aþi gândit vreodatã ce se întâmplã dacã scaunul dumneavoastrã ar fi fabricat din compost? Aceasta este întrebarea la care specialiºtii au rãspuns, dupã o serie de experimente cu bãnci produse biologic, care sunt cultivate, mai degrabã decât sã fie produse. Douã firme, Terreform ONE ºi Genspace au dezvoltat împreunã, douã scaune bioplastice prin procese similare: primul, un lounge de ºezut,care este format dintr-o serie de nervuri albe, asamblate într-o formã parametricã, cu un vârf amortizat. Cel de-al doilea, este un scaun pentru copii, alcãtuit din segmente care se îmbinã ºi care pot fi utilizate pentru a rãsuci scaunul în diferite forme ºi poziþii.

Breathe Brick este proiectat sã facã parte dintr-un sistem de ventilaþie normal al clãdirii, cu o faþadã din cãrãmidã dublã, cu cãrãmizi specializate în exterior, completatã de un strat interior, care asigurã o izolaþie standard. Conceptul Breathe Brick, aºa cum este el denumit, se bazeazã pe tehnologia Cyclone Filtration, o idee preluatã de aspiratoarele moderne, care separã particulele grele de praf contaminat ºi le paseazã într-un dispozitiv detaºabil, la baza peretelui.

Formula dezvoltatã de TU Delft este foare complexã, întrucât nu se reduce doar la reparaþia daunelor estetice ale betonului, pentru cã, dacã fisurile din beton se mãresc, ele permit trecerea apei ºi corodarea oþelului armat. Acest fapt, nu numai cã duce la compromiterea calitãþilor mecanice ale structurii, dar, de asemenea, îi obligã pe ingineri sã utilizeze cantitãþi mai mari de oþel armat în calculele lor, ceea ce duce, în final, la creºterea costurilor finale de producþie.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

123


Materiale de construcĂžii

124

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Materiale de construcĂžii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

125


Materiale de construcĂžii

126

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Materiale de construcĂžii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

127


Materiale de construcĂžii

128

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Materiale de construcĂžii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

129


Materiale de construcĂžii

130

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Materiale de construcĂžii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

131


Materiale de construcĂžii

132

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Materiale de construcĂžii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

133


Materiale de construcĂžii

134

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Materiale de construcĂžii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

135


Materiale de construcĂžii

136

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Materiale de construcĂžii

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

137


Materiale de construcĂžii

138

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli Nora Marin

Tendinþele anului 2017

în finisajele exterioare Tendinþele din segmentul de finisaje exterioare sunt mai divergente ca oricând. La toate nivelele, de la proiecte mari ºi pânã la culorile clãdirilor, predominã temele contrastante. Materialele de construcþie exterioare evolueazã în moduri noi ºi adesea diferite, incluzând piatrã, cãrãmidã, lemn ºi metal. Este o lume de tranziþie, cu un hipercontrast care ne atrage atenþia. Aºadar, spre ce se îndreaptã acest domeniu? La întrebare, a încercat sã rãspundã arhitecta Donna Aldrich, în studiul ”2017 Trends in Exterior Materials & Colors”, publicat de revista de specialitate Builder & Developer, în ediþia sa din iunie 2017. Iatã concluziile sale. Piatra ºi lemnul, în top Multe dintre cele mai recente evoluþii amestecã ideile vechi cu altele noi. Locuinþele în stil modern se aflã lângã case tradiþionale, iar stilurile arhitecturale hibride evolueazã atât pentru locuinþe, cât ºi pentru cele industriale, comerciale etc.. Variantele de referinþã sunt adaptate, combinând idei de la mijlocul secolului trecut cu idei contemporane, pentru o diversitate maximã. Însã, culorile de piatrã, cu tendinþã spre luminã, sunt preferate nuanþelor de cãrãmidã. Asta, determinat ºi de furnizorii de materiale care diminueazã livrãrile de cãrãmidã, în favoarea pietrei prelucrate. Iar formele rectilinii, de dimensiuni mari, cu suprafeþe plane într-o varietate de texturi, dominã noul design de produs pentru piatra prelucratã. ºi caramida, acolo unde este folositã, este adesea mai lungã ºi mai subþire.

Lemnul a devenit ºi mai popular, dând un sentiment de puritate, substanþã ºi autenticitate. Iar, dacã nu e folosit ca atare, atunci sunt utilizate imitaþii mai uºor de întreþinut, inclusiv siding-ul din aluminiu, panourile din beton, plãcile din fibre de ciment ºi plãci de porþelan în formate mari ºi dimensiuni mai puþin frecvente. Pentru un arhitect, cãldura lemnului natural murdar este agresivã ºi credibilã în multe dintre replicile sale ne-lemnoase. Culorile utilizate pentru aspectul lemnului variazã de la variante monocromatice, pentru subtilitate, la contraste ridicate, adesea, combinate cu stucuri albe ºi accente negre.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

139


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli Nici metalul de se lasã mai prejos Detaliile arhitecturale metalice abundã, incluzând acoperiºuri, copertine ºi balustrade. Panourile tãiate cu laserul, cu preþuri mai puþin prohibitive astãzi, sunt utilizate tot mai des, inclusiv pentru structuri cum ar fi balustradele, ecranele ºi dispozitivele de umbrire, cu modele geometrice jucãuºe în finisajele metalice sau în culori contrastante. Finisajele metalice variazã de la glam-aur ºi alamã, la cele strãlucitoare sau lustruite, la aspectul dur ºi ruginit al oþelului Corten, în timp ce cromul rãmâne ºi el popular, mai ales pentru interioare. Cadrele albe de ferestre sunt iesite din modã, fiind preferate cele maro, cele cu tonuri de bronz sau negre. Pentru arhitecþi ºi constructori, provocarea vine din faptul cã furnizorii au oferte standard de ferestre albe sau maro (”stejar”), aºadar, pentru a oferi un alt efect, ideile trebuie fructificate cu ajutorul încadraturilor. Oricum, modelele favorizate de design sunt la fel de variate, pornin de la cele organice, fluide, la geometriile dinamice, cu un accent deosebit pe simplitate, ordine, repetare ºi ritm. Modelele liniare cu linii curate ºi muchii ascuþite sunt dominante, inclusiv cele de mari dimensiuni. Structura este expusã ºi sãrbãtoritã potrivit zicalei ”Mai puþin este mai mult”.

Se poartã griurile Finisajele mate sunt recomandate a fi în special în tonuri de culoare albã, neagrã ºi cenuºie, iar cele din lemn mat, de culoare închisã, devin uimitoare, dacã sunt îmbinate cu metale lustruite. Ca notã generalã, tendinþele de culoare sunt însã negre ºi albe, dar între ele existã o gamã largã de griuri, cu linii de culoare strãlucitoare. Negrul se întoarce, fiind considerat atât o culoare neutrã, cât ºi una clasicã. Gri a devenit ”noul bej”. Culorile proaspete ale anului 2017, în afara zonei neutre, variazã de la galbenmiere, Violet Verbena. Albastrul Denim Drift devine important, dar ºi jocul de galben-verde se va impune, ca semn al apropierii de naturã, Pantone Color, fiind pe punctul de a declara aceastã combinaþie ca fiind principala tendinþã pentru anii care vor veni. Metalul perlat? Se poartã! La rândul sãu, Geoffrey Hahn, Directorul de Creaþie al firmei Pure FreeForm, anunþã ºi el câteva tendinþe, unele fiind dintre cele mai avangardiste finisaje. De exemplu, executarea de finisaje exterioare utilizând metale optice ºi metale placate cu materiale care dau un efect de perlã, acestea fiind concepte foarte interesante ºi inovatoare. Dar, cea mai importantã tendinþã, atât pentru 2017, cât ºi pentru viitor, este aceea de personalizare dusã la extrem, fireºte, în funcþie de legislaþia fiecãrui oraº sau a fiecãrei zone, a fiecãrei þãri. Dupã cum ºtim, de regulã, firmele folosesc un design deliberat care conferã un sentiment de identitate de marcã, asta, ºi pentru economia proiectelor. Dar, în viitor se va þine tot mai mult cont de dorinþa beneficiarului, mai ales cã tot mai multe firme pot beneficia de proiectarea asistatã de calculator. De asemenea, opineazã Hahn, vom vedea în curând lemnul exterior interpretat în moduri noi ºi interesante, nu doar pentru stâlpi ºi accente. Metalul rãmâne o opþiune excelentã, fiind uºor de fabricat ºi oferind atât de multã versatilitate panourilor. În prezent, metale precum cele cu aspect de epocã de lux (corten, oþel patinat, cupru, bronz antic, oþel negru ºi alamã), continuã sã reprezinte majoritatea cererilor, pentru cã existã un sentiment de istorie urbanã ºi de familiaritate, iar gama subtilã de culori se combinã foarte bine cu alte materiale. Dar, trebuie sã ne aºteptãm la o creºtere a cererii de alamã ºi chiar la cererea de metale plactate cu aur, în timp ce culorile mai calde (rugina, cuprul, cortenul) vor scãdea uºor.

140

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli Nora Marin

Amenajarea grãdinilor,

între utilitate ºi arta spectacolului vizual Orice designer ºtie cã o grãdinã trebuie sã rãspundã la douã necesitãþi: utilitate ºi artã a spectacolului vizual. Perfect îmbinate, cele douã valenþi contureazã deja tendinþele anului 2018, aºa cum au fost ele definite de Garden Design Magazine, ºi pe care vi le prezentãm în rezumat în prezenta ediþie a catalogului infoCONSTRUCT

Extinderea utilizãrii materialelor naturale Dupã ani de dominaþie minimalistã, designerii remarcã interesul reînnoit pentru materialele naturale ºi un stil mai puþin geometric al materialelor de decor. Designerul Julie Blakeslee de la Big Red Sunin- Austin, spune cã, ”În loc sã fie curate ºi moderne, clienþii solicitã un aspect mai old fashion în grãdinile lor. De aceea, într-un proiect pe care îl voi extinde în 2018, am folosit traverse de cale feratã, punþi de formã liberã, mobilier ºi scaune cu leagãn. Cred cã clienþii cautã ceva mai autentic ºi mai real”. La rândul sãu, Richard Hartlage vede un interes sporit faþã de materialele tactile, cum ar fi lemnul ºi piatra, pentru elementele construite ale unei grãdini: ”Oamenii se îndepãrteazã de beton, dacã nu este o grãdinã ultramodernã, minimalistã”. Blocarea culorilor O tendinþã este utilizarea unor blocuri discrete de culori, în spaþiile de locuit în aer liber. Observând numãrul de pereþi de terasã vopsiþi în culori þipãtoare, Annette Gutierrez, un celebru designer de grãdini, afirmã: ”Este vorba de încadrarea sau evidenþierea unei anumite unitãþi sau a unei zone specifice. Un flash de culoare pe perete, de exemplu, poate evidenþia un rând de plante în ghivece sau poate fi un fundal artistic pentru o canapea în aer liber. Dacã nu aveþi un perete pentru a-l picta, puteþi folosi un covor de culoare solidã sau perdele de verandã, pentru a crea efectul dorit”. Hyperlocalism Produsele provenite din surse locale continuã sã fie o formulã cheie în multe industrii, iar designerii de grãdini vãd interesul nu numai în plantele native, ci ºi în plantele endemice ºi cele care apar într-un ecosistem foarte special. Tait Moring, arhitect peisagist, propune: ”Planificãm mai multe plante locale ºi endemice, nu doar native. Utilizarea plantelor native ºi a materialelor provenite din surse locale nu este nouã. Dar nou este impactul schimbãrilor climatice asupra

fiecãrei regiuni ºi modul în care aceasta conduce proiectarea. Mai multã ploaie, secetã, ninsoare, evenimente meteorologice cataclismice, toate acestea sunt factori care au modificat regulile locale pentru acoperire impermeabilã, scurgere chimicã ºi retenþia de apã, schimbând principiile de design regional. Reimaginarea peluzelor Un simbol este peluza expansivã ºi îngrijitã, dar seceta creeazã probleme. De aceea, se cautã alternative, iar specialiºtii propun mult mai multe amestecuri de iarbã care nu trebuie sã fie cosite ºi, de asemenea, amestecuri mai înalte de ierburi de câmp. Din pãcate, în ciuda controverselor asupra impactului asupra mediului, iarba sinteticã va continuã sã creascã în popularitate, datoritã îmbunãtãþirilor în ceea ce priveºte aspectul natural ºi condiþiile reduse de întreþinere. Grãdini cu plante tehnice, arbori fructiferi ºi stupi Cea mai recentã tendinþã este amenajarea grãdinilor cu plantele utilizate pentru fabricarea coloranþilor pentru textile sau pentru fire de material textil. Printre aceºtia, pot fi plantaþi pomi fructiferi, o mulþime de legume ºi flori care vor atrage polenizatori. Dar, dacã grãdina este mai mare, pot fi instalaþi chiar ºi câþiva stupi. Dintre plantele sugerate, enumerãm: coreopsis, cosmos, indigo japonez, gãlbenele, coada ºoricelului, albãstreaua sau busuiocul purpuriu, pentru fabricarea coloranþilor.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

141


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli Amestecul de vechi ºi nou Alegerea unui stil ºi pãstrarea îndelungatã a acestuia, fie ea modernã sau tradiþionalã, este permisã, spun designerii. ”Acum, amestecarea vechiului ºi a noului este o tendinþã, chiar dacã în trecut nu era acceptat. Nu mai este vorba de stilul modern sau tradiþional, ci de modul în care le combinaþi într-un mod convingãtor, fie prin punerea unor elemente moderne într-o grãdinã tradiþionalã, fie prin încorporarea unor elemente tradiþionale îndrãzneþe într-o grãdinã modernã”, afirmã Michelle Derviss, designer din California, care adaugã: ”Eclecticismul nu este, totuºi, obiectivul. Mai degrabã, amestecul de vechi ºi nou se realizeazã prin utilizarea intenþionatã a elementelor care contrasteazã puternic cu stilul predominant”. Spaþii active pentru toate vârstele Curtea ºi grãdina nu mai sunt doar pentru copii, ci pentru toþi. De aceea, trebuie contopite curþile Bocce, spaþiile pentru animale de companie, zonele de luat masa, ºemineele, hamacurile. Oamenii nu doresc locuri pe care sã se împrãºtie. Ei doresc locuri în care sã se poatã relaxa ºi sã se joace . Susan Morrison, designer la Landscape Exteriors-California, este de acord cã instanþele de joacã pentru adulþi ºi familii sunt populare: ”Majoritatea clienþilor mei nu au loc pentru o grãdinã tip Bocce, dar am fãcut curþi de petanque, iar beneficiarii au fost încântaþi. Apoi, familiile cu copii mici solicitã mai degrabã spaþii de joacã, decât structuri tradiþionale de joc. Vor spaþii unde copiii pot crea ºi construi, mai degrabã, decât sã urce pe o structurã sau sã sapã în nisip. Ideea este o zonã de sãpat în formã liberã, intercalatã cu plante, roci ºi legãturi peisagistice. Forma organicã înseamnã cã poate fi mai bine integratã cu restul grãdinii, decât o structurã de joc autonomã”.

Tufele ºi plantele pitice Robert Hartlage este de acord: ”Tufele sunt puternice datoritã nevoilor lor reduse de întreþinere, iar soiurile pitice înfloritoare, de varã, sunt potrivite pentru grãdini mai mici, cum ar fi hortensia. Dacã aveþi nevoie doar de o plantã de 30 cm, de ce sã plantaþi ceva care va creºte la doi metri ºi apoi sã vã petreceþi urmãtorii 20 de ani tãind-o? Totul se referã la plantele care au proporþia potrivitã pentru grãdinã”. Tehnologia ºi mediul Este uimitor ce puteþi face de la telefonul, în aceste zile, spune Morrison. Secetele au galvanizat peisajul, iar progresele tehnologice în sistemele de irigaþii fac mai uºor ca oricând sã controlaþi cantitatea de apã livratã plantelor. Acum, sunt disponibile controlere inteligente care utilizeazã date meteorologice pentru a determina automat sumele corecte de irigare ºi pot fi programate ºi monitorizate de pe telefon. Puteþi verifica literalmente sistemul de irigare de pe scaunul de plajã, în timp ce vã vacanþã! Unii includ chiar ºi senzori de flux, care trimit o alertã, dacã detecteazã o scurgere în sistem, astfel încât contractorul sã vã poatã gestiona irigarea de la distanþã, dacã întâmpinaþi probleme de planificare.

142

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

143


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli

144

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

145


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli

146

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Amenajãri, grãdinã, materiale pentru finisaje în construcþii, pardoseli

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

147


Echipare ªi întreþinere clãdiri

148

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Echipare ªi întreþinere clãdiri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

149


Echipare ªi întreþinere clãdiri

150

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Echipare ªi întreþinere clãdiri Aura Alexa Ioan

Cele mai uimitoare elevatoare din lume

3 Autostadt Silos-Wolfsburg Parcãrile supra-etajate din Wolfsburg, Germania, denumite Autostadt Silos au la bazã o idee inginereascã pusã la punct de inginerii de la Volkswagen. De fapt, construcþia este un depozit de maºini pe mai multe niveluri, al fabricii, care nu implicã prezenþa ºoferului la volan. O bandã transportoare poartã fiecare maºinã terminatã în fabrica Volkswagen, pe un tunel subteran de o jumãtate de kilometru, cãtre unul dintre silozuri, urmând sã fie ridicatã de un lift computerizat ºi plasaãt într-un spaþiu liber.

În timp ce cãlãtorim în cutii metalice în fiecare zi, în sus ºi în jos, nu prea ne gândim ºi la aceia care proiecteazã ºi construiesc lifturile sau elevatoarele, fiind mai atenþi la senzaþia de claustrofobie. Dar, fiecare în parte reprezintã un cumul de inginerie care, în unele cazuri, pot fi asemuite unor capodopere tehnice. Iatã, în ediþia de faþã, un clasament al celor mai uimitoare elevatoare din lume, întocmit de revista de specialitate Wonderlist. 1 AquaDom-Berlin

2 Falkirk Wheel-Scoþia

4 Rising Tide

AquaDom de la hotelul Radisson Blu din Berlin-Mitte, Germania, este o atracþie a Centrului de Viaþã Maritimã din Berlin. În fapt, este un lift transparent în centrul unui acvariu de 82 de picioare, plasat în cel mai mare rezervor cilindric din lume, cu pereþi din sticlã acrilicã ºi care asigurã apa de mare pentru 1.500 de peºti diferiþi, din 97 de specii, care sunt hrãniþi cu circa 18 kilograme de mâncare zilnic, de patru scafandri.

Falkirk Wheel este un elevator unic în lume. Mai precis, construcþia este un lift rotativ care leagã canalul Union ºi Canalul Forth ºi Clyde ºi care deplaseazã transportã bãrcile ºi vapoarele între ele, servind astfel ca o ascensiune între canalele care sunt la o înãlþime de 23 de metri. Elevatorul rotativ este deservit de 10 motoare hidraulice. Aparatul de 600 tone funcþioneazã perfect, folosind doar 30,2 cai putere.

Liftul Rising Tide a fost pus în funcþiune pe MS Oasis of the Seas, cea mai mare navã de croazierã din lume. Este singurul lift combinat pentru a servi ºi ca bar, ºi ca sistem de transport. Ascensorul leagã parcul central al navei, de Promenada Royal, putând transporta 35 de cãlãtori. Drumul de douã etaje dureazã 8 minute, ceea ce oferã suficient timp pentru ca turiºtii sã se bucure de un cocktail perfect fãcut de barmanul din lift.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

151


Echipare ªi întreþinere clãdiri

5 Luxir Elevator-Las Vegas

6 Lloyd’s-Londra

7 Birdcage Elevator-USA

Hotelul Luxor este situat în Las Vegas, terenul hotelurilor ciudate. Având o construcþie iconicã a unei piramide, pentru care este adesea menþionatã ca Hotel Pyramid din Las Vegas, acesta este prevãzut cu ascensoare care urcã ºi coboarã pe o înclinaþie de 39 de grade. Datoritã podelei de nivel, ascensoarele oferã o experienþã de echilibru normal, dar ºi o uºoarã senzaþie de salt, asemãnãtoare celei din timpul cãlãritului.

Clãdirea gigantului din domeniul asigurãrilor, Lloyd’s, situatã în Londra, Marea Britanie, mai este denumitã ºi clãdirea Inside-Out, având un design arhitectural îndrãzneþ, cu conductele de apã, de energie ºi scãrile amplasate pe exterior, pentru maximizarea spaþiului interior. Clãdirea dispune de 12 ascensoare din sticlã, situate în afara. Ideea a fost în primul rând de publicitate, sugerând cã, deºi îþi poate fi teamã, Lloyd’s te protejeazã.

Muzeul Maritim Victoria este cea mai veche instituþie muzeisticã din America de Nord, având în operare cel mai vechi lift, denumit Birdcage. Iniþial, clãdirea a gãzduit instanþele judecãtoreºti provinciale, iar ascensorul a fost proiectat pentru al doilea ºef al Curþii Supreme de Justiþie din Columbia Britanicã, Theodore Davie, care nu a reuºit însã sã o foloseascã. Liftul, care este considerat o adevãratã operã de artã, este în funcþiune de peste un secol.

8 Ericsson Globe-Stockholm

9 Umeda Hankyu-Osaka

10 Louvre-Paris

Ericsson Globe este situat în Stockholm, Suedia, fiind cea mai mare clãdire emisfericã din lume. Are o înãlþime de 88 de metri ºi un diametru de 361 de metri. Pe latura exterioarã a emisferei, existã douã elevatoare, în fapt, douã gondole de sticlã tip SkyView, care dau posibilitatea vizitatorilor Centrului Ericsson sã efectueze o ”excursie” de 20 de minute de-a lungul curbei din partea de sus a globului. Cele douã globuri sunt considerate a fi printre cele mai uimitoatoare ascensoare din lume, SkyView oferind cea mai bunã panoramã a orizontului.

Clãdirea Umeda Hankyu este situatã în Osaka, Japonia, iar ascensoarele sale au o suprafaþã de 11,15 x 9,2 metri, mai marci chiar ºi decât unele studiouri de televiziune! Acestea pot gãzdui aproximativ 80 de pasageri, la o încãrcãturã de pânã la 5 tone. Motivul pentru care aceste lifturi sunt atât de spaþioase este cã birourile încep de la etajul 15, fiind necesar transportul unui mare numãr de angajaþi, la o ascensiune.

Muzeul Louvre, din Paris, Franþa, are unul dintre cele mai deosebite ascensoare din lume, pasagerii urcând de fapt pe o platformã deschisã. Liftul este alimentat hidraulic, cu apã provenind din Sena. Cu un design futurist, liftul este un punct în sine de atracþie, deoarece miºcarea acestuia este deosebit de uºoarã ºi liniºtitã, pentru a nu perturba liniºtea celorlalþi vizitatori ai celebrului muzeu.

152

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Echipare ªi întreþinere clãdiri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

153


Echipare ªi întreþinere clãdiri

154

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Echipare ªi întreþinere clãdiri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

155


Echipare ªi întreþinere clãdiri

156

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Echipare ªi întreþinere clãdiri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

157


Echipare ªi întreþinere clãdiri

158

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Echipare ªi întreþinere clãdiri

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

159


Echipare ªi întreþinere clãdiri

160

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Organizare de ªantier

Mircea Demeter

Dimensionarea ºi utilizarea fondurilor de organizare a unui ºantier Nimic nu se poate face fãrã bani ºi, cu atât mai mult, nu se poate construi nimic fãrã o finanþare care, de regulã, e de trei ori mai mare decât estimarea iniþialã. Una dintre greºelile care se fac, în momentul în care un beneficiar întocmeºte un deviz pe care doreºte sã îl propunã unui constructor, este neluarea în seamã a cheltuielilor legate de organizarea de ºantier. De aceea, în prezenta ediþie vã oferim câteva sfaturi privind dimensionarea ºi modul de utilizare cât mai eficientã a fondurilor destinate special acestui scop. Fondul de organizare de ºantier Documentaþia tehnico-economicã pentru lucrãrile de organizare de ºantier se aprobã de catre organul de conducere al organizaþiei de construcþii-montaj, nu ºi de catre beneficiarul de investiþii. Valoarea fondurilor de organizare cuvenitã constructorului, pentru întreaga lucrare admisã la finanþare, se negociazã între constructor ºi beneficiar. Fondul de organizare se pune la dispoziþia antreprenorului general sau a celui de specialitate, respectiv a subantreprenorilor, pe mãsura necesitãþii reale de executare a lucrãrilor ºi de efectuare a cheltuielilor ºi pe baza Programului de eºalonare a sumelor destinate brigãzii pentru întreaga lucrare ºi anual. În situaþia în care lucrãrile ºi cheltuielile de organizare sunt eºalonate pe mai mulþi ani, la în-

ceputul fiecãrui an, bãncile finanþatoare analizeazã, împreunã cu beneficiarii ºi organizaþiile de constructii-montaj, volumul ºi eºalonarea anualã a acestor cheltuieli.

Organizarea spaþiilor de servire a personalului În cadrul spaþiilor de servire a personalului ºantierului, se includ urmãtoarele grupe de construcþii: constructii de cazare ºi constructii anexe acestora (dormitoare, cantine, bãi, spãlãtorii etc.); constructii social-culturale (cluburi, terenuri de sport, grãdiniþe pentru copiii personalului ºantierului, puncte sanitare, dispensare etc.); construcþii administrative (birouri, cabine de pazã ºi control, magazii ºi remize pentru instalaþii de pazã contra incendiilor); spaþii comerciale ºi de prestãri de servicii (magazine alimentare, debite de tutun, oficiu postal, oficiu telefonic, etc.). Realizarea spaþiilor de cazare necesare personalului ºantierului, ca ºi a celor pentru alte necesitãþi sociale ºi tehnico-administrative, trebuie asigurate, în principal, prin construcþii definitive (locuinþe, cãmine, grupuri sociale etc.).

Pentru lucrãrile de construcþii-montaj care se executã în zone sau platforme industriale, fondul de organizare destinat bazelor unice de producþie, pe întreaga platformã, bazelor unice de utilaje ºi mijloace de transport, anexelor social-culturale, depozitelor etc., se determinã prin proiectul de organizare coordonator, care se depune de cãtre antreprenorul general, la banca finanþatoare. Dupã admiterea la finanþare a lucrãrilor, sumele stabilite prin proiectul de organizare se pun la dispoziþie de cãtre beneficiarii de investiþii, direct antreprenorului general, în funcþie de necesitãþi.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

161


Organizare de ªantier Pe ce pot fi cheltuiþi banii? Din fondurile pentru organizarea de ºantier, firmele de construcþii-montaj au libertatea de a executa întreaga gamã de lucrãri de construcþii ºi instalaþii menite sã asigure desfãºurarea în bune condiþii, a lucrãrilor de bazã, dar nu pot achiziþiona utilaje din aceºti bani. În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare ºi þinând seama de funcþia, durata de folosire pe santier, ºi amplasamentul obiectelor de organizare de ºantier, precum ºi de stadiul dotãrii cu utilitãþi a ºantierului respectiv, s-au stabilit criterii obligatorii privind caracteristicile construcþiilor ºi ale obiectelor de organizare de santier. Conform acestor caracteristici, se deosebesc urmãtoarele categorii de obiecte de organizare de santier: - Definitive: Obiecte care se utilizeazã pe întreaga duratã normatã pe acelaºi amplasament; - Provizorii: Care pot fi: demontabile, mobile sau fixe; cele demontabile ºi cele mobile se deplaseazã pe un alt ºantier, la terminarea funcþiei îndeplinite pe ºantierul respectiv, iar cele fixe se pãrãsesc sau se demoleazã. Construcþiile provizorii se executã imediat dupã deschiderea ºantierului, pe baza unei autorizaþii prealabile, iar, în momentul în care nu mai folosesc scopului, desfiinþarea lor este obligatorie, fãrã a necesita o noua autorizaþie. Pentru folosirea lor în continuare, la executarea altor lucrãri de bazã apropiate, sau pentru alte utilizãri, este necesarã o noua autorizaþie. Construcþiile realizate pentru organizarea de ºantier, devenite disponibile, pot fi vândute sau desfiinþate, iar construcþiile disponibile

care nu pot fi vândute, se desfiinþeazã. Constructorul este obligat sã inventarieze materialele recuperate ºi sã înregistreze valoarea lor, reîntregindu-ºi, pe aceasta cale, fondul de organizare. Economiile rezultate pot fi utilizate, prin concentrarea lor la nivelul antreprenorului, pentru realizarea unor obiecte de organizare de ºantier definitive.

Deschiderea ºi amenajarea ºantierului Dupã încheierea Contractului de Antreprizã ºi admiterea la finanþare a lucrãrilor de construcþiimontaj contractate, antreprenorul general trece la deschiderea ºi amenajarea ºantierului, pentru care emite Ordinul de începere a lucrãrilor. Înainte de deschiderea ºantierului, antreprenorul general convoacã beneficiarul ºi proiectantul, care se deplaseazã la locul lucrãrii, pentru ca beneficiarul sã predea, pe bazã de proces-verbal, antreprenorului general, amplasamentul lucrãrii, precum ºi teritoriul de organizare, libere de orice obiecte sau reþele care ar împiedica executarea lucrãrilor în condiþii normale. De asemenea, proiectantul predã reperele principale de amplasament ºi cotele nivelmetrice materializate pe teren. Cu aceastã ocazie, proiectantul general prezintã proiectul de execuþie, dând toate lãmuririle necesare. Pentru deschiderea ºantierului, antreprenorul general ia o serie de mãsuri care sã permitã începerea lucrãrilor pregãtitoare (împrejmuirea terenului, defriºarea terenului, dacã este cazul, curãþirea acestuia, demolarea clãdirilor vechi aflate pe amplasamentul obiectelor de bazã, evacuarea materialelor rezultate, nivelarea terenului etc.). Aceste lucrãri trebuie atacate la început ºi terminate în cel mai scurt timp, cu excepþia construcþiilor care pot servi ca obiecte de organizare. Dupã executarea principalelor lucrãri de organizare, constructorul traseazã terenul în vederea începerii lucrãrilor de bazã, consemnând într-un proces verbal începerea efectivã a lucrãrilor la fiecare obiect în parte ºi precizându-se motivele întârzierii, atunci când este cazul. În vederea decontãrii lucrãrilor, se întocmeºte o evidenþã clarã a stadiilor fizice ale lucrãrilor. Se vor utiliza, cât mai intens posibilitãþile locale de folosire temporarã, prin preluare sau închiriere, a unor construcþii definitive existente, care corespund necesitãþilor social-administrative ale executantului. Pentru reducerea volumului lucrãrilor de organizare, se executã cu precãdere lucrãrile de bazã ale investiþiei care pot fi folosite de cãtre constructor, total sau parþial, ca elemente de organizare de ºantier.

162

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Organizare de ªantier

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

163


Organizare de ªantier

164

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Organizare de ªantier

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

165


Organizare de ªantier

166

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Organizare de ªantier

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

167


Scule, unelte, echipamente, consumabile

Mircea Demeter

Ce burghiu cu acumulator sã alegi? Când au apãrut, drill-urile mobile au fost o adevãratã loviturã, mai ales dupã ce producãtorii au introdus acumulatorii cu litiu, care combinã densitatea energeticã imensã cu greutatea redusã, înlocuind aproape complet bateriile nichelcadmiu. Iar, acum, toþi producatorii de astfel de unelte produc modele mult mai ”atletice”, de 18 ºi 12 volti. Dar, ca muncitor în construcþii, pe care sã-l alegi? La aceastã întrebare au încercat sã rãspundã Roy Berendson ºi Timothy Dahl, doi ingineri specialiºti ai asociaþiei Popular Mechanics, care, în cursul lunii iunie al acestui an, au publicat pe site-ul asociaþiei rezultatele unor teste de performanþã. Fãrã a întocmi un clasament, cei doi prezintã concluziile lor pentru opt modele prezente pe piaþã. Suntem convinº cã sfaturile lor vã vor ajuta, mai ales cã mulþi dintre constructorii români au început sã-ºi facã aprovizionarea prin comenzi directe, pe net. Cum s-a efectuat testarea? La testare, fiecare dintre cei doi ingineri a practicat câte 24 de orificii de 6 mm, într-o grindã tratatã sub presiune. Ulterior, orificiile au fost filetate ºi apoi s-au aplicat ºuruburi. A doua etapã a fost aceea de a practica tot 24 de orificii în plãci de rigips, dupã care s-au înfiletat holsºuruburi. În a treia etapã, acolo unde a fost cazul, s-a verificat puterea ºi precizia rotopercutorului. În toate cazurile, s-a verificat acurateþea fiecãrei operaþiuni în parte. Iatã concluziile celor doi specialiºti, pentru fiecare unealtã în parte. Concluziile au fost unificate conform unei notãri specifice.

168

CRAFTSMAN C3 Ce a plãcut: Cu un corp cu aproape 2 cm mai scurt decât celorlalte modele testate, acesta este un instrument agil. Este foarte practic ºi inteligent, oferind încredere în timpul manevrãrii ºi având un indicator care indicã durata de viaþã a bateriei. Designul este optim pentru montarea bateriilor, iar lumina de lucru este bine poziþionatã la baza mânerului. De asemenea, priza este extrem de puternicã, conferind fermitate. Ceea ce nu a plãcut: Comutatorul înainte ºi înapoi poate ajunge cu uºurinþã între cele douã poziþii, mai ales dacã folosiþi degetul mare pentru a-l apãsa. (Greutate: 1,3 kg)

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

DEWALT DCD791B Ce a plãcut: Acesta este un produs uºor de manevrat ºi de calitate. Are inelul ambreiajului cu cea mai rapida rotire ºi o transmisie ”rece” în trei trepte, fiecare potrivindu-se perfect vitezei cu sarcinã. Ceea ce nu a plãcut: DeWalt are perioade de oprire a burghiului mari ºi plictisitoare. (Greutate: 1,2 kg.)


Scule, unelte, echipamente, consumabile

HITACHI DS18DGL Ce a plãcut: Hitachi are o mare vitezã de efectuare a orificiilor ºi de înfiletare. În plus, dispune de luminã de lucru pivotantã. Pentru a-ºi conserva bateria, scula are un întrerupãtor de limitare a puterii pentru aplicaþii de turaþie redusã, cum ar fi conducerea ºi scoaterea ºuruburilor din mandrinã. Ce nu a plãcut: Comutatorul este atât de rigid încât ar putea sã vã daþi peste cap degetul mare, în miºcare. (Greutate: 1,25 kg.)

MAKITA XPH102 Ce a plãcut: Ambii ingineri au fost de acord cã Makita este unul dintre cele mai bune unelte electrice pe care le-au folosit vreodatã. Producãtorii au proiectat un motor cu cuplu mare pentru a stoarce fiecare strop de performanþã de la baterie. De asemenea, prezintã un design industrial excelent. Chiar ºi când este folosit un burghiu mare ºi greu, scula este bine echilibratã ºi se mâneazã uºor, datoritã unui mâner eficient ca formã ºi cu o prizã foarte bunã.

RIGID 18 Ce a plãcut: Dintre toate sculele testate, Rigid 18 are cel mai suplu profil, deci este uºor de manevrat. De asemenea, priza este fermã iar, la declanºare ºi la oprire, miºcarea lateralã nu este prea agresivã, o caracteristicã eludatã alþi designeri. Ce nu a plãcut: Din pãcate, durata de viaþã a acumulatorului este mai micã, decât cea a altor modele testate. (Greutate: 1,7 kg.)

Ce nu a plãcut: Comutatorul pentru a schimba funcþia de drill cu cea de percuþie este foarte rigid. (Greutate: 1,3 kg.)

BOSCH PS31-2A

RYOBI P181 Ce a plãcut: Pânã la acest model, Ryobi a fost runda sãracã a celorlalte scule de acest tip. Dar, odatã cu noul acumulator de 18 volþi cât ºi ambreiajul AutoShift, echipamentul permite utilizatorului sã decidã dacã va accelera viteza de gãurire sau de înºurubare-reºurubare, mai uºor ºi mai precis ca la alte modele. Ce nu a plãcut: AutoShift nu ghiceºte întotdeauna ce vrei sã faci. De aceea, este necesar ca de fiecare datã sã modifici manual setãrile ambreiajului, neavând un schimbãtor automat. La acþionarea burghielor ºi a ºuruburilor este foarte confortabil, însã se poate bloca în setarea de mare vitezã. De aceea, se recomandã modelul Ryobi P203 mai simplu ºi mai bun. (Greutate: 2,3 kg.)

MILWAUKEE M18 Ce a plãcut: Aceastã maºinã mobilã de gãurit este incredibil de uºoarã, uºor de folosit ºi conduce fãrã nici o problemã dispozitivele de fixare. Acumulatorul se încarcã aproape în mod suspicios de rapid, putând urmãri cât de repede se descarcã, pe un indicator digital. Ce nu a plãcut: Mandrina se încãlzeºte pânã la temperaturi foarte mari, ceea ce face dificilã fixarea unui alt burghiu sau a unui alt ºurub. În aceste condiþii, modelul nu este recomandat pentru practicarea de orificii de mari dimensiuni. Din pãcate, pe cât de repede se încarcã, pe atât de repede se ºi descarcã acumulatorul. (Greutate: 800 gr.)

Ce a plãcut: Dupã ce a fost folosit cu un acumulator de 12 volþi, s-a constatat cã funcþioneazã la fel de bine precum sclulele alimentate de unul de 18 V. Greutatea extrem de micã ºi mandrina versatilã cu 3 fãlci fac din acest model o alegere uºoarã pentru oricine vrea sã se miºte rapid ºi precis. Ce nu a plãcut: Deºi puternice pentru dimensiunile sale, limitele mici ale acumulatorului vã obligã sã aveþi mereu altul, de rezervã, mai ales dacã efectuaþi operaþiuni mai grele. bateriei mici înseamnã cã veþi avea nevoie de un, mai mare foraj pentru o loviturã serioasã. Dar, dacã trebuie doar sã practicaþi gãuri mici ºi sã înfiletaþi ºuruburi, asta se poate face pentru o perioadã rezonabilã de timp. Instrumentul ar putea pãrea aproape prea mic pentru un bãrbat, dar Bosch spune cã este perfect pentru femeia cu gândire mecanicã a casei. (Greutate: 700 gr.)

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

169


Scule, unelte, echipamente, consumabile

170

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Scule, unelte, echipamente, consumabile

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

171


Scule, unelte, echipamente, consumabile

172

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Scule, unelte, echipamente, consumabile

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

173


Scule, unelte, echipamente, consumabile

174

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Scule, unelte, echipamente, consumabile

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

175


Utilaje pentru construcþii, Transporturi Ilie Stoian

CECE: România, la coada vânzãrilor de utilaje de construcþii La începutul verii acestui an, CECE-Comitetul European pentru Echipamente de Construcþii a dat publicitãþii Raportul privind evoluþia vânzãrilor de utilaje ºi echipamente de construcþii, în Uniunea Europeanã, plus Rusia ºi Turcia, previzionând pentru finalul anului 2017 o ºansã minimã de creºtere, faþã de 2016. Din pãcate, dupã cum veþi vedea din analiza pe care v-o prezentãm în rezumat, România se aflã la coada tuturor clasamentelor.

Echipamente de excavare, nivelare, încãrcare ºi transport În 2016, vânzãrile de utilaje de prelucrare a pãmântului în Europa (inclusiv Rusia ºi Turcia), au crescut cu 12%, ajungând la un nivel de 145.000 de unitãþi, reprezentând cel mai mare volum de vânzãri din 2011. În T12016, cel mai puternic impuls a venit de pe piaþa francezã. Indicatorii echipamentelor de mici dimensiuni (+ 13%), s-au dovedit a fi mai bune decât în cazul celor standard ºi grele (+ 10%). Acest lucru s-a datorat în primul rând mini-excavatoarelor, ale cãrui vânzãri în Europa au crescut cu 14%. Mini-încãrcãtoarele au înregistrat o creºtere chiar mai mare, de 19%, dar volumul vânzãrilor este mult mai mic. Vânzãrile de încãrcãtoare compacte pe roþi au crescut cu 9%, dar buldoexcavatoarele au înregistrat o scãdere, de 6%. Acest fapt a fost surprinzãtor, având în vedere revirimentul din Rusia, a doua cea mai mare piaþã a buldoexcavatoarelor din Europa. Principalul motiv a fost vânzarea slabã în multe þãri din Europa Centralã ºi de Est, inclusiv în Polonia, România, Bulgaria ºi Ungaria. În sectorul echipamentelor grele, cele mai vândute au fost basculantele rigide (+ 40%), ºi excavatoarele pe roþi (+ 27%). Vânzãrile de basculante articulate au crescut cu 10%, balizatoarele au înregistrat o creºtere de 9%, iar încãrcãtoarele mari, cu roþi, au înregistrat o creºtere de 8%. Excavatoarele grele (+ 8%), au reprezentat cea mai mare creºtere în ceea ce priveºte volumul.

176

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcþii, Transporturi Echipamente rutiere Vânzãrile de echipamente rutiere au crescut cu aproximativ 10%, în 2016. Dinamica a fost similarã cu sub-sectorul ”Pãmânt”, cu o creºtere foarte puternicã la începutul anului, o oarecare decelerare la jumãtatea anului ºi revenirea la creºtere spre sfârºitul anului. Echipamentele rutiere au reprezentat sectorul care a înregistrat cea mai puternicã recuperare post-crizã din Europa. De fapt, maºinile de construcþie a drumurilor ar putea fi singurul sector care va atinge din nou nivelurile record de vânzãri, din 2007, în urmãtorii doi sau trei ani. Creºterea vânzãrilor de echipamente standard ºi grele a fost deosebit de puternicã în 2016, de 13%. Vânzãrile de utilaje pentru pavimente asfaltice au fost însã mai puþin dinamice decât echipamentele de compactare, crescând cu doar 3%. Cu excepþia rolelor combinate ºi a compactoarelor de deºeuri, toate tipurile de role autopropulsate au înregistrat o creºtere solidã. Cea mai puternicã creºtere a vânzãrilor de echipamente rutiere a fost înregistratã în þãrile nordice, Benelux ºi pe piaþa francezã. Dar, þãri precum Polonia, statele baltice, Bulgaria, România ºi Republica Slovacã, au înregistrat scãderi semnificative ale vânzãrilor în 2016. Aceasta pare sã fie o combinaþie a unui climat economic slab ºi a faptului cã multe proiecte finanþate de UE au fost finalizate, sau nu au fost accesate aproape deloc, cum ar fi situaþia României. Echipamente pentru betoane În 2016, echipamentele pentru construcþii de clãdiri au înregistrat o continuare a relansãrii care a început în 2015, datoritã activitãþii de construcþii rezidenþiale ºi nerezidenþiale, care au cunoscut o puternicã revigorare în multe pãrþi ale Europei. Acest lucru a avut un impact benefic asupra cererii de echipamente de ridicare ºi echipamente de beton. Vânzãrile de maºini din beton în Europa au crescut cu 21% în 2016. Cu toate acestea, dinamica a fost diferitã,

faþã de sectoarele de tratare a pãmântului ºi a echipamentelor rutiere. Prima jumãtate a anului a înregistrat o creºtere puternicã a vânzãrilor, de 40%, înainte ca ritmul sã încetineascã în mod semnificativ, înregistrând în a doua jumãtate a anului,vânzãri cu doar 5% mai mult, decât în aceeaºi perioadã în 2015.

doua jumãtate a anului a fost mult mai puþin dinamicã, încetinind pânã la 13%. Cea mai notabilã revenire a fost consemnatã tot pe piaþa francezã, unde cumpãrarea macaralelor s-a dublat, împingând Franþa pe poziþia numãrul unu, în Europa. Piaþa germanã a înregistrat ºi ea o creºtere puternicã, de 25%.

Cea mai performantã grupã de produse, în 2016, a fost mixerul de beton, care a înregistrat o creºtere de 23%. Vânzãrile de sisteme de mixere, pompe de beton ºi echipamente uºoare (ferãstraie ºi vibratoare), au crescut ºi ele. Cu toate acestea, vânzãrile de instalaþii de producþie au scãzut uºor. Vânzãrile de utilaje pentru betoane au arãtat diferenþe semnificative între þãri, în 2016. Cea mai mare piaþã, Germania, a înregistrat scãderi moderate, fiind aproape de Franþa, care a înregistrat o creºtere puternicã, iar Italia ºi-a continuat relansarea, fiind în prezent cea de-a treia piaþã din Europa, pentru utilajele din beton. Celelalte pieþe importante, precum Marea Britanie, Austria, Elveþia ºi þãrile nordice, au crescut moderat în 2016.

Piaþa macaralelor din Marea Britanie a înregistrat o creºtere puternicã, de peste 30%, ceea ce a fost foarte diferit faþã de vânzãrile din celelalte sub-sectoare ale echipamentelor de construcþii. Pe lângã creºterea puternicã de pe primele trei pieþe, cele mijlocii, precum Austria, Belgia, Olanda, Norvegia ºi Suedia, au înregistrat ºi ele o creºtere a vânzãrilor. În schimb, pieþele elveþiene ºi italiene au scãzut, iar piaþa turcã a înregistrat o încetinire puternicã. Vânzãrile de macarale în Europa de Est rãmân în continuare foarte slabe.

Macarale Vânzãrile de macarale au început sã fie extrem de puternice în 2016, cu o creºtere de 25%, pe o bazã anualã. Cu toate acestea, a

Cum va arãta viitorul? Rãmâne dificil sã previzionãm unde va ajunge industria europeanã a utilajelor de construcþii, la finalul anului 2017. Lista incertitudinilor pare sã creascã: Brexit, alegeri majore în þãri europene, crize politice ºi economice nerezolvate din întreaga lume, slãbiciunea continuã a preþurilor materiilor prime ºi o provocare generalã faþã de regimul pieþelor

deschise ºi al comerþului liber. În plus, este dificil sã se evalueze modul în care aceste aspecte vor influenþa cererea de echipamente. În acest context, este remarcabil faptul cã industria a înregistrat o creºtere care a durat în primele ºase luni ale anului curent. Indicele Barometrului de afaceri CECE a atins un punct scãzut, dupã votul Brexit din vara anului 2016, dar a început sã creascã, ceea ce a dus la obþinerea celei mai ridicate valori ale acestuia, în februarie 2017. Pentru piaþa europeanã, producãtorii intervievaþi în barometrul CECE se aºteaptã la o perspectivã pozitivã, cu excepþia pieþei turceºti. Cel mai puternic sentiment se concentreazã asupra Scandinaviei, Franþei ºi Germaniei. Optimismul este la fel de puternic în toate sub-sectoarele echipamentelor. Pentru echipamentele de terasament, rutier ºi betoane, aproximativ douã treimi dintre producãtori se aºteaptã la o îmbunãtãþire a situaþiei afacerii. Cu toate acestea, furnizorii de componente sunt mai puþin optimiºti, aºteptându-se ca afacerile sã rãmânã neschimbate în viitorul apropiat. Pe scurt, vânzãrile stabile de echipamente de construcþie par a fi cea mai realistã previziune pentru Europa, în 2017, cu o posibilitate micã de creºtere.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

177


Utilaje pentru construcþii, Transporturi Nora Marin

Top 10 producãtori de echipamente de construcþii

Evoluþia economiei mondiale dicteazã ºi ritmul construcþiilor, fapt care se rãsfrânge direct asupra producãtorilor de utilaje destinate acestei industrii. Care sunt, însã, cei mai mari? Rãspunsul ni-l dã prestigioasa revistã americanã Construction Review, care a întocmit Top 10 mondial al celor mai mari producãtori de utilaje de construcþii din lume. Din pãcate, sursa citatã nu a publicat ºi principalii indicatori economici ai fiecãrei firme în parte. Ce este interesant, însã, americanii au realizat ºi un clasament al celor mai mari stocuri de utilaje, clasamentul fiind publicat de noi la finalul acestui articol. Aºadar, iatã cum aratã Top-ul, pe baza rezultatelor contabilizate la finalul anului 2016. 1-Caterpillar Inc, Statele Unite Uriaºa companie americanã, care proiecteazã, dezvoltã, produce, comercializeazã ºi vinde maºini, motoare, produse financiare ºi asigurãri cãtre clienþi prin intermediul unei reþele de distribuitori la nivel mondial, ocupã Locul I al clasamentului. Caterpillar este un producãtor de frunte de echipamentelor pentru construcþii, minerit, extracþii de gaze naturale, motoare diesel, turbine industriale cu gaz ºi locomotive diesel-electrice. 2-Komatsu Ltd, Japonia Komatsu Ltd este o corporaþie multinaþionalã japonezã care produce echipamente pentru construcþii, minerit ºi militare, precum ºi echipamente industriale, cum ar fi maºini de presã, lasere ºi generatoare termoelectrice. În întreaga lume, Grupul Komatsu este format din Komatsu Ltd. ºi alte 182 companii. Komatsu este al doilea producãtor major de echipamente de construcþii ºi echipamente miniere dupã Tata Hitachi Machinery Construction. 3-Volvo, Suedia Volvo CE este o companie internaþionalã cheie care dezvoltã, produce ºi comercializeazã echipamente pentru construcþii ºi industrii conexe, fiind o divizie auxiliarã ºi de afaceri a grupului Volvo. Produsele Volvo CE constau într-o varietate de încãrcãtoare pe roþi, excavatoare hidraulice, remorci articulate, gredere, motoare, compactori pentru sol ºi asfalt, utilaje pentru pavaje, buldoexcavatoare, maºini de ºlefuit ºi maºini de frezat. Diºi proprietarii grupului sunt chino-suedezi, sediul Volvo CE se aflã în Bruxelles, Belgia. 4-Hitachi, Japonia Hitachi Construction Machinery Co., Ltd. este o companie de echipamente de construcþii din Japonia, parte a Hitachi Group. Companie de primã clasã, Hitachi oferî echipamente la scarã micã, precum ºi pe scarã largã, clienþilor din întreaga lume pentru o gamã variatã de sarcini. HCM asigurã cã echipamentul sãu este de calibru superior, oferind productivitate ºi durabilitate superioarã, cu costuri minime de operare, având produse care fac faþã tuturor sarcinilor, inclusiv sãparea, încãrcarea, transportul, ruperea, apucarea, tãierea, zdrobirea ºi screening-ul. 5-Liebherr, Germania Grupul Liebherr este un mare producãtor mare de echipamente german, dar sediul firmei este în Elveþia. Liebherr are peste 100 de companii, structurate în zece divizii: earthmoving, mining, macarale mobile, macarale turn, tehnologie de beton, macarale maritime, sisteme de transport aerospaþial ºi de transport, maºini unelte ºi sisteme de automatizare, aparate de uz casnic ºi componente. Compania deþine o forþã de muncã la nivel mondial de peste 41.000 de salariaþi. În 2007, a fost cea mai mare companie de macarale din lume, dar ºi-a pierdut poziþia fruntaºã. Liebherr are în prezent cea mai puternicã ºi cea mai înaltã macara pe ºenile din lume, LR 13000, fiind capabilã sã ridice 3000 de tone, cu o înãlþime maximã a scripetei de 248 de metri. Acest lucru se realizeazã prin ataºarea unui braþ de zãbrele suplimentar de 126 m la braþul principal de 120 m. Înãlþimea cadrului crawlerului este de 2 m în plus, ceea ce oferã structura zãbrelei o înãlþime totalã de 248 m. Cea mai înaltã înãlþime de ridicare este de 245 m, iar balastul total utilizat este de 1900 de tone, precum ºi 1500 de tone de balast cu role.

178

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcþii, Transporturi

6-Sany, China

9-Doosan Infracore, Coreea de Sud

Sany este o companie chinezã multinationalã, de producþie a maºinilor grele, cu sediul în Changsha, provincia Hunan. Este al ºaselea cel mai mare producãtor de echipamente grele din lume.

Doosan Infracore este o companie internaþionalã care produce excavatoare de diferite mãrimi, încãrcãtoare ºi motoare diesel, de la maºini compacte, la maºini de dimensiuni mari. Doosan Infracore este unul dintre cei mai importanti producatori de motoare din lume, bazându-se pe gama variatã de produse multifuncþionale, care pot îndeplini cerinþele cele mai stricte de mediu din lume.

10-John Deere, SUA Deere & Company este o companie din Statele Unite ale Americii, care este producãtor principal de maºinilor agricole, de construcþii ºi forestiere, a motoarelor diesel, a transmisiilor, a cutiilor de viteze, a echipamentelor grele ºi a echipamentelor de îngrijire a gazonului.

7-Zoomlion, China Zoomlion este un producãtor chinez de utilaje pentru construcþii ºi echipamente de salubrizare. Sediul sãu se aflã în Parcul ºtiinþific Zoomlion din Changsha, Hunan. Zoomlion este al ºaselea cel mai mare din lume ºi cea mai importantã întreprindere de maºini pentru construcþii din China. Recent, Zoomlion a achiziþionat CIFA, cel de-al treilea producãtor mondial de maºini din beton, consideratã ca fiind cea mai mare achiziþie efectuatã vreodatã de cãtre o companie chinezã.

Top 3 mondial al stocurilor de utilaje 1-Caterpillar Construction Review plaseazã pe ”Marele Gigant Galben”, cum mai este denumitã compania, pe primul loc în Top-ul celor cu stocuri de utilaje nevândute. Specialiºtii revistei citate afirmã cã doar aproximativ 40% din vânzãrile primului trimestru al anului 2017 au fost legate de activitatea sa de construcþii, restul fiind împãrþit între energie ºi transport (35%) ºi minerit (17%). În plus, între 2012 ºi 2016, vânzãrile la companie au scãzut cu un procent masiv de 40%.Cu toate acestea, volumul uriaº al cifrei totale de afaceri, menþine Caterpillar în fruntea producãtorilor de utilaje de construcþii din lume.

2-Cummins,Marea Britanie 8-Terex, SUA Terex Corporation este un producãtor mondial de sisteme de ridicare ºi manipulare a materialelor pentru o varietate de industrii, inclusiv construcþii, infrastructurã, cariere, reciclare, energie, minerit, transport, transport, rafinare ºi utilitãþi. Principalele segmente comerciale ale companiei includ platforme de lucru aeriene, construcþii, macarale, manipularea materialelor ºi soluþii portuare ºi prelucrarea materialelor.

Urmãtorul în clasament este Cummins, o companie din Marea Britanie care nu este un producãtor pur de utilaje de construcþii, dar care furnizeazã motoare ºi subansamble pentru acest segment al construcþiilor de maºini, principalul sã beneficiar fiind Komatsu. În T1-2017, Cummins a avut o scãdere de doar 3 %, fapt care îl plaseazã pe locul secund, în Top.

3-Terex Ultimul nume de pe aceastã listã este Terex, acela care produce utilaje. Pierderile de la începutul acestui an sunt puse pe seama unui efort de restructurare a întregii activitãþi. Faptul cã este plasat pe locul 3, în acest clasament, este datorat cifrei mari de afaceri, care vine ca o contrapondere a minusului de 9 %, înregistrat la vânzãri, în T1-2017.

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

179


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

180

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

181


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

182

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

183


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

184

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

185


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

186

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

187


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

188

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

189


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

190

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

191


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

192

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

193


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

194

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

195


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

196

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

197


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

198

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017

199


Utilaje pentru construcĂžii, Transporturi

200

infoCONSTRUCT | nr. 38 | 2017


Infoferma 16  
Infoferma 16  

Infoferma 16

Advertisement