Page 1


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

1


CUPRINS pag 16 Tehnologii de procesare Euromonitor: Pânã în 2030, procesarea alimentelor va fi influenþatã de Megatrend-uri

pag 52 Lapte ºi produse lactate Produse inovatoare pe piaþa internaþionalã a lactatelor

pag 18 Ambalare Optimizarea ambalãrii alimentelor congelate

pag 27 Eco-Bio Tot mai mulþi vegetarieni ”eco-bio”

pag 59

Legume, fructe Cât de sigure pentru consum sunt gemurile din Uniunea Europeanã?

pag 68 Retail Cum a evoluat dezvoltarea retail-ului în România?

pag 75

pag 30 Carne ºi produse din carne Evoluþia pieþei mondiale a cãrniiOrizont 2025 2

| Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Depozitare, frig, transport Diminuarea pierderilor produselor alimentare pe lanþul de aprovizionare


capitole

capitolul 01............................................................................................... 16 Tehnologii [i echipamente de procesare

capitolul 02............................................................................................... 18 Tehnologii [i echipamente de ambalare

capitolul 03............................................................................................... 21 Mor`rit [i panifica]ie, dulciuri [i produse zaharoase

capitolul 04............................................................................................... 24 B`c`nie

capitolul 05............................................................................................... 27 Produse Eco-bio, nutri]ie

capitolul 06............................................................................................... 30 Carne [i produse din carne

capitolul 07............................................................................................

49

Pe[te [i produse derivate

capitolul 08............................................................................................... 51 Lapte [i produse lactate

capitolul 09............................................................................................... 59 Legume, fructe

capitolul 10...............................................................................................61 B`uturi

capitolul 11.............................................................................................. .64 HoReCa

capitolul 12.............................................................................................. .68 Retail [i distribu]ie

capitolul 13............................................................................................... 70 Siguran]` alimentar`, igien`

capitolul 14............................................................................................... 73 Certificare, consultan]`, finan]are

capitolul 15............................................................................................... 75 Depozitare, frig, transport, construc]ii industria alimentar`

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

3


EDITORIAL Ilie Stoian

Doar cei puternici rezistã Balanþa comerþului extern al României cu produse agroalimentare stã în continuare sub semnul deficitului. Date statistice de ultim moment indicã pentru primele ºase luni ale acestui an un deficit de nu mai puþin de ºapte miliarde de euro, în fapt, un regres enorm faþã de finalul anului 2015, când, dupã mult timp, am putut consemna un excedent minor. Iar, dacã socotim cã, din informãrile lunare emise de INSSE, importurile de alimente au depãºit exporturile ºi în primele luni ale semestrului doi, atunci, finalul anului 2017 ne va gãsi într-o situaþie jalnicã. Toatã aceastã situaþie are douã cauze majore: În primul rând, în absenþa unei industrii de procesare capabilã de a prelua toatã producþia agricolã primarã, în loc sã adãugãm profit prin comercializarea de alimente fabricate aici, în România, marii agricultori ai þãrii exportã materie primã. De aici, derivã a doua cauzã: Hipermarket-urile preferã sã importe alimente, având furnizori care le pot oferi preþuri de achiziþie mult mai mici decât cele la care pot coborî majoritatea firmelor româneºti. În plus, firmele cu acþionariat autohton par sã îºi fi atins limita, nemaiavând capacitatea de creºtere ºi dovedinduºi incapacitatea de a concura de la egal la egal cu marile firme strãine. Ni s-ar putea spune cã nu e aºa, amintindune de cazul Albalact, care a fost la un momendat numãrul 1 în industria lactatelor. Dar exemplul ni se pare fals, pentru cã, fãrã a cunoaºte logica dupã care s-a ghidat domnul Raul Ciurtin când a vândut, putem bãnui cã unul dintre motive a fost ºi acela cã, pe termen lung, afacerea nu se putea susþine. ªi aºa e. Firmele româneºti sunt firave. La prima adiere, pot fi mãturate. Priviþi ce s-a întâmplat în trecut cu fabricile din Industria ciocolatei ºi a dulciurilor ori cu fabricile de bere. Niciuna nu mai e româneascã! Priviþi ce se întâmplã pe piaþa lactatelor, unde companiile autohtone au ajuns sã fie socotite pe degete. Priviþi ce a început sã se întâmple în zona de procesare a cãrnii, adicã, exact pe piaþa despre care puteam spune cã se acoperã necesarul de consum din producþie internã, româneascã. ºi aici au început achiziþiile, iar preluarea Elit Cugir ºi Vericom de cãtre chinezii de la VH Group, prin Smithfield Food, nu este decât începutul. Iar, de aici, imaginea generalã: Activãm cu toþii pe o piaþã liberã în care doar cei cu adevãrat puternici rezistã.

4

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


INDEX

COMPANII

ACETICA ...................................................................... 25

INDUSTRIALIZAREA CARNII KOSAROM ................... 46

AHEAD LOGISTICS ..................................................... 76

INOVALABEL ......................................................... 45, 57

AROMATICS ................................................................ 63

INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE

ASPETI ......................................................................... 66

PENTRU APICULTURA .............................................. 29

AT CORINA INVEST .................................................... 72

LABEL PRINT ......................................................... 46, 57

AURORA COM ............................................................. 44

LAY CONDIMENTE ...................................................... 41

AVA STAR .................................................................... 35

LIVING FRESCH .......................................................... 20

AVICOD ........................................................................ 36

MEAT SYSTEMS.......................................................... 42

AZELIS ROMANIA........................................................ 23

MIRDATOD PROD ....................................................... 55

BATERS BROX ............................................................ 53

MUNTENIA COSTESTI ................................................ 48

CARMANGERIA GODAC ............................................. 37

PIRAMIDA TRADE ....................................................... 67

CHEREJI ...................................................................... 22

PLAFAR........................................................................ 29

CHIORINO............................................................... 38,39

REGENT INDUSTRIES ................................................ 47

COMALAT .................................................................... 54

ROMFULDA ................................................................. 58

DEBITRON TERMO ......................................... 44, 56, 60

SAFIR ........................................................................... 47

ENZYMES & DERIVATES ........................................... 40

SITEMANI..................................................................... 25

EURO CANADIAN INDUSTRIES ................................... 1

TERMOTECHNIKA CROWNCOOL ............................ 77

EUROGAMMA FLAVORS & FLAGRANCES ............... 62

TESTO.................................................... 80, COPERTA 3

EXCELO MILK .............................................................. 56

TOTAL VET .................................................................. 71

GLOBAL TEHNIC ......................................................... 20

TRUMF ............................................................. 32, 33, 34

IMDIA............................................................................ 43

UNIVER ................................................................... 26,43

INAQ CONSULTING .................................... COPERTA 2

UP 2003 FOOD ............................................................ 67

INDAGRA ....................................................................... 6

VDR SERVICII .............................................................. 48

INDAGRA FOOD ............................................................ 7

VITOSA ........................................................................ 22

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei infoALIMENT MAGAZIN aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL.

Distribuþie

B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21 Difuzare ºi abonamente: office@infogroup.ro

infoALIMENT MAGAZIN este o revistã gratuitã care apare la ºase luni, destinatã specialiºtilor din industria alimentarã. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

5


6

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


{TIRI

Internaþional La Anuga, Romania a cucerit Germania prin calitatea produselor Târgul internaþional Anuga, actiune care a avut loc în Germania, în cadrul complexului expozitional KoelnMesse, în perioada 7-11 Octombrie 2017, a reprezentat cel mai important eveniment mondial al sectorului agroalimentar din acest an. La eveniment, Romania a fost reprezentatã de 56 de producãtori din domeniul industriei agroalimentare care au expus pe o suprafaþã de 750 mp în secþiunile specializate Meat, Bread & Bakery, Fine Food ºi Organic. Târgul Anuga a încheieat seria celor 4 acþiuni de promovare ale sectorului alimentar. Evenimentele au fost finanþate de la bugetul de stat prin Programul pentru Promovarea Exporturilor 2017. Ministerul Mediului de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat este singura autoritate naþionalã care implementeazã un program pentru promovarea exporturilor româneºti prin finanþarea prezenþei producãtorilor naþionali la cele mai importante târguri internaþionale. Dupã evenimentele mai puþin plãcute de la SIAL Paris 2016, misiunea delegaþiei din România la acest eveniment fiind extrem de importantã, pentru a putea reda încrederea partenerilor strãini în România. ”Chiar dacã anul 2017 a debutat cu modificãri majore la nivel administrativ, înfiinþarea unui nou minister MMACA ºi oamenii din ministerul nou format au reuºit printr-un bun management sã îºi respecte toate angajamentele faþã de sectorul agroalimentar. Apreciez în mod deosebit implicarea directã a conducerii ministerului în desfãºurarea programului de promovare a exportului” a spus ºtefan Pãdure,

8

| Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

preºedinte APAR ºi vicepreºedinte al Federaþiei Naþionale PRO AGRO. ”Ne dorim ca parteneriatul creat cu MMACA sã continue ºi sã producã efecte în beneficiul producãtorilor români” a mai spus Pãdure. Producatorii români au prezentat la acest eveniment carne ºi preparate din carne, produse de morãrit, panificaþie ºi patiserie, produse lactate, dulciuri, conserve de legume ºi fructe, produse Bio, sucuri naturale, bere, etc. Dintre brandurile expuse enumerãm: Coco Rico, Albrau, Râureni, Boromir, Kosarom, Pambac, De la Ferma, Caroli, Agricola Bacãu, Toneli, Moldovan, Accasa, Orlando, Scandia Sibiu, Bonito, Ecofruct, Karpaten Meat. În mod special, marti, în data de 10 octombrie, “Carmangeria Moldovan” împreunã cu producãtorul de carne de vitã Angus Karpaten Meat au susþinut un eveniment deosebit ”A bite of Transylvania”, un show culinar desfãºurat în Culinary Stage.

Roberta Straub, reprezentanta Anuga, ne-a comunicat cã “pregãtirea participãrii firmelor româneºti la Anuga a fost foarte bine organizatã în acest an, de cãtre reprezentanþii asociatiilor, împreunã cu Ministerul Mediului de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat, generând asfel premisele unei promovãri de success a produselor româneºti”. ”Ministerul pe care îl reprezint, acordã o importanþã deosebitã exportului de produse româneºti”, a spus domnul Sterica Fudulea, Secretar de Stat MMACA, ”ºi doresc ca prezenþa mea la Anuga sã ofere o garanþie suplimentarã în acest sens, atât producãtorilor români, cât ºi partenerilor internaþionali”. Asociaþia pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, reuneºte 72 de producãtori autentici din sectorul agroalimentar naþional ºi îºi propune ca, prin acþiunile întreprinse, sã realizeze din alimentul românesc nu numai un motiv de mândrie naþionalã, ci ºi un motor al dezvoltãrii economiei româneºti.


{T I RI

Materii prime Chr Hansen a lansat douã culturi probiotice de fermentare Chr Hansen a dezvoltat culturi probiotice pentru iaurturi din lapte de soia ºi nucã de cocos, cu gustul, textura ºi sãnãtatea produselor lactate tradiþionale. ”Este încã o niºã, dar vrem sã fim primii inovatori aici”, spun reprezentanþii firmei, citaþi de FoodNavigator. Cele douã culturi, SoyFresh ºi CocoFresh, au fost dezvoltate special pentru laptele de soia ºi cel de nucã de cocos, ceea ce înseamnã cã producãtorii pot conecta douã tendinþe pentru formularea produselor cu proteine vegetale ºi alimente fermentate. Conform datelor Mintel, categoria de produse lactate este de departe steaua creºterii alimentelor fermentate din Europa, iar interesul tot mai mare pentru producãtorii de alimente sunt interesaþi sã adauge ºi alte produse la alternativele de lactate. Pe lângã aducerea beneficiilor pentru sãnãtate, asociate cu alimentele fermentate, ambele culturi conþin probiotic Bifidobacterium BB-12. Rezultatul este un produs sãnãtos pe bazã de plante, cu calitãþile pe care le atribuim în mod tradiþional iaurtului din lapte. “Unele caracteristici sunt la fel ca cele ale iaurtului, prezentând o claritate acutã ºi o aromã de iaurt. Cu laptele de soia am vãzut cã textura

Bãuturi GfK: Un sfert dintre români beau zilnic alcool De-a lungul anului, numãrul celor care consumã alcool variazã, vârful fiind înregistrat în sezonul cald (aprilie – septembrie). Preferatele românilor sunt berea ºi vinul fãcut în casã, a cãror importanþã în consumul de alcool se schimbã odatã cu sezonul: berea este preferata verii, iar vinul se consumã mai ales în anotimpul rece. În perioada octombrie 2015 – martie 2016, cota de consum pentru vinul de casã se tripleazã. Numãrul mediu de ocazii de consum pe zi pentru toate bãuturile analizate este de 2.5 ori. Bãrbaþii cu vârsta pânã în 35 de ani se disting printr-o frecvenþã zilnicã semnificativ mai mare decât media - de 3 ori pe zi.

este diferitã atunci când o fermentez cu Soyfresh. În loc sã fie bãutã, este consumatã cu linguriþã “, a declarat pentru FoodNavigator Lasse Vigel Joergensen, manager de marketing la nivel global pentru produsele lactate proaspete al companiei daneze. Potrivit lui Chr Hansen, tulpina probioticã Bifidobacterium BB-12 se dovedeºte a susþine sãnãtatea gastrointestinalã, deºi acest lucru nu a fost aprobat de cãtre oamenii de ºtiinþã din cadrul Autoritãþii Europene pentru Siguranþa Alimentarã (EFSA). Potrivit regulamentelor, firmele ar trebui sã fie precaute cu privire la utilizarea termenilor tradiþionali de produse lactate, care sunt protejaþi conform Regulamentului UE 1308/2013. Însã, legea permite numeroase excepþii: laptele de cocos este autorizat, dar laptele de soia nu, deºi Curtea Europeanã de Justiþie a hotãrât recent cã produsele pur vegetale nu pot fi, în principiu, comercializate ca ”lapte” ”smântânã”, ”unt”, ”brânzã” sau ”iaurt”. Joergensen nu crede însã cã aceste restricþii au un impact major asupra creºterii pieþei în Europa: ”Bineînþeles cã urmãm aceste evoluþii ºi ne conformãm cu ceea ce spun autoritãþile, dar nu cred cã este o problemã importantã pentru producãtorii de alimente”. Culturile se amestecã bine cu aromele tipice, culorile ºi aditivii folosiþi de producãtori pentru iaurturi ºi deserturi de lapte, ainformat Chr. Hansen.

Dacã analizãm ponderea în consum, observãm cã românii preferã bãuturile calde, în principal cafeaua ºi mixurile pe bazã de cafea – aproape jumãtate dintre ocazii fiind generate de aceste bãuturi. Peste o treime dintre ocazii se datoreazã bãuturilor rãcoritoare, iar 16% bãuturilor alcoolice, Cantitatea de lichid consumatã pe zi este de 630 ml (în afarã de apã ºi lactate). 1 din 10 persoane adulte consumã cel puþin o bãuturã în baruri, restaurante ºi terase, iar incidenþa zilnicã creºte în sezonul cald cu apoximativ 20%.

Oportunitãþi Investitori din Qatar, interesaþi sã investeascã în procesarea legumelor ºi a fructelor din România Petre Daea, Ministru al Agriculturii, s-a întâlnit cu Ambasadorul Statului Qatar, Abdulla Nasser A. Alhemaidi ºi cu o delegaþie de oameni de afaceri din aceastã þarã, interesaþi sã dezvolte relaþiile de colaborare româno-qatareze în sfera domeniului agriculturii ºi dezvoltãrii rurale. În acest sens, oaspeþii din Qatar ºi-au manifestat dorinþa de a deschide o societate comercialã în Bucureºti, fiind interesaþi de oportunitãþi de investiþii în domeniul agroalimentar. Ministrul Petre Daea a dat asigurãri delegaþiei din Qatar cã existã o bunã oportunitate de a investi în sectorul agroalimentar, întrucât România are produse excedentare care trebuie sã iasã la export, dar înainte de aceasta, trebuie prelucrate. ”Aveþi posibilitãþi de a investi în domeniul prelucrãrii legumelor, în România se produc cantitãþi mari de legume de o calitate inegalabilã. Puteþi gãsi parteneri în þara noastrã pentru a stabili relaþii comerciale de lungã duratã”, a afirmat ministrul în cadrul întâlnirii. De asemenea, o altã variantã pentru a realiza investiþii în România o reprezintã sectorul ovin, putând fi valorificate carnea, lâna, brânza sau pieile. În acest context, ministrul a prezentat iniþiativa MADR de a sprijini crescãtorii de ovine pentru comercializarea lânii, program ce se deruleazã începând cu anul acesta. În cazul în care domeniile acestea prezintã interes pentru investitorii din Qatar, ministrul Petre Daea i-a asigurat pe oaspeþii sãi de toatã deschiderea ºi sprijinul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, mulþumindu-le totodatã de vizita fãcutã ºi dorindu-le mult succes în activitãþile pe care le desfãºoarã în România.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

9


{TIRI

Piaþã METRO a sãrbãtorit antreprenorii ºi afacerile independente (Comunicat) În jurul nostru sunt multe afaceri: locul de unde cumpãrãm cafeaua dimineaþa, restaurantul în care servim preparatele preferate, magazinul din colþ. Toate aceste afaceri aduc culoare în vieþile noastre ºi joacã un rol important în cadrul comunitãþilor locale. Acestea sunt motivele pentru care, anul trecut, METRO a iniþiat “Ziua Afacerii Tale”. Aflat deja la a doua ediþie, evenimentul s-a va desfãºurat în luna octombrie, în toate þãrile în care compania este prezentã. Inspirat de succesul primei ediþii a campaniei Ziua Afacerii Tale din 2016, Roland Ruffing, CEO METRO Cash & Carry România a afirmat: ”La METRO, simþim o conexiune puternicã cu milioanele de antreprenori din întreaga lume, deoarece zi de zi ºi noi lucrãm cu aceeaºi pasiune ºi dedicare care stã la baza succesului afacerilor independente. Pentru cã ºtim cã succesul nostru depinde de succesul clienþilor noºtri.” A doua ediþie a evenimentului Ziua Afacerii Tale ºi-a propus sã ofere antreprenorilor atenþia ºi recunoaºterea pe care o meritã, sã creascã vizibilitatea afacerii lor în cadrul comunitãþilor locale ºi sã susþinã antreprenorii pentru a-ºi construi reþele puternice în comunitatea celor care le împãrtãºesc pasiunea. Activitãþile au adus în prim-plan o varietate de oferte speciale, create de cãtre afacerile participante, precum: un desert gratuit care sã compli-

Internaþional menteze o cinã romanticã sau o reducere oferitã pentru serviciile de curãþenie. Antreprenorii ºi-au înscris afacerea ºi au publicat ofertele speciale pe platforma online dedicatã: www.ziuaafaceriitale.ro, care este deschisã publicului larg, pentru a asigura vizibilitatea afacerilor ºi pentru a le aduce cât mai mulþi clienþi noi. Având în vedere importanþa ºi impactul afacerilor independente în cadrul societãþii, în acest an, METRO a realizat un studiu internaþional pentru a cunoaºte în profunzime atitudinea publicului faþã de antreprenori. În plus, acest studiu va oferi perspective asupra provocãrilor cu care se confruntã antreprenorii, asupra experienþei acestora ºi a modului în care poate fi promovatã eficient o afacere. Studiul analizeazã eºantioane reprezentative ale publicului larg, dar ºi ale antreprenorilor din România, Germania, Franþa, Olanda, Italia, Portugalia, Republica Cehã, Turcia, Rusia ºi China. Datele obþinute vor ajuta reprezentanþi ai comunitãþii de business ºi politicieni sã înþeleagã mai bine cum funcþioneazã afacerile independente ºi cum pot acþiona ei pentru a susþine dezvoltarea durabilã a acestor afaceri. METRO este liderul comerþului cu ridicata la scarã mondialã. Compania opereazã în 35 de þãri ºi numãrã peste 150.000 de angajaþi la nivel mondial. În anul financiar 2015/2016, METRO a înregistrat vânzãri de aprox. 37 miliarde €. Compania oferã soluþii personalizate pentru a satisface nevoile clienþilor sãi atât la nivel regional, cât ºi la nivel internaþional.

Danish Crown a în afaceri cu gigantul E-Commerce Alibaba Danish Crown a semnat un contract de parteneriat cu gigantul Alibaba pentru a vinde carne pe site-ul Tmall, o platformã digitalã de vânzare cu amãnuntul deþinutã de gigantul chinez de comerþ electronic. Acesta este cel mai mare acord de comerþ electronic din istoria companiei daneze ºi vine ca urmare a extinderii vânzãrilor în China, cel mai mare consumator de carne de porc din lume. În curând, prin Tmall, 466 milioane de cumpãrãtori vor avea posibilitatea de a avea carne de porc congelatã, livratã direct la uºã. ”Parteneriatul cu Alibaba-Tmall are un potenþial enorm pentru Danish Crown”, a declarat Jais Valeur, CEO al companiei. ”Consumatorii chinezi cumpãrã mult mai mult din produsele alimentare online decât oriunde altundeva în lume. Prin vânzarea produselor noastre prin intermediul pieþei electronice a Alibaba, avem acces la o vastã platformã de vânzãri ºi ne asigurãm cã firma noastrã poate deveni un furnizor de carne de porc pentru clasa mijlocie chinezã, aflatã în creºtere”, a declarat acesta pentru Global Meat News. Carnea vândutã chinezilor prin Tmall va proveni iniþial din fabrica din Danemarca, din Ringsted, Danemarca, acolo unde 900 de angajaþi sacrificã 62.000 de porci pe sãptãmânã. Însã, în primãvara anului 2019, producþia va fi mutatã în fabrica din Pinghu, aflatã în apropierea capitalei financiare a Chinei, Shanghai. Potrivit oficialilor danezi, consumul de carne ºi comerþul cu alimente on-line cresc rapid, în special în oraºele urbane precum Shanghai. De asemenea, consumatorii cumpãrã mai puþinã carne de pe pieþele tradiþionale ºi cautã în schimb pachete de carne care necesitã mai puþinã pregãtire. Valeur a vorbit în prealabil despre necesitatea de a „valorifica” piaþa rapidã a produselor alimentare din China, iar afacerea de a vinde carne de porc online în China este un progres uriaº. Dar, acest acord reprezintã ºi un preambul al afacerilor viitoare din Europa, cele douã pãrþi anunþând cã doresc extinderea colaborãrii ºi dupã ce Alibaba îºi va deschide operaþiunile de amploare în Uniunea Europeanã, dupã cum s-a anunþat anterior.

10

| Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


{T I RI

Piaþã Spania introduce etichetarea de origine a produselor lactate

Sustenabilitate ªtefan Pãdure: Balanþa comerþului internaþional agroalimentar este grav negativã O analizã realizatã de domnul ªtefan Pãdure, preºedinte APAR, referitoare la balanþa internaþionalã a comerþului României cu produse alimentare evidenþiazã, din pãcate, douã mari probleme: Exportãm în continuare preponderent, materii prime, iar deficitul este de cca 7 miliarde de euro. Dar, iatã câteva date cuprinse în comunicarea cu titlul ”Contribuþia Industriei agro-alimentare la balanþa comercialã a þãrii”, pe care a susþinut-o la Consiliul de Export al României: ”Livrãrile externe de grâu au totalizat aproximativ 7 milioane de tone, fiind de douã ori mai mari decât în anul precedent, ceea ce a adus încasãri de 1,14 miliarde de euro ºi a plasat grâul pe primul loc în topul exporturilor de produse agroalimentare. O parte importantã din volumul majorat de grâu exportat în 2016 a provenit din achiziþii din Ungaria ºi Bulgaria în vederea re-exportului prin Portul Constanþa. Exportul de animale vii din specia bovine s-au încasat 159 de milioane de euro (+32,5 milioane euro faþã de 2015), din preparate alimentare — suma de 112,6 milioane de euro (+25,3 milioane euro), ciocolatã 71,3 milioane de euro (+18,1 milioane de euro), produse de brutãrie, patiserie ºi biscuiþi 107,1 milioane de euro (+16,7 milioane de euro), carne de porc 49 de milioane de euro (+14,1 milioane euro), animale vii din specia ovine sau caprine 166,3 milioane de euro (+12 milioane de euro) ºi cârnaþi, salamuri ºi produse similare 42,8 milioane de euro (+7,2 milioane de euro faþã de 2015). În ceea ce priveºte importurile de produse agroalimentare, au fost urmãtoarele creºteri în anul 2016:

- Carnea de porc se menþine în top cu o cantitate de 197.000 de tone, în valoare de 343,6 milioane de euro. Faþã de 2015, creºterea valoricã a fost cu 16,2% (+47,9 milioane de euro). - Au avansat ºi importurile de grâu, pânã la 2,156 milioane de tone, în general pentru a fi re-exportate, valoarea acestora fiind de 330,9 milioane de euro, - Produsele de brutãrie, patiserie ºi biscuiþi (+44 milioane de euro), - Ciocolatã (+43 milioane de euro), - Au mai fost importate 63.500 tone de brânzeturi, în valoare de 178 de milioane de euro (+39 milioane de euro faþã de 2015), - Preparate alimentare de 226 de milioane de euro (+38 milioane de euro faþã de 2015), - Cafea de 197,6 milioane de euro (+27,9 milioane de euro), - Citrice de 163 milioane de euro (+23,8 milioane de euro), - Banane de 125,4 milioane de euro (+17,2 milioane de euro), - Carne de pasãre de 161,7 milioane de euro, în plus cu 15,4 milioane de euro, faþã de anul 2015, - Importurile de lapte ºi smântânã, de la 150.900 tone în 2015 la 190.700 tone în anul 2016, majorarea cantitativã fiind de 26,3%, iar din punct de vedere valoric de 14,6 milioane de euro, totalizând 74,9 milioane de euro. - La tomate, importurile din anul 2016 s-au ridicat la 76.300 tone, iar valoric au atins 70,2 milioane de euro, ceea ce reprezintã o creºtere cu 32,7% faþã de 2015 (+17,3 milioane de euro). Principalul partener al comerþului internaþional al României, pe acest segment, a fost Italia.

Conform site-ului oficial Europa.eu, Ministerul Agriculturii ºi Pescuitului, Alimentaþiei ºi Mediului din Spania a notificat Comisiei Europene proiectul de lege privind indicarea originii laptelui utilizat ca materie primã pe etichetele laptelui ºi ale produselor pe bazã de lapte. Aceastã etichetare va fi încercatã timp de doi ani, în conformitate cu normele UE, ºi va afecta laptele ºi produsele lactate de la toate speciile de animale, care sunt fabricate ºi comercializate în Spania. Produsele pe bazã de lapte care conþin 50% sau mai mult de lapte în greutate vor fi obligate sã precizeze originea laptelui, care trebuie sã fie afiºat la aceeaºi mãrime ºi culoare ca ºi celelalte ingrediente. În acest sens, autoritãþile spaniole au stabilit o serie de cerinþe specifice pentru informarea voluntarã a denumirii regionale ”pentru a evita, în mãsura posibilului, ca aceste informaþii sã fie confuze pentru consumatori”. Autoritãþile iberice stipuleazã cã laptele trebuie sã fi fost obþinut integral din regiune sau din teritoriu, cã aceastã regiune trebuie sã fie spaniolã ºi cã nu trebuie sã se asemene cu o denumire protejatã în cadrul schemei UE DOP sau IGP, pentru acelaºi tip de produs. ”În conformitate cu studiile privind obiceiurile consumatorilor ºi consultarea publicã, originea laptelui ºi a produselor lactate este cu siguranþã o informaþie de interes pentru majoritatea consumatorilor din Spania. În plus, aceastã informaþie tinde în general sã fie perceputã ca un atribut pozitiv asociat calitãþii produs ”, se aratã în Motivarea care precede Notificarea adresatã CE. Franþa, Grecia, Portugalia, Finlanda ºi Italia sunt doar câteva dintre þãrile UE care au adoptat legi privind etichetarea originii produselor. Referindu-se la iniþiativa Spaniei, purtãtorul de cuvânt al EDA a declarat pentru Dairy Reporter: ”Se pare cã UE nu are nevoie de Brexit, pentru a pune capãt pieþei unice. Când francezii au început valsul decretelor naþionale privind etichetarea de origine, am cerut Comisiei Europene, la toate nivelurile, sã apere unul dintre pilonii cheie ai Uniunii: piaþa unicã. Nu a reuºit ºi, dacã putem avea încredere în sursele noastre, Comisia a decis la acel moment sã urmeze o abordare ”laissez-faire”, la nivel politic, în ciuda verdictului clar al serviciilor juridice ale Comisiei. Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

11


360 0

sintezã

Ilie Stoian

România, ca o þarã de vânzare

”Investiþiile în sectorul alimentar din România reprezintã o oportunitate pentru companiile strãine, datoritã resurselor naturale disponibile, a numãrului mare de consumatori ºi al statutului acestei þãri. Agricultura, prelucrarea produselor alimentare ºi marketingul se caracterizeazã prin procente diferite de investiþii strãine. Dar, ºi agricultura ºi industria alimentarã româneascã se caracterizeazã printr-o infuzie continuã de capital strãin”. Aºa se afirmã în studiul ”The Romanian Food sector Attractiveness for Foreign Investment”, întocmit de domnul Silvius T. Stanciu, cercetãtor al Universitãþii de Studii Economice din Bucureºti, ºi publicat de revista de specialitate de circulaþie internaþionalã SEA-Practical Application of Science, din care vã prezentãm extrasele de faþã având sentimentul unei Românii ca þarã de vânzare. Iatã, aºadar, cu ce informaþii sunt îmbiate companiile strãine sã investeascã în Industria alimentarã a României. FMI: Cumpãraþi România! Conform Fondului Monetar Internaþional, investiþiile strãine directe pot facilita accesul pe pieþele externe, creºterea calitãþii produselor ºi transferul de tehnologie. În categoria investiþiilor strãine directe sunt incluse capitalul social vãrsat ºi rezervele acordate unui investitor nerezident care deþine cel puþin 10% din capitalul social subscris al unei societãþi rezidente. Pornind de aici, aderarea la NATO ºi UE a oferit României o credibilitate sporitã pentru investitori ºi securitate, din punct de vedere politic ºi economic România devenind un loc atractiv. Dar analiza economiei româneºti evidenþiazã, încã, numãrul relativ mic de companii strãine, în comparaþie cu cele interne, dar ºi un nivel substanþial superior pentru capitalul strãin investit ºi cifra medie de afaceri a firmelor autohtone.

12

|

Infoaliment Magazin • Nr. 27 | octombrie 2016


Astfel, media dintre cifra de afaceri a unei societãþi cu capital strãin, în principal, ºi a unei societãþi de capital româneºti, depãºeºte valoarea 6, în favoarea companiilor din strãinãtate. În primii ani de dupã aderarea þãrii la Uniunea Europeanã, principalele direcþii spre care investiþiile strãine directe au fost orientate în România, în perioada 2007-2010, au fost serviciile de intermediere financiarã: asigurãri, comerþ, servicii oferite. Ulterior, s-a observat tendinþa crescândã din partea investitorilor strãini de a investi în lanþul alimentar intern. Pe acest fond, comerþul cu produse alimentare interne, considerat un domeniu profitabil de cãtre reþelele internaþionale de retail, este dominat de marile reþele europene de comerþ cu amãnuntul, în timp ce agricultura internã înregistreazã o contribuþie de capital tot mai mare din partea companiilor externe, deºi, la fel ca în cazul sectorului de prelucrare a produselor alimentare, capitalul intern este încã predominant. Firmele româneºti vând doar jumãtate din cât vând multinaþionalele Sectorul industriei alimentare din România a fost printre primele abordate de investitorii strãini, în special din punctul de vedere al mãrimii pieþei, producþia ºi vânzãrile de alimente înregistrând o tendinþã ascendentã. Industria alimentarã româneascã, evaluatã la cca. 11 miliarde de euro, produce o medie anualã de 8,72 milioane de tone de alimente, dintre care doar 13,8% sunt exportate. Existenþa unui numãr relativ mare de magazine cu amãnuntul, comparativ cu populaþia care este de aproximativ 20 de milioane de locuitori, poate avea ca efect supraîncãlzirea industriei alimentare ca urmare a creºterii agresive a concurenþei ºi meritã amintiþi aici marii investitori prezenþi, printre care se numãrã CocaCola, Pepsi Co, Danone, Unilever, McDonalds sau Kraft Jacobs Suchard. Cu toate acestea, o analizã a investiþiilor strãine în sectorul producþiei de alimente, tutun ºi bãuturi, care se bazeazã pe datele furnizate de BNR/INS, aratã o variaþie limitatã, între 2,05 ºi 2,37 de miliarde de euro. Soldul maxim al industriei alimentare româneºti, în valoare de 2.373 milioane euro, ºi reprezentând aproximativ 4% din total, indicã faptul cã sectorul reprezintã unul dintre puþinele în care greutatea capitalului intern depãºeºte 60% ºi care contribuie cu aproape un sfert la valoarea adãugatã totalã a industriei prelucrãtoare. Spre lauda lor, producãtorii români au beneficiat de criza economicã, adaptându-se mai bine situaþiei, motiv pentru care s-a înregistrat o creºtere a exporturilor, de la o valoare de 482 millioane de euro, în 2008, la aproximativ 1,240

md. de euro, în anul 2012. Acum, însã, balanþa externã este negativã. Iar, vânzãrile de alimente ale companiilor strãine care au fabrici în România au crescut cu 38%, în perioada 20082016. Cea mai mare creºtere a vânzãrilor a fost înregistratã pentru companiile multinaþionale (42%), comparativ cu firmele româneºti din industria alimentarã, pentru care creºterea cifrei de afaceri a fost de numai 26%, adicã, aproape jumãtate faþã de ritmul de creºtere al multinaþionalelor. De aici se deduce randamentul foarte scãzut al companiilor româneºti. Domeniul industriei alimentare a avut afaceri de aproximativ 11 miliarde de euro, realizate de aproximativ 8.400 de companii. Însã, cele mai mari 50 de companii româneºti nu adunã decât puþin peste 4 miliarde de euro. Primele trei locuri din industria alimentarã româneascã sunt ocupate de Bunge (ulei), Agrana (zahãr) ºi Expur (ulei), urmãtoarea fiind Smithfield (carne). Bunge România, o companie cu capital american, a avut o cifrã de afaceri de 295 de milioane de euro, cea mai mare din întreaga industrie alimentarã, iar Bunge Danube Trading, o altã companie americanã, a avut încasãri de 195 de milioane de euro. Bunge concureazã pe piaþa uleiului alimentar cu firma francezã Expur, iar, în domeniul materiilor prime, cu Cargill, ADM, Ameropa sau Nidera. Piaþa de retail, dominatã copios de strãini Evaluatã la aproape 30 de miliarde de euro, piaþa româneascã de retail este printre cele mai performante din Europa. Dezvoltarea recentã a comerþului cu amãnuntul este influenþatã de schimbãrile în comportamentul consumatorilor români, care se aliniazã tendinþelor generale de consum din partea comunitãþii europene. Astfel, în ultimul timp, existã o tendinþã crescândã de a achiziþiona bunuri din supermarketuri, mall-uri sau centre comerciale. Expansiunea rapidã a investiþiilor în sectorul comerþului cu amãnuntul se datoreazã schimbãrilor în comportamentul consumatorilor ºi accesului facil la creditele de consum. Comerþul intern de produse alimentare cu amãnuntul este dominat de reþelele mari de magazine de investiþii strãine. Volumul investiþiilor strãine directe în sectorul comerþului cu amãnuntul va creºte, luând în considerare calificarea forþei de muncã ºi nivelul scãzut al salariilor din aceastã ramurã, în comparaþie cu alte þãri din Uniunea Europeanã. O reþea strãinã de magazine de retail din România, Kaufland, deþine prima poziþie. Mega Image a fost anul trecut cea mai dinamicã formã de retailer. Demne de menþionat sunt Profi ºi Carrefour, cu 53 de unitati noi. Auchan România a înregistrat pierderi de 20,5 milioane de euro, ca urmare a preluãrii Real, dar apoi s-a redresat. Lidl pare a fi cea mai agresivã.

România, þintã majorã Accesibilitatea României pentru investitorii strãini, evaluatã în Doing Business- Banca Mondialã, indicã o imagine din ce în ce mai bunã. Potrivit raportului, România a urcat 34 de poziþii (de pe locul 78, în 2006, ºi 72, în 2013), situându-se acum pe poziþia a 48-a, într-un clasament al accesibilitãþii pentru investitori. Criteriile de clasificare au fost: Începerea unei afaceri, Obþinerea autorizaþiilor de construcþie, Obþinerea de energie electricã, Înregistrarea proprietãþii, Obþinerea creditului, Protejarea investitorilor minoritari, Plata impozitelor, Comerþul transfrontalier, Executarea contractelor, Rezolvarea insolvenþei. Analiza evidenþiazã îmbunãtãþirea anumitor indicatori, cum ar fi: Începerea unei afaceri sau Înregistrarea proprietãþii, Soluþionarea insolvenþei sau declinul altora (obþinerea de energie electricã, plata impozitelor). Ca o concluzie, se poate spune cã agricultura ºi industria alimentarã din România prezintã un interes major pentru investiþiile strãine, fiind considerate sectoare profitabile. Preþul redus, calitatea ºi disponibilitatea solului, împreunã cu liberalizarea achiziþiilor agricole, constituie atracþii pentru investitorii strãini în agricultura româneascã. De aici, activitatea unor fonduri de investiþii strãine pe piaþa terenurilor agricole care are, probabil, un rol speculativ. Fabricarea alimentelor este caracterizatã încã de prevalenþa capitalului intern, dar industria este fragmentatã, pentru un numãr mare de companii autohtone care nu pot emite decât preþuri mici la tranzacþionare, din cauza randamentelor ºi productivitãþii scãzute. De aceea, clasamentul principalelor companii implicate în prelucrarea produselor alimentare în România este dominat de capitalul strãin. La rândul sãu, comerþul cu amãnuntul al produselor alimentare din România este confiscat de reþelele de retail cu capital strãin. În acest domeniu nu existã niciun operator de capital românesc cu o cotã semnificativã de piaþã, iar investitorii strãini au început sã reconsidere sectorul alimentar din România, în condiþiile vânzãrilor ritmice de alimente ºi creºterea concurenþei de pe alte pieþe. În plus, în ultimul timp, România a îmbunãtãþit disponibilitatea investiþiilor strãine, înregistrând progrese importante în ceea ce priveºte principalele criterii de evaluare utilizate de organismele financiare internaþionale, chiar dacã fluctuaþiile politice de politicã internã pot crea o imagine de moment distorsionatã. Însã, ca o concluzie, se poate afirma cã agricultura ºi Industria alimentarã din România sunt douã þinte majore de achiziþii pentru capitalul strãin.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

13


interna]ional Mircea Demeter

Mintel: 2018 va însemna reinventarea tradiþiei O cercetare Mintel, datã publicitãþii la începutul acestei toamne, intitulatã ”2018 Global Food & Drink Trends” ºi bazatã pe cerinþele actuale ale consumatorilor din 60 de þãri, relevã, pe de o parte, preferinþa acestora pentru produsele ”conveniencre” iar, pe de altã parte, predispoziþia lor pentru revenirea la tradiþii, concomitent cu accentuarea opþiunilor vegetariene, vegane ºi flexiteriene. Iatã, aºadar, predicþiile analiºtilor pentru anul 2018.

Consumatorii cautã comfort Ritmul rapid al schimbãrii comportamentului de consum, imprevizibilitatea evenimentelor curente ºi politicile controversate pentru mediu îi îndeamnã pe oameni sã caute mai degrabã siguranþa unui produs cunoscut, în favoarea unuia revolu�ionar, ca parte a unui comfort psihologic. Însã, încrederea în familial nu eliminã necesitatea inova�iei, determinându-i pe producãtorii de alimente sã gãseascã în tradiþie o sursã de inspiraþie. În acest sens, Mintel dã ca exemplu chiar România, care, deºi nu este prezentã pe piaþa internaþionalã cu multe produse alimentare, reprezintã, totuºi, un model de fidelitate pentru reþetele ºi comportamentul tradiþional.

14

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Aºadar, alimentele ºi bãuturile care fac conexiuni autentice cu istoria sau tradiþia sunt elemente inerente al încrederii cã mulþi consumatori doresc ºi în modul de a mânca, un reper de stabilitate, într-o lume tumultoasã. De aici, interesul acestora pentru produsul narativ, de preferinþã, pentru unul care reflectã realitatea, aspect care a fost deja explorat dar care se va accentua în viitor, adaptând vechile ”poveºti gustative” la dinamismul vremurilor de acum. Preferinþa pentru alimentele bazate pe pe o poveste adevaratã nu este nouã, dar specialiºtii Mintel afirmã cã ea se va accentua. Produsele tradiþionale sau cele de inspiraþie retro vor fi, cu ajutorul inovaþiilor, capabile sã se alinieze dorinþelor consumatorilor, mai ales dacã existã conexiuni tangibile cu un trecut care aduce un element de încredere, ca rãspuns la pretenþiile pieþei. Ca urmare, aceastã miºcare spre trecut va duce în 2018 la inovaþii care vor utiliza familia ca bazã pentru un aliment care, deºi este nou, este recunoscut în tradiþie. De aici, se aºteaptã ca, din 2018, sã asistãm la tot mai multe lansãri de produse hibride, puse în contextul unor concepte actualizate.


Masa în familie revine ca opþiune principalã Compania de cercetare Mintel dezvãluie cã tradiþia influenþeazã 67% dintre consumatorii în vârstã 20-49 de ani, care încep din ce în ce mai mult sã prefere, de exemplu, sã ia micul dejun în familie. Iar, gãtitul acasã a consemnat, în 2016, un procent de 25 %, fapt care marcheazã o creºtere, faþã de anul 2010, luat ca referinþã întro cercetare anterioarã efectuatã pe continentul Nord-American, în Uniunea Europeanã, Europa Non-unionalã ºi în America de Sud. Dar nu tot ce e tradiþie e acceptat, mai ales dacã e vorba de ambalaj. De exemplu, adulþii americani doresc un ambalaj modern: truse de mâncare ºi kit-uri pentru gãtitul la domiciliu, ambalaje care oferã o protecþie ridicatã a alimentului pe termen lung etc. Pentru 18 % dintre aceºtia, dacã ambalajul spune ºi o poveste, cu atât mai bine! În Uniunea Europeanã, aceste procente sunt mai spectaculoase: 37% dintre adulþii francezi, 36% dintre adulþii polonezi ºi 35% dintre adulþii spanioli vor ”poveºti”. Acolo unde multiculturalitatea se manifestã pregnant, cum ar fi Marea Britanie, 29% dintre adulþi sunt interesaþi de alimentele etnice, încercând gusturile altor comunitãþi. La rândul lor, 39% dintre adulþii canadieni sunt de acord cu alimentele care combinã douã sau mai multe tipuri de elemente etnice sau de ingrediente autentic non-americane, oferind, prin explorarea unor gusturi noi, o bazã pentru extinderea reþetelor familiare. Ce urmeazã? Dar, ce va urma? Compania Mintel afirmã cã abordarea inovatoare a formulelor testate, a aromelor ºi a formatelor tradiþionale, vor scãdea riscul de investiþii majore pentru consumatorii de toate nivelurile de vârstã ºi venituri, de aici, deducându-se faptul cã firmele din Industria Alimentarã modialã doresc ºi în 2018 sã ofere alimente la preþuri cât mai mici.

torul se contureazã pornind de la reinventarea trecutului. Preocuparea pentru sãntate Aspiraþiile pentru sãnãtate ºi stilurile de viaþã mai curate motiveazã consumatorii sã devinã vegetarieni, vegani sau, cel puþin, flexitarieni. Ca rãspuns, mulþi producãtori vor promova formule bazate pe plante, arome naturale ºi formule nutriþionale fortificate ºi funcþionale, indiferent dacã vom vorbi despre mâncare sau bãuturi. Mintel afirmã cã momentul de rãscruce s-a petrecut în 2016, când Evian a lansat gama de ape ”Evian Fruits”, cu plante aromatizate, sub sloganul ”WhiteWave”. La rândul lor, producãtorii americani de lapte se mândresc cu aromele de plante sau fructe naturale din laptele de bãut. Aºadar, accentul pe conþinutul de plante va consolida interesul în creºtere al consumatorilor pentru ”vegetarian” ºi vegan, aºteptându-se ca acest comportament sã treacã de la stadiul de ”ocazional”, la o schimbare de comportament de consum definitivã ºi pentru un procent mult

mai mare de oameni, decât cel înregistrat acum. La rândul lui, interesul pentru aºa-numitul ”flexitarianism”, ca stil de viaþã, a fost observat de Mintel ca alternativã care prinde consistenþã ºi care consolideazã celelalte douã segmente: vegetarian ºi vegan. Într-adevãr, conform companiei, s-a observat o creºtere de 25% a consumului vegetarian ºi de 257% în revendicãrile vegane, în perioada septembrie 2015-august 2016, ceea ce reprezintã un record absolut spectaculos. Progresia include produse care sunt în mod intenþionat libere de ingrediente animale, precum ºi acele formulãri care au fost întotdeauna vegetariane sau vegane, dar la care s-a adãugat o etichetare explicitã, chiar ostentativã. De aici pornind, specialiºtii Mintel considerã cã ºi celelalte sectoare vor beneficia de creºteri în 2018, dacã în formulãrile lor vor miza pe includerea plantelor, subliniind consumatorilor beneficiile pentru sãnãtate ºi rãspunzând astfel prioritãþilor de wellness ale acestora.

De asemenea, companiile pot fructifica acest interes al consumatorilor prin marketing. De exemplu, în Peru, marca de lapte Danlac este comunicatã prin revitalizarea tradiþiei de a vinde lapte în Lima, în timp ce Tiger Beer a introdus o serie de clip-uri concepute sã creascã mândria localã ºi pasiunea meselor în familie luate în punctele stradale din Singapore (sã amintim cã, aici, a mânca în oraº împreunã cu familia reprezintã opþiunea a peste 90 % din populaþie), subliniind, însã, munca grea, care presupune crearea hranei. Ca o primã concluzie, putem spune aºadar cã trecerea spre produsele legate de trecut va încuraja încrederea consumatorilor în alimente, prin includerea de reþete vechi, practici ºi tradiþii. Prin urmare, prezentul ºi vii-

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

15


LAPTE [i P RODUSE LA CT A T E

analiz`

Tehnologii de procesare Maria Demetriad

Euromonitor: Pânã în 2030, procesarea alimentelor va fi influenþatã de Megatrend-uri Privind spre viitor, Euromonitor International a identificat 20 dintre cele mai influente megatrend-uri care vor modela lumea pânã în 2030, fapt care va modifica total modul de procesare a alimentelor. Potrivit celor doi autori ai studiului ”Megatrend, punând consumatorul la inima afacerii”, semnat de cãtre Sarah BoumphreyDirector Economic ºi Zandi Brehmer-Client Innovation Manager, Euromonitor International ºi publicat de Confectionery News la începutul acestei toamne, schimbãrile de comportament ale consumatorilor vor forþa procesatorii sã îºi modifice aproape total tehnologiile de fabricare a alimentelor. Schimbãri în comportamentul consumatorilor Raportul susþine cã mediul înconjurãtor, aflat în schimbare rapidã, îi face pe procesatori sã þinã din ce în ce mai dificil pasul cu concurenþa. De aici pornind, cei doi autori definesc ”Megatrend-ul drept schimbãri pe termen lung în comportament sau atitudine, care au un impact global, traverseazã mai multe industrii ºi explicã schimbarea rapidã care are loc”.

Opt Megatrend-uri pânã în 2030 1 - Experimenteazã mai mult 2 - Mãrirea clasei mijlocii 3 - Lãrgirea gamei Premium 4 - Viaþã sãnãtoasã 5 - Transformarea frontierelor pieþei 6 - Viaþa eticã 7 - Reinventarea comerþului 8 - Conectarea ºi interconectarea consumatorilor

16

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Potrivit lui Boumphrey, pentru ca o afacere sã prospere într-o piaþã cu ritm rapid de modificare, ea trebuie sã se întâlneascã în mod direct ºi sã rãmânã înaintea schimbãrilor în comportamentul consumatorilor ºi al clienþilor, anticipând ºi integrând aceste modificãri în strategia de bazã. Ea afirmã: ”Analiza Megatrend-urilor ajutã companiile sã anticipeze mai bine evoluþiile pieþei ºi sã ducã, atât la schimbãri care sã creascã afacerile, cât ºi la evitarea perturbãrilor pentru industriile din care fac parte. De aceea, pe lângã dezvoltarea noilor produse, analiza megatrend-urilor ar trebui sã fie folositã ca o contribuþie esenþialã pentru inovarea tuturor domeniilor unei afaceri, inclusiv a schimbãrii interne ºi externe”.

Consolidarea clasei medii Raportul prevede cã unele megatrend-uri, cum ar fi consolidarea clasei medii, au o relevanþã foarte largã, în timp ce altele pot fi mai puþin preocupate. De exemplu, un producãtor de imprimante va avea un interes mai redus pentru megatrend-ul ”Sãnãtoas”, decât un producãtor de alimente sau un comerciant cu amãnuntul. ”Multe companii înþeleg valoarea megatrendurilor ºi potenþialul lor de a avea un impact pozitiv, dar se luptã cu aplicarea lor în afaceri”, a adãugat Boumphrey. ”În primul rând, este important sã înþelegem care megatrenduri sunt cele mai relevante pentru industria dumneavoastrã ºi în continuare, sã analizaþi modul în care aceste megatrend-uri se transpun în companie, prin intermediul tendinþelor ºi sub-tendinþelor„ a adãugat ea.


Posibile viitoare aplicaþii

Crearea de experienþe intime

”Studiile de caz relevante ºi noile exemple de lansare a produselor sau serviciilor ajutã companiile sã înþeleagã impactul megatrend-urilor ºi sã identifice posibilele implicaþii viitoare sau noi aplicaþii. În continuare, cuantificarea impactului curent ºi prognozat permite firmelor sã prioritizeze care sunt megatrend-urile ºi tendinþele la nivel de industrie sau categorie, pe care le inoveazã împotriva altora ºi în ce cronologie”.

Megatrend-ul ”Mai multã experienþã” merge mai departe. Pe lângã faptul cã acordã prioritate experienþelor în materie de bunuri, consumatorii sunt mai exigenþi în ceea ce priveºte experienþa în timpul achiziþionãrii. Aceastã tendinþã are impact asupra diferitelor sectoare, de la valoarea pe care o are experienþa de servire a mesei, pânã la importanþa experienþei la cumpãrãturi, în sectorul comerþului cu amãnuntul, ºi pânã la prioritatea pe care unii consumatori o acordã experienþelor cum ar fi sãrbãtorile, emisiunile TV sau achiziþiile de haine.

De exemplu, megatrend-ul ”Middle Class Retreat” afirmã cã, în timp ce clasele de mijloc din pieþele dezvoltate încearcã sã îºi menþinã poziþia economicã de care s-au bucurat în ultima jumãtate de secol, aceste zone vor fi ameninþate de crearea unei puternice clase de mijloc în þãri aflate în curs de dezvoltare, cum ar fi China, India, Vietnam sau þãrile Europei de Est. Acest lucru este exemplificat prin creºterea numãrului de discounteri în vânzarea cu amãnuntul a produselor alimentare. Începând cu anul 2010 ºi dupã criza financiarã globalã, discounterii au cunoscut o creºtere a vânzãrilor faþã de cea a hipermarketurilor. Magazinul de proximitate, din ce în ce mai rãspândit Între timp, însã hipermarketurile înregistreazã performanþe scãzute ale pieþei produselor alimentare, începând din 2013, deoarece consumatorii preferã o mai mare mai frecvenþã la cumpãrãturi ºi vor magazine mai mici în amplasamente mai convenabile.

Cei din prima linie, cum ar fi comercianþii cu amãnuntul ºi restaurantele, se confruntã deja cu aceastã tendinþã, punând un accent mai mare pe experienþa consumatorilor ca mijloc de stimulare a vânzãrilor ºi a marjelor. Aceasta include crearea de experienþe mai intime cu consumatorii, oferind un mediu de cumpãrãturi fãrã probleme, fie on-line, fie în magazin, personalizând oferta. De exemplu, brandul de îngheþatã Unilever Magnum face consumatorii sã fie parte din procesul de producþie. Ca urmare, în ultimii trei ani, Magnum a condus un magazin pop-up ”Make Your Own”, în Londra, care permite cumpãrãtorilor sã creeze îngheþatã Magnum conform propriilor preferinþe. În plus, Magnum pune un accent deosebit pe posibilitatea de a comunica, încurajând cumpãrãtorii sã utilizeze hashtag-ul #MagnumLDN. În acest fel, ”Make Your Own” permite cumpãrãtorilor sã devinã parte a procesului de producþie al unui produs personalizat, dar familiar. În timp ce oricine poate cumpãra un Magnum în magazin, conceptul pop-up asigurã consumatorii cã au o experienþã mai plinã de viaþã ºi mai exclusivã, deci, mai intimã, cu alimentul în cauzã. Megatrend-urile, analizate ºi la Anuga 2017 Sub forma ”Congresului E-Grocery @ Anuga 2017”, megatrend-urile au fost analizate pornind de la tema comerþului on-line. La eveniment s-a concluzionat cã marketingul digital, în combinaþie cu un comerþ on-line puternic, orientate spre client, reprezintã conceptul viitorului, în special pe pieþele puternic dezvoltate din Europa, Asia ºi America de Nord. În acest fel, factorii de decizie din industrie ºi comerþ au încã de acum oportunitatea de a cunoaºte diferitele forme ºi obiective ale strategiilor digitale ºi de a verifica dacã acestea sunt implementabile în cadrul propriei companii. Congresul a vizat factorii de decizie din comerþul ºi industria alimentarã internaþionalã, furnizorii de platforme, întreprinderile nou-înfiinþate ºi grupurile de interese din industria alimentarã ºi logisticã. Experþi din sectoarele digitale, E-Commerce, managementul canalelor omni-canale, marketingul online, achiziþiile ºi logisticã au înþeles perfect cã, foarte curând, vor fi nevoiþi sã regândeascã o mulþime de tehnologii de procesare, pentru a fi în pas cu noile cerinþe.

Un megatrend este reprezentat de conceptul de ”Frugalitate glorificatã”, care îndeamnã consumatorul din clasa de mijloc sã sãrbãtoreascã cât de puþin costã ceva, mai degrabã, decât cât de mult, reducând totodatã pierderile. Iar, pentru a câºtiga aceºti consumatori, Boumphrey sugereazã cã firmele trebuie sã proiecteze alimente cu termen foarte lung de valabilitate, subliniind calitatea bunã, reutilizarea ºi uºurinþa utilizãrii ambalajului ºi cãutând ”revoluþionarul”, preluând valoarea. O altã schimbare în comportament este accentul pus pe experienþele asupra posesiunilor. Studiul constatã cã, dupã criza financiarã globalã, creºterea realã a cheltuielilor pentru bunurile de folosinþã îndelungatã a scãzut, iar cheltuielile pentru servicii au continuat sã creascã. ”Privind în perspectivã, ne aºteptãm ca cheltuielile pentru servicii sã continue sã accelereze într-un ritm mai rapid decât cheltuielile pentru bunurile de folosinþã îndelungatã”, a spus Boumphrey.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

17


Tehnologii de ambalare Nora Marin

Optimizarea ambalãrii alimentelor congelate

Soluþii perfecte pentru consumatorii ocupaþi Existã mai multe domenii cheie care alimenteazã segmentul de produse alimentare congelate. În primul rând, creºterea economicã la nivel mondial coincide cu veniturile în creºtere ale populaþiei, înseamnând cã tot mai mulþi oamenii cautã opþiuni convenabile care corespund unui program zilnic aglomerat. La rândul lor, progresele tehnologice au jucat un rol central, propunând noi tipuri de filme ºi ambalaje, cum ar fi filmele transparente, colorate, cu deschideri, cu orificii suspendate, fermoar sigilat etc. Din punt de vedere al utilajelor, pânã în prezent, sistemele verticale de umplere ºi sigilare (VFFS), s-au dovedit a fi soluþia idealã pentru a rãspunde cererii tot mai mari de alimente congelate, deoarece acestea pot fi ambalate rapid ºi eficient, funcþionând bine în condiþiile dure de mediu, ale industriei. 18

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Tocmai de aceea, prin optimizarea procesului de ambalare VFFS, producãtorii pot continua sã-ºi creascã productivitatea ºi siguranþa alimentarã, mãrind în acelaºi timp durata de viaþã a produsului ºi îmbunãtãþirea atracþiei vizuale, pentru a crea un produs final care sã se diferenþieze la raft. Foliile, principala opþiune Unul dintre principalele avantaje ale foliilor este acela cã oferã alegeri diverse în ceea ce priveºte transparenþa, culoarea, sigilarea la cald, rezistenþa la cãldurã ºi proprietãþile de barierã. În special, proprietãþile de barierã ale foliilor sunt o preocupare vitalã, întrucât acestea vor determina cât de bine funcþioneazã materialul ca barierã fizicã, faþã de orice factor extern care ar putea fi în detrimentul produsului, cum ar fi lumina, oxigenul sau umiditatea. Materialul potrivit poate pãstra alimentele congelate uscate ºi ajutã la pãstrarea valorii sale nutriþionale,

Interesul global pentru alimentele congelate a crescut în ultimii ani, ducând la numeroase oportunitãþi de creºtere pentru producãtori. De fapt, firma de cercetare Technavio, care a realizat studiul ”Frozen food packaging-Key considerations for optimising your business”, prezice cã piaþa globalã a ambalajelor alimentelor congelate va ajunge la aproape 8 miliarde de euro, în 2019, crescând la un CAGR de aproximativ 5%, pânã în 2020. Iatã, aºadar, care sunt elementele avute în vedere de firma susamintitã, care pot conduce la optimizarea acestui proces final de pe linia de producþia. aroma, textura ºi culoarea. În plus, folia nu interacþioneazã cu alimentele ºi poate fi uºor integratã în tehnologii de ambalare, cum ar fi sistemele VFFS.

Considerente privind echipamentele de ambalare Sistemele verticale de umplere ºi sigilare (VFFS), sunt utilizate pe scarã largã pentru ambalarea produselor congelate datoritã flexibilitãþii ºi a performanþelor ridicate de etanºare, design igienic ºi fiabilitate în medii dure.


De aceea, ar trebui sã se foloseascã materiale de ambalare rezistente la umezealã, durabile, rezultând un ambalaj etanº ºi capabil sã previnã deshidratarea ºi degradarea alimentelor în timpul întregii sale perioade de valabilitate. Stabilitatea excelentã la temperaturã este, de asemenea, vitalã, deoarece materialul trebuie sã reziste, atât la temperaturi extrem de scãzute în timpul transportului ºi al depozitãrii, cât ºi la temperaturi extrem de ridicate, când produsul trebuie reîncãlzit în ambalajul sãu. Reglementãri Industria alimentelor congelate are unele dintre cele mai înalte standarde de siguranþã, în special în ceea ce priveºte salubritatea ºi procedurile de curãþare. Prin urmare, este vital ca, la prelucrarea ºi ambalarea alimentelor, sã fie utilizate maºini care pot face faþã cerinþelor de igienã ºi procedurilor de curãþare, precum ºi celor de protejare a mediu înconjurãtor. Ca element de mãsurã, ratingul IP (Ingress Protection), este frecvent utilizat în industria alimentarã, pentru a mãsura nivelul de protecþie al echipamentului împotriva obiectelor solide, lichide ºi pãrþi mecanice. Ratingul este format din douã cifre care reprezintã diferite forme de influenþã: prima cifrã semnificã protectia impotriva pãtrunderii obiectelor solide, în timp ce a doua cifrã indicã gradul de protecþie împotriva lichidelor. În esenþã, cu cât este mai mare valoarea fiecãrei cifre, cu atât protecþia este mai mare. Ratingul IP pentru alimentele congelate ar trebui sã fie de obicei de IP 65. La aceste valori, maºinile oferã o protecþie totalã la praf, proceduri de spãlare dure, inclusiv cele cu jeturi de apã de joasã presiune, din orice direcþie. Componentele individuale ale sistemelor de ambalare sunt necesare pentru a îndeplini ºi ele cerinþele de reglementare. Unele asociaþii ale producãtorilor prevãd cã sistemele de control trebuie sã fie protejate împotriva pãtrunderii obiectelor strãine solide, cum ar fi praful, precum

Siguranþa alimentelor Siguranþa alimentarã este esenþialã în industria alimentelor congelate iar procesatorii trebuie sã previnã decongelarea ºi contaminarea încruciºatã pe întreaga duratã a perioadei procesului de ambalare, pentru a reduce eventualele riscuri potenþiale la adresa produsului sau a consumatorilor. În acest segment de activitate al Industriei Alimentare, echipamentele de ambalare sunt expuse la unele dintre cele mai dure medii ºi proceduri de curãþare, care pot afecta performanþele sistemului. De aceea, operatorii trebuie sã implementeze mãsuri specifice pentru a asigura siguranþa ºi performanþa proceselor lor.

ºi evitarea efectelor nocive asupra echipamentulului cauzate de apã sau gheaþã. De obicei, mai rezistente la coroziune decât unitãþile standard NEMA 4, carcasele NEMA 4x sunt folosite în mod regulat în procesarea alimentelor congelate, pentru a oferi protecþie sistemelor de control, în cazul igienizãrii totale cu dezinfectanþi. Promovarea ºi comunicarea Cu toate cã oferã o serie de beneficii funcþionale, ambalajul joacã, de asemenea, un rol semnificativ în deciziile de cumparare ale consumatorilor, care sunt adesea instantanee. Cercetarea a constatat cã 82% dintre cumpãrãtori iau deciziile de cumpãrare în magazin, în timp ce 54% dintre cumpãrãtori apreciazã vizibilitatea produsului ca fiind importantã. La rândul lui, designul ambalajului care atrage atenþia este ºi el deosebit de important, pentru atragerea consumatorilor grãbiþi. De exemplu, unii cumpãrãtori pot cãuta produse tip ”ready to cook”, iar produsul trebuie vizualizat rapid. De aceea, mesajele de pe pachete sunt foarte importante, la fel ca evidenþierea la raft, care, de multe ori, încurajeazã consumatorii care nu sunt familiarizaþi cu un brand sã cumpere produsul pe baza imaginii, înainte de a deveni loiali.

Elementele de vizibilitate ilustreazã, de asemenea, tendinþa spre un design transparent de ambalaje, ca mijloc de comunicare. În concordanþã cu cererea tot mai mare de consum pentru transparenþa generalã a produselor, ambalajele transparente dezvãluie culoarea, forma ºi textura produsului în interior, ajutând cumpãrãtorii sã-i evalueze calitatea, crescând încrederea lor într-o marcã sau alta. În acest sens, producãtorii de alimente congelate oferã consumatorilor o mai mare vizibilitate a produsului final fãrã a fi necesar sã se bazeaze pe fotografii sau imagini. În plus, promoþiile pe pachete, cum ar fi reducerile, sunt elemente cheie de influenþã ºi un raport cost-eficienþã optim pentru producãtori, pentru a comunica marca, pentru a maximiza vânzãrile, ºi pentru a creºte cota de piaþã inclusiv prin creaºterea interacþiunii consumatorilor. Formatul de ambalare este un alt factor cheie din spatele promovãrii ºi comunicãrii unui produs, concentrându-se adesea pe facilitarea confortului. De exemplu, cererea consumatorilor de produse alimentare convenabile a condus la introducerea multi-pachetelor care conþin porþii individuale. Astfel, consumatorii nu mai au nevoie sã porþioneze produsul, economisind timp în timpul pregãtirii mesei.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

19


tehnologii de ambalare

20

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Mor`rit, panifica]ie, dulciuri [i produse zaharoase Aura Alexa Ioan

Inovaþie: Noua pâine ”indulgentã”

Industria de panificaþie a avut parte de provocãri foarte mari în ultimii ani, pornind de la percepþia consumatorilor, care ºi-au dorit o dietã fãrã gluten ºi cu un conþinut scãzut de carbohidraþi. Mai mult, consumatorii îºi îndreaptã preferinþele cãtre pâinea tradiþionalã proaspãtã ºi produsele autentice de brutãrie. Toate aceste schimbãri de gusturi provin de la percepþia consumatorilor asupra rolului pe care-l joacã pâinea, în dieta lor.

Pâinea, ca o indulgenþã Cercetãrile specialiºtilor au tras concluzia cã acest nou trend este dat de o schimbare mult mai profundã a mentalitãþii, în ceea ce priveºte unul dintre cele mai populare alimente: aceea cã, dacã înainte, pâinea era perceputã ca fiind un aliment de bazã, acum aceasta reprezintã mai degrabã o…indulgenþã, o delicatesã! Potrivit unui studiu recent de piaþã, realizat de Mintel, s-a constatat cã majoritatea consumatorilor ºi-au exprimat o preferinþã foarte mare pentru pâinea proaspãtã, coaptã, 39% dintre cei chestionaþi fiind de acord cu faptul cã pâinea proaspãtã este mult mai gustoasã decât cea ambalatã ºi cã aceasta meritã sã fie mai scumpã, întrucât calitatea ei este mult mai bunã. Tot din rãspunsurile celor intervievaþi în cadrul chestionarului, a reieºit cã pâinea ºi roºiile aduc o calitate în plus micului dejun ºi cinei, în timp ce o mare parte a repondenþilor (43%), au mãrturisit cã le face o deosebitã plãcere sã încerce pâinea sau produsele de panificaþie din bucãtãriile strãine. Chestionarul a fost efectuat pe un numãr de 1983 consumatori de pâine, cu vârsta de peste 18 ani. Astfel, din sondajul de opinie a reieºit foarte clar cã aceia care sunt consumatori fideli ai pâinii, apreciazã foarte mult plãcerea senzorialã, iar prospeþimea pâinii a ajuns sã aibã prioritate în faþa preocupãrilor legate de sãnãtate ºi luarea în greutate. Împãtimiþii de pâine proaspãtã, care cumpãrã ºi consumã din ce în ce mai multã pâine, considerã cã problemele de sãnãtate pe care le-ar crea consumul în exces a pâinii ar putea fi depãºite cu uºurinþã de…plãcerea de a consuma pâine proaspãtã! Rolul strategiilor de marketing în dezvoltarea produselor

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

21


M O R~ R IT, PANIFICA}IE Plãcerea de a mânca pâine În aceste condiþii, dezvoltatorii de produse ar trebui sã-ºi concentreze eforturile asupra evidenþierii ºi îmbunãtãþirii profilului senzorial al pâinii. Astfel, campanile de marketing ar putea sã se concentreze asupra gustului deosebit al pâinii ºi plãcerea de a o mânca, a rolului acesteia în cadrul unei mese festive dar ºi pe promovarea mãrcilor brandurilor.

22

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

O altã abordare care trebuie sã fie în atenþia strategiilor de marketing este aceea de a evidenþia prospeþimea ºi calitatea pâinii. În ceea ce priveºte dezvoltarea de noi produse de panificaþie, este esenþial sã se dezvolte noi linii de produse, care sã includã noi tipuri de pâine, cât ºi produse de patiserie. Studiul dã ºi câteva exemple de produse de pâine, mai puþin cunoscute publicului larg, dar deosebit de gustoase, pentru a-i cuceri pe consumatorii aventuroºi: Sangak, o pâine iranianã,

fãcutã din boabe de grâu întreg ºi prãjitã pe piatrã; Cardamon buns, niºte populare chifle suedeze, cu un gust floral, dulce-picant, fãcute din cardamon, un condiment exotic, originar din India, care face parte din aceeaºi familie cu ghimbirul; Pão de Centeio, o pâine portughezã, foarte densã, fãcutã din secarã; Bossolà, o pâine specific italianã, coaptã cu crustã, care rezistã mult timp; pâinea lui Sally Lunn, provenitã din America de Sud, care este o pâine dulce ºi în formã de brioºã.


Inovaþii, marca Delavau Pentru a prelungi durata de valabilitate a produselor de panificaþie, firma Delavau Food Partners a creat linia de ingrediente anti-învechire, precum Encore Soft 6200, care, încorporatã în reþeta de pâine, prelungeºte termenul de valabilitate a produsului, dar permite ºi consumatorului sã se bucure de aceeaºi calitate proaspãtã ºi de aceeaºi texturã a pâinii, din momentul în care deschide punga de pâine ºi pânã la ultima felie, fãrã ca aceasta sã se învecheascã. Timp de peste 150 de ani, Delavau a fost invocat ca principal furnizor de tehnologii alimentare, farmaceutice ºi nutriþionale pentru marile branduri farmaceutice ºi alimentare. Bazându-se pe o creºtere substanþialã a diviziunii sale alimentare în ultimul deceniu, Delavau ºi-a marcat unitatea de afaceri în sectorul alimentar ca ”partenerii alimentari din Delavau”, care se concentreazã pe soluþii curate, inhibarea mucegaiului, prospeþime ºi fortificare, pentru serviciile de alimentaþie publicã ºi industria alimentarã. ”Encore este o abordare a tehnologiei prospeþimii, prin care putem oferi atât soluþii la cheie cât ºi soluþii personalizate pentru extinderea duratei de valabilitate ºi a consumului de alimente proaspete ºi ambalate prin optimizarea nivelului de utilizare a ingredientelor funcþionale”, susþine managerul Billig, pe site-ul official al firmei. ”Cu Encore, mãrcile pot extinde termenul de valabilitate fãrã a compromite experienþa gustului ºi savoarea mîncãrii. Aceastã abordare se aplicã produselor de patiserie stabile ºi proaspete în ambele categorii de pâine ºi produse de patiserie. În segmentul de pâine foarte competitiv, imaginaþi-vã cã puteþi oferi o pâine care are aceeaºi cantitate de calciu ca ºi un pahar de lapte. Este o oportunitate destul de mare pentru ca o marcã sã se detaºeze de toate celelalte existente, mai ales cã pãrinþii continuã sã caute alimente bogate în nutrienþi pentru familiile lor”, a spus managerul Billig. Astfel, sistemul Encore Soft 6200 de la Delavau permite pâinii sã rãmânã proaspãtã ºi moale o perioadã de timp mult mai mare. Pentru a evidenþia calitãþile lui Encore Soft 6200, s-a efectuat un studiu de caz (figura4), în care s-a analizat o pâine produsã de o brutãrie regionalã din Midwest ºi, comparativ, impactul asupra pâinii avut de folosirea Encore Soft 6200 de la Delavau, sistemul anti-învechire. La preþuri egale, pâinea fãcutã cu Encore Soft6200 de la Delavau a fost mult mai moale ºi mai proaspãtã pe parcursul perioadei de testare de 34 de zile, faþã de alte produse. În ziua a 20-a, pâinea clasicã, realizatã cu ingredientele actuale de panificaþie a ajuns deja la un punct de a fi neaspectoasã ºi nemâncabilã. În schimb, chiar ºi în ziua a 34-a, pâinea fãcutã cu sistemul EncoreSoft 6200 de la Delavau a menþinut caracteristicile excelente ale prospeþimii dar a pãstrat ºi intact miezul pâinii!

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

23


analizã

B`c`nie Miruna Sorescu

Aplicaþii non-lactate ale probioticelor Noua ºtiinþã referitoare la beneficiile probioticelor pare sã câºtige tot mai mult teren în fiecare zi, întrucât consumatorii sunt din ce în ce mai conºtienþi de necesitatea de a avea o sãnãtate optimã. Pe de altã parte, nu este deloc lipsit de importanþã faptul cã, în 2015, piaþa mondialã a probioticelor a depãºit 36,5 miliarde de dolari!

Alimentele funcþionale reprezintã 5 % din total Astãzi, consumatorii sunt din ce în ce mai preocupaþi ºi informaþi despre hrana sãnãtoasã, astfel încât piaþa funcþionalã de alimente ºi bãuturi cunoaºte o creºtere constantã. Astfel, potrivit cercetãrii realizatã de Euromonitor, alimentele ºi bãuturile funcþionale reprezintã 5% din totalul produselor alimentare, la nivel global, iar tendinþa de creºtere este evidentã, întrucât consumatorii sunt dispuºi sã plãteascã mai mult pentru produse care au beneficii pentru sãnãtate. În timp ce tulpinile Lactobacillus ºi Bifidobacterium se numãrã printre cele mai frecvente probiotice care apar în produsele alimentare, regãsindu-se, în cea mai mare parte în produsele lactate, progresele în domeniul cercetãrii ºi tehnologiei fac uz de bacteriile care formeazã spori. Acestea sunt din ce în ce mai populare pe piaþã, datoritã rezistenþei lor ridicate la cãldurã, presiune ºi procese de îngheþ.

24

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

GanedenBC30 este o tulpinã probioticã care formeazã spori, având o structurã diferitã de alte tulpini probiotice. Aceasta are un strat natural de material organic, ca o coajã, care protejeazã miezul genetic al bacteriilor, spre deosebire de alte probiotice, precum Lactobacillus ºi Bifidobacterium, care sunt în imposibilitatea de a forma acest strat protector, fãcândule mai vulnerabile la condiþiile de producþie.

mentare. Astfel, consumatorii care nu vor sã ia probioticele din pastile, au la dispoziþie alimente fortificate, cum ar fi ceaiul sau cerealele, care le conferã o modalitatea uºoarã ºi plãcutã de a obþine doza zilnicã de probiotice. GanedenBC30, care este un produs non-OMG, se aflã pe lista QPS ºi are avizul U.S. Food and Drug Administration GRAS, o instituþie prestigioasã din SUA.

În plus, GanedenBC30 oferã aceleaºi beneficii pentru sãnãtate, care sunt asociate probioticelor tradiþionale ºi schimbã piaþa produselor, întrucât permit producãtorilor sã ofere probiotice ºi în alte alimente decât cele lactate, cum ar fi: ceai, cafea, batoane de cereale, sucuri presate la rece, produse de panificaþie.

Menþionarea probioticului GanedenBC30 pe o etichetã alimentarã permite producãtorilor sã inscripþioneze pe etichetã urmãtoarele avantaje ale produsului: probiotic, ajutã sãnãtatea digestivã, ajutã sistemul imunitar, permite utilizarea proteinelor.

Indicat în tratarea tulburãrilor gastrice Aceastã gamã din ce în ce mai mare de produse cu potenþare probioticã oferã, în final, consumatorilor posibilitatea de a consuma probiotice dintr-o gamã largã de produse ali-

Dar, poate cel mai important aspect al probioticelor asupra sãnãtãþii intestinale este acela al supravieþuirii acestuia, întrucât, pentru ca un probiotic sã fie eficient, acesta trebuie sã supravieþuiascã tranzitului prin mediul gastric, pentru a ajunge în intestine. Cercetãrile au stabilit cã GanedenBC30 supravieþuieºte mediului


gastric, ba mai mult, poate germina în intestine, astfel încât, dacã este consumat zilnic, are un efect pozitiv asupra tranzitului intestinal. În plus, GanedenBC30 reduce durerea abdominalã, gazele ºi reduce numãrul de miºcãri zilnice ale intestinului. Rol important în activarea sistemului imunitar Faþã de beneficiile digestive pentru sãnãtate, GanedenBC30 a demonstrat, de asemenea, cã are un rol important pentru creºterea sistemului imunitar. Deoarece sistemele digestive ºi cele imunitare sunt strâns legate, întrucât 70% din sistemul imunitar se aflã în intestine, nu este deloc surprinzãtor faptul cã anumite probiotice s-au dovedit a avea un impact benefic asupra funcþiilor imunitare. Cercetãtorii au descoperit cã GanedenBC30 a îmbunãtãþit rãspunsul celulelor T la o tulpinã de gripã. Deoarece tulpina este eficientã în susþinerea imunitãþii împotriva factorilor externi, utilizarea terapeuticã ar putea fi, de asemenea, beneficã pentru cei cu tulburãri autoimune. Datele dintr-un studiu recent au demonstrat cã, în doar douã sãptãmâni, combinarea a un miliard de unitãþi de colonizare (CFU) de GanedenBC30 cu o porþie de proteine pe zi creºte absorbþia a 23 aminoacizi importanþi faþã de linia de bazã, comparativ cu proteina fãrã tulpinã. Rezultatele sunt deosebit de importante pentru producãtorii de alimente care vizeazã alimentarea sportivã dar ºi în cazul adulþilor activi, care apeleazã la proteine, ca ingredient cheie. Extinderea pieþei probiotice, la nivel global Însã, problema siguranþei alimentare nu poate fi trecutã cu vederea atunci când se ia în considerare utilizarea oricãrui ingredient alimentar. În ceea ce priveºte GanedenBC30, mai multe studii ºi aprobãri guvernamentale au confirmat siguranþa folosirii acestui probiotic ºi utilizarea lui în produsele alimentare, ceea ce înseamnã cã acesta a îndeplinit toate cerinþele pentru un ingredient sigur, în utilizarea alimentelor ºi bãuturilor, aºa cum recomandã Departamentul de Sãnãtate ºi Servicii Umane al FDA, ”Standard de siguranþã în SUA”. Mai mult, Autoritatea Europeanã pentru Siguranþã Alimentarã (EFSA) a confirmat validitatea folosirii acestui probiotic, ca fiind un ingredient sigur ºi eficient pentru a fi adãugat în alimente ºi bãuturi. De-a lungul timpului, piaþa probioticã se extinde la nivel global ºi continuã sã aibã o creºtere puternicã nu doar în sectorul alimentar dar ºi pe piaþa bãuturilor. De exemplu, multe companii ºi consumatori asociazã unele alimente cu avantajele probiotice pe care le au acestea. Varza, de pildã, este consideratã cã fiind o sursã bunã de bacterii benefice, ceea ce nu este cazul, de cele mai multe ori. În primul rând, tulpinile din produs nu sunt de regulã, identificate. Bãuturile din oþet, apa de nucã de cocos, ceaiul, cafeaua, iaurtul grecesc, amestecurile Smoothie, Guacamole, fãinã de orez, chipsurile, ciocolata cu frcute, produsele alimentare fermentate, toate acestea se remarcã prin procesele de prelucrare ºi pasteurizare utilizate pentru a asigura calitatea unui produs sigur. Pânã acum, problemaa fost fragilitatea inerentã a tulpinilor probiotice pe care fabricanþii le foloseau pentru ca formularea necesarã sã depãºeascã 300 pânã la 400 de procente. Acum, cu disponibilitatea unei tulpini extrem de stabile, cum este GanedenBC30, formularea a fost la fel de simplã ca amestecarea unei pulberi uscate în formulele existente. Forma unicã de spori a lui GanedenBC30 îi permite acesteia sã rãmânã viabilã pentru perioade foarte lungi de timp ºi sã germineze când ajunge la nivelul intestinului, care este un mediu perfect pentru germinare.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

25


B ~C~ N IE

26

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Produse eco, bio, nutri]ie Aura Alexa Ioan

Tot mai mulþi vegetarieni ”eco-bio”

Oamenii sacrificã în prezent, aproximativ 1600 mamifere ºi pãsãri în fiecare secundã, plus milioane de peºti, crustacee ºi moluºte. În acest timp, culturile agricole necesare hranei populaþiei acoperã doar 4% din suprafaþa utilizabilã a pãmântului, adicã a terenului care nu este acoperit de gheaþã sau care nu este decât rocã goalã. Populaþia planetei a ajuns la 7 miliarde de suflete, iar pânã în 2060, aceasta va creºte la 9,5 miliarde.

Nu numai cã vom fi din ce în ce mai mulþi, dar noi suntem ºi principalii consumatori de carne, astfel încât specialiºtii prevãd cã se va dubla cererea de carne, pânã în anul 2050. Americanii, campionii vegetarianismului Chiar dacã mulþi dintre noi nu doresc sã renunþe la consumul de carne, existã însã mulþi alþi oameni care opteazã pentru meniuri vegetariene. De pidã, în Statele Unite, burgerii veggie au început sã aibã o popularitate din ce în ce mai mare, întrucât americanii sunt preocupaþi sã încerce noi modalitãþi pentru a mânca mai sãnãtos. Iar primul pas este…înlocuirea cãrnii la masã! Jo Smewing, director de dezvoltare al firmei Stable Micro Systems, susþine cã sunt disponibile acum, pe scarã largã, alternative vegane pentru

fiecare tip de carne. Datele statistice nu îl contrazic: Departamentul de Agriculturã al SUA prognozeazã cã anul acesta va scãdea cu 12,2% consumul de carne ºi pãsãri de curte, faþã de anii trecuþi. Pe de altã parte, Asociaþia Naþionalã a Restaurantelor din SUA a anunþat cã meniurile vegane au crescut în vânzãri cu 17%, faþã de anul de referinþã 2008. ªi flexitarienii trebuie puºi la socotealã Tendinþa este clarã: americanii trec, încet dar sigur, la adoptarea dietei vegetale. Potrivit unui studiu comandat în 2011 de cãtre Grupul de resurse vegetariene, aproximativ 8 milioane de adulþi din SUA consumã diete fãrã carne, peºte sau pãsãri de curte. Este adevãrat cã, la nivelul întregii populaþii americane, acest procent este Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

27


Burger a câºtigat bãtãlia veganilor contra carnivorilor

destul de mic, dar importantã este tendinþa, curentul, care se propagã tot mai mult în societatea americanã ºi, mai ales, în rândul tinerilor. În plus, la cele 8 milioane de vegetarieni puri se adaugã o nouã categorie de consumatori, denumitã “flexitarians”, adicã acei oameni care nu au renunþat definitiv la consumul de carne, dar cautã oportunitãþi pentru a o înlocui cu succes. La ora actualã, aproximativ 4% dintre americanii cu vârste cuprinse între 18 ºi 29 ani aleg sã mãnânce carne, cel puþin o datã pe sãptãmânã, dar nu existã nicio îndoialã cã este în creºtere segmentul de mese festive, în cadrul cãrora sã fie redusã sau eliminatã total, carnea din dietã. Acum sunt disponibile pe scarã largã alternative veggie la aproape orice tip de carne, de la pui, peºte ºi pânã la porc ºi vitã, ceea ce a dat naºtere la ”carne ape bazã de înlocuitori din…plante”! Burgerul preparat din legume, excelenþa dietei vegane Primul burger din legume a dus la creºterea popularitãþii dietelor vegane, unde carnea este înlocuitã cu soia sau grâu, iar proteinele sunt disponibile în stare proaspãtã, uscatã sau îngheþatã. Tofu, de pildã, a fost folosit pentru prima datã în China ºi este unul dintre alimentele de bazã din bucãtãria asiaticã. Tofu are în compoziþie boabe de soia, apã ºi produse de coagulare. Se produce prin închegarea laptelui de soia ºi scurgerea sa ulterioarã, similarã producerii brânzeturilor. Tofu – sau brânzã de soia, cum i se mai spune – se preparã cu un coagulant acid de tipul lãmâii sau oþetului. Folosit în reþete, tofu se comportã ca un burete, absorbind orice aromã. Acesta poate fi folosit prãjit cu diverse feluri de mâncare, ca ºi cum ar fi carne, chiftele, hamburgericu tofu, sau poate fi amestecat cu ouã, pentru omletã. Când este îngheþat, tofu poate fi folosit în diverse preparate ca substitut pentru carnea tocatã, iar preparat cum trebuie, el este o foarte bunã alternativã la carne.

28

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Un alt preparat, ”tempeh”-ul este originar din Indonezia, unde este un aliment de bazã, alãturi de orez. Acesta este preparat din boabe de soia înmuiate ºi semigãtite, din cereale întregi, precum mei, grâu sau orez, care sunt fermentate ºi presate, pentru a avea aspectul de baton. Apoi amestecul se lasã într-un loc cald, timp de câteva ore, perioadã în care acesta fermenteazã. Graþie acestui proces de fermentare, tempehul este mai uºor de digerat decât alte produse pe bazã de soia, iar probioticele care rezultã în urma fermentãrii stimuleazã procesul digestiv ºi întãreºte sistemul imunitar. Seitanul, adevãrata carne vegetarianã O altã alternativã foarte bunã la carne este ”seitanul”, un preparat popularizat în Occident de chinezi ºi japonezi, în ultimele decenii. Acesta se mai numeºte ºi carne vegetarianã ºi se face din gluten de grâu, întrucât are textura ºi consistenþa cãrnii. Practic, glutenul nu are niciun gust, acesta fiind dat în totalitate de condimentele care se adaugã în gluten ºi în zeama în care acesta fierbe. Dar seitanul are marele avantaj cã are textura cãrnii, întrucât gustul ºi culoarea cãrnii pot fi falsificate foarte uºor, însã textura, nu! O abordare din ce în ce mai popularã este aceea de a manipula materialul vegetal pentru

Poate cel mai uºor acceptat produs veggie este burgerul sau ”pattie”, deoarece poate combina ingrediente în vrac. Utilizarea chinoa, a orezului brun, a bulgurului ºi o varietate de legume poate fi combinatã cu succes ca o fibrã bogatã cu textura unui burger de carne. Având în vedere compararea mai multor produse din ”carne vegetalã” ºi a omologilor lor din alte þãri, , este clar cã producãtorii continuã sã lucreze la provocarea de a îmbunãtãþi textura produselor înlocuitoare de carne, astfel încât sã ofere aceleaºi aºteptãri textuale ºi de gust, ca ºi carnea.

a crea …o bucatã de carne. Este ceea ce face Ethan Brown în laboratorul sãu de la ”Beyound Meat”. Brown singur declarã cã el face carne din plante: ”Pentru cã, practic, ce este carnea, decât o bucatã de proteine gustoase ºi ciudate?” Cei de la firma Beyond Meat au ºi brevetat, în 2014, invenþia lor: ”Produse pe bazã de proteine structurate pe bazã de carne”, pentru a evalua proprietãþile fizice ale invenþiei lor.”Fãrã fibre poþi avea ceva greu ºi uscat, ciudat ºi umed”, spune Tim Geistlinger de la Beyond Meat. „Începând cu anul trecut, Beyond Meatreleased a creat un produs pe bazã de mazãre, Beyond BeefCrumble, care a aproximat aspectul ºi gustul de carne de vitã gãtitã. Geistlinger a stabilit cã a creat fibre din material vegetal, pentru a le face sã se alinieze ºi a imita muºchiul.


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

29


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

analiz`

CARNE [i PRODUSE din CAR NE Nora Marin

Evoluþia pieþei mondiale a cãrnii Orizont 2025

Piaþa globalã ºi cea europeanã a cãrnii traverseazã în momentul de faþã o perioadã agitatã. De exemplu, preþul cãrnii de porc, în Uniunea Europeanã, a atins un nivel record, influenþând preþul mediu global. Dar, cum va arãta tabloul mondial în anul 2025? O predicþie au încercat specialiºtii de la Association of Poultry Processors and Poultry Trade in the EU Countries – ASBL, din care face parte ºi UCPR, ºi care au realizat studiul cu titlul ”Perspectives on Meat World Markets-2025 Horizont”. Considerente generale Ca urmare a scãderii preþurilor, cauzatã de o combinaþie a mai multor factori, cum ar fi: câþiva ani de recoltã bunã, reducerea creºterii cererii ºi scãderii preþului petrolului, multe þãri vor trebui sã se confrunte cu povara complexã a subnutriþiei sau a obezitãþii la celãlalt capãt al lanþuluiºi cu deficitul de micronutrienþi, din cauza dietelor dezechilibrate ºi a consumului mai mare de produse alimentare prelucrate. Însã, creºterea cererii de alimente este de aºteptat sã fie satisfãcutã prin creºterea productivitãþii, în principal, în þãrile în curs de dezvoltare. Comerþul ar trebui sã se dezvolte la aproximativ jumãtate din rata deceniului precedent, din cauza politicilor de autosuficienþã ale mai multor þãri ºi a trecerii la un comerþ

30

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

mai mare cu produse cu valoare adãugatã. Cinci þãri exportatoare principale vor reprezenta cel puþin 70% din totalul exporturilor, iar dependenþa resurselor din regiunile sãrace se va intensifica, în special în Africa de Nord ºi Orientul Mijlociu. În ceea ce priveºte importul, specialiºtii se aºteaptã la o diminuare a concentrãrii, deºi China este o piaþã criticã pentru anumite produse (soia, produse lactate ºi cereale grosiere). Preþurile la produsele agricole sunt proiectate sã rãmânã relativ constante, în urmãtorul deceniu. Perspective globale Preþurile la carne au scãzut din cauze cererii mai slabe a economiilor emergente, fapt

contrasteazã cu o perioadã extinsã de creºtere continuã, începând din 2002. Comerþul mondial a scãzut în principal din cauza scãderii exporturilor de carne din America, coroborat cu importurile mai mici din Federaþia Rusã. Cu toate acestea, perspectivele pentru piaþa cãrnii rãmân puternice. Preþurile cerealelor de hranã ar trebui sã rãmânã scãzute, dând stabilitate sectorului. În decursul urmãtorului deceniu, se estimeazã cã producþia globalã de carne va fi cu 16% mai mare, iar þãrile în curs de dezvoltare sunt proiectate sã reprezinte marea majoritate a acestei creºteri. În sectorul cãrnii de bovine, dupã ani de reduceri de efective, este de aºteptat ca producþia mondialã sã creascã din nou începând cu anul 2016.


Producþia de carne de porc va creºte, de asemenea, în China, precum ºi cea de carne de oaie, care va avea o creºtere globalã de 2,1% pe an. Cererea de importuri se va intensifica, datoritã creºterii importurilor din þãrile în curs de dezvoltare, în special în Vietnam ºi Africa, în timp ce þãrile dezvoltate vor reprezenta în continuare mai mult de jumãtate din exporturile de carne, pânã în 2025. Exporturile globale vor avea o creºtere de 26%. Pânã în 2025, preþurile la toate tipurile de carne se aºteaptã sã creascã. Consumul global anual de carne pe cap de animal este de aºteptat sã creascã cu 1,3 kg pânã la 35,3 kg, pânã în 2025 ºi va consta în principal din pãsãri de curte. Proiecþia globalã a producþiei de pãsãri de curte Beneficiile diferitelor avantaje competitive (de exemplu, accesibilitatea, confortul, absenþa restricþiilor religioase, imaginea sãnãtoasã, emisiile limitate de GES, costurile reduse de producþie, timpul de creºtere redus ºi investiþiile mai mici necesare), producþia de carne de pasãre va continua sã creascã în urmãtorul deceniu, reprezentând jumãtate din creºterea producþiei de carne. Þãri precum Argentina, Brazilia, Mexic, Federaþia Rusã, Ucraina ºi Statele Unite, care au capacitãþi excedentare de furaje, îºi vor dezvolta puternic producþia. Ciclul de producþie scurt permite producãtorilor sã reacþioneze rapid la modificãrile pieþei, permiþând în acelaºi timp îmbunãtãþiri rapide în geneticã, sãnãtatea animalelor ºi practicile de hrãnire. Preþurile scãzute ale produselor, combinate cu costurile scãzute de producþie, au contribuit la transfor-

marea cãrnii de pasãre în cea mai favorizatã carne, atât pentru producãtori, cât ºi pentru consumatorii din þãrile în curs de dezvoltare. În UE, producþia de carne de pasãre se aºteaptã sã se extindã pânã în 2025, cu 3,8%, deºi ritmul de creºtere este de aºteptat sã încetineascã, în comparaþie cu ultimul deceniu. Cea mai mare creºtere a producþiei (1,1% pe an) este aºteptatã în noile state membre ale UE, permiþând în mare parte câºtigurile de productivitate susþinute, în special în Ungaria, Polonia ºi România. În contextul unor preþuri relativ scãzute ale furajelor, cu o cerere internã ºi mondialã puternicã, producþia UE va ajunge la 14,1 milioane de tone, pânã în 2025. Incertitudini privind comerþul cu carne din UE Politicile comerciale vor rãmâne din nou unul dintre principalii factori care influenþeazã perspectivele europenilor. Semnarea ºi punerea în aplicare a mai multor acorduri comerciale, care implicã unii dintre principalii producãtori de carne, ar putea eventual diversifica sau consolida comerþul cu carne în mod semnificativ. În special, semnarea Parteneriatului Trans-Pacific poate oferi acces sporit pieþelor asiatice selectate de furnizorii din aceste þãri ºi din SUA. Deciziile privind politica comercialã unilateralã ºi/sau neaºteptatã, cum ar fi embargoul impus de Federaþia Rusã asupra alimentelor ºi produselor agricole importate din Statele Unite, Australia, Norvegia, Canada ºi Uniunea Europeanã, sunt un alt factor de risc în proiecþii. La nivel global, focarele de boli ale animalelor ºi

problemele sanitare ºi de siguranþã alimentarã sunt factori importanþi care ar putea influenþa perspectivele. În funcþie de duratã, intensitate, reacþii potenþiale ale consumatorilor ºi restricþii comerciale, interdicþii care rezultã din aceste focare, pot influenþa producþia, consumul ºi comerþul pe piaþa internã ºi regionalã. O altã incertitudine se referã la faptul cã sectorul zootehnic este considerat un factor-cheie al emisiilor antropice de gaze cu efect de serã (GHG), deºi sectorul cãrnii de pasãre contribuie cel mai puþin la toate sectoarele cãrnii, de exemplu. Creºterea cererii pentru produsele zootehnice care rezultã din creºterea veniturilor ºi a populaþiei poate determina o creºtere a acestor emisii. Unele þãri pot impune constrângeri de reducere a emisiilor de carbon asupra producþiei animaliere. În cele din urmã ºi mai recent, au apãrut preocupãri privind o legãturã între consumul de carne ºi sãnãtatea umanã. Anunþul Agenþiei Internaþionale pentru Cercetare în domeniul Cancer al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii (IARC) a clasificat carnea prelucratã drept carcinogenã, putând avea un impact asupra consumului de carne proiectat în þãrile cu un consum ridicat pe cap de locuitor, deºi carnea albã de pasãre pare mai puþin afectatã. La rândul lor, furajele reprezintã 50% din costurile pentru producãtorii de carne. Preþurile la furaje sunt influenþate în mod dramatic de valorile macroeconomice ºi, prin urmare, evoluþia preþurilor petrolului ºi a ratelor de schimb pot juca un rol crucial în evoluþia preþurilor ºi a marjelor.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

31


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

analiz`

25 de ani de TRUMF International 1992 - 2017

De 25 de ani, TRUMF International s.r.o. a furnizat pe piață condimente și amestecuri de condimente destinate în scopuri profesionale. Vă vom dezvălui povestea de succes a companiei TRUMF International s.r.o. Povestea companiei TRUMF International s.r.o. a început in 1991, cand s-au intalnit cei doi viitori proprietari ai companiei, Pavel V‡hala și Radek Stanék. La acea vreme, ei erau amândoi studenți ai Universității de Științe Veterinare și Farmaceutice din Brno, și au hotărât să își deschidă prima lor afacere împreună, și anume o saună la căminul J. Taufer din Brno. În acel moment, ei au câștigat atenția studenților, profesorilor și presei locale, care scria despre ei la acea vreme că sunt niște tineri muncitori care pun bazele primei lor afaceri. În afară de afacerea cu sauna, Pavel V‡hala și Radek Stanék au fost membri ai Societății Veterinarilor. La sfârșitul studiilor, Pavel V‡hala a început sa lucreze pentru companii implicate în producția de ingrediente pentru domeniul prelucrării cărnii. Toate aceste activități studențești au pus bazele viitoarei companii TRUMF International s.r.o. După absolvire, Pavel V‡hala a hotărât să își înființeze propria companie în 1992, pe care a numit-o MASO MORAVIA. Prin înființarea acestei companii, el a continuat o tradiție de familie de peste 60 de ani în producția de carne și produse din carne. Producția de aditivi pentru produsele din carne a devenit obiectul principal de activitate al companiei MASO MORAVIA, iar Pavel V‡hala și-a ales orașul de origine Lipník nad Bevou ca sediu al companiei. TRUMF International s.r.o. a devenit ulterior succesorul direct al MASO MORAVIA. MASO 32

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

MORAVIA a început să pătrundă cu succes pe piața cehă cu condimente și produse cu condimente pentru prelucrarea cărnii. În 1995, Radek Stanék a întărit activele companiei, iar cei doi prieteni de succes care se cunoșteau încă din studenție s-au reunit. În același timp, compania și-a lansat propria linie de condimente și aditivi sub marca TRUMF. Condimentele marca TRUMF au început să cucerească treptat piața cehă la mijlocul anilor 1990. Pavel V‡hala și Radek Stanék au decis ulterior să schimbe numele companiei lor în actualul nume TRUMF International s.r.o. Compania TRUMF Inter-

national s.r.o. își are încă sediul în Lipník nad Bečvou, se prezintă în prezent cu succes la târgul alimentar SALIMA din Brno, iar Pavel V‡hala și Radek Stanék au început să se gândească serios la extinderea în străinătate. În 1996, Pavel V‡hala și Radek Stanék au hotărât prima extindere în străinătate. Prima piață pe care au intrat produsele companiei TRUMF International s.r.o. a fost Ucraina, unde compania a înființat o sucursală în Lviv. În anii următori, compania TRUMF și-a continuat extinderea în străinătate, iar în 1998 a înființat sucursale în Belarus (Minsk), Ungaria (Kom‡rom) și în România (Oradea).


TRUMF International s.r.o. a fost afectată în mod semnificativ de inundațiile de o sută de ani care au lovit Moravia în vara anului 1997 și au inundat toate spațiile companiei, care își avea sediul la Lipník nad Bečvou în acel moment. Toți angajații companiei TRUMF International au participat activ la eliminarea consecințelor apei în urma inundației de o sută de ani, iar proprietarii companiei au început să ia serios în considerare mutarea sediului companiei TRUMF International la o altă adresă. În urma experiențelor negative care au fost provocate de inundații în 1997, Pavel V‡hala și Radek Stanék au hotărât să construiască un nou sediu al companiei pentru TRUMF International în zona cadastrală Dolní Újezd lângă sediul său original în Lipník nad Bevou. Lucrările de construcție a noii fabrici au început la începutul anului 1998. După un an de lucrări de construcție intense, TRUMF International s.r.o. a fost mutată într-o fabrică nouă la începutul primăverii și în vara anului 1999. Marea deschidere a avut loc la sfârșitul verii, la care au participat cei mai importanți parteneri de afaceri din Republica Cehă și din străinătate, inclusiv angajații companiei TRUMF International s.r.o. din Republica Cehă și din sucursale individuale. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, compania TRUMF International s.r.o. s-a concentrat mai mult pe piețele externe. În această perioadă, și-a înființat sucursale în Rusia și Slovacia. În același timp, a stabilit o cooperare comercială cu parteneri strategici din alte țări, cum ar fi Kazahstan, Lituania, Letonia sau SUA. După anul 2000, compania TRUMF International a început să pună un accent tot mai mare pe condimentele sale acestea fiind de cea mai bună calitate. Compania a înființat un departament pentru calitate care pune în aplicare standarde riguroase de calitate în cadrul companiei. Datorită acestui efort, compania TRUMF International a obținut primul său certificat de calitate ISO 9001 pentru sistemul său de management al calității în anul 2001. În anii următori, a obținut certificări suplimentare în conformitate cu ISO 14001 - Sistemul de Management al Mediului, ISO 22000 - Sistemul de Management al Siguranței Alimentelor și IFS FOOD 6. La începutul secolului al XXI-lea, compania TRUMF a început de asemenea să se concentreze pe aprofundarea cooperării sale cu clienții. Departamentul de management al produselor nou-înființat le oferă clienților companiei TRUMF International servicii complexe tehnologice. În acest scop, compania utilizează, printre altele, propriul său atelier de dezvoltare în incinta TRUMF din Dolní Újezd, unde produce mostre ale produselor finite din carne. Managerii de produs se ocupă de pregătirea specializată a clienților, iar departamentul de marketing pregătește evenimente pentru petrecerea timpului liber și de sponsorizare pentru clienți, cum ar fi Turneul de Fotbal din Industria Cărnii pentru muncitorii din fabricile de prelucrare a cărnii din Republica Cehă și Slovacia. De când a fost înființată acum 25 de ani, compania TRUMF International a devenit o companie pe deplin profesionalizată care funcționează pe principiul aprofundării a 3 avantaje competitive definite: stabilitate, serviciu și ßexibilitate. Departamentul de dezvoltare și de management al produselor le oferă clienților servicii tehnologice complexe, își sporește profesionalismul serviciilor oferite în domeniul analizei senzoriale, își creează propria gamă de arome și sporește profesionalismul seminariilor și instruirii. Compania TRUMF International își sporește gradul de profesionalism în ceea ce privește producția amestecului de condimente prin management la nivelul unui sistem de informații al întreprinderii și introduce un grad înalt de automatizare, identificare avansată cu coduri de bare 2D și EAN, un sistem de control și trasabilitate în mai multe etape pentru ßuxurile de produse, și își modernizează sistemul de management al depozitelor. Datorită acestor schimbări, compania TRUMF International a reușit să pătrundă cu succes pe piețe noi, iar condimentele marca TRUMF sunt vândute în prezent chiar și în Finlanda și Croația, de exemplu. Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

33


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

34

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

35


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

36

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

37


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

38

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

39


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

40

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

41


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

42

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

43


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

44

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

45


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

46

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

47


C AR N E [i P RODUSE din CA R NE

48

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Pe[te [i produse derivate Aura Alexa Ioan

Acvacultura-Orizont 2030

Banca Mondialã a dat publicitãþii un raport deosebit de interesant, intitulat ”Fish to 2030. Prospects for Fisheries and Aquaculture”, care rezumã provocãrile cu care se confruntã agricultura ºi acvacultura, pe plan global. Acest raport reprezintã o colaborare între Institutul Internaþional de Cercetare pentru Politicã în domeniul Mediului (IFPRI), FAO, Universitatea din Arkansas ºi Banca Mondialã.

O multitudine de provocãri Astãzi, pescuitul ºi acvacultura trebuie sã facã faþã unor multitudini de provocãri dificile, în condiþiile în care producþia din acest sector se extinde rapid. Numai în ultimele trei decenii, producþia de capturã de peºte a crescut de la 69 milioane la 93 milioane de tone, iar producþia mondialã de acvaculturã a crescut de la 5 milioane la 63 milioane de tone de peºte. Conform studiului, peste 55 milioane de oameni de pe glob trãiesc din pescuit, asigurându-ºi astfel, venitul pentru traiul zilnic. O caracteristicã importantã a acestui sector de activitate este faptul cã peºtele este comercializat în toate pieþele internaþionale. Din acest motiv este important sã se înþeleagã legãturile globale ale cererii ºi ofertei de niºã, pentru a putea discuta despre producþia ºi consumul dintr-o anumitã þarã sau regiune. Astfel, þãrile în curs de dezvoltare sunt bine integrate în comerþul mondial cu fructe de mare, iar fluctuaþiile exporturilor de fructe de mare din þãrile în curs de dezvoltare cãtre þãrile dezvoltate au crescut. Astãzi, 67% din exporturile de fructe de mare se îndreaptã cãtre þãrile dezvoltate. Acest aspect, relevat într-un raport FAO, oferã o imagine globalã a cererii ºi ofertei, la nivel mondial. Pe baza tendinþelor din fiecare þarã sau grup de þãri, referitoare la producþia de cartofi sau a consumului de fructe de mare, poate fi determinatã creºterea veniturilor populaþiei ºi determinatã analizata politicilor privind mãrfurile agricole ºi comerþul, dupã modelul IMPACT, care simuleazã rezultatele interacþiunilor între þãri ºi regiuni ºi face previziuni privind aprovizionarea ºi cererea globalã pânã în 2030.Aceste proiecþii sunt generate în baza unor ipoteze diferite privind factorii consideraþi decisivi pe piaþa mondialã. Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

49


PE{ TE [i P RODUSE DE R IVA T E

China, un jucãtor de marcã pe piaþa mondialã Tendinþele observate de specialiºti sunt clare: aceºtia estimeazã cã aprovizionarea totalã va creºte de la 154 milioane tone, cât s-a înregistrat în 2012, la 186 milioane de tone, pânã în anul 2030. Astfel, ponderea acvaculturii în aprovizionarea mondialã va continua sã se extindã pânã la punctul în care capturile de peºte ºi acvacultura vor contribui în cantitãþi egale la hrana populaþiei. Producþia mondialã provenitã de la capturile de peºte va fi probabil stabilã în jurul valorii de 93 milioane de tone, în perioada 2010-2030. Dintre regiuni, China se pare cã este singura þarã care va influenþa din ce în ce mai mult pieþele internaþionale. Conform studiilor specialiºtilor, China va asigura 38% din consumul global de produse alimentare piscicole, astfel încât este de aºteptat ca aceastã þarã sã rãmânã un exportator net al acestor produse. Specialiºtii mai evalueazã cã este de aºteptat o creºtere rapidã a aprovizionãrii din Asia de Sud, inclusiv India, Asia de Sud-Est ºi America Latinã. Pe de altã parte, se estimeazã cã va scãdea consumul pe cap de locuitor în Japonia, America Latinã, Europa, Asia Centralã ºi Africa Subsaharianã. În special s-a estimat cã se va înregistra o scãdere a consumului pe cap de locuitor în Africa Subsaharianã, cu o ratã anualã de 1%, ceea ce echivaleazã cu 5,6 kilograme, în perioada 2010-2030. Cu toate acestea, din cauza creºterii rapide a populaþiei, estimatã la 2,3% anual, pânã în 2030, cererea totalã de consum ar urma sã creascã într-un procent foarte mare, de 30%. În plus, specialiºtii prevãd cã aceastã creºtere a producþiei proiectate este una marginalã: dacã producþia de capturã de peºte va creºte foarte puþin, de la 5.422 mii tone (cât se înregistra în 2010) la 5.472mii tone, prevãzutã în anul 2030, în ceea ce priveºte acvacultura, cifrele sunt impresionante, creºterea fiind aproape dublã, adicã de la 231 mii tone, la 464 mii tone, pentru aceeaºi perioadã.

50

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Schimbãrile climaterice ameninþã ecosistemele acvatice Perspectivele pentru pescuit ºi acvaculturã sunt însã destul de incerte, din cauza focarelor de boli care sunt în creºtere. În Brazilia ºi în Chile este în creºtere sindromul anemiei infecþioase la somon (ISA). Pe de altã parte, sindromul mortalitãþii precoce a provocat pierderi substanþiale în China, Vietnam, Malaezia ºi Thailanda, iar aceste focare au reprezentat un avertisment pentru alte acvaculturi, avertisment care s-a extins rapid ºi în alte þãri. În plus, schimbãrile climaterice vor provoca schimbãri majore în oceane ºi mãri, ameninþând ecosistemele acvatice, ceea ce reprezintã o ameninþare la adresa speciilor. Astfel, în ciuda creºterii generale a consumului de peºte ºi a comerþului cu acesta, în mai multe þãri de pe glob s-a înregistrat o scãdere a consumului pe cap de locuitor. Dacã aceastã scãdere a consumului s-a observat la africanii subsaharieni, ea a fost detectatã ºi în unele þãri dezvoltate, cum ar fi Japonia ºi Statele Unite. Or, scãderea consumului pe cap de locuitor are consecinþe importante pentru consumul de proteine ºi micronutrienþi necesari creºterii ºi dezvoltãrii umane. În faþa acestor preocupãri ºi provocãri, totuºi a existat o schimbare promiþãtoare a abordãrii provocãrilor globale ºi a provocãrilor privind acvacultura. În mare parte, schimbarea este determinatã de dezvoltarea cunoºtinþelor despre factorii cheie ai schimbãrii de pe pieþele mondiale ºi despre înþelegerea managementului ºi a guvernãrii capturilor de peºte ºi a acvaculturii. Pierderi de 50 de miliarde de dolari pe an De exemplu, studiul ”Sunken Billions” efectuat de Banca Mondialã ºi FAO (Arnason, Kelleher ºi Willmann 2016) s-a strãduit sã cuantifice, într-o manierã clarã ºi convingãtoare, amploarea pierderilor economice din cauza gestionãrii portofoliilor maritime globale. Astfel, pierderile estimate ajung la 50 de miliarde de dolari în fiecare an. Iar, un alt studiu recent, al lui Costello (2017), ilustreazã modul în care pot fi recuperate nivelurile durabile ale stocurilor din arbuºtii marini, dacã nu sunt realizate schimbãri de management adecvate, în special în acele filiere care sunt mai puþin studiate ºi care nu au fost monitorizate sau evaluate cu atenþie pentru nivelul stocurilor. Potrivit unui recent raport al FAO, fructele de mare sunt unele dintre cele mai tranzacþionate produse alimentare piscicole în comerþul internaþional, înregistrând o creºtere anualã de 4%. De asemenea, raportul FAO susþine cã, în timp ce cererea este tot mai mare, politicile de liberalizare a comerþului, globalizarea ºi inovaþiile tehnologice au condus la o creºtere a comerþului mondial, prin îmbunãtãþirea procesãrii, ambalãrii, comercializãrii ºi distribuþiei, care au modificat semnificativ modul de pregãtire a produselor comercializate.


Lapte [i produse lactate Maria Demetriad

Produse inovatoare

pe piaþa internaþionalã a lactatelor Prima jumãtate a anului 2017 a adus multe noutãþi pe piaþa internaþionalã a laptelui ºi lactatelor, semn cã, în ciuda dificultãþilor legate de creºterea preþurilor, sau poate tocmai de aceea, procesatorii cautã sã capteze tot mai mult atenþia consumatorilor pentru produsele lor. Iatã, deci, o trecere în revistã a celor mai noi lansãri din prima jumãtate de an, de pe piaþa internaþionalã a lactatelor.

Untul Anchor are o nouã etichetã O campanie de 4,5 milioane de lire sterline a fost demaratã ca urmare a rebranduirii celui mai bine vândut unt din Marea Britanie, Anchor. Începând cu luna iulie, un design actualizat al siglei ºi al simbolului Anchor apar acum pe ambalaj, alãturi de referinþe la capacitãþile de producþie Westbury-Arla, din Wiltshire, unde se fabricã acest produs. Gareth Turner, directorul categoriei BSM-Arla Foods UK, a declarat pentru Dairy Industries: ”ºtim cã toþi consumatorii vor sã ºtie de unde provin produsele pe care le cumpãrã, deci, credem cã este important sã subliniem faptul cã untul Anchor este fabricat în Wiltshire, fiind mândri pe ambalajul nostru”. Noi iaurturi de la Müller Müller a lansat în aceastã varã douã SKU-uri de iaurt cu linguriþã ataºatã. Acum, consumato-

rii pot cumpãra Müller Corner (150g) ºi Müllerlight Goodies Lemon (107g). Lingura de unicã folosinþã se aflã sub un capac de pe partea superioarã a produsului, iar cele douã SKU-uri sunt disponibile consumatorilor în magazinele de vânzare cu amãnuntul din Occident. Müller afirmã cã lansarea a venit dupã ce a constatat cã piaþa alimentarã este în creºtere, iar consumatorii doresc sã mãnânce iaurt nu doar acasã. Potrivit cercetãrilor, 64% dintre consumatori au cumpãrat un iaurt sau un desert în timpul sau la locul de muncã, fiind al treilea element alimentar, ca popularitate. Arla Foods repoziþioneazã laptele organic Arla Foods îºi repoziþioneazã marca Arla Organic Farm Milk, pentru a-ºi evidenþia acreditãrile în faþa consumatorilor. În urma lansãrii de succes a brandului companiei de produse lactate, Arla îºi redenumeºte laptele organic Arla

Organic Free Milk, apelând la un nou design pentru etichetele ecologice de lapte. Compania susþine cã vacile care produc laptele pentru gama Arla Organic Free Milk sunt crescute în aer liber, în medie, 200 de zile pe an. Tomas Pietrangeli, directorul general al Arla Foods UK, a declarat cã existã un spaþiu semnificativ pentru a creºte categoria de lapte ecologic ºi pentru a face acest produs mai accesibil consumatorilor. El a adãugat cã noua campanie de publicitate va încuraja consumatorii sã treacã de la laptele standard, la lapte organic. Arla Organic Free Milk se prezintã în formate de lapte semi-degresat ºi integral, de 2 litri, fiind disponibile în magazinele Tesco, Asda, Morrisons ºi Sainsbury. Continente îºi extinde gama de iaurturi În Portugalia, Continente ºi-a extins gama de produse lactate cu 15 sortimente de iaurt lichid, Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

51


LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E deserturi ºi douã sortimente de marcã proprie. Iaurturile sunt produse cu lapte portughez 100%. Sortimentele sunt: Prãjiturã de brânzã cu cãpºuni; Bananã; Pepene galben ºi pepene verde; Mãr ºi cocos; Cãpºuni ºi banane; Mango; Stracciatella; Mãceºe; Fructe tropicale, fiind deja disponibile în lanþul magazinelor Continente, la care s-au adãugat douã ediþii limitate de varã: Lime Lemon ºi Mint de ananas. Produsele au, de asemenea, un capac nou, cu înfiletare. Iaurturile sunt disponibile în toate magazinele Continente, Modelo Continente ºi Continente Bom Dia, precum ºi la Continente online. Un pachet de patruzeci de iaurturi de 160 gr. se vinde pentru 1,32 de euro. Noutãþi ºi în Japonia La începutul lunii, în Japonia a fost lansatã gama de iaurturi Na Ura. Iaurturile pasteurizate cu duratã lungã de viaþã provin din variantele Apple-Banana ºi Pear-Vanilla. Produsele companiei Kikkoman se adaugã gamei ”Kikkoman lapte de soia” ºi gãluºtelor cu lapte ”Mitarashi”, vândute în cutii de carton de 200 ml. Iaurtul conþine 142 kcal per cutie (200 ml), ºi 3,8 g fibrã dieteticã, find vândut în Japonia cu un preþ recomandat de vânzare cu amãnuntul de 0,80 dolari (excluzând impozitul pe vânzãri). Dar, Kikkoman, în colaborare cu olandezii de la NIZO, vor lansa ºi ”Kikkoman Almond Rich Original”, un mixt de lapte de vacã ºi lapte de migdale, ºi ”Kikkoman Almond Rich Sugar Free”, dietetic. Ambele produse conþin 10,3 mg vitamina E, pe 200 ml. Primo-News Zeeland dezvoltã produse pe bazã de îngheþatã În Noua Zeelandã, Primo a lansat douã bãuturi pe bazã de îngheþatã cu aromã de îngheþatã, în parteneriat cu compania localã de îngheþatã Tip Top. Cele douã arome sunt ”Ment Choc Chip” ºi ”Hokey Pokey”. Isle of Wight Cheese-UK a lansat o nouã brânzã albastrã. ”Blue Slipper” este o brânzã moale albastrã pasteurizatã, naturalã, despre care compania afirmã cã este o versiune mai moale a lui Isle of Wight Blue, fãrã vene. Numitã dupã argila albastrã de gault, gãsitã pe insula Wight, brânza este un lot de test care va fi lansatã oficial în 2018. Tocmai de aceea, anunþul a fost fãcut doar pe Facebook. Organic Valley a introdus o nouã smântânã dulce Organic Valley a introdus smântâna dulce drept cea mai nouã aromã a gamei de lactate organice lansatã anul trecut, gamã care include, de asemenea, arome simple, de alune ºi 52

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

vanilie francezã. Noua smântânã este fabricatã din patru ingrediente: smântânã ºi lapte provenit de la vaci crescute fãrã OMG-uri ºi antibiotice, zahãr din trestie neagrã ºi vanilie.

merale, cu douã compartimente separate, unul pentru iaurtul cremos ºi altul pentru cele trei variante de topping: cãpºuni, fulgi de ciocolatã cu lapte ºi orez crocant învelit în ciocolatã.

Fairlife extinde portofoliul de bãuturi fãrã lactozã

„Noua gamã de iaurturi Fantasia completeazã portofoliul nostru local de iaurturi de rãsfãþ, care include produsele Danette ºi Cremosso. Odatã cu apariþia sortimentelor cu fructe sau cu diverse topping-uri, iaurtul a devenit atrãgãtor chiar ºi în rândul consumatorilor care nu menþioneazã iaurtul printre alimentele preferate, dar care apreciazã deserturile ºi gustãrileuºoare. Iar atunci când vorbim de rãsfãþul culinar, consumatorii apreciazã diversitatea la raft ºi sunt tentaþi sã încerce combinaþii noi. Iaurtul Fantasia este o gustare delicioasã, care combinã iaurtul cremos cu una dintre cele trei variante de topping-uri: dulce, acriºor ºi uºor crocant”, a declaratOana Bejan, Manager Clienþi Majori. Noile sortimente de iaurt Fantasia sunt disponibile pe piaþa localã în trei variante de gramaj: Fantasia cãpºuni122g, Fantasia cu fulgi de ciocolatã cu lapte-110g, Fantasia cu orez crocant învelit în ciocolatã-100g.

Compania de sãnãtate ºi wellness, Fairlife, a lansat laptele ultra-filtrat SuperKids ºi laptele ultra-filtrat SuperKids cu 125 mg DHA Omega-3 pe porþie, 12 g de proteine, 35% din valoarea zilnicã a calciului ºi fãrã lactozã. Fairlife SuperKids- lapte ultra-filtrat este disponibil întro sticlã de 300 gr. Danone a lansat gama de i aurturi Fantasia Danone, liderul de piaþã pe segmentul de iaurturi, a lansat, inclusiv în România, o nouã gamã de produse de rãsfãþ sub brandul Fantasia. Iaurturile Fantasia se adreseazã consumatorilor care îºi doresc sã aibã parte de beneficiile nutriþionale ale unui iaurt, dar ºi sã se bucure în acelaºi timp de plãcerea intensã a unui desert delicios. Noile produse vin în ambalaje bica-


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

53


LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

54

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

55


LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

56

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

57


LAPTE [i P RODUSE L A CT A T E

58

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Legume fructe Maria Demetriad

Cât de sigure sunt pentru consum gemurile din Uniunea Europeanã?

Cã trebuie sã existe comunitãþi de iubitori ai jamurilor, cu greu ar fi o surprizã pentru mulþi dintre noi. În Grecia, dar ºi în România, gemurile sunt consumate cu linguriþa, din boluri, urmate de apã, apoi de un lichior.

Sunt delicatese care au fost considerate o datã preparate medicinale. Dar, cum trebuie sã procedezi, pentru a realiza echilibrul corect, pentru un produs perfect? Este pectina utilizatã în limite corecte ºi legale? Care este conþinutul real de fructe? Îndeplinesc cerinþele de bazã? Ce ºtim despre aciditatea lor ºi de cât de mulþi conservanþi au nevoie? Existã reziduuri de pesticide sau metale grele cum ar fi arsenic, plumb, cupru, zinc ºi staniu? Care sunt ºansele de contaminare microbiologicã? La toate aceste întrebãri au încercat sã rãspundã cercetãtorii de la NABL-Laboratory, în studiul ”Mixed-Fruit Jam-All fruit or just pulp fiction?”, pe care vi-l prezentãm în rezumat.

Gemul de fructe este unul dintre alimentele procesate care este consumat de o mare parte din populaþia urbanã ºi semi-urbanã. Se estimeazã cã un consum obiºnuit pe persoanã atinge aproximativ 40-50 g (douã lingurþe), în rândul adulþilor, precum ºi al copiilor. Acesta ne ajutã sã ne amintim cã o mare parte din consum este sub formã de zahãr, care este ingredientul principal în ceea ce priveºte rezultatele testului, precum ºi potrivit declaraþiei de etichetare. Prin urmare, cantitatea de admisie trebuie monitorizatã, în timp ce se consumã în mod regulat aceste produse.

Obiectivele testului

Blocajul de fructe înseamnã produsul preparat din fructe, fructe proaspete, deshidratate, congelate sau ambalate anterior, inclusiv sucuri de fructe, pastã de fructe, concentrat de suc de fructe sau fructe uscate prin fierberea bucãþilor, pulpei sau piurelui, cu îndulcitori nutritivi (ºi anume zahãr, dextrozã sau glucozã lichidã), la o consistenþã adecvatã. Poate fi preparat din oricare dintre fructele potrivite, singure sau în combinaþie.

Testarea comparativã s-a efectuat în laboratorul acreditat NABL. Obiectivul a fost acela de evaluare a principalelor tipuri de gemuri comercializate pe piaþa de vânzare cu amãnuntul în stare ambalatã din Uniunea Europeanã. Autorii studiului au observat cã, în timp ce metoda de cuantificare a conþinutului de fructe nu este încã stabilitã, existã alþi parametri care pot determina calitatea unui gem de fructe.

Blocajul fructului

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

59


L EG U ME - F R U CTE Acesta trebuie sã aibã aroma fructului original ºi sã fie liber de arome ºi cristalizare arsã sau neplãcutã. Gemul este fabricat din nu mai puþin de 45% din greutatea fructelor preparate iniþial, cu excepþia zahãrului adãugat sau a ingredientelor opþionale ale produsului finit, cu excepþia cazului în care fructele sunt cãpºuni sau zmeurã, în cazul în care acestea conþin cel puþin 25% fructe. Pregãtirea conservelor de fructe mixte implicã în mod tradiþional utilizarea de pectinã, ca agent de gelifiere, deºi zaharul sau mierea pot fi ºi ele utilizate. Fructele sunt încãlzite cu apã ºi zahãr, pentru a activa pectina. Amestecul este apoi pus în recipiente. Fructele folosite în amestecuri variazã. Un bun amestec de fructe are o consistenþã moale ºi uniformã, fãrã bucãþi distincte de fructe, o culoare strãlucitoare, o aromã plãcutã ºi o textura semi-gelatinoasã uºor rãspânditã, dar fãrã lichid liber. În studiul lor, cercetãtorii au efectuat o gamã de teste penru parametri. Iatã concluziile, pe scurt: Solide solubile: Masa totalã a unui blocaj este alcãtuitã din ingrediente cum ar fi zahãrul, pulpa de fructe, pectina, conservanþii, sarea, coloranþi ºi alte solide solubile prezente în mod natural sau adãugate sub formã combinatã. Toate acestea formeazã ”conþinutul total de solubil” al

60

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

unui blocaj. Conþinutul ridicat de solubil total nu reprezintã neapãrat pulpa de fructe, deoarece zahãrul, pectina ºi alþi conservanþi mãresc ºi conþinutul total de solubile. Zaharoza: Este zaharul din trestia de zahar. Trebuie evitate gemurile ambalate cu cantitãþi mari de zaharuri adãugate. Ingredientele de pe eticheta produselor alimentare sunt enumerate de la cel mai mare ingredient din produs, la cel mai mic. Pectina: Standardele permit un conþinut de pectinã de maximum 1%. Cel mai obiºnuit agent de gelifiere, pectina, provoacã solidificarea blocajelor. Nu este de dorit ca dulceþurile sã aibã un conþinut ridicat de pectinã, deoarece aceasta înlocuieºte numai conþinutul de fructe, reducând astfel calitatea gemului. Zahãr: Zahãrul este o combinaþie de monozaharide, glucozã ºi fructozã. Acest ingredient oferã un gust natural ºi o textura uniformã produsului, pe lângã densitatea grosierã. De asemenea, acþioneazã ca un conservant. Cantitatea de zahãr nu trebuie fie nici foarte ridicatã, nici foarte scãzutã. Carbohidraþii: Gemul de fructe este o sursã de carbohidraþi, principala sursã de combustibil a organismului. Aceºtia ridicã glicemia mai mult decât orice alt nutrient. Fiind descompuºi în glucozã, intrã în fluxul sanguin dar insulina hormonalã ajutã celulele sã preia aceastã glucozã ºi sã o utilizeze pentru energie.

Activitatea microbiologicã: Contaminarea microbiologicã este un factor critic în determinarea calitãþii produselor alimentare. Au fost efectuate teste pentru numãrãtoarea mucegaiului, precum ºi numãrul de drojdii ºi spori. Aceste microorganisme sunt responsabile pentru multe boli provocate de alimente. Din cauza unor practici de producþie necorespunzãtoare, microorganismele apar în produsul finit. Testul de metale grele: Gemurile au fost testate pentru determinarea prezenþei metalelor grele, cum ar fi arsenic, plumb, cupru, zinc ºi staniu. Plumbul, o otravã cumulativã, pãtrunde, fie prin sol, fie în timpul producþiei. Se acumuleazã în organism ºi cauzeazã leziuni ireversibile ale creierului, celulelor nervoase, celulelor roºii ºi rinichilor. Ingestia unei cantitãþi mari de arsenic poate duce la simptome gastro-intestinale, cum ar fi vãrsãturi severe, hipertensiune arterialã, atac de cord etc. Reziduuri de pesticide: Gemurile au fost testate pentru prezenþa diferitelor pesticide, inclusiv endosulfan (alfa), endosulfan (beta), lindan (gamma-HCH), diazinon, diclorvos, etion, fenitrotion, fenthion, forat, phosalon, quinalphos ºi trizofos. În urma analizelor s-a constatat cã niciunul dintre produse nu avea parametri care sã depãºeascã nivelurile admise.


B`uturi Aura Alexa Ioan

Falsificarea produselor alcoolice e în floare La frontierele UE se îndesesc confiscãrile de alcool fals. Numai anul trecut, autoritãþile vamale au reþinut peste 41 de milioane de produse de alcool false sau contrafãcute, valoarea acestora fiind de 670 milioane euro, evidenþiazã un raport al Comisiei Europene. China, principalul falsificator al lumii Produsele pe care le folosim zi de zi, care au un potenþial periculos pentru sãnãtatea ºi siguranþa noastrã, cum ar fi alimentele, bãuturile, medicamentele, jucãriile ºi electrocasnicele, au reprezentat mai mult de o treime din totalul bunurilor confiscate la graniþele Uniunii Europene. Pe primul loc s-au clasat þigãrile contrafãcute (24%), jucãriile (17%), urmate de produsele alimentare (13%) ºi materialele de ambalaj (12%). Conform statisticilor internaþionale, estimãrile valorii comerþului cu produse contrafãcute la nivel mondial reprezintã peste 600 miliarde euro. Statistica realizatã în 2016 a evidenþiat faptul cã numãrul de articole interceptate a crescut cu 2% faþã de anul 2015, iar alimentele ºi bãuturile alcoolice au fost printre categoriile cu cea mai mare creºtere, de peste 50%! În ceea ce priveºte provenienþa bunurilor false, datele oficiale susþin cã 80% dintre articole proveneau din China. Tot China este pe primul loc la capitolul produse alimentare false (94,16%). Singapore a fost sursã de top pentru bãuturile alcoolice contrafãcute (89,29%), iar India, în ceea ce priveºte medicamentele contrafãcute.

Bulgaria este prezentã ºi ea în top, cu bãuturi contrafãcute (81,25%), urmatã de Nigeria (15,52%) ºi China (3,23%). Europol: Etichetele false, o mare problemã Potrivit Europol, o altã problemã majorã pentru industria alimentarã europeanã o reprezintã etichetele de certificare contrafãcute, cum ar fi etichetele ecologice sau cele protejate cu denumire de origine protejatã (DOP). Agenþia Europol a mai susþinut cã industria alimentarã a înregistrat o creºtere în anul 2016 a abuzului de etichete aºa zis ecologice aplicate unor produse care nu respectau certificarea ecologicã, dar care au avut ºi preþuri mai mari la vânzarea cu amãnuntul. În mai mult de 90% din situaþiile de confiscare a produselor, mãrfurile au fost fie distruse, fie a fost iniþiat un proces în instanþã pentru determinarea încãlcãrii procedurilor penale. Interesant este cã doar 15% din aceste produse confiscate s-au dovedit a fi bunuri originale! Pierre Moscovici, comisar European pentru Afaceri Economice ºi Financiare, Impozitare ºi Vamã, a declarat cã un nivel ridicat de protecþie a proprietãþii intelectuale este esenþial

pentru sprijinirea creºterii ºi crearea de locuri de muncã. ”Bunurile false reprezintã o ameninþare realã la adresa sãnãtãþii ºi siguranþei consumatorilor din UE ºi, de asemenea, submineazã afacerile juridice ºi veniturile statului. Studiile aratã cã UE este în mod deosebit expusã importurilor de produse contrafãcute.” Acest raport privind acþiunile de aplicare a drepturilor de proprietate intelectualã (DPI) se bazeazã pe datele primate de la administraþiile vamale ale statelor membre UE ºi care sunt trimise direct Comisiei Europene. Acestea furnizeazã informaþii care susþin analiza încãlcãrilor DPI ºi ajutã instituþiile, precum Oficiul European pentru Proprietatea Intelectualã (EUIPO) ºi OCDE sã desemneze cele mai comune rute pentru produsele contrafãcute care ajung în Europa. Produse contrafãcute de 85 miliarde euro Pentru Uniunea Europeanã, OCDE estimeazã cã produsele contrafãcute sunt de pânã la 5%, iar în cifre acestea reprezintã mãrfuri în valoare de 85de miliarde de euro, mãrfuri contrafãcute sau piratate, ceea ce cauzeazã pierderea a aproximativ 800.000 de locuri de muncã. Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

61


B~UTURI În faþaacestor cifre îngrijorãtoare, Comitetul Economic ºi Social European (CESE) a solicitat UE ºi statelor member sã sprijine IMM-urile ºi industriile afectate, prin actualizarea, armonizarea ºi consolidarea cadrului de reglementare. CESE ºi-a propus elaborarea unui nou cadru a UE, pentru perioada 2018-2021, care sã includã un plan de acþiune finanþat, pentru a consolida legislaþia ºi iniþiativele anti-contrafacere a produselor. Astfel, þãrile ale cãror afaceri au fost cele mai afectate de contrafaceri în perioada 2011-2013 sunt SUA (20%), Italia (15%), Franþa ºi Elveþia (12%), Japonia ºi Germania (8%). ”Dacã nu acþionãm acum, riscãm probleme multilaterale, cum ar fi eºecul în cercetare, inovare ºi investiþii, deteriorarea imaginii ºi a calitãþii, ceea ce va cauza riscuri majore pentru sãnãtate, siguranþã ºi mediu, pierderea veniturilor fiscale ºi parafiscale ºi creºterea criminalitãþii organizate”, a declarat Antonello Pezzini, raportor al avizului CESE privind ”Industria produselor contrafãcute ºi piratate”, adoptatã la plenul ºedinþei din luna iulie a acestui an. Atât caracterul fragmentat, cât ºi variabil al punerii în aplicare la nivel naþional a normelor ºi standardelor UE ºi diferenþele în eficienþa controalelor vamale se aflã în

62

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

mâinile contrafãcãtorilor ºi faciliteazã intrarea produselor falsificate în UE. ”Este în interesul întregii economii ºi al industriei europene sãºi menþinã buna reputaþie ºi, în consecinþã, sã lupte împotriva tuturor fraudelor”. 26 de milioane de litri de alcool fals, confiscate de Interpol Alcoolul falsificat a fost cel mai confiscat produs, urmat de carne ºi fructe de mare în cea de-a ºasea operaþiune Opson, care a implicat 61 de þãri. Mai mult de 9,800 de tone ºi 26,4 milioane de litri de alimente ºi bãuturi false, în valoare de 230 de milioane de euro, au fost confiscate în timpul a 50 000 de controale la magazine, pieþe, aeroporturi ºi porturi maritime. Produsele reþinute au variat de la alcool, apã mineralã, cuburi de condimente, fructe de mare ºi ulei de mãsline, la produse de lux, cum ar fi caviarul. Rezultatele celei de-a cincea operaþiuni Opson a constatat cã fructele ºi legumele au fost cea de-a doua categorie mare a produselor contrafãcute, alcoolul având un risc ridicat, deoarece au fost confiscate mai mult de 385.000 de litri de bãuturi false. ”Încã odatã, buna cooperare la nivel european ºi global a fost extrem de importantã pentru a perturba bandele criminale din spatele comerþului ilicit

cu alimente ºi bãuturi contrafãcute ºi nereglementate”. Autoritãþile italiene au confiscat mai mult de 266.000 litri de apã mineralã (aproape 32.000 de sticle) din Lazio care imitã o marcã înregistratã. Aceste investigaþii au arãtat cã apa provenea din aceeaºi sursã, dar nu exista nicio autorizaþie de piaþã. În Rusia, poliþia a luat mãsuri împotriva producþiei ilegale de alcool ºi a reþelelor de distribuþie. Aici s-a gãsit o fabricã care produce ºi îmbuteliezã alcoolul subtip standard ºi foloseºte timbre federale falsificate. Autoritãþile greceºti au descoperit ºi ele douã depozite ilicite de alcool, luna trecutã. Echipa de investigare a constatat cã produsele erau de contrabandã, cea mai mare parte provenind din Bulgaria, pentru a se evita accizele. Aproape 1.300 de litri de alcool contrabandã (vodcã ºi whisky) au fost confiscate ºi cinci persoane au fost arestate. Pe de altã parte, în Nigeria, Agenþia Naþionalã pentru Administrarea ºi Controlul Alimentelor ºi Drogurilor a confiscat mai mult de 51 de litri de ºampanie falsã. Operaþiunea anualã a fost susþinutã de vamã, poliþie, organismele de reglementare alimentarã, precum ºi de sectorul privat.


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

63


HeReCa Miruna Sorescu

Evoluþia pieþei HoReCa de pe Litoralul românesc Piaþa Horeca din România este într-o permanentã schimbare, iar preferinþele consumatorilor tineri, pe mãsurã ce aceºtia vor avansa în vârstã, vor influenþa businessurile din acest sector, se aratã în studiul ”De la date crude la insighturi preparate”, realizat de compania de cercetare Ipsos România. Calitatea, principalul criteriu Potrivit acestui studiu, principalele criterii care conteazã atunci când consumatorii aleg sã ia masa în oraº este calitatea preparatelor, urmat de ambianþã ºi confortul locaþiei, ºi pe locul al treilea, modul de servire. În funcþie de specific, preferate sunt preponderent restaurantele cu bucãtãrie româneascã (82%), urmate la mare distanþã de restaurantele cu specific italian (38%) ºi de fast-fooduri (30%). Pe de altã parte, tinerii cu vârste cuprinse între 25 si 34 de ani, mai cosmopoliþi decât restul populatiei, sunt cei care preferã cel mai mult bucãtãria internaþionalã. Barurile sunt alese de clienþi în primul rând pentru ambianþã (53%), dar ºi pentru localizare ºi accesibilitate (43%) ºi muzicã (38%). În aceste condiþii, nu este de mirare cã valoarea afacerilor din turismul de pe litoralul românesc, de la hoteluri la restaurant ºi baruri, sunt prognozate a depãºi în anul acesta cifra de 1,5 miliarde lei, aproape dublu faþã de volumul atins în anul 2012, iar numãrul firmelor din domeniul Horeca va atinge un nou record naþional.

64

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Firmele Horeca de pe litoral, afaceri pe 1,5 miliarde lei Potrivit unui studiu privind afacerile din sectorul HORECA, realizat de KeysFin, pe litoralul românesc erau deschise, în 2016, aproape 900 de unitãþi de cazare, dintre care 335 de hoteluri, 243 de vile, 164 de bungalouri, 31 de pensiuni ºi 56 de hosteluri. Cele mai multe erau în Eforie (201), Mangalia (177), Costineºti (154) ºi Constanþa-Mamaia (135). În acelaºi timp, la Registrul Comerþului ºi Ministerul Finanþelor erau înregistrate, în acelaºi interval, 2781 de firme active, cu sediul social în Constanþa ºi Tulcea, dintre care cele mai multe ofereau servicii în restaurante (1106) ºi baruri (779), în timp ce alte 424 de companii aveau drept principalã activitate serviciile hoteliere. Astfel, din datele statistice rezultã cã afacerile firmelor de pe Litoral au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 801,2 milioane lei în 2012 la 1,33 miliarde lei în 2016. ºi profitabilitatea sectorului a avansat puternic, de la 44,9 milioane lei la 205,8 milioane lei în acelaºi interval. Între 2012 ºi 2016, companiile din HORECA de pe Litoral au trecut dintr-o extremã în alta, rezultatul net (care include ºi pierderile) evoluând de la minus 37,9 milioane lei în 2012 la un plus de 132,9 milioane lei în 2016. Relevant, în acest context, este avansul profitului din exploatare care a crescut de la 71,6 milioane lei la 250,8 milioane lei în 2016. „Business-ul din turism de pe Litoral a înregistrat o evoluþie susþinutã în ultimii ani, semn cã tot mai mulþi turiºti au privit staþiunile de la malul mãrii drept o destinaþie tot mai atractivã, asta pe fondul investiþiilor semnificative în dezvoltarea unitãþilor de cazare ºi masã, de la hoteluri ºi pensiuni la restaurante ºi baruri”, sunt de pãrere analiºtii de la KeysFin. Impactul finalizãrii autostrãzii A2 Climatul favorabil a fost susþinut ºi de finalizarea autostrãzii A2, dar ºi de evoluþia internaþionalã, criza economicã din Grecia ºi problemele cu terorismul din Turcia ºi majoritatea þãrilor eu-

ropene, care au influenþat în mod semnificativ deciziile turiºtilor români de a-ºi petrece concediile de varã pe litoralul românesc. Business-ul din turism este considerat de mulþi investitori drept unul extrem de volatil, dar ºi sezonier, astfel cã investiþiile în acest sector sunt vãzute ca având un grad ridicat de incertitudine. Însã, analiºtii de la KeysFin, în urma cercetãrii efectuate, au ajuns la concluzia cã structura afacerilor de pe Litoral aratã cã acest sector devine unul din ce în ce mai profitabil, cea mai bunã dovadã fiind indicatorii financiari. Astfel, potrivit sursei citate, rezultã cã perioada medie de încasare a creanþelor în acest sector a scãzut semnificativ, de la 138,1 zile în 2012 la 56,9 zile în 2016, iar perioada medie de platã a datoriilor a urmat un trend pozitiv, de la 273,8 la 177,5 zile în acelaºi interval. „Datoriile companiilor din turism s-au mentinut în ultimii cinci ani la un nivel relativ constant, de 1,4 miliarde de lei, în timp ce creanþele s-au diminuat cu 100 de milioane de lei la 200 de milioane ceea ce reprezintã semnale pozitive pentru business. Existã, bineînþeles, ºi destule provocãri, datele statistice arãtând cã datoriile sub un an, de exemplu s-au majorat de la 600,9 mil.lei la 648,4 milioane lei, însã, pe ansamblu, perspectiva este una pozitivã, semn cã investitorii de pe Litoral ºi-au optimizat afacerile”, susþin analiºtii de la KeysFin. Potrivit studiului realizat de KeysFin, pe litoralul românesc cele mai mari afaceri cu sediul social în Constanþa ºi Tulcea le-a fãcut, anul trecut, M.W.Import Export SRL (hoteluri), din Mangalia, de 28,9 milioane de lei. Compania, cu 44 de angajaþi, este urmatã în clasament de Georgio Fast SRL din Constanþa, firmã specializatã în restaurante, care a înregistrat afaceri de 23,3 milioane lei, ºi de Complex Delta SRL din Tulcea, al cãrei business hotelier a depãºit 22,3 milioane lei în 2016. Top 10 companii este completat de Lascu Bros SRL (restaurante), Underground Club SRL (baruri), Vega Turism (hoteluri), Hagi Sport SRL (hoteluri), Ionuþ Restaurante SRL (restaurante), Voila AS SRL (hoteluri), toate din Constanþa, ºi Briza Mãrii Negre SRL (hoteluri),

din Eforie. Dintre acestea cea mai profitabilã firmã a fost, anul trecut, Lascu Bros SRL, care a raportat un profit net de 5,8 milioane lei. În 2017, peste un milion de turiºti cazaþi numai la hoteluri Studiul KeysFin, care a inclus ºi o analizã a datelor macro furnizate de Institutul Naþional de Statisticã, aratã cã numãrul turiºtilor care s-au înregistrat în unitãþile de cazare licenþiate (fãrã cei cazaþi la gazdã ºi în alte alte unitãþi neautorizate) a depãºit 1,23 de milioane, cu peste 200.000 mai mulþi decât în urmã cu un an, dintre care cei mai mulþi turiºti au fost români (1,1 milioane), iar strãni, doar 78.275, adicã 6,3%! „Potrivit estimãrilor patronatelor, numãrul turiºtilor în 2017 va depãºi cifra de 1,5 milioane. Cele mai multe unitãþi de cazare au raportat rezervãri complete pentru vârful de sezon. Creºterea veniturilor populaþiei, îmbunãtãþirea condiþiilor de cazare, facilitãþile de platã, toate aceste condiþii s-au întrunit pentru ca 2017 sã fie, cel mai probabil, cel mai bun an pentru turismul românesc din ultimii 10”, spun analiºtii de la KeysFin. În ciuda acestor cifre încurajatoare, turismul românesc rãmâne în coada clasamentului Uniunii Europene, în privinþa ponderii încasãrilor din turism, la nivel de produs brut. Dacã pentru Malta, Cipru ºi Croaþia, turismul reprezintã peste 12% din PIB, România raporteazã abia 1% din PIB, pe când Bulgaria acoperã 5% din PIB din acest sector! Însã, pentru a nu mai fi codaºa Europei, România trebuie sã investeascã în primul rând în infrastructura de transport ºi în dezvoltarea facilitãþilor de cazare la standarde internaþionale: „Deschiderea noilor unitãþi de 5 stele de pe Litoral, cum este Phoenicia Royal din Nãvodari, reprezintã un pas înainte, însã avem, în continuare probleme cu traficul rutier, aerian ºi feroviar cãtre staþiuni, cu calitatea serviciilor de cazare ºi masã ºi, mai ales, cu profesionalismul angajaþilor din acest sector”, avertizeazã experþii de la KeysFin.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

65


HORECA

66

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

analiz`


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

67


analiz`

RE T A IL [i D I ST RI BU }I E Nora Marin

Cum a evoluat dezvoltarea retail-ului în România? Europa se confruntã în prezent cu probleme uriaºe: coeziunea Uniunii Europene este pusã sun semnul întrebãrii; cresc problemele generate de refugiaþii ºi terorism; cresc tendinþele naþionaliste în aproape toate statele membre; cresc teniunile dintre Uniunea Europeanã ºi Turcia. Însã, în ciuda acestor dificultãþi, specialiºtii de la GfK apreciazã cã economia Europei a avut pânã acum o evoluþie decentã. Retailul a profitat de acest lucru, deºi ratele de creºtere actuale fluctueazã în mod substanþial. În acest sens, acelaºi GfK a realizat un studiuanalizã a scenei de retail din Europa, cuprinzând cele mai recente evoluþii ºi prognoze. Indicatorii de piaþã evaluaþi de GfK pentru un total de 32 de þãri europene analizate sunt: puterea de cumpãrare, ponderea cheltuielilor populaþiei în retail din cheltuielile totale, inflaþia, profitabilitatea spaþiilor comerciale. De asemenea, GfK oferã o prognozã asupra cifrei de afaceri aferente retailului din spaþiile comerciale pentru finalul anului 2017.

68

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Puterea de cumpãrare creºte în Europa Centralã ºi de Est Reducerea ºomajului ºi o uºoarã creºtere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoanã pentru consum, chirie, economii ºi contribuþii pentru pensii, o putere de cumpãrare nominalã mai mare cu +0,7% faþã de anul anterior. Este important de remarcat faptul cã diferenþele de curs valutar au o influenþã negativã, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Þãrile din Europa Centralã ºi de Est au avut cele mai mari rate de creºtere.


Chiar dacã în creºtere, puterea de cumpãrare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaþia este asemãnãtoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herþegovina, Macedonia, Albania ºi, partial, Turcia. Regiunile þãrii unde puterea de cumpãrare înregistreazã un mic salt faþã de restul þãrii sunt: Bucureºti ºi judeþele Cluj, Timiº, Arad, Alba, Sibiu, Braºov, Prahova, Argeº. Cifra de afaceri va creºte ”robust” GfK estimeazã o creºtere de 1,5% a afacerilor din retail, pânã la finalul anului curent. Dacã excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Þãrile campioane de anul trecut sunt în prim-plan ºi în 2017. În special România (aproape 10%), ºi Ungaria (în jur de 6%), au rate de creºtere dinamice. GfK estimeazã o creºtere între 4 si 5,5% pentru Croaþia, Bulgaria ºi þãrile baltice, iar în Polonia, puþin peste 5%, graþie aprecierii zlotului polonez, precum ºi creºterii veniturilor ºi a preþurilor. Dupã un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uºuraþi, datoritã unei creºteri de un procent prognozat pentru 2017. Cu toate acestea, tendinþa de declin a ponderii cheltuielilor populaþiei Europei în retail a continuat. Cifrele aratã cã aceastã cotã este de 31%, în 2016 faþã de 31,4%, în anul 2015. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sãnãtate, gastronomie ºi întreþinere.

Inflaþia: Preþurile cresc treptat La +0,3%, creºterea preþurilor abia dacã a depãºit inflaþia zero, care a caracterizat perioada precedentã. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaþie anul trecut. A fost în special cazul þãrilor din Europa de Est ºi de Sud-Est. Printre ele se numãrã ºi România, cu o deflaþie de 1,2% în 2016 ºi o inflaþie prognozatã pentru 2017 de 1,6%. Comisia Europeanã prognozeazã o ratã a inflaþiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%), ºi cei britanici (+2,5%), par a fi cei mai afectaþi anul acesta. Profitabilitatea spaþiilor comerciale: Dezvoltarea inegalã a spaþiilor de retail Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent. Pentru cã ºi populaþia a crescut în acelaºi interval de timp, profitabilitatea spaþiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1,17mp pe cap de locuitor. Dar valorile diferã foarte mult de la o þarã la alta. Austria ºi Olanda nu au reuºit sã atingã aceleaºi valori la acest capitol, în prima jumptate a acestui an, comparativ cu anul precedent. Chiar ºi aºa, aceste douã þãri, împreunã cu Belgia, continuã sã aibã cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaþiilor comerciale între þãrile UE luate în considerare de studiu.

Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centralã ºi de Est pe fondul unei mai bune stãri de spirit a consumatorilor ºi a ratelor predominant peste medie, de creºtere a retailului. Extinderile ºi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creºterea profitabilitãþii spaþiilor de retail în Spania ºi Italia. La fel ca în anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveþia ºi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina, care înregistreazã doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului. În România, spaþiul comercial aferent unui locuitor se aflã încã sub media europeanã, la 0,7 mp, ºi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/mp. ”Europa navigheazã în prezent în ape tulburi”, concluzioneazã Antje Hille, Retail Expert GfK. ”Coeziunea Uniunii Europene a fost pusã la încercare de mai multe ori în ultima perioadã. Alãturi de problemele recurente, cum ar fi criza refugiaþilor ºi terorismul, noile provocãri au fost reprezentate de Brexit, de creºterea tendinþelor naþionaliste în aproape toate statele membre ºi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluþii, economia europeanã s-a dovedit robustã. Consumul privat în Europa reprezintã un stimul important pentru dezvoltarea economicã, iar retailul a profitat, chiar dacã ratele de creºtere actuale au fluctuat substanþial între statele europene analizate.”

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

69


Siguran]` alimentar`, igien` Miruna Sorescu

Protejarea salariaþilor

împotriva hazardului Riscul bolilor profesionale, de douã ori mai mare Riscul bolilor profesionale din acest domeniu alimentar este de douã ori mai mare decât cel care se înregistreazã în alte domenii de activitate. Principalele pericole de vãtãmare corporalã a angajaþilor din industria alimentarã ºi a bãuturilor, din Europa, sunt cele provocate de manevrarea manualã, alunecãrile ºi expunerea la substanþe periculoase. O gamã largã de soluþii chimice, de la pesticide ºi organofosfaþi, la soluþii antibacteriene de curãþare ºi dezinfectanþi industriali este folositã în lanþul zilnic de producþie alimentarã. Specialiºtii au estimat cã existã mai mult de 15.000 de substanþe chimice diferite care sunt utilizate în peste 60.000 de produse din aceastã industrie a alimentelor ºi bãuturilor. Multe dintre aceste produse chimice folosite pentru a contracara contaminarea prin microorganisme sunt clasificate ca periculoase ºi cu potenþiale riscuri grave pentru sãnãtatea angajaþilor. Acestea pot afecta pielea, ochii sau sistemul respirator ºi poate fi extrem de dãunãtor, dacã sunt ingerate sau intrã în contact direct cu pielea. Expunerea la aceste substanþe chimice poate duce la vãtãmãri imediate, cum ar fi arsurile ºi leziunile respiratorii. Dar, de multe ori, leziunile se pot cumula în timp, în situaþia în care este vorba de o expunere neprotejatã ºi de duratã. Importanþa echipamentului de protecþie În aceste condiþii, este limpede cã este foarte important echipamentul individual de protecþie, inclusive haine de protecþie chimicã, mãnuºi rezistente la chimicale, încãlþãminte de siguranþã, ºi, în situaþiile în care existã risc de inhalare a acestor substanþe, este obligatoriu ºi echipamentul de protecþie a respiraþiei.

70

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Industria alimentarã ºi a bãuturilor cuprinde peste 30 de sectoare diferite, cel mai mare fiind al panificaþiei, urmat de sectoarele de prelucrare a cãrii, industria bãuturilor, fabricile de produse lactate, hrana animalelor ºi cel al prelucrãrii peºtelui. Totodatã, acesta este ºi unul dintre cele mai riscante domenii de activitate, din punct de vedere al siguranþei ºi sãnãtãþii, întrucât în jur de 5% din totalul forþei de muncã, au probleme de sãnãtate, cauzate sau agravate de locul de muncã.


Deºi au existat nenumãrate discuþii despre mãsuri comune care sã vizeze echipamentul de protecþie, cum ar fi mãsurile de protecþie a pielii ºi a sistemului respirator, în cazul în care muncitorii intrã în contact cu substanþele chimice, mult mai puþinã atenþie a fost acordatã importanþei echipamentului de protecþie chimicã. Aceasta, deoarece pericolul nu este simþit imediat în cazul utilizãrii unei salopete generale, care ar putea reprezenta totuºi, o barierã sigurã împotriva produselor chimice cu care angajatul intrã în contact, mai ales în situaþiile care nu presupun imersiunea sau stropirea cu substanþe chimice. Astfel, problema salopetelor impermeabile devine o condiþie obligatorie în situaþii de acest gen.

ridicat de protecþie, se poate întâmpla ca acestea sã aibã o defecþiune la cusãturi sau o micã gaurã. De aceea este foarte important ca toate echipamentele de protecþie sã fie verificate foarte atent, pentru a fi siguri cã acestea asigurã protecþia necesarã împotriva substanþelor chimice.

Este binecunoscut faptul cã orice contact cu substanþe chimice poate provoca leziuni immediate, cum ar fi arsurile, sau leziuni ale cãilor respiratorii, dar expunerea continuã la aceste substanþe chimice continuã sã se situeze în Top 10 al cauzelor de rãniri la locul de muncã, în Marea Britanie, þarã luatã ca referinþã în studiile Uniunii Europene.

Potrivit HSE, în Marea Britanie se înregistreazã un numãr de 13.000 de decese anual, cauzate de expunerea la susbstanþe chimice sau prafuri, de la locul de muncã. Dezinfectanþii cu alcool, folosiþi pentru piele, sunt iritanþi pentru ochi, nas ºi gât, iar când existã concentraþii ridicate în aer, acestea pot fi un risc de incendiu. De pildã, glutaraldehida este o substanþã clasificatã ca fiind deosebit de nocivã pentru piele ºi sistemul respirator. Formaldehida este cunoscutã ca fiind un iritant puternic respirator. Acidul peracetic este un agent puternic de oxidare, utilizat în industria alimentarã ºi este, la rândul sãu, deosebit de coroziv. Hipocloritul ºi clorul organic sunt corozivi în forma lor concentratã ºi sunt substanþe clasificate ca fiind iritante pentru ochi ºi piele, chiar ºi în forma lor diluatã!

Pericolul fluxului de substanþa ºi microorganisme Fluxul de substanþe chimice ºi microorganisme care pãtrund prin materialele poroase, cusãturi, gãuri sau mici defecte ale materialului salopetei sunt periculoase pentru angajaþi. În cazul în care lucrãtorii sunt expuºi la substanþe chimice, este important sã ne asigurãm cã hainele pot preveni pãtrunderea acestor substanþe. Regulamentul COSHH Assessment According HSE, referitor la controlul substanþelor periculoase pentru HealthRegulations/2002 (COSHH), impune angajatorilor sã previnã sau sã controleze expunerea propriilor angajaþi la substanþe periculoase.

13.000 de decese anual, în Marea Britanie

În cazul în care expunerea nu poate fi prevenitã, angajatorii trebuie sã evalueze riscul pentru sãnãtate ºi sã punã la dispoziþia acestora mãsuri adecvate de control. Aceastã evaluare trebuie sã includã o listã a tuturor substanþelor chimice care trebuie utilizate, a pericolelor ºi a mãsurilor pentru controlul expunerii operatorului privind concentraþiile ºi procedurile de diluare în condiþii de siguranþã dar ºi a echipamentelor adecvate. De aceea, este obligatoriu ca furnizorii de dezinfectanþi sã furnizeze o fiºã tehnicã de securitate (MSDS) a produsului, din care sã reiasã proprietãþile periculoase ale fiecãrui produs. Verificarea echipamentelor, absolut obligatorie Un risc mult mai mare îl reprezintã tehnica de pulverizare prin presiune, când se genereazã niveluri mai mari de contaminaþii. În acest caz, se recomandã echiparea adecvatã a echipamentelor individuale de protecþie, cât ºi a echipamentelor respiratorii. În ceea ce priveºte echipamentele de protecþie respiratorie, acestea vor varia de la mãºti de unicã folosinþã, utilizate pentru protejarea împotriva lichidelor solide (filtre de particule marcate SL), la aparate de respiraþie, în funcþie de naturã toxicã a agendului dezinfectant cât ºi de factorii de muncã. Echipamentul de protecþie mai include pe lângã costumul antichimic, cizme, mãnuºi ºi mascã de protecþie a feþei. Pentru a vã asigura cã îmbrãcãmintea chimicã este certificatã la exigenþele actuale, trebuie vãzut ca, la selecþia mãnuºilor ºi a cizmelor, acestea sã aibã capacitatea de a rezista penetrãrii de cãtre dezinfectantul respectiv, iar producãtorii ºi furnizorii de echipamente au obligaþia de a furniza aceastã informaþie. Cu toate acestea, ar trebui sã se þinã seama de faptul cã, deºi existã tipuri de echipamente individuale de protecþie care oferã un nivel foarte

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

71


IG I EN ~ [i SRV ICII d e CU R ~ } E NIE

72

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


C E R T IFIC A RE, CO N SU LTA N } ~, AC REDIT~RI

Certificare, consultan]`, finan]are Nora Marin

O necesitate: Revizuirea Standardului ISO 31.000

Reducerea, anticiparea ºi gestionarea riscurilor fac parte din munca zilnicã a organizaþiilor care au integrat managementul riscului în strategia lor de afaceri. De aceea, adesea se îndreaptã cãtre ISO 31000, standardul care se referã la gestionarea. Dar, modificarea realitãþilor din zona de business impune mai nou revizuirea acestei reglementãri.

Care sunt principalele puncte ale revizuirii? Mulþi au considerat aceastã revizuire limitatã drept o ocazie de a cãuta schimbãri mai mari, care sã reflecte nevoile marilor corporaþii ºi guverne pentru un document la nivel înalt. În consecinþã, la întâlnirea de la Paris, grupul de lucru trebuia sã se ocupe de un total de 656 de comentarii. În timp ce au îndeplinit aceastã sarcinã, s-a demonstrat necesitatea unui nou document la nivel înalt, care va presupune o revizuire completã, cu scopul de a elabora o specificaþie de proiectare (DS), care sã sublinieze problemele suplimentare care trebuie abordate pe baza pe comentariilor examinate la Paris.

De ce? Standardele ISO revin cu noutãþi la fiecare cinci ani, iar ISO 31.000 ºi Ghidul sãu de însoþire, privind terminologia managementului riscurilor, nu fac excepþie. În acest sens, lansarea procesului de revizuire a revenit grupului de lucru responsabil cu elaborarea standardelor de management al riscului, ISO/TC 262/WG 2, care s-a întrunit la Paris, acolo unde a discutat despre schimbãrile necesare. Odatã cu trecerea timpului, un numãr de practicanþi de risc au indicat cã ISO 31.000 necesitã o revizuire limitatã, pentru a se asigura cã acest va rãmâne relevant pentru utilizatori. În consecinþã, Ghidul ISO 73 va trebui sã fie revizuit ºi el, în mãsura în care se fac modificãri ale termenilor ºi definiþiilor utilizate în standardul revizuit sau în cazul în care termenii ºi definiþiile suplimentare sunt considerate necesare pentru a ajuta utilizatorii. Cu alte cuvinte, este important ca aceste douã documente sã fie revizuite în acelaºi timp? Rãspunsul e unul singur: Da. Toþi termenii ºi definiþiile din ISO 31.000 sunt conþinute în Ghidul ISO 73, astfel încât, orice modificare a termenilor ºi definiþiilor din Standard trebuie sã fie identicã în ambele documente.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

73


C E R T IFIC ARE, CON SU LTA N }~ , AC REDIT~RI

Un standard larg rãspândit ISO 31.000 a fost adoptat ca standard naþional de peste 50 de organisme naþionale de standardizare, care acoperã peste 70% din populaþia globalã. De asemenea, a fost adoptat de un numãr de agenþii ale ONU ºi de guverne naþionale, ca bazã pentru elaborarea propriilor standarde ºi politici legate de riscuri, în special în domeniul reducerii riscului de dezastru ºi al gestionãrii riscului de dezastru. Utilizarea pe scarã largã a standardului ISO 31.000 a determinat o varietate de întrebãri adresate diverºilor experþi, organismele naþionale de standardizare ºi ISO solicitând clarificãri cu privire la anumite aspecte. Aceste aspecte, combinate cu feedback-ul comisiilor naþionale de referinþã, au indicat necesitatea de a oferi o mai mare claritate în anumite domenii. O necesitate a fost exprimatã, de asemenea, de cãtre practicienii din domeniul riscului, în special în economiile G20, pentru un document la nivel înalt care sã reflecte modul în care este gestionat riscul în cadrul organizaþiilor multinaþionale ºi al guvernelor naþionale, precum ºi modul în care gestionarea riscurilor ar trebui încorporatã în sistemele de guvernanþã ºi gestionare de organizaþii. În prezent, standardul ISO 31000 este un document general de orientare, care s-a dovedit a fi foarte util în þãrile în curs de dezvoltare ºi în întreprinderile mici ºi mijlocii. Cu toate acestea, este nevoie de ceva mai substanþial, decât orientãrile cuprinse în Anexa A din standardul ISO 31.000, pentru a ajuta organizaþiile sã avanseze, lucru la care lucreazã în prezent. Revizuirea se mutã spre un text mai clar ºi mai concis ISO 31.000, privind gestionarea riscurilor este destinat persoanelor care creeazã ºi protejeazã valoarea într-o organizaþie, prin gestionarea riscurilor, luarea deciziilor, stabilirea ºi atingerea obiectivelor ºi îmbunãtãþirea performanþei. Procesul de revizuire al standardului descoperã virtuþile de menþinere a managementului riscului simplu. Iar, revizuirea standardului ISO 31.000, Managementul riscului-Principii ºi orientãri, s-a mutat cu un pas mai aproape de Proiectul Standard Internaþional (DIS), care este acum disponibil pentru comentarii publice. Lucrarea de revi74

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Care vor fi modificãrile noilor ediþii? Revizuirea limitatã a standardului ISO 31.000 va oferi o mai mare claritate pentru utilizatorii sãi. Acest lucru va depinde de munca depusã pentru a elabora o recomandare. Existã douã posibilitãþi: 1. ISO / TC 262 / WG 2 finalizeazã revizuirea limitatã a standardului ISO 31.000 într-un proiect al standardului internaþional (DIS) ºi îl trimite pentru vot; atunci se angajeazã o revizuire completã, pentru a elabora o specificaþie de proiectare pentru o Propunere a unui standard la nivel înalt, privind gestionarea riscului; 2. ISO / TC 262 / WG 2 solicitã aprobarea Comitetului tehnic pentru a opri revizuirea limitatã ºi merge direct, cu rezultatele obþinute pânã în prezent, la o revizuire completã, tehnicã. Acest lucru va necesita o specificaþie de proiectare (DS) care sã sublinieze problemele care trebuie abordate în plus faþã de ceea ce s-a realizat în prezent.

zuire urmãreºte un obiectiv distinct: acela de a face lucrurile mai uºoare ºi mai clare. Acest lucru se realizeazã prin folosirea unui limbaj simplu, pentru a exprima fundamentele managementului riscurilor într-un mod coerent ºi uºor de înþeles pentru utilizatori. Standardul oferã îndrumãri privind beneficiile ºi valorile unei gestionãri eficiente a riscurilor ºi ar trebui sã ajute organizaþiile sã înþeleagã mai bine cum sã facã faþã incertitudinilor cu care se confruntã în îndeplinirea obiectivelor lor. Aºadar, sarcina principalã a fost gãsirea unui echilibru corect între oferirea de îndrumãri suficient de detaliate ºi scrierea unui manual întreg. Având în vedere acest lucru, textul a fost redus la conceptele sale fundamentale, pentru

a crea un document mai scurt, mai clar ºi mai concis, care sã fie mai uºor de citit, rãmânând în continuare aplicabil pe scarã largã. Asta nu înseamnã cã semnificaþiile specifice sau jargonele sectoriale, care sunt importante pentru anumiþi utilizatori, au dispãrut. Dimpotrivã, furnizarea de informaþii mai detaliate ºi precise a reprezentat un aspect esenþial al revizuirii. Pentru a evita cântãrirea standardului ºi a nu deveni prea complex, s-a decis sã se reducã terminologia la concepte ºi sã se creeze anumiþi termeni în Ghidul ISO 73, Managementul riscului-Vocabular, care se ocupã în special de terminologia managementului riscului ºi este destinat pentru a fi citit, alãturi de ISO 31000.


Depozitare, frig, transport, construc]ii industria alimentar` Mircea Demeter

Diminuarea pierderilor produselor alimentare

pe lanþul de aprovizionare Necesitatea de a alimenta o populaþie din ce în ce mai mare face obligatorie reducerea deºeurilor alimentare care pot fi interveni în lanþul de aprovizionare. O parte considerabilã a acestor pierderi este cauzatã de procesele ºi gestionarea improprie a lanþului rece. Pentru a gãsi soluþii la aceastã problemã, cercetãtorii Reiner Jedermann ºi Walter Lang, de la Academia Regalã de ºtiinþe a Marii Britanii, au realizat studiul cu titlul ” Reducing food losses by intelligent food logistics”, din care am extras câteva sfaturi care, cu siguranþã, pot ajuta specialiºtii din logisticã. Noþiunea de ”Termen de valabilitate” este depãºitã La nivel mondial, aproximativ o treime din fructele ºi legumele proaspete sunt aruncate, deoarece calitatea lor a scãzut sub o limitã de acceptare, lucru total inacceptabil. O mare parte a acestor pierderi este legatã de manipularea incorectã în timpul proceselor lanþului de aprovizionare. Însã, conceptual, noþiunea de ”Termen de valabilitate” este depãºitã, ea referindu-se doar la numãrul de zile în care un produs alimentar este de ”calitate acceptabilã”, în condiþii de siguranþã, pentru a fi consumat, aceste cerinþe depinzând de condiþiile optime de temperaturã ºi de transport. Un concept mai bun, însã, ar fi acela de ”Primul expirat-primul aruncat”, introdus încã de la sfârºitul anilor 1980. Ideea conceptului este aceea de a aplica rotaþia stocurilor, astfel încât durata de pãstrare rãmasã a fiecãrui produs sã corespundã cel mai bine opþiunilor de duratã de transport rãmase, reducând deºeurile de produs în timpul transportului ºi asigurând coerenþa produsului în magazin. Variaþiile calitãþii alimentelor ºi durata de pãstrare rãmasã sunt calculate automat din datele privind condiþiile de mediu acumulate, cum ar fi temperatura ºi variaþiile duratei de valabilitate, care sunt apoi utilizate de software-ul de gestionare a depozitului, pentru a se potrivi cu variaþia duratei de depozitare la rotaþia inventarului, rutare ºi manipulare specialã. Din pãcate, din cauza lipsei sistemelor automate de captare a datelor ºi a calculului duratei de valabilitate, acest concept mult mai eficient a gãsit foarte puþine aplicaþii practice pânã în prezent.

Utilizarea containerelor inteligente O altã soluþie ar fi utilizarea conteinerelor inteligente. Încã de la începutul anului 2004, la Universitatea din Bremen s-a dezvoltat o abordare paralelã de integrare a tuturor sistemelor electronice necesare ºi a sistemului de decizie într-un container frigorific, ”inteligent”. Primele teste au început în 2008. Un nou proiect, finanþat de Ministerul Federal al Educaþiei ºi Cercetãrii din Germania ºi 22 de parteneri industriali, a fost iniþiat în 2010 ºi finalizat în iunie 2013, cu scopul de a furniza un prototip pe scarã largã ºi de a efectua teste pe teren, pentru diferite produse alimentare. Sistemul general al ”containerului inteligent” constã într-o reþea de senzori fãrã fir instalaþi în interiorul sãu, pe suprafaþa paleþilor alimentari, pentru a monitoriza abaterile de temperaturã ºi alþi parametri; o unitate de supraveghere a transportului de marfã, instalatã în interiorul containerului pentru a evalua datele mãsurate ºi a calcula o predicþie a duratei de valabilitate pentru mãrfurile transportate; o unitate telemetricã pentru comunicaþii externe cãtre sistemul global de comunicaþii mobile (GSM) sau reþele de satelit; ºi un server la distanþã pentru accesul ºi integrarea în bazele de date ale companiei. Însã, astfel de conteinere sunt foarte scumpe, deocamdatã.

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

75


D E PO ZITARE, F RIG, TRA NS PO R T Verificarea ºi gestionarea temperaturii În absenþa lor, pierderile se pot diminua ºi pe alte cãi. Primul pas în crearea unui lanþ rece cu pierderi minime este acela de a evita manipularea defectuoasã sau neatentã a alimentelor. Într-un lanþ tipic, monitorizat de înregistratorii de mediu, se poate observa o combinaþie de incidente, cum ar fi variaþiile semnificative de temperaturã. De exemplu, puþin înainte de rãcire ºi înainte de încãrcarea produsului în recipientul de transport, ºoferii de camioane opresc unitatea de rãcire peste noapte, pentru a economisi combustibil ºi personal, în diferite puncte din lanþul rece, având instrucþiuni diferite cu privire la setãrile ideale de temperaturã pentru produs. Acest lucru este greºit. Monitorizarea continuã a temperaturii de la producãtor, la comerciant cu amãnuntul este o condiþie prealabilã pentru reducerea pierderilor, dar va dezvãlui ºi astfel de greºeli evidente. O analizã sistematicã a performanþei proceselor lanþului poate fi efectuatã prin evaluarea acestuia conform unui indice standardizat, cum ar fi indicatorul de calitate a lanþului rece (CCQI). Acesta include factori precum instruirea personalului, vârsta echipamentului, existenþa ºi adecvarea programelor de întreþinere, întreþinerea igienicã, mãsurarea ºi înregistrarea manualã sau automatã a temperaturii ºi existenþa planurilor de rãspuns în caz de urgenþã. Metode de tratare dupã recoltare sau fabricare În prezent, sunt disponibile diferite metode de tratare post-recoltare sau fabricare, pentru a prelungi durata de conservare a alimentelor, în funcþie de tipul de produs. Acestea includ tratamente unice, cum ar fi cãldurã, iradiere, substanþe chimice ºi gaze cu etilenã sau iniþierea ori blocarea proceselor de maturare, tratamentul cu ozon ºi plasmã etc. Tratamentele gazoase sunt aplicate în mod continuu, prin menþinerea condiþiilor atmosferice modificate sau controlate cu CO2 ºi O2, în recipiente sau depozite special echipate. Ambalarea fructelor în pelicule cu permeabilitate la gaz poate fi aplicatã ºi pentru a crea atmosfera doritã, fie prin auto-respiraþie, fie prin introducerea atmosferei în spaþiul capului de ambalaj înainte de etanºare. Aceste tratamente, în combinaþie cu un control adecvat al temperaturii, reprezintã baza pentru menþinerea calitãþii ºi reducerea incidenþei degradãrii. Supravegherea continuã a temperaturii ºi calitãþii Îmbunãtãþirea proceselor de recoltare imediatã, cum ar fi pre-rãcirea ºi ambalarea, bazatã pe o cartografiere a temperaturii unice, ar putea aduce beneficii mai mari, decât o implementare mai sofisticatã a rotaþiei stocurilor bazate pe durabilitate. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul cã, atunci când cele mai bune practici sunt identificate ºi implementate, existã variaþii inevitabile ale manipulãrii post-recoltare, datoritã vremii, ofertei de vârf cu forþã de muncã limitatã, etc. Din cauza variaþiilor inevitabile ale unora dintre procesele cu lanþ rece, colectarea datelor cu privire la timp ºi temperaturã, împreunã cu un calcul automatizat al variaþiei pierderilor de valabilitate, vor continua sã genereze beneficii semnificative ale procesului în timp real, reducând în acelaºi timp pierderea de depozitare. Pentru a menþine procesul cât mai eficient, este necesar un audit continuu, bazat pe datele curente ºi cele trecute privind temperatura ºi calitatea. Mai mult, variaþiile de valabilitate, la depozitare, cauzate de evoluþiile biologice naturale, nu pot fi evitate. Aceste abateri inevitabile ar trebui tratate prin mãsuri dinamice, ºi anume: supravegherea calitãþii inteligente, rotaþia inteligentã a stocurilor sau reatribuirea livrãrilor. 76

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

77


78

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017


Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

|

79


Testo: expertul tãu

în siguranþa alimentarã

Timp de mai multe decenii, instrumentele ºi soluþiile de mãsurare produse de Testo au fost utilizate pe întregul lanþ alimentar, echipamentele fiind indispensabile pentru asigurarea calitãþii în restaurante, bucãtãrii mari, firme de catering ºi producþia de alimente. Prin cooperarea strânsã cu clienþii noºtri ºi colectarea informaþiilor despre nevoile acestora de mãsurare, am ajuns la concluzia cã în lumea noastrã tot mai dinamicã mãsurãrile precise nu mai sunt suficiente. Din ce în ce mai mult se pune accent pe nevoia unui sistem complex de management al calitãþii care sã facã munca managerilor de calitate mai uºoarã, mai sigurã ºi mult mai eficientã. Din acest motiv ºi deoarece ºtim cã documentarea manualã implicã unele riscuri ºi necesitã mult timp ºi bani, am

dezvoltat împreunã cu experþii din lanþurile de restaurante internaþionale soluþia de management al calitãþii testo Saveris Restaurant, ce combinã o tehnologie flexibilã de mãsurare cu un software intuitiv ºi cu servicii individuale complet optimizate. Utilizarea acestui sistem asigurã conformitatea cu reglementãrile în vigoare, creºterea calitãþii ºi reducerea costurilor zilnice. testo Saveris Restaurant - Soluþia dumneavoastrã personalizatã ce combinã

software-ul intuitiv cu tehnologia de mãsurare precisã ºi serviciile complete are urmãtoarele avantaje:

Cu ajutorul software-ului intuitiv puteþi transpune rapid în format digital manualele de calitate tipãrite, sã le actualizaþi în mod centralizat ºi sã le distribuiþi cãtre întregul lanþ de restaurante foarte simplu, doar prin apãsarea unui buton.

Gestionarea ºi documentarea tuturor valorilor mãsurate ºi proceselor relevante pentru calitate se pot face cu ajutorul unei tablete, smartphone sau PC, iar alarmele rapide (inclusiv prin e-mail sau SMS) ºi mãsurile corective

integrate previn erorile de naturã umanã ºi vã garanteazã intervenþia în timp util. Configurarea sistemului este personalizatã, cu funcþii de analizã ºi raportare specifice activitãþilor dumneavoastrã.

• Integrarea digitalã a manualului calitãþii. • Monitorizarea automatã a temperaturilor, ce înlocuieºte verificãrile punctuale la faþa locului. • Alarme rapide ºi mãsuri corective integrate în cazul nerespectãrii parametrilor impuºi sau a depãºirii valorilor limitã.

Tehnologia de mãsurare precisã vã oferã flexibilitate în operare prin combinarea rapidã a mânerului multifuncþional cu una din sondele robuste, valorile mãsurate fiind transmise wireless la unitatea centralã. Astfel, toþi parametrii critici dintr-un restaurant sunt mãsuraþi, condiþiile de depozitare fiind ºi acestea monitorizate eficient cu ajutorul înregistratoarelor de date. Planificarea individualã a întregului proiect, instalarea, asistenþa tehnicã, service-ul sau etalonarea sistemului testo Saveris Restaurant demonstreazã cã Testo este capabil sã ofere servicii complete integrate într-un sistem inteligent, dezvoltat pentru a uºura ºi eficientiza munca zilnicã în industria alimentarã. Dacã doriþi sã vã asiguraþi cã legislaþia ºi reglementãrile aplicabile companiei dumneavoastrã sunt integrate în mod transparent în procesul de lucru, cã alimentele sunt pregãtite în mai multã siguranþã iar verificãrile de calitate sunt realizate mai eficient ºi în acelaºi timp sã reduceþi considerabil costurile, experþii noºtri vã stau la dispoziþie la numãrul de telefon +40 264 202170 sau la adresa de e-mail info@testo.ro pentru consultanþã în alegrea unei soluþii potrivite pentru aplicaþia dumneavoastrã.

80

|

Infoaliment Magazin • Nr. 28 | octombrie 2017

Infoaliment  
Infoaliment  

Revista infoaliment Magazin

Advertisement