__MAIN_TEXT__

Page 1


CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

1


CAPITOL SCURT

CUPRINS Index alfabetic al firmelor din catalog ............................................................................ 6 1. PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE ....................................................... 20 proiectare, arhitecturã, urbanism, design, software, topografie, geodezie, geotehnicã, cadastru, laborator de construcþii, consultanþã în construcþii, dirigenþie ºi management de ºantier, acreditãri, certificãri, audit, controlul calitãþii, protecþia mediului, audit energetic

2. ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE CONSTRUCÞII LEMN, TÂMPLÃRIE LEMN, MOBILÃ ................................................ 26 antreprenoriat, construcþii civile, industriale ºi agroindustriale, dezvoltator imobiliar, construcþii verzi, construcþii sere, construcþii în telecomunicaþii, servicii profesionale de mentenanþã imobile, construcþii ºi structuri din lemn, case lemn, tâmplãrie lemn, uºi ºi ferestre din lemn, lemn stratificat, tâmplãrie navalã, scãri lemn, semifabricate din lemn, tratarea ºi ignifugarea lemnului, europaleþi, ambalaje din lemn, cherestea, material lemnos, lemn de foc, brichete rumeguº, mobilã, feronerie, utilaje prelucrarea lemnului

3. CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII ...................... 35 construcþii ºi reþele edilitare, construcþii ºi reabilitãri drumuri, poduri, cãi feroviare, foraje, demolãri, fundaþii, excavaþii, perforare, tãiere ºi împuºcare beton, amenajarea teritoriului, hidroconstrucþii, infrastructurã, marcaje ºi indicatoare rutiere, semaforizãri

4. HALE, CONSTRUCÞII METALICE, CONFECÞII METALICE .................................... 42 hale industriale, construcþii ºi structuri metalice, staþii carburanþi, panouri ºi accesorii, corturi industriale fier forjat, inox, sisteme de depozitare ºi rafturi metalice, grãtare, plase, site, þesãturi metalice, metalizãri, prelucrãri mecanice, fasonare, ºtanþe, matriþe

5. IZOLAÞII, MATERIALE IZOLATOARE, ACOPERIªURI............................................. 50 izolaþii (hidroizolaþii, termoizolaþii, fonoizolaþii), hidroizolaþii cu membrane PVC, materiale izolatoare, acoperiri speciale (protecþii anticorozive, tratãri suprafeþe, protecþie catodicã), etanºãri, expertize termoviziune, protecþii la foc, vopsire în câmp electrostatic, protecþii suprafeþe, sisteme de acoperiºuri, învelitori, coºuri de fum, ferestre de mansardã, jgheaburi ºi burlane, trape de fum ºi luminatoare, alte materiale specifice

6. INSTALAÞII ELECTRICE,MATERIALE ELECTRICE, INSTALAÞII CLIMATIZARE, VENTILAÞIE.................................................................. 55 lucrãri de instalaþii ºi reþele electrice, automatizãri, automatizarea clãdirilor (BMS), montaj instalaþii electrice, materiale electrice, surse ºi corpuri de iluminat, echipamente de joasã, medie ºi înaltã tensiune, climatizare, ventilaþie, instalaþii frig, camere curate, umidificatoare, dezumidificatoare, purificatoare, tubulaturã ºi accesorii, perdele de aer, materiale specifice, piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate

7. INSTALAÞII IN CONSTRUCÞII .................................................................................... 66 instalaþii industriale, instalaþii sanitare, termice, gaze, apã, canal, epurare, drenaj, filtrare, tratare apã, etanºãri, instalaþii energie neconvenþionalã (solarã, geotermalã, eolianã etc), materiale specifice (pompe, þevi, conducte, tuburi, robineþi, fitinguri, vane, armãturi, racorduri etc), hidranþi ºi instalaþii pentru stingerea incendiilor, rezervoare, fose septice, biotehnologie

2

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT

8. TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, UTILAJE SPECIFICE DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI.........................................................................................75 tâmplarie AL, PVC, pereþi cortinã, uºi ºi ferestre, faþade, placãri faþade, paneluri, rulouri, obloane, grilaje, plase antiinsecte, furnizor de profile PVC ºI aluminiu, sticlã, prelucrare sticlã, decoraþiuni din sticlã, vitralii, oglinzi, mobilier sticlã, lustere, geam, geam termoizolant, uºi de interior din sticlã, geam securizat, folii pentru geamuri, utilaje pentru tâmplãrie AL, PVC, sticlã, feronerie, accesorii ºi materiale specifice pentru tâmplarie, profile AL, PVC, oþel, jaluzele, rolete textile, copertine, marchize, tende, brissoleil, storuri, perdele, galerii, componente ºi accesorii montaj

09. MATERIALE DE CONSTRUCÞII ..............................................................................85 depozite, baze de aprovizionare, magazine bricolaj, produse metalurgice, tablã, sârmã, cuie, fier beton, profile, þevi metalice, plase, organe de asamblare, fibre de oþel, ciment, beton, mortare uscate, blocuri ceramice, cãrãmidã, BCA, BCU, dale, pavele, borduri, rigole, garduri, tuburi, stâlpi, prefabricate din beton, produse de carierã ºi balastierã, aditivi, var, pigmenþi, fibre de armare, piatrã naturalã, policarbonat

10. AMENAJÃRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU FINISAJE IN CONSTRUCÞII PARDOSELI, UTILAJE PENTRU PARDOSELI ......................................................97 amenajãri, finisaje, renovãri, restaurãri (case de epocã, lãcaºe de cult etc), placãri, tencuieli, compartimentãri, grãdinã, amenajãri peisagistice, locuri de joacã, piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate materiale ºi accesorii pentru amenajãri ºi finisaje, marmurã, granit, tavane, gips carton, tapet, cãrãmizi din sticlã, benzi adezive, gresie, faianþã, obiecte sanitare, fibrã de sticlã, baterii, cabine de duº, mobilier de baie, accesorii, lacuri, vopsele, grunduri, chituri, adezivi, diluanþi, tencuieli decorative, piatrã naturalã ornamentalã pardoseli industriale, PVC, flotante, betoane decorative, beton amprentat, beton polimer normal, beton polimer special, beton pictat reactiv, beton tiparit, beton elicopterizat, pardoseli epoxidice, covor piatrã naturalã, reconditionari pavaje, pardoseli sportive, speciale, utilaje specifice - parchet, mochetã, covoare

11. ECHIPARE ªI INTREÞINERE CLÃDIRI..................................................................103 sisteme ºi echipamente de prevenire, protecþie ºi stingere a incendiilor, sisteme de siguranþã, pazã, interfoane, alarme, supraveghere video, cablare structuratã, ascensoare, elevatoare, lifturi, trotuare ºi scãri rulante, porþi de garaj, industriale, rezidenþiale, porþi ºi bariere, uºi rezistente la foc, automatizãri sisteme centralizate de aspirare, servicii ºi produse pentru curãþenie, accesorii, dezinsecþie, dezinfecþie ºI deratizare, vidanjare, desfundãri canalizãri, administrare ºi mentenanþã imobile, tratare piatrã naturalã, alpinism utilitar

12. ORGANIZARE DE ªANTIER ..................................................................................113 containere, cabine modulare, spaþii cazare, toalete ecologice, schele, cofraje, popi, împrejmuiri, platforme ºi ascensoare de ºantier, sprijiniri pentru sãpãturi

13. SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE ...........................................119 scule, unelte, echipamente, dispozitive pentru sudurã, debitare, ºlefuire, gãurire, prindere, fixare, finisaje umede, tencuit, aparaturã de mãsurã ºi control, consumabile ºi piese de schimb, abrazive, grupuri electrogene, acumulatori, compresoare, perii industriale, echipamente de protecþie ºI lucru

14. UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI ..........................................123 utilaje nivelare, compactare, utilaje sãpare, încãrcare, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrãri speciale de fundaþii, foraje, echipamente terasiere, utilaje de mixare, utilaje de manipulare a încãrcãturilor, utilaje de demolare, utilaje de transport, echipamente betoane, echipamente lucrãri rutiere, utilaje de carierã ºi miniere, utilaje lucru la înãlþime, utilaje forestiere, utilaje reciclare deºeuri, utilaje portuare, poduri rulante, consumabile ºi piese de schimb, echipamente hidraulice ºi pneumatice, furtunuri, benzi transportoare, motoare, transmisii, cãi de rulare, cupe, transporturi în construcþii, transporturi agabaritice, service, carosãri auto, transporturi navale, mutãri, piese de schimb, lubrifianþi, filtre, camioane, autoutilitare, soluþii pentru spãlãtorii auto, echipamente vehicule comerciale

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

3


CUPRINS

instalații sanitare

pag 67

Idei inovatoare în designul băilor

FERONERIE

pag 81 DRUMURI

pag 40

Tendințe emergente în industria sistemelor de închidere

Construcția de autostrăzi, motiv de dezamăgire pentru români PRELUCRAREA METALELOR

pag 43 Cum afectează condițiile ambientale funcționarea mașinilor-unelte?

Materiale de construcții

pag 86 Utilizarea materialelor reciclate în construcții MATERIALE ELECTRICE

pag 56 Materialele viitorului și fotosinteza energiei solare

4

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


EDITORIAL Ilie Stoian

FINISAJE

98 Modelarea viitorului în finisajele imobiliare

Protecție și stingere a incendiilor

pag 104 Reducerea riscului de incendiu în clădiri

Criza forþei de muncã în construcþii se va accentua Despre cum s-au derulat afacerile în zona construcþiilor, în anul 2018, ºtim cu toþii. De altfel, o imagine de ansamblu puteþi avea ºi lecturând articolul din rubrica noastrã, Sinteza. Oricum, pe scurt, putem spune cã, în ciuda absenþei investiþiilor în infrastructurã, doar pe baza celor private, constructorii au avut ºi au de lucru din plin. Însã, cu cine? Iatã, aceasta este o problemã gravã, o problemã care nu ºi-a gãsit rezolvare, care s- agravat ºi care se va accentua ºi în viitor. Cauzele sunt multiple. Pe de o parte, companiile de construcþii din România au profitat o bunã perioadã de timp de costul scãzut al forþei de muncã. Însã, oamenii ºi, în primul rând, cei bine pregãtiþi, au ales o altã cale, mânaþi de câºtiguri mai mari, mult mai mari, în strãinãtate, dar ºi, pe mãsurã ce viaþa de zi cu zi din România s-a deteriorat, mânaþi ºi de condiþiile de trai ºi sociale din alte þãri. Pe de altã parte, la nivel de sistem, guvernamental ºi social, s-au fãcut greºeli majore. Aºa se întâmplã cã, acum, companiile de construcþii aleargã dupã muncitori, dar de unde sã-i iei? E drept, la final de an, Guvernul a creeat unele facilitãþi, acum putânduse oferi cu mai mare lejeritate un salariu de 3.000 de lei, brut. Ajunge aceastã sumã? Unii antreprenori, care duc dorul muncitorilor, ar spune cã, da, pentru cã omul rãmâne acasã, lângã familia lui, nemaiplãtind o chirie mare, în euro, nemaiavând un cost mare al vieþii. Însã, comparaþi o leafã brutã de 3.000 de lei, cu un venit mediu de 1.500 de euro, venit care, potrivit hãrniciei constructorilor români poate ajunge uºor sã depãºeascã 2.000 de euro sau chiar mai mult. La aceastã sumã, adãugaþi o realã protecþie la locul de muncã ºi socialã, sisteme medicale care chiar funcþioneazã, o viaþã pe care aceia care ºi-au (re)început-o în þãri din Occident, pentru ei ºi familiile lor, e mult mai favorabilã, decât în România, ºi veþi realiza iute cã problema va rãmâne.

POLITICI ENERGETICE

pag 120

Oportunitãþi de stocare a energiei electrice

Apoi, luaþi în calcul ºi ultimele sondaje, care spun cã în urmãtorii cinci ani, din România vor mai emigra în Vest încã vreo 3,4 milioane de cetãþeni, dintre care, majoritatea covârºitoare NU se vor mai întoarce aici, decât, cel mult, dupã pensionare. Rezolvarea? Muncitori din strãinãtate, din þãri mai sãrace ca a noastrã, muncitori care se dovedesc a fi mai conºtiincioºi decât conaþionalii care încã mai lucreazã pe ºantierele patriei. Cine e de vinã pentru aceastã situaþie? Nu mai conteazã. Sau, dacã vom sta sã identificãm vinovaþii, nu am face-o decât pentru ca, peste câteva zeci de ani, sã nu mai avem astfel de probleme. Dar, tare ne e cã nu vom reuºi. Aºadar, angajaþi din Vietnam, India, Turcia, Pakistan, cã altã cale nu e.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

5


INDEX COMPANII

CONTAS SERV ...............................................84 CUSTOM DOORS ..........................................108 DARTECH L&L ................................................78 DD UTIL CONSTRUCT ..................................115 DEOCON .........................................................94

A’93 BIROU DE ARHITECTURA .....................22

DEPOZITUL MATERIALE TECHNOINSTAL.......74

ADAL EGAL ....................................................96

DIOTECH ........................................................96

AG SYSTEMS & EQUIPMENT .........................58

DON CONSTRUCTION CHEMICALS ................90

AGISFOR ................................................ 37,139

DRACEBA HIDRA..........................................136

AHIL F& M .....................................................59

DRUM SERV ...................................................39

AIA BIROU DE ARHITECTURA ........................23

DRUPO ...........................................................41

ALEX TRANS ................................................139

CONSTRUCT CONTAINER ............................116

AMARI ROMANIA ...........................................49

ELECTRA INSTAL .........................................139

ARM GRUP FEROVIAR ....................................38

ELEKTRA 2000 ..............................................64

APATOR .........................................................64

EMI INTERNATIONAL ............................ 30, 107

ARCA LABORATOR ........................................25

ENERIA ...........................................................57

ARHIGRAF ......................................................25

EUROMACARALE .........................................137

ASCENSO .....................................................136

EVY VAL .........................................................53

AUSTING COM .............................................111

FIORD .............................................................60

BALBET BRADESTI ........................................94

FIROS ..................................................... 88,128

BALEAR IMPORT EXPORT ..............................80

FRAMEWORKS ...................................... 45, 117

BENCOMP ...................................................101

GENERAL FITTINGS TRADE............................69

CDP ACCESS ................................................129

GEOTEC CONSULTING ...................................22

CIPRIBON .......................................................80

GLAR CONSTRUCTII INDUSTRIALE ................32

CON CASA .....................................................33

GLULAM .........................................................31

CON METAL ...................................................39

GPM METAL INOX ..........................................49

CONS-CO ........................................................24

HOERBURGER ................................................65

CONSMARK CONSTRUCT ..............................29

HYDROPROOF ...............................................54

CONSTRUCTII ERBASU ..................................33

INDAGRA .....................................................110

6

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


INDEX ALFABETIC

INGEMAX CRAME ..........................................49

SAMAS 2000 ...............................................131

INSTAL GROUP ..............................................73

SITOS .............................................................46

INTERCOM TOPAZ .........................................83

SOUDAL .........................................................52

INTERMAX ....................................................84

SSAB AG ........................................................47

JETRUN..........................................................65

STACO ROMANIA...........................................48

JUTRA............................................................48

START TEHNOLOGIC CONSULT .....................99

LIBRA IMPEX..................................................38

STEFANI POOL TECHNOLOGIC .....................102

LIMAVORA ...................................................109

SYRINX ..........................................................71

LIO -METAL .............................................. 83,95

TACO IMPEX ..................................................34

LIXLAND CRANE ..........................................137

TECHNO DOPO TOTAL ...................................95

M&A FRIGOCLIMA .........................................61

TECHNOLOGY PROMOTION..........................122

MAHAG CONSTRUCT .....................................96

THERMOSTAHL ROMANIA

METREM BECLEAN ........................................92

SISTEME TERMICE.........................................74

MIRON CONSTRUCT ......................................33

TRANSILVANIA MIX TRADE .........................118

MIRU CONSTRUCT.........................................84

TUPAL IMPEX ................................................72

NETKONZEPT SERV .....................................112

TUSCHER & MILAS ......................................132

PANCO ...........................................................33

UNIEL SERV ....................................................57

PAN RIZ .........................................................39

UNILIFT SERV...............................................133

PESIT ROM.....................................................73

UNIVERSAL SPEDITION ................................138

POLTERGEIST ................................................70

UV SERVICE....................................................34

PRODMEC ....................................................139

VENISE INTERNATIONAL PRODUCTION .........79

PRODUCTIE GARO..........................................91

WASSERTECH ..................................... 126, 127

ROCATIL PIESE DE SCHIMB .........................130

WEDECOR TECH .............................................74

RODALI CARGO ............................... COPERTA 4

ZINCHERIA .....................................................93

INFOGROUP MEDIA INVEST SRL B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21; Email: office@infogroup.ro

Marketing&Publicitate: INFOGROUP MEDIA INVEST SRL

Distribuþie

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei infoCONSTRUCT aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL.

infoCONSTRUCT este o publicaþie gratuitã, destinatã specialiºtilor din domeniul construcþiilor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a publicaþiei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

7


ªTIRI

INSSE: Construcþiile de locuinþe în T3 2018 În trimestrul III 2018 au fost date în folosinþã 17363 locuinþe, în creºtere cu 1048 locuinþe, faþã de trimestrul III 2017. În perioada 1.I-30. IX.2018 au fost terminate 40378 locuinþe, în creºtere cu 1006 locuinþe, faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent. Pe medii de rezidenþã, în trimestrul III 2018, cele mai multe locuinþe au fost construite în mediul urban (62,4%). Repartiþia pe fonduri de finanþare a locuinþelor terminate relevã faptul cã, în trimestrul III 2018, faþã de trimestrul III 2017, numãrul locuinþelor terminate a crescut atât din fondurile private cât ºi din fondurile publice cu 882 de locuinþe, respectiv cu 166 locuinþe. Distribuþia în profil regional evidenþiazã o creºtere a numãrului locuinþelor terminate, înregistratã în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Bucureºti–Ilfov (+606 locuinþe), Centru (+441), Sud–Vest Oltenia (+409), Nord– Est (+207) ºi Sud–Muntenia (+98). Scãderi au avut loc în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Sud–Est (-406 locuinþe), Nord–Vest (-275) ºi Vest (-32 ). Perioada 1.I-30.IX.2018 faþã de 1.I-30.IX.2017 În perioada 1.I-30.IX.2018 au fost date în folosinþã 40378 locuinþe, în creºtere cu 1006 locuinþe, faþã de perioada 1.I-30.IX.2017. Pe medii de rezidenþã, în perioada 1.I-30.IX.2018, cele mai multe locuinþe au fost date în folosinþã în mediul urban, ca pondere reprezentând 58,3% din total. Repartiþia pe surse de finanþare a locuinþelor terminate relevã faptul cã, în perioada 1.I-30.IX.2018, faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent, a crescut numãrul locuinþelor realizate din fonduri private cu 1283 locuinþe, iar numãrul locuinþelor realizate din fonduri publice a scãzut cu 277 locuinþe.

Distribuþia în profil regional pune în evidenþã o creºtere a numãrului de locuinþe terminate, în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord–Vest (+725 locuinþe), Sud–Vest Oltenia (+435), Vest (+268), SudMuntenia (+212) ºi Centru (+148). Scãdere a numãrului de locuinþe terminate s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Bucureºti–Ilfov (-402 locuinþe), Nord–Est (-351) ºi Sud-Est (-29). În decembrie 2018, vânzãrile de imobile au scãzut drastic În luna decembrie 2018, au fost vândute, la nivelul întregii þãri, 36.190 de imobile, cu 22,2% mai puþine (-10.323) faþã de luna noiembrie, potrivit datelor transmise vineri de Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã (ANCPI). Numãrul caselor, terenurilor ºi apartamentelor care au fãcut obiectul contractelor de vânzare-cumpãrare, la nivel naþional, în luna decembrie a acestui an este cu 19.784 mai mic faþã de perioada similarã a anului trecut. Cele mai multe vânzãri de imobile au fost înregistrate, în luna decembrie 2018, în Bucureºti-6.724, Ilfov-3.891, Timiº-2.101. Judeþele cu cele mai puþine imobile vândute în aceeaºi perioadã sunt Gorj-152, Olt-146, Tulcea-140. Numãrul ipotecilor, la nivel naþional, în luna decembrie 2018, a fost de 21.278, cu 3.593 mai mic faþã de luna decembrie 2017. Cele mai multe operaþiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecutã, în Bucureºti – 4.981, Ilfov – 1.378, Cluj – 1.362. La polul opus, se aflã judeþele Caraº Severin ºi Mehedinþi – 71, Covasna – 70, Sãlaj – 58. Judeþele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a douãsprezecea lunã din 2018 sunt Timiº – 599, Dâmboviþa – 590, Arad – 388.

INSSE: Autorizaþiile de construire eliberate în luna noiembrie 2018 În luna noiembrie 2018, s-au eliberat 3240 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în scãdere cu 12,6% faþã de luna octombrie 2018 ºi cu 4,2%, faþã de luna noiembrie 2017. În perioada 1.I – 30.XI.2018, s-au eliberat 39960 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 2,8%, faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent. Noiembrie 2018 comparativ cu octombrie 2018 În luna noiembrie 2018 s-au eliberat 3240 autorizaþii pentru construirea de clãdiri rezidenþiale, din care 66,9% sunt pentru zona ruralã. Distribuþia în profil regional evidenþiazã o scãdere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale de 465 autorizaþii, reflectatã în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-103 autorizaþii), Nord-Vest (-92), Centru (-85), BucureºtiIlfov (-45), Sud-Est ºi Sud-Vest Oltenia (-44 fiecare), Nord-Est (-42) ºi Vest (-10). Noiembrie 2018 comparativ cu noiembrie 2017 În luna noiembrie 2018 faþã de aceeaºi lunã a anului precedent, se remarcã o scãdere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (-143 autorizaþii), scãdere reflectatã în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Bucureºti-Ilfov (-257 autorizaþii), SudMuntenia (-31) ºi Sud-Vest Oltenia (-20). Creºteri au fost în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+58 autorizaþii), NordEst (+57), Sud-Est ºi Centru (+21 fiecare) ºi NordVest (+8). Perioada 1.I – 30.XI.2018 comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2017 În perioada 1.I – 30.XI.2018 s-au eliberat 39960 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 2,8% faþã de perioada 1.I – 30.XI.2017. Creºteri s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+418 autorizaþii), Sud-Vest Oltenia (+380), Vest (+316), Sud-Est (+296), Centru (+146) ºi Nord-Vest (+134). Scãderi au fost în regiunile de dezvoltare Bucureºti-Ilfov (-442 autorizaþii) ºi Nord-Est (-167).

8

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ªTIRI

CBRE asigurã Managementul de Proiect pentru Revera Medical City CBRE, liderul mondial ºi naþional pe piaþa de consultanþã imobiliarã, este managerul de proiect al Revera Medical City, dezvoltat de Grupul Enayati. Proiectul va fi cel mai mare centru medical privat din România ºi va include o unitate ultramodernã pentru îngrijire medicalã, un centru rezidenþial pentru vârstnici ºi un spital destinat afecþiunilor din sfera oncologicã ºi recuperãrii în urma acestora. Complexul va avea o suprafaþã construitã de 35.000 m² ºi va include trei clãdiri cu subsol comun, situate în zona Bãneasa din Bucureºti. CBRE va asigura managementul de proiect ºi controlul costurilor pe toatã perioada construcþiei, a cãrei duratã este estimatã la circa doi ani. Finalizarea complexului medical este prognozatã pentru 2020. Echipa de consultanþi CBRE implicatã în acest proiect este coordonatã de Gabriel Balaban, Head of Building Consultancy, cu o experienþã de peste 20 de ani în industria imobiliarã ºi în construcþii, ºi îi are în componenþã pe Adrian Marcu (Senior Project Manager) ºi Costin Bors (Site Project Manager). ”Suntem onoraþi sã jucãm un rol important în apariþia pe piaþa autohtonã a celui mai mare ºi mai complex centru medical privat. România are o nevoie acutã de investiþii în zona medicalã, iar Revera Medical City va fi un complex medical de top. Este un proiect extrem de ambiþios, cãruia echipa CBRE îi va face faþã cu succes, datoritã know-how-ului echipei de profesioniºti experimentaþi în management de proiect atât pe piaþa localã, cât ºi la nivel internaþional. În afarã de încrederea pe care ne-o dau proiectele de anvergurã pe care leam derulat pânã acum în România, suntem nerãbdãtori sã contribuim la construirea unui centru care va ajuta atât bolnavii de cancer,

cât ºi bãtrânii din Bucureºti, dar ºi din þarã”, a declarat Gabriel Balaban, Head of Building Consultancy al CBRE Romania. Rolul CBRE în dezvoltarea Revera Medical City vizeazã o arie largã de activitãþi, de la organizarea selecþiei ºi contractarea antreprenorului general, urmãrirea derulãrii construcþiei, pânã la verificarea respectãrii calitãþii lucrãrilor din punct de vedere tehnic ºi gestionarea bugetului, în scopul de a aduce economii importante, dar fãrã a afecta calitatea sau specificaþiile iniþiale ale proiectului (valueengineering). ”Revera Medical City este un proiect gândit sã revoluþioneze piaþa medicalã din România, cel puþin în domeniul îngrijirii vârstnicilor. Suntem conºtienþi de provocãrile pe care le aduce cu sine construirea unui centru medical de o asemenea anvergurã, aºa cã obiectivul nostru a fost sã atragem alãturi de noi parteneri de top. Colaborarea cu CBRE ne va aduce cu siguranþã rezultatele scontate”, a declarat Dan Doroftei, Director de Dezvoltare al Revera Medical City.

CBRE deruleazã servicii de management de proiect ºi control al costurilor pe segmentele de birouri, retail, industrial ºi rezidenþial. Printre cele mai importante nume din portofoliul diviziei locale de management de proiect se numãrã: Sun Plaza (faza iniþialã a extinderii), Airbus Helicopters (fabrica de elicoptere de la Braºov), ThyssenKrupp Bilstein (unitate de producþie pentru amortizoare de autovehicule, în judeþul Sibiu) sau Kimball Electronics (fabricã de sisteme electronice, în Timiºoara). În ultima periodã, CBRE s-a ocupat de proiecte spectaculoase de amenajare de spaþii de birouri cu suprafeþe mari (4.000 m2 sau 8.000 m2 ) în clãdiri ale unor dezvoltatori ca Skanska (Campus 6), CA Immo (Orhideea Towers), Forte Partners (The Bridge) ºi mulþi alþii. Compania a desfãºurat servicii de audit tehnic (technical due-diligence) al clãdirilor, precum ºi de management de proiect ºi control al costurilor pentru London Stock Exchange Group, Johnson&Johnson, Misys/ Finastra sau Schlumberger.

Aplast prognozeazã stagnarea Aplast, compania care deþine douã fabrici în România, una pentru tâmplãrie PVC ºi una pentru tâmplãrie de aluminiu, prognozeazã o stangare a pieþei construcþiilor, în condiþiile în care doar divizia de PVC a avut vânzãri de 16 mil. euro în 2018. Cu toate dificultãþile prognozate pentru anul 2019, producãtorul de uºi ºi ferestre Aplast, deþinut de fondul de investiþii EMSA Capital, va pune în funcþiune pânã la sfârºitul lunii aprilie echipamente pentru producþie în valoare de 250.000 de euro. ”Vor fi investiþii în linii de producþie PVC ºi estimãm sã le punem în funcþiune în martie-aprilie 2019. Pentru anul 2018, estimãm o cifrã de afaceri de 16 milioane de euro pentru vânzãrile de PVC”, spune Du-

mitru Þurcanu, CFO al Aplast. Compania are douã fabrici, la Ceptura (judeþul Prahova), unde produce tâmplãrie PVC, ºi la 1 Decembrie (judeþul Ilfov), în care produce tâmplãrie de aluminiu. Capacitatea totalã de producþie este de 25.000 de ferestre pe lunã. Ambele fabrici sunt operate prin firma Aplast Wood Industry.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

9


ªTIRI

Cromwell Evan Global: Ordonanþa 114 creºte costurile angajatorilor Ordonaþa 114 impacteazã direct industria construcþiilor, aducând avantaje fiscale angajaþiilor, însã ºi o creºtere de costuri pentru angajatori, subliniazã compania Cromwell Evan Global, o firmã care activeazã în domeniul fiscalitãþii ºi consultanþei în afaceri. Conform specialiºtilor CEG, companiile care au între 50 ºi 800 de angajaþi vor avea o creºtere a costurilor de 5-7%. Societãþile comerciale cu acelaºi numãr de salariaþi ºi ponderea celor care primesc salariul de bazã minim brut pe economie de 60%, vor avea creºteri de costuri de 12-15%. În acelaºi timp, firmele cu 50-800 de angajaþi, unde ponderea celor care primesc salariul de bazã minim brut pe economie este de 80%, vor înregistra o creºtere a costurilor de 24% pânã la 28%. Oana Motoi, Managing Partner Cromwell Evan Global afirmã: ”Ordonanþa 114 aduce beneficii fiscale angajaþilor, însã în ce mãsurã vor putea susþine angajatorii acelaºi numãr de locuri de muncã pe care îl puteau suþine pânã la 31 decembrie 2018? Este mãsura cu adevãrat beneficã economiei într-o industrie în care practica a arãtat cã profitabilitatea societãþilor este curpinsã între 5 ºi 10% din cifra de afaceri? Taxele plãtibile statului, aferente contractelor de muncã ce urmeazã sã intre sub incidenþa noii prevederi legis-lative se vor diminua cu un procentaj cuprins între 35 ºi 50%, sunt de pãrere specialiºtii CEG. Însã, aceste taxe sunt cu preponderenþã datorate de angajat, nu de angajator. Conformul Balanþei Forþei de Muncã publicatã de Institutul Naþional de Statisticã la 1 ianuarie 2018, Romania avea aproximativ 700.000 de muncitori în industria construcþi-

ilor, aceºtia deþinând fie contract individual de muncã, fie contract de liber profesioniºti. Comunicatul Cromwell menþioneazã: Dacã, teoretic, 300.000 dintre aceºtia ar putea beneficia de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% ºi restul beneficiilor aplicabile la contribuþiile medicale ºi ar fi plãtiþi în baza unui contract individual de muncã cu salariul de bazã minim brut pe economie: -Va exista o creºtere a puterii de consum de 212% în economie -Se va diminua suma încasatã la bugetul de stat cu un procent de 22% (aproximativ 55.092.000 lei) aferent celor 300.000 de contracte de muncã. Ca rãspuns la întrebarea în ce mãsurã este beneficã noua mãsurã pentru angajatori, scenariul nu pare unul favorabil. Practic, fãrã o creºtere a veniturilor, pentru a supravieþui, aceste companii se vor vedea în situaþia de a-ºi restructura integral modelul de business, prin diminuarea de costuri, concomitent cu creºterea preþurilor ºi tarifelor. În situaþia favorabilã în care noul cadru legislativ va da rezultatele scontate, veniturile la bugetul de stat ar putea creºte prin acumularea de noi taxe ºi impozite, iar impactul ar putea fi unul favorabil pentru economie, în funcþie de numãrul de oameni atraºi. Însã, în opinia specialiºtilor citaþi, societãþile comerciale se vor afla tot în situaþia de a-ºi reorganiza integral modelul de business, deoarece, o creºtere a numãrului de angajaþi nu poate fi susþinutã fãrã o creºtere a numãrului de proiecte ºi o ajustare corespunzãtoare a preþurilor faþã de clienþi.

ANCPI: În 2018 au fost înregistrate 500.000 de imobile (Comunicat) Agenþia Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã (ANCPI) a anunþat cã, în anul 2018, a înregistrat peste 500.000 de imobile, cu peste 31% mai multe faþã de 2017. ANCPI a anunþat cã a accesat, anul trecut, fonduri europene pentru lucrãri de cadastru general, urmând ca 660 de comune din România sã fie cadastrate. Numãrul imobilelor înregistrate prin Programul naþional de cadastru ºi carte funciarã 2015-2023 (PNCCF), a ajuns la peste 1.165.000 ºi, tot anul trecut, ANCPI a eliberat online cel mai mare numãr de extrase de carte funciarã, aproape 500.000. Prin PNCCF, program susþinut de Guvernul României, toate proprietãþile sunt înregistrate gratuit pentru cetãþeni în Sistemul integrat de cadastru ºi carte funciarã. Lucrãrile de înregistrare sistematicã derulate în cadrul PNCCF sunt contractate de ANCPI sau de primãrii, la nivelul întregii unitãþi administrativ-teritoriale (UAT) sau la nivel de sector cadastral. Programul este finanþat din venituri proprii ale ANCPI ºi fonduri europene. La finalul anului 2018, din totalul de 3.181 UAT- uri din România, 59 de comune din 21 de judeþe erau cadastrate în proporþie de sutã la sutã, având o suprafaþã de peste 800.000 de hectare. La 31 decembrie 2018 erau în derulare lucrãri de înregistrare a imobilelor în 2.398 de UAT- uri, cu o suprafaþã de peste 5 milioane de ha. Din totalul de 9,57 de milioane de hectare de teren agricol care beneficiazã de subvenþii APIA, au fost înregistrate 3,72 de milioane de hectare (39%) ºi sunt în curs de contractare lucrãri de înregistrare sistematicã pentru încã aproximativ 4,10 milioane de ha (43%), cu termen de finalizare sfârºitul anului 2019, ceea ce reprezintã aproximativ 82% din totalul suprafeþei subvenþionate de APIA.

10

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ªTIRI

Suprafaþã extinsã cu 50.000 la Colosseum (Comunicat) Extinderea centrului comercial Colosseum, din nord-vestul Capitalei, reprezintã cea mai importantã dezvoltare de retail din Bucureºti din ultimii trei ani, perioadã în care puterea de cumpãrare la nivelul oraºului a crescut cu circa 20%. Proiectul va fi extins printr-un corp nou, cu o suprafaþã închiriabilã de aproximativ 20.000 de metri pãtraþi, care va fi destinatã în primul rând retailerilor de fashion & beauty (45%), leisure & entertainment (30%)

ºi food & beverage (12%), componente care vor întãri poziþia Colosseum pe piaþa de retail a Capitalei. În urma extinderii, proiectul Colosseum va ajunge la o suprafaþã comercialã de 54.500, fiind a doua cea mai mare schemã de retail din sectorul 1 al Bucureºtiului ºi a ºaptea la nivelul Capitalei, potrivit datelor Cushman & Wakefield Echinox, consultantul strategic pen-

tru închirierea spaþiilor din cadrul Colosseum. Bogdan Marcu, Partener, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox, a declarat: ”Densitatea de spaþii de retail modern la nivelul Bucureºtiului este sub media altor oraºe din þarã, în timp ce puterea de cumpãrare per capita este semnificativ mai ridicatã ºi a continuat sã creascã susþinut în ultimii ani, pe fondul majorãrii salariilor. În acest context, retailerii sunt într-o permanentã cãutare de noi oportunitãþi, iar extinderea Colosseum într-o zonã a Bucureºtiului aflatã în plinã dezvoltare a venit în întâmpinarea acestei cereri. Astfel, cu circa 10 luni înaintea livrãrii, au fost încheiate acorduri cu toþi chiriaºii pe suprafeþe mari, urmând ca în perioada urmãtoare sã fie negociate cele câteva unitãþi de mici dimensiuni rãmase de închiriat”. Noii chiriaºi, precum operatorul de cinematografe Happy Cinema, reþeaua de centre de fitness World Class, peste 20 de magazine de fashion & beauty, precum ºi 12 restaurante ºi cafenele, se vor adãuga unui mix deja solid, care cuprinde nume precum Carrefour, Leroy Merlin, Altex, JYSK, LC Waikiki, Sport Vision sau Pepco, printre cei mai performanþi ºi dinamici retaileri de pe piaþa localã.

S-a redeschis Hotelul Lido

(Comunicat) Phoenicia Hotels a redeschis porþile hotelului Lido by Phoenicia, dupã un amplu proces de renovare. Hotelul, situat pe Bulervardul Magherul, a fost clasificat la patru stele, având 115 camere, dintre care 18 apartamente. În interior au fost pãstrate unele elemente originale, precum liftul, tavanul din unele camere ºi treptele ºi dispune de douã restaurante: Restaurant Lido ºi Lido’s Brasserie & Bar, douã sãli de conferinþã, salã de fitness ºi masaj. Lido by Phoencia îºi propune sã devinã ºi o importantã platformã de promovare a valorilor româneºti ºi internaþionale, astfel încât, pe holurile hotelului se gãsesc tablouri cu Bucureºtiul de altãdatã, ce aparþin unor pictori autohtoni.

Investiþia iniþialã se ridicã la 5 milioane de euro, urmând ca în perioada urmãtoare hotelul sã beneficieze ºi de un nou restaurant, centru Spa, dar ºi de o piscinã cu valuri amplasatã în curtea interioarã a hotelului.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

11


INTERVIU

Romeps oferã cele mai înalte standarde ºi promptitudine Domnul Mihail Cãtãlin ªtefan este, începând cu luna ianuarie a acestui an, noul director executiv al Asociaþiei Producãtorilor de Polistiren Expandat din România. ROMEPS are, în prezent, ºase membri: Austrotherm, DAW Benþa, Firos, Hirsch Porozell, Mindo ºi Plastics Europe. În aceastã calitate, domnul ºtefan ne-a acordat urmãtorul interviu:

Operativ este termenul care descrie cel mai bine un material de construcþie necesar pieþei. Noi, în Asociaþie, susþinem un material actual, produs la cele mai înalte standarde, a cãrui punere în operã este definitã de promptitudine. Asta oferim noi beneficiarului, constructorului ºi, în cele din urmã, asta ne oferim nouã: confort termic, calitate ºi capacitatea de a satisface cerinþele pieþei de izolaþii.

infoCONSTRUCT: -Stimate domnule Mihail Catalin ªtefan, deºi tânãr, pentru mediul de afaceri în care activaþi, aveþi o bogatã activitate. Vã rugãm sã detaliaþi câteva dintre proiectele majore la care aþi participat ºi pe care le-aþi coordonat. Mihail Cãtãlin ªtefan: - Consider sãnãtoasã o anumitã dozã de realism, motiv pentru care voi considera întrebarea dumneavoastrã un compliment. Dintotdeauna am încercat, pe plan profesional, sã pãºesc în afara zonei mele de confort, vãzând-o ca singura opþiune spre a progresa. Proiectele la care am participat variazã de la complexe de locuinþe colective, la centre comerciale, birouri etc. Nu consider neapãrat cã doar am participat sau doar le-am coordonat, am lucrat ºi lucrez într-un colectiv de oameni teribil de pasionaþi, profesioniºti fãrã nicio falsã modestie ºi nu, în cele din urmã, curajoºi. De ce curajoºi? Pentru cã nu ne sperie provocarea sau necunoscutul. Din contrã, ne animã. iC: -Cum aþi putea caracteriza piaþa polistirenului expandat din România? MCS: -Piaþa polistirenului expandat din România este, în strânsã mãsurã, legatã de cea a construcþiilor ºi a fondurilor de restructurare. Gãsesc piaþa a fi ofertantã pentru produsele de calitate, eficiente atât economic, cât ºi prin capacitatea acestora de a satisface cererea din piaþã. Nu vorbim aici de materiale netradiþionale i nici de materialele ineficiente economic. Nu vorbim aici de materiale unicorn sau de materiale a cãror punere în operã este laborioasã.

12

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

iC: -La ce nivel tehnologic se aflã companiile din domeniu din România, în comparaþie cu cele din strãinãtate? MCS: -Piaþa s-a maturizat în timp, standardele ºi aºteptãrile au crescut, consumatorul ºi-a definit bine cererea faþã de produsele existente. Astfel, investiþiile constante în tehnologie ale producãtorilor de polistiren expandat au devenit o necesitate, majoritatea fiind interesaþi de îmbunãtãþirea constantã a calitãþii, ale capacitãþilor de producþie ºi ale oportunitãþilor de reciclare. Putem spune cã a avut loc ºi o cristalizare continuã a pieþei, industria de polistiren expandat din România devenind un jucãtor de talie europeanã, atât din punct de vedere al tehnologiei implementate, cât ºi al volumelor comercializate. Sigur, sunt convins cã existã în continuare un numãr mic de producãtori zonali care, din considerente de costuri sau din lipsa unei strategii de dezvoltare, nu reuºesc sã atingã aceste standarde de calitate. Însã procentul producãtorilor profesioniºti, oneºti cu beneficiarul final, este atât de mare, încât putem afirma cã România a devenit un jucãtor important în domeniul sistemelor de termoizolaþii EPS din Europa.


INTERVIU

iC: -Cum caracterizaþi calitatea lucrãrilor de izolaþie executate de constructorii români, în care se foloseºte polistirenul expandat? MCS: -Din pãcate, exodul personalului calificat, lipsa acutã de lucrãtori specializaþi, normele greºit aplicate, toate sunt parte integrantã a problemelor societãþii româneºti actuale în toate domeniile, iar industria construcþiilor nu a fost imunã în faþa acestor efecte. ROMEPS apreciazã eforturile pe care constructorii din piaþã le fac pentru a menþine un standard corect de calitate a lucrãrilor, dar înþelegem ºi limitãrile lor, generate de raþiuni financiare sau temporale. Din acest motiv, ROMEPS a iniþiat numeroase campanii de informare, aici referindu-mã atât la conferinþe în cadrul cãrora specialiºtii noºtri discutã aplicat problema punerii în operã corect a termosistemului cu polistiren expandat, mergând pânã la exemple de bune practici. Cred cã este nevoie de o educare ºi specializare continuã a forþei de muncã, care trebuie sã renunþe la ideea “lasã cã merge ºi aºa” ºi sã facã lucrarea “ca la carte”. Ne dorim sã avem din ce în ce mai multe proiecte, training-uri ºi conferinþe regionale, în cadrul cãrora sã putem împãrtãºi experienþa bunelor practici atât cu personalul executant , cât ºi cu cel specializat – proiectanþi, arhitecþi, care trebuie sa aibã o viziune corectã ºi clarã atât asupra materialului propus ca soluþie, cât ºi a beneficiilor oferite de acesta. Într-adevãr, oricât de eficient sau sustenabil ar fi un material, punerea sa în operã este determinantã pentru rezistenþa ºi durabilitatea lucrãrii.

cubi, în euro asta s-ar traduce la cca. 120 de milioane de euro, pentru anul 2018 nu avem date mai departe de luna octombrie însã informaþiile pe care le avem situeazã piaþa la acelaºi nivel cu cea a anului 2017 (Sursa: Institutul Naþional de Statisticã - importuri de materie primã pentru EPS). Deciziile în construcþii sunt dificile, depind de numeroºi factori ºi de cele mai multe ori sunt luate într-un mod imperios. De aceea, trebuie foarte bine delimitat rolul fiecãruia. Pânã anii trecuþi exista vorba cã la politicã ºi fotbal se pricepe toatã lumea. Mai nou, este aplicabil ºi în construcþii. Lucru deloc benefic pentru întrega piaþã. Fiecare specialist trebuie sã îºi cunoascã foarte bine atribuþiile, normele la care se supune ºi sã-ºi asume pregãtirea, iar acest punct nevralgic trebuie reglementat urgent prin lege. iC: -Care este programul de acþiune al Romeps ºi ce v-aþi propus în calitate de Director Executiv al asociaþiei? MCS: -Programul de acþiune al ROMEPS va include în mod clar, în 2019, componente active de capitalizare a imaginii ºi a valorilor pe care le propunem drept “core values”. Valori ale Asociaþiei pe care am dori sã le ducem cãtre piaþã ca promisiune a unui standard respectat de cãtre toþi membrii. Valorile fundamentale ale Asociaþiei, de la care nu putem face rabat, sunt angajamentele noastre în faþa beneficiarului : inovaþia ºi calitatea materialului, consistenþa ºi consecvenþa procesului de fabricare ºi nu în ultimul rând asumarea argumentului ecologic. Doar prin calitate putem atinge un nivel ridicat de eficienþã energeticã ºi confort termic, asigurând în acelaºi timp sustenabilitatea mediului ºi promovând creºterea economicã.

iC: -Care este opinia dumneavoastrã legatã de legislaþia referitoare la polistirenul expandat, atât cea naþionalã, cât ºi cea la nivel de Uniune Europeanã? MCS: -Legislaþia din România, deºi se aflã într-o imediatã nevoie de actualizare ºi armonizare, este de cele mai multe ori ambiguã sau greºit aplicatã. Începând de la factorii decizionali, pânã la executanþi. Bineînþeles, aici putem vorbi de Normativul de siguranþã la foc P118/99 ºi despre cum, de cele mai multe ori, proiectanþii de specialitate se confuntã cu speþe neclare, a cãror înþelegere variazã pe tot parcursul unui proiect, de la beneficiar ºi proiectant, pânã la Inspectoratele judeþene ISU ºi IGSU. În þãri dezvoltate precum Germania, Austria, în care venitul pe cap de locuitor depãºeºte cu mult venitul din România, clãdirile se anvelopeazã cu polistiren expandat. Este considerat materialul cel mai eficient din toate punctele de vedere, dar ºi sigur în acelaºi timp. Termosistemul cu EPS este unul verificat, certificat ºi agreat de toate þãrile membre UE. Sã nu uitãm nici de strategia “Europa 2020”, care este un program cu o mizã majorã pentru întregul spaþiu european, din punct de vedere al eficienþei energetice. În ceea ce priveºte producþia anualã de polistiren expandat din România, pentru anul 2017 aceasta a depãºit 4 milioane de metri

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

13


INTERVIU

În calitate de Director Executiv, am misiunea de a documenta ºi de a conºtientiza publicul asupra valorilor fundamentale ROMEPS. Pe termen scurt, vom demara o campanie de informare, ce va avea un segment dedicat publicului specializat. Pe termen lung, ROMEPS va participa la proiectul de elaborare a politicilor publice alternative, la politicile publice iniþiate de Guvern nZEB-SOL nZEB. În cadrul campaniei ROMEPS 2019, s-au cristalizat douã direcþii ºi anume: organizarea evenimentelor ce vor sublinia responsabilitatea socialã a întreprinderilor producãtoare de sisteme termoizolante din polistiren expandat ºi susþinerea proiectelor de cercetare ºi cele dedicate dezvoltãrii durabile din industria construcþiilor. iC-Vã rugãm sã transmiteþi mesajul dumneavoastrã cãtre membrii asociaþiei Romeps, precum ºi cãtre constructorii din România. MCS: -Vreau sã le mulþumesc membrilor ROMEPS, Austrotherm, DAW Benþa, Firos, Hirsch Porozell, Mindo ºi Plastics Europe, pentru oportunitatea pe care mi-au oferit-o, pentru încrederea pe care o au în mine ºi, în acelaºi timp, vreau sã îi asigur de implicarea mea totalã în activitatea Asociaþiei. Pe constructorii din România vreau sã-i rog sã ia mereu cele mai bune decizii, iar lucrãrile sã fie întotdeauna exemplare. De la planificare, pânã la executare. Doar aºa vom putea progresa: Asumat, cinstit ºi informat. Eu îi pot asigura de faptul ca polistirenul expandat este un material competitiv, eficient, de o calitate superioarã ºi de a cãrui beneficii se bucurã inclusiv ei. Pânã la urmã, suntem cu toþii o echipã în care ne dorim sã lucrãm pentru confortul beneficiarilor finali ºi cred sincer cã acesta este cuvântul cheie în acest domeniu – echipa. Toate etapele unei lucrãri de calitate implicã numeroºi specialiºti, ale cãror colaborare ºi conlucrare sunt vitale pentru obþinerea unui rezultat sustenabil, dar mai ales pentru perfecþionarea domeniului. Mihail Cãtãlin ºtefan este, începând cu luna ianuarie a acestui an, noul director executiv al Asociaþiei Producãtorilor de Polistiren Expandat din România. ROMEPS are, în prezent, ºase membri: Austrotherm, DAW Benþa, Firos, Hirsch Porozell, Mindo ºi Plastics Europe. iC: Vã mulþumim ºi vã urãm succes!

14

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


SINTEZÃ

C.E.: România, repetentã la marile obiective din construcþii Ilie Stoian

Dovadã a faptului cã Uniunea Europeanã nu este indiferentã faþã de bunul mers al economiei þãrilor membre, Comisia pentru Construcþii a emis în cursul lunii noiembrie a anului 2018 un document mai mult decât relevant referitor la acest important sector al României. Documentul, din care vã prezentãm largi extrase, nu doar cã radiografiazã precis industria autohtonã, dar aduce ºi critici, vorbind ºi despre eventualele obiective avute în vedere pentru anul 2020. Investiþiile în infrasctructurã, extrem de mici Conform Raportului, în ultimii ani, totalul investiþiilor din sectorul construcþiilor din România a înregistrat o tendinþã ascendentã, dupã scãderea la un nivel record, de 17,5 miliarde de euro, în 2011, dar nu a atins încã nivelurile anterioare crizei. Anume, a ajuns la 24 de miliarde de euro în 2014, cu 31,5% mai mare decât în 2010. Investiþiile totale în construcþii au scãzut pânã în 2009, însã au înregistrat o uºoarã revenire de atunci, în creºtere cu 1,8%, între 2010 ºi 2017. Investiþiile în construcþii nerezidenþiale ºi inginerie civilã au înregistrat cele mai multe lovituri, ca urmare a reducerii cheltuielilor guvernamentale din cauza crizei, scãzând cu 47,4% în perioada 2008-2009. De atunci, sectorul a intrat pe calea redresãrii, în ciuda unor fluctuaþii din anul 2015, comparativ cu anul 2010, dar numai cu 0,1%, în 2016, faþã de 2010.

În mod similar, investiþiile în locuinþe au cunoscut o scãdere prelungitã, în urma crizei financiare, însã au început sã creascã în 2013 cu 25,8%, pânã în 2016. În termeni absoluþi, investiþiile din sectorul construcþiilor au totalizat 17,6 miliarde de euro, în 2014, din care 3,7 miliarde au fost investiþi în locuinþe, iar 13,9 miliarde au fost alocate construcþiilor nerezidenþiale ºi civile. Investiþiile totale în infrastructura internã, ca pondere în PIB, au înregistrat o tendinþã descendentã, începând cu 2010, scãzând de la 2,7%, la 2,1% în 2014. Totuºi, investiþiile în infrastructura feroviarã s-au majorat considerabil, cu 64,5%, între 2010 ºi 2014, de la 168,8 milioane de euro, pentru a ajunge la 277,7 milioane, dar a fost cu încã 12,2% mai mic, decât în 2008. În perioada 2010-2014, þara a înregistrat o scãdere cu 12,5% a investiþiilor în infrastructura rutierã, de la 2,9 miliarde de euro, la 2,5 miliarde EUR.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

15


SINTEZE

Cheltuielile de renovare a locuinþelor, ca pondere a venitului disponibil al gospodãriilor populaþiei, au crescut semnificativ între 2010 ºi 2011, de la 1,2%, la 4,8%, ceea ce reprezintã o creºtere generalã a cheltuielilor de renovare, de la 899,5 de euro, la 3,6844 miliarde de euro. De atunci, cheltuielile pentru renovarea gospodãriilor casnice, ca procent din cheltuielile gospodãriilor populaþiei, au scãzut pânã la 2,9% în 2015. Cu toate acestea, suma este mult mai mare, decât media UE-28, care a fost de 0,8% în 2015. Am rãmas cu bunele intenþii Pentru a compensa scãderea investiþiilor, guvernul român a aprobat o serie de mãsuri ºi modificãri legislative în 2015, cum ar fi reducerea TVA pentru serviciile turistice, de la 24% la 9%, ceea ce era de aºteptat sã sporeascã investiþiile în servicii de cazare. În plus, rata standard a TVA a fost redusã în acelaºi an, de la 24%, în 2015, la 20% în 2016, ºi la 19% în 2017, fiind redusã la 5% pentru proprietãþile cu o suprafaþã de pânã la 120 de metri pãtraþi. În septembrie 2016, guvernul a aprobat Master Planul General de Transport, revizuit. El detalia intervenþiile strategice în infrastructura de transport, pânã în 2030, cu o valoare totalã de 43,5 miliarde de euro. În special, în ceea ce priveºte transportul rutier, planul prevedea construirea a 1.219 de kilometri de 11 autostrãzi noi, pânã în 2030, precum ºi a 1.900 de kilometri de alte 19 de autostrãzi, pentru o investiþie totalã în acest sector de aproximativ 27,1 miliarde de euro. În mod specific, o investiþie de 13,3 miliarde de euro era destinatã autostrãzilor: 10,8 miliarde, pentru autostrãzi, 2,5 miliarde EUR pentru alte drumuri ºi reabilitãri ºi 0,46 miliarde pentru ocolire. Printre proiectele de drumuri principale se numãrau autostrada Sibiu - Piteºti, precum ºi autostrada Ploieºti-Buzãu-Bacãu-Pascani. Un plus de 10,2 miliarde de euro se dedica sectorului feroviar, pentru 25 de proiecte, printre care modernizarea ºi electrificarea a 1.357 kilometri de cale feratã ºi dezvoltarea a peste 1000 de kilometri de linii de cale feratã de mare vitezã. Pachetul de infrastructurã rutierã include douã autostrãzi ºi trei drumuri rapide. Acesta includea drumul de sud, o autostradã cu o lungime de 397 km, care asigura o legãturã rapidã între Bucureºti, Craiova, Drobeta Turnu-Severin, Caransebeº ºi Lugoj, cu un cost estimat de 2,5 miliarde de euro.

Implementarea acestui plan ºi investiþiile în infrastructurã în general ar fi fost sprijinite prin fonduri naþionale ºi europene. În ceea ce priveºte fondurile naþionale, guvernul a înfiinþat în 2018 un Fond suveran de dezvoltare ºi investiþii care deþine un amestec de capitaluri proprii în societãþile de stat ºi în numerar. Statul român a contribuit cu 2 miliarde de euro. Scopul fondului este de a realiza profit prin dezvoltarea ºi finanþarea proiectelor de infrastructurã bancabile ºi sustenabile ºi în alte sectoare ale economiei. Din pãcate, în momentul de faþã, toate aceste mari proiecte sunt abandonate sau se aflã în suspensie, guvernul de la Bucureºti nefiind preocupat la modul serios de dezvoltarea infrastructurii României. Ratã de absorbþie aproape de 0 În ceea ce priveºte finanþarea UE, România are o alocare totalã de 30,8 miliarde de euro din Fondurile Structurale ºi de Investiþii (ESIF) europene, cu 6,1 miliarde de euro alocaþi în special pentru infrastructurile de reþea pentru transport ºi energie. Anterior, în iulie 2015, Comisia Europeanã a adoptat Programul Operaþional Major pentru Infrastructurã (LIOP) 20142020, cu un pachet de investiþii de aproape 9,5 miliarde de euro din fondurile regionale ale UE, destinate investiþiilor în proiecte de transport, mediu ºi energie. În acest sens, Banca Europeanã de Investiþii (BEI) ar fi jucat un rol crucial, acordând noi împrumuturi în valoare de 1,04 miliarde de euro numai în 2016, din care 760 milioane, dedicate proiectelor de infrastructurã prioritare, cum ar fi infrastructura energeticã la scarã mare ºi îmbunãtãþirea mediului (360 milioane) ºi gestionarea deºeurilor solide ºi municipale (300 milioane de euro, în cadrul Programului Operaþional pentru infrastructurã mare). În plus faþã de ESIF, România a semnat, pânã la sfârºitul anului 2016, contracte de 1,2 miliarde de euro pentru proiectele din cadrul Facilitãþii Conectarea Europei (CEF). Cu toate acestea, rata scãzutã de absorbþie a fondurilor UE de cãtre România limiteazã impactul economic efectiv al investiþiilor. La sfârºitul lunii octombrie 2016, absorbþia fondurilor UE, în perioada de programare 2007-2013, a fost de 77,5%, cea de-a doua cea mai scãzutã în UE, în timp ce absorbþia fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a fost de 0,98%, cu o medie UE de 2,6% . Eforturile în acest sens au fost realizate printr-un acord cu Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD), care vizeazã sã sprijine România în utilizarea eficientã a fondurilor structurale ale UE în domenii prioritare, inclusiv în infrastructurã.

16

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


SINTEZE

preferat pentru 73% dintre aceºtia, comparativ cu numai 15% pentru sectorul de construcþii. Paleative private În 2014, Federaþia Proprietarilor Societãþilor de Construcþii a iniþiat un program co-finanþat prin intermediul Fondului Social European, având ca scop furnizarea de îndrumare, formare ºi calificãri cãtre 962 de persoane, în domeniul locurilor de muncã legate de construcþii. Proiectul, numit ”Calificaþivã! Daþi-vã ºansa unei vieþi mai bune!” urmãreºte creºterea competitivitãþii ºi adaptabilitãþii forþei de muncã în construcþii, prin promovarea beneficiilor vieþii, pregãtire profesionalã îndelungatã, acces ºi participare. Programul presupune cursuri de instruire bazate pe necesitãþile pieþei construcþiilor, inclusiv izolarea, tâmplãria, amenajarea pardoselilor, amenajarea cãrãmizilor, montarea fitingurilor din aluminiu ºi plastic, etc. Ca urmare a tuturor acestor aspecte, în a doua parte a anului 2018, Comisarul European Corina Creþu a adus critici dure guvernului de la Bucureºti pentru incapacitatea actualã de a elabora programe de dezvoltare ºi investiþii în infrastructurã, criticând totodatã vehement noile propunere de realizare a acestor lucrãri prin contracte public-private ºi nu cu ajutorul fondurilor europene, care stau nefolosite, deºi sunt la dispoziþia României. Forþa de muncã, o mare problemã structuralã Participarea elevilor din învãþãmântul secundar superior la educaþia ºi formarea profesionalã (VET), în domeniul construcþiilor, a fost de 56,3%, în 2015, cu o uºoarã scãdere faþã de 2014, dar peste media UE, de 47,3%. În ciuda acestui fapt, rata de angajare a absolvenþilor VET era mult sub media UE, ajungând la 63,3% în 2016, comparativ cu media UE de 75%. Acest lucru este cauzat de faptul cã programele educaþionale ºi de formare profesionalã, precum ºi calificãrile, sunt insuficient aliniate nevoilor pieþei muncii. Mai mult, participarea adulþilor la învãþare, pe tot parcursul vieþii, a fost de 1,2%, în 2016, cea mai micã din UE (10,7%).

O altã iniþiativã privatã importantã a fost iniþiatã de divizia de adezivi Henkel România. Compania austriacã, într-un consorþiu cu Fundaþia RomânoGermanã din Timiºoara ºi Sibiu, a oferit instruire profesionalã gratuitã ºi informaþii recente despre fabricarea de substanþe adezive ºi tehnologii pentru 740 de lucrãtori în construcþii. Proiectul a avut ca scop creºterea nivelului de calificare a lucrãtorilor din construcþii ºi a vânzãtorilor de produse de construcþie ºi a inclus cursuri de pregãtire a amenajãrilor, montarea plãcilor de faianþã ºi instalarea sistemelor termoizolante pentru clãdiri.

România a luat câteva mãsuri pentru a remedia deficienþele sistemului sãu de educaþie ºi formare profesionalã, adoptând o strategie naþionalã VET în 2016, pentru a îmbunãtãþi alinierea calificãrilor cu piaþa forþei de muncã, sporind participarea ºi îmbunãtãþind calitatea personalului de formare. Mai mult, s-au depus eforturi pentru implementarea unui sistem de educaþie ºi formare profesionalã dualã, pentru a creºte participarea companiilor la procesul de formare ºi pentru a îmbunãtãþi în continuare abilitãþile practice ale studenþilor. În trecut, sectorul construcþiilor a fost un domeniu atractiv pentru absolvenþii de învãþãmânt superior din România, în special înainte de crizã, când a fost în plinã expansiune. Cu toate acestea, în ultimii ani, salariile comparativ mai scãzute, la nivel de intrare, pentru absolvenþii educaþi, i-a determinat pe aceºtia sã îºi schimbe preferinþele, îndreptându-se spre locurile de muncã în sectoare alternative, industria TIC fiind sectorul

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

17


SINTEZE

Cursurile s-au bazat pe o metodã de formare profesionalã dualã, combinând, atât cunoºtinþe teoretice, cât ºi practice. În cele 18 luni de implementare, 90% dintre participanþi au obþinut certificate de calificare recunoscute, atât la nivel naþional de cãtre Ministerul Educaþiei, cât ºi la nivel european. Proiectul a fost co-finanþat prin Fondul Social European ºi a avut un buget de aproximativ 1 milion de euro. În plus, Casa de Meserii ºi Construcþii- CMC (ºcoala de Formare Profesionalã a Constructorilor), este responsabilã de dezvoltarea bazei de capital uman în sectorul construcþiilor ºi de promovarea formãrii profesionale continue. În acest scop, oferã o varietate de cursuri, inclusiv zidãrie, tencuieli, izolaþii impermeabile, acoperiºuri ºi pardoseli, dar ºi managementul proiectelor ºi ”formarea formatorilor”. Pentru a se asigura cã oferta de formare este în concordanþã cu cerinþele industriei, CMC promoveazã colaborarea între o varietate de pãrþi interesate, de la asociaþiile comerciale naþionale la asociaþiile patronale relevante, care sunt implicate activ în definirea nevoilor ºi acþiunile care trebuie luate pentru dezvoltarea capitalului uman de construcþie. CMC participã, de asemenea, la proiecte naþionale ºi internaþionale, pentru a sprijini educaþia ºi formarea adulþilor, a dezvolta abilitãþi legate de eficienþa energeticã ºi a extinde forþa de muncã bine calificatã în acest sector.

În cele din urmã, în cadrul programului ”Orizont 2020”, UE finanþeazã proiectul Fit-to-nZEB, din 2017 pânã la jumãtatea anului 2019, care vizeazã furnizarea unor programe inovatoare de formare pentru adaptarea locuinþelor la nZB. Cele cinci obiective ale acestui proiect cuprind elaborarea unui set de rezultate de învãþare privind renovarea energiei profunde, dezvoltarea de noi programe de formare, revizuirea planurilor educaþionale naþionale, formarea formatorilor ºi sprijinirea ºi monitorizarea cursurilor pilot. În lipsã de altceva… În lipsa marilor investiþii în lucrãrile de infrastructurã, rãmân doar câteva programe locale, ºi acestea aflate în multe dintre situaþii în suspensie. Eficienþa energeticã ºi strategiile durabile de construcþie în România sunt reglementate de Legea nr. 121/2014 privind eficienþa energeticã ºi punerea în aplicare a Directivei 2012/27 / UE privind eficienþa energeticã. Aceastã lege defineºte principalele acþiuni care trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivelor de economisire a energiei pânã în 2020. În plus, Legea 159/2013 transpune dispoziþiile Directivei 2010/31/CE în legislaþia naþionalã, prin modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanþa energeticã a clãdirilor (de exemplu, nZEB, EPC etc.). În ianuarie 2016, guvernul român a aprobat o nouã modificare a Legii nr. 372/2005, privind performanþa energeticã a clãdirilor. Legea prevede obligaþia primarilor din zonele urbane cu mai mult de 5.000 de locuitori de a iniþia planuri multi-anuale locale de creºtere a numãrului de clãdiri noi ºi existente, al cãror consum de energie este aproape zero. Pe baza planurilor locale, Ministerul Dezvoltãrii Regionale a elaborat un plan naþional pentru a creºte numãrul de noi clãdiri tip nZEB ºi sã încurajeze transformarea eficientã a clãdirilor existente în clãdiri nZEB. În conformitate cu cerinþele Directivei privind eficienþa energeticã (2012/27 / UE), guvernul român a aprobat Planul naþional de acþiune privind eficienþa energeticã (NEEAP) pentru perioada 2014-2020, care stabileºte consumul estimat de energie ºi mãsurile planificate de eficienþã energeticã, urmând sã îndeplineascã obiectivele privind eficienþa energeticã pânã în 2020. i

18

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


SINTEZE

PNAEE din România are douã obiective, ºi anume, reducerea consumului de energie primarã la 43 milioane tone de echivalent petrol, pânã în 2020, ºi reducerea consumului final de energie la 30 de milioane de tone. Aceste obiective ar putea fi atinse printr-o serie de programe iniþiate de Autoritatea de Reglementare pentru Energie, inclusiv ”Reabilitarea termicã a blocurilor”, ”2006-2020 - cãldurã ºi confort” ºi programul ”Eficienþa energeticã în gospodãrii ºi comunitãþile cu venituri reduse”. Teoretic, acestea sunt coordonate de Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Programul de reabilitare termicã, lansat în 2009 de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi aflat încã în derulare, urmãreºte creºterea eficienþei energetice a clãdirilor rezidenþiale construite între anii 19501990, pentru a reduce specificul consum anual de energie pentru încãlzire sub 100 kWh/m2. În cadrul programului, care a avut un buget total de 11,3 milioane de euro pentru 2015 ºi 5,6 milioane de euro, pentru 2016, 80% din costurile lucrãrilor de reabilitare sunt acoperite de bugetele statului ºi locale, ºi de beneficiarii care furnizeazã suma rãmasã. Activitãþile eligibile în cadrul programului includ izolarea termicã a pereþilor exteriori ai blocului, înlocuirea ferestrelor ºi uºilor exterioare ale apartamentelor, termoizolaþia ºi hidroizolarea acoperiºurilor ºi podelelor. De la introducerea sa, au fost reabilitate 1.652 blocuri de apartamente ºi aproximativ 62.000 de apartamente, deºi ”Programul de încãlzire 2006-2020-Cãldura ºi confortul” (Programul Termoficare 2006-2020), introdus în 2006 ºi planificat pânã în 2015, a fost extins pânã în 2020, cu un buget total disponibil de 465,8 milioane de euro. Programul îºi propune sã modernizeze, sã reînnoiascã ºi sã dezvolte furnizarea centralizatã de cãldurã a autoritãþilor locale, precum ºi sã îmbunãtãþeascã calitatea ºi accesibilitatea sursei de energie termicã. În cadrul sistemului, administraþiile locale pot beneficia de o cofinanþare de la stat, de pânã la 70% din valoarea investiþiilor.

Mai mult, proiectul ”Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în locuinþe ºi comunitãþi cu venituri reduse” a fost realizat între 2011 ºi 2016 cu scopul de a reduce emisiile de CO2 provenite din clãdiri, prin promovarea specializãrii profesioniºtilor în construcþii (arhitecþi, ingineri constructori, auditori energetici etc.), în tehnicile de eficienþã energeticã. Proiectul, care a vizat autoritãþile locale din ºase municipalitãþi pilot, a inclus, atât o instruire, cât ºi o componentã de intervenþie realã, ºi a avut ca rezultat reabilitarea termicã ºi instalarea încãlzirii centrale în blocurile de locuinþe sociale, prin organizarea de cursuri care au antrenat 826 profesioniºti din construcþii. Programul a beneficiat de un buget de 2,8 milioane de euro, de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi prin Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). De asemenea, BEI contribuie la realizarea obiectivelor din cadrul eficienþei energetice naþionale prin Planul de acþiune (NEEAP). De exemplu, în 2016, BEI a împrumutat 19,5 milioane de euro, pentru a finanþa a doua etapã a programului de renovare pentru locuinþe cu mai multe familii din Bucureºti. Prima tranºã de 22,5 de euro milioane a fost deja disponibilã. În general, este de aºteptat o economie de aproximativ 50% a consumului de energie termicã ºi o economie de energie specificã de 74 GWh, în cazul a 140 de clãdiri, cuprinzând 9.500 de apartamente complet renovate. (Cf. ”European Commission, European Construction Sector Observatory: Country profile Romania, Current Status & National Strategy to meet Construction 2020 Objectives-November 2018”. Subtitlurile aparþin autorului)

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

19


CAPITOL SCURT

20

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


AUDIT, ASIGURÃRI

SONDAJ: Un român din 10 face modificãri care pot afecta structura de rezistenþã a clãdirii Nora Marin

Un sondaj desfãºurat în cadrul celei de-a ºasea ediþii a campaniei „Luna Asigurãrilor de Locuinþe”, efectuat de Asociaþia pentru Promovarea Asigurãrilor, relevã cã un român din 10 a fãcut în locuinþa sa modificãri care pot afecta structura de rezistenþã. Când vine vorba de pregãtirea pentru un potenþial dezastru, aflãm cã mai puþin de jumãtate au în casã o trusã de urgenþã în caz de cutremur.

Cât de pregãtiþi suntem pentru un eventual dezastru? Aproape 8 din 10 români nu au stabilit un loc de întâlnire cu familia, în cazul unui dezastru, iar mai puþin de jumãtate au în casã o trusã de urgenþã în caz de cutremur, în care sã fie incluse câteva elemente esenþiale (precum o lanternã, un fluier, câteva provizii, o paturã etc.): 15% au o trusã completã, în timp ce 28% deþin doar parþial aceste elemente. Întrebaþi dacã au atârnate, deasupra patului, tablouri, fotografii înrãmate sau oglinzi, deºi acest lucru nu este recomandat, aproape 25% au rãspuns afirmativ. Incendii: 6 din 10 români nu au luat mãsuri speciale de prevenþie în caz de incendiu Întrebaþi dacã au luat mãsuri speciale de prevenþie ºi/sau combatere a unui incendiu, peste 60% dintre respondenþi au rãspuns negativ. Doar 12% au declarat cã au în casã atât detectoare de fum, cât ºi stingãtor de incendiu, în timp ce aproape 15% au doar detectoare de fum, iar 12% au doar stingãtor de incendiu.

Românii ºi micile reparaþii ale locuinþelor - 1 român din 10 a fãcut, în locuinþa sa, modificãri care pot afecta structura de rezistenþã a clãdirii. - Aproape 8 din 10 români nu au stabilit un loc de întâlnire cu familia, în cazul unui dezastru. - 6 din 10 români nu au acasã nici detectoare de fum, nici stingãtor de incendiu. - 3 din 10 români lasã geamuri deschise când pleacã de acasã, 1 român din 4 a pierdut cheia de la casã.

mai lungã de timp, în timp ce 36%, doar o parte dintre ele. De asemenea, 3 din 4 români (75,6%) declarã cã verificã instalaþiile de utilizare a gazelor ºi opresc gazele atunci când pleacã de acasã pentru mai mult timp. Furturi: 3 din 10 români lasã geamuri deschise când pleacã de acasã

O altã problemã este utilizarea mijloacelor de încãlzire sau a instalaþiilor electrice improvizate, 1 din 10 respondenþi (9,82%) declarând cã folosesc, în prezent, astfel de improvizaþii.

Furturile reprezintã un alt risc la care sunt expuse locuinþele românilor. Conform sondajului desfãºurat în cadrul campaniei „Octombrie – Luna Asigurãrilor de Locuinþã”, 8 din 10 români nu au instalate sisteme de alarmã sau sisteme video pentru protecþia casei lor.

Peste jumãtate dintre participanþii la sondaj (52%) au declarat cã scot din prizã toate aparatele electrice atunci când pleacã de acasã pentru o perioadã

De asemenea, dacã aproape 70% dintre respondenþi au declarat cã închid complet toate geamurile, atunci când pleacã de acasã, peste 28% dintre aceºtia lasã geamuri deschise rabatat.

Nu în ultimul rând, aproape 3 din 10 participanþi la sondaj (28,84%) au declarat cã li s-a întâmplat sã plece de acasã ºi sã uite uºa de la intrare descuiatã ºi/ sau geamurile deschise larg. Întrebaþi dacã au pierdut vreodatã cheia de la casã, aproape 25% au rãspuns afirmativ: 13% au optat sã schimbe încuietoarea, în timp ce 11% au decis sã nu facã acest lucru. Cea mai mare ameninþare de care se tem românii, atunci când vine vorba de casa lor, este izbucnirea unui incendiu în locuinþa lor sau la vecini (42,14% dintre respondenþi), urmatã de cutremur (15,03%), spargerea locuinþei de cãtre hoþi (11,29%), inundarea cu apã din conducte (5,91%), alunecare de teren (3,13%) ºi inundaþie din cauze naturale (2,17%). Pe de altã parte, 20,33% au declarat cã nu se tem de nicio ameninþare când vine vorba de casa lor.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

21


PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

De ce nu îºi asigurã românii locuinþele? Întrebaþi care a fost motivul pentru care nu au încheiat o asigurare obligatorie de locuinþã, 29,7% dintre aceºtia au declarat cã nu îºi permit financiar, alþi 14,85% au citat,ca motiv, lipsa de încredere în faptul cã vor primi despãgubirea, iar alþi 11,39% au declarat cã nu considerã cã aceastã asigurare le este utilã. Întrebaþi dacã ºtiu cã pot fi amendaþi în cazul în care nu încheie o poliþã de asigurare a locuinþei, doar 25,8% dintre respondenþi au arãtat cã ºtiu obligaþiile legale ale unui proprietar de locuinþã. 62,47% au declarat cã nu ºtiu, iar 11,73% au afirmat cã nu. 40% dintre participanþii la sondaj au declarat cã locuinþa în care stau nu are o asigurare facultativã ºi, întrebaþi de ce au decis sã nu încheie o astfel de poliþã, 27,78% dintre aceºtia au declarat cã este prea scumpã, 14,32% au declarat cã nu au încredere în companiile de asigurãri, iar 7,05% au declarat cã nu au nevoie de ea, pentru cã nu i se poate întâmpla nimic locuinþei lor. Sondajul, la care au participat 1.151 de respondenþi, s-a desfãºurat online, în perioada 15 octombrie – 5 noiembrie 2018, prin intermediul portalului asigurarealocuintelor.ro. Dintre aceºtia, 49% locuiesc la bloc, iar 51%, la casã. De asemenea, 63% locuiesc în mediul urban, iar 37%, în mediul rural. Nici proprietãþile agricole nu au un grad mare de asigurare Pe de altã parte, nici proprietãþile agricole nu au un grad mare de asigurare, deºi, potrivit Gothaer, în 2017, pe segmentul specific, incluzând aici atât culturi, cât ºi animale ºi pãsãri, au înregistrat o creºtere de 14,7% faþã de anul precedent. Totodatã, daunele plãtite de companie pentru asigurãrile agricole ºi animale ºi pãsãri au însumat anul trecut 13,3 milioane lei, din totalul plãtit în ultimii 5 ani, în valoare de aproape 51 milioane lei. Riscurile care au produs cele mai multe daune pe segmentul asigurãrilor agricole au fost grindina ºi ploaia torenþialã, culturile cele mai afectate fiind cele de floarea-soarelui. În ceea ce priveºte repartizarea regionalã a pagubelor, s-au distins trei judeþe pentru volumul de daune înregistrate de companie în 2017: Arad, Teleorman, Constanþa. Durata medie de platã a dosarelor de daunã deschise, ca urmare a pagubelor produse, s-a menþinut ºi anul trecut ca în 2016, respectiv în termenul de maximum 4 zile de la data depunerii ultimului document, pânã la data plãþii. Administrarea acestora s-a efectuat printr-un flux electronic, care permite monitorizarea ºi asigurã respectarea termenelor agreate de instrumentare ºi platã. Modul în care se gestioneazã soluþionarea dosarelor de daunã este foarte important, investindu-se constant în fluxurile operaþionale, astfel încât sã poatã fi instrumentate eficient daunele, de cele mai multe ori pe baza unei documentaþii minime. De exemplu, nu se solicitã adeverinþã meteo pentru confirmarea evenimentelor semnalate de asiguraþi, iar dacã este necesarã, unele companii de asigurãri se ocupã chiar ele de obþinerea ei. De asemenea, unii asiguratori nu solicitã documente justificative, în cazul poliþelor încheiate la cheltuieli prestabilite, cu sumã asiguratã de maximum 3.000 lei/ha.

22

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

23


PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

24

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

25


CAPITOL SCURT

26

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CO

TRUC II I

U TRI

Maria Demetriad

Creºterea consumului a dinamizat sectorul construcþiilor industriale

Toate analizele efectuate de specialiºti, ºi trimise redacþiei infoCONSTRUCT, relevã faptul cã ultimii doi ani de creºtere acceleratã a veniturilor, deci, a consumului, au dinamizat sectorul construcþiilor industriale, mai precis a clãdirilor de birouri, a parcurilor logistice ºi a marilor proiecte de retail modern. În nouã luni, cererea spaþiilor de birouri a atins 220.000 m2 Potrivit unei analize efectuatã la finalul celui de-al treilea trimestru din 2018, de cãtre CBRE, cererea de noi spaþii de birouri este la un nivel ridicat ºi în 2018, iar clãdirile de clasã A rãmân preferatele chiriaºilor, cu 76% din totalul spaþiilor tranzacþionate; Conform analizei, CBRE estimeazã cã în 2018 vor fi livraþi circa 170.000 mp de noi spaþii de birouri. Pe primele nouã luni din 2018, cererile de închiriere au însumat 220.000 mp, iar 76% dintre spaþiile tranzacþionate anul acesta s-au aflat în clãdiri de birouri de clasã A. În cel de-al treilea trimestru (T3) din 2018 s-a înregistrat o activitate intensã, cu 73.000 mp tranzacþionaþi, dintre care 70% sunt situaþi în clãdiri de clasã A. Totodatã, T3 2018 a reprezentat o perioadã cu un ritm intens ºi pentru CBRE, care a participat la peste 50% dintre acordurile încheiate. La nivelul primelor nouã luni din 2018, CBRE a fost consultant în peste 32% din tranzacþiile realizate. Stocul modern de spaþii de birouri din Capitalã se situa la aproximativ 2,89 milioane de metri pãtraþi la finele lunii octombrie 2018. “Piaþa spaþiilor de birouri s-a dezvoltat într-un ritm alert ºi în 2018, fiind impulsionatã, atât de creºterea consumului, care a determinat extinderea multor companii, cât ºi de scãderea suprafeþelor disponibile. Rezultatele din primele trei trimestre ale anului, din punct de vedere al suprafeþelor livrate, sunt în creºtere, faþã de aceeaºi perioadã din 2017, dar încã mai este suficient loc pe piaþã pentru proiecte noi. În 2019 estimãm o amplificare a activitãþii, cu 15 proiecte anunþate pentru finalizare ºi circa 341.000 mp care vor fi livraþi, conform estimãrilor noastre. De asemenea, 40% din suprafaþa totalã care va fi gata în 2019 este deja închiriatã, ceea ce este încã o dovadã a apetenþei companiilor pentru gãsirea de birouri potrivite nevoilor acestora”, a declarat Mihai Pãduroiu, Head of Advisory& Transaction Services/Investor Leasing al CBRE Romania.

În primele nouã luni din 2018, proiectele nou construite ºi livrate au atins o suprafaþã de 133.000mp, în creºtere cu 18%, faþã de aceeaºi perioadã din 2017, când au fost finalizate 109.000 mp de spaþii de birouri. Din cei 73.000 mp tranzacþionaþi în T3 2018, 70% se gãsesc în clãdiri de birouri de clasã A. Din punct de vedere al tipului de tranzacþie, 55% constã în cereri noi de închiriere ºi extinderi de spaþii (15%), pre-închireri (8%), ºi relocãri (32%), iar restul de 45% este reprezentat de renegocieri. Cele mai active zone din punct de vedere al activitãþii de închiriere au fost: zona de vest (23% din volumul total al închirierilor), Pipera (22%), CBD (zona Piaþa Victoriei, Piaþa Charles de Gaulle-21%) ºi zona centralã (18%). Clãdirile de clasã A au fost preferatele anului La nivelul primelor trei trimestre din 2018, din suprafaþa totalã tranzacþionatã, care a atins 220.000 mp, 76% se aflã în clãdiri de clasã A. Cele mai active zone, din punct de vedere al cererii totale, au fost: vestul capitalei (31%), zona centralã (22%), zona de nord (16%), Pipera (14%) ºi CBD (14%). Din totalul cererilor de închiriere, 72% au fost reprezentate de: cereri noi ºi extinderi de spaþii (20%), pre-închirieri(27%) ºi relocãri (25%). Renegocierile au însumat restul de 28% din totalul cererilor primite.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

27


CO

TRUC II I

U TRI

În prezent, Bucureºtiul se împarte în ºapte zone de afaceri, unde sunt concentrate toate marile proiecte de clãdiri de birouri. Cinci dintre cele ºapte zone au, fiecare, un stoc modern de spaþii de birouri de peste 400.000 m2. În zona de nord se aflã 27% din totalul spaþiilor moderne de birouri din capitalã, urmatã de Pipera cu 24%, zona centralã, cu 16%, CBD cu 15% ºi zona de vest cu 14%. Zonele de est ºi de sud au o pondere de câte 4%, la nivelul stocului modern de spaþii de birouri. În primele nouã luni din 2018, interesul s-a menþinut la cote ridicate în zona de vest, în centru ºi în CBD. O tendinþã importantã este ºi crearea de noi poluri de birouri, în zone ca Timpuri Noi sau Piaþa Presei LibereBulevardul Expoziþiei. 80% din spaþiile de retail livrate se aflã în oraºe secundare ºi terþiare Conform unei alte analize efectuatã de CBRE, stocul naþional modern de spaþii de retail a ajuns la 3,52 milioane de mp, cu aproape 30.000 m2 livraþi în prima jumãtate (S1), din 2018. 19 proiecte de retail, dintre care 13 noi ºi 6 extinderi în construcþii existente, au date de finalizare pânã la finalul lui 2019 ºi însumeazã 367.000 m2 . Printre principalele tendinþe pe segmentul de retail, în 2018, CBRE nominalizeazã creºterea vânzãrilor online ºi sporirea semnificativã a numãrului de proiecte dezvoltate în oraºe secundare ºi terþiare. Potrivit reprezentanþilor CBRE, 367.000 mp sunt în prezent în construcþie, cu date de livrare la finalul lui 2018 ºi în 2019. În S1 2018, au fost terminate spaþii de retail care totalizeazã circa 30.000 mp, localizaþi în proiecte din Bistriþa, Focºani, Gheorghieni, Râmnicu Sãrat ºi Vaslui. Stocul modern de spaþii de retail se situeazã, în momentul de faþã, la 3,52 milioane metri pãtraþi, dintre care 59% este reprezentat de sectorul centrelor comerciale, iar 41%, de parcurile de retail. Din actualul stoc de spaþii de retail, circa 51% au fost dezvoltate în perioada 1999- 2008. La nivelul stocului modern de spaþii de retail, aproximativ 32% se aflã în Bucureºti, iar 38% este împãrþit în 10 oraºe: Constanþa, Cluj-Napoca, Iaºi, Timiºoara, Oradea, Braºov, Ploieºti, Suceava, Craiova, Piteºti. Dintre cele 19 proiecte de retail care sunt în prezent în construcþie, cele mai mari, din punct de vedere al suprafeþei dezvoltate, sunt: - Openville, din Timiºoara, cu 47.000 m2; - AFI Palace Braºov, cu 45.000 m2; - Târgoviºte Mall, cu 33.000 m2; - Shopping City Târgu Mureº, cu 32.900 m2; - Shopping City Satu Mare, cu 28.700 m2; - DN1 Baloteºti, cu 28.000 m2; - Baia Mare Value Center, cu 22.500 m2; - Electroputere Parc din Craiova, cu 22.100 m2. Din proiectele aflate în construcþie, 53% este reprezentat de sectorul centrelor comerciale ºi 47% de parcurile de retail. De asemenea, 18% din stocul de spaþii de retail aflate în prezent în dezvoltare sunt extinderi ale construcþiilor existente. “Activitatea în sectorul spaþiilor de retail a continuat sã fie dinamicã ºi în 2018, însã nu la fel de efervescentã ca în 2017. Observãm o creºtere a activitãþii regionale, în oraºe secundare, dar ºi în oraºe terþiare. Acest lucru se datoreazã creºterii puterii de cumpãrare la nivelul întregii þãri. O altã tendinþã importantã este ºi majorarea ponderii componentei online, pe segmentul de retail. Astfel, am remarcat o creºtere cu 30% a vânzãrilor online în S1 2018, faþã de S1 2017”, a declarat Carmen Ravon, Head of Retail Leasing al CBRE Romania. “Creºterea consumului în România a dinamizat piaþa spaþiilor de retail, dupã cum era firesc. Mari branduri internaþionale, care activeazã în industrii extrem de diverse ºi þintesc publicuri diferite, au decis anul acesta sã-ºi facã intrarea pe piaþa localã. Acesta este un semn cã piaþã româneascã se maturizeazã ºi devine din ce în ce mai ofertantã pentru marii jucãtori care o ocoleau pânã acum, considerând-o prea riscantã”, a explicat Carmen Ravon.

28

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Exemplul liderului Potrivit unei informãri transmisã redacþiei infoCONSTRUCT, CTP, cel mai mare dezvoltator ºi administrator pe termen lung de parcuri industriale ºi logistice premium din România ºi Europa Centralã ºi de Est, a intrat în cel de-al doilea semestru al anului cu rezultate care depãºesc substanþial aceeaºi perioadã din 2017, la nivelul suprafeþelor construite ºi livrate cãtre clienþi. Astfel, în prima jumãtate din 2018 au fost terminate clãdiri care ocupã peste 130.000 mp în CTPark Bucharest West, CTPark Timiºoara II ºi CTPark Piteºti. De asemenea, CTP a încheiat acorduri pentru construirea a 140.000 mp de spaþii industriale ºi logistice, iar aproape 60.000 mp reprezintã tranzacþii în pregãtire. În prezent, circa 400.000 mp sunt în diferite etape de dezvoltare, la nivelul portofoliului naþional, dintre care jumãtate au termene de livrare în primul trimestru din 2019. În primul semestru din 2018, CTP a continuat sã fie extrem de activ, livrând clãdiri peste standardele de calitate ale pieþei, care ocupã o suprafaþã închiriabilã de peste 130.000 m2. Cele mai multe contracte încheiate de CTP vizeazã parcurile situate în apropierea capitalei, dar au fost perfectate acorduri cu numeroºi chiriaºi ºi în parcurile din Sibiu, Timiºoara, Deva ºi Piteºti. Aproximativ 400.000 mp sunt în acest moment în construcþie, dintre care jumãtate au termene de finalizare în primul trimestru din 2019. Aceastã suprafaþã este amplasatã în 10 clãdiri aflate în cinci parcuri deþinute de CTP în România. “CTP traverseazã în acest moment cea mai bunã perioadã de la intrarea pe piaþa localã. Am reuºit sã ne îmbunãtãþim performanþele din 2017 ºi sã accelerãm ºi mai mult dezvoltarea companiei. Majorarea consumului în România, pe fondul creºterii economice de 6,9%, din 2017, s-a aflat la baza cererii din ce în ce mai mari, din segmentul logistic ºi industrial, care s-a manifestat ºi în prima parte din 2018. În urmãtoarea perioadã, efervescenþa economicã se va diminua în plan local, ajungând la circa 4,0%, conform estimãrilor Comisiei Europene. Acest lucru nu va afecta în mod negativ segmentul de piaþã pe care activãm. În prezent se construieºte masiv, atât în jurul Bucureºtiului, care rãmâne cel mai important pol de dezvoltare, cât ºi în alte oraºe din þarã, cum sunt Timiºoara, Cluj-Napoca ºi Sibiu. În capitalã se cautã acum zonele unde s-au efectuat lucrãri de îmbunãtãþire a infrastructurii ºi unde existã potenþial semnificativ de dezvoltare, cum ar fi ºoseaua de Centurã Vest ºi ºoseaua de Centurã Nord, Autostrada A1”, a declarat Iuliana Buºcã, Commercial & Business Development Manager al CTP Romania.


ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

29


ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

30

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

31


ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

32

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

33


ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

34

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

35


LUCRÃRI DE INFRASTRUCTURÃ

Reabilitarea sistemului de irigaþii

o ºansã pentru Industria de Construcþii Nora Marin

Alãturi de reabilitarea ºi extinderea sistemului naþional de drumuri ºi cãi ferate, reabilitarea sistemului naþional de irigaþii ºi lucrãrile de îmbunãtãþiri funciare reprezintã o extraordinar de mare ºansã de câºtig pentru Industria de construcþii din România, datoritã valorii extrem de mari a lucrãrilor. Programe existã, dar ele au fost puse timid în aplicare, însã, tot reprezintã un pas înainte, faþã de trecutul apropiat. Riscuri în creºtere Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale a elaborat Programul Naþional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaþii din România, care vizeazã adaptarea agriculturii la schimbãrile climatice ºi reducerea efectelor acestora asupra producþiei agricole, în principal, dar ºi asupra altor factori de mediu ºi a populaþiei, prin reabilitarea infrastructurii principale de irigaþii existente. Programul vine în întâmpinarea unor mãsuri din sectorul irigaþiilor din cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã. România prezintã un risc considerabil faþã de schimbãrile climatice, efectele acestora fiind în mod clar reflectate de modificãrile în regimul de temperaturã ºi precipitaþii. Începând din anul 1961 ºi pânã în prezent, zonele cele mai afectate, conform rapoartelor internaþionale relevante ºi a analizelor ºirurilor de date climatologice pentru perioada 1901-2010, efectuate de Administraþia Naþionalã de Meteorologie, sunt situate în partea de sud, sud-est ºi est a þãrii. Secetele, inundaþiile ºi alte probleme legate de schimbãrile climatice au un impact semnificativ asupra stabilitãþii producþiei ºi a securitãþii alimentare naþionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunitãþilor de dezvoltare economicã, în pofida existenþei potenþialului din agriculturã. Ca urmare, s-a estimat cã, din 1980 ºi pânã în 2011, România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumã de 8.452 milioane de dolari (0,26 procente din PIB), din care 34 % au fost legate de secetã.

(cantitatea medie de apã disponibilã pe locuitor este de 2660 m3 apã/loc/an, inclusiv Dunãrea, puþin peste jumãtate din media europenã 4230 m 3 apã/loc/an). Necesitatea reabilitãrii infrastructurii principale de irigaþii aparþinând domeniului public al statului este datã, în primul rând, de faptul cã o parte din aceastã infrastructurã alimenteazã cele 134 de organizaþii de îmbunãtãþiri funciare (OIF), ºi, în al doilea rând, de faptul cã o parte din aceastã infrastructurã alimenteazã amenajãrile viabile de irigaþii pe care s-au constituit acestea OIF. Programul, finalizat în 2020 Cum spuneam mai sus, lucrurile au început sã se miºte spre bine, deºi ritmul lucrãrilor este, deocamdatã timid, faþã de aºteptãrile agricultorilor ºi, desigur, al constructorilor. Astfel, dupã inaugurarea sistemului reabilitat din judeþul Botoºani, în vara acestui an, în octombrie, mai precis între comunele Jilava ºi Vidra, staþia de pompare ºi canalele de irigaþii ale amenajãrii Berceni-Vidra-Frumuºani au fost repuse în funcþiune, în prezenþa ministrului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, Petre Daea.

75 % din sistem este nefuncþional

Sistemul va iriga peste 9.500 de hectare. Lucrãrile efectuate au constat în reabilitarea clãdirii staþiei, a stãvilarelor de la râul Sabar, a bazinului de aspiraþie, reabilitarea celor 5 pompe, precum ºi decolmatarea ºi reprofilarea a 26 de kilometri de canal, pentru a se asigura un nivel optim de funcþionare. Banii investiþi în reabilitarea acestui sistem provin din bugetul ANIF, iar valoarea investiþiei s-a ridicat la 1,3 milioane de lei.

Absenþa sau gradul mare de degradare al infrastructurii de irigaþii a fãcut ca, aproximativ 48% din suprafaþa agricolã totalã (7,1 mil ha, în 2006), sã fie afectatã de aceste fenomene (cele mai afectate zone au fost Câmpia Românã, sudul Moldovei ºi Dobrogea). Amenajãrile vechi de irigaþii genereazã un consum mare de apã ºi energie, ceea ce are un impact negativ asupra rezervelor de apã ale României, þarã încadratã în categoria þãrilor cu rezerve reduse de apã

Cu aceastã ocazie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a vorbit despre investiþiile care vor fi efectuate în vederea reabilitãrii întregului sistem de irigaþii: „Este o activitate continuã, pentru a repune sistemul de irigaþii în funcþiune. Am fost peste tot în þarã: la Iaºi, Botoºani, Galaþi, Brãila, pentru a verifica graficul de execuþie al lucrãrilor, cum este cazul aici ºi cum va fi cazul sãptãmâna viitoare în altã parte. Vom pune în miºcare un întreg sistem de irigaþii. Avem 47

36

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

de amenajãri, din cele 48 la care am pornit investiþiile, celelalte sunt în faze de pregãtire, în aºa fel încât toate cele 86 de amenajãri pentru irigaþii sã fie funcþionale în 2020, iar România sã ajungã la 2 milioane de hectare irigate. La aceastã datã, am ajuns la 1,2 milioane de hectare, dar vom continua sã lucrãm ºi la iarnã”. Primul canal din Amenajarea Terasa Viziru a fost finalizat Dovadã a faptului cã activitatea în acest domeniu se intensificã este ºi reabilitarea infrastructurii principale a sistemului de irigaþii din Amenajarea Terasa Viziru, judeþul Brãila, care a început în luna septembrie a acestui an. Potrivit unui comunicat emis de MADR, proiectul, prevãzut prin Planul Naþional de Irigaþii, se realizeazã de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, prin Agenþia Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare, sursa de finanþare fiind asiguratã de cãtre Guvernul României. Valoarea totalã a investiþiei este de 9.236.412 lei. Prin acest proiect se vor reabilita un numãr de cinci canale de irigaþii, din care un canal principal si patru canale de distribuþie care asigurã apa pentru un numãr de 21 de Organizaþii ale Utilizatorilor de Apã pentru Irigaþii. Suprafaþa irigatã în acest an în Amenajarea de irigaþii Terasa Viziru a fost de 46.000 ha. Pânã la aceastã datã, au fost finalizate lucrãrile de terasamente, prin eliberarea de vegetaþie ierboasã ºi arbuºti a cunetei, curãþarea canalului de depuneri, demontarea dalelor ºi concasarea lor, recalibrarea secþiunii de scurgere ºi finisarea suprafeþelor, aferente canalelor CD 6A, în lungime de 655 m, ºi CD 3A, în lungime de 1.195 m. Canalul CD 6A a fost impermeabilizat cu folie PVC ºi dalat cu beton armat turnat în câmp continuu, conform Proiectului Tehnic de Execuþie. Întregul proiect are o duratã de execuþie de 12 luni, dar luând în considerare stadiul avansat al lucrãrilor, se estimeazã ca alte 3 canale de irigaþii sã fie finalizate pânã la începerea campaniei de irigaþii din anul 2019.


LUCRÃRI DE INFRASTRUCTURÃ

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

37


CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

38

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

39


DRUMURI

Construcþia de autostrãzi,

motiv de dezamãgire pentru români

Nora Marin

Motiv de dezamãgire pentru fiecare român, construcþia de autostrãzi ºi ºosele înainteazã extrem de anevoios, din cauza multiplelor interese financiare din jurul unor astfel de lucrãri extrem de costisitoare. Cu toate acestea, în ediþia de faþã, ne-am propus sã vedem care era stadiul lucrãrilor pe principalele rute de interes. Datele au fost sintetizate la jumãtatea lunii noiembrie a anului 2018, dar suntem convinºi cã, pânã la ora la care citiþi acest articol, ele nu s-au modificat spectaculos. Cauze ºi critici Mai întâi, câteva consideraþii. Fãrã a discuta despre reabilitarea ºi modernizarea reþelei naþionale de cãi ferate, sã spunem cã România este codaºa Uniunii Europene în materie de construcþii de autostrãzi. Schimbãri de proiecte, licitaþii întârziate, Master-planuri greºite sau slab fundamentate, absenþa studiilor de mediu, absenþa programelor de finanþare europeanã, contestaþiile ºi scandalurile din justiþie privind acordarea de lucrãri, interese politice sau de grup economic-bancar, toate acestea sunt motive care, practic, împiedicã România sã intre în rândul þãrilor cu un sistem civilizat de transporturi. Una peste alta, a venit ºi seria de dezvãluiri fãcute de doamna Corina Creþu, comisarul european care a criticat vehement guvernul de la Bucureºti din cauza faptului cã, în loc sã elaboreze proiecte de finanþare, s-a decis demararea unor proiecte în parteneriat public-privat, asta, în condiþiile în care, în puºculiþa UE, existã la dispoziþia þãrii noastre peste 45 de miliarde de euro care aºteaptã sã fie folosiþi tocmai pentru astfel de lucrãri. Sã vedem, însã, care era stadiul principalelor lucrãri la data anunþatã mai sus. Autostrada Sibiu-Piteºti Autostrada Sibiu-Piteºti a trecut de încã o etapã importantã în realizarea sa, fiind publicat Raportul privind impactul asupra mediului. Dupã consultãrile publice, va fi emis acordul de mediu. Acest document va debloca licitaþiile pentru construirea celei mai aºteptate autostrãzi din România. Deocamdatã, studiul este un draft, urmând sã fie modificat dupã dezbaterea publicã.

40

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Autostrada Ploieºti-Braºov Comisia Naþionalã de Strategie ºi Prognozã a prelungit pânã la data de 17 decembrie, termenul pânã la care investitorii puteau depune oferte pentru construcþia Autostrãzii Ploieºti-Braºov, pe care Guvernul vrea sã o realizeze în parteneriat public-privat. Anunþul de atribuire a contractului a fost lansat în data de 19 octombrie, iar perioada de depunere a ofertelor urma sã se încheie în data de 19 noiembrie. Însã, CNSP a decis prelungirea cu aproape o lunã termenului, potrivit secþiunii „Modificãri” de la anunþul de atribuire a contractului, publicat în noul Sistem Electronic de Achiziþii Publice (SICAP). CNSP susþinea cã prelungirea termenului a avut loc la cererea participanþilor, ei solicitând clarificãri cu privire la proiectul care va costa 1,36 miliarde de euro. Contractul urmeazã sã fie atribuit pe baza celui mai bun raport preþ-calitate, conform documentului publicat pe site-ul SICAP. Studiul de fundamentare menþioneazã cã finanþarea obiectivului de investiþie se va face în proporþie de maxim 25% de cãtre partenerul public, adicã de cãtre stat, ºi restul de minim 75% de cãtre partenerul privat. Constructorul va trebui sã demonstreze cã cifra de afaceri medie anualã pe ultimii 3 ani a fost de minim 1,36 miliarde euro ºi cã a executat în ultimii 10 ani lucrãri similare, în aceeaºi valoare minimã. Studiul de fundamentare detaliazã cã PPP-ul se va întinde pe o perioadã de 44 de ani, în douã etape. Autostrada Urbanã a Capitalei Cei 3 km ai Autostrãzii Urbane, care conecteazã Capitala de Autostrada A3 Bucureºti – Ploieºti urmau a fi recepþionaþi ºi daþi în circulaþie la 1 Decembrie, de Ziua Naþionalã. În acest sens, Ministerul Transporturilor a scris pe Facebook: „Lucrãrile sunt aproape finalizate pe tronsonul de la intrarea în Capitalã a Autostrãzii Bucureºti – Ploieºti (A3). Constructorul toarnã ultimul strat de asfalt, monteazã parapete, gardul de protecþie, consolele de iluminat, amenajeazã sensul giratoriu de pe strada Gherghiþei ºi lucreazã la amenajarea intersecþiei Petricani. În curând se deschide circulaþia”. Cei 3 km au fost încredinþaþi prin licitaþie, în urmã cu trei ani, pentru 28 milioane de euro, la pachet cu finalizarea nodului de la Moarea Vlãsiei. Cât despre Centura Capitalei, nicio veste.


DRUMURI

avut loc anumite alunecãri de teren, dar s-a intervenit eficient, demarând turnarea balastului stabilizat. Situaþia este bunã ºi în punctul Ilia, în cel de-al doilea nod de pe acest lot. Autostrada Unirii Obiect de disputã politicã ºi de acþiuni civice, Proiectul Autostrãzii Unirii A8 Tg. Mureº-Iaºi-Ungheni, a fost aprobat de Parlament. Legea prevede ca autostrada de 320 de km sã fie realizatã pânã la graniþa cu Republica Moldova, cu un pod peste Prut, la Ungheni, sã fie realizatã din credite externe, pe fonduri europene ºi/sau prin parteneriat-public privat, iar procedurile sã demareze în termen de 30 de zile de la promulgare. Proiectul legii adoptate prevede cã Ministerul Transporturilor se ve ocupa de implementare, deºi Guvernul a decis ca de tronsonul Tg. Neamþ-Iaºi sã se ocupe Comisia Naþionalã de Prognozã, printr-un Parteneriat PublicPrivat. Drumul Expres Piteºti-Craiova În fine, Compania de Autostrãzi a desemnat cãºtigãtorii contractelor de proiectare ºi execuþie ai Tronsonului 1 (17,7 km) ºi ai Tronsonului 2 (39,85 km), parte din Drumul Expres Piteºti-Craiova (121 km). Tronsonul 1 va fi executat de cãtre italienii de la Tirrena Scavi, pentru circa 76 de milioane de euro, iar Tronsonul 2, care va ocoli ºi oraºele Balº ºi Slatina, va fi construit de asocierea SA&PE Construct SRL - Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRL - Consitrans SRL pentru circa 309 milioane de euro. Contractele vor fi semnate abia dupã rezolvarea eventualelor contestaþii. Tronsoanele 3 ºi 4 sunt în prezent disputate în justiþie la Înalta Curte. Ce se va alege de acest drum expres ºi de celelalte proiecte, vom vedea! Lotul 1, Autostrada Sebeº-Turda (A10) Pe lotul 1 al Autostrãzii Sebeº-Turda (A10), în viitorul nod rutier de la Sebeº, la jumãtatea lunii noiembrie se efectuau lucrãri la structura unui pod de grinzi metalice COR-TEN, care va fi instalat peste A1 Deva-Sibiu, pe una dintre ieºiri. Tot pe Autostrada Sebeº-Turda, în nodul rutier Sebeº, în apropiere de A1, constructorul Pizzarotti, pregãtea eºafodajul pentru sudarea unor grinzi metalice de tipul COR-TEN, similare cu cele de dinainte de Lancrãm. Grinzile metalice vor fi sudate, iar, ulterior, vor fi ridicate la viitoarea supratraversare a A1, pe una dintre aºa zisele ”bretele mici” care vor lega A 10 de sensurile giratorii existente la Lancrãm. Este evident cã antreprenorul general al lotului 1, Pizzarotti, se concentreazã pe lucrãrile de la cele douã bretele care vor lega A 10 de sensurile giratorii existente acum la LancrãmSebeº, mizând pe o deschidere parþialã a autostrãzii, de la Alba Iulia, la Sebeº, la finalul anului 2019. Conexiunea dintre A1 ºi A10 se va realiza prin sensurile giratorii temporare, pânã la realizarea integralã a nodului rutier Sebeº, probabil în 2020, chiar 2021. Lotul 3-Autostrada Lugoj-Deva Pe Lotul 3 din autostrada Lugoj-Deva se lucreazã mult mai bine decât în urmã cu câteva luni, progresul fiind vizibil. Ca urmare, lotul ar putea fi finalizat în primãvarã, chiar înaintea Lotului 4, aflat în lucru pe aceastã autostradã. Concluziile trase de specialiºti sunt pozitive: la nodul Holdea lucrãrile avanseazã, iar pânã la debutul sezonului rece era aºteptatã finalizarea terasamentului autostrãzii. ºi pe aceastã porþiune au

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

41


CAPITOL SCURT

42

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


PRELUCRAREA METALELOR

Cum afecteazã condiþiile ambientale

funcþionarea maºinilor-unelte? Mircea Demeter

Influenþele precum variaþia temperaturii, curenþii ºi umiditatea aerului pot compromite puternic precizia unui utilaj de prelucrare a metalelor. Pentru a stabili cum afecteazã condiþiile ambientale funcþionarea acestora, Institutul Fraunhofer pentru Maºini-unelte ºi Tehnologii de formare IWU, a efectuat un studiu în care a expus astfel de echipamente la diferite zone climatice din întreaga lume, utilizând o camerã de climatizare recent inauguratã, capabilã sã testeze modul în care condiþiile ambientale afecteazã funcþia strungurilor ºi a altor maºini. Iatã constatãrile cercetãtorilor germani, publicate în revista de specialitate Metalworking World Magazine. Grad mare de sensibilitate

Analiza sensibilitãþii termice

Maºinile de prelucrare a metalelor sunt sensibile din punct de vedere termic. Precizia operaþionalã poate fi întreruptã, atunci când uºile postului de lucru efectiv sunt deschise în timpul iernii, chiar ºi pentru o perioadã scurtã de timp. Cele mai multe companii au instalaþii de producþie situate, adesea, în medii fãrã aer condiþionat. Rezultatul este imprecizia maºinilor ºi respingerea produselor.

Datoritã unei suprafeþe de 40 de metri pãtraþi, a unui spaþiu liber de 4,5 metri ºi a unui tavan detaºabil, camera de mediu este suficient de mare pentru a se potrivi nu numai componentelor individuale, ci ºi maºinilor întregi care sunt ridicate de o macara. Podeaua cu temperaturã controlatã este proiectatã sã aibã o greutate maximã de 20 de tone, putându-se efectua analiza sensibilitãþii termice a utilajului.

Unitãþile de alimentare ºi alte surse de cãldurã, cum ar fi sculele fierbinþi, pot avea de asemenea un efect negativ. Într-o camerã de climã, recent inauguratã, cercetãtorii de la Fraunhofer IWU din Chemnitz au studiat influenþa pe care condiþiile climatice ºi interacþiunile ambientale le exercitã asupra maºinilor-unelte ºi a componentelor acestora. ”Expunerea la lumina soarelui ºi la curenþii de aer provoacã interacþiuni termice sub formã de întinderi structurale, pe care suntem capabili sã le reproducem în camera de mediu. Scopul este stabilizarea ºi îmbunãtãþirea preciziei maºinii, direct printr-un sistem de control al acesteia, prin corectarea erorilor induse termic în timpul funcþionãrii”, a explicat Dr. Janine Glanzel, cercetator la Fraunhofer IWU.

Înainte de iniþierea mãsurãtorilor, cercetãtorii efectueazã o analizã bazatã pe simulare, pentru a determina unde sã plaseze cel mai bine senzorii de temperaturã ºi deplasare. Oamenii de ºtiinþã aplicã senzorii de temperaturã direct la maºinã, în timp ce senzorii de deplasare sunt montaþi pe un cadru de mãsurare stabilit în jurul maºinii-unelte ºi legaþi prin tijele de mãsurare a blocurilor, la punctele neurale, adicã, în locurile în care cercetãtorii sunt capabili sã mãsoare cele mai influente deplasãri termice.

Pentru a indica un exemplu, influenþele termice afecteazã în special maºinile cu paturi lungi sau sistemele structurate vertical, deoarece acumuleazã cãldurã în mod asimetric, în timpul funcþionãrii ºi se îndoaie pe o parte. În cursul experimentelor, Dr. Janine Glanzel ºi echipa ei au simulat o mare varietate de scenarii de temperaturã. În noul laborator, temperaturile de 10, pânã la 40 grade Celsius, pot fi configurate cu o toleranþã de plus-minus 0,1 Kelvin, precum ºi umiditatea aerului, de la 10, pânã la 90%, cu o toleranþã de trei procente. ”Am transformat camera termicã pe care o aveam într-o camerã climaticã. Noile componente de ventilaþie, umidificatorul de abur ºi uscãtorul de absorbþie ne permit acum sã controlãm umiditatea aerului, în plus faþã de temperaturã”, a declarat Glanzel. Acum, cercetãtãtorii sunt capabili sã studieze influenþa pe care o are umiditatea asupra proprietãþilor de umflare a materialelor moderne, cum ar fi betonul amestecat, umed.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

43


DRUMURI

Senzorii de temperaturã le permit specialiºtilor sã mãsoare influenþa încãrcãrilor termice interne ºi externe asupra structurii maºinii. Fluctuaþiile de temperaturã sunt cartografiate automat pe parcursul experimentului. De asemenea, este posibil sã se evalueze comportamentul maºinilor-unelte în timpul expunerii pe termen lung. ”Principiul din spatele tehnologiei noastre sofisticate se aplicã pentru funcþii de rãcire ºi încãlzire, cum ar fi sistemul de control al climatizãrii într-o maºinã”, spune Glanzel. Aceasta înseamnã cã producãtorii ºi utilizatorii au capacitatea de a-ºi configura în prealabil maºinileunelte ºi de a le adapta la condiþiile ambientale viitoare. Atunci când apar deplasãri, cercetãtorii implementeazã algoritmi corectivi care s-au dezvoltat pentru a adapta precizia producþiei. Valorile mãsurate sunt integrate în procesul corectiv. ”Calculãm valorile corecþiei direct prin intermediul unui punct de referinþã al instrumentului, cunoscut sub denumirea de centru al sculei, astfel încât deformãrile termice în timpul producþiei pot fi corectate”, explicã matematicianul cu afinitate pentru tehnologie. În plus, cercetãtorii determinã nivelul de disipare a cãldurii de la maºinile-unelte, înainte de a le transfera la sistemul de rãcire, pentru a economisi energia. Camera climaticã este punctul central al cercetãrii în proiectul special Transregio 96, denumit ”Designul termoenergetic al maºinilor-unelte”, care vizeazã reglarea parametrilor de utilizare a energiei, precizia ºi productivitatea, pentru a obþine o soluþie optimã. Fundaþia germanã de cercetare DFG, Deutsche Forschungsgemeinschaft sponsorizeazã proiectul de cercetare. Tendinþe ºi direcþii în cercetarea funcþionãrii maºinilor-unelte Îmbunãtãþirea continuã a serviciilor de inginerie, de-a lungul vieþii maºinilor-unelte, poate beneficia de eforturi concentrate în mai multe domenii de cercetare, cum ar fi metodele de detectare avansatã pentru conºtientizarea în timp real, prin monitorizarea stadiului maºinii ºi monitorizarea eficienþei operaþionale, care asigurã fiabilitatea în timpul ciclului de viaþã proiectat al maºini. În prezent, starea maºinii este dedusã prin monitorizarea parametrilor fizici (de exemplu forþa, vibraþia, emisia acusticã), iar eficienþa operaþionalã este estimatã prin monitorizarea consumului de energie ºi a calitãþii piesei obþinute. Datoritã constrângerilor, cum ar fi alimentarea ºi transmiterea semnalului prin conexiunile prin cablu, senzorii sunt de obicei instalaþi pe suprafaþa exterioarã a carcasei maºinii, departe de sursa generãrii de semnale. Rezultatul este raportul redus de semnal-tonaj, care face dificilã detectarea precisã ºi în timp util a degradãrii maºinilor. Tehnologiile de detectare emergente (de exemplu, cu soft wireless flexibil ºi miniaturizat), îmbunãtãþesc accesibilitatea senzorilor la structura interioarã a maºinilor. În plus, fuziunea semnalelor de detectare multi-sursã permite o mai bunã deducere a stãrii maºinii ºi a mecanismului de defectare. Studiul de detectare, autocalibrare ºi fiabilitate multi-fizicã poate îmbunãtãþi în continuare precizia ºi sensibilitatea, oferind o viziune mai cuprinzãtoare asupra maºinilor care sunt monitorizate. De asemenea, informaþiile venite de la senzori pot contribui la optimizarea proiectãrii maºinilor ºi a programãrii operaþionale, pentru extinderea duratei de viaþã a maºinilor-unelte.

44

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Sustenabilitatea ºi reducerea amprentelor În ceea ce priveºte sustenabilitatea, cercetarea poate fi îndreptatã în continuare spre: 1-Cercetarea modului în care capacitãþile actuale de inginerie pot contribui la crearea unei valori durabile, prin aplicarea principiilor de producþie durabilã; 2-Dezvoltarea de noi procese ºi echipamente pentru a reduce amprenta ecologicã ºi pentru a îmbunãtãþi eficienþa ºi fiabilitatea fabricãrii, printr-o mai bunã înþelegere a atributelor fizice a echipamentelor de proces. Tehnologiile emergente, cum ar fi producþia de aditivi, ar trebui explorate pentru a facilita remanufacturarea componentelor maºinii utilizate ºi pentru a diminua utilizarea materiilor prime, menþinând în acelaºi timp fiabilitatea performanþei. În plus, procesele actuale de fabricaþie pot fi transformate în procese durabile de-a lungul liniei de reducere a consumului de energie, a emisiilor în aer, a apelor uzate, a deºeurilor solide ºi a recuperãrii resurselor. Pentru proiectare, cercetarea se adreseazã îmbunãtãþirii asamblãrii ºi dezasamblãrii, pentru uºurinþa reparaþiilor ºi reproiectare, prin strategii cum ar fi proiectarea modularã, hibridizarea proceselor ºi metode mai bune de asistare a proceselor.


HALE, CONSTRUCÞII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

45


HALE, CONSTRUCÞII METALICE

46

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


HALE, CONSTRUCÞII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

47


HALE, CONSTRUCÞII METALICE

48

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


HALE, CONSTRUCÞII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

49


CAPITOL SCURT

50

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


MATERIALE IZOLATOARE Maria Demetriad

80 % din clãdirile Europei

sunt termoizolate cu polistiren expandat Romeps-Asociaþia Producãtorilor de Polistiren Expandat din România, a organizat prima ediþie a simpozionului ”Oraºul tãu în centrul atenþiei”, la care a participat un foarte numeros public format din arhitecþi, constructori, reprezentanþi ai companiilor producãtoare de polistiren expandat, dar ºi reprezentanþi ai autoritãþilor locale din unele sectoare ale Capitalei. Calitãþi de necontestat Dupã cuvântul de bun venit adresat de organizatori, cel care a deschis seria comunicãrilor a fost domnul Viorel Mareº-Brand Manager al companiei Austrotherm. Evidenþiind calitãþile de necontestat ale polistirenului expandat, domnia sa a subliniat faptul cã acest material conþine 98 % aer ºi doar 2 % stiren, ºi cã acesta, nu doar cã este total inofensiv, în raport cu mediul, regãsindu-se în naturã. Acesta a adãugat: ”Dacã stirenul ar fi nociv, aºa cum sugereazã unii, atunci el nu ar fi acceptat sã fie folosit în Industria alimentarã, în produse destinate copiiilor nounãscuþi sau în apiculturã, ºtiindu-se faptul cã albinele sunt extrem de atente, în comportamentul lor, faþã de tot ce le-ar putea dãuna. Deci, nu este de mirare cã, în Uniunea Europeanã, 80 % dintre clãdiri sunt termoizolate cu polistiren expandat”. Mai mult, a argumentat domnia sa, polistirenul are cea mai micã toxicitate la ardere, cu mult sub un material natural, cum ar fi lâna, de exemplu, iar procesul tehnologic de obþinere a materialului este cel mai ecologic cu putinþã.

cu anumite excepþii stricte. Domnul Radu Grigorescu a insistat asupra faptului cã, începând cu anul 2019, vor intra în vigoare la nivel european noi standarde privind materialele ºi sistemele de termoizolare, atrãgând atenþia asupra faptului cã, în privinþa reacþiei la foc, acestea vor fi încadrate în clasele A1 ºi A2, în condiþiile în care, în prezent, acestea sunt încadrate într-o categorie inferioarã, E. Vorbind despre necesitatea calitãþii componentelor fiecãrui sistem, domnul Grigorescu s-a referit ºi la calitatea proastã a numeroaselor lucrãri de reabilitare termicã. Drept dovadã, a exemplificat prin trei teste ”in situ”, efectuate de INCERC: - Primul, cel din 2016, în care s-a aplicat polistiren cam cum se aplicã de obicei, fãrã niciun adeziv, a avut ca rezultat incendierea clãdirii, din cauza efectului de horn al spaþiului liber dintre perete ºi expandat.

În plus, domnul Viorel Mareº a reamintit celor prezenþi cã polistirenul expandat este 100 % reciclabil, creºte eficienþa energeticã a clãdirilor, asigurând un confort hidrotermic deosebit, se amortizeazã relativ repede, ºi, desigur, prin producþia lui se asigurã un numãr foarte important de locuri de muncã. În finalul expunerii sale, domnul Viorel Mareº i-a îndemnat pe arhitecþi ºi constructori sã priveascã dincolo de lucrãrile curente de construcþii, putând avea în vedere utilizarea polistirenului expandat în amenajãri urbanistice exterioare, lucrãri de infrastructurã ºi terasamente, sau, de ce nu, în realizarea de decoruri. Conformitatea, absolut obligatorie Deosebit de volubilã ºi vocalã, doamna Doina Mincu-Auditor Senior Tehnician ºi Director General Axa Cert, a susþinut la rându-i comunicarea cu titlul ”Conformitatea termosistemelor ETICS pe bazã de polistiren expandat”. În expunerea sa, doamna Mincu a atras atenþia constructorilor prezenþi în auditoriu despre obligativitatea de a verifica atent certificarea materialelor utilizate în lucrãrile de termoizolaþii (adezivi, polistiren expandat, tencuieli, materiale de finisare etc), dar ºi asupra unor inadvertenþe din normativele în vigoare, inadvertenþe care creeazã dificultãþi, atât în procesul de certificare, cât ºi producãtorilor de materiale ºi sisteme sau constructorilor. Din 2019, noi sisteme de standardizare Ulterior pauzei, domnul Radu Grigorescu-Director Executiv Qetics, ºi-a început comunicarea cu un scurt istoric al activitãþii de termoizolare din România, evidenþiind faptul cã, dacã, în anii 70, în România a început utilizarea polistirenului, începând cu anii 80, din pãcate, acest lucru a fost interzis,

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

51


MATERIALE IZOLATOARE - Al doilea, efectuat în anul 2017, în care s-a aplicat polistirenul expandat respectându-se cerinþele, clãdirea a rezistat la foc 60 de minute, iar polistirenul doar s-a topit. - În al treilea experiment, efectuat în anul 2018, termoizolaþia expusã la flacãrã externã s-a comportat ”relativ bine”, polostirenul expandat vitrificându-se. În finalul comunicãrii sale, domnul Radu Grigorescu a anunþat asistenþa despre publicarea noului Ghid Qetics, realizat în urma colaborãrii cu instituþii academice din þarã. Calitatea lucrãrilor, obligatorie Ultimul punct din program a fost acoperit de domnul Eduard Mincu-Director Tehnic Axa Cert, secondat de doamna Doina Mincu, acela care a susþinut comunicarea cu titlul ”Rezultate, performanþe, caracteristici ETICS pe bazã de EPS, în laborator ºi in situ”. Exemplificând prin imagini, dar ºi prin mostre de polistiren expandat pe care s-au aplicat sau nu, adezivi, cei doi vorbitori au contrariat asistenþa, prin evidenþierea neconformitãþilor, uneori, foarte grave, care pot apãrea în timpul testelor, din cauza proastei execuþii a lucrãrilor. Finalul lucrãrilor a gãsit asistenþa dialogând intens pe subiecte cum ar fi certificarea, conformitatea sistemelor ºi slaba calitate a lucrãrilor, constructorii amintind aproape de fiecare datã de...costuri. XXX

Polistirenul expandat poate fi reciclat 100 %

Una peste alta, Romeps a organizat un eveniment foarte reuºit, bogat în informaþii cât se poate de utile, tuturor celor care au fost prezenþi în salã.

Pentru cã, de multe ori se afirmã cã polistirenul reprezintã un pericol major pentru mediu, trebuie spus cã nu este deloc aºa, polistirenul expandat putând fi reciclat 100 %: - Reciclarea EPS trebuie separatã de alte materiale din fluxul de deºeuri, înainte de a putea fi reciclat. În mod ideal, EPS ar trebui sã fie separat înainte de a intra în fluxul de deºeuri, pentru a diminua contaminarea ºi pentru a nu prelua din capacitatea recipientelor pentru alte materiale reciclabile. - Deoarece EPS este uºor, costul de transport este o componentã majorã a reciclãrii sale. Cerinþele de manipulare ale materialelor pentru resturile de polistiren sunt de obicei determinate de cãtre reciclator. Cele mai multe deºeuri EPS sunt, fie ambalate în vrac, fie ambalate în balot, înainte de transport. - În vederea reprocesãrii, EPS-ul colectat este alimentat într-o maºinã de granulare. Materialul granulat este apoi transferat într-un buncãr, unde acesta este depozitat, înainte de a fi comprimat în blocuri de lungimi continue. Acest material comprimat este apoi tãiat în dimensiuni adecvate, pentru paletizare. Odatã paletizat, materialul este pregãtit pentru expediere. - Materialul EPS este apoi mãrunþit ºi extrudat, pentru a forma granule de polistiren de uz general (GPPS). Aceasta poate fi apoi utilizat ca materie primã pentru aplicaþii cum ar fi casete din lemn sintetic, cd ºi casete video, produse de papetãrie, precum ºi ghivece de flori ºi coºuri pentru grãdini.

52

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

53


CAPITOL SCURT

54

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

55


MATERIALE ELECTRICE

Materialele viitorului ºi fotosinteza energiei solare Maria Demetriad

Materialele sunt fundamentale pentru dezvoltarea economicã, socialã ºi industrialã. Ele constituie baza funcþionalitãþii mediului construit, a produselor ºi tehnologiilor care sunt vitale pentru societatea modernã. Acest lucru înseamnã cã ele pot fi un factorcheie inovatoar, în dezvoltarea multor produse ºi tehnologii noi. Ca urmare, tema a fost atent studiatã de Comisia Europeanã, urmãrind în special evoluþia ºi necesitãþile materialelor din tehnologiile energetice emergente. În acest sens, a fost realizat raportul ”Forward looking workshop on Materials for Emerging Energy Technologies”, sub conducerea Dr. Johan Veiga Benesch, de la Directoratul General pentru Cercetare ºi Inovare Tehnologicã ºi Industrialã al Comisiei. Obiectivul acestui raport a fost acela de a identifica posibile prioritãþi pentru tehnologiile energetice emergente. Astfel de soluþii ar avea perspective pe termen lung, pânã în anul 2050, dar ne oferã o idee despre locul spre care se îndreaptã lumea. O ”lume solarã” Dezvoltarea continuã a societãþii se bazeazã pe aprovizionarea suficientã cu energie. În prezent, este general acceptat faptul cã dependenþa actualã de combustibilii fosili nu va mai fi o situaþie acceptabilã pentru generaþiile viitoare. Astfel, trebuie dezvoltate noi surse de

56

energie care sã ofere o aprovizionare cu energie durabilã, la scarã largã. Energia solarã este una dintre putinele surse alternative de energie care ar putea satisface cererile viitoare crescute. O cantitate de energie solarã mult mai mare atinge planeta, decât este nevoie, ºi dacã putem gãsi modalitãþi de a ”recolta” mult mai puþin decât un procent din energia care vine, vom îndeplini toate cerinþele noastre actuale ºi viitoare. Celulele solare, în ciuda costurilor ridicate ale acestora, vor fi cu siguranþã dezvoltate în furnizori importanþi de energie electricã. Multe abordãri diferite, cum ar fi siliciul, filmele subþiri, celulele solare hemi-sensibilizate ºi vrac, au un viitor promiþãtor, dar toate au o problemã comunã: stocarea energiei. În sistemul nostru energetic actual, producþia directã de energie electricã contribuie cu mai puþin de 20% din necesarul total, iar marea majoritate a energiei utilizate este obþinutã prin intermediul combustibililor. Pentru a deveni o lume cu energie solarã, trebuie sã dezvoltãm producþia de combustibili solizi în paralel cu celulele solare.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Rolul cercetãrii materialelor în fotosinteza artificialã De câteva decenii, mimetizarea fotosintezei naturale de cãtre sistemele moleculare artificiale create de om a fost un scop important pentru comunitatea de cercetare. De la ultima crizã a petrolului, eforturile de cercetare academicã, relativ la scarã micã, din lumea întreagã, au generat imitaþii sintetice de complexitate crescândã, cuprinzând, atât sistemul de antenã, cât ºi centrul de reacþie al maºinilor fotosintetice naturale. Cu toate acestea, niciun dispozitiv fotosintetic artificial nu a atins încã nivelul de maturitate necesar pentru a fi util în afara laboratoarelor. Combustibilii ar putea fi, de asemenea, produºi indirect, din energia solarã, prin transformarea biomasei în producerea de biogaz sau hidrogen, prin electrolizã a apei, utilizând energie electricã fotovoltaicã. Eficienþa fotosintezei naturale este, cu toate acestea, scãzutã. În plus, culturile ”de energie” în creºtere concureazã cu necesitatea de a utiliza terenuri agricole, pentru a produce alimente. Dimpotrivã, fotosinteza artificialã este o modalitate directã de a produce combustibili solizi, fãrã a avea nevoie de purtãtori de energie intermediari. Necesitãþi ºi blocaje O provocare ºtiinþificã principalã pentru dezvoltarea fotosintezei artificiale este utilizarea apei, ca sursã de electroni, în producerea de combustibili reductivi. În naturã, douã molecule de apã sunt oxidate într-un proces cu patru electroni, pentru a forma o moleculã de oxigen.


MATERIALE ELECTRICE Acest proces este eficient în fotosinteza naturalã, dar s-a dovedit a fi destul de dificil de realizat în sistemele artificiale. Pe scurt, multe provocãri ºtiinþifice rãmân de depãºit, înainte ca fotosinteza artificialã sã poatã fi transformatã într-o tehnologie maturã, pentru producerea de combustibili, dar intensificarea eforturilor este necesarã, dacã ar trebui sã satisfacem cerinþele energetice ale unei lumi în curs de dezvoltare, fãrã o creºtere masivã a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferã. Oportunitãþi, sinergii ºi teme comune Energia solarã este singura alternativã pe scarã largã la combustibilii fosili. Doar o fracþiune de procent din radiaþia solarã, care afecteazã suprafaþa pãmântului, este necesarã, pentru a fi recoltatã ºi pentru a asigura nevoile de energie. Identitatea combustibilului final (H2, metanol, altele), nu este importantã, atâta timp cât este neutrã, din punct de vedere al carbonului. Apa este singura materie primã sensibilã, pentru fotosinteza artificialã. Dar, orice tehnologie de energie solarã, la scarã largã, trebuie sã se bazeze pe elemente abundente pe pãmânt. Sistemele moleculare organice folosite pentru fotosinteza artificialã, ar putea fi proiectate cu mare precizie, dar trebuie sã fie suficient de fotostabile, pentru producerea prelungitã de energie. Dispozitivele anorganice-organice hibride ar putea fi mai sigure în acest sens ºi ar trebui fãcute mai multe cercetãri în aceastã direcþie. Ar trebui dezvoltate sisteme de autoreglare ºi auto-reparare. Sistemele organice vor fi sensibile la deteriorarea amprentei ºi o posibilã soluþie la aceastã problemã este utilizarea sistemelor autoasamblate, în care componentele deteriorate sunt înlocuite prin reacþii de echilibru reversibile. O provocare actualã, în fotosinteza artificialã, este oxidarea cu mai mulþi electroni a apei. În fotosinteza naturalã, oxidarea cu patru electroni a apei, în oxigen molecular, este efectuatã într-un grup de mangan, neutralizat cu încãrcare. Ca urmare, mimetismul acestei reacþii redox dificile este încã o mare provocare, care ar trebui cercetatã intens. Recomandãri privind acþiunile viitoare Având în vedere potenþialul sãu de a soluþiona viitoarea nevoie globalã de energie, tehnologiile energetice solare ar trebui sã primeze drept cea mai mare prioritate. Activitãþile de cercetare, privind celulele solare ºi combustibilii solari, sunt strâns legate ºi se aºteaptã ca evoluþiile ambelor domenii sã se desfãºoare în paralel. Mastering-ul principiilor de recoltare a luminii ºi de separare a încãrcãturii este destul de dezvoltat în sistemele moleculare ºi este timpul sã se mute în sisteme mai complexe, tehnice, pentru producþia de energie. Astfel, se aºteaptã ca acþiunile la scarã largã, care implicã, atât cercetãtori, cât ºi ingineri, sã aibã succes. Câteva recomandãri specifice privind acþiunile combinate cu provocãrile ºtiinþifice enumerate în paragraful anterior, ar trebui sã constituie o foaie de parcurs pentru cercetarea în domeniul energiei solare, în Europa. Cercetarea în domeniul fotosintezei artificiale a dat ºi va oferi cunoºtinþe esenþiale despre spin-off, pentru alte domenii ale energiei solare, dovedind cã acþiunile combinate sunt absolut justificate. De aceea, ar trebui lansate multe direcþii diferite de cercetare, cu tema comunã a dezvoltãrii combustibililor solari. Acest lucru este rezonabil, deoarece, în acest moment, nu se ºtie care dintre diferitele sub-domenii (organice, biologice ºi anorganice), vor fi dezvoltate cu succes. Cel mai probabil, o combinaþie de eforturi va duce la un dispozitiv de lucru ºi la o cunoaºtere sporitã în oricare dintre aceste sub-domenii, care va guverna întreaga zonã a energiei solare. (Cf. ”Forward looking workshop on Materials for Emerging Energy Technologies”- Dr. Johan Veiga Benesch, Directorate-General for Research and Innovation Industrial Technologies Material Unit)

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

57


INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

58

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

59


INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

60

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

61


VENTILAREA CLÃDIRILOR

Ventilarea clãdirilor cu sistemul inovator Elpo Mircea Demeter

Ventilarea clãdirilor, fie ele locuinþe, birouri, depozite sau spaþii industriale, este o problemã de proiectare ºi execuþie cât se poate de dificilã dar ºi de costisitoare, atât în timpul execuþiei, cât ºi în timp. Finlandezii de la Elpo vin însã cu o soluþie inovatoare. Tehnologia a fãcut obiectul prezentãrii cu titlul ”Double Degree Programme in Civil and Construction Engineering”, susþinutã la Bachelors Institute de inginera Ekaterina Morozova, cercetãtor al Civil Engineering Saimaa University of Applied Sciences Technology, Lappeenranta-Finlanda. Scurtã recapitulare Sã vedem, mai întâi, care sunt principalele sisteme de ventilare: Ventilaþia cu sisteme de suflare asigurã suficientã intrare a aerului cãtre spaþiile interioare ale clãdirii. Evacuarea aerului care se deplaseazã se face prin ferestre ºi prin deschiderea uºilor, prin presiunea în exces. Elementul principal al sistemului de suflare este un ventilator cu motor electric care pompeazã aerul. Dacã este necesar, intrarea aerului ar putea fi supusã unui tratament special de încãlzire, filtrare sau umezire. Toate echipamentele pentru tratarea aerului sunt amplasate în camera de suflare în apropierea orificiului de admisie a aerului. Când este necesar, ar putea fi insta-

late sisteme de protecþie împotriva zgomotului. Instalaþiile de ardere ar putea fi echipate cu sisteme de automatizare deoarece este cerut un nivel ridicat de precizie. Ventilaþia cu evacuare asigurã îndepãrtarea aerului uzat ºi poluat din spaþiu. Acest sistem oferã aºa-numitele case sub presiune. Este, de asemenea, utilã pentru îndepãrtarea vaporilor de apã. Acest sistem este larg rãspândit în clãdirile industriale, unde, în timpul procesului de producþie, se produc vapori de apã ºi aer încãlzit. În spaþiile publice uriaºe, sistemele de evacuare ale piscinelor ºi patinoare sunt, de asemenea, populare, datoritã posibilitãþii de a evacua cantitãþi mari de vapori de apã. Sistemele de evacuare sunt mai simple decât sistemele de suflare. Acestea constau într-un ventilator de evacuare ºi un motor electric, atunci când sistemul de spaþii este dificil, mare sau are nevoie de mult spaþiu, cãile aeriene conduc aerul dintr-o clãdire, spre exterior, prin ferestre ºi spaþii deschise. Când aerul este poluat atât de mult, filtrele sunt utile. Ventilaþia cu aspiraþie-evacuare asigurã furnizarea de aer proaspãt ºi îndepãrtarea simultanã a aerului murdar. Sunt utilizate douã sisteme principale ale ventilaþiei: Primul este agitarea, atunci când aerul proaspãt intrã prin intermediul difuzoarelor de mare vitezã. Aerul proaspãt se îmbinã cu

62

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT aerul interior al spaþiului. Aerul uzat se scoate prin supapele de evacuare. Al doilea, este prin deplasarea aerului utilizat de cãtre aerul curat. Aerul proaspãt provine din pãrþile inferioare ale camerei, aerul cald este ridicat ºi, astfel, se deplaseazã. Acest mod este util în clãdirile industriale ºi clãdirile cu tavan înalt. Sisteme folosite în unele þãri ale UE Sistemul de ventilaþie este o combinaþie de aparate concepute pentru a furniza în spaþii interioare aer exterior ºi pentru a extrage aerul poluat din interior. Sistemul poate consta din componente mecanice, de exemplu, o combinaþie de unitãþi de tratare a aerului, conducte ºi unitãþi terminale. Sistemul de ventilaþie se poate referi ºi la sistemele de ventilaþie naturale, care utilizeazã diferenþele de temperaturã ºi jeturile de aer cu grile de faþadã, în combinaþie cu evacuarea mecanicã (de exemplu în coridoare, toalete etc.). Atât ventilaþia mecanicã, dar ºi cea naturalã, pot fi combinate cu ferestre funcþionale. Este posibilã o combinaþie de componente mecanice ºi non-mecanice (sisteme hibride). În þãrile UE, ventilaþia nu respectã aceleaºi practici. Aceastã discrepanþã se poate datora climei ºi tradiþiei clãdirii. Pentru dezvoltarea viitoare a ventilaþiei eficiente, din punct de vedere energetic, pentru un mediu interior bun, este important sã cunoaºtem sistemele de ventilaþie din clãdirile curente din Europa. (Andrei Litiu, 2012) Existã probleme în unele þãri europene. Sistemele constructive, materialele utilizate pentru clãdiri, sanitare, ventilaþie, echipamente electrice, devin caduce; acestea trebuie schimbate cât mai curând posibil. Aceasta este o situaþie tipicã pentru þãri precum Bulgaria, România, Italia, Spania etc., pentru þãrile nemodernizate, cu o mare cantitate de oraºe ºi locuri istorice ºi antice. Dar, alte þãri, care preferã modul contemporan de viaþã (Franþa, þãrile scandinave, Germania) au avantaje tehnologice ºi inovatoare. Stocul european al clãdirilor rezidenþiale (în mp) reprezintã 75% din totalul stocului de clãdiri, din care 64% sunt preluate de locuinþe. Privind dezvoltarea sistemelor de ventilaþie, este evident cã, în toate þãrile, utilizarea sistemelor de ventilaþie naturalã scade, în favoarea sistemelor de ventilaþie mecanicã. Evoluþia este diferitã în toate zonele, dar tendinþa este similarã. Înainte de 1980, toate þãrile au folosit în principal ventilaþia naturalã. Finlanda a fost între primele þãri care a fãcut o schimbare, încã dinainte de 1959, prin introducerea sistemelor mecanice de alimentare ºi/sau ventilare. Treptat, situaþia a evoluat, atingând punctul în care, dupã 2004, clãdirile construite au numai sisteme de ventilaþie mecanicã. Pentru Grecia, anul 1978 a reprezentat punctul de cotiturã, dupã care s-au folosit ventilatoare naturale ºi echipamente mecanice ºi/sau sisteme de alimentare; situaþia a evoluat lent, dar ventilaþia naturalã reprezintã jumãtate din casele construite în prezent. România a adoptat noul regulament în 2010, dupã care, 20% dintre casele construite au sisteme de ventilaþie mecanicã. Însã, pânã în 2008, mai mult de 99% din clãdiri aveau sisteme de ventilaþie naturale. Rusia a folosit, în secolul XX, cea mai mare parte a ventilaþiei naturale: 90%, ºi numai în câteva sfere industriale (5 %), au fost utilizate sisteme de ventilaþie mecanicã, acolo unde sistemul de evacuare era foarte necesar. Panourile Elpo

Principala întrebare pe care o puneþi, atunci când proiectaþi ºi pregãtiþi un sistem de ventilaþie, este cum sã furnizaþi aer curat în interiorul casei. Cea de-a doua întrebare importantã este cum sã eliminãm aerul murdar ºi poluat din clãdire. Tuburile ºi canalele de ventilaþie sunt utilizate în acest scop. O modalitate tipicã este de a pune o conductã în întreaga clãdire, de la etajul inferior (sau adãpostul de la sol sau parter), la etajul superior sau la sistemul de acoperiº. De asemenea, este necesar sã se prevadã orificii în plãcile de podea, pentru þevi, în stadiul de proiectare. Dupã ce toate poziþiile orificiilor sunt clare, designerii de beton ar trebui sã recalculeze placa sau peretele cu schimbãri de geometrie. Existã o mulþime de dezavantaje ºi inconveniente într-un proces de producþie: În primul rând, cofrarea trebuie sã fie incompletã (non-continuã). Deschiderea pentru þeavã ar trebui sã fie puþin mai latã decât o conductã, evitând astfel problemele de dispersie a mãrimii. Dupã aºezarea conductei în poziþia proiectatã, toate golurile dintre marginea orificiului ºi þevi trebuie umplute cu beton. Acest proces are nevoie de un cofraj puternic, greu de pregãtit. Calea realã de a rezolva aceastã problemã a fost inventarea elementelor Elpo. Elementul Elpo este un element de beton prefabricat, cu un singur orificiu, cu þevi instalate în interiorul acestuia. Aceste panouri ar putea include diferite tipuri de sisteme de inginerie, cum ar fi conductele de alimentare cu apã ºi de canalizare, conductele de încãlzire ºi ventilaþie. Dupã luarea deciziei privind poziþionarea serviciilor de inginerie, desenele ºi cerinþele tehnice duc la instalaþia care ar putea produce întregul element. Existã o mulþime de avantaje atunci când utilizaþi panourile Elpo: - Nu existã probleme cu aspectul estetic - Nu este necesar sã se acoperiþi þevi de plastic, urâte. - Nu existã niciun zgomot, din cauza cãderii apei în interiorul þevilor - Montarea devine mai uºoarã - Posibilitatea de a salva amprenta utilã a clãdirii - Elemente ecologice: nu existã gunoi de plastic sau beton pe ºantier - Reducerea timpului de construcþie - Suprafaþa panourilor este pregãtitã pentru finisare

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

63


INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

64

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


INSTALAÞII ELECTRICE, CLIMATIZARE, VENTILAÞIE

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

65


CAPITOL SCURT

66

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


INSTALAÞII SANITARE

Idei inovatoare în designul bãilor

Maria Demetriad

Care sunt tendinþele actuale în designul bãilor? Existã vreo specificitate? Ca orice altã parte a casei, bãile sunt sensibile la tendinþele de modã ºi de design. E drept, noutãþile sunt mai lente, deoarece investiþiile în redecorarea bãilor sunt mai substanþiale ºi au nevoie de o gândire excelentã. Când reconstruirea spaþiului nu se face atât de regulat, ci, la perioade de 15-20 de ani, o persoanã pune atenþie, atunci când se apropie de aceastã sarcinã. O lume a colajelor Deseori, conceptul de design al bãii este legat de întregul aranjament al spaþiului de locuit, iar stilul sãu este determinat de ideea vizualã completã. Existã, de asemenea, o mare varietate în tendinþele de design al bãilor, atunci când vine vorba de design minimalist, baia pentru locuinþe mici, urbane sau case de lux, mari cu cãzi de baie, jacuzzi ºi spaþii mari în duºuri. În ciuda varietãþii pe aceastã temã, un lucru este sigur: marile nume de pe scena internaþionalã de design lucreazã la colecþiile de instalaþii de baie, inventând ºi colaborând cu producãtorii, pentru a crea o mare varietate de aparate. Ceea ce vine sã arate importanþa subiectului, tendinþele în designul bãii sunt puternice, fiind influenþate de evoluþiile globale, ca orice alt aspect al tendinþelor de design interior. Iatã ce a declarat Werner Aisslinger, pentru publicaþia de specialitate ”Interior Zine”: ”Locuinþele devin din ce în ce mai hibride. Casele private se deplaseazã mai mult sau mai puþin spre un design loft studio. Spaþiile separate cu funcþii foarte diferite nu mai sunt viabile. Funcþiile se suprapun. Combinãm munca ºi viaþa personalã. Totul se contopeste ºi afecteazã, atât scene rezidenþiale, cât ºi ospitalitatea. Este o lume a colajelor. Versatilitatea Una dintre cele mai importante întrebãri în faþa designerilor de astãzi este cum sã se adapteze necesitãþile la scarã micã, fãrã a compromite luxul ºi stilul? Creºterea fãrã precedent a urbanizãrii în lume ºi limitãrile în spaþiul locuinþelor impun aceastã condiþie

ºi oferã posibilitãþi de inspiraþie creatoare. Studioul danez de proiectare a mobilierului, Norm Architects, oferã un sistem modular elegant de console ºi mobilier, împreunã cu o pardosealã elegantã, potrivitã pentru baie dar ºi pentru alte încãperi ale casei. Inspiratã de interioarele industriale din secolul al XVIII-lea ºi încorporând atitudinea nordicã faþã de simplitate ºi eleganþã, în combinaþie cu meºteºugul creativ italian, aceastã colecþie satisface cu succes piaþa mobilierului versatil, de baie. Lemnul înlocuieºte ceramica Proiectul inspirat de Kengo Kuma, din prelucrarea lemnului, notoriu de frumos, ºi artizanatul deosebit, creeazã o oazã privatã din premisa bãii. Lemnul înlocuieºte ceramica rece, iar fuziunea inteligentã dintre baie ºi dormitor creeazã o atmosferã caldã ºi confortabilã. Panourile din lemn care radiazã de la perete, la tavan, creeazã o expresie unicã pentru designul curat ºi modern. Însã, în ultimul timp, observãm pe scena internaþionalã a designului o introducere sporitã a tehnologiilor în design-ul bãii. Nu este vorba doar de toaletele japoneze de înaltã tehnologie sau despre telefonul ºi televizorul de pe perete, prezente în mod obiºnuit în bãile hoteliere, dar punerea în aplicare a noilor tehnologii ºi abordãri pentru crearea unui decor inovator ºi expresiv din baia locuinþei devine tot mai diversã. Formele simplificate ºi o abundenþã de lemn, ca material, oferã o odihnã opticã ºi o emanaþie seninã, pentru conceptul de baie deschisã. Ideea introducerii designului de baie printre restul aranjamentului de acasã (baia nu mai este ascunsã în cel mai întunecat colþ), este foarte trendy ºi oferã mai multe soluþii creative ºi exemple de design.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

67


INSTALAÞII SANITARE Culori în trend Când cercetãm ºi explorãm tendinþele culorilor pentru designul bãii, trebuie sã reþinem cã alegerea paletei nu este separatã de alegerea culorii pentru restul designului casei, fiind foarte des o parte esenþialã a întregului concept pentru decorarea acesteia, ca întreg. Deci, care sunt culorile la modã, atunci când vine vorba de designul de baie? Retragerea rozului milenar de pe scena de design afecteazã ºi scade utilizarea de cupru ºi alte nuanþe roz ºi creºterea tonalitãþilor pãmântului: cãrbune, bej, pãdure verde ºi cenuºã. Nu este vorba de faptul cã cuprul va dispãrea în întregime din detaliile de design la modã, dar, în schimb, se observã preferinþe mai puternice faþã de metale din alamã ºi de nuanþele alb ºi negru. Combinaþiile bicolore sunt, de asemenea, puse în valoare pe scena design-ului de baie: albã pe interior, coloratã în exterior sau o combinaþie de bazine complet negre ºi toalete cu nuanþe uimitoare, pe ceramica din jur. Tonalitatea delicatã de roz, a colecþiei Inbani-Bowl, oferã o atmosferã elegantã pentru amenajarea bãii, acolo unde, în jurul obiectelor se traseazã o linie finã de contur. Inspiratã de dialogul armonios ºi contradictoriu dintre forme, volume ºi materiale, colecþia evocã puritatea ºi simþul aerisit, pentru piesele subþiri de metal ºi detaliile rafinate marmurã. Terrazzo, noul rãsfãþ Reconsiderarea marmurii La rândul lui, Alfredo Haberli reconsiderã marmura, dându-i un contrast dramatic cu lemnul dominant, iar entuziasmul celor douã materiale creeazã o compoziþie de decor, curatã ºi elegantã. Diferenþele, nu numai vizuale, ci ºi tactile ºi senzuale, oferã o experienþã care îmbogãþeºte scopul decorului bãii. Combinând parchetul de stejar ºi uºile glisante din lemn de stejar, cu grilajele gri ºi bej în marmura crem-albã, designerul a obþinut o expresie elegantã ºi seninã. ºi, vorbind despre marmurã, frumuseþea cãminului de sine stãtãtor este precum o înflorescenþã. Sticla, precum o decoraþiune Gracing design foloseºte un ornament de sticlã pentru cada care nu mai este doar un element funcþional. Are o afirmaþie la modã, actualã, folosind linii clare ºi elegante de stil nordic sau oferind prezenþã dinamicã ºi contemporanã încrustaþiilor de sticlã, în marmurã, ca dovadã de lux ºi artã. Iar, renumitul producãtor de chiuvete, Boffi Monolith, apelând la designer-ul Piero Lissoni, foloseºte decorarea interioarã, elegantã, unei bãi de mansardã, sculptând marmura. Rafael de Cárdenas a mers mai departe, creînd premise fantastice, înconjurând curbele curgãtoare ale literei S, cu prezenþa monoliticã, expresivã, a aceleiaºi marmuri. Cãrãmizi ºi cupole Combinând structura cãrãmizilor, care sugereazã un pasaj secret al camerei, cu o cupolã transparentã, care permite intrarea luminii naturale, putem deschide literalmente arhitectura ritmului recurent al zilei ºi al nopþii, designerii imaginând o experienþã bogatã ºi la modã, pentru spaþiul de baie. Juxtapunerea dintre expresia tactilã bogatã a structurilor din cãrãmidã curbatã ºi liniile drepte ale montajului ”Dark Platinum Matt”, devine un concept de design foarte captivant.

68

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Un accent deosebit pe efectul , dat de compoziþia plãcilor de acoperiº, de cãtre Casa Dolce Casamood, ne dezvãluie formele clare ºi aranjamentul modern, dinamic, care pot fi obþinute prin utilizarea plãcilor în diferite texturi ºi nuanþe. O colecþie de þigle, amplasatã elegant, la jumãtatea distanþei dintre podeaua veneþianã ºi modelele stilului Memphis-Sottsass din Milano, din anii 1980, oferã o expresie contemporanã a materialelor ºi a formelor inspirate din trecut. Un alt material care inspirã o culoare ºi o expresie texturaticã la modã este betonul, care l-a fãcut Adrien Marazzi sã creeze colecþia de pulberi din ceramicã din porþelan. A rezultat o frumoasã expresie contemporanã a unui concert urban, sub forma sa moale, care, datorita versatilitatii complete a dimensiunilor ºi formelor (hexagoane, mozaicuri sau modelul herringbone), dau o nouã ºi dinamicã expresie a bãii, într-o nuanþã modernã de gri. Într-un cluster bogat, de ºaisprezece variante de culoare ale tonurilor de pãmânt, Infinito de Ceramica Cielo propune o soluþie expresivã de cadã de duº, contemporanã. Ceramica rectangularã oferã un stil elegant, o posibilitate extraordinarã de personalizare ºi aplicarea elegantã a tehnologiilor sofisticate într-o varietate bogatã de culori, la modã.


INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

69


INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

70

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

71


INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

72

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

73


INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII

74

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

75


TÂMPLÃRIE PVC Maria Demetriad

Inovaþii

în industria ferestrelor De-a lungul anilor, proprietarii de case cu discernãmânt au cãutat produse care au furnizat caracteristici arhitecturale calde, o eficienþã energeticã mai mare ºi au fost construite cu practici de producþie mai ”verzi”. Odatã cu evoluþia industriei ferestrelor, multe tehnologii revoluþionare au fost dezvoltate pentru a rãspunde cerinþelor pieþei actuale. Rezultatul este tehnologia Hybrid. Aºa cum noteazã publicaþia de specialitate ”Home Guard Industries”, inovaþiile combinã armãturile compozite cu carbonul, extracþiile premium cu PVC-ul ºi izolaþia ecologicã, pentru a furniza un sistem de ferestre de ultimã orã. Inovaþiile rãspund interesului de a oferi confortul de astãzi cu grija pentru ziua de mâine. Investiþie care se amortizeazã de la sine Pentru majoritatea familiilor, o casã reprezintã cea mai mare investiþie unicã pe parcursul unei vieþi. Dar casa este mai mult decât o investiþie. Acolo este locul în care ne simþim confortabil ºi în siguranþã. Când vine vorba de proiecte de îmbunãtãþire, fireºte, beneficiarii vor sã se simtã încrezãtori cã au luat decizia corectã. Iar, odatã ce au decis sã îºi îmbunãtãþeascã locuinþa cu ferestre ºi uºi noi, nu vor decât sistemele de ferestre noi, inovatoare, performante. Ferestrele ºi uºile propuse de compania Eart Wise au fost testate independent ºi s-au dovedit a fi cele mai bune, din clasa sa, pentru eficienþa termicã ºi performanþa structuralã. Tema inginerilor a pornit de la constatarea cã ferestrele ºi uºile ineficiente pot costa pânã la 40% din factura de energie, bani pe care cheltuiþi fãrã a aduce beneficii. Cu costurile de energie care se aºteaptã sã creascã în viitor, nimeni nu îºi poate permite sã pãstreze ferestrele ºi uºile actuale. Iar, o investiþie în noi ferestre ºi uºi se va plãti de la sine, prin anii de conservare a energiei. Potrivit raportului european privind cost vs. raport de valoare, publicat de revista Remodeling, proiectul mediu de înlocuire a ferestrelor va însemna doar 72% din costul iniþial al investiþiei fãcute de proprietar. În plus, faþã de câºtigurile financiare obþinute din ferestrele ºi uºile noi, beneficiarii se vor putea bucura de un mediu mai confortabil, vor elimina întreþinerea anualã

76

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

ºi vor spori frumuseþea casei. Noul aspect pe care locuinþa îl va primi, atât în interior, cât ºi la exterior, va fi plãcut ºi elegant pentru toatã viaþa. Tradiþie ºi tehnologie Stilul tradiþional este combinat cu tehnologia modernã, pentru a oferi performanþe ridicate. Designul ”Innovations Double Hung” oferã aspectul ºi frumuseþea ferestrelor din lemn, în timp ce, practic, eliminã întreþinerea consumatoare de timp ºi bani. Completate cu caracteristici ºi opþiuni excelente, beneficiarii vor gãsi fereastra perfectã. Iatã, aºadar, câteva caracteristici: Frumuseþe excepþionalã • Cadrul exterior conturat este sudat prin fuziune. • Linii egale de vizare între canatul superior ºi cel inferior. • Perdea de înaltã performanþã înclinatã, cu interblocare cu cercevele. • Prezentarea detaliilor oferã aspectul tradiþional. • Colþuri cu caneluri în zona de sudurã. Performanþã superioarã • Tehnologia INNERGY, cu materiale compozite de consolidare la ºinele de întâlnire. • Tehnologia Magna-Tite, pentru banda de protecþie pentru partea interioarã a tocului. • Izolarea cadrului cu tehnologia Insul-Core. • Deschidere triplã, delimitatã de vreme. • Sistem de echilibrare tip EZ-Lift, pentru o funcþionare fãrã probleme. • Interblocare cu bandã lungã ºi bandã dublã. • Sistemul Interlock Sill asigurã secþiunea inferioarã a cercevelei. • Ventilele duale de ventilaþie asigurã securitatea. • Ecran extrudat pentru durabilitate • Blocãrile Dual Cam sunt bine ancorate în armãturã.


TÂMPLÃRIE PVC

• Rotile în tandem, din alamã, pe ambele ramuri, asigurã o funcþionare linã, mãrind durata de viaþã. • Liniile de înclinare conturate sunt proiectate cu atenþie, în rampe, ºi simplificã funcþionarea ferestrelor. • Designul Easy Lift Out permite o demontare simplã a ambelor canale, pentru o curãþare rapidã din interior. Ferestrele ecran

Uºurinþa în utilizare • Sistemele EZ-Tilt ºi Lock Hardware, determinã uºurinþa în utilizare. • Linii de acþionare conturate pe ambele braþe. • Sistem de blocare ºi de echilibrare. Sistemul glisant ”Smooth” Ferestrele glisante sunt o alegere popularã pentru mulþi proprietari de case de astãzi, datoritã aspectului lor deosebit ºi eficienþei costurilor. Deoarece fereastra glisantã pentru utilizeazã caracteristici remarcabile, beneficiarii pot fi siguri cã vor funcþiona bine în casa lor. Inovaþiile ”Sliders” sunt oferite în variante de douã ºi trei pãrþi mobile ºi sunt disponibile cu aceleaºi opþiuni, pentru a fi complementare alte stiluri de ferestre. Design • Cadrul exterior conturat este sudat prin fuziune, pentru o rezistenþã optimã ºi pentru a fi etanºã la intemperii. • Linii de egalizare între pãrþi menþin aspectul original al casei. • Prezentare detaliatã a cadrului interior. • Corniºele cu caneluri cu ºanþuri, îmbunãtãþesc aspectul finisat al interiorului. Performanþã superioarã • Sistemul Interlock de înaltã performanþã îmbunãtãþeºte securitatea ºi performanþa în condiþii de vânt puternic. • Armãturile INNERGY cu materiale compozite la ºinele de întâlnire, eliminã distorsiunea ºi înclinarea canelurilor. Izolarea cadrului Insul-Core îmbunãtãþeºte performanþa termicã. • Îndepãrtarea de vreme, triplã ºi cvadruplã, oferã o barierã superioarã împotriva elementelor meteorologice. • Sistemul de interblocare cu bandã lungã ºi cu bandã dublã, eliminã practic infiltrarea aerului. • Ventilele duale asigurã o siguranþã sporitã, în timp ce fereastra este deschisã pentru ventilaþie. • Un cadru Premium Ecran, extrudat cu plasã din fibrã de sticlã, este standard. • Blocãrile Dual Cam sunt ancorate în siguranþã, în armãtura ramelor. Utilizare

Fereastrele tip Intentions Casement asigurã o luminozitate deosebitã a interioarelor. De asemenea, acestea sunt disponibile ºi pentru acoperiº, oferind o bunã performanþã, în zilele cu vânturile puternice ºi temperaturi scãzute. Folosind designul Vista-View Sash, ferestrele Intention Casement oferã vizibilitate neobstrucþionatã prin maximizarea suprafeþei de sticlã, prin reducerea dimensiunii cercevelei ºi a cadrului. Pentru a reamenaja casa, copertinele sunt disponibile cu aceeaºi gamã largã de opþiuni de culoare ºi sticlã. Design elegant • Profilul contravântuit de sârmã sudatã prin fuziune îmbinã stilurile dublu atârnate ºi glisante. • Tehnologia Sash Vista-View utilizeazã proporþii mai restrânse, pentru a oferi o suprafaþã maximã de vizualizare a sticlei. • Proiectarea continuã a cadrelor pentru unitãþile de casete multi-litere oferã un aspect mai tradiþional. • Feroneria Nesting nu interfereazã cu jaluzelele sau draperiile. Performanþã • Designul tridimensional al cãptuºelii ºi al canatului oferã performanþe ridicate la aer. • Sistemul de închidere cu mai multe puncte, asigurã o etanºare sigurã ºi etanºã la fiecare fereastrã. • Ecranul de mare dimensiune, cu cleme de ecran încastrate, oferã un aspect interior curat. • Sistemul de reglare asigurã cã cerceveaua este aºezatã direct în cadru, pentru o performanþã optimã. • Blocãrile Dual Cam sunt ancorate în siguranþã în armãtura ramelor. Utilizare • Operatorul cu braþ dual asigurã o funcþionare linã ºi eficientã în timpul deschiderii ºi închiderii. • Pot fi deschise la 90 de grade, pentru a uºura curãþarea din interiorul casei. • Sistemul de blocare cu o singur pârghie permite accesul facil la sistemul de închidere, pentru majoritatea utilizatorilor.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

77


TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

78

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

79


TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

80

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


FERONERIE

Tendinþe emergente în industria sistemelor de închidere Mircea Demeter

În proiectarea proprietãþilor de vârf, arhitecþii specificã materialele neoriginare ºi finisajele, cum ar fi oþelul inoxidabil sau aluminimul, care, nu numai cã aratã bine, ci ºi cã utilizeazã materiale eficiente, din punct de vedere energetic. Aºadar, întoarce-te ºi deschide!

. Aºadar, întoarce-te ºi deschide! Sunã simplu, dar, de zeci de ani, echipele de construcþie au fost determinate de a face butoanele uºilor, încuietorile ºi componentele uºii respective ca fiind rentabile, eficiente, funcþionale ºi confortabile, ca restul clãdirii. Dar, cu atât de multe variante de feronerie pentru uºi, obþinerea unui mâner care sã se încadreze în noile tendinþe din domeniul esteticii, securitãþii ºi instalãrii, ar putea spori satisfacþia clienþilor. Iatã cele mai noi tendinþe de care trebuie sã þineþi cont, atunci când specificaþi feroneria uºii pentru urmãtorul proiect, tendinþe rezumate de publicaþia ”Building Design”: Camuflarea În segmentele de mijloc ºi de vârf ale proiectelor multifuncþionale, arhitecþii cautã modalitãþi de a ascunde feroneria uºii, pentru a-ºi completa strategia generalã de proiectare. ”Pe mãsurã ce clãdirile devin mai raþionalizate în proiectare, arhitecþii acordã o mai mare atenþie esteticii, în timp ce eficienþa mecanicã a fost o prioritate mult mai mare în trecut”, spune Don Kirby, managerul de marketing al produselor Dorma. ”Acum, vedem o tendinþã de ascundere a tuturor elementelor unui mâner sau a unora dintre componentele feroneriei de pe o uºã tradiþionalã”, spune Kirby. O podea coloratã, personalizatã, care se monteazã sub uºã ºi care utilizeazã tehnologia ”camã ºi role” este modul care poate ajuta la ascunderea sistemul de închidere a uºii, fãrã a-ºi pierde funcþionalitatea. În plus, producãtorii introduc caracteristici de securitate, cum ar fi tehnologia barelor de blocare lateralã, care ajutã la prevenirea blocãrii ºi sunt uºor de instalat. Pentru a adãuga un nivel suplimentar de securitate, echipele de construcþie încearcã sã ofere dispozitive electronice, cum ar fi cititoarele de carduri, pentru a rezolva problemele de control al accesului.

Tehnologia rolelor Odatã cu proliferarea dispozitivelor de închidere de la partea superioarã a uºilor ºi de la podea, existã o tendinþã spre utilizarea tehnologiei ”camã ºi rolã” ºi de abandonare a dispozitivelor de închidere tradiþionale, cu rack-pinion. Sistemele de camã ºi role nu reduc foarte mult forþa necesarã pentru a deschide uºa ºi pentru a se conforma cerinþelor ADA, dar, de asemenea, asigurã etanºarea, creºterea eficienþei energetice ºi eliminarea braþului cu pârghie dublã. Paletele de culori ”În piaþã, personalizarea prin culoare, mai degrabã decât forma ºi textura, este o nouã prioritate pentru specialiºtii în design interior”, spune Ralph Vasami, director executiv al Asociaþiei Hardware Manufacturers, care adaugã: ”Designerii folosesc culoarea pentru a contrasta sau a completa schema lor de design interior, fãrã a pierde funcþionalitatea sistemului de închidere”. De exemplu, pãrþile vizibile ale dispozitivului de închidere ºi dispozitivul de ieºire ar putea fi vopsite în aceeaºi culoare, ca ºi cadrul de uºã, pentru a încadra feroneria mai uºor cu paleta de design interior.

Seturile de blocare ºi dispozitivele de ieºire, cum ar fi barele de împingere, sunt esenþiale pentru funcþionare ºi sunt greu de ascuns. Dar partea de închidere tradiþionalã, montatã pe partea superioarã a uºilor, este mai uºor de ascuns. ”Aveþi nevoie de ceva pentru a închide mecanic uºa. Dar acum puteþi sã ascundeþi sistemul, prin specificarea dispozitivelor de închidere de tip ”top” sau ”pod”, mecanice, care se monteazã, fie deasupra uºii, în toc, fie sub nivelul podelei”, spune Kirby.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

81


FERONERIE

Utilizarea mixtã Odatã cu dezvoltarea complexelor rezidenþiale cu destinaþie mixtã, mai mulþi arhitecþi coordoneazã aspectul uºii, al feroneriei ºi al sistemelor de închidere, în cadrul întregii dezvoltãri. Deci, uºile principale ºi zonele publice pot fi dotate cu sisteme ºi feronerie de bazã, în timp ce apartamentele ºi condominium-urile au sisteme high-end. Dar, toate componentele respectã strategia de proiectare a întregului. ”Noul scop este acela de a se întâlni la mijloc ºi de a coordona strategiile de proiectare a uºii în toate zonele clãdirii”, spune Vasami. El adaugã faptul cã feroneria personalizatã, pentru clasa comercialã, este folositã mai des, în dezvoltarea mixtã.

Finisajele Mai mult decat orice, clientii nu doresc o feronerie ieftinã, spune Joshua Early, managerul Traco, pentru produse arhitecturale. În special, pentru condominiile de înaltã clasã ºi proprietãþile multifamiliale din zonele înalte ºi de coastã, coroziunea devine din ce în ce mai îngrijorãtoare. Ca rezultat, arhitecþii specificã materiale neoriginare ºi finisaje, cum ar fi oþelul inoxidabil sau aluminiu, pentru a evita perforarea sau decolorarea ºi pentru a îmbunãtãþi durabilitatea. În aplicaþiile de coastã, în care condiþiile de mediu pot cauza uzurã acceleratã la finisajele standard, Vasami recomandã finisajele fizice cu depunere a vaporilor. PVD este un proces de finisare a metalelor care creeazã un finisaj mai durabil, decât finisajele pe bazã de lacuri. Eficienþa energeticã Pe lângã esteticã, eficienþa energeticã este una dintre forþele motrice pentru inovaþiile sistemelor de închidere ºi ale feroneriei uºilor. Fie cã este vorba de aluminiu anodizat, prietenos cu mediul înconjurãtor, fie cu dispozitive automate de uºi automate cu un consum redus de energie, feroneria uºii devine mai eficientã, din punct de vedere energetic. Deºi costul poate diferi de sistemele tradiþionale, majoritatea producãtorilor îºi dau seama cã este o investiþie valabilã ºi încep sã lanseze noi linii de produse ”verzi”.

82

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Securitatea Nu conteazã cât de ”verde” este feroneria uºii, ea trebuie, de asemenea, sã ofere siguranþã. O cantitate mai mare de lovituri de blocare (o tehnicã de atac care foloseºte chei tãiate special, pentru a înfrânge încuietorile convenþionale cu pin), a determinat producãtorii sã îmbunãtãþeascã securitatea încuietorilor rezidenþiale multifamiliale. BHMA clasificã cheile de blocare ca ”dispozitive de culegere” ºi lucreazã cu Institutul European de Standarde, pentru a modifica standardele seriei BHMA/ANSI A156, pentru blocarea cilindrilor, pentru a include avertismente privind încuietorile care sunt susceptibile de lovituri. ”Vã recomandãm utilizarea unor încuietori cu cilindri de înaltã securitate, care respectã standardele ANSI/BHMA, în plus. faþã de un element secundar, cum ar fi un canal limitat”, spune Peter Rush, directorul executiv al BHMA. De exemplu, produsele cu tehnologie de blocare lateralã pot elimina mecanismele tipice ale pinului, în designul încuietorii ºi pot elimina punctele cele mai vulnerabile. Uºurinþa în instalare ”Cu cât este mai uºor sã instalaþi sistemul de închidere ºi feroneria uºii, cu atât este mai uºor sã economisiþi timp pe toatã lucrarea”, spune Vasami. Având în vedere acest lucru, uºurinþa de instalare devine din ce în ce mai mult o prioritate pentru specialiºti. Producãtorii oferã produse pre-asamblate, instrucþiuni mai bine definite, metode de instalare care elibereazã timpul contractorului în timpul instalãrii ºi modele care au mai puþine componente din cutie. Controlul accesului Pentru a adãuga un strat suplimentar de securitate, echipele de construcþie cautã alternative pentru cheile mecanice, pentru a controla intrarea. Pentru aceasta, se aplicã tehnologia electronicã, pentru rezolvarea problemelor legate de controlul accesului în care ar fi fost folositã, în trecut, o soluþie mecanicã, simplã. Cu totul, de la plãcuþele tactile fãrã cheie pânã la cartelele inteligente, opþiunile de control al accesului sunt abundente. (Cf. ”9 Emerging Trends in Door Hardware”-Building Design)


TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

83


TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI

84

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

85


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

Utilizarea materialelor reciclate în construcþii Aura Alexa Ioan

Problemele ridicate de sustenabilitate, durabilitate ºi reciclare sunt tot mai mult în atenþia constructorilor, precum ºi a specialiºtilor care elaboreazã noi tehnologii, noi materiale. În prezent, existã mai multe opþiuni pentru utilizarea materialelor reciclate în construcþii. Însã, pentru fiecare opþiune, sunt relevante o serie de aspecte tehnice ºi de mediu. Pornind de la aceste necesitãþi, Charles F. Hendriks ºi George M. T. Janssen, cercetãtori ai Technical Committees RILEM TC URM, au elaborat studiul cu titlul ”Use of Recycled Materials”, lucrare care descrie mai multe modele care pot fi folosite pentru a lua decizia optimã. Evaluarea ciclului de viaþã a materialului În general, evaluarea ciclului de viaþã a unui material, utilizat la nivel mondial, poate fi folosit ca model multi-parametru pentru efectele sale asupra mediului. Însã, un nou model unic de indicatori, mai precis, raportul

Cost-Cost Eco, simplificã procesul decizional. Mai mult, pentru managementul deºeurilor din construcþii s-a dezvoltat modelul numit ”Delft Ladder”, care presupune realizarea unui material, inclusiv cu scopul de a putea fi reciclat ºi refolosit. Abordarea numitã ”Proiectare pentru reciclare” poate fi utilizatã pentru a optimiza proiectarea construcþiilor cu materiale ulterior reutilizate. În acelaºi mod, proiectul pentru dezasamblare poate fi folosit pentru demolare. Pentru aspectele tehnice au fost elaborate douã modele privind procesele de degradare ºi aplicaþiile cu grad înalt de reciclare. Termenul de ”sustenabilitate/durabilitate” a fost introdus de ani de zile în raportul ONU cu titlul ”Our Common aSure”, ºi descrie dezvoltarea durabilã ca fiind cea care rãspunde nevoilor generaþiei actuale, fãrã a periclita generaþiile viitoare sã-ºi satisfacã nevoile

specifice. (Trebuie precizat cã termenul de ”sustenabilitate” este folosit în limbile germanice, iar cel de ”durabilitate”, în cele latine.) Conceptul cuprinde nu numai mediul, ci ºi interesele sociale ºi economice, cum ar fi sãnãtatea ºi bunãstarea, siguranþa, îngrijirea spaþiului de locuit, prosperitatea, construcþia durabilã. La rândul sãu, un aºa-numit ”Factor 20” se referã la obiectivul de a reduce impactul asupra mediului pe Unitatea de prosperitate, cu un factor de 20, îndeplinind astfel nevoile sociale de 20 de ori mai eficiente, din punct de vedere ecologic; în acest caz, construcþia de locuinþe ºi alte construcþii. Existã, de asemenea, o serie de variante ale acestui factor, de exemplu folosind factori de îmbunãtãþire mai puþin pretenþioºi, de 4 ºi 10. Presupunând cã, atât populaþia, cât ºi evoluþiile economice mondiale, vor continua sã creascã, totul devine o provocare destul de mare, pentru reducerea presiunii asupra mediului. Formula care obligã Pentru a rãspunde la întrebarea ”Cât de mare este sarcina ecologicã pe care o afirmã omenirea asupra capacitãþii de mediu?”, sarcina de mediu a fost descrisã utilizând urmãtoarea formulã: EL = P x PP x E, unde: EL = Încãrcãtura mediului înconjurãtor p = Mãrimea populaþiei pp = Gradul de prosperitate pe persoanã E = Sarcina ecologicã pe unitatea de prosperitate.

86

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

Acum, sã presupunem scenariul, deloc ireal, cã, în 50 de ani, populaþia lumii se va dubla, cã prosperitatea medie pe persoanã va fi de cinci ori mai mare ca acum (þãrile sãrace au mult de recuperat), ºi cã dorim sã reducem la jumãtate din numãrul total, presiunea pe mediu. Aceasta înseamnã cã impactul asupra mediului, pe unitatea de prosperitate, trebuie sã fie redus cu un factor de 20. Pentru a implementa modificãri de aceastã dimensiune vor trebui inversate o serie de tendinþe. Cu toate acestea, astfel de reduceri nu pot fi realizate cu uºurinþã, prin îmbunãtãþirea sistemelor ºi tehnologiilor existente. Pe lângã inovaþiile tehnologice, comportamentul ºi percepþiile oamenilor vor trebui, de asemenea, sã fie schimbate. Iar soluþiile tehnologice pot avea succes doar dacã se încadreazã în evoluþiile sociale ºi culturale. Ce este construcþia durabilã? Existã multe descrieri ale termenului ”durabil”, dar nu existã nicio definiþie exaustivã, unicã, iar cele mai multe descrieri oferã, de asemenea, o viziune foarte limitatã asupra subiectului. Nu ar trebui sã credem cã ”durabil” se concentreazã doar asupra mediului. Industria prelucrãtoare a înþeles acest lucru cu mult timp înainte: aspectele de mediu nu ar trebui sã fie plasate alãturi sau opuse, altor aspecte sau interese, ci ar trebui sã fie ”parte a conceptului ca întreg” sau ca parte a unei abordãri integrale. În raport cu cuvântul ”construcþie”, termenul are douã sensuri, adicã atât rezistenþã, cât ºi durabil din punct de vedere al mediului ºi al reciclãrii.

Aºadar, în construcþii, termenul de ”durabil” se referã la proprietatea unui material, a unei secþiuni sau a unei construcþii, care pot rezista la orice deteriorare inacceptabilã a caracteristicilor funcþionale relevante, prin încãrcãturi chimice, fizice ºi mecanice specifice, într-o anumitã perioadã de timp. Durabil se referã ºi la proprietatea generalã a unui material, a unei secþiuni sau a unei construcþii care indicã dacã sunt sau nu îndeplinite cerinþe specifice care afecteazã calitãþile aerului, apei ºi solului, influenþând sãnãtatea ºi bunãstarea organismelor vii, utilizarea materiilor prime ºi energie, precum ºi aspecte scenice ºi spaþiale, precum ºi pentru crearea de deºeuri ºi neplãceri. Trei cerinþe Erorile apar adesea, atunci când, numai una din aceste semnificaþii este luatã în considerare pentru construcþia durabilã sau, mai rãu, dacã un sens are prioritate faþã de celãlalt.

Astfel de erori pot ºi trebuie prevenite prin integrarea ambelor aspecte, în dezvoltarea ºi transferul de cunoºtinþe, în ceea ce priveºte durabilitatea. Deciziile privind durabilitatea integralã, care includ ambele semnificaþii ale termenului, ar trebui sã se bazeze pe urmãtoarele trei cerinþe, trei puncte de plecare: -O abordare integralã a utilizãrii materialelor (brute) în industria construcþiilor ar trebui sã se bazeze pe rezistenþã, precum ºi pe durabilitate. -Aplicaþia trebuie sã fie mimizatã pe baza întregului ciclu de aprindere, incluzând mai multe cicluri de viaþã ale materiallor reutilizate. -Aplicaþia trebuie sã fie astfel încât materialul reciclat sã fie utilizat în cel mai bun scop posibil, din cadrul lanþului de construcþii. Aceasta înseamnã cã aceste materiale trebuie folosite astfel încât sã poatã fi uºor recunoscute ºi separate. În acest sens, au fost elaborate diferite instrumente pentru mãsurarea sau calcularea durabilitãþii materialelor, iar Factorul de degradare (DF) pare a fi cel mai important. Pe baza luyi, folosind specificaþiile de proiectare ca punct de plecare ºi luând în considerare utilizarea materialelor (variante fbr), ºi durata de viaþã necesarã, inclusiv scenariile de reparaþii ºi întreþinere, se poate forma o imagine a degradãrii aºteptate, în funcþie de timp ºi condiþiile de aplicare. Acest factor este de asemenea important, în procesul de luare a deciziilor, atunci când se iau în considerare variante posibile de reutilizare ºi reciclare, odatã cu sfârºitul duratei de viaþã a materialului ºi a clãdirilor.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

87


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

88

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

89


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

90

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

91


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

92

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

93


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

94

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

95


MATERIALE DE CONSTRUCÞII

96

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

97


FINISAJE Nora Marin

Modelarea viitorului

în finisajele imobiliare Nu este greºit sã spunem cã trãim într-o erã a inteligenþei artificiale, în care tehnologia conduce cea mai mare parte a activitãþii noastre. Oamenii muncesc din greu pentru a veni cu noi idei ºi inovaþii care pot simplifica viaþa ºi de care societatea poate beneficia. Laminatele din lemn (CLT), de asemenea, cunoscute ºi sub numele de Cross Laminated Timber, sunt un produs folosit în special pe clãdirile înalte. Deºi nu sunt folosite în mod obiºnuit materiale de construcþie pentru sectoare rezidenþiale, acestea au toate capacitãþile de a fi incluse în aceastã categorie. CLT-urile sunt cunoscute pentru rezistenþa lor la întindere ºi compresiune. În mod obiºnuit, sunt fabricate din copaci tineri, reprezentând o alternativã potrivitã ºi ecologicã pentru majoritatea produselor din lemn tare. Laminatele din lemn pot fi furnizate în mai multe dimensiuni ºi sunt chiar realizate pentru fabricarea unor structuri de dimensiuni mari. Ele pot fi furnizate, de asemenea, ca pre-fabricate gata de utilizare. Prin urmare, constructorii au nevoie de mai puþin timp pentru a finaliza pãrþile exterioare, finisajele sau chiar structurile. Cu timpul, industria consutrucþiilor, înse gmentul ei imobiliar, se confruntã cu o schimbare remarcabilã. ºi, de acest lucru profitã fiecare segment al societãþii, chiar de la grupul arhitecþilor ºi constructorilor care se adreseazã cumpãrãtorilor individuali de case. Tocmai de aceea, vã prezentãm câteva dintre materialele de construcþie inovatoare care pot fi utilizate cu succes în finisarea locuinþelor ºi care vor fi responsabile pentru modelarea viitorului construcþiei imobiliare. Aceste materiale de construcþie nu sunt doar benefice pentru locuitori, ci ºi pentru mediul înconjurãtor. Plãcile solare de la Tesla Deºi, tehnologia plãcilor solare þine mai mult de partea energeticã a unei consturcþii, în cazul propunerii companiei Tesla, lucrurile stau altfel. Asta, pentru cã placile solide Tesla sunt considerate o alternativã competitivã la materialele obiºnuite pentru acoperiri. Pe de altã parte, în timp ce materialele obiºnuite de acoperiº costã în medie 19,50 de euro pe metru patrat, plãcile Tesla Solar Roof costã doar 16,85 euro mp. Deci, sunt mai accesibile, mai fiabile ºi, mai ales, mai economice în timp. Aceste plãci solare pot fi o investiþie profitabilã ºi economicã pentru proprietarii de case. Contribuind la producerea propriei energii verzi ºi la economisirea de bani, aceste plãci se vor dovedi a fi mai durabile decât orice þigle existente pe piaþã, fiind în acelaºi timp, durabile ºi eficiente. Betonul izolat Formele de beton izolate (ICF) sunt blocuri de tip sandwich din beton spumos, armate cu bare de oþel ºi umplute cu beton. Fiind incredibil de puternice ºi rezistente, ele oferã o izolare excelentã a sunetului ºi a cãldurii. În plus, profilul exterior poate avea diverse forme ºi desene, eliminându-se, astfel, lucrãrile suplimentare de décor, în afara tencuieºii ºi a culorii. Totodatã, plcile de beton izolat oferã o bazã puternicã ºi de lungã duratã pentru orice produs. Ele însele, nu reprezenta o opþiune finitã de design, dar orice expert ar recomanda ICF, înainte de orice alt material. Lemnul multi-stratificat

98

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Cãrãmizi decorative, absorbante de substanþe poluante Aceste cãrãmizi sunt concepute special pentru a fi utilizate ca blocuri de construcþie ale sistemului tipic de ventilaþie al structurii. Aceste cãrãmizi specializate sunt închise în douã straturi ºi asigurã astfel o izolaþie termicã standard. Existã un sistem de filtrare care separã particulele de pulberi, de particulele grele, fiind apoi deplasate în buncãrul detaºabil situat la baza peretelui. Rezultatul final este cã acestea contribuie la furnizarea unui aer de calitate mai bunã ºi contribuie, de asemenea, la reducerea afecþiunilor respiratorii care pot sã aparã din cauza germenilor din aer.


AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

99


AMENAJAREA GRÃDINILOR Nora Marin

Direcþii arhitecturale

care vor defini urmãtorul deceniu Când vã gândiþi la viitor, cum vã imaginaþi mediul construit? Potrivit acestui articol apãrut în ”The Huffington Post”, arhitectura viitorului este mult mai spectaculoasã decât v-aþi putea imagina, iar viitorul este mai aproape decât ne-am putea gândi. Proiectele actuale rãspund deja nevoilor ºi dorinþelor imaginilor generaþiei urmãtoare. De la un turn cu podele rotative, pânã la un parc cu capacitatea de a curãþa canalizãrile, totul pare posibil.

Poduri hipnotice

Skyscrapers rotativ

De ce sã executaþi poduri de suspensie plictisitoare sau poduri arcuite, atunci când omenirea este capabilã sã construiascã fapte arhitecturale masive, pentru a traversa un râu? Designul impresionant, inundabil, destinat sã funcþioneze ca o pasarelã pietonalã peste râul Dragon King Harbour din China, este produsul NEXT Architects. Proiectarea podului implicã trei benzi individuale. Proiectul a câºtigat în anul 2018 o competiþie internaþionalã asociatã cu un nou parc public, fiind în prezent în construcþie. Construcþia cu conexiuni intersectate se bazeazã pe principiul inelului Mobius. Pe de altã parte, se referã la un nod chinezesc care provine din arta popularã chinezã decorativã.

Aceastã imagine a unui zgârie-nori de 80 de etaje, imaginatã de David Fisher, de la Dynamic Architecture, este o excelentã redare a viitorului bogat ºi faimos al Dubaiului. De ce? Pentru cã se roteºte. Clãdirea enormã, ar avea podele care se miºcã atât de uºor, realizând o rotaþie de 360 de grade la fiecare 90 de minute. Uitaþi de lupta pentru un apartament orientat spre est, apartamentele din creaþia Dynamic Architecture ar avea toate cele patru direcþii cardinale acoperite. ºi este mai bine. Clãdirea va fi echipatã cu mai multe turbine eoliene gigante, care genereazã energie electricã pentru chiriaºi, iar locuitorii penthouse-ului ar putea sã-ºi parcheze maºina la apartamente datoritã ascensoarelor minunate. Parcuri interioare În noiembrie 2018, Institutul Strelka a anunþat câºtigãtorul unui concurs internaþional în douã etape, pentru proiectarea parcului Zaryadye, primul parc public din Moscova. Câºtigãtorul a fost Diller Scofidio Renfro, în colaborare cu Hargreaves Associates and Citymakers, care a propus acest design deosebit, uimitor, bazat pe o teorie a ”Urbanismului sãlbatic” ºi pe conceptul de peisaj hibrid în care cohabitul natural ºi construit oferã un nou spaþiu public. Parcul va cuprinde patru tipologii peisagistice: tundra, stepa, pãdurea ºi zona umedã, care integreazã microclimate augmentate care vor permite parcului sã funcþioneze ca un spaþiu public în timpul iernilor extreme din Rusia.

100

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


AMENAJAREA GRÃDINILOR

Centrale electrice, într-adevãr, verzi Ce putem face cu o imagine învechitã a unei centrale electrice, în viitor? De ce sã nu oferim instalaþiilor întinse o amenajare verde, care ar servi douã funcþii: sã înfrumuseþeze structura ºi sã ofere un nou mod de a face faþã emisiilor de CO2. Iatã cum ar funcþiona: Potrivit firmei de arhitecturã AZPA (Alejandro Zaera-Polo Arquitectura), aceasta intenþioneazã sã transforme actuala centralã de la Wedel Vattenfall, din Germania, într-un nou complex industrial, care va fi construit folosind instalaþiile anterioare, fiind învelit cu o ”piele” ondulatã de plante. Acest înveliº, aºezat strategic, nu va atenua numai estetica exterioarã a construcþiei, ci ar crea ºi o reþea, pentru a absorbi emisiile de CO2. AZPA descrie efortul, imaginat în 2018, ca fiind ”o încercare de a rezolva conflictul dintre ecologia naturalã ºi mediul artificial”. Turnuri compostabile

Arhitectura invizibilã

La începutul acestui an, Muzeul de Artã Modernã din Viena ºi MoMA PS1 au selectat Turnul circular al cãrãmizilor organice ºi reflectorizante, denumit ”Hy-Fi”, drept câºtigãtor al ediþiei a XV-a a Programului Young Arhitects (YAP). Structura temporarã va fi construitã folosind o nouã metodã de bioproiectare, care va încorpora în întregime material organic. Dupa cum arãta publicaþia Arch Daily, turnul va implica stivuirea unicã a douã materiale noi: Caramizi organice fabricate ecologic, realizate din tulpini de porumb, structuri radicale vii, dezvoltate special, ºi cãrãmizi reflectorizante proiectate de firma 3M, care a folosit tãvi de creºtere, pentru cãrãmizile organice, înainte de a fi implementate în structurã. Cu alte cvinte, chirpici!

Arhitectura invizibilã este cartea de vizitã a designului science fiction ºi suntem bucuroºi sã menþionãm cã arhitecþii de astãzi susþin aceastã idee. Desigur, existã Infinity Tower din Coreea de Sud, încadratã cu LEDuri, care creeazã iluzia de invizibilitate. Dar existã ºi o structurã mai micã ºi mai puþin strãlucitoare, proiectatã de firma de arhitecturã STPMJ din New York. Clãdirea în formã de paralelogram ar fi fãcutã din lemn ºi oglinzi, la un cost de numai 5.000 de dolari. Ideea este de a bloca limita perceptualã între obiect ºi naturã. Cetãþi naturale, împotriva dezastrelor naturale Arhitectul Dionisio González a creat hibridul unei case de plajã, pentru a elimina experienþa uraganelor perpetue ºi catastrofale. Când o furtunã loveºte, ea spalã deseori o mare parte din litoral, lãsând locuitorii sã-ºi reconstruiascã casele din nou ºi din nou. Dar González a creat planuri ipotetice pentru forturile sale, ilustrând modul în care structurile sale bulbice ºi concrete ar fi mai potrivite pentru populaþie. Aceste structuri nu sunt încã amenajate pentru realitate, dar cu siguranþã prezintã o imagine interesantã a ceea ce ar putea arãta casele insulare futuriste. ”Pulovere” pentru zgârie-nori Burj al Khalifa, din Dubai, este cunoscutã drept cea mai înaltã clãdire din lume, mãsurând o suprafaþã de 2.716,5 metri ºi 160 de etaje. Structura în sine este fascinantã, dar ceea ce este ºi mai interesant, este propunerea bizarã a unui think-tank, pentru a acoperi zgârie-norii într-o carcasã de þesãturi uriaºã, din material reflectorizant. Proiectul numit EXO-BURJ este un înveliº ciudat, asemãnãtor cu ciorapul, se va înfãºura în jurul întregii clãdiri, de la vârfuri, la nivelul solului, într-un material textil superuºor, reflectorizant ºi semi-transparent. Puloverul temporar ar reflecta scenele urbane expansive din jurul lui, transformând Burj Khalifa într-o oglindã masivã.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

101


AMENAJÃRI, GRÃDINÃ, MATERIALE PENTRU ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII, PARDOSELI

102

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

103


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI Programul include mai multe teme majore de cercetare în domeniul mãsurãtorilor, fiecare cu idei tehnice noi, corespunzãtoare. Scopul lucrãrii este acela de a se asigura cã toate cunoºtinþele ºtiinþifice pot fi difuzate eficient, pentru a facilita dezvoltarea standardelor ºi codurilor ºi pentru a spori capacitãþile ºi sfera de aplicare a modelelor predictive, asociate cu toate cele patru zone de interes. Noile idei tehnice sunt descrise mai jos, pentru fiecare dintre domeniile majore de dezvoltare. Dezvoltarea modelelor de incendiu

Reducerea riscului de incendiu în clãdiri Maria Demetriad

Lipsa mãsurãtorilor (inclusiv cunoºtinþe, metodele standard de testare, metodologii de interpretare a rezultatelor testelor ºi metode predictive validate), constituie o barierã tehnicã substanþialã pentru dezvoltarea ºi introducerea unei protecþii inovatoare împotriva incendiilor care implicã materiale, design ºi tehnologie. Deficienþele actuale de înþelegere (inclusiv capacitatea de modelare, metodele de testare adecvate ºi metodologiile), împiedicã întreaga capacitate de a demonstra cã inovaþiile propuse sunt fezabile din punct de vedere tehnic, sigure ºi viabile din punct de vedere economic. Lipsa unei înþelegeri cantitative a incertitudinii ºi a performanþelor sistemului împiedicã dezvoltarea factorilor de siguranþã raþionali, în analiza ºi proiectarea ingineriei de protecþie împotriva incendiilor. Pentru a îmbunãtãþi situaþia, Institutul European de Tehnologii, prezidat de Comisia Europeanã, a demarat un program sã reducã riscul de rãspândire a incendiilor în clãdiri, prin dezvoltarea ºi implementarea ºtiinþei mãsurãtorilor. Programul dezvoltã ºi cuantificã precizia instrumentelor ºi analizelor de proiectare, bazate pe performanþã, ºi creeazã baza ºtiinþificã pentru urmãtoarea generaþie de tehnici de standardizare, codificare ºi mãsurare a incendiilor.

104

Studiul focului, o necesitate acutã Proiectarea bazatã pe performanþa clãdirilor necesitã instrumente valide, pentru a justifica o siguranþã echivalentã, în comparaþie cu cerinþele codului prescriptiv. Fãrã instrumentele necesare, pentru a elabora ºi cuantifica toate costurile posibilelor opþiuni de proiectare, arhitecþii ºi inginerii sunt constrânºi sã realizeze soluþii eficiente. O opþiune bazatã pe performanþã a fost inclusã în Codul de siguranþã a vieþii al Asociaþiei Europene de Protecþie împotriva Incendiilor, iar Societatea Europeanã a Inginerilor pentru Protecþia Incendiilor a publicat ghiduri de proiectare, pentru a facilita implementarea ºi cele mai bune practici, în utilizarea tehnicilor de protecþie împotriva incendiilor, pe bazã de performanþã.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Sunt evidenþiate trei domenii: dezvoltarea algoritmului, verificarea ºi validarea, ºi suportul utilizatorilor. Noua idee este aceea de a îmbunãtãþi ºi de a extinde capacitatea de predicþie a modelelor actuale de incendiu, utilizând submodele care simuleazã mai bine procesele critice fizice ºi chimice, în caz de incendii. Noile date, generate pe fenomenele de fazã solidã ºi în fazã gazoasã, sunt ghidarea dezvoltãrii ºi validãrii submodelului de ardere a materialelor ºi a emisiilor de funingine. În acest scop, a fost pus la punct un plan de gestionare a configuraþiei, care automatizeazã întreþinerea folosind documentaþia completã de urmãrire a reviziilor ºi coordoneazã dezvoltarea de software, în cadrul unui set stabilit de linii directoare. Mãsurãtori avansate de foc Noua idee este de a dezvolta noi tehnici de mãsurare care sunt bine caracterizate ºi exacte, care îmbunãtãþesc înþelegerea fizicã a focului ºi faciliteazã inovarea în domeniul protecþiei împotriva incendiilor. Zona oferã, de asemenea, date critice, care sã ghideze dezvoltarea ºi care sã permitã validarea modelelor predictive. Cercetarea se concentreazã asupra dezvoltãrii unor tehnici inovatoare de mãsurare (de exem-


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI plu, mãsurãtori de funingine extractive în timp real), îmbunãtãþirea tehnicilor tradiþionale de mãsurare (inclusiv viteza de eliberare a cãldurii ºi sonda de vitezã bidirecþionalã), ºi utilizarea acestor tehnici, pentru a îmbunãtãþi înþelegerea structurii incendiilor compartimentelor . Aceste rezultate sunt folosite pentru a ghida ºi valida software-ul NIST Fire Dynamics Simulator (FDS), un model de focalizare predictivã. Protecþia împotriva incendiilor în clãdiri Se creeazã o nouã teorie ºi se obþin date noi, pentru a caracteriza performanþa în zonele critice de protecþie împotriva incendiilor, în sistemele de construcþii. Cercetarea include dezvoltarea unui instrument software de suport, pentru decizii destinate comunitãþilor interesate de investiþii rentabile în sprinkler-ele de apã, un model de ieºire bazat pe datele obþinute în timpul evacuãrilor de foraj, la foc, din anumite tipuri de clãdiri ºi pe experimente pe scarã largã, care examineazã efectele tipului detectorului, amplasarea ºi sursa de combustibil, privind performanþa detectoarelor de fum. Siguranþa împotriva incendiilor cu hidrogen Se desfãºoarã cercetãri pentru dezvoltarea tehnologiilor emergente de detectare ºi metode predictive de siguranþã a hidrogenului. Experimentele sunt utilizate pentru a evalua eficacitatea software-ului Simulator Fire Dynamics (FDS), pentru a prezice comportamentul de dispersie al unui gaz flotant ºi pentru a identifica modificãrile necesare ale modelului. Performanþa senzorului de gaze cu hidrogen este testatã în instalaþia pentru detectorul de hidrogen. De aceea, Institutul continuã sã lucreze cu laboratoare din industrie, de testare a incendiilor, organizaþii naþionale ºi internaþionale, care determinã standardele ºi

codurile de incendiu, cercetãtori universitari, alte agenþii guvernamentale ºi cercetãtori internaþionali în domeniul incendiilor, pentru a reduce pierderile de incendiu. Acest program oferã cunoºtinþele ºi instrumentele necesare pentru a reduce pierderile sistemice de incendiu, ca sursã recunoscutã de metode precise de mãsurare ºi metode de predicþie utilizate în practicã. Reducerea riscurilor în comunitãþile urbane Incendiile de interfaþã urbanã (WUI), se produc atunci când incendiile sãlbatice nu pot fi controlate, adesea, din cauza condiþiilor extreme de vânt ºi de combustibil, rãspândite în comunitãþi. Aceste incendii apar în întreaga lume. În ultimii zece ani, au survenit daune semnificative în urma incendiilor WUI în S.U.A., Australia ºi regiunea mediteraneeanã. Chiar ºi cu creºterea nivelului de efort de reducere a riscurilor, prin tratamentele ”wildland fuel”, California a suferit trei mari evenimente de pierdere a incendiilor WUI în ultimii ºase ani. Deoarece s-a efectuat o micã analizã a incendiilor experimentale sau post-WUI, pentru a evalua abordãrile de reducere a riscurilor existente pentru o gamã reprezentativã de medii WUI, eficacitatea acestora este în general nedoveditã, atât din punct de vedere al reducerii riscului, cât ºi din punct de vedere economic. Incendiile WUI, distructive, se produc adesea pe scarã largã ºi în condiþii de mediu extreme, care sunt dificil de reprodus experimental sau de mãsurat cu instrumente, pe teren. Acest

lucru prezintã provocãri semnificative, în ceea ce priveºte modelarea eficientã, cercetarea experimentalã ºi pe teren. Obiectivul general programului prezentat aici este ºi de a evalua ºi a îmbunãtãþi instrumentele utilizate de comunitãþi, proprietari de case ºi ofiþeri de pompieri, pentru a reduce efectiv ºi economic pagubele ºi pentru a îmbunãtãþi siguranþa în cazul incendiilor WUI. Acum, se dezvoltã instrumente îmbunãtãþite prin intermediul progreselor în domeniul ºtiinþelor mãsurãrii, prin proiecte colaborative ºi sinergice, care implicã mãsurãtori de laborator ºi de teren, analize post-incendiu, modelare comportamentalã pe bazã de foc, modele economice de analizã a costurilor ºi ateliere de lucru cu pãrþile interesate. Acest program va conduce la reducerea costurilor cauzate de incendiile WUI, prin furnizarea de ºtiinþã de mãsurare, cu scopul de a dezvolta ºi evalua noi metode standard de testare, coduri de construcþie ºi tehnici de retehnologizare a structurii. În mod similar, adoptarea unor metode de evaluare a riscurilor ºi a metodelor de diminuare a riscurilor comunitare îmbunãtãþite ºi testate, va conduce la reducerea daunelor ºi la îmbunãtãþirea siguranþei rãspunsului la situaþii de urgenþã. Pãrþile interesate includ proprietarii de case, asociaþiile proprietarilor de case, departamentele de pompieri din oraº, oficiali de stat, producãtori de materiale de construcþie, constructori de case, organizaþii de standardizare ºi cercetãtori în domeniul incendiilor.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

105


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

Principii de iluminare naturalã a spaþiilor industriale Maria Demetriad

Valori de bazã de iluminare ºi unitãþi de mãsurã Analizatorul vizual al persoanei este principala sursã a informaþiilor primite de el, despre lumea exterioarã. Astfel, fiind un indicator important al sãnãtãþii la locul de muncã, iluminatul industrial este destinat: - Îmbunãtãþirii condiþiilor de muncã vizualã ºi reducerea oboselii; - Creºterea siguranþei muncii ºi reducerea bolilor profesionale; - Creºterea productivitãþii muncii ºi a calitãþii produselor. Lumina face parte din spectrul electromagnetic al radiaþiilor vizibile (λ = 0,38-0,77 μm). Dimensiunile ingineriei luminii cuantificã efectul radiaþiei luminoase asupra ochiului uman. De obicei, se folosesc indicatori cantitativi, cum ar fi fluxul luminos, intensitatea luminoasã, iluminarea, luminozitatea suprafeþei, reflexia, coeficientul de transmisie ºi absorbþie. Elemente de calcul Unghiul solid - parte a sferei spaþiului, conul restrâns, se reflectã în suprafaþa unei sfere, cu vârful în centrul sãu. Unitatea de unghi solid este steradianul cp. Iluminarea (E) este densitatea de suprafaþã a fluxului de luminã F. Cu o distribuþie uniformã a fluxului de luminã ,perpendicular pe suprafaþa iluminatã S, iluminarea este mãsuratã în lux (lux). Luminozitatea suprafeþei (B), este densitatea suprafeþei forþei de luminã ºi este definitã ca fiind raportul dintre rezistenþa luminii într-o anumitã direcþie ºi proiecþia suprafeþei luminoase pe un plan perpendicular pe direcþia de observare. Efectul luminii asupra corpului uman Lumina este una dintre cele mai importante condiþii pentru existenþa oamenilor. Aceasta afecteazã starea corpului. Iluminarea corect organizatã stimuleazã procesele de activitate nervoasã ºi creºte eficienþa. Când nu existã iluminare suficientã, oamenii funcþioneazã mai puþin productiv, intervine oboseala dar ºi probabilitatea apariþiei efectelor secundare, ceea

106

Influenþa condiþiilor de iluminare asupra performanþei, siguranþei ºi productivitãþii este deosebit de importantã în spaþiile industriale. Lumina este o condiþie naturalã a vieþii umane, jucând un rol important în menþinerea sãnãtãþii ºi eficienþã ridicatã. Ea are un efect pozitiv asupra stãrii emoþionale a unei persoane, a metabolismului, a sistemului cardiovascular ºi a sistemului nervos central. ce poate duce la rãniri. Se crede cã 5% din leziuni pot fi cauza unor boli profesionale cum ar fi miopia de lucru. În funcþie de lungimea de undã, lumina poate exercita un efect incitant (portocaliu-roºu) sau calmant (galben-verde). Compoziþia spectralã a luminii afecteazã productivitatea muncii. Iluminatul natural ºi artificial, sursele, raþionalizarea În funcþie de sursele de luminã, iluminatul industrial poate fi natural, artificial ºi combinat. Iluminatul natural din camerã poate fi format din lumina directã a soarelui, lumina împrãºtiatã a cerului ºi lumina reflectatã a pãmântului ºi a altor obiecte. Iluminatul artificial este creat de lãmpi incandescente sau lãmpi cu descãrcare în gaz. Având în vedere cã nivelul de luminã naturalã poate varia brusc într-un timp scurt, valoarea normalizatã (caracteristicile cantitative), de iluminare naturalã nu este acceptatã la locul de muncã, însã trebuie realizat factorul natural de luminã (e), care este raportul dintre iluminarea naturalã ºi punctul de referinþã din interiorul încãperii. Iluminatul de lucru Iluminatul de lucru este amenajat în toate încãperile, precum ºi în zonele cu spaþii deschise destinate muncii, pasajului ºi traficului. Iluminatul artificial de lucru poate fi general ºi combinat, atunci când un flux local de luminã concentratã este adãugat direct la locul de muncã. În funcþie de locaþia echipamentului ºi a locurilor de muncã, iluminarea generalã poate fi uniformã sau localizatã. Iluminatul de urgenþã este asiguratã în toate cazurile în care închiderea bruscã a iluminatului principal poate provoca o explozie, incendiu, riscul de rãnire, o perturbare prelungitã a procesului sau funcþionarea defectuoasã a sistemelor, centrele de comunicare pentru sistemele de alimentare cu apã ºi de gaz, staþii de serviciu ºi a diferitelor sisteme de centre de comandã ºi control. Iluminatul de evacuare este prevãzut în culoarele de clãdiri industriale cu mai puþin de

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

50 de persoane. În cazul în care ieºirea oamenilor din camera cu o iluminare bruscã este opritã, acest lucru este asociat cu un risc de accidentare. Iluminatul de securitate este furnizat (în absenþa mijloacelor tehnice speciale de protecþie), de-a lungul graniþelor teritoriului, protejat pe timp de noapte. Surse de iluminare artificialã Sursele de iluminare artificialã pot fi lãmpile incandescente ºi gaze cu descãrcare în gaz. Durata de viaþã a lãmpilor cu incandescenþã este de pânã la 1000 ore, iar producþia de luminã de la 7 la 20 lm / W. Cele mai mari avantaje sunt lãmpile cu incandescenþã iodicã. Acestea au o duratã de viaþã de 3000 de ore ºi o producþie de luminã de pânã la 30 lm / W. Cele mai întâlnite lãmpi cu descãrcare în gaz sunt lãmpile de joasã presiune ºi luminiscente sub formã de tub cilindric. Sunt produse în diferite culori: lãmpi fluorescente (LD); culoarea alb rece (LHB); culoarea albã (LB); Alb-cald (LTB) ºi cu o performanþã îmbunãtãþitã a culorilor (LDC). Lãmpile fluorescente sunt un tub de sticlã, cu suprafaþa interioarã care este acoperitã cu un fosfor. Lãmpile fluorescente au o luminozitate micã ºi, prin urmare, nu au un efect orbitor asupra ochilor, suprafaþa tubului lãmpii fiind uºor încãlzitã (40-50 C). Dezavantajele lãmpilor fluorescente includ faptul cã, pentru aprinderea ºi stabilizarea modului de combustie, este necesar un balast special, ceea ce complicã funcþionarea lor ºi reduce eficienþa, fiind posibil sã provoace iluminarea de la o lampã fluorescentã un efect stroboscopic, care constã în faptul cã, din cauza absenþei inerþiei termice, pãrþile rotative ale maºinilor iluminate de o lampã pot pãrea staþionare sau se pot roti în direcþia opusã. Acest efect poate fi redus prin includerea lãmpilor vecine în diferite faze ale reþelei, dar nu poate fi complet eliminat. Principalul dezavantaj este sensibilitatea mai mare la modificãrile temperaturii ambiante. Modul normal de funcþionare a lãmpii este prevãzut la temperatura ambiantã de 18-25 ° C. Acum, însã, datoritã politicilor de mediu, au apãrut noi sisteme de generare a luminii.


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

107


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

108

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

109


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

110

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

111


ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI

112

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

113


CAPITOL SCURT

Proiectul de organizare a lucrãrilor

pe timp friguros Mircea Demeter

Proiectantul þine seama, în elaborarea proiectului de organizare a lucrãrilor pe timp friguros, de: perioada în care se va executa lucrarea; media termicã înregistratã în zona de amplasare aleasã pentru perioada de execuþie; regimul hidrografic al zonei; natura lucrãrilor executate; limitele minime de temperaturã la care calitatea lucrãrilor nu este afectatã; tehnologiile alese în condiþiile de mai sus, cu cheltuieli minime; cantitatea lucrãrilor care se vor executa; mãsurile suplimentare de protecþie a muncii etc. Proiectul de organizare a lucrãrilor pe timp friguros cuprinde piese scrise ºi desenate. În cadrul pieselor scrise se includ: memoriul justificativ, documentaþia de deviz, instrucþiunile de desfãºurare a lucrãrilor (fiºa tehnologicã), mãsuri de protecþie a muncii, prevenirea ºi stingerea incendiilor etc. Ca piese desenate, se ataºeazã: graficul de eºalonare a lucrãrilor pe timp friguros, schiþe ºi desene de execuþie, planul de amplasare a obiectelor la care se vor desfãºura lucrãri pe timp friguros, graficele de eºalonare a necesarului de forþã de muncã, materiale, utilaje etc. Organizarea executãrii lucrãrilor de construcþii-montaj pe timp friguros Extinderea executãrii lucrãrilor de construcþii-montaj în tot cursul anului solicitã organizarea distinctã a lucrãrilor pe timp friguros. Sunt considerate zile friguroase, zilele în care temperatura aerului, mãsuratã la ora 7 dimineaþa, în aer liber, la umbrã, la înãlþimea de 2 metri de la sol ºi la distanta de 5 metri de orice obiect de construcþii, este mai micã de 5 C. Pentru a-ºi desfãºura activitatea în aceste condiþii,

114

constructorul trebuie sã ia anumite mãsuri de protecþie, care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare. Acestea sunt diminuate prin intermediul soluþiilor alese în proiectul de organizare a lucrãrilor pe timp friguros. Pregãtirea lucrãrilor pentru activitatea pe timp friguros Continuitatea desfãºurarii lucrãrilor pe timp friguros poate fi asiguratã prin soluþii organizatorice ºi soluþii tehnice. Soluþiile organizatorice, mai puþin costisitoare, permit eºalonarea lucrãrilor în aºa fel, încât, lucrãrile de structuri, cu multe procese umede, sã se desfãºoare în perioadele favorabile, pentru asigurarea închiderilor în care sã se realizeze lucrãrile pe timp friguros. Tot prin soluþii organizatorice pot fi protejate de îngheþ, prin acoperire cu paie, rogojini, talaº etc., produsele de balastierã ºi carierã, pãmântul care trebuie sãpat etc. Soluþiile tehnice presupun: adaptarea tehnologiilor de execuþie la condiþiile de lucru pe timp friguros, prin folosirea unor adaosuri care sã coboare punctul

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

de îngheþ al materialelor; prefabricarea elementelor ºi a detaliilor de construcþii care solicitã procese umede; încãlzirea materialelor înainte de a fi puse în opera etc. Asigurarea executãrii lucrãrilor pe timp friguros presupune adoptarea, în general, a unor mãsuri speciale, ca: - Amenajarea generalã a ºantierului (refacerea drumurilor ºi a ºanþurilor de evacuare a apelor de suprafaþã, acoperirea produselor de balastierã ºi a varului din gropile de var cu materiale termoizolante, închiderea, provizorie sau definitivã, a golurilor de la uºi ºi ferestre, umplerea cu pãmânt a golurilor de fundaþii terminate etc.; - Amenajarea construcþiilor speciale pe ºantier, prin realizarea instalaþiilor de încãlzit la staþiile de betoane ºi mortare, a surselor de cãldurã pentru spaþiile închise, a instalaþiilor de preparare a apei calde pentru rampele de spãlare a utilajelor de construcþii ºi a mijloacelor de transport etc.; - Revizuirea reþelelor de ºantier ºi protejarea termicã a conductelor de apã ºi termoficare, revizuirea canalizãrilor, a reþelelor electrice etc.; - Amenajarea spaþiilor de depozitare prin izolarea termicã a depozitelor care pãstreazã materiale sensibile la umiditate ºi temperaturã (ciment, var, ipsos, PAL, PFL, clei, lacuri ºi vopsele, folii ºi plãci din PVC, solvenþi etc.);


ORGANIZARE DE ªANTIER - Amenajarea punctelor de întretinere a utilajelor ºi mijloacelor de transport pentru asigurarea pornirii uºoare a acestora, a curãþirii lor la terminarea schimbului (autobasculante, pompe de beton, malaxoare), a spãlãrii lor cu apã caldã etc. - Amenajarea sursei ºi a reþelei de încãlzire tehnologicã pentru încãlzirea spaþiilor de lucru, atelierelor, staþiilor de betoane, magaziilor de materiale, spaþiilor administrative, social-culturale etc.; - Organizarea activitãþii meteorologice pe ºantier, în vederea obþinerii ºi valorificãrii datelor meteo (înregistrarea temperaturii interioare, exterioare, a temperaturii betoanelor, mortarelor, mixturilor asfaltice etc.); - Organizarea protecþiei ºi igienei muncii, prin curãþirea zãpezii ºi gheþii de pe drumurile de acces, scãri, platforme de lucru, streºini ºi acoperiºuri, prin îngrãdirea locurilor periculoase, presãrarea materialelor antiderapante pe drumuri etc.; - Organizarea pazei ºi stingerii incendiilor, supravegherea focurilor deschise, elaborarea instrucþiunilor de folosire a sobelor, asigurarea mijloacelor de combatere a incendiilor (pompe, furtunuri, rezervoare de apã, stingãtoare, panouri de incendiu etc.); - Aplicarea unor mãsuri speciale pentru perioadele de dezgheþ, prin asigurarea cu materiale ºi utilaje pentru întreþinerea drumurilor, asigurarea stivelor de materiale, organizarea evacuãrii apelor etc.; - Protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrãrile pe timp friguros, prin asigurarea taluzurilor împotriva surpãrilor, închiderea provizorie a golurilor, acoperirea provizorie a ultimului nivel al obiectului de construcþii etc.; - Aprovizionarea materialelor pentru organizarea lucrãrilor pe timp friguros (nisip, sare, rogojini, paie, rumeguº, talaº, panouri termoizolante, folii de polietilenã etc.). Toate aceste mãsuri privind asigurarea continuitãþii lucrãrilor de construcþii-montaj pe timp friguros, influenþeazã, în mod favorabil, costurile fixe pe unitatea de produs, deoarece volumul acestor costuri este aproximativ acelaºi, indiferent dacã se lucreazã sau nu. Diminuarea costurilor suplimentare Cheltuielile suplimentare solicitate de organizarea de ºantier pe timp friguros pot fi diminuate prin soluþiile alese în proiectul de organizare a lucrãrilor pe timp friguros. Alegerea unei variante din soluþiile propuse se face prin compararea costurilor acesteia, cu cheltuielile suplimentare ocazionate de neutilizarea resurselor, ca urmare, a întreruperii lucrãrilor. Se acceptã continuarea executãrii lucrãrilor pe timp friguros, atunci când cheltuielile rezultate din neutilizarea resurselor disponibile (forþã de muncã, utilaje), sunt mai mari decât cheltuielile suplimentare pentru

organizarea lucrãrilor pe timp friguros. În anumite situaþii, cum ar fi urgentarea dãrii în folosinþã, se acceptã continuarea executãrii lucrãrilor pe timp friguros, chiar dacã cheltuielile suplimentare de organizare sunt mai mari decât economiile obþinute. Organizarea teritoriului ºantierului Realizarea producþiei la calitatea ºi termenele stabilite, creºterea productivitãþii muncii ºi reducerea costului obiectelor de construcþii sunt condiþionate ºi de modul de amplasare a depozitelor, cãilor de comunicaþie provizorii, a surselor de alimentare ºi a retelelor de distribuire a apei, energiei electrice, aburului, aerului comprimat, precum ºi a obiectelor de construcþii provizorii de servire a personalului de pe ºantier etc.. Clãdirile provizorii de pe ºantier vor fi: 1. Sediu ºef ºantier 2. Staþie de betoane 3. Magazii metalice 4. ºopron var 5. Groapãde var 6. ºopron pentru fierari ºi dulgheri 7. Centrala termicã 8. Depozit de carburanþi 9. Salã de mese 10. Fosa septicã 11. Dormitoare 12. Post trafo 13. Castel apã 14. Birouri 15. Depozite cu diferite destinaþii (Cf.: Îndrumatorul constructorului, Editura Tehnicã, Bucureºti)

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

115


ORGANIZARE DE ªANTIER

116

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ORGANIZARE DE ªANTIER

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

117


ORGANIZARE DE ªANTIER

118

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


ORGANIZARE DE ªANTIER

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

119


POLITICI ENERGETICE Mircea Demeter

Oportunitãþi de stocare a energiei electrice Stocarea energiei este un instrument esenþial pentru a permite integrarea eficientã a energiei electrice, inclusiv a celor regenerabile ºi a debloca beneficiile generãrii locale, precum ºi o aprovizionare cu energie curatã ºi durabilã. Tehnologia continuã sã îºi demonstreze valoarea, pentru operatorii de reþea din întreaga lume, care trebuie sã gestioneze generarea variabilã de energie solarã ºi eolianã. Cu toate acestea, dezvoltarea sistemelor avansate de stocare a energiei (ESS) a fost extrem de concentratã pe pieþele selectate, în special în regiunile cu economii foarte dezvoltate. În ciuda scãderii rapide a costurilor, sistemele ESS rãmân costisitoare, iar investiþiile semnificative în avans sunt greu de depãºit, fãrã sprijin guvernamental ºi/sau finanþare cu costuri reduse. Acestea sunt concluziile unui raport intitulat ”Energy Storage Trends and Opportunities in Emerging Markets”, emis în cursul lunii noiembrie 2018 de International Finance Corporation (IFC), din cadrul Bãncii Mondiale, ºi pe care vi-l prezentãm în ediþia de faþã. Motoare ºi tendinþe În timp ce motoarele specifice de dezvoltare a pieþelor de stocare a energiei variazã în funcþie de regiune ºi de segmentul de piaþã, obiectivul principal al implementãrii ESS este de a face reþeaua electricã mai eficientã, rezistentã, sigurã, rentabilã ºi durabilã, acoperind trei segmente principale de pe piaþa stocãrii energiei staþionare. Scara utilitarã se referã la sistemele instalate pe reþele de transport sau de distribuþie care furnizeazã servicii operatorilor de reþea.

Sistemele din spatele contorului (BTM), sunt instalate pe partea clientului unui contor de utilitãþi ºi, în primul rând, contribuie la reducerea costurilor ºi la îmbunãtãþirea rezistenþei pentru clienþii comerciali ºi industriali (C & I), sau rezidenþiali. Sistemele de alimentare de la distanþã se referã la sistemele de stocare care funcþioneazã ca parte a reþelelor de electricitate izolate. Însã, motoarele de creºtere ºi barierele pentru stocarea energiei din întreaga lume provin din numeroºi factori, inclusiv diferenþele din structura fizicã a reþelei, nevoile ºi dorinþele utilizatorilor finali, dar ºi structura de reglementare ºi de piaþã, dintr-o anumitã þarã sau regiune. Deoarece, impactul anumitor resurse distribuite de energie (DER), asupra reþelei, variazã considerabil în funcþie de tehnologie ºi regiune, este necesar sã se înþeleagã factorii care modeleazã piaþa în fiecare zonã, precum ºi diferitele utilitãþi din întreaga lume, privind proliferarea de noi capacitãþi de stocare. Scala utilitãþii Poate cã, cel mai important motor al ESSurilor, este creºterea substanþialã a cantitãþii de energie regenerabilã care se desfãºoarã

în lume. Se anticipeazã cã mai mult de 78,0 GW de noi capacitãþi de generare a energiei solare ºi eoliene vor fi instalate la nivel mondial în 2020, fiind instalaþi în urmãtorii cinci ani 378,1 GW. Aceste forme variabile de generare a energiei reprezintã provocãri pentru reþelele electrice locale, care de obicei nu sunt concepute pentru a gestiona producþia variabilã ºi sunt adesea deja întinse în furnizarea energiei electrice existente. Problemele provin din necesitatea integrãrii în siguranþã a resurselor variabile ºi a alinierii cererii ºi ofertei, pentru a evita reducerea energiei. ESS sunt deosebit de potrivite pentru a netezi producþia variabilã de surse regenerabile de energie ºi pentru a controla creºterea rapidã în sus ºi în jos a generãrii de energie solarã ºi eolianã. Deºeurile sau reducerea producþiei de energie din surse regenerabile reprezintã o oportunitate esenþialã pentru sistemele ESS de lungã duratã, care sã permitã o utilizare mai mare a acestor resurse prin schimbarea ofertei de energie în moduri mai bine aliniate cu cererea. Urmãtorul driver major este efortul guvernelor din întreaga lume de a reduce emisiile de carbon. La sfârºitul anului 2015, Acordul de la Paris a fost negociat de 197 de þãri care au convenit sã stabileascã obiective de reducere a emisiilor cu scopul de a limita încãlzirea globalã la mai puþin de 2 C, faþã de nivelurile pre-industriale. Acordul a fost însoþit de un set de obiective pentru reducerea emisiilor în fiecare þarã. În ansamblu, IEA estimeazã cã vor fi necesare investiþii suplimentare de 13,5 trilioane de dolari, doar pentru a atinge aceste obiective. Aceste mandate naþionale ºi costurile reduse ale producþiei de energie regenerabilã au ca rezultat scãderea competitivitãþii ºi retragerea multor centrale electrice pe bazã de cãrbune. Pe mãsurã ce noile instalaþii pe bazã de cãrbune sunt înlocuite cu resurse regenerabile ºi cu resurse distribuite, grila va avea nevoie de noi surse de inerþie pentru a menþine stabilitatea. Inerþia pe reþea a fost furnizatã în mod tradiþional de masa rotativã a generatoarelor de energie termicã, care permite sistemului sã

120

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


POLITICI ENERGETICE

menþinã stabilitatea, dacã o parte din activele de generare sau de transmisie sunt deconectate. Stocarea energiei este o soluþie idealã pentru a furniza inerþie realã ºi sinteticã, deoarece sursele de energie curatã care se extind mereu devin on-line ºi nu pot reproduce inerþia generatã de generatoarele pe bazã de fosile, la scarã largã. Investiþii în infrastructurã Un alt factor-cheie este necesitatea unei noi infrastructuri de modernizare ºi extindere a reþelei. Grila din economiile în curs de dezvoltare trebuie sã fie modernizatã ºi extinsã, pentru a putea servi populaþiilor în creºtere rapidã ºi pentru a aduce puterea la aproximativ 30% din populaþia globalã fãrã acces la energie electricã. Conform iniþiativei Organizaþiei Naþiunilor Unite pentru Energie Durabilã pentru Toþi (SE4All), vor fi necesare 45 miliarde de dolari pentru investiþii, pânã în 2030, pentru a asigura accesul universal la energia electricã modernã. Ca urmare, depozitarea energiei va juca un rol-cheie în aceste investiþii, permiþând o mai bunã utilizare, atât a resursele noi, cât ºi a celor existente, precum ºi consolidarea reþelei împotriva diverselor ameninþãri, inclusiv dezastre naturale ºi atacuri fizice. Al patrulea driver major este nevoia de a îmbunãtãþi rezistenþa reþelei electrice. Dezastrele naturale recente au evidenþiat fragilitatea unei arhitecturi centralizate a reþelei. Acest lucru a determinat numeroase comunitãþi sã opteaze pentru generarea ºi utilizarea mai multor microcentrale la nivel local, pentru a se asigura cã au încã putere în timpul unui dezastru. Aceastã dinamicã va juca un rol major în economiile emergente, unde infrastructura reþelei poate fi deja nesigurã ºi poate beneficia de rezilienþa oferitã de stocarea energiei.

energiei termice pot reduce costurile cu energia electricã ºi pot oferi anumite servicii operatorilor de reþea, aceºtia nu vor putea furniza energie pentru sarcini critice, în timpul unei întreruperi. În marile pieþe de stocare a energiei, principalul motor al acestor sisteme a fost capacitatea de a reduce cheltuielile cu energia electricã. Acest lucru se face în primul rând prin reducerea ratelor de vârf a cererii ºi a timpului de utilizare (TOU). Taxele de încãrcare reprezintã taxe percepute de companiile de utilitãþi electrice pe baza cererii maxime de energie a unui client, pe o perioadã de timp cuprinsã între 15 ºi 60 de minute, de obicei, într-un interval de 30, 60 sau 90 de zile. Aceste taxe pot rãmâne în vigoare timp de 30, 60 sau 90 de luni, iar ele pot reprezenta o parte semnificativã a facturii unui client. Deoarece managementul costurilor cu energia este principala funcþie de stocare a energiei pentru clienþi, se aºteaptã ca structurile ratei de utilitate sã determine economii, pe o anumitã piaþã. Cu cât sunt mai mari ºi mai volatile preþurile la energie electricã ºi preþurile la cerere sunt pentru clienþii, cu atât este mai binevenitã stocarea energiei. O componentã-cheie a propunerii privind valoarea de stocare a energiei pe pieþele dezvoltate ºi emergente, consumã majoritatea energiei generate de sistemele fotovoltaice solare ºi de celelalte generaþii distribuite. În majoritatea þãrilor dezvoltate, structura de compensare a energiei solare descurajeazã utilizarea ESS, deoarece proprietarii de sisteme fotovoltaice sunt garantate pentru orice surplus de energie generat de sistemul lor, la o ratã egalã sau mai mare decât costul cu amãnuntul al energiei electrice.

Ca urmare a acestor tendinþe, operatorii de reþea ºi autoritãþile de reglementare încep sã recunoascã valoarea ESS pentru mai multe servicii. Utilitãþile au început procese de planificare a resurselor, deoarece costurile sistemelor în scãdere au fãcut stocarea o alternativã atractivã, la anumite investiþii în infrastructurã. Pe mãsurã ce sistemele desfãºurate continuã sã rãspundã aºteptãrilor, contractele standard vor deveni probabil norme, ceea ce poate duce la fluxuri de venit mai previzibile. Datoritã acestei maturizãri a industriei, comunitatea financiarã creºte din ce în ce mai confortabil, cu investiþiile în stocarea energiei, ceea ce duce la scãderea în continuare a costurilor pentru implementarea sistemelor ºi accelerarea creºterii industriei. Puterea de rezervã Pânã în prezent, puterea de rezervã a fost unul dintre punctele importante de vânzare pentru stocarea energiei. Atât distribuitorii, cât ºi utilitãþile, sunt interesaþi sã utilizeze sistemele de baterii în locuinþe pentru a îmbunãtãþi rezistenþa surselor de alimentare ºi pentru a ajuta la atenuarea efectelor întreruperilor de alimentare cauzate de dezastre naturale sau defecþiuni ale echipamentelor de reþea. Pentru a permite o alimentare adecvatã a energiei de rezervã, dimensionarea unui ESS este crucialã. Dacã existã prea puþinã putere sau putere energeticã (mãsurate în kW ºi respectiv kWh), sistemul nu va putea suporta sarcini critice în timpul unei întreruperi. Cu toate acestea, un sistem supradimensionat va fi prohibitiv, în comparaþie cu alternativele. Abilitatea de a furniza energie de rezervã este deosebit de importantã pentru propunerea de valorizare a sistemelor de stocare a bateriilor. În timp ce încãlzitoarele controlate de apã ºi alte forme de gestionare a

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

121


CAPITOL SCURT

122

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


CAPITOL SCURT

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

123


MAªINI ªI UTILAJE Nora Marin

Noutãþile anului 2018

în domeniul utilajelor de construcþii Dovadã a faptului cã marile profituri vin din lucrãrile migãloase, noutãþile celei de-a doua pãrþi ale anului 2018 din domeniul utilajelor de construcþii vin din zona buldo-excavatoareleor ºi a greifer-elor de dimensiuni mici ºi medii. Iatã evidenþiatele publicaþiei de specialitate Equipment World.

erii hidraulice, prin apãsarea unui buton de pe joystick-ul din stânga acestuia. Compania afirmã cã PowerBoost este util atunci când se excaveazã în condiþii dificile, cum ar fi pãmânt tare, pietriº sau teren îngheþa. Augmentarea PowerBoost este de tip PowerLift, care oferã o creºtere a puterii de ridicare comparabilã cu cea a unui excavator de dimensiuni medii. Aceastã creºtere a puterii are loc la o rpm. mai scãzutã a motorului, pentru operaþiuni de ridicare mai uºoare.

John Deere a lansat o nouã linie de cupe graifer John Deere a introdus o nouã linie de cupe graifer, concepute pentru o varietate de aplicaþii de manipulare a materialelor. Cupele sunt compatibile cu mini-încãrcãtoarele din seria Deere G ºi cu încãrcãtoarele compacte pe ºenile, precum ºi cu încãrcãtoarele compacte L-Series, precum ºi cu multe alte modele competitive. Disponibile cu dispozitive de lovituri de rocã ºi cuþite de fier, cupele pot miºca materialele cele mai dificile, în formã neregulatã, cu uºurinþã ºi vitezã. Proiectate pentru curãþarea terenurilor, curãþarea ºantierului ºi îndepãrtarea diverselor materiale, cupele pentru graifer se prezintã în douã modele principale: Modelul GR72B are un front de lucru de 1,90 m, în timp ce modelul GR84B are o un front de 2,15 m, permiþându-i sã se confrunte cu material mai larg. Colectoarele cu graifer au o distanta de 9 cm., permiþând particulelor mai mici sã treacã prin miºcarea înainte ºi un suport complet pe fiecare parte a cupei, pentru rezistenþã mare la îndoire. Colectoarele de rocã au o muchie de tãiere îndoitã prin sudurã, pentru a penetra condiþii de teren dificile.

124

Pentru manipularea resturilor, utilizarea centrului de reciclare, curãþarea locurilor de muncã ºi a terenurilor afectate de dezastre, cupele sunt disponibile în trei modele. GS66B, GS72B ºi GS78B, cu deschidere de 1,90-2,10 m. Colectoarele pentru deºeuri sunt prevãzute cu muchii de tãiere pre-gãurite, pentru marginile cu ºuruburi, care pot fi înlocuite cu plãci laterale cu ºuruburi. Atât cupa, cât ºi rafturile cu graifer au un braþ de de 70 cm, împreunã cu cuplele rapide hidraulice de 90 de grade, pentru o deplasare îmbunãtãþitã a furtunului, o garniturã standard pentru cilindri ºi o dimensiune crescutã a cilindrului. Braþele de prindere de pe fiecare cupã au o oprire mecanicã integratã, pentru a reduce încãrcãtura pe cilindri atunci când braþele sunt deschise. Case a actualizat seria ”N” cu noua funcþie PowerBoost Case Construction Equipment a lansat o actualizare majorã pentru buldo-excavatoarele din Seria N, aducând îmbunãtãþiri importante, prin soluþia PowerBoost, care permite operatorului sã obþinã un impuls de moment crescut, al put-

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

O opþiune majorã pentru aceste maºini sunt noile braþe hidraulice, instalate din fabricã, disponibile pe toate modelele din seria N, fiind compatibile cu cuplajul cupei mecanice sau hidraulice. În plus faþã de butonul PowerBoost, Case a adãugat noi comutatoare de roþi la joystick-urile pentru control auxiliar ºi extensie, împreunã cu alte trei comutatoare care oferã noi funcþii de control al încãrcãtoarelor, dupã cum urmeazã: 1. Un declanºator pe partea din spate a joystick-ului, care simplificã operarea în timpul


MAªINI ªI UTILAJE unor sarcini repetitive sau continue, cum ar fi încãrcarea camioanelor. 2. Un nou roler/robinet cu poziþie de blocare, care poate fi blocat în poziþia înainte, pentru a fi utilizat cu ataºamente. 3. Un nou comutator F-N-R, care permite schimbãri directe rapide fãrã a lua mâinile de pe joystick. 4. O altã caracteristicã nouã, numitã DirectDrive, îmbunãtãþeºte transmisiile PowerDrive de tip S ºi H. Direct Drive, îmbunãtãþeºte gradabilitatea ºi economia de combustibil, oferind în acelaºi timp viteze mai rapide de rulare. 5. Case noteazã cã a crescut ºi puterea, pe modelul 580SN Wide, la 110 cp. Suplimentar, la modelul 580N, Case a implementat un nou sistem electronic de pregãtire a combustibilului, care evacueazã tot aerul din conductele de combustibil pentru o funcþionare mai eficientã a filtrului de combustibil. Sistemul este uºor accesibil, la nivelul solului. În interiorul cabinei, operatorii vor gãsi un design îmbunãtãþit al scaunelor, cu mai multe amortizoare cu aer. Un nou scaun încãlzit, cu suspensie pneumaticã, este o opþiune disponibilã. O nouã caracteristicã standard este un radio Bluetooth, care permite operatorilor sã efectueze apeluri telefonice ºi sã asculte muzicã de pe smartphone. Noul radio dispune, de asemenea, de capacitatea Sirius XM. Kubota a reproiectat mini-buldoexcavatoarele în clasa de poluare IV La fel ca alþi producãtori de utilaje, Kubota a respectat reglementãrile privind emisiile finale de nivel 4, privind proiectarea motorului. Rezultatul a fost un beneficiu, atât pentru client cât ºi pentru mediul înconjurãtor, iar motoarele nu sunt numai ecologice, dar funcþioneazã ºi mai

eficient, cu costuri de operare mai mici. Realizate printr-o combinaþie de sisteme combinate de combustibil Common Rail, sisteme hidraulice de precizie ºi noua tehnologie a motoarelor, excavatoarele compacte Kubota asigurã cã nu se pierde nimic din putere.

duce turaþia motorului, când comenzile sunt inactive timp de patru secunde, economisind combustibil, reducând în acelaºi timp emisiile ºi poluarea sonorã de pe ºantier. Caracteristica de oprire automatã este excelentã pentru setãrile urbane.

Una dintre cele mai eficiente modalitãþi de a creºte productivitatea a fost utilizarea unor sisteme hidraulice avansate, care au sporit considerabil eficienþa, prin îmbunãtãþirea timpului de funcþionare a ciclului. Cele mai multe modele Kubota, de exemplu, dispun de panouri digitale de comandã care permit operatorului sã programeze pânã la cinci debite diferite, pentru ataºamente. Fãrã unelte ºi fãrã a pãrãsi postul de lucru, operatorul utilizeazã pur ºi simplu panoul pentru a seta comanda hidraulicã a ataºamentului, eliminând necesitatea de a regla continuu fluxul hidraulic la schimbarea ataºamentelor. Sistemul hidraulic Kubota Advanced Load-Sensing asigurã un debit optim de ulei la fiecare cilindru.

O a treia caracteristicã este supapa de deviere AUX, care permite conectarea ºi fixarea braþului mare, în timp ce ruleazã alte echipamente hidraulice. La majoritatea modelelor Kubota standard, supapa de separare auxiliarã eliminã necesitatea de a cupla ºi decupla linia braþelor, pentru a comuta ataºamentele, economisind timp ºi sporind productivitatea.

Modelele compacte care depãºesc 25 de cai, oferã o economie sau un mod ECO drept o caracteristicã standard. Aceastã opþiune permite economii de combustibil sporite, fãrã a sacrifica performanþa, în situaþii în care cererile de sãpare sunt minime. O altã caracteristicã este modul ”auto inactiv”, care permite contractantului nu numai sã economiseascã combustibil, ci sã ºi reducã zgomotul pe ºantier. Atunci când este selectat, caracteristica re-

Kubota a mãrit considerabil ºi confortul operatorului, proiectând o ergonomie care simplificã operaþiile de excavare de rutinã. Un scaun de suspensie luxos, înclinat, oferã un confort maxim pentru operator, inclusiv compensarea greutãþii. Afiºajul digital este amplasat convenabil, pentru o monitorizare uºoarã a maºinii ºi pentru reglarea debitului hidraulic, fiind localizat în mod similar pe modele, indiferent de dimensiune. Toate maºinile pot fi comutate de la comenzile ISO, în stilul buldoexcavatorului, pentru confortul operatorului, în timp ce se utilizeazã comenzile funcþiei pilot. Acoperiºul ROPS/OPG este standard, iar majoritatea modelelor pot include opþiunea de cabinã cu spaþiu amplu al piciorului ºi un mecanism de asistenþã la gaze, pentru a uºura deschiderea ferestrei frontale.

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

125


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

126

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

127


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

128

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

129


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

130

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

131


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

132

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

133


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

Evoluþia pieþei utilajelor de construcþii-Orizont 2025 Dimensiunea pieþei mondiale a echipamentelor de construcþie a fost estimatã în anul 2017 la 76,87 miliarde de dolari, însã, potrivit Grand View Research, se preconizeazã cã va creºte la un CAGR de 4,8%, între finalul anului 2018 ºi 2025. Un element de ascendenþã îl va da creºterea finanþãrii guvernelor pentru dezvoltarea infrastructurii publice avansate, fapt care va spori cererea pentru echipamentele de construcþii. În plus, dezvoltarea pieþei de închiriere a acestor maºini în Europa ºi America de Nord este de aºteptat sã stimuleze creºterea pieþei. Mircea Demeter Elemente globale de creºtere Sectorul rezidenþial global se confruntã cu o cerere ridicatã pentru echipamente de construcþie, datoritã ritmului rapid al urbanizãrii în þãrile majore. Urbanizarea declanºeazã nu numai cerinþele pentru spaþiul rezidenþial, ci ºi alte infrastructuri, cum ar fi ºcoli, spitale, drumuri ºi spaþii comerciale. Pentru a satisface cererea pentru aceste infrastructuri publice, guvernele cheltuiesc o sumã substanþialã pentru activitãþile de construcþie. De exemplu, guvernul chinez a cheltuit aproximativ 8,5% din PIB-ul sãu pentru dezvoltarea drumurilor între 2011 ºi 2017. Ca urmare, uti-

134

lajele sunt fabricate cu materiale de înaltã rezistenþã, deoarece sunt supuse unor medii dure. Astfel, acestea prezintã o duratã de viaþã mai mare, de la 7, pânã la 10 ani. În plus, utilajul în sine este o marfã scumpã, prin urmare constructorii sau contractorii de dimensiuni medii sau mici nu dispun de capacitatea financiarã de a-l deþine. De asemenea, multe proiecte de construcþie necesitã astfel de utilaje pe bazã temporarã.

preferã sã închirieze maºini vechi, pentru a obþine profituri. În plus, multe companii exploreazã oportunitãþi în afaceri de închiriere datoritã potenþialului ridicat al profitabilitãþii. Prin urmare, se preconizeazã o creºtere a numãrului de chirii a maºinilor uzate, pentru a spori expansiunea globalã a pieþei în viitorul apropiat.

Aceasta este cauza pentru care constructorii mici sau antreprenorii preferã sã achiziþioneze echipamentele utilizate pe bazã de închiriere. Având în vedere durata lungã de viaþã ºi lipsa utilizãrii regulate, majoritatea companiilor

Pe baza produsului, piaþa poate fi segmentatã în utilaje de manipulare a pãmântului, manipulare a materialelor, utilaje de beton ºi de construcþii de drumuri. Utilajele pentru pãmânt au reprezentat segmentul de produse dominante

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

Segmentarea pieþei


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI ºi au fost evaluate la 50,83 miliarde de dolari, în 2017. Cererea de maºini mari, de mutare a pãmântului, creºte odatã cu creºterea cerinþelor din sectorul minier, aceastea fiind robuste ºi oferind o productivitate sporitã. Segmentul maºinilor pentru betoane ºi drumuri se aºteaptã sã se extindã la cel mai înalt CAGR, de 7,0% între finalul anului 2018 ºi 2025. Printre diferitele utilaje mari, excavatoarele au dominat piaþa, cu o cotã de piaþã de peste 70% în 2017. Þãri precum SUA, China ºi India, printre altele, au o cerere imensã de mini-excavatoare ºi alte maºini, datoritã unui numãr mare de lucrãri de construcþii ºi proiecte de minerit, iar segmentul de încãrcãtoare este proiectat sã câºtige multã tracþiune, pânã în 2025. Cererea de maºini de manipulare a materialelor, cum ar fi macaralele, este ridicatã în þãrile dezvoltate. Creºterea numãrului de zgârie-nori enorme ºi a clãdirilor comerciale este de aºteptat sã conducã aceastã cerere în viitorul apropiat. Macaralele montate pe ºenile au reprezentat cea mai mare cotã de piaþã în 2017, anticipându-se sã se extindã la o ratã de creºtere rapidã, în perioada de prognozã. Creºterea investiþiilor în proiectele rutiere a impulsionat cerinþele maºinilor de beton ºi de construcþie a drumurilor, cum ar fi malaxoarele de beton ºi echipamentele pentru montãri de pavaje. Segmentul a reprezentat o cotã de piaþã de peste 57% în 2017. Cererea de pompe pentru construcþii este de aºteptat sã creascã ºi ea, pânã în 2025, datoritã adoptãrii unor pompe puternice, pentru construirea de zgârie-nori ºi alte mega-proiecte. Viziuni regionale Þãrile în curs de dezvoltare, precum China ºi India, investesc foarte mult în proiectele de construcþie a drumurilor. De exemplu, guvernul indian a iniþiat proiecte uriaºe de dezvoltare a drumurilor, cum ar fi proiectul Ganga Expressway ºi proiectul Bharatmala. Acest lucru se preconizeazã cã va declanºa creºterea pieþei globale în viitorul apropiat.

de piaþã de peste 75%, pentru încãrcãtoarele cu ecartament. În plus, regiunea are o creºtere moderatã pentru buldo-excavatoarele a cãror vânzare a cunoscut o scãdere în Europa ºi Asia Pacific în ultimii ani. În ciuda faptului cã este una dintre regiunile globale foarte dezvoltate, America de Nord persistã în cererea ridicatã pentru echipamente de mari dimensiuni, cum ar fi grederii ºi încãrcãtoarele cu motor. Este, de asemenea, una dintre cele mai proeminente pieþe pentru autobasculante. Se considerã cã regiunea se dezvoltã orizontal, construind noi obiective pe noi terenuri, spre deosebire de Europa ºi Japonia, unde construcþiile sunt în general verticale, sub formã de zgârie-nori ºi clãdiri. China a înregistrat o scãdere a vânzãrilor de echipamente de construcþie grele, din 2012 pânã în 2016. Devalorizarea monedei chineze a afectat în continuare cererea, în 2016. Cu toate acestea, þara s-a reîntors în 2017, cu o cotã de piaþã de aproximativ 35%, pe piaþa asiaticã, în condiþiile în care aceastã þarã are un numãr mare de facilitãþi de producþie pentru echipamente grele de construcþie. Apoi, multe companii globale externalizeazã funcþiile de producþie pentru fabricile din China, datoritã costurilor scãzute de producþie ºi a forþei de muncã ºi a disponibilitãþii unor facilitãþi de producþie mai bune. Fiind una dintre cele mai proeminente pieþe, se aºteaptã ca Republica Popularã Chinezã sã fie martorul celui mai înalt CAGR regional, în perioada de prognozã. Alte þãri asiatice, cum ar fi India ºi Indonezia, se numãrã printre cele mai promiþãtoare pieþe regionale. Guvernele acestor þãri investesc fonduri considerabile în dezvoltarea infrastructurii publice, ceea ce reprezintã un semn bun pentru creºterea globalã a pieþei. ªi România este pe creºtere Piaþa româneascã de utilaje de construcþii este în continuare micã, faþã de potenþialul pe care îl are, dar este o piaþã premium, a declarat pentru Agerpres domnul Liviu Neagu, directorul general al companiei Bergerat Monnoyeur, care reprezintã în România producãtorul american Caterpillar: ”Faþã de celelalte þãri din regiune avem un avantaj, din

punct de vedere al tehnologiei ºi al percepþiei tehnologiei, mult mai avansatã. Suntem o piaþã care se miºcã mult mai repede, din acest punct de vedere, decât vecinii noºtri”. Directorul general al companiei Bergerat Monnoyeur a estimat cã piaþa româneascã de utilaje pentru construcþii va creºte cu 50%, pânã la finalul anului 2018, stimulatã de subvenþiile pe fonduri europene, însã este nevoie de proiecte care sã fie deja lansate pentru anul viitor: ”Anul acesta existã o creºtere la vânzãrile de utilaje noi. În acelaºi timp existã o scãdere pe vânzãrile de utilaje second-hand. Piaþa româneascã de utilaje pentru construcþii a fost relativ stabilã în anii 2016-2017, situându-se la aproximativ 1.100 de unitãþi pe an, dar pentru 2018, estimãrile indicã o creºtere de pânã la 1.800 de unitãþi, motorul de creºtere fiind subvenþiile pe fonduri europene, care pot acoperi 90% din preþul utilajului achiziþionat. Cel mai mare segment de piaþã este reprezentat de buldo-excavatoare, vânzãrile reprezentând circa 45% din piaþa totalã de utilaje”. Vedetele pieþei Actorii cheie din trecut, inclusiv Caterpillar Inc., Komatsu Ltd., Hitachi Construction Machinery Co. Ltd., Liebherr ºi AB Volvo, au dominat piaþa mondialã ºi în anul 2017. Creºterea gradului de conºtientizare, cu privire la siguranþa la locul de muncã ºi punerea în aplicare a unor standarde stricte de siguranþã pentru operarea utilajelor ºi echipamentelor off-road, au impus actorilor de pe piaþã sã îºi îmbunãtãþeascã toate caracteristicile de siguranþã ale produselor. Fuziunile ºi achiziþiile sunt ºi ele o strategie cheie, implementatã de cãtre actorii de pe piaþã stabiliþi. De exemplu, în 2017, Atlas Copco AB a achiziþionat Erkat Spezialmaschinen & Service GmbH, un producãtor de aparate de tãiere cu tambur pentru excavatoare mari ºi mini. Achizitia a ajutat fosta entitate sã-ºi îmbunãtãþeascã tehnologiile pentru mini-excavator. Acesta este doar un simplu exemplu dar, specialiºtii estimeazã cã achiziþiile de companii mai mici vor continua, ele adãugând un plus de creºtere a pieþei globale.

La rândul ei, America de Nord a rãmas putere dominantã pe piaþa mondialã a echipamentelor de construcþii, cu o valoare de 27,88 miliarde de dolari, în 2017. Creºterea regionalã poate fi atribuitã cererii tot mai mari de încãrcãtoare pe ºenile. Se aºteaptã ca America de Nord sã reprezinte o cotã

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

135


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

136

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

137


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

138

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019

139


UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII, TRANSPORTURI

140

infoCONSTRUCT | nr. 39 | 2019


Profile for infoGROUP

infoCONSTRUCT Nr. 39  

infoCONSTRUCT Nr. 39  

Advertisement