Page 1

32 pagini An IV, nr. 5, 2012,

de R\cari

Votul t\u este un drept dar [i o

FONDATOR: Dr.ing. MARIUS CARAVE}EANU

Trebuie s\ continu\m ^mpreun\ pentru c\ mai avem multe de f\cut! “Atâta timp cât nu ^ncetezi s\ urci, treptele nu se vor termina, sub pa[ii t\i care urc\, ele se vor ^nmul]i la nesfâr[it.” (citat Franz Kafka)

~ncet, ^ncet, cu pa[i mici dar siguri, am ajuns la finalul primului mandat de primar ^n slujba cet\]enilor din ora[ul R\cari. Un mandat ^n care am ^ncercat [i am reu[it s\ m\ ]in de cuvânt. (urmare ^n pagina 2)

A[a a fost odat\... ^n 2008!

Paginile 3,4

^ndatorire!

USL va pierde testul la locale Opozi]ia, format\ din PSD+PNL, la nivel local [i-a propus candida]i ^mpreun\, [i vezi domne, vor avea prea multe voturi [i vor num\ra cu mai multa poft\. Pag. 6

Curat-murdar, nene...

Pag. 7

Am g\sit pe trotuar, flutura[ul de serviciu; s\ vedem oferta electoral\: "Ca fiu al localit\]ii am constatat..." P\i, nene Nicolai, mai bine povesteai despre ce ai f\cut mata, atunci când erai la CAP R\cari "pentru o via]\ mai bun\".

“Ce a f\cut primarul, nu a mai f\cut nimeni!”

T\nase Ion- Ghimpa]i

Pag. 11

A[a este acum!

Paginile 5,8,9,12,13,16,17,20,21,24,25,28,29

,,~mpreun\ suntem o for]\!”


2

Independentul de R\cari

Trebuie s\ continu\m ^mpreun\ pentru c\ mai avem multe de f\cut! Pentru c\ a[a "[ade bine" unui gospodar. Dac\ la ^nceput de drum m\ angajasem ^n fa]a electoratului s\ aduc o raz\ de soare ^n ora[ul R\cari, pot spune acum, la sfâr[it de mandat, ca am reu[it chiar [i peste dorin]ele mele ini]iale. Chiar dac\ reac]iile de mul]umire din partea electoratului sunt numeroase, sunt convins c\ exist\ [i o categorie a nemul]umitilor, din fericire destul de redus\, pe care am putea s\ o împ\r]im în mai multe grupuri: cei la care "normalitatea" nu a ajuns [i la ei la poart\, cei pe care i-am rugat s\-[i fac\ ordine în dreptul gospod\riei, cei c\rora ajutorul social a fost suspendat din cauza ma[inii pe care o aveau în curte, sau a bijuteriilor care cu o nedisimulat\ mândrie le purtau, cei c\rora, în ciuda lipsei unei preg\tiri profesionale adecvate, nu [i-au g\sit un loc de munc\ în zon\ (dac\ se putea, chiar la prim\rie), cei care au fost sanc]ionati pentru acte de indisciplin\ sau comportament neadecvat, sintetizând... categoria celor c\rora nu le place ordinea, cur\]enia, disciplina. În ciuda acestui obstacol psihologic, am fost [i voi fi [i primarul lor, încercând s\-i fac s\ în]eleag\ c\, trebuie s\ ne îndrept\m spre normalitate [i nu o putem face decât în condi]ii de ordine, civiliza]ie, disciplin\. Sper ca din cei enumera]i, cât mai mul]i s\ în]eleag\ acest lucru. S\ ne în]elegem bine...nu critica m\ deranjeaz\ (ci dimpotriv\, o apreciez), dar s\ fie sincer\, corect\, constructiv\ [i nu afectat\ de r\utate [i invidie. Deseori, la întâlnirile cu cet\]enii, îi rog pe ace[tia s\ m\ critice, dac\ simt nevoia, s\-mi spun\ problemele cu care se confrunt\. Le ascult pe toate, chiar [i pe cele care-mi transmit c\ doresc o roab\, chiar dac\ au [an]ul nef\cut sau doresc ajutor social, dar nu vor s\ presteze "zile munc\", pe cele care-mi solicit\ ajutor constând în alimente venite de la Uniunea European\ de[i au venitul mai mare de câteva ori decât cel admis de lege; pe cel care[i dore[te un loc de munc\, dar... preferin]a se rezum\ strict la paz\; pe cel care m\ "ceart\" c\ la el la poart\ nu este asfaltat, în ciuda faptului c\, s-a asfaltat de 40 de ori mai mult decât în ultimul mandat PSD-ist. Dar am curajul s\ privesc în ochi pe

oricine, având satisfac]ia c\, în urma mea, r\mâne ceva. Acum îmi doresc mult, mai mult, maxim, pentru localitatea noastr\. Pentru c\ am v\zut c\ se poate! Bineîn]eles, cu un efort pe m\sur\, dar "nu e loc pentru z\bav\" c\ doar am dat examen pentru asta. Despre ce am f\cut... am tot vorbit, mai ales, în acest num\r al ziarului. Obiective mult a[teptate, mult dorite, care au adus mul]umire chiar [i unor r\uvoitori. Dar, nu ne vom opri aici. Pentru c\ mai sunt multe de f\cut. Cu ajutorul dumneavoastr\, al Consiliului local nou creat, al echipei din executivul prim\riei, mi-am propus s\ continu\m investi]iile începute, aflate în diverse stadii. M-a[ apleca la cele mai mari, nu le-a[ spune cele mai importante, pentru c\ nu neap\rat valoarea unei investi]ii face ca aceasta s\ fie cea mai important\. În primul rând, la ora când scriu aceste rânduri, avem finalizat [i predat proiectul de execu]ie pentru canalizare [i ap\ curent\ în cartierele R\cari, Ghergani [i Mavrodin; urmeaz\ licita]ia pentru desemnarea constructorului. În al doilea rând, la capitolul infrastructur\ rutier\, s-a semnat contractul de execu]ie pentru asfaltarea drumului jude]ean DJ 711 A, pe tronsonul Mavrodin - S\bie[ti, în lungime de 6 km. Conform graficului, pe data de 15 mai, se deschide [antierul. Asta numai dac\ o minte întunecat\ nu va spune STOP investi]iilor [i arunc\ cu banii în m\suri populiste cu efect devastator pe termen mediu [i lung. S\ sper\m c\ nu se va întâmpla asta din cauza ultimelor m\suri pe scena politic\ a ]\rii benefice de altfel în spiritul democra]iei [i al alternan]ei la guvernare. Dar s\ ]inem cont [i de o vorb\ din popor [i anume c\, "toamna se num\r\ bobocii!" Pân\ la toamn\ s\ ne facem cu to]ii treaba, indiferent pe ce banc\ politic\ st\m [i atunci votul popular va decide soarta ]\rii. A[a cum spuneam... mai avem multe de f\cut! Continuarea proiectelor începute [i deschiderea unor noi [antiere. Continuarea asfalt\rii str\zilor în toate localit\]ile, mai ales c\ cifra de 40 de km în 4 ani, ne oblig\ foarte mult.

Numai dac\ am men]ine-o [i am fi departe la acest capitol. O preocupare major\ a mea, a fost [i r\mâne atragerea de investitori [i crearea de locuri de munc\. La capitolul spa]ii verzi, parcuri, locuri de joac\, vom avea în ora[ul R\cari, asemenea locuri de agrement atât de utile în zona noastr\ v\duvit\ în ultima perioad\ de asemenea spa]ii. O nou\ baz\ sportiv\ va lua fiin]\ la Colacu, venind în întâmpinarea tinerilor din aceast\ zon\, care îndr\gesc sportul. În domeniul asisten]ei sociale, în acest an vor demara lucr\rile la extinderea Centrului de Asisten]\ Medico - Social\ din Ghergani, ce va aduce un plus de comfort pentru asista]i [i noi locuri de munc\ în zon\. La St\ne[ti se va construi Centrul de zi pentru copiii afla]i în dificultate, unde, elevi din zon\, dup\ orele de curs, vor beneficia de sfaturi, g\zduire, mas\, astfel încât neajunsurile din preajma lor s\ fie diminuate. În R\cari se va construi o cre[\ cu finan]are de la Ministerul Dezvolt\rii, iar la Ghergani, în spa]iul actualei [coli, se va amenaja o gr\dini]\ cu program prelungit. Sunt câteva dintre proiectele mandatului 2012 - 2016, restul le vom prezenta în oferta electoral\ [i altele, ca [i la primul mandat, vor ap\rea pe parcurs, pe m\sura identific\rii surselor de finan]are. Toate acestea le vom face numai împreun\, pentru c\ numai împreun\ suntem o for]\! Transmit rug\mintea adversarilor politici s\ prezinte în mod onest, oferta electoral\ [i "b\t\lia electoral\" s\ o ducem pe t\râmul proiectelor, a realiz\rilor [i nu a vinului alterat, a cozonacilor expira]i. S\ oferim cet\]enilor hran\ adev\rat\, hran\ spiritual\ [i nu, "produse expirate." M\ bucur c\ Ziarul Prim\riei R\cari reprezint\ surs\ de inspira]ie pentru pretendentul la o func]ie în stat, dar îmi displace furtul ideilor, copiatul aproape "cuvânt cu cuvânt" a titlurilor proiectelor. Dar dac\ tolba î]i este goal\...trebuie s-o umpli cu ceva, chiar [i de furat. Ru[inic\, ru[inic\, ru[inic\! {i aproape de confrunt\ri, le lansez invita]ia de a participa la o dezbatere

public\, televizat\, având ca tem\ administra]ia public\, prezent [i viitor. Nu accept refuzuri. {i v\ mai lansez o invita]ie la o campanie electoral\ decent\, civilizat\, privind spre Vest, f\r\ distrugere, f\r\ jaf, f\r\ opulen]\. V\ garantez în calitate de primar în func]ie [i de candidat la un nou mandat, de toat\ deschiderea. Haide]i, s\ d\m exemplu ]\rii întregi, c\ la R\cari se poate [i altfel. Distruge]i vinul care a mai r\mas prin depozite, nu mai t\ia]i cele dou\ mii de pui, opri]i fr\mântatul cozonacilor (nici nu se mai încadreaz\ în peisaj) [i scoate]i proiectele! Offf! Nu le ave]i?! Mai ave]i timp s\ le scrie]i. Ce mare lucru câteva pagini acolo (cam atâtea am g\sit eu în birou, când am preluat mandatul). V\ ajut\ eminen]a cenu[ie a partidului, cu înalte studii la "{tefan Gheorghiu" (pentru cei mai tineri, era o [coal\ de partid - PCR unde erai înv\]at ce, cum [i de ce S| MIN}I... [i nu exagerez cu nimic) s\ in[iruim "cuvinte goale, ce din coad\ au s\... sfor\ie". Peste aproximativ o lun\, ne vedem la urne (nu la Neptun!!!). Ca de fiecare dat\, lansez rug\mintea de a veni în num\r cât mai mare la vot. Cât despre ce va face fiecare, în cabina de vot...suntem ^n anul 2012, la 22 de ani de la câ[tigarea acestui drept. Fiec\ruia, cum îi dicteaz\ con[tiin]a [i cum apreciaz\ c\ este mai bine pentru el, pentru familia lui...dar mai ales, cum este mai bine pentru comunitate. Dorin]a mea este "S\ continu\m împreun\...pentru c\ mai avem multe de f\cut!" Dar asta se poate face numai împreun\...pentru c\ "Împreun\ suntem o for]\", o for]\ de neînvins! Pân\ data viitoare, s-auzim numai de bine! V\ îndemn, fra]ilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, s\ ave]i to]i acela[i fel de vorbire, s\ n-aveti dezbin\ri între voi, ci s\ fi]i uni]i, în chip des\vâr[it, într-un gând [i o sim]ire. (1Cor.1:10) Al dumneavoastr\, Marius Florin Carave]eanu, mcaraveteanu@yahoo.com

Deviza pentru noi: mai sus de locul doi!


±

±

Independentul de R\cari

...^n 2008!

3

A[a ar\tau ^mprejurimile localit\]ilor din ora[ul R\cari, acolo unde oamenii aruncau gunoaiele, adev\rate focare de infec]ie. Erau mormane de peturi, hârtii, cârpe, gunoaie menajere, care s-au adunat ^n timp, datorit\ faptului c\ nu era ^nc\ un serviciu organizat de preluare, transport [i prelucrare a acestora. Primele preocup\ri au fost, cur\]enia [i educa]ia!

Iat\ cum ar\ta o parte dintre biserici, dar nici celelalte nu se bucurau de dot\rile specifice unei vie]i civilizate. Grija pentru oameni a ^nceput, cum era de a[teptat, cu via]a spiritual\, adic\, cu ^ngrijirea l\ca[elor de cult, adev\rat loc de reculegere [i rug\ciune, de primenire spiritual\.

Educa]ia reprezint\ pentru o cumunitate, o ]int\ [i un proces permanent. {colile au fost reabilitate ^nc\ din anul 2008, prin lucr\ri de izola]ie termic\, introducerea ^nc\lzirii centrale, pe gaz, repara]ii [i zugr\veli, dot\ri cu mobilier etc, un efort care, a ^nsemnat cheltuieli materiale [i aport fizic.

Viitorul ora[ului va fi rezultatul alegerii tale de acum, Marius Carave]eanu! ±

±


4

Independentul de R\cari

...tot ^n 2008

~n localitatea Ghimpa]i, cu o cumunitate de oameni gospodari, cele dou\ obiective care trebuia s\ fie oglinda localit\]ii: c\minul cultural [i dispensarul uman, ar\tau ca ^n imaginile de mai sus, fiind practic nefolosite de localnici. De aceea, primul g창nd al primarului a fost, reabilitarea [i constru-

A[a ar\tau [colile ^nainte de reabilitare. Ave]i imagini de la liceu, acolo unde geamurile erau ^njum\t\]ite, perdelele aveau o vechime considerabil\, iar zidurile aveau igrasie ^n partea dinspre nord,

datorit\ neglijentei ^n repararea acoperi[ului (lips\ burlane). Imaginile stau m\rturie pentru posteritate, iar noi, care am fost contemporani, avem datoria de a vorbi despre ele.

irea unor noi institu]ii de s\n\tate [i cultur\, conforme cu un trai civilizat. Vor ap\rea ^n cur창nd, un nou l\ca[ de cultur\ reabilitat, dar [i un centru administrativ care cuprinde cabinet medical, farmacie, o ^nc\pere pentru activit\]i din prim\rie. Dar, despre ele, v\ vom povesti mai departe.

V\ prezent\m aspecte din realitatea anului 2008, construc]ii ^nvechite din curtea prim\riei care st\teau s\ cad\ [i, pe care, nimeni nu le b\ga ^n seam\, trotuare, pe Ana Ip\tescu, acoperite de gr\mezi de piatr\ peste care vegeta]ia a crescut ^n voie ca [i zone care au devenit ulterior locuri de joac\.

Reu[ita nu depinde de ^nt창mplare, ci de alegerea ta: Marius Carave]eanu!


Independentul de R\cari

5

Toamna 2011. A[a cum anticipam, la 1 septembrie s-au ^ncheiat lucr\rile la Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari. Modernizarea liceului a ^nsemnat s\li de clas\ reabilitate, 2 laboratoare prev\zute cu anexe, biblioteca, sal\ de lectur\, sal\ de festivit\]i, baz\ sportiv\ multifunc]ional\, alei pietonale, alei carosabile, parcare, ^mprejmuirea terenului aferent. Suprafa]a construit\ s-a extins la 2344 mp.

“V\ mul]umesc tuturor celor prezen]i, mul]umesc echipei de proiect care printr-o d\ruire, uneori dus\ la extrem, a f\cut posibil\ tr\irea acestui moment! Mul]umesc constructorului, care a dat dovad\ de o seriozitate rar întâlnit\ în vremurile de ast\zi... Mul]umesc Consiliului Jude]ean care ne-a fost al\turi la capitolul cofinan]are, [i, care, sunt convins c\ [i în continuare ne va sprijini în tot ceea ce înseamn\ investi]ii în R\cari.” (din discursul primarului la inaugurare)

~n centrul aten]iei autorit\]ii locale, a primarului, au stat, ^nc\ de la ^nceputul mandatului, institu]iile de ^nv\]\mânt. Pentru un proces de ^nv\]\mânt cu rezultate bune, se cere respectarea condi]iilor de studiu, a microclimatului, existen]a dot\rilor didactice, materialului didactic [i profesori dedica]i acestei meserii. Iat\ ce a reu[it s\ contureze, ^nc\ din primul an de mandat, actualul primar [i echipa sa, iar

rezultatele n-au ^nt\rziat s\ apar\: a crescut num\rul de elevi care s-au ^nscris la gr\dini]e, num\rul de elevi care s-au ^nscris la cursurile liceale [i ca finalitate, ob]inerea ^n anul [colar 2011, a unui procent istoric de reu[it\ pentru Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari, la examenul de bacalaureat [i anume: 84 % promovabilitate. LOCUL IV PE JUDE}.

Aspira]iile tale se vor reg\si ^n aceast\ alegere Marius Carave]eanu!


6

Independentul de R\cari

USL va pierde testul la locale, in mod sigur Opozi]ia, format\ din PSD+PNL, la nivel local [i-a propus candida]i ^mpreun\, pentru a avea mai multe voturi [i a num\ra mai cu spor, ca s\ nu le dea cu rest, adic\? Oamenii propu[i sunt fo[ti membri ai altor partide, frustra]i, ^nscri[i de curând în cursa alegerilor care încearc\ s\ fac\ fa]\ confrunt\rilor electorale. Sunt nepotrivi]i, jena]i de aceast\ confruntare cu actualul primar, care de departe, este favorizat la alegeri. Într-un dialog

întâmpl\tor cu un cet\]ean, a c\rui vârst\ e pe la 32 de ani, deci genera]ia tân\r\, la întrebarea: Ce scor va ob]ine actualul primar, acesta n-a r\spuns din prima, a preferat s\ mai a[tepte câteva minute. I-am oferit o variant\ de procent: 75%. {ti]i care a fost r\spunsul? Nea[teptat. A spus: “La câte a f\cut e pu]in!” N-am avut replic\ [i mult\ vreme m-am gândit la acest r\spuns. S\ revenim la estim\rile privind USL la nivel local. Din partea USL, iat\ aspi-

Pe-un picior de plai, Pe-o gur\ de rai, Iat\ vin în cale Se scobor la vale, Pe asfalt urban Mult râvnit mai ani Mult râvnit [i me[terit... Trei tovar\[i [i cu unul patru. Gânduri tari, nevoie mare Ga[c\ cu preten]ii are. Unu-i ]u]uian, Altu-i mai mitan, {i-altu-i „veteran”. Ca o ceat\ pribegit\ Copiii sceptici ai plebei proletare. Iar cel ]u]uian Cu cel „veteran” M\ri se vorbir\, {i se sf\tuir\, La apus de soare, Ca s\ mi-l doboare, Pe cel mai cu fal\, Mândru [i cinstit, De lume iubit. C-are rezultate, Mândre, multe, frate, {i proiecte

ran]ii la func]ii ^nalte: Bartic Nicolai Stelian Necula V. Popa Dumitru Matei Marin Valeanu Marian Dragoi Nicolae Gheorghe Andrei Petre Marin Sanislav Alexandru Costache P. Ion Oancea Daniela Mariana Chitulescu Octavian Costache Gheorghita Daniel Manole Eugen Paunescu Petre Dragomirescu Mihaita Gheorghe Jangu Petrisor Mocanu Nicolae

bune, Toate pentru lume. Iar cel ]u]uian, Cu un gând viclean, M\ri, ostoi, În Ghimpa]i opri. “- M\ cuno[ti, b\die? Hai ca s\ vorbim, planuri f\urim...” Dar acel b\die, Cât e de b\rbat, Gândul a[ezat, Vorba cump\ne[te, {i n-o sloboze[te... Decât...mai apoi, Zice pentru noi: “- D-ap\i, doamne ]u]uian, Noi avem primar, Are mai mult har, Priceput la toate, Cum ob[tea socoate. Pe-aste

vremuri strânse, frate, Are multe rezultate;” }\ranul se uit\, vede {i nu uit\ cum era, Ani, 4 înapoi, Nu gândea nimeni la noi. Cei trei au t\cut {i cel ]u]uian, Ca [i cel mitan, Cu cel „veteran” Numai Nicolai, Cu ochii pe plai, Vede pe cel care, Cu privirea-n zare, Zise dintr-o parte, Cugetând din carte: - Auzi, m\i

Sandu Denis Elena

USL a luat fiin]\ mult prea devreme fa]\ de momentul alegerilor. {i-au dat seama c\ pierd din electorat, de aceea au plusat pe alegeri anticipate. Pe de o parte, DD atrage o parte din votan]i. USL face gafe repetate [i ac]iuni neinspirate astfel c\ [i-a pierdut din credibilitate. Intelectualitatea nu-l mai vrea pe Antonescu (chiulangiu, lene[, asocierea cu Voiculescu [i Iliescu, jignirea lui Ple[u, Liiceanu recent a lui Dan Grigore, prezenta la Capatos etc). Apoi, bre[a f\cut\ în sistemul de aloca]ii sociale, ajutoare [i pensii truncate aduce mari pagube unui

fârtate, }i-aminte[ti, sunt ani, Pe islaz, la iarb\, Eu duceam juncani. Erai cu ma[ina, Eu doar cu un bici {i-ai trecut pe-aici. Cai putere, vitez\ mare Cât p-aci s\ m\ omoare... Astfel pove[ti, Cu n\duf sfâr[i, Acel b\trânel, Se opri ni]el: “- Te cunosc... Te [tiu prea bine, Vei primi ce se cuvine Dup-atâtia ani m\i frate, Ce-ndr\zneal\, cum socoate, S\ vin\ f\r\ ru[ine, {i în v\zul lumii, toate, Plagiind proiecte, frate

electorat captiv, între]inut pe primarii PSD, pentru ob]inerea de voturi. Apoi, refuzul particip\rii parlamentarilor USL la lucr\rile Parlamentului, cu încasarea necuvenit\ a indemniza]iilor, a produs o imagine nou\, profund negativ\, în rândul popula]iei. P\rerea unui sociolog cunoscut care nu cred c\ e o premoni]ie, spune c\ scorul USL la alegerile locale va fi 37%, un “e[ec r\sun\tor” în urma c\ruia PSD [i PNL vor merge separat la alegerile parlamentare. E[ecul USL va fi mai r\sun\tor decât se crede; ei sperau la 51%. Pe plan local, e[ecul va fi aproape total.

S\ ne spun\ verzi s-uscate. De trei zile-ncoace, Gura nu le tace, Umbl\ pe trotuare, De-au f\cut c\rare, Dând hârtii o mie, Lumii, s\ se [tie, Ca cel ]u]uian Cu cel „veteran” {i cu cel mitan, Vor s\-l pun\-n „tron” Pe cel Nicolai Cu „mare” alai. Astfel se vorbir\ {i se sf\tuir\ Adunare mare, USL-ul are, La parter de bloc, Au avut un [oc Pe când ei aflar\, C\-n teren, afar\, Oamenii cu-n]elepciune, Judec\ faptele bune. V\d, cunosc [i estimeaz\, Omul care-l au al\turi. Astfel cel care cuteaz\, S\ le schimbe hot\rârea, E ridicol, n-are [ans\ Verzi [i uscate ei viseaz\.


Independentul de R\cari

7

Curat murdar, nene...

“Ingrat\ misie, nene!” S\ candidezi la R\cari, pentru postul de primar. Mai zilele trecute, erai cu alaiul PSD-ist (ce num\ra vreo 8 persoane, majoritatea din Târgovi[te, între care [i un parlamentar) [i împ\r]ea]i materiale de campanie...oamenii au crezut c\ vine mortu’ [i nu [tiau cine e la rând, pentru cã nu se zvonise nimic. Iar clopotul nu b\tea înc\. În alai, pe cine crezi c\ v\d, pe acela care râvne[te la fotoliul de primar. Era în fa]a unei doamne, care tocmai trecea pe acolo, mergând spre cas\. Catindatul fuma [i “privea f\r\ de ]int\-n sus”, v\dit încurcat de ipostaza aceasta. “Grea misie, nene”... La alt\ oprire, o femeie în vârst\, se auzi spunând: - Ce-i asta? Fugi domne daicea, noi avem primar, nu ne trebuie altul ... Am g\sit pe trotuar, flutura[ul de serviciu; s\ vedem oferta electoral\: “Ca fiu al localit\]ii am constatat...” P\i, nene Nicolai, mai bine povesteai despre ce ai f\cut mata, atunci când erai la CAP R\cari, “pentru o via]\ mai bun\”. Ca [ef al sectorului

zootehnic – adic\ la vaci, la CAP R\cari – ‘nealui, catindatu’, avea în grij\ [eptelul, adic\ vreo 300 de capete. Dintre acestea o parte, vreo 150, erau tinere, dar nu erau trecute în scripte ca atare, dar în produc]ia de lapte contau, de fapt. Astfel c\, catindatu’ “nostru”, mulgea de fapt un num\r dublu de vaci, dar raporta o produc]ie pentru jum\tate dintre ele (150). Socoteala era simpl\: fiecare vac\ avea dou\ ugere cu 10 ]â]e, din care curgea un râu de lapte. A[a câ[tiga Nicolai, concursul de muls vaci, devansând CAP Bâldana [i CAP Finta. Nu mai spunem c\ multe dintre ele aveau [i un fel de TBC, dar e prea târziu ca s\ le mai salv\m. A[a ajuta comunitatea, catindadul de la PSD. “Ne-am lini[tit” dac\ ne asigur\ c\ va îndrepta “lucrurile” în comunitate [i îi va ajuta pe cei care se zbat în s\r\cie. S-a dus vremea promisiunilor de tot felul, sau ai furat ideea de la Dan Diaconescu?! Cât le dai? 25.000 de euro sau mai mult? Vrei s\ demarezi proiecte mari, pe fonduri europene? Care sunt speciali[tii din echip\, pen-

tru c\ unii n-au trecut nici pe la [coal\, iar cei care au f\cut-o, au morfolit 8 clase cu chiu cu vai. Sau electoratul PSD-ist va bea [ampanie [i se va înfrupta din friptur\ prin cei ... reprezentan]i ai s\i de pe lista de consilieri? Cine sunt ace[tia? Candidatul la prim\rie, care a fost împins de ceilal]i în fa]\, în linia ^ntâi, ca s\ încaseze primul înfrângerea... Apoi, trasei[ti, expira]i, r\t\ci]i [i profitori...ce [tii tu Gelule, despre fondurile europene, sau tu Vasile, sau... Catindatul de serviciu al PSD, vrea s\ vin\ în prim\rie nu pentru a fura banul public, ci ca s\ elimine corup]ia local\ din administra]ie. Va trebui s\ probezi ceea ce ai afirmat în acest flutura[ jalnic. De ce? Pentru c\ dup\ 2008, s-a schimbat totul în rela]ia cu cet\]eanul, prim\ria fiind un loc unde oamenii vin cu încredere pentru rezolvarea problemelor lor [i întotdeauna acestea au fost rezolvate în litera [i spiritul legii. De când n-ai mai fost la prim\rie, catindatule de serviciu? Î]i spun eu: de când lucrai la Camera Agricol\, când veneai ora 10:00 [i plecai la ora 11:00, plictisit [i obosit de atâta efort intelectual. În continuare, spui c\ în perioada 2012 – 2016, vei “rezolva obiective”: nota 4, la limba român\! Stimabile, obiectivele nu se rezolv\, ci se realizeaz\! {i a[ putea spune c\ [i matematica î]i pune probleme: proiectul canaliz\rii, “furat” de la actualul primar, este un proiect pe 4 ani, realizat pe fonduri europene, care are etape de realizare, nu de rezolvare. Ori între 2012 – 2013, ai înghesuit dou\ proiecte (vezi introducerea apei potabile în localit\]ile componente, care deja este realizat\ în propor]ie de 40 %), stai prost [i cu adunarea [i cu sc\derea, pentru c\ î]i d\ cu rest. 2. Introducerea aliment\rii cu ap\ în localit\]ile R\cari, Ghergani, Mavrodin între 2012 – 2013, este un plagiat super evident. Aspirant de serviciu la prim\rie, îmi pare r\u, dar pân\ [i ultimul muncitor din prim\rie, [tie c\ nu exist\ canalizare f\r\ ap\. 3. La acest punct, iar vorbe[ti prostii! Infrastructura str\zilor nu va avea de suferit din pricina canaliz\rii, pentru c\ e un proiect de[tept, f\r\ g\uri ca ni[te h\uri, care s\ strice str\zile. 4. L\rgirea [oselei este o dorin]\ veche a tuturor, o facilitate pentru dezvoltarea turismului [i nu are nici o leg\tur\ cu delimitarea centrului civic. Centrul civic exist\ înc\ de acum 200 de ani [i nu trebuie s\ trag\ linie Consiliul jude]ean. Ai furat-o [i pe

aceasta, dar dup\ ureche. Nici m\car nu ai citit cu aten]ie Ziarul Prim\riei R\cari, de unde a]i copiat proiectele, dar numai cu gre[eli. 5. Aici vorbe[ti despre construirea apartamentelor [i reabilitarea blocurilor din R\cari. Cum? Cit\m: “prin înlocuirea termopanelor [i cu vopsea structurat\”. N-ai spus ce pui în loc de termopane, dac\ tot le înlocuie[ti? 6. Amenajarea bazei sportive Colacu, prin “realizarea unui grup social, teren sintetic...” Grupul social ar cuprinde, dup\ DEX: a) ansamblu de persoane, de obiecte, de fenomene sau no]iuni... gr\mad\. B) Grup social = Colectivitate de indivizi între care exist\ rela]ii sociale; Iar nota 4 la Limba Român\. Vroiai s\ spui c\ realizezi un grup sanitar, adic\ WC-uri nene, pentru oameni. Cât prive[te terenul sintetic, peste iarb\ gras\ de pe islaz, nu [tiu dac\ Joiana de Colacu va accepta a[a ceva. Nu se potrive[te iarba de plastic cu gustul Joianei. 7. Iar ai furat din proiectele primarului nostru, cât prive[te [i aspectul cuprins mai departe în flutura[. Ele se afla în derulare [i te invit\m la inaugurare, pe strada Hele[teului (a[a se scrie [i se cite[te!). Înc\ un 4 la limba românã. 8. “Se va acþiona” pentru creþterea capacitãþii CAMS Ghergani. Limbaj de lemn. Folosirea formulei impersonale “se va acþiona”, vine din comunism þi se folosea pentru a nu preciza autorul, subiectul adicã, lãsând pe auditor în derutã þi necunoaþtere. Încã un 4 la limba romanã. De altfel [i acest proiect privind extinderea CAMS, este în derulare, a[a c\, stai în banca ta, pentru c\ ai furat destule idei. 10. Ei bravos, nene! Parc\ nu-]i pl\ceau drumurile de exploatare...ce era la gura voastr\ când a]i v\zut asfalt între solele agricole. A[a c\, ai propus [i altele... pân\ la Gherhani – cu care dep\[e[ti galaxia noastr\, trecând în imaginar. A[a c\, am s\-]i dau un 4 [i la Geografie, pentru c\ nu cuno[ti localit\]ile. 11. Acest punct, este de-a dreptul concluzia “be]iei de cuvinte” de pân\ aici. {tii cum: vorba mult\, s\r\cia capului. Tr\gând linie, observ\m c\ ai r\mas corijent – media 4 – la toate “propunerile” cuprinse în fi]uica r\spândit\ prin toate coclaurile. Nici cerând ajutor divinit\]ii, nu vei trece clasa, a[a c\ ne întâlnim peste 4 ani. Pân\ atunci, mai treci cu ceilal]i pe la [coal\.

V.D TOT


8

Independentul de R\cari

PENTRU UN ORA{ MAI CURAT, PENTRU O NOU| CALITATE A VIE}II, “ADOPT| UN KM!”

Proiectul “Adopt\ un km!” ini]iat [i organizat de Prim\ria ora[ului R\cari, prin edilul [ef dr. ing Marius Carave]eanu a debutat ^n data de 29 martie 2009, orele 10:00. Bucurându-se de o promovare pe m\sur\, proiectul “Adopt\ un km!” ^[i propune desf\[urarea mai multor ac]iuni. ~n data de 29 martie s-a declan[at ac]iunea care a avut ca obiectiv cur\]area cursurilor râurilor, igienizarea drumurilor dintre localit\]i precum [i a DN 71, igienizarea p\durilor de pe teritoriul ora[ului R\cari, ^n mod e[alonat. La propunerea cet\]enilor, periodic am igienizat zonele afectate, antrenând cât mai mul]i voluntari.

VOLUNTARI DIN TOATE LOCALIT|}ILE, UNI}I-V|!

Orice activitate uman\ [i implicit existen]a individului este de neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum [i a fiec\rei componente a sa în parte, î[i pun amprenta asupra nivelului existen]ei [i evolu]iei indivizilor. Dup\ patru ore de activitate de colectare a gunoaielor iat\ cum ar\ta locul preluat pentru cur\]enie.

Dorin]ele noastre vor fi realiz\ri prin garantul de acum Primarul Marius Carave]eanu [i echipa sa!


Independentul de R\cari

9

F\r\ a vorbi de eroi trebuie s\ amintim aici, numele unor oameni care au venit cu pl\cere, Voluntarii, ^ntr-o zi de duminic\ s\ ajute, din bun-simt, la strângerea gunoaielor care sufocau zonele amintite, [i care s-au adunat ^n timp, ca urmare a inactivit\]ii fostei administra]ii a Prim\riei ora[ului R\cari.

~mbr\ca]i ^n tricouri [i purtând [epci cu ^nsemnele proiectului, participan]ii, de la mic la mare (de la elevi din cls a III-a pân\ la voluntari din vârsta a III-a) au abordat cu hot\râre mai mult de 3 km de teren - “punctul fierbinte” al abunden]ei de gunoaie, zona Ghergani - canal, zona Mega Construct, râul Ilfov\]; cei 300 de saci menajeri de câte 120 l, fiecare, fiind ne^nc\p\tori pentru cantitatea apreciabil\ de gunoaie aruncate.

Edilul [ef al ora[ulul, dl primar Marius Carave]eanu particip\ al\turi de tineri [i vârstnici la aceast\ ac]iune de ecologizare a naturii [i ca ini]iator al proiectului.

A[tept\m [i al]i voluntari s\ sporeasc\ num\rul celor care iubesc natura. Tinerii neobosi]i au intrat ^n albia pârâului Ilfov [i au scos zeci de peturi, pungi, saci [i

alte materiale care blocau cursul pârâului. Exemplul lor trebuie remarcat ^n primul rând de cei care au obiceiul de a le arunca ^n astfel de locuri.

Reu[ita nu e legat\ de noroc; este mai degrab\ [tiin]a alegerii; voteaz\ Marius Carave]eanu [i echipa!


10

Independentul de R\cari

Am purces, în drumul nostru, în localitatea Ghimpa]i, unde am întrebat oamenii despre s\n\tate, mod de via]\, agricultur\ [i mai ales despre confortul pe care îl au în interiorul comunit\]ii ghimp\]ene. Iat\ întreb\rile [i respectiv, r\spunsurile cet\]enilor: 1. Iarna care a trecut, a fost mai grea decât celelalte. V\ aminti]i s\ mai fi fost o iarn\ a[a de grea? 2. Dup\ trecerea iernii, ave]i vreo pagub\ prin gospod\rie? 3. A venit prim\vara, ce preg\ti]i pentru acest an agricol? Ce a]i plantat prin gr\din\? 4. Ce p\rere ave]i despre realiz\rile primarului în localitatea dumneavoastr\? Ce a]i vrea s\ se mai realizeze? 5. Cum vede]i viitorul copiilor la [coala din localitate? Mircea Gheorghe A fost iarn\ grea, dar a trecut. Ne relu\m treburile care trebuie f\cute la început de prim\var\. Iarna a l\sat ceva pagube în gospod\ria mea, dar mergem înainte. Am plantat prin gr\din\, salat\, ro[ii, castrave]i, ardei. Am în ser\, r\saduri gata de plantat. Nu mai

dureaz\ mult [i le voi planta [i pe acestea, în speran]a c\ voi avea o recolt\ bogat\. Jangu Florian Da, a fost o iarn\ mult mai grea, dar în gospod\ria mea, nu a l\sat nici o pagub\. Am preg\tit solarul, am plantat r\sadurile [i m\ preg\tesc s\ plec

la câmp, uite, lucrez chiar acum la plug. În Ghimpa]i totul este impecabil [i arat\ foarte bine. Nea promis domnul primar c\ ne aduce la stadion un modul pentru vestiare. Ce s\ zic despre [coal\, s\ r\mân\ doar clasele I-IV, pentru c\ cei de la V-VIII sunt foarte pu]ini [i ar trebui s\ mearg\ la R\cari pentru c\ au transport gratuit [i este foarte bine. B\dic\ Ana Nu îmi amintesc s\ fi fost o iarn\ a[a. Bunica mea a v\zut a[a ceva, îmi povestea. În gospod\rie nu am

avut nici o problem\ dup\ iarna asta grea. Mi-am plantat ceap\, usturoi, mi-

am tuns trandafirii, mi-am s\pat florile, mi-am f\cut [an]ul. Primarul a f\cut mam\, s\ îi dea Dumnezeu s\n\tate. Avem dispensar, farmacie, asfalt, tot ce ne trebuie. Voicu Constantin Nu am mai v\zut a[a o iarn\. A mai fost cândva, de mult, nici nu îmi mai amintesc, dar nu mi-a afectat gospod\ria cu nimic.

Am plantat ceap\, [i tot ce ne trebuie pentru iarna urm\toare. Este foarte bine, primarul a f\cut atât de bine. Ziceam c\ nu mai tr\im ca s\ vedem a[a ceva. Avem farmacie [i dispensar aproape de noi [i este a[a bine.

A[ vrea s\ fac\ un pod peste Colentina, la Moarta, nu putem s\ trecem ca s\ ne cultiv\m p\mântul. Mircea Floarea Am 73 de ani [i nu am mai v\zut iarn\ a[a grea ca anul \sta.

Gospod\ria mea nu a p\]it nimic, acum îmi preg\tesc gr\dina. Am plantat ceap\, usturoi, ca tot omul, ce se pune prin gr\din\, s\ avem pentru iarn\. A f\cut foarte bine primarul, foarte bine. Maic\, s\ fac\ tot ce poate [i tot ce mai vrea. A f\cut destule. Al]ii care au fost, n-au f\cut nimic pentru oameni, au f\cut numai pentru ei. Bravo lui, sã ne trãiascã.

Gânduri de prim\var\ ~ntr-o zi frumoas\ de prim\var\, a lunii Martie, 2012, ne-am propus o deplasare ^n ora[ul R\cari, unde am purtat mai multe dialoguri cu localnicii, pe teme ce ]in de cotidian. Discu]ia noastr\ a pornit de la vreme, subiect abordat de cele mai multe ori ^n cadrul unui dialog, pentru familiarizare cu interlocutorul, ca un pretext, nu neap\rat ca o informa]ie. Apoi, interlocutorii no[tri, au devenit mai vorb\re]i [i iat\ ceea ce am consemnat: 1. ~n luna martie am promovat o ac]iune de felicitare a femeilor din ora[ul R\cari, cu ocazia Zilei femeii. Care este p\rerea despre aceasta? 2. Este prim\var\, natura se treze[te la via]\, ^ncep lucr\rile ^n gr\dini [i pe câmpuri. Dumneavoastr\ ce planuri ave]i ^n acest an agricol? 3. Ce surpriz\ inedita a]i avut, cu prilejul zilei de na[tere? Mihai Lica Suntem cu to]ii bucuro[i c\ tr\im aceste vremuri, când suntem aprecia]i ca cet\]eni [i observ\m c\ se fac atâtea pentru noi.S\ [ti]i c\ toat\ lumea îl vrea pe domn primar în continuare. Numai un om care nu judec\ nu l-ar vrea.

Îi mul]umesc pentru felicitare [i îi doresc 20 de mandate de acum înainte, nu ca cel\lalt care nu a f\cut nimic. Ne ajut\ mereu. Am v\zut c\ au dat flori, toat\ lumea a fost mul]umit\ [i tuturor le-a pl\cut.

Am preg\tit terenul. Plant\m trifoi, porumb, ov\z, de toate. S\ îi transmite]i c\ toat\ lumea îi mul]ume[te pentru ceea ce a f\cut. Ceea ce a vorbit la televizor, mi-a pl\cut. M-am uitat [i cred c\ nu se g\se[te alt primar mai de[tept ca al nostru. Ar fi trebuit s\ ia Ministrul Agriculturii. Nici tipa de la emisiune nu l-a contrazis vreodat\, era mirat\. Cine a f\cut parcuri la gr\dini]e, asfalt peste câmp, drumuri, ^nc\lzire la biserici. Cine a mai f\cut a[a ceva? {i toate în 4 ani de zile. Nu am cuvinte s\ îi mul]umesc pentru tot ce a f\cut pentru ora[ul R\cari. A fost o surpriz\ deosebit\, faptul c\ primarul m-a felicitat de ziua mea de na[tere. ~i mul]umesc [i ^i urez s\n\tate mult\, ca [i pentru to]i angaja]ii prim\riei, c\ fac treab\ bun\. Mircea Rodica ~ntr-adev\r, a venit prim\vara [i ^ncep treburile ^n gospod\rie. Vom face cur\]enie, vom planta legume. Am plantat în gr\din\, trebuie. Dac\ nu

plantezi în gr\din\ legume, nu prea ai de unde s\ le iei, sunt destul de scumpe [i nu [i le permite oricine. Am fost pl\cut surprins\, când de ziua mea, am primit o felicitare deosebit\ de la primarul ora[ului, Marius Carave]eanu. Este un gest frumos.

Gheorghe Ionela Nicoleta De ziua femeii, am fost pl\cut surprins\ de prezen]a b\ie]ilor care au adus flori [i m-au felicitat. ~n prezent, lucrez ^n gr\din\, unde voi planta tot felul de legume pentru consum pro-

priu. Tot ^n luna Martie, de ziua mea, am primit o felicitare care m-a bucurat [i m-a surprins foarte mult, mul]umesc. Amza Anca Ileana Vreau s\ ^ncep prin a mul]umi pentru ur\rile din felicitarea trimis\ de domnul primar, chiar ^n diminea]a zilei mele de na[tere. Era scris [i numele [i m-am bucurat foarte

mult atunci când am citit-o. Eu am fost s\rb\torit\ de dou\ ori ^n aceast\ lun\, pentru c\ de ziua femeii, am primit o floare, dimpreun\ cu felicit\ri, ca [i Ziarul Prim\riei R\cari. Îmi place c\ suntem b\ga]i în seama, [i oricum, apropierea asta între primar [i cet\]ean se vede de la o po[t\. Este foarte bine. ~n rest, eu în special, am casa de terminat [i m\ ocup de gr\din\. Nu am terenuri a[a mari [i anul acesta îmi voi face o gr\dini]\ frumoas\, îmi plac foarte mult florile, te a[tept s\ le fotografiezi când vor înflori. Nelepcu Florica Cu ocazia zilei femeii, am primit felicit\ri din partea prim\riei, o floare [i ziarul. Este un gest frumos, mai ales cu o asemenea ocazie. Apreciem ca ^n fiecare an, noi femeile suntem s\rb\torite ^n aceast\ zi, primind ^n dar de la prim\rie, flori [i felicit\ri. Mul]umim domnului primar pentru acest gest frumos. E adevarat c\ au ^nceput lucr\rile ^n agricul-

tur\, eu ^ns\mi lucrez p\mântul pe care ^l am, plant\m grâu, ov\z [i porumb. Muncim p\mântul, trebuie. Am preg\tit [i gr\dina, preg\tim r\sadurile de plantare. Mul]umesc pentru felicit\rile adresate de domnul primar, cu ocazia zilei mele de nastere. Este o surpriz\ deosebit\ pentru mine.


Independentul de R\cari

11

“Ce a f\cut primarul, nu a mai f\cut nimeni!”

(T\nase Ion (69 de ani) - Ghimpa]i)

1. Ce p\rere ave]i despre noua loca]ie a târgului s\pt\mânal din R\cari? 2. De curând s-a mutat APIA de la Titu, la R\cari. Este o m\sur\ care v\ avantajeaz\. Ce p\rere ave]i? 3. A]i participat la manifest\rile organizate cu prilejul zilei de 1 Mai? Dac\ da, ce v-a pl\cut mai mult? Ce propune]i pentru Ziua Ora[ului? 4. ~n R\cari, au ap\rut marile [antiere, pe fonduri europene. Cunoa[te]i obiectivele care se realizeaz\; cum vede]i importan]a lor pentru viitorul ora[ului? 5. Anul agricol 2011 este aproape de jum\tate. Ce p\rere ave]i despre evolu]ia culturilor, recolte, realiz\ri [i minusuri. Care ar fi cauzele? Dumitra Leanca (76 de ani) [i Sterian Viorica (80 de ani) Ghimpa]i Nu [tiu mam\ despre obor, sunt b\trân\ [i nu prea mai vin pe acolo, dar

e bine c\ s-a mutat. Primaru’ este aproape de b\trâni [i e bine.

Ne-a f\cut farmacie, dispensar [i toate sunt bune. {tim c\ face [coal\ la R\cari. E bine, c\ de-aia e ora[! De 1 Mai am v\zut copiii cu biciclete. Mai ie[im [i noi la poart\ [i ne place s\ mai vedem a[a ceva.

~n c\min ne-a adus b\nci [i ar fi bine s\ fac\ spectacole [i petreceri pentru tineri, c\ nu au unde s\ se duc\. Pe vremea noastr\ era bal sâmb\t\ seara [i duminic\ hor\, acum nu este nimic. De ziua ora[ului nu [tiu ce s\ zic, nu avem cu ce s\ venim. S\ vin\ \[tia tineri, s\ se distreze. Mocanu Silvia (57 de ani) Ghimpa]i E bine c\ s-a mutat oborul, loca]ia precedent\ era prea aglomerat\ [i vânz\torii de cai stricau tot aspectul. ~n plus, era pe [oseaua na]ional\ [i nu era

deloc bine. Nu am auzit c\ s-a mutat APIA la R\cari, dar consider c\ este mult mai bine pentru to]i fermierii din R\cari [i ^mprejurimi, pentru c\ nu mai pierd timpul pe drum, pân\ la Titu. Nu am fost pe stadion de 1 Mai, dar mi-a pl\cut foarte mult cursa de biciclete. Am ie[it la poart\ [i i-am aplaudat pe to]i. L-am v\zut [i pe primar. Bravo lui! {tiu c\ se construie[te acum un liceu nou, dotat dup\ norme europene [i m\ bucur\ enorm. Nepo]ica mea va studia ^n acest liceu, deoarece este unul dintre cele mai bune licee. Are profil uman [i real [i ^l consider potrivit pentru nepo]ica mea. Domnul Primar ne-a f\cut dispensar, farmacie. Este un primar foarte bun. Credeam c\ murim [i nu mai vedem [oseaua asta asfaltat\, deoarece nu puteam s\ st\m nici ^n curte. Dac\ trecea o ma[in\, trebuia s\ mergi ^n cas\ pân\ se lini[tea praful. Despre recolta de anul \sta nu am ce s\ spun, deoarece eu am numai curtea [i de asta m\ ocup. Terenurile ar fi bine s\ fie muncite de tineri, dar ce, nu-i sapa de ei! Dac\ vin la ]ar\, prefer\ s\ stea pe marginea [an]ului. Stroescu Ioan (70 de ani) Ghimpa]i Bravo. Bine c\ s-a mutat oboru’. E loc mai deschis acolo, mai mult\ ordine, nu mai este pe [osea, bravo!

Despre APIA, ce s\ zic. A ajutat oamenii s\ nu mai piard\ timp pe drum. A[a se

^ntorc [i ei mai repede la muncile câmpului. Frumoasa cursa de biciclete, dar domnul primar ar trebui s\ ^i antreneze mai mult, unii s-au pierdut pe drum, au r\mas f\r\ “benzin\”. Excelente proiecte. Dar am impresia c\ unii copii nu frecventeaz\ cursurile a[a cum ar trebui. Parc\ era o lege, nu mai [tiu. Dac\ nu merg la [coal\ s\ li se ia aloca]ia. Agricultura merge cam ^ncet. Pân\ acum a fost bine, dar vremea nu este prielnic\ pentru dezvoltarea grâului, e prea frig. T\nase Ion (69 de ani) - Ghimpa]i E bine c\ s-a mutat oborul, ^ncurc\ circula]ia acolo unde era. La APIA nu merg, nu mai am p\mânt, l-am dat, dar e bine c\ s-a mutat la R\cari, e mai aproape. Ciclismul este un sport frumos, s-a trezit toat\ lumea când au trecut copiii

aia. S\ mai fac\ primarul d-astea. S\ fac\ o curs\ de alergare, pe jos. Ar fi frumos. Ce a f\cut primarul nu a mai f\cut nimeni.

A[tept\m canalizarea, este foarte bun\. Pe [osea ar trebui puse indicatoare de vitez\ [i s\ treac\ poli]ia prin zon\. Pe aici sunt unii care ^[i ^ncearc\ ma[inile. Pastie {tefan (82 de ani) - R\cari Ceea ce ne-am dorit, acum avem! Citesc cu mare aten]ie Ziarul Prim\riei ora[ului R\cari. Constat cu satisfac]ie c\ ora[ul R\cari se dezvolt\ pe zi ce trece [i ^mi place s\ ^l v\d pe domnul primar ^n mijlocul cet\]enilor, ascultându-i [i rezolvându-le problemele. Din ziar ^mi place cel mai mult rubrica "Ce a mai f\cut primaru'" [i din ceea ce am v\zut, a f\cut destule lucruri frumoase [i folositoare pentru cet\]enii ora[ului. A f\cut asfaltare de str\zi, modernizarea liceului [i alte lucruri pe care leam v\zut pân\ acum. Dar ne-am ^ntrebat vreodat\ cu ce fonduri s-au f\cut toate acestea? Sunt un locuitor al ora[ului

R\cari, casa mea se afl\ ^n spatele prim\riei [i ^l v\d la ore tarzii pe domnul primar, lucrând ^n prim\rie, gândindu-se probabil cum s\ rezolve toate problemele pe care o comunitate le are, mai ales atunci când vrea s\ prospere. Toate aceste probleme pot fi rezolvate pentru c\, printr-o bun\ organizare, domnul primar [i-a format o echip\ puternic\ [i o conduce cu mân\ de fier, a[a cum sunt condu[i o[tenii la victorie. Scriu aceste rânduri din convingere [i respect, pe care le port celui care conduce destinele acestui ora[, Desigur c\ mai sunt multe de f\cut: introducerea apei potabile [i canalizare pe care domnul primar le are ^n vedere. Poate c\ unii cet\]eni vor zice c\ spun aceste lucruri din servilism, c\ [i gardul pe care de curând l-am construit, l-am vopsit ^n culoarea PDL. Nu sunt membru PDL, dar iubesc oamenii din acest partid [i dreptatea pe care ei o fac. Cu respect, Pastie {tefan.


12

Independentul de R\cari

TRIPL| INAUGURARE LA GHIMPA}I ~n data de 13 iunie 2010, o duminic\ torid\ a lui Cire[ar, comunitatea din localitatea Ghimpa]i s-a preg\tit ^n haine de s\rb\toare de un eveniment de seam\: inaugurarea noului sediu administrativ, inaugurarea localului C\minului Cultural dup\ lucr\rile de reabilitare [i modernizare [i inaugurarea nocturne [i a noii scene, amenajate ^n zona stadionului din localitate.

Domnul primar al ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, a remarcat cu bucurie c\ inaugur\rile din aceast\ zi ^ncununeaz\ eforturile mai multor factori printre care al oamenilor din Ghimpa]i care au dat o mân\ de ajutor când a fost nevoie, pentru preg\tirea evenimentului. Un b\trân spunea cu satisfac]ie: “E tare domne, primaru'!” Are ambi]ie [i suflet mare.”Era nea Francezu' Senior, unul dintre primii gospodari ai localit\]ii.”

~n toate localit\]ile ora[ului R\cari, au fost amenajate locuri de joac\. Astfel, la St\ne[ti, pe baza sportiv\, la S\bie[ti ^n curtea gr\dini]ei, la Colacu ^n curtea gr\dini]ei, la Mavrodin, la R\cari ^n curtea gr\dini]ei [i la blocuri, la Ghimpa]i, ^n parcul sediului administrativ. Aceste locuri, sunt pline de copii, pe parcursul s\pt\mânii, dar mai ales ^n weekend.

Unul din primele proiecte inaugurate ^n acest mandat de c\tre primarul Marius Carave]eanu [i echipa sa, a fost Sala de sport a ora[ului, loc de recreere pentru oamenii de diferite vârste, ^ncepând de la

cei mai mici, pân\ la adul]i. Aici au fost intreceri sportive, concursuri, meciuri ocazionale ^ntre prieteni etc. ~nc\ din primul an de folosire a s\lii, s-a organizat un campionat de fotbal intrajude]ean

^ntre [coli, pe perioada a 6 etape, unde au invins fairplay-ul [i fortifierea organismului. Mens sana in corpore sano, spune un proverb latin, plin de ^nv\]\minte.

~ntre caracter [i inteligen]\ nu exist\ desp\r]ire; alege-le pe amândou\ votând primarul nostru - Marius Carave]eanu!


13

Independentul de R\cari

Via]a sportiv\ s-a ^nsufle]it ^n ora[ul R\cari prin crearea noilor condi]ii prin amenajarea Bazei sportive de la R\cari, terenul multifunc]ional de la liceul din localitate, terenul de sport de la Mavrodin, baza sportiv\ de la St\ne[ti, cu nocturn\ sau cea de la Ghimpa]i, dotat\ de asemenea cu nocturn\. Odat\ cu acestea, a ren\scut mi[carea

cultural-sportiv\ prin organizarea unor evenimente cu ocazia zilelor de 1 Mai, 1 Iunie, Ziua ora[ului. Aici, copiii, tinerii [i mai pu]in tineri practic\ sportul, particip\ la concursuri dotate cu premii, diplome [i plachete. Dar despre acestea v\ vom povesti mai departe.

B\tr창nul stadion al ora[ului R\cari a cunoscut o nou\ ^nf\]i[are: gazon modern cu instala]ie de iriga]ie subteran\, teren multifunc]ional pentru practicarea altor sporturi, nocturn\.

Inaugurare a minibazei sportive ^n cartierul St\ne[ti, ^n care au fost amenajate: teren fotbal, teren baschet, miniteren fotbal, ^mprejmurire, nocturn\.

Modernizarea bazei sportive din cartierul Ghimpa]i cu nocturn\, ^mprejmurire.

~n zona de ^nt창lnire a localit\]ilor Mavrodin cu G\m\ne[ti a fost amenajat un frumos stadion cu gazon.

Condi]ia pentru reu[it\ este alegerea: Marius Carave]eanu, primar [i echipa de consilieri!


14

Independentul de R\cari

~n data de 04 noiembrie 2010, am intervievat câ]iva elevi ai Liceului Teoretic “Ion Ghica” din ora[ul R\cari [i nu numai. Neagu Marian, 18 ani, clasa a XII-a Uman: Reporter: Ce sport ai vrea s\ practici în noua Sal\ de sport care s-a realizat în ora[ul R\cari? N.M: N.M Mie îmi place fotbalul foarte mult, dar a[ vrea s\ încerc [i baschetul, mai ales c\, sala are în componen]\ [i un asemenea teren. Reporter: Cum vezi tu noua investi]ie? N.M: N.M Am o p\rere foarte bun\, mai ales c\ aveam nevoie în ora[ul R\cari de o sal\ de sport, pentru relaxare [i pentru practicarea sportului, care înseamn\ s\n\tate. Este bine c\ s-a construit pentru viitor [i mai ales pentru elevii liceului care aveau foarte mare nevoie.

P\tra[cu Cristofor Nicolae, 18 ani, clasa a XII-a Uman. Reporter: Reporter Care sunt preferin]ele tale în materie de sporturi [i ce sport ai vrea s\ practici în noua Sal\ de sport? P.C.N: .C.N A[ vrea s\ ^ncep cu fotbal [i s\ continui cu baschet, ping-pong [i multe altele. Reporter: Ce p\rere ai despre construirea acestei S\li? P.C.N: Este .C.N nemaipomenit\, în primul rând pentru elevii de la liceu [i mai ales pentru toate persoanele din R\cari care vor s\ î[i fortifice corpul [i s\ se încarce cu energie practicând sportul aici. Dorin]a mea este, s\ fie foarte bine securizat\, deoarece nu îmi doresc interven]ia unor persoane recalcitrante, care s\ deranjeze activit\]ile sportive. Reporter: Ce p\rere ai despre suma stabilit\ pentru închiriere, care este de 50 lei/or\?

iserica noastr\ din St\ne[ti-R\cari, ^n ultimul timp a avut parte de multe infrumuse]\ri [i moderniz\ri. Lucrul acesta s-a realizat datorita Dumneavoastr\, mai marii ora[elor [i ai satelor, ai jude]ului [i ai ]\rii. Sigur sesizând ca [i Bisericile au nevoie de modific\ri frumoase legate de aspect interior [i exterior [i de confort ^n anotimpurile r\coroase când este mai greu s\ men]ii un ambient interior care te cheam\ la rug\ciune [i comunicare cu Dumnezeu, a]i intervenit ca buni cre[tini ^n]elegând ca El, Dumnezeu v\ ajut\ s\ ajunge]i “acolo” de unde [i dumneavoastr\ pute]i sa ajuta]i. ~n numele cre[tinilor mei din Parohia St\ne[ti R\cari, judetul Dâmbovi]a, trebuie s\ v\ mul]umesc pentru tot ce a]i f\cut [i ^nainte de alegerile locale [i dup\. Nu mai men]ionez cele f\cute ^nainte pentru ca au mai fost men]ionate ^n Ziarul Prim\riei R\cari, dar trebuie men]ionate [i cele f\cute dup\, lucruri promise [i cu onoare realizate. Domnule primar va sim]im aproape de noi [i v\ mul]umim. Mul]umim ^n acela[i timp [i Domnului Pre[edinte al Consiliului Jude]ean, domnului Florin Aurelian Popescu care ne-a onorat cu prezen]a la binecuvântarea celor f\cute ^nainte de alegeri [i nu ^n ultim rând domnului senator Valentin Calcan care a fost al\turi de noi [i avem n\dejdea c\ ^n continuare va fii la fel. Dumneavoastr\, Prim\ria, Consiliul Jude]ean [i partidul pe care ^l reprezenta]i a]i realizat ^n Parohia St\ne[ti urm\toarele: cu cei 200.000.000 lei vechi, care au intrat ^n contul parohiei cu chitan]a nr. 53/30.06.2009 (bani nerambursabili) s-a pl\tit firma S.C TIBIUS S.R.L, suma de 141.000.000 lei (14.100 lei) pentru instala]ia de ^nc\lzire ^n biserica cu ordinul de plat\ nr.34/02.07.2009 al parohiei St\ne[ti. ~n continuare s-a pl\tit firmei S.C INSTAL SERVICE TECHNOLOGY S.R.L suma de 5.810.00 lei prin banca Raifeisen Bank Rahova Sud prin ordinal de plat\ al parohiei St\ne[ti nr. 35/02 iulie 2009. ~n aceast\ situa]ie de avantaj pentru parohie, noi, Consiliul Parohial nu am contribuit decât cu suma

P.C.N: .C.N Suma este foarte convenabil\, ]inând cont de condi]iile care se ofer\ aici. Vreau s\ î]i mai spun c\ îmi pare foarte r\u c\ termin liceul [i c\ voi pleca, deoarece îmi doream foarte mult s\ mai fiu elev al acestui liceu [i s\ petrec orele de sport în aceast\ sal\. Mihalcea Silviu, 17 ani, clasa X Uman. Reporter: Care sunt sporturile pe care ai vrea s\ le încerci aici? M.S: Mie nu îmi place fotbalul. Prefer s\ joc volei, ping-pong [i poate baschet. Reporter: Ce p\rere ai despre construirea acestei s\li? M.S: M.S Este prea mare [i sunt sigur c\ domnul profesor de sport o s\ ne pun\ s\ alerg\m prea mult. În rest este perfect\. Aveam nevoie de a[a ceva. Ar fi bine s\ facem sport în aceast\ sal\, pentru c\ eu am auzit c\ este a prim\riei.(?!) Reporter: Sala de sport a fost realizat\ de prim\rie [i nu pentru prim\rie. O s\

B

ave]i acces acolo ori de câte ori ve]i dori s\ face]i sport. Ne mai po]i spune ceva? M.S: M.S Înc\ nu [tiu cum arat\ în interior, dar ar fi minunat dac\ ar fi [i un bazin de ^not [i un teren de tenis de câmp, undeva în spatele s\lii de sport. Mih\ilescu Alina, 18 ani, clasa a XIIReal, de la Liceul I.C Vissarion, Titu. M.A: M.A Mie îmi place Handball-ul, dar a[ vrea s\ joc [i volei [i poate baschet. Reporter: Reporter Ce p\rere ai despre construirea acestei S\li de sport? M.A: Este o M.A investi]ie foarte bun\ pentru acest mic or\[el, unde nu ai posibilitatea s\ î]i petreci timpul liber. Reporter: Ce Reporter activit\]i ai mai vrea s\ se organizeze în incinta s\lii? M.A: M.A A[ vrea s\ repet dansuri cu trupa mea [i a[ dori s\ se organizeze diferite concursuri sportive [i nu numai.

DE VORB| CU MOROMETE DESPRE TRANZI}IE!

de 1.411.01 lei c\tre Distrigaz Sud Retele, punctul de lucru Târgovi[te. Am punctat aceste lucruri nu pentru a justifica cheltuirea acestor bani primi]i de la Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, ci vreau s\ se ^nteleag\ bine, c\ ^n timpul acestei guvernari biserica n-a a fost ^n]eleas\ [i ajutat\. La ^ndemnul ~nalt Prea Sfin]itului Nifon Târgovi[teanu, Mitropolitul nostru se cade s\ ne rug\m pentru ace[tia care ne-au ^n]eles [i ne-au ajutat. Stând de vorb\ cu cre[tinii din parohie dup\ Sânta Liturghie am ^ntrebat: Am fi putut noi s\ realiz\m lucrurile acestea primite ^n dar ^ntr-un timp a[a de scurt? R\spunsul a fost pe buzele tuturor “NU”, nici ^n decurs de 100 de ani. Cei mai ^n vârst\ nici nu visau la aceste modific\ri frumoase. Biserica noastr\ chiar dac\ este mic\ acuma, are prestan]a unei biserici ca de ora[. Lucrurile acestea le doream [i eu, Preotul [i enoria[ii mei, dar f\r\ speran]\. Iat\ cum se scrie [i cum r\mân ^n istoria vremii acesteia [i ^n istoria Bisericii Române, oamenii [i faptele lor deosebite. ~n numele parohienilor mei v\ mul]umesc domnule dr.ing. Carave]eanu Marius Florin. S\ fi]i Primarul nostru, care v\ gândi]i la noi aleg\torii fideli ai dumneavoastr\. V\ mul]umim! Preot paroh Dinu Nicolae

~ntr-o dup\-amiaz\ frumoas\ de mai, am purtat o discu]ie interesant\ cu dl Alionte Ion, pensionar din localitatea St\ne[ti. Un adev\rat Moromete al acestor locuri, dl Alionte ne-a oferit o dup\-amiaz\ pl\cut\ plin\ de ^n]elepciune ^n ^n]elegerea treburilor ]\rii. 1. Cum vede]i c\ merg treburile ^n ora[ul R\cari [i, ^n general, ^n ]ar\? R\spuns: Foarte bine. Da. Cred c\ mai dureaz\ cu aceste probleme financiare pentru c\ nu se [tie ce preten]ii are FMI. Dac\ ne d\ bani, nu face bine, ne ^ndator\m [i mai tare [i nu vom avea de unde pl\ti. Cât despre grev\, pierdem mai mult; chieltuieli cu Jandarmeria cu Poli]ia etc. 2. A]i auzit c\ se vor t\ia pensile cu 15% [i salariile cu 25%. Ce p\rere ave]i de aceste m\suri? R\spuns: P\i, 15% e cam mult, pentru pensionari. Medicamentele m\ cost\ 3 mil / luna [i eu am nevoie ca pensia s\ fie mai mare. Armata, Poli]ia au pensii calumea, domne’. Nu ca noi... 3. Ce p\rere ave]i despre

tinerii din localitatea St\ne[ti [i ce ar trebui s\ fac\ ei pentru localitate [i pentru ei ^n[i[i? R\spuns: P\i, ce s\ fac\? Nu vor s\ faca nimic. S\ le dea ceva de f\cut Prim\ria. S\ fac\ [an]ul, de exemplu: s\ cure]e iarba, s\ fac\ curat. 4. Ce crede]i c\ ar trebui s\ mai fac\ Prim\ria pentru dumneavoastr\, cei din St\ne[ti? R\spuns: Asfaltul. Suntem mul]umi]i de ceea ce a f\cut ^n doi ani, comparativ cu al]ii care n-au f\cut nimic ^n 16 ani. Numai cuvinte de bine. 5. Cum vede]i situa]ia actual\ din România, dar ^n lume? R\spuns: P\rerea mea e c\ tot statul e de vin\. A desfiin]at ^ntreprinderi [i oamenii nu mai au unde munci; nu se mai pl\te[te impozitul [i de aceea statul nu mai are bani. La Grivi]a eram 7000 mii de muncitori care pl\team 5% pentru fondul de salarii [i 3% pentru s\n\tate. Statul avea bani. Acum nu mai are. Gre[eala e de la ^nceput... Agricultura e la p\mânt. Nu trebuia desfin]ate C.A.P-urile. Ce era bun f\cut trebuia s\ r\mân\! Am plecat din gospod\ria dl Alionte Ion, pe gânduri. “Cât\ luciditate, atâta dram\”, spunea un clasic al literaturii române. P\rerile dl Alionte Ion s-au n\scut dintr-o experien]\ de-o via]\. A[a gândesc oamenii care [tiu pre]ul muncii, echilibrat [i aplicat la realitate. Am plecat cu gândul la Moromete care cu ^n]elepciune judec\ o alt\ criz\ care a str\b\tut România, cea din 1929.


15

Independentul de R\cari

Tot greul spre bine Sub aceastã deviz\, duminic\, 6 mai 2012, a avut loc lansarea candida]ilor la nivel na]ional, privind pre[edin]ii de consilii jude]ene, primari de municipii, candida]i la prim\ria capitalei, din partea PDL. Sala Polivalent\ s-a dovedit neînc\p\toare pentru cele câteva mii de participan]i la aceast\ lansare, veni]i din toate provinciile ]\rii. Desigur c\ la aceast\ lansare au participat reprezentan]i de frunte ai partidului, invita]i, alte personalit\]i care simpatizeaz\ cu acest partid. Jude]ul Dâmbovi]a a fost reprezentat de câteva sute de sus]in\tori, printre care [i delega]ia din ora[ul R\cari. V\ inform\m, punctual, cu aspecte din timpul acestei manifest\ri. Ora 11:10 - Lansarea candida]ilor a început la ora 11:10, în prezen]a a aproximativ 7.000 de oameni. Mitingul a fost deschis de europarlamentarul Traian Ungureanu, care a prezentat conducerea partidului, "oamenii de neclintit ai PDL-ului". "Aici e for]a PDL [i cum orice for]\ adev\rat\ schimb\ lucrurile, trebuie s\ schimb\m [i noi tiparul. De obicei, sala aplaud\ scena. De data aceasta, scena trebuie s\ aplaude sala", a spus acesta. [eful statului a declarat îns\ sâmb\t\ seara, potrivit Mediafax, c\ nu va merge la lansare, îns\ a men]ionat c\ va g\si "o formul\" sã le mul]umeasc\ democrat-liberalilor pentru costurile pe care le-au "încasat ca urmare a trecerii ]\rii prin criz\". Ora 11:15 - Discursul pre[edintelui partidului, Emil Boc. În politic\ este la fel ca [i în via]ã\ [i în via]\ [tim bine c\ adev\ratele caractere [i adev\ra]ii oameni se cunosc atunci când suntem la greu. La bine, sunt foarte mul]i al\turi de noi, dar la greu r\mân cu adev\rat cei care cred în PDL [i cred în valoarea noastr\ V\ spun foarte deschis, nu avem niciun motiv s\ regret\m ce am f\cut sau s\ ne fie ru[ine de ce am f\cut. Prin ce a]i f\cut, al\turi de PDL, a]i evitat ca aceast\ ]ar\ s\ ajung\ în co[marul datoriilor grece[ti sau în co[marul spaniol al [omajului [i infla]iei Acest partid [i-a sacrificat voturi [i imagine pentru ca România s\ traverseze aceast\ perioad\ de criz\ economic\ Au fost [i oportuni[ti. Acum, aici, uita]i câ]i suntem. Aceast\ sal\ e plin\ de oameni autentici. Pentru asta vom merge împreun\ s\ câ[tig\m urm\toarele alegeri. PDL a scos România din vijelia crizei economice. Dac\ ast\zi ]ara noastr\ st\ dreapt\ în fa]a furtunii din Europa e datorit\ dvs, datorit\ faptului c\ s-a f\cut ceea ce trebuie când trebuie. Obiectivul PDL e foarte clar. Prima b\t\lie e cea mai grea [i b\t\lia localelor e foarte grea. Nu vom câ[tiga alegerile foarte u[or, s\ reconfirm\m rezultatele, dar sunt convins c\ pre[edintele României va invita din nou PDL s\ formeze guvernarea, dup\ alegerile parlamentare.

Tema reîntregirii salariilor e sut\ la sut\ rezultatul PDL. Încã din scrisoare cu FMI din decembrie 2011 am preg\tit aceast\ m\sur\. În economie nu sunt miracole care se întâmpl\ peste noapte. Foarte mul]i în afar\ se întreab\ cum am reu[it s\ avem cre[tere economic\, dup\ o c\dere de peste 7% Acest lucru încearc\ UE s\ fac\ acum pentru a salva euro. Dac\ ne aruncam în politici populiste România era în co[marul Greciei sau al Spaniei ast\zi. Pentru asta trebuie s\ avem curajul [i demnitatea de a sta în fa]a fiec\rui român [i s\-i explic\m asta Sunt convins c\ [i r\splata politic\ se va întoarce în perioada urm\toare. E foarte clar, PDL nu va vota guvernul Ponta. Nu se poate s\ votezi un guvern penal, plin de incompatibili [i prima m\sur\ propus\ e s\ majoreze cu 16% numãrul de portofolii guvernamentale, într-o perioad\ în care România are nevoie de rigoare. Le ei, cele mai importante lucruri sunt ciolanele [i satisfacerea intereselor personale [i de grup. Altfel, cum se explic\, c\ acest guvern are ca prim obiectiv s\ renun]e la reducerea num\rului de parlamentari la 300? Ce respect mai au ei fa]\ de democra]ie [i fa]\ de votul românilor? Ce guvern poate fi acesta care propune la educa]ie un personaj extrem de controversat, care î[i propune s\ omoare înv\]\mântul de stat [i s\ permit\ furtul la Bacalaureat? Românii au v\zut ce înseamn\ un bacalaureat corect. USL vrea din nou s\ revin\ la fabricile de diplome f\r\ acoperire, care îngroap\ performan]a [i România. Vom fi alãturi de dvs þi împreunã vom câþtiga alegerile locale. Aþa sã ne ajute Dumnezeu Ora 11:35 - Reuniunea PDL pare a se desfãþura sub sloganul "Tot greul spre bine". Pe sala Polivalenta este amplasat un afi[ mare pe care este scris acest slogan. Ora 11:40 - Discursul premierului demis Mihai R\zvan Ungureanu: Nu îmi este ru[ine de numele meu. Este numele pe care l-a purtat bunicul meu care a murit pe câmpul de r\zboi, în al Doilea R\zboi Mondial. Sta]i cu fruntea sus [i fi]i ungurenii mei! Dup\ aproape trei luni de activitate guvernamental\, în care am reu[it s\ facem ce mul]i al]ii nu au reu[it s\ fac\ în ani. Am demonstrat c\ acolo unde e tinere]e, competen]\, interes na]ional, nimic nu ne poate sta în cale, nimic. Am venit s\ v\ mul]umesc pentru c\ în]elege]i, de la cel mai neînsemnat aleg\tor pân\ la cel mai însemnat membru, c\ a[a nu se mai poate, a[a nu se mai poate face politic\ în aceast\ ]ar\. Ora 12:00 - Au fost prezenta]i candida]ii la alegerile locale pe Moldova. Ora 12:05 - Gheorghe Flutur, responsabil

pe regiunea Moldova le-a cerut democrat liberalilor: "Mobilizare total\, optimism [i s\ strângem rândurile!" Ne spun adversarii "Nu v\ fie fric\, PDL pic\". Da, PDL a picat dar a picat ca o mâ]\ în picioare". Dup\ discursul liderului de la Neam], a urmat un moment de muzic\ popular\ sus]inut de Laura Lavric. Ora 12:10 - {tefan Gheorghe (Pinalti): "Am primit un du[ rece. D\m neghina deoparte, ne sp\l\m, ne cur\]\m [i r\mân valorile adev\rate ale PDL. Sunt alegeri locale [i [ti]i c\ PDL este partidul primarilor. Vom demonstra c\ suntem cei mai buni [i vom câ[tiga cel mai mare num\r de primari pe care i-a avut PDL din 1990 încoace. Ora 12:18 - Traian R\zvan Ungureanu, europarlamentarul PDL [i totodat\ m oderatorul evenimentului, a prezentat candida]ii PDL pe Banat. Ungureanu a f\cut glume pe seama celor pleca]i din PDL ironizându-i pe Sorin Frunz\verde [i Mihaela Popa. "Uite Popa, nu e Popa, cump\r loc în Europa. Frunz\verde, ales local, m-am f\cut [i liberal". PDL este singurul partid de dreapta din România, singurul partid reformator. Sunt foarte mândru, c\ al\turi de Emil Boc am dus greul acestei guvern\ri pentru a scoate ]ara din criz\. {i am reu[it acest lucru". Teodor Baconschi: Perioada aceasta de opozi]ie este o diet\ binevenit\ pentru oamenii de caracter, oamenii de dreapta, oamenii loiali partidului. Ace[tia vor demonstra loialitate fa]\ de partid acum, nu cu câteva luni în urm\ [i nu la toamn\. Duc\-se unde s-or duce cei care au tr\dat acest partid. Ora 12:32 - Prezentarea candida]ilor PDL pe zona Oltenia. Trebuie s\ recunoa[tem c\ PDL a f\cut [i gre[eli care au îndep\rtat oamenii de lâng\ noi, oameni care azi nu se simt reprezenta]i de nicio for]\ politic\ [i care nu se vor duce niciodat\ la USL. Trebuie s\-i recâ[tig\m. În campanie fi]i curajo[i, lupta]i, suntem o echip\!" Ora 12:42 - Monica Macovei: "Trebuie s\ oprim guvernarea N\stase Voiculescu. Trebuie s\ oprim ofensiva guvernului Ponta împotriva justi]iei pentru a p\stra lucrurile bune pe care le-am f\cut. Orã 12:53 - Sunt prezenta]i candida]ii pe zona Dobrogea. Ora 13:01 - Victor Tarhon, pre[edinte CJ Tulcea: "M\ bucur c\ aici sunt cei care vor s\ mai fie în PDL, s\ lupte pentru PDL. Unii spun c\ am r\mas pu]ini. Eu zic c\ am r\mas puternici [i mai spun c\ politica româneasc\ trebuie într-o bun\ zi s\ se cure]e precum alimentele de E-uri, s\ se cure]e de T-uri, tr\dare, traseism [i cred c\ lucrurile acestea trebuie s\ ne preocupe". Ora 13:15 - Sunt prezenta]i candida]ii pe zona Muntenia. Ora 13:30 - Roberta Anastase: "I-am auzit pe cei de la USL vorbind despre PDL a[a cum vorbea Adrian N\stase în 2003, despre destructurarea PDL. B\ie]ii \[tia nu au înv\]at nimic, nu au înv\]at c\

acest partid e [i curajos [i unit [i în pieptul fiec\ruia bate o inim\ de PDL-ist pe care nu o poate înfrânge nimeni". Noi suntem partidul care am redus risipa, am redus cheltuielile [i am f\cut treab\ bun\ pentru oameni. Am demonstrat c\ suntem harnici [i puternici. Nu ne-am plâns, am strâns din din]i [i mergem mai departe. Nu ne este ru[ine de ce am f\cut." Florin Popescu, pre[edinte CJ Dâmbovi]a: "Unii dintre noi au ales s\ plece s\ candideze de la alte partide. Cei care au plecat au luat ]eap\. {i v\ spun eu de la Târgovi[te, acolo unde a domnit Vlad }epe[, c\ ]eapa e a dracu de dureroas\. Ora 13:30 - Roberta Anastase: "I-am auzit pe cei de la USL vorbind despre PDL a[a cum vorbea Adrian N\stase în 2003, despre destructurarea PDL. B\ie]ii \[tia nu au înv\]at nimic, nu au înv\]at c\ acest partid e [i curajos [i unit [i în pieptul fiec\ruia bate o inim\ de PDL-ist pe care nu o poate înfrânge nimeni". Ora 13:40 - Cânt\rea]\ de muzic\ popular\, Maria Carneci, i-a dedicat Elenei Udrea o strof\ dintr-o melodie de-a ei despre du[mani: "Tr\iasc\ du[manii mei, fiindcã ei [tiu cel mai bine/Nu [tiu eu câte [tiu ei, de via]a mea [i de mine/Du[manii nu sunt str\inii, sunt prietenii sau vecinii/Care te cunosc, lâng\ tine-au fost, tot \[tia te sapa primii." PDL a salvat România, Guvernul Boc a salvat România [i nu o spun eu ci al]ii din afar\ care v\d în România o ]ar\ stabil\". Ora 14:40 Elena Udrea - Când bocitoarele USL ne plângeau de mil\ pe la televizor 10.000 de pedeli[ti s\rb\toresc intrarea în lupt\. Sala asta arat\ ast\zi c\ partidul are într-adev\r 9 vie]i. Nu trebuie s\ g\sim solu]ii în alt\ parte, noi suntem solu]ia. Trebuie s\ c\ut\m în noi în[ine, solu]ia este ceea ce a[teapt\ cei de acas\. Nu plecarea de la guvernare poate s\ fie o problem\ pentru noi, PDL a câ[tigat alegeri din opozi]ie. Noi am câ[tigat numai din opozi]ie alegerile, lipsa de unitate poate s\ ne rup\ [i ei [tiu asta. Ei [tiu c\ dac\ ne dezbin\ au [anse s\ înving\. Altfel, PDL este un partid care nu poate fi învins. Acum auzim de la Antonescu c\ vrea s\ desfiin]eze PDL-ul. În [apte luni, românii vor regreta guvernarea Boc. Am reu[it s\ demonstr\m c\ PDL [tie ce este interesul na]ional [i îl respect\. Am fost singurul partid care [i-a sacrificat electoratul ca s\ salveze ]ara. Nu este niciun motiv s\ ne fie ru[ine de ce am f\cut, ci dimpotriv\. Ora 14:00 - Ioan Oltean: "Doamne, unde sunte]i Crin [i Ponta s\ veni]i s\ ne vede]i. Nou\ nu este fric\ nici de gloan]e, nici de USL. Nu [tiu cât\ nevoie avea]i dvs de aceast\ întâlnire cu noi dar noi am avut mare nevoie de voi s\ lu\m din curajul [i energia dvs.

Text preluat de pe www.hotnews.ro, de I.R.


16

Independentul de R\cari

Nu mai pu]in de 8 parcuri vor asigura condi]ii deosebite de relaxare [i petrecerea timpului liber. Suprafa]a total\ reprezint\ 1ha. Proiectul se afl\ ^n derulare iar vremea are r\bdare cu noi astfel ca lucr\rile se desf\[oar\ ^n bune condi]iuni. ~n ansamblu, proiectul este finan]at de Guvernul României prin administrarea Fondului de mediu. Iat\ loca]ile parcurilor de la care v\ prezent\m aspecte: la Mavrodin la intersec]ia str\zilor {colii, IL Caragiale, Socului; ^n Ghergani: zona G\rii [i strada Unirii; ^n R\cari: Aleea Pompierilor,

Monumentul Eroilor, la biblioteca or\[eneasc\. Oamenii polueaz\, oamenii defri[eaz\, oamenii distrug... Pu]ini sunt cei care planteaz\ un copac, adopt\ un animal de pripas, sau arunc\ hârtia la co[. Sunt o mul]ime de probleme, dar suntem o mul]ime de oameni [i am putea rezolva totul dac\ am gândi la unison. În continuare, voi arunca hârtia la co[, voi stinge becul când voi pleca din camer\, voi merge pe jos, voi recicla hârtia [i voi respecta [i îngriji natura pentru c\, mai târziu, s\ mai putem coexista. Tu ce vei face în continuare?

MAREA ASFALTARE SAU UN VIS DEVENIT REALITATE DUP| 50 DE ANI DE A{TEPTARE Domnule Primar, am tr\it [i ziua ^n care ^n Ghimpa]i a venit “asfaltul”. A venit greu, foarte greu; dupa 50 de ani de promisiuni. Dar ceea ce m\ face s\ v\ strâng mâna cu toat\ puterea [i s\ v\ ^mbr\]i[ez este c\ a]i avut curajul s\ v\ angaja]i ^n fa]a noastr\...

“Curaj, mare curaj a]i avut domnule primar! Nu [tim pe ce v-a]i bazat dar pe mine m-a]i cucerit [i pe marea parte din ghimp\]eni. S\ ie[i]i la pensie de la Prim\rie [i s\ mai face]i multe lucruri bune pentru noi. Suntem mereu al\turi de dumneavoastr\ pentru c\ visul a devenit realitate.”

O bun\ alegere pentru un cet\]ean adev\rat este primarul nostru [i echipa sa!


Independentul de R\cari

17

Alte obiective realizate [i ^n curs de realizare ^n acest mandat!

A[a era

A[a era

A[a va fi

Reabilitare, modernizare, extindere [i echipare infrastructur\ educa]ional\ {coala general\ Ghergani - proiect finan]at prin Programul Opera]ional Regional 2007-2013. Vechi l\cas de ^nv\]\mânt, {coala General\ “Ion Ghica” Ghergani, construit\ de c\tre marele scriitor ^n secolul XIX [i extins\ ulterior, a intrat ^ntr-un con de umbr\ dup\ revolu]ie, mul]i fiind aceia care

priveau cu regret ceea ce se ^ntâmpla cu construc]ia, ^ntr-o continu\ degradare. Astfel c\, to]i aceia care au ^nv\]at aici primele litere din abecedar, sa scrie [i s\ socoteasc\, nu]reau o speran]\ ^n refacerea acestui l\ca[ de ^nv\]\mânt. Visul a devenit realitate prin accesarea fondurilor europene de catre primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, fost elev al acestei [coli.

Ap\rut ca o necesitate pentru siguran]a cet\]eanului, Ad\postul pentru câinii f\r\ st\pân “Cu]u-Cu]u”, reprezint\ un loc de primire pentru patrupezii de pripas. Aici g\sesc un spa]iu curat pentru “cazare”, mâncare bun\ [i asisten]\ medical\. ~mpreun\ cu Poli]ia Local\, se

preiau [i se transport\ la ad\postul pentru câinii comunitari [i animale l\sate nesupravegheate [i caii l\sa]i liberi pe culturile cet\]enilor, animalele se predau proprietarilor, numai dup\ achitarea contravalorii amenzilor aprobate de Consiliul local.

Sus]inerea ta, vreme de 4 ani, va continua: voteaz\ primar pe Marius Carave]eanu [i echipa!


18

Independentul de R\cari

Tot greul spre bine Indiferent ce pozi]ie ocup\m în acest partid, vechea gard\ moare [i nu se pred\. A[a cum a fost [i vechea gard\ francez\, prin intrarea tuturor tinerilor în acest partid, to]i suntem vechea gard\, noi suntem sprijinul pentru acest partid". Ora 14:20: Adriean Videanu: "Cum e posibil ca în patru ani de mandat un primar general al Capitalei s\ nu propun\ Consiliului General dou\ proiecte? Sorin Oprescu nu a fost în stare s\ propun\ dou\ proiecte pentru modernizarea Bucure[tiului. Prin furt electoral

nu a f\cut nimic altceva decât s\-[i asume în mod cu totul neonest toate proiectele începute de Traian B\sescu [i de mine în Bucure[ti. Va trebui s\ spunem acest lucru bucure[tenilor., Ora 15:00 Vasile Blaga: To]i privim spre viitor, acum un an de zile tot pe vremea asta v\ spuneam ca 2012 va fi cel mai greu an electoral din istoria noastr\. {i uita]i, unii oameni ne cânt\ prohodul. Dar ei nu ne [tiu. Iat\, ce dovad\ mai mare. Ast\zi, ^n zi de duminic\, aproape 10 mii de oameni par-

Opinii despre noua guvernare Premierul desemnat Victor Ponta este condus de propria imaturitate [i nu [tie jocul în care a intrat. "Ponta e, pân\ la urm\, direc]ionat de o for]\ mult mai puternic\: propria imaturitate. Primul ministru desemnat e desemnat tocmai pentru c\ nu în]elege jocul în care a intrat. L\comia da vitez\ de reac]ie, dar eroarea lui Ponta e definit\, de fapt, de ignoran]\. Ceea ce n-o face mai pu]in periculoas\. Un Ponta ag\]at de func]ie f\r\ argumente [i capacitate de lucru va impune o pauz\ nefast\ în ultimii ani de rezisten]\ [i regenerare alimenta]i cu eforturi supraumane de pre[edintele B\sescu". Ponta anun]\ lista mini[trilor din Guvern pe 1 mai: Nu sunt premierul lui B\sescu! Imaturitatea lui Ponta nu îi permite s\ în]eleag\ c\ "e eroul [i victima unui episod foarte r\u gândit care î[i va distruge titularul". De asemenea, e posibil ca Ponta s\ "schi]eze o promisiune încurajatoare pentru pie]e [i s\ anun]e, în liniile cele mai generale, inten]ii de politic\ economic\ pozitiv\. Accentul trebuia s\ vin\ reflex [i s\ ateste o minim\ voca]ie profesional\", dar c\ în realitate "a venit, îns\, o poezioar\ f\r\ con]inut". Gestul f\cut de Victor Ponta sâmb\t\, 7 aprilie 2012, de

rupere a scrisorii deschise în care Traian B\sescu cerea revizuirea Constitu]iei. În opinia sa, episodul "Scrisoarea-n buc\]i" a fost un "Nu vleau!" copil\resc. "Nou\ încercare de maturizare a lui Victor Ponta a le[inat viguros în fa]a unei buc\]i de hârtie. Tocmai pentru c\, în inteligen]a sa mereu dep\[it\, Victor Ponta a crezut c\ scrisoarea pre[edintelui B\sescu e, într-adev\r, o bucat\ de hârtie. [i a rupt-o. Abia acum, când e prea târziu, Ponta ar putea s\-[i dea seama c\ a rupt cu totul altceva. Hârtia pe care Ponta a f\cut-o buc\]ele era o scrisoare, dar în scrisoare se aflau deciziile clare [i simple ale aleg\torilor pe care st\ o democra]ie. În acest caz: decizia de ajustare a unui Parlament supradimensionat". Ponta rupe scrisoarea de la B\sescu pe scena Congresului PSD. Ad\ug\m c\ "Ponta a reu[it s\ citeasc\ doar semn\tura Pre[edintelui B\sescu [i a ignorat restul, pentru c\ restul i s-a p\rut ilizibil". "Analfabetismul democratic al politicianului Ponta nu e o noutate". Atât Victor Ponta cât [i Crin Antonescu nu sunt decât "doi infantili deruta]i", care "bat din picior, rup scrisori [i vor func]ii". "Între ei [i fixa]iile lor r\sf\]ate stau aleg\torii. Prin urmare, Victor [i Crin vor r\mâne f\r\ costume de marinel, Prim

ticip\ la lansarea campaniei noastre. PDL a adus ast\zi aici 10 mii dintre cei 300 de mii de membrii. Cu 50 de mii candid\m. Numai pentru primarii avem 2985 de candida]i [i candideaz\ mai mul]i primari ^n func]ie decât am avut ^n 2008. De la aceste cifre plec\m. Acesta nu este partidul care vine [i pleac\. PDL nu este partidul care apare [i dispare a[a cum dorea PSD ^n 2003 [i dore[te acum Antonescu. PDL este partidul pe care scrie victorie ^n toate campaniile electorale. Vom câ[tiga de aceast\ dat\

pentru c\ ^ndeplinim dou\ condi]ii: avem oameni gospodari [i avem [i echip\. Condi]ia este s\ fim to]i impreun\, cei 50 de mii de candida]i, cei peste 300 de mii de militan]i. Noi am sprijinit munca, nu nemunca. Noi am spus oamenilor c\ e criz\, nu am creat criza. Asta a fost politica guvernelor noastre. 15:15 Evenimentul de la Sala Polivalent\ s-a ^ncheiat. Text preluat de pe www.hotnews.ro, de I.R.

asupra României, mai ales dac\ Ministru [i Pre[edinte. Pân\ se fac mari". Dup\ ce Victor Ponta a în 2012 cet\]enii vor vota USL [i "socialismul economic" opinat c\ b\ncile [i corpora]iile propov\duit de aceast\ alian]\. sunt singurele vinovate de criza "Din p\cate, revine. Sau e pe economic\, "Ponta a încercat s\ punctul de a reveni. Cu preexplice public de unde vine criza cizarea c\ o criz\ care se financiar\. Din nefericire, convingerile [i argumentele lui Ponta se întoarce, n-a fost niciodatã plecat\. (...) Fie c\ a fost adecvat, restrâng la paranoia fie c\ nu a fost adecvat, trataanticapitalist\ [i îl recomand\ pe mentul FMI a dat sub sau la liderul PSD mai degrabã pentru [efia gherilelor marxiste FARC din cap\tul Greciei de un blocaj. Economia greac\ n-a suportat Columbia, decât pentru r\spuntratamentul, nu [i-a revenit [i derea de prim-ministru al cere, evident, o "restructurare" a României". Datoriile care strivesc datoriilor. Cere, adic\, s\ aib\ Europa se numesc datorii voie s\ scoat\ capul la suprafa]\ “suverane” pentru c\ au fost pentru a-[i declara, înc\ o dat\, angajate de autoritatea de stat, falimentul". Se subliniaz\ îns\ c\ adic\ de guvernele na]ionale, fie România a ie[it din recesiune [i ele de dreapta sau de stânga. ar putea urca spre o cre[tere dis"De ce s-au pus pe împrumuturi cret\, demonstrând c\ este guvernele? Nu cumva pentru a solvabil\. "Altfel spus, exist\ via]\ pl\ti cheltuielile sociale, salariile, pensiile [i re]eaua de beneficii pe în economia României. Nu foarte care taxele [i impozitele nu le mai mult\ [i roz\, dar asta conteaz\ mai pu]in într-un peisaj dominat puteau acoperi? Victor Ponta nu de euro-defunc]i. Altfel spus, nu [tie [i nici nu vrea s\ [ti]i cum st\m prea bine dar st\m, spre stau lucrurile". "Bunul Ponta ia, deosebire de economii care se desigur, ap\rarea omului simplu, complet str\in de mâr[\viile elitei sprijin\ pe aer [i pe dogmele politice europene care cred c\ europene politice [i financiare. E pot interzice criza. Pozi]ia corect - zice Ponta, acest Iancu economiei române[ti e mult mai Jianu Keynes al economiei mons\n\toas\ decât s-ar putea crede diale - c\ omul de rând s\ dar asta nu e suficient. O a doua pl\teasc\ pentru aceste tic\lo[ii, implozie a Greciei, urmat\ de când nimeni nu a beneficiat de haos în zona euro ne-ar închide profiturile astronomice ale capipie]ele de export [i ne-ar tali[tilor din cabala? Bun\ întredeshidrata sectorul bancar. bare! "Tratamentul FMI" nu a dat rezultatele scontate în cazul Greciei, Culese [i date spre reflec]ie, iar o "a doua implozie" a acestei de c\tre redactorul de serviciu. ]\ri ar avea efecte puternice


Independentul de R\cari

Telecandidatul Sandu Gabriel, care [i-a g\sit o nou\ voca]ie...

19

Dormi]i lini[ti]i, c\ baiatu’ v-a preg\tit câte 20.000 de euro la fiecare...mai r\mâne s\ facem rost de ei!

USL SE PREG|TE{TE DE ALEGERI; HAI S| RÂDEM...


20

Independentul de R\cari

Momente mari pentru noi to]i!

~n data de 7 decembrie 2011, a avut loc inaugurarea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari. ~n deschiderea evenimentului a luat cuvântul primarul ora[ului R\cari Marius Carave]eanu. Chiar dac\ Racariul este un mic or\[el de provincie cu numai

7000 de locuitori, putem spune, f\r\ re]ineri, c\ vom concura cu orice unitate de înv\]\mânt la nivel na]ional în ceea ce prive[te infrastructura [colar\, dar mai ales procesul de înv\]\mânt. V\ mul]umesc tuturor, mul]umesc echipei de proiect care printr-o

d\ruire, uneori dus\ la extrem, a f\cut posibil\ tr\irea acestui moment! Multumesc reprezentantilor ADR SUD MUNTENIA, care prin sfaturile acordate in procesul de implementare, ne-au ajutat sa depasim obstacolele inerente unui pionierat in domeniu.

În data de 19 noiembrie 2010, a avut loc inaugurarea S\lii Sporturilor din ora[ul R\cari. Evenimentul s-a bucurat de participarea multor personalit\]i care au dat, prin prezen]a lor, un farmec aparte [i o importan]\ notabil\. Sala Sporturilor are 1283 mp

[i 150 locuri în tribune. În debutul acestuia, este invitat\ solista Daniela Gyorfi, care împreun\ cu forma]ia de majorete RR Dance a ora[ului R\cari, au oferit momente gustate de un public numeros [i încântat de evolu]ia solistei. Dup\ concert, au

început competi]iile sportive care au adunat echipe din mai multe categorii de vârsta: copii, tineri, adolescen]i, to]i bucuro[i c\ au posibilitatea de a face mi[care, de a se sim]i bine.

~n data de 13 iunie 2010, o duminic\ torid\ a lui Cire[ar, comunitatea din localitatea Ghimpa]i s-a preg\tit ^n haine de s\rb\toare de un eveniment de seam\: inaugurarea noului sediu administrativ, inaugurarea localului C\minului Cultural dup\ lucr\rile de reabilitare [i modernizare [i inaugurarea nocturnii [i a noii scene, amenajate ^n zona stadionului din localitate.

Au trecut 50 de ani de când ^n 1958, la 15 septembrie, se deschideau por]ile pentru prima genera]ie de elevi ai Liceului Teoretic R\cari. Func]iona cu clase paralele, cu o selec]ie riguroas\ atât la nivelul elevilor, cât [i la nivelul profesorilor. Aniversarea noastr\ nu este ^ndreptat\ spre un trecut pe care dorim s\-l recuper\m. Ci, mai degrab\ spre viitor. Dorim s\ facem prin aceast\ aniversare, un exerci]iu de memorie, s\ readucem ^n ora[ul nostru mic, oamenii "mari" cu care ne mândrim, pentru a arata c\ exemplele, modelele, sunt mai aproape de noi, decât ne putem imagina.

Pentru noi, viitorul ora[ului va fi o certitudine, numai prin alegerea primarului nostru Marius Carave]eanu!


Independentul de R\cari

21

Suntem o comunitate care [tie s\ se bucure, dar [i s\-[i respecte eroii!

~n cadrul evenimentelor festive organizate ^n decursul celor patru ani, la 1 Mai, la 1 iunie, Ziua ora[ului, festivit\]ile de deschidere a anului [colar, venirea Mo[ului Cr\ciun cu ocazia s\rb\torilor de iarn\, sunt tot

atatea momente ^n care comunitatea s-a bucurat [i a participat cu interes. Concursurile sportive organizate cu diferite prilejuri, au antrenat mul]i participan]i care au dovedit interes.

Ziua Eroilor s\rb\torit\ pentru aducerea aminte a faptelor eroilor locali, a fost un prilej de participare a membrilor comunit\]ii, al\turi de primarul ora[ului, Marius Carave]eanu, de ceilal]i membrii ai echipei sale. Amintim aici preocuparea edilului [ef pentru renovarea monumentului eroilor din ora[ul R\cari [i construirea monumentului eoului martir Barbu Petre Marian, din localitatea Ghimpa]i.

Un alt eveniment desf\[urat cu regularitate ^n luna august este ziua ora[ului R\cari, moment ^n care ^ntreaga comunitate este invitat\ s\ participe la diferite manifest\ri cultural-sportive, dotate cu premii, diplome [i plachete pentru a r\spl\ti rezultatele ob]inute ^n concursurile sportive [i culturale. La aceste manifest\ri, au fost al\turi de noi, ^ntotdeauna, marii prieteni ai comunit\]ii noastre, reprezentan]i de frunte ai jude]ului nostru. Concursurile cultural-artistice, au trezit ^ntotdeauna interesul tinerilor [i adul]ilor, ace[tia ob]in창nd rezultate pe m\sura locurilor frunta[e ob]inute.

~n fiecare an, cu ocazia Zilei de 8 Martie, g창ndurile noastre s-au indreptat c\tre popula]ia feminina a ora[ului c\reia i-am oferit flori, i-am f\cut ur\ri ca expresie a respectului [i aprecierii noastre.

La tripla inaugurare din localitatea Ghimpa]i din data de 13 iunie 2010, prilej cu care au fost inaugurate noul sediu administrativ, noul local al C\minului Cultural, stadionului cu nocturne [i scena, am asistat cu to]ii la un spectacol istoric pentru aceast\ localitate prin prezen]a celor dou\ soliste, Maria Ciobanu [i Irina Loghin, gustat de toat\ popula]ia prezent\ la eveniment.

Suntem responsabili pentru viitorul copiilor no[tri, deci vom alege Marius Carave]eanu [i echipa sa!


22 Independentul Prim\ria a mers acas\ la cet\]ean! de R\cari

Imagini de la ^ntâlnirile cet\]ene[ti!

“MANDAT MAI MARE DOM’ PRIMAR!” - spune Marin Ion, cet\]ean din Ghimpa]i (15.03.2011) Pe perioada mandatului 2008-2012, o preocupare permanent\ a primarului Marius Carave]eanu, a constituit-o organizarea de adun\ri cet\]ene[ti, adic\ ^ntâlnirea primarului cu oamenii, ^n localit\]ile de domiciliu. La Ghimpa]i, la Colacu, St\ne[ti, B\l\ne[ti, R\cari, S\biesti, Ghergani, Mavrodin, oamenii au venit cu interes la aceste dialoguri.

O ^ntâlnire a avut loc, de exemplu, în noul local al c\minului cultural din Ghimpa]i, unde mai bine de 60 de persoane l-au întâmpinat pe primar. Din partea autorit\]ii locale au mai participat secretarul prim\riei, viceprimarul, reprezentan]ii birourilor din aparatul propriu al primarului, consilieri locali, invita]i. În deschiderea [edin]ei, adresându-se cet\]enilor, primarul ora[ului R\cari a vorbit despre realizarea obiectivelor noi de investi]ii: sediul administrativ, c\min cultural, asfalt.

O alt\ ^ntâlnire a avut loc la Colacu, ^n data de 24 noiembrie, 2010 – orele 17:30 în localul [colii generale, în care oamenii au venit rând pe rând pentru a participa la discu]ii. La intrarea în sal\, am fost întâmpina]i de Ilie {tefan, care a spus c\ “la noi, la Colacu, toat\ lumea e mul]umit\ [i de aceea problemele sunt pu]ine”. Într-o atmosfer\ animat\, primarul a remarcat faptul c\ prin colaborarea cu

consilierii s-a rezolvat o parte din probleme, r\mânând cele legate de drum, cimitir [i ajutoare. Primarul ora[ului R\cari, aminte[te celor prezen]i ca realizarea S\lii Sporturilor este rezultatul efortului comun al\turi de senatorul Valentin Calcan, de pre[edintele CJ Dâmbovi]a, Florin Popescu, care ne-au ajutat, dar [i noi am f\cut eforturi deosebite.

Aspecte de la ^ntâlnirile cet\]enea[ti din localit\]ile Ghergani [i B\l\ne[ti

Comunitatea noastr\ a ales drumul spre civiliza]ie, prin realegerea primarului Marius Carave]eanu


Independentul de R\cari

23

Dac\ ai o problem\, spune-o primarului!

Sub acest generic, s-au desf\[urat ^ntâlnirile cet\]ene[ti ^n localit\]ile ora[ului R\cari. Manifestând dorin]a vizibil\ de dialog, mul]i cet\]eni s-au adunat mai devreme de ora anun]at\, la magazinul lui Marinic\, pentru a se întâlni cu primarul [i a mai vorbi de-ale lor. În cuvântul s\u, primarul a ]inut s\ clarifice aspecte legate de viata

^n aceasta comunitate. Dialogul cu cet\]enii, reprezint\ pentru primarul ora[ului, propuneri de care a ]inut seama în perioada imediat urm\toare, iar clarific\rile f\cute, au contribuit la bunul mers al lucrurilor.

R\cari, ^ntâlnire cu cet\]enii ^n Sala de Festivit\]i a ora[ului. “Personal, îi mul]umesc lui Dumnezeu c\, în sfâr[it, avem un primar pe care-l intereseaz\ bun\starea [i confortul localnicilor. V\ mul]umesc în numele meu [i al tinerilor din toate localit\]ile, pe care îi reprezenta]i, pentru ceea ce a]i f\cut [i ve]i face pentru noi. Cu stim\, C.R.A”

În rela]ia [coal\ - familie - comunitate trebuie s\ existe rela]ii de respect, de acceptare reciproc\,de simpatie [i admira]ie, nu de suspiciune, nedumerire sau iritare [i provocare. Rela]iile dintre [coal\, elevi, familiile acestora [i comunitate trebuie s\ fie bazate pe contact [i

colaborare, pe transmitere de informa]ii [i prezentare a unor st\ri de lucruri, de influen]e pozitive asupra comportamentelor elevilor, pe tr\iri afective [i emo]ionale reciproce în diferite forme de manifestare.

Cre[terea ora[ului R\cari e pe mâini bune, prin realegerea primarului Marius Carave]eanu


24

Independentul de R\cari

~n data de 03 iunie 2010, am participat la un eveniment istoric: Ora[ul R\cari a semnat primul contract de finan]are prin POR pentru ob]inerea de fonduri nerambursabile Regio pentru infrastructura educa]ional\, prin Axa 3, DMI 3.4 „Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea [i echiparea infrastructurii educa]ionale preuniversitare, universitare [i a infrastructurii pentru formare profesionala continu\”. Unitatea Administrativ- Teritoriala Ora[ul R\cari va primi fonduri Regio pentru proiectul „Reabilitare, modernizare, extindere Liceu Teoretic Ion Ghica, ora[ R\cari, judetul Dambovi]a”, ^n valoare total\ de 8.994.070,33 lei, din care: - valoarea eligibila nerambursabila din FEDR: 6.230.421,80 lei; valoarea eligibil\ nerambursabil\ din bugetul na]ional: 952.888,04 lei; * cofinan]area eligibil\ a beneficiarului: 146.598,16 lei.

Momente importante pentru noi to]i!

~n data de 06.06.2011, am primit vizita ministrului educa]iei, Daniel Funeriu, ^nso]it de pre[edintele Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Florin Popescu, reprezentan]i ai Inspectoratului {colar Jude]ean Dâmbovi]a, alte personalit\]i, cât [i reprezentan]ii presei locale. Scopul vizitei a fost stadiul lucr\rilor de pe [antierul Liceului Teoretic “Ion Ghica” din R\cari, care este supus unui ansamblu de lucr\ri de reabilitare, extindere [i modernizare, pe fonduri europene.

În data de 22.05.2011, la invita]ia A.O.S.R, am participat la sediul academiei, în aula verde, la un eveniment aniversar “30 de ani de la efectuarea primului zbor în cosmos cu participarea unui cet\]ean român, Dumitru Dorin Prunariu”. ~n deschiderea evenimentului, Gen. prof. Dr. V. Candea, a f\cut prezentarea acestui eveniment [i a invitat apoi pe gen. dr. ing. D. Prunariu, s\ împ\rt\[easc\ din experienta sa, invita]ilor.

~n perioada ultimului weekend al lunii septembrie 2011, s-a desf\[urat Târgul Anual al ora[ului R\cari, care a reunit agen]i economici, produc\tori agricoli, firme de agr ment, me[te[ugari, meseria[i, etc. Suprafa]a util\ a fost amenajat\ de c\tre Prim\ria ora[ului R\cari, având Pe o vreme dulce, precum strugurii toamnei, ^n data de 15 octombrie 2011, a sosit ZIUA GHIMP|}ENILOR, din timp anun]at\. La orele 12 [i jum\tate, trecut de fix, eleva Leanca Adela a primit autorit\]ile locale cu urarea: ca loca]ie, islazul din localitate, situat pe strada "Oameni buni, oameni de soi, bine a]i venit la noi! Gusta]i pâine [i cu sare, be]i din vin c\-i s\rb\toare! Republicii, la num\rul 114.

Hramurile bisericilor din localit\]ile componente au reprezentat un prilej de bucurie spiritual\ a ^ntregii comunit\]ii. Primarul ora[ului a participate de fiecare dat\ la aceste manifest\ri religioase de cinstire a protectorilor spirituali ai bisericilor.

Realiz\rile noastre sunt o garan]ie pentru realegerea primarului Marius Carave]eanu


Independentul

Ce a mai f\cut primaru’? de R\cari

25

Sediul prim\riei a c\p\tat hain\ nou\ ^n acest mandat. Au fost executate lucr\ri de reabilitare termic\, zugraveli, montare termopane, ^nlocuire u[i, astfel c\, institu]ia are un nou aspect. Au fost montate camere de supraveghere, alarm\ etc.

A fost achizi]ionat un autoturism Dacia MCV, dotat [i echipat corespunz\tor, pentru Poli]ia Local\ ^n anul 2010, luna octombrie. Acest mijloc de transport este util ^n patrulare ^n localit\]ile componente, ca [i la supravegherea [colilor [i a altor obiective din ora[.

S-a amenajat biblioteca or\[eneasc\, cu dot\ri la standarde europene: calculator, internet. Institu]ia a fost racordat\ la re]eaua de gaze. ~n interiorul acesteia a fost deschis Centrul Biblionet, frecventat zilnic de c\tre elevi, tineri [i al]i cititori.

~nc\ din 2008, a fost demarat\ ac]iunea de refacere a trotuarelor pe str\zile din ora[ul R\cari. Ac]iunea va fi continuat\ prin reabilitarea aleilor pietonale din Ghergani [i alte localit\]i.

Concursul “Cea mai frumoas\ gospod\rie”, organizat anual [i dotat cu premii, a avut câte 8 finali[ti, anual. Concursul a avut un impact deosebit, ^mbun\t\]indu-se starea de cur\]enie a ora[ului.

~n fiecare an, prim\ria s-a ^ngrijit de cur\]irea, fertilizarea [i ^ngrijirea islazurilor. Iarba a crescut din bel[ug, astfel ca Joiana, nici ^n cele mai frumoase vise, nu a v\zut atâta abunden]\ de hran\.

{colile s-au bucurat de aducerea elevilor la program, ^n mod gratuit, cu ajutorul microbuzelor din dotare.

~n acest mandat, a fost introdus internetul ^n toate [colile, astfel ca dotarea cu calculatoare a avut eficien]\ maxim\ prin folosirea lor.

Un microclimat optim pentru copiii de gr\dini]\, locuri de joac\ moderne, o ambian]\ placut\ pentru ^nv\]\tur\ [i joac\.

~mpreun\ f\urim viitorul ora[ului nostru, al\turi de primarul Marius Carave]eanu


Independentul de R\cari

26

Noi suntem o na]ie, f\r\ ocupa]ie

Zece negri mititei {i al]i nou\ dup\ ei S-au gândit, s-au r\zgândit {i-n campanie au pornit. Cu pixuri [i cu dosare Ei au f\cut sfad\ mare Printre necuvânt\toare. - Spune]i-mi ce-i dreptatea? Adic\ cum m\i frate, Ce-i tari se îngr\dir\ În cercul lor de legi În care, noi, ba[tanii Ne iau de parc\ suntem blegi A[a c\, m\i frate. Avem doar drepturi, Case, vile [i ma[ini {i pe to]i în [mecherim. De carte timp n-avur\m C\ grea e via]a, noi st\tur\m Din Fran]a, pân\-n Prut Tot noroc noi am avut. Suntem tari la dat cu jula, Nu ne place agricultura. Mi[to, case [i palate, Nu avem a ne plânge frate.

Iar de zici ceva de noi Te execut\m un-doi Vorbim de discriminare {i alte asemenea sub soare Zece negri mititei {i al]i nou\ dup\ ei S-au gândit, s-au r\zgândit {i-n campanie au pornit. {i-au f\cut dosare frate, Care albe, sau b\l]ate. Au scris multe despre ei Dar la întrebarea bun\ Despre studii, despre munc\ Se-ncurcar\ cât s-ajung\ În tabelul afi[at R\spunsul i-a încurcat Care munc\, ce e aia? De unde a]i scos-o frate? Ne n\scur\m într-o na]ie F\r\ s\ tr\im din munc\ F\r\ ocupa]ie. A[a c\, ei completar\ Cã vor fi consilieri F\r\ carte, f\r\ ocupa]ie Iar\ timpul [i-l dedic\, f\r\ fric\

Vie]ii în comunitate Pe care o “iubesc”, m\i frate Ca pe sarea în bucate C\ doar la electorale Are dreptul fiecare S\-[i vad\ mutra pe gard S\ zâmbeasc\ cu nesa] Gândindu-se, mai fârtate Ce succes [i ce bucate {i ce bani de buzunar Cea mai tare na]ie F\r\ ocupa]ie! Se gândir\, se tocmir\ Listele, ei întocmir\ {i cu mult\ îndr\zneal\, La comisie, spre sear\ Candida]ii se oprir\, S\ pecetluiasc\ dar\ Chemarea primordial\: Noi, cei zece negri mititei Cu al]i nou\ dup\ ei Vrem s\ fim cu ocupa]ie Dup\ alegeri, fra]ii mei Politicieni vom fi Dup\ votul de o zi

Cea mai tare na]ie F\r\ ocupa]ie Pentru ob[te “va munci” Destine va hot\r^ {i uite a[a buimaci vom fi Întrebându-ne mereu Cum va fi dup\ votare Cu consilieri care de care Zece negri mititei {i al]i nou\ dup\ ei Se-ntâlnir\ [i vorbir\ Planuri mari ei f\urir\ În politic\ s\ fie E foloase, peste-o mie Ast\ na]ie F\r\ ocupa]ie Vrea-n consiliu s\ ajung\ Din motive doar de pung\, S\ adune ceva lovele Pentru zilele mai grele Al vostru confrate, Ion Budai Deleanu

Baronii dalma]ieni au preluat guvernarea “De trei ani încoace Gura nu le tace!” Dup\ ce au absentat din Parlamentul României mai bine de 2 luni, voiajând în ]\rile calde Dubai, Extremul Orient, Thailanda, dalma]ienii PSD-i[ti s-au întors, “victorio[i”, binedispu[i, bronza]i [i cu chef de guvernare. Zis [i f\cut: au întocmit o mo]iune de cenzur\, au tras sforile [i iat\-i la guvernare. Micul Titulescu a preluat puterea. M\ uitam dup\ – dup\ instalare – la chipul s\u, tr\s\turile s-au asprit, st\ cu buzele strânse, sprâncenele ridicate, iar ochelarii parc\ stau mai în]epeni]i pe nas. Ce

vrei, domne, atitudine de prim-ministru. Parc\ este într-o joac\ de copii, în care, el se simte bine în rol, Pre[edintele l-a instalat, i-a dat bani de buzunar pentru salarii [i a plecat la Neptun. Dup\ c\derea guvernului, am ie[it s\ v\d poporul, ce zice? Unii se uitau în susul str\zii, a[teptând s\ curg\ pe [an]uri lapte [i miere, cârna]i [i bere! Al]ii au zis: a[a le trebuie, s\ vedem ce-or s\ fac\? Iar al]ii au meditat din lecturi: “Vreme trece, vreme vine Toate-s vechi [i nou\ toate De e r\u [i de e bine Tu te-ntreab\ [i socoate!”

Noi, românii, suntem admirabili [i recunosc\tori. Ce eram noi f\r\ Ion Iliescu, Adrian N\stase, etc. Politicieni cu cheag; s\-i l\s\m dar s\ se ocupe de marile averi, au experien]\. Pentru c\ noi suntem adorabili lua]i separat: avem [coal\, studii, o familie, o cas\ (sau mai multe), copii la facult\]i, un nume etc. Dar atunci când suntem strân[i laolalt\, suntem deplorabili: se fur\, se minte, se d\ la gioale etc. Dul\ii dalma]ieni din teritoriu au l\trat a mul]umire... Cei de la televiziuni, atunci când au fost întreba]i, la cald, ce m\suri vor lua în curând au schel\l\it [i s-au îndep\rtat dis-

cret [i acum, dupã 4 ani de guvernare, la televiziunile Antena 3 [i Realitatea TV unde au l\trat în fiecare sear\ pe dou\ teme, B\sescu [i viitorul României, acum au anun]at [i nu prea mai [tiu ce s\ zic\! Va trebui s\ organizeze alegerile [i va ie[i pu]in morfolit din aceast\ treab\ având deasupra capului Sabia lui Damocles: cine organizeaz\ alegerile, pierde! Cât despre dezertorii din PDL, ace[tia erau oameni [ter[i, f\r\ personalitate care stau acum cu mâna întins\ la al]ii.

Un disident decep]ionat

Nu uita, prin votul t\u hot\râm viitorul ora[ului nostru!


27

Independentul de R\cari

PP-DD- telepartidul cu “dare de mân\” are candida]i [i printre locuitorii ora[ului R\cari, f\când o încercare temerar[ de a ne face “boga]i”, cu for]a c\ deh, 20.000 euro nu sunt de colea... A[a c\, având buzunarele pline de promisiuni, ca bani...de unde, telecandida]ii de R\cari p\c\lesc lumea cu multe vorbe frumoase, dar neconving\toare: Ne dau bani, ne dau bomboane, Ne dau chiar [i silicoane! Observ\m c\ oferta candida]ilor se refer\ exact la ce-[i doresc trei categorii de cet\]eni, care nop]i albe la OTV, a[teptând o minune: adul]ii care a[teapt\

dintotdeauna ajutoare, stau adic\ cu mâna întins\ iar cei 20.000 euro le-ar prinde bine, copiii, care [tiu cu to]ii c\ au un vis standard – s\ aib\ mereu bomboane – [i fetele nem\ritate pe care le apuc\ zorii cu ghicitoarea. Aceasta le spune câte în luna [i-n stele, prezicându-le c\ salvarea lor e DD, care le va face irezistibile pe “cheltuiala sa” cât de curând, prin înzestrarea, cât mai atr\g\toare, a zonei toracice cu...silicoane. Întrebarea mea este: De unde va lua PP – DD cele 400 de miliarde de euro pentru a-[i onora promisiunile? S\ facem

ni[te compara]ii. PIB-ul României a fost în 2010 de 122 miliarde euro/161,62 miliarde dolari. Deci, PP-DD, va trebui s\ pl\teasc\ PIB-ul României de dou\ ori, pentru a satisface a[tept\rile românilor. O minciun\ mai gogonat\ ca aceasta, nici c\ am auzit. Nici nu e de mirare din partea unui OTV-ist care a furat somnul românilor tot c\utând-o pe Elodia. I-a[ propune chiar, s\ le spun\ românilor dezam\gi]i, pentru a-[i spori popularitatea, ca în ziua alegerilor va veni la votare cu Elodia la bra] [i succesul ar fi foarte mare. M\rturisesc c\ sunt un teleotevist invidios pe

cei 19 candida]i din R\cari, c\ nu am apucat un loc pe lista de consilieri, pentru a m\ bucura [i eu, ca [i ceilal]i, de cei 20.000 de euro, ceva bomboane pentru \ia mici [i ceva silioane, chiar dac\ sunt b\rbat. M\ gândesc s\ devin travestit [i s-o v\d pe Elodia, c\ am f\cut cearc\ne, tot uitându-m\ dup\ ea, la tele OTV, pân\ diminea]a. Românul este n\scut poet, e un vis\tor, dar parc\ am cam dep\[it m\sura. S\ coborâm din imaginar în realitate, ca gogo[ile telecandida]ilor PP- DD nu ne vor ]ine de foame. Un OTV-ist invidios

Realiz\rile noastre sunt o certitudine; promisiunile lor sunt vorbe


28

Independentul de R\cari

REALIZ|RI ALE PRIMARULUI ~N 2012 O investi]ie istoric\ pentru ora[ul R\cari este, introducerea apei ^mpreun\ cu re]eaua de canalizare, care vor da ora[ului, un nou statut de civiliza]ie. Este o lucrare de anvergur\, pe care to]i o a[tept\m de mai bine de 30 de ani, de când au fost construite primele blocuri. Pentru început, valoarea investi]iei aprobate este de opt milioane RON [i va cuprinde sta]ia de epurare, gospod\ria de ap\ [i re]eaua de ap\ [i canal (obligatoriu în

paralel), de circa 7 km. Lungimea, la prima vedere, nu pare a fi mare. Dar este un început. Valorile mari sunt “consumate” de sta]ia de epurare [i gospod\ria de ap\. Dup\ acest pas va fi un “fleac”, o eventual\ extindere; un nou modul la sta]ia de epurare [i valoarea cea mare a investi]iei se va reg\si în kilometri de re]ea. ~n data de 6 aprilie 2012, a avut loc licita]ia pentru alegerea proiectantului.

~ncepute ^n anul 2011, lucr\rile pentru ^nfiin]area re]elei de alimentare cu apa ^n localit\]ile St\ne[ti, B\l\ne[ti, S\bie[ti, Colacu [i Ghimpa]i, se afl\ ^ntr-un stadiu avansat de realizare. S-a ajuns la Colacu, urmând ca localitatea Ghimpa]i s\ beneficieze de aceea[i investi]ie.

Dotarea prim\riei cu o autospecial\ marca IVECO, pentru servicii de salubrizare, a reprezentat un ajutor substan]ial la desz\peziri [i cur\]enie.

Lucr\rile de cur\]enie, executate periodic de c\tre Lucr\rile de subtraversare au constituit un obiectiv serviciul administrativ din prim\rie, pentru amenaprioritar pentru prim\ria noastra, având ca scop jarea de spa]ii verzi ^n centrul ora[ului R\cari. Au regularizarea apelor pluviale [i protejarea fost ^nl\turate gr\mezile de p\mânt r\mase ^n gospod\riilor la eventualele inunda]ii. urma introducerii re]elei de gaze naturale.

~n anul 2010, a demarat programul pe fonduri europene, de colectare, transport, prelucrare [i depozitare a de[eurilor din jude]ul Dâmbovi]a. Este primul jude] din ]ar\ care beneficiaz\ de un astfel de program [i care, a f\cut cur\]enie adunând ceea ce s-a acumulat ^n atâ]ia ani de nep\sare.

Votul t\u conteaz\! Nu-l irosi! Cânt\re[te bine, realege primarul Marius Carave]eanu


Independentul

Alte realiz\ri cu impact mare! de R\cari

Pretutindeni, ^n preajma unit\]ilor de ^nv\]\m창nt, au fost amenajate spa]ii verzi, ceea ce ^nseamn\ aer curat, s\n\tate [i cultivarea gustului pentru frumos. Educa]ia ^nseamn\ [i acest aspect pentru micii cet\]eni ai ora[ului nostru

~ntre]inerea bazei sportive, dotat\ cu gazon [i irigare subteran\, se face cu ajutorul unui utilaj performant. Lucr\rile de intre]inere sunt executate de personalul muncitor al prim\riei cu periodicitate.

29

O preocupare permanent\ a acestei administra]ii, a primarului ora[ului, Marius Carave]eanu este aspectul ^ngrijit al localit\]ilor. Au fost planta]i puie]i de tei [i stejar [i ac]iunile vor continua atunci c창nd calendarul unei astfel de plant\ri va permite.

Lucr\rile de extidere a iluminatului public au fost ~nc\ din 2008, a fost amenajat Centrul de permaSchimbarea transformatoarelor vechi care creau probleme cetatenilor din anumite zone, a fost una bine primite de cet\]eni, care dup\ cum [tim apre- nen]\ R\cari, care ofer\ condi]ii foarte bune de primire a pacien]ilor [i de realizare a actului medical. din primele m\suri luate pentru confortul acestora. ciaz\ func]ionarea acestuia ca o m\sur\ de siguran]\.

R\spunz창nd solicit\rilor din partea [colilor [i pentru asigurarea confortului elevilor, prim\ria a achizi]ionat [i al doilea microbuz [colar.

Periodic, personalul muncitor din prim\rie, realizeaz\ igienizarea drumurilor, prin t\ierea vegeta]ie ^n exces cu ajutorul utilajelor din dotare.

Lucr\rile de ^ntre]inere a drumurilor s-au f\cut anual, pe zone, prin pietruire, tasare [i nivelare.

La sf창r[itul acestui mandat, avem cu to]ii rezultate. Este munca primarului Marius Carave]eanu [i a echipei sale.


Independentul de R\cari

30

Iat\-i pe cei care vor s\ se ^nfrupte din munca noastr\, a tuturor

Vi-i prezent\m pe fiecare ca s\ [ti]i cu cine vre]i s\ merge]i mai departe. Bartic Nicolai Stelian – DEMOLATORUL {EF. - a lucrat la mai multe societ\]i comerciale, unde n-a f\cut purici [i pe care le-a falimentat: CAP R\cari, SC Contess SRL, SC Crevedia Prod SRL, SC Bilciure[ti SA. Pe unde a fost, a pârjolit totul. ~n prezentare, trebuie s\ ad\ug\m c\ acest ora[ nu are nevoie de demolatori. De ce a fost propus? Pentru ca ^n spatele lui s\-[i fac\ meandrele profitorii de ocazie. Nu vrem s\ se distrug\ ceea ce s-a realizat pân\ acum. Ultima “func]ie” este de “responsabil” cic\, cu controlul calit\]ii ^n cadrul DADR(?), adic\, b\g\tor de seam\; v\ spun eu ce face: intr\ ^ntr-un magazin, te ^ntreab\ de s\n\tate, se uit\ roat\ pe pere]i [i apoi pleac\. ~n rest, adio [i la gar\! P\i func]ia de primar ^nseamn\ mult mai mult, nu s\ vii la 10:00 [i s\ pleci la 11:00…nene! {i, pentru c\ punctul tare din C.V. este c\ [tii englez\, uite un ^ndemn din Shakespeare: “The devil can site scripture for his own purpose!”

Un alt Dalma]ian, dar mai toit\nel decât cei TSD, amicu’ ne-a ]inut vreme de 4 ani ^n declara]ii pe la poli]ie pentru c\ i-am [tirbit imaginea [i cariera. Am dat cu subsemnatu’ pentru fapte pe care le-a f\cut cu ritmicitate pentru a stresa activitatea normal\ care se a[ezase atât ^n unitatea [colar\ pe care o p\storise, cât [i ^n comunitate. Dalma]ianul director a ^nceput prin jigniri, ^njur\turi [i alte asemenea, doar, doar va impresiona pe cei viza]i… Dac\ a v\zut c\ nu are [anse [i-a ^nt\rit coardele vocale [i [i-a diversificat repertoriul. Dalma]ian PSD-ist. Dup\ ce a trecut prin mai multe partide: PN}CD, PNL, PSD, ca orice trasesist politic, acum se num\r\ printre ,,frunta[ii politici” ai urbei noastre. Vota]i viitorul nostru. Motiva]i fiind, candida]ii USL la Consiliul Local, numai de profit, ei continu\ s\ caute r\spuns la o dilem\ mai veche, r\mânând ca Gânditorul lui Rodin. Dul\ii dalma]ieni ^i ini]iaz\ pe c\]elu[ii dalma]ieni ^n ale partidului, ^n lupta electoral\. Nu pu]ine au fost situa]iile când au s\rit cu acuza]ii, care mai de care mai jignitoare la adresa opozi]iei, adic\ autorit\]ii locale deliberative [i executive. Atunci când nu ai argument (fapte) jigne[ti, adic\ latri, dup\ ce angajezi pe cineva s\ plimbe b\]ul prin gard. “Vorba mult\, s\r\cia capului” zice o vorb\ din popor. ~ntotdeauna poprul, oamenii adic\, ne-au oferit adev\rate lec]ii de ^n]elepciune. S\ l\s\m dalma]ianul pesedist s\-[i fac\ num\rul [i de data aceasta, iar noi s\ ne vedem de treab\ pentru c\ avem multe de f\cut.

Dalma]ienii lui Ponta – PSD-i[tii din teritoriu, baronii locali care [i-au alimentat conturile pe m\sura func]iilor pe care le-au avut. Dalma]ienii PSD au “lucrat” cât au putut vreme de 18 ani, acumulând, nu pentru cet\]eni ci ^n buzunarele proprii. Pe unde au trecut au sec\tuit locurile. Noua genera]ie de cet\]eni [i dalma]ieni, receptiv\ la indica]iile mai marilor PSD Dâmbovi]a, ^[i pun pe facebook citate din Niculae Iorga, pentru a fi considerate [i intelectuali, de[i ^n [coal\ se târau cu un 5 am\rât, iar apoi dup\ ce au f\cut o facultate – vai mama ei, le-a intrat ^n cap c\ sunt de[tepti [i atât cât pot conduce destinele unui ora[. Eu numesc aceasta, asaltul mediocrit\]ii, de care trebuie s\ ne ferim cu ^ndârjire. “Guraliv [i de nimic Te-ai potrivi cu mine.” - M. Eminescu Astflel, poate, când Bartic Nicolai i-ar recita mai micului simpatizant, a[a ca ^ntre intelectuali. Micii dalma]ieni au col]i tineri [i atac\ din flancuri laterale pentru a l\sa loc greilor din partid, cei [coli]i pe la {tefan Gheorghiu, cu [tate vechi ^n ale politicii, sau mai noi ca de exemplu candidatul la postul de primar, din partea USL, omul care nu are nimic de ar\tat ca individ ^n comunitate decât: falimente. Pe unde a fost a falimentat. Aceasta e cartea de vizita pe care o propune tuturor.

Prin votul t\u, devii puternic. Alege primarul Marius Carave]eanu [i echipa sa


Independentul de R\cari Orizontal [i vertical la fel

Rebus 1

2

3

4

5

6

7

8

9

31

S\ mai [i râdem

1 2 3 1.SCOATE GERUL DIN OASE 2. ELIMINAT| DIN TESTAMENT 3. PUS|...PE ROATE 4. RAMAS| DULCE ...DIN FABRIC| 5. A LOVI ~N ... LINI{TE 6. BUN| LA RAN| 7. TARE SUB LIMB| 8. R|PUNE! 9. SCRIS|!

4 5 6 7 8 9 1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8

1. SPA}II DE DECIZII ...LOCALE 2. SCOS DIN RUIN| 3. DEGET...DE LEGATUR| 4. TARE-N GUR| 5. STRÂNS ~NTR-O VIA}| (sing) 6. C|UTAT...~N SPECIAL 7. ~N SIT|! 8. TRECI!

(NE)B|NUITELE FE}E ALE COPILOTULUI USL-IST Victor Ponta, copilotul politicii stângisto-liberale, are mai multe fe]e cameleonice. Sigla USL îi permite a[a ceva … Profitând ca prin USL se poate în]elege [i ca Unul o Scalda Lamentabil, Victor Ponta, când are ocazia, se poart\ ca atare. Un exemplu recent. Pre[edintele Traian B\sescu a dezv\luit c\ i-a f\cut propunerea de a accede la func]ia de prim-ministru. Nepricepându-se s\ treac\ la "volanul" unui nou Guvern, pe timp de criz\, copilotul a negat, cu mânie proletar\, c\ i s-a f\cut oferta. Dup\ care, de teama public\rii stenogramelor, a scaldato, admi]ând ca înalt\ func]ie i-a fost pus pe tav\. A continuat lamentabil sus]inând c\, în naivitatea a, a crezut c\ pre[edintele a f\cut o

glum\. S-a ab]inut, totu[i, s\ spun\ de prost-gust, cum a afirmat cu alte ocazii. Cum sigla USL poate s\ însemne [i ca Unul Se Lauda, Victor Ponta ne-a l\murit cum st\ cu visele de m\rire. Se viseaz\, dup\ alegerile parlamentare, din toamn\, un ditamai prim-ministru cu o majoritate confortabil\. Cu UDMR în opozi]ie [i cu PDL ajuns pe tu[a politicii române[ti. Dar, pân\ la alegerile parlamentare mai este un drum lung. Când Victor Ponta poate s\ constate c\ socoata de acasa, a sondajelor, nu se potrive[te cu cea din urne. {i sa î[i dea seama c\ prin sigla PSD se în]elege, de fapt , c\ Planurile Sunt Duse. Pe apa politicii stângistoliberale…

Capitalismul [i comunismul Pe vremea când Uniunea Sovietic\ era o mare putere, cei doi pre[edin]i, american [i sovietic [i-au f\cut vizite reciproce. Rusul, dup\ vizita, ^i d\ cadou americanului Manifestul partidului comunist. Americanul ^i spune s\-i explice ce scrie ^n manifest, pentru c\ n-are timp s\ citeasc\. - Pe scurt ^i spune rusul, scrie c\ comunismul este groparul capitalismului. Dup\ vizita americanului ^n Rusia, acesta ^i ^nmâneaz\ biblia. - Ce scrie ^n biblie? ^l intreaba rusul. - Pe scurt, ^i spune americanul, cine sap\ groapa altuia, cade singur ^n ea. Vom munci numai miercurea B\sescu c\tre mul]imea adunata ^n Pia]a Victoriei: - Am hot\rât c\ de acum vom munci numai miercurea! Toat\ suflarea impresionat\, aplaud\ ^n delir. - ~ntreb\ri? Se ridic\ unu, se scarpin\… undeva. - ~n FIECARE miercuri? Pe[tisorul fermecat Crin Antonescu mergea pe malul unui lac...La câ]iva pa[i pe[ti[orul ce se zbatea pe uscat... Crinule] ^l ia [i-l arunc\ ^n ap\. Pe[ti[orul fermecat: "Acum cele 3 tradi]ionale dorin]e care vor fi numai dou\, ce vrei [i tu acuma e infla]ie... S-o auzim pe prima!" Crinule]:" P\i e o fat\ tare frumoas\ undeva ^n vest, o cheama Angelina Jolie, [tii a[ vrea [i eu o noapte cu ea..." Pe[ti[orul: Nu se poate...e prea departe [i mai trebuie s\ ^not ^mpotriva curentului pe Dunare ^n sus... E prea mult de mers... N-ai [i tu alta dorin]\??? Crinule]: P\i dac\ se poate a[ vrea s\ fiu pre[edinte... Pe[ti[orul: Hmm...[i cum ziceai c\ o cheam\ pe fata aia? Geoana vs Bul\ Se zvone[te c\ ar fi mai multe bancuri cu Bul\ decât cu Geoan\. Geoan\ a cerut ^ns\ renumararea bancurilor.

Cele 7 minuni ale comunismului 1. Toat\ lumea avea de lucru. 2. De[i toat\ lumea avea de lucru, nimeni nu muncea. 3. De[i nimeni nu muncea, planul se facea peste 100%. 4. De[i planul se facea peste 100%, nu puteai cump\ra nimic. 5. De[i nu g\seai nimic de cump\rat, toata lumea avea de toate. 6. De[i toata lumea avea de toate, to]i furau. 7. De[i to]i furau, niciodat\ nu lipsea nimic. {tefan Florea TSD merge ^n Herastr\u {tefan merge ^n Herastr\u s\ vad\ ce mai e pe acolo. Vede o statuie. ~ntreaba: A cui e statuia asta? A lui Toparceanu, raspunde cineva. {tefan: A da...Topârceanu... cel care a scris "Scrisoarea a III-a". Cineva ^i spune: Scrisoarea a III-a a fost scrisa de Eminescu... {tefan: {i atunci de ce i-au f\cut statuie lui Toparceanu? Contradic]iile comunismului: - Cu toate ca în comunism se munce[te ineficient, treaba merge foarte bine. - Cu toate ca treaba merge foarte bine, în magazine nu g\se[ti nimic. - Cu toate c\ în magazine nu g\se[ti nimic, omul are acas\ tot ce vrea. *** Pentru a fi popular, d\-le oamenilor ve[ti bune despre obiceiurile lor proaste. *** ~n orice baz\ de date, cele care par evident corecte vor con]ine erori. *** Este firesc pentru o virgul\ zecimala s\ fie a[ezat\ gre[it. *** O eroare care se poate strecura ^ntr-un calcul se va strecura acolo [i astfel ^ncât s\ aduc\ cel mai mare prejudiciu intregului calcul. *** Dac\ un experiment reu[e[te din prima, ^nseamn\ c\ ceva nu ai f\cut bine.

Merge]i cu to]ii la vot pentru a sus]ine primarul nostru [i echipa de consilieri


32

Independentul de R\cari

l u r a m i r p u r t n e p \ z a e t n o c u \ t Votul nu!

a e ] e v a r a C s u i r a M

mcaraveteanu@yahoo.com

Independentul de Răcari  

Independentul de Răcari

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you