Uniunea energetica confort și siguranță pentru bucureșteni

UNIUNEA ENERGETICĂ CONFORT ȘI SIGURANȚĂ PENTRU BUCUREȘTI

CERCETARE. MODERNIZARE. EFICIENȚĂ.

Bibliografie: • Institutul Național de Statistică - www.insse.ro • Strategia energetică a României 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050 • Ministerul Fondurilor Europene - www.fonduri-ue.ro • www.inforegio.ro • Ghidul Solicitantului – Condițíi specifice – Dezvoltarea infrastructurii de termoficare AP 7 OS 7.1 și OS 7.2 • Ghidul Solicitantului – Condițíi specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte POR/2016/3/3.1/A/1 • Ghidul Solicitantului – Condițíi specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR/2016/3/3.1/B/1/7REGIUNI și POR/2016/3/3.1/B/1/BI • Orizont 2020 - Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene • Ministerul Cercetării și Inovării - http://www.research.gov.ro/ro/categorie/2404/orizont-2020 • Comisia Europeană / O strategie a UE pentru încălzire și răcire / Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor / Bruxelles, 16.2.2016 • Parlamentul European - Biroul de Informare în România • www.cristianbusoi.eu Ilustrație: www.freepik.com Graphic design: Media Zoom Această broșură se distribuie gratuit și a fost realizată cu sprijinul Grupului PPE din Parlamentul European.

INTRO Cred cu tărie într-o Românie în care suntem liberi să alegem orice sursă de energie, la cele mai bune prețuri din regiune! Cred cu tărie într-o Românie care își valorifică resursele naturale pentru atragerea și dezvoltarea industriei!

Această viziune, pe care am propus-o încă din primii ani de mandat în Parlamentul European devine astăzi realitate prin Uniunea Energetică!

Adina Vălean

Fondurile de investițiii care așteaptă să fie accesate reprezintă o oportunitate imensă pe care edilii o au de a transforma în bine viața oamenilor și a produce efecte vizibile în economia țării. Pe lângă beneficiile stricte ale fiecărui proiect în parte, acești bani europeni produc efecte economice și generează locuri de muncă, dar și experiență extraordinară pe care o dobândesc mii de angajați care lucrează în proiecte de anvergură.

Cristian Bușoi

Energia reprezintă motorul economiei moderne, însă chiar și numai menținerea standardelor noastre de viață necesită o cantitate enormă de energie. Cu diferite tipuri de energie folosite de statele membre și multe reglementări, Uniunea Europeană nu este așa de eficientă din punct de vedere al energiei, cum ar vrea să fie. În prezent, UE importă 53% din energia pe care o consumă - în cea mai mare măsură petrol și gaze naturale – pentru care plătește o factură de aprox. 1 miliard de euro pe zi. Ba mai mult, unele țări depind de un singur furnizor, fiind vulnerabile la întreruperi de aprovizionare cauzate de dispute politice sau comerciale.

Pentru a-și putea asigura fluxul de energie pentru viitor, UE a decis să dezvolte Strategia de Energie a Uniunii Europene cu cinci obiective majore: dezvoltarea unei piețe de energie între statele membre, eficientizarea consumului, generarea energiei regenerabile cu ajutorul vântului, soarelui și chiar a valurilor, eliminarea emisiilor de CO2 și, poate cel mai important, investiții în cercetare și inovare.

UE importă 53% din energia pe care o consumă, plătind o factură de aprox. 1 miliard de euro pe zi.

1

PROGRAMUL OPERAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE (POIM) 2014-2020 În 2016 și România a lansat în dezbatere publică proiectul Strategia Energetică a României 2016-2030. Potrivit proiectului, în România anului 2030 producția se va baza pe gaze naturale în proporție de 45%, nuclear - 12%, cărbune, petrol și hidro câte 7%, vânt și biomasă - câte 5% și fotovoltaic - 2%. În prezent, cu ajutorul petrolului și a gazelor se asigură aproximativ 15% din producția națională de energie, cărbunele produce 30% din

România 2030 Producția: • • • • • •

2

gaze - 45%, nuclear - 12%, cărbune, petrol și hidro - câte 7%, vânt și biomasă - câte 5%, fotovoltaic - 2%, energie verde - 20% din mixul energetic.

total, iar energia hidro ocupă 25% din producție, potrivit datelor de la Transelectrica.

Tot în anul 2030, România ar putea avea 4 reactoare nucleare funcționale (față de 2 câte sunt în prezent) și încă o hidrocentrală de mari dimensiuni, iar în mixul energetic de producție, energia verde ar reprezenta 20%, conform datelor prezentate în Strategia Energetică.

România va primi, în exercițiul financiar multianual 2014-2020, fonduri structurale și de coeziune și fonduri destinate agriculturii în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro, în creștere cu 18%, față de perioada 2007-2013.

Fondurile structurale și de coeziune puse la dispoziția României vor fi de 21,82 miliarde euro, cu 10% mai mult față de exercițiul financiar precedent. Pe lângă aceste chestiuni de ordin financiar, prin noile măsuri adoptate la nivel comunitar s-a urmărit o dezvoltare mai coerentă și eficientă la nivelul UE, dar care să țină cont de nevoile locale.

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 este al doilea program ca mărime din UE și reprezintă cel mai avantajos instrument pe care autoritățile îl au la dispoziție pentru a realiza investiții vitale pentru îmbunătățirea calității vieții.

În România, potrivit datelor statistice, eficacitatea sistemelor centralizate de încălzire este extrem de redusă. În 2016, pierderile medii de căldură în reţelele de distribuţie erau aproximativ 30%, comparativ cu 15% în țări precum Cehia sau Polonia.

Prin intermediul POIM, România are la dispoziție un buget de 373 milioane de euro – aproape 190 de milioane de euro din această sumă fiind destinată Capitalei bani destinați reducerii pierderilor de agent termic pe rețea și, implicit, scăderii facturilor la întreținere, prin obținerea unui cost mai redus al Gigacaloriei.

Bugetul POIM 2014 – 2020 este distribuit astfel: • 187,7 milioane euro sunt destinați Capitalei României, cu tot cu rezerva de performanță, care se ridică la 6% din valoare și pe care Primăria Generală a Capitalei o va primi dacă va atinge indicatorii de performanță solicitați de UE • 105,7 milioane de euro pentru Botoșani, Oradea, Iași, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timișoara, Focșani.

• 80 milioane euro pentru Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA S.A. și Societatea Națională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ- S.A.

3

Numai în București, pierderile pe rețea se ridică la 25%, potrivit estimărilor oficiale, din cauza modelului de furnizare a energiei termice care este depășit.

Furnizorul de energie termică (ELCEN) deține centrale vechi, din anii '70 – '80, care funcționează la numai 30% din capacitate. În același timp, infrastructura veche operată de RADET periclitează distribuția adecvată a agentului termic și generează pierderi.

Costurile pentru modernizarea rețelei RADET au fost estimate la aprox. 360 de milioane de euro, din care aproape 190 de milioane fonduri europene asigurate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Restul sumei poate fi asigurată de Primăria Municipiului București, printr-o eșalonare pe 4 ani.

Complementar cu modernizarea celor aproape 4.000 de kilometri de conducte de transport al apei și energiei termice este necesară schimbarea modului de furnizare a energiei termice. Bucureștiul trebuie să țină pasul cu cele mai noi îmbunătățiri tehnologice, cu metodele moderne prin care sunt eficientizate costurile energetice, prin care este eliminată poluarea, sunt îmbunătățite serviciile publice, iar oamenii ajung să se bucure de viața pe care o merită.

Dirijirarea investiţiilor către construirea de centrale mici, apropiate de consumatori, mai ales în zonele imobiliare dezvoltate recent, dar și liberalizarea pieței de energie ar permite dezvoltarea în România a noi tehnologii, pe de o parte și, pe de altă parte, ar permite consumatorilor să aleagă tipul de energie care li se pare mai profitabil.

4

Banii dați în fiecare an de Primăria Capitalei pe subvențiile de căldură ar fi suficienți pentru a dota 5.000 de blocuri anual cu centrale individuale pe fiecare scară. În paralel, subvențiile ar putea fi înlocuite cu ajutoare de încălzire.

Bucureștiul trebuie să țină pasul cu cele mai noi îmbunătățiri tehnologice, cu metodele moderne prin care sunt eficientizate costurile energetice, prin care este eliminată poluarea, sunt îmbunătățite serviciile publice, iar oamenii ajung să se bucure de viața pe care o merită.

Cristian Bușoi

În paralel cu modernizarea rețelei de distribuție este necesară eficientizarea funcționării RADET, prin eliminarea achizițiilor supraevaluate, corelarea furnizării agentului termic cu temperaturile exterioare, stabilirea unui prag minim de confort și monitorizarea funcționării punctelor termice și a echipelor de intervenție pentru avarii.

La fel de necesară este și reorganizarea activității ELCEN, prin utilizarea la maximum a grupurilor energetice care funcționează în cogenerare și menținerea CAF-urilor doar în condiții meteo deosebite, montarea unor cazane, dimensionate la capacitatea de deservire a punctului termic, în zonele strategice (Colentina) și în punctele termice și promovarea investițiilor în ciclu combinat.

5

FINANȚARE Axa Prioritară 7 - Creșterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate

OBIECTIV SPECIFIC 7.2 Creșterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București Principalele rezultate urmărite • reducerea pierderilor în sistemele de transport și distribuție a energiei termice

• Reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, a racordurilor și a elementelor constructive • Finalizarea Sistemului Centralizat de Monitorizare (SCADA)

• creșterea eficienței energetice • reducerea emisiilor de carbon

ACȚIUNI • Optimizarea / reabilitarea / extinderea reţelelor de transport și distribuţie a energiei termice prin redimensionarea acestora, corespunzător debitelor de agent termic vehiculate, în strânsă corelare cu programele de reabilitare termică a clădirilor și efectelor de reducere a consumului de energie termică • Zonarea și reconfigurarea (trasee și lungimi) reţelelor de transport și distribuţie a agentului termic • Implementarea soluţiei de realizare a reţelei cu conducte preizolate (sau similar) dotate cu sistem de detectare, semnalizare și localizare a pierderilor, în scopul reducerii acestora

Potențiali beneficiari Municipiul București

Grup țintă Grupul țintă este reprezentat de populația aflată în aria proiectelor

Valoarea eligibilă și rata de cofinanţare Prin program sau ghidul solicitantului nu se propun valori maxime ale proiectelor.

Dacă proiectele depășesc 50 milioane euro în valoarea costurilor totale, proiectul trebuie să se regăsească pe lista proiectelor majore din POIM (tabelul 27).

Pentru proiectele fazate, acest prag se aplică la costurile eligibile aferente ambelor faze ale proiectului.

Proiectele care nu depășesc acest prag sunt proiecte non-majore.

Cofinanţare: • 85% Fondul de Coeziune

6

Dată lansare apel: 9.06.2016

• 13% buget de stat

Solicitările se vor primi în perioada 15.06.2016 - 31.12.2017

• 2% buget local - contribuţia eligibilă minimă a beneficiarului

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL (POR) 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este unul din programele aferente Acordului de Parteneriat 20142020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale și de investiții, în concret, cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Acesta are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în cadrul Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR), sintetizate prin Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR), fiind corelat cu celelalte programe operaționale pentru acceași perioadă de programare și/sau cu strategiile sectoriale/naționale în domeniile sale de intervenție, precum și cu alte documente strategice la nivel european.

Obiectivul general al POR 2014–2020 îl constituie creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

POR 2014–2020 are o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională.

7

Bucureștiul produce anual un milion de tone de deșeuri care pot fi utilizate pentru a produce energie electrică și termică.

Conform țintelor de conformare asumate în angajamentele cu UE, până în 2020 cantitatea de deșeuri municipal depozitate trebuie redusă cu 50%.

Construirea unei instalații de tratare termică a deșeurilor municipale (incinerator) este un proiect cu o valoare de 250 de milioane de euro, conform studiului de fezabilitate, din care 180 de milioane de euro ar urma să provină din fonduri europene. Construirea acestuia ar trebui să fie gata în următorii cinci ani, iar beneficiile care s-ar răsfrânge asupra locuitorilor Bucureștiului ar fi multiple. Prin cogenerare ar putea fi produsă atât energie electrică și termică la costuri mult mai mici decât acum, iar beneficiile ecologice rezultate ar atenua din poluarea intensivă care afectează orașul în prezent.

Tratarea termică a deșeurilor este o tehnică rapidă, prin care se reduce la zero pericolul infestării pânzei freatice și sunt reduse emisiile de metan prin desființarea depozitelor. În același timp, suprafețele de teren necesare depozitării deșeurilor se micșorează deoarece, cantitatea de material solid rezultată în urma procesului reprezintă doar 15% din greutatea inițială a deșeurilor. Reducerea consumului de combustibili convenționali pentru producerea de energie electrică sau termică reprezintă un alt avantaj important pe care acastă instalație ar aduce-o orașului. În plus, sistemele performante de siguranță și monitorizare continuă ale unei astfel de instalații permit urmărirea calității factorilor de mediu din zona adiacentă și preîntâmpină eventualele accidente.

8

De altfel, această soluție modernă și eficientă este prezentă în majoritatea metropolelor Europei. Autoritățile din Nordul Londrei au decis, de pildă, în urmă cu doi ani să realizeze un incinerator de mari dimensiuni care va genera energie electrică pentru 127.000 de case în același timp în care va furniza enerige termică. De asemenea, îmbunătățirea calității aerului din zonă înseamnă un nou plus pentru aceste proiecte de reducere a deșeurilor. De alfel, incineratorul londonez este gândit să intre în funcțiune odată cu demolarea vechiului incinerator, care este depășit tehnologic. Soluția incinerării este adoptată pe scară largă în Europa, iar în unele țări cu o reputație ecologică impecabilă, cum ar fi Danemarca, fiecare oraș deține propriul incinerator, ceea ce asigură atât eficiență energetică, cât și o calitate a aerului remarcabilă, datorată filtrelor de particule din ce în ce mai performante.

La nivel european, există aproximativ 400 de incineratoare, Danemarca, Germania și Olanda fiind de departe liderii în acest domeniu.

Comisia Europeană pune la dispoziția autorităților de la București atât instrumentele financiare cât și exemple de bune practici prin care să le ofere locuitorilor orașului garanția unor soluții energetice eficiente și o îmbunătățire considerabilă a calității vieții.

FINANȚARE PRIN POR Axa Prioritară 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor

OBIECTIV SPECIFIC 3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România Dată lansare apel: 19.04.2016 Solicitările se vor primi în perioada 25.04.2016 - 31.12.2018

Implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul municipiului București;

ACȚIUNI • Proiect integrat ce va viza nevoile de investiții la nivelul municipiului București luând în considerare respectarea ierarhiei deșeurilor, începând cu colectarea separată până la eliminarea acestora.

Potențiali beneficiari Primăria Municipiului București

Grup țintă Gospodării individuale și persoane juridice, ce exercită o activitate de natură comercială sau industrială în aria de acoperire a proiectului

Valoarea eligibilă și rata de cofinanţare Nu există plafoane valorice privind dimensiunea proiectelor Cofinanţare: • 85% Fondul de Coeziune • 13% buget de stat • 2% buget local - contribuţia eligibilă minimă a beneficiarului

9

EFICIENȚA ENERGIEI

FINANȚARE PRIN POR

Un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte ţări europene.

Reabilitarea termică a blocului poate reduce factura de întreţinere cu până la 40%, pe timpul iernii, iar vara asigură suficient confort cât să nu fie necesară folosirea aparatelor de aer condiționat.

Două treimi dintre clădirile din UE au fost construite pe vremea când cerințele de eficiență energetică erau limitate sau inexistente, în România clădirile cu cel mai scăzut nivel de izolare termică fiind cele construite între anii 1950 – 1990.

Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon

În UE, 45% din energia pentru încălzire și răcire este utilizată în sectorul rezidențial, 37% în industrie și 18% în sectorul serviciilor.

Aproximativ 70% din populația UE trăiește în clădiri rezidențiale aflate în proprietate privată. Deseori, proprietarii nu realizează renovări rentabile deoarece nu cunosc beneficiile și nici posibilitățile tehnice, se confruntă cu problema motivațiilor divergente (de exemplu, în clădirile cu mai multe apartamente) și au dificultăți de finanțare.

10

Europenii alocă 6% din cheltuielile de consum pentru încălzire și răcire; 11% dintre europeni nu își pot permite să își încălzească suficient casele pe timpul iernii.

Clădirile de serviciu, cum sunt băncile, birourile și magazinele reprezintă un sfert din parcul imobiliar. Consumul de energie pe metru pătrat este, în medie, cu 40% mai ridicat decât în clădirile rezidențiale.

Consumul de energie electrică este deosebit de ridicat, din cauza sistemelor complexe de iluminat, de aer condiționat sau de ventilație. De asemenea, acest sector are cel mai mare consum de energie din Europa pentru răcirea spațiilor. Cererea de refrigerare este ridicată în supermarketuri (mai mult de 40% din consumul de energie) și în centrele de date (25-60% din costurile de exploatare).

Fondurile ESI vor aloca aproximativ 19 miliarde EUR pentru eficiența energetică și 6 miliarde EUR pentru energia din surse regenerabile, în special în domeniul construcțiilor și al încălzirii și răcirii urbane, iar Programul de cercetare și inovare Orizont 2020 va aloca 2,5 miliarde EUR pentru eficiența energetică și 1,85 miliarde EUR pentru energia din surse

Prioritate de investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor.

OBIECTIV SPECIFIC Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari.

Operaţiunea A - Clădiri rezidenţiale

ACȚIUNI • Îmbunătățirea izolației termice și hidroizolarea anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor, inclusiv măsuri de consolidare; • Reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire și apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic etc.

• Modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura și/sau centrale termice pe biomasă etc.;

• Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; • Implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice; •

Orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, • lucrări de reparații la fațade etc.); Întocmirea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) ce vizează realizarea de proiecte ce pot fi implementate prin POR 2014 – 2020.

11

Potențiali beneficiari

Contribuţia Asociaţiei/iilor de proprietari

Autorități publice centrale și locale

Valoarea eligibilă și rata de cofinanţare Valoare minimă eligibilă: 100 000 euro Valoare maximă eligibilă: 5 mil. euro

Contribuţia financiară a solicitantului • 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor - Fondul European de Dezvoltare Regională și bugetul de stat; • 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor - UAT și Asociaţia de proprietari.

• 25% din valoarea lucrărilor de intervenţie (valoarea cheltuielilor de construcţie-montaj), din care au fost eliminate cheltuielile aferente lucrărilor de intervenție pentru spaţiile comerciale, inclusiv apartamentele cu altă destinaţie decât locuinţă.

• 100% din valoarea lucrărilor de intervenţie (valoarea cheltuielilor de construcţie-montaj) aferente spaţiilor comerciale, inclusiv apartamentele cu altă destinaţie decât locuinţă. Pentru aceste spaţii, proprietarii lor (sau Asociația de proprietari dacă decide în acest sens) vor(va) suporta în proporţie de 100% cheltuielile privind lucrările de intervenție ce revin spaţiilor respective, conform cotei-părţi din proprietatea comună aferentă aplicată valorii totale a lucrărilor de construcţii și montaj din devizul general al obiectivului de investiție.

Structura cererii de finanţare O cerere de finanțare poate include un număr maxim de 10 blocuri, fiecare dintre acestea constituind o „componentă”.

• Perioada de proiectare: 1950 - 1990

$ $

• Regimul minim de înălţime: P+2

Operaţiunea B - Clădiri publice Data și ora începere depunere de proiecte: 28 februarie 2017, ora 10.00 Data și ora închidere depunere de proiecte: 28 august 2017, ora 10.00

ACȚIUNI • Îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol), a șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;

• Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, cu respectarea normelor și reglementărilor tehnice;

• Introducerea, reabilitarea și modernizarea, după caz, a instalațiilor pentru prepararea, distribuția și utilizarea agentului termic pentru încălzire și a apei calde menajere, a sistemelor de ventilare și climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;

• Orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea/repararea/modernizarea lifturilor, înlocuirea circuitelor electrice, lucrări de demontare/montare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);

• Utilizarea surselor de energie regenerabilă, pentru asigurarea necesarului de energie a clădirii; • Implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea, instalarea, întreținerea și exploatarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condiţiilor de confort interior);

• Realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a emisiilor de CO2) care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Valoarea eligibilă și rata de cofinanţare Valoare minimă eligibilă: 100 000 euro Valoare maximă eligibilă: 25 mil. euro Absorbția fondurilor europene înseamnă locuri de muncă, oportunități economice și o dezvoltare rapidă a României.

Adina Vălean

12

13

Ratele de cofinanţare aplicabile pentru cheltuielile eligibile pentru regiunea București-Ilfov: • maxim 80% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), • maxim 18% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezintă rata de cofinanțare din bugetul de stat (BS) și minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile reprezintă contribuția solicitantului - autorități și instituții publice locale, respectiv • minim 20% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezintă contribuția solicitantului - autorități publice centrale.

În cazul unui parteneriat între una sau mai multe autorități publice centrale și una sau mai multe autorități publice locale, cota de contribuție proprie la valoarea totală eligibilă la nivelul proiectului, va fi stabilită ca urmare a aplicării diferențiate a cotelor de contribuții aferente fiecărei categorii de Solicitanțimembri din cadrul parteneriatului astfel: • 20% în cazul autorităților publice centrale din regiunea de dezvoltare București-Ilfov • 2% în cazul autorităților și instituțiilor publice locale

ENERGIE DURABILĂ ORIZONT 2020 Fiind a doua cea mai mare economie mondială, Europa este extrem de dependentă de restul lumii pentru aprovizionarea cu energie - o energie care are la bază combustibili fosili ce accelerează schimbările climatice. De aceea, UE și-a stabilit obiective climatice și energetice ambițioase. Finanțarea UE prin intermediul Orizont 2020 va avea un rol-cheie în atingerea acestor obiective. Finanțare: 5,931 miliarde EUR.

CUM FUNCȚIONEAZĂ?

Orizont 2020 este deschis participării tuturor. Programul Orizont 2020 dispune doar de un singur set de norme și proceduri simplificate, care trebuie respectate. Aceasta înseamnă că participanții se pot concentra asupra a ceea ce este cu adevărat important: cercetarea, inovarea și rezultatele. Normele sunt concepute să garanteze corectitudinea, protecția participanților și să asigure cheltuirea adecvată a banilor publici.

CINE PARTICIPĂ?

• Pentru proiectele standard de cercetare – un consorțiu format din cel puțin trei entități juridice. Fiecare entitate trebuie să fie stabilită într-un stat membru al UE sau într-o țară asociată.

• Pentru alte programe – Consiliul European pentru Cercetare (ERC) (p. 23), instrumentul pentru IMM-uri (p. 24), cofinanțarea cererilor de propuneri sau a programelor naționale ori din sectorul public (p. 28), coordonare și sprijin (p. 23), formare și mobilitate (p. 24) – condiția minimă de participare este ca o entitate juridică să fie stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată.

14

Programele de activitate anunță domeniile specifice de cercetare și inovare care vor fi finanțate. Acestea pot fi consultate prin intermediului portalului participanților (http://bit.ly/H2020PP) și includ calendarul viitoarelor cereri de propuneri. În momentul lansării, fiecare cerere de propuneri oferă informații precise despre temele de cercetare și inovare pe care solicitanții de finanțare trebuie să le abordeze în propunerile lor.

Acesta oferă îndrumări ușor de urmat și toate instrumentele necesare pentru a solicita finanțare și a gestiona proiectele de-a lungul întregului lor ciclu de viață. Portalul acoperă fiecare tip de acțiune de cercetare și de inovare. Punctele de contact naționale (http://bit.ly/H2020NCP) oferă de asemenea, o mulțime de informații și îndrumări individuale cu privire la programul Orizont 2020. Există cel puțin un punct de contact în fiecare țară a UE, la care se adaugă punctele de contact din alte țări.

15

Cred cu tărie într-o Românie în care suntem liberi să alegem orice sursă de energie, la cele mai bune prețuri din regiune! Cred cu tărie într-o Românie care își valorifică resursele naturale pentru atragerea și dezvoltarea industriei! Cred cu tărie că România este viitorul Hub de talie europeană în care se va tranzacționa gazul din Europa Centrală și de Sud Est! Această viziune, pe care am propus-o încă din primii ani de mandat în Parlamentul European devine, astăzi, realitate!

Europa a decis în ultimul an să creeze o Uniune Energetică Europeană, să integreze toate piețele naționale ale energiei și să construiască interconexiuni ale rețelelor, astfel încât energia să circule liber între Statele Membre.

Prin Mecanismul Conectarea Europei, lege pentru care am fost raportor al Parlamentului European, am construit un fond de 30 de miliarde de euro, destinat infrastructurii europene. Astăzi finanțăm deja proiecte majore în energie, inclusiv 179 de milioane de 16

euro pentru proiectul BRUA din România.

Am acționat hotărât și lupt în continuare în Parlamentul European, pentru ca aceste schimbări să garanteze României o dezvoltare sustenabilă și accelerată, la adăpost de orice presiuni sau pericole.

Dezvoltarea resurselor energetice indigene, accesul la gazul lichefiat din Statele Unite și din piața globală, interconectarea cu noile rute de transport ale gazului sunt soluțiile prin care putem crea România puternică!

Absorbția fondurilor europene înseamnă locuri de muncă, oportunități economice și o dezvoltare rapidă a României. Dacă în primii ani de când a devenit membru al UE, România a parcurs etape dificile în procesul de absorbție a fondurilor structurale, indispensabile reducerii decalajului de dezvoltare economică, astăzi țara noastră a reușit să devină un beneficiar net în relația cu UE. Adina Vălean Deputat PNL în Parlamentul European, Grupul PPE

Trăim într-un București aflat într-o permanentă nevoie de dezvoltare și de modernizare, în care aleșii au responsabilitatea de a îmbunătăți constant viața oamenilor. Ceea ce altădată putea trece drept acceptabil, nu mai poate fi acceptat astăzi, când condițiile și standardele de calitate a vieții s-au modificat substanțial, iar apropierea de marile metropole europene impune o convergență reală. Bucureștiul trebuie să țină pasul cu cele mai noi îmbunătățiri tehnologice, cu metodele moderne prin care sunt eficientizate costurile energetice, prin care este eliminată poluarea, sunt îmbunătățite serviciile publice, iar oamenii ajung să se bucure de viața pe care o merită. Însă toate aceste lucruri presupun cheltuieli masive din partea primăriilor, iar până nu demult acest lucru însemna o creștere a poverii fiscale pe umerii contribuabililor.

Comisia Europeană prin programele pe care le pune la dispoziția țărilor membre s-a asigurat că există în sfârșit un mecanism financiar prin care nevoile de dezvoltare ale

orașelor sunt satisfăcute cu cheltuieli semnificativ scăzute pentru administrațiile locale, fără împovărarea bugetului sau a cetățenilor. Din acest punct de vedere, fondurile de investițiii care așteaptă să fie accesate reprezintă o oportunitate imensă pe care edilii o au de a transforma în bine viața oamenilor și a produce efecte vizibile în economia orașului. Pe lângă beneficiile stricte ale fiecărui proiect în parte, acești bani europeni produc efecte economice și generează locuri de muncă, fără a mai insista acum pe experiența extraordinară pe care o dobândesc mii de angajați care lucrează în proiecte de anvergură.

Oamenii trebuie să știe că există această șansă imensă pe care orașul lor o are de a ieși din subdezvoltare. Nu avem de-a face cu bifarea unor căsuțe contabile din registrul de investiții, ci cu proiecte de investiții concrete care se traduc într-o viață mai bună pentru fiecare individ.

Cristian Bușoi Deputat PNL în Parlamentul European, Grupul PPE

17