Sănătatea publică în Uniunea Europeană

Dimensiunea sănătăţii publice în Uniunea Europeană Acces egal la servicii de calitate în interiorul Uniunii Reglementări și legislaţie europeană Inovare, cercetare, modernizare

Acces egal la servicii de calitate în interiorul Uniunii Cardul european de asigurări de sănătate Orice cetăţean român asigurat beneficiază de servicii medicale de urgenţă atunci când călătoreşte în interiorul Uniunii, SEE sau Elveţia.

Orice cetăţean român asigurat în România, poate solicita cardul european de sănătate care îi asigură accesul, în caz de nevoie, la servicii medicale de urgenţă necesare în timpul vacanţei (sau în caz de şedere temporară) în statele membre UE, SEE sau Elveţia. Cardul european de sănătate conferă aceleaşi drepturi titularului ca şi cele ale asiguraţilor din ţara respectivă. Dacă dispune de acest card, asiguratul NU va plăti pentru serviciile medicale de care beneficiază, cu condiţia ca furnizorul de servicii să fie în relaţie contractuală cu sistemul de asigurări din ţara respectivă.

Cum poţi beneficia de acest card?

Cardul european de asigurări de sănătate se eliberează la cerere cetăţenilor români asiguraţi în România, iar perioada de valabilitate a cardului este de 6 luni de la data emiterii lui. Costul cardului european este suportat din FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate).

Servicii medicale planificate în interiorul Uniunii Orice cetăţean român asigurat poate beneficia de servicii medicale planificate în interiorul Uniunii, SEE sau Elveţia.

Documentul portabil S2, ce înlocuieşte vechiul formular E112, permite cetăţenilor români asiguraţi să beneficieze de servicii medicale planificate în altă ţară din UE, SEE sau Elveţia.

Ce paşi trebuie să urmezi pentru a beneficia de servicii medicale planificate în altă ţară? Înainte de plecare, trebuie să obţineţi documentul portabil S2 de la instituţia care răspunde de asigurarea dumneavoastră medicală şi să-l înaintaţi ulterior instituţiei competente din ţara în care mergeţi la tratament.

Pentru situaţia în care solicitați să fiţi trimişi la servicii medicale într-un stat membru UE/SEE, trebuie să îndepliniţi două condiţii cumulative: • Tratamentul solicitat să se regăsească printre serviciile medicale din pachetul de servicii de bază acordate asiguraţilor din România; • Tratamentul solicitat să nu poată fi acordat în intervalul de timp necesar în mod normal pentru obţinerea tratamentului în România, luând în considerare starea curentă de sănătate a pacientului şi evoluţia probabilă a bolii.

Contravaloarea serviciilor medicale efectuate în baza documentului portabil S2 se poate deconta numai între instituţii, pe baza de facturi, prin formule europene.

Etape pentru întocmirea corectă a dosarului pentru obținerea documentului portabil S2 Acordul medicului curant, finalizat cu un raport medical, emis de un Spital Clinic Universitar din România în favoarea efectuării tratamentului în străinătate.

Documente medicale necesare: • bilet de ieşire din spital; • analize şi rapoarte medicale; • rezultate examene histopatologice; • rezultate investigaţii de imagistică (RMN, CT, PET/CT); • buletine radiologice şi ecografice, etc; • precizarea că tratamentul necesar pacientului se află pe lista serviciilor medicale din pachetul de servicii de bază de care beneficiază persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale din România; • argumentarea motivelor pentru care serviciile medicale solicitate nu pot fi efectuate într-un interval de timp corespunzător într-o unitate sanitară din România; • precizarea că deplasarea pacientului în străinătate nu agravează starea de sănătate a acestuia; Pacientul care solicită tratamentul în străinătate trebuie să trimită medicului de la spitalul unde doreşte să fie tratat un dosar electronic cu toate documentele menţionate mai sus şi să solicite acceptul pentru tratamentul/intervenţia chirurgicală de care are nevoie.

Medicul din străinatate va trimite înapoi pacientului acceptul clinicii respective, întrun document scris.

Documentul trebuie să conţină: • acordul medicul şi al conducerii spitalului pentru tratamentul/intervenţia de care pacientul are nevoie; • să evidenţieze necesitatea efectuării tratamentului/intervenţiei; • să evidenţieze faptul că deplasarea pacientului în străinătate nu îi agravează starea de sănătate şi nu îi pune în pericol viaţa; • să precizeze perioada în care pacientul este programat la tratament/ intervenţie chirurgicală.

ATENŢIE!!!

Prin documentul portabil S2, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din România NU decontează: • stabilirea diagnosticelor; • analize, investigaţii solicitate de medicul care a preluat cazul în străinătate; • transportul pacienţilor şi al însoţitorilor (valabil şi în cazul copiilor); • şederea în spital a însoţitorilor.

Reglementări şi legislaţie europeană Drepturile pacienţilor Concretizarea în practică a drepturilor pacienților atunci când beneficiază de îngrijiri medicale într-o altă țară UE decât cea de origine a intervenit relativ târziu la nivel de Uniune, la începutul anului 2011 prin adoptarea Directivei 2011/24/ UE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 9 martie 2011, privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. Această directivă vizează stabilirea unor reguli clare pentru drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, garantarea siguranței și calității îngrijirilor medicale în cadrul UE și colaborarea între statele membre în materie de asistență medicală.

Politica farmaceutică la nivel european Politica farmaceutică este un mijloc important de promovare a sănătății și a bunăstării populației. Disponibilitatea unor medicamente și terapii performante care pot salva vieți, respectiv accesul pacienților la acestea sunt deseori determinate de deciziile de politică farmaceutică. Medicamentele, dispozitivele medicale sau echipamentele medicale trebuie să respecte anumite standarde de siguranță, de eficiență etc., ceea ce face evidentă necesitatea de a avea o reglementare comună la nivel european sau cel puțin niște principii de bază comune. În majoritatea cazurilor există două aspecte centrale care trebuie avute în vedere atunci când se discută legislația farmaceutică: siguranța și bunăstarea pacienților, respectiv competitivitatea industriei farmaceutice europene.

Acte normative: • Directiva 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman • Pachetul Farmacovigilența: Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene pentru Medicamente modificat prin 6 acte de modificare şi 5 acte conexe.

• Regulamentul (CE) nr. 141/2000 privind produsele medicamentoase orfane • Regulamentul (CE) nr. 1901/2006 privind medicamentele de uz pediatric • Strategie pentru medicamentele cu uz geriatric (Geriatric medicines strategy), publicată de EMA în anul 2011 • Regulamentul (CE) nr. 1394/2007 privind medicamentele pentru terapie avansată modificata print-un act de modificare în 2010 • Directiva 2011/62/UE de modificare a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman în ceea ce privește prevenirea pătrunderii medicamentelor falsificate în lanțul legal de aprovizionare • Directiva 89/105/CEE privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate • Regulamentul UE nr. 536/2014 cu privire la studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și abrogarea directivei din 2001.

Inovare, cercetare, modernizare Organizarea serviciilor de asistență medicală și garantarea furnizării corespunzătoare acestora țin de guvernele naționale. Rolul jucat de UE constă în completarea politicilor naționale pentru a putea asigura cetățenilor accesul la servicii medicale de calitate.

Orizont 2020 Ce reprezintă Orizont 2020?

Orizont 2020 este cel mai mare program aplicat vreodată de către Directoratul General “Cercetare și Inovare” al UE. Dispune de aproximativ 80 miliarde de euro (neluând în calcul investițiile private atrase), pe o perioadă de 7 ani (2014-2020).

Orizont 2020 este instrumentul financiar care vizează implementarea Uniunii Inovării, o inițiativă de referință a Europa 2020, ce are ca scop garantarea competitivității Europei la nivel global prin comercializarea mai rapidă a ideilor bune.

De ce avem nevoie de o Uniune a Inovării ?

Este necesar să transformăm cercetarea în servicii și produse noi și îmbunătățite în condițiile în care dorim să rămânem competitivi pe piața mondială și să ridicăm nivelul calității vieții în Europa.

Programul poate fi grupat în următorii 3 piloni de acţiune: • excellent science: oamenii de știință fac din Europa un magnet pentru știință • industrial leadership: investiție în tehnologii complet echipate și afaceri • better society: cunoaștere și putere pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor »» sănătate »» schimbare demografică și bunăstare »» securitate alimentară »» agricultură sustenabilă »» marină și cercetare maritimă »» bioeconomie »» societăți sigure

Cercetare și inovare pentru sănătate Prin Orizont 2020, programul de cercetare al UE, aceasta își propune să cheltuie aproape 7.5 miliarde de euro pe îmbunătățirea sistemului de asistență medicală european între 2014 și 2020.

Cercetarea și inovarea în sănătate a UE ajută la abordarea provocărilor precum bolile cronice și infecțioase, amenințările pandemice și rezistența la agenții microbieni, efectele secundare ale îmbătrânirii populației, prin descoperirea de noi căi pentru prevenirea bolilor, dezvoltarea unor metode mai bune de diagnosticare și a unor terapii mai eficiente, precum și adoptarea de noi modele de îngrijire și noi tehnologii care promovează sănătatea și bunăstarea. Noile tehnologii ar putea menține persoanele bătrâne active și independente pentru mai mult timp și ar ajuta sănătatea și sistemele de asistență europene să rămână sustenabile. În sfârșit, cercetarea și inovarea în sănătate la nivelul UE constă în colaborarea la nivel transfrontalier, împărtășirea reciprocă a cunoașterii și a resurselor și îmbunătățirea deopotrivă a sistemelor noastre de sănătate și de asistență medicală.

Cine poate beneficia şi în ce mod?

Instrumentul de finanţare Orizont 2020 se adresează unui spectru larg de particpanţi, pornind de la cercetători independenţi, echipe de cercetători, universităţi, până la diferite asociaţii, organizaţii şi IMM-uri.

Modalitatea de aplicare pentru obţinerea de finanţare poate fi individuală sau în colaborare cu alţi parteneri. Majoritatea cererilor de propuneri necesită colaborări între cel puţin 3 parteneri. În acest sens, Comisia Europeană a creat un portal care ajuta la identificarea potențialilor parteneri.

Odată aleasă oportunitatea de finanţare deschisă pentru aplicare precum şi partenerii de proiect, candidatul trebuie să se înregistreze în Portalul Participantului, pentru ca mai apoi să depună în mod electronic propunerea de proiect. Oportunitățile

de finanțare în sănătate prin programul Orizont 2020 pot fi găsite în Portalul Participantului.

Retrospectiva oportunităţilor: personalizarea serviciilor de îngrijiri medicale, coordonarea activităţilor în domeniul sănătăţii, tratamente inovatoare, folosirea corespunzătoare a antibioticelor.

Oportunităţi de finanţare deschise până la 13 octombrie 2015 cuprind diagnosticarea precoce a bolilor neuro-degenerative, patofiziologia bolilor de ficat sau a bolilor inflamatorii: • H2020-JTI-IMI2-2015-05-06:From ApoE biology to validated Alzheimer’s disease targets • H2020-JTI-IMI2-2015-05-05:Evolving models of patient engagement and access for earlier identification of Alzheimer’s disease: Phased expansion study • H2020-JTI-IMI2-2015-05-04:Understanding the role of amyloid imaging biomarkers in the current and future diagnosis and management of patients across the spectrum of cognitive impairment (from pre-dementia to dementia) • H2020-JTI-IMI2-2015-05-03:Inflammation and AD: modulating microglia function – focussing on TREM2 and CD33 • H2020-JTI-IMI2-2015-05-02:Diabetic Kidney Disease Biomarkers (DKD-BM) • H2020-JTI-IMI2-2015-05-01:Patient perspective elicitation on benefits and risks of medicinal products, from development through the entire life cycle, to inform the decision-making process by regulators and Health Technology Assessment bodie

Al treilea program de acțiune al UE în domeniul sănătății Ce reprezintă programul?

Al treilea program multianual de acțiune al UE în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020, a fost adoptat în anul 2014, și este parte integrativă a strategiei Europa 2020. Dispune de 449,4 milioane de euro , pe o perioadă de 7 ani.

Este principalul instrument cu ajutorul căruia Comisia Europeană implementează strategia UE în domeniul sănătății. Programul va fi implementat prin intermediul planurilor anuale de lucru, care stabilesc domeniile prioritare și criteriile pentru finanțarea acțiunilor în cadrul acestuia.

Programul contribuie la identificarea și aplicarea unor soluții inovatoare pentru îmbunătățirea calității, eficienței și a sustenabilității sistemelor de sănătate, punând accentul pe capitalul uman și schimbul de bune practici.

Prin intermediul acestui nou program pentru sănătate, țările UE pot fi ajutate să reacționeze eficient la provocările economice și demografice cu care se confruntă sistemele lor de sănătate și să mențină starea de sănătate bună a cetățenilor pentru cât mai mult timp.

Programul ajută la finanțarea: • aplicării unor soluții inovatoare care să amelioreze serviciile medicale, să asigure o mai mare viabilitate a serviciilor medicale și să încurajeze inovarea în sănătate • punerii în comun a resurselor și a know-how-ului țărilor UE pentru a face față problemelor comune, în timp ce guvernele naționale ar putea să își mențină controlul asupra propriilor sisteme sanitare.

• găsirii unor soluții rentabile la provocările cu care se confruntă

Programul finanțează granturi și contracte de achiziție publică pentru organisme publice și private, autorități naționale, ONG-uri europene și organizații internaționale.

Cine poate beneficia şi în ce mod?

• Direct – toate autoritățile publice naționale și europene implicate în sistemul medical, organismele private, ONG-urile și grupurile de interese care contribuie la creșterea eficienței politicilor și sistemelor de sănătate în fața provocărilor de tip demografic și social • Indirect – toți cetățenii europeni, prin acces la servicii medicale de mai bună calitate și prin măsuri preventive și de promovare a sănătății.

Programul se concentrează pe 4 obiective specifice, cu un puternic potențial de creștere economică printr-o mai bună sănătate: 1. să promoveze sănătatea, să prevină bolile și să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru un stil de viață sănătos, ținând seama de principiul conform căruia chestiunile legate de sănătate trebuie să fie integrate în toate politicile 2. să protejeze cetățenii Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății 3. să contribuie la dezvoltarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile 4. să faciliteze accesul europenilor la asistență medicală mai bună și mai sigură.

Oportunitățile de finanțare în sănătate prin Al treilea program de acțiune al UE în domeniul sănătății pot fi găsite pe Portalul Participantului.

Retrospectiva oportunităţilor: • Oportunităţile de finanţare pentru anul 2014 s-au aplicat domeniilor precum bolile cronice, îmbătrânirea, stabilirea prețului medicamentelor, monitorizarea sanitară și infecții asociate asistenței medicale • Oportunităţile de finanţare pentru anul 2015 s-au aplicat domeniilor: schimbul de bune practici privind măsurile de reducere a disponibilității băuturilor alcoolice, diagnosticarea timpurie și tratamentul hepatitei virale, diagnosticarea timpurie a tuberculozei, sprijin pentru implementarea și extinderea bunelor practici în domeniile îngrijirii medicale integrate oferite personelor vârstnice, metodologia de evaluare comună a calității, siguranței și eficienței terapiilor de transplant.

În acest moment nu este deschisă nici o oportunitate de finanţare.

Investind în cercetare și în inovare, investim în viitorul și în sănătatea noastră Cristian Bușoi

Constrângerile bugetare cu care se confruntă România, datorate recentei crize financiare și a ineficienței guvernării ultimilor ani, au evidențiat și mai mult nevoia de a îmbunătăți raportul cost-eficiență a sistemelor de sănătate. La baza reformei în sănătate trebuie să stea echilibrul corespunzător între furnizarea accesului universal la servicii de sănătate de înaltă calitate pentru cetățeni și bugetul limitat de care se dispune. Sustenabilitatea sistemului de sănătate românesc este esențială pentru furnizarea serviciilor de asistență medicală superioare pentru toți cetățenii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Migrația medicilor este cea mai grea problemă căreia sistemul de sănătate și pacienții din România trebuie să îi facă față. Stoparea migrației medicilor implică convergența măsurilor în care creșterea veniturilor medicilor este elementul cheie, dar, în același timp, transparentizarea accesului și promovării în sistem, asigurarea accesului la specializare și perfecționare și retribuirea medicilor în relație cu nivelul de instruire și performanță.

Prin asocierea cercetării cu inovarea (Orizont 2020) și prin al treilea Program multianual de acțiune al UE în domeniul sănătății avem acces la resurse pentru a face față unor dintre provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc.

Cele două Programe ridică barierele din calea inovației și contribuie totodată la identificarea și aplicarea unor soluții novatoare pentru îmbunătățirea calității, eficienței și a sustenabilității sistemelor de sănătate, punând accentul pe capitalul uman și schimbul de bune practici.

Investind în cercetare și în inovare, investim în viitorul și în sănătatea noastră, iar la o scară mai largă, realizăm o investiție într-o forță de muncă înalt calificată, o economie puternică și o creștere sustenabilă și durabilă.

România poate juca un rol decisiv în asigurarea competitivității Europei Alina Vălean

Drepturile pacienților dobândite odată cu aderarea României trebuie dublate în acest moment. Aceasta nu se poate realiza decât printr-o reformă reală a sistemului sanitar pe o structură în care centrele de cost să cedeze în favoarea pacientului locul central pe care îl ocupă acum în programele guvernamentale.

Numai un sistem pe deplin racordat la programele europene de dezvoltare, cercetare și inovare poate câștiga încrederea cetățenilor în actul medical și a cadrelor medicale în actul guvernamental.

Fără o reclădire a încrederii în sistemul capabil să asigure servicii de sănătate la standarde europene și tratamente moderne, nu vom putea opri exodul medicilor, respectiv al pacienților în străinătate.

Programul Orizont 2020 oferă mijloacele de finanțare alocate descoperirii de noi tratamente și creării de tehnologii pentru sănătatea oamenilor.

De aceea, consider că nu ne mai putem permite să pierdem și aceste oportunități din cauza lipsei unor programe locale și naționale.

Numai un sistem pe deplin racordat la programele europene de dezvoltare, cercetare și inovare poate câștiga încrederea cetățenilor în actul medical și a cadrelor medicale în actul guvernamental.

Fără o reclădire a încrederii în sistemul capabil să asigure servicii de sănătate la standarde europene și tratamente moderne, nu vom putea opri exodul medicilor, respectiv al pacienților în străinătate.