Raport de activitate MEP Cristian Bușoi (2014 - 2016)

RAPORT DE ACTIVITATE

EUROPARLAMENTARĂ iulie 2014 - decembrie 2016 Cristian Bușoi

Cuvânt înainte Prin această broșură doresc să prezint raportul meu de activitate privind prima jumătate a mandatului meu de membru al Parlamentului European (PE) al celei de-a opta legislaturi, începând cu prima sesiune plenară de la Strasbourg din iulie 2014 și terminând cu ultima sesiune din decembrie 2016. Activitatea mea în cadrul PE a început din a doua jumătate a celei de-a șasea legislaturi, după aderarea României la Uniunea Europeană și continuă (cu o întrerupere de un an între 2013-2014, perioadă în care am fost președintele CNAS) până astăzi. În actualul mandat sunt membru deplin al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie - ITRE (din ianuarie 2017, iar până la acea dată fusesem membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară - ENVI), al Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UEUcraina și al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest. Pe lângă acestea, sunt membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor -

Declarații scrise IMCO, al Delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia și al Delegației pentru relațiile cu India.

Activitățile mele în Parlamentul European pentru perioada mai sus menționată se pot rezuma în luări de cuvânt în plen, rapoarte în calitate de raportor, rapoarte în calitate de raportor alternativ, avize în calitate de raportor pentru aviz, depunerea de amendamente la rapoartele aflate în dezbatere, declarații scrise, întrebări parlamentare, explicații în scris ale votului, participarea la și organizarea de evenimente și conferințe.

Pe această cale, doresc să mulțumesc grupului politic al Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European pentru sprijinul acordat în realizarea acestei broșuri care are ca scop diseminarea informațiilor cu privire la activitatea mea de eurodeputat și de membru al PPE, dorind astfel să fac cunoscute electoratului din România valorile PPE. Cristian Bușoi Membru al Parlamentului European

O declaraţie scrisă este un text de maximum 200 de cuvinte care se referă exclusiv la un subiect care se înscrie în competenţele Uniunii Europene. Totuşi, declaraţiile scrise nu angajează Parlamentul, cu alte cuvinte ele nu pot fi considerate acte ale Parlamentului reprezentând poziţia acestuia, ci doar acte care reprezintă poziţia autorilor şi a semnatarilor.

Cel puţin 10 deputaţi din minimum trei grupuri politice pot depune, ca autori, o declaraţie scrisă, prezentând un text care trebuie semnat de colegii lor. În cazul în care, la sfârşitul perioadei de trei luni de la înscrierea sa în registru, o declaraţie este semnată de majoritatea membrilor care compun Parlamentul, aceasta se publică în procesul-verbal şi se transmite instituţiilor UE menţionate în text, împreună cu numele semnatarilor. Declaraţiile care, la sfârşitul perioadei de trei luni, nu au fost semnate de cel puţin jumătate din membrii care compun Parlamentul, devin caduce.

Pe parcursul primei jumătăți a mandatului meu de eurodeputat, am depus alături de alți colegi din Parlamentul European 14 declarații scrise. Acestea sunt, în ordinea depunerii, temele la care fac referire

declarațiile scrise: promovarea externării persoanelor cu handicap în UE, drepturile pacienților bolnavi de cancer, campaniile de vaccinare, obezitatea ca problemă de sănătate, boala Alzheimer, combaterea șomajului în rândul tinerilor în UE, promovarea consumului de fructe și legume, internaționalizarea IMM-urilor din UE, dosarele medicale electronice, durerile cronice care nu sunt de origine canceroasă la persoanele în etate de peste 65 de ani, sindromul Asperger, insuficiența cardiacă, accesul la locuri de muncă al persoanelor care suferă de afecțiuni neurologice sau de dureri cronice și bolile respiratorii cronice. Însă, în sesiunea plenară din decembrie 2016, articolul 136 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, care reglementa declarațiile scrise și criteriile de admisibilitate a fost eliminat, iar declarațiile scrise depuse în respectiva sesiune vor fi ultimele împlinind această procedură.

Întrebări parlamentare Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European (Titlul V Relațiile cu celelalte instituții și organe, Capitolul 3), întrebările parlamentare pot fi de două tipuri: 1. întrebări cu solicitare de răspuns oral urmat de dezbateri (art. 128); 2. întrebări cu solicitare de răspuns scris (art. 130).

Voi enumera atât subiectul întrebărilor cu solicitare de răspuns oral, cât și pe cel al întrebărilor cu solicitare de răspuns scris:

1. Acțiuni împotriva comercializării de foie gras (19 decembrie 2016) Producția de foie gras continuă să facă obiectul unor atacuri recurente care îngrădesc libertatea de a comercializa și de a achiziționa acest produs pe teritoriul Uniunii Europene. Dorim să află care este opinia Comisiei Europene cu privire la aceste acțiuni și ce anume intenționează Comisia să reglementeze acest tip de acțiuni.

Suntem în așteptarea răspunsului.

2. Solicitare de limitare a taxelor abuzive facturate pentru apelurile telefonice și SMS-urile transfrontaliere în interiorul UE în viitoarea revizuire a cadrului de reglementare privind telecomunicațiile (21 iulie 2016) – răspuns oral Ceea ce dorim să aflăm este dacă intenționează Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru a reglementa apelurile telefonice și SMS-urile în interiorul UE și să stabilească limite clare în acest sens în viitoarea sa propunere de revizuire a cadrului de reglementare privind telecomunicațiile.

3. Declarația de la Riga privind tuberculoza și tuberculoza multirezistentă (23 martie 2016) Ce măsuri concrete a luat Comisia pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a recomandărilor Declarației de la Riga, în special în ceea ce privește diagnosticarea timpurie, îmbunătățirea accesului la tratament și disponibilitatea resurselor pentru sprijinirea investițiilor în combaterea tuberculozei și a tuberculozei multirezistente? În plus, este aceasta dispusă să dezvolte un instrument de monitorizare pentru a măsura în mod sistematic progresele înregistrate în punerea în aplicare a Declarației de la Riga, pentru a asigura, de asemenea, succesul strategiei de eradicare a tuberculozei?

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

4. Drepturile de muncă ale pacienților care suferă de cancer metastatic (16 martie 2016) Se ocupă Comisia de monitorizarea drepturilor și a participării la viața profesională a persoanelor diagnosticate cu boli în fază terminală la nivelul UE? Există date comparabile cu privire la situația din statele membre în ceea ce privește în mod special cancerul metastatic sau, la o scară mai largă, diagnosticele de boli în fază terminală?

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

5. Suspiciuni întemeiate privind posibile abuzuri din partea Serviciului norvegian de protecție a copilului - Barnevernet (21 ianuarie 2016) – răspuns oral Este în măsură Comisia să solicite clarificări autorităților norvegiene cu privire la procedurile serviciului Barnevernet? Ia în calcul Comisia posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare a înțelegerilor bilaterale cu țările terțe și asupra protejării

drepturilor familiilor în care cel puțin unul dintre membri este cetățean european? Ce modalități are Comisia să intervină atunci când constată că aceste proceduri pot crea traumatisme psihoemoționale minorilor sau părinților?

6. Rezistența la antimicrobiene (11 decembrie 2015) Poate Comisia să furnizeze detalii precise cu privire la amploarea și la etapele preconizate ale procesului de evaluare pe care îl realizează, precum și la calendarul stabilit?

Poate Comisia să precizeze dacă intenționează să dea curs solicitării Parlamentului privind instituirea unui cadru legislativ al UE menit să încurajeze dezvoltarea unor noi antibiotice? Cum intenționează Comisia să asigure o continuare a planului de acțiune al UE după 2016?

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

Întrebări parlamentare 8. VP/HR — relațiile UE cu Arabia Saudită (1 decembrie 2015)

10. 2018 — Anul european pentru sănătate (9 iunie 2015)

13. Accesul la terapiile imuno-oncologice (9 decembrie 2014) – răspuns oral

15. Noile tehnologii de diagnosticare (31 octombrie 2014)

Preconizează Vicepreședinta/Înaltă Reprezentantă să lanseze o inițiativă vizând impunerea unui embargou al armelor europene în Arabia Saudită? Dacă nu, din ce motive? Având în vedere faptul că Arabia Saudită constituie o importantă sursă de finanțare pentru grupurile teroriste sunnite din întreaga lume, cum evaluează VP/ÎR implementarea Rezoluțiilor 2161 și 2199 ale Consiliului de Securitate al ONU de către Arabia Saudită, pentru a se asigura că cetățenii săi sau alte persoane aflate pe teritoriul său nu alocă fonduri în beneficiul ISIS, Al-Quaeda și grupurilor afiliate?

Pentru a promova binele cetățenilor UE, pentru a conștientiza cetățenii în legătură cu prevenirea și pentru a-i încuraja să adopte un stil de viață sănătos, este dispusă Comisia să analizeze posibilitatea desemnării anului 2018 ca An european pentru sănătate?

Care sunt măsurile pe care le are în vedere Consiliul pentru a sprijini evaluarea la timp și crearea unui cadru european de evaluare a noilor tehnologii de diagnosticare de către statele membre?

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

Recunoscând faptul că deciziile de rambursare sunt responsabilitatea statelor membre individuale, ce rol consideră Comisia că joacă în înlesnirea accesului adecvat și rapid la terapiile cele mai inovatoare la nivelul întregii Europe? Există inițiative în acest sens și, în caz contrar, în ce plan specific de măsuri al Comisiei s-ar încadra aceste inițiative?

11. Acizii grași trans produși industrial (ITFA) din alimente (3 iunie 2015)

14. Screening în UE pentru bolile cardiovasculare cronice (5 noiembrie 2014)

16. Armonizarea legislației privind produsele chimice (31 octombrie 2014)

Poate Comisia preciza dacă — și, în acest caz, când — va prezenta o propunere legislativă care să vizeze reglementarea prezenței acizilor grași trans industriali în alimentele comercializate în Uniunea Europeană?

Ce măsuri intenționează să ia Comisia pentru a îmbunătăți screeningul în UE în cazul bolilor insuficient diagnosticate, cum ar fi hipercolesterolemia familială? Ce mecanisme poate introduce Comisia pentru a promova un schimb european de cele mai bune practici cu scopul de a detecta bolile cronice în rândul populațiilor cu un grad mare de risc?

Cum intenționează Comisia să armonizeze toate aspectele legislației privind gestionarea și evaluarea produselor chimice, care sunt coordonate de comisari diferiți și care se află sub responsabilitatea a diverși comisari, pentru a le alinia cu principiile unei mai bune reglementări?

Răspuns a fost dat de dna Mogherini, vicepreședinte, în numele Comisiei.

9. Înființarea unei structuri de cooperare pentru boli cronice (9 iunie 2015) Cât de mult a progresat Comisia în crearea acestei structuri de cooperare pentru bolile cronice? Este prevăzut un calendar și, dacă da, când va fi comunicat public? Are în vedere Comisia organizarea unei întâlniri cu toate părțile interesate relevante, pentru a le consulta pentru această inițiativă? Dacă da, când este programată această întâlnire?

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

12. Implementarea legii germane privind salariul minim (MiLog) (4 februarie 2015) - răspuns oral Date fiind dovezile clare de abuz legislativ, cum intenționează Comisia să soluționeze chestiunea cât mai curând posibil?

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

Răspuns a fost dat de dl Vella în numele Comisiei.

Întrebări parlamentare 17. Accesul la medicamente, mai ales la medicamentele contra virusului hepatitei C (VHC) (16 octombrie 2014) Poate Comisia să precizeze de ce mecanisme dispune - în condițiile respectării principiului subsidiarității în domeniul sănătății publice - pentru a dinamiza schimbul de informații și bune practici între statele membre în privința accesului la medicamente? Cu referire specială la VHC și dincolo de problemele de acces la medicamente, doar câteva state membre au implementat planuri de acțiune și strategii cuprinzătoare pentru combaterea hepatitei C, acestea nefiind în general țări cu resurse limitate. Ce va face Comisia pentru a susține statele membre în conceperea și implementarea unor planuri naționale cuprinzătoare pentru tratarea problemelor legate de VHC? Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

18. Forme rare de cancer (16 octombrie 2014) În ce măsura problema formelor rare de cancer va fi o prioritate în cadrul politicilor generale privind cancerul și ce intenționează Comisia să facă în sprijinul pacienților care suferă de astfel de cancere?

Răspuns a fost dat de dl Andriukaitis în numele Comisiei.

Raportul privind comerțul cu produse derivate din focă În 2015 am avut onoarea să lucrez în calitate de raportor în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) la textul raportului referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1007/2009 privind comerțul cu produse derivate din focă [COM (2015) 0045 – C8-0037/2015 – 2015/0028 (COD)]. Pe 10 iunie 2015 am depus textul final aprobat astfel cum a fost modificat (propunerea Comisiei și amendamente), urmând ca acest raport să fie votat și să treacă în sesiunea plenară de la Strasbourg din data de 8 septemrie 2015.

Care a fost contextul care a determinat nevoia acestui raport? În 2009 Parlamentul European, împreună cu Consiliul, a adoptat Regulamentul (CE) nr.

1007/2009 privind comerțul cu produse derivate din focă, prin care se interzice comerțul cu produse derivate din focă în Uniunea Europeană. Interdicția se aplică atât produselor derivate din focă produse în UE, cât și celor importate. UE a optat pentru o interdicție „totală”, cu două excepții principale pentru: produsele provenite din vânătoarea desfășurată de comunitățile inuite sau de alte comunități indigene (așa numita exceptare IC) și produsele provenite din vânătoarea desfășurată exclusiv în vederea gestionării durabile a resurselor marine, la scară mică și în scopuri nonprofit (așa-numita exceptare MRM). Din perspectiva Comisiei, obiectivul acestui regulament a fost de a se asigura că produsele provenite din vânătoarea de foci

desfășurată în scopuri comerciale nu se vor mai regăsi pe piața UE. Canada și Norvegia contestă, însă, regulamentul privind focile și actul său de punere în aplicare în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Hotărârea finală pronunțată de un grup special al OMC și de Organul de apel al OMC a fost adoptată de Organul de soluționare a litigiilor al OMC („OSL”) la 18 iunie 2014.

Acestea au confirmat interdicția generală asupra produselor derivate din focă, considerându-o justificată ca urmare a preocupărilor morale legate de tratamentul aplicat animalelor, dar au respins cele două exceptări. La 5 septembrie 2014, Canada și Uniunea Europeană au informat OSL că au convenit ca perioada de timp rezonabilă de care beneficiază Uniunea Europeană pentru a aplica recomandările și hotărârile OSL să fie de 16 luni de la data adoptării raportului grupului special. Prin urmare, perioada de timp rezonabilă se încheie la 18 octombrie 2015. În ciuda perioadei de timp scurte, Comisia Europeană a adoptat propunerea de modificare a regulamentului actual privind comerțul cu produse derivate din focă abia la 6 februarie 2015.

Raportul privind comerțul cu produse derivate din focă Care a fost propunerea Comisiei?

Comisia a dorit să pună în aplicare recomandările și hotărârile OMC referitoare la regulamentul de bază din 2009 privind comerțul cu produse derivate din focă și a creat temeiul juridic pentru armonizarea Regulamentului (UE) nr. 737/2010 cu prevederile hotărârilor respective.

Regulamentul din 2010 a fost gândit ca regulament de punere în aplicare pentru regulamentul din 2009.

Optând pentru anumite modificări ale formulării inițiale a exceptării IC, Comisia prevede la articolul 3 alineatul (1) că produsele derivate din focă pot fi introduse pe piață dacă provin din activități de vânătoare care îndeplinesc cinci condiții: (1) vânătoarea să fie desfășurată de comunitățile inuite sau de alte comunități indigene (partea introductivă); (2) vânătoarea să fi fost desfășurată în mod tradițional de comunitate [la litera (a)]; (3) vânătoarea să contribuie la subzistența comunității [la litera (b)]; (4) vânătoarea să nu fie realizată în principal în scopuri comerciale [la litera (b)] și (c) vânătoarea să se desfășoare într-o manieră care reduce durerea, suferința psihică, spaima și alte forme de suferință a animalelor vânate [la litera (c)].

De asemenea, aceasta a eliminat complet exceptarea MRM din regulament, întrucât hotărârea OMC nu a acceptat rațiunea de a fi a exceptării. Potrivit hotărârii, asemenea tipuri de vânătoare nu pot fi deosebite de vânătoarea comercială și a o interzice doar pe aceasta din urmă ar constitui o discriminare.

În temeiul articolului 3 alineatul (5), Comisia poate adopta acte delegate pentru a limita cantitatea de produse derivate din focă introduse pe piață provenite din anumite tipuri de vânătoare. Un asemenea plafon impus produselor derivate din focă poate fi impus doar în cazul existenței unor indicii din care reiese că vânătoarea respectivă „[...] se desfășoară în principal în scopuri comerciale”. Asemenea indicii se pot referi la numărul de foci vânate, la cantitatea de produse derivate din focă introduse pe piață sau la alte împrejurări stabilite de Comisie.

subzistență pentru comunitate, conservând și continuând modul de viață tradițional al comunității și trocul ca moștenire culturală.

Am subliniat faptul că doar în cazul în care există dovezi concludente care să indice că numărul de foci vânate sau cantitatea de produse derivate din focă introduse pe piață sunt de natură să dovedească că o vânătoare se desfășoară în principal în scopuri comerciale Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în scopul de a limita cantitatea de produse obținute din această vânătoare care pot fi introduse pe piață.

Poziția mea în calitate de raportor

Pe lângă aceasta, am introdus un articol nou care se referă la necesitatea de a informa cetățenii în mod corespunzător în legătură cu faptul că produsele derivate din focă introduse pe piața UE provenite din activități de vânătoare desfășurate de comunitățile inuite și de alte comunități

Am calificat benefică propunerea Comisiei de aliniere a legislației actuale la hotărârea și recomandarea OMC, dar totdată am considerat că propunerea venită din partea Comisiei a avut o mică întârziere. Mi-am exprimat regretul că noul proces decizional aferent noului regulament nu se va baza pe o fundație adecvată și pe informații corespunzătoare, deoarece nu s-a realizat o evaluare a impactului regulamentului de bază, nici vreun raport privind punerea în aplicare acestuia, astfel cum se prevedea la articolul 7 din actul legislativ aflat în vigoare.

Modificarea principală a propunerii pe care am adus-o a fost în sensul reafirmării faptului că vânătoarea de foci reprezintă o parte integrantă a culturii și identității comunităților inuite și ale altor comunități indigene și are o contribuție esențială la subzistența acestora, fiind o sursă de hrană și venituri care asigură traiul și mijloacele de

indigene au o proveniență legală. În acest sens se pot derula campaniile de sensibilizare a opiniei publice. În sfârșit, am propus un amendament la articolul 7 care a stabilit noi termene pe care Comisia, dar și statele membre, trebuie să le respecte fără întârziere, considerând că în raportul său final Comisia trebuie să evalueze în principal efectele asupra intereselor fundamentale și sociale ale comunităților inuite și ale altor comunități indigene, inclusiv asupra dreptului lor la hrană și la venituri care să asigure traiul și mijloacele de subzistență ale comunității.

Rapoarte în calitate de raportor alternativ

Avize în calitate de raportor pentru aviz

01. Raport referitor la asigurarea de îngrijiri medicale mai sigure în Europa: îmbunătățirea siguranței pacienților și combaterea rezistenței la antimicrobiene

02. Raport referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși

01. Aviz conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica

Pentru acest raport am fost desemnat raportor alternativ pentru grupul PPE de către Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

Acesta este un raport important cu privire la două pericole asupra sistemelor sanitare din Uniunea Europeană. Siguranța pacienților și lupta împotriva rezistenței la medicamente, în special a rezistenței la antimicrobiene, nu sunt necunoscute celor care se ocupă de gestionarea sistemelor sanitare și, cu atât mai puțin, celor care au urmărit în ultimii ani activitatea Comisiei ENVI a Parlamentului European. Rezistența antimicrobiană este o amenințare în creștere pentru că interferează cu prevenirea eficientă și cu tratamentul unei largi game de infecții. Siguranța pacienților este o altă temă extrem de importantă și este foarte îngrijorător că între 8 și 12 la sută dintre pacienții europeni cad victime ale efectelor adverse asociate asistenței medicale atunci când se află în spitale. Prin rolul meu de raportor alternativ, am pledat pentru asigurarea formării continue a întregului personal medical, pentru asigurarea că personalul medical informează pacienții cu privire la utilizarea, în afara indicațiilor, a medicamentelor. De asemenea, am subliniat că trebuie să definim, toate statele membre, standarde minime de siguranță a pacienților în Uniunea Europeană și că trebuie să folosim toate oportunitățile pe care le avem la dispoziție pentru a descoperi noi antibiotice, mai eficiente.

Noul regulament privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși reprezintă un exemplu de legislație, de armonizare a Uniunii, asigurând atât libera circulație a aparatelor consumatoare de gaz, cât și introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a aparatelor consumatoare de combustibili gazoși care să îndeplinească standarde mai ridicate privind siguranța consumatorului, diminuând astfel și riscurile de siguranță legate de gaz și asigurând, în același timp, utilizarea mai rațională a energiei. De la simple aragazuri portabile până la mari centrale pentru clădirile foarte mari, în Uniunea Europeană stocul actual de aparate consumatoare de gaz este de 470 de milioane, în creștere, vânzându-se peste 30 de milioane de unități în fiecare an. În calitate de raportor din partea Grupului PPE pentru raportul doamnei Stihler, am contribuit prin introducerea și amendarea textului inițial din punct de vedere al siguranței consumatorului, adăugând modificări legate de măsurile de precauție care ar fi trebuit și care trebuie să fie avute în vedere pentru a evita și preveni intoxicarea persoanelor cu gaz, inclusiv cu monoxid de carbon, și scurgerea oricăror substanțe ce ar putea provoca probleme de sănătate și securitate, intoxicarea cu monoxid de carbon fiind o principală cauză de decese asociată utilizării aparatelor consumatoare de gaz.

Noua legislație va aduce în mod clar beneficii cetățenilor europeni.

Vânzarea și producția de dispozitive robotizate au cunoscut o creștere importantă între 2010 și 2014, de aproape 30 % doar în anul 2014, în special în sectorul sănătății și cel al îngrijirii. Confruntându-se cu îmbătrânirea populației ca rezultat al unei speranțe de viață mai mari, societățile și sistemele de sănătate vor trebui să se adapteze la procesul de îmbătrânire și la cerințele specifice îngrijirii sănătății persoanelor în vârstă, astfel încât să poată furniza îngrijiri corespunzătoare și să rămână sustenabile din punct de vedere financiar. În plus, sistemele cyber-fizice (CPS), care reprezintă sisteme tehnice de computere, roboți și elemente de inteligență artificială conectate în rețea, vor asigura fundamentul și baza serviciilor inteligente emergente sau viitoare și vor aduce progrese în sectorul îngrijirilor medicale personalizate, al răspunsului la urgențe și al

telemedicinei, având un vast potențial economic și societal.

Prin acest raport am dorit să subliniez utilitatea prezenței roboților, care pot veni în sprijinul muncii medicilor sau asistenților prin îmbunătățirea experienței oamenilor în diagnosticare și tratare, însă fără să dezumanizeze practica medicală și practicile de îngrijire a pacienților. Complexitatea roboticii aduce și nenumărate implicații sociale, medicale și bioetice, de aceea este esențial ca Uniunea să creeze un cadru normativ bazat pe principii etice, cadru care să respecte drepturile fundamentale ale individului. Acest lucru se poate realiza prin prevederea de măsuri tehnice necesare pentru garantarea respectării acestor drepturi încă din faza de proiecție și prin menținerea relației pacient-doctor în procesul de îngrijire, în special în ceea ce privește comunicarea diagnosticului și a tratamentului medical.

Avize în calitate de raportor pentru aviz 02. Aviz referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr.

1920/2006 în ceea ce privește schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactiv Utilizarea de substanțe psihoactive pune în pericol și provoacă moartea a milioane de persoane în fiecare an. OMS declară că noile substanțe psihoactive afectează procesele psihice, precum cele cognitive sau afective.

Acest termen și echivalentul său, substanță psihotropă, reprezintă termenii cei mai neutri și mai descriptivi pentru întreaga clasă de substanțe legale și ilegale, care prezintă interes pentru politica în materie de droguri. „Psihoactive” nu implică în mod necesar o dependență și, în limbajul curent, deseori termenul nici nu este menționat, ca atunci când este vorba de „utilizarea de droguri” sau de „abuzul de substanțe” .

Propunerea Comisiei vine într-un moment în care, în ultimii ani, s-a înregistrat o creștere rapidă a numărului de substanțe psihoactive (NSP) disponibile și lansate pe piețele europene ale drogurilor. Prezența unora dintre aceste noi substanțe a fost detectată prin intermediul Sistemului de raportare european care include indicatori multipli, alături de un sistem de alertă timpurie cu privire la noile substanțe psihoactive necontrolate. Sistemul de raportare european acoperă în mod oficial toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE), Norvegia și Turcia.

Noua propunere, ca și cele anterioare, are ca obiective consolidarea sistemului de alertă timpurie al UE și a evaluării riscurilor, precum și raționalizarea procedurilor pentru asigurarea unei acțiuni mai eficace și mai rapide. Deși s-au făcut multe pentru a îmbunătăți calitatea și comparabilitatea datelor și pentru a depăși dificultățile de monitorizare a utilizării de droguri și de generare a unor comparații între țări, fenomenul utilizării de NSP este în continuă creștere, ceea ce reprezintă o provocare importantă. Pentru a o combate este nevoie de elaborarea unor planuri de acțiune sau strategii de intervenție eficace pe termen lung.

Prin acest raport, am dorit să atrag atenția asupra necesității evaluării riscurilor de siguranță pentru sănătatea publică legate de noile substanțe psihoactive, luând în considerare informațiile privind toxicitatea NSP și dovezile relevante cu privire la interacțiunea cu alte substanțe și condițiile de sănătate preexistente.

Evenimente și conferințe De-a lungul primilor doi ani și jumătate ai mandatului meu, am avut ocazia de a organiza evenimente și dezbateri în Parlamentul European, în principal pe teme de sănătate publică, precum și ocazia de a lua parte la o serie de conferințe și dezbateri. Din motive de spațiu, mă voi limita la principalele evenimente din 2016.

26 ianuarie 2016 – Se ing the right criteria to identify Endocrine Disruptors

Alliance), Menno Aarnout (director, Association Internationale de la Mutualité), Jūratė Švarcaitė (secretar general, Pharmaceutical Group of the European Union), Elizabeth Kuiper (director afaceri europene, European Federation of Pharmaceutical Industries and Association)

Eveniment organizat de către mine în Parlamentul European, ce a avut ca subiect central îmbunătățirea legislației pentru utilizarea perturbatorilor endocrini. Au participat renumiți cercetători și specialiști din Europa precum Nathalie Chaze (șeful de cabinet al comisarului Vytenis Andriukaitis), Laura Fabrizi (Policy Officer, DG SANTE), Bjorn Hansen (șef al unității Chimicale, DG ENVI), prof. Helmut Greim (Universitatea Tehnică din Munchen), prof. Thomas Pla ek (președinte al comitetului științific al UE pe protecția consumatorului (SCCS), Gwynne Lyons (director ChemTrust) și dr. Andy Adams (Global Public & Governmental Affairs, Bayer Crop Science). A fost o discuție pe baza cercetărilor privind impactul dozelor de perturbatori endocrini asupra sănătății și s-a evidențiat o listă întreagă de afecțiuni asociate cu expunerea la aceste chimicale.

și Elke Grooten (director afaceri publice, Sandoz Europe și președinte al grupului consultativ pe afaceri publice al European Generic and Biosimilar Medicines Association – EGA).

15 martie 2016 – EPSA Annual Reception

16 martie 2016 – MEP Awards

În primăvara anului trecut, am găzduit recepția anuală a Asociației Europene a Studenților la Farmacie (EPSA). De asemenea, am moderat dezbaterea pe tema sustenabilității sistemelor de sănătate publică din Europa în funcție de reducerea prețurilor la medicamente. Au participat Yannis Natsis (Policy Coordinator, Access to Medicines, European Public Health

În cadrul Galei Premiilor MEP, organizată de revista The Parliament Magazine, la Bruxelles, am avut onoarea să mi se acorde premiul pentru cel mai activ europarlamentar la categoria sănătate.

Premiile Europarlamentarul Anului (MEP of the year) se acordă, anual, pentru 19 categorii, europarlamentarilor a căror activitate contribuie semnificativ la îmbunatățirea domeniului lor de expertiză.

Evenimente și conferințe 17 februarie 2016 – HCV Summit Am avut ocazia să iau cuvântul la summitul HCV organizat de Hepatitis B and C Public Policy Association unde s-a reluat Manifestul eliminării hepatitei C (prezentat la primul summit al EU HCV Policy și susținut de principalele grupuri europene de pacienți și clinicieni. În calitatea mea de membru al Parlamentului European și de copreședinte al grupului parlamentar de prieteni ai ficatului, am susținut că “lupta împotriva hepatitei C în Europa este cu atât mai importantă în contextual internațional actual al de valurilor de refugiați către țările noaste.” De asemenea, am afirmat că “strategiile eliminării hepatitei C trebuie să ia în vedere legăturile dintre aceasta și grupurile marginalizate, precum noii migranți, persoane care folosesc droguri injectabile și alții.”

23 februarie 2016 – EURORDIS Awards EURORDIS este o alianță neguvernamentală a organizațiilor de pacienți și persoane active în domeniul bolilor rare, având ca scop îmbunătățirea calității vieții tuturor oamenilor care suferă de boli rare în Europa. În cadrul premiilor EURORDIS am avut marea onoare de a mi se înmâna premiul EURORDIS Policy Maker în prezența Alteței Sale Regale Principesa Astrid a Belgiei.

2 aprilie 2016 - Misiune în Beirut Am avut onoarea să fac parte din delegația Partidului Popular European într-o misiune în Capitala Libanului, Beirut. În timpul celor 2 zile petrecute acolo am avut întâlniri cu președintele Parlamentului libanez, Ministrul de Externe și al Migrației,

Ministrul Culturii, Patriarhul maronit, șeful misiunii UNFIL și ambasadori ai statelor

UE, dar am vizitat și o tabără de refugiați.

Am fost foarte bucuros să îl întâlnesc și pe ambasadorul României, extrem de activ și apreciat în mediul politic și economic din Liban.

Numai în 2015, în UE au ajuns 1 milion de refugiați, iar acest flux trebuie oprit.

Uniunea Europeană are obligația să sprijine în mod eficient și clar eforturile Libanului de a gestiona problemele umanitare ale migranților. Soluția durabilă este implicarea UE în asigurarea păcii în Siria și în regiune.

5 aprilie 2016 – EAPM 4th Annual Presidency Conference Eveniment organizat alături de Alianța Europeană pentru Medicină Personalizată (EAPM). Cu această ocazie s-a dezbătut o temă extrem de importantă pentru toți cetățenii Uniunii Europene: situația accesului pacienților în sectorul medicinei personalizate. S-a discutat despre progresele revoluționare în sectorul de îngrijire a sănătății și cum pot fi implementate la nivelul statelor membre concluziile Consiliului de la Luxembourg, subliniând faptul că guvernele naționale nu trebuie să

investească numai în tehnologie, ci și în specialiști. Printre cei ce au luat cuvântul alături de mine au fost Vicky Ford (eurodeputat britanic, președintă a comisiei IMCO), Gordon McVie (secretarul EAPM) și Peter Kaptein (Inspire4Life).

de reglementare european sprijină dezvoltarea de aplicații mHealth utile și sigure pentru pacienții suferind de cancer.

19 aprilie 2016 – Simulation exercise on pharmaceutical pricing and access

În data de 26 mai am organizat un seminar de discuții pe tema sănătății și a protecției sociale a copiilor în România. La acest eveniment am invitat mai multe organizații și fundații din țară care au activează în acest domeniu: Fundația Baylor Marea Neagră,

Am participat la acest eveniment organizat de EFPIA al cărui obiectiv a fost acela de a-i ajuta pe participanți să înțeleagă în mod practic diferitele elemente pe care companiile farmaceutice le au în vedere atunci când stabilesc prețurile la medicamente, respectiv atunci când trebuie să decidă dacă să acorde sau nu un discount unei țări pentru a asigura accesul pacienților la medicamente.

25 mai 2016 – Unleashing mHealth's potential for cancer patients Am găzduit în Parlamentul European acest eveniment pregătit de Coaliția Europeană a Pacienților Suferind de Cancer (ECPC) în colaborare cu PatientView. Alături de mine au participat la dezbatere eurodeputații Eva Kaili și Michal Boni și am încercat să determinăm dacă pacienții bolnavi de cancer beneficiază la maxim de avantajele programului mHealth, în ce stagiu al bolii este cel mai util acesta și dacă actualul cadru

26 mai 2016 – Seminar de discuții Our children are our future

Fundația Regina Maria, Fundația Prețuiește Viața, Asociația Română a Hemofiliei, Asociația Salvați Copiii, Dăruiește Viață, Dăruiește Aripi, Fundația P.A.V.E.L. și Fundația Mereu Aproape. Printre lectorii care au avut prezentări se numără Julius Op De Beke (responsabil pe sărăcia infantile, Unitatea C3, DG Employment, Afaceri sociale și incluziunea, Comisia Europeană), Mihaela Militaru (director, European Cancer Patient Coalition (ECPC), Andreea Antonovici (Coordonator de politici publice, European Multiple Sclerosis Platform) și Laura Savini (Ofițer pe comunicare și politici publice, European Haemophilia Consortium). Scopul acestui eveniment a fost de a prezenta organizațiilor invitate din România bunele practici ale organizațiilor de la Bruxelles și de a crea o legătură între acestea.

Evenimente și conferințe 26 mai 2016 – M-Health Am găzduit în Parlamentul European, în colaborare cu European Cancer Patient Coalition și Patient View, un eveniment referitor la mHealth. În prezent, există disponibile în mediul online peste 100.000 de aplicații de sănătate, care pot fi folosite pe telefonul mobil sau tabletă: de la colectarea de date clinice de la pacienți, până, la monitorizarea semnelor vitale ale acestora,

organizarea tratamentului sau acordarea directă de îngrijiri medicale, cu ajutorul telemedicinei.

Mhealth este parte componentă a e-health, iar informatizarea sistemului de sănătate este esențială pentru a oferi mai multă transparență, mai multă corectitudine și, mai ales, mai multă eficiență serviciilor de sănătate din România.

30 mai 2016 -Aniversarea a 40 de ani a Partidului Popular European Am participat alături de colegii din delegația PNL: Vasile Blaga, Adina Vălean și Daniel Buda, la aniversarea a 40 de ani a Partidului Popular European. A fost o reuniune la care au participat șefi de stat și de guvern și la care cancelarul Angela Merkel, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, președintele Conisliului

acești pacienți. De aceea, este important ca factorii de decizie din sănătate, reprezentanții pacienților și politicienii preocupați de ceea ce se întâmplă în sectorul medical să facă presiuni pe lângă producătorii de medicamente pentru scăderea prețului terapiei. Toți pacienții cu hemofilie din Europa, și nu numai, au dreptul la tratamente de ultimă generație, iar acest drept trebuie garantat.

Europei, Donald Tusk și președintele EPP, Joseph Daul, au trecut în revista atât realizarile PPE, cât mai ales provocările cu care se confruntă acum Uniunea Europenă.

A fost o reuniune care a reafirmat nu doar forța și unitatea PPE, dar si rolul primordial al partidului de a ține Uniunea Europeană unită și a face față atacurilor radicalilor și euroscepticilor.

14 iunie 2016- Masă rotundă Hepatită C și Hemofilie Consorțiul European al Hemofiliei mi-a făcut deosebita onoare de a mă invita să găzduiesc, în Parlamentul European, o masă rotundă ce a avut ca temă eradicarea Virusului Hepatitic C în comunitatea pacienților bolnavi de hemofilie. La întâlnire au participat profesori, medici, oameni politici, reprezentanți ai pacienților, dar și ai industriei medicale. În prezent, o bună parte dintre pacienții cu vârsta de peste 18 ani, care suferă de hemofilie, sunt infectați și cu VHC. Datorită progreselor care s-au făcut, și se fac în continuare, în sectorul medical avem tratamentul necesar care ar putea eradica VHC în comunitățile pacienților hemofilici. Nu toate statele membre UE au, însă, posibilitatea unor investiții pe termen lung și nici o strategie, care să ducă la reducerea costurilor tratamentului pentru

27 iunie 2016 - Eveniment lansare: „Ghid pentru accesarea directă a fondurilor europene” În iunie, anul trecut, a avut loc lansarea „Ghidului pentru accesarea directă a fondurilor europene” pe care l-am elaborat alături de colegul meu din Parlamentul European, Mihai Țurcanu. Acest proiect vine în sprijinul românilor cu informații actualizate, structurate pe domenii și programe multianuale, oferindu-le posibilitatea de a găsi ușor linia de finanțare pe care doresc să o acceseze.

Dincolo de axele de finanțare și de programele pe care România le-a negociat cu UE, care vor fi accesate prin Ministerul Fondurilor Europene sau alte instituții din România, există oportunități de a accesa fonduri europene direct la Bruxelles, pentru proiecte în diverse domenii: Mediu,

Educație, Sănătate, Protecția Consumatorului, IMM-uri, Media, Cercetare.

Ghidul este disponibil și online, pe pagina: www.cristianbusoi.eu.

12 iulie 2016 - Access to innovative medicines in the EU În data de 12 iulie 2017 am organizat la Bruxelles un eveniment cu tema: „Access to innovative medicines in the EU”. Ca membru în Comisia de Sănătate din Parlamentul European, salut și susțin dezbaterile care promovează accesul pacienților la medicamente inovative. Voi depune toate eforturile pentru a aduce îmbunătățiri în acest domeniu. Sectorul farmaceutic este vital pentru sănătatea cetățenilor europeni, care trebuie să aibă acces la medicamente inovatoare, sigure și la un preț accesibil.

7 septembrie 2016 How the European Parliament will tackle the Endocrine Disruptors European Commission proposal După ce Comisia Europeană a prezentat la 15 iunie anul trecut criteriile de identificare a perturbatorilor endocrini în domeniul produselor de protecție a plantelor și a produselor biocide, a venit rândul Parlamentului European să se organizeze și să coopereze îndeaproape și în mod constructiv pentru a defini cât mai bine criteriile de departajare a produselor sigure, de cele care pot afecta organismul uman. În acest sens, la data de 7 septembrie 2017 am organizat în Parlamentul European alături de EPPA un eveniment pe tema perturbatorilor endocrini.

Evenimente și conferințe 27 septembrie 2016 – Lung Cancer Europe Găsirea celor mai bune soluții de tratament împotriva cancerului este o preocupare constantă a Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, din care fac parte, dar și a altor instituții și organizații europene. Centrul Internațional pentru Studii Parlamentare a organizat la Bruxelles, evenimentul “Lung Cancer Europe”, care a reunit la dezbateri reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății, ai asociațiilor de pacienți, ai Comisiei Europene. Am fost onorat să reprezint Parlamentul European la acest eveniment, alături de colega mea, Therese Comodini Cachia, din Malta. Am dezbătut soluții pentru reducerea costului tratamentelor, în paralel cu finanțarea cercetării pentru descoperirea unor terapii mai eficiente decât cele cunoscute astăzi, am subliniat necesitatea campaniilor de educare și informare pentru prevenirea bolii și a schimbului de date între specialiștii statelor UE. Cu toții am căzut de acord că este nevoie de o standardizare a testelor moleculare și de reglementarea noilor tehnologii.

11 octombrie 2016 – Studii Clinice și protecția datelor Împreună cu reprezentanții Alianței Europene pentru Medicină Personalizată am dezbătut, la Bruxelles, un subiect care a aprins nenumărate discuții și în România: studiile clinice și protecția datelor pacienților. Fără îndoială, studiile clinice joacă un rol extrem de important în descoperirea celor mai noi terapii și dezvoltării medicinei personalizate, însă avem nevoie, în același timp, de un cadru

nu numai decidenții din sănătate, ci și asociațiile de pacienți care știu cel mai bine care sunt nevoile bolnavilor.

La fel avem nevoie de o implicare clară a Comisiei Europene și a statelor membre pentru implementarea unui sistem de alertă timpurie și de control al substanțelor

legal, extrem de bine reglementat, care să creeze un echilibru între inovație și securizarea datelor cu caracter personal. În prezent, legile care reglementează acest sector par mai degrabă reactive, decât proactive. Tocmai de accea, ca membru în Comisia de Sănătate din Parlamentul European, salut și susțin dezbaterile care promovează medicina personalizată, la pachet cu protecția datelor pacienților și le mulțumesc reprezentanților EAPM pentru că sunt preocupați de acest sector.

13 octombrie 2016 - Accesul egal la medicamente Accesul egal la medicamente pentru toți cetățenii din Uniunea Europeană a fost dezbătut în Comisia de Sănătate din Parlamentul European, comisie din care fac și eu parte. Chiar dacă pare ca soluțiile pentru rezolvarea acestei chestiuni sunt simple, în realitate există nenumărate bariere bugetare și administrative mai ales în țările din centrul și estul UE. Situația e cu atât mai complicată, cu cât Directiva privind prețurile și includerea pe liste a medicamentelor noi este încă blocată în Consiliu. Avem nevoie de un cadru legislativ predictibil și clar pentru susținerea inovației, la elaborarea căruia sa contribuie

psihotrope. Subiectul a fost abordat tot în cadrul Comisiei de Sănătate. În calitate de raportor de aviz pentru modificarea unuia dintre regulamentele privind substanțele psihotrope, consider că punerea pe piața și comercializarea acestor substanțe trebuie extrem de bine reglementată și uneori chiar împiedicată, deoarece afectează un număr mare de cetățeni europeni, în special din rândul tinerilor.

19 octombrie 2016 – Endocrine Disruptors Exchange of views and debate Am găzduit în Parlamentul European o dezbatere ce a avut ca subiect central îmbunătățirea legislației pentru utilizarea perturbatorilor endocrini. Discuția a venit într-un moment extrem de potrivit, subiectul fiind unul de mare interes atât pentru agenda publică europeană, cât și pentru cea națională.

23 octombrie 2016 -The Hearth Failure Network Împreună cu mai mulți colegi eurodeputați, am solicitat sprijinul Parlamentului European pentru îmbunătățirea legislației în domeniu și mulțumesc The Hearth Failure Network pentru că ne-a semnalat această problemă. Riscul și povara pe care o reprezintă insuficiența cardiacă pot fi reduse în mod semnificativ prin îngrijiri multidisciplinare, prin schimbări în modul de viață, precum și prin implicarea pacienților și gestionarea personală a situației de către aceștia. Aceste măsuri nu numai că vor îmbunătății calitatea vieții bolnavilor, dar vor duce și la reducerea costurilor cu asistența medicală pe care le suportă acum guvernele din statele membre ale Uniunii Europene.

23 octombrie 2016 – Îmbunătățirea legislației pentru utilizarea perturbatorilor endocrini Renumiți medici și cercetători din Europa mi-au fost alături la un eveniment pe care lam organizat în Parlamentul European, ce a avut ca subiect central îmbunătățirea legislației pentru utilizarea perturbatorilor

Evenimente și conferințe endocrini. Pesticidele folosite în agricultură, coloranții artificiali, aromele artificiale din alimentele procesate, conservanții chimici din diverse produse cosmetice, toți perturbatori endocrini, fac parte din viața noastră de zi cu zi și ridică nenumărate îngrijorări, pentru că pot afecta echilibrul hormonal. UE are una dintre cele mai severe sisteme pentru evaluarea produselor de protecție a plantelor și a produselor biocide.

Substanțele trec printr-un proces riguros de evaluare științifică și sunt aprobate numai pentru o perioadă limitată, de până la 15 ani.

Cu toate acestea, perturbatorii endocrini reprezintă încă o provocare.

23 noiembrie 2016 - Kangaroo Group Strasbourg Lunch Debate Improving market access of Medicines Cu ocazia prânzului organizat de Kangaroo Group, s-a dezbătut la Strasbourg o temă extrem de importantă pentru toți cetățenii Uniunii Europene: îmbunătățirea accesului pe piață al medicamentelor. În cadrul acestuia, am susținut că trebuie să se ia măsuri la nivelul UE pentru a garanta dreptul pacienților la acces universal, eficient, sigur și în timp util la terapii esențiale și inovatoare, precum și pentru a garanta sustenabilitatea sistemelor publice de sănătate din UE. 30 noiembrie 2016 - The Status of Animal and Non-Animal Models in Biomedical Research Am organizat această dezbatere privind modelele de testare pe animale în cercetarea biomedicală la care au participat specialiști din domeniu și colega mea din Parlamentul European, Vicky Ford, președinta Comisiei

pentru piața internă și protecția consumatorilor. Legislația europeană actuală sprijină cercetarea pe animale doar atunci când nu există metode alternative, prezintă avantaje potențiale, respectă standardele și este justificată din punct de vedere științific, legal și etic. În acest sens, Directiva 2010/63/UE atinge standarde sporite de bunăstare a animalelor și este împuternicită cu aplicarea în Uniunea Europeană a principiilor înlocuirii, reducerii și perfecționării, așa-numiții 3Rs pentru a rămâne un lider mondial în cercetarea și inovarea medicală.