Page 1


28 Februarie - ZIUA PROTECȚIEI CIVILE

MESAJUL Domnului Gabriel OPREA Viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministru interimar al Afacerilor Interne, - Ziua Protecţiei Civile

Dragi colegi,

Z

iua Protecţiei Civile ne găseşte la acest început de an într-un proces de redefinire a unui întreg concept care înseamnă sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă. Un prim pas a fost făcut prin înfiinţarea în Ministerul Afacerilor Interne a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Ulterior, prin Hotărâri ale Guvernului României s-au înfiinţat două Comitete pentru situaţii de urgenţă, bine definite şi cu competenţe delimitate în funcţie de natura situaţiilor de urgenţă. În fapt, pornind de la riscurile şi vulnerabilităţile cu care instituţiile statului se confruntă, uneori cu o periodicitate îngrijorătoare, dacă ne referim la cele naturale, am particularizat ceea ce ar trebui să reprezinte Protecţia Civilă în sistemul instituţiilor statului, mai mult decât o componentă a unui Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă. Manifestările climatice extreme, dezastrele naturale şi chiar evoluţiile geopolitice reclamă cu necesitate existenţa unor structuri capabile să gestioneze situaţii extreme ce pot pune în primejdie populaţia şi mediul. De-a lungul timpului, această componentă pentru situaţii de urgenţă s-a aflat permanent în prima linie, alături de pompierii salvatorii, atunci când natura ne-a pus la grea încercare sau când riscurile tehnologice ori biologice au făcut ca semenii noştri să fie expuşi pericolului. În profesia dumneavoastră, orice ezitare se poate traduce în pierderi de vieţi omeneşti sau pagube însemnate.Gestionarea riscurilor, confruntarea cu pericolele sunt atribute ale meseriei dumneavoastră, meserie care de cele mai multe ori, se desfăşoară într-un anonimat asumat. Zi de zi, fără să vă lăudaţi cu reuşitele, fără a face paradă de vieţile salvate şi bunurile protejate, vă onoraţi statutul cu modestie şi profesionalism. Prin activitatea dumneavoastră zilnică, demonstraţi că România a înţeles pe deplin importanţa pe care sistemul de protecţie civilă îl are în protejarea vieţii şi a bunurilor propriilor cetăţeni. Aţi ales o vocaţie, aceea de a fi salvatorii semenilor dumneavoastră aflaţi în pericol. Faceţi cinste, în continuare, uniformei militare pe care o purtaţi şi veţi găsi în mine şi în conducerea Ministerului Afacerilor Interne o echipă pregătită oricând să vă susţină în activitate, să vă ajute în rezolvarea dificultăţilor şi să vă sprijine în depăşirea cu succes a provocărilor profesionale pe care le întâmpinaţi. De Ziua Protecţiei Civile, vă adresez un gând de mulţumire pentru toate misiunile îndeplinite cu bine şi vă felicit pentru profesionalismul şi dedicarea de care daţi dovadă.La mulţi ani! Gabriel OPREA Viceprim-ministru pentru securitate naţională Ministru interimar al Afacerilor Interne

Foto: ziuaveche.ro


28 Februarie - ZIUA PROTECȚIEI CIVILE

MESAJUL SECRETARULUI DE STAT, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, cu prilejul Zilei Protecţiei Civile

A

niversăm la finalul lunii februarie 81 de ani de când societatea românească a înţeles pe deplin nevoia înfiinţării unui corp militar de elită, capabil să intervină pentru salvarea vieţilor omeneşti şi a bunurilor ameninţate de dezastre. De-a lungul acestor opt decenii de existenţă, prin numeroasele intervenţii întreprinse în sprijinul populaţiei, corpul profesional al Protecţiei Civile şi-a demonstrat rolul esenţial pe care îl are în gestionarea situaţiilor critice. Parte integrantă a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Protecţia Civilă este astăzi o componentă importantă a sistemului naţional de răspuns în situaţii de urgenţă. Suntem la zece ani de la momentul în care România a realizat un amplu proces de reformă instituţională, reunind sub comandă unică specialiştii protecţiei civile şi pompierii militari. Privind înapoi, la momentele dificile prin care am trecut în acest ultim deceniu, putem spune că decizia luată atunci a fost una de succes. Aţi reuşit să răspundeţi cu promptitudine provocărilor prin care structura dumneavoastră a trecut în ultimii ani, continuând procesul de modernizare şi flexibilizare instituţională. Vă bucuraţi acum şi de încrederea, respectul partenerilor internaţionali şi puteţi fi mândri de faptul că progresele dumneavoastră au fost recunoscute de aceştia în numeroase ocazii. Astăzi, îi regăsim pe membrii Protecţiei Civile intervenind alături de pompierii militari în cele mai dificile situaţii. Fie că vorbim despre inundaţiile sau ninsorile din ultimii ani, despre alunecările de teren sau incendiile de proporţii, fie că ne referim la asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate, subofiţerii şi ofiţerii Protecţiei Civile au fost mereu la datorie, acolo unde viaţa oamenilor şi bunurile acestora erau puse în pericol. În calitate de secretar de stat şi coordonator al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, mă simt onorat să mă adresez celor care continuă şi astăzi, cu profesionalism şi dedicare, tradiţia unei arme atât de prestigioase. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă va funcţiona ca un sistem unitar în domeniul prevenirii şi al gestionării situaţiilor de urgenţă, integrând în mod eficient atribuţii ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului General pentru Aviaţie, serviciilor de Ambulanţă şi Unităţilor/ Compartimentelor de Primiri Urgenţă, dar şi ale serviciilor publice de Salvamont. În acest nou cadru legislativ trebuie să ne unim forţele, să găsim cele mai bune soluţii şi proceduri de intervenţie integrată pentru a garanta cetăţenilor servicii de calitate. Cunosc foarte bine sistemul naţional de intervenţie în situaţii de urgenţă, precum şi oamenii ce acţionează în cadrul acestuia. De aceea sunt convins că împreună, beneficiind de sprijinul şi expertiza pe care le-aţi dobândit în anii de pregătire şi muncă, vom putea perfecţiona acest sistem instituţional ce face deseori diferenţa între viaţă şi moarte. Putem împreună să eliminăm orice ezitare ce ar putea afecta caracterul coordonat, rapiditatea şi eficienţa intervenţiilor noastre, pentru a avea astfel garanţia datoriei pe deplin împlinite. În acest Departament al Situaţiilor de Urgenţă, rolul Protecţiei Civile este deosebit de important pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor ce ne revin. De asemenea, cred că activitatea fiecăruia dintre dumneavoastră trebuie să îmbine în mod armonios două dimensiuni - să preveniţi nenorocirile ce pot fi împiedicate şi să limitaţi consecinţele dezastrelor ce nu pot fi prevenite. Cel mai important lucru însă rămâne încrederea şi aprecierea de care vă bucuraţi din partea celor pe care îi slujiţi. Acestea nu v-au fost însă oferite în mod gratuit. Ele sunt rodul profesionalismului cu care aţi intervenit pentru salvarea celor aflaţi în situaţii critice, a dedicării şi altruismului personalului Protecţiei Civile ce a mers de multe ori până la sacrificiu. O încredere ce reprezintă de fapt recunoaşterea publică a capacităţii dumneavoastră de a vă îndeplini vocaţia de salvatori, aceea de a pune viaţa şi sănătatea celuilalt înaintea propriei siguranţe. În final, permiteţi-mi ca, de ziua armei dumneavoastră, să vă felicit pentru devotamentul şi profesionalismul de care daţi dovadă zi de zi, să vă urez sănătate, putere de muncă şi fericire alături de cei dragi! La mulţi ani! SECRETAR DE STAT Dr. RAED ARAFAT

Foto: finantistii.ro


28 Februarie - ZIUA PROTECȚIEI CIVILE

ORDIN DE ZI al Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

A

niversăm la 28 februarie Ziua Protecţiei Civile din România, dată la care Regele Carol al II-lea semna Înaltul Decret Regal din 28 februarie 1930, publicat la 23 martie 1933 în Monitorul Oficial al României ca Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene . Sărbătoarea este un prilej de retrospectivă a activităţilor desfăşurate de-a lungul timpului, în misiunile de salvare a cetăţenilor ameninţaţi de conflagraţii militare, calamităţi naturale şi alte catastrofe. Dacă la înfiinţare structura s-a subordonat Ministerului de Interne, pe timpul celui de-al IIlea război mondial aceasta a funcţionat în Comandamentul Apărării Pasive din Ministerul Aerului şi Marinei, iar în perioada postbelică a fost transferată la Ministerul Forţelor Armate. În 1952 se înfiinţa Apărarea Locală Antiaeriană şi Comandamentul Apărării Locale Antiaeriene, cu primele state-majore regionale şi servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice. Mereu gata de intervenţie, alături de celelalte structuri ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, specialiştii protecţiei civile au participat cu profesionalism şi devotament la misiunile de salvare a oamenilor şi diminuare a pagubelor materiale. România a realizat în 2004 un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din Ministerul Afacerilor Interne. Mecanismul contemporan de gestionare a situaţiilor de urgenţă, adaptat standardelor UE şi NATO, a adus tot mai variate responsabilităţi protecţiei civile Aceasta a solicitat implicare şi viteză de reacţie, sub semnul solidarităţii umane şi o reală responsabilitate civică . Inundaţiile din ultimii ani, fenomenele meteo deosebite ale iernilor aspre sau alte accidente şi calamităţi au dat măsura implicării şi experienţei cadrelor protecţiei civile. Continuând tradiţia înaintaşilor, specialiştii în domeniu se preocupă de creşterea nivelului profesional şi a capacităţilor operaţionale, pentru a răspunde cu succes misiunilor conferite prin lege. La această aniversare, vă rog să primiţi sincere urări de împliniri şi satisfacţii în activitatea profesională, sănătate şi bucurii în viaţa personală! La Mulţi Ani! (Î) INSPECTOR GENERAL, Colonel dr. Nicolae CORNEA

Foto: romanialibera.ro


28 Februarie - ZIUA PROTECȚIEI CIVILE

MESAJUL PREFECTULUI JUDEŢULUI NEAMŢ - 28 februarie 2014 28 FEBRUARIE – ZIUA PROTECŢIEI CIVILE

C

onceptul de protecţie civilă şi materializarea acestuia în legislaţie, instituţii, structuri, misiuni, proceduri, mijloace tehnice şi aparatură, care să asigure realizarea rolului acesteia de protecţie a vieţii, valorilor culturale şi bunurilor, este relativ nou, apărând acum aproape 100 de ani, ca urmare a îngrijorării tot mai mari provocate de perfecţionarea armamentelor şi de multiplicarea efectelor acestora asupra oamenilor, în special asupra civililor. Funcţionarea protecţiei civile a fost, la începuturi, strict legată de apărarea militară a unui stat, s-a dezvoltat în funcţie de evoluţia armamentelor şi a efectelor întrebuinţării acestora şi, pe măsură ce preocuparea pentru menţinerea păcii a dat roade, şi-a orientat eforturile pentru protejarea vieţii în situaţiile periculoase determinate de manifestarea factorilor naturali sau a celor rezultate din activitatea omului. În România, primele forme organizate pentru protecţia populaţiei în caz de conflict armat, precursoare ale înfiinţării protecţiei civile, se regăsesc începând cu Primul Război Mondial. Deşi lipsite de o bază teoretică şi legislativă, acestea au contribuit la reducerea numărului de victime şi la asigurarea continuităţii activităţii economico-sociale. Pe data de 28 februarie 1933, a fost aprobat, prin Înaltul Decret Regal nr. 468, Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene, ce a constituit baza legală pentru înfiinţarea protecţiei civile în România. Trecând prin reorganizări şi redefiniri conceptuale, în timpul şi după cel de-al Doilea Război Mondial, impuse de perfecţionarea aviaţiei şi dezvoltarea armelor de distrugere în masă, precum şi de manifestarea dezastrelor, naturale şi antropice, instituţia protecţiei civile a parcurs un proces complex de conversie, de la o preponderenţă a misiunilor sale pentru situaţia de război, la o extindere a acestora pentru situaţiile de dezastre. Schimbările profunde produse în ţara noastră după 1989 au impus revitalizarea concepţiei de organizare şi conducere a Protecţiei Civile din România. Astăzi, la 81 de ani de la înfiinţare, când Protecţia Civilă este integrată în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, remarc foarte buna cooperare interinstituţională în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, dăruirea personalului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al Judeţului Neamţ, precum şi al membrilor serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, care împreună acţionează pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea pagubelor generate de dezastre, produse, din păcate, cu o frecvenţă tot mai mare. Cu ocazia ZILEI PROTECŢIEI CIVILE din România, îmi face plăcere să transmit tuturor celor care acţionează sub generoasele însemne ale acestei instituţii – membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, personalului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi celui al Serviciilor de urgenţă voluntare şi private – multă sănătate, fericire şi un trai mai bun, alături de cei dragi. Fie ca deviza „Cu viaţa mea, apăr viaţa”, sub care vă desfăşuraţi activitatea, să constituie şi în viitor motto-ul catalizator al tuturor misiunilor încredinţate. LA MULŢI ANI ! George LAZĂR, PREFECTUL JUDEŢULUI NEAMŢ, PREŞEDINTE AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ


28 Februarie - ZIUA PROTECȚIEI CIVILE

MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN NEAMŢ CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 81 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA PROTECŢIEI CIVILE DIN ROMÂNIA - 28 februarie 2014 -

Z

iua de 28 februarie ne prilejuieşte rememorarea momentului istoric când, prin „Înaltul Decret Regal nr. 468” din 28 februarie 1933, a fost aprobat „Regulamentul Apărării Pasive contra Atacurilor Aeriene”, document ce a consfinţit înfiinţarea Protecţiei Civile din România. Mediul internaţional de securitate are în centru securitatea individului uman, ca punct de referinţă în întreaga evoluţie a societăţii. De aceea, atunci când viaţa acestuia a fost ameninţată de riscurile naturale, de cele datorate activităţilor umane sau de conflictele militare, au fost identificate măsuri de protejare, care, pe măsura dezvoltării societăţii şi sporirii riscurilor şi ameninţărilor, au fost instituţionalizate sub denumirea generică de protecţie civilă. De-a lungul celor 81 de ani de la înfiinţare, Protecţia Civilă din România, indiferent că s-a numit Apărare Pasivă contra Atacurilor Aeriene, Apărare Locală Antiaeriană sau Apărare Civilă, şi-a îndeplinit cu devotament atribuţiile profund umanitare de prevenire şi reducere a riscurilor de producere a dezastrelor, de protejare a populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă şi conflictelor armate, de înlăturare operativă a urmărilor acestora şi de asigurare a condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate. În numele meu şi al Consiliului Judeţean Neamţ, doresc să reafirm încrederea şi sprijinul nostru pentru cei care acţionează sub generoasele însemne ale Protecţiei Civile – membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi cel al Serviciilor de urgenţă voluntare şi private –, îi felicităm pentru activitatea desfăşurată şi le transmitem alese gânduri de sănătate şi fericire, însoţite de tradiţionalul

LA MULŢI ANI ! Culiţă TĂRÂŢĂ, PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN NEAMŢ


Februarie 2014

ÎNCEPUTURI ALE PROTECŢIEI CIVILE DIN ROMÂNIA ►►Col. Ioan NIŢICĂ

Î

Sacrificiu si Devotament

ncă din zorii istoriei lor, românii au desfăşurat, la nivel intuitiv, diverse activităţi de protecţie civilă pentru a-şi apăra viaţa şi bunurile faţă de urgia războaielor sau efectele dezastrelor naturale. Cea mai veche activitate de protecţie civilă este cu siguranţă evacuarea, însoţită de înştiinţare şi alertare. Atunci când adversarii copleşeau cu numărul sau armele lor, evacuarea a fost soluţia pentru supravieţuire. Strămoşii noştri se retrăgeau din calea năvălitorilor şi se adăposteau în munţi şi în păduri. Pentru a echilibra raportul de forţe, mereu nefavorabil, voievozii români puneau la adăpost familiile oştenilor şi îşi lipseau duşmanii de resurse (grâne, vite, furaje, apă) pe care le evacuau sau distrugeau, după caz. Primul înscris despre protecţia populaţiei civile în caz de război se datorează lui Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521), care, în scrisoarea către fiul său Theodosie1, îl sfătuieşte ca, în caz de război, populaţia civilă (copii, femei, bătrâni ai dregătorilor şi ţăranilor) să fie dusă (protejată prin evacuare în zone inaccesibile cotropitorilor), înapoia zonelor unde urmează să aibă loc luptele cu vrăjmaşii cotropitori, activitate ce o numim astăzi evacuare, măsură complexă de protecţie civilă, pregătită din timp de pace si pusă în aplicare în situaţii speciale. Fără a menţiona alte numeroase situaţii de această natură consemnate de istorie, trebuie arătat că evacuarea a atins un apogeu pentru români în prima jumătate a secolului al XX-lea, ce poate fi numit „perioada marilor evacuări”. Astfel, în 1916, după declanşarea ofensivei germano-austro-ungare în Ardeal, sunt evacuate la Bucureşti arhivele Braşovului şi importante valori de patrimoniu. La sfârşitul aceluiaşi an, în faţa ofensivei generalizate germano-austro-ungaro-turco-bulgare, are loc, pe lângă retragerea armatei în Moldova, evacuarea la Iaşi a autorităţilor statului – Casa Regală, Parlamentul, Guvernul –, a unor instituţii vitale – Marele Cartier General, Banca Naţională, Casa de Consemnaţiuni –, a celor mai importante întreprinderi din industria de apărare (între care şi Arsenalul Armatei), a unei însemnate părţi din populaţia Capitalei, a Olteniei, Munteniei şi Dobrogei. De cea mai mare însemnătate a fost evacuarea contingentelor 1917, 1918 şi 1919, care vor constitui resursa umană principală a noii armate. Primele măsuri organizate pentru protecţia populaţiei în caz de conflict armat, precursoare ale înfiinţării protecţiei civile, se regăsesc începând cu Primul Război Mondial. Astfel, pe 15 august 1916, prefectul Poliţiei capitalei, Gheorghe Corbescu, emite, în baza Legii pentru starea de asediu, a Regulamentului de mobilizare şi a Legii poliţiei generale a statului, o Ordonanţă prin care reglementează modalităţile de apărare în cazul unor atacuri aeriene. Astfel, sunt stabilite măsuri contra incendiilor – pentru populaţie şi stabilimentele industriale –, măsuri pentru iluminat – camuflarea iluminatului clădirilor –, măsuri în caz de atac aerian – supravegherea spaţiului aerian prin posturi amplasate în afara oraşului, alarmarea populaţiei folosind fluierele

1 „Iar feciorii boiarilor tăi şi ai slugilor tale să fie mai înapoi de unde să va face războiul. Iar să nu cumva să laşi feciorii boiarilor şi ai slugilor tale înainte, iar tu să te dai să faci războiul înapoi, şi aceia să cază în mâinile vrăjmaşilor tăi şi în robie. Că deaca vor cădea feciorii boiarilor în robie, deacii toţi boiarii şi slugile tale te vor părăsi şi vor merge după dânşii. Pentru aceia te învăţ, fătul mieu: feciorii şi fetele şi fămeile boiarilor şi ale slugilor tale să fie mai îndărăt de oşti, iar războiul să-l faci să fie de faţă.”, Cartea VIII. ÎNVĂŢĂTURĂ A LUI NEAGOE VOEVOD CĂTRĂ FIE-SĂU THEODOSIE VOEVOD ŞI CĂTRĂ ALŢI DOMNI, CĂTRĂ TOŢI, PENTRU SOLII ŞI PENTRU RĂZBOAIE

8


ciale, constituind punctul de plecare al oficializării prin acte normative a protecţiei populaţiei civile pe timp de război. Pe data de 20 noiembrie 1924, se înfiinţează Şcoala apărării contra gazelor, menită să răspândească în Armată, în primul rând, şi apoi la populaţia civilă cunoştinţe în legătură cu domeniul gazelor de luptă. Într-un curs intitulat „Protecţia contra gazelor de luptă. Protecţia individuală şi protecţia colectivă”, col. Popescu E. George abordează pentru prima dată protecţia populaţiei civile în cazul atacurilor cu arme chimice, arătând că „în vederea atacului cu gaze în zona dinapoia frontului, e nevoie a se lua măsuri pentru protecţia populaţiei civile”. Prin Decizia ministerială nr. 513 din 21 iunie 1928, ministrul de război, gl.div.adj. Paul Angelescu, numeşte o comisie cu sarcina de „a studia şi propune măsuri pentru soluţionarea problemei protecţiei populaţiei civile”, a cărei activitate se concretizează în „Instrucţiunile provizorii pentru organizarea protecţiei populaţiei civile (p.p.c.) contra gazelor de luptă”, ce vor fi aprobate de către Consiliul de Miniştri prin Decizia 2317 din 25 octombrie 1929. Acestea reglementau, pentru prima dată la nivel naţional, problema pregătirii şi protecţiei populaţiei civile pentru situaţii de război. Practic, structurile de conducere pentru protecţia populaţiei civile, judeţene şi locale, erau tot organisme interinstituţionale pentru managementul acestei activităţi, aşa cum sunt în prezent comitetele pentru situaţii de urgenţă. Printre măsurile reglementate de aceste instrucţiuni se numără şi evacuarea pentru care se prevedea organizarea din timp de pace, pe bază de plan, prin care să se stabilească populaţia ce urma să fie evacuată – copiii până la 16 ani cu mamele lor, bărbaţii şi femeile peste 60 de ani, invalizii, bolnavii etc. –, mijloacele de transport, zonele mai puţin expuse, modul de cartiruire şi hrănire a populaţiei evacuate. De asemenea, se aveau în vedere pentru protecţie stabilimentele (întreprinderile) ce aveau nevoie de o protecţie specială spre a nu-şi întrerupe activitatea pe timpul atacurilor din aer: spitale, uzine de apă, uzine electrice, oficii poştale, depozitele de alimente, rezervoarele de apă, centralele telefonice, staţiile de pompieri etc. Pe data de 28 februarie 1933, acum 81 de ani, a fost aprobat, prin Înaltul Decret Regal nr. 468, Regulamentul apărării pasive contra atacurilor aeriene, ce a intrat în vigoare la publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 69 din 23.03.1933, protecţia civilă dobândind astfel un caracter instituţional.

Audacia et Devotio

sergenţilor de stradă şi clopotele bisericilor, stingerea mijloacelor de iluminat public ce nu erau prevăzute cu dispozitive de camuflare, recomandări pentru adăpostirea în subsoluri pe timpul alarmei aeriene, intervenţia Pompierilor, Societăţii de Cruce Roşie şi a Societăţii de Salvare pentru salvarea vieţilor şi limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor –, precum şi măsuri sancţionatorii. După primul atac aerian asupra Capitalei, executat de germani pe 12/25 septembrie 1916, soldat cu numeroase victime, analizând situaţia, autorităţile au ajuns la concluzia că populaţia nu a respectat prevederile ordonanţei din 15 august 1916, zborul aeroplanelor germane fiind urmărit din curiozitate şi imprudenţă de către locuitorii din Bucureşti, fapt ce a determinat pe prefect să emită o nouă ordonanţă în care reamintea populaţiei cum să se comporte pe timpul atacurilor aeriene, făcând precizarea că „Cei care nu se vor conforma de îndată acestor dispoziţiuni, vor fi arestaţi şi judecaţi”. Tot în Primul Război Mondial se consemnează şi primele atacuri cu arme chimice şi biologice asupra populaţiei civile româneşti. Pe 14 august 1917, în bătălia de la Mărăşeşti, au fost folosite pentru prima dată substanţe toxice de luptă şi bombe incendiare asupra populaţiei civile, în satele Doichiţi şi Moldoviţa, iar pe 17 septembrie 1916, aviaţia germană a aruncat asupra mai multor localităţi din judeţul Vlaşca „pachete conţinând microbi”, astfel de atacuri continuând pe toată durata războiului. Deşi primele măsuri de protecţie civilă pe timpul Primului Război Mondial – alarmare, adăpostire, evacuare, intervenţia organizată pentru asanarea terenului de bombele rămase neexplodate, acordarea primului ajutor – au fost organizate fără o bază teoretică, au contribuit la reducerea numărului de victime şi la asigurarea continuităţii activităţii economico-so-

9


Februarie 2014

ISTORIA POMPIERILOR NEMŢENI Proces-verbal de incendiu din 1937 ►►Mr. ing. Mihai Ciprian MITREA

D

Sacrificiu si Devotament

acă în numerele precedente ale revistei am prezentat o serie de documente referitoare la activitatea preventivă desfăşurată în secolul trecut, în acest număr vă supun atenţiei modul în care pompierii executau intervenţiile de stingere a incendiilor în acea perioadă. Corespondenţa purtată de pompieri cu autorităţile locale include aspecte referitoare la stingerea incendiilor, fiind comunicate problemele cu care s-au confruntat pe timpul intervenţiilor precum şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii. Putem deduce modul de desfăşurare a unei intervenţii din procesul-verbal de incendiu din procesele-verbale întocmite de pompieri, un exemplu în acest sens fiind şi procesul-verbal prezentat în acest articol. În ziua de 17 mai 1937, la ora 3.30, pompierii din Piatra Neamţ au fost anunţaţi verbal de către un sergent de stradă despre izbucnirea unui incendiu la locuinţa domnului Alter Smil din strada Dărmăneşti. Vă propun în continuare, pentru a intra în contact cu terminologia utilizată de pompieri în vremea respectivă, lecturarea Procesului-verbal nr. 16 din 17.05.1937 După cum aţi putut observa, la această intervenţie a participat comandantul Secţiei, locotenentul Popa Vasile, dar şi un elev sergent Mircea Ioan, ceea ce denotă că şi în vremea respectivă se executa practică în subunităţile de intervenţie de către elevii şcolilor militare. Cauza de incendiu stabilită prin procesul-verbal a rămas la fel de actuală şi astăzi: coşul de fum defect. Cele douăzeci de puncte ale documentului parcurg aspectele esenţiale ce trebuie consemnate în urma unui incendiu, o mare parte dintre acestea făcând şi obiectul documentelor întocmite în zilele noastre. După cum menţionam şi în articolele precedente, există o serie de aspecte care nu au fost remediate în timp, care sunt de actualitate şi astăzi deşi au trecut aproape opt decenii, astfel: incendiul a izbucnit „din cauza unui coş defect”, „asigurare n’a avut”, „motopompa fiind o pacoste pe capul acestei unităţi”. 10


AUDITUL DE SUPRAVEGHERE

DOMENIU SPECIFIC AL ACTIVITĂŢII DE PREVENIRE

►►Mr.ing. Relu-Dumitru BUCUREŞTEANU

Î

sau mai multe dintre domeniile de autorizare; d) certificat de competenţă profesională - document care atestă pregătirea profesională în domeniul pentru care se solicită autorizare. Fac obiectul autorizării potrivit metodologiei mai sus amintite, următoarele lucrări: a) proiectarea sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu; b) instalarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu; c) proiectarea sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor; d) instalarea şi întreţinerea sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor, cu excepţia celor care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră; e) termoprotecţie cu vopsele termospumante; f) termoprotecţie cu produse de torcretare; g) ignifugarea materialelor combustibile; h) întreţinerea instalaţiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor; i) verificarea, reîncărcarea şi repararea stingătoarelor de incendiu, cu excepţia celor care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră.

11

Audacia et Devotio

ncă din startul acestui articol, vom preciza pentru cititorii noştri, faptul că unul din domeniile specifice activităţii de prevenire îl constituie auditul de supraveghere a persoanelor autorizate care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobat cu Ordinul Ministerului Afacerilor Interne 89/2013. Având în vedere prevederile Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, proiectarea, executarea, verificarea, întreţinerea şi repararea sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor, efectuarea lucrărilor de termoprotecţie şi ignifugare, de verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor se efectuează de către persoane fizice şi juridice atestate, atestare ce se realizează pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobată de ministrul afacerilor interne. În sensul O.M.A.I. 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, termenii şi expresiile de mai jos vor avea următoarele semnificaţii: a) autorizaţie - document emis de Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă (C.N.S.I.P.C.) care dă dreptul titularului să efectueze lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor; b) persoane - persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale; c) personal - angajaţi ai persoanelor juridice, membri ai întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, precum şi persoane fizice autorizate, care deţin un certificat de competenţă profesională pentru unul


Auditul de supraveghere

Sacrificiu si Devotament

Autorizarea se solicită în scris pentru fiecare dintre aceste lucrări, la C.N.S.I.P.C., unitate specializată din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, autorizaţia urmând a se acorda pe o perioadă nedeterminată. Cererea de autorizare trebuie însoţită de următoarele documente, după caz: a) copie de pe certificatul de înregistrare emis de oficiul registrului comerţului; b) certificat constatator; c) lista cu personalul; d) copii de pe certificatul/certificatele de competenţă profesională; e) lista mijloacelor tehnice din dotare, cu precizarea seriilor aparatelor din dotare; f) buletine de verificare metrologică sau certificate de etalonare emise de laboratoare autorizate metrologic pentru mijloacele de măsurare din dotare; g) procedura de lucru specifică activităţii pentru care se solicită autorizarea; h) copie de pe autorizaţia emisă de Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR pentru efectuarea activităţilor de umplere, reparare, verificare tehnică, scoatere din uz şi casare a recipientelor-butelii stingătoare de incendiu; i) dovada achitării contravalorii prestărilor de servicii. Persoanele autorizate sunt supuse unei auditări de supraveghere ce se realizează de C.N.S.I.P.C. şi/sau de I.S.U. Neamţ şi poate fi planificat (cel puţin o dată la 2 ani) sau inopinat. În urma auditului de supraveghere, se întocmeşte un referat de supraveghere în 3 exemplare, care se distribuie astfel: un exemplar la C.N.S.I.P.C., un exemplar la I.S.U. Neamţ şi un exemplar la persoana auditată. În cazul în care, în urma analizării referatului de supraveghere, se constată că persoana auditată nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza acordării autorizaţiei, altele decât cele care atrag retragerea acesteia, C.N.S.I.P.C. prin structura de autorizare, întocmeşte un raport de suspendare a autorizaţiei. La nivelul judeţului Neamţ, în urma efectuării auditului de supraveghere de către cadrele Inspecţiei de Prevenire din cadrul I.S.U. Neamţ, au fost suspendate (până la remedierea deficienţelor) o serie de autorizaţii, principalele nereguli fiind: - neefectuarea verificărilor metrologice sau etalonări pentru mijloacele de măsurare din dotare; - neactualizarea şi netransmiterea către C.N.S.I.P.C. a listei cu personalul care deţine certificate de competenţe profesionale. Trebuie menţionat faptul că efectuarea de lucrări de proiectare, montare, verificare, întreţinere, reparare a sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor, de verificare, întreţinere, reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor şi a lucrărilor de ignifugare şi termoprotecţie de către persoane fizice şi juridice neatestate, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 2.500-5.000 lei, conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Pentru desfăşurarea în condiţii de legalitate a activităţilor specifice, se impune consultarea listelor cu persoanele autorizate care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor pe site-urile www.igsu.ro şi www.ijsunt.ro.

12


►►Col. Ioan NIŢICĂ

Evoluţia până în contemporaneitate a mediului internaţional de securitate. Primele preocupări pentru asigurarea protecţiei civile.

C

onceptul de securitate ca modalitate de asigurare a integrităţii şi bunăstării unei entităţi (individ, comunitate/naţiune, umanitate) a fost şi este unul într-o continuă evoluţie, transformare, în paralel cu evoluţia civilizaţiei şi a sistemului internaţional. Nu putem vorbi de securitate fără să vorbim de apărare, militară sau civilă, ca modalitate de garantare a securităţii faţă de riscuri şi ameninţări. Începuturile securităţii sunt legate de securitatea individului, prin apariţia primelor comunităţi umane, agregate treptat în insule de organizarea statală, securitatea căpătând atât valenţe interne, cât şi externe. În plan intern, era vorba, în special, de lupta pentru putere, dominaţie, ca formă de asigurare a securităţii pe baza înrudirii, iar în plan extern, de securitate în dimensiunea sa militară şi economică, războaiele şi comerţul fiind modalităţile concrete de manifestare. De regulă, dimensiunea externă a securităţii, militară, a fost precedată de expansiunea internă, tot de esenţă militară. Germenii mediului internaţional de securitate

au apărut odată cu Imperiul roman, care, prin război şi diplomaţie, a cuprins în interiorul său organizările statale din spaţiul mediteranean. Procese similare au avut loc şi în celelalte zone ale globului fără însă a exista legături stabile între acestea, exceptând comerţul Asia-Europa. Primele legături complexe între aceste „lumi” antice s-au dezvoltat prin comerţ şi războaie şi au culminat cu invazia în Europa a migratorilor asiatici, proces ce a avut ca urmare dezintegrarea Imperiului roman. Treptat, având ca bază oraşele şi fermele întărite, ca nuclee de asigurare a securităţii, îşi face loc organizarea feudală, în cadrul căreia, prin expansiunea internă, apar statele feudale ce au permis creşterea nivelului de securitate, implicit o creştere demografică şi o creştere a puterii militare, fapt ce a condus la sporirea nevoii de securitate, manifestată prin expansiunea externă. Expansiunea externă a dus la interconectarea treptată a „lumilor” cristalizate în Evul mediu. Modelul de securitate al Evului mediu era unul hegemonic bazat, în interior, pe autoritatea supremă a conducătorului unei entităţi statale şi pe forţa militară 13


Evoluţia până în contemporaneitate a mediului internaţional de securitate. menţinută în „concert” – Prusia şi Rusia, cărora, în spaţiul est şi sud-est european li se asocia şi Turcia) cu rolul de a asigura securitatea internaţională. Aceste puteri interveneau ori de câte ori regulile feudale europene, ce au asigurat înfrângerea spiritului revoluţionar francez, erau încălcate, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în timpul revoluţiilor de la 1848. Astfel, ţinând sub control ideile Revoluţiei franceze în ideea prezervării modelului de securitate agreat de conducerile hegemonice ale marilor puteri europene, urmează o perioadă de relativă stabilitate, fără conflicte militare majore, ce a permis un puternic avânt tehnologic şi industrial, precum şi o veritabilă explozie demografică. Factorii ce au asigurat menţinerea păcii au fost: dezvoltarea tehnologică şi industrială (care a făcut ca miza păcii să fie mai mare decât cea a războiului); opoziţia solidară a conducerilor hegemonice ale puterilor europene, înrudite, în faţa schimbării; echilibrul de putere existent între puterile europene; manifestarea conflictelor, a competiţiei, în afara Europei, în colonii (anticipând tehnica „sferelor de influenţă” ca modalitate de evitare a conflictului direct, aşa cum se va întâmpla mai târziu pe timpul Războiului rece). Treptat, ca urmare a dezvoltării diferenţiate a marilor puteri europene, echilibrul de putere se rupe, Revoluţia franceză competiţia pentru colonii se intensifică, iar conflictele dintre ele se apropie tot mai mult de continent. „Concertul european” este înlocuit de un proces de polarizare care va conduce la formarea a două alianţe militare - „Antanta” (grupând Marea Britanie, Franţa şi Rusia) şi „Puterile Centrale” (Germania şi AustroUngaria) – şi la transferarea competiţiei în acest plan, bazat pe dezvoltarea armamentelor. Drept urmare, diplomaţia, ce asigurase securitatea continentului în După înfrângerea Franţei napoleoniene, ultima sută de ani, pierde teren în favoarea soluţiei prin Tratatul de la Paris a fost consfinţit „Concertul militare iar interdependenţele dintre statele europene Europei”1 (Austria, Marea Britanie, Franţa – deşi învinsă, duc la crearea „domino-ului securităţii”2, ilustrat foarte bine de secvenţa declaraţiilor de război în Primul Război 1 Ioan Mircea Paşcu, Sergiu Nicolae Vintilă, Teoria relaţiilor internaţionale, Note de curs, Şcoala Mondial: Austria, Serbiei; Rusia, Austriei; Germania, Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Ştiinţe Politice, 2008, p.22 2 Ibidem, p.36

Sacrificiu si Devotament

a statului, dezvoltată de acesta, spre exterior. Relaţiile dintre statele feudale se bazau iniţial pe cutume, apoi, treptat, au început să apară şi tratatele ce consfinţeau reguli, în special pentru reglementarea păcii, deziderat central al securităţii. Integrarea sistemului mondial şi, implicit, apariţia dimensiunii internaţionale a securităţii, începe odată cu expansiunea colonizatoare europeană, desfăşurată timp de mai multe secole. Expansiunea europeană a fost însoţită de promovarea valorilor europene în teritoriile cucerite. Securitatea începe să aibă, pe lângă dimensiunea militară, dominantă, şi o latură economică din ce în ce mai pronunţată, în special ca urmare a apariţiei industriei şi a nevoii crescânde de materii prime, dar şi de pieţe de desfacere. Un moment de cotitură în sistemul internaţional l-a reprezentat Revoluţia franceză şi perioada napoleoniană, prin promovarea ideilor revoluţionare de libertate şi egalitate, fapt ce a zdruncinat sistemul de valori ce asigura echilibrul de securitate între marile puteri europene. Practic, Revoluţia franceză a trezit ideea de libertate a popoarelor europene, „captive” în cadrul imperiilor vremii.

14


Rusiei; Franţa, Germaniei; şi, după invazia Ţărilor de Jos, Marea Britanie, Germaniei. Primul Război Mondial a avut o importanţă aparte, care este mai puţin evidenţiată, şi anume aceea că a fost, din punct de vedere militar, primul război european care a devenit mondial, ceea ce ilustrează faptul că securitatea căpătase o dimensiune globală, precum şi faptul că Europa ocupa locul central în cadrul acesteia. Primul Război Mondial

Audacia et Devotio

Consecinţele politice ale Primului Război Mondial – afirmarea principiului naţional care a schimbat bazele organizării teritoriale a Europei; dispariţia imperiilor în Europa şi începutul procesului de dezmembrare a imperiilor în general; reglementările de pace devin baza noului statu-quo teritorial pe continent, valabil, în linii generale până astăzi – aveau să determine schimbări în mediul de securitate, astfel: se multiplică, în sistemul internaţional de securitate, numărul actorilor şi, implicit, relaţiile dintre aceştia iar pentru statele nou apărute securitatea vizează afirmarea identităţii naţionale, apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale, motiv pentru care dimensiunea militară a securităţii devine foarte importantă şi determină crearea unor sisteme de alianţe pentru a se asigura echilibrul de putere necesar menţinerii păcii. Deşi unele măsuri de protecţie civilă au fost luate înainte şi pe timpul primului Război Mondial – alarmarea populaţiei despre pericolul atacurilor din aer, adăpostire în subsoluri sau alte spaţii ce asigurau protecţie faţă de atacurile aviaţiei inamice, evacuare, intervenţia pentru asanarea terenului de bombele

rămase neexplodate, acordarea primului ajutor –, ca instituţie, protecţia civilă a apărut în anii de după război, ca urmare a şocului provocat de consecinţele acestuia, în special asupra civililor. A fost pentru prima dată în istorie când numărul militarilor morţi sau răniţi ca urmare a operaţiunilor militare a fost egalat de numărul civililor care au murit sau au fost răniţi din cauza războiului. Astfel, în timpul războiului au murit sau s-a presupus că au murit 13 milioane de militari şi aproximativ 13 milioane de civili, iar 20 de milioare de militari şi tot atâţia civili au fost răniţi. Datorită acestor consecinţe, Primul Război Mondial nu mai poate fi considerat un război între armate, ci unul între societăţi, contribuţia la succes fiind atât a militarilor, cât şi a civililor care asigurau producerea celor necesare purtării efective a campaniilor militare, motiv pentru care protecţia civilă a devenit o preocupare serioasă a conducerilor politico-militare ale statelor. Consecinţele acestui război, în ceea ce priveşte pierderile umane, dimensiunea economică şi amploarea mondială, s-au datorat cuceririlor ştiinţei şi tehnicii aplicate în domeniul militar. Au intrat în luptă tancurile, aviaţia, artileria antiaeriană şi submarinele, apar armele automate, s-au dezvoltat şi folosit substanţele toxice de luptă şi arma biologică etc. În planul securităţii internaţionale, S.U.A. se afirmă ca furnizor de securitate dar nu detronează Europa din locul central pe care îl ocupa, în special datorită politicii izolaţioniste pe care o promova la acea vreme Senatul american. Pentru învingători, războiul a arătat că o Germanie prea puternică nu putea fi controlată sau învinsă decât prin contribuţia unor puteri din afara Europei, în special a S.U.A. După ieşirea Rusiei din război, ca urmare a revoluţiei bolşevice, şi retragerea S.U.A. din Europa, Franţa şi Marea Britanie au preluat sarcina controlării şi împiedicării Germaniei de a redeveni o mare putere şi, mai ales, au încercat, fără succes, să împiedice apropierea Germaniei de Rusia. 15


Februarie 2014

ANALIZA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE INSPECŢIA DE PREVENIRE ANUL 2013 ►► Mr. ing. Mihai Ciprian MITREA

Sacrificiu si Devotament

I

131

nspecţia de Prevenire a desfăşurat activităţi preventive în baza Concepţiei de organizare şi a Planificării activităţilor de prevenire în anul 2013 şi, suplimentar faţă avize de securitate de acestea, a asigurat ducerea la îndeplinire a ordinelor primite de la Inspectoratul la incendiu General pentru Situaţii de Urgenţă şi a organizat etapa naţională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. Pe parcursul anului 2013, s-au primit spre soluţionare un număr de 356 de cereri de emitere a avizelor de securitate la incendiu şi protecţie civilă, în urma cărora au fost emise autorizaţii de un număr de 131 de avize iar 222 de cereri au fost respinse. În ceea ce priveşte activitatea securitate la de autorizare, în anul 2013 constatăm menţinerea la un nivel ridicat a cererilor de emitere a incendiu autorizaţiei de securitate la incendiu, la finalul anului fiind înregistrate un număr de 153 de astfel de cereri, în urma cărora au fost emise un număr de 120 de autorizaţii, fiind înregistrat cel mai ridicat nivel al acestui indicator din ultimii ani, ca urmare a acţiunilor întreprinse în acest sens de către cadrele Compartimentului Avizare Autorizare, cu sprijinul Serviciului Prevenire. Din punct de vedere controale al numărului de cereri de avizare/autorizare, judeţul Neamţ se clasează pe locul patru pe ţară. În acest moment, consider că ne aflăm foarte aproape de un optim a raportului dintre numărul de avize şi autorizaţii emise. În anul 2013, au fost planificate şi executate controale de fond la municipiile Piatra Neamţ şi Roman, oraşele Târgu Neamţ, Bicaz, Roznov şi cele 78 de comune din judeţul Neamţ. Suplimentar, au fost executate controale tematice care au vizat activitatea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Faţă de anii precedenţi, planificarea controalelor a fost abordată diferit, în sensul că a fost alocat un timp mai mare de control pentru o localitate, respectiv 2-3 săptămâni, pentru a se asigura astfel timpul necesar controlării instituţiilor şi operatorilor economici importanţi de pe raza acesteia, în acest context scăzând timpul alocat pentru controalele tematice stabilite prin ordinul director al IGSU. În acest an, au fost executate controale tematice la: unităţi sanitare, service auto, unităţi de îngrijire şi cazare a copiilor instituţionalizaţi, bătrânilor şi persoanelor cu handicap, depozite en-gros, unităţi de cult (biserici, mănăstiri, depozite de carte religioasă, muzee cu caracter religios, chilii, spaţii de cazare etc.), unităţi silvice (ocoale, cantoane, operatori economici de prelucrare primară a lemnului, cabane etc.), unităţi de cultură (teatre, muzee, biblioteci, case de cultură, case memoriale, cinematografe, alte construcţii din patrimoniul cultural naţional), obiective de turism (hoteluri, complexe balneare, vile, cabane, pensiuni) şi de agrement (complexe de agrement, restaurante), tabere de copii şi unităţi de învăţământ, unităţi cu grad ridicat de pericol în exploatare, unităţi de transporturi, unităţi agricole şi la obiective care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu, precum şi la secţiile de votare din comuna Doljeşti. De asemenea, au fost executate controale colective ce au vizat reducerea numărului de incendii de vegetaţie uscată şi la fondul forestier – la unităţi de prelucrare a lemnului, unităţi silvice de stat şi private –, prevenirea şi limitarea efectelor inundaţiilor ce se pot produce ca urmare a topirii zăpezii, reducerea numărului de incendii generate de arderile de mirişti şi vegetaţie uscată – la unităţi administrativ teritoriale –, verificarea pregătirii pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice sezonului rece – la unităţile administrativ-teritoriale –, precum şi la operatorii economici care exploatează sisteme de alimentare cu GPL pentru autovehicule.

120

1637

16


Deşi numărul total de controale din anul 2013 nu a fost influenţat de controlarea secţiilor de votare, remarcăm efectuarea unui număr ridicat de controale, în contextul apariţiei indicatorilor de performanţă stabiliţi de IGSU. În acest context, constatăm o medie foarte ridicată a numărului de controale executate de un inspector, comparabilă cu cea din anii în care se executau controale la secţiile de votare, pe fondul executării unor controale tematice la diferite categorii de operatori economici care nu au implicat o alocare semnificativă de timp.

Audacia et Devotio

Creşterea numărului de controale faţă de anul precedent şi lipsa controalelor la secţii de votare, a condus şi la o creştere importantă a numărului de nereguli constatate, atât în domeniul apărării împotriva incendiilor cât şi al protecţiei civile, de remarcat fiind creşterea semnificativă a numărului de nereguli constatate în domeniul protecţiei civile. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ‚,Petrodava’’ al judeţului Neamţ a avut la începutul anului 2013 în evidenţă 9 operatori economici clasificaţi după HGR nr. 804 din 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. Pe parcursul anului SC ICEFS COM SA a fost scos din inventarul SEVESO. În anul 2013, s-a actualizat/ revizuit Planul de urgenţă externă al SC GAPROCO Chemicals S.A. Săvineşti de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, conform legislaţiei în vigoare. Totodată, în luna iulie a anului în curs a avut loc un exerciţiu de testare a Planului de urgenţă externă, exerciţiu care a angrenat toate forţele participante în caz de accident major, precum şi Comitetele locale pentru Situaţii de Urgenţă din zonele de planificare la urgenţă. Pe timpul exerciţiului s-au distribuit un număr de aproximativ 2000 de flyere privind modul de acţiune în caz de accident chimic, persoanelor din zonele de planificare la urgenţă. În anul 2013, pentru cele 6639 de nereguli constatate au fost aplicate un număr de 2921 avertismente şi 202 de amenzi în cuantum de 264.350 lei.

17


Analiza activităţii desfăşurate de Inspecţia de Prevenire - anul 2013

Exerciţii de alarmare publică la localităţi Exerciţii pentru gestiona rea unei situaţii de urgenţă la obiective cu risc chimic şi obiective SEVESO

44 7

Conform Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2013, au fost executate un număr de 44 de exerciţii de alarmare publică la localităţi, dintr-un număr total de 45 de exerciţii planificate. Au mai fost executate 7 exerciţii pentru gestionarea unei situaţii de urgenţă la obiective cu risc chimic şi obiective SEVESO. Concomitent cu exerciţiile de alarmare publică s-au executat şi antrenamente practice în aplicarea regulilor de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă, cu personalul didactic şi elevii din reţeaua şcolară.

Sacrificiu si Devotament

Din cele 44 de exerciţii executate, s-a acordat calificativul de „FOARTE BUN” la un număr de 23 exerciţii, calificativul „BUN” a fost acordat la 17 dintre localităţi iar calificativul „SATISFĂCĂTOR” a fost acordat la 4 localităţi. În urma desfăşurării celor 7 de exerciţii de alarmare la obiectivele speciale au fost acordate calificative de „FOARTE BUN”. În urma desfăşurării exerciţiilor de alarmare publică s-a constatat că, în general, membrii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, tratează cu responsabilitate situaţiile create în cadrul acestor exerciţii, dar există şi situaţii în care implicarea acestora lasă de dorit, precum şi situaţii în care membrii Centrelor Operative cu Activitate Temporară nu cunosc îndeajuns de bine atribuţiile ce le au de îndeplinit privind funcţiile de monitorizare, evaluare şi coordonare tehnică operaţională a intervenţiilor. Pe tot parcursul anului, cadrele Inspecţiei de Prevenire, au realizat acţiuni de informare preventivă, în cadrul campaniilor naţionale iniţiate de către I.G.S.U. „FOC - Flăcările Omoară Copii” şi „RISC - Renunţă! Improvizaţiile sunt catastrofale”, precum şi campania judeţeană „Detectorul de fum autonom vă poate salva viaţa”, la aceste activităţi fiind angrenate şi serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă. Cu ocazia Zilei Protecţiei Civile din România în intervalul orar 09.45 - 10.15 s-a desfăşurat un exerciţiu de evacuare în caz de cutremur în toate unităţile de învăţământ din judeţul Neamţ, la această acţiune participând aproximativ 36.000 de elevi. În săptămâna 01 - 05.04.2013, Inspecţia de Prevenire a desfăşurat o serie de activităţi de informare preventivă a populaţiei, la Detaşamentele de pompieri Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ, activităţi planificate şi desfăşurate în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, cu ocazia Săptămânii Altfel realizată sub genericul „Să ştii mai multe, să fii mai bun”. În perioada 11 – 30.04.2013 ISU Neamţ în cooperare cu S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale Bistriţa (proprietarul sistemului de înştiinţare-alarmare), cu aprobarea prefectului, au stabilit un program de transmitere a mesajelor preventive către populaţie având ca scop reducerea numărului de incendii de mirişti şi vegetaţie uscată. Mesajele au fost transmise prin intermediul sistemului de înştiinţare-alarmare format din 52 de sirene electronice. Cu prilejul Zilei Internaţionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, Biroul Strategiei internaţionale pentru reducerea dezastrelor a O.N.U. (UNISDR) a iniţiat proiectul „Living with disability & disasters” (Trăind cu dizabilităţi şi dezastre), adresat, la nivel mondial, unui număr de circa un miliard de persoane care trăiesc cu o formă de handicap. Cu acest prilej, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ au organizat şi desfăşurat o serie de activităţi de informare preventivă având ca ţintă persoanele cu dizabilităţi. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Nevăzătorilor, „Ziua Bastonului Alb”, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ a realizat o înregistrare audio cu reguli şi măsuri de comportare în diferite situaţii de urgenţă care a fost inscripţionată pe CD-uri distribuite persoanelor nevăzătoare. Activităţile planificate au fost postate pe site-ul www.unisdr.org pe pagina dedicată zilei de 13 octombrie şi pe site-ul conex UNISDR: www.preventionweb.net. Una din cele mai importante campanii desfăşurate de UNISDR, conform „Cadrului de acţiune Hyogo”, este „Să facem oraşele rezistente: Oraşul meu se pregăteşte!” care are ca scop determinarea primarilor, administraţiilor locale şi autorităţilor naţionale să ia măsuri în direcţia realizării de oraşe rezistente în faţa dezastrelor, ca parte a dezvoltării durabile. Până în luna septembrie 2013, erau înscrise în această campanie un număr de aproximativ 1500 de oraşe la nivel mondial, România nefiind reprezentată. În urma analizării standardelor pe care le impune această campanie, s-a reuşit determinarea şi sprijinirea primarului municipiului în vederea înscrierii în campania U.N.I.S.D.R.: „Să facem oraşele rezistente: Oraşul meu se pregăteşte!”. Prin această înscriere, Romanul a devenit primul oraş din România care participă la campanie, astfel promovăm imaginea Romanului la nivel naţional, devenind un exemplu de bună practică. La ordinul I.G.S.U., s-au organizat şi desfăşurat în zilele de 18 şi 21.10.2013, două exerciţii de simulare privind modul de comportare în caz de cutremur în toate unităţile de învăţământ din judeţul Neamţ. Activitatea a fost monitorizată de cadre militare de la I.S.U. Neamţ, în municipiul Piatra Neamţ, şi de personal al serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în mediul rural. Pe baza centralizării fişelor de arbitraj, precum şi a situaţiei centralizatoare realizată de către In18


Audacia et Devotio

spectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, în această acţiune au fost angrenate 541 unităţi de învăţământ şi 80.483 de preşcolari şi şcolari. Pe parcursul anului 2013, Inspecţia de Prevenire a primit spre soluţionare un număr de 45 de petiţii. Acestea au fost soluţionate în termen, nefiind probleme de contestare a răspunsurilor. În zona de competenţă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ sunt constituite 83 de servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă din care 17 au în dotare cel puţin o autospecială. Referitor la starea de întreţinere şi funcţionare a autospecialelor din dotarea serviciilor voluntare, constatăm că au o vechime de peste 20 de ani, iar din totalul de 22 autospeciale, 12 nu sunt înmatriculate din următoarele motive: uzura accentuată, radierea din circulaţie în conformitate cu art. 6 din O.U.G. nr. 189 din 2005, lipsa cărţilor tehnice sau nefinalizarea documentaţiilor privind înscrierea în circulaţie. Datorită bugetelor limitate ale consiliilor locale care au în dotare autospeciale de intervenţie, nu s-au putut efectua reparaţii capitale, conform cărţilor tehnice şi instrucţiunilor de exploatare, efectuându-se numai operaţiuni de întreţinere, operaţiuni de prevenire şi lucrările sezoniere. Dotarea cu accesorii a autospecialelor de intervenţie aflate în dotarea serviciilor voluntare nu corespunde în totalitate. Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă din zona de competenţă a unităţii sunt încadrate cu personal angajat şi voluntar conform O.M.I.R.A. nr. 195/2007. Din totalul de 83 de servicii voluntare constituite la nivelul judeţului, 79 de servicii voluntare au încadrată funcţia de şef serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă. În serviciile voluntare dotate cu autospeciale de intervenţie sunt încadraţi un număr de 38 de conducători autospeciale.Conform dispoziţiilor de încadrare a serviciilor voluntare, acestea sunt încadrate cu un număr de 3994 de voluntari, dar consiliile locale au încheiat contracte de voluntariat cu 3242 de persoane. În anul 2013 au fost planificaţi pentru a urma cursuri de pregătire, la Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă – Ciolpani, 2 şefi S.V.S.U. şi un inspector de protecţie civilă, participarea fiind de 100%. În perioada 04 - 26.03.2013, conform prevederilor O.M.A.I. nr 250/2010 privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a specialiştilor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, s-a desfăşurat programul de pregătire a membrilor compartimentelor de prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, la acest program de pregătire fiind prezenţi un număr de 172 specialişti din cadrul serviciilor voluntare. În data de 27.03.2013, a fost organizată şi desfăşurată, convocarea de pregătire cu conducătorii autospecialelor de stins incendii din cadrul serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă. La această activitate a participat un număr de 54 de conducători auto. Numărul intervenţiilor la care au participat serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă în perioada 01.01 – 31.12.2013, a crescut cu 19,80%, de la 803 în 2012, la 962 în 2013. În perioada 01 – 22.06.2013, s-au desfăşurat etapele de zonă şi judeţeană a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, competiţie organizată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale. La startul acestei competiţii s-au prezentat 40 de servicii voluntare şi 9 servicii private pentru situaţii de urgenţă. Anul acesta pentru a marca împlinirea unui secol de întreceri între pompierii civili, în perioada 05 – 07.08.2013, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, au organizat etapa naţională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă. Întrecerile s-au desfăşurat pe stadionul „Ceahlăul” din municipiul Piatra-Neamţ şi au aliniat la start loturile reprezentative ale judeţelor Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Cluj, Iaşi, Ialomiţa, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Suceava şi Neamţ. Ediţia jubiliară din acest an s-a desfăşurat sub logo-ul „100 de ani de concursuri”. Luni, 05.08.2013, în Piatra-Neamţ, a avut loc festivitatea de deschidere a concursului, pe platoul din Piaţa „Libertăţii”. Festivitatea de deschidere s-a încheiat cu organizarea unei defilări a loturilor participante prin centrul municipiului Piatra-Neamţ. Cele trei zile de concurs s-au încheiat tot pe platoul din Piaţa „Libertăţii”, cu o festivitate de închidere la care au fost prezenţi inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul judeţului Neamţ şi preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ. La concursurile cercurilor tehnico-aplicative de elevi „PRIETENII POMPIERILOR” şi „CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA” organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi coordonate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ în lunile aprilie şi mai au fost prezente 101 respectiv 100 de cercuri tehnico-aplicative de elevi. Echipajele de elevi calificate la etapa judeţeană a concursului „Cu viaţa mea apăr viaţa”, au participat în data de 07.06.2013, la etapa interjudeţeană, organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui, cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt” al judeţului Vaslui, Şcoala Gimnazială „Calistrat Hogaş” Roman obţinând locul II la gimnaziu, iar Liceul Teoretic Bicaz, locul I la ciclul liceal, calificându-se astfel la etapa naţională. Etapa naţională s-a desfăşurat în municipiul Bacău, în perioada 11 - 14 septembrie. La această etapă s-au calificat 15 echipaje de liceu şi 15 echipaje de gimnaziu. La finalul competiţiei, echipajul Liceului Teoretic Bicaz din judeţul Neamţ, s-a clasat pe locul V. Pe parcursul anului 2013 au fost executate 21 verificări ale persoanelor autorizate/atestate să efectueze lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor. organizarea ediţiei centenare a etapei naţionale a concursurilor profesionale ale SVSU şi SPSU, La finalul anului participarea la etapa naţională a concursurilor cercurilor de elevi „Cu viaţa mea apăr viaţa”, 2013, trebuie să privim cu satisfacţie înscrierea mun. Roman în campania UNISDR „Să facem oraşele rezistente: Oraşul meu se pregăteşte!”; organizarea în premieră a unui exerciţiu de alarmare publică la nivel judeţean, către realizările clasarea pe un loc fruntaş la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de autorizaţii emise. majore: 19


Februarie 2014

ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ANUL 2013 ►►Lt. Ramona-Gabriela URSU

Î

Sacrificiu si Devotament

n anul 2013, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ s-au produs 8682 de evenimente care au necesitat intervenţia serviciilor profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, numărul evenimentelor la care s-a intervenit cu forţe specializate crescând cu 33% faţă de anul anterior, în special datorită creşterii solicitărilor prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă „112” pentru acordarea primului ajutor medical calificat şi a asistenţei medicale de urgenţă, precum şi datorită manifestării în anul 2013 a fenomenelor meteorologice periculoase (precipitaţii abundente sub formă de ninsori şi ploi, intensificări ale vântului etc.). De asemenea, forţele de intervenţie au mai fost solicitate în 614 situaţii, la care însă nu s-a intervenit din diverse motive: • echipajele au fost întoarse din drum, întrucât nu mai era necesară deplasarea acestora la locul evenimentului; • echipajele au ajuns la locul evenimentului, însă nu au acţionat, deoarece evenimentul a fost rezolvat de alte forţe cu care se cooperează (serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă), de către cetăţeni sau personalul de la locul de muncă; • echipajele au ajuns la adresa indicată, dar au constatat că evenimentul nu s-a produs. • Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ a participat cu forţe şi mijloace la 8660 misiuni, dintre care, cele mai frecvente au fost pentru: • acordarea primului ajutor calificat şi a asistenţei medicale de urgenţă prin Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD); • limitarea şi înlăturarea efectelor produse în urma manifestării fenomenelor meteorologice periculoase (inundaţii, înzăpeziri); • lichidarea incendiilor, inclusiv a celor de vegetaţie uscată sau la fondul forestier; • acţiuni pentru protecţia comunităţii (asigurare măsuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circulaţie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice, protecţia mediului, salvări de animale). SITUAŢII DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ANUL 2013

20


Audacia et Devotio

INTERVENŢIA LA INCENDII În anul 2013, s-a constatat o scădere a numărului de incendii produse în zona de competenţă a unităţii noastre cu aproximativ 31%, de la 655 în anul 2012, la 450 incendii în anul 2013. Acest lucru este explicat atât de influenţa factorului natural (perioade cu ger mai scurte, creşterea cantităţilor de precipitaţii în primăvara-vara anului 2013), cât şi de influenţa factorului uman (creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra pericolelor la care se expune ca urmare a nerespectării regulilor generale de prevenire a incendiilor, aspect rezultat în urma unor intense acţiuni preventive executate atât de serviciile de specialitate ale inspectoratului, cât şi de componenta preventivă a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă). La misiunile de stingere a incendiilor au acţionat atât serviciile profesioniste, cât şi serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, astfel: serviciile profesioniste în 166 de cazuri, serviciile profesioniste în cooperare cu serviciile voluntare în 266 de cazuri, serviciile profesioniste în cooperare cu serviciile private în 6 cazuri şi serviciile voluntare/private singure în 12 cazuri. Din cele 450 de incendii produse în zona de competenţă, 444 s-au produs pe teritoriul judeţului nostru, iar 6 incendii s-au produs în cele 2 judeţe (Bacău şi Iaşi) în care unitatea noastră intervine pe baza unor planuri de intervenţie 21


Analiza statistică a situaţiilor de urgenţă produse în anul 2013

Sacrificiu si Devotament

în comun. Din cele 444 incendii izbucnite pe teritoriul judeţului nostru, 165 s-au produs în mediul urban (37% din totalul incendiilor) şi 279 în mediul rural (63% din totalul incendiilor). În continuare, incidenţa producerii incendiilor este mult mai mare în mediul rural, iar una din principalele cauze a izbucnirii acestora o reprezintă coşul de fum care prezintă defecţiuni sau care nu a fost curăţat corespunzător.

Pagubele rezultate în urma incendiilor au fost estimate la cca. 5.000 mii lei, însă intervenţia promptă a forţelor de intervenţie profesioniste şi voluntare a condus la limitarea pagubelor, fiind salvate bunuri în valoare estimată de cca. 45.000 mii lei. Din nefericire, incendiile nu au produs doar pagube materiale, ci şi victime omeneşti (5 persoane au decedat şi 11 persoane au fost rănite), datorită faptului că acestea au fost observate şi anunţate cu întârziere, însă s-a reuşit salvarea unor posibile victime în 4 cazuri. Din această raţiune, este foarte important ca în momentul sesizării oricărui început de incendiu, populaţia să apeleze imediat numărul unic pentru apeluri de urgenţă „112” pentru solicitarea sprijinului serviciilor de urgenţă profesioniste, orice minut sau chiar secundă contând în lupta pentru salvarea vieţii şi bunurilor populaţiei. Din totalul incendiilor la care s-a intervenit, 349 s-au produs la proprietăţi individuale (314 la locuinţele şi anexele cetăţenilor, 27 la mijloacele de transport individuale, 8 la terenuri ale cetăţenilor aflate în afara perimetrului gospodăriilor cetăţeneşti), 70 la domeniul privat român (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 1 la domeniul privat străin (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 3 la domeniul privat mixt (român şi străin), 23 la domeniul public al statului, judeţului, localităţii şi 4 la domeniul privat al statului. Proprietăţile individuale rămân în continuare cu cea mai mare frecvenţă de producere din totalul incendiilor, deşi numărul incendiilor izbucnite la locuinţele şi anexele cetăţenilor a scăzut cu 24%, de la 451 în 2012 la 343 în 2013, datorită rolului din ce în ce mai activ al şefilor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă în organizarea şi desfăşurarea de activităţi preventive, împreună cu personalul specializat din cadrul Inspecţiei de Prevenire.

22


INTERVENŢIA LA DESCARCERARE, PRIM AJUTOR CALIFICAT ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ DE URGENŢĂ Numărul intervenţiilor pentru acordarea primului-ajutor calificat, a asistenţei medicale de urgenţă sau pentru efectuarea operaţiunilor de descarcerare a crescut cu 43% faţă de anul 2013, de la 4790 la 6869, această creştere datorându-se intrării în serviciul operativ a Echipajului SMURD de terapie intensivă mobilă. 23

Audacia et Devotio

În afara incendiilor menţionate anterior, în zona de competenţă a inspectoratului au avut loc şi 146 de incendii de vegetaţie şi altele, spre deosebire de anul anterior, când s-au produs 316 incendii de vegetaţie şi altele, înregistrându-se o scădere de 54%. Precipitaţiile abundente căzute în lunile mai-iulie pe teritoriul judeţului nostru au avut ca efect scăderea numărului de incendii de vegetaţie uscată sau la fondul forestier, care se produc, de obicei, în urma acţiunilor de igienizare a terenurilor agricole şi a păşunilor de către populaţie. În vederea reducerii timpului de răspuns în situaţii de urgenţă pentru limitarea pagubelor, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Neamţ au acţionat singure sau în sprijinul forţelor profesioniste pentru limitarea şi lichidarea a 280 incendii şi 83 incendii de vegetaţie şi altele.


Analiza statistică a situaţiilor de urgenţă Echipajele de descarcerare, prim-ajutor calificat şi terapie intensivă mobilă din cadrul S.M.U.R.D. Neamţ au executat misiuni pentru: • acordarea primului ajutor calificat şi a asistenţei medicale de urgenţă – 6769 misiuni; • asistenţa persoanelor căzute în locuri publice – 29 misiuni; • descarcerarea la accidente rutiere – 40 misiuni; • degajarea sau deblocarea unor persoane – 14 misiuni; • alte situaţii care necesitau prezenţa echipajelor SMURD – 17 misiuni.

Sacrificiu si Devotament

Timpul foarte mic de răspuns al echipajelor SMURD, atât în mediul urban (cca. 5 minute), cât şi în cel rural (cca. 19 minute) au făcut ca încrederea populaţiei să crească din ce în ce mai mult în această structură profesionistă, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional.

INTERVENŢII PIROTEHNICE Echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al judeţului Neamţ a executat 80 misiuni, cu 14% mai puţin faţă de anul 2012, din care: • 69 misiuni de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul celui de-al doilea război mondial; • 6 misiuni de distrugere a muniţiei asanate; • 5 misiuni de cercetare pirotehnică în vederea descoperirii unor elemente de muniţie rămase neexplodate.

CONCLUZII

Anul 2013 a fost un an destul de dificil din punct de vedere al numărului acţiunilor de intervenţie, executate în condiţii dificile de teren şi stare a vremii, în special cele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de căderile masive de zăpadă însoţite de viscol din lunile ianuariemartie 2013 şi inundaţiile care au afectat judeţul în perioada mai-iulie 2013, însă cu profesionalism şi mult devotament personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi-a îndeplinit misiunea de asigurare a protecţiei vieţii şi a bunurilor concetăţenilor noştri faţă de acţiunea distructivă a focului, apei, precum şi a altor dezastre. 24


MISIUNE DE PROTECŢIE A MEDIULUI ŞI RECUPERARE A UNUI AUTOTURISM

►►Slt.Adrian VARGANICI

25

Audacia et Devotio

În seara zilei de 10 februarie 2014, o tânără a plonjat cu autoturismul proprietate personală în canalul Bistriţa, în apropierea hidrocentralei Roznov, judeţul Neamţ. Urmare a faptului că la suprafaţa apei s-au observat ulterior pete de produse petroliere şi dând curs solicitării proprietarei, în data de 12 februarie a.c., începând cu ora 09:30, forţe ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, alcătuite din echipa de scafandri, 3 ofiţeri şi 4 subofiţeri au executat recuperarea autoturismului, prevenind, astfel, şi poluarea apei. Tehnica folosită la intervenţie a constat în 4 autospeciale – un autocamion de intervenţie (ACI), o autospecială de lucru cu apă şi spumă, echipată cu accesorii de prim-ajutor medical, o ambulanţă de terapie intensivă mobilă (TIM), o autospecială de primă intervenţie şi comandă (APIC) - şi o barcă pneumatică cu motor ataşabil. După executarea recunoaşterii, s-a realizat controlul medical al scafandrilor dinaintea scufundării, apoi militarii au echipat costumul umed din dotare. Acţiunile echipei de scafandri au fost coordonate de şeful de scufundare, care a ordonat recuperarea autoturismului cu ajutorul unor funii şi chingi, legate de elementele de ramforsare ale autoturismului şi cuplarea acestora la cabestanul autocamionului de intervenţie. În ciuda faptului că temperatura apei era destul de scăzută, aproximativ 3°C, echipa de scafandri formată din plt. Crăciun Paul Ovidiu, plt.maj. Grecu Mario şi plt. Cucolaş Gheorghe au realizat cu succes operaţiunile de scufundare, chiar dacă au fost necesare mai multe manevre, având în vedere lungimea dispozitivului şi distanţa dintre mal şi autoturism.


Februarie 2014

Securitatea salvatorului

►►Lt. Ioan BORDIANU

Sacrificiu si Devotament

M

eseria de pompier este nobilă prin însăşi scopul ei, acela de a salva vieţi şi bunuri, punând mai presus de orice integritatea şi bunăstarea aproapelui, mereu în prima linie atunci când vine vorba despre incendii, inundaţii, accidente rutiere sau orice alte situaţii de urgenţă. Pompierul are în grijă, în timpul intervenţiilor, nu doar vieţile persoanelor în sprijinul cărora intervine ci şi propria viaţă. Mereu aflat sub ameninţarea riscurilor la care este supus pe timpul intervenţiilor, de fiecare dată altele, acesta trebuie să acorde o atenţie sporită normelor de securitate în muncă. Securitatea salvatorului are întotdeauna prioritate, deoarece fără salvator nu pot exista persoane sau bunuri salvate. Având în vedere multitudinea şi complexitatea intervenţiilor la care participă pompierii salvatori, tehnica de lucru şi echipamentele de protecţie trebuie să se ridice la cele mai înalte standarde de performanţă şi securitate, acoperind o gamă variată de factori de risc. Principalul element împotriva căruia acţionează pompierii salvatori, care este şi cel mai adesea asociat cu activitatea pompierilor, este incendiul. Acesta este un fenomen caracterizat printr-o puternică degajare de căldură, emisia de monoxid şi dioxid de carbon, precum şi degajarea unei perdele de fum şi gaze toxice. Mediul în care îşi desfăşoară activitatea pompierii salvatori devine, în aceste condiţii, unul neprielnic vieţii, ameninţând securitatea şi sănătatea celor care intervin pentru salvarea persoanelor şi protejarea bunurilor acestora, limitând prin acţiunile lor efectele negative ale incendiului. Pentru a fi eficient în faţa efectelor incendiului, echipamentul salvatorului trebuie să îl protejeze pe acesta de complexul de factori specific mediului de lucru. Din echipamentul de protecţie nu trebuie să lipsească: • costumul care îi asigură salvatorului protecţia termică faţă de căldura degajată în incendiu; • butelia cu aer comprimat, care îi asigură acestuia oxigenul necesar în momentul în care gazele rezultate în urma arderii alterează calitatea aerului; • casca, bocancii şi mănuşile, care protejează extremităţile, atât de acţiunea termică, cât şi de acţiunea mecanică a diverselor elemente instabile rezultate în urma acţiunii focului. Costumul de protecţie trebuie să fie croit dintr-un material rezistent la temperaturi ridicate, cel mai des utilizat şi întâlnit la costumele pompierilor fiind Nomexul. Acesta este un material dezvoltat la începutul anilor 1960 pentru protecţia termică a piloţilor din circuitul Americii de Nord, prin prisma faptul că, de multe ori, automobilele implicate în 26

Meseria nobilă prin ei, acela şi bunuri, presus de şi bunăstarea


27

Audacia et Devotio

de pompier este însăşi scopul de a salva vieţi punând mai orice integritatea aproapelui...

accidente erau incendiate, iar o serie de piloţi celebri şi-au pierdut viaţa în aceste accidente. Proprietăţile acestui material nou creat nu puteau trece neobservate, acesta găsindu-şi repede utilitatea în activitatea pompierilor. Nomexul este fabricat din meta-aramid şi viscoză ignifugă şi asigură protecţia împotriva contactului cu flacăra deschisă şi în faţa radiaţiei termice. Casca pompierilor asigură protecţia capului, urechilor, gâtului şi feţei. Pentru a asigura protecţia feţei, asigurând în acelaşi timp o vizibilitate foarte bună, casca de protecţie trebuie să fie prevăzută cu vizor, care să poată fi ridicat, după dorinţa utilizatorului. Rezistenţa la temperaturi extreme a căştii de protecţie diferă, în ceea ce priveşte durata de expunere şi temperatura la care este expusă aceasta, în funcţie de materialele utilizate la fabricarea acesteia. Rezistenţa la temperaturi ridicate poate ajunge până la 1.000ºC, dacă durata de expunere nu depăşeşte 10 secunde, însă la temperaturi de 250ºC durata expunerii poate ajunge până la 30 de minute. De asemenea, vizorul căştii este realizat din materiale care să asigure rezistenţa la zgârieturi şi fum, pentru a nu afecta gradul de vizibilitate oferit de acesta. Casca de protecţie este prevăzută cu canale de ventilare, care permit un mod de lucru confortabil şi sigur. Aparatul de respirat izolant autonom asigură protecţia faţa de atmosfera irespirabilă. Acesta poate fi echipat cu o gamă diversă de butelii cu aer comprimat, de diferite capacităţi şi dimensiuni, protejând utilizatorul în următoarele situaţii: • concentraţia ridicată a unor gaze toxice; • necunoaşterea tipului şi a concentraţiei gazelor din atmosferă; • scăderea concentraţiei de oxigen sub 17%. De asemenea, având în vedere faptul că pompierii salvatori nu au posibilitatea să identifice pe cale senzorială gazele potenţial inflamabile sau explozive, pentru siguranţa pompierilor, se impune utilizarea de detectoare de gaz, care să semnalizeze prezenţa şi concentraţia acestor gaze în atmosferă. Bocancii utilizaţi la intervenţie sunt concepuţi astfel încât să asigure impermeabilitatea şi rezistenţa la uzură, protecţia termică şi rezistenţa la produse petroliere. Aceştia sunt prevăzuţi cu un sistem de protecţie antiperforaţie. Mănuşile sunt realizate din materiale tratate pentru a rezista la căldură, abraziune şi apă. Aceste materiale oferă fermitate însoţită de un confort maxim în purtare. Mănuşile pot fi căptuşite cu Kevlar, care asigură protecţie suplimentară la căldură şi tăiere, iar manşeta lungă din Nomex permite mănuşii să fie pusă peste mâneca costumului şi să fie strânsă bine. Echipat corespunzător, pompierul salvator devine o adevărată fortăreaţă în faţa efectelor devastatoare ale incendiului, însă protecţia oferită de echipamentul de protecţie trebuie dublată de respectarea procedurilor de lucru în condiţii de sănătate şi securitate în muncă. Riscul nu va putea fi niciodată eliminat, însă acesta poate fi redus, la un nivel cât mai mic, crescând astfel securitatea. Pompierul salvator este pregătit, printro instruire şi echipare corespunzătoare, să facă faţă la cele mai vitrege condiţii de lucru.


Februarie 2014

SUNTEM PREGĂTIŢI PENTRU INTERVENŢIE ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI ACCIDENT DE AVIAŢIE CIVILĂ?

Sacrificiu si Devotament

►►Col. Răducu NISTOR

N

efericitul eveniment petrecut recent în Munţii Apuseni, în care două persoane şi-au pierdut viata în urma unui accident de aviaţie civilă, operaţiunile de căutare salvare care au urmat, precum şi mediatizarea intensă a acestora, cred că a determinat ca fiecare din noi să-şi pună întrebări fireşti referitoare la modalitatea în care instituţia noastră ar fi acţionat dacă incidentul s-ar fi produs în zona noastră de competenţă, nivelul de pregătire pe care fiecare îl are pentru a-şi îndeplini corect misiunile în astfel de situaţii, ce a fost bine şi ce a fost rău, ce trebuie făcut pentru a elimina neajunsurile în perioada imediată, dar şi în perspectivă. Voi încerca, pe scurt, să răspund la acest întrebări, fără să fac referire la modalitatea în care au 28

acţionat colegii noştri din cele trei inspectorate implicate în gestionarea accidentului. Activităţile unităţii pentru intervenţie în cazul producerii unui accident de aviaţie civilă au fost procedural reglementate pentru prima dată în luna ianuarie 2009, ulterior, în luna martie a anului 2010, semnându-se şi un protocol de cooperare şi colaborare între IGSU şi ROMATSA, document pe baza căruia s-au întocmit şi implementat proceduri operaţionale SAR (Search and Rescue) pentru centrele operaţionale ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă. Aceste ultime proceduri, actualizate în luna ianuarie 2013, alături de Planul operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă sunt documentele după care instituţia noastră acţionează la acest tip de


incident, în ele regăsindu-se prevederi clare privind primirea informaţiei referitoare la eveniment, organizarea misiunilor, instituţiile cu care se cooperează, atribuţiile fiecăreia. Pentru antrenament în aplicare şi utilizare operativă în caz de nevoie de către personalul din serviciul de permanenţă, în Dispecerat, încă din anul 2010, se află o mapă specială cu toate aceste FOTO: Mediafax_Catalin_Cada

29

Audacia et Devotio

documente, alături de modele de rapoarte de situaţie, formulare de analiză, date de contact ale instituţiilor implicate etc.. Considerându-se, probabil, că accidentele de aviaţie civilă trebuie abordate în mod diferit faţă de alte situaţii de urgenţă, în anul 2010 s-a instalat, în Dispeceratul ISU, 1 staţie de lucru pe care rulează aplicaţii dedicate doar acestui tip de incident (în afara celor 2 staţii de lucru pentru SNUAU „112”) personalul Centrului operaţional fiind instruit la nivel regional de reprezentanţii ROMATSA privind utilizarea acestui soft şi aplicarea corectă a procedurilor. Sesizând importanţa aplicării corecte a procedurilor, precum şi caracterul de noutate al acestor misiuni, la nivelul inspectoratului nostru s-a desfăşurat în luna mai 2011, cu aprobarea eşalonului superior şi în cooperare

cu ROMATSA, primul exerciţiu din ţară, de cooperare, având ca temă antrenarea structurilor pentru intervenţie în cazul producerii unui accident de aviaţie civilă. S-a reuşit atunci, pe parcursul a 2 zile, aducerea în acelaşi loc a tuturor structurilor implicate în gestionarea acestui tip de eveniment, crearea unei adevărate „furtuni a creierelor” (în partea de sală), în care toţi „actorii” implicaţi au făcut dovada cunoaşterii capabilităţilor proprii şi au analizat, cu profesionalism, punctele slabe şi vulnerabilităţile instituţionale în acel moment. Redau în continuare neajunsurile identificate „la cald”, în anul 2011, în urma desfăşurării exerciţiului, spre analiză cititorilor şi spre comparaţie cu acţiunile desfăşurate în anul 2014 pentru gestionarea situaţiei din Munţii Apuseni: Lipsa de antrenament a personalului din Dispecerat pentru a utiliza la maxim posibilităţile tehnice oferite de aplicaţia ESS Essential Suite de gestionare a acestui tip de situaţie de urgenţă; Neincluderea SERVICIULUI DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE – BRAU „112” Neamţ ca participanţi la exerciţiu, mai ales la partea de sală (această structură nu este parte semnatară a niciunui plan/procedură de intervenţie referitoare la acest tip de eveniment); Aplicaţia de gestionare a acestui tip de situaţie de urgenţă este, în sine, greu de utilizat deoarece la producerea unui asemenea incident vor fi şi numeroase apeluri pe aplicaţia CoordCom („112”), rapoarte de transmis/primit, personalul din Dispecerat fiind insuficient pentru lucru, suplimentarea acestuia putând fi făcută după minim 30 minute (în afara programului de lucru); Nu se permite transferul datelor de pe aplicaţia SAR pe aplicaţia „112”, în cazul în care concomitent cu acest incident se produc şi altele (cum de altfel s-a şi întâmplat pe timpul exerciţiului în etapa a II a) personalul din Dispecerat poate întârzia iniţierea răspunsului; Cooperarea între agenţii nu se poate efectua decât prin apelarea fiecăreia în parte de pe aplicaţia SAR pe când în cealaltă aplicaţie de poate realiza permanent modul de lucru „în conferinţă”; Tehnica actuală pe care rulează aplicaţia nu oferă un răspuns oportun determinând încărcarea greoaie a bazelor de date şi a hărţilor, în special. Pe timpul exerciţiului, în colaborare cu personalul CC SAR de la ROMATSA s-au identificat modalităţi de remediere şi optimizare a utilizării aplicaţiei, astfel încât a fost un câştig pentru ambele părţi; Prevederile planului operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă nu sunt actualizate, fiind necesar a fi cuprinse pentru cooperare şi alte structuri de intervenţie ca de exemplu:


Suntem pregătiţi pentru intervenţie în cazul producerii unui accident de aviaţie civilă?

Sacrificiu si Devotament

Biroul poliţie transporturi, Romsilva; Căpitănia Portului Bicaz. De asemenea, nu sunt făcute referiri la Planul roşu de intervenţie al judeţului şi nici detaliate atribuţiile structurilor cu care se cooperează (Salvamont, SAJ, CLSU); Nu există la nivelul dispeceratului o bază de date cu aerodromurile autorizate din judeţ pentru a fi luate în evidenţă ca sursă de producere a unei situaţii de urgenţă; Nu există mijloace de comunicaţii suficiente pentru conducerea operaţiunilor de intervenţie, fiind nevoie, în caz real, ca unele mijloace să poată fi puse la dispoziţia forţelor cu care se cooperează (Salvamont, CLSU). La exerciţiu, cooperarea s-a executat prin intermediul dispeceratelor celor două structuri, fiind destul de greoaie şi consumatoare de timp; Staţiile radio portabile din sistemul TETRA din dotarea instituţiei nu au activată opţiunea de localizare a poziţiei prin GPS, pe timpul exerciţiul fiind nevoiţi să utilizăm staţiile similare de la Jandarmi sau Poliţie. În gestionarea unui astfel de incident, transmiterea coordonatelor geografice ale locului în care s-a descoperit epava sunt esenţiale pentru cooperare, în special pentru unităţile de aviaţie şi ROMATSA; Hărţile care rulează pe aplicaţia CoordCom („112”) sunt decalibrate, coordonatele geografice încărcate pe aplicaţia SAR redând cu fidelitate locul incidentului, pe când pe aplicaţia „112” există o deviere de câţiva zeci de km; Lipsa hărţilor pentru orientarea primelor forţe ajunse la faţa locului şi pentru marcarea datelor situaţiei şi intervenţiei; Lipsa unui minime dotări pentru amenajarea unui punct de comandă la nivelul subunităţilor, echipajul de pe APIC (dacă va mai exista) trebuind să aibă şi această misiune. Într-o astfel de situaţie de urgenţă, când numeroase forţe ajung la faţa locului cu diferite mijloace, 1 autoturism ARO de la subunitate nu poate fi luat în calcul ca punct de comandă mobil, impunându-se să fie dublat măcar de 1 cort cu dotările necesare. Toate celelalte structuri aveau asemenea dotări numai noi, serviciile profesioniste, nu. S-a reuşit organizarea unui punct de adunare răniţi, într-un loc amenajat rudimentar, fără să ofere facilităţile necesare acordării unui minim de asistenţă medicală de urgenţă, din lipsa dotărilor proprii, cât şi la nivel CLSU. Postul medical avansat a sosit la locul intervenţiei odată cu echipajul de descarcerare, după 100 minute, timp în care victimele au stat în aer liber. Deşi viteza de deplasare a forţelor sosite de la subunităţile din Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ a fost foarte bună, greul operaţiunilor de salvare s-au desfăşurat în prima oră şi a fost al subunităţii din raion care nu dispune de efectivele şi dotările necesare unor astfel de misiuni: PMAv, paramedici, personal în general; Viteza bărcilor pentru deplasare pe distanţa mari a fost foarte mică, atât din cauza condiţiilor meteorologice, cât şi din cauza puterii motoarelor (30 - 50 CP); Lipsa deprinderilor echipajelor de pe ambarcaţiune pentru a 30

executa misiuni de salvare din mediu acvatic; Numărul mijloacelor de comunicaţii radiotelefon este insuficient iar personalul încă nu are obişnuinţa de a nu pleca la intervenţie dacă nu dispune şi de un minim de mijloace de comunicaţii; Neutilizarea unui sistem de evidenţă a personalului care intră în zona intervenţiei, din cauza lipsei unor norme specifice de organizare a unui sistem de comandă şi control. Nu a fost operaţionalizat, la nivelul cerinţelor identificate din experienţa altor intervenţii, un punct de comandă, cu personal care să îşi desfăşoare activitatea de coordonare a intervenţiei din acest loc; Neconfirmarea de către toate persoanele desemnate în aplicarea Planului roşu de intervenţie a primirii mesajului de operaţionalizare a acestuia (Instituţia Prefectului, ISU, IJJ, IJP sunt singurele instituţii care au confirmat primirea mesajului); Implicarea SVSU s-a efectuat doar într-o mică măsură, probabil şi din cauză că încă nu au făcut demersurile necesare pentru operaţionalizarea serviciului voluntar de categoria a III a. Nu au respectat scenariul exerciţiului, au introdus şi a scos autospeciala din dispozitiv la ordinul primarului, fără să informeze comandantul forţelor la faţa locului; Personalul echipelor de căutare salvare nu au cunoscut codul de semne şi semnale utilizat în operaţiunile internaţionale, astfel încât pe acest segment au cooperat foarte greoi cu personalul Serviciului Public Salvamont; Neorganizarea unui punct de informare şi documentare care să facă legătura cu mass media şi nici desemnarea unei persoane autorizate care să se ocupe de acest lucru, ceea ce a determinat neînţelegerea scopului şi acţiunilor desfăşurate pentru îndeplinirea acestora de către reprezentanţii media cu efecte negative asupra imaginii instituţiei. Bineînţeles că aceste concluzii au fost transmise la toţi participanţii, precum şi la toate eşaloanele pentru iniţierea demersurilor de remediere şi, bineînţeles, unele (spre ruşinea noastră, nu toate) chiar s-au remediat. Din păcate, acţiunile de înlăturare a neajunsurilor s-au desfăşurat doar la nivelul unităţii noastre, deşi firesc ar fi fost, ca şi bună practică să se implementeze aceste acţiuni la nivel naţional. Pentru a verifica nivelul în care aceste proceduri şi planuri mai corespund actualelor realităţi, precum şi pentru a respecta prevederile protocolului dintre IGSU şi ROMATSA care prevede obligativitatea executării din 3 în 3 ani de activităţi de pregătire, antrenament, încă din anul 2013, inspectoratul nostru a planificat, pentru trimestrul III 2014, un nou exerciţiu. Probabil, până atunci vor fi mai multe schimbări la nivel procedural, iar acest exerciţiu de cooperare va fi binevenit. Ce s-a făcut în primă urgenţă la nivel instituţiei noastre pentru a optimiza aplicarea procedurilor/protocoalelor în aceste situaţii, conform ordinelor transmise după analiza situaţiei de către comanda unităţii din ziua imediat următoare producerii eveni-


eventual chiar stabilind şi un punct pe hartă pentru comparaţie. S-au reluat, fără succes deocamdată, demersurile de semnare a unor protocoale de cooperare cu singura societate din judeţ care dispune de un aparat de zbor uşor pentru sprijin în operaţiunile de observare aeriană, precum şi cu posesorii de autoturisme off-road constituiţi în cluburi pentru sprijin în misiuni de transport efective sau tehnică în zone greu accesibile. Ce s-a făcut ulterior, în compensarea măsurilor iniţiale? S-au transmis rapoarte la STS, ROMATSA şi ulterior la IGSU pentru urgentarea sau iniţierea demersurilor de înlocuire a staţiilor de lucru pe care rulează aplicaţiile SAR, deoarece actualele staţii sunt învechite, primite cu împrumut de la alte instituţii şi nu mai satisfac exigenţele softului actual care a fost modificat de două ori faţă de cel original. S-au replanificat exerciţii de antrenament cu personalul din Dispecerat pentru dobândirea deprinderilor necesare aplicării oportune a tuturor procedurilor. Sunt de ajuns aceste măsuri? Ce se mai poate face?

Audacia et Devotio

mentului? În primul rând, fiecare din noi, cei din Centrul operaţional am simţit evenimentul ca pe un „duş rece” şi ne-am întrebat: noi cum am fi făcut ? cât de repede am fi făcut? dacă am fi ştiut să identificăm apelantul? şi, ca urmare, am restudiat, din proprie iniţiativă, încă din prima zi, toate documentele referitoare la gestionarea unui accident de aviaţie civilă. Ulterior, această activitate s-a repetat, în cadru organizat, cu participarea inclusiv a şefului BRA „112” Neamţ; S-a implementat în Dispecerat un ghid privind utilizarea telefoanelor mobile de tip „smartphone” pentru identificarea apelantului având în vedere toate sistemele de operare care rulează pe acestea; S-au reverificat şi identificat toate foile de hartă în format militar pe care unitatea le are şi s-au stabilit măsuri pentru operaţionalizarea acestora, la nevoie, în mai puţin de 30 minute; S-a reorganizat sistemul de identificare şi utilizare a hărţilor militare în format electronic existent în dispecerat, pentru zona noastră de competenţă; S-au stabilit măsuri de conectare a staţiei de lucru SAR la o imprimanta de reţea din Dispecerat pentru a putea lista documentele venite prin acest sistem, inclusiv Planul acţiunii de căutare sau hărţile ataşate evenimentului; S-a implementat o procedură proprie de transformare a coordonatelor primite de la Centrul de coordonare SAR ROMATSA, via aplicaţia „CoordCom” de pe sistemul SNUAU „112” (Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă), via reţeaua Internet. Probabil, şi noi puteam fi vulnerabili la acest aspect, deoarece coordonatele furnizate de Centrul de coordonare SAR ROMATSA sunt cele primite de la sistemul COSPAS-SARSAT (sistemul de sateliţi destinat să detecteze balizele de urgenţă ce emit pe frecvenţele de 121,5 MHz şi 406 MHz) şi sunt în sistem decimal (1o - 100 minute, 10.000 secunde, 1 minut – 100 secunde) iar aplicaţia permite introducerea coordonatelor în sistem grade/ minute/secunde (1o – 60 minute - 3600”, 1 minut - 60”). Pe scurt, în Dispecerat se va proceda astfel: coordonatele primite de la SAR ROMATSA vor fi introduse pe aplicaţia SNUAU „112” care va identifica locul pe harta şi care transformă automat, la atingerea cu prompterul a punctului identificat, coordonatele decimale în coordonate GMS; noile coordonate pot fi introduse în aplicaţia SAR pentru identificarea punctelor/patrulaterului zonei de căutare; pentru control, aceleaşi coordonate decimale se pot introduce în aplicaţia GPS LATITUDINE&LONGITUDE CONVERTOR,

Probabil, pe timpul exerciţiului de cooperare din trimestrul III va fi implicat un număr foarte mare de personal din unitate şi nu numai şi, pentru antrenarea acestuia, se vor organiza şi desfăşura sesiuni de pregătire. De asemenea, probabil se vor desfăşura comunicări de specialitate la nivel local sau naţional la care se va dezbate în amănunt modalitatea concretă de acţiune în caz de accident de aviaţie civilă, se vor prezenta concluziile rezultate din intervenţia la care am făcut referire la începutul articolului şi se vor implementa proceduri de intervenţie noi, având în vedere modificările generate de aplicarea OUG nr. 1/2014 privind unele măsuri din domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. Sunt convins că măsurile de optimizare a activităţilor vor continua, însă de noi depinde modalitatea şi oportunitatea implementării, uşurinţa asimilării cunoştinţelor, mai ales în sistemul actual în care ne desfăşurăm activitatea, care este permanent în continuă schimbare, transformare, deşi nu întotdeauna ne dorim acest lucru. Aplicarea întocmai a procedurilor, executarea continuă de antrenamente şi depunerea continuă a eforturilor pentru optimizarea acţiunilor va determina pregătirea noastră permanentă pentru intervenţie în astfel de situaţii. 31


Februarie 2014

TRANSFORMAREA COORDONATELOR GEOGRAFICE Sacrificiu si Devotament

►►Lt.col. Constantin RUSU ►►Cpt. Iulian GHEORGHIŢĂ

Generalităţi Necesitatea identificării în timp scurt şi cu mare acurateţe a unei locaţii, în diferite situaţii, a dus la dezvoltarea unor sisteme de coordonate cu care să se poată determina o anumită poziţie de pe suprafaţa globului pământesc. Procesul prin care se atribuie o locaţie unei informaţii se numeşte georeferenţiere. În timp ce unele sisteme de georeferenţiere sunt bazate pe simple nume, altele se bazează pe diferite tipuri de măsurători şi sunt numite sisteme de georeferenţiere metrice. Acestea includ latitudinea şi longitudinea şi diferite tipuri de sisteme de coordonate, acestea fiind esenţiale pentru realizarea analizelor spaţiale şi a hărţilor GIS (sistem geografic informatic). Sistemul latitudine/longitudine este cel mai folosit sistem existent şi este adesea denumit „sistem de coordonate geografice”. Aplicaţiile de topografie, cartografie, GIS etc. nu se pot realiza pe suprafaţa reală a Pământului. Ele se realizează utilizând harta în format analog (pe hârtie) sau sistemele numerice (calculatorul), astfel că suprafaţa reală a Pământului trebuie mai întâi să fie transformată într-o formă matematică, iar în final proiectată în plan. Cea mai bună aproximare matematică a formei Pământului este elipsoidul de rotaţie. În ultimii 200 de ani a fost depus mult efort pentru găsirea elipsoidelor care aproximează cel mai bine forma Pământului în anumite ţări, astfel încât agenţiile de cartografiere naţionale să poată măsura poziţia şi să producă hărţi de mare acurateţe. Însă, marea varietate a elipsoidelor a dus la apariţia unei probleme. Fără un standard unic, hărţile produse de diferite ţări cu diferite elipsoide nu s-ar potrivi pentru a fi îmbinate. Astfel, a apărut elipsoidul WGS84 (Sistemul Mondial Geodetic 1984) care este în general acceptat ca standard. Dar în unele părţi ale lumii, alte elipsoide au rămas în uz, cum este şi cazul României unde se foloseşte elipsoidul Krasovski 1940. 32

Analizând pe scurt două caracteristici importante ale planetei noastre, forma şi mişcarea de rotaţie, putem spune că: Forma Pământului o putem aproxima cel mai bine cu o sferă, foarte puţin turtită. Sfera, după cum se ştie, are toate punctele situate pe suprafaţa sa la o distanţă egală de centru. Mişcarea de rotaţie se desfăşoară în raport cu două puncte naturale, polii geografici, şi cu linia care îi uneşte trecând prin centrul Pământului - axa polilor (sau axa Pământului). Dacă avem în vedere aceste elemente - forma sferică şi două puncte fixe (polii) - ne putem imagina un sistem de linii cu ajutorul căruia să stabilim poziţia oricărui punct situat pe suprafaţa Pământului. Astfel, pe suprafaţa sferei, care aproximează forma Pământului, un număr foarte mare de cercuri trec prin cei doi poli. Jumătăţile acestor cercuri se numesc meridiane. Se pot trasa foarte multe linii de acest fel, dar, în practică, este dificil de realizat. De aceea, se trasează, de regulă, doar anumite meridiane egal distanţate între ele. Deşi meridianele sunt echivalente între ele, s-a considerat, în mod convenţional, că trebuie să existe un anumit meridian faţă de care să se realizeze o numerotare a celorlalte. Acesta a fost denumit meridianul zero (0°) sau primul meridian şi, deoarece trece prin observatorul de la Greenwich (lângă Londra), este denumit meridianul Greenwich (DOC 1); meridianul opus este de 180°. Pornind de la primul meridian, celelalte meridiane sunt numerotate atât spre direcţia de unde răsare aparent Soarele (spre est), cât şi spre direcţia unde apune (spre vest), ele întâlnindu-se în meridianul de 180°, opus primului meridian. Faţă de primul meridian, spre est se află emisfera estică si spre vest, emisfera vestică. Punctele situate pe globul geografic la distanţe egale fata de cei doi poli formează un cerc care poartă numele de Ecuator. De la Ecuator spre nord sau spre sud putem duce mai multe linii paralele cu acesta; acestea sunt tot mai mici ca lungime, cu cât ne apropiem de cei doi poli, şi poartă numele de paralele. Acestea sunt numerotate de la ecuator (0°) spre nord şi spre sud până se reduc la dimensiunea unui punct (Polul Nord, respectiv, Polul Sud). Cele mai importante paralele, sunt cele două cercuri polare (situate la 66,5° lat. N şi lat. S) şi cele două tropice (situate la 23,5° lat. N si lat. S) între Ecuator şi Polul Nord se află emisfera nordică, iar între Ecuator şi Polul Sud se află emisfera sudică. Meridianele şi paralelele formează reţeaua geografică sau cartografică. Cu ajutorul acestei reţele poate fi determinată poziţia oricărui punct de pe suprafaţa Pământului. Distanta măsurată faţă de primul meridian se numeşte longitudine; spre est vorbim de longitudine estică, iar spre vest, de longitudine vestică. Distanta măsurata faţă de ecuator spre cei doi poli se numeşte latitudine, spre nord vorbim de latitudine nordică, iar spre sud, de latitudine sudică. Aceste distanţe (în latitudine şi longitudine) reprezintă lungimea unor arcuri de cerc ce îşi au originea în centrul Pământului. Aceste două sisteme de referinţă (longitudinea şi latitudinea) formează împreună coordonatele geografice.


Longitudinea şi latitudinea pot fi exprimate în mai multe moduri: Grade şi minute zecimale: format dd mm.mmmm dd mm.mmmm (ex. 47 06.198 N 025 57.202E) Grade, minute şi secunde: format dd mm ss.sss dd mm ss.sss (ex. 47°06’11.92” N, 25° 57’ 12.02” E) sau ddmmss.sss dddmmss.sss (ex. 470611.92 N 0255712.02 E) Grade Zecimale: format dd.dddddd dd.dddddd (ex. 47.103333°, 25.953333°) sau dd.dddddd dd.dddddd (ex. 47.103333N025.953333E) unde: d – grad, m – minut, s – secundă. Dacă se înscriu coordonatele cu virgulă între latitudine şi longitudine, longitudinea va avea cifra 0 înaintea gradului (ex. 4706.198 N 02557.202E)

33

Audacia et Devotio

Conversia între diferite formate Conversia din Grade, minute, secunde în Grade şi minute zecimale Exemplu: 47°06’11.92”N, 25°57’12.02”E (Grade, Minute, Secunde) Latitudinea începe cu acelaşi grad (47°) şi cu acelaşi număr de minute (06°). Împărţim secundele la 60 (11.92/60 = 0.197). Pentru Longitudine, se păstrează 25° şi 57°. Convertim secundele 12.02 (12.02/60 = 0.200) 47°06.198’N, 25°57.200’E (Grade, Minute zecimale) Conversia din Grade, minute zecimale în Grade, minute şi secunde Exemplu: 47°06.198’N, 25°57.200’E (Grade, Minute zecimale) Latitudinea începe cu acelaşi grad (47°) şi valoarea minutului de dinainte de virgulă (06’). Luăm zecimalele de la minute (tot ce e după virgulă) şi înmulţim cu 60 (0.198 x 60 = 11.88”). Pentru longitudine, păstrăm 25° şi 57’. Convertim 0.200 (0.200 x 60 = 12.00”) 47°06’11.88”N, 57° 57’12.00”E (Grade, Minute, Secunde) Numerele sunt foarte apropiate, dar nu sunt exact la fel. În acest caz, 12.00 este foarte apropiat de 12.02, ceea ce presupune o diferenţă de câţiva metri în teren. Conversia din Grade zecimale în Grade şi minute zecimale Exemplu: 47.103333°, 25.953333° (Grade zecimale sau Latitudine, Longitudine Standard) Latitudinea începe cu acelaşi grad (47°). Luăm toate zecimalele (toate cifrele de după virgulă)şi le înmulţim cu 60 (0.103333 x 60 = 6.199). Pentru longitudine, păstrăm 25° şi convertim 0.953333 (0.953333 x 60 = 57.199) 47° 06.199’N, 25° 57.199’E (Grade şi minute zecimale) Conversia din Grade şi minute zecimale în Grade zecimale: Exemplu: 47°06.198’N, 25°57.200’E (Grade, Minute zecimale) Pentru longitudine, păstrăm gradul (47°). Luăm minutele zecimale şi le împărţim la 60, păstrând 6 zecimale (6.198/60 = 0.103333). Pentru longitudine păstrăm gradul 25° şi convertim 57.200 (57.200/60 = 0.953333) 47.103333°, 25.953333° (grade zecimale) E posibil ca numerele să fie foarte apropiate, dar să nu fie exacte, iar în teren va exista o diferenţă de câţiva metri. Conversia din Grade zecimale în Grade, minute şi secunde: Această conversie se va face în 2 paşi: 1. Convertim din Grade zecimale în grade şi minute zecimale 2. Convertim rezultatului obţinut la pasul 1 din Grade şi minute zecimale în Grade, minute şi secunde. Conversia din Grade, minute şi secunde în Grade zecimale: Această conversie se va face în 2 paşi: 1. Convertim din Grade, minute şi secunde în grade şi minute zecimale. 2. Al doilea pas constă în convertirea rezultatului obţinut la pasul 1 din Grade şi minute zecimale în grade zecimale.


Februarie 2014

Fenomene de îngheţ pe râurile Bistriţa şi Bistricioara, judeţul Neamţ

►►Lt.col.ing. Claudiu GAMAN

P

Sacrificiu si Devotament

1. Noţiuni introductive lecând de la studiile şi cercetările unor renumiţi geografi, geomorfologi, hidrologi, meteorologi, hidrotehnicieni etc.(Ciaglic,1965; Ciaglic et. al, 1975; Ciaglic, 1984; Ştefănache D.,2002, 2003; Păvăleanu 2003; Ştefănache D.,2007; Ciaglic, 2008, 2009; Rădoane M. et al, 2008, 2009; Giurma et. al, 2010, Ciaglic, 2010), mi-am propus să contribui, pe cât posibil, la stabilirea particularităţilor privind evoluţia fenomenelor de îngheţ care ridică semne de întrebare, a cauzelor care au dus la apariţia în iarna 1972 -1973 a unui zăpor pe râul Bistriţa, considerat UNIC în România şi chiar în Europa, precum şi a evoluţiei acestuia în anii care au urmat. În acest scop, în iernile 2011 – 2012 şi 2012 – 2013 am efectuat deplasări în teren pe valea râului Bistriţa şi pe cea a afluentului său Bistricioara, pentru măsurători în diferite puncte a temperaturii aerului, apei din râu şi pentru cartarea formaţiunile de gheaţă existente, având în vedere că până în prezent nu există nici un studiu întocmit în acelaşi interval de timp pe cele două râuri.

Fig. 1 Măsurători efectuate pe râul Bistricioara şi Bistriţa, martie şi noiembrie 2012

Necesitatea măsurătorilor şi observaţiilor în acelaşi interval de timp, se impunea deoarece Ciaglic V. (2008) remarca faptul că evoluţia fenomenelor de îngheţ de pe cele două râuri era aproape identică. Acelaşi autor (Ciaglic, 2008, 2009) aprecia că râul Bistricioara poate fi considerat un ,,laborator” natural în care pot fi identificate soluţii şi procedee care aplicate pe râul Bistriţa, ar influenţa pozitiv evoluţia zăporului, împiedicând dezvoltarea acestuia. Practic, procedeele propuse modifică regimul curgerii pe râu, consecinţa fiind reducerea substanţială a formaţiunilor de gheaţă de fund şi implicit a curgerilor masive de năboi, curgeri care constituie cauza determinantă a formării zăporului la coada lacului Izvoru Muntelui – Bicaz. 2. Zona de studiu Arealul analizat este bazinul hidrografic al râului Bistriţa, sectorul cuprins între limita cu judeţul Suceava (aval de localitatea Broşteni, respectiv Borca) şi barajul Izvoru Muntelui, arie care, fizico-geografic, corespunde părţii central-estice a Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali. 3. Geneza formaţiunilor de gheaţă Pe râuri apar în fiecare iarnă diferite forme şi formaţiuni de gheaţă, prezente atât la suprafaţa apei cât şi în interiorul curentului, în funcţie de condiţiile fizico-geografice şi în special de factorii climatici. O prezentare sumară a primelor ipoteze privitoare la formarea a cristalelor sau acelor de gheaţă, gheţii de fund şi năboiului o găsim în „Hidrologia”, realizată de Constantinescu et al (1956) pe care le redăm în continuare : 34


O primă ipoteză a fost formulată de Gay Lussac, care susţinea că formarea cristalelor de gheaţă este posibilă numai la suprafaţa apei, unde apoi sunt antrenate în toată masa lichidului. Ajungând pe fundul râului, cristalele de gheaţă sunt reţinute în neregularităţile acestuia şi prin acumulări succesive creează centre de cristalizare în jurul cărora se formează gheaţa de fund. În momentul în care volumul gheţii de fund a atins limita în care forţa ei ascensională depăşeşte coeziunea dintre gheaţă şi substratul pe care s-au dezvoltat, aceasta se desprinde şi se ridică la suprafaţa apei, formând năboiul (zaiul sau inie) (Fig. 2).

apei.

După Argo, Makaveev, Altberg, factorul hotărâtor al formării diferitor forme de gheaţă este subrăcirea

Audacia et Devotio

Fig. 2 Diferite tipuri de gheaţă în râu (Beltaos et al., 2000).

Zillerman N.A. citat de Constantinescu et al (1956), susţine că gheaţa de fund se poate forma în mod egal în întreaga masă de apă. Sintetizând opiniile cercetătorilor amintiţi, Ciaglic et. al (2009) ajunge la următoarele concluzii: • numai subrăcirea apei nu este suficientă pentru formarea acelor de gheaţă; pentru formarea lor sunt necesare în masa de apă de nuclee de îngheţare şi viteze mici de curgere (la limită), deoarece turbulenţa împiedică subrăcirea; • subrăcirea apei se produce la valori foarte mici sub 0 ̊ C, de ordinul sutimilor de grad, aşa cum a demonstrat experimental Altberg; • în cazul formării gheţii de fund este necesară starea de repaus a apei, iar singura zonă, într-un curent turbulent în care apa se află în stare de repaus este pe fundul râului; • vântul foarte slab, cu viteze mici, favorizează subrăcirea spre deosebire de cele puternice. Acelaşi autor considera că subrăcirea apei pe fundul râului este cauzată de faptul că primele formaţiuni de ace de gheaţă, ajunse prin turbulenţă la fund, intrate într-o masă de apă cu temperatura uşor pozitivă, se topesc. Acest proces este efectuat, ca şi evaporaţia, cu consum de căldură. Acele de gheaţă venite ulterior nu se mai topesc, ci se acumulează şi formează gheaţa de fund. De asemenea, Ştefanache D. (2007), în studiul privind ,,evoluţia unor fenomene hidrologice periculoase” şi Victor Sorocovschi în ,,Hidrologia uscatului” (2010), prezintă evoluţia primelor forme de gheaţă, inclusiv gheaţa la mal, sloiurile de gheaţă şi podul de gheaţă (Fig. 3) : • gheaţa la mal presupune un proces avansat de îngheţ, care favorizează formarea unei pojghiţe de gheaţă pe sectoarele cu viteze mici. Se prezintă sub forma unei fâşii de gheaţă prinse de-a lungul unuia sau ambelor maluri ale râului; • sloiurile de gheaţă reprezintă bucăţi de gheaţă de diferite mărimi şi forme ce plutesc la suprafaţa apei. Primăvara, sloiurile iau naştere din fragmentarea podului de gheaţă la creşterea temperaturii aerului; • podul de gheaţă este cea mai stabilă formaţiune dintre toate formaţiunile de iarnă de pe râuri. Podul de gheaţă se poate forma atât datorită înaintării gheţii la mal cât şi fixării sloiurilor mai întâi acolo unde albia prezintă îngustări sau modificări ale pantelor. În cazul unor temperaturi foarte scăzute ale aerului pe unele râuri cu debit mai mic râul poate îngheţa pe toată secţiunea, această formaţiune fiind înregistrată la posturile hidrometrice sub denumirea de îngheţ total. 35


Fenomene de îngheţ pe râurile Bistriţa şi Bistricioara •

pod de gheaţă întrerupt sau cu ochiuri se întâlneşte pe sectoare de râu cu viteze mari (praguri, meandre etc), cu surse subterane bogate.

Gheaţă la maluri

Pod de gheaţă cu ochiuri Curgeri de năboi Fig. 3 Formaţiuni de gheaţă, acoperite de zăpadă pe râul Bistriţa, 2012

Sacrificiu si Devotament

Din multitudinea de fenomene de îngheţ, care se produc pe râuri, ,,zăporul” este considerat ca fiind cel mai periculos, producând mari distrugeri si chiar victime, motiv pentru care Ashton (1986) îl defineşte ca ,,cel mai mare hazard al fenomenelor de iarna pe râuri” – citat de Maria Rădoane et. al. (2008). Sub denumirea ,,zăpor” (ice jam, engleză; zator, rusă; embâcle, franceză; eisbarre, germană) sunt cunoscute barajele de gheaţă care se formează pe râuri, în perioadele de iarnă. Blocarea secţiunii de curgere determină scăderea nivelului apei în sectorul aval şi ridicarea nivelului în ,,spatele” barajului de gheaţă (amonte) cu acumularea de energii care acţionează în corpul zăporului, astfel că în cazul unor deblocări rapide pot provoca distrugeri în sectorul din aval.

4.Tipuri de barajele de gheaţă (zăpoare) şi evoluţia lor În funcţie de momentul producerii fenomenului, se disting două tipuri de baraje de gheaţă (zăpoare) : de îngheţ şi de dezgheţ. Barajele (zăpoarele) de îngheţ se produc în perioada apariţiei şi dezvoltării fenomenelor de îngheţ pe râuri (începutul iernii). Acestea sunt cauzate de acumularea năboiului sub podul de gheaţă. Evoluţia formării şi alcătuirii zăporului se poate observa şi în figura 4.

Fig. 4 Profil longitudinal printr-un zăpor în formare. De notat nivelul ridicat al apei râului cauzat de rugozitatea şi grosimea zăporului (Beltaos et al., 2000). Barajele (zăpoarele) de dezgheţ sunt provocate de acumularea de sloiuri în anumite secţiuni, rezultate în urma fragmentării podului de gheaţă prin creşterea temperaturii aerului. În bazinul Bistriţei (amonte de acumularea Izvoru Muntelui – Bicaz) fenomenul are o frecvenţă mare în cursul superior (Depresiunea Dornelor până la Zugreni) şi o frecvenţă mai mică în sectorul Zugreni – Crucea (Ştefănache, 2003, 2007; Surdeanu et al, 2005; 36


Rădoane M. et al 2009; Giurma şi Ştefănache D., 2010). În sectorul Crucea – Borca aceste tipuri de zăpoare au o frecvenţă foarte mică, iar în aval de Borca nu s-au semnalat aceste tipuri de baraje de gheaţă (zăpoare). 5. Zăporul din amonte de coada lacului Izvoru Muntelui - Bicaz După formarea acumulării Izvoru Muntelui – Bicaz în sectorul de râu aval de Borca şi-a făcut apariţia un tip de zăpor deosebit care blochează albia râului pe lungime, depăşind 27 - 28 km, aglomerările de năboi atingând grosimi care depăşesc 3 - 4 m. Durata fenomenului oscilează între 14 – 35 zile şi uneori chiar poate depăşi 40 zile, având frecvenţă anuală şi uneori de 2 - 3 ori într-o iarnă. Acest tip de zăpor a fost semnalat pentru prima dată, de Ciaglic et. al (1975). Autorii precizează că fenomenul are două faze : prima fază submersă în care năboiul adus de râu pătrunde sub podul de gheaţă a râului pe o oarecare distanţă. Obturarea secţiunii se face prin depunerea năboiului pe fundul vechii albii în interiorul cuvetei lacului (zona Călugăreni) şi nu prin ,,alipirea” de baza inferioară a stratului de gheaţă (ca pe râuri), de unde se extinde treptat spre amonte prin albia râului, umplând-o şi în multe cazuri depăşind malurile – faza emersă (Fig. 5).

Ipotezele autorilor respectivi privitor la faptul că primul blocaj (zăpor) ia naştere din interiorul lacului sub podul de gheaţă şi se extinde treptat spre amonte au fost confirmate de observaţiile personale din perioada martie - aprilie 2012. Odată cu dispariţia prin topire a podului de gheaţă din coada lacului s-a constatat că pe întreg cursul râului Bistriţa de la Călugăreni până la viaductul Poiana Teiului, albia râului era plină cu năboi îmbibat cu sedimente şi acoperit cu un strat de mâl de cca. 08 – 14 cm, peste care se mai aflau porţiuni de gheaţă (Fig.6)

Fig. 6 Cursul modificat al Bistriţei în cuveta lacului de acumulare Izvoru Muntelui - Bicaz, în urma colmatării vechii albii (obturare cu năboi – faza submersă), martie şi aprilie 2012 6. Concluzii Cauzele care impun formarea zăporului pe râul Bistriţa, amonte de coada lacului Izvoru Muntelui Bicaz, afectând puternic aşezările umane, lucrările de apărare, infrastructura, suprafeţele agricole etc. sunt naturale (regimul termic al aerului, vântul, precum şi caracterul scurgerii apei din râu - turbulent sau aparent 37

Audacia et Devotio

Fig. 5 Manifestarea fenomenului de zăpor pe râul Bistriţa (faza emersă), anii 2008, 2009


Fenomene de îngheţ pe râurile Bistriţa şi Bistricioara

Sacrificiu si Devotament

laminar) şi antropice (înainte de formarea acumulării Izvoru Muntelui – Bicaz nu a apărut niciodată fenomenul de zăpor, deşi s-au semnalat frecvent curgeri puternice de năboi şi sloiuri). De asemenea, Caglic (1985), consideră zăporul ca fiind atipic, deoarece acumularea năboiului adus de Bistriţa se face pe fundul lacului şi nu prin prinderea de podul de gheaţă de la suprafaţă. Însă, existenţa pe cursul râului Bistriţa şi Bistricioara în condiţii climatice identice a unor sectoare cu formaţiuni de gheaţă puternice (bine dezvoltate) şi în imediata apropiere a unor sectoare de râu cu formaţiuni de gheaţă foarte slabe sau lipsă, demonstrează existenţa şi a altor factori, în afara celor meteorologici şi hidrologici care pot influenţa puternic evoluţia fenomenelor de îngheţ. Un rol foarte mare îl au raporturile hidraulice stabilite între râu şi zonele pe care le străbate, fenomenele având o evoluţie caracteristică, prin lipsa totală a gheţii datorită alimentării subterane. Aceasta teorie emisă prima dată de Ciaglic (1965), se confirmă, având în vedere observaţiile personale efectuate pe teren în iernile 2011 – 2012 şi 2012 – 2013. Deşi condiţiile climatice, cât şi cele geologice şi morfologice erau identice, bazinul râului Bistricioara având suprafaţa mică, în jumătatea superioară a bazinului, amonte de confluenţa cu pârâul Azod, podul de gheaţă, cu grosimi de 35 - 40 cm, acoperea cu foarte mici excepţii, întreaga suprafaţă a râului, în timp ce în aval podul de gheaţă dispărea brusc, regimul termic al aerului fiind acelaşi (Fig. 7 a ,b şi Harta cu cartarea fenomenelor de îngheţ).

38


Rolul Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale „Bistriţa” în managementul situaţiilor de urgenţă la nivel judeţean

►►Constantin – Romică GRIGORIU DIRECTOR, Preşedintele Celulei de Urgenţă

Hidroelectrica, liderul producătorilor de energie electrică şi principalul furnizor de servicii tehnologice pentru Sistemul Energetic Naţional îşi propune îmbunătăţirea continuă a performanţelor sale într-o manieră durabilă, cu o preocupare continuă faţă de mediu şi comunitate, procedurată în sistem complex de management integrat.

39

Audacia et Devotio

Î

n acest sens, HIDROELECTRICA SA – Sucursala Hidrocentrale “Bistriţa” Piatra Neamţ a făcut un efort financiar major pentru a instala un sistem de avertizare-alarmare performant, compus din 223 de sirene tip Hörman, situate în toată zona inundabilă a bazinelor hidrografice a râurilor Bistriţa şi Siret, pe teritoriul judeţelor Neamţ (52 locaţii), Bacău (48 locaţii), Vrancea (50 locaţii), Galaţi (37 locaţii) şi Brăila (36 locaţii), în scopul avertizării efective a populaţiei, atât în cazul dezastrelor potenţiale, cât şi în situaţii tactic-demonstrative cu scop didactic. Acest sistem are ca avantaj faptul că este realizat cu “soft deschis” şi cu componente hard care permit interconectare cu alte sisteme similare, cu respectarea prevederilor art. 32 şi 34 din OMAI nr. 1259/2006, de a se asigura “posibilitatea acţionării din centrele operaţionale judeţene”. Punerea în funcţie a sistemului de avertizare-alarmare în perioada 2005 – 2010, în judeţele Neamţ, Bacău, Vrancea, Galaţi şi Brăila, a făcut posibilă, atât transmiterea semnalelor de alarmare acustică a populaţiei (conf. art.25 din OMAI nr. 1259/2006), cât şi preînregistrarea sau citirea în direct a mesajelor voce la solicitarea scrisă a ISUJ/ CJSU/CLSU în situaţii tactic-demonstrative de antrenament sau de instruire/pregătire a populaţiei în cazul nevoii de limitare a efectelor unor potenţiale situaţii de urgenţă (cod portocaliu de ger şi viscol în judeţul Vrancea, deversare în diferite zone inundabile etc.) Pentru a asigura funcţionarea în condiţii optime a acestui sistem de avertizare-alarmare din administrarea Hidroelectrica, este necesară implicarea tuturor instituţiilor abilitate ale statului, care au responsabilităţi în managementul situaţiilor de urgenţă, prin încheierea unor protocoale comune care să reglementeze buna utilizare şi paza sirenelor de alarmare publică. Astfel, cu sprijinul Inspecţiilor de prevenire din cadrul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, la convocările tematice, se vor putea instrui şefii SVSU şi preşedinţii CLSU din localităţile situate în zona inundabilă a celor cinci judeţe, pe teritoriul cărora se află amplasate cele 223 sirene. Hidroelectrica se va implica activ în întreţinerea şi verificarea periodică a echipamentelor din locaţiile poziţiilor de sirenă, conform planurilor proprii de revizii periodice a sistemului de avertizare-alarmare transmise inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. În baza continuării colaborării eficiente în acest sens, este importantă implicarea permanentă a fiecărui CLSU în asigurarea tuturor măsurilor privind asigurarea integrităţii, pazei şi siguranţei echipamentelor şi comunicarea oricăror nereguli la poziţia de sirenă (dispariţia sau deteriorarea unor componente; nefuncţionarea sirenei etc.) atât la Centrul Operaţional al I.S.U.J., cât şi la Hidroelectrica. Legătura permanentă între ISUJ, CJSU/CLSU, şefii SVSU şi Hidroelectrica privind implementarea unor măsuri eficiente procedurale comune privind utilizarea şi întreţinerea celor 223 sirene electronice tip Hörman, prin eliminarea potenţialelor deficienţe de audibilitate ale sistemului de avertizare-alarmare, va putea contribui la asigurarea unui management eficient pentru situaţii de urgenţă, atât într-o situaţie reală, cât şi la aplicaţiile comune pentru situaţii de urgenţă, prevăzute în planurile anuale de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, aprobate de prefectul judeţului, în scopul creşterii capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă a tuturor forţelor profesioniste, private sau voluntare care au acelaşi obiectiv comun: prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a dezastrelor, protejarea populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate, înlăturarea operativă a urmărilor acestora şi asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.


Februarie 2014

un program de viitor în managementul situaţiilor de urgenţă

►►Slt.ing. Gheorghiţă MATEI

Sacrificiu si Devotament

ANSYS Multiphysics este un instrument unic pentru analiză cu element finit, un veritabil laborator de simulare a prototipurilor virtuale create pe calculator, cu aplicabilitate în cele mai diverse domenii, pornind de la dispozitive micro-electronice (MEMS), până la aplicaţii complexe oferind soluţii pentru: industria energetică, industria metalurgică, industria de construcţii, industria aeronautică, industria uşoară, industria auto, transporturi, turbomaşini, apărare, construcţii maritime, biomecanică, medicină şi chiar domeniul energiei regenerabile. Programul ANSYS este capabil să simuleze probleme într-o gamă largă de discipline de inginerie. Analiza cu ANSYS abordează mai multe probleme termice diferite, precum: • Transfer termic primar: de conducere la starea de echilibru sau tranzitorii, convecţie şi radiaţie; • Stări de schimbare: de topire sau congelare; • Analize termo-mecanice: rezultatele analizei termice sunt folosite pentru a calcula deplasarea, solicitarea şi deformaţia câmpurilor cauzate de dilatarea termică. ANSYS oferă un studiu specific complet în fiecare domeniu şi posibilităţile sale sunt largi. O mulţime de companii din domeniul aeronautic au încrederea în acest program pentru a face testele necesare. ANSYS - sistemul de programare universal pentru metoda elementului finit (FEM) este destul de popular în rândul specialiştilor în domeniul ingineriei de calculator (CAE, inginerie asistată de calculator) şi soluţii de CAE liniare şi neliniare, staţionare şi desigur tridimensionale de probleme de mecanică a solidelor şi mecanică a structurilor, inclusiv non-staţionare, geometrice şi fizice, probleme neliniare de interacţiune de contact ale elementelor structurale, sarcini, mecanica fluidelor şi gazelor, transfer de căldură, electrodinamică, acustică şi în domeniile legate de mecanică. Se utilizează pentru modelarea şi analiza în anumite domenii ale industriei, pentru a evita ciclurile costisitoare şi de lungă durată de dezvoltare, cum ar fi „design – fabricare – test”. Este cel mai cuprinzător instrument pentru analize multifizice existent pe piaţă, care permite utilizatorului să combine efectul a două sau mai multe fenomene fizice (structural, termic, electric, magnetic, electromagnetic, electrostatic, curgere fluide etc.). La baza analizei termice în ANSYS stă ecuaţia 40

echilibrului termic obţinută din principiul conservării energiei. Soluţia elementului finit calculează temperaturile în noduri, folosind ulterior aceste temperaturi pentru a determina alte variabile sau parametri. Programul ANSYS urmăreşte cele trei forme de transfer de căldură: conducţia, convecţia şi radiaţia. ANSYS suportă două tipuri de analiză termică şi anume, staţionară şi nestaţionară. Transferul de căldură are loc în timp, dar pentru procesele staţionare această variaţie în timp este nesemnificativă, putând fi astfel ignorată. Una dintre cele mai noi metode de aplicare a planului unui proiect, în primă fază, este MODELAREA. Acest procedeu implică mai mulţi factori: • Planul proiectului; • Platforma de modelare (soft ANSYS); • Factorul uman: inginerul modelator. Se observă că, în etapa de proiectare sau de testare a unui model, folosirea capabilităţilor ANSYS poate conduce cu siguranţă la optimizarea produsului obţinut. Pentru etapa de prevenire a situaţiilor de urgenţă, acest software poate deveni un instrument nepreţuit de verificare a comportării sub sarcină termică a oricărei structuri supuse analizei. Tehnologia evoluează în fiecare zi, astfel că implementarea noilor programe în diversele domenii de studiu a devenit esenţială, mai ales datorită costului unei probleme descoperite încă din faza de proiectare diminuând astfel costurile unei eventuale erori ce poate produce nefericitul efect de „domino”. În majoritatea ramurilor industriei şi a procedeelor de prelucrare, în special a materiilor prime, dar şi în etapa asamblării acestora, procesele care au loc degajă, mai mult sau mai puţin, căldură. Datorită cunoaşterii acestui factor, costurile evaluate iniţial trebuie recalculate astfel încât să fie prevăzute atât instalaţii de răcire, cât şi instalaţii de monitorizare şi împiedicare a depăşirii unei anumite limite sau anumitor parametri. Vom asista pe viitor la o lărgire a gamei de soft-uri ce vor putea fi implementate, cât şi a numărului firmelor ce îşi bazează cercetările şi produsele finite pe aceste sisteme moderne.


Importanţa pregătirii în activitatea profesională a pompierilor

►►Lt. Paul Marius BORDEIU

41

Audacia et Devotio

Oamenii învaţă în diferite perioade ale vieţii şi ale activităţii lor profesionale, fiind capabili să aplice în mod diferit ceea ce învaţă şi la un nivel aparte în funcţie de individ. Abilitatea de a învăţa trebuie să fie însoţită de motivaţia sau intenţia de a învăţa. Motivaţia de a învăţa este în legătură cu cel puţin unul din următoarele aspecte: - importanţa cunoştinţelor şi a deprinderilor ce trebuie dobândite, cum vor ajuta acestea, în munca de zi cu zi; - evoluţia în cariera profesională; - importanţa funcţiei deţinute, necesitatea cunoaşterii modului de rezolvare a problemelor de serviciu; - ce reprezintă învăţarea pentru sine. Disponibilitatea pentru învăţare este legată de importanţa competenţei profesionale, precum şi de îndeplinirea unor obiective precum: împlinire profesională, avansare, autoritate, relaţiile cu colegii de muncă, creativitate, curiozitate, responsabilitate, frica de eşec, recunoaştere, statut profesional etc. Cu cât motivaţia este mai puternică, cu atât apare un grad mai ridicat de asimilare a cunoştinţelor. Motivaţia de a studia este determinată de răspunsul la o serie de întrebări, cum ar fi: - Cât de important este să acumulez aceste cunoştinţe? - Dacă le învăţ, mă vor ajuta? - Ce va însemna aceasta pentru mine? Motivarea unei persoane este determinată de raportul dintre performanţă şi efortul depus. Pentru a stimula pregătirea profesională, se pot aplica diverse forme de motivare: - motivarea intrinsecă ce rezultă din angajarea şi interesul persoanei pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, precum şi din stimularea acestora. - motivaţia extrinsecă este rezultatul unor recompense şi penalizări exterioare, cum ar fi sistemul de recompense şi sancţiuni din mediul militar. - motivarea pozitivă se realizează atunci când cadrul militar primeşte recompensa dorită, pentru comportamentul lui adecvat cerinţelor impuse de pregătire. - motivarea negativă apare atunci când cadrul militar se pregăteşte doar ca să evite o sancţiune. Corelaţia dintre pregătirea profesională şi succesul în carieră este una foarte puternică, a fi bine pregătit într-un domeniu oferă posibilitatea dezvoltării unei cariere, dar nu o asigură. Succesul în carieră survine unei pregătiri profesionale constante, combinate cu un caracter puternic, ce presupune stăpânirea unor trăsături precum: ambiţie, informare, demnitate, diplomaţie, răbdare, promptitudine, imaginea personală etc. Cei ce se pregătesc pentru a progresa profesional sunt puţini, memorabili sunt „salvatorii”, cei ce se pregătesc doar pentru a salva viaţa sau bunurile semenilor. Reprezentarea socială a profesiei de pompier depinde de nivelul de calificare şi de implicare al celor care o practică, de competenţa şi profesionalismul lor, dar şi de recunoaşterea importanţei ei de către populaţie sau alte categorii profesionale.


Februarie 2014

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Tazlău - devotament şi curaj

►►Slt.ing. Gheorghiţă MATEI

Sacrificiu si Devotament

S

erviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Tazlău este o structură specializată, cu o dotare specifică, constituit în subordinea consiliului local, destinat să execute activităţi de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă în sectorul de competenţă. Acesta asigură coordonarea de specialitate a activităţilor de apărare împotriva incendiilor şi de protecţie civilă şi îndeplineşte, prin activităţi de îndrumare şi control, atribuţii de prevenire a riscurilor producerii unor situaţii de urgenţă. Intervine în timp oportun pentru limitarea sau înlăturarea consecinţelor situaţiilor de urgenţă şi efectuează acţiuni de ajutor şi salvare a oamenilor şi a bunurilor materiale în caz de dezastre, în cooperare cu celelalte structuri abilitate pentru asemenea situaţii. Înfiinţat în anul 2006, are în compunere un şef de serviciu (personal angajat) şi 38 voluntari. Serviciul este de categoria a III-a, având încadrată o autospecială de stingere cu apă şi spumă. Motivul înfiinţării serviciului voluntar l-a constituit necesitatea intervenţiei cu forţe locale, până la intervenţia serviciilor profesioniste, în cazul unor situaţii de urgenţă. Cu ajutorul voluntarilor, se asigură informarea populaţiei de pe teritoriul comunei pentru a preveni producerea anumitor situaţii de urgenţă şi pentru a cunoaşte modul în care ar putea interveni şi diminua pagubele. Activitatea de prevenire nu le pune probleme pompierilor voluntari deoarece localnicii înţeleg rostul ei şi colaborează. 42

Calitatea activităţii de prevenire este evidenţiată de faptul că anual au loc puţine incendii. Spre exemplu, în anul 2013 în comuna Tazlău s-au înregistrat un număr de 3 incendii. Am participat împreună cu plt. Barna Teodor la una dintre intervenţiile S.V.S.U. Tazlău pentru stingerea unui incendiu la o locuinţă particulară, în data de 05.02.2014, în timp ce desfăşuram controlul de fond la comuna Tazlău. Iată pe scurt cum s-au derulat acţiunile: La ora 11.17, în timp ce ne aflam în biroul domnului Manolachi Vasile, şeful S.V.S.U. Tazlău, respectivul este anunţat din Dispeceratul ISU Neamţ de producerea unui incendiu pe strada Iasomiei. În mai puţin de un minut, autospeciala iese din remiza PSI şi se îndrepta spre locul evenimentului. Împreună cu camaradul meu, m-am deplasat imediat la incendiu. Acolo, am constatat că o bătrână, ca să dezgheţe o ţeavă de scurgere a apei menajere, a folosit o tavă cu jar, pe care a aşezat-o lângă peretele casei, sub ţeavă. Peretele fiind placat cu polistiren, acesta s-a aprins şi flacăra s-a extins şi la peretele construcţiei. Intervenind prompt, cu două găleţi de apă, cu topoare şi o rangă, salvatorii au reuşit să decoperteze o parte din peretele casei şi să

lichideze incendiul. De apreciat este rapiditatea şi profesionalismul de care au dat dovadă membrii SVSU Tazlău. La intervenţie a participat şi domnul Machidon Constantin, primarul comunei. Am ţinut legătura cu Dispeceratul şi le-am comunicat că nu mai este nevoie de intervenţia pompierilor militari, ulterior asigurându-i că se poate relua alimentarea cu energie electrică. Dacă femeia ar fi făcut gestul înainte de lăsarea serii şi incendiul nu ar fi fost observat la timp, oare ce s-ar fi putut întâmpla? Concluzia o ştim cu toţii: un incendiu îl poţi stinge cu o cană de apă dacă se observă în primul minut, după 15 minute posibil să fie nevoie de două sau trei autospeciale. Dorinţa de a fi mai buni este evidenţiată şi de faptul că SVSU Tazlău a participat la concursurile profesionale ale SVSU/SPSU ,organizate de ISU Neamţ, unde au obţinut locuri fruntaşe. Curajul cu care îşi îndeplinesc misiunile îi situează pe pompierii voluntari ai comunei Tazlău, alături de cei profesionişti, în topul încrederii populaţiei, clasament ce reflectă aprecierea şi respectul de care se bucură din partea semenilor.


ROLUL VOLUNTARIATULUI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ ►►Mr. Bogdan JINGA

Şi anul acesta, ISU Neamţ derulează campania naţională “Vreau să fiu voluntar!” iniţiată de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în anul 2012. Obiectivele principale ale acestei campanii extrem de importante vizează creşterea interesului autorităţilor publice locale pentru constituirea, dimensionarea şi dotarea reală şi corectă a structurilor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă dar şi sensibilizarea cetăţenilor privind rolul şi importanţa voluntariatului în situaţii de urgenţă. Cei care doresc să se alăture acestei campanii se pot adresa consiliilor locale în subordinea cărora sunt constituite serviciile voluntare de la localităţi. Aici, voluntarii vor beneficia de instruire practică şi teoretică, astfel încât comunitatea să se poată baza pe ei în momentele de cumpănă. Un alt aspect este că voluntarul din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă beneficiază de anumite drepturi oferite prin lege de consiliile locale. Aici amintim de compensaţiile în bani pentru timpul efectiv de intervenţie şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului de urgenţă voluntar. Dincolo de aceste aspecte materiale, fiecare dintre noi trebuie să fie conştient că voluntariatul este o formă civică vitală pentru comunitatea din care face parte. Dorinţa de a sări în ajutorul aproapelui, satisfacţia că viaţa unui copil, a unei mame sau a unui bătrân a fost salvată dintr-o situaţie în extremis sunt doar câteva dintre coordonatele la care se raportează membrii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Sunt oameni simpli, care trăiesc printre noi, dar care devin adevăraţi eroi atunci când viaţa o impune. Vino şi tu alături de ei! Alătură-te campaniei ”Vreau să fiu voluntar!”.

Audacia et Devotio

Î

n anul 2013, voluntarii din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă de la localităţi alături de pompierii profesionişti din ISU Neamţ, au salvat viaţa a 4 persoane adulte. Totodată, bunurile salvate în urma acţiunilor depăşeşte 10 milioane de euro. Numărul intervenţiilor, inclusiv ale echipajelor de descarcerare, prim ajutor calificat şi terapie intensivă mobilă S.M.U.R.D., a crescut cu aproape o treime (33,24%). Astfel, dacă în 2012 s-au înregistrat 6.516 intervenţii, anul trecut au fost 8.682 acţiuni de salvare de persoane şi bunuri. Din totalul intervenţiilor, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Neamţ au participat în anul 2013 la 962 intervenţii (cu excepţia intervenţiilor echipajelor de descarcerare, terapie intensivă mobilă şi prim ajutor calificat S.M.U.R.D.) dintre care la 21 de intervenţii au acţionat fără sprijinul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, iar în cooperare cu serviciile profesioniste la 941 de intervenţii. Serviciile voluntare s-au dovedit extrem de utile în condiţiile în care acestea au cooperat la aproape jumătate (46,61 la sută) dintre cele 1.802 intervenţii realizate de pompierii ISU Neamţ. Ca urmare a îndrumării pompierilor profesionişti în operaţionalizarea acestor servicii, voluntarii pot interveni într-un timp scurt la localizarea incendiilor sau diminuarea efectelor generate de unele situaţii de urgenţă, ceea ce în unele situaţii extreme poate reprezenta diferenţa dintre viaţă şi moarte. Ori de câte ori situaţia de urgenţă a depăşit capacitatea de răspuns a voluntarilor, structurile profesioniste au intervenit prompt. ISU Neamţ promovează şi susţine activităţile de voluntariat şi oferă asistenţa tehnică necesară celor care doresc să facă parte dintr-un serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă.

43


Sacrificiu si Devotament

Februarie 2014

Spovedania mijloc de terapie socială în contextul vieţii creştine actuale ►►Plt.pr. Alexandru BENŢA

C

reştinul zilelor noastre îşi urmăreşte scopul vieţii sale într-un anume context social şi cultural-spiritual marcat printr-un mare număr de mutaţii în toate domeniile de activitate umană. Aceste mutaţii, din ce în ce mai numeroase în începutul acestui nou mileniu, constituie o provocare pentru fiecare persoană în recunoaşterea unor norme morale universale. Pentru creştini, viaţa umană nu are numai o dimensiune pământească, orizontală, ci şi una verticală, orientată spre Dumnezeu, eshatologică. Ca fiinţă materială şi spirituală, trup şi suflet, omul trăieşte în timp şi spaţiu, dar nu numai pentru această lume, ci şi pentru cea viitoare, adică pentru comuniunea deplină şi veşnică cu Dumnezeu, Creatorul său, sau departe de El, într-o osândă veşnică. Această temă este de foarte mare actualitate, aşa cum a fost dintotdeauna, din biserica primelor veacuri, în perioada Sfinţilor Părinţi, ca şi în epoca noastră modernă şi sfâşiată de multe pericole morale, între care aş

44

aminti doar pe cele ale secularizării şi a ateismului, unde mulţi oameni vor să trăiască în afara lui Dumnezeu şi a legii creştine. Păcatul şi patimile de tot felul se înmulţesc, iar societatea modernă, sfâşiată şi predominată de egoism, caută să facă şi să legifereze ca normale multe dintre acestea, deşi biserica ortodoxă, fidelă învăţăturii Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii, nu este de acord. Căderea în păcat a omului a atras după sine, după învăţătura ortodoxă, pervertirea şi degradarea întregii situaţii, precum şi stricăciunea şi moartea pentru firea umană. Căci ea nu a fost o simplă rupere a comuniunii omului cu Dumnezeu, rezultată din ascultarea poruncii divine, date protopărinţilor noştri în rai. După cădere, creaţia a primit şi ea un caracter ambiguu, contradictoriu şi amăgitor. Omul este atras acum, după cum spune Sf. Atanasie, mai mult de înfăţişările amăgitoare ale lucrurilor şi întorcând faţa de la Dumnezeu, se închină acestora, aşadar căderea în păcatul strămoşesc a adus cu sine

consecinţe nefaste pentru om şi, prin el, pentru întreaga creaţie legată ontologic de el. Lumea şi omul zilelor noastre se implică şi se explică reciproc, căci natura ţine de om sau întregeşte pe om şi omul nu se poate desăvârşi fără să reflecteze şi să lucreze asupra naturii. Solidaritatea dintre om şi natură este dată în însuşi actul creaţiei, omul fiind creat la sfârşit ca să se bucure de tot ceea ce cuprinde natura, creată pentru el şi în vederea desăvârşirii lui în sânul ei. Astfel, natura a fost creata ca un dar făcut omului. Ca trăitor pe pământ, omul nu se poate concepe în afara naturii cosmice, iar aceasta înseamnă că nici natura nu-şi împlineşte rostul ei fără om sau în afara omului şi nici printrun om care lucrează contrar ei, căci prin coruperea, sterilizarea şi otrăvirea naturii omul face imposibilă existenţa sa şi a semenilor săi. Aşadar, natura nu este numai condiţia existenţei omului singular, aşa cum ar fi un Yeti, ci şi a solidarităţii, responsabilităţii şi coresponsabilităţii umane. Prin căderea în păcatul strămoşesc sau originar, natura cosmică s-a urâţit şi a stricat întocmirea, obligând pe om să-şi câştige pâinea, adică să-şi întreţină existenţa cu efort fizic deosebit de mare, cu sudoarea feţei; aceasta indică responsabilitatea omului faţă de natură şi faţă de semenii săi, iar acuitatea acestei responsabilităţi dovedeşte că ea îşi are sursa într-o responsabilitate a omului faţă de o entitate supremă care este Creatorul naturii şi oamenilor. În acest sens, biserica noastră, de la întemeierea ei de către Mântuitorul Hristos şi până la sfârşitul veacurilor, fidelă descoperirii dumnezeieşti şi trăgându-şi seva din puterea Întemeietorului ei, oferă, întru desăvârşirea omului, mijloace de purificare ontologice, sfinţind-ul pe om prin acte speciale, precum Sfintele Taine, ierurgiile şi alte rugăciuni ale bisericii pentru ca omul să nu fie pierdut, ci să-şi îndeplinească scopul pentru care a fost creat: să-L preamărească şi să-I facă voia.


biserica Sa, de aceea iertarea păcatelor dată de episcopul său, preotul bisericii, coincide cu reintegrarea penitentului în viaţa comunităţii. Pocăinţa îl repune pe om în starea de curăţie deplină de după taina botezului, socotindu-se chiar un al doilea botez, cum e conceput de unii părinţi. Harul iertării păcatelor eliberează pe credincios de orice pedeapsă pentru păcat şi, prin aceasta, îi redă nădejdea vieţii veşnice, şi totodată sporirea spre mai multă răbdare şi bună lucrare. Aşadar, viaţa creştină autentică a zilelor noastre este sfâşiată de mulţimea păcatelor şi a patimilor de tot felul. Păcatul, ca rău moral, este o acţiune reală, omenească, ţinând de contingenţa fiinţei umane şi de vieţuirea omului pe pământ, în drum spre împărăţia cerului. Fiind ceva contrar voinţei lui Dumnezeu, păcatul presupune deopotrivă libertatea voinţei umane şi pe Dumnezeu ca fundament al întregii existenţe şi al ordinii morale de la care, prin păcat, credinciosul se abate. Antidotul păcatului şi al patimilor îl constituie fapta bună şi virtutea în multiplele lor manifestări şi lucrări. Cel ce îndeplineşte poruncile lui Dumnezeu se întâlneşte şi intră în comuniune cu Dumnezeu însuşi. Scopul întregii vieţi comune creştine este săvârşirea şi realizarea binelui comun prin practicarea necontenită a virtuţilor care se concretizează în toate faptele bune faţă de semeni, izvorâte din credinţă în Mântuitorul Hristos şi ajutaţi de harul Său. În comunitatea bisericii sau în societate, un rol important în îndrumarea duhovnicească a creştinilor îl are preotul, subiectul uman prin care Hristos împărtăşeşte, ca persoană, darurile Sale. Întreaga activitate pastorală a preotului are în centrul ei ajutorarea şi asistenţa credinciosului în problemele sale, mai ales în cele de ordin duhovnicesc. Taina Spovedaniei, ca şi cea a Sfântului botez, este destinată refacerii comuniunii cu Hristos care este alterată prin săvârşirea păcatului. În toată lucrarea sa, preotul duhovnic trebuie să rămână în comuniune intimă cu cei care

s-au mărturisit, căci întru aceasta constă comuniunea în biserică. Trăim într-o lume plină de paradoxuri: sunt ţări în care belşugul material poate oferi oamenilor o viaţă decentă dar, din nefericire, preocupările spirituale sunt minore, iar păcatele trec drept lucruri normale. Sunt altele care, abia descătuşate din sistemul totalitar, cum e şi ţara noastră, în care se păstrează o spiritualitate destul de serioasă dar, din pricina neajunsurilor materiale şi altor influenţe malefic promulgate în mass-media, prin diferite mijloace moderne, este iminent pericolul unei decăderi şi degradări morale continue. De aceea, nu este de mirare că în lume nu este suficientă armonie şi pace şi este de recunoscut că atunci când oamenii sunt cu frică de Dumnezeu, viaţa pe pământ este în armonie şi pace. În zilele noastre, din ce în ce mai mult, oamenii au tendinţa să trăiască după bunul lor plac, fără să recunoască uneori autoritatea religioasă sau civilă. Mulţi cred că îşi pot găsi bucuria făcând abstracţie de Dumnezeu şi de biserică, nu neapărat pentru că s-ar împotrivi acestora, ci pentru că nu-i interesează. Se socoate, în general, că e suficient să fii sănătos şi frumos, să fii bogat şi iubit de ceilalţi şi când ajungi la concluzia că acestea sunt gunoaie trecătoare (Filipeni 3:8) în afară de a-L cunoaşte şi iubi pe Hristos, deja poate fi prea târziu. Şi totuşi, exista o soluţie, pocăinţa. Avem puţini duhovnici de elită, dar avem. Poate că sunt mai mulţi decât ne închipuim noi, dar şi printr-un duhovnic obişnuit şi care nu-ţi spune mare lucru, Dumnezeu lucrează în lume. Iar apoi, să-i fie clar oricui: nu ne putem mântui decât numai prin pocăinţă şi, în acest sens, avem nevoie de un preot duhovnic şi de biserică. Dumnezeu doreşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi să vină la cunoştinţa adevărului Său. Uşile pocăinţei sunt deschise tuturor, dacă toţi oamenii s-ar pocăi şi ar păzi poruncile lui Dumnezeu, chiar înainte de a doua venire a lui Hristos, raiul s-ar statornici pe pământ, pentru că Mântuitorul a spus: împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru ( Luca 17:21 ).

Audacia et Devotio

Un loc important în viaţa creştină, îl ocupă Sfintele Taine. Una dintre cele mai necesare taine ale vieţii duhovniceşti este cea a mărturisirii. În contextul creştin actual, această Sfântă Taină este cu atât mai necesară, cu cât tendinţa creştinului modern spre secularizare creşte vertiginos. Taina spovedaniei capătă alte conotaţii în viaţa creştinului, iar dimensiunea ei misionară creşte în importanţă. Păcatul şi iertarea lui prin taina pocăinţei au profunde implicaţii ecleziologice, chiar dacă păcatul este personal, el are implicaţii şi asupra vieţii de comunitate şi, deci, a bisericii. Păcatul îl situează pe creştin şi împotriva lui Dumnezeu şi împotriva bisericii, a cărei misiune de sfinţenie nu o împlineşte. Sfântul Simeon, Noul Teolog, susţine universalitatea pocăinţei ca reieşind din universalitatea păcatului strămoşesc al protopărinţilor noştri, Adam şi Eva, şi a urmărilor acestui păcat în firea noastră umană. În acest sens, el vine cu mai multe exemple de pocăinţă: Avraam, Isaac, Iacov, Moise şi David. Prin urmare, pocăinţa trebuie să devină pentru noi toţi o stare permanentă pentru că ea ne indică drept normă de viaţă, viaţa Mântuitorului Hristos din intervalul de la botezul Său la răstignirea şi învierea Sa şi, deci, şi puterea pe care o primim în această taină, fiind o putere izvorâtă din viaţa şi patima Sa. Existenţa tainei mărturisirii constă în dezlegarea preotului duhovnic care are puterea de a lega şi dezlega păcatele oamenilor şi prin care penitentul se împărtăşeşte de harul lui Dumnezeu nevăzut, prin mâna şi cuvintele rostite preotului în formula de dezlegare. Deci taina pocăinţei sau a mărturisirii nu este o simplă lucrare particulară de la Dumnezeu la noi şi de la noi la Dumnezeu prin mijlocirea preotului care ne dă asigurarea despre iertarea obţinută, ci este un act public, un act eclezial, destinat comuniunii ecleziale cu Hristos, lucru pe care îl întâlnim şi înţelegem bine în biserica primară. Iertarea pe care duhovnicul o dă în scaunul spovedaniei este iertarea lui Hristos prin harul Duhului, în

45


Februarie 2014

DE ZIUA TA

►►Lt.col. Traian HUZUM

Eşti dulce şi suavă, Eşti rază de soare! Farmeci, deşi eşti firavă, Mi-eşti dragă, floare!

ARANJAMENTE…(2)

Sacrificiu si Devotament

►►Lt.col. Constantin RUSU

Ai oaspeţi, floare gingaşă, Ţi-ai pus o haină nouă, E sărbătoare şi eşti gazdă La trei boabe de rouă.

Mireasma ta vreau să vrăjească, Ca o stea, vei străluci! Căci azi, floare gingaşă, Femeii, te voi dărui!

ORIZONTAL 1. Troienire 2. Curent – Multe grade sub zero 3. Delicatesă canină – Încep să se ralieze! 4. Beletristică 5. Iluzoriu – Luate din mare! 6. Se termină avaria! – Mioară 7. A ieşi din ou – Raid! 8. Parţial 9. Otorinolaringologie! – Acrită 10. Material rezistent – Păros (pop.) VERTICAL 1. Solitudine – Bio! 2. Întins pe plajă – Casă cărată în spate…în drumeţie 3. Zel! – Solă (pl.) 4. Premergător 5. În căpiţă! – Sprijin 6. Înveliş de protecţie contra unor acţiuni fizice, acustice, electrice etc. – Numaidecât 7. De un miliard de miliarde mai mic – A duşmăni 8. Cort la eschimoşi – Militar 9. Secunda gamei – Incursiune – În stoc! 10. Greşeală – Brânză dulce DICŢIONAR: ATTO

Rezolvarea careului din numărul trecut: ARANJAMENTE…(1) ORIZONTAL 1. COLABORARE 2. AGABARITIC 3. PICAT – TA – U 4. AVA – AS – CLA 5. CATETER – AT 6. I – ECU – EU – O 7. TELURIC – DR 8. AC – SAN –CEI 9. T – FO – CLASA 10. ESENTIAL – L VERTICAL 1. CAPACITATE 2. OGIVA – EC – S 3. LACATEL – FE 4. ABA – ECUSON 5. BATATURA – T 6. OR – SE – INCI 7. RIT – REC – LA 8. ATAC – U – CAL 9. RI – LA – DES 10. ECUATORIAL Concepție grafică / layout revistă: plt.ing. Ovidiu Negru

46


GRUPUL DE FIRME TCE 3 BRAZI

ROMANIA, NEAMT, PIATRA NEAMT, 610003, G-RAL NICOLAE DASCALESCU, 287 TEL./FAX +40.233.210597, +40.233.214.233, e-mail office@tce3brazi.ro

GRUPUL DE FIRME TCE 3 BRAZI reprezintă o companie integrată prin domeniile de activitate abordate: vegetal, creșterea animalelor, prelucrarea produselor de origine animală, vegetală și industrializarea lemnului. Trecutul companiei este legat de pasiunea pentru agricultură, de conceptul managementului modern și munca în echipa, capabilă să unească toate eforturile, pentru atingerea performanțelor scontate. În prezent, compania, prin implicarea oamenilor, reușeste să aibă rezultate remarcabile în sectorul vegetal prin alegerea atentă de hibrizi și soiuri bine adaptate la condițiile pedo-climatice locale, cât și prin investiții având ca scop creșterea fertilitații solurilor. În sectorul vegetal, speranțele Grupului de Firme TCE 3 Brazi sunt legate de reușita extinderii și modernizării capacitaților de producție, prin retehnologizarea unor fluxuri existente în vederea competitivității pe piață europeană, achiziționarea de utilaje moderne, performanțe și eficiențe, integrarea producției vegetale prin industrializare, asigurarea de spații proprii pentru valorificarea producției în sistem integrat și nu în ultimul rând, colaborarea cu furnizori consacrați pe piața mondială a înputurilor din agricultură. Respectul față de muncă, oameni, pământ și animale este cheia succesului acestei companii, iar rezultatele pozitive se datorează în primul rând specialistilor care au știut să protejeze, să întrețină și să valorifice arealul aflat în exploatare. PRODUCȚII MEDII/HA - ANUL 2013 SUPRAFAȚA MEDIE 6.500 HA RAPIȚA: 4000 kg/ha GRÂU: 7200 kg/ha ORZ: 6800 kg/ha TRITICALE: 6800 kg/ha SOIA: 3400 kg/ha

SC MOVILA ICAŞULUI SRL

Moară Ştefan cel Mare

FLOAREA SOARELUI: 5000 kg/ha PORUMB: 12000 kg/ha CARTOF: 12000 kg/ha SFECLĂ DE ZAHĂR: 65000 kg/ha

0745.376.235

Comercializează: • făină grâu, • tărâţe, • mălai • concentrate pentru animale

Mulțumim primarilor și Consiliilor Locale ale comunelor Alexandru cel Bun, Bicaz, Boghicea, Pângărați și Poenari pentru sprijinul acordat în tipărirea revistei “Salvatorii Nemțeni“.


COPERTA 4 Cu prilejul Zilei de „8 Martie”, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ urează tuturor mamelor, doamnelor şi domnişoarelor, multă sănătate, zile senine şi puterea de a învinge orice obstacol, aşa cum ghiocelul se ridică deasupra zăpezii.

La multi ani!

Martie

Salvatorii nemteni nr 6  

Salvatorii nemteni nr 6

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you