Bucurestiul Ascuns

Page 1




album finan]at de Ordinul Arhitec]ilor din Rom책nia din fondul taxa timbru de arhitectur`

album realizat cu sprijinul



Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României ANDRE{OIU, BRUNO Bucure[tiul ascuns: schi]e pentru o tomografie artistic` / Bruno Andre[oiu; pref.: Bruno Andre[oiu; texte: Bruno Andre[oiu, Mariana Celac, Dorin {tefan, Carinel Negru; trad.: Alistair Yan Blyth, Smaranda Nicolau; foto.: Bruno Andre[oiu, Andrei Creang`, Viorica Buic`; grafic`: Bruno Andre[oiu, Mihai Ene – Bucure[ti: Igloo, 2010 ISBN 978-606-8026-10-7 I. Andre[oiu, Bruno (pref.) (text.) (foto.) II. Celac, Mariana (text.) III. {tefan, Dorin (text.) IV. Negru, Catrinel (text.) V. Creang`, Andrei (foto.) VI. Buic`, Viorica (foto.) VII. Blyth, Alistair (trad.) VIII. Nicolau, Smaranda (trad.) IX. Andre[oiu, Bruno (graf.) X. Ene, Mihai (graf.) 913(498 Buc.)(084)

Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total` sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without written permission of Igloo Media. Bucure[ti, © igloomedia, 2010


igloopatrimoniu



CUPRINS

BUCURE{TI. LOCURI ASCUNSE

8

note de lucru

BUCURE{TIUL CEL V~ZUT DE SUS

10

VREMEA IEDEREI

42

vegeta]ie subversiv` [i dezordine aparent`

PITORESC {I MITOC~NIE dou` ipoteze pentru excesuri cromatice

74

IUBIRE {I CALCANE

97

GEOGRAFII TACTILE

128

S~ MAI FILOZOF~M PU}IN DESPRE BUCURE{TI

146

sau versiunea soft a unei puneri \n problem` mult mai complex`

DUP~ BLOCURI

176

SUS-JOS

210

ISTORIA {I TEORIA NEMONUMENTULUI BUCURE{TENESC

225

TRADUCERI

252


Bucure[ti. Locuri ascunse Note de lucru de Bruno Andre[oiu

ucure[tiul Nev`zut este unul actual, divers [i variat, nu vreun decupaj lacrimogen prin epoci de glorie, revalorizate tragicomic de oameni care refuz` prezentul sau \l v`d ca pe suma tuturor relelor. Este Bucure[tiul str`zilor laterale, al spatelui de bloc, al zonelor mai pu]in vizitate. Este ora[ul pespectivelor neobi[nuite, al modurilor de a privi altfel decåt de obicei. Este ora[ul calcanelor [i nu al fa]adelor, al str`du]elor [i nu al bulevardelor, al vegetalului sufocat de ziduri [i asfalt, al decupajelor texturate, al buc`]ilor de culoare, al aspirantelor la statutul de monument, al debandadei stilistice pe care albumele „serioase” o evit` mereu etc.

B

o culegere de ucure[tiul Ascuns este le, nou` fragmente din fragmente. Nou` capito c, ficånd pån` la schemati ceea ce numim, simpli ive ive asupra unui un rs Bucure[ti. Nou` perspect pl`torul par a fi regulile \n care arbitrarul [i \ntåm e \ntr-o singur` carte car de baz`. Nou` decupaje le e te mijloacele pe car se str`duie[te – prin toa te gereze enorma diversita are la \ndemån` – s` su [i cmai de aceea, chiar a unui cap`t de lume. To licativ va fi o culegere de acest presupus text exp gul sau formulate de-a lun note de lucru, formate muririle se vor reg`si perioadei de gesta]ie. L` r-o (vezi primul capitol), \nt fragmentar, discoerent de cea mai apropiat` formul` care mi s-a p`rut ti. natura acestui Bucure[

B

egat de titlul c`r]ii, ar tre bui spus de la bun \nceput c` cine se a[tea pt` s` g`seasc` \ntre copertele sale dezv`lui ri spectaculoase, miste re fantastice, eventual nis caiva templieri ortodoc [i (dåmbovi]eni?) va fi pro fund dezam`git. Nu ascunzi[uri danbrownie ne am avut \n vedere, ci lucruri mult mai simple , de[i nu neap`rat imed iate. Mai la \ndemån` [i tot odat` mai greu de aflat. C`ci, uneori, ascuns devine toc mai prea familiarul [i insesizabil tocmai prea vizibilul. Ascuns poate fi [i am`nuntul peste care ob i[nuin]a trece f`r` s`-l mai sesizeze, detaliul pe car e utilizarea cotidian` sau excesiv` \l gole[te de val oare [i sens. Ascunsul de pe copert` ]ine a[adar mai degrab` de registrul redescoperirii decåt de cel al dezv`luirii. Bucure[tiul Ascuns nu este doar Bucure[tiul locurilor pe care nu le [tii, ci mai ales al celor pe care nu mai [tii c` le [tii.

L

mergånd [i fotografirebuie s` m`rturisesc c`, mi-am redescoperit ind pentru aceast` carte, pe care le credeam resurse de afectivitate presiunea mitoc`niei [i pierdute, sufocate sub d ple[e[te totul. Pån` cån mizeriei care adesea co ia `n toc mi c` , t condi]ia \n]elegi c` asta \i e de fap re \nt ea sim gr` ca re[tiului zace printre casele Bucu a, ast ace ` ` [i c`, f`r fibrele mu[chiului de vac ]i i fad, nu are sens s` cau ma lt mu gustul ar fi altul, a, ast d cån F` s` \l placi. s` \l \n]elegi. Nu ai cum tesc de locuri ne[tiute, os r`g \nd am reu[it s` m` sc locuri uitate, s` reg`se s` m` re\ndr`gostesc de t` olu rev am de care o cre pasiunea descoperirii pe ei. Pentru mine, n]i de stu ii an [i \ngropat` \n ([i mod de a m` reconcilia aceast` carte este [i un \n ul a]i sp cu acest gest) ar trebui f`cut periodic resc [i dumneavoastr`… do v` ce ea care tr`iesc. Ce

T

BUCURE{TIUL ASCUNS 8


ucure[tiul Ascuns nu est e un album de fotograf ie, B ci mai degrab` un album de capturi. Vån`toarea a fos

t \ndelungat`, sincopat` [i cu rezultate inegale. Fotografiile nu caut` s` aib` valoare \n sine, ci numai legate \ntre coper]ile ace stei c`r]i. Punerea lor \n pagin` \ncearc` s` privil egieze specificul capito lului, tematica, tipul spa]iulu i descris sau al modului recomandat de a privi. Capit olele au derivat din nevo ia de a sistematiza o posibil nesfår[it` gril` de lectur ` [i se constituie \n decupaje subiective ale unei existe n]e reale cu mii de fa]ete. Ele nu fac decåt s` decons pire categorii spa]iale aflate la \ndemån`, dar neuti lizate, s` propun` moduri diferi te de a privi, s` pun` lum in` pe zone umbrite. Altfel spus, cartea e un album -borcan-de-mur`turi, \n car e sunt puse la p`strare , diferen]iate, dar totodat` amestecate, cåteva din tre ingredientele care \mi par esen]iale \n harta gu stu rilor Bucure[tiului.

artea noastr` nu face de cåt s` cerceteze, C \ntr-o manier` medicalartistic`, un timp al Bu

cure[tiului. E un album consult, deci inevitabil legat de un mome nt anume ([i care ar trebui repetat periodic ), care desface organe interne, scaneaz` zone cu poten]ial infec]ios, dar [i de iradiere curativ`. E o tomografie ce scoate la lumin` semnele r`m ase nev`zute la un consult obi[nuit, cu stetos copul [i cioc`nelul. De aceea poate c`, de multe ori, acolo unde al]ii v`d o infec]ie, noi am v`z ut un \nceput de vindecare, acolo unde bunu l sim] medical indic` un cancer, noi nu am v`z ut decåt o excrescen]` benign`. {i invers, evide nt. O scanare care merge dincolo de piele, care se scufund` printre organe [i cotrob` ie pe dup` viscere.

construit. Despre totu[i un album despre e (relative, evitel permanentele, constan u[ u tot i cel mai tare \n dent) unui ora[ care sta em o carte \n care s` ziduri. Nu am vrut s` fac , meni sau cåini ori pisici abunde personajele, oa am fi alunecat \ntr-un gunoaie sau b`l`rii, c` pe to]i cei care am pitoresc facil. De[i aproa c]i, Bucure[tiul participat suntem arhite o carte pentru oricine. Ascuns ar trebui s` fie hi sau nou, pentru Pentru bucure[teanul vec istul str`in, pentru cei veneticul romån sau tur t e-l, \nc`, iubesc. Am vru care-l detest` [i cei car `, iat ora[ul: divers`, var s` facem o carte precum false obiectivit`]i prosurprinz`toare. Ferit de entalisme desuete sau pagandistice, de sentim , Bucure[tiul Ascuns e de utilitarisme turistice plin de pove[ti. un neghid al unui ora[

E

ucure[tiul Ascuns nu tre buie s` fie un album de B fotografie sau ceea ce se \n]elege \ndeob[te prin ace

asta. Fotografia trebuie s` fie doar un mijloc, un instrument de lucru cap abil s` surprind`, \n mo dul cel mai potrivit pentru subiect, lucrurile pe car e le expune. Fotografiile tre buie supuse \ntotdeaun a unei logici exterioare lor, ext erioare fotografului, car e s` se plece mai mult pe subie ct [i pe felul \n care se a[az` \n pagin`. Nu trebuie cad rate la fel un full page de ieder`, o aerian` sau un nemonument. Trebuie redus` cåt mai mult po sibil doza de subiectivis m artistic din fotografie. Pa ginile [i hårtia c`r]ii tre buie s` fie mai mult decåt su portul pe care se a[tern imaginile sau textele, tre buie s` fac` parte din percep]ie. Cartea va fi un \mpreun`: format, hårtie , grafic`, fotografie, text. Diferite \n func]ie de su biectul ilustrat. De aceea, fiecar e capitol trebuie s` fie paginat \n mod propriu. De la inser]ia fotografiei [i a textului \n pagin`, textur a paginii, a hårtiei … pa ginarea trebuie s` \nt`re asc` specificul, s` ajute caracterul sec]iunii, s` conving`.

-i prea \nc`rcat, , c`r`mizi vechi, dac` nu can cal de l da fun pe alcanele gin`, c`ci [i calc… cu poze ie[ite din pa ori ist nt me nu mo cu sau `la rgini… textul ca de cåmp vizual, f`r` ma `t cap la a un ea otd \nt tura trebuie s` canele sunt diferite, bolduiri etc. Na ni siu en dim de i tur fon poate [i textul un graffiti – maxim cu alb la cotor, sau i, -ur ge pa l ful ci de , ive din turnuri, invadeze tot s” nu vreau cer, perspect su de ut v`z l tiu re[ cu t` deliberat verde. La „Bu åmpl` niciodat` (cine evi \nt se ]i a pre nu m cu , cartierelor vechi. de sus \n jos delirant-vernacular` a ma tra cu l da fun un compozi]ie cerul?). Poate Pozele decupate haotic, es. rul no fie s` ie bu ia]ii de font. Freestyle tre ie pus la fel, poate cu var bu tre rin Do lui tul tex prin anularea difreestyle. {i Tapiserie. Abstractizare rk. wo tch pa – ” tile tac dreptunghi, cåte „Geografiile fotografiate, p`trat sau or tel iec ob rii sc` a r, , ca existen]` mensiunilo tur`. Dup` blocuri. Colaj tex – l xtu Te e? ag llp Fu spa]iu de la pe pagin`? perspective ale aceluia[i de ile mi cu , olo -ac de bu]ei, a be]ivului, multistrat . Privirea copilului, a b` az` rde bo e-l car re est toate laolalt`. miile de fer bmw-ul, a gospodinei, ` pir /as cia da ar` rep i i de blocuri a celui care-[ lul ca nesfår[itele lan]ur ito cap hid \nc e car ite , poate sepia?, foPagini foldu monumente – alb negru Ne ie. du du n]a ste exi [i text. Sobru, dup` care `, paginare clasic` poze sic cla re dra Ca ar. en ch ceva. Trebuie tografiile cu rea? De \ncercat dungi, loa Cu et. su de or u[ t, u[or pr`fui c` nu suntem la uråtul de sub culoare, cu ite lic exp iile raf og s – jos [i lipsa evitate fot u a poten]a culoarea? Su ntr pe gru ne d fon ate necoboråt`. marcak. Po ut de privirea neridicat`, v`z Ne ii. vir pri al uit i[n ct zona pe care centrului ob e s` lipseasc` adic` exa car din er, lib l cu jlo mi Paginare cu re. erat. Textul pe mijloc, ma fotografiile o evit` delib

C

BUCURE{TI. LOCURI ASCUNSE 9



bucure[tiul cel v`zut

de sus de Bruno Andre[oiu


vrem iede vegeta]ie subversiv`


mea ere i [i dezordine aparent` de Bruno Andre[oiu


i-e imposibil s`-mi imaginez un Bucure[ti f`r` maidane, f`r` o]etari, ieder` [i b`l`rii. Un Bucure[ti cu trotuare bine pavate, pe care s` nu le mai coco[eze r`d`cinile copacilor, cu spa]iile dintre blocuri atent plantate, bine \ntre]inute [i curate. Un Bucure[ti cu copaci tun[i metodic [i cu pricepere, cu parcuri curate pân` \n ultimul ungher, bine greblate [i nivelate, f`r` terenuri virane n`p`dite de vegeta]ie spontan`. Nici nu [tiu dac` mi-ar pl`cea… Din câte [tiu, rela]ia Bucure[tiului cu natura nu a fost niciodat` excesiv guvernat` de ordine [i rigoare, de cult` preocupare sau permanent` grij`. Istoriografia urbei abund`, de-a lungul [i de-a latul epocilor, \n terenuri cu gr`dini s`lbatice, maidane insalubre, cur]i adânci cu tufe \n dev`lm`[ie [i copaci seculari. Asta pe de o parte, dar [i de momente de elan civilizator pe de alta. Ici-colo (\n timp [i spa]iu) apar amenaj`ri peisagere culte sau câte un parc executat dup` proiect. Acestea au constituit mai degrab` contrapunctul, excep]ia de la regul` [i caracterul locului [i s-au datorat voin]ei unor persoane de a merge \n r`sp`rul tr`s`turilor autohtone. Spontanul, \ntâmpl`torul, aleatorul au fost [i au r`mas atributele naturii \n Bucure[ti ([i, \ntre noi fiind vorba, cum s-ar fi putut altfel, \ntr-un ora[ \ntemeiat de un cioban [i crescut din sate adunate?...). Formula de convie]uire ora[ construit–natur` ]ine, \n Bucure[ti ca oriunde altundeva, \n esen]`, de dou` ingrediente principale: tipul [i speciile de vegeta]ie adaptate mediului geografic [i felul de a fi al locuitorilor. Adic` un factor obiectiv [i unul subiectiv, unul natural [i unul cultural. Rela]ia dintre ace[tia modeleaz` \n mod esen]ial vegetalul dintre construc]ii [i explic` atât Ci[migiul [i cur]ile amenajate, cât [i b`l`riile din scuaruri [i iedera de pe fa]ade [i calcane. Decisiv` [i definitorie \n aceast` rela]ie r`mâne totu[i partea subiectiv` a binomului, cea legat` de sentimentul naturii [i, \n consecin]`, de voin]a de a-i aservi vegetalul. Depinzând de mode, achizi]ii culturale [i profunzimi psihosociale greu sondabile, aceast` latur` prime[te ast`zi un ajutor nedrept de puternic din partea instrumentarului tehnologic. Obsesia recent` de a controla natura, de a pl`smui artificialul, de a excava p`mântul [i a-l \nlocui cu beton [i asfalt se g`se[te ast`zi sus]inut` de o industrie global` de dimensiuni \ngrijor`toare. De ceva vreme, \n Bucure[ti se construie[te foarte mult. Desigur, criza economic` a mai temperat pu]in elanul ziditor, dar lucrurile continu` s` se mi[te destul de repede. Felul \n care se construie[te, \n special \n zonele centrale ale ora[ului, na[te scandaluri [i suscit` dezbateri aprinse atunci când normele sunt transgresate exagerat [i violent. Ceea ce, \n buna tradi]ie na]ional` a evit`rii regulilor, se \ntâmpl` la tot pasul. Singura certitudine r`mâne aceea c`, indiferent de felul \n care respect` sau nu regulile ora[ului, orice nou` construc]ie ocup` un spa]iu care pân` atunci, m`car \n parte, apar]inea sau ar fi putut apar]ine naturii. Curte sau maidan, teren viran sau parc de-a dreptul, toate locurile pe care se vor fi \n`l]at construc]ii au participat pân` atunci la cealalt` ordine a lumii. La cea \n care anotimpurile nu \nseamn` numai alte reglaje ale centralei termice, cauciucuri cu stria]ii diferite [i haine adaptate temperaturii. La ordinea \n care semin]ele nu se pr`jesc pentru a fi sparte la meci [i \n care lemnul nu e numai cherestea sau parchet sau mobil`. |n care florile nu se ofer` femeilor [i mor]ilor [i insectele nu sunt inamici ce trebuie extermina]i f`r` ezitare… Ast`zi, indiferent c` suntem speculan]i imobiliari, activi[ti \n ong-uri verzi sau simpli or`[eni, trebuie s` remarc`m c`, progresiv, \n Bucure[ti e tot mai pu]in loc pentru copaci [i vegeta]ie. Cur]ile adânci ale contemplativit`]ii balcanice dispar rând pe rând, cedând locul cl`dirilor cu multe etaje, \n care mult mai mul]i oameni sunt mult mai pu]in ferici]i decât pu]inii proprietari ai terenului ini]ial. S` fie `sta un soi de comunism vopsit, adic` pu]in [i prost pentru mult` lume decât ceva mai mult [i mai bine pentru pu]ini? Nici vorb`, ar spune analistul economic, c` \n spatele ac]iunii st` un capitalist tenace, care a r`zbit prin munc` asidu`, dar care, desigur, locuie[te \n alt` parte, la cas` cu gr`din`. Maidanele Bucure[tiului transistoric, rezultat specific al nesfâr[itelor conflicte urbane, dispar [i ele \ncet-\ncet, transformate de harnicii constructori \n ansambluri frumos ordonate, \n care via]a este normat`, reglat` [i abaterile pedepsite. Este asta o limitare a libert`]ii [i o s`r`cire a memoriei prin anularea unor extraordinare terenuri de experimente [i fabrici de amintiri? Nici vorb`, este doar un proces de civilizare, un misio-

M

BUCURE{TIUL ASCUNS 44

vrem iede


VREMEA IEDEREI 45

mea ere i


BUCURE{TIUL ASCUNS 66


VREMEA IEDEREI 67


Pitoresc [i mitoc`nie de Bruno Andre[oiu

dou` ipoteze pentru excesuri cromatice bucure[tene


Tot mai aud c` Bucure[tiul e un ora[ gri. Nimic mai pu]in adev`rat. Va fi fost poate cândva, nu prea demult, dar ora[ul gri al epocii de aur, f`r` lumin` pe strad` [i nesfâr[ite cortine de blocuri zugr`vite anost e pe cale de accelerat` dispari]ie (ar trebui poate protejat, create rezerva]ii de cenu[iu, capturat muzeal un spirit cromatic amenin]at?). |n locul lui a ap`rut [i se dezvolt` un Bucure[ti strident, viu colorat, mai aproape de aromele tari ale Orientului decât de rafinamentul capitalelor Europei. Oricine risc` s` se scufunde pu]in \n viscerele ora[ului este [ocat \n primul rând de multitudinea de culori pe care le capteaz` retina, [i abia apoi de celelalte bizarerii.

Pân` nu demult, str`zile principale, bulevardele adic`, s-au aflat la oarecare ad`post de rev`rs`rile cromatice ale nelini[tii estetice a bucure[teanului. Fie c` drenau fluxurile c`tre dormitoarele muncitore[ti, fie c` slujeau delirul coreean al piticului dictator, cromatica lor era trist`, re]inut`, maximul de \ndr`zneal` coloristic` reprezentându-l c`r`mida aparent` [i mozaicurile proletcultiste. De ceva vreme \ns`, lucrurile s-au schimbat [i aici. Cruciada termosistemic` de \mpachetare a blocurilor vechi na[te mon[tri viu colora]i, dup` modelul sectorului cinci, unde exuberan]a primarului nu a avut nevoie de scuza polistirenului pentru a picta \n culori de carpete orientale nesfâr[itele fa]ade. |n spatele blocurilor \ns`, sau \n teritoriile nest`pânite de acestea, lucrurile vor fi stat mereu altfel. Posibilitatea de manifestare a gustului personal a invitat mereu culoarea vie la masa arhitecturii, singurele limit`ri fiind cele tehnice, de pigmentare a vopselii. Desigur, scara construc]iilor va fi avut un cuvânt greu de spus, c`ci pân` acum dou`zeci de ani excesul dimensional al construc]iilor private te ducea direct \n ghearele ilicitului. {i degeaba colorezi puternic o c`su]` pipernicit`, când efectul adev`rat vine din dimensiuni. Adic`, \n cazul culorii pe fa]ade, m`rimea chiar conteaz`. Momentul de cotitur`, nu cred c` e vreun dubiu pentru cineva, \l constituie marea revolu]ie din decembrie. Rupându-se lesa ideologic`, au putut fi scoase rapid la iveal` pasiunile refulate, agonisirile inavuabile, frustr`rile individuale. Ca teritoriu al minimului efort investi]ional, culoarea s-a aflat la locul potrivit, \n prim-plan, pentru a le recupera pe toate. Iar industria de profil, l`sat` \n sfâr[it s` str`pung` cortina de fier, s-a al`turat, din toate magazinele, depozitele [i mai apoi fabricile, efortului de recolorare a lumii.

75 PITORESC {I MITOC~NIE

Avertisment Aici nu va fi vorba despre rafinate jocuri de lumin` [i despre nuan]ele cerului la apus. Nu va fi vorba despre varia]iile de culoare ale frunzi[ului copacilor de-a lungul anotimpurilor, nici despre iriza]iile simfonice ale vreunei b`l]i ap`rute dup` ploaie. Nuan]ele poetice ale convie]uirii naturii cu artefactul uman \n ora[ nu fac parte din preocup`rile acestui capitol. Nu, aici va fi vorba despre culorile pl`smuite de om, despre vopseluri, spoieli [i zugr`veli, despre materii [i materiale cu personalitate cromatic` [i despre combin`rile – adesea delirante – dintre acestea. De asemenea, nu va fi vorba despre exprim`rile colorate din spa]iile private. De[i de o bog`]ie pe care mintea cu greu o poate cuprinde f`r` ajutor psihotrop, spa]iile private nu fac obiectul capitolului nostru, orientat exclusiv c`tre culoarea public`, cea de la care oricine se poate \mp`rt`[i liber, de la nivelul str`zii. Fiind vorba despre un ora[ atât de mare [i cu o pozi]ie cultural-geografic` atât de special`, adic` \ntre lumi, e firesc s` ne a[tept`m la arome puternice [i variate, la combina]ii iconoclaste, la striden]e care \neac` nuan]ele fine. Cu siguran]` c` [i acestea din urm` exist` din plin, dar nu [tiu dac`, gândindu-m` la Bucure[ti, mi-l pot reprezenta \n fine degradeuri mai degrab` decât \n culori tari.


BUCURE{TIUL ASCUNS 80


81 PITORESC {I MITOC~NIE


BUCURE{TIUL ASCUNS 82


83 PITORESC {I MITOC~NIE


BUCURE{TIUL ASCUNS 84


85 PITORESC {I MITOC~NIE


BUCURE{TIUL ASCUNS 86


87 PITORESC {I MITOC~NIE


ubire [i

calcan de Bruno Andre[oiu


ne

Calcanul,

din turcescul kalkan [i \n ciuda impresiei ge-

nerale, nu e pe[te decåt pe plaj`. |n Bucure[ti, de fapt \n orice ora[ [i la construc]ii \n general, cuvåntul desemneaz` un perete f`r` ferestre, din dosul sau lateralul unei case, destinat a fi acoperit de zidul asem`n`tor al unei cl`diri vecine. Natura

sa este cel pu]in ambigu`, c`ci, spre deosebire de omofonul piscicol, pluralul \i este feminin: un calcan – dou` calcane. Originea sa r`måne pierdut` \n timp, dar este de c`utat \n interiorul urbei anistorice, a cet`]ii cu spa]iu limitat, unde cre[terea popula]iei [i nevoia de acces la strad` vor fi \ngustat terenurile pån` la sacrificarea fa]adelor laterale. Casele lipite „la calcan” sunt de fapt marca inconfundabil` a ora[ului, semnul urbanit`]ii, diferen]a major` [i ruptura de rural.


calcanul este organul tactil de contact direct, nemijlocit, \ntre dou` cl`diri. Construit pentru a fi F`ptur` eminamente or`[eneasc` deci,

ascuns, el apare mereu [i numai atunci c책nd se va fi petrecut o diversiune voieuristic`; preg`tit pentru o lipitur`, el protejeaz` atingerea; de nev`zut \n condi]ii normale, prezen]a lui indic` un atac la pudoare. Teritoriu al rela]iilor intime, secrete \ntre cl`diri, protejat de vederea celorlal]i, calcanul dezvelit are ceva promiscuu [i de aceea, poate, seduc`tor, senzual. Cu ascunsul drept principal` tr`s`tur` identitar` [i invizibilul drept deziderat, calcanul ne simbolizeaz` cel mai bine pulsiunile reprimate, pornirile de nem`rturisit, derapajele de la regul` ale ora[ului. A te scufunda \n lumea calcanelor \nseamn` oare a te

BUCURE{TIUL ASCUNS 100

scufunda \n profunzimile viscerale ale ora[ului?

|n vremuri str`vechi, augurii f`ceau prevestiri [i prognoze citind \n viscerele animalelor sacrificate.

Mamifere, p`s`ri sau pe[ti, orice interior bine vascularizat putea fi oglinda lumii, organizat`, simbolic, similar. Tot a[a, pentru augurii ora[ului contemporan, calcanul poate fi un remarcabil teritoriu de predic]ie: a trecutului uitat, a prezentului disimulat de administra]ii netransparente, a vreunuia dintre viitoarele posibile. Vor mai fi

exist책nd \ns` oare vr`jitori urbani capabili s` citeasc` onest [ansele ora[elor \n propriile calcane?


IUBIRE {I CALCANE 101

Calcanul este, mereu, martorul unui proces \n desf`[urare, al unei etape intermediare, a neterminatului. Cu

o natur` inerent duplicitar`, el poate fi semnul poten]ialit`]ii absolute: aici urmeaz` s` se construiasc` ceva, sau al dezastrului inevitabil: calcanul ca o ran` \nc` deschis`,

ultimul semn al sacrific`rii aproapelui. Cu calcanele la iveal`, cl`dirile sunt mai fragile, c`ci mai pu]in protejate, mai expuse. Acolo unde nu marcheaz` totu[i o ran`,

calcanul marcheaz` o inechitate. Este, \ndeob[te, semnul lui „mai mare” cånd apare, str`lucitor [i nou, zdrobindu-[i preajma cu greutatea zidului orb. Semn al solidarit`]ii \n interiorul unui ora[, calcanul \[i devine prea u[or contrariul, atunci cånd diferen]a \ntre atingeri ajunge prea mare, cånd categoria este transgresat`. Proiectat astfel pe cer, calcanul nu mai r`måne decåt proba regulii \nc`lcate, a deontologiei fisurate, a combina]iilor urbane de tot felul.

Un ora[ de calcane este, pentru mine, un ora[ imoral.


BUCURE{TIUL ASCUNS 102


IUBIRE {I CALCANE 103

O specie de neevitat \n ora[ele cu productivitate (nu piscicol`) mare o

|n mod paradoxal, sau poate doar surprinz`tor, calcanul urban se acoper` cu blan` vara [i n`p책rle[te decisiv iarna. Prin urmare, nu protec]ia termic` rezult` a fi ra]iunea reprezint` calcanul cu blan`.

C책nd ziua se lunge[te [i perioada de expunere vizual` cre[te semnificativ, \n mod aproape natural, calcanele pudice se acoper` cu un strat verde pufos, ce le protejeaz` intimitatea de privirile lubrice ale calcanofagilor \nr`i]i. Poate de aici \mbl`nirii sezoniere, ci, am putea presupune, pudoarea.

feminitatea pluralului s`u?




Geo


grafii tactile

de Bruno Andre[oiu

GEOGRAFII TACTILE

129


Un ora[ nu poate fi posedat dec창t la timpul trecut. Nu pot cunoa[te un ora[ f`r` ajutorul memoriei, iar \ntre ora[ [i minte se g`sesc, neobosite, sim]urile. Parcurgem, capt`m, rememor`m. O strad`, o pia]`, ni[te zgomote, un miros, c창teva culori, ceva mici, poate, mai nou, o shaorma. Un amestec de stimuli, transmi[i de c창teva organe de sim] [i procesate chimic de creier sunt, de fapt, ora[ele pe care le-am, vreodat`, [tiut.

BUCURE{TIUL ASCUNS 130


O impresie personal` m` face s` presupun c`, de cele mai multe ori, lipse[te din insectarul min]ii noastre amintirea tactil`. Cel mai adesea ochii, cu binecunoscuta lor l`comie, preiau sarcina degetelor, a pielii oricum protejate atent de coaja hainelor. Rugozitatea este transformat` \n textur` vizual`, \n joc rafinat [i efect de lumin` pe suprafe]e de culori [i granula]ii diverse. Rarele senza]ii tactile sunt de obicei impersonale [i conven]ionale: un tac창m [i un [erve]el, c창teva clan]e, o bar` de inox, ni[te h창rtii. Ele nu produc amintiri. GEOGRAFII TACTILE 131


BUCURE{TIUL ASCUNS 132


Fiind totu[i, \n principal, un univers material, ora[ul este, inevitabil, [i un univers tactil. E o lume compus` din nesf창r[ite rugozit`]i din infinite varia]ii de asperitate. Ca s` \l po]i iubi cu adev`rat, un ora[ ar trebui [i pip`it. Lipsa atingerii nu poate produce dec창t iubiri platonice, cavalere[ti, lipsite de substan]` concret`. Rela]ia cu un ora[ pe care nu-l atingi e ca o carte necitit` ce st` \n raft, ca o c`snicie neconsumat`.

GEOGRAFII TACTILE

133


up` blocuri g`sim fie alte blocuri (\n zona median` a ora[ului) sau, \n zonele situate \n centru [i la periferie, str`zi cu case. O mare parte a popula]iei ora[ului tr`ie[te departe de o strad` principal`, \n umbra blocurilor care o placheaz`. Deoarece fa]adele blocurilor comuniste nu sunt niciodat` tratate egal, fa]ada posterioar` apare de cele mai multe ori ca un perete plin, f`r` balcoane, cu goluri \mpu[cate [i situate la \n`l]imi ciudate care lumineaz` [i ventileaz` c`m`rile, b`ile [i casele sc`rilor, \ntr-un cuvånt, un dos \ntors cu sinceritate spre cine \l prive[te. M-am \ntrebat \ntotdeauna cine este mai fericit: cine locuie[te la bloc [i vede pe fereastr` case sau cine st` la cas` [i vede pe fereastr` blocuri. |n orice caz, locuin]ele situate \n spatele blocurilor sufer` din cauza lipsei de perspectiv`, chiar dac` sunt corect \nsorite, iar frustrarea de a vedea \n loc de cer [i de via]` urban` un perete plin de poten]iali observatori suprapu[i nu este unul dintre avantajele locuirii individuale. BUCURE{TIUL ASCUNS 184

Dup` blocuri locuim

D

rebuie s` recunoa[tem, gr`mezile de gunoi strånse pe terenurile virane [i covorul de pungi de plastic [i de mucuri de ]ig`ri aruncate de la balcon nu cresc singure. Locuitorii le alimenteaz` cu d`rnicie, fie pentru a nu pl`ti taxa de salubrizare pentru de[eurile menajere, fie pentru c` nu dispun de mijloacele auto necesare sau de cheful de a transporta obiectele voluminoase la groapa de gunoi, fie pentru a nu fi nevoi]i s` re-intre \n cas` imediat ce s-a terminat ]igara, fiind \ns` \n stare s` dezbat` pe larg [i la orice or` tema urå]eniei ora[ului fa]` de cele „din afar`” [i a proastei cre[teri a „celorlal]i”. Abandonate, obiectele sunt \n cel mai fericit caz culese [i/sau dezmembrate \n vederea reutiliz`rii, fie se dezintegreaz` treptat, servind drept juc`rii copiilor sau cåinilor, ajungånd astfel s` se \n[ire pe o suprafa]` desf`[urat` mult mai mare decåt cea ocupat` ini]ial. {i pentru c` suntem la capitolul asum`rii r`spunderii, da, recunosc: arunc [i am aruncat mereu de la balcon, \n spa]iul verde de dedesubt, cotoare de m`r, \n primul rånd pentru furnici [i \ntr-al doilea rånd pentru c` poate-poate \mi va cre[te un pom sub fereastr`.

T

Dup` blocuri arunc`m

Dup` blocuri [i g`tim

entru or`[eanul privat de avantajele unei cur]i proprii [i care nu poate evada pe cåt de des [i-ar dori pentru a umple p`durile [i malurile de lac cu fum de mititei, gr`tarul din spatele blocului a devenit o obi[nuin]` a zilelor de weekend [i de s`rb`toare. |n timp ce proprietarul gr`tarului cå[tig` un statut permi]åndu-le [i altora s`-[i prepare masa la jarul lui, ace[tia \[i manifest` recuno[tin]a fie cu cåte o bere destinat` buc`tarului asudat, fie acompaniindu-i eforturile cu muzic` din cea mai bun` care r`zbate peste mai multe cvartale, f`r` a egala totu[i aria de propagare a mirosului \mbietor care chinuie vecinii mai pu]in noroco[i.

P


DUP~ BLOCURI 185


BUCURE{TIUL ASCUNS 186


DUP~ BLOCURI 187


BUCURE{TIUL ASCUNS 188


DUP~ BLOCURI 189



COLOFON / COLOPHONE Bucure[tiul Ascuns a fost editat [i tip`rit cu ajutorul Ordinului Arhitec]ilor din Romånia prin programul cultural „Timbrul de Arhitectur`” [i ARCUB

Texte Mariana Celac Dorin {tefan Catrinel Negru Bruno Andre[oiu

Fotografie Bruno Andre[oiu Viorica Buic` Andrei Creang` …[i al]ii

Grafic` Bruno Andre[oiu Mihai Ene (Shimoo)

Prelucrare imagini Cristian David (Bill)

Corectur` Andreea Amzoiu

Traducere Alistair Blyth Smaranda Nicolau

Editura

igloomedia

Seria igloopatrimoniu

Tipar Masterprint superoffset

Hårtie DCM / Offset / DCL

Fonturi Novarese / MetaCond / BerkleyOldStyle TrixieReg CooperBlack / TOFranklinGothic