Page 1

Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

Étienne Liebig


TITLU ORIGINAL: Osez... coucher pour réussir AUTOR: Étienne Liebig Osez... coucher pour réussir © La Musardine, 2008 Ilustra¡ia copertei: Arthur de Pins

Traducere ¿i adaptare: Art director: Tehnoredactare:

Andreea Dumitrache Daniel Voicea Daniela Nae Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.

©Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

©2010 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro

ISBN 978-606-513-150-7


cuprins Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 1. Då din fund ca så reu¿e¿ti . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2. Då din fund ca så reu¿e¿ti în cadrul companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 3. Då din fund ca så reu¿e¿ti în afara companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

3


introducere Propunerea unei lucråri al cårei obiect de studiu este în¡elegerea mecanismelor puse în joc pentru promovarea profesionalå prin intermediul sexului reprezintå o provocare în sine. Înseamnå abordarea unui subiect care intereseazå o mare parte a popula¡iei, dar care continuå så fie încå un tabu al societå¡ii moderne, pentru cå vizeazå morala, problema ierarhiilor ¿i a meritului individual sacrosanct, soclu simbolic al unui sistem egalitar ¿i corect. Poate cå suntem con¿tien¡i cå ne putem confrunta cu aceastå realitate socioprofesionalå în diferite grade ¿i cå preferåm så o ignoråm. În sfâr¿it, sexul în scopul promovårii este, prin defini¡ie, contaminarea vie¡ii intime ¿i a sferei private cu via¡a profesionalå sau socialå, ceea ce reprezintå o alåturare instabilå a douå universuri – pår¡i componente ale personalitå¡ii fiecåruia.

5


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

Practic, este imposibil så gåsim cår¡i, referin¡e sau studii legate strict de acest subiect care, se poate spune, acoperå trei arii de cercetare distincte pentru care existå, în schimb, un corpus teoretic destul de consistent: • Sexualitatea; • Iubirea la locul de muncå; • Ambi¡ia, succesul social ¿i profesional. Primul capitol se va concentra asupra celor trei mari domenii pentru a reaminti, într-o oarecare måsurå, câteva concepte fundamentale, pentru a construi decorul ¿i pentru a pune baza teoreticå pentru ceea ce va urma.

Sexualitatea Psihanaliza a demonstrat faptul cå sexualitatea determinå o mare parte dintre comportamentele noastre con¿tiente ¿i incon¿tiente. Dorin¡ele ¿i frustrårile ne ghideazå – fårå ca noi så hotårâm acest lucru în mod con¿tient – rela¡iile pe care le alegem, preferin¡ele, prieteniile sau animozitå¡ile de zi cu zi. Fiin¡ele umane interac¡ioneazå astfel prin intermediul pulsiunilor fundamentale ¿i stabilesc între ei „jocuri de rol“ ini¡iale, care s-ar putea rezuma prin câteva tensiuni dialectice bine cunoscute: • Seduc¡ie/repulsie • Putere/supunere • Plåcere/suferin¡å • Iubire/urå • Gelozie/respingere • Dependen¡å/dominare 6


introducere

În grade diferite, aceste raporturi existå, de altfel, în orice grup uman ¿i, mai mult, stau la baza unei rela¡ii, fie ea de cuplu, de familie, de prietenie, fie cå este vorba despre cum ne petrecem timpul liber, la ce partid politic aderåm, cu cine ne asociem sau cu cine ne învecinåm. Peste tot unde existå „Bårba¡i“, sexualitatea privitå ca pulsiune fundamentalå guverneazå o parte esen¡ialå a rela¡iilor. De obicei, nu prea ¿tim ce jocuri de culise fac ¿eful, angaja¡ii, vecinii, po¿ta¿ul sau låptarul. Legåtura incon¿tientå care se ¡ese este prea subtilå pentru a ie¿i la suprafa¡a rela¡iilor noastre. For¡a conven¡iilor sociale ¿i a supraeului1 evitå astfel derapajele ¿i situa¡iile stânjenitoare. Totu¿i, atrac¡ia exercitatå de celålalt, hetero sau homosexual, existå mult ¿i bine ¿i alimenteazå fårå încetare bogå¡ia rela¡iilor între indivizi. Literatura ¿i cinematografia exploateazå la maximum acest resort fundamental bazat pe dramaturgie ¿i erotism. În cele mai multe dintre marile romane ¿i marile piese de teatru, sentimentele de dragoste sau dorin¡ele refulate sus¡in ac¡iunea ¿i comportamentul personajelor. De fapt, abordarea acestui subiect face så înfloreascå în con¿tientul nostru emo¡iile, dorin¡ele ¿i frustrårile personale. Michel L., actualul director general al unei bånci2 importante mi-a fåcut urmåtoarea mårturisire extrem de concludentå. 1. Supraeul este partea moralå a concep¡iei interdic¡iilor care ne administreazå subcon¿tientul (n.a.). 2. Numele autorilor acestor mårturisiri, ale personajelor ¿i ale societå¡ilor au fost schimbate (n.a.).

7


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

„În timpul studiilor la Paris, l-am cunoscut pe Jean-Charles, care mi-a devenit ulterior unul dintre cei mai apropia¡i colaboratori, datoritå competen¡ei lui ¿i viziunii noastre comune asupra lumii bancare. Timp de 20 de ani, am evoluat împreunå ¿i am schimbat periodic locurile de muncå ¿i ¿efii. În sinea mea, eram convins cå Jean-Charles må aprecia pentru calitå¡ile profesionale de care dådeam dovadå ¿i pentru op¡iunile mele politice. Fiecare dintre noi a avut via¡a privatå ¿i micile lui probleme, dar la slujbå eram foarte uni¡i. În urmå cu 5 ani, a suferit o interven¡ie chirurgicalå destul de gravå ¿i l-am sus¡inut în aceastå încercare. Chiar înainte så meargå în sala de opera¡ii a cerut så vorbeascå ceva cu mine. Atunci, mi-a mårturisit cå må iubea din prima zi când ne-am întâlnit, de peste 20 de ani, ¿i cå a sperat mereu cå îi voi în¡elege sentimentele ¿i îi voi råspunde la fel. Mårturisirea lui m-a låsat mascå, nu îmi dådusem seama de nimic pânå atunci. De altfel, nu am acceptat ceea ce mi-a spus ¿i nu am mai vrut så-l revåd de atunci pe Jean-Charles. Aståzi, am sentimentul cå am hrånit involuntar aceastå iubire nemårturisitå ¿i cå l-am dus pe Jean-Charles, independent de voin¡a lui, acolo unde voiam så ajung eu.“

Fårå îndoialå, dorin¡a ¿i, deci, sexualitatea au influen¡at o parte esen¡ialå a destinului lui Jean-Charles ¿i al lui Michel. Pentru un psihanalist, este o iluzie gândul cå Michel, chiar dacå nu a recunoscut nimic, nu a fost mi¿cat de iubirea „ascunså“ a amicului såu. Probabil cå a refuzat så în¡eleagå ce se întâmpla în aceastå rela¡ie din cauza moralei, a prieteniei sau a calitå¡ii lucrului în echipå. Putem presupune chiar cå incapacitatea lui Michel de a observa iubirea prietenului 8


introducere

såu a fost cea mai bunå modalitate de protec¡ie împotriva propriilor impulsuri homosexuale. În acest exemplu concret, unul dintre cei doi protagoni¿ti este con¿tient de dorin¡a pe care o simte pentru celålalt, dar adesea acest sentiment este refulat ¿i, prin urmare, comportamentele unora ¿i altora par ira¡ionale pentru anturaj. Demisionarea bruscå, schimbarea domiciliului fårå motiv, respingerea unei promovåri, acceptarea unor sarcini suplimentare fårå ob¡inerea unor sporuri, reprezintå tot atâtea reac¡ii determinate adesea de sexualitatea noastrå, în sensul larg al cuvântului, ¿i care se opun intereselor evidente ale fiecåruia. Dacå sexualitatea se aflå pretutindeni, ac¡ionând asupra tuturor comportamentelor noastre con¿tiente ¿i incon¿tiente, atunci ea este prezentå, tot a¿a de bine, în mod accentuat, în domeniul slujbei. A¿ spune chiar mai mult în domeniul locului de muncå, în måsura în care acesta favorizeazå promiscuitatea, raporturile de putere ¿i de domina¡ie, legåturile de dependen¡å, stårile de crizå, speran¡ele ¿i frustrårile de tot felul. Acum så vedem dacå dragostea – sau rela¡iile intime – ¿i domeniul muncii sunt compatibile ¿i mai ales cum reac¡ioneazå, încurajeazå sau condamnå mediul socioprofesional astfel de aventuri sentimentale.

9


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

Iubirea la locul de muncå O realitate intangibilå „Don’t dip your pen in company ink“ („Nu-¡i înmuia pixul în cerneala companiei“) pårea så fie multå vreme cuvântul de ordine al moralei la locul de muncå. Aceastå preconizare nu împiedica în niciun fel rela¡iile între colegi, dar astfel de amoruri erau condamnate a fi clandestine, de frica oprobriului ¿i a demiterii motivate de o gravå eroare ce ar împiedica buna func¡ionare a companiei. În ziua de azi, chiar dacå nu este tocmai bine, consideråm cå locul de muncå este un spa¡iu ca oricare altul, în care ne putem îndrågosti sau avea aventuri sexuale. Jumåtate din pove¿tile de dragoste înfiripate la birou se transformå într-o rela¡ie de duratå1. Acest lucru se datoreazå mai ales faptului cå pove¿tile de iubire se înfiripå, în general, între persoane care se întâlnesc frecvent ¿i pot, prin urmare, så se cunoascå înainte de a se arunca într-un cuplu, biroul devenind locul ideal al acestui preludiu. Este foarte logic dacå ¡inem cont cå ne vom cunoa¿te mai bine partenerul sau partenera de muncå în timpul petrecut împreunå (8 ore pe zi, 5 zile pe såptåmânå) decât o persoanå cu care facem jogging ori pe care am întâlnit-o accidental la o cinå cu prietenii sau, mai ales, cu care am dansat în club. De altfel, prezen¡a aproape sistematicå a femeilor pe toate treptele întreprinderii, lucrul în echipe mixte ¿i numårul mai mare de celibatare favorizeazå, fårå îndoialå, întâlnirile amoroase. 1. Coup de foudre au bureau (Théma Arte, 12/01/2007, 147 min) (n.a.).

10


introducere

Datele statistice1 aratå faptul cå în interiorul întreprinderii numårul de rela¡ii intime ale fiecårui angajat cu o persoanå din anturajul lui profesional cre¿te propor¡ional cu vechimea. Media este de o rela¡ie sexualå o datå la 7 ani, de douå o datå la 14 ani etc. Oricum, încå mai auzim vorbe mari de tipul „niciodatå la muncå“ sau „niciodatå cu un coleg“ ca ¿i cum reminiscen¡e antice din morala stråveche ar mai persista ¿i aståzi. Asta înseamnå cå dincolo de fenomenul curent al iubirii la slujbå, råmân unele bariere ¿i prejudecå¡ile membrilor personalului care îngreuneazå via¡a tinerilor porumbei colegi. A¿adar, este vorba despre o realitate sociologicå de necontestat, dar ¿i despre o încålcare a moralei publice. Aventura de dragoste dintr-o firmå poate fi diferit perceputå în func¡ie de caz ¿i de împrejuråri. Cu aceastå ocazie, trebuie så facem distinc¡ia între politica firmei pe de o parte, ¿i bârfele de pe la col¡uri de pe altå parte. De fapt, promiscuitatea amoroaså nu dåuneazå mereu companiei ¿i uneori se poate întâmpla så fim încuraja¡i ¿i de conducere. Astfel, putem vedea ¿efi de companii ce înmul¡esc numårul seminarelor în afara ora¿ului – care înlesnesc întâlnirile intime – înmul¡irea serilor stropite cu alcool ¿i a micilor petreceri propice rela¡iilor interpersonale. Întrebarea: „Cine cu cine e?“ ocupå primul loc în discu¡iile din jurul tonomatului de cafea, dupå sånåtatea copiilor. În anumite domenii (showbiz, cinematografie), flirtul reprezintå un obiect

1. Loïck Roche, Cupidon au travail, Ed. Organisation, 2006 (n.a.).

11


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

publicitar esen¡ial. Multe societå¡i cu structurå ierarhicå orizontalå, în care politica firmei se bazeazå pe dialog ¿i pe lucrul în echipå, våd cu ochi buni rela¡iile de dragoste între colegi, care îmbunåtå¡esc chiar lucrul în echipå1. Dar, dimpotrivå, aceastå „binecuvântare patronalå“ nu înseamnå cå toatå lumea va accepta aceastå eviden¡å socialå ¿i cå gelozia, bârfele ¿i defåimårile nu vor na¿te tot felul de istorioare de amor la locul de muncå. De fapt, acceptarea unei pove¿ti de dragoste de cåtre anturajul profesional, apoi de cåtre companie, este legatå înainte de orice de tipul de rela¡ie care se înfiripå ¿i în acest lucru se regåse¿te toatå persisten¡a moralei comune. Astfel, aventura între doi tineri necåsåtori¡i, afla¡i pe aceea¿i treaptå ierarhicå, va fi bine våzutå, chiar încurajatå. Atunci când este vorba despre adulterul unuia, celuilalt sau al amândurora, judecata popularå va fi mai severå ¿i sentin¡ele morale mai aspre. Dacå rela¡ia de dragoste se stabile¿te între un angajat ¿i superiorul såu ierarhic, ceea ce reprezintå chiar obiectul acestei cår¡i, condamnarea este unanimå ¿i riscurile de infamare, bârfå ¿i insultå – extrem de numeroase. În sfâr¿it, bineîn¡eles, este foarte important ¿i comportamentul îndrågosti¡ilor în cadrul companiei. Va fi mult mai simplu de denun¡at un comportament jenant sau ostentativ al 1. Karin Ammann, Gelengenheit macht Liebe – Wenns im Burö Knistert, Ed. Orell Füssli, 2006 (n.a.).

12


introducere

cuplului la birou, decât o poveste de dragoste discretå ¿i aproape invizibilå celorlal¡i. Este preferabil så joace rolul unor angaja¡i model, decât så se giugiuleascå lângå tonomatul de cafea sau så se ¡inå de mânå pe holuri. Este o ipocrizie care costå, în general, dar care împiedicå så se cristalizeze frustrårile anturajului. Putem considera cå problema moralei este mai importantå în acceptarea sau refuzul unei rela¡ii intime la locul de muncå de cåtre anturajul profesional, decât influen¡a obiectivå a acestei legåturi asupra bunei func¡ionåri a lucrului. Am min¡i, totu¿i, dacå am pretinde cå aceste rela¡ii nu atrag uneori dupå sine unele probleme în cadrul echipei. Så vedem împreunå care sunt cele mai frecvente.

Pu¡inå obiectivitate Dincolo de rezervele morale, riscurile de a fi bârfi¡i, denun¡årile, defåimårile ¿i limitele legislative, iubirea la birou poate fi o surså de probleme pentru persoanele implicate ¿i pentru întreprindere. Nu e vorba cå mi-a¿ fi schimbat pårerea; pur ¿i simplu trebuie så luåm în calcul procesul, så-l cunoa¿tem mai bine, înainte så ne implicåm într-o aventurå. Un serviciu neperturbat de o rela¡ie de dragoste între doi angaja¡i este o excep¡ie. Se ¿tie cå obiectivitatea care trebuie, în general, så guverneze rela¡iile profesionale, este mereu bruiatå de prietenii, animozitå¡i, gelozii etc. Ce am putea spune atunci când ¿i iubirea î¿i bagå coada? Mai putem vorbi despre o perspectivå realistå, lipsitå de favoritism, asu13


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

pra muncii fiin¡ei iubite? Rela¡iile intime din trecut nu vor perturba munca echipei? Conflictele, certurile intime nu vor avea repercusiuni asupra rela¡iei profesionale? Iubi¡ii au nevoie de o dozå extraordinar de mare de abnega¡ie, curaj ¿i deta¿are pentru a reu¿i, cu riscul unor comportamente schizofrenice, så facå fa¡å unor rela¡ii opuse, una în via¡a particularå ¿i alta în cea profesionalå. În sfâr¿it, cum pove¿tile de iubire nu dureazå o ve¿nicie, se întâmplå ca doi aman¡i din acela¿i birou så se despartå, ca multe alte cupluri, legitime sau nu. Munca în echipå devine atunci dificilå dacå nu imposibilå, colegii sunt obliga¡i împotriva voin¡ei lor så ia partea unuia sau altuia, conflictul se generalizeazå ¿i dåuneazå bunului mers al companiei. Adesea, unul dintre cei doi este constrâns så î¿i schimbe serviciul, în cel mai bun caz, sau så demisioneze când situa¡ia devine de nesuportat. Este necesar så luåm în calcul aceste riscuri ¿tiind totu¿i cå, din fericire pentru noi, iubirea este oarbå ¿i aceste avertismente nu servesc la nimic atunci când inima dicteazå.

Câteva instruc¡iuni de folosire Cel care aga¡å în discotecå sau pe stradå riscå så fie respins cu blânde¡e sau cu brutalitate, cel care aga¡å la locul de muncå riscå så fie denun¡at superiorului ¿i så fie considerat o piedicå în buna desfå¿urare a companiei. Drept urmare, poate fi admonestat, mutat sau, în orice caz, prost våzut (vom aborda în concluzie problema hår¡uirii). 14


introducere

Atunci când o rela¡ie de dragoste în cadrul unei companii tulburå într-un fel sau altul buna func¡ionare a serviciului, poate fi consideratå o „intimitate nedoritå“ ¿i, prin urmare, poate atrage unele consecin¡e. Dacå aceastå acuza¡ie este uneori dificil de dovedit în fa¡a consiliului administrativ, rela¡ia presupune oricum conflicte în cadrul unei echipe. În cazul special care ne intereseazå, ¿i anume cel al seducerii unui superior ierarhic pentru a ob¡ine pro movarea, legisla¡ia este mai mult decât laxå. Pe scurt, aceastå practicå este o ramurå a conceptului mai larg de corup¡ie, pentru care existå douå defini¡ii. Pe de-o parte: „O sumå de bani oferitå clandestin pentru ob¡inerea ilegalå a unui avantaj.“ Pe de altå parte: „O practicå ilegalå ce vizeazå ob¡inerea unui avantaj sau a unei sume de bani de la o persoanå care de¡ine putere.“ Se poate referi la o persoanå politicå (corup¡ie politicå), la un membru al unei firme private (corup¡ie privatå), la un doctor (corup¡ie medicalå), la un arbitru sau un sportiv (corup¡ie sportivå). În cadrul acestei defini¡ii, termenul „avantaj“ poate include ¿i ideea de ofertå sexualå în schimbul unui serviciu, înså aceastå accep¡ie nu se regåse¿te în textele de legi în vigoare privind corup¡ia. În concluzie, putem så estimåm cå, în cele mai multe cazuri, aceastå formå de corup¡ie se opereazå la limita laxå între sfera privatå ¿i cea publicå, din moment ce este legatå de sexualitate, ¿i presupune cå unul dintre protagoni¿ti se simte în¿elat ¿i decide så depunå plângere. Este dificil de 15


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

dovedit în måsura în care fiecare are dreptul så se culce cu cine vrea, atunci când nu existå constrângeri. De altfel, dacå în cazul unei corup¡ii financiare, råmân urme ale tranzac¡iei, corup¡ia sexualå nu laså nicio urmå materialå incriminatoare (exceptând faimoasa patå de pe vesta lui Bill Clinton). Am abordat problema iubirii lipsitå de interes promova¡ional în cadrul unei companii, „iubirea purå“ într-o oarecare måsurå. Acum trebuie så ne ocupåm de cea de-a treia za a lan¡ului nostru „a face sex pentru a reu¿i“, resortul voin¡ei de succes profesional, care îi poate împinge pe unii cåtre pove¿ti de dragoste interesate: ambi¡ia.

Ambi¡ia În sens larg, ambi¡ia presupune un paradox fundamental. To¡i filosofii au condamnat-o în egalå måsurå invocând principiul în¡elepciunii, dar ea este mereu lå udatå în numele principiului libertå¡ii individuale . Så ne amintim câteva maxime despre ambi¡ie ale marilor no¿tri gânditori. „Ambi¡ia mistuie sufletele slabe mai mult decât pe cele puternice, a¿a cum focul mistuie mai u¿or cocioabele de paie decât palatele.“ Chamfort „Atunci când ne propunem un ¡el, în loc så creascå, timpul scade.“ Rivarol „Ambi¡ia arzåtoare exileazå plåcerile din tinere¡e pentru a guverna singurå.“ Marchizul de Vauvenargues „Ambi¡ia îi ruineazå pe oamenii mari.“ Émile Zola 16


introducere

Mai târziu, ideologia eliberatoare a anilor ’70 a încercat så elimine pânå ¿i principiul de succes social în scopul proclamårii erei plåcerii, egalitå¡ii ¿i autogestionårii, dar ambi¡ia socialå ¿i profesionalå a råmas întotdeauna un motor puternic ce pune în mi¿care bårbatul ¿i femeia, ieri la fel ca ¿i aståzi. Viziunea anglo-saxonå, care dominå gândirea mondialå, mai pu¡in ipocritå dupå câte se pare, nu ascunde faptul cå virtu¡ile indispensabile bunei func¡ionåri a unei societå¡i capitaliste sunt competi¡ia, lupta pentru putere, îmbogå¡irea personalå ¿i reu¿ita socialå. Statele Unite ¿i-au pus bazele chiar pe acest principiu fundamental al succesului cu orice pre¡. Cucerirea Vestului, råmaså mitul fondator al acestui popor, de exemplu, s-a fåcut cu sacrificiul enorm al coloni¿tilor såråci¡i care î¿i riscau pielea pentru a merge tot mai departe cu pre¡ul „dispari¡iei“ popula¡iilor autohtone. Încå mai suntem bombarda¡i, fårå încetare, cu imaginea eroului american, a pu¿tiului plecat de jos care, prin voin¡å, curaj, abnega¡ie ¿i multå muncå a reu¿it så ajungå în Beverley Hills. Un succes imoral, dar unanim celebrat, criticabil, desigur, dar dat ca exemplu båie¡eilor ¿i feti¡elor noastre, blonde ¿i brune, blamabil, dar invidiat de to¡i. Aceastå reu¿itå are un pre¡, cåci în orice societate dezvoltatå, succesul se consolideazå pe e¿ecul con curen¡ilor. Teoriile neo-darwinismului1 sus¡in cå în competi¡ia socialå supravie¡uiesc numai cei mai buni ¿i cei mai bine adapta¡i, iar ceilal¡i dispar. Pe de altå parte, nimeni nu neagå cå reu¿ita socialå, asemenea sportului, reprezintå un concurs în care câ¿tigå cei 17


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

mai buni, în timp ce restul råmân pe jos. Dar, spre deosebire de sport, toate mijloacele sunt bune pentru atingerea scopului, cåci în lumea profesionalå sunt pu¡ini arbitri ¿i mult mai pu¡ine sanc¡iuni. Un studiu recent2 aratå cå popula¡ia categoriilor socioprofesionale este cea mai supuså la stres ¿i cea mai atinså de depresii ¿i sinucideri. Competi¡ia care ne motiveazå mereu så ne autodepå¿im este responsabilå, fårå îndoialå, de aceastå stare de lucruri. Cea mai micå relaxare îi retrogradeazå pe arivi¿ti, la fel cum un atlet î¿i pierde statutul atunci când rateazå o probå importantå. Nici nu mai punem la socotealå modelele identificatoare prezentate adolescen¡ilor din ¡årile industrializate sub termenul de „winners“, care nu ezitå så-¿i elimine concuren¡a pentru a deveni cei mai buni în domeniul lor, „The best of the best“. În acela¿i fel, såracilor ¿i celor afla¡i în eviden¡a serviciilor sociale li se aruncå în spate povara responsabilitå¡ii e¿ecului social, din lipså de combativitate, ne¡inându-se cont de cauzele sociale sau familiale implicate în orice destin individual, totul pentru a aråta cât de corectå este societatea ¿i ce bine face ea cå le då tuturor o ¿anså! Celebra frazå „nu existå nu pot, existå nu vreau“ rezumå destul de bine realitatea folosirii competi¡iei pentru a reu¿i din punct de vedere social. 1. Teorie care aplicå economiei conceptele darwiniste ale evolu¡iei. „Supravie¡uiesc doar speciile adaptate sau capabile så se adapteze.“ (n.a.) 2. Studiu pentru Expansion, realizat de „Asocia¡ia pentru angajarea categoriilor socioprofesionale“, 2005 (n.a.).

18


introducere

Atunci când un e¿antion mixt este chestionat în legåturå cu succesul, 62% dintre femei ¿i 65% dintre bårba¡i se referå la reu¿ita profesionalå. În mod bizar, succesul vie¡ii de familie sau al vie¡ii amoroase apar mult mai jos în clasament1 (nu cred cå acela¿i rezultat ar fi existat ¿i acum 20 sau 30 de ani). Putem deduce douå lucruri din acest studiu realizat în ¿colile mari fran¡uze¿ti. În primul rând, dezvoltarea per sonalå se confundå pentru cei mai mul¡i dintre cetå¡eni cu succesul profesional, ceea ce înseamnå cå lupta pentru promovarea socialå a devenit o prioritate a societå¡ilor moderne. În al doilea rând, mitul femeii mai pu¡in ambi¡ioase ¿i total dedicate familiei, casei ¿i copiilor, se dårâmå în favoarea unei paritå¡i aproape totale în aceastå privin¡å, ceea ce determinå o egalitate mult mai mare între sexe. Un al doilea element se adaugå acestei noi viziuni culturale, sus¡inåtoare a ambi¡iei ¿i a succesului profesional fårå ru¿ine ¿i fårå remu¿cåri de ordin etic. Dupå modelul romanelor de secol XIX, putem considera succesul social drept o formå de redistribuire a ¿anselor ¿i o revan¿å a nåpåstui¡ilor vie¡ii. Cum så acceptåm teoriile lui Bourdieu, de exemplu, despre perpetuarea inegalitå¡ilor sociale din genera¡ie în genera¡ie? Cum så nu ne revoltåm, dimpotrivå, atunci când vedem cå urma¿ii industria¿ilor devin la rândul lor industria¿i, copiii mini¿trilor mini¿tri ¿i ai actorilor de cinema 1. Studiu realizat de IPSOS în ¿colile mari, în 2005 (n.a.).

19


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

tot actori de cinema? Cum putem så acceptåm cå dincolo de competen¡ele recunoscute, originile socioculturale mai sunt încå hotårâtoare pentru cariera profesionalå, precum ni¿te reziduuri moderne de drepturi divine ale regalitå¡ilor noastre dispårute? În aceastå privin¡å, ambi¡ia devine „un îndreptar de gre¿eli“ dorit în secret de fiecare în numele egalitå¡ii, de¿i acest lucru se rezumå la câteva cazuri devenite celebre. O glumå americanå înfå¡i¿eazå de minune aceastå problemå:

Într-o zi, cineva îl întreabå pe Rothschild cum s-a îmbogå¡it. El poveste¿te cå, în copilårie, a cumpårat un mår, l-a vândut, apoi a cumpårat douå, le-a vândut ¿i pe ele, apoi patru, ¿i tot a¿a. Mirat, interlocutorul în întreabå: – ªi a¿a a¡i devenit miliardar? – Iar Rothschild îi råspunde: – Aaa, nu, nu, mult mai târziu s-a întâmplat asta, dupå ce a murit tatål meu ¿i mi-a låsat 800 de milioane de dolari! Este adevårat cå mitul succesului prin efort ¿i prin merit personal ne oferå o oarecare siguran¡å ¿i ne face så credem cå egalitatea de ¿anse nu a dispårut de tot. El justificå, probabil, entuziasmul pentru muncå, în ciuda sacrificiilor, pentru cå „¿tim“ cå eforturile ne vor fi råsplåtite. În urmå cu câ¡iva ani, Bernard Tapie a devenit un fel de erou simbolic pentru cå reprezenta revan¿a împotriva vie¡ii. Plecat de jos, era la conducerea mai multor companii, le curta pe cele mai mari 20


introducere

¿i avea în fa¡å o carierå politicå. Simpla lui prezen¡å demonstra cå totul este posibil ¿i fårå så faci parte din „haremul“ celor puternici, ceea ce a redat tuturor speran¡a ¿i a demonstrat cå ambi¡ia este un motor pozitiv ¿i moral. În loc de concluzie a acestui capitol, vom relua, înainte de a påtrunde în miezul subiectului, laitmotivul repetat mereu de antrenori ¿i de consilierii profesionali:

„Trebuie så ne conturåm clar mijloacele ambi¡iei.“ Aceastå lucrare propune exact acela¿i lucru, vom vedea imediat cum anume!

21


concluzie Så reu¿e¿ti, ca så faci sex? Nu am fåcut anchete speciale asupra acestui subiect capital, înså unii dintre interlocutorii din acest ghid mi-au oferit câteva elemente ce råspund acestei teme interesante, un fel de oglindå ce reflectå toate sfaturile detaliate aici. Cu to¡ii ¿tim, intuitiv, cå puterea oferå acces cåtre un anumit numår de avantaje, privilegiul sexual fiind doar un element printre multe altele. În fa¡a puterii, chiar dacå ea vine în opozi¡ie cu orice spirit de egalitate între oameni, ne supunem, ne conformåm, colaboråm, cedåm, plecåm capul în multe situa¡ii. În plus, bårba¡ii ¿i femeile de¡inåtori ai puterii exercitå o anumitå seduc¡ie naturalå asupra celorlal¡i. Mårturisirile nu lipsesc din partea bårba¡ilor suspu¿i care trebuie så reziste avansurilor unor femei atrase de pozi¡ia socialå ¿i de aura de putere care-i înconjoarå. Cifrele sunt impresionante. Dacå, a¿a cum spuneam în introducere, este nevoie de aproximativ 7 ani pentru a avea o primå 120


concluzie

rela¡ie sexualå în cadrul unei companii, aceastå medie de timp se reduce la 3 ani în cazul în care ocupi un post important în ierarhie. La sfâr¿itul celor 7 ani, persoana de¡inåtoare a puterii va avea în medie trei parteneri sexuali dintre persoanele din anturajul profesional acolo unde doar o persoanå din trei fårå putere va fi avut un singur partener1. Corup¡ia prin seduc¡ie este foarte dificil de demonstrat, iar Codul Muncii 2 face doar indirect referire la hår¡uirea sexualå, interzicând orice discriminare fa¡å de un salariat. În schimb, Codul Penal are prevederi directe. „Art. 203. Hår¡uirea unei persoane prin amenin¡are sau constrângere, în scopul de a ob¡ine satisfac¡ii de naturå sexualå, de cåtre o persoanå care abuzeazå de autoritatea sau influen¡a pe care i-o conferå func¡ia îndeplinitå la locul de muncå, se pedepse¿te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendå.“ Fiind consideratå infrac¡iune gravå, Codul Penal pedepse¿te ¿i tentativa de hår¡uire. De asemenea, conform Legii 202/2002, privind egalitatea de ¿anse între femei ¿i bårba¡i, hår¡uirea sexualå la locul de muncå este consideratå formå de discriminare sexualå.

Trebuie så facem distinc¡ia între douå forme de atrac¡ie fa¡å de persoana care de¡ine puterea. În primul rând, ¿i acesta constituie ¿i subiectul acestei lucråri, prin reu¿itå devenim un principal obiect al dorin¡ei pentru tinerii ambi¡io¿i care sunt în stare de 1. Loïck Roche, Cupidon au travail, Ed. Organisations, 2006 (n.a.). 2. Referirile din aceste paragrafe au fost adaptate la legisla¡ia din România (n.ed.).

121


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

orice pentru a reu¿i; în al doilea rând, în jurul oamenilor puternici ia na¿tere un fel de fascina¡ie naturalå. Jeanne L. îmi povestea urmåtoarele: „Foarte curând dupå moartea lui Ulysse, atunci când am intrat în posesia averii sale imense, am devenit chiar eu ¡intå pentru o gråmadå de tineri afla¡i în cåutarea unor cåsnicii profitabile. N-o så vå mint, am profitat din plin ¿i încå mai profit ¿i aståzi, de¿i am trecut de 60 de ani, dar am în¡eles ¿i cå succesul induce o stare de nelini¿te permanentå. Suntem iubi¡i pentru ceea ce suntem cu adevårat sau pentru ceea ce reprezentåm? Suntem curta¡i pentru noi în¿ine sau pentru putere? Nu este atât de u¿or så tråie¿ti în via¡a de zi cu zi. Mi-am impus o regulå de aur pe care încerc s-o urmez cu stricte¡e. Printre tinerii seducåtori încerc så îl gåsesc pe cel care så-mi poatå oferi ceea ce mi-am propus ¿i eu så-i ofer lui Ulysse pentru a-l seduce: o nouå tinere¡e.“

Acesta så fie pre¡ul gloriei? Atât trebuie så plåte¿ti pentru a avea succes? Desigur, întotdeauna va fi u¿or så gåse¿ti parteneri sexuali supu¿i, dar nu vei ¿ti niciodatå dacå însemni pentru ei ¿i altceva în afarå de o reprezentare socialå. Întrebarea care o preocupå pe Jeanne poate nici så nu aparå în cazul celor care suportå bine ambiguitatea. Eu cred cå lectura aprofundatå a acestui ghid te va putea ajuta så dejoci multe dintre strategiile ambi¡io¿ilor ¿i så alungi o bunå parte din tinerii imorali cu veleitå¡i. Totu¿i, în majoritatea cazurilor, se instaleazå un joc con¿tient între seducåtorul care încearcå så ob¡inå succes ¿i sedusul care acordå promovarea, un joc social ¿i rela¡ional, în totalitate sånåtos ¿i natural într-o socie122


concluzie

tate în care „winner-ii“ vor fi întotdeauna låuda¡i ¿i adora¡i. Într-o oarecare måsurå, nimeni nu trebuie så se simtå rånit la sfâr¿itul unei astfel de opera¡iuni, cåci fiecare prime¿te ce a cåutat. Atunci când sexul este o simplå monedå de schimb pentru un serviciu prestat, nici unul ¿i nici celålalt nu se va sim¡i frustrat. Puterea poate så exercite ¿i o fascina¡ie dezinteresatå ¿i uneori ira¡ionalå, ca în cazul vedetelor sau a starurilor. Atunci, bårba¡ii ¿i femeile devin dependen¡i de o persoanå puternicå de care încearcå så se apropie, în preajma cåreia så tråiascå, de la care så împrumute din prestigiu. Louis a tråit o astfel de experien¡å.

„Din ziua în care am devenit Pre¿edintele-Director General al firmei, am asistat la un fenomen pe care îl bånuiam, de¿i nu la aceastå dimensiune. Femeile au încercat tot soiul de metode pentru a petrece câteva momente în preajma mea. A¿ putea spune chiar cå, din acea zi, unul dintre cele mai mari stresuri ale mele a fost acela cå voi cådea în capcanå, cå voi ceda vreunei solicitåri ¿i cå voi deveni victima vreunui ¿antaj. Se poate întâmpla a¿a ceva. Dincolo de aceastå teamå, este evident cå am avut o gråmadå de rela¡ii cu angajatele companiei, care nu voiau neapårat så ob¡inå promovarea sau vreun avantaj, ci doar «så petreacå o noapte cu ¿eful cel mare». A¿ spune cå acesta este unul dintre avantajele colaterale ale succesului. Problema acestui gen de situa¡ie este conflictul moral permanent între dorin¡a pe care o putem satisface cu u¿urin¡å ¿i sentimentul cå profitåm de situa¡ie. Lucrul este cu atât mai adevårat cu cât în afara companiei sunt un necunoscut ¿i nu prea am succes la femei.“

123


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

În cadrul companiei, „noaptea cu patronul“ ¿i „aventura cu patroana“ se pot transforma într-un fel de competi¡ie între salaria¡i. Cel sau cea care nu reu¿e¿te iese din joc ¿i este ostracizat. Acest joc, care nu dåuneazå nimånui, este perceput ca o încercare sau o ini¡iere. Atunci când jocul sexual nu este subîn¡eles prin vreo dorin¡å de reu¿itå individualå, devine un mod de a rela¡iona normal ¿i sånåtos. A¿a cum spune Louis, cel mai mare pericol este så te gânde¿ti cå prestigiul reprezintå motiva¡ia solicitårilor ¿i så cazi în capcana unei persoane råu inten¡ionate. Trebuie så-¡i påstrezi mintea limpede ¿i så ¿tii cå fascina¡ia pentru persoana cu putere vizeazå nu atât bårbatul sau femeia în sine, ci mai degrabå statutul simbolic ¿i fantezia pe care o declan¿eazå. Dacå pierzi acest statut, mâine nu vei mai reprezenta nimic din ce ai fost azi pentru cel care te admirå ¿i ar fi fost gata ieri så se bage în patul tåu. A¿ dori så închei într-o notå optimistå în ceea ce prive¿te natura omeneascå, în chip de concluzie a unui ghid care pune în discu¡ie rela¡iile bazate pe interes ¿i cupiditate dintre bårba¡i ¿i femei. Linette, un manechin simpatic, care a ¿tiut så uzeze cu folos de sim¡ul apropoului ¿i så dea din fund, mi-a mårturisit un lucru total nea¿teptat:

„Am avut succes în carierå în mare parte datoritå sexului ¿i faptului cå sunt la fel de «deschiså» ¿i fa¡å de bårba¡i ¿i fa¡å de femei. Nu-mi pare råu de nimic ¿i, de altfel, am sim¡it mereu cå primesc ¿i ofer plåcere în egalå måsurå, ceea ce e 124


concluzie

destul de mi¿to, nu? N-am profitat niciodatå de statutul de manechin-vedetå pentru a seduce fete sau båie¡i: în schimb, cred cå este de datoria mea så for¡ez un pic norocul. De mai multe ori mi s-a întâmplat så dau o mânå de ajutor unui începåtor sau unei începåtoare în ale carierei. Îmi amintesc mereu cât de greu mi-a fost când am debutat ¿i sunt con¿tientå cå fårå un mic «imbold» nimeni nu poate avea succes în ziua de azi. De vreo douå ori, ni¿te tinere pe care le-am ajutat au ¡inut mor¡i¿ så se revan¿eze, oferindu-mi-se. Bineîn¡eles cå nu am refuzat, fiindcå o fåceau din suflet ¿i în meseria noastrå sufletul este singurul atu pe care-l avem. Într-adevår, uneori este posibil ca un cadou neprevåzut så pice din cer, de¿i nu am cerut nimic, ci doar am ajutat în mod dezinteresat vreun debutant sau vreo începåtoare. Se întâmplå destul de rar a¿a ceva, dar acest fapt redå încrederea în natura umanå. Tråiascå actul gratuit!“

Ajungem, încet-încet, la sfâr¿itul acestei mici lucråri care se vrea a fi un instrument practic pentru cel sau cea care dore¿te så aibå succes ¿i care nu se teme så investeascå trup ¿i bunuri într-o astfel de cåutare eternå. De altfel, este foarte interesant så constatåm cå sfaturile oferite în cartea de fa¡å, aprioric „psihopaticå“, nu contrazic regulile promovårii a¿a cum sunt ele predate în facultå¡i sau cum ne sunt înfå¡i¿ate de Gérard Lelarge în cartea lui de referin¡å Osez réussir 1: • Îndråzne¿te så te implici. (Nu te izola în turnul tåu de filde¿. Nu fi dogmatic(å). Asumå-¡i riscuri. Reevalueazå-te. 1. Gérard Lelarge, Osez réussir, Ed. Organisations, 2006 (n.a.).

125


Îndråzne¿te... så dai din fund ca så reu¿e¿ti

Respectå-¡i propria persoanå. Preferå mai degrabå lucrurile concrete decât cele intelectuale. Înva¡å så ascul¡i.) Ceea ce propunem este doar o unealtå suplimentarå în scopul promovårii, pe care trebuie så o folose¿ti cu precau¡ie ¿i tehnicå: iubirea. Sper cå, pe de o parte, am reu¿it så demonstrez cå aceastå metodå de promovare socialå nu este nici mai bunå, nici mai rea decât oricare alta, într-o lume care nu aratå milå învin¿ilor ¿i în care lupta pentru putere nu cunoa¿te no¡iunea de moralå ¿i, pe de altå parte, cå jocul în sine presupune ¿i unele pericole cu care trebuie så se confrunte protagoni¿tii situa¡iei. Så dai din fund ca så reu¿e¿ti presupune adesea, în afarå de sexapilul natural, o inteligen¡å remarcabilå puså în slujba în¡elegerii celuilalt. Trebuie så studiezi mediul, mizele, situa¡iile sociale ¿i så deduci ce strategii trebuie så adaptezi fiecårui caz în parte. Cred cå am aråtat, de asemenea, cum så-¡i propui obiective precise ¿i cu o anumitå finalitate, precum ¿i felul în care så testezi limitele pentru a nu te pierde pe drum, urmårind o reu¿itå imposibilå. Le doresc tuturor celor care vor folosi acest ghid practic så ob¡inå un succes pe måsura ambi¡iilor lor ¿i pove¿ti de iubire frumoase ¿i dezinteresate... Cele mai multe mårturisiri au fost culese în perioada ianuarie-decembrie 2006 de pe blogul domni¿oarei Pellas, de pe pagina de internet Monde. Dacå ¿i tu ai fåcut sex pentru a avea succes, îmi po¡i împårtå¿i experien¡a ta rezumându-¡i povestea ¿i trimi¡ându-mi-o pe mailul eliebig@club-internet.fr. Mul¡umesc! 126


În aceea¿i serie: Îndråzne¿te... vânåtoarea de bårba¡i, Jane Hunt Îndråzne¿te... întâlnirile pe internet, Maïa Mazaurette

Indrazneste... sa dai din fund ca sa reusesti  

Indrazneste... sa dai din fund ca sa reusesti

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you