Issuu on Google+

Francesco Attardi Anselmo • Elisa De Luigi

REºETELE CELEBREI LADY MACHBETH Verdi ¿i Shakespeare în bucåtårie Ilustra¡ii de Elisabeta Bevilacqua


LE RICETTE DI LADY MACBETH – VERDI E SHAKESPEARE IN CUCINA FRANCESCO ATTARDI ANSELMO ELISA DE LUIGI © 1997 UGO MURSIA EDITORE, MILANO, ITALIA

Traducere ¿i adaptare în limba românå: Raluca Ni¡å

© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian language rights reserved.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României ANSELMO ATTARDI, FRANCESCO; DE LUIGI, ELISA Re¡etele celebrei Lady Macbeth – Verdi ¿i Shakespeare în bucåtårie/Francesco Attardi Anselmo; Elisa De Luigi – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-42-1


Cititorului Macbeth de Shakespeare. Una dintre cele mai puternice capodopere din istoria teatrului: drama puterii, a ambi¡iei, a ororii, opera intrigantå ¿i demonicå ce a provocat fluvii întregi de cernealå, a inspirat compozitori ¿i s-a bucurat de o serie de versiuni cinematografice.1 Provenitå din vechile cronici sco¡iene, Macbeth este povestea unui om obsedat de ob¡inerea puterii. Într-un fel, protagonistul dramei nu este Macbeth; bårba¡ii în aceastå tragedie par fragili: sunt uci¿i, ca Duncan sau Banquo. Macduff, care va reu¿i så se salveze, î¿i va sacrifica fiii ca urmare a la¿itå¡ii sale. Uzurpatorul însu¿i ne apare ca un adolescent nesigur, chinuit de remu¿cåri ¿i halucina¡ii continue. Cea care îl dominå este so¡ia sa, diabolica Lady Macbeth, durå, ambi¡ioaså, de un farmec deosebit ¿i ambiguu. Pe versantul celålalt al dramei, se dezlån¡uie vråjitoarele, care trezesc încå de la început virusul ambi¡iei lui Macbeth: zei¡a Hecate, în cele din urmå, va decreta sfâr¿itul Tiranului. Douå secole ¿i jumåtate dupå Shakespeare, Giuseppe Verdi, celebru deja cu al såu Nabucco, råmâne impresionat de aceastå dramå: compunerea lui Macbeth ca operå îl consumå mai mult ca niciodatå pânå atunci ¿i entuziasmul såu îi va convinge ¿i îi va atrage pe to¡i apropia¡ii såi. Dupå un secol ¿i jumåtate, Opera sa, cu aceea¿i for¡å neschimbatå, ne încântå ¿i pe noi. Pentru primul nostru volum de re¡ete muzicale am avut drept surså de inspira¡ie Flautul fermecat. Se ¿tie cå Mozart avea sim¡ul umorului ¿i, cu siguran¡å, ne-a iertat. Lui Macbeth înså, opera unde curg râuri de sânge, ni se pårea mult prea curajos ¿i cinic så îi dedicåm o carte de bucåtårie.

1

Le amintim pe cele ale lui Kurosawa, Orson Welles, Laurence Olivier ¿i Roman Polanski.

3


4

Ar fi ie¿it la ivealå o serie de re¡ete nemiloase, mai ales datoritå faptului cå gastronomia de înalt rang este oricum destul de necru¡åtoare: gândi¡i-vå la såracii purcei de lapte la rotisor sau la nefericitele languste, aruncate în crati¡a cu ulei încå vii! Aceastå carte ne-a fost inspiratå de adevåratul protagonist al pove¿tii, motorul însu¿i al ambi¡iei lui Macbeth: ne-am imaginat-o încå necåsåtoritå, înainte ca låcomia så o distrugå ¿i så o transforme, femeie casnicå ¿i bucåtåreaså model, crescutå alåturi de mama sa de la care a învå¡at secretele cele mai intime ale bucåtåriei. Cu REºETELE CELEBREI LADY MACBETH vom încerca nu doar så vå istorisim povestea lui Macbeth, ci mai ales så vå transportåm ¿i så intråm astfel împreunå în lumea lui Verdi ¿i în cea a lui Shakespeare, a¿ezându-ne la aceea¿i maså cu Geniul englez ¿i cu cel italian, pentru a-i cunoa¿te mai bine; Verdi, care îl admira enorm pe dramaturg, ne va fi, cu siguran¡å, recunoscåtor. De fapt ¿i de drept, în aceastå carte am vrut så facem o compara¡ie între drama lui Shakespeare ¿i Opera lui Verdi, între lumea elisabetanå ¿i cea artisticå italianå. Rezultatul este o carte de re¡ete unde convie¡uiesc Lasagne „Verdi” cu Stratford-on-Avon Pork Pie – inspiratå de ora¿ul natal al lui Shakespeare – Salonul Contesei Maffei – o re¡etå de biscui¡i – cu Supa Elisabetanå, Cabalette al Pesto, cu Savarinå „Globe Theatre”. Så speråm cå Verdi, ca ¿i Mozart, o persoanå plinå de ironie ¿i sim¡ al umorului, va fi indulgent cu noi. De altfel, geniul nostru artistic s-a nåscut în ¡inutul pastelor fåinoase (cappelletti ¿i lasagne), tortellini ¿i al vinului Lambrusco. Autorii


PERSONAJELE OPEREI

MACBETH, general de armatå

bariton

BANQUO, general de armatå

bas

LADY MACBETH, so¡ia lui Macbeth

sopranå

DUNCAN, Regele Sco¡iei

[–]

MACDUFF, nobil de Sco¡ia ¿i ståpân de Fife

tenor

MALCOLM, fiul lui Duncan

tenor

FLEANCE, fiul lui Banquo DOAMNA lui Lady Macbeth

[–] mezzosopranå

MEDICUL

bas

SERVITORUL lui Macbeth

bas

UCIGAªUL PLÅTIT

bas

SOL

bas

HECATE, Zei¡a nop¡ii

balerinå

Vråjitoare, ambasadorii regelui, nobili ¿i refugia¡i sco¡ieni, mercenari, solda¡i englezi, spirite, fantome.

5


MACBETH: DE LA DRAMÅ LA REºETE

În clasificarea re¡etelor ¿i a gradului lor de dificultate, folosim urmåtoarele simboluri muzicale:

6

R RR RRR

Re¡etå u¿or de realizat Re¡etå cu un grad de dificultate mediu Re¡etå dificil de realizat

NB – Atunci când nu se specificå, autorii se referå la opera lui Verdi. Referirile la drama lui Shakespeare sunt semnalate în general de indica¡iile în paranteze, care amintesc actul ¿i numårul scenei. În ce prive¿te traducerea dramei shakespeariene, am apelat la cea a lui Ion Vinea.


OUVERTURE POT-POURRI

Preludiul operei ne anun¡å drama lui Macbeth ¿i ne introduce în atmosfera ei. Este vorba de Ouverture potpourri care, anticipând temele importante, ne predispune din punct de vedere spiritual la ascultare. Motivul ce ne råsunå imediat în ureche este cel lugubru, al vråjitoarelor. Verdi îl ob¡ine unind sunetul oboiului cu cel al clarinetului ¿i al fagotului; aceea¿i temå se reia pu¡in mai târziu în Introducere, când femeile î¿i pun în practicå ritualurile infernale în jurul focului. Zgomotul, sus¡inut ¿i stresant ca al cicadelor, alterneazå cu acorduri rapide ¿i nervoase de vioarå. La sfâr¿itul scurtei ¿i „diabolicei” premise se pråbu¿esc, compact ¿i surprinzåtor, acordurile alåmurilor, anun¡ând aproape nenorocirea care, inexorabilå asemeni loviturii de secure, îl va lovi pe Macbeth. Asupra acestui motiv de o extraordinarå energie, pe care o vom reîntâlni ¿i în cel de-al treilea act, în timpul Scenei Apari¡iilor, se abat fulgerele nea¿teptate ¿i luminile intense ale unei furtuni, în cadrul cårora alama cea mai micå, unul dintre instrumentele cele mai penetrante ale orchestrei din punct de vedere auditiv, råmâne unicul protagonist. Toate acestea reprezintå o premiså, dat fiind faptul cå tema principalå a preludiului este cea a Somnambulismului lui Lady Macbeth, care va caracteriza marea scenå a ultimului act unde, cu ochii ie¿i¡i din orbite, „în întunericul con¿tiin¡ei”, femeia fatalå va încerca så ¿teargå urmele vinii sale. Melodia Somnambulismului, care se înlån¡uie cu tema vehementå a trombonilor, este încredin¡atå expresivitå¡ii emo¡ionante a viorilor; momentul central al acestui episod, de o intensitate aproape dureroaså, întreruptå din când în când de scurte palpita¡ii de nelini¿te, exprimå nu atât

7


8

råtåcirea lui Lady Macbeth prin castel, cât mila pe care o 2 provoacå în cel care o observå . Ajunså la apogeul såu dramatic, tema muzicalå se închide în sine înså¿i într-o splendidå stingere a viorilor într-un nostalgic sunet de clarinet. Preludiul lui Macbeth e construit conform logicii muzicale a acestei Ouverture pot-pourri sau, mai bine zis, conform succesiunii de teme ¿i fragmente melodice extrapolate din operå ¿i reunite într-o formå simfonicå. Termenul francez pot-pourri, adaptat la limbajul muzical, e împrumutat de la magicul univers al gastronomiei ¿i, la rândul såu, derivå din spaniolul Olla-Podrida, o tocanå din carne ¿i legume. Cum am putea så nu îi dedicåm acestei dramatice OUVERTURE POT-POURRI prima re¡etå simpaticå a acestei cår¡i, care ne-a fost inspiratå tocmai de bucåtåria spaniolå: un suculent fel de mâncare cu legume ¿i carne gåtite împreunå?

Re¡etå

RR

Ingrediente pentru 6 persoane: 80 g de nåut uscat, 100 g de slåninå, 100 g de ¿uncå într-o singurå bucatå, jumåtate de gåinå, 100 g de cârna¡i, 200 g carne de vi¡el, 1 os întreg cu måduvå, 1 picior de porc, ficå¡ei de pui, 1 ureche de porc, 2 labe de gåinå, påtrunjel, 1 ceapå, cui¿oare, ¡elinå, morcovi, sare. Înmuia¡i nåutul în apå circa 10-12 ore. Tåia¡i în bucå¡i ¿unca, gåina, cârna¡ii, carnea de vi¡el. Toca¡i slånina ¿i pune¡i toate ingredientele într-o oalå de teracotå, adåuga¡i suficientå apå ¿i sare. Låsa¡i så fiarbå circa 3 ore. Vårsa¡i lichidul în care au fiert într-o supierå. A¿eza¡i pe un platou carnea ¿i legumele ¿i servi¡i-le împreunå cu sosul. 2 Doamna ¿i Doctorul, din actul al patrulea, martori ai scenei Somnabulismului, manifestå compasiune.


ACTUL I

CHIFTELUºELE VRÅJITOAREI

Macbeth începe, atât în opera lui Verdi cât ¿i în textul lui Shakespeare, cu prezentarea celor mai oribile, dar ¿i a celor mai simpatice personaje din întreaga operå: vråjitoarele. Ele ocupå un spa¡iu esen¡ial în economia tragediei. La Shakespeare, aceste creaturi dezguståtoare discutå încå de la începutul dramei despre soarta båtåliei, în plinå desfå¿urare, de altfel, dintre Macbeth ¿i sângerosul Macdonwald – care, pu¡in mai târziu, va fi ucis. Verdi, dintr-o adevåratå pasiune pentru sintezå, preferå så înceapå cu cea de-a treia scenå a dramei. În locul vråjitoarelor, printre tunete ¿i fulgere, apar în operå trei grupuri de persoane. Timbrul nazal sinistru al orchestrei, creat de oboi, clarinet ¿i fagot, pe care l-am auzit deja în uverturå, evocå ¿i înso¡e¿te formulele magice cu care începe ritualul din jurul focului. Acestor creaturi tulburåtoare, considerate de unii for¡e obscure ale Råului, care uneltesc cu spiritele ¿i cu Satana, le dedicåm cea de a doua re¡etå a noastrå: CHIFTELUºELE VRÅJITOAREI.

Re¡etå

RR

Ingrediente pentru 6 persoane: 300 g de diferite fructe de mare (sepii, midii, raci, stridii, langustine, creve¡i, etc.), 150 g de ciuperci pråjite în unt, jumåtate litru de sos alb (Bechamel), ulei, påtrunjel, 1 ou, pesmet, fåinå, nuc¿oarå, pu¡inå boia. Încinge¡i pu¡in ulei într-o tigaie ¿i pråji¡i pu¡in fructele de mare ¿i ciupercile deja fierte ¿i tocate. Într-o altå crati¡å,

9


încålzi¡i sosul alb pânå scade pu¡in. Adåuga¡i în sos fructele de mare ¿i ciupercile, dupå ce le-a¡i scurs de ulei. Pune¡i nuc¿oara raså, pu¡inå boia, påtrunjelul tåiat mårunt ¿i sarea. Vårsa¡i compozi¡ia pe o farfurie mare ¿i låsa¡i-o så se råceascå. Forma¡i chiftelu¡e rotunde. Trece¡i-le prin fåinå, ou båtut ¿i pesmet. Pråji¡i-le într-o tigaie cu ulei încins, scoate¡i-le când au devenit crocante ¿i servi¡i-le cu felii de låmâie.

10

VIER LA FRIGARE Verdi a¿azå vråjitoarele în gupuri pentru a ob¡ine un timbru special cu ajutorul corului feminin: Nu uita¡i cå sunt vråjitoare, ¡ine så precizeze compozitorul în partiturå. Coristele, prin calitå¡ile lor interpretative, nu trebuie så cânte în mod tradi¡ional, ci så se exprime aproape „croncånind”. „Ce a¡i fåcut, spune¡i-mi repede”, întreabå primul grup de vråjitoare pe cel de-al doilea, pentru a afla ce ritualuri magice oribile a pus în practicå, iar acesta îi råspunde: „am tåiat gâtul unui vier.” Vierul este masculul, esen¡ial în actul reproducerii, diferit de porcul (castrat) pe care suntem obi¿nui¡i så îl mâncåm. E comestibil doar atunci când e tânår ¿i este un delicios purcelu¿ de lapte, care ne va ajuta så realizåm gustoasa re¡etå VIER LA FRIGARE, un omagiu adus gastronomiei sarde.

Re¡etå

RR

Ingrediente pentru 8 persoane: un purcel de lapte de 45 kg, salvie, rozmarin, unt, sare.


Umple¡i purcelul cu foarte multå salvie, rozmarin ¿i pu¡inå sare, apoi coase¡i-l în punctele deschise. Face¡i-i câteva gåuri pe spate ca så poatå „respira” ¿i så nu explodeze. Unge¡i-l cu unt topit condimentat cu câteva frunze de salvie. Pune¡i-l la frigare ¿i låsa¡i-l så se coacå la foc moderat timp de 2-3 ore. Pune¡i sub porc o tavå, din care lua¡i, din când în când, câte o lingurå de sos ¿i unge¡i pe carnea.

SALATA MARINARULUI „So¡ia marinarului m-a dat dracului, cerând cerului ca valurile mårii så må ucidå”, råspunde vindicativ cel de-al treilea grup de vråjitoare. Verdi este, ca de obicei, foarte sintetic, iar pentru a cunoa¿te aceastå poveste, îi cerem ajutor lui Shakespeare. So¡ia unui marinar avea în poala unui ¿or¡ ni¿te castane. Vråjitoarea i le cere, dar ea refuzå så i le dea. Atunci, vråjitoarea decide så îl urmåreascå pe marinar pentru a se råzbuna pentru atitudinea so¡iei, provocând naufragiul navei sale 3. Ghinionistul lup de mare care, din vina so¡iei, va cådea victima råzbunårii vråjitoarelor, ne-a inspirat în a vå recomanda re¡eta noastrå, SALATA MARINARULUI, pe bazå de raci, caracati¡å ¿i stridii.

Re¡etå

RR

Ingrediente pentru 4 persoane: 250 g de paste fåinoase, 400 g de creva¡i, 300 g de midii, 200 g de scoici vongole, 150 g de sepii, 1 calamar, 1 vânåtå, 1 ro¿ie, 1 ardei gras, ulei de måsline, sare, busuioc. Fierbe¡i pastele fåinoase. Spåla¡i-le cu apå rece. Spåla¡i bine scoicile ¿i, dupå ce le-a¡i curå¡at, pråj¡i-le în tigaie la 3

Shakespeare, actul I, scena a 3-a

11


hog_Retetele celebrei Lady Macbeth