Page 1

mistere de cinci minute

40

Alte de cazuri de

crimå ¿i alte

infrac¡iuni pe care le po¡i rezolva chiar tu

ken weber

3


FIVE-MINUTE MYSTERIES vol.3 – Another 40 cases of murder and mayhem for you to solve Autor: KEN WEBER Copyright © 2000, 2004 K.J. Weber Limited Published by arrangements with Firefly Books Ltd, Richmond Hill, Ontorio, Canada

Traducere ¿i adaptare în limba românå: Monica Cozma

© 2008 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© All Romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României WEBER, KEN Mistere de 5 minute/Ken Weber. – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 – 6 vol. ISBN 978-973-1773-64-3 Vol. 3. - 2008. - ISBN 978-973-1773-62-9 821.111(73)-312.4=135.1 343.9


Pentru Jack Atkin, care în¡elege cå pu¡in scotch, multe flori, doamnele grozave ¿i prietenia solidå sunt tot ce conteazå cu adevårat.


Memorandum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Cazuri nerezolvate 1

Explozia clådirii Mackenzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2

Cel mai cumplit apel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

3

Un gest de polite¡e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

4

O disputå pe tåp¿an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

5

Planuri de atac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

6

Sub banca echipei-gazdå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

7

Revizuirea primei impresii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

8

Colectarea unei taxe pentru trådare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

9

Nimeni nu se ascunde pentru totdeauna . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

10

Ini¡ierea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

11

Preluarea cazului Thomas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

12

O reîncadrare profesionalå pentru Lonnie, ho¡ul de buzunare . 42

13

Al doilea martor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

14

O citire prealabilå a contractului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

15

Un erou maltratat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

16

Restrângerea cercetårii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

17

Nu depå¿i limita de vitezå în districtul Polk! . . . . . . . . . . . . . . . 57


18

Teroristul nevåzut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

19

Un val de spargeri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

20

Împu¿cåturi la întâmplare lângå râu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

21

Un ochi format pentru detalii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

22

Bunurile personale ale lui Nathan Greeley . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

23

Vânând fluturi alba¿tri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

24

Planul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

25

Ideea pu¿tiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

26

Cazul craniului ¿i al ancorei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

27

În¿elåciunea lui Milverton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

28

Pescuitul extrasezonier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

29

Ultima dorin¡å a lui Latimer Orkin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

30

Deces în districtul Benton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

31

Hotårârea procurorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

32

Unde så trimitem câinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

33

E timpul pentru mortiere? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

34

Când lucrurile rele vin câte trei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

35

Incident în Parcul Garibaldi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

36

Fiecare cadavru are o poveste de spus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

37

O zi proastå pentru urcat pe munte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

38

Priveli¿tea de pe parapet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

39

Totul verificat ¿i reverificat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

40

Crimå la CBA! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 Solu¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138


Memorandum

Pentru: CEI CE REZOLVÅ MISTERE De la: autor

Cei care au stofå de detectiv ¿tiu cå existå doar douå feluri de oameni pe lume: cei cårora le plac enigmele ¿i, ei bine, ceilal¡i. Ace¿tia din urmå sunt o majoritate micå, ¿i åsta e un lucru bun, pentru cå ei pierd ceva unic. Cåci numai dezlegând mistere, cititorul simte cå ori câ¿tigå, ori pierde. Iatå cum stau lucrurile. Nimic nu le då o mai mare satisfac¡ie amatorilor de enigme decât posibilitatea de a i-o lua înainte scriitorului. Ei pot face uz de logicå, analizå, intui¡ie ¿i perspicacitate, astfel încât, înainte de a întoarce ¿i ultima paginå, cazul este deja rezolvat. Pânå la urmå – ¿i prin asta iubitorii de enigme sunt deosebi¡i –, nimic nu-i face så fie mai impresiona¡i decât situa¡ia în care povestea îi învinge, când, întorcând ultima paginå, se våd în fa¡a unor surprize, påcåli¡i de ceva care le-a scåpat. Încå o datå, iubitoii de enigme vor gåsi nu mai pu¡in de 40 de ocazii de a se amuza, indiferent dacå ghicesc sau nu solu¡ia, cu o serie de povestiri extrem de diferite. Fiecare dintre enigme este conceputå în a¿a fel încât cititorul så o poatå rezolva. La finalul fiecåreia, existå o întrebare: Cine a fåcut…?, Ce a fåcut…? ori Se pare cå ho¡ul a comis o gre¿ealå. Cum a putut…? Ceva de genul acesta.


8

MISTERE DE CINCI MINUTE 3

Existå o mare varietate. Decorurile variazå de la ora¿ la peisaj de ¡arå, de la teren de fotbal la junglå, ¿i de la congresul librarilor la o scenå de teatru sau la un câmp de luptå din Crimeea. Existå ho¡i de buzunare, criminali, ¿arlatani ¿i diferite alte personaje necinstite. Ve¡i întâlni detectivi cu experien¡å, medici legi¿ti, agen¡i speciali, un supraveghetor de jocuri ¿i anchetatori la locul crimei. De asemenea, existå ¿i o mare diversitate în ceea ce prive¿te gradul de provocare. Pe måsurå ce da¡i paginile celor Cinci minute de mistere 3, ve¡i observa unul, douå sau trei simboluri – un pumnal – la începutul fiecårei pove¿ti. Numårul de pumnale sugereazå cât de u¿or sau de dificil este de dezlegat misterul respectiv, unu însemnând u¿or, doi, pu¡in mai dificil, iar trei, dificil. (Sau, mai precis, cât de u¿or sau de dificil mi se pare mie). Dar nu låsa¡i aceste evaluåri så vå împiedice så vå bucura¡i de toate misterele! Unul pe care eu îl evaluez ca „dificil” s-ar putea så fie un caz u¿or pentru dumneavoastrå, în timp ce s-ar putea så vå împotmoli¡i, pur ¿i simplu, la unul pe care eu l-am clasificat drept „u¿or”. Încerca¡i-le pe toate. La urma urmei, toate solu¡iile se gåsesc la sfâr¿itul cår¡ii, a¿a cå pute¡i så dovedi¡i cå sunte¡i un învingåtor, sau, din când în când, cå pute¡i så mai ¿i pierde¡i. Oricum ar fi, sim¡i¡i-vå bine!


1 Explozia clådirii Mackenzie

De 80 de ani, clådirea Mackenzie amenin¡a str. Digului nr.12, ca o måtu¿å nemul¡umitå, råmaså fatå båtrânå. Înså, mâine, domina¡ia uma så ia sfâr¿it. În puncte strategice, de-a lungul funda¡iei erodate ¿i gri, precum ¿i la baza pere¡ilor de sus¡inere a fiecåruia din cele ¿ase etaje, s-au pictat clar cu sprayul numere de un ro¿u aprins. Erau puncte ce marcau locurile în care urma så fie amplasatå dinamita, imediat dupå ora de vârf a dimine¡ii. Pânå la orele 10:00, conexiunile urmau så fie desåvâr¿ite ¿i reverificate. Pânå la prânz – de fapt, înainte de prânz, pentru a evita mul¡imea de gurå-cascå care ies în jurul amiezii – Luther Plantz va face ultima plimbare, va inspecta fiecare loc, iar apoi va apåsa pe un disc ro¿u micu¡ care, cel pu¡in pentru el, avea ¿i aspectul ¿i rolul unui sigiliu oficial. Consecin¡a apåsårii pe acel disc ro¿u mâine avea så pecetluiascå soarta clådirii Mackenzie ¿i a tot ceea ce con¡inea ea, cåci discul trimitea impulsuri electrice într-o succesiune preciså, în fiecare loc în care era amplasatå dinamita. Clådirea, dacå lucrurile mergeau bine, urma så se pråbu¿eascå din temelii. De¿i îi reu¿iserå toate opera¡iunile pânå acum, Luther Plantz trecea prin obi¿nuita anxietate pre-explozie. Era mai mult decât simplå nervozitate, mai mult decât îngrijorare tipicå, cåci îl încerca mereu un disconfort sporit înaintea unei demolåri. Angaja¡ii lui îl atribuiau grijii pe care o punea în fiecare lucrare. Conform celor din breaslå, în måsurå så se pronun¡e în cazul såu, Luther nu e¿uase niciodatå. Iar pentru o profesie în care e¿ti pe muchie de cu¡it


10

MISTERE DE CINCI MINUTE 3

la fiecare ac¡iune, aceasta era o realizare destul de semnificativå, întrucât multe lucruri ar fi putut merge prost. Så demolezi efectiv o structurå nu e doar o situa¡ie în care trebuie så combini arhitectura, ingineria ¿i substan¡ele explozibile, spunea mereu Luther. Trebuie så faci fa¡å ¿i politicii, pår¡ii afective ¿i sociologiei. Nu demolase niciodatå o clådire veche, statornicå, fårå så întâmpine opozi¡ia urma¿ilor, a celor fårå adåpost, al cåror cåmin era amenin¡at, ¿i, în mod rezonabil, a vecinilor cei mai apropia¡i, care se sim¡eau în pericol. În mod curios, de¿i toate aceste presiuni îi tulburau mintea, când traversa parterul clådirii Mackenzie, ceea ce-l deranja ¿i mai mult era atitudinea fiului såu cel mai mare, ce se afla lângå el. De¿i la fizic ¿i în gesturi, Bruno Plantz era practic clona tatålui såu, ca structurå interioarå era..., ei bine, a¿a cum Luther îi spusese so¡iei, pentru a suta oarå, cu câteva ore mai devreme: „Este bun. ªtie cum så le arunce în aer. Dar nu în¡elege. De parcå..., de parcå n-ar avea aproape niciun sentiment. Îi spun iar ¿i iar. Asta nu-i doar o afacere; sunt unele clådiri care reprezintå ceva. Ceva pentru comunitate, sau pentru oameni. Aceste clådiri au suflet. Dar el nici nu vrea så audå de a¿a ceva!” ªi pentru a suta oarå, so¡ia îi dåduse råspunsul obi¿nuit. „E tânår. Mai a¿teaptå pu¡in.” Dialogul se derula din nou în mintea lui Luther, atunci când dådu drumul la un robinet vechi de fier ce ie¿ea dintr-un perete interior. Instantaneu, apa curatå ¡â¿ni cu a¿a o presiune, încât cei doi bårba¡i fåcurå un pas în spate. „Vezi,” spuse Luther, pe când Bruno dådea ochii peste cap, cåci ¿tia ce urmeazå. „Asta-i måiestrie. De asta fiecare clådire are ceva special. Locul åsta n-a fost folosit de când, de ¿apte ani? Curentul a fost tåiat acum câ¡iva ani. Toate ma¿inile, golite. N-au mai råmas decât porumbei ¿i boschetari în timpul åsta ¿i iatå cå ceva a fost fåcut atât de bine acum optzeci de ani, încât, în ciuda unui idiot de la primårie care nu ¿i-a fåcut treaba ¿i n-a oprit apa, instala¡ia de apå ¿i canal încå func¡ioneazå. Asta ar trebui så respec¡i atunci când demolåm ceva.” În doi ani de parteneriat cu tatål såu, Bruno Plantz a învå¡at så nu spunå nimic când båtrânul î¿i expunea astfel punctul de vedere. „ªi asta te înva¡å ceva foarte important. Dacå instalatorii erau buni, trebuie så presupui cå ¿i zidarii erau buni. De aceea mai facem încå o datå testul cu bå¡ul.” Bruno påstrå tåcerea. În adâncul sufletului î¿i respecta tatål pentru o practicå cu care pu¡ini din aceastå industrie se mai deranjau: testul exploziilor mai


Explozia clådirii MacKenzie

11

mici pentru evaluarea rezisten¡ei construc¡iei. Dar, în acela¿i timp, acest test stârnea o altå disputå, mai veche, a celor doi: cea mai bunå alegere în materie de explozibili. Luther î¿i trecu dosul palmei peste dinamita pe care o cåra, de parcå i-ar fi citit gândurile fiului såu. Se fåcea din ce în ce mai cald ¿i mai umed, iar dinamita umedå, chiar ¿i o singurå bucatå, era periculoaså. „Dacå am folosi C4 sau Semtex, umiditatea n-ar fi o problemå”, nu se putu ab¡ine Bruno. „Ha? Ce? Da, da, ¿tiu; tu ¿i explozibilii tåi plastici.” Luther încerca din råsputeri så nu transforme acest incident într-o alterca¡ie. „ªi probabil ai dreptate. Dar nu faci artå cu chestia aia. Când demolezi a¿a o clådire, trebuie så dai dovadå de respect. Dinamita...am mai vorbit despre asta, fiule, ¿tiu, dar cu dinamita e mai mult...Cum så spun? E mai mult din mine ¿i din tine împotriva acelor båtrâni, ca instalatorul åla sau ca zidarii. E mai mult joc!” Tânårul ridicå din umeri. Era clar cå n-avea cum så-i schimbe pårerea tatålui såu. „Cå tot veni vorba de «joc», apropo, cred cå ar trebui så aducem poli¡i¿tii pentru trecerea în revistå de mâine-diminea¡å.” „Poli¡i¿tii?” „Da, poli¡i¿tii. Så evacuåm un spectator.” „De aici? Din clådire? Clådirea Mackenzie e evacuatå de luni de zile. Po¡i så verifici ¿i singur. Nici urmå de gunoaie, sau de foc. ªi nici saci de dormit murdari. Fårå cartoane!” „Tatå!” Bruno Plantz nu-¿i putu ståpâni un ton autoritar. „Cineva încå mai folose¿te clådirea asta.”

?

De unde ¿tie Bruno Plantz cå cineva încå mai folose¿te clådirea MacKenzie? Solu¡ia la pag. 138

hog_Mistere de cinci minute vol3  

House of Guides

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you