Issuu on Google+

mistere de cinci minute

40

Încå de cazuri de

crimå ¿i alte

infrac¡iuni, pe care le po¡i rezolva chiar tu

ken weber

1


FIVE-MINUTE MYSTERIES vol.1 – 40 More cases of murder and mayhem for you to solve Autor: KEN WEBER Copyright© 2003 K. J. Weber Limited Published by arrangements with Firefly Books Ltd, Richmond Hill, Ontorio, Canada

Traducere ¿i adaptare în limba românå: Gabriela Martina

© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides. Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României WEBER, KEN Mistere de 5 minute/Ken Weber. – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 – 6 vol. ISBN 978-973-1773-64-3 Vol. 1. - 2007. - ISBN 978-973-1773-59-9 821.111(73)-312.4=135.1 343.9


Cu mul¡umiri lui 9J pentru modul în care a început totul


Mul¡umiri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Notå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Cazuri nerezolvate 1. Cadavrul de pe plaja Blanchard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 2. Esty Wills se pregåte¿te så plece într-o cålåtorie de afaceri . . 15 3. Dosarul Buckle. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 4. În timp ce micul Harvey ståtea la pândå. . . . . . . . . . . . . . . . . .23 5. Asasinarea domnului Norbert Gray . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 6. O spargere în clådirea Adjala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 7. Filmårile de la Hôtel du Roi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 8. Are sau nu rost så continue urcatul pe munte?. . . . . . . . . . . . 37 9. Nimic nu e mai bun ca un alibi solid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 10. Guenther Hesch nu a sunat! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 11. Pe malul râului Old Baldy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 12. Un caz de insola¡ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 13. Secretarul Trei ar fi trebuit så semneze? . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 14. O descindere reu¿itå în strada Rosehill nr. 51 . . . . . . . . . . . . . 52 15. Cadavrul din separeul nr. 12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 16. O ma¿inå defectå de tuns iarba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 17. O noapte lini¿titå cu Danielle Steel? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 18. Un caz de vandalism la Galeriile Bel Monte . . . . . . . . . . . . . . . 62


19. Acuza¡ii premature? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 20. Banda galbenå de la locul crimei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 21. Cum se rezolvå lucrurile la cursul de reconstituire al Accidentului 101 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 22. Înainte de primul calup publicitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 23. Mai mul¡i St. Plouffe?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 24. Când se terminå oxigenul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 25. Teroristul din Pia¡a cu Fântâni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 26. O chestiune de echilibru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 27. Så nu o ignoråm pe Esme Quartz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 28. Investigarea unui e¿uat flagrant cu droguri. . . . . . . . . . . . . . . 98 29. Un martor-surprizå în cazul Highland Press . . . . . . . . . . . . . 101 30. Ultima dorin¡å ¿i testamentul lui Albion Mulmur . . . . . . . . . 104 31. Ce se întâmplå în Scena Trei? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 32. Un loc aproape ideal pentru a dejuna . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 33. Investigând cauzele exploziei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 34. Unele nedumeriri cu privire la telefonul dat în strada Bristol nr. 291 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 35. Cazul copilului dispårut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 36. O solu¡ie ingenioaså la Serbarea câmpeneascå . . . . . . . . . . . 124 37. Chiar ¿i cei care supravegheazå påsårile trebuie så-¿i supravegheze spatele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 38. Lipsesc douå ma¿ini de ambasadå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 39. Un jaf cel pu¡in ciudat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 40. Transcrierea (exemplarul 1 din 4). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Solu¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143


Mul¡umiri

De mai bine de patruzeci de ori am renun¡at så mai sper cå voi reu¿i så termin manuscrisul, iar acum tot nu-mi vine så cred cå, dupå doar câteva luni, a rezultat o carte în toatå puterea cuvântului. Acest proces uimitor nu ar fi avut niciodatå loc fårå ajutorul câtorva persoane cu totul deosebite, începând cu oamenii de la noua editurå cu care colaborez, Firefly Books. Întrucât seria Misterelor de cinci minute a pornit cu dreptul la prima sa apari¡ie, voi fi fericit ca aceasta så continue sub auspiciile editurii Firefly Books, începând cu publicarea acestui volum ¿i continuând cu Mistere de cinci minute, seria a doua. Un avantaj deosebit al acestui nou început este ceva ce orice autor î¿i dore¿te, dar care nu se întâmplå aproape niciodatå: am putut så revåd fiecare dintre povestiri! Pe unele dintre ele le-am actualizat (de exemplu, internetul nu era decât un vis ¿tiin¡ifico-fantastic în momentul în care am început eu så scriu); altele au fost îmbunåtå¡ite ori au fost dezvoltate; ¿i am putut så fac toate corec¡iile acolo unde a fost nevoie. Ca urmare, unele dintre mistere sunt mai u¿or de rezolvat acum, altele reprezintå o adevåratå provocare, iar dacå, pe alocuri, lucrurile erau cam confuze, am operat modificårile necesare. Poate cel mai important lucru este faptul cå am putut så ¡in seama de unele observa¡ii ¿i sugestii, extrem de valoroase, venite din partea cititorilor. Îmi exprim întreaga gratitudine fa¡å de cei cårora le-au plåcut cår¡ile mele ¿i care ¿i-au fåcut timp så-mi ¿i împårtå¿eascå acest lucru (aducându-mi la


MISTERE DE CINCI MINUTE 1

cuno¿tin¡å inclusiv sugestiile lor). Am primit scrisori din întreaga lume, din Canada ¿i SUA, din Europa ¿i din Asia. Mi-au scris rectori de universitå¡i, detectivi particulari, ofi¡eri de poli¡ie, profesori, avoca¡i, persoane casnice, naveti¿ti, studen¡i la criminologie, precum ¿i un pescar din Thailanda, care înva¡å limba englezå. Le sunt în mod deosebit recunoscåtor tinerilor care mi-au scris, pentru cå Misterele de cinci minute se adreseazå tuturor vârstelor ¿i tuturor categoriilor de cititori – fårå niciun fel de restric¡ii, întrucât nicåieri nu apare un limbaj prea explicit, scene de sex ori de violen¡å. Toate aceste scrisori confirmå scopul principal, firul cålåuzitor al acestor povestiri: acela al unei lecturi agreabile, care, totodatå, îi oferå cititorului ocazia de a-¿i pune propria minte la contribu¡ie. A¿adar, da¡i pagina ¿i începe¡i! Sper så vå amuza¡i rezolvând aceste cazuri! Ken Weber Mai, 2003

8


Notå

Cåtre: TOºI AMATORII DE ENIGME De la: autor

Amatorii de enigme ¿tiu cå în lume nu existå decât douå feluri de oameni: cei cårora le plac enigmele ¿i – ei bine! – restul lumii. Aceastå ultimå categorie reprezintå o parte minusculå, ¿i asta e bine, deoarece pierde ceva unic. Pentru cå, numai rezolvând astfel de enigme, cititorul se poate alege cu ceva, indiferent dacå ghice¿te sau nu solu¡ia. Iatå cum stau lucrurile. Nimic nu le då o mai mare satisfac¡ie amatorilor de enigme decât posibilitatea de a i-o lua înainte scriitorului. Ei pot face uz de logicå, analizå, intui¡ie ¿i perspicacitate, astfel încât, înainte de a întoarce ¿i ultima paginå, cazul este deja rezolvat. Pânå la urmå – ¿i prin asta iubitorii de enigme sunt deosebi¡i – nimic nu-i face så fie mai convulsiona¡i decât atunci când povestea îi învinge, când, întorcând ultima paginå, se våd în fa¡a unei surprize, påcåli¡i de ceva care le-a scåpat. În cartea de fa¡å, iubitorii de enigme vor gåsi nu mai pu¡in de 40 de ocazii de a se amuza, indiferent dacå ghicesc sau nu solu¡ia, cu o serie de povestiri extrem de diferite. Fiecare dintre enigme este conceputå în asemenea manierå, astfel încât cititorul så o poatå rezolva. La finalul fiecåreia, existå o întrebare: Cine a fåcut…?,

9


MISTERE DE CINCI MINUTE 1

Ce a fåcut…? ori Se pare cå ho¡ul a comis o gre¿ealå. Cum a putut…? Ceva de genul acesta. Avem de-a face cu o mare varietate. Lucrurile se petrec fie în ora¿, fie în mediul rural, pe plajå ori pe un ¡årm stâncos, în Pia¡a Ro¿ie, pe drumul spre Bruce ori într-o camerå de hotel. Apar terori¿ti ¿i fal¿i arti¿ti, în¿elåtori ¿i crime, råpiri, pira¡i ¿i poli¡i¿ti corup¡i. Ve¡i întâlni detectivi cu experien¡å, medici legi¿ti, agen¡i speciali ¿i anchetatori ce investigheazå locul crimei. De asemenea, existå o mare diversitate ¿i în ceea ce prive¿te gradul de provocare. Pe måsurå ce parcurge¡i paginile cår¡ii, ve¡i remarca unul, douå sau trei simboluri – un ochi – la începutul fiecårei povestiri. Numårul de ochi sugereazå gradul de dificultate al enigmei; prezen¡a unui astfel de simbol înseamnå cå este mai u¿oarå, douå simboluri presupun o dificultate mai mare, iar trei înseamnå cå solu¡ia este anevoioaså. (Sau, poate ar fi mai corect så spun cå aceste nota¡ii corespund felului în care, eu le apreciez gradul de solu¡ionare). Dar nu låsa¡i ca aceastå clasificare så vå umbreascå plåcerea de a le analiza pe toate. O enigmå pe care eu am catalogat-o ca fiind „dificilå” s-ar putea så vi se parå floare la ureche ¿i invers, så vå dea multå båtaie de cap una pe care eu am considerat-o a fi „u¿oarå”. Încerca¡i-o pe fiecare. La urma urmei, toate solu¡iile se gåsesc la finele cår¡ii, a¿a încât pute¡i verifica dacå a¡i gåsit solu¡ia sau dacå, prin cine ¿tie ce minune, s-a întâmplat så gre¿i¡i. Oricum ar fi, sim¡i¡i-vå bine!

10


1 Cadavrul de pe plaja Blanchard

Ca ¿i cei care ¿edeau pe partea cealaltå, cu fa¡a spre perete, Sue Cremer î¿i trase scaunul mai aproape de maså imediat ce K. D. Lapp intrå în încåpere. To¡i fåceau asta în mod automat ¿i aproape concomitent, un obicei pe care-l cåpåtaserå, deoarece K. D. î¿i a¿eza întotdeauna cârjele una lângå alta, formând un larg semicerc, fapt pentru care avea nevoie de mult spa¡iu. ªi, cum ¿eful ei se a¿ezå la capåtul mesei lungi, Sue påru cå pierde pozi¡ia avantajoaså pe care ¿i-o pregåtise cu grijå. Întâlnirea din dupå-amiaza aceea avea ca temå cadavrul ce fusese gåsit în ziua respectivå, ceva mai devreme, pe plaja Blanchard. Urmau så se proiecteze diapozitive pe peretele din fa¡a lui K. D. Lapp, imagini cu locul respectiv ¿i – motivul pentru care Sue alesese din vreme scaunul pe care-l ocupa – imagini ale cadavrului. În calitatea pe care o avea, de doi ani încoace, de director al Serviciilor de Informa¡ii la biroul procurorului, fåcuse tot posibilul pentru a evita chiar ¿i så se uite la un cadavru, fie real, fie ¿i numai fotografiat. Era un secret pe care reu¿ise så-l påstreze fa¡å de colegii såi în tot acest råstimp, recurgând la fel de fel de subterfugii, cum era acela de a se a¿eza pe al treilea scaun din capåt, în dreapta procurorului-¿ef Lapp. Prin aceastå tacticå, era sigurå cå-l va avea lângå ea pe ciudatul Dr. Reuven Shallmar, care-i va bloca, astfel, vederea spre ecran. Shallmar era un strålucit patolog, ale cårui calitå¡i de legist erau cel pu¡in la fel de legendare ca ¿i crizele de furie pe care le fåcea ori de câte ori ideile lui despre ordine ¿i succesiunea lucrurilor erau pertur-

11


MISTERE DE CINCI MINUTE 1

bate. Una dintre acestea era aceea cå avea dreptul, întotdeauna, adicå fårå excep¡ie, så ocupe acela¿i loc la toate ¿edin¡ele. Nimeni nu s-a opus. Dorin¡ele ¿i comportamentul lui ciudat îi erau complet indiferente lui Sue. Ceea ce conta pentru ea era capul anormal de mare al lui Shallmar, pe care claia de pår ro¿u, zburlit, îl fåcea så parå încå ¿i mai mare. Învå¡ase din experien¡å cå, ocupând acel loc, pårea cå urmåre¿te cu aten¡ie ecranul când, de fapt, vizibilitatea îi era complet blocatå de capul patologului. Când au fost chema¡i la ¿edin¡a zilnicå, s-a a¿ezat, ca de obicei, suficient de „strategic”, astfel încât så nu vadå nimic, deoarece de data asta pårea så fie o experien¡å mai rea ca de obicei. În ultimele ¿ase luni, douå cadavre fuseserå gåsite pe plaja Blanchard, în momente diferite, dar la mai pu¡in de un kilometru distan¡å unul de celålalt. Ambele erau femei mature ¿i amândouå fuseserå mutilate dupå moarte. Oricine fåcuse a¿a ceva, era clar cå era o persoanå bolnavå. Tabloidele urlau deja despre un criminal în serie ¿i chiar ¿i ziarele mai serioase erau gata så li se alåture. Descoperirea celui de-al treilea cadavru, în diminea¡a respectivå, cu siguran¡å cå avea så agite ¿i mai tare spiritele. De aceea, în toate birourile care aveau o cât de micå legåturå cu aplicarea legii, pe tot parcursul zilei avuseserå loc ¿edin¡e de lucru ca cea la care participau ei în acel moment. Procurorul-¿ef Lapp båtu cu cârjele în podea, ca så se facå lini¿te. „Gata, oameni buni. Så trecem la treabå. Într-o jumåtate de orå trebuie så merg la ¿eful poli¡iei ¿i vreau så må pot prezenta cu ceva acolo. Ia så vedem, ce imagini avem…Ah! Dexter. Mersi cå ai venit.” U¿a se deschisese dupå un singur ciocånit. Un bårbat scund, negru se îndreptå, pe lângå perete, spre un scaun a¿ezat deoparte, între Lapp ¿i fereastrå. Era îmbråcat în jean¿i ¿i avea un tricou spålåcit, pe care scria, mare, „No Sweat, Mon!” 1, mesaj postat deasupra unei oaze de nisip cu ni¿te palmieri våluri¡i. Lapp fåcu prezentårile. „Nu ¿tiu dacå-l cunoa¿te¡i cu to¡ii pe Dexter Treble. Pozele pe care urmeazå så le vedem au fost fåcute de el ¿i l-am rugat så vinå så ne explice.” Coborî u¿or tonul ¿i-l întrebå: „Putem începe, Dexter? Trebuie så må duc la ¿eful poli¡iei ¿i…” οi låså fraza neterminatå, iar Dexter Treble zâmbi, råspunzând la întrebarea lui Lapp: „Desigur.” Contrar impresiei ini¡iale pe care prezen¡a acestuia le-a creat-o unora dintre cei de fa¡å, Dexter se dovedi a fi eficient, coerent ¿i posesor al unui puternic accent englezesc. „Desigur”, repetå el, apucând telecomanda ¿i întorcându-se spre proiector. „Ar fi grozav dacå cineva ar putea stinge…, ah, mul¡umesc.” 1

Mon – cuvânt din argoul jamaican, care poate denumi orice persoanã – bãrbat, femeie sau copil (N.T.)

12


Cadavrul de pe plaja Blanchard

„Iatå prima fotografie” – Dexter prezentå o imagine – „este o reprezentare pertinentå a zonei cunoscute sub numele de plaja Blanchard. Nu eu am fåcut-o. E din dosarele poli¡iei. A fost fåcutå de echipa care controla gradul de poluare, în urmå cu aproximativ un an. Nu are prea mare importan¡å pentru cazul nostru, m-am gândit doar cå ar fi util så vå aduc aminte cum aratå plaja Blanchard în mod obi¿nuit.” Sue se aplecå u¿or ca så priveascå pe lângå coama lui Reuven Shallmar. Fotografia era una banalå iar ea nu mai fusese în zona plajei decât o singurå datå. Blanchard era o fâ¿ie îngustå, situatå la aproximativ zece minute de mers cu ma¿ina de la ie¿irea din ora¿. Plaja în sine, între dunele de nisip ¿i apå, era netedå ¿i nisipoaså; înså, înotul era impracticabil, pentru cå fundul apei era foarte accidentat. În cea mai mare parte a timpului, plaja era pustie. Chiar ¿i tinerii preferau så meargå în alte locuri pentru a organiza curse. Un loc ideal pentru a te debarasa de ceva. Sue ståtea tot aplecatå, ca så poatå privi, când Dexter Treble trecu la urmåtoarea imagine, fårå niciun avertisment. Sim¡i cum i se strânge stomacul, dar se calmå imediat. ªocul nu era chiar a¿a de mare. Era un trup înfå¿urat în ceva maro. „Asta este luatå de pe o dunå, la poalele cåreia se poate vedea locul. Este una dintre pozele mele. Conform celor relatate de cuplul care a gåsit cadavrul, este exact ceea ce au våzut ei atunci când au ajuns acolo”, adåugå Dexter apoi. „Dupå cum pute¡i remarca, aici se vede corpul ¿i o singurå urmå de pneu de ma¿inå. Locul este foarte curat. Din påcate, nu existå urme de pa¿i, dar cele de pneu sunt foarte clare. În acest moment, ele sunt analizate în laboratorul poli¡iei.” Dexter Treble måri urmele de pneu din nisip. Era o amprentå perfectå. Fårå så-¿i dea seama, Sue se aplecå încå ¿i mai mult, când Dexter reveni la prima imagine. „Remarca¡i ¿i simetria. Anchetatorii cred cå vehiculul a intrat ¿i a ie¿it dupå ce ¿i-a låsat încårcåtura. Trupul era înfå¿urat în pânza aceea bej, exact a¿a cum se vede aici. Mâna dreaptå a victimei era ie¿itå pu¡in în afarå. Fårå acea mânå, ar fi fost greu de sesizat trupul printre celelalte gunoaie de pe plajå, mai ales de la distan¡å. Acum, dacå existå vreun dubiu cå nu ar fi vorba despre o crimå, imaginea urmåtoare…” Sue se dådu înapoi la timp, în spatele doctorului Shallmar, în timp ce Dexter trecu la imaginea de care ea se temea, dar exact în clipa aceea u¿a se deschise, fårå vreo avertizare. Era unul dintre tinerii ce lucrau la morgå. Era agitat. „A sosit cadavrul, doctore Lapp.” Reuven Shallmar såri în picioare. „Asta a¿teptam!” Se îndreptå spre u¿å, apoi se opri într-un picior, ca un cocostârc, ¿i se întoarse spre K. D. Lapp. „Kirk?”

13


MISTERE DE CINCI MINUTE 1

K. D. Lapp îi fåcu semn cu mâna. „Da, sigur cå da. Sunå-må la biroul ¿efului poli¡iei într-o orå, orice-ar fi.” Shallmar zburase deja înainte ca Lapp så termine ce avea de spus. Dintr-o datå, paravanul de protec¡ie al lui Sue Cremer dispåru! Târziu, în seara aceea, nu putea så-¿i explice nici måcar ei înse¿i cum de reu¿ise så facå gestul respectiv, dar, imediat ce doctorul Shallmar trântise u¿a, ea se întorsese spre ¿eful såu. „Doctore Lapp”, spusese ea calm, „am putea så mai vedem imaginea precedentå?” El o privi curios. Sue nu lua aproape niciodatå cuvântul la aceste ¿edin¡e. Lapp dådu afirmativ din cap, spre Dexter, care proiectå imediat imaginea måritå a urmelor de pneu. „Nu asta, vå rog, cea anterioarå”, insistå Sue. Dexter se conformå. Toatå lumea se uita acum la Sue, ¿i nu la ecran. Cu mai multå fermitate decât îi era caracteristic, întinse mâna de-a lungul mesei ¿i puse degetul pe ecran. „ªtii cumva, doctore Lapp”, începu ea så-¿i plimbe degetul pe ecran în mod ostentativ, „dacå cercetårile privind vehiculul s-au axat pe ideea cå ar fi vorba despre o camionetå?” K. D. Lapp se uitå la Sue, apoi privi înapoi spre ecran. „Fir-ar så fie”, spuse el. „Fir-ar så fie!” οi luå cârjele. „Nu cred, nu, din câte ¿tiu eu! Nu cred! Fir-ar så fie!” οi luå cârjele sprijinite de scaun ¿i acestea cåzurå pe jos. „La naiba!”, se råsti el. Sue se ridicå repede în picioare. „Merg så telefonez, domnule. Oricum, este nevoie de dvs. aici.” Fårå så mai a¿tepte vreun råspuns, Sue Cremer se îndreptå spre u¿å ¿i ie¿i din încåpere, având grijå så nu se uite spre ecran, în eventualitatea cå Dexter Treble s-ar fi hotårât så treacå la altå imagine, înainte ca ea så fie pregåtitå.

? 14

Sue Cremer a reu¿it så scape din sala de ¿edin¡e ¿i, în acela¿i timp, så ofere ceea ce putea fi un element relevant. De ce crede ea cå acel cadavru a fost dus pe plaja Blanchard cu o camionetå? Solu¡ia la pag. 143


hog_Mistere de cinci minute vol1