Issuu on Google+

Yvon Dallaire

Iubitule, vorbe¿te cu mine… Zece reguli pentru a face un bårbat så vorbeascå


TITLU ORIGINAL: Chéri, parle-moi… Dix règles pour faire parler un homme AUTOR: Yvon Dallaire

Copyright © 1999, Yvon Dallaire

Traducere, adaptare, redactare ¿i corecturå: Daniel Voicea Art director: Daniela Nae Tehnoredactare: Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.

©Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. ©2011 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro www.houseofguides.ro ISBN 9786065131576


Dedic aceastå carte bårba¡ilor ¿i femeilor care-¿i doresc reu¿ita în rela¡iile lor amoroase.


Cuprins Mul¡umiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Prefa¡å la edi¡ia a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

Partea întâi: Faptele Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul

1: 2: 3: 4: 5: 6: 7: 8:

Diferen¡ele dintre bårba¡i ¿i femei . . . . . . . . . . .18 Diferen¡ele genetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 Diferen¡ele gonadice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Diferen¡ele hormonale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Diferen¡ele anatomice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 ªi creierul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Diferen¡ele psihologice ¿i comportamentale . . . .41 Opozi¡ie sau complementaritate . . . . . . . . . . . . .47

Partea a doua: Regulile Regula numårul 1 Pune întrebåri precise . . . . . . . . . . . . . . .52 Regula numårul 2 Respectå-i lini¿tea . . . . . . . . . . . . . . . . . .57 Regula numårul 3 Acceptå-i dificultatea de a-¿i exprima emo¡iile . . . . . . . . . . . . .63 5


Regula Regula Regula Regula Regula Regula Regula

numårul numårul numårul numårul numårul numårul numårul

4 Nu-l mai întrerupe . . . . . . . . . . . . . . . . .71 5 Nu vorbi în locul lui . . . . . . . . . . . . . . . .77 6 Practicå ascultarea activå . . . . . . . . . . . .81 7 Atinge-l . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .87 8 Få apel la competen¡ele lui . . . . . . . . . . .91 9 Fii directå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .97 10 Asumå-¡i responsabilitatea emo¡iilor „tale“ . . . . . . . . . . . . . . . . . .101

Concluzie: Så ¿tii când nu mai este nimic de fåcut . . . . . . .109 Anexa I: ªtiai cå… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .115 Anexa II: Testul celor trei site . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .122 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .124

6


Capitolul 8 Opozi¡ie sau complementaritate „Poate cå am venit la bordul unor bårci diferite, dar de atunci încoace suntem cu to¡ii în aceea¿i barcå.“ Martin Luther King, fiul

Cine poate încå så mai creadå, la începutul mileniului trei, cå bårbatul ¿i femeia sunt fiin¡e identice pentru cå apar¡in speciei umane? Cå suntem egali, nu încape nicio îndoialå; dar suntem diferi¡i. Sarcina psihologiei moderne, cu ajutorul descoperirilor neuropsihologiei ¿i a noii ¿tiin¡e a bårbatului ¿i femeii, ar fi så defineascå mai bine ¿i så în¡eleagå aceste diferen¡e, så le valorizeze pentru a le putea integra mai bine în existen¡a noastrå cotidianå, spre mai marea fericire a cuplurilor cåci, o repetåm, aceste diferen¡e sunt complementare ¿i au fost dezvoltate de naturå din motive de economie. Atunci când întrebåm bårba¡ii ¿i femeile ce anume ar vrea så se schimbe la celålalt sex, constatåm trei lucruri: 1. proiec¡ia este un mecanism psihologic foarte puternic, întrucât schimbårile cerute de un sex sau celålalt co47


Iubitule, vorbe¿te cu mine...

respund caracteristicilor sexului care solicitå respectiva schimbare; 2. ¿i un sex, ¿i celålalt, acceptå cu greutate faptul cå celålalt este diferit; ¿i 3. schimbårile cerute sunt contradictorii. Iatå de altfel lista a douåsprezece schimbåri majore cerute celuilalt sex. Aceastå listå a fost alcåtuitå plecând de la comentariile primite de Joe Tanenbaum în timpul grupurilor de discu¡ie bårbat-bårbat, femeie-femeie ¿i bårbat-femeie.

Bårba¡ii ar vrea ca femeile… 1. Så vorbeascå mai pu¡in; 2. Så fie mai pu¡in emotive; 3. Så se consume mai mult fizic; 4. Så fie mai pu¡in romantice; 5. Så facå dragoste mai des; 6. Så se ocupe mai pu¡in de „ceilal¡i“; 7. Så fie mai ra¡ionale; 8. Så se ocupe mai mult de cariera lor; 9. Så råmânå mai des acaså; 10. Så fie mai pu¡in sensibile; 11. Så fie mai punctuale; 12. Så se pregåteascå mai repede. Femeile ar vrea ca bårba¡ii så… 1. Vorbeascå mai des; 2. Fie mai emotivi; 3. Så se consume mai pu¡in fizic; 48


Opozi¡ie sau complementaritate

4. Så fie mai romantici; 5. Så fie mai senzuali ¿i mai pu¡in axa¡i pe genitalitate; 6. Så se ocupe mai mult de „ceilal¡i“; 7. Så fie mai spontani; 8. Så se ocupe mai pu¡in de munca lor ¿i mai mult de familia lor; 9. Så iaså mai des; 10. Så arate mai multå compasiune; 11. Så fie mai pu¡in gråbi¡i; 12. Så se preocupe mai mult de igiena lor. Comparând una câte una dorin¡ele bårba¡ilor cu ale femeilor, avem cu adevårat impresia cå asiståm la o båtålie purtatå între douå o¿ti, în¿irate una în fa¡a celeilalte, în care fiecare încearcå så-i demonstreze celuilalt cå are dreptate så fie a¿a cum este, cå celålalt trebuie så se schimbe, ¿i dacå el sau ea n-o face, asta se întâmplå pentru cå el sau ea este de rea credin¡å sau pentru cå el sau ea nu iube¿te atât de mult pe cât sus¡ine. Fiecare î¿i prezintå percep¡ia drept normå. Amândoi cred cå totul este o chestiune de dragoste sau de voin¡å, ne¿tiind cå existå diferen¡e de naturå care pot explica aceste deosebiri, precum ¿i dificultå¡ile de comunicare ce le înso¡esc. Diferen¡ele între bårba¡i ¿i femei trebuie så fie recunoscute ¿i valorizate, ¿i nu utilizate pentru a „normaliza“ celålalt sex. Fåcând astfel vom înceta poate så ne acuzåm unul pe altul de rea credin¡å sau de refuzul de a comunica pentru cå viziunea noastrå asupra lumii este diferitå ¿i cå verbul „a comunica“ se conjugå diferit dacå e¿ti bårbat sau femeie. Vei gåsi în Anexa I o mul¡ime de ªtiai cå… privind alte diferen¡e observate între bårba¡i ¿i femei, diferen¡e care pot fi foarte greu contestate ¿i care ridicå numeroase semne de întrebare.

49


Partea a doua Regulile „Nu atât modul în care fac dragoste, ci mai ales modul în care se råzboiesc este cel care determinå satisfac¡ia cuplului. Cel mai bun factor de predic¡ie a divor¡ului este modul de gestionare a conflictelor.“ Howard Markman, psiholog

Cele zece reguli descrise în a doua parte a acestei cår¡i exploreazå cele zece dimensiuni ale percep¡iei masculine ¿i feminine asupra vie¡ii ¿i comunicårii. M-am inspirat din scrierile mai multor autori pentru elaborarea acestor reguli, printre al¡ii Deborah DeAngelis ¿i Joe Tanenbaum, despre care vei gåsi referin¡e în bibliografie. Exemplele sunt extrase de cele mai multe ori din situa¡iile tråite sau din discu¡iile auzite în timpul practicii profesionale. Dupå Le Petit Larousse, o regulå este un principiu de conduitå.

51


Regula numårul 1 Pune întrebåri precise „Bårba¡ii se plâng de faptul cå nu mai au modele, cå nu mai ¿tiu cu adevårat ceea ce vrem noi, femeile. Le-am propus så fie bårba¡i sensibili, ei au acceptat, ¿i suntem dezamågite. Cum vre¡i så ne råspundå cererilor, dacå ele nu sunt clare?“ Lise Payette

Una dintre cele mai frecvente gre¿eli comise de femei este så creadå cå este pur ¿i simplu suficient ca ele så-¿i exprime dorin¡a de a vorbi pentru ca bårbatul så se transforme automat într-o moarå stricatå. Bårbatul va råspunde mereu în acela¿i fel interven¡iilor urmåtoare: „Iubitule, vorbe¿te cu mine!“ sau: „Mi-ar plåcea så vorbim despre noi!“ sau încå: „Tu nu-mi spui niciodatå nimic!“ ori: „De multå vreme n-am mai vorbit!“ 52


Pune întrebåri precise

Ρi va råspunde cu siguran¡å ceva de tipul: „Despre ce vrei så vorbe¿ti?“ sau: „Care este problema?“ sau încå: „Tu nu vezi cå tocmai fac ceva!“ ori: „Nu în seara asta iubito, e prea târziu!“ Femeile, între ele, sunt capabile så plece de la un: „Vino, o så vorbim!“ ¿i så întreprindå o conversa¡ie de lungå duratå: vor exprima tot ce le trece prin cap; î¿i vor pune reciproc întrebåri; vor povesti ce au fåcut sau ce cred despre subiectul cutare sau persoana cutare. Desigur, ceea ce vor så-¿i spunå are importan¡å, dar mai pu¡in ca faptul de „a fi împreunå ¿i de a vorbi“. Pentru a vorbi, bårbatul trebuie så ¿tie: 1. De ce va vorbi; 2. Despre ce va vorbi; 3. Pertinen¡a discu¡iei; 4. Unde îl va duce conversa¡ia; ¿i 5. Dacå existå un timp limitå pentru a discuta. Indiferent de activitate, bårbatul încearcå plåcere atunci când cunoa¿te bine regulile ¿i simte cå poate så le controleze. Bårbatul func¡ioneazå mult mai bine atunci când cunoa¿te limitele participårii lui ¿i obiectivul acestei participåri. Bårbatul func¡ioneazå prin obiectiv, în timp ce femeia este orientatå spre proces. Observå, de exemplu, cum se desfå¿oarå majoritatea conversa¡iilor telefonice ale bårba¡ilor ¿i ale femeilor. Bårbatul telefoneazå în 53


Iubitule, vorbe¿te cu mine...

general pentru cå are nevoie de o informa¡ie preciså ¿i închide imediat ce a ob¡inut-o, fårå så se informeze despre ultimele noutå¡i referitoare la persoana pe care tocmai a sunat-o; nu pentru cå nu se intereseazå de persoana apelatå, ci mai degrabå fiindcå este concentrat pe motivul apelului såu. În ceea ce prive¿te femeia, aceasta nu are nevoie de un pretext pentru a telefona ¿i poate petrece cu u¿urin¡å minute îndelungate så afle ¿i så schimbe informa¡ii despre numeroase subiecte, ¿i nu numai despre motivul apelului ei, dacå existå vreunul. În orice caz, cea mai mare parte a apelurilor ei telefonice constå în a restabili contactul sau pur ¿i simplu în a între¡ine rela¡ia. Este ceea ce majoritatea oamenilor numesc „bârfå“ sau „sporovåialå“. Dacå te exprimi prea vag în cererile tale de comunicare cu bårba¡ii, iatå ce s-ar putea întâmpla: 1. Nu vei reu¿i så-i atragi aten¡ia; 2. Va avea reticen¡e så-¡i vorbeascå; 3. Te va convinge cå nu meritå så vorbe¿ti despre asta; 4. Va dori så amâne discu¡ia pentru mai târziu; 5. Mai råu, va gândi cå ave¡i o problemå ¿i cå el este cauza. În toate aceste cazuri vei avea, pe bunå dreptate, impresia cå-l deranjezi. Nu-i spune a¿adar: „Cum te sim¡i?“ sau: „Cum a fost ziua de azi?“ ori: „Cum merge la muncå?“ 54


Pune întrebåri precise

Ρi va råspunde probabil: „Foarte bine!“ sau: „Nu-i chiar a¿a de råu!“ ori: „Asta a trecut de mult!“ sau: „Merge, da, da!“ Spune mai degrabå: „Iubitul meu, cum ai rezolvat pânå la urmå problema cu patronul tåu? S-a petrecut a¿a cum ¡i-ai închipuit? Vei avea astfel ¿anse mai mari ca el så-¿i detalieze cât de cât råspunsul. ªi dacå-¡i începi frazele prin cuvinte dulci precum: „scumpule“, „iubirea mea“, „motånel“… ri¿ti mai pu¡in ca el så adopte imediat o atitudine defensivå. Nu-i spune: „Pierre, trebuie så vorbim despre noi!“ Ρi va råspunde probabil: „Ce s-a mai întâmplat?“ sau „Ce-am mai fåcut?“ Spune mai degrabå: „Iubitule, îmi place când vorbim despre noi, când ne evaluåm for¡ele ¿i slåbiciunile în calitate de cuplu. Tu ¿tii cum sunt, am nevoie så fiu asiguratå ¿i mi-ar plåcea enorm ca rela¡ia noastrå så poatå dura multå vreme. Te-a¿ iubi ¿i mai mult dacå ne-am lua zece minute, mici, mici de tot, ca så vorbim.“ 55


Iubitule, vorbe¿te cu mine...

Pu¡ini bårba¡i vor rezista unei asemenea invita¡ii, cåci ei våd un obiectiv precis în conversa¡ie, ¿i le spui exact despre ce anume vrei så le vorbe¿ti. În plus, ai utilizat mesajele cu „Eu“ (regula numårul 10). I-ai spus de ce ¿i despre ce vrei så-i vorbe¿ti; i-ai aråtat totodatå utilitatea de a lua un rågaz pentru a vorbi despre voi doi ¿i i-ai exprimat avantajele pe care le-ar putea ob¡ine din asta. Iatå a¿adar prima regulå pe care o po¡i utiliza pentru ca „iubitul“ tåu så-¿i elaboreze mai mult råspunsurile: trebuie så-¡i aminte¿ti cå bårba¡ii comunicå mult mai bine pe un subiect precis. Deci, pune cele mai exacte întrebåri cu putin¡å, despre subiecte precise, ¿i nu întrebåri vagi ¿i generale.

56


Regula numårul 2 Respectå-i lini¿tea „Fiind mereu împins så comunice, cuplul este pândit de supradoza emotivå. Necazul e cå noi, båie¡ii, preferåm så ne ascultåm iubind. Fårå zgomot de fond.“ Richard Martineau, ziarist

Se întâmplå foarte des ca bårbatul tåu så nu råspundå imediat la întrebarea pe care tocmai i-ai pus-o. Atunci ¡i se pare cå nu te-a ascultat sau, mai råu, cå nu e¿ti interesantå, ceea ce te poate face så devii agresivå ¿i så spui: „Tu må ascul¡i când î¡i vorbesc?“ sau: „Am cu adevårat impresia cå nu må ascul¡i niciodatå.“ Pe termen lung, po¡i ajunge chiar så te deprimi, cåci femeile care nu comunicå sau au impresia cå nu sunt ascultate au tendin¡a så se deprime.

57


Iubitule, vorbe¿te cu mine...

De fapt, partenerul tåu a auzit foarte bine, în cea mai mare parte a timpului, întrebarea ta, înså, cum nu de¡ine råspunsul, preferå så tacå ¿i så se gândeascå la ea. Bårba¡ii se gândesc în lini¿te ¿i nu comunicå decât rezultatul final al cugetårii lor. Ceea ce trebuie în¡eles aici este cå bårba¡ii au oroare så gre¿eascå ¿i nu vor så lase så li se vadå temerile sau incertitudinile. Vrând mereu så gåseascå råspunsul potrivit, ei î¿i iau timp de gândire înainte så råspundå. De aceea nu råspund imediat la întrebarea ta, sau î¡i cer timp ca så cugete la ea. Conform lui Joe Tanenbaum, bårbatul abordeazå comunicarea în trei etape: 1. Mai întâi, se gânde¿te; 2. Apoi, înmagazineazå; ¿i 3. În sfâr¿it, comunicå. În timp ce se gânde¿te, bårbatul nu simte nevoia så spunå cå se aflå în plin proces de reflexie, la fel cum nu considerå încå necesar så-¿i comunice con¡inutul gândurilor. El înmagazineazå con¡inutul reflexiilor lui. Tåcerea îi permite så fie ståpân pe situa¡ie. Dupå ce a evaluat toate råspunsurile posibile, îl alege pe cel care i se pare cel mai bun ¿i îl comunicå. Aceste trei etape îi pot lua doar câteva scunde sau… câteva såptåmâni. În schimb, femeile au tendin¡a så gândeascå cu voce tare, pentru a-l ¡ine la curent pe celålalt cu stårile interioare ¿i pentru a demonstra cå ele iau în considerare toate aspectele situa¡iei la care se pot gândi, ceea ce are darul de a exaspera bårba¡ii. Aceastå exasperare se manifestå prin reac¡ii de tipul: 58


hog_Iubitule vorbeste cu mine