Issuu on Google+

Ghid Turistic

Sibiu Âżi ĂŽmprejurimi


Redactor:

Oana Bicå

Corector:

Daniel Voicea

Art director:

Daniela Nae

Tehnoredactor: Florin Curåvale Foto copertå:

Romeo Huidu

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.

© 2010 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro, distributie@houseofguides.ro www.houseofguides.ro

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Ghidul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Turismului, al Primåriei Municipiului Sibiu, al Complexului Na¡ional Muzeal „ASTRA“ Sibiu ¿i al Facultå¡ii de Geografie din cadrul Universitå¡ii Bucure¿ti. Colaboratori: Lect. univ. dr. Daniel Peptenatu Asist. univ. Cristian Dråghici Asist. univ. George Muråtoreanu Asist. univ. Radu Pintilii Claudiu Spiridon Sorin Slavu Cåtålin Constantinescu Muzeograf Adrian Georgescu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie Muzeograf Claudiu Munteanu, Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie ISBN: 978-606-513-142-2


Cuprins Top 3 Repere ale zonei Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Sibiu – ora¿ul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 Informa¡ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 File de istorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Istoria veche a zonei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Epoca modernå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 ºinutul ¿i oamenii lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Natura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Top 3 Lacuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 Top 3 Minuni ale naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Top 3 Activitå¡i în naturå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 Oamenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Top 3 Figuri istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 Top 3 Scriitori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Top 3 Savan¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 Etnografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Arhitectura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Superlative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Top 3 Simboluri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Top 3 Fortifica¡ii ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 Top 3 Clådiri istorice ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . .42 Top 3 Pie¡e ale Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43 Top 3 Parcuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Top 3 Låca¿e de cult din Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 Top 3 Muzee sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46 Top 3 A¿ezåri din Mårginime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47 Top 3 Biserici fortificate din zona Sibiu . . . . . . . . . . . .48 Top 3 Cetå¡i din zona Sibiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49


Top 3 Månåstiri ¿i schituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Top 3 Rezerva¡ii naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 La pas prin ora¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 I. Pia¡a Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54 II. Pia¡a Micå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58 III. Pia¡a Huet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61 IV. Låca¿e de cult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63 V. Bastioane ¿i turnuri sibiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64 VI. Dumbrava Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66 Prin împrejurimile Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Tradi¡ii în satele din Mårginimea Sibiului . . . . . . . . . . .72 Istoria ¿i cultura vechilor cetå¡i ¿i biserici . . . . . . . . . .76 Sport ¿i relaxare la Påltini¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80 Ocna Sibiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81 Unde ståm, unde mâncåm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84


Repere ale zonei Sibiu 1. Cetatea Sibiului

C

etatea medievalå a Sibiului, råmaså aproape intactå timp de secole, påstreazå o arhitecturå unicå în ¡ara noastrå, amintind de atmosfera unor vremuri demult apuse. Înconjuratå de ziduri, întåritå de turnuri ¿i bastioane, båtrâna cetate î¿i poartå destinul spre timpurile de aståzi. Turnurile vegheazå încå tåcute, pie¡ele se întrec în frumuse¡ea arhitectonicå a clådirilor, stråzile ¿erpuiesc ame¡itor. Toate împreunå invitå cålåtorul la cunoa¿terea unei cetå¡i nemuritoare.

2. Mårginimea Sibiului

F

rumuse¡ea naturii ¿i ospitalitatea oamenilor, accesibilitatea locurilor, bogå¡ia ¿i diversitatea patrimoniului cultural fac din Mårginimea Sibiului o zonå cu un mare grad de atractivitate turisticå. Întreaga regiune este unicå în România, fiind un spa¡iu restrâns în care s-au comasat tradi¡iile populare ¿i peisaje naturale spectaculoase. Aici, la poalele mun¡ilor, timpul pare cå a stat

în loc, fiindcå satele din Mårginime î¿i påstreazå intact spiritul calm al vie¡ii în naturå.

3. Påltini¿

U

na din cele mai importante sta¡iuni de ski din ¡arå se aflå la numai 35 km de Sibiu. Situatå în mun¡ii Cindrel, la 1442 m înål¡ime, într-o bogatå pådure de conifere, localitatea se poate mândri ca fiind „sta¡iunea aflatå la cea mai ridicatå altitudine din România“. Iar superlativele nu se opresc aici. Înfiin¡at în

1894 de Societatea Carpatinå Ardeleanå a Turi¿tilor, Påltini¿ul reprezintå cea mai veche sta¡iune turisticå din ¡ara noastrå. În mai bine de un secol de existen¡å, localitatea a profitat de cadrul natural de excep¡ie, devenind un paradis al sporturilor de iarnå, dar ¿i un spa¡iu de recreere inedit.


®

Sibiu ¿i împrejurimi

Sibiu – ora¿ul istoric A¿ezat în inima ¡årii, la råscruce de drumuri, Sibiul închide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortåre¡e pe care timpul nu a putut niciodatå så o distrugå. Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert råmâne faptul cå primele pagini ale cronicii ora¿ului se leagå de coloni¿tii sa¿i. Când au venit sa¿ii pe aceste locuri, în secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civiliza¡ie pe care le-au sådit într-o zonå eminamente ruralå. Înflorirea me¿te¿ugurilor ¿i comer¡ului pe care sa¿ii le-au promovat cu ståruin¡å au condus la prosperitatea întregii comunitå¡i. Dezvoltarea vertiginoaså ¿i constantå a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, în cea mai importantå cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai înfloritoare ¿i prospere ora¿e din aceastå parte a Europei.

Aståzi, Sibiul î¿i atrage turi¿tii nu numai prin farmecul såu medieval sau prin ¿armul irezistibil al vie¡ii sale culturale, ci ¿i prin arta gastronomicå rafinatå care reune¿te într-un misterios creuzet tradi¡ia milenarå daco-romanå ¿i influen¡ele exercitate de-a lungul

veacurilor de popoarele stabilite pasager sau definitiv pe aceste meleaguri. ªi så nu uitåm nici tradi¡iile locale care î¿i transportå martorii, asemenea unei „ma¿ini a timpului“, într-un trecut aproape uitat.

Pia¡a Mare – vedere din Turnul Sfatului 8


Turnul Sfatului

S T E M A O RA ¿ U L U I S I B I U Potrivit tradi¡iilor medievale, spadele încruci¿ate cu vârful în jos semnificå dreptul de posesie asupra påmântului, voin¡a locuitorilor de a apåra ora¿ul ¿i drepturile civice ale cetå¡enilor. Coroana muralå cu ¿apte turnuri, ce aminte¿te de vechea denumire a Transilvaniei (Siebenburgen = ¿apte cetå¡i), indicå rangul de re¿edin¡å de jude¡ a ora¿ului.

În 2007, Sibiul a primit titlul de Capitalå Cultural Europeanå, fiindu-i astfel recunoscutå valoarea istoricå, culturalå ¿i arhitectonicå deosebitå. Sub sloganul „Un ora¿ al culturii – un ora¿ al culturilor“, Sibiul a demonstrat unui întreg continent cå se poate înål¡a la standardele europene ca o destina¡ie turisticå de top. 9


Câteva informa¡ii despre ora¿, condi¡iile de cazare ¿i maså, modalitå¡ile de transport, precum ¿i câteva adrese utile, pot ajuta turistul aflat pentru prima datå în ora¿ul lui Hermann. În paginile care urmeazå ve¡i gåsi un mic îndrumar ce vå va prezenta vechea urbe, a¿a cum vå întâmpinå ea, de la por¡ile cetå¡ii.


Informaยกii practice


Ce trebuie så ¿tim înainte de a porni în explorare

M

unicipiul Sibiu se desfå¿oarå pe o suprafa¡å de aproximativ 120 km påtra¡i, înglobând în aria sa administrativå vechea cetate (Ora¿ul de Sus), Ora¿ul de Jos, împår¡it în mai multe cartiere, zone industriale, precum ¿i pådurea Dumbrava, situatå în sudul ora¿ului. Ca orice alt ora¿ istoric, Sibiul prezintå un centru aglomerat, cu pie¡e medievale care devin la sfâr¿it de såp-

tåmânå un adevårat furnicar. Zona Sibiului poate fi vizitatå tot timpul anului. În fiecare anotimp, Sibiul î¿i îmbracå hainele de sårbåtoare, a¿teptându-¿i vizitatorii. Iarna, pârtiile de schi de la Påltini¿ sunt deschise; primåvara, satele din Mårginime î¿i reînvie tradi¡iile, asemenea naturii; vara ¿i toamna, Sibiul se pregåte¿te de festivaluri pentru toate gusturile.

Cum ne deplasåm Transportul rutier Accesul în ora¿ se realizeazå pe urmåtoarele artere principale: • E68 (Ungaria) – Nådlac – Arad – Deva – Sebe¿ – Miercurea Sibiului – Sibiu – Bra¿ov 12

• E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalåu – Cluj-Napoca – Turda – Sebe¿ – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pite¿ti – Bucure¿ti – Constan¡a • DN 1 Bucure¿ti – Ploie¿ti – Bra¿ov – Fågåra¿ – Sibiu – Alba Iulia – Turda


– Cluj-Napoca – Oradea – Bor¿ • DN 7 Bucure¿ti – Gåe¿ti – Pite¿ti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nådlac • DN 14 Sighi¿oara – Dumbråveni – Media¿ – Cop¿a Micå – Sibiu Pe por¡iunea Sebe¿ – Bra¿ov, E68 se suprapune peste DN 1. Pe por¡iunea Sebe¿ – Bucure¿ti, E81 se suprapune peste DN 7. Re¡eaua stradalå este bine dezvoltatå, ora¿ul fiind stråbåtut de peste 650 de stråzi ce însumeazå peste 150 km, înså construc¡ia de noi cartiere duce la modificarea acestor cifre de la an la an. Transportul în comun este realizat prin intermediul autobuzelor ¿i troleibuzelor disponibile în intervalul orar 5:30-23:30 în zilele lucråtoare ¿i 6:00-22:00 în zilele de sårbåtoare. Pre¡ul unei cålåtorii este de 1,5 lei, iar pre¡ul abonamentelor variazå de la 5 lei pentru o zi, pânå la 50 lei pentru o lunå. Existå ¿i rute externe în Sibiu: autobuze spre Påltini¿ (pleacå de la garå la orele 7:00, 11:00 sau 16:00; pre¡ul unui bilet este de 9 lei) sau spre Poplaca (pleacå din Pia¡a Cibin începând cu

COMPANII

DE

TAXI

Comis – 0269-24 24 24 Corso – 0269-946 Galaxy – 0269-943 Negoiu – 0269-44 44 44 Pronto – 0269-22 22 22 Pro Taxi – 0269-949 Star – 0269-953

Accesul în Pia¡a Micå se face pe sub Podul Minciunilor

ora 6:00; pre¡ul unui bilet este de 4,4 lei). Nu trebuie uitat nici tramvaiul istoric Sibiu – Rå¿inari, care circulå la un interval orar de aproximativ 30 de minute. Pre¡ul unui bilet de cålåtorie este de 2,3 lei. Existå 2 autogåri în ora¿, de unde pleacå microbuze ¿i autobuze spre orice destina¡ie din ¡arå.

SERVICII R ENT A C AR Quattro Rent a Car Str. Gheorghe Lazår 7 Tel.: 0269-21 02 00 Mobil: 0766-60 32 03

Auto Partner Rent a Car Str. Gheorghe Dima 8 Tel.: 0369-80 10 60 Mobil: 0730-80 10 60 Autorent Sibiu Str. Calea Dumbråvii 90 Tel.: 0269-25 20 21 Mobil: 0722-21 21 72

Transportul feroviar

Transportul aerian

Sibiul este unul din nodurile feroviare importante ale ¡årii, de¡inând 4 gåri: Gara Mare, Gara Micå, Sibiu Triaj, Turni¿or. În ultimele trei opresc doar trenurile personale. Prin intermediul CFR, ora¿ul se leagå în mod direct de importante centre ale ¡årii: Bucure¿ti, Bra¿ov, Constan¡a, Târgu Mure¿, Timi¿oara, Craiova, Suceava. Mai multe informa¡ii pe www.infofer.ro.

Sibiul de¡ine un aeroport interna¡ional. De aici se efectueazå curse directe sau cu escalå la Timi¿oara cåtre ora¿e importante din Germania, Italia, Spania, Austria, dar ¿i cåtre sudul ¿i estul Europei. Mai multe detalii pe www.sibiuairport.ro. Ce facem în caz de urgen¡e? Numårul unic de urgen¡å este 112. Pute¡i apela 112 dacå ave¡i nevoie de interven¡ia rapidå a Poli¡iei, Ambulan¡ei, Pompierilor sau echipajului SMURD. Serviciul Salvamont poate fi apelat la 0269-21 64 77. 13

®

INFORMAºII PRACTICE


®

Sibiu ¿i împrejurimi

Utile Servicii sanitare Serviciul de ambulan¡å Sibiu Str. Pescarilor 12 Tel.: 0269-961 Spitalul Clinic de Pediatrie Str. Pompeiu Onofreiu 2-4 Tel.: 0269-23 02 60 Spitalul Clinic Jude¡ean Sibiu Bd. Corneliu Coposu 2-4 Tel.: 0269-21 50 50 Clinica Polisano Str. Constitu¡iei 24 Tel.: 0269-23 44 86 Policlinica Astra Str. Grigore Alexandrescu 1 Tel.: 0269-23 30 16 Farmacii Laurasib Str. 9 Mai 83 Tel.: 0269-22 78 18 Farmasib Str. Nicolae Bålcescu 53 Tel.: 0269-2178 97

Polisano Pharma Bd. M. Viteazul 11 Tel.: 0269-42 14 18 San Marco Str. Nicolae Iorga 7 Tel.: 0269-23 21 87 Profarcom Str. Constitu¡iei 24 Tel.: 0269-43 39 24 Sensiblu Bd. Nicolae Bålcescu 33 Tel.: 0269-2152 59 Protec¡ia Consumatorului Oficiul Jude¡ean de Protec¡ia Consumatorului Str. Dorului 21 Tel.: 0269-44 77 89 Serviciul de Protec¡ie ¿i Asisten¡å a Turi¿tilor (S.P.A.T.) Serviciului Public de Poli¡ie Comunitarå a Municipiului Sibiu Bd. Victoriei 1-3 Tel.: 0269-20 88 00

Unde ne informåm

F

iind una din cele mai importante zone turistice ale României, Sibiul dispune de câteva centre de informare turisticå:

Primåria Municipiului Sibiu Str. Samuel Brukenthal 2 Tel.: 0269-20 89 00 Aeroport Sibiu ªos. Alba Iulia 73 Tel.: 0269-25 39 99, 0730-25 07 88 Gara CFR Sibiu Pia¡a 1 Decembrie 1918, 6 Tel.: 0269-20 89 13 Muzeul Astra Calea Rå¿inari Tel.: 0269-25 29 76 În Mårginime ¿i împrejurul Sibiului, turi¿tii dispun de prezen¡a a numeroase centre:

14

Avrig Str. Gheorghe Lazår 3 Tel.: 0269-52 31 63 Ocna Sibiului Str. Mihai Eminescu 1 Tel.: 0269-54 11 77 Rå¿inari Str. Sibiului FN Tel.: 0269-55 72 00 Såli¿te Pia¡a Junilor 2 Tel.: 0269-55 35 12 Cisnådie Str. Cetå¡ii 1 Tel.: 0269-56 12 36 Sibiel Str. Principalå 298 Tel.: 0269-55 25 60


Ce ¿i când se întâmplå în Sibiu Ianuarie Februarie Aprilie Mai

Iunie

Carnavalul Lolelor Carnavalul pe ghea¡å Carnavalul Sibian Festivalul Interna¡ional de Teatru de la Sibiu Spectacolul „Europa Cântå ¿i Danseazå“, Ziua Europei Festivalul Interna¡ional de Film Transilvania „Fête de la Musique“ – Sårbåtoarea Interna¡ionalå a Muzicii

Iulie

Festivalul Interna¡ional al Culturii August Festivalul Na¡ional al Tradi¡iilor Populare din România Festivalul Medieval „Cetå¡i Transilvane“ Septembrie Festivalul Interna¡ional al Artei Lirice Sibiu Decembrie Festivalul Interna¡ional „Magic Fest“

Unde ne cazåm Sibiul dispune de numeroase hoteluri ¿i restaurante pentru toate gusturile ¿i buzunarele. La sfâr¿itul ghidului punem la dispozi¡ia turi¿tilor o selec¡ie a celor

mai bune unitå¡i de cazare ¿i alimenta¡ie publicå din regiunea Sibiului (vezi capitolul Unde ståm, unde mâncåm).

15


Trecutå prin vitregiile timpului, greu de cucerit, cetatea Sibiului ¿i-a deschis în sfâr¿it por¡ile. Dar nu cotropitorilor, ci cålåtorilor care doresc så-i cunoascå istoria.


File de istorie


®

Sibiu ¿i împrejurimi

Istoria veche a zonei u toate cå primele informa¡ii scrise despre Sibiu apar abia la sfâr¿itul secolului

C al XII-lea, descoperirile arheologice împing istoria acestor locuri foarte departe în timp, primele mårturii fiind datate din paleolitic. În vremea romanilor, zona Sibiului era cunoscutå sub denumirea de Cibiniensis/Cibinium, de aici derivând ¿i numele râului care trece prin ora¿ (Cibin) ¿i denumirea româneascå a ora¿ului. La finele secolului al XII-lea, se ridicå prima incintå de apårare a a¿ezårii. Primele locuin¡e s-au construit în lungul actualelor stråzi Faurului ¿i 9 Mai, la intersec¡ia cårora s-a conturat, în veacul urmåtor, o pia¡å a satului (în locul numit aståzi Dragoner – „Garda Dragonilor“). În acela¿i timp, pe platoul de sus s-a construit o bazilicå romanicå (aståzi dispårutå), prima clådire cu caracter religios a Sibiului.

Evul Mediu ncepând cu secolul al XII-lea, în zona

Î Sibiului sunt adu¿i de regalitatea

maghiarå coloni¿ti germani, cu scopul de a apåra grani¡ele imperiului. Ei se a¿azå în sud-estul Transilvaniei, întemeind localitå¡i ¿i bucurându-se de numeroase privilegii. Dupå emiterea Bulei de Aur, prin care locuitorilor sa¿i ai Sibiului le erau confirmate privilegiile economice ¿i administrative, dezvoltarea a¿ezårii a luat avânt, ceea ce a dus la amplificarea sistemului de apårare care, astfel, a ajuns så înglobeze actuala Pia¡å Micå. Noii incinte fortificate îi apar¡in douå turnuri de apårare, påstrate pânå aståzi cu mici modificåri: Turnul Aurarilor ¿i Turnul Sfatului. Cu toate acestea, sistemul de apårare nu era încå bine pus la punct. Vulnerabilitatea lui va fi demonstratå o datå cu prima invazie a tåtarilor. Sibienii ¿i-au dat seama cå singura lor ¿anså era o nouå centurå de fortifica¡ii, a treia. VECHI STRÅZI Actualele stråzi sibiene cu nume de me¿te¿ugari – Pânzarilor, Pielarilor, Cojocarilor, Blånarilor, Tåbåcarilor, Frânghierilor, Zidarilor, Brutarilor etc. – dateazå din primii ani ai secolului al XIII-lea.

1191: Prima men¡iune documentarå a a¿ezårii, sub numele latin Cibinium (din 1223 Hermannsdorf – „satul lui Hermann“). 1210: Localnici sa¿i, români, secui ¿i pecenegi sunt men¡iona¡i în oastea comitelui Ioachim de Sibiu care ataca Vidinul. 1224: Regele Andrei al II-lea al

Poarta Cisnådiei – acuarelå de J. Böbel

Drept urmare, ora¿ul va fi înconjurat de a treia linie de apårare. Turnurile – 12 la numår – amplasate de-a lungul zidurilor, au fost prevåzute cu deschizåturi care permiteau apårarea cu ajutorul arcurilor ¿i a armelor de foc, dar se ¿i puteau arunca asupra atacatorilor pietre, apå clocotitå sau smoalå fierbinte. Paza fortifica¡iilor revenea tuturor cetå¡enilor majori, iar turnurile erau låsate în grija câte unei bresle.

Ungariei emite Bula de Aur a sa¿ilor, prin care stabile¿te privilegiile acestora ¿i înfiin¡eazå comitatul Sibiului. 1241: Ora¿ul este cucerit ¿i distrus de marea invazie mongolå; råmân mai pu¡in de 100 de supravie¡uitori. 1302: Începutul organizårii sa¿ilor în scaune, primul fiind cel al Sibiului.

1355: Este atestatå provincia Sibiului, având ¿apte scaune. 1366: Prima men¡iune documentarå a Sibiului ca ora¿ (Hermannstadt). 1376: Primul regulament de func¡ionare a breslelor sibiene, în numår de 19. 1432: Are loc primul atac otoman asupra cetå¡ii.


CUªCA NEBUNILOR Între 1724 ¿i 1757, în Pia¡a Mare era amplasatå „cu¿ca nebunilor“, în care erau expu¿i ziua cei care tulburaserå noaptea lini¿tea publicå.

În interiorul noii centuri, un loc de cinste îl ocupau Pia¡a Mare, cu dimensiuni impresionante pentru vremea respectivå, Pia¡a Micå, Turnul Sfatului ¿i Casa Sfatului. Pia¡a Mare era destinatå târgurilor, diferitelor reuniuni publice, festivitå¡i, demonstra¡ii militare ¿i, pentru o perioadå de timp, execu¡iilor publice prin decapitåri, spânzuråri sau arderi pe rug. La rândul ei, Pia¡a Micå era folositå pentru depozitarea proviziilor necesare ora¿ului în caz de asediu. O serie de galerii subterane fåceau legåtura cu exteriorul, iar apa potabilå era aduså cu ajutorul unui apeduct, din pârâul Dumbrava, pânå în mijlocul ora¿ului. Cre¿terea amenin¡årii turce¿ti a impus extinderea fortifica¡iilor ¿i asupra Ora¿ului de Jos, acolo unde tråiau majoritatea locuitorilor ¿i me¿te¿ugarilor; în consecin¡å, sibienii trec la ridicarea altor ziduri care aveau så cuprindå în interiorul lor ¿i zona inferioarå a ora¿ului. Apar astfel cele patru por¡i, apårate de cele mai puternice bresle. De asemenea, apa Cibinului ¿i canalele Stezii ¿i Morilor erau amenajate astfel încât, la nevoie, se puteau crea o serie de mici lacuri în fa¡a fortifica¡iilor, cu scopul de a îngreuna avansarea atacatorilor. La finalul acestor transformåri, cetatea Sibiului avea o suprafa¡å fortificatå în concordan¡å cu cerin¡ele vremii ¿i era consideratå cea mai puternicå din Transilvania. Totu¿i, perfec¡ionarea armelor de foc a fåcut ca sistemul defensiv sibian så devinå, cu timpul, ineficace – turnurile, prin forma ¿i structura lor, nu puteau fi dotate cu tunuri de calibru mare. Prin urmare, fortifica¡iile au fost completate 1442: Iancu de Hunedoara distruge oastea lui Mezid beg, care asedia Sibiul. 1467: Primarul Sibiului, Petru Gereb, este executat în pia¡a ora¿ului pentru participarea la complotul împotriva regelui Mathia Corvin. 1486-1487: Ia fiin¡å Universitas

cu rondele de artilerie (Turnul Gros), la care se adaugå alte patru bastioane, dupå model italian. Alte fortifica¡ii au fost construite cu scopul de a întåri partea de sud-est a ora¿ului (bastionul Haller) sau por¡ile Cisnådiei, Turnului ¿i Ocnei. Ultimul bastion construit a fost cel al Mercenarilor (Soldisch), pentru a apåra latura vesticå a ora¿ului. Din punct de vedere politic, Sibiul a avut o istorie extrem de fråmântatå, pânå când în Transilvania s-a consolidat ståpânirea habsburgicå. Dupå constituirea Marelui Principat al Transilvaniei, sub suzeranitate turceascå, lupta dintre cele douå puteri continuå, fiind vizibilå ¿i în interiorul Sibiului, unde se vor constitui douå tabere. Cea filohabsburgicå, mai numeroaså ¿i mai

Târg în Pia¡a Mare

puternicå, avea în frunte doi reprezentan¡i de marcå ai sa¿ilor: Marcus Pempfflinger ¿i Petrus Haller. La sfâr¿itul secolului al XVI-lea, stabilitatea ora¿ului este reinstauratå, asta ¿i datoritå remarcabilelor calitå¡i ale juzilor regali Augustin Hedwig ¿i Albert Huet. Ace¿tia, de¿i prohabsburgi, vor adopta oficial politica de supunere fa¡å de Poartå ¿i vor men¡ine rela¡ii cât mai stabile cu Moldova ¿i ºara Româneascå.

Saxorum, organizarea politicå, administrativå ¿i juridicå a sa¿ilor din Transilvania. 1529-1536: Asediul prelungit al o¿tilor lui Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, care cucere¿te în final Sibiul (care era de partea lui Ferdinand de Habsburg). 1543: Comunitatea adoptå refor-

ma, trecând in corpore la luteranism (din 1572 Biserica Evanghelicå de Confesiune Augustanå). 1551: Se instaleazå (pentru 5 ani) prima garnizoanå habsburgicå în Sibiu. 1599: Båtålia de la Tålmaciu, dintre Mihai Viteazul ¿i Andrei Báthory, unde sibienii råmân neutri.

®

FILE DE ISTORIE


®

Sibiu ¿i împrejurimi

Epoca modernå

Pasajul Scårilor

D

iploma Leopoldinå va consim¡i ocupa¡ia Transilvaniei de cåtre austrieci, Principatul intrând astfel în componen¡a Imperiului Habsburgic. Perioada habsburgicå din istoria Sibiului aduce elemente importante de modernitate ¿i în ceea ce prive¿te arhitectura. Noi cartiere – cartierul Iosefin ¿i cartierul Teresian – iau fiin¡å în afara vechilor fortifica¡ii, alåturi de mai vechiul „cartier“ al Maierilor, locuit de români ¿i situat la poalele cetå¡ii, în Ora¿ul de Jos. Treptat, imaginea de veche cetate medievalå este luatå de ARMATA AUSTRO-UNGARÅ Referitor la caracteristicile ståpânirii austriece, a råmas celebrå descrierea fåcutå de istoricul A. Fischoff, care aprecia cå aceasta se sprijinea pe „o armatå mergândå de solda¡i, o armatå ¿ezândå de func¡ionari, o armatå în genunchi de popi ¿i o armatå târâtoare de denun¡åtori“.

1610-1613: Gabriel Báthory ocupå Sibiul, îl jefuie¿te ¿i alungå locuitorii; îl påråse¿te for¡at dupå 3 ani, låsând în cetate 53 de familii. 1658: Ultimul asediu otoman asupra ora¿ului. 1692: Sibiul devine capitala Transilvaniei pentru un secol, în urma integrårii Transilvaniei în

un ora¿ modern, plin de noi edificii construite în spiritul barocului vienez, între care douå, situate în centrul ora¿ului, sunt reprezentative ¿i existå ¿i aståzi: biserica iezuitå ¿i Palatul Brukenthal, cel mai renumit monument baroc din Sibiu. La mijlocul secolului al XIX-lea, Sibiul a devenit centrul ideologic al revolu¡iei transilvånene de la 1848 ¿i î¿i va påstra statutul de important centru al mi¿cårii na¡ionale române¿ti pe toatå perioada dualismului austro-ungar. Dupå 1850, dezvoltarea economico-socialå generalå î¿i pune amprenta ¿i asupra Sibiului – apar mici întreprinderi, care vor constitui nucleul viitoarei dezvoltåri industriale a ora¿ului. Totodatå, are loc ¿i o adevåratå revolu¡ie urbanisticå. Se construiesc trei spitale, impunåtoarea clådire a Muzeului Asocia¡iunii (ASTRA), dar ¿i Catedrala Ortodoxå, clådirea seminarului teologic, Liceul Gheorghe Lazår, baia popularå, Palatul de Justi¡ie, Restaurantul Bulevard. Se introduce iluminatul cu gaz, încå foarte devreme, apare primul pod de fontå din România (Podul Minciunilor), se introduce tramvaiul electric, folosind energia electricå furnizatå de întreprinderea de electricitate ¿i de centrala electricå de pe râul Sadu. Pe plan cultural, progresele sunt ¿i ele remarcabile, Sibiul fiind, pe tot parcursul evolu¡iei sale istorice, în avangarda culturalå a vremii. Pentru Sibiu, via¡a muzicalå devenise o obi¿nuin¡å încå din timpului baronului Samuel von Brukenthal. În secolul al XIX-lea, au venit så concerteze în Sibiu muzicieni excep¡ionali, precum Franz Liszt ¿i Johann Strauss. Dacå teatrul sibian a fost primul din ¡arå, de re¡inut råmâne ¿i faptul cå, la Sibiu, a apårut ¿i prima carte tipåritå în limba românå, primul calendar din ¡arå, prima librårie, prima revistå de

Imperiul Habsburgic. 1745: Se inaugureazå linia po¿talå Viena – Sibiu. 1774: Samuel von Brukenthal devine guvernator al Transilvaniei; va råmâne singurul sas localnic care a ajuns în aceastå func¡ie. 1781: Se declarå dreptul de concivilitate în Sibiu – ca urmare, românii

încep så se stabileascå în ora¿. 1791: Se tipåre¿te Supplex Libellus Valachorum, manifestul ªcolii Ardelene. 1795: Episcopul ortodox al Ardealului î¿i stabile¿te re¿edin¡a în cetate, ora¿ul devenind centru spiritual al românilor ardeleni. 1848: La Sibiu se înfiin¡eazå


Iarnå aprigå în Sibiu

teatru, dar ¿i primul atelier de litografie din Transilvania. Învå¡åmântul are ¿i el o mare tradi¡ie – prima ¿coalå apare încå din 1380 ¿i se transformå în Gymnasium douå secole mai târziu. Prima ¿coalå superioarå este deschiså în ora¿ de cåtre dominicani. Iezui¡ii vor deschide un gimnaziu catolic, la care vor studia ¿i mul¡i copii români, printre care ¿i marele cårturar Gheorghe Lazår; la rândul lor, cålugåri¡ele ursuline vor deschide o ¿coalå de fete. Pentru învå¡åmântul såsesc din Transilvania, Sibiul a fost centrul cel

Sibiul în 1808 – picturå de Frans Neuhauser Comitetul Na¡ional ales de Adunarea de la Blaj, în frunte cu Andrei ªaguna ¿i Simion Bårnu¡iu. 1849: Ora¿ul este cucerit temporar de trupele revolu¡ionare maghiare. 1861: Se înfiin¡eazå Asocia¡iunea Transilvanå pentru Literatura Românå ¿i Cultura Poporului Român (Astra).

mai important pe tot parcursul secolului al XVIII-lea. Aici a luat fiin¡å o Facultate de Drept – printre cursan¡i s-au numårat ¿i studen¡i români ca Simion Bårnu¡iu sau Ilie Måcelariu. Tradi¡iile culturale ale Sibiului, numårul ¿i vechimea ¿colilor au impus în mod firesc dezvoltarea bibliotecilor. Prima bibliotecå cu caracter public a fost Biblioteca Brukenthal. Cea mai importantå bibliotecå din Sibiu råmâne înså biblioteca Asocia¡iunii Transilvane pentru Literatura Românå ¿i Cultura Poporului Român (ASTRA). Apari¡ia ei s-a datorat conjuncturii social-politice ¿i culturale de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ca rod al strådaniilor genera¡iei pa¿optiste transilvane pentru ridicarea culturalå a românilor. Aståzi, fondul de carte existent aici numårå cca 1.000.000 de volume. Din perspectiva evolu¡iei urbane a Sibiului de dupå Marea Unire de la 1918 este de remarcat cå interven¡iile majore, în special cele din Ora¿ul de Jos, nu au fost numeroase, predominând tendin¡a de se conserva ceea ce mai exista din vechea cetate a Sibiului.

1863: Datoritå unei politici mai liberale a autoritå¡ilor, Dieta Transilvaniei (pentru prima datå dominatå de români, în urma alegerilor) î¿i deschide lucrårile la Sibiu. 1864: Andrei ªaguna reînfiin¡eazå Mitropolia Ardealului ¿i devine primul ei conducåtor. 1892: Memorandumul românilor

din Transilvania ¿i Ungaria este redactat de membrii Partidului Na¡ional Român. 1919: Dupå Marea Unire, ora¿ul prime¿te oficial numele Sibiu; aici se constituie Consiliul Dirigent, ce avea så guverneze provizoriu Transilvania pânå la integrarea ei deplinå în Regatul României.

®

FILE DE ISTORIE


I. Pia¡a Mare ncepem traseul din Pia¡a Mare, ÎSibiu. „kilometrul 0“ al turismului din (Vezi Top 3 Pie¡e sibiene.)

Casa Parohialå romano-catolicå Primul obiectiv important din Pia¡a Mare se gåse¿te la nr. 2. Este vorba de Casa Parohialå romano-catolicå, o clådire în stil baroc realizatå între anii 1726-1739. În trecut, construc¡ia adåpostea Seminarul Iezuit. În curtea interioarå a Casei Parohiale se aflå statuia Sfântului Martir Johannes Nepomuk, care ini¡ial se gåsea în Pia¡a Mare. Îndepårtatå de cåtre regimul comunist, statuia a stat multå vreme în curtea muzeului Brukenthal, pânå când a fost mutatå aici.

54

Biserica Catolicå Dupå ce Transilvania a intrat sub ocupa¡ie habsburgicå, catolicii, prin reprezentan¡ii lor cei mai consecven¡i, iezui¡ii, au ridicat în centrul Sibiului, între anii 1726-1733, aceastå bisericå. Exteriorul monumentului este destul de sobru. Tunul prezintå un gang boltit, ce permite trecerea între Pia¡a Mare ¿i Pia¡a Micå. Elementele decorative (clopo¡ei, triglife, volute, scoici) sunt specifice ¿i altor monumente în stil baroc din Sibiu, pentru care biserica iezuitå a servit drept model, iar cea cu adevårat valoroaså este fresca din interior, reprezentare a Fecioarei cu Pruncul, care decoreazå altarul principal. Vitraliile ferestrelor au fost executate în anul 1901, la Budapesta.


Clådirea primåriei Ca în majoritatea ora¿elor medievale, clådirea primåriei joacå un rol important, fiind situatå într-un edificiu elegant din pia¡a centralå. Construitå în 1906, în stil eclectic, în formå de potcoavå, clådirea prezintå subsol, un parter înalt, douå etaje ¿i un subsol mansardat. Ini¡ial, construc¡ia a fost sediul Båncii de Credit Funciar, dupå care, pentru mai mul¡i ani, a adåpostit Casa de Economii a Sibiului. Abia în 2006, clådirea renovatå a devenit sediul primåriei. Impresioneazå fa¡ada încårcatå de elemente decorative, cât ¿i interiorul realizat în Art Nouveau.

Palatul Brukenthal Palatul Brukenthal, situat pe una din laturile Pie¡ei Mari, este una dintre cele mai importante construc¡ii civile executate în stil baroc, în secolul al XVIII-lea, în Transilvania. A fost conceput drept re¿edin¡å a baronului Samuel von Brukenthal, fiind construit pe locul a douå locuin¡e medievale. În prezent, palatul gåzduie¿te colec¡iile de artå ale muzeului cu acela¿i nume. (Vezi Top 3 Muzee.)

Casa Albastrå Lângå Palatul Brukenthal, la nr. 5, se gåse¿te Casa Albastrå, construc¡ie apar¡inând secolului al XV-lea, realizatå într-un stil baroc târziu. Fa¡ada, organizatå pe înål¡imea a douå etaje, este dominatå de atica triunghiularå decoratå cu stema Sibiului. În prezent, interiorul adåposte¿te sectoare ale Muzeului Na¡ional Brukenthal. 55

®

LA PAS PRIN ORAª


®

Sibiu ¿i împrejurimi

Casa generalilor Construitå în secolul al XV-lea, clådirea de la nr. 7 din Pia¡a Mare a avut numai proprietari de seamå. În secolul al XVI-lea a apar¡inut judelui regal Albert Huet, în 1779 a fost achizi¡ionatå de Magistraturå, iar între anii 1784-1904 a fost sediul Comandamentului general al trupelor austriece în Transilvania. Din acest motiv, clådirea a luat numele de Casa generalilor. Prin gang se face trecerea cåtre strada Arhivelor. (Foto jos.)

Casa Hecht Clådirea dateazå din secolul al XV-lea ¿i a fost, la începuturi, sediul Monetåriei, urmând ca în 1472 så fie achizi¡ionatå de Georg Hecht, primarul de atunci al Sibiului. Se pare cå majoritatea lucrårilor la aceastå caså i se datoreazå. Clådirea are detalii gotice ¿i renascentiste, având douå etaje ¿i o mansardå înaltå, decoratå cu douå rânduri de lucarne. La parter, încåperile sunt boltite, iar la etaje existå bol¡i în plaså ¿i stelate, pre-

56

cum ¿i un ancadrament de u¿å cu baghete încruci¿ate. La parter, trecerea boltitå are o lungime de 20 m, care prezintå, imediat în partea stângå, un ancadrament de piatrå ce apar¡ine goticului târziu. Dupå ce a fost locuitå timp îndelungat de comi¡ii sa¿i, în 1821 clådirea a fost preluatå de Universitatea Såseascå.

Casa Haller Construitå în stil gotic ¿i refåcutå în stil renascentist, Casa Haller a fost atestatå documentar pentru prima datå în 1472. Stilul gotic mai este prezent aståzi doar în câteva elemente: planul casei în forma literei L, cu fa¡ada spre stradå, precum ¿i câteva bol¡i ¿i ancadramente. În curtea interioarå existå un turn-locuin¡å, înalt de douå etaje. Pe vremuri, accesul în turn se efectua pe o scarå spiralatå existentå într-o clådire anexå, lipitå de turn. În 1537, casa este preluatå de comitele Petrus Haller, care o va transforma într-o elegantå clådire renascentistå.


Casa WeidnerReussner-Czekelius A luat na¿tere prin alåturarea a douå clådiri apar¡inând secolului al XVI-lea. Denumirea sa provine de la numele a trei proprietari succesivi care ¿i-au låsat amprenta asupra arhitecturii sale. De-a lungul timpului, construc¡ia a suferit numeroase modificåri, parterul fiind separat ¿i transformat într-un ¿ir de magazine. În curtea interioarå se mai pot vedea ¿i aståzi ¿ine de vagone¡i de pe vremea când aici func¡iona un depozit de produse metalo-chimice.

dorea så-i gåzduiascå aici pe voievozii ¿i regii care poposeau în ora¿. Ini¡ial, clådirea avea ¿i un turn-locuin¡å, cu patru niveluri, asemånåtor celui al Casei Haller. În curtea interioarå se afla capela Sf. Ladislau.

Casa Lutsch Casa Lutsch, numitå astfel de la unul din proprietarii såi din secolul al XVI-lea, a fost una din cele mai importante clådiri din Sibiul istoric. Unii cercetåtori sunt de pårere cå aceastå clådire a fost construitå în 1424 de regele Sigismund, care 57


hog_Ghid turistic Sibiu si imprejurimi