Issuu on Google+

O VIAºÅ

Pr Daniel Dusser Pr Alain Grimfeld Anne Éveillard

NORMALÅ Astmul


MIEUX VIVRE AVEC L’ASTHME © 2006, HACHETTE LIVRE (HACHETTE PRACTIQUE) AUTORI: PR DANIEL DUSSER, PR ALAIN GRIMFELD, ANNE ÉVEILLARD

Traducerea ¿i adaptarea în limba românå: Ruxandra Achim

© 2007 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © Romanian language rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României Dusser, Daniel; Grimfeld, Alain; Éveilard, Anne Astmul – O via¡å normalå – Bucure¿ti: House of Guides, 2007 ISBN 978-973-1773-49-0


SUMAR Introducere _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 7 CE ªTIM ASTÅZI _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 9 Defini¡ia astmului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 10 Vocabular specific _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 10 Pu¡inå istorie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 11 A cui este gre¿eala? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 11 Astmul în cifre _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 12 Cât ne costå? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 13 Simptomele astmului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 14 Astmul la copil _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 14 Criza de astm: ce înseamnå? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 14 Astmul fårå crizå _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 15 Diagnosticarea astmului_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 16 La copil _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 16 La adult _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 16 Diferitele forme de astm_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 Astmul intermitent _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 Astmul persistent u¿or _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 Astmul persistent moderat_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 Astmul persistent sever _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 Astmul instabil _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 18 Cazul astmului apårut în urma efortului fizic _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 19 Cazul sulfi¡ilor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 19 Excep¡ia astmului cardiac ¿i hormonii? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 19 De ce suntem astmatici? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24 Evenimentele care favorizeazå apari¡ia astmului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24


Astmul ¿i alergiile _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24 Testele de alergie: mod de întrebuin¡are _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 24 Zoom pe trei alergii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 Astmul ¿i tutunul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 25 Astmul ¿i poluarea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 26 Sursele poluårii exterioare _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 26 Astmul ¿i profesia _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 27 Pe cine consultåm? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 29 Medicul generalist sau pediatrul_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 29 Pneumologul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 29 Alergologul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 29 Psihologul_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 Urgen¡ele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 30 Tratamente _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 31 Tratamentul de fond _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 31 Tratamentul de crizå _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 32 Principalele medicamente antiastmatice _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 33 Cum så îngrijim o crizå de astm? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 34 Lec¡ie de educa¡ie terapeuticå _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 35 Unde este cercetarea? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 35

Privire de ansamblu _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _37 Astmul la copil _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _38 Astmul la adult _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _47 A TRÅI CU ACEASTÅ BOALÅ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 59 Supraveghea¡i-vå astmul pentru a evita crizele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 60 EFR: mod de întrebuin¡are _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 60 Învå¡a¡i så folosi¡i un debitmetru de vârf _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 60 Binefacerile tratamentului de fond _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 62


Despre camera de inhala¡ii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 63 Despre dozatorul de aerosoli _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 64 Inhalatoarele pe bazå de pudrå uscatå: cum func¡ioneazå? _ _ _ _ _ _ 65 Vaporizatoare: mod de întrebuin¡are _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 65 Astmul ¿i via¡a de acaså _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 66 Pentru a lupta împotriva acarienilor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 66 Pentru a evita expunerea la polen _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 66 Pentru a lupta împotriva gândacilor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 67 Pentru a lupta împotriva mucegaiului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 67 Animale domestice _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 70 Astmul ¿i ¿coala _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 72 Så anun¡åm ¿coala_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 72 Absenteismul ¿colar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 72 Retardul ¿colar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 72 Så prevenim criza de astm _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 73 Ce fel de parteneriat ar trebui så existe între ¿coalå ¿i caså? _ _ _ _ 73 Astmul ¿i munca _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 76 Meserii „cu risc”._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 76 Când astmul profesional apare cu întârziere _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 77 Când astmul profesional apare rapid _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 77 Ce tratament? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 78 Ce responsabilitate avem? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 78 Så prevenim înainte de toate! _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 79 Astmul ¿i sportul_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 84 Cazul copilului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 84 Cazul adultului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 84 Ce sporturi så alegem? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 84 Astmul ¿i dopajul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 86


Astmul ¿i cålåtoriile _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 87 Cu ce trebuie dotatå trusa de voiaj? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 87 Ce mijloc de transport så alegem? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 88 Caså de vacan¡å sau închiriatå? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 88 Destina¡ia: ¡arå exoticå sau nu?_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 89 Ce fel de vaccinare? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 89 Astmul ¿i sarcina _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 91 Ce înseamnå astmul pentru bebelu¿? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 91 Ce fel de supraveghere a astmului trebuie avutå în vedere _ _ _ _ _ _ 91 Douå sfaturi pentru a pregåti cât mai bine na¿terea _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 92 Putem alåpta având astm? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 92 Cui så-i vorbim despre astm? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 93 Medicului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 93 So¡ului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 93 Familiei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 94 Prietenilor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 94 Colegilor _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 94 Ini¡iative _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 95 O ¿coalå a respira¡iei _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 96 O Zi mondialå dedicatå astmului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 96 Zoom pe planul „astm” al guvernului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 96 ANEXÅ – Glosar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 98


INTRODUCERE este 300 de milioane de oameni de toate vârstele suferå de astm. Aceasta este una dintre cele mai raspândite boli cronice din lume. Profesorul Peter Barnes, de la National Heart and Lung Institute, Imperial College, estimeazå cå pânå în 2025 vor fi încå 100 milioane de oameni care vor suferi de aceastå boalå. În fa¡a acestui veritabil flagel, medicii, autoritå¡ile publice ¿i asocia¡iile se mobilizeazå câte pu¡in în fiecare zi.

P

 Indiferent câte eforturi fac speciali¿tii, råmân o mul¡ime de probleme, temeri ¿i idei preconcepute. De aceea acest ghid, care se dore¿te ¿i practic ¿i pedagogic, încearcå, în prima parte, så explice boala ¿i så ridice vålul de deasupra riscurilor ¿i pericolelor implicate. Apoi, profesorii Alain Grimfeld ¿i Daniel Dusser, ambii pneumologi, puncteazå aspectele specifice astmului la copii ¿i la adul¡i. În fine, ultima parte inten¡ioneazå så u¿ureze via¡a de zi cu zi a persoanelor afectate de astm: bolnavii bineîn¡eles, dar ¿i apropia¡ii lor, care trebuie så înve¡e cum så reac¡ioneze în fa¡a unei crize de astm, de exemplu.

 A¡i în¡eles: spre deosebire de alte lucråri consacrate astmului, care nu se adreseazå decât speciali¿tilor, acest ghid se ocupå, înainte de toate, de preocupårile de fiecare zi ale pacien¡ilor ¿i anturajului lor. Informa¡iile ¿i sfaturile sunt principalele linii ale con¡inutului såu. Este, deci, o surså din care pute¡i învå¡a cele douå reguli principale care le permit astmaticilor så aibå o via¡å normalå: gestionarea situa¡iilor de risc ¿i tratamentele care previn crizele.


Ce ¿tim

aståzi Alåturi de diabet, astmul este, fårå îndoialå, boala cronicå cea mai råspânditå, în secolul al XXI-lea. În cre¿tere constantå în toate ¡årile dezvoltate, aceastå afec¡iune nu a ocolit nici ¡ara noastrå. Existå înså tratamente, cercetårile se înte¡esc, ¿i se poate lupta contra bolii adoptând un bun comportament preventiv.


10

Ce ¿tim aståzi

Defini¡ia astmului Astmul este o boalå cronicå a bronhiilor. Ea se manifestå prin crize de tåiere a respira¡iei, tuse, o respira¡ie ¿uieråtoare ¿i, uneori, printr-o dificultate permanentå în respira¡ie.

L

a o persoanå astmaticå, bronhiile sunt, în mod anormal, sensibile la exerci¡iul fizic, la frig, la fumul de ¡igarå ¿i la expunerea la alergeni. Cea mai mare sensibilitate a bronhiilor la persoanele astmatice este în general legatå de o predispozi¡ie geneticå. Trebuie så în¡elegem cå aceastå mare sensibilitate se face responsabilå de inflamarea permanentå a bronhiilor. Mai în amånunt: atunci când bronhiile inflamate sunt agresate (de agen¡i alergici, de fum de ¡igarå, de frig, de poluare...), ele reac¡ioneazå. În ce fel? Contractându-se ¿i producând o secre¡ie a mucoaselor. Aceastå reac¡ie împiedicå astfel trecerea aerului prin bronhii: este ceea ce numim o crizå de astm.

Vocabular specific  DISPNEE Se nume¿te astfel orice dificultate resim¡itå în respira¡ie, care se traduce printr-o cre¿tere a frecven¡ei sau a amplorii mi¿cårilor respiratorii, înso¡itå de o senza¡ie de presiune, adicå de jenå. Se spune cå dispneea este cardiacå sau renalå, dacå se datoreazå unei boli de inimå, respectiv unei boli renale; este numitå de efort, dacå

apare dupå practicarea unei activitå¡i fizice; este numitå de decubit, dacå apare la culcare ¿i dispare la câteva minute; este numitå de odihnå, dacå apare în lipsa activitå¡ii fizice; în fine, este numitå de expira¡ie sau de inspira¡ie dupå cum dificultatea resim¡itå este legatå de expira¡ia sau de inspira¡ia aerului.  SIBILANºÅ (¿UIERAT) Este vorba despre un ¿uierat anormal predominant, în general, în expira¡ie ¿i observat la ascultarea persoanelor astmatice, în special în cazul crizelor, dar uneori ¿i între crize.  COLINERGIC Se nume¿te astfel o substan¡å care reproduce efectele cele mai caracteristice ale acetilcolinei (substan¡å formatå pornind de la acidul acetic ¿i de la colinå, fåcând parte dintre transmi¡åtorii neuronali). Acetilcolina este prezentå în encefal, în nervii somatici ¿i în nervii vegetativi.  ALERGENI PULMONARI Alergenii pulmonari sunt agen¡ii alergici purta¡i pe calea aerului (acarieni, praf, polen, mucegai...).  ALERGENI TROFICI Sunt agen¡ii alergici alimentari (ouå, lapte de vacå, arahide, grâu, soia, pe¿te...).


Defini¡ia astmului 11

Pu¡inå istorie… Contrar prejudecå¡ilor, astmul nu este o boalå a timpurilor moderne. Din contrå. Într-adevår, cuvântul „astm” se regåse¿te încå din cea mai îndepårtatå perioadå a Antichitå¡ii. Astfel, Hipocrate, celebrul medic grec (460-377 î.Ch.), vorbea de pe atunci despre astm. Apoi, de-a lungul secolelor, cei care s-au preocupat cel mai mult de aceastå boalå erau chiar cei care aveau aceastå afec¡iune. Så îl citåm, spre exemplu, în secolul al XVII-lea, pe Van Helmont, care a întrezårit organul ¡intå ¿i spasmul bronhic, douå no¡iuni revolu¡ionare în epocå. În privin¡a lui John Ployer, în aceea¿i epocå, acesta a scris prima lucrare ce trata în mod autentic astmul. În secolul al XVIII-lea, este rândul lui Robert Bree, ¿i el astmatic, så continue preocupårile precedente, cercetând contrac¡ia de origine nervoaså a mu¿chilor respiratori. Pentru secolul al XX-lea, al¡i medici, to¡i astmatici, au continuat investiga¡iile. Cunoa¿tem, într-adevår, descrierile clinice ale lui Armand Trousseau. Henri Hyde Salter vorbe¿te despre o dezordine umoralå la astmatici, care stå la originea contrac¡iei mu¿chilor Reissessen, prezentând astfel latura geneticå a bolii. Apoi, succesiv, Bostock, Kirkman ¿i Blacley stabilesc raportul dintre crize

¿i substan¡ele exogene animale sau vegetale; ei pregåtesc, fårå så ¿tie, drumul lui Robert Cooke, supranumit „pionierul alergiei”. Så urmårim, în trecere, ¿i lucrårile lui Küstner, cel care a descoperit „anticorpii specifici”. Aståzi, astmul continuå så facå så curgå multå cernealå. Mai ales din partea imunologilor ¿i a altor biochimi¿ti. Dar sunt ¿i ei astmatici? Istoria nu ne-a spus-o încå!

DE ªTIUT Astmul este frecvent asociat cu reac¡ii alergice. Dupå ultimele studii epidemiologice, 80% dintre copiii astmatici ¿i 50% dintre adul¡ii astmatici sunt numi¡i alergici.

A cui este gre¿eala? Pentru a explica cre¿terea numårului persoanelor astmatice în toatå lumea, nu ne lipsesc deloc motivele. Så citåm, în mare, schimbarea modului de via¡å, poluarea domesticå, atmosfericå ¿i industrialå, tabagismul, agen¡ii infec¡io¿i (mai ales viru¿ii), cre¿terea numårului animalelor domestice ¿i locuin¡ele mai bine izolate, mai pu¡in aerisite, antrenând o cre¿tere a cåldurii ¿i a umiditå¡ii interioare care favorizeazå proliferarea ¿i expunerea la acarieni, la mucegai ¿i la libårci.


12

Ce ¿tim aståzi

Astmul în cifre Astmul este una dintre bolile cronice cele mai frecvente în Fran¡a: 7 pânå la 10% dintre francezi declarå cå au suferit de astm de-a lungul vie¡ii.

Î

n Fran¡a, astmul afecteazå în medie 3,5 milioane de persoane, dintre care un sfert au sub 15 ani.

DE REºINUT Medicamentele permit controlul a 95% dintre cazurile de astm. În ciuda acestui aspect, doar un milion de bolnavi urmeazå un tratament ¿i doar 40% dintre ei îl aplicå în mod corect. ªtia¡i cå deplângem anual 2000 de decese, dintre care 600 ale adolescen¡ilor, toate puse pe seama astmului? Care este principala explica¡ie a acestui fenomen? În ciuda descoperirilor spectaculoase din ultimii douåzeci ¿i cinci de ani, perioadå în care eficacitatea ¿i u¿urin¡a în utilizarea medicamentelor propuse în tratamentul de fond al astmului a crescut, pacien¡ii încå nu le urmeazå. ªi motivul este urmåtorul: aceste tratamente pe termen lung sunt constrângåtoare pentru cå trebuie urmate zilnic.

ªi în lume? Pe scarå mondialå, estimåm propor¡ia astmaticilor în rândul popula¡iei la circa 5% la adul¡i ¿i 10% la copii. Så fie în total 300 de milioane de astmatici pe planeta noastrå.

Toate ¡årile sunt preocupate de aceastå problemå. ªi frecven¡a maladiei spore¿te peste tot în lume, ca ¿i aceea a alergiei, cu o cre¿tere mai substan¡ialå totu¿i în ¡årile industrializate, unde numårul astmaticilor pare så se fi dublat în ultimii cincisprezece ani. Cu toate acestea, constatåm puternice nepotriviri în func¡ie de ¡arå. Astfel, se eviden¡iazå o inciden¡å crescutå în Noua Zeelandå ¿i în Australia. În schimb, cre¿terea nu este atât de puternicå în Suedia.

Astmul: cât ne costå?  U N MILIARD DE EURO PE AN Estimåm la 840 000 numårul zilelor de spitalizare provocate de astm, în fiecare an, în Fran¡a. Ceea ce reprezintå o cheltuialå cuprinså între 180 ¿i 210 milioane de euro. Aceastå cifrå nu ¡ine cont de cheltuielile pentru medicamente ¿i pentru sejururile în curele climatice sau termale, nici de costurile induse (pierderea zilelor de muncå, absenteismul...). Costul global pretins de astm este evaluat în fiecare an, în Fran¡a, la un miliard de euro. 

CE RESPONSABILITATE

AU ASIGURÅRILE SOCIALE? O persoanå suferind de astm grav, cu probleme în activitatea cotidianå, fie ea


Astmul în cifre 13

domesticå sau profesionalå, victimå a unor crize violente ¿i repetate de astm, necesitând frecvent o consultare medicalå de urgen¡å sau mai multe spitalizåri, poate så fie luatå în eviden¡å de o Caså de Asiguråri medicale, în cadrul afec¡iunilor de lungå duratå. Pentru a ob¡ine aceastå luare în eviden¡å, persoana suferind de astm trebuie så fie consultatå de medicul såu. Acesta completeazå un formular specific îngrijirilor de lungå duratå, în care precizeazå mai ales: 

starea bolii;



examenele efectuate;



tratamentele preconizate.

El noteazå, de asemenea, ¿i diferitele spitalizåri ¿i asisten¡a datå de serviciile de urgen¡å. Apoi, într-un termen de una pânå la aproximativ douå såptåmâni, medicul-consilier al Asigurårilor Sociale va decide, dupå convocarea ¿i examinarea pacientului, dacå boala lui este de luat în eviden¡å 100% sau nu. Totu¿i, trebuie så ¿ti¡i cå marea majoritate a astmaticilor nu prezintå decât un astm moderat. În consecin¡å: nu pot så beneficieze de acest statut.


14

Ce ¿tim aståzi

Simptomele astmului Manifestårile astmului pot så survinå în orice moment al zilei. Dar, în general, au loc fie noaptea, fie diminea¡a sau atunci când se produce un efort.

C

riza de sufocare acutå este simptomul clasic al astmului. Dar se mai pot enumera ¿i:



o

 o reac¡ie numitå alergicå, care se înrude¿te cu o reac¡ie excesivå a sistemului imunitar.

senza¡ie de apåsare resim¡itå în zona toracicå;

o

dificultate de a respira adânc;

o

respira¡ie ¿uieråtoare;

o

tuse ce recidiveazå.

DE ªTIUT Intensitatea simptomelor astmului este variabilå. Ea poate så meargå de la simpla jenå la o realå senza¡ie de sufocare. Cele mai multe persoane astmatice nu prezintå astfel de simptome decât în anumite perioade. Astfel, tulburårile pot så dureze doar câteva minute, dar ¿i câteva ore. Alt scenariu posibil: totu¿i, persoana astmaticå poate så nu î¿i dea deloc seama de ceea ce i se întâmplå. În acest caz, doar testele respiratorii vor putea pune în eviden¡å o anumitå dificultate de circulare a aerului în bronhii. Din contrå, anumi¡i astmatici încearcå o jenå permanentå în a respira.

Astmul la copil Astmul la copil este aproape întotdeauna produs de douå dereglåri:

o reac¡ie anormal de puternicå a ¡esutului bronhic, desemnatå prin termenul hiperreactivitate;

Altfel spus, copilul astmatic face prea multe! ªi aceasta atât la nivelul reac¡iilor bronhice, cât ¿i la nivelul sistemului imunitar.

Criza de astm: ce înseamnå? Criza de astm este manifestarea cea mai frecventå a unei maladii astmatice. Anticiparea acesteia nu este totdeauna un lucru u¿or ¿i pentru faptul cå semnele de debut sunt uneori discrete (în¡epåturi în gât, nas care curge, strånuturi, tuse seacå...).

DE REºINUT Criza de astm poate surveni atunci când persoana astmaticå este expuså unui factor declan¿ator (alergic sau iritant). Contactul ar fi putut avea loc cu câteva ore înainte sau în minutele care au precedat criza, mai ales în cazurile factorilor declan¿atori de tip alergic.


Simptomele astmului 15



animalele domestice;

prin trei mecanisme distinctive. Primul este inflamarea bronhiilor, în urma cåreia li se îngroa¿å pere¡ii. Al doilea este contractarea mu¿chilor care înconjoarå bronhiile, numitå bronhospasm. În fine, al treilea este apari¡ia secre¡iilor de mucus greu, care curge pe pere¡ii bronhiilor. Aceste secre¡ii sunt consecin¡a unei inflamåri a bronhiilor, pe care le astupå par¡ial. Împreunå, a¿adar, cele trei fenomene mic¿oreazå calibrul bronhiilor ¿i, în consecin¡å, spa¡iul prin care aerul poate circula. Se observå un ¿uierat: este criza de astm.



polenul;

DURATA



anumite alimente (alergii alimentare cu manifestare respiratorie);



aspirina;



infec¡iile respiratorii;



tabagismul;

Totu¿i, atunci când criza este, nu mai este nicio îndoialå: persoana încearcå o jenå în respira¡ie; poate chiar så simtå o strângere în piept, ca un ¿uierat înso¡it de o tuse uscatå, apoi plinå de secre¡ii; respira¡ia devine ¿uieråtoare, expira¡ia se face cu greu ¿i necesitå un efort din ce în ce mai mare. 

PRINCIPALII FACTORI DECLAN¿ATORI AI UNEI CRIZE DE ASTM:  praful;

 exerci¡iile

fizice;



pentru anumi¡i pacien¡i, tulburårile psihologice.



CE SE ÎNTÂMPLÅ ÎN BRONHII ÎN TIMPUL CRIZEI DE ASTM

Câteva observa¡ii preliminare Atunci când respiråm, aerul trece în plåmâni prin traheea care se divizeazå în bronhii. Acestea se ramificå în bronhii de calibru din ce în ce mai mic pânå la bronhiole. Bronhiolele conduc la alveole, unde oxigenul are acces la circula¡ia sangvinå. Or, astmul este o boalå care afecteazå bronhiile ¿i bronhiolele.

Criza propriu-ziså În momentul unei crize de astm, calibrul bronhiilor se reduce: vorbim despre obstruc¡ia bronhicå. Aceasta se explicå

UNEI CRIZE DE ASTM Durata unei crize de astm variazå de la o persoanå la alta. Ea depinde, de asemenea, de circumstan¡ele declan¿atoare, de precocitatea ¿i de natura tratamentului. Astfel, o crizå poate så dureze doar câteva minute sau så se prelungeascå mai multe zile... Dar lini¿ti¡i-vå: o crizå de intensitate medie, odatå ce factorul declan¿ator a fost îndepårtat ¿i tratamentul administrat, înceteazå în câteva minute. În schimb, dacå, totu¿i, criza se prelunge¿te în ciuda luårii corecte a tratamentului sau reîncepe rapid dupå administrarea lui, trebuie så îl contacta¡i de urgen¡å pe medicul dumneavoastrå.

Astmul fårå crizå Putem avea astm fårå så fi fåcut vreodatå o crizå. În acest caz, måsurarea suflului – cu ajutorul unui debitmetru specializat – råmâne principala modalitate de a autentifica puseurile bolii. Vorbi¡i-i despre aceasta medicului dumneavoastrå.


16

Ce ¿tim aståzi

Diagnosticarea astmului Diagnosticarea astmului diferå pu¡in de la copil la adult. Explica¡ii.

La copil Pentru medic, manifestårile alergice la pårin¡ii sau la fra¡ii mai mari ai pacientului såu råmân sursele primordiale în orice încercare de diagnosticare.

DE REºINUT Adesea, pårin¡ilor le revine sarcina de a furniza medicului o bunå parte din argumentele care så-i permitå acestuia diagnosticarea astmului la copil. Într-adevår, pårin¡ii råmân primii martori ai obiceiurilor ¿i ale altor comportamente ale copilului: alimenta¡ie, mediu înconjuråtor, contact cu animalele. Atunci când cei doi pårin¡i, sau un pårinte ¿i un frate, sau o sorå, sunt alergici, existå un risc de unu la doi, sau chiar de doi la trei, ca ¿i copilul så fie alergic. Mai departe, ancheta trebuie purtatå în diagnoza familialå ¿i în carnetul de sånåtate al copilului, ca så poatå fi reperat orice eveniment care ar putea så explice o asemenea afec¡iune. Spre exemplu: o eczemå de-a lungul primelor luni de via¡å, o piele uscatå ¿i alte leziuni înrudite sunt traducerea unui teren alergic. Acela¿i scenariu este valabil ¿i pentru o alergie fa¡å de laptele de vacå sau fa¡å de un alt aliment.

Alte surse de informa¡ie: råceli, angine, rinofaringite ¿i alte episoade de tuse spasmodicå repetatå. Aceste incidente posedå, într-adevår, caracteristici susceptibile så alerteze medicii. ªi câteva examene medicale pot så demonstreze dacå aceste episoade respiratorii cu revenire sunt de origine alergicå sau nu. În fine, criza de astm tipicå este foarte u¿or de recunoscut de cåtre pårin¡i. ªi aceasta cu atât mai mult cu cât riscå så survinå într-o situa¡ie marcat riscantå: anotimp al polenului, contact cu un animal, a¿ternuturi pline de praf, ¿edin¡å prelungitå de gimnasticå... În concluzie: la copil, diagnosticarea astmului este relativ u¿oarå. El trebuie så accepte un tratament eficient, garantând o via¡å normalå, bineîn¡eles cu condi¡ia ca acesta så fie respectat cu stricte¡e.

La adult În primul rând, medicul se va sprijini pe descrierea preciså a simptomelor pe care le poate resim¡i pacientul: crize de sufocare, ¿uierat, tuse... Apoi, va cerceta circumstan¡ele în care apar aceste manifeståri, durata ¿i frecven¡a lor. Evident, prezen¡a alergiei sau a astmului în familia pacientului consultat va reprezenta un argument suplimentar în diagnosticarea astmului. Ulterior, me-


Diagnosticarea astmului 17

dicul cerceteazå prezen¡a semnelor caracteristice ale astmului, precum ritmul suflului în plåmâni la auscultare sau tusea. În fine, pentru a pune în eviden¡å obturarea bronhiilor, trebuie ca medicul så facå diverse teste (explorarea func¡ional-respiratorie sau EFR), destinate så evalueze func¡ionarea bronhiilor ¿i a plåmânilor. De altfel, fiecare persoanå astmaticå trebuie så poatå beneficia de o evaluare a suflului printr-un

debit expirator de vârf (DEV) care va permite eventual så se depisteze un astm prost diagnosticat.

DE REºINUT Testele EFR sunt exploråri func¡ionale respiratorii. Sunt testele care dau o imagine corectå asupra func¡ionårii plåmânilor.


18

Ce ¿tim aståzi

Diferitele forme de astm În forma sa cea mai tipicå, astmul se manifestå prin crize caracteristice: sunte¡i trezit în timpul nop¡ii de o sufocare care vå obligå så vå a¿eza¡i; ave¡i o respira¡ie ¿uieråtoare în piept ¿i când expira¡i o face¡i încet ¿i cu dificultate... Afla¡i cå aceastå reprezentare a bolii este departe de a fi constantå. Într-adevår, astmul poate så îmbrace forme foarte severe.

S

imptomele astmului pot varia. Sufocarea poate fi înlocuitå cu impresia unei apåsåri toracice sau cu o dificultate în respira¡ie. La copil, este frecventå manifestarea astmului printr-o tuse cronicå uscatå ¿i adesea nocturnå. De altfel, în caz de sufocare, aceasta poate fi moderatå ¿i anumite crize pot trece neobservate chiar ¿i de cåtre persoanele astmatice. Atunci se dovede¿te necesarå folosirea aparatului de måsurare a debitului respirator care va pune în eviden¡å prezen¡a unei obstruc¡ii bronhice, caracteristicå bolii.

stare de respira¡ie normalå între crize, este vorba despre un astm intermitent. Så ¿ti¡i cå jumåtate dintre persoanele astmatice intrå în aceastå categorie, dupå un recent studiu al C.R.E.D.E.S. (Centrul francez de Cercetare ¿i de Documentare în Economia Sånåtå¡ii).

Astmul persistent u¿or Astmul persistent este numit u¿or atunci când simptomele revin mai mult de o datå pe såptåmânå ¿i crizele nocturne la mai mult de douå ori pe lunå.

DE ªTIUT

Astmul persistent moderat

Pe parcursul evolu¡iei bolii, anumite persoane astmatice ajung så nu mai resimtå propriile simptome respiratorii ¿i riscå så aibå crize grave din aceastå pricinå. Ce este de fåcut? Måsurarea regulatå a suflului este singura modalitate care permite decelarea unei agravåri.

Dacå simptomele sunt cotidiene sau crizele nocturne se produc de mai mult de douå ori pe såptåmânå, este vorba despre un astm moderat.

Astmul intermitent Dacå simptomele revin la mai pu¡in de o datå pe såptåmânå, cu crize nocturne mai rare de douå ori pe lunå ¿i cu o

Astmul persistent sever Despre astm sever este vorba atunci când simptomele sunt permanente sau crizele sunt foarte frecvente.

Astmul instabil Se vorbe¿te despre astmul instabil pen-


hog_Astmul - o viata normala