Page 1

ÄäÖöŠšÐ

VALENTINA IORDAN

BULGARIA GHIDUL MENIURILOR


Autor: Valentina Iordan Bazå de date restaurante: Oana Bicå Corector: Daniel Voicea Art director: Daniela Nae Tehnoredactori: Bogdan Coscaru

Materialele folosite pentru realizarea capitolului „Mic dic¡ionar gastronomic“ ne-au fost furnizate de cåtre conf. univ. dr. Mariana Mangiulea de la Catedra de limbi ¿i literaturi slave a Universitå¡ii din Bucure¿ti, cåreia îi mul¡umim pentru amabilitate.

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice. Toate titlurile beneficiazå de consiliere de specialitate.

©2009, House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României IORDAN, VALENTINA Bulgaria – Ghidul Meniurilor/Valentina Iordan Bucure¿ti: House of Guides, 2010 ISBN 978-606-513-134-7


Cuprins INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI . . .5 · Mesele în Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 · Sårbåtori ¿i tradi¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Capitolul 1. PRODUSE NAºIONALE RENUMITE . . . . . . . .15 · · · · · ·

Vinuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Alte båuturi alcoolice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21 Bere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Produse din lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Preparate din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23 Alte produse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

Capitolul 2. CE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 · Oriunde în ¡arå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 · În regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 · Re¡ete care meritå încercate . . . . . . . . . . . . . . .33

Capitolul 3. UNDE MÂNCÅM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 Capitolul 4. MIC DICºIONAR GASTRONOMIC . . . . . . . . .67 · · · ·

Bulgar-Român . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68 Român-Bulgar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77 Expresii uzuale la restaurant . . . . . . . . . . . . . . .85 Alfabet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88

Capitolul 5. INFORMAºII UTILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .89


SERBIA ª I M U N TENEG RU MACEDONIA

GRECIA ROMÂNIA

IA RC U T

MAREA NEAG RÅ


Situa¡ia geograficå ¿i clima Bulgariei au determinat varietatea bucåtåriei sale na¡ionale, aceasta fiind eviden¡iatå de materiile prime folosite, de abunden¡a legumelor, cerealelor, fructelor, produselor lactate, precum ¿i a diferitelor feluri de carne. Bucåtåria bulgarå se caracterizeazå prin folosirea ingredientelor proaspete. Încå de la începutul primåverii sunt întrebuin¡ate ingrediente de sezon (spanac, måcri¿, miel, pui), apoi preparatele devin tot mai variate, în raport direct cu abunden¡a legumelor ¿i fructelor, a cårnii, påsårilor ¿i a pe¿telui din timpul verii ¿i al toamnei. Prepararea felurilor de mâncare respectå anumite reguli, diferitele feluri de carne fiind înso¡ite doar de anumite legume, considerate ca fiind cele mai potrivite, dupå cum ¿i folosirea unui anumit tip de gråsimi respectå acelea¿i criterii. La origini, în bucåtåria bulgarå se foloseau foarte mult rânta¿urile, înså, în prezent, acestora le-au luat locul metode mai sånåtoase de preparare, precum fierberea la foc mic ori înåbu¿irea cu foarte pu¡inå apå, savoarea ¿i aroma mâncårurilor gåtite astfel fiind amplificate. Diversitatea ingredientelor, inclusiv a celor pentru asezonare, sunt bogate în vitamine, minerale ¿i anumite substan¡e care u¿ureazå digestia. Poetul Petko R. Slaveikov a fost primul din istoria culinarå a Bulgariei care a grupat o serie de re¡ete tradi¡ionale în cartea sa intitulatå Carte de bucåtårie sau instruc¡iuni de preparare a diverse mâncåruri ca la Constantinopol ¿i diverse sfaturi de menaj, apårutå în 1874. Titlul acestei prime cår¡i de bucåtårie bulgare indicå influen¡a orientalå asupra sa, în mod

5

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI

Introducere în bucåtåria Bulgariei


GHIDUL MENIURILOR

particular a Turciei, fapt explicabil prin cele cinci secole de domina¡ie otomanå. Înså, cu mult timp înaintea turcilor, teritoriul Bulgariei de aståzi a fost populat de cåtre traci, apoi de slavi – instala¡i aici începând din secolul al VI-lea, urma¡i de protobulgari – a doua jumåtate a secolului al VII-lea. În realitate, datoritå a¿ezårii sale geografice, peste teritoriul Bulgariei au trecut numeroase popula¡ii, care ¿i-au låsat amprenta asupra practicilor culinare locale. De asemenea, acestea au fost influen¡ate ¿i de religie, anumite mâncåruri fiind pregåtite doar pentru sårbåtori: colacul ¿i ouåle vopsite pentru Pa¿ti, mielul fript pentru celebrarea Sfântului Gheorghe, crapul umplut de Sfântul Nicolae sau cele specifice de Cråciun (iahnia de fasole, ardeii umplu¡i, sarmalele cu orez ¿.a.). În privin¡a metodelor de preparare, bulgarii preferå mâncårurile gåtite la foc mic, fierte ori coapte, precum ¿i frigerea pe gråtar. Mâncårurile cu multe legume ¿i carne sunt preparate adesea în vase de lut, printre acestea aflându-se ¿i faimosul ghiveci bulgåresc. Multe mâncåruri î¿i påstreazå denumirea turcå (ori o formå bulgarizatå a acesteia), lucru explicabil prin deja amintita domina¡ie otomanå, aspectul ¿i gustul preparatelor împrumutând o notå orientalå. Fiecare regiune are cel pu¡in o specialitate culinarå de care î¿i leagå numele. Ora¿ul Bansko este cunoscut pentru preparatele din carne (kapama de Bansko, katino meze, cârna¡ii usca¡i Stare¡), ora¿ul Elena pentru jambonul cu acela¿i nume, ora¿ul Smoljan pentru fasolea sa (varietatea numitå chiar fasole Smoljan are boabele foarte mari), ora¿ul Karlovo pentru cârna¡ii usca¡i (lukanka), ora¿ul Nesebår cu supa sa de pe¿te, regiunea Rodopilor pentru patatnik (un preparat pe bazå de cartofi) ori klin (o plåcintå de foi, cu diverse umpluturi). Dar cele douå specialitå¡i tipic bulgåre¿ti, care fac parte din via¡a cotidianå a locuitorilor încå din timpuri stråvechi ¿i care sunt mândria bucåtåriei na¡ionale, sunt iaurtul bulgåresc ¿i brânza în saramurå (telemeaua).

6


O altå tråsåturå a bucåtåriei bulgare este caracterul ei sezonier: toamna ¿i iarna se consumå multe legume conservate ¿i cereale, în timp ce primåvara ¿i vara sunt folosite legumele ¿i zarzavaturile proaspete. Acestea sunt, în cea mai mare parte, produse ecologice, fapt ce då preparatelor un gust deosebit. Asocierea produselor lactate (îndeosebi lapte ¿i iaurt) cu celelalte alimente este, de asemenea, caracteristicå Bulgariei, prin acest amestec conferindu-se mâncårurilor o mai mare valoare nutritivå. Alt aspect specific este prepararea multor mâncåruri cu sos, consumate cu multå pâine.

7

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI

Dacå ne întoarcem în timp, putem observa cå vechea bucåtårie era strâns legatå de modul de via¡å al bulgarilor ¿i de principala lor îndeletnicire, agricultura. Hrana zilnicå era formatå din mâncåruri simple, carnea fiind consumatå aproape exclusiv de sårbåtori. Familia se hrånea cu supe ¿i ciorbe de verde¡uri (dragavei, måcri¿, lobodå, spanac, urzici), de fasole boabe, de linte sau de ciuperci ¿i cu mâncåruri preparate cu rânta¿. Dintre mâncårurile cu carne, erau apreciate cele cu carne tocatå, ghiveciul cu carne de oaie, varza cu carne, diverse påsåri umplute, sarmalele (cu varzå sau cu foi de vi¡å, umplute cu orez sau cu carne) ori mezelurile preparate în caså. Se pregåteau, de asemenea, numeroase preparate din ouå, pe¿te ori aluat (cele mai multe având semnifica¡ie ritualå). Chiar ¿i în prezent, de¿i obiceiurile lor culinare s-au modificat, bulgarii månâncå tot soiul de copturi, mai ales pâine, aceasta fiind prezentå alåturi de aproape orice fel de preparat. Via¡a de zi cu zi i-a fåcut pe bulgari så gåteascå mâncåruri u¿or de preparat, dar hrånitoare (tocanå, ghiveci, carne cu diverse sosuri), asezonate cu påtrunjel, salvie, mentå ¿i mårar, înso¡ite de salate diverse (din napi, låptuci, ro¿ii, varzå, ardei gras, morcovi, usturoi), bogate în vitamine. Folosirea din bel¿ug a legumelor, condimentelor ¿i plantelor aromatice este una din particularitå¡ile de bazå ale bucåtåriei bulgare.


GHIDUL MENIURILOR

Conservarea domesticå a alimentelor (carne, legume, fructe) este extrem de råspânditå în gospodåriile bulgåre¿ti (amintim aici doar vesti¡ii castraveciori mura¡i bulgåre¿ti), mai ales în cele tradi¡ionale, acestea fiind consumate mai ales iarna ¿i la începutul primåverii. Absen¡a legumelor proaspete în timpul iernii este compensatå prin consumul de muråturi. Alåturi de felurile tradi¡ionale de mâncare, bulgarii au împrumutat numeroase specialitå¡i de la vecinii lor balcanici. Influen¡ele orientale ¿i grece¿ti sunt de netågåduit, dar acestora li se adaugå ¿i cele austroungare sau mediteraneene. Influen¡a europeanå, mai exact cea austro-ungarå, se face sim¡itå mai ales în localitå¡ile situate de-a lungul Dunårii. Astfel, aceasta se regåse¿te la Vidin în modul de preparare ¿i de prezentare a pe¿telui, adaptate înså preferin¡elor locale. Pe¿tele este aici asezonat cu påtrunjel, ardei iute ¿i usturoi, ingrediente care lipsesc din re¡etele ce au servit ca surså de inspira¡ie.

Mesele în Bulgaria Principalele mese ale bulgarilor sunt, la fel ca în restul Europei, micul dejun, masa de prânz ¿i cina. çàêóñêà [zakùska]). În mod obi¿nuit, MICUL DEJUN (ç este o maså u¿oarå, compuså din brânzeturi, plåcinte, uneori mezeluri ¿i, aproape nelipsit, iaurt. îáÿä [obyàt]). Este servitå între MASA DE PRÂNZ (î orele 12:00 ¿i 14:00, în general fiind compuså dintr-un antreu (diverse minuturi, salate ori supå/ciorbå), un fel principal pe bazå de carne, carne cu legume sau doar legume ¿i, eventual, desert. Meritå men¡ionat faptul cå bulgarii nu sunt mari amatori de dulciuri, acestea fiind preparate mai frecvent de sårbåtori. âå÷åðÿ [vecèrya]). Se månâncå în jurul orelor CINA (â 19:00-20:00. Este o maså destul de consistentå, cu un singur fel principal (asemånåtor celor de la masa de prânz, dar în cantitate mai mare).

8


Sårbåtori ¿i tradi¡ii 1 ianuarie – Survakar (Sfântul Vasile). În zorii zilei, întreaga familie se a¿azå în jurul unei mese pline cu mâncåruri cât mai diverse, pentru a avea bel¿ug în tot anul care a început. Femeia cea mai în vârstå rote¿te de trei ori tava cu plåcintå, în care au fost ascunse boabe de fasole ¿i boabe de porumb, corespunzând câte unei dorin¡e, precum ¿i un ban. Fiecare rupe din ea, iar cel care va nimeri banul, va avea cel mai mare noroc dintre ei în anul abia început.

23 aprilie – Gherghiovden (Sfântul Gheorghe). Sårbåtoarea î¿i are originea într-o festivitate pågânå, legatå de transhuman¡a oilor ¿i a caprelor. Obiceiurile legate de aceasta sunt foarte bine conservate mai ales în Bulgaria orientalå. În aceastå zi, se pregåtesc pâini de forme diferite, cele mai multe în formå de cruce ¿i o turtå specialå, numitå a Sfântului Gheorghe, rotundå, decoratå în mijloc cu o cruce din aluat cu marginile curbate, înconjuratå de o coroanå. Gospodarii sacrificå un miel, din el preparându-se atât supa ritualå (kurban), cât ¿i fripturå. Dupå maså, oasele sunt îngropate într-un furnicar, acest gest având semnifica¡ia ca turmele så se înmul¡eascå precum furnicile.

Lazarovden. Se celebreazå cu 8 zile înaintea Pa¿tilor, sâmbåta. Lazarki sunt tinerele fete care, înainte de a se mårita, trebuie så participe la aceastå sårbåtoare ini¡iaticå. Este, de fapt, ultima etapå de socializare, intrarea lor în categoria adul¡ilor. Acest lucru este realizat printr-un ansamblu de ritualuri, costume, cântece ¿i dansuri specifice. Fetele, conduse de cea mai

9

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI

14 februarie – Trifon Zarezan. În tradi¡ia popularå, ziua Sfântului Trifon este prima sårbåtoare de primåvarå, a viticultorilor, a grådinarilor ¿i a cârciumarilor. Originea sa este foarte veche, în sårbåtorile dedicate lui Dionysos, zeul vinului ¿i al veseliei.


GHIDUL MENIURILOR

respectatå dintre ele, danseazå ¿i cântå în cur¡ile oamenilor. „ªefa” se apropie de ståpâna casei, îi pune un ¿ervet pe umår ¿i a¿teaptå så i se ofere daruri (ouå, brânzå, fåinå, nuci, fructe uscate ¿i bani).

Joia Mare. În aceastå zi se vopsesc ouåle pentru Pa¿ti. Primele douå ouå care se vopsesc sunt cele mai proaspete, ele fiind ultimele adunate din cuib. Acestea se påstreazå pânå în anul urmåtor. Primul este pus la icoanå ¿i este îngropat sub brazdå în timpul aratului din primåvara urmåtoare. Al doilea ou este trecut peste fa¡a copiilor pentru sånåtatea lor ¿i este påstrat în caså ca garan¡ie a sånåtå¡ii familiei ¿i a animalelor. Vinerea mare. În aceastå zi, femeile coc pâinea ¿i cozonacii pentru Pa¿te. În trecut, exista credin¡a cå o caså råmaså fårå drojdia necesarå copturilor rituale va suferi de såråcie ¿i nicio femeie din familie nu va putea råmâne însårcinatå. Pâinea ritualå are diferite forme (rotundå, ovalå, colac) ¿i este preparatå de cåtre femeile måritate din fåinå cernutå de trei ori. În timpul dospirii, i se adaugå aluatului o crengu¡å de salcie, de mu¿catå sau de busuioc proaspåt cules. Sâmbåta mare (Sâmbåta mor¡ilor). Femeile merg la cimitir, tåmâiazå mormintele, aprind lumânåri ¿i varså vin împrejurul locurilor de veci. Pentru mor¡i, se dau de pomanå ouå ro¿ii, colivå ¿i pâine. Velikden (Pa¿ti). La întoarcerea de la bisericå, se ciocnesc ouå ro¿ii care se månâncå cu cozonac ¿i se bea vin ro¿u. De pe masa de a doua zi nu trebuie så lipseascå preparatele din carne de miel ¿i pe¿te. 1 mai – Sfântul Ieremia (Ziua ªerpilor). Existå credin¡a cå acela ce va lucra la câmp în aceastå zi, va fi mu¿cat de ¿arpe. În unele pår¡i ale Rodopilor, sfântul Ieremia mai este considerat ¿i ca protector împotriva lupilor. În aceastå zi, flåcåii mai curajo¿i cautå pui de lup, îi

10


iau din bârlog ¿i îi plimbå prin sat, din caså în caså, unde primesc în dar lânå, fåinå, fasole ¿i bani. În unele sate, este ziua în care se tund oile, totul terminându-se cu un mare ospå¡. 29 iunie – Pavlovden (Sf. Petru ¿i Pavel). În aceastå zi este interzis så se aprindå focul ¿i så se coacå pâine, altfel existând pericolul ca grâul nesecerat încå så ia foc. Peperuda (Paparudele). Nu este o sårbåtoare fixå, dar se ¡ine, în general, în luna iunie, în perioadele de secetå. Paparudele sunt interpretate de cåtre feti¡e (8 – 12 ani), îmbråcate în întregime cu crengu¡e verzi. Ele trec de la o caså la alta, din zori ¿i pânå la apusul soarelui, dupå care merg acaså ¿i se roagå pentru ploaie. Ca mul¡umire pentru efortul paparudelor, gospodinele le oferå fåinå, unt, brânzå, ouå ¿i dulciuri.

31 iulie – Zagovezni (Intrarea în postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului). Se face un colac, care, pentru a fi mâncat, nu se taie, ci se rupe. 6 august – Schimbarea la fa¡å. La aceastå datå, bulgarii culeg primii ciorchini de strugure, îi duc în sat, unde preotul îi binecuvânteazå, apoi îi împart oamenilor pentru sånåtate ¿i o bunå recoltå viitoare. Legenda spune cå atunci când Dumnezeu a creat vi¡a-de-vie, Satana a creat murul, numit în popor „strugurele diavolului”, ¿i l-a fåcut pe acesta så se coacå înaintea strugurilor. De aceea, nimeni nu trebuie så månânce mure înaintea strugurilor. Un bun cre¿tin månâncå mai întâi din fructele Domnului, abia dupå aceea putând så månânce ¿i mure.

11

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI

1 iulie – Sveti Vraci (Sfin¡ii Mucenici ¿i doctori fårå de argin¡i, Cosma ¿i Damian din Roma). În aceastå zi se sacrificå animale ¿i se pregåte¿te o maså în aer liber pentru to¡i membrii parohiei.


GHIDUL MENIURILOR

15 august – Adormirea Maicii Domnului. Este o mare sårbåtoare, când se sacrificå animale ¿i se då de pomanå din supa ritualå (kurban). Se mai dau de pomanå fructe de sezon, pepeni verzi, struguri, miere (dupå ce au fost sfin¡ite de preot). Pânå la aceastå datå, seceri¿ul trebuie så fie încheiat, un vechi proverb bulgåresc spunând cå: „Pânå la Adormirea Maicii Domnului paiele dau grâu, dupå aceea grâul då paie”. Tot în aceastå zi se macinå pentru prima oarå din grâul nou. Pentru sårbåtoare, este sacrificat un miel, al cårui ficat este fript ¿i dus la bisericå pentru a fi sfin¡it. Mielul este apoi fript la pro¡ap ¿i bucå¡i din el se împart vecinilor. În anumite zone, în aceastå zi se celebreazå animalele de trac¡iune. Sunt înfipte bucå¡i de pâine în coarnele boilor, cårora li se pregåte¿te o cantitate mai mare de hranå. 29 august – Seknovenie (numitå ¿i Sfântul Ioan cel Negru). În aceastå zi nu se månâncå struguri negri (aduc ghinion), ci numai albi ¿i se bea doar vin alb. Septembrie – Vechii bulgari numeau aceastå lunå grozdobernik care înseamnå luna în care se culeg viile. 8 septembrie – Malka Bogorodi¡a (Na¿terea Maicii Domnului). Dacå au vreun bolnav în caså, femeile coc o pâine în formå de påpu¿å, decoratå cu o coroanå din aluat. Bolnavul rupe de ea, aruncå prima bucatå în foc ¿i o månâncå pe a doua, spunând o rugåciune pentru vindecarea lui. Apoi ia un pahar cu vin ro¿u, varså o parte din el pentru boalå ¿i bea restul pentru sånåtate. 8 noiembrie – Archangelovden (Sfântul Mihail). În trecut, fiecare familie trebuia så sacrifice un berbec sau o oaie, din care se pregåtea o supå ritualå (kurban). Obiceiul se påstreazå ¿i aståzi, mai ales în zonele rurale. Gospodina casei coace un colac (sau o turtå)

12


decorat cu figurine din aluat. Când familia se a¿azå la maså, cel mai vârstnic din caså rupe colacul (sau turta) în formå de cruce ¿i toarnå peste el vin. Ståpâna casei ¡ine mâinile cåu¿ sub acesta pentru a recupera vinul. Cu acest vin, ea strope¿te prin caså, aducând rugåmin¡i sfântului pentru protec¡ia ¿i sporul casei ¿i al familiei. 21 noiembrie – Ku¡ulan. În aceastå zi, pâinea nu se taie, ci se rupe cu mâna.

4 decembrie – Barbara (Sfânta Barbara). În regiunea Strandja, existå un proverb care spune cå: „Barbara coace, Sava fråmântå, Nicolae prime¿te invita¡ii”. În aceastå zi, ståpâna casei coace covrigei pentru båie¡i ¿i turti¡e în formå de påpu¿ele pentru fete. De asemenea, face pomeni vecinilor, pentru a-¿i proteja familia de boli. Este o sårbåtoare a femeilor ¿i a fetelor, numitå ¿i „Cråciunul femeilor”, care deschide seria sårbåtorilor de iarnå. 6 decembrie – Nikulden (Sfântul Nicolae). O legendå spune cå Sfântul Nicolae ar fi salvat de la scufundare o barcå gåuritå, astupând spårtura cu un crap viu. De aceea, în aceastå zi, mâncårurile de post, din legume, trebuie så fie înso¡ite neapårat de un crap umplut. 17 decembrie – Danilovden (Sfântul Profet Daniel). În aceastå zi, femeile însårcinate preparå un soi de colaci pe care îi dau de pomanå vecinilor, pentru a avea noroc ¿i o na¿tere u¿oarå.

13

INTRODUCERE ÎN BUCÅTÅRIA BULGARIEI

24 noiembrie – Katerininden (Sfânta Ecaterina). În zorii acestei zile, ståpâna casei fråmântå din fåinå de grâu ¿i apå neînceputå un numår de 5, 7 sau 9 colaci, pe care-i însiropeazå cu miere ¿i îi împarte vecinilor. Dacå are copii mici, merge la o råspântie de drumuri ¿i împarte trecåtorilor câte o bucatå de pâine pentru sånåtatea micu¡ilor.


GHIDUL MENIURILOR

20 decembrie – Ignajden (Ignatul). În zorii acestei zile, ståpâna casei pregåte¿te masa, compuså din mâncåruri de post ¿i un colac mare, pe care primul musafir îl va rupe deasupra mesei. 24 decembrie – Badni vetcher (Ajunul). Unul dintre obiceiurile bulgarilor din aceastå zi este ruperea pâinii rituale pe deasupra capului unui copil de cåtre bårbatul cel mai vârstnic ce se aflå în casa ¿efului colindåtorilor (koledari). Câte o bucatå din aceastå pâine este oferitå celor prezen¡i, gospodarul påstrând una ¿i pentru caså, pe care o a¿azå într-un loc cât mai înalt din încåpere (pentru ca animalele ¿i grânele så creascå cât mai mult). 25-27 decembrie – Kòleda (Cråciunul). Bulgarii sårbåtoresc trei zile de Na¿terea Domnului, într-un mod asemånåtor românilor (colinde ¿i feluri de mâncare asemånåtoare, pe bazå de carne de porc ¿i copturi rituale).

14

Ghidul Meniurilor Bulgaria  

Ghidul Meniurilor Bulgaria

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you