Page 1


COME STIMOLARE GIORNO PER GIORNO L’INTELLIGENZA DEI VOSTRI BAMBINI Nessia Laniado Red Edizioni, Milano © 2003 Revisione redazionale di Angela Giaccardi

Traducere ¿i adaptare în limba românå: Raluca Ni¡å

© 2009 House of Guides Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86 E-mail: office@houseofguides.ro www.houseofguides.ro © Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides. © All Romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României LANIADO, NESSIA Cum så stimula¡i zilnic inteligen¡a copiilor vo¿tri/Nessia Laniado Bucure¿ti: House of Guides, 2009 ISBN 978-973-1773-34-6 159.922.7:3-053.2


ACEASTÅ CARTE

A ¿ti så înfruntåm fårå teamå noul, necunoscutul, surpriza. Iatå ce semnifica¡ie are aståzi inteligen¡a. Aceastå carte prezintå condi¡iile pe care profesorul Reuven Feuerstein – celebru în întreaga lume pentru cå a demonstrat faptul cå inteligen¡a se poate preda ¿i învå¡a – le considerå fundamentale pentru a-l ajuta pe copil så dobândeascå flexibilitatea mintalå necesarå confruntårii cu obstacolele unei lumi fårå certitudini: capacitatea aten¡iei, proprietatea limbajului, gândirea logicå ¿i simbolicå, for¡a creativå, con¿tiin¡a amintirii, dorin¡a de a cåuta. Bogatå în mårturii de via¡å, cartea este un „voiaj” plin de pasiune realizat cu scopul descoperirii min¡ii copilului, de când pronun¡å primele cuvinte pânå când începe så punå întrebåri curajoase. Un instrument pre¡ios pentru a învå¡a så recunoa¿tem ¿i så stimulåm poten¡ialul fiilor no¿tri în limitele respectului universului non-afectiv ¿i fantastic. Autoarea Nessia Laniado, scriitoare ¿i ziaristå, este specialistå în terapia de familie. A fost directorul revistelor Donna e Mamma ¿i Insieme. Este autoarea unor opere cu caracter explicativ despre sånåtate. Cu Gianfilippo Pietra a scris Alimenti super della salute ¿i L’invenzione della mamma. Este ¿i autoarea lucrårilor: Mamma, me lo compri?, Parolacce e rispostacce, Le bugie dei bambini, Rubabandiera, Come insegnare l’intelligenza ai vostri bambini, Mamma, non ho sonno, Bambini irrequieti e genitori disperati, Mio figlio mangia solo schifezze!, Bambini gelosi, Quando mamma e papà lavorano molto, toate publicate la Red Edizioni din Milano.


Cuprins

De ce aceastå carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Ce anume s-a schimbat în conceptul de inteligen¡å . . . 10 Såråcu¡ul de el, nu poate... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 E posibil så nu fii niciodatå atent? sau Medierea aten¡iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Spune-o cu vorbele tale sau Medierea limbajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Existå, dar nu se vede sau Medierea capacitå¡ii de abstractizare . . . . . . . . . 71 E¿ti prea mic pentru lucrurile astea sau Medierea comportamentului imitativ . . . . . . . . . . 88 Så zicem cå eram... sau Medierea jocului simbolic . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Mai ¡ii minte noaptea stelelor cåzåtoare? sau Medierea memoriei ¿i a amintirii . . . . . . . . . . . 112 Nu pune întrebåri tâmpite sau Medierea atitudinii de a pune întrebåri . . . . . . . 128 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143


De ce aceastå carte

Cum va fi când va cre¿te? Ce meserie î¿i va alege? Va avea o cåsåtorie fericitå? O via¡å aventuroaså? Va reu¿i så î¿i termine studiile? Se va întâlni cu oameni care îi vor face vreun råu? Va ¿ti så î¿i punå în practicå aspira¡iile? ªi întrebårile ar putea continua la nesfâr¿it. Uneori, dau na¿tere unor scenarii pline de speran¡e pozitive, alteori provoacå temeri ira¡ionale. Dupå ce ne-am fråmântat cu aceste semne de întrebare privind viitorul fiilor no¿tri fårå så le gåsim un råspuns cert, ne întoarcem la noi în¿ine ¿i toate visurile, dorin¡ele ¿i îngrijorårile noastre se concentreazå într-o unicå întrebare plinå de realism: Ce anume putem oferi copiilor no¿tri în a¿a fel încât ace¿tia så se bucure de o via¡å seninå ¿i fericitå? Bani? Nu sunt totul. O pregåtire superioarå? Poate fi de ajutor, dar nu e de ajuns. O cåsåtorie reu¿itå? Depinde de prea multe împrejuråri. În afara amestecului de noroc, ghinioane ¿i ocazii pe care destinul le va stabili, ce putem så facem, acum, în a¿a fel încât copiii no¿tri så depå¿eascå mereu obstacolele vie¡ii, så iaså din încurcåturå reu¿ind så î¿i afirme personalitatea fårå så dåuneze celorlal¡i? ªi iatå cå tocmai în aceastå întrebare se aflå ¿i råspunsul la ea.


De ce aceastå carte

7

A ¿ti så gânde¿ti singur Ceea ce putem oferi copiilor no¿tri este tocmai capacitatea de a depå¿i orice obstacol sau situa¡ie dificilå, siguran¡a de a ¿ti så î¿i gåseascå resursele în a înfrânge condi¡iile cele mai ostile, creativitatea necesarå pentru a inventa solu¡ii, chiar ¿i atunci când problema pare imposibil de rezolvat. Psihologii sus¡in cå aceastå atitudine se deprinde la vârsta copilåriei. „Pe vremuri, dar nu cu foarte mul¡i ani în urmå – poveste¿te Alberto Oliverio, profesor de psihobiologie la Universitatea La Sapienza din Roma – învå¡area unei meserii sau a unei profesii furniza o serie de no¡iuni care råmâneau valabile pentru toatå via¡a. Aståzi, lucrurile stau cu totul altfel: într-o lume în continuå ¿i rapidå schimbare, trebuie nu numai så ne ¡inem la curent zi de zi, ci så ¿i anulåm toate no¡iunile depå¿ite, revolu¡ionând astfel structurile noastre mintale. Din fluviul de informa¡ii cu care ne confruntåm, trebuie så le selec¡ionåm pe cele cu adevårat indispensabile, adaptându-ne noutå¡ilor ¿i transformårilor. În fine, lumea înconjuråtoare, cea a locurilor de muncå, a timpului liber, a rela¡iilor sociale, ne obligå în a continua så învå¡åm toatå via¡a.”

Copii la grani¡å În urmå cu doar 20 de ani, internetul, televiziunile satelitare, mâncarea transgenicå erau cuvinte necunoscute. Aståzi, copiii le cunosc încå înainte de a merge la grådini¡å; grani¡ele între culturi, popoare, apartenen¡e sociale ¿i religioase se deplaseazå, iar spa¡iul nu mai reprezintå un obstacol. Cele care mai demult erau concepte simple, spre exemplu aproape sau departe, aståzi nu mai sunt recunoscute ca atare.


8

Cum så stimula¡i zilnic inteligen¡a copiilor vo¿tri

Aproape nu mai e doar locul în care totul ne este familiar ¿i cunoscut. Departe nu mai reprezintå acel spa¡iu în care se intrå rareori ¿i care con¡ine o serie de necunoscute. Pentru a-l cuceri e de ajuns o frac¡iune de secundå, un impuls ¿i o telecomandå. Iatå de ce speciali¿tii vorbesc de copii la grani¡å, lipsi¡i de capacitatea de a se orienta, ¿i iatå de ce devine tot mai indispensabilå cunoa¿terea artei de a ståpâni capacitatea de a învå¡a så înve¡i. A ¿ti så gânde¿ti cu propriul cap ¿i så pui în practicå propriul talent, nu este o op¡iune, ci o obliga¡ie fa¡å de noi în¿ine ¿i fa¡å de ceilal¡i. Înseamnå valorizarea patrimoniului care ne-a fost dat pentru a în¡elege lumea în care tråim ¿i a face tot ce ne stå în putin¡å pentru a o îmbunåtå¡i. Pentru noi, pårin¡ii, înseamnå a ¿ti så dåm copiilor no¿tri instrumentele necesare pentru a în¡elege, a alege în a se deschide ¿i a se aråta flexibili, curio¿i, fårå teama de a se confrunta cu noul în toate aspectele sale contradictorii ¿i complexe. Cu alte cuvinte, este vorba de a le oferi ceea ce Giorgio Olimpo, de la Institutul de tehnologii didactice al Consiliului na¡ional de cercetåri din Genova, nume¿te „noua capacitate a individului de a se raporta la cunoa¿tere”.

Nu doar vitamine Cum se transmite unui copil arta de a poseda fantezia necesarå confruntårii cu neprevåzutul ¿i cu situa¡iile complet noi? Uneori, observându-i pe cei mici, îi vedem neîndemânatici, confuzi, naivi sau, dimpotrivå, atât de siguri de propriile adevåruri mici încât nu vor nici måcar så ne asculte.


cum sa stimulezi inteligenta  

cum sa stimulezi inteligenta

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you