Issuu on Google+

ˆ Repere Romanesti ’ Revistã independentã a românilor din Republica Cehã

Cripta de la Vranov • Comemorarea eroilor români • Interviu Jana Sustova Numărul 2 /an2 - 2012


Concurs Fotografia câștigatoare aparține lui Valentin Roșcă, din Brno. Premiul este 1 stick de memorie 4G și un exemplar din acest număr al revistei. Tema pentru numărul următor este “Primăvara în natură”. Pentru numărul următor premiul va fi surpriză. Trimiteți fotografiile pe adresa repereromanesti@yahoo.com, data limită 10 August 2012. Revista va avea apariție trimestrială, până atunci când o să dispunem de o echipă de cel puțin 6 redectori.

Horaţiu Toma

-2-


ˆ Repere Romanesti ’

Echipa de redacţie

— Redactor Şef: Adina Toma Coordonator: Horaţiu Toma Graficã & design: Gabriela Iancu Redacţie: Alina Trache, Carmen Vasile Corecturã: Adina Toma, Alina Trache Ĩn acest numĂr

4 - Comemorarea eroilor români la biserica ortodoxã din Most 6 - Din rucsacul cãlãtorului Cripta de la Vranov 9 - Cetăţile credinţei Interviu Jana Sustova

-3-


News —

Sărbătoare la biserica ortodoxă din Most În data de 24 mai a.c., Biserica ortodoxă română din Most s-a pregătit aşa cum se cuvine să ȋîntâmpine „Înălțarea Domnului“. După Sfânta Liturghie, a urmat parastasul pentru eroii români căzuți în al doilea război mondial, pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub ocupația nazistă. Slujba a fost oficiată de către PF KRYSTOF, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Cehia și Slovacia, împreună cu PS TIMOTEI, arhiepsicopul ARADULUI, însoțit de către delegația Episcopiei Aradului.La eveniment au asistat şi reprezentanţi ai Ambasadei României la Praga, credincioși ortodocși români din Cehia și credincioși ortodocși cehi. După oficierea slujbei religioase de înălțare și a parastasului, ing. Nicolae DEDULEA, președintele Asociației românilor din Rep. Cehă, a oferit la castelul Hněvin, din municipiul MOST un dineu în cinstea PF sale KRYSTOF și a delegației române.

The Human Body Exhibition în Praga Din martie până în iunie (10.3. - 10.6. 2012), la Výstaviště Praha-Holešovice, în Praga, îşi va deschide zilnic uşile o expoziţie care a stârnit comentarii aprinse în lumea întreagă: The Human Body Exhibition. Anatomia umană va fi expusă publicului larg într-o manieră pe care nimeni nu a mai avut curajul să o adopte. Utilizând un proces inovativ de păstrare prin polimerizare, expoziţia ne prezintă peste 200 de corpuri omeneşti reale şi specimene de organe disecate meticulos. Vizitatorii vor putea privi în profunzime sistemul osos, nervos, respirator, degestiv, reproductiv sau circulator. -4-


Educativă, importantă din punct de vedere medical, expoziţia acordă o atenţie specială respectului datorat oricărui corp. Este recomandată şi copiilor, pentru care poate fi o experienţă unică în a înţelege complexitatea corpului nostru, necesitatea unui echilibru alimentar şi alegerea unor obiceiuri de viaţă sănătoase.

Alina Trache

-5-


Din rucsacul călătorului

L

Cripta de la Vranov

de Alina Trache

a aproximativ 12 km în nordul oraşului Brno se află o mică localitate, Vranov, care aparent nu se remarcă prin nimic deosebit. Dealurile împădurite care o înconjoară sunt străbătute de numeroase poteci ce mai adună aici, din când în când, amatorii de drumeţii. În rest, casele moţăie liniştite iar aerul miroase a parfum de brad şi a foc de lemne. -6-


Sunt însă şi zile când tăcerea se tulbură şi mulţimi de oameni urcă spre Biserica Sfintei Fecioare Maria (Kostel Narození Panny Marie) ale cărei turle domină orizontul. Construită în stil Baroc timpuriu, aparţine Ordinului catolic Fraţii Minimi ai Sf. Francisc din Paola şi este un important loc de pelerinaj. În interior, catedrala adăposteşte o valoroasă sculptură gotică din lemn înfăţişând-o pe Fecioara Maria, dar şi o scenă a nativităţii animată de un sistem mecanic interesant, cu o cutie muzicală automată. Sub nava bisericii se află cripta familiei Liechtenstein, fondatoarea acestui lăcaş de cult. -7-


Povestea ei este şi povestea relaţiei diplomatice încordate dintre Cehia şi Principatul de Liechtenstein pe o perioadă mai mare de jumătate de secol. Începând de la Carol I (1569–1627), primul prinţ al Liechtenstein-ului, şi soţia sa, Anna Maria Schembera von Czernahora von Boskowitz (1577–1625), cripta de la Vranov urma să devină locul de odihnă eternă a aproape întregii familii, până la prinţul Francis I (1853–1938). Tradiţia a încetat după al doilea război mondial, când Guvernul cehoslovac a decis să confişte toate proprietăţile străinilor, incluzând numeroasele palate şi pământuri ale familiei Liechtenstein. Refuzul de a le returna sau de a plăti despăgubiri nobililor de Liechtenstein a deschis o dispută internaţională şi întreruperea oricărei comunicări diplomatice cu Cehia. Cele două ţări refuzau să-şi recunoască reciproc existenţa. Printre urmări, Liechtenstein-ul a decis şi să construiască o altă capelă funerară la Vaduz, lăsând în uitare cripta de la Vranov. Lucrurile au început să se schimbe abia la sfârşitul anului 2009, când Ministrul de Externe al Liechtenstein-ului – dna. Aurelia Frick – a venit în vizită în capitala cehă. În martie 2011, a urmat vizita la Praga a Primului Ministru al Principatului - Klaus Tschütscher. Acesta, împreună cu Preşedintele ceh Vaclav Klaus, a hotărât să redeschidă comunicarea dintre cele două ţări şi să înfiinţeze o ambasadă a Liechtenstein-ului în Cehia (dar cu rezidenţă in Viena). Primii paşi ce urmau a fi făcuţi erau semnarea actului de evitare a taxării duble şi cooperarea în analizarea şi cercetarea istoriei comune. Schimbările politice vor influenţa şi soarta criptei din Vranov. Din 2009, ea se află în administraţia Bisericii RomanoCatolice din Cehia dar, deşi au loc câteva lucrări de reconstrucţie, încă nu reflectă importanţa istorică şi arhitecturală pe care o are. Călătorul care trece pe lângă ea, dacă nu și ştie povestea, nici nu poate bănui că acolo se află strămoşii uneia dintre cele mai puternice familii din Europa. Însă puţinii oameni care o ştiu continuă să se adune periodic pentru a omagia un trecut ce a influenţat multe destine. În astfel de momente, salvele de tun trezesc brusc din somn localitatea Vranov de lângă Brno, amintindu-i că trebuie să-şi primească oaspeţii cum se cuvine. -8-


Cetăţile Credinţei

DRUMUL ÎN INIMA MĂNĂSTIRILOR ŞI BISERICILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA

Î

de Carmen Vasile

n data de 18 ianuarie a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie Cetăţile Credinţei. Drumul în inima mănăstirilor şi bisericilor ortodoxe din România. Expoziţia, care include peste 50 de fotografii din bisericile şi mănăstirile din România, rămâne deshisă în perioada 18 ianuarie –15 februarie 2012, la Praga, pe strada Anglicka, numărul 26, şi are intrarea liberă. Autoarea expoziţiei, doamna Jana Sustova, a cochetat cu fotografia încă de pe băncile facultăţii, reuşind să îmbine în timp această pasiune moştenită din famile cu munca de zi cu zi. Atracţia sa faţă de credinţă şi dorinţa de a cunoaşte culisele vieţii religioase ortodoxe o vor purta pe Jana Sustova pe meleaguri româneşti de la Maramureş până în Dobrogea şi din Muntenia până în nordul Moldovei. Îndrăgostită de limba română, Jana Sustova a frecventat cursurile de limbă oganizate de Institutul Cultural Român din Praga şi, începând cu anul 2007, îşi petrece o bună parte din concediu la una dintre cele mai vechi mănăstiri din Muntenia, mănăstirea Govora, o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi monument arhitectonic medieval de o rară frumuseţe. -9-


Reporter: Spuneţi-mi, sunteţi o persoană timidă care se simte mai bine în spatele aparatului fotografic? Jana Sustova: În spatele aparatului, da, cu siguranţă. Pe de altă parte, înţeleg foarte bine oamenii care nu doresc să fie fotografiaţi… Spre exemplu, în mănăstirea Govora, Maica Stareţă a dorit să nu fie fotografiată. R: Ce reprezintă fotografia pentru Dvs.? O pasiune sau a devenit deja o profesie? J. S.: Eu nu am studiat niciodată nimic artistic. Studiile mele sunt în Asistenţă Socială… Am moştenit însă de la tatăl meu un aparat foto foarte bun şi am început să fotografiez din plăcere. Apoi am întâlnit un domn, redactor-şef la un ziar important al Ministerului Muncii şi Asistenţei sociale de aici din Cehia, care m-a rugat să realizez câteva fotoreportaje. Eram încă în timpul studiilor universitare. Am rămas să lucrez la acest ziar încă doi ani după terminarea studiilor. La câtva timp după asta, prin anul 2000, când am venit la Radiodifuziunea Cehă ca redactor al paginii lor de internet, deja se lucra cu aparatul foto digital. Abia aici am început să fotografiez mai mult, mai ales că pentru realizarea paginii de internet ne trebuiau mult mai multe imagini. R: La Radiodifuziunea cehă aveţi o rubrică anume de care vă ocupaţi? J. S.: Între timp s-au schimbat puţin lucrurile. Din 2000 până în 2005 am lucrat de fapt la departamentul pentru străinătate al Radiodifuziunii. Existau, în fapt, 6 redacţii, iar eu realizam pagina de internet a redacţiei ruse şi germane. Făceam foarte multe fotografii acolo, trebuia să fotografiez tot, chiar şi lucruri mai puţin plăcute. Am şi multe lucruri amuzante din vremea aceea de care îmi aduc aminte cu plăcere… R: Când vorbiţi despre fotografie, observ că vă binedispuneţi. Vorbiţi despre Radiodifuziune şi colegi ca despre o famile. Vă simţiţi ca în familie aici? - 10 -


J. S.: Desigur că există probleme, ca ȋn orice organizaţie, ȋnsă după aproape 12 ani de muncă aici pot spune că ȋntr-adevar suntem ca o mare familie, avem oameni deosebiţi şi oameni care pot spune ca au lucrat aici de-o viaţă. R: Revenind la expoziţia Cetăţile credinţei. Drumul în inima mănăstirilor şi bisericilor ortodoxe din România, ce anume v-a îndemnat să vizitaţi aceste mănăstiri? J. S.: Întâi de toate, trebuie să spun că pentru mine lumea ortodoxă este ceva nou, o lume pe care am început să o descopăr în România. Revenind însă, cu ani buni în urmă, în 1988, cu un an înainte de revoluţie, m-am convertit la religia protestantă şi mulţi ani am mers în bisericile protestante. Mai apoi, am început să vizitez Franţa, dar mai mult pentru munţii şi peisajul alpin, pentru limba franceză, şi nu am crezut că voi găsi ceva spiritual acolo. Însă, într-una dintre vizitele mele la o mănăstire catolică din Franţa, m-am simţit foarte atrasă de modul de viaţă al măicuţelor de acolo. Ele sunt extrem de prietenoase şi în acelaşi timp au o viaţă spirituală extrem de profundă. Simţeam că Dumnezeu este pretutindeni în acea mănăstire, asa s-a dezvoltat curiozitatea mea faţă de viaţa monahală. Şi cred că în România s-a repetat puţin aceeaşi istorie… Prima oară am ajuns în România cu ocazia unui Festival cultural al rromilor, în anul 2007, iar în avion, când am auzit pentru prima oară limba romȃnă, m-am şi îndrăgostit de ea. În drumul meu către acest festival, mi-a plăcut nu numai limba, dar şi ţara, prima dată Timişoara. Aşa se întâmplă că, aflându-mă înapoi în Praga, după acest festival, m-am interesat şi am aflat că Institutul Cultural Român din Praga oferea cursuri de limba română şi m-am apucat să învăţ. Am avut un profesor extraordinar, Dl Prof. Jiri Felix, fost cadru universitar la Catedra de limbă română din cadrul Universităţii Carol din Praga, un om cu foarte multă energie. Iar în timpul acestui curs, una dintre colege, care trăise mult în România şi vizitase Mănăstirea Govora, mi-a povestit cât de frumos a fost acolo. În concluzie, în noiembrie 2008 am plecat şi eu să vizitez Mănăstirea Govora – mi-a plăcut foarte mult. - va continua în numărul viitor - 11 -


What Liberty Ate este prima revistă independentă de fotografie culinară din Romania. Este o comunitate de artişti gurmanzi, cu o pasiune decadentă pentru fotografie şi mâncare. What Liberty Ate doreşte să promoveze acei artişti care îşi dedică timpul pentru a crea momente delicioase şi speciale în bucătărie. Revista poate fi citită gratuit on-line la adresa : www.whatlibertyate. com/magazine/ro

Recomandãm În luna aprilie, Slova Ortodoxă a împlinit un an de apariție (revistă publicată la fiecare 2 luni). Slova Ortodoxă este o revistă de spiritualitate ortodoxă, care apare în Brno - Republica Cehia, în limbă română.


Revista Repere Romanesti (#2)