Issuu on Google+

[r]evoluția energetică

perspectivă asupra energiei durabile în românia

consiliul european privind energia regenerabilă

raport scenariu energetic pentru România 2012

„vom privi oare în ochii copiilor noștri și vom mărturisi

© markel redondo/Greenpeace

că am avut ocazia, dar nu am avut curajul? că am avut tehnologia, dar nu am avut viziunea?”

Greenpeace International, Consiliul European privind Energia Regenerabilă (EREC) data octombrie 2012

parteneri

manager de proiect și autor principal Sven Teske, Greenpeace International EREC Josche Muth Greenpeace International Sven Teske Greenpeace CEE/Romania Ionuț Cepraga, Doina Danciu, Crisanta Lungu

cercetare și co-autori Modelare generală: DLR, Institutul de Termodinamică Tehnică, Departamentul de Analiză a Sistemelor și Evaluare a Tehnologiei, Stuttgart, Germania: Dr. Thomas Pregger, Dr. Sonja Simon, Dr. Tobias Naegler, Marlene O’Sullivan

imagine La Dehesa, termocentrala solară de 50 mw cu jgheaburi parabolice, cu stocare în sare topită din Spania. Finalizată în februarie 2011, este situată în localitatea La Garovilla și este deținută de Renovables SAMCA. Având o producție anuală de 160 milioane kwh, La Dehesa va putea acoperi necesarul de electricitate al peste 45.000 de locuințe, prevenind emisia a 160.000 de tone de carbon. Centrala, întinsă pe 220 ha, are 225.792 de oglinzi dispuse pe rânduri și 672 de colectoare solare care ocupă o lungime totală de 100 km. Badajoz.

Transport: DLR, Institutul de Concepte Auto, Stuttgart, Germania: Dr. Stephan Schmid, Johannes Pagenkopf, Benjamin Frieske Eficiență: Universitatea din Utrecht, Țările de Jos: Wina Graus, Katerina Kermeli Evaluarea resurselor de combustibili fosili: Ludwig-Bölkow Systemtechnik, München, Germania; Dr. Werner Zittel

Ocuparea forței de muncă: Institutul pentru un Viitor Durabil, Universitatea de Tehnologie din Sydney: Jay Rutovitz și Hala Razian Tehnologia rețelelor: energynautics GmbH, Langen/Germany; Dr. Thomas Ackermann, Rena Ruwahata, Nils Martensen

redactor Rebecca Short design și machetă onehemisphere, Suedia, www.onehemisphere.se Petra Pelzer, www.pelzerdesign.de

pentru informații suplimentare cu privire la scenariile naționale, regionale și globale vă rugăm să vizitați website-ul [R]evoluția Energetică: www.energyblueprint.info/ Publicat de Greenpeace International și EREC. (Nr. de referință GPI JN 439). Tipărit pe hârtie reciclată.

contacte sven.teske@greenpeace.org erec@erec.org ionut.cepraga@greenpeace.ro, doina.danciu@greenpeace.ro crisanta.lungu@greenpeace.ro

imagine Greenpeace, împreună cu un om de știință finanțat de NASA, au finalizat măsurătorile asupra lacurilor topite de pe banchiza de gheață a Groenlandei, care arată vulnerabilitatea acesteia la temperaturile aflate în creștere.

cuprins introducere

6

sinteză

8

1 politica în domeniul energiei și al schimbărilor climatice 1.1 1.2

recomandări de politică energetică și climatică pentru UE 12 recomandări de politică energetică și climatică pentru România 15

2 conceptul de [r]evoluție energetică 2.1 2.2 2.3 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.4 2.4.1 2.4.2 2.4.3 2.4.4 2.4.5 2.4.6 2.4.7

principii cheie „implementarea în 3 pași” noua rețea de electricitate sisteme hibrid rețele inteligente super-rețeaua sarcina de bază blochează progresul studiu de caz: un an de la eliminarea energiei nucleare în Germania obiectiv și metodă tendințele emisiilor de dioxid de carbon deficit ca urmare a primei runde de închideri sectorul energiei regenerabile din Germania obiective în domeniul energiei și climei detaliile planului german de eliminare a energiei nucleare absența ‘întreruperilor temporare’

3 implementarea [r]evoluției energetice 3.1 principii de bază în planificarea proiectelor de energie regenerabilă 3.2 principii de bază în finanțarea energiei regenerabile 3.2.1 depășirea obstacolelor în calea finanțării și investițiilor în energie regenerabilă 3.2.2 cum pot fi depășite obstacolele în calea investițiilor în energie regenerabilă 4 scenarii privind furnizarea energiei în viitor 4.1 4.1.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.7.1 4.7.2 4.7.3 4.7.4 4.7.5 4.7.6 4.7.7 4.7.8 4

11

contextul scenariilor stadiul actual și previziuni privind tehnologiile de încălzire din surse regenerabile evoluția populației creșterea economică previziuni privind prețul țițeiului și al gazelor costul emisiilor de CO2 previziuni privind costul generării eficiente a energiei din combustibili fosili și al captării și stocării dioxidului de carbon previziuni privind costurile tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile energia fotovoltaică (PV) concentrarea energiei solare (CSP) energia eoliană biomasa energia geotermală energia oceanelor energia hidroelectrică sinteză privind evoluția costurilor energiilor regenerabile

17 18 19 22 23 24 26 26 29 29 29 29 29 30 30 30 32 33 34 36 37 38 40 40 40 40 41 42 42 43 44 44 45 45 46 46 47 47

4.8 4.8.1 4.8.2 4.8.3 4.8.4 4.9 4.9.1 4.9.2 4.10 4.10.1 4.10.2 4.11

previziuni privind costul tehnologiilor de încălzire din surse regenerabile tehnologiile solare termice aplicațiile energiei geotermale de adâncime pompele de căldură aplicațiile biomasei ipoteze privind eliminarea treptată a combustibililor fosili ipoteze privind declinul producției de țiței ipoteze privind declinul producției de cărbune privire de ansamblu asupra previziunilor din scenariile greenpeace anterioare evoluția industriei eoliene globale evoluția industriei fotovoltaice solare globale cum arată scenariul [r]evoluției energetice în comparație cu alte scenarii?

48 48 48 48 49 49 49 50 50 52 54

5 rezultate cheie ale scenariului [r]evoluției energetice în România

55

5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 5.9

56 58 59 59 60 61 62 63 63

cererea de energie pe sectoare generarea de electricitate costurile viitoare ale generării de electricitate investiții viitoare în sectorul energetic furnizarea de energie termică investiții viitoare în sectorul încălzirii transporturile evoluția emisiilor de CO2 consumul de energie primară

6 previziuni privind ocuparea forței de muncă 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 6.7.1 6.7.2 6.7.3 6.8 6.8.1 6.8.2 6.8.3 6.9 6.9.1 6.9.2 6.9.3

metodologie și ipoteze limitări factori de angajare comerțul cu cărbune, gaz și tehnologii care utilizează surse regenerabile corecții pentru ratele de învățare – factori de scădere perspectiva ocupării locurilor de muncă în sectorul energetic combustibilii fosili și energia nucleară - locuri de muncă, investiții și puteri locuri de muncă în sectorul cărbunelui locuri de muncă în sectorul gazului, păcurii și motorinei locuri de muncă în sectorul energiei nucleare ocuparea forței de muncă în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile locuri de muncă în sectorul energiei solare fotovoltaice locuri de muncă în sectorul energiei eoliene locuri de muncă în sectorul biomasei ocuparea forței de muncă în sectorul încălzirii din surse regenerabile locuri de muncă în sectorul încălzirii cu energie solară locuri de muncă în încălzirea cu energie geotermală și pompe de căldură locuri de muncă în sectorul încălzirii cu biomasă

7 glosar și anexă 7.1 glosar al termenilor și abrevierilor utilizate în mod curent 7.2 definirea sectoarelor rezultatele scenariului, în date

65 66 67 67 69 69 62 71 71 71 71 72 72 72 72 74 74 74 74 65 66 66 67

lista figurilor

lista tabelelor

2 figura 2.1 figura 2.2 figura 2.3 figura 2.4 figura 2.5 figura 2.6 figura 2.7 figura 2.8 figura 2.9

2 tabelul 2.1 tabelul 2.2

lanțul valoric al centralelor electrice obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale guvernului german

3 tabelul 3.1 tabelul 3.2

cum funcționează în practică piața actuală a energiei regenerabile? clasificarea barierelor în calea investițiilor în energie regenerabilă

4 tabelul 4.1 tabelul 4.2 tabelul 4.3 tabelul 4.4 tabelul 4.5 tabelul 4.6 tabelul 4.7 tabelul 4.8 tabelul 4.9 tabelul 4.10 tabelul 4.11 tabelul 4.12 tabelul 4.13 tabelul 4.14

previziune privind evoluția populației previziuni privind evoluția PIB previziuni privind evoluția prețului combustibililor fosili și al biomasei în € 2010 ipoteze privind evoluția costului emisiilor de CO2 în țările incluse și respectiv neincluse în anexa B la CCONUSC evoluția randamentului și a costului investițiilor în anumite tehnologii noi pentru centralele electrice ipoteze privind costul energiei fotovoltaice (PV) ipoteze privind costul energiei solare concentrate (CSP) ipoteze privind costul energiei eoliene ipoteze privind costul biomasei ipoteze privind costul energiei geotermale ipoteze privind costul energiei oceanelor ipoteze privind costul energiei hidroelectrice privire de ansamblu asupra evoluției preconizate a investițiilor în tehnologii de încălzire privire de ansamblu asupra parametrilor cheie ai scenariilor ilustrative, pe baza ipotezelor exogene modelelor, respectiv a rezultatelor endogene modelelor

5 tabelul 5.1 tabelul 5.2 tabelul 5.3 tabelul 5.4 tabelul 5.5

puterea de generare a energiei regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice puterea de încălzire din surse regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice puteri instalate pentru generarea de căldură din surse regenerabile în scenariul de referință și în scenariul [r]e cererea de energie în transporturi, pe mijloace de transport, în scenariul de referință și în scenariul [r]evoluției energetice costurile investițiilor în generarea de electricitate și reducerea costurilor cu combustibilul în scenariul [r]evoluției energetice comparativ cu scenariul de referință

3 figura 3.1 figura 3.2 figura 3.3 figura 3.4 4 figura 4.1 figura 4.2 figura 4.3 figura 4.4 figura 4.5 figura 4.6 figura 4.7 figura 4.8 5 figura 5.1

sistemele centralizate de generare irosesc peste două treimi din necesarul lor inițial de energie un viitor energetic descentralizat viziunea rețelei inteligente pentru [r]evoluția energetică o curbă tipică a sarcinii la nivelul Europei arată cum folosirea electricității atinge zilnic niveluri maxime și minime evoluția abordării rețelelor sursele regenerabile de energie ca procent din producția energetică a Germaniei sursele de energie regenerabilă față de totalul consumului final de energie al Germaniei 2011/2010 eliminarea treptată a energiei nucleare importuri / exporturi de electricitate în/din Germania caracteristicile rentabilității energiilor regenerabile factorii de risc ai proiectelor de energie regenerabilă etapele investițiilor în proiecte de energie regenerabilă principalele obstacole în calea investițiilor în energie regenerabilă evoluția viitoare a cheltuielilor de investiție în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile evoluția preconizată a costurilor de generare a energiei electrice din combustibili fosili și opțiuni regenerabile producția de țiței a globului în perioada 1950 - 2011 și previziuni până în 2050 scenariu privind cărbunele: declin de bază de 2% pe an și noi proiecte energia eoliană: prognoza pe termen scurt versus evoluția reală a pieței – capacitatea cumulativă globală energia eoliană: proiecte de piață pe termen lung până în 2030 energia fotovoltaică: prognoza pe termen scurt versus evoluția reală a pieței – capacitatea cumulativă globală energia fotovoltaică: proiecte de piață pe termen lung până în 2030

19 20 25 27 27 30 30 31 31 34 35 35 37 47 47 49 49 50 51 52 53

c ererea totală finală de energie în funcție de sector în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice 56 figura 5.2 evoluția cererii de electricitate în funcție de sector în scenariul [r]evoluției energetice 57 figura 5.3 evoluția cererii finale de energie pentru transport în funcție de sector în scenariul [r]evoluției energetice 57 figura 5.4 evoluția cererii de căldură în funcție de sector în scenariul [r]evoluției energetice 57 figura 5.5 structura de generare a electricității în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice 58 figura 5.6 costurile totale de furnizare a electricității și costurile specifice pentru generarea electricității în cele două scenarii 59 figura 5.7 distribuția investițiilor – scenariul de referință față de scenariul [R]evoluției Energetice 59 figura 5.8 structura generării de căldură din surse regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice 60 figura 5.9 investiții în tehnologiile de generare a căldurii din surse regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice 61 figura 5.10 consumul final de energie pentru transport în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice 62 figura 5.11 consumul de energie primară în scenariul de referință și în cel al [r] evoluției energetice 63 figura 5.12 evoluția emisiilor de CO2, pe sector, în scenariul [r]evoluției energetice 63 6 figura 6.1 ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic în cele două scenarii figura 6.2 ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic în funcție de tehnologie, în 2010 și 2030

70 71

© GP/NICK COBBING

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

21 31

33 36 40 41 41 42 43 44 44 45 45 46 46 47 48 54

58 60 61 62 64

6 tabelul 6.1 calculul locurilor de muncă în furnizarea de energie, pe scurt 66 tabelul 6.2 factorii ocupării forței de muncă în analiza pe 2012 67 tabelul 6.3 proporția importurilor de cărbune și gaz în cele 2 scenarii 69 tabelul 6.4 corecții pentru ratele de învățare – factori de scădere 69 tabelul 6.5 ocuparea totală a locurilor de muncă în sectorul energetic,pe tehnologii, în scenariul de referință și în cel al [r]e 70 tabelul 6.6 combustibilii fosili și energia nucleară: putere, energie generată și locuri de muncă directe 72 tabelul 6.7 energia solară fotovoltaică: putere, energie generată și locuri de muncă directe 73 tabelul 6.8 energia eoliană: putere, energie generată și locuri de muncă directe 73 tabelul 6.9 biomasa: putere, energie generată și locuri de muncă directe 73 tabelul 6.10 încălzirea solară: putere, căldură furnizată și locuri de muncă directe 74 tabelul 6.11 încălzirea cu energie geotermală și pompe de căldură: putere, căldură furnizată și locuri de muncă directe 74 tabelul 6.12 încălzirea cu biomasă: locuri de muncă directe în alimentarea cu combustibil 74 7 tabelul 7.1 factori de conversie – combustibili fosili tabelul 7.2 factori de conversie – diferite unități de măsură pentru energie tabele 7.3-7.17 rezultatele scenariului pentru România

66 66 68 5

imagine Parcul eolian Maranchon din Guadalajara, Spania este cel mai mare din Europa, având 104 generatoare care produc împreună 208 megawați de electricitate, energie suficientă pentru 590.000 de persoane anual.

introducere „Îndeosebi în vremurile în care bugetele publice sunt limitate, sunt necesare angajamente credibile pe termen lung. Stabilirea de obiective s-a dovedit a fi un element cheie în atragerea investițiilor vitale necesare pentru a face tranziția către un sistem energetic durabil."

sortită eșecului. Comisia Europeană estimează că prin continuarea tendințelor și a politicilor actuale s-ar obține o reducere de doar 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Politicile UE din domeniul climei și energiei trebuie accelerate pentru a se obține o reducere semnificativ mai mare a acestor emisii până în anul 2050, îmbunătățind în același timp securitatea și competitivitatea energetică în beneficiul cetățenilor europeni. Prin urmare, politicile viitoare ale României din domeniul energiei și al schimbărilor climatice trebuie să arate în mod clar faptul că investițiile mari în carbon sunt costisitoare și vor rămâne așa și în viitor. Îndeosebi în vremurile în care bugetele publice sunt limitate, sunt necesare angajamente credibile pe termen lung.

© 123rf.com

Stabilirea de obiective s-a dovedit a fi un element cheie în atragerea investițiilor vitale necesare pentru a face tranziția către un sistem energetic durabil. De aceea, este necesar un obiectiv de minim 25% energie regenerabilă pentru România anului 2030.

© Gp/Flavio Cannalonga

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

Raportul susține una dintre constatările Foii de parcurs privind politica energetică până în 2050, prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2011, potrivit căreia sursele de energie regenerabilă, eficiența și infrastructura trebuie identificate ca așa-numite opțiuni „fără regrete” – elemente comune pe care diversele „scenarii de decarbonizare” trebuie să le promoveze în orice situație. [R]evoluția Energetică prezintă o schiță a modului în care se poate realiza un sistem energetic mai sustenabil în România, atât în prezent cât și pentru generațiile viitoare. În același timp, tehnologiile de producere a energiei regenerabile devin din ce în ce mai competitive față de combustibilii convenționali (care au fost subvenționați masiv timp de decenii), ceea ce pe termen lung va genera economii semnificative pentru consumatorii de energie, într-un moment în care stringențele și planificarea financiară au devenit un imperativ pentru publicul larg.

Ionuț Cepraga

Josche Muth

COORDONATOR de campanii

președinte

greenpeace cee/românia

consiliul european privind energia regenerabilă (erec)

imagine Pădure în jurul lacului Galbenu din Munții Parâng, România

Ediția de față a [R]evoluției Energetice pentru România apare într-un moment de schimbări și provocări profunde pe piața energetică. La împlinirea a 25 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, un alt incident a evidențiat nevoia urgentă de a ne regândi strategiile energetice. Dezastrul de la Fukushima a generat o undă de șoc în afacerile globale din domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice și a determinat unele guverne să își schimbe complet abordarea în domeniul energetic. Cu toate acestea, în timp ce gradul de folosire a formelor de energie regenerabilă a crescut, s-a făcut simțită criza economică globală: criza datoriilor din Zona Euro, scăderea generală a investițiilor și, în consecință, nivelul ridicat al șomajului, scăderea cererii de energie și a prețurilor carbonului la nivel global. La nivelul UE, consumul intern brut total a scăzut de la aproximativ 75.362 PJ/an în 2008 la 73.352 PJ/an în 2010, în timp ce consumul de energie regenerabilă a crescut de la 6.000 PJ/an la 7.200 PJ/an în aceeași perioadă. Energia regenerabilă a asigurat 12,5% din consumul final brut de energie al Europei în 2010, depășind obiectivul preliminar pentru 2011/2012 (10,7%) prevăzut în Directiva privind energia regenerabilă. Creșterea globală a energiei regenerabile reflectă maturizarea permanentă a acestor tehnologii, evoluția sa trecând de la piețele funcționând pe bază de sprijin către noi segmente competitive. În cele din urmă, obiectivul este ca energia din surse regenerabile să fie competitivă pe o piață corectă și liberalizată și să furnizeze numeroasele sale beneficii în modul cel mai eficient din punct de vedere al costurilor. Cu toate acestea, situația energiei regenerabile în România este foarte diferită în comparație cu multe alte state membre ale UE. 6

În timp ce schemele de sprijin și stimulentele din alte țări ale UE trebuie actualizate și ajustate periodic la situația din România pentru a atrage încrederea investitorilor și a reduce semnificativ riscul investițiilor, guvernul român nu a acționat în mod clar în favoarea surselor regenerabile, ci sprijină noi reactoare nucleare și termocentrale pe bază de cărbune. Această lipsă de susținere politică generează riscuri investiționale mult mai mari pentru energiile din surse regenerabile decât în alte țări ale UE și, de asemenea, costuri de capital foarte mari în România, determinând creșterea costului proiectelor și subminând în cele din urmă competitivitatea acestora. Prin urmare, procedurile administrative clare, susținerea stabilă și de încredere și accesul mai ușor la capital sunt vitale pentru atingerea obiectivului obligatoriu al UE pentru anul 2020 și a obiectivelor prevăzute în domeniul ER pentru România.

Sven Teske unitatea schimbări climatice și energie greenpeace international

octombrie 2012

Lucrarea de față arată cum scenariul [R]evoluției Energetice dovedește că România poate elimina energia nucleară, obținând în același timp o reducere semnificativă a CO2: 8 milioane de tone între 2009 și 2020. Energia regenerabilă și eficiența energetică sporită sunt mijloacele cele mai directe atât de reducere a emisiilor, cât și de îmbunătățire a securității alimentării cu energie. În anul 2009, liderii UE au convenit asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2050, cu 80-95% sub nivelul din 1990. Cu toate acestea, urmează încă să fie întreprinse acțiuni credibile în domeniul energetic și al schimbărilor climatice, în vederea susținerii concrete a acestui angajament. Prin politicile actuale ale UE, atingerea obiectivului său pe termen lung este 7

imagine Moara de vânt experimentală N90 2500, construită de compania germană Nordex în portul Rostock. Această moară eoliană produce 2,5 megawați și este testată în condiții offshore. În interiorul turbinei lucrează doi tehnicieni.

sinteză “Amploarea acestei provocări impune o transformare completă a modului în care producem, consumăm și distribuim energia, menținând în același timp creșterea economică.”

• Stoparea cererii de energie: Prin combinarea previziunilor privind dezvoltarea populației, creșterea PIB și intensitatea energetică se obțin parcursurile evoluției viitoare ale cererii finale de energie pentru România. În scenariul de referință, cererea finală totală de energie crește cu 33% față de cererea actuală de 903 PJ/an, ajungând la 1.345 PJ/an în 2050. În scenariul [R]evoluției Energetice, cererea finală de energie scade cu 10% raportat la consumul actual, preconizându-se o valoare de 811 PJ/an până în 2050.

© Markku Vitikainen / Dreamstime.com

• Controlul cererii de energie: În conformitate cu scenariul [R]evoluției Energetice, se preconizează o creștere a cererii de energie atât în sectorul industrial, cât și în cel rezidențial și al serviciilor, precum și în sectorul transporturilor. Până în 2050, cererea totală de electricitate va crește de la 38 TWh/an la 80 TWh/an. Comparativ cu scenariul de referință, măsurile de eficientizare din sectorul industrial, rezidențial și al serviciilor evită generarea a circa 19 TWh/an. Această reducere poate fi obținută mai ales prin introducerea,  în toate sectoarele unde există cerere, a unor dispozitive electronice foarte eficiente care folosesc tehnologii de ultimă generație. Totuși, totalul cererii de energie crește și în scenariul [R]evoluției Energetice, pe măsură ce energia regenerabilă este folosită tot mai mult pentru generarea de căldură și pentru asigurarea mobilității electrice.

imagine Moară de vânt modernă care produce în mod ecologic energie regenerabilă, în Finlanda.

Experții sunt de acord că, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să se producă imediat o schimbare fundamentală a modului în care consumăm și generăm energia, cu progrese semnificative în următorii zece ani.1 Amploarea acestei provocări impune o transformare completă a modului în care producem, consumăm și distribuim energia, menținând în același timp creșterea economică. Cele cinci principii esențiale care vor sta la baza acestei [R]evoluții Energetice vor fi: • Implementarea unor soluții pentru energia regenerabilă, în special prin sisteme energetice descentralizate și extinderi ale rețelei • Respectarea limitelor naturale ale mediului • Eliminarea treptată a surselor de energie poluante și nesustenabile • Crearea unei echități sporite în ceea ce privește utilizarea resurselor • Disocierea creșterii economice de consumul de combustibili fosili Sistemele energetice descentralizate, în care energia electrică și cea termică sunt produse aproape de punctul de utilizare finală, reduc supraîncărcarea rețelei și pierderile energetice în timpul distribuției. Investițiile în „infrastructura climatică”, precum rețelele interactive inteligente și rețelele de transmisie pentru transportul unor cantități mari de energie eoliană offshore și de energie solară concentrată, sunt esențiale. Crearea unor grupuri de micro-rețele de energie din surse regenerabile, în special pentru persoanele care locuiesc în zone îndepărtate, va reprezenta un instrument fundamental pentru furnizarea 8

energiei electrice sustenabile unui număr de aproape două miliarde de oameni din întreaga lume care nu au acces la electricitate în prezent. [R]evoluția Energetică pentru România – rezultate esențiale În anul 2009, sursele regenerabile de energie reprezentau 16% din cererea de energie primară a României. Sursa principală este biomasa, folosită în principal în sectorul energiei termice. În prezent, aprovizionarea cu energie primară este asigurată în continuare în procent de 75% din combustibili fosili și în procent de 9% din energie nucleară. Sursele regenerabile contribuie în procent de 27% la producerea de energie electrică și în procent de aproximativ 25% la producerea de energie termică. În scenariul [R]evoluției Energetice, pompele de energie termică geotermală și colectoarele solare joacă un rol din ce în ce mai important în producția de energie termică. De asemenea, încălzirea electrică ce folosește electricitate din surse regenerabile și contribuțiile termoficării și cogenerării devin mai relevante. Pe lângă hidroenergie, energia eoliană și fotovoltaică, biomasa și energia geotermală vor contribui semnificativ la producerea viitoare de energie electrică în România.

• Reducerea cererii de energie termică: Creșterea eficienței energetice este și mai mare în sectorul furnizării de energie termică. În conformitate cu scenariul [R]evoluției Energetice, se preconizează că cererea de energie termică va scădea relativ constant (a se vedea figura 5.4). În comparație cu scenariul de referință, prin sporirea eficienței energetice se va evita un consum echivalent cu 224 PJ/an până în 2050. Drept rezultat al reabilitării energetice a fondului de clădiri rezidențiale existent, precum și al introducerii „caselor pasive” și a standardelor privind consumul redus de energie pentru noile construcții, același confort și aceleași servicii energetice vor fi însoțite de o cerere de energie mult mai scăzută în viitor. • Generarea de electricitate: Evoluția sectorului de furnizare a electricității se caracterizează printr-o piață a energiei regenerabile în creștere dinamică și printr-o pondere tot mai mare a electricității din surse regenerabile. Aceasta va compensa eliminarea treptată a energiei nucleare și va reduce numărul de centrale electrice pe bază de combustibili fosili necesare pentru stabilizarea rețelei. Până în 2050, 84% din energia produsă în România va proveni din surse regenerabile. „Noile” energii din surse regenerabile – în special cea eoliană, cea fotovoltaică și biomasa – vor contribui în proporție de 48% la generarea de energie. Deja din 2020, ponderea producției de electricitate din surse regenerabile va fi de 55%, iar din 2030 de 75%. Puterea instalată a centralelor din surse regenerabile va atinge 32 GW în 2030 și 43 GW până în 2050. • Costurile viitoare ale generării de electricitate: Introducerea tehnologiilor regenerabile în scenariul [R]evoluției Energetice nu crește în mod semnificativ costurile viitoare asociate generării de energie pe termen lung comparativ cu scenariul de referință. Diferența maximă va fi de aproximativ 0,6 €ct/kWh până în 2020. Datorită prețurilor în creștere la combustibilii convenționali și generării de electricitate cu mai puține emisii de CO2, costurile de producere a electricității vor deveni chiar mai favorabile din punct de vedere economic dacă se va urma scenariul [R] evoluției Energetice, iar până în 2050 vor scădea cu 0,7 €ct/kWh sub cele din versiunea de referință.

© Paul Langrock/Zenit/gp

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

• Viitoarea factură la electricitate: Pe de altă parte, în conformitate cu scenariul de referință, creșterea necontrolată a cererii, majorarea prețurilor combustibililor fosili și costul emisiilor deCO2 au ca rezultat creșterea costurilor totale pentru furnizarea de electricitate, de la 5 miliarde € pe an în prezent până la peste 12 miliarde € în 2050. Scenariul [R]evoluției Energetice nu numai că este în concordanță cu țintele de reducere a emisiilor de CO2 ale României, dar ajută și la stabilizarea costurilor energiei și la relaxarea presiunii economice asupra societății. Creșterea eficienței energetice și trecerea la alimentarea cu energie din surse regenerabile conduc la scăderea costurilor pe termen lung pentru furnizarea de electricitate chiar și cu 3% sub cele din scenariul de referință. • Investiții viitoare în producerea de energie: Pentru ca scenariul [R]evoluției Energetice să devină realitate, ar fi necesare investiții de 101 miliarde € (inclusiv investiții pentru înlocuirea instalațiilor după finalizarea duratei de exploatare economică) – aproximativ 2,5 miliarde € anual, sau cu 24 miliarde € mai mult decât în scenariul de referință (77 miliarde €). În versiunea de referință, nivelul investițiilor în centrale energetice convenționale se ridică la aproximativ 24%, în timp ce aproximativ 76% ar urma să fie direcționate spre energia regenerabilă și cogenerare (CHP) până în 2050. Totuși, în scenariul [R]evoluției Energetice, România ar direcționa aproape 97% din totalul investițiilor în surse regenerabile și în cogenerare. Până în 2030, ponderea investițiilor din sectorul energetic în tehnologii pe bază de combustibili fosili s-ar concentra în principal asupra centralelor CHP. • Reducerea costurilor cu combustibilul: Însă, deoarece energia regenerabilă nu presupune costuri cu combustibilul, economiile realizate cu combustibilul în scenariul [R]evoluției Energetice ating o valoare totală de 18 miliarde € până în 2050, sau 0,5 miliarde € pe an. Economiile totale realizate prin reducerea costurilor cu combustibilul ar acoperi prin urmare 76% din totalul investițiilor suplimentare comparativ cu scenariul de referință. După 2050, aceste surse regenerabile de energie ar continua să producă electricitate fără alte costuri legate de combustibil, în timp ce costul cărbunelui și al gazului va continua să reprezinte o povară asupra economiilor naționale. • Investiții viitoare în sectorul încălzirii: În scenariul [R]evoluției Energetice, sectorul încălzirii ar necesita o revizuire majoră a strategiei curente de investiții în tehnologiile de încălzire. Mai ales tehnologia solară, cea geotermală și cea a pompelor de căldură necesită creșterea accelerată a numărului de instalații în cazul în care se dorește extinderea folosirii acestora la sectorul energiei termice. Pentru mărirea puterii instalate este necesară o creștere majoră a numărului de instalații solare termice și creșterea cu un factor de 30 a celor geotermale și al pompelor de căldură. Capacitatea tehnologiilor pe bază de biomasă se va reduce, dar aceasta va rămâne pilonul principal al furnizării de căldură. Tehnologiile de încălzire din surse regenerabile sunt extrem de variabile, de la sobele de nivel tehnologic scăzut care funcționează cu biomasă și colectoarele solare nelustruite până la sistemele geotermale perfecționate, foarte sofisticate, și la centralele de termoficare pe bază de energie solartermală cu stocare sezonieră. Astfel, printr-un calcul aproximativ, se poate estima că scenariul [R]evoluției Energetice va necesita în total, până în 2050, investiții de aproximativ 45 miliarde € în tehnologiile de încălzire din surse regenerabile (inclusiv investiții pentru înlocuirea instalațiilor după încheierea duratei de exploatare economică) – aproximativ 1 miliard € pe an.

referințe 1 2

IPCC – Raport special privind sursele de energie regenerabilă, capitolul 1, mai 2011. AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ A ENERGIEI (AIE), „PERSPECTIVE ENERGETICE MONDIALE 2011”, OCDE/AIE 2011.

9

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

1

politica în domeniul energiei și al schimbărilor climatice

• Perspectiva ocupării locurilor de muncă în sectorul energetic: Scenariul [R]evoluției Energetice are drept rezultat crearea mai multor locuri de muncă în sectorul energetic din România în fiecare etapă prevăzută. • Sunt aproximativ 41.000 de locuri de muncă în sectorul energetic în scenariul [R]evoluției Energetice în 2015 și aproximativ 39.000 în scenariul de referință. • În 2020, sunt aproximativ 36.000 de locuri de muncă în scenariul [R]evoluției Energetice și 30.000 în scenariul de referință. • În 2030, sunt aproximativ 30.000 de locuri de muncă în scenariul [R] evoluției Energetice și 24.000 în scenariul de referință. Locurile de muncă din sectoarele cărbune și gaz se reduc abrupt în ambele scenarii, conducând la o scădere generală a gradului de angajare în sectorul energetic – cu 51% în scenariul de referință și cu 39% în scenariul [R]evoluției Energetice. Scăderea numărului de locuri de muncă în sectorul energetic în scenariul [R]evoluției Energetice se datorează industriei miniere și a extracției de gaze. În scenariul [R]evoluției Energetice, dezvoltarea puternică a energiei din surse regenerabile înseamnă că se păstrează per ansamblu cu 6.000 de locuri de muncă mai mult decât în scenariul de referință între 2010 și 2030. Energia regenerabilă va genera 73% din locurile de muncă din sectorul energetic până în 2030, biomasa deținând ponderea cea mai ridicată (30%), urmată de încălzirea solară, energia eoliană și cea fotovoltaică. • Transportul: Un obiectiv cheie în România îl reprezintă introducerea stimulentelor pentru persoane în vederea conducerii unor autoturisme mai mici și mai eficiente. În plus, este vitală orientarea transportului către utilizarea unor moduri mai eficiente, cum ar fi calea ferată, metroul ușor și autobuzele, mai ales în zonele urbane. Alături de creșterea prețurilor la combustibilii fosili, aceste modificări vor modera creșterea accentuată a vânzărilor de autoturisme prevăzută în scenariul de referință. În 2050, cererea de energie din sectorul transporturilor va fi cu 209 PJ/an mai redusă decât în prezent, economisindu-se 59% față de scenariul de referință. În consecință, cererea de energie din sectorul transporturilor va scădea cu 33% între 2009 și 2050, ajungând la 147 PJ/an. Tehnologia de propulsie extrem de eficientă a grupurilor motopropulsoare hibride, hibride cu încărcare de la priză și electrice cu acumulatori va aduce o eficiență energetică importantă. Până în 2030, electricitatea va acoperi 5% din totalul cererii de energie din sectorul transporturilor în scenariul [R]evoluției Energetice, iar în 2050 ponderea sa va fi de 30%.

schimbări de politică Pentru ca [R]evoluția Energetică să devină realitate și pentru a împiedica schimbările climatice periculoase, Greenpeace, CGEE și EREC au cerut ca în sectorul energetic să se pună în aplicare următoarele politici și măsuri: 1. Eliminarea treptată a tuturor subvențiilor pentru combustibili fosili și energie nucleară 2. Internalizarea costurilor externe (sociale și de mediu) ale producerii de energie printr-un sistem de limitare și tranzacționare a certificatelor de emisii 3. Impunerea unor standarde stricte de eficiență pentru toate aparatele electrocasnice, clădirile și vehiculele consumatoare de energie 4. Stabilirea unor ținte obligatorii privind utilizarea energiei din surse regenerabile și generarea combinată de căldură și electricitate 5. Reformarea piețelor energiei electrice prin garantarea accesului prioritar la rețea al generatoarelor de energie electrică din surse regenerabile 6. Acordarea unor beneficii bine definite și stabile investitorilor, de exemplu prin intermediul sistemelor de tarife fixe 7. Aplicarea unor mecanisme mai bune de etichetare și informare, pentru a oferi mai multe informații privind impactul produselor asupra mediului 8. Majorarea bugetelor destinate cercetării și dezvoltării în domeniul energiilor din surse regenerabile și al eficienței eficienței energetice

1

recomandările politicilor ue în domeniul energiei și al climei

acoperirea breșelor” © NASA, Jesse Allen, MODIS.

• Evoluția emisiilor deCO2: În timp ce în scenariul de referință emisiile de CO2 ale României vor scădea cu 10% între 2009 și 2050, în scenariul [R] evoluției Energetice acestea vor scădea de la 80 milioane de tone în 2009 la 13 milioane de tone în 2050: emisiile anuale pe cap de locuitor se vor reduce de la 3,7 t la 0,7 t. În ciuda eliminării treptate a energiei nucleare și a cererii tot mai mari de energie electrică, emisiile de CO2 ale acestui sector se vor reduce. Pe termen lung, creșterea eficienței energetice și utilizarea sporită a surselor regenerabile pentru alimentarea vehiculelor vor conduce la reducerea emisiilor în sectorul transporturilor. Cu o pondere de 26 % a emisiilor de CO2, sectorul transporturilor va reprezenta o importantă sursă de emisii în 2050. Până în 2050, emisiile de CO2 ale României se vor situa cu 93% sub nivelul din 1990.

• Consumul de energie primară: Ținând cont de ipotezele discutate mai sus, consumul de energie primară rezultat conform scenariului [R] evoluției Energetice va scădea cu 28%, de la 1.443 PJ/an în prezent la 1036 PJ/an în 2050. Comparativ cu scenariul de referință, în scenariul [R]evoluției Energetice cererea globală de energie primară se va reduce cu 46% în 2050 (REF: 1.925 PJ în 2050). Scenariul [R]evoluției Energetice are ca țintă eliminarea treptată a cărbunelui și a păcurii în cel mai rapid mod posibil din punct de vedere tehnic și economic. Aceasta se poate realiza, în principal, prin înlocuirea termocentralelor pe cărbune cu surse regenerabile de energie și prin introducerea rapidă a vehiculelor electrice foarte eficiente în sectorul transporturilor, pentru a înlocui motoarele cu combustie care funcționează cu produse din țiței. Aceasta va conduce la o pondere generală a energiei primare din surse regenerabile de 40% în 2030 și de 70% în 2050. Energia nucleare va fi eliminată înainte de 2030.

10

imagine Norii de deasupra Europei de Nord prezintă curba amenințătoare a unui sistem de presiune scăzută asociat furtunilor puternice. Această furtună a lovit Marea Britanie, Scandinavia, nordul Germaniei și Rusia cu vânturi având forța unui uragan și cu ploi abundente. Potrivit buletinelor de știri, 14 oameni au murit în furtună, mulți dintre ei fiind loviți de copacii doborâți sau de dărâmăturile luate pe sus de vânt. Furtuna a adus inundații grave în nordul Angliei și în Scoția, orașul englez Carlisle fiind acoperit în totalitate de ape.

11

imagine Un muncitor supraveghează echipamentele de la centrala solară Andasol 1, prima centrală solară cu jgheaburi parabolice comercială din Europa. Andasol 1 va furniza electricitate ecologică pentru până la 200.000 de oameni, generând cu circa 149.000 tone de dioxid de carbon pe an mai puțin decât o termocentrală modernă pe cărbune.

1 [R]evoluția Energetică prezintă decidenților europeni o cale rentabilă și sustenabilă pentru economia noastră, abordând în același timp provocările reprezentate de schimbările climatice și siguranța alimentării cu energie. Un sistem energetic eficient și bazat întrutotul pe surse regenerabile ar permite Europei să își dezvolte o economie energetică solidă, să creeze locuri de muncă de calitate, să stimuleze dezvoltarea tehnologică, să își asigure competitivitatea la nivel global și să obțină poziția de lider industrial. În același timp, orientarea către surse regenerabile de energie și utilizarea inteligentă a energiei ar conduce până în 2050 la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în intervalul superior de 80 - 95% față de nivelul din 1990, ceea ce reprezintă o obligație pentru ca Europa să câștige în combaterea schimbărilor climatice.

După 2030, o continuare a succesului acestui obiectiv întreit va aduce siguranță pentru industrie, va mobiliza investițiile în tehnologii de economisire și generare de energie din surse regenerabile și va garanta îndeplinirea obiectivului ambițios de temperare a schimbărilor climei. În prezent, eșecurile variate de pe piața energetică continuă să descurajeze trecerea către un sistem energetic nepoluant. Este timpul să îndepărtăm aceste bariere pentru a crește economiile la energie și a facilita înlocuirea combustibililor fosili cu sursele abundente și nepoluante de energie regenerabilă. Factorii de decizie europeni ar trebui să dea dovadă de angajament față de un viitor energetic nepoluant, să creeze condițiile de reglementare necesare unui sistem energetic eficient și bazat pe surse regenerabile, să stimuleze guvernele, întreprinderile, industriile și cetățenii să opteze pentru energia din surse regenerabile și utilizarea inteligentă a acesteia. Greenpeace și EREC propun patru etape pe care Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să le parcurgă pentru ca [R]evoluția Energetică să devină realitate. 1. Adoptarea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic privind reducerea emisiilor, economisirea energiei și folosirea energie din surse regenerabile Asumarea angajamentului de a atinge obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor cu cel puțin 30% până în 2020 Pentru a contribui la limitarea creșterii temperaturii

globale sub două grade Celsius (2° C), până în 2020 UE ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră la nivel intern cu cel puțin 30% față de nivelul din 1990. Pentru 2030, scenariul [R]evoluției Energetice arată că sectoarele energetice - inclusiv producerea de energie electrică, încălzirea și răcirea -, precum și transportul, pot avea o contribuție semnificativă prin reducerea cu 56% a emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, UE ar trebui să aloce fonduri suplimentare substanțiale pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să reducă schimbările climatice prin tehnologii care folosesc energie nepoluantă și prin protejarea pădurilor.

12

Odată cu adoptarea Directivei privind energia din surse regenerabile, statele membre ale UE s-au angajat să îndeplinească anumite obiective obligatorii din punct de vedere juridic, care însumează o cotă de energie din surse regenerabile de cel puțin 20% în UE până în 2020. Scenariile din cadrul [R] evoluției Energetice demonstrează că se poate realiza și mai mult. Pentru a obține beneficiile depline pe care energia din surse regenerabile le oferă în economie, ocuparea forței de muncă, siguranță energetică, leadership tehnologic și reducerea emisiilor, UE ar trebui să stabilească obiective naționale obligatorii care să însumeze o cotă a energiei din surse regenerabile de 45% la nivelul Europei în 2030. Stabilirea unui obiectiv obligatoriu privind economiile la energie până în 2030

Economisirea energiei reprezintă o măsură justificată atât din perspectivă ecologică, cât și economică. Un nivel ridicat de eficiență energetică este fundamental pentru competitivitate și măsurile de reducere a schimbărilor climatice. Pentru a trece către un sistem energetic eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, este necesară stabilirea unui obiectiv ambițios și obligatoriu din punct de vedere juridic pentru 2030. 2. Îndepărtarea barierelor din calea sistemului energetic eficient, bazat pe surse regenerabile Reformarea pieței electricității și a modului de administrare a rețelei După decenii în care s-au acordat subvenții de stat pentru sursele convenționale de energie, piața și rețeaua de electricitate s-au dezvoltat în totalitate pentru a corespunde producerii centralizate de energie nucleară și din combustibili fosili. Structurile actuale de proprietate, mecanismele de stabilire a prețurilor, practicile de gestionare a transmiterii energiei și a congestionării rețelei, precum și cerințele tehnice împiedică integrarea optimă a tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile, în special a celor de natură variabilă și descentralizată.

Ca pas important către reforma pieței electricității, toate guvernele europene ar trebui să asigure separarea deplină a proprietății între operațiunile din sistemul de transmitere și distribuție, pe de o parte, și activitățile de producere și furnizare a energiei pe de cealaltă parte. Aceasta este modalitatea eficientă de a asigura un acces echitabil la piață și de a elimina practicile discriminatorii existente împotriva noilor sosiți pe piață, precum producătorii de energie din surse regenerabile. Sistemul rețelei de energie trebuie modernizat de urgență pentru a permite conectarea rentabilă și integrarea surselor regenerabile. Uniunea Europeană și guvernele sale ar trebui să asigure punerea în aplicare a orientărilor propuse în cadrul regulamentului privind infrastructura energetică transeuropeană. Aceste condiții sunt necesare pentru conectarea la rețea a energiei din surse regenerabile, inclusiv a celei generate în larg, precum și pentru administrarea rețelelor inteligente și gestionarea activă a cererii. Pentru facilitarea acestei modernizări, ar trebui consolidat rolul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), iar mandatul autorităților naționale de reglementare din domeniul energiei ar trebui revizuit. Atât ACER, cât și Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport al energiei electrice (ENTSO-E) ar trebui să elaboreze un plan strategic de interconectare până în 2050, care să permită alimentarea cu electricitate produsă integral din surse regenerabile.

În paralel, reglementarea pieței de electricitate ar trebui să asigure că investițiile în capacități de echilibrare și într-o producție flexibilă de energie facilitează integrarea surselor regenerabile, eliminând în același timp alimentarea cu energie „de bază” inflexibilă și împiedicând introducerea plăților ajutătoare sub forma plăților pentru capacitate. Eliminarea treptată a tuturor subvențiilor și celorlalte măsuri de sprijin pentru tehnologiile de producere și transmisie a energiei care au efecte nocive asupra mediului

În timp ce UE face toate demersurile pentru liberalizarea pieței de producere a electricității, sprijinul guvernamental favorizează în continuare tehnologiile de producere a energiei convenționale, împiedicând utilizarea surselor regenerabile și obținerea economiilor la energie. De exemplu, sectorul energiei nucleare din Europa continuă să beneficieze de subvenții directe, garanții guvernamentale pentru împrumuturi, garanții pentru credite la export, injecții de capital din partea statului și sprijin în natură subvenționat. În plus, sectorul profită în continuare de pe urma împrumuturilor ieftine garantate în cadrul facilității de împrumuturi Euratom și al împrumuturilor conexe acordate de Banca Europeană pentru Investiții. În afara acestor avantaje financiare, sectorul nuclear profită de pe urma limitărilor legate de costuri în ceea ce privește dezafectarea centralelor și gestionarea deșeurilor radioactive (de exemplu în Slovacia și Marea Britanie), a măsurilor de salvare acordate de guvern în cazurile în care există rezerve insuficiente pentru dezafectarea centralelor și gestionarea deșeurilor (în Marea Britanie), și a finanțării de către stat a infrastructurii pentru cercetare, dezvoltare și educație (la nivel național și în cadrul Euratom). Asigurările împotriva riscurilor de răspundere civilă aferente operării instalațiilor din sectorul energiei nucleare sunt la un nivel atât de redus, încât daunele produse în cazul oricărui accident major vor trebui să fie acoperite aproape în totalitate din fonduri de stat. Nivelul total al acestor avantaje financiare este de patru ori mai mare decât sprijinul financiar acordat sectorului energiei din surse regenerabile, conform Comisiei Europene.3 Și combustibilii fosili continuă să primească beneficii financiare importante, care vin în contradicție cu dezvoltarea unei piețe a energiei nepoluante. Spania, Germania, Polonia și România încă subvenționează sectorul cărbunelui, cu susținerea sau cel puțin cu acceptul Comisiei Europene, deși aceste subvenții ar trebui eliminate conform Tratatului privind Uniunea Europeană. În ultimii ani au fost puse la dispoziție noi fonduri UE pentru tehnologiile de producere a energiei din combustibili fosili, destinate promovării tehnologiei de captare și stocare a dioxidului de carbon. Cheltuirea banilor pe captarea și stocarea dioxidului de carbon îndepărtează fondurile de la energia din surse regenerabile și de la economiile de energie. Chiar dacă tehnologia de captare a dioxidului de carbon va deveni fezabilă din punct de vedere tehnic și va permite stocarea pe termen lung, costurile sunt ridicate și nu s-ar obține eliminarea combustibililor fosili din sistemul de producere a energiei, eliminare ce se impune a fi făcută urgent. În sectorul transporturilor, mijloacele cele mai consumatoare de energie, respectiv transportul rutier și aviatic, beneficiază de sute de miliarde sub formă de subvenții și scutiri fiscale. BEI susține de mult timp aceste tipuri de transport, în special în Europa Centrală și de Est, consolidând sistemul de transport cu emisii ridicate de dioxid de carbon din Europa. Eliminarea treptată a energiei nucleare și a breșelor existente în materie de deșeuri nucleare Siguranța centralelor nucleare din Europa reprezintă un motiv serios de îngrijorare. Testul de rezistență efectuat asupra reactoarelor nucleare din Europa în urma accidentului nuclear de la Fukushima a identificat defecte

și a scos la iveală deficiențe inacceptabile în materie de gestionare a riscurilor. Guvernele europene ar trebui să elaboreze un plan credibil de eliminare treptată a centralelor nucleare din Europa, începând cu reactoarele cele mai vechi și care prezintă cele mai mari riscuri. Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să aducă gestionarea deșeurilor nucleare la un nivel care să fie în conformitate cu politicile generale ale UE privind gestionarea deșeurilor, în vederea aplicării depline a principiului „poluatorul plătește”. Acest lucru înseamnă că trebuie soluționate breșele care permit excluderea anumitor forme de deșeuri radioactive de la aplicarea normelor în materie de deșeuri. Peste 90% din deșeurile radioactive sunt produse de sectorul energiei nucleare – politica de eliminare treptată a centralelor nucleare propusă în cadrul scenariului [R]evoluției Energetice reprezintă, așadar, o componentă logică a unei politici europene coerente privind gestionarea deșeurilor. 3. Punerea în aplicare a unor politici eficiente pentru o economie energetică sustenabilă Modernizarea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii Schema

UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) poate reprezenta un instrument important de reducere a schimbărilor climatice, însă eficacitatea ei este în prezent subminată de un surplus important de certificate. Comisia Europeană estimează că până în 2020 companiile care participă la ETS vor fi acumulat un surplus de aproximativ două miliarde de certificate (un număr aproximativ egal cu emisiile lor anuale). Pentru revigorarea ETS, scoaterea la licitație a unei părți semnificative de certificate de emise trebuie amânată, fiind urmată de decizia de retragere permanentă a acestor certificate. Ca alternativă, ar trebui ajustată traiectoria reducerii emisiilor prin ETS în perioada 2021 - 2030, pentru a face față sau a „înghiți” acest surplus de certificate. Pentru a lansa pe piață semnalele și stimulentele economice potrivite pentru tranziția sistemului nostru energetic de-a lungul întregului lanț de producție și consum, toate certificatele de emisii din cadrul ETS ar trebui să fie scoase la licitație și nu acordate gratuit. Scoaterea la licitație reduce costul total al măsurilor europene de atenuare a schimbărilor climatice, întrucât reprezintă metoda de alocare cea mai eficientă din punct de vedere economic, eliminând profiturile exagerate obținute din certificatele acordate gratuit. În plus, schema ETS a UE ar trebui să reprezinte un stimulent pentru reducerea emisiilor la nivel intern, care nu trebuie înlocuite prin achiziționarea de credite compensate din țările terțe, iar stabilirea unor limite cantitative clare și a unor criterii stricte în materie de compensare ar trebui să garanteze reduceri reale ale emisiilor.

Aplicarea eficientă a standardului UE privind combustibilii O altă măsură importantă

pentru reducerea schimbărilor climatice – standardul UE privind carburanții cu emisii scăzute de dioxid de carbon – ar trebui aplicată la nivelul producției de combustibil atât din surse regenerabile, cât și fosile. Obiectivul convenit, de reducere cu 6% a intensității dioxidului de carbon produs de combustibilii folosiți în transport în perioada 2010 - 2020, va fi îndeplinit doar dacă sunt luate în considerare în mod corespunzător toate emisiile directe și indirecte de pe parcursul ciclului de viață. Într-o primă fază, combustibilii trebuie diferențiați pe baza materiilor prime din care sunt produși (de ex. țiței, nisipuri bituminoase, gaze naturale sau rapiță), în timp ce se elaborează o metodologie de diferențiere mai amănunțită.

referințe 3

COM(2011) 31 Energia din surse regenerabile: progrese către obiectivul 2020

13

recomandări de politică energetică și climatică pentru UE

recomandări de politică energetică și climatică pentru UE

Însă [R]evoluția Energetică nu va avea loc fără leadership-ul politic atât de necesar: Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să instituie cadrul necesar pentru o cale energetică sustenabilă. Următorul pas pe acest drum constă în adoptarea unui pachet de măsuri privind clima și energia în 2030, cu obiective ambițioase în materie de reducere a emisiilor, folosirea energiei din surse regenerabile și economisirea energiei.

Stabilirea obiectivului obligatoriu de a obține energie din surse regenerabile în proporție de 45% până în 2030

1 politica în domeniul energiei și al schimbărilor climatice |

politica în domeniul energiei și al schimbărilor climatice |

1.1 recomandări de politică energetică și climatică pentru UE

© GP/MARKEL REDONDO

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

1 politica în domeniul energiei și al schimbărilor climatice |

Susținerea energiei regenerabile și aplicarea Directivei privind energia din surse regenerabile Odată cu adoptarea Directivei privind energia din surse

În sectorul energiei electrice, sistemele de tarife fixe sau de prime, în cazul în care au fost bine concepute, s-au dovedit instrumentele cele mai eficiente și mai rentabile pentru promovarea adoptării pe scară largă a tehnologiilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile. În cadrul unui sistem de tarife fixe, este garantat un anumit preț pentru electricitatea produsă din diverse surse regenerabile. Modelul cu primă asigură plata unei anumite prime peste prețul pieței. Astăzi, cel puțin 45% din cererea de energie a UE este folosită pentru încălzire și răcire. Directiva privind energia din surse regenerabile a creat obligația de a produce energie din surse regenerabile pentru încălzirea și răcirea clădirilor noi și a celor renovate. Printre instrumentele disponibile pentru susținerea încălzirii și răcirii din surse regenerabile se numără subvențiile pentru investiții și creditele fiscale. Cu toate acestea, rolul pe care tehnologiile de încălzire și răcire bazate pe energie din surse regenerabile îl au în decarbonizarea sectorului energetic este în continuare abordat insuficient în majoritatea statelor membre. Pentru a conferi putere sectorului și a folosi marele său potențial neexploatat, este necesar un plan de acțiune pentru încălzire și răcire din surse regenerabile. Acest plan ar trebui să includă o evaluare a cererii de încălzire și răcire a UE, precum și exemple de cele mai bune practici privind modul de susținere a sectorului. Pentru sprijinirea folosirii energiei din surse regenerabile, sectorul transporturilor ar trebui să se axeze în principal pe elaborarea și aplicarea unor soluții sustenabile, inclusiv folosirea electricității din surse regenerabile la vehiculele rutiere electrice și la trenuri. În același timp, trebuie transmis un semnal clar către piețe în legătură cu faptul că viitorul transportului ecologic nu include biocarburanții nesustenabili din punct de vedere social și ecologic. Aplicarea în continuare a Directivei privind energia din surse regenerabile este esențială pentru a susține creșterea ponderii energiei regenerabile în UE și îndeplinirea obiectivului de 20% în 2020. Comisia ar trebui să asigure progresul statelor membre către îndeplinirea obiectivelor naționale, inclusiv prin raportarea și revizuirea la timp a Planurilor naționale de acțiune privind energia din surse regenerabile.

intenționează să folosească importante cantități de bioenergie pentru îndeplinirea obiectivelor de folosire a energiei regenerabile. Disponibilitatea bioenergiei din surse durabile este limitată, prin urmare Uniunea Europeană și guvernele individuale ar trebui să se asigure că această resursă rară este folosită în cel mai eficient mod cu putință. Astfel, Uniunea Europeană și guvernele ar trebui să asigure aplicarea deplină și la timp a criteriilor de sustenabilitate pentru biocombustibili și biomasă și să gestioneze efectele indirecte ale schimbării destinației terenurilor.

Punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și stabilirea unor standarde de eficiență energetică pentru vehicule, aparate electrocasnice, clădiri și producerea de energie UE și-a propus atingerea obiectivului de creștere a

eficienței energetice cu 20% până în 2020, față de scenariul status-quo-ului. Comisia ar trebui să se asigure că Directiva privind eficiența energetică este aplicată cu strictețe și fără întârziere de către statele membre, pentru a asigura obținerea unor economii maxime la energie. Ar trebui propuse cât mai curând măsuri suplimentare pentru a acoperi decalajul rămas până la îndeplinirea obiectivului de 20% și ar trebui adoptate obiective obligatorii în cazul în care statele membre nu își îndeplinesc țintele. O parte semnificativă a economiilor la energie pot fi obținute prin standarde de eficiență pentru vehicule, produse de larg consum și clădiri. Totuși, legislația actuală a UE în acest domeniu reprezintă un mozaic incoerent de măsuri care nu contribuie la o distribuire clară și consecventă a responsabilității și nu exploatează potențialul UE de obținere a economiilor la energie. Trebuie depuse eforturi în fiecare domeniu. În ceea ce privește vehiculele rutiere, UE ar trebui să adopte o medie de 60 g CO2 /km pentru autoturismele noi până în 2025, să asigure un nivel echivalent de îmbunătățiri pentru vehiculele comerciale ușoare și să introducă rapid regulamentul privind eficiența carburanților pentru camioane. Inițierea unor măsuri stricte și armonizate la nivelul UE privind impozitarea ecologică

În toate statele membre trebuie să aibă loc o armonizare și o consolidare a sistemului de impozitare a emisiilor de dioxid de carbon și a utilizării energiei, în special în sectoarele care nu intră sub incidența schemei ETS a UE (precum transportul și agricultura). Impozitarea utilizării energiei este esențială pentru a obține siguranța energetică și a reduce consumul de resurse naturale. De asemenea, impozitarea ecologică ar aduce mai multe locuri de muncă, întrucât producția bazată pe folosirea intensă a forței de muncă ar câștiga un avantaj competitiv. Acest efect ar fi chiar și mai puternic dacă statele membre ar folosi veniturile obținute din impozitarea ecologică pentru a reduce costul muncii (de exemplu prin reducerea impozitelor pe venit).

4. Asigurarea finanțării tranziției

1.2 recomandări de politică energetică și climatică pentru România

Plasarea politicilor în materie de climă și energie sustenabile în centrul Cadrului financiar multianual Reducerea ambițioasă aemisiilor în UE este fezabilă din

Sectorul energetic Strategia energetică actuală a României prevede o serie de

punct de vedere tehnic și economic și poate chiar să aducă beneficii nete semnificative economiei europene. Cu toate acestea, sunt necesare investiții majore până când [R]evoluția Energetică se va dovedi rentabilă. Este posibil ca statele membre ale UE din Europa Centrală și de Est să se confrunte cu dificultăți suplimentare în ceea ce privește mobilizarea investițiilor publice și private necesare. Cadrul financiar multianual 2014-2020 ar trebui să „generalizeze” prioritățile politicilor în materie de climă și energie din surse regenerabile, asigurând astfel capacitatea bugetelor viitoare ale UE de a aloca fondurile necesare pentru modernizarea sistemului energetic, a infrastructurii energetice și a tehnologiilor de eficientizare energetică. Sprijinirea inovației și cercetării în domeniul tehnologiilor care realizează economii la energie și în energia din surse regenerabile Inovația va juca un rol important

în creșterea atractivității [R]evoluției Energetice. Pentru accelerarea utilizării tehnologiilor noi este deseori necesar sprijin public direct. Uniunea Europeană, guvernele naționale și instituțiile financiare publice ar trebui să asigure succesul inițiativelor actuale în materie de energie regenerabilă și eficiență energetică și să susțină investițiile suplimentare în cercetare și dezvoltare pentru a obținere aparate electrocasnice și tehnici de construcție mai eficiente, metode noi de producere a energiei din surse regenerabile, de exemplu din valuri și maree, tehnologia rețelelor inteligente, precum și opțiunile de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon. Printre acestea se numără crearea unor acumulatoare mai bune pentru vehiculele electrice și programele de gestionare a transportului de marfă.

noi centrale electrice pe bază de cărbune, totalizând în jur de 3000 MW, noi mine de cărbune, ajutor de stat pentru minerit și importuri de cărbune. Strategia prevede, de asemenea, două noi reactoare nucleare a câte 750 MW fiecare, ce urmează a fi construite la Cernavodă alături de cele două existente, precum și o centrală hidroelectrică de mari dimensiuni, la Tarnița Aceste planuri au fost menționate atât în cadrul strategiilor energetice, cât și în cadrul programelor de guvernare, indiferent de grupul politic aflat la putere.

În prezent 80% din unitățile de producție a energiei pe bază de cărbune din România și-au depășit durata de viață și trebuie înlocuite. Parcul de centrale termoelectrice ale țării funcționează cu un randament de doar 30% - 33%. Acest parc învechit necesită fie înlocuirea cu centrale electrice noi (nu neapărat pe același loc), fie măsuri de retehnologizare, pentru prelungirea duratei de viață a capacităților de generare. Cu toate acestea, nu există niciun fel de plan de înlocuire a vreuneia dintre capacitățile învechite cu instalații de producere a energiei din surse regenerabile. În schimb, este planificată construcția unor noi centrale electrice pe bază de cărbune la Galați, Brăila, Rovinari, Iernut, Ișalnița, Borzești etc. Statul român nu deține suficienți bani pentru a finanța singur aceste centrale electrice noi, prin urmare fiecare proiect va necesita investitori privați. Acest tip de politică energetică a condus la apariția unor proiecte problematice, precum cel planificat de compania italiană de utilități Enel pentru orașul Galați. Scopul proiectului este de a construi o termocentrală de 800 MW în Zona Liberă Galați, pe malul Dunării, pentru a funcționa cu cărbune importat din Ucraina.

Odată cu sprijinul acordat pentru facilitarea tehnologiilor noi sau existente de eficientizare sau utilizare a energiei din surse regenerabile, este nevoie de cercetare și inovare și pentru tehnologiile cu adevărat sustenabile destinate sectorului aviatic și celui maritim, precum și transportului rutier de mare tonaj. În timp ce îmbunătățirile substanțiale în materie de eficiență și trecerea de la transportul aerian și rutier la cel maritim și feroviar pot reduce impactul transportului, disponibilitatea tehnologiilor sustenabile care utilizează energie din surse regenerabile este în prezent redusă. Soluția ar putea veni parțial de la inovații precum biocarburanții de a doua generație, navigația cu pânze sau hidrogenul.

Sectorul cărbunelui Înainte de prăbușirea comunismului în anul 1989, strategia

Crearea unui fond pentru inovație industrială Sectoarele industriale cu consum

Sectorul minier suferă de atunci un proces de restructurare, care a atras după sine probleme noi precum scăderea bruscă a standardelor de viață în orașele miniere și agravarea vizibilă a problemelor de mediu.

intens de energie precum sectorul oțelului, al cimentului și al hârtiei pot să aibă un mare potențial neexploatat de economisire a energiei – cel puțin 35% – și de reducere a emisiilor – aproape 95% până în 2050. UE trebuie să asigure cadrul politic corect pentru a impulsiona investițiile în procesele de producție mai puțin poluante și mai eficiente, îmbunătățind în același timp competitivitatea industrială.

Pentru a încuraja inovarea și folosirea pe scară mai largă a tehnologiilor ecologice eficiente în sectoarele cu consum intens de energie, o parte din venitul obținut din licitațiile ETS ar trebui să fie alocat unui fond pentru inovații industriale, dedicat proceselor de producție inovatoare mai puțin poluante (de ex. fabricarea cimentului pe bază de magneziu, fabricarea oțelului fără cocs). Trebuie introduse reglementări complementare, de exemplu standarde privind emisiile de CO2 și căi de eliminare treptată a producerii de dioxid de carbon în cantități mari, pentru a asigura că finanțarea este urmată de performanță.

minieră prevedea că acest sector trebuie să se auto-susțină în totalitate, asigurând resursele minerale necesare economiei și ajutând astfel țara să își reducă importurile. În consecință, sectorul minier s-a dezvoltat dincolo de potențialul real al resurselor disponibile ale țării, peste 350.000 de persoane fiind angajate direct în acest sector și alte 700.000 indirect. După 1989, a devenit vizibilă necesitatea unui ajutor de stat semnificativ pentru ca sectorul minier să supraviețuiască. Între 1990 și 2007, cheltuielile statului cu susținerea sectorului minier au atins 6.156,4 milioane USD, care s-au adăugat la pierderea de 1.729,4 USD din exploatare.

Conform legislației UE, nu vor mai exista subvenții pentru cărbune după anul 2018, prin urmare sectorul trebuie să continue să se remodeleze până atunci. Strategia minieră curentă își propune să reducă implicarea statului și pierderile financiare, să crească eficiența, să modernizeze echipamentele și să continue închiderea minelor ineficiente. Resursele primare de energie România deține rezerve de lignit pentru încă 40 de ani, la o rată a extracției de 30 de milioane de tone pe an. Pe lângă faptul că numeroase mine de cărbune au fost deja închise, doar 30% din resursele subsolului sunt accesibile pentru extracție, din motive legate de proprietatea asupra terenului.1

referințe 1

14

Ministerul Economiei și Industriilor, Strategia Energetică 2007-2020

15

recomandări de politică energetică și climatică pentru România

recomandări de politică energetică și climatică pentru UE

regenerabile în 2009, statele membre ale UE s-au angajat să îndeplinească obiective obligatorii din punct de vedere juridic, care însumează o cotă de energie din surse regenerabile de cel puțin 20% în UE până în 2020, precum și să adopte un cadru pentru susținerea energiei nepoluante. De atunci, multe state membre au cunoscut o creștere semnificativă în materie de utilizare a energiei din surse regenerabile, iar planurile actuale ale statelor membre înaintate Comisiei indică faptul că UE ar putea chiar să își depășească obiectivul stabilit pentru 2020. Majoritatea guvernelor au pus în aplicare o formă de politică de sprijin pentru a compensa deficiențele pieței și a ajuta tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile să se maturizeze și să își atingă potențialul deplin. Cu toate acestea, unele sisteme de sprijin s-au dovedit a fi mai eficiente decât altele în materie de promovare a energiei din surse regenerabile.

Crearea unui cadru solid de sustenabilitate pentru bioenergie Statele membre

1 politica în domeniul energiei și al schimbărilor climatice |

© Langrock/Zenit/gp

imagine TURBINE EOLIENE PARȚIAL CONSTRUITE PENTRU PARCUL EOLIAN OFFSHORE DE LA MIDDELGRUNDEN, ÎN APROPIERE DE COPENHAGA, DANEMARCA

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

1 În țară există o singură mină activă de uraniu, iar unitatea de prelucrare a uraniului folosește tehnologii învechite, cu randament scăzut. Este planificată deschiderea cel puțin a unei noi mine de uraniu în țară; strategia energetică propune, de asemenea, extracția și importul de uraniu de peste hotare. Pentru extracția internă de uraniu, strategia prevede ajutor de stat. Prognozele oficiale arată că potențialul de țiței al țării vă scădea de la 56 de milioane de tone în 2012 la 28 de milioane de tone în 2020, iar în ceea ce privește gazul natural, rezervele subterane vor scădea de la 127 de miliarde de metri cubi în 2012 la 77 de miliarde de metri cubi în 2020.

recomandări de politică energetică și climatică pentru România

Conform acelorași estimări oficiale, producția de energie primară nu va crește în următoarele două-trei decenii. Greenpeace pledează pentru faptul că diferența necesară pentru a răspunde cererii de energie trebuie acoperită folosind resurse regenerabile și îmbunătățind eficiența energetică. În anul 2009, puterea hidroelectrică instalată însuma 6450 MW, furnizând 17340 GW/h pe an, ceea ce reprezintă 54% din potențialul țării. Potențialul României în ceea ce privește resursele de energie regenerabilă este estimat în prezent la 11,8 milioane de tone echivalent petrol (TEP) (cu doar <10 MW hidroenergie inclusă în calcul). Conform indicilor de atractivitate pentru energie regenerabilă publicați de Ernst & Young, în luna august 2012 România se afla pe locul 13 la nivel global. Producția, consumul și importurile de energie primară Între 1999 și 2008, producția

de energie primară a crescut de la 27,9 milioane TEP la 28,9 milioane TEP, în timp ce consumul de energie primară a crescut de la 36,5 la 39,8 milioane TEP. Astfel, dependența de importuri de energie primară a crescut de la 21,5% la 27,2% în această perioadă.

Încălzirea Sistemele actuale de furnizare centralizată a căldurii se caracterizează prin echipamente învechite, cu eficiență scăzută și pierderi ridicate la transmitere și distribuție. Eficiența scăzută se datorează randamentului scăzut de generare, pierderilor mari de la transmiterea și distribuția căldurii (între 10 și chiar 50% în unele cazuri), precum și scăderii cererii industriale de abur și apă caldă, ceea ce a condus la regimuri de exploatare neeconomice. Costurile tot mai mari de producție și distribuție a căldurii, alături de calitatea scăzută a serviciului, cresc facturile la energie ale populației.

În ultimii ani, având în vedere necesitatea reducerii consumului de energie al blocurilor de locuințe, Guvernul României a pus în aplicare un program de reabilitare termică a clădirilor de locuințe, finanțat prin împrumuturi bancare garantate de guvern, cu dobândă subvenționată. Politica în domeniul energiei din surse regenerabile 2

Obiective privind sursele regenerabile de energie (SRE): Obiective obligatorii stabilite de Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile: SRE să reprezinte 24% din consumul final de energie în 2020. Energia regenerabilă să reprezinte cel puțin 10% din consumul final de energie în sectorul transporturilor până în 2020. Instrumente de politică Schema de sprijin – un sistem de cote cu certificate verzi

Eficiența Energiei (2002) menționează folosirea SRE pentru încălzire, nu există scheme de sprijin eficace pentru încălzirea și răcirea din SRE. Politica în domeniul climei • România a ratificat atât Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) din anul 1992, cât și protocolul de la Kyoto din anul 1997. În anul 2005 a fost creată Strategia națională privind schimbările climatice, precum și un Plan național de acțiune privind schimbările climatice. Alte documente ale politicii privind schimbările climatice sunt Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră și Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice; în plus, a fost constituită Comisia Națională privind Schimbările Climatice. Ministerul Mediului este autoritatea responsabilă cu adoptarea politicilor UE din domeniul climei. În ceea ce privește Mecanismul de implementare în comun, Ministerul Mediului a făcut publică o listă de 16 proiecte de implementare în comun, proiecte ce se află în diverse stadii de dezvoltare. Ministerul a creat, de asemenea, o Schemă de investiții verzi în vederea inițierii unor scheme de sprijin pentru investiții verzi și a valorificării surplusului de certificate conform mecanismelor de la Kyoto.

În ceea ce privește sistemul EU-ETS, România deține un Plan național de alocare privind certificatele și un Registru național al emisiilor de gaze cu efect de seră, cu normele aferente. În anul 2011, ca urmare a raportării defectuoase din Registrul național, României i s-a interzis să tranzacționeze certificatele verzi pe piețele internaționale conform mecanismelor de la Kyoto. Între timp, interdicția a fost ridicată. România a fost una dintre cele 10 țări europene eligibile pentru derogare de la articolul 10c care au solicitat alocări gratuite în 2013-2020. Cererea a fost aprobată de către Comisie în această vară. Sunt necesare instrucțiuni clare și procese obligatorii pentru procedura de avizare, precum și aplicarea unor norme clare pentru avize. Guvernul trebuie să elimine treptat toate subvențiile și celelalte măsuri de sprijin pentru tehnologiile din domeniul energiei și transportului care au efecte nocive asupra mediului. Pentru tehnologia de captare și stocare a carbonului nu ar trebui alocate subvenții sau fonduri noi. De asemenea, trebuie eliminate subvențiile și scutirile fiscale acordate mijloacelor de transport cu cel mai ridicat consum de energie. Centralele nucleare trebuie închise treptat și nu ar mai trebui să se construiască nicio centrală nouă. Valoarea asigurărilor obligatorii ar trebui mărită și extinsă către furnizori. Pentru sprijinirea folosirii energiei din surse regenerabile, sectorul transporturilor ar trebui să se axeze în principal pe utilizarea electricității din surse regenerabile la vehiculele rutiere electrice și la trenuri. Este necesar ca piețelor să li se transmită mesajul clar că viitorul transportului ecologic nu include biocarburanții nesustenabili social și ecologic. Guvernul ar trebui să susțină inovația și cercetarea în domeniul tehnologiilor care aduc economii la energie și al energiei regenerabile, prioritizând investițiile în cercetare și dezvoltare pentru a obține aparate electrocasnice și tehnici de construcție mai eficiente, noi metode de producere a energiei din surse regenerabile și opțiuni de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon.

tranzacționabile (CVT) pentru noile SRE există încă din anul 2004. Obligația de cumpărare pentru companiile furnizoare și obligația de a îndeplini o cotă anuală de electricitate SRE cumpărată. CVT se emit pentru producția de energie electrică eoliană, solară, pe bază de biomasă sau de hidroenergie generată în centrale cu o putere mai mică de 10 MW. Transport obligatoriu și comerț prioritar pentru electricitatea produsă din SRE din anul 2004. Stimulente pentru SRE: de la unu până la șase certificate verzi, în funcție de tehnologia folosită. Certificatele verzi pot fi tranzacționate cu 27 – 55 EUR fiecare. Chiar dacă lista priorităților Fondului Român pentru 16

2 principii cheie

„Implementarea în 3 pași”

2 noua rețea de electricitate

studiu de caz: germania

folosirea, generarea și distribuirea inteligentă sunt miezul conceptului” © NASA / Jeff Schmaltz

politica în domeniul energiei și al schimbărilor climatice |

conceptul de [r]evoluție energetică

referințe 2

EREC, Renewable Energy Policy Review – Romania [„Revizuirea politicii privind energia din surse regenerabile”], 2009

imagine Europa de Nord.

17

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

[R]evoluția Energetică poate fi realizată prin aderarea la cinci principii cheie:

1. Respectarea limitelor naturale – eliminarea treptată a combustibililor fosili până la sfârșitul acestui secol Trebuie să învățăm să respectăm limitele naturii. Există o cantitate limitată de carbon pe care o poate absorbi atmosfera. În fiecare an emitem echivalentul a aproape 30 de miliarde de tone de carbon; efectiv umplem cerul. Resursele geologice de cărbune ar putea asigura câteva sute de ani de combustibil, dar nu le putem arde rămânând în același timp în limitele de siguranță. Trebuie să se pună capăt extracției resurselor de țiței și cărbune. Scenariul global al [R]evoluției Energetice a fixat un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 legate de energie la maximum 3,5 Gigatone (Gt) până în 2050 și de eliminare treptată a peste 80% din combustibilii fosili până în 2050. 2. Echitate și acces corect la energie Atât timp cât există limite naturale trebuie să existe o distribuție corectă a beneficiilor și costurilor în cadrul societăților, între națiuni și între generațiile prezente și viitoare. La o extremă, o treime din populația lumii nu are deloc acces la electricitate, în timp ce țările cel mai puternic industrializate consumă mult mai mult decât partea la care au dreptul în mod corect.

3. Implementarea unor soluții curate, regenerabile și a unor sisteme energetice descentralizate Nu există deficit energetic. Tot ceea ce trebuie să facem este să folosim tehnologiile existente pentru a exploata energia în mod eficient și eficace. Energia regenerabilă și măsurile de eficiență energetică sunt pregătite, viabile și din ce în ce mai competitive. Tehnologiile de producere a energiei eoliene, solare și din alte surse regenerabile au cunoscut o creștere înzecită a pieței în ultimul deceniu.5 Așa cum schimbările climatice sunt reale, la fel este și sectorul energiei regenerabile. Sistemele energetice sustenabile descentralizate produc mai puțin emisii de carbon, sunt mai puțin costisitoare și depind într-o mai mică măsură de combustibilul importat; creează mai multe locuri de muncă și oferă autonomie comunităților locale. Sistemele descentralizate sunt mai sigure și mai eficiente. Acesta este obiectivul pe care trebuie să și-l propună [R]evoluția Energetică. “Epoca de piatră nu a luat sfârșit din cauza lipsei pietrei, iar epoca țițeiului se va încheia cu mult înainte ca lumea să rămână fără țiței.”

Șeicul Zaki Yamani, fost ministru al țițeiului în Arabia Saudită Pentru a opri evoluția necontrolată a schimbărilor climei pământului, majoritatea rezervelor de combustibil fosil ale lumii – cărbune, țiței și gaze – trebuie să rămână în sol. Obiectivul nostru este ca oamenii să trăiască în limitele naturale ale micii noastre planete. 4. Disocierea creșterii economice de consumul de combustibili fosili Începând din țările dezvoltate, dezvoltarea economică trebuie disociată în totalitate de la utilizarea combustibililor fosili. Este eronat să se sugereze că dezvoltarea economică trebuie să plece de la arderea mai intensă a acestora.

În anul 2009, sursele de energie regenerabilă reprezentau 13% din cererea primară de energie a lumii. Principala sursă de energie regenerabilă era biomasa, care se folosește în principal pentru încălzire. Procentul reprezentat de energia regenerabilă din totalul generării de electricitate era de 18%. Aproximativ 81% din oferta actuală de energie primară provine încă de la combustibili fosili.6 Este momentul să facem schimbări structurale semnificative în sectorul energetic și al electricității în următorul deceniu. Multe centrale electrice din țările industrializate, precum S.U.A., Japonia și Uniunea Europeană se apropie de momentul scoaterii din funcțiune; mai mult de jumătate din numărul total de centrale electrice au peste 20 de ani. În același timp, țările în curs de dezvoltare, precum China, India, Africa de Sud și Brazilia, încearcă să satisfacă cererea tot mai mare de energie creată de economiile lor aflate în creștere. În acest deceniu, sectorul electricității va decide cum se va răspunde noii cereri de electricitate, fie cu combustibili fosili și nucleari, fie prin folosirea eficientă a energiei din surse regenerabile. Pentru a răspunde nevoilor lumii, scenariul [R]evoluției Energetice propune un model tehnic și de politică pentru energie regenerabilă și cogenerare, combinat cu eficientizarea energetică. Atât energia regenerabilă, cât și cogenerarea la scară largă și prin unități descentralizate, mai mici, trebuie să se dezvolte mai rapid decât cererea generală de energie la nivel global. Ambele abordări trebuie să înlocuiască vechile tehnologii de generare și să furnizeze energia suplimentară necesară în țările în curs de dezvoltare. Este necesară o etapă de tranziție pentru construirea infrastructurii necesare, deoarece nu se poate trece direct, de la un sistem energetic la scară largă bazat pe combustibili fosili și nucleari, la alimentarea cu energie exclusiv din surse regenerabile. Deși angajamentul nostru în ceea ce privește promovarea surselor regenerabile de energie rămâne ferm, considerăm că gazele naturale convenționale, folosite în centrale de cogenerare la scară corespunzătoare, sunt valoroase ca și combustibil de tranziție și pot conduce la o descentralizare a infrastructurii energetice eficientă din punct de vedere al costurilor. În condițiile

© gp/Xuan Canxiong

2

unor veri mai călduroase, tri-generarea care încorporează aparate frigorifice cu absorbție de căldură pentru a furniza putere de răcire, pe lângă căldură și electricitate, va deveni un mijloc valoros de reducere a emisiilor. [R]evoluția Energetică are în vedere o cale de dezvoltare care să transforme structura actuală a furnizării de energie într-un sistem sustenabil. Există trei etape principale pentru aceasta. Pasul 1: eficiență și echitate energetică [R]evoluția Energetică exploatează în mod ambițios potențialul de eficiență energetică. Aceasta se concentrează asupra celor mai bune practici actuale și tehnologiilor care vor fi disponibile în viitor, angajându-se la inovație permanentă. Economiile de energie sunt distribuite aproape egal între cele trei sectoare – industrie, transport și clădiri / afaceri. Filosofia de bază este folosirea inteligentă, nu abstinența. Cele mai importante opțiuni pentru economisirea energiei sunt proiectarea și izolația termică îmbunătățită a clădirilor, mașinile și motoarele electrice supereficiente, înlocuirea sistemelor electrice de încălzire învechite cu producerea agentului termic din surse regenerabile (precum colectoarele solare) și reducerea consumului de energie de către vehiculele folosite pentru traficul de mărfuri și pasageri. În prezent țările industrializate folosesc energie în modul cel mai ineficient și își pot reduce drastic consumul fără a pierde nici confortul locuințelor, nici mijloacele electronice de informare și amuzament. Scenariul global al [R]evoluției Energetice depinde de energia economisită în țările membre ale OCDE pentru a răspunde cerințelor tot mai mari de electricitate din țările în curs de dezvoltare. Obiectivul final este stabilizarea consumului global de energie în următoarele două decenii. În același timp, se urmărește realizarea „echității energetice” – trecerea la o distribuție mai corectă a alimentării cu energie (folosită în mod eficient) la nivel mondial. O reducere dramatică a cererii primare de energie față de scenariul de referință – dar cu aceeași evoluție a PIB și a populației – este o condiție esențială pentru atingerea unui procent semnificativ de surse de energie regenerabile în cadrul sistemului general de alimentare cu energie, compensând eliminarea energiei nucleare și reducând consumul de combustibili fosili.

figura 2.1: sistemele centralizate de generare irosesc peste două treimi din necesarul lor inițial de energie

61,5 unități

3,5 unități

pierdute prin generare ineficientă și risipă de căldură

13 unități

pierdute prin transmisie și distribuție

irosite prin utilizare finală ineficientă

Trebuie să folosim mult mai eficient energia pe care o producem și să facem rapid trecerea la energie regenerabilă și la eliminarea combustibililor fosili pentru a permite o dezvoltare curată și sustenabilă. 5. Eliminarea treptată a energiei poluante nesustenabile Trebuie să eliminăm energia pe bază de cărbune și pe cea nucleară. Nu putem continua să construim centrale pe cărbuni în condițiile în care emisiile prezintă un pericol real și prezent atât la adresa ecosistemelor, cât și a oamenilor. Și nu putem continua să alimentăm multitudinea de pericole nucleare pretinzând că energia nucleară poate ajuta în vreun fel la combaterea schimbărilor climatice. În cadrul [R]evoluției Energetice nu este loc pentru energie nucleară.

© dreamstime

2.1 principii cheie

Scenariul global al [R]evoluției Energetice a fixat ca obiectiv realizarea echității energetice în cel mai scurt timp posibil. Până în anul 2050, emisia medie pe cap de locuitor trebuie să fie cuprinsă între 0,5 și 1 tonă de CO2.

2.2 „implementarea în 3 pași”

100 unități >>

energie din combustibili fosili

38,5 unități >>

35 unități >>

de energie ajung în rețeaua națională

de energie furnizată

22 unități de energie folosită efectiv

referințe 4 5

18

IPCC – Raport special privind sursele de energie regenerabilă, capitolul 1, mai 2011. REN 21, Renewable Energy Status Report 2012 [„Raport privind situația energiei regenerabile 2012”], iunie 2012.

referințe 6

IEA World Energy Outlook [„Perspectivele energetice mondiale”] 2011, Paris noiembrie 2011.

19

„implementarea în 3 pași”

principii cheie

În prezent, generarea de electricitate are la bază mai ales arderea combustibililor fosili în termocentrale de foarte mari dimensiuni care generează dioxid de carbon și în același timp irosesc mare parte din necesarul inițial de energie. Energia se pierde, de asemenea, atunci când electricitatea este transmisă prin rețeaua de electricitate și este convertită din înaltă tensiune într-o tensiune de alimentare adecvată pentru consumatorii casnici sau comerciali. Sistemul este vulnerabil la întreruperi: defecțiunile tehnice localizate, cauzate de condițiile meteorologice sau chiar în mod intenționat, pot degenera rapid, conducând la întreruperi temporare la scară largă. Indiferent ce tehnologie generează electricitatea în cadrul acestei configurații învechite, în mod inevitabil se va confrunta cu una dintre aceste probleme sau chiar cu toate. Prin urmare, la baza [R]evoluției Energetice se află schimbări atât în modul în care este produsă energia, cât și în modul în care este distribuită.

Efectele schimbărilor climatice asupra comunităților cele mai sărace sunt exacerbate de inegalitatea masivă în domeniul energie globale. Dacă vrem să rezolvăm problema schimbărilor climatice, unul dintre principii trebuie să fie echitatea și corectitudinea, astfel încât beneficiile serviciilor energetice – precum iluminatul, încălzirea, electricitatea și transportul – să fie disponibile pentru toți: în nord și în sud, celor bogați și celor săraci. Doar astfel putem crea o securitate energetică reală, precum și condițiile necesare pentru o reală bunăstare umană.

conceptul de [r]evoluție energetică |

conceptul de [r]evoluție energetică |

Experții sunt de acord că, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, trebuie să se producă imediat o schimbare fundamentală în modul în care consumăm și generăm energia, cu progrese semnificative în următorii zece ani.4 Amploarea acestei provocări impune o transformare completă a modului în care producem, consumăm și distribuim energia, menținând în același timp creșterea economică. În absența unei astfel de revoluții, nu vom putea limita încălzirea globală la sub 2°C, creștere peste care efectele devin devastatoare. Capitolul de față explică principiile de bază și abordarea strategică a conceptului de [R]evoluție Energetică, care au stat la baza modelării de scenarii încă de la primul scenariu de [R]evoluție Energetică publicat în anul 2005. Cu toate acestea, conceptul a fost îmbunătățit în permanență, odată cu dezvoltarea tehnologiilor și apariția noilor posibilități tehnice și economice.

© dreamstime

2

imagine Turbine eoliene la parcul eolian Nan din Nan’ao. Provincia Guangdong este una dintre cele mai bune resurse eoliene din China și găzduiește deja mai multe parcuri eoliene la scară industrială.

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

2

Energia descentralizată include, de asemenea, sisteme autonome separate în totalitate de rețelele publice, de exemplu pompe de căldură, panouri termice solare sau încălzire cu biomasă. Toate acestea pot fi comercializate utilizatorilor casnici pentru a furniza încălzire sustenabilă, cu emisii reduse. Unii consideră tehnologiile de energie descentralizată ca fiind „disruptive”, deoarece nu se potrivesc cu piața și sistemul de electricitate existente. Cu toate acestea, cu modificările corespunzătoare, ele se pot dezvolta exponențial, aducând beneficii generale și diversificarea sectorului energetic.

Cogenerarea (CHP) Folosirea într-o măsură din ce în ce mai mare a generării

combinate de căldură și energie electrică (CHP) va îmbunătăți eficiența conversiei energetice a sistemului de alimentare, indiferent dacă se folosesc gaze naturale sau biomasă. Pe termen lung, scăderea cererii de căldură și potențialul ridicat de producere a căldurii direct din sursele regenerabile de energie vor limita necesitatea extinderii în continuare a CHP.

Electricitate regenerabilă Sectorul electricității va fi pionierul utilizării energiei

regenerabile. Numeroase tehnologii de electricitate regenerabilă au cunoscut o creștere constantă de până la 35% pe an în ultimii 20-30 de ani și se preconizează că se vor consolida la un nivel ridicat între 2030 și 2050. Până în 2050, conform scenariului [R]evoluției Energetice, cea mai mare parte a electricității va fi produsă din surse regenerabile de energie. Creșterea anticipată a gradului de folosire a electricității în transporturi va promova și mai mult utilizarea eficace a tehnologiilor de generare a electricității regenerabile.

Încălzirea regenerabilă În sectorul alimentării cu căldură, contribuția energiei

Un nou model de afaceri Scenariul [R]evoluției Energetice va avea, de asemenea, ca rezultat schimbarea dramatică a modelului de afaceri al companiilor energetice, al furnizorilor de utilități și combustibil și al producătorilor de tehnologii energetice. Generarea descentralizată a energiei și rețelele solare sau eoliene offshore de mari dimensiuni, care funcționează în zone îndepărtate, fără a necesita niciun fel de combustibil, vor avea un impact profund asupra modului de operare al utilităților în anul 2020 și după.

Transportul Înainte ca noile tehnologii, inclusiv mașinile electrice și hibride, să poată pătrunde serios în sectorul transportului, alții utilizatori de electricitate trebuie să înregistreze creșteri ridicate ale eficienței energetice. În cadrul acestui studiu, biomasa se folosește în principal în aplicații staționare; folosirea biocombustibililor în transport este limitată la vehiculele de tonaj greu, ambarcațiunile maritime și aviație, depinzând de disponibilitatea biomasei cultivate sustenabil. Spre deosebire de versiunile anterioare ale scenariilor [R] evoluției Energetice, bio-combustibilii sunt complet interziși acum pentru utilizare la vehiculele private.7 Prin urmare, vehiculele electrice vor avea un rol și mai important în îmbunătățirea eficienței energetice a transporturilor și înlocuirea combustibilii fosili.

Lanțul valoric actual al alimentării cu electricitate este împărțit în jucători clar definiți, dar alimentarea globului cu electricitate din surse regenerabile va schimba în mod inevitabil această împărțire a rolurilor și a responsabilităților. Tabelul 2.1 prezintă modul în care s-ar schimba lanțul valoric într-un mix energetic revoluționar.

regenerabile va crește semnificativ. Se preconizează că ratele de creștere vor fi similare celor din sectorul electricității regenerabile. Combustibilii fosili vor fi înlocuiți din ce în ce mai mult cu tehnologii moderne mai eficiente, în special cu biomasă, colectoare solare și geotermice. Până în 2050, tehnologiile de producere a energiei regenerabile vor satisface cea mai mare parte a cererii de încălzire și răcire.

În general, pentru a atinge o creștere atractivă din punct de vedere economic a surselor regenerabile de energie este nevoie de o mobilizare echilibrată și la timp a tuturor tehnologiilor. O astfel de mobilizare depinde de disponibilitatea resurselor, de potențialul de reducere a costurilor și de maturitatea tehnologică. În combinație cu soluțiile tehnologice, schimbările în stilul de viață – precum reducerea timpului de șofat și folosirea transportului public în mai mare măsură – au un potențial imens de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Modelul actual constă într-un număr relativ mic de centrale electrice de mari dimensiuni, deținute și exploatate de companiile de utilități sau de filialele acestora, care generează electricitate pentru populație. Conform scenariului [R] evoluției Energetice, în jur de 60 - 70% din electricitate va fi produsă de centrale electrice descentralizate de mici dimensiuni, dar numeroase. Proprietatea va trece de la companiile de utilități centralizate la un număr mai mare de investitori privați, producători de tehnologie de generare a energiei din surse regenerabile și companii PAC (proiectare, achiziție și construcție). La rândul său, lanțul valoric al companiilor de electricitate se va deplasa înspre dezvoltarea proiectelor, fabricarea echipamentelor, exploatare și întreținere.

figura 2.2: un viitor energetic descentralizat Tehnologiile existente, aplicate în mod descentralizat și combinate cu măsuri de eficiență și cu dezvoltări care să genereze zero emisii, pot alimenta comunități care generează emisii reduse de carbon, conform ilustrației de mai jos. Energia electrică este produsă folosind tehnologii eficiente de cogenerare care produc atât căldură (și uneori răcire), cât și electricitate, distribuite prin rețelele locale. Aceasta suplimentează energia produsă prin generarea integrată în clădiri. Soluțiile energetice provin din oportunități locale atât la scară mică, cât și la scara comunității. Orașul prezentat aici folosește – printre altele – resursele de vânt, biomasă și hidrologice. Gazele naturale, dacă sunt necesare, pot fi folosite într-un mod foarte eficient.

5

1

oraș

3

tabelul 2.1: lanțul valoric al centralelor electrice sarcină și participant la piață situația curentă piața electricității

dezvoltare proiect

fabricare echip. de generare

instalare

proprietarul centralei electrice

exploatare și întreținere

Centralele electrice pe bază de cărbune, gaze și cele nucleare sunt mai mari decât cele Relativ puține centrale electrice deținute și uneori care folosesc surse regenerabile. Numărul mediu de centrale electrice necesare la 1 GW exploatate de companiile de utilități. instalat: doar 1 sau 2 proiecte.

alimentare cu combustibil

Câteva companii multinaționale mari de țiței, gaze și extracție a cărbunelui își exercită dominația: în prezent, aprox 75 - 80% dintre centralele electrice necesită alimentare cu combustibil.

transmitere către client

Exploatarea rețelelor va trece la companiile de rețele controlate de stat sau la comunități, ca urmare a liberalizării.

Participant la piață

Companii de proiectare a centralelor electrice Utilități Companii miniere

2

Operator de rețea 4

1. Fațadele solare fotovoltaice VOR FI UN ELEMENT DECORATIV PE CLĂDIRILE DE BIROURI ȘI APARTAMENTE. Sistemele fotovoltaice vor deveni mai competitive, iar designul îmbunătățit le va permite arhitecților să le folosească la scară mai largă. 2. Renovarea poate reduce consumul de energie al clădirilor vechi cu până la 80% - cu ajutorul izolației termice îmbunătățite, al ferestrelor izolate termic și al sistemelor moderne de ventilație.

3. Colectoarele termice solare produc apă caldă atât pentru clădirile proprii, cât și pentru cele învecinate.

2020 și după piața electricității

4.Centralele electrice și termice (CHP) eficiente vor avea dimensiuni diferite – pentru a fi amplasate în subsolul unei case sau pentru a alimenta complexuri întregi de clădiri cu electricitate și încălzire, fără pierderi în cadrul transmiterii.

Participant la piață

5.Electricitatea curată a orașelor va proveni și de la distanțe mai mari. Parcurile eoliene offshore și centralele electrice solare din deșerturi au un potențial enorm.

Investitori privați și publici

Centralele electrice pe bază de surse regenerabile sunt de putere mică, numărul de proiecte al companiilor de proiectare, producție și instalare per 1 GW instalat fiind mai mare cu un ordin de magnitudine. În cazul PV pot fi până la 500 de proiecte, iar pentru proiectele de eoliene pe uscat este încă de 25 - 50 de proiecte.

Numeroase proiecte vor fi deținute de gospodării particulare Până în anul 2050, aproape Exploatarea rețelelor va sau bănci de investiții, în cazul proiectelor mai mari. toate tehnologiile de generare trece la companiile de rețele a electricității – care acceptă controlate de stat sau la biomasă – vor funcționa fără comunități, ca urmare a a fi necesară alimentarea cu liberalizării. combustibil.

Companii de proiectare centrale cu surse regenerabile Operator rețea referințe 7

20

A se vedea capitolul 9.

21

2

„implementarea în 3 pași”

„implementarea în 3 pași”

Energia descentralizată este conectată la un sistem local de rețele de distribuție, alimentând locuințele și spațiile comerciale, mai degrabă decât la sistemul de transmisie de înaltă tensiune. Ca urmare a faptului că generarea electricității este mai aproape de consumatori, orice căldură reziduală din procesele de combustie poate fi transportată prin conducte la clădirile din apropiere, sistem cunoscut sub numele de cogenerare sau căldură și electricitate combinate. Aceasta înseamnă că, pentru un combustibil cum este gazul, este folosită întreaga energie necesară inițial, nu doar o fracțiune ca în cazul centralelor electrice tradiționale centralizate, pe bază de combustibil fosil.

Un procent imens din energia globală în anul 2050 va fi produs din surse de energie descentralizate, deși pentru o revoluție energetică va fi în continuare necesară alimentarea la scară largă cu energie din surse regenerabile. Prin urmare, parcurile eoliene offshore de mari dimensiuni și centralele de concentrare a energiei solare (CSP) din regiunile sudice ale lumii vor juca un rol important.

conceptul de [r]evoluție energetică |

conceptul de [r]evoluție energetică |

Pasul 2: [r]evoluția energiei regenerabile Energia descentralizată și sursele regenerabile la scară largă. Pentru a obține o eficiență mai mare a combustibililor și a reduce pierderile de distribuție, scenariul [R]evoluției Energetice folosește în mare măsură Energia Descentralizată (DE). Acest termen se referă la energia generată la sau în apropierea punctului de utilizare.

© Gp/Ex-Press/M. Forte

imagine Vaci la o fermă dotată cu centrală pe biogaz din ITTIGEN BERN, ELVEȚIA Fermierul Peter Wyss produce la ferma sa, prevăzută cu o centrală pe biogaz, electricitate ecologică din bălegarul vacilor, fecale lichide și reziduuri din producția alimentară.

2

Pasul 3: integrare optimizată – surse regenerabile 24/7 Va fi necesară o transformare totală a sistemului energetic pentru a răspunde procentelor semnificativ mai mari de energie regenerabilă care sunt așteptate conform scenariului [R]evoluției Energetice. Rețeaua de cabluri și substații care aduce electricitatea în casele și fabricile noastre a fost proiectată pentru generatoare mari, centralizate, care funcționează la sarcini imense, furnizând o „sarcină de bază”. Până în prezent, energia regenerabilă a fost considerată o parte suplimentară din mixul energetic și a trebuit să se adapteze la condițiile de exploatare a rețelei. Dacă se va realiza scenariul [R]evoluției Energetice, acest lucru va trebui să se schimbe. Ca urmare a faptului că energia regenerabilă se bazează în principal pe resurse naturale, care nu sunt disponibile întotdeauna, unii critici spun că acest lucru o face inadecvată pentru procentele mari din cererea de energie. Practica existentă într-o serie de țări a demonstrat deja că acest lucru este fals. Tehnologiile inteligente pot urmări și gestiona modele de utilizare a energiei, pot furniza electricitate flexibilă care corespunde cererii din cursul zilei, pot folosi opțiuni mai bune de stocare și pot grupa clienții pentru a forma „baterii virtuale”. Cu ajutorul soluțiilor actuale și viitoare, putem garanta un viitor al energiei regenerabile, necesar pentru a împiedica apariția unor schimbări climatice de amploare catastrofală. Energia regenerabilă 24/7 este posibilă din punct de vedere tehnic și economic, are doar nevoie de politica adecvată și de investiția comercială pentru a pune lucrurile în mișcare și pentru ca „luminile să rămână aprinse”.8 Adaptările ulterioare la modul în care operează rețeaua vor permite integrarea și mai multor instalții de putere din surse regenerabile. Modificări ale rețelei necesare pentru a susține energia descentralizată Majoritatea

Oportunități tehnologice Modificările aduse sistemului de electricitate până în anul 2050 vor crea oportunități imense de afaceri în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC). O rețea inteligentă este alimentată cu electricitate dintr-o gamă variată de surse și locuri și se bazează pe culegerea și analiza unui număr mare de date. Rețelele inteligente necesită software, hardware și rețele de date care să poată transmite datele rapid și să răspundă la informațiile pe care le conțin. Câțiva actori importanți din sectorul ICT se întrec să creeze rețele energetice tot mai inteligente la nivel mondial și sute de companii ar putea fi implicate în domeniul rețelelor inteligente.

Există numeroase companii IT care oferă produse și servicii pentru a gestiona și monitoriza energia. Printre acestea se numără IBM, Fujitsu, Google, Microsoft și Cisco. Acestea, împreună cu alți giganți din sectorul telecomunicațiilor și al tehnologiei, au puterea de a face rețeaua mai inteligentă și de a ne îndruma mai rapid către un viitor al energiei curate. Greenpeace a inițiat campania „Cool IT” menită să exercite presiune asupra sectorului IT pentru ca aceste tehnologii să devină realitate. 2.3 noua rețea de electricitate În viitor, generatoarele de electricitate vor fi mai mici și vor fi distribuite în întreaga rețea, ceea ce este mai eficient, evitându-se astfel pierderile de energie din timpul transmiterii pe distanțe mari. De asemenea, va exista o alimentare concentrată de la centralele electrice mari care folosesc surse regenerabile. Exemple de generatoare de mari dimensiuni din viitor sunt parcurile eoliene masive care se construiesc deja în Marea Nordului din Europa și planurile pentru suprafețe mari de oglinzi pentru concentrarea energiei solare pentru a genera energie în Europa de Sud. Următoarea provocare va consta în crearea unei arhitecturi inovatoare a sistemului de electricitate, care să implice atât tehnologii noi, cât și modalități noi de gestionare a rețelei pentru a asigura un echilibru între fluctuațiile cererii și ofertei de energie. Elementele cheie ale acestei noi arhitecturi a sistemului de electricitate sunt micro-rețelele, rețelele inteligente și o super-rețea eficientă la scară largă. Cele trei tipuri de sistem se vor susține reciproc și vor fi interconectate (a se vedea Figura 2.3, pagina 25).

rețelelor din întreaga lume au în mijloc centrale electrice mari, conectate prin linii electrice de curent alternativ de înaltă tensiune (AC), iar rețeaua mai mică de distribuție transportă electricitatea la consumatorii finali. Modelul rețelei centralizate a fost conceput și planificat cu până la 60 de ani în urmă și a adus beneficii mari orașelor și zonelor rurale. Cu toate acestea, sistemul presupune pierderi mari, o cantitate mare de energie fiind pierdută în tranziție. Un sistem având la bază energie regenerabilă, care necesită un număr mare de generatoare mai mici, unele dintre ele cu generare variabilă de energie electrică, va avea anevoie de o arhitectură nouă.

2 caseta 2.2: definiții și termeni tehnici „Rețeaua” de electricitate este denumirea colectivă pentru toate cablurile,

transformatoarele și infrastructura care transportă electricitate de la centralele electrice la utilizatorii finali.

Micro rețelele acoperă necesarul local de electricitate. Infrastructura de

monitorizare și control este încorporată în rețelele de distribuție și folosește resursele locale de generare a energiei. Un exemplu de micro-rețea ar fi o combinație între panouri solare, micro-turbine, celule de combustibil, eficiență energetică și tehnologie de informații / comunicare pentru administrarea sarcinii, de exemplu pe o insulă sau un mic orășel rural.

Rețelele inteligente echilibrează cererea la nivelul unei regiuni. O rețea de

electricitate „inteligentă” conectează sursele descentralizate de energie regenerabilă și cogenerarea și distribuie energia electrică într-un mod foarte eficient. Tipurile avansate de tehnologii de control și management pentru rețeaua de electricitate o pot face, de asemenea, să funcționeze mai eficient în general. De exemplu, contoarele inteligente de electricitate indică folosirea în timp real și costurile, permițându-le marilor utilizatori de electricitate să oprească sau să reducă utilizarea la un semnal din partea operatorului de semnal, evitând astfel prețurile ridicate la electricitate.

Super-rețelele transportă sarcini mari de energie între regiuni. Aici este vorba

cărbuni sau nucleară. [R]evoluția Energetică lansează o provocare în acest sens, bazându-se pe o varietate de surse de energie „flexibile” combinate pe o suprafață mare, pentru a răspunde cererii. În prezent, ‘sarcina de bază’ face parte din modelul de afaceri pentru centralele electrice nucleare și pe bază de cărbune, unde operatorul poate produce electricitate nonstop, indiferent dacă este sau nu nevoie de aceasta. Energia electrică restricționată se referă la situația în care există o

alimentare în exces cu energie electrică eoliană sau solară liberă care trebuie întreruptă, fie deoarece nu poate fi transferată către alte locații (strangulări), fie deoarece concurează cu energie electrică nucleară sau pe bază de cărbuni lipsită de flexibilitate, care a primit acces prioritar la rețea. Energia electrică restricționată poate fi stocată de îndată ce tehnologia este disponibilă.

Energia electrică variabilă este electricitatea produsă de puterea vântului

sau soarelui, în funcție de condițiile meteo. Unele tehnologii pot face energia electrică variabilă să fie transmisibilă, de ex. adăugând stocarea căldurii la energia electrică solară concentrată.

Energia transmisibilă este un tip de energie electrică ce poate fi stocată și

‘transmisă’ atunci când este necesar către zone cu cerere mare, de ex. centrale electrice alimentate cu gaz sau hidrocentrale.

de interconexiunea – de obicei pe bază de tehnologie HVDC – între țări sau zone cu ofertă mare și cerere mare. Un exemplu ar fi interconexiunea tuturor centralelor electrice mari care funcționează pe bază de surse regenerabile din Marea Nordului.

Interconectorul este o linie de transmisie care conectează părți diferite ale

Sarcina de bază este conceptul conform căruia trebuie să existe o alimentare minimă, ce nu poate fi întreruptă, cu electricitate în rețea în orice moment, furnizată în mod tradițional de energia electrică pe bază de

Nodul este un punct de legătură în rețeaua de electricitate între regiuni sau

2.3.1 sisteme hibrid

În timp ce, în țările dezvoltate, rețeaua furnizează electricitate pentru aproape 100% din populație, multe zone rurale din țările în curs de dezvoltare se bazează pe rețele care nu prezintă siguranță sau pe electricitate poluantă, de exemplu de la generatoare autonome pe bază de motorină. Aceasta este, de asemenea, foarte costisitoare pentru comunitățile mici. Adesea, abordarea standard de extindere a rețelei folosită în țările dezvoltate nu este economică în zonele rurale din țările în curs de dezvoltare, unde utilizarea potențială a electricității este redusă, iar distanțele până la rețeaua existentă sunt mari. Electrificarea pe baza sistemelor de energie din surse regenerabile cu un mix hibrid de surse este adesea alternativa cea mai puțin costisitoare, precum și cea mai puțin poluantă. Sistemele hibrid conectează sursele de energie regenerabilă precum energia eoliană ��i solară la o baterie, printr-un regulator de sarcină, care stochează electricitatea generată și acționează ca principala sursă de alimentare cu electricitate. Alimentarea de rezervă este asigurată de obicei dintr-o sursă de combustibil fosil, de exemplu într-un sistem hibrid eolianacumulator-motorină sau fotovoltaic-acumulator-motorină.

noua rețea de electricitate

noua rețea de electricitate

În viitor, conform tiparului impus de [R]evoluția Energetică, din ce în ce mai multe companii generatoare de energie din surse regenerabile, precum producătorii de turbine eoliene, se vor implica în dezvoltarea proiectelor, instalare, exploatare și întreținere, în timp ce companiile de utilități își vor pierde statutul. Acele companii tradiționale de furnizare de energie care nu se vor orienta către dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă fie își vor pierde cota de piață, fie vor ieși complet de pe piață.

Conceptul general al unei rețele mici este un concept care echilibrează fluctuațiile în cererea și oferta de energie pentru a distribui în mod eficient energia electrică între utilizatori. Noile măsuri de gestionare a cererii, prognozele meteo pentru necesarul de stocare, plus tehnologiile avansate de comunicare și control vor ajuta la livrarea eficientă a electricității.

conceptul de [r]evoluție energetică |

conceptul de [r]evoluție energetică |

Simpla vânzare a electricității către clienți va juca un rol mai mic, pe măsură ce companiile de electricitate ale viitorului vor furniza clientului o centrală electrică în întregime și serviciile IT necesare, nu doar electricitate. Prin urmare, acestea vor deveni mai degrabă furnizori de servicii pentru clienți. În plus, majoritatea centralelor electrice nu va necesita alimentare cu combustibil, astfel încât companiile miniere și alte companii producătoare de combustibil își vor pierde importanța strategică.

imagine Gemasolar este o centrală cu turn solar de 15 MWe, care folosește tehnologiile pe bază de sare topită pentru captarea și stocarea energiei. Sistemul său de stocare în sare topită poate să furnizeze electricitate non-stop. Centrala produce echivalentul a 6.570 de ore întregi, dintr-un total de 8.769. Fuentes de Andalucía Sevilla, Spania.

© Markel Redondo/gp

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

rețelei de electricitate. Curba sarcinii reprezintă modelul tipic al electricității pe parcursul zilei, care are o maximă și o minimă previzibilă, care pot fi anticipate pe baza temperaturilor de la exterior și a datelor istorice.

țări, unde poate exista și o alimentare locală în rețea.

Astfel de sisteme hibrid descentralizate prezintă mai mare siguranță, iar consumatorii pot fi implicați în exploatarea acestora prin tehnologii inovatoare și pot folosi în mod optim resursele locale. De asemenea, acestea depind mai puțin de infrastructura pe scară largă și pot fi construite și conectate mai rapid, în special în zonele rurale. Adesea, finanțarea poate constitui o problemă pentru comunitățile rurale relativ sărace care doresc să instaleze astfel de sisteme hibrid pe bază de surse regenerabile. Modelul de finanțare propus de Greenpeace, mecanismul de susținere a tarifelor speciale pentru energia din surse regenerabile (Feed-in Tariff Support Mechanism - FTSM), permite gruparea proiectelor astfel încât pachetul financiar să fie suficient de mare pentru a fi eligibil pentru sprijin investițional internațional. În regiunea Pacificului, de exemplu, proiectele de generare a energiei electrice ale mai multor insule, ale unui întreg stat insular precum Maldivele sau chiar ale mai multor state insulare pot fi grupate într-un singur pachet de proiect. Astfel, acesta ar deveni suficient de mare pentru finanțare ca proiect internațional de către țările OCDE. În ceea ce privește planificarea proiectelor, este esențial ca înseși comunitățile să fie implicate direct în proces.

referințe 8

22

Argumentele și soluțiile tehnice prezentate aici sunt explicate mai detaliat în raportul Consiliului European privind Energia Regenerabilă / Greenpeace, „[R]enewables 24/7: Infrastructure Needed to Save the Climate” („[R]egenerabile 24/7: Infrastructura necesară salvării climei”), noiembrie 2009.

23

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© gp/Martin Zakora

imagine Vedere aeriană a celui mai mare parc eolian offshore din lume din Marea Nordului, la Horns Rev din Esbjerg, Danemarca.

2

Sarcina integrării tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile în sistemele de electricitate existente este similară pentru toate sistemele de electricitate din lume, indiferent dacă e vorba de rețele centralizate mari sau de sisteme insulare. Obiectivul principal al exploatării sistemelor de electricitate este de a echilibra consumul și generarea de electricitate. Este necesară o planificare riguroasă în avans pentru a ne asigura că producția disponibilă poate satisface cererea în orice moment. Pe lângă echilibrarea ofertei și a cererii, sistemul de electricitate trebuie, de asemenea, să poată:

• Supraviețui unor situații extreme precum întreruperile bruște de alimentare, de exemplu ca urmare a unei defecțiuni la o unitate de generare sau în sistemul de transmitere. Integrarea energiei regenerabile folosind o rețea inteligentă înseamnă renunțarea la conceptul de electricitate cu sarcină de bază în favoarea unui complex de centrale electrice pe bază de energie regenerabilă, flexibilă și transmisibilă. Într-o rețea inteligentă, un portofoliu de furnizori de energie flexibilă poate urmări sarcina atât în timpul zilei, cât și al nopții (de exemplu energie solară plus gaze, energie geotermală, eoliană și managementul cererii) fără a exista întreruperi temporare. Ce este o rețea inteligentă? Până în prezent, dezvoltarea tehnologiei de

producere a electricității din surse regenerabile și-a concentrat majoritatea eforturilor asupra ajustării performanței tehnice la nevoile rețelei existente, în principal respectând codurile de rețea, care acoperă aspecte precum frecvența tensiunii și puterea reactivă. Cu toate acestea, a sosit timpul ca sistemele de electricitate însele să se ajusteze mai bine nevoilor de generare variabilă. Aceasta înseamnă că ele trebuie să devină suficient de flexibile pentru a urmări fluctuațiile electricității din surse regenerabile variabile, de exemplu ajustând cererea printr-un sistem de geszionare a cererii și/sau folosind sisteme de stocare. Sistemul de electricitate viitor va consta în zeci de mii de unități de generare precum panouri solare, turbine eoliene și alte tehnologii din surse regenerabile, parțial în cadrul rețelei de distribuție, parțial concentrate în centrale electrice de mari dimensiuni, precum parcurile eoliene offshore. Planificarea sistemului de electricitate va deveni mai complexă ca urmare a numărului mare de unități de generare și a procentului semnificativ de electricitate variabilă, care va determina modificarea constantă a fluxurilor de electricitate. Va fi necesară o tehnologie de tip rețea inteligentă pentru a susține planificarea sistemului de electricitate. Aceasta va opera prin realizarea activă de prognoze pentru ziua următoare și prin echilibrarea sistemului, furnizând informații în timp real cu privire la starea rețelei și a unităților de generare, în combinație cu prognoze meteo. De asemenea, va juca un rol important în asigurarea faptului că sistemele pot face față cererii de vârf și pot folosi mai bine echipamentele de distribuție și transmisie, menținând astfel la un nivel de minim absolut necesitatea extinderii rețelei. Pentru a dezvolta un sistem de electricitate bazat aproape în totalitate pe surse regenerabile de energie este nevoie de o arhitectură complet nouă a sistemului de electricitate, care va necesita un efort viitor substanțial pentru fi creată pe deplin.9 Figura 2.3 arată o reprezentare grafică simplificată a elementelor cheie ale sistemelor viitoare de electricitate bazate pe energie regenerabilă care folosesc tehnologia rețelei inteligente. 24

2

figura 2.3: viziunea rețelei inteligente pentru [r]evoluția energetică o viziune pentru viitor – o rețea de micro-rețele integrate care se poate monitoriza și reface singură.

Gestionarea nivelului și planificarea cererii de electricitate. Modificările aduse

schemelor de prețuri pot oferi clienților stimulente financiare pentru reducerea sau întreruperea alimentării în perioadele de consum de vârf, sistem care este deja folosit pentru unii clienți industriali mari. Un furnizor de electricitate din Norvegia implică chiar și clienții casnici privați, trimițându-le un mesaj text cu un semnal de oprire. Fiecare gospodărie poate decide în prealabil dacă dorește sau nu să participe. În Germania se desfășoară experimente cu tarife flexibile în funcție de perioadă, astfel încât mașinile de spălat să funcționeze noaptea, iar frigiderele să se oprească temporar în perioadele de mare cerere.

Progrese în tehnologia comunicațiilor. În Italia, de exemplu, au fost instalate 30 de milioane de „contoare inteligente” pentru a permite contorizarea de la distanță și controlul informațiilor cu privire la consumator și servicii. Numeroase produse sau sisteme electrocasnice – frigidere, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe, radiatoare cu acumulare, hidrofoare și aparate de aer condiționat – pot fi gestionate fie prin oprire temporară, fie prin reprogramarea timpului de funcționare, eliberând astfel sarcina de electricitate pentru alți utilizatori și ajustând-o la variațiile în alimentarea cu energie regenerabilă.

centrală industrială

noua rețea de electricitate

noua rețea de electricitate

• satisface standardele de calitate definite pentru electricitate – tensiune / frecvență – ceea ce poate necesita echipamente tehnice suplimentare și

Este disponibilă o gamă de opțiuni care permit integrarea la scară largă a resurselor regenerabile de energie în sistemul de alimentare cu electricitate. Unele dintre caracteristicile rețelelor inteligente ar putea fi:

conceptul de [r]evoluție energetică |

conceptul de [r]evoluție energetică |

2.3.2 rețele inteligente

parc eolian

centrală electrică principală

locuințe inteligente

Crearea de centrale electrice virtuale (Virtual Power Plants - VPP). Centralele

electrice virtuale interconectează o serie de centrale electrice reale (de exemplu solare, eoliene și hidrocentrale), precum și opțiunile de stocare distribuite în sistemul de electricitate folosind tehnologia informației. Un exemplu de VPP din viața reală este Centrala Electrică de Energie Regenerabilă Combinată dezvoltată de trei companii din Germania10 Acest sistem interconectează și controlează 11 centrale electrice eoliene, 20 de centrale electrice solare, patru centrale CHP pe bază de biomasă și o unitate de stocare cu pompare, toate împrăștiate din punct de vedere geografic pe teritoriul Germaniei. VPP monitorizează (și anticipează prin prognoze meteo) când vor genera electricitate turbinele eoliene și modulele solare. Unitățile pe bază de biogaz și de stocare cu pompare sunt folosite pentru a completa diferența, fie livrând electricitatea necesară pentru a echilibra fluctuațiile pe termen scurt, fie prin stocarea temporară a acesteia.11 Împreună, combinația asigură o alimentare suficientă cu electricitate pentru a acoperi cererea.

spații de birouri cu panouri solare

micro-rețea izolată

Opțiuni de stocare a electricității. Acumularea prin pompare este tehnologia cea

mai des întâlnită pentru stocarea energiei dintr-un tip de centrală hidroelectrică. Apa este pompată dintr-un bazin cu elevație mai mică la o elevația mai mare în perioadele de electricitate cu cost redus, sub nivelul maxim. În peroadele cu cerere mare de electricitate, apa stocată este eliberată prin turbine. Având în vedere pierderile prin evaporare de pe suprafața expusă a apei și pierderile de conversie, aproximativ 70 până la 85% din energia electrică folosită pentru pomparea apei în bazinul de elevație poate fi recâștigată atunci când este eliberată. Centralele cu acumulare prin pompare pot răspunde, de asemenea, într-un timp de câteva secunde modificărilor apărute în cererea de sarcină din sistemul de electricitate. Acumularea prin pompare este utilizată cu succes de mai multe decenii în întreaga lume. În anul 2007, Uniunea Europeană deținea 38 GW de putere de stocare cu pompare, reprezentând 5% din capacitatea electrică totală.

referințe

A se vedea și sinteza raportului ecogrid faza 1, disponibil la: http://www.energinet.dk/NR/ rdonlyres/8B1A4A06-CBA3-41DA-9402-B56C2C288FB0/0/EcoGriddk_phase1_summaryreport.pdf. 10 A se vedea și http://www.kombikraftwerk.de/index.php?id=27. 11 A se vedea și http://www.solarserver.de/solarmagazin/anlagejanuar2008_e.html.

9

procesoare execută scheme speciale de protecție în microsecunde

dispozitive inteligente se pot închide ca răspuns la fluctuațiile de frecvență

generatoare energia de la generatoarele mici și panourile solare poate reduce cererea generală din rețea

senzori (în „așteptare”) – detectează fluctuațiile și anomaliile și pot semnala zonele care trebuie izolate

gestionarea cererii utilizarea poate fi comutată pentru perioadele care nu sunt de vârf, pentru a face economii

stocareenergia generată în perioade care nu sunt de vârf ar putea fi stocată în acumulatoare pentru utilizare ulterioară

anomalie în rețea

senzori („activați”) – detectează fluctuațiile și anomaliile și pot semnala zonele care trebuie izolate

25

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© gp/Philip Reynaers

imagine Greenpeace deschide un atelier despre energia solară în Boma. Un telefon mobil este încărcat cu ajutorul unui acumulator cu energie solară.

Scenariul [R]evoluției Energetice presupune că aproximativ 70% toată electricitatea generată este distribuită și situată în apropierea centrelor de încărcare. Restul de 30% va fi generare de electricitate regenerabilă la scară largă, ca de exemplu parcuri eoliene offshore de mai dimensiuni sau sisteme de mari dimensiuni de centrale electrice de concentrare a energiei solare. O superrețea offshore din Marea Nordului, de exemplu, ar permite integrarea eficientă a energiei regenerabile în sistemul de electricitate din întreaga regiune a Mării Nordului, legând Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Danemarca și Norvegia. Prin comasarea generării de electricitate de la parcurile eoliene răspândite în întreaga zonă, perioadele de fluxuri de electricitate foarte reduse sau foarte înalte ar fi reduse la o valoare neglijabilă. O reducere a nivelului de generare a energiei eoliene într-o zonă ar fi echilibrată cu producția crescută din altă zonă, chiar și la sute de kilometri distanță. Într-un an, o instalație eoliană offshore cu puterea instalată de 68,4 GW din Marea Nordului ar putea genera o cantitate estimată de 247 TWh de electricitate.12 2.3.4 sarcina de bază blochează progresul

În general, centralele pe bază de cărbuni și nucleare funcționează ca așanumita sarcină de bază, ceea ce înseamnă că acestea funcționează în cea mai mare parte a timpului la capacitate maximă, indiferent de cât de multă electricitate au nevoie consumatorii. Atunci când cererea este redusă, energia electrică este risipită. Atunci când cererea este mare, sunt necesare gaze suplimentare, ca rezervă. Cu toate acestea, centralele pe bază de cărbuni și nucleare nu pot fi încetinite în zilele cu vânt, prin urmare turbinele eoliene vor fi oprite pentru a împiedica supraîncărcarea sistemului. Recenta criză economică globală a generat o reducere a cererii de energie și a scos la iveală conflictul din sistem dintre energia de bază inflexibilă, în special cea nucleară și sursele regenerabile 26

• cererea de electricitate fluctuează în mod previzibil.

Cerere

• un management inteligent poate funcționa cu utilizatorii mari de electricitate, astfel încât cererea de vârf a acestora să fie transferată în altă parte a zilei, uniformizând sarcina din sistemul general. • electricitatea din surse regenerabile poate fi stocată și ‘transmisă’ acolo unde este nevoie în mai multe moduri, folosind tehnologii de rețea avansate. Țările cu vânt puternic din Europa se confruntă deja cu un conflict între energia regenerabilă și cea convențională. În Spania, acolo unde în prezent o mare parte din energia eoliană și solară este conectată la rețea, energia pe bază de gaze intervine pentru a acoperi diferența dintre cerere și ofertă. Aceasta deoarece centralele pe bază de gaze pot fi oprite sau pot funcționa la capacitate redusă, de exemplu atunci când cererea de electricitate este redusă sau producția de energie eoliană este mare. Pe măsură ce ne îndreptăm către un sector al electricității în majoritate regenerabilă, centralele pe bază de gaze vor fi necesare ca soluție de rezervă pentru perioadele în care cererea este mare și producția de energie regenerabilă este mică. Practic, un kWh de la o turbină eoliană înlocuiește un kWh de la o centrală pe bază de gaze, evitând emisiile de dioxid de carbon. Sursele regenerabile de electricitate precum centralele termice solare (CSP), geotermale, hidrologice, pe bază de biomasă și biogaz pot elimina treptat necesarul de gaze naturale. (A se vedea punctul 2.4 - Studiu de caz, pentru detalii suplimentare). Apoi centralele pe bază de gaz și conductele de gaz vor fi transformate pentru transportul biogazului. variabile, în special energia eoliană, operatorii centralelor eoliene primind instrucțiunea de a-și opri generatoarele. În nordul Spaniei și Germania, acest mix incomod scoate deja la iveală limitele capacității rețelei. Dacă Europa continuă să susțină energia nucleară și pe bază de cărbuni alături de o dezvoltare a energiei regenerabile, vor apărea din ce în ce mai des conflicte, creând o rețea excesiv de extinsă, ineficientă. În ciuda dezavantajelor pe care le prezintă energia regenerabilă, aceasta a început să pună în discuție rentabilitatea centralelor mai vechi. După costurile de construcție, o turbină eoliană generează electricitate aproape gratuit și fără arderea niciunui combustibil. Între timp, centralele pe bază de cărbuni și cele nucleare folosesc combustibili costisitori și foarte poluanți. Chiar și atunci când centralele nucleare sunt menținute în stare de funcționare și turbinele eoliene sunt oprite, furnizorii de energie convențională sunt îngrijorați. Ca orice altă marfă, supra-producția reduce prețurile la nivelul pieței. Pe piețele energiei, acest lucru afectează și energia nucleară și cea pe bază de cărbune. Ne putem aștepta la conflicte mai intense legate de accesul la rețele în anii următori. referințe

12 Raportul Greenpeace „North Sea Electricity Grid [R]evolution” ([R]evoluția rețelei electrice din Marea Nordului”), septembrie 2008. 13 Battle of the Grids [„Bătălia rețelelor”], Greenpeace International, februarie 2011.

Timp (ore / zile)

figura 2.5: evoluția abordării rețelelor

Sistemul actual de furnizare

Curba sarcinii

• Procente mici de energie regenerabilă fluctuantă • Energia „de bază” este o bară solidă în partea de jos a graficului. • Energia regenerabilă formează un strat „variabil” ca urmare a faptului că nivelul radiației solare și al vântului se modifică pe parcursul zilei.

„Energie flexibilă". Operatorul rețelei combină gazul cu hidroenergia

GW

Studiile de simulare realizate de Greenpeace, Renewables 24/7 (2010) și Battle of the Grids (2011) au arătat faptul că în multe părți ale Europei nu sunt frecvente, însă pot apărea situații extreme cu radiații solare reduse și vânt redus. Sistemul de electricitate, chiar și în cazul în care există cantități masive de energie regenerabilă, trebuie proiectat în mod corespunzător pentru a face față unui astfel de eveniment. Un element cheie acest sens este construcția de noi super-rețele onshore și offshore.

Energia provenind de la unele centrale care folosesc surse regenerabile, cum este energia eoliană și solară, variază pe parcursul zilei și al săptămânii. Pentru unii, aceasta este o problemă insurmontabilă, deoarece până în prezent ne-a bazat pe cărbuni sau energia nucleară pentru a furniza o cantitate fixă de energie electrică în orice moment. În procesul actual de elaborare a politicilor există o luptă pentru stabilirea tipului de infrastructură sau gestiune pe care îl alegem și a mixului energetic pe care îl favorizăm, îndepărtându-ne de la un sistem energetic poluant, cu emisii ridicate de carbon. Printre aspectele importante se numără și următoarele:

• Energie pe bază de gaze și hidrologică ce pot fi pornite și întrerupte ca răspuns la cerere. Aceasta este sustenabilă folosind prognoza meteo și gestiunea inteligentă a rețelelor.

En. regENERABILĂ fluctuantă sarcină de bază

• În cadrul acestui aranjament este loc pentru aproximativ 25 la sută energie regenerabilă variabilă.

0h

6h

12h

18h

Pentru a combate schimbările climatice este necesar mult mai mult de 25 la sută electricitate regenerabilă.

Sistem de furnizare cu peste 25 la sută energie regenerabilă fluctuantă > prioritate sarcină de bază

Curba sarcinii surplus de energie regenerabilă - VEZI următoarele opțiuni Prioritate sarcina de bază: nicio reducere a energiei pe bază de cărbuni sau nucleară

• Această abordare adaugă energie regenerabilă, însă acordă prioritate sarcinii de bază. • Pe măsură ce alimentarea cu energie din surse regenerabile crește, aceasta va depăși cererea în anumite momente ale zilei, creând un surplus de energie. • Până la un anumit punct, această problemă poate fi rezolvată prin stocarea energiei, transferul său între zone, comutarea cererii în timpul zilei sau oprirea generatoarelor de energie regenerabilă în momentele de vârf. Nu funcționează atunci când energia regenerabilă depășește 50 la sută din mix și nu poate furniza energie regenerabilă în procent de 90 - 100% din mix.

24h

Momentul zilei (ora)

GW

2.3.3 super-rețeaua

caseta 2.3: avem nevoie de centrale electrice generatoare de energie de bază?13

noua rețea de electricitate

noua rețea de electricitate

acesteia pentru a răspunde direct cererii de la vehiculele electrice. Numărul de mașini și camioane electrice se așteaptă să crească dramatic conform scenariului [R]evoluției Energetice. Conceptul de Vehicul-Rețea (Vehicle-toGrid - V2G), de exemplu, are la bază mașinile electrice echipate cu baterii care pot fi încărcate în perioadele în care există un surplus de generare din surse regenerabile, iar apoi descărcate pentru a alimenta capacitatea în perioadele de vârf sau serviciile auxiliare pentru sistemul de electricitate, atunci când sunt parcate. În perioadele de cerere de vârf, mașinile sunt parcate adesea în apropierea principalelor centre de încărcare, de exemplu în exteriorul fabricilor, astfel încât să nu existe probleme legate de rețea. În cadrul conceptului V2G, ar fi construită o Centrală Electrică Virtuală folosind tehnologie ICT pentru a strânge mașinile electrice care participă pe piețele de electricitate relevante și pentru a contoriza activitățile de încărcare / descărcare. În anul 2009 a fost lansat proiectul demonstrativ EDISON pentru dezvoltarea și testarea infrastructurii de integrare a mașinilor electrice în sistemul de electricitate al insulei daneze Bornholm.

2

figura 2.4: o curbă tipică a sarcinii la nivelul Europei arată cum folosirea electricității atinge zilnic niveluri maxime și minime

conceptul de [r]evoluție energetică |

conceptul de [r]evoluție energetică |

Vehicul-Rețea. O altă modalitate de ’stocare’ a electricității constă în folosirea

Sarcină (MW/GW)

2

sarcină de bază 0h

6h

12h

18h

24h

Momentul zilei (ora)

27

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© gp

imagine Parcul eolian Le Nordais, unul dintre cele mai importante din America, situat în peninsula Gaspè din Cap-Chat, Quebec, Canada.

2.4 studiu de caz: un an de la eliminarea energiei nucleare în Germania

Sistem de furnizare cu peste 25 la sută energie regenerabilă fluctuantă – prioritate energie regenerabilă

Curba sarcinii Prioritate ER: Reducerea energiei de bază - dificil din punct de vedere tehnic, dacă nu imposibil

• Dacă se acordă prioritate energiei regenerabile în rețea, aceasta “înlocuiește” energia de bază.

GW

• Această abordare adaugă surse de energie regenerabilă, însă acordă prioritate energiei curate.

• Există limitări tehnice și legate de siguranță în ceea ce privește viteza, scara și frecvența schimbărilor din producția de energie pentru centralele CCS nucleare și pe bază de cărbuni.

0h

6h

12h

18h

24h

Momentul zilei (ora)

Dificil din punct de vedere tehnic, nu este o soluție.

Soluția: un sistem optimizat cu peste 90% producție de energie regenerabilă

• O rețea complet optimizată, în care sursele regenerabile operează integral cu stocare, transmitere de electricitate către alte regiuni, gestiunea cererii și reducere doar atunci când este necesar. • Gestionarea cererii (demand-side management - DSM) mută efectiv vârful cel mai înalt și „nivelează” curba folosirii electricității pe parcursul unei zile

Curba sarcinii cu DSM (opțiunile 1 și 2)

Curba sarcinii fără DSM

Energie regenerabilă importată din alte regiuni și din centralele de stocare Energie fotovoltaică Bioenergie, hidronergie, CSP și geotermală Energie eoliană Alimentare cu energie - eoliană + solară

Funcționează!

0h

6h

12h Momentul zilei (ora)

Una dintre concluziile cheie ale cercetării efectuate de Greenpeace este aceea că, în deceniile următoare, centralele electrice tradiționale vor avea din ce în ce mai puțin spațiu de funcționare în modul sarcinii de bază. Odată cu penetrarea din ce în ce mai mare a generării variabile de energie eoliană și fotovoltaică în rețeaua de electricitate, partea rămasă din sistem va trebui să funcționeze într-un mod de mai degrabă de ‘urmărire a sarcinii’, completând diferența imediată dintre cerere și producție. Aceasta înseamnă că economia centralelor cu sarcină de bază, cum sunt cele nucleare și pe bază de cărbuni se va schimba fundamental, pe măsură ce în rețeaua de electricitate este introdusă mai multă producție de energie variabilă.

18h

24h

Cele mai vechi opt reactoare nucleare au fost închise imediat și, pe baza cifrelor disponibile, se pare că ‘deficitul’ va fi acoperit de un mix de cerere redusă, producție crescută de energie regenerabilă și o mică parte de energie pe bază de combustibili fosili.

2.4.1 obiectiv și metodă

În anul 2011, doar 18% din producția de energie a țării provenea din centrale nucleare.18 În anul anterior, contribuția energiei nucleare scăzuse deja de la 22% la 18%, un deficit acoperit în majoritate de electricitate regenerabilă, care a crescut de la 16% la 20% în aceeași perioadă, în timp ce folosirea cărbunelui (un combustibil fosil cu emisie intensă de gaze cu efect de seră) a crescut de la 23% la 25%.

Guvernul german se așteaptă ca sursele regenerabile să genereze 35% din electricitatea Germaniei până în anul 2020.14 Agenția Federală a Mediului din Germania consideră că eliminarea ar fi fiabilă din punct de vedere tehnic începând cu anul 2017, fiind necesare centrale suplimentare de doar 5 GW generatoare de căldură și energie combinată sau centrale pe bază de gaze cu ciclu combinat (în afara celor aflate deja în curs de construcție) pentru a răspunde cererii în perioadele de vârf.15

În prima jumătate a anului 2011, Germania era un exportator net de electricitate (Figura 2.9), exportând 29 de miliarde de kWh și importând 24 kWh.19 Cifrele complete pentru importurile și exporturile de electricitate în cea de-a doua jumătate a anului 2011 nu sunt încă disponibile, odată ce reactoarele nucleare au fost scoase din funcțiune, cu toate acestea se știe că Germania a exportat electricitate în Franța în timpul unui val de frig din februarie 2012.20

2.4.2 tendințele emisiilor de dioxid de carbon

Ambasadorul german al energiei, Dr. Georg Maue, a raportat în cadrul unei întâlniri din Parlamentul Britanic din februarie 2012 că Germania se afla încă pe drumul către atingerea obiectivelor sale de reducere a CO2 de 40% până în anul 2020 și 80% până în anul 2050 față de nivelurile anului 1990. Cifrele cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră ale Germaniei în anul 2011 nu au fost disponibile pentru acest raport, deși creșterea mică în utilizarea lignitului este posibil să fi majorat emisiile pe termen scurt. Cu toate acestea, decizia de a elimina energia nucleară a reînnoit presiunea politică de a elabora o politică energetică ecologică și de a asigura faptul că Germania încă își îndeplinește obiectivele legate de gazele cu efect de seră. Măsurile din domeniul Energiewende („tranziția energetică”) includ o investiție de 200 miliarde € în energie regenerabilă în următorul deceniu, un imbold major în domeniul eficienței energetice și o dezvoltare accelerată a infrastructurii pentru susținerea tranziției.16 Germania a devenit, de asemenea, un avocat al surselor regenerabile la nivel european.17 Pe termen mai lung, demonstrând o mare capacitate în domeniul surselor regenerabile, Germania ar trebui să poată să își reducă în continuare emisiile în acest ritm accelerat, iar producția sa industrială îmbunătățită ar trebui să ajute alte țări să obțină reduceri mai mari și mai rapide de emisii.

În interiorul Germaniei, cererea de energie scade.21 Între 2010 și 2011 cererea de energie a scăzut cu 5%, ca urmare a faptului că vremea bândă a redus cererea de încălzire cu gaze. În timp ce guvernul britanic estimează că cererea de electricitate în Marea Britanie se va dubla până în anul 2050, guvernul german se așteaptă la o scădere cu 25% față de nivelul din 2008.22 Cererea totală de energie se așteaptă să se înjumătățească în aceeași perioadă de timp. 2.4.4 sectorul energiei regenerabile din germania

Germania și-a crescut cu succes procentul de energie regenerabilă în mod constant în ultimii douăzeci de ani (a se vedea Figurile 2.6 și 2.7), în acest sector fiind angajați peste 350.000 de oameni până la sfârșitul lui 2011. La baza acestei dezvoltări a stat Legea Energiei Regenerabile (Erneuerbare Energien Gesetz – EEG), o lege care garantează un tarif fix per kWh timp de 20 de ani. Tarifele sunt diferite pentru fiecare tehnologie și variază între cele mai mici și cele mai mari, pentru a reflecta ratele de penetrare pe piață ale acestora.

referințe 14 15 16 17 18 19 20 21 22

28

http://www.umweltdaten.de/publikationen/fpdf-l/4147.pdf http://www.umweltdaten.de/publikationen/fpdf-l/4147.pdf http://www.erneuerbare-energien.de/inhalt/47872/3860/ http://www.erneuerbare-energien.de/inhalt/48192/3860/ Asociația germană a industriilor energetice și hidrologice (The German Association of Energy and Water Industries - BDEW), 16 decembrie 2011. http://www.bdew.de/internet.nsf/id/EN_?open&ccm=900010020010 http://www.bdew.de/internet.nsf/id/8EF9E5927BDAAE28C12579260029ED3B/$file/110912% 20Richtigstellung%20 Import-Export-Zahlen_englisch.pdf http://www.reuters.com/article/2012/02/14/europe-power-supply-idUSL5E8DD87020120214 http://www.ag-energiebilanzen.de/componenten/download.php?filedata=1329148695.pdf& filename=AGEB_ Pressedienst_09_2011en.pdf&mimetype=application/pdf http://www.bmu.de/files/english/pdf/application/pdf/energiekonzept_bundesregierung_en.pdf (page 5)

29

Studii de caz

noua rețea de electricitate

• Teoretic, centralele nucleare și cele pe bază de cărbuni trebuie să funcționeze la capacitate redusă sau să fie oprite în totalitate în momentele de generare maximă (foarte însorit sau vânt puternic).

La 30 mai 2011, ministrul mediului din Germania, Norbert Röttgen, a anunțat că Germania își va închide cele mai vechi opt centrale nucleare și va elimina restul de nouă reactoare până în anul 2022. Planul este de a înlocui cea mai mare parte din capacitatea de generare a acestor nouă reactoare cu surse regenerabile. Experiența de până în prezent oferă un exemplu real în ceea ce privește pașii necesari pentru o [R]evoluție Energetică globală la scară națională.

2

2.4.3 deficit ca urmare a primei runde de închideri

conceptul de [r]evoluție energetică |

conceptul de [r]evoluție energetică |

figura 2.5: evoluția abordării rețelelorcontinuare

GW

2

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

2

minimum 35.0a

35 30

2004 2006 2007 2008

climă

2009

20

Energie finală brută 18,0a, b 14,0

15

transporturilor

12,2

consum de energie primară

2020

- 40%

35%

18%

-20%

2030

- 55%

50%

30%

2040

- 70%

65%

45%

2040

- 85-95%

80%

60%

productiv. energetică

modernizarea clădirilor

Creștere de 2,1% anual

Dublarea ratei 1%-2%

-50%

10,9

10,0a, b

7,8 5,6

4,3

5

procent general (Consum final brut de energie)

Sectorul

a

10,4

10

procent de ENERGIE ELECTRICĂ

2011

7,8

eficiență

gaze cu efect de seră (vs 1990)

2010 Obiectiv 2020

energii din surse regenerabile

Studii de caz

Studii de caz

Procent în [%]

25

•• ••

2002

conceptul de [r]evoluție energetică |

conceptul de [r]evoluție energetică |

•• •• •

2

tabelul 2.2: obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale guvernului german

figura 2.6: sursele regenerabile de energie ca procent din producția energetică a Germaniei

40

© Langrock/Zenit/gp

imagine Vacă în fața unui bioreactor în satul bioenergetic Juehnde. Aceasta este prima comunitate din Germania care își produce întreaga energia electrică și termică necesară din biomasă neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2.

4,5

figura 2.8: eliminarea treptată a energiei nucleare 3,2

0,9

0 Procent de SRE din consumul total de electricitate

Procent de SRE din consumul total de energie pentru căldură

Procent de SRE din consumul de combustibil pentru traficul rutier în sectorul transporturilorb

Procent de SRE din consumul final total de energie (electricitate, căldură, combustibili)

Procent de SRE din consumul primar total de energiec

sursa

a Obiectivele guvernului german, legea surselor de energie regenerabilă (EEG). legea privind căldura din surse de energie regenerabilă (EEWärmeG). Directiva UE 2009/28/CE. b Consum total de combustibili pentru motor, cu excepția combustibilului pentru traficul aerian. c Calculat folosind metoda eficienței; sursa: Grupul de acțiune pentru echilibru energetic (Working Group on Energy Balancese.v. AGEB); SRE: surse regenerabile de energie; sursa: Bmu-ki iii 1 conform grupului de acțiune pentru statistici privind energia regenerabilă (AGEE-STAT); data: martie 2012; toate cifrele sunt provizorii.

figura 2.7: sursele de energie regenerabilă față de totalul consumului final de energie al Germaniei 2011/2010 25

20

Procent în [%]

1,9

15

5,5

10 6,2

0,4

0,5

0,4

0,4

5

9,5 3,2

2010 (17,1%)

2011 (20,0%)

9,5 5,8

5,6

2010 (5,8%)

2011 (5,6%)

0

sursa

•• ••

2010 (10,2%)

Electricitatea

hidroenergie biomasă energie solar-termală combustibili biogeni

2011 (10,4%)

Căldurăa

•• •

Combustibili biogeni

energie eoliană

krümmel

2011

unterweser

2011

grohnde

2022

emsland

2015

grafenrheinfeld

• Eliminare treptată a energiei nucleare până în 2022 • Ani de închidere: 2015, 2017, 2019, 2021, 2022

2011/2011

biblis a/B

2011/2022

neckarwestheim 1/2

2011/2022

isar 1/2

2017/2021

GRUNDREMMINGEN B/C

2011/2019

philippsburg 1/2

sursa UMWELTBUNDESAMT (UBA) 2012, MINISTERUL MEDIULUI DIN GERMANIA

Industria energiei nucleare a sugerat că va exista o întrerupere temporară în iarna 2011 - 2012, sau că Germania va trebui să importe electricitate de la țările învecinate, atunci când primul set de reactoare a fost închis. Niciunul dintre aceste evenimente nu s-a produs, iar Germania a rămas de fapt un exportator net de electricitate în timpul primei ierni. Tabelul de mai jos arată fluxul de electricitate peste granițe.

figura 2.9: importuri / exporturi de electricitate în/din Germania ianuarie - noiembrie 2011 (VOLUMUL MĂSURAT ÎN MILIOANE DE KWH) +18.679

Franța Republica Cehă

+7.195

Austria

-8.922

Danemarca

+1.496

Țările de Jos

+5.530

energie fotovoltaică

Elveția

energie geotermală

Suedia

a biomasă: biomasă solidă și lichidă, biogaz, gaz de canalizare și gaz provenit din depozitele de deșeuri, procent biogen din deșeuri; electricitatea din energie geotermală nu este prezentată ca urmare a cantităților neglijabile produse; abaterile din total se datorează rotunjirii; sursa: Bmu-ki iii 1 conform grupului de acțiune pentru statistici privind energia regenerabilă (AGEE-STAT); data: martie 2012; toate cifrele sunt provizorii.

30

Brokdorf

2011

• Cele mai vechi șapte centrale plus Krümmel: dezafectare imediată

2.4.7 absența ‘întreruperilor temporare’

7,6

3,4

Guvernul german a stabilit obiective obligatorii pe termen scurt, mediu și lung pentru energia regenerabilă, eficiența energetică și reducerea gazelor cu efect de seră (Tabelul 2.2).

Figura de mai jos arată unde sunt situate centralele electrice nucleare și când vor fi acestea închise. Ultimul reactor nuclear va fi închis în anul 2022.

6,1

Brunsbüttel

2011

2.4.5 obiective în domeniul energiei și climei

2.4.6 detaliile planului german de eliminare treptată a energiei nucleare

3,1

2011

-9.563 Export net în 2011: 3,7 TWH

Luxemburg

+1.073 -4.254 -3.872

Polonia

0

5.000

10.000

15.000

import din...

20.000

Milioane kWh

0

5.000

10.000

15.000

20.000

Milioane kWh

export către...

31

© gp/nick cobbing

imagine Activitate geotermală lângă Holsselsnalar, în apropiere de Reykjavik - Islanda.

implementarea [r]evoluției energetice

imagine La sfârșitul lui februarie zăpada se topește în Europa de Nord-Est, anunțând venirea primăverii. În imaginea în culoare falsă, apa este neagră și albastru închis. Zăpada este albastru deschis, iar norii sunt o nuanță mai deschisă de albastru. Vegetația este verde intens.

Piața energiei regenerabile funcționează foarte diferit față de piața energiei pe bază de cărbune, gaze sau nucleară. Tabelul de mai jos prezintă cei zece pași de la „amplasament până la o centrală electrică” pentru proiectele de energie regenerabilă în situația actuală a pieței. Acești pași sunt similari pentru fiecare

tehnologie de producere a energiei regenerabile, cu toate acestea pașii 3 și 4 sunt deosebit de importanți pentru proiectele de energie eoliană și solară. În țările în curs de dezvoltare, guvernul și companiile de utilități deținute în principal de stat își pot asuma în mod direct sau indirect responsabilități ale dezvoltatorilor de proiect. De asemenea, dezvoltatorul de proiect ar putea juca rolul de sub-diviziune a unei companii de utilități deținută de stat.

tabelul 3.1: cum funcționează în practică piața actuală a energiei regenerabile? pas

ce se va face?

de către cine?

Informații / politici și/sau cadru investițional necesare

Pasul 1:

Identificarea celor mai bune locații pentru generatoare (de ex. turbine eoliene) și acordarea unei atenții deosebite datelor tehnice și comerciale, aspectelor legate de conservare și oricăror preocupări pe care le pot avea comunitățile locale.

P

Analiza resurselor în vederea identificării amplasamentelor posibile

Asigurarea amplasamentelor corespunzătoare prin contracte de cumpărare și închiriere încheiate cu proprietarii.

P

Identificarea amplasamentului

Pasul 2:

Asigurarea terenului conform dreptului civil Pasul 3:

Stabilirea potențialului specific amplasamentului Pasul 4:

Planificare tehnică / micro-amplasare Pasul 5:

Procesul de autorizare Pasul 6:

Planificarea conexiunii la rețea Pasul 7:

© Jacques Descloitres, Echipa de răspuns rapid MODIS, NASA/GSFC

Finanțare

Pasul 8:

Construcție

Pasul 9:

Începerea exploatării Pasul 10:

Gestiunea afacerilor și operațiunilor

Stabilitatea politicilor pentru a asigura faptul că politica există încă după ce a fost realizat Pasul 10. Fără o certitudine că electricitatea regenerabilă produsă poate fi alimentată în întregime în rețea la un tarif sigur, procesul nu va începe. Planificare transparentă, autorizare eficientă și eliberare de permise.

P+M Analiza resurselor specifice amplasamentului (de ex. măsurarea vântului la înălțimea butucului) realizată de experți independenți. Aceasta NU va fi realizată de dezvoltatorul de proiect, deoarece datele (referitoare la vânt) furnizate de experții independenți sunt o cerință pentru evaluarea riscului de către investitori. P Specialiștii dezvoltă configurația optimă sau amplasamentele optime pentru tehnologie, luând în considerare o gamă largă de parametri pentru a obține cea mai bună performanță.

A se vedea mai sus.

Organizarea tuturor studiilor necesare, obținerea documentației necesare și respectarea întregului proces de autorizare

P

Planificare transparentă, autorizare eficientă și eliberare de permise.

Inginerii electricieni lucrează cu operatorii de rețea pentru dezvoltarea conceptului optim de conexiune la rețea.

P+U

Acces prioritar la rețea.

De îndată ce întregul proiect este gata și a fost calculată producția anuală estimată (în kWh/a), toate permisele sunt procesate și a fost dezvoltat conceptul total de finanțare (incl. estimarea investiției totale și a profitului), dezvoltatorul de proiect va contacta instituțiile financiare fie pentru a solicita un împrumut, și / sau pentru a vinde întregul proiect.

P+I

Inginerii civili organizează întreaga etapă de construcție. Aceasta poate fi realizată de dezvoltatorul de proiect sau de altă companie

P+I

PAC (Proiectare, achiziție și construcție) – cu sprijinul financiar al investitorului. Inginerii electricieni se asigură că centrala electrică va fi conectată la rețeaua de electricitate. Exploatare tehnică și comercială optimă a centralelor electrice / parcurilor de electricitate pe întreaga durată de viață a acestora – pentru proprietar (de ex. o bancă).

A se vedea mai sus.

Certitudinea că întreaga cantitate de electricitate produsă poate fi alimentată în rețea. Contract pe termen lung de achiziție de electricitate. Acces preliminar și obligatoriu la rețea. Analiza specifică amplasamentului (producție anuală posibilă).

Contracte semnate cu operatorul de rețea. Contract semnat cu investitorii.

P+U

Acces preliminar la rețea (pentru evitarea reducerii).

P+U+I

Tehnologie și cunoștințe bune (O abordare care generează economii de costuri și „proiectarea copy + paste” va fi mai costisitoare pe termen lung).

P = dezvoltator de proiect, M = Experți în meteorologie, I = investitor, U = companie de utilități.

33

3

principii de bază în planificarea proiectelor de energie regenerabilă

investițiile în surse regenerabile sunt investiții în viitor.”

32

3.1 principii de bază ale planificării proiectelor de energie regenerabilă

principiile de bază în finanțarea energiei regenerabile

implementarea [r]evoluției energetice |

3 3

Principiile de bază ale planificării proiectelor de energie regenerabilă

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

3.2 principii de bază ale finanțării energiei regenerabile

• Proiectele de energie regenerabilă implică perioade scurte de construcție în comparație cu activele de generare a energiei convenționale și alte active de infrastructură. Proiectele de energie regenerabilă implică perioade limitate de consolidare și perioade de construcție de unul până la trei ani, în comparație cu zece ani pentru construcția centralelor electrice convenționale de mari dimensiuni.

• Proiectele de energie regenerabilă prezintă o complexitate operațională relativ redusă în comparație cu alte active de generare a energiei sau alte clase de active de infrastructură. În special proiectele onshore de energie eoliană și energie solară fotovoltaică au o reputație operațională bine stabilită. În mod evident, este mai puțin cazul centralelor pe bază de biomasă sau centralelor eoliene offshore. • În mod obișnuit, proiectele de energie regenerabilă dispun de finanțare fără recurs, printr-un mix de datorie și capital propriu. Spre deosebire de împrumuturile corporatiste tradiționale, finanțarea proiectelor are la bază fluxurile de numerar viitoare pentru rambursarea dobânzilor și datoriilor, mai degrabă decât valoarea activelor sau performanța financiară istorică a unei companii. În mod obișnuit, datoria cu finanțarea proiectului acoperă 70–90% din costul unui proiect, este fără recurs pentru investitori și, în mod ideal, corespunde duratei acordurilor contractuale care stau la bază.

• Se așteaptă ca centralele generatoare de energie regenerabilă să aibă durate de viață utilă îndelungate (peste 20 de ani). De obicei viața economică a liniilor de transmitere este de peste 40 de ani. În mod obișnuit activele de generare a energiei regenerabile au la bază contracte pe termen lung încheiate cu companiile de utilități și beneficiază de sprijin guvernamental și garanții de la producător. • Proiectele de energie regenerabilă furnizează surse de venit atractive și stabile, legătura acestora cu ciclul economic fiind una slabă. Proprietarii proiectelor nu trebuie să gestioneze volatilitatea costului combustibilului, iar proiectele generează marje operaționale ridicate cu venituri relativ sigure și riscuri de piață limitate în general. • Dezvoltarea la scară largă a generării de electricitate regenerabilă va necesita investiții semnificative în rețeaua de electricitate. După cum s-a discutat la Capitolul 2, rețelele viitoare (rețelele inteligente) vor trebui să integreze o producție de energie regenerabilă din ce în ce mai mare, descentralizată, fluctuantă. În plus, furnizorii și / sau companiile de distribuție vor fi așteptate să furnizeze o gamă sofisticată de servicii, încorporând dispozitivele digitale de rețea în rețelele de electricitate.

• Riscurile de reglementare se referă la modificările nefavorabile ale legilor și reglementărilor, stabilirea unor tarife nefavorabile și modificarea sau încălcarea contractelor. Atât timp cât energia regenerabilă are la bază scheme de tarife care depind de politicile guvernelor, aceasta va rămâne vulnerabilă la schimbările din domeniul reglementărilor. Cu toate acestea, o investiție diversificată la nivelul jurisdicțiilor de reglementare, zonelor geografice și tehnologiilor poate ajuta la reducerea acestor riscuri. • Riscurile de construcție au legătură cu livrarea cu întârziere sau costisitoare a unui activ, culpa unei părți contractuale sau o eroare de inginerie / proiectare. Riscurile de construcție sunt mai puțin răspândite pentru proiectele de energie regenerabilă datorită faptului că design-ul acestora este relativ simplu. Cu toate acestea, riscurile de construcție pot fi reduse prin selecția unor parteneri de înaltă calitate și cu experiență în proiecte la cheie, prin folosirea unor tehnologii demonstrate și furnizori de echipamente renumiți, precum și prin stabilirea unor retenții și garanții de construcție.

• Riscurile de finanțare se referă la folosirea necorespunzătoare a datoriei în structura financiară a unui activ. Aceasta include folosirea abuzivă a efectului de levier, expunerea la volatilitatea ratei dobânzii, precum și necesitatea refinanțării în condiții mai puțin favorabile. • Riscurile operaționale includ defecțiunile de echipamente, culpa partenerilor și disponibilitatea redusă a sursei de energie primară (de ex. vânt, căldură, radiații). Pentru activele de generare a energiei regenerabile, disponibilitatea unei resurse sub nivelul prognozat va conduce la venituri și rentabilitate mai mici, prin urmare acest risc poate afecta negativ afacerea. De exemplu, regimurile anormale de vânt din Europa de Nord din ultimii câțiva ani au condus în unele cazuri la încălcarea ratelor de acoperire și incapacitatea anumitor proiecte de a plăti dividende acționarilor. figura 3.2: factorii de risc ai proiectelor de energie regenerabilă

riscuri de reglementare

riscuri de construcție

riscuri de finanțare

riscuri operationale

sursa

swiss re private equity partners.

figura 3.3: etapele investițiilor în proiecte de energie regenerabilă

Riscuri Mai ridicate

Mai mici

Etapă dezvoltare

construcție

exploatare

complexitate operațională redusă

finanțare fără recurs

Oportunități

© dreamstime

Generare de energie

Transmitere și stocare

sursa

swiss re private equity partners.

34

• Încetarea finanțării • Achiziția echipamentelor • Proiectare • Construcție • Punere în funcțiune

• Exploatare • Întreținere • Refinanțare • Recondiționare / Transformare

Strategie

Beneficiile investitorilor fluxuri de numerar previzibile

• Identificarea amplasamentului • Procesul de aprobare și autorizare • Achiziția terenului • Planificare tehnică

© langrock / Greenpeace

TRANSMITERE GARANTATĂ a electricității

© Davis / Greenpeace

perioadă scurtă de construcție

© Davis / Greenpeace

figura 3.1: caracteristicile rentabilității energiilor regenerabile

ajustare la inflație

durată lungă

venit recurent

capacități noi în etapă timpurie

capacități noi în etapă ulterioară

capacități existente

sursa

swiss re private equity partners.

35

3

principii de bază în finanțarea energiei regenerabile

principii de bază în finanțarea energiei regenerabile

• Directiva privind energia regenerabilă acordă prioritate de transmitere producătorilor de energie regenerabilă. Conform acestui principiu, operatorii de rețea sunt adesea obligați să conecteze centralele electrice de energie regenerabilă la rețeaua proprie, iar comercianții cu amănuntul și alte autorități autorizate sunt obligați să cumpere toată energia regenerabilă produsă.

• Adesea, mecanismele de remunerare a electricității regenerabile includ un tip de indexare a inflației, deși schemele de stimulente pot varia de la caz la caz. De exemplu, o serie de tarife din UE sunt indexate la indicii prețurilor pentru consumatori și ajustate anual (de ex. Italia). La proiectele pentru care nu se asigură protecție specifică împotriva inflației (de ex. Germania), cadrul de reglementare permite vânzarea electricității pe piața spot, în cazul în care prețul electricității este mai mare decât tariful garantat.

Evaluarea și alocarea riscurilor stau la baza finanțării proiectelor. În mod corespunzător, structurarea proiectelor și randamentul așteptat au legătură directă cu profilul de risc al proiectului. Cei patru factori de risc principali care trebuie luați în considerare atunci când se investește în active de generare a energiei regenerabile sunt:

implementarea [r]evoluției energetice |

implementarea [r]evoluției energetice |

Compania Swiss RE Private Equity Partners a făcut o introducere la investiția în infrastructura pentru energie regenerabilă (septembrie 2011) în care se descrie prin ce se deosebesc proiectele de energie regenerabilă de activele energetice pe bază de combustibil fosil, din perspectiva finanțării:

© Langrock / Greenpeace

3

• În mod obișnuit, energia regenerabilă implică fluxuri de numerar previzibile și nu se supune volatilității prețului combustibililor datorită faptului că resursa primară de energie este, în general, disponibilă gratuit. Tarifele garantate prin contract, precum și costurile moderate de ridicare, exploatare și întreținere a facilităților de generare a energiei regenerabile permit marje ridicate de profit și fluxuri de numerar previzibile.

© gp/Ex-Press/Heike

imagine Un sistem solar de mari dimensiuni - 63m2 se ridică pe acoperișul unui hotel din Celerina, Elveția. Se preconizează că acest colector va produce apă caldă și căldură, economisind circa 6.000 de litri de păcură pe an. Astfel, emisiile de CO2 și costurile companiei pot fi reduse.

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

3

încredere că regulile vor rămâne neschimbate și nu au încredere că obiectivele legate de energia regenerabilă vor fi atinse pe termen ai lung, fără a mai menționa creșterea acestora.

3.2.1 depășirea obstacolelor în calea finanțării și investițiilor în energie regenerabilă tabelul 3.2: clasificarea barierelor în calea investițiilor în energie regenerabilă Subcategorie

Exemple de bariere

Bariere în calea finanțării

Bariere legate de costuri

Costurile energiei regenerabile pentru generare Disfuncționalități de piață (ex. preț insuficient al carbonului) Prețurile la energie Bariere tehnice Tehnologii concurente (gaze, nucleară, CCS și cărbune) Riscuri supraestimate Lipsa investitorilor cu experiență Lipsa dezvoltatorilor de proiect cu experiență Sectoare de finanțare slabe în unele țări

Structura financiară

Costul investiției prealabile Costurile datoriei și capitalului propriu Efect de levier Nivelurile riscului și orizontul de finanțare Opțiuni de capital propriu/credit/obligațiuni Garanții pentru investiție

Proiect și scară industrială

Scară industrială relativ mică Scară și mai mică a proiectelor

Încrederea investitorului

Încredere în politica pe termen lung Încredere în politica pe termen scurt Încredere în piața energiei regenerabile

Politica guvernului și legea în domeniul energiei regenerabile

Obiective privind energia regenerabilă Tarife fixe Stabilitatea legislației-cadru Norme locale

Integrarea sistemului și infrastructură

Blocarea tehnologiilor existente

Reglementarea procesului de autorizare și planificare Poziția și politica economică a guvernului

Acces la rețea Infrastructură energetică Calitatea generală a infrastructurii naționale Piața energiei Contracte între producători și utilizatori Subvenții pentru alte tehnologii Blocarea rețelei Blocarea competențelor Puterea lobby-ului Norme mai favorabile Transparență Susținere publică Politica monetară, ex. ratele dobânzilor Politica fiscală, ex. stimulare și austeritate Riscuri valutare Tarife în comerțul internațional Absența cursurilor de instruire

Resurse umane competente Guvernanță națională și sistem juridic

În ciuda dezvoltării relativ puternice în domeniul energiei regenerabile din unele țări, încă există numeroase bariere care împiedică progresul rapid al energiei regenerabile necesară pentru atingerea nivelului de dezvoltare prevăzut. Principalele bariere în calea investițiilor în energie regenerabilă identificate de pe baza literaturii existente în domeniu23 și a interviurilor cu finanțatorii și dezvoltatorii din sectorul energiei regenerabile sunt prezentate în Figura 3.4. 36

Stabilitate politică Corupție Rezistența sistemului juridic Riscuri legate de litigii Drepturi de proprietate intelectuală Conștientizare la nivel instituțional Există categorii largi de bariere comune în calea dezvoltării energiei regenerabile, care sunt prezente în multe țări, cu toate acestea natura barierelor diferă semnificativ. La nivel local, trebuie negociate sprijinul politic și prin politici, infrastructura rețelelor, piețele de electricitate și reglementările legate de planificare, pentru proiecte noi. Nesiguranța politicilor împiedică investițiile mai mult decât absența mecanismelor de susținere a politicilor. Pe termen scurt, investitorii nu au

Atât companiile de utilități de stat, cât și cele private, contribuie la blocarea energiei regenerabile prin puterea de piață și puterea politică a acestora, menținând „status quo”-ul în rețea, piețele de electricitate pentru energia centralizată pe bază de cărbuni și nucleară și făcând lobby împotriva legilor care susțin energia regenerabilă și protecția climei. Costul uneori mai ridicat al energiei regenerabile pentru concurenți încă mai reprezintă un obstacol, deși mulți sunt încrezători că acesta va fi depășit în deceniile următoare. Raportul special cu privire la sursele regenerabile de energie și reducerea schimbărilor climatice (Special Report on Renewable Energy Sources and Climate Change Mitigation - SRREN) consideră costul ca fiind cel mai important obstacol în calea investițiilor24 și, atât timp cât acesta va exista, energia regenerabilă se va baza pe intervenția politicilor din partea guvernelor pentru a fi competitive, ceea ce creează riscuri suplimentare pentru investitori. Cu toate acestea, este important de remarcat că în unele regiuni ale lumii tehnologiile regenerabile specifice sunt foarte competitive cu prețurile actuale ale energiei de pe piață (de ex. tehnologiile eoliene onshore din Europa).

3.2.2 cum pot fi depășite obstacolele în calea investițiilor în energie regenerabilă

Pentru a fi martorii unei [R]evoluții Energetice, va fi necesar un mix de măsuri de politici, finanțare, rețele și dezvoltare. Pe scurt: • Sunt necesare mecanisme suplimentare și îmbunătățite pentru energie regenerabilă, în toate țările și regiunile. • Câștigarea încrederii în mecanismele de politici existente poate fi la fel de importantă cu consolidarea acestora, în special pe termen scurt. • Mecanismele îmbunătățite de politici pot reduce, de asemenea, costul finanțării, în special oferind termene mai mari de susținere a veniturilor și sporind siguranța cu privire la venituri.25 • Accesul la finanțare poate fi îmbunătățit printr-o implicare mai mare a guvernelor și băncilor de dezvoltare în programe de garantare a împrumuturilor și obligațiunilor ecologice, precum și investitori privați mai activi. • Accesul la rețea și infrastructura trebuie îmbunătățite prin investiții în rețele inteligente, descentralizate. • Reducerea directă a costului tehnologiilor de producere a energiei regenerabile va necesita dezvoltarea industriei și un imbold în domeniul cercetării și dezvoltării. • Trebuie stabilită o cale mai lină pentru energia regenerabilă prin planificare și aspecte legate de autorizații la nivel local.

figura 3.4: principalele obstacole în calea investițiilor în energie regenerabilă

Obstacole în calea investițiilor

Încredere în politică

Lipsa politicilor

Acces la finanțare

Acces la rețea

Utilități

Preț/cost

Politica și legile guvernului în domeniul ER

Lipsa de informare și experiență

Economia și guvernanța națională

Structura financiară

Acces la tehnologie

Criza financiară

Lipsa forței de muncă calificate

Piața electricității

Absența tehnologiei

Absența cercetării și dezvoltării

Planificare și autorizare Disponibilitatea terenului

ROI pentru ER Scala proiectului și industriei referințe

23 Sursele includ: Grupul de experți interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC) (2011) Raport special cu privire la sursele regenerabile de energie și reducerea schimbărilor climatice (SRREN), 15 iunie 2011. Programul pentru mediu al Națiunilor Unite (UNEP), Bloomberg New Energy Finance (BNEF) (2011). (BNEF) (2011). Tendințe globale în investițiile în energie regenerabilă 2011, iulie 2011. Rețeaua de politici în domeniul energiei regenerabile pentru secolul XXI (REN21) (2011). Renewables 2011, Global Status Report [„Raport privind situația globală a surselor regenerabile de energie 2011”], 12 iulie 2011. Ecofys,

3

principii de bază în finanțarea energiei regenerabile

principii de bază în finanțarea energiei regenerabile

Alte bariere în calea investițiilor

Informații și experiență insuficiente

Accesul la rețea și infrastructura rețelei constituie, de asemenea, obstacole majore pentru investitori, deoarece aceștia nu sunt siguri că vor putea vinde toată electricitatea pe care o generează în multe țări, în timpul dezvoltării proiectului.

Preocupările legate de planificare și emiterea autorizațiilor sunt semnificative, deși acestea variază semnificativ în ceea ce privește amploarea și natura lor, în funcție de jurisdicție.

implementarea [r]evoluției energetice |

implementarea [r]evoluției energetice |

Categorie

Atunci când investitorii sunt precauți în legătură cu asumarea acestor riscuri, costurile de investiții cresc, iar dificultatea accesării de finanțare constituie o barieră pentru dezvoltatorii de proiecte de energie regenerabilă. Factorii care contribuie la această situație includ o lipsă a informațiilor și experienței în rândul investitorilor și dezvoltatorilor de proiecte, implicarea companiilor și proiectelor mai mici și un procent ridicat de costuri inițiale.

© gp/Peter Caton

imagine Sovarani Koyal trăiește în insula Satjellia și este una dintre multele persoane afectate de creșterea nivelului mării: „Astăzi, aici au loc inundații masive. Nivelul apei crește, la fel și temperatura. Nu putem trăi aici, căldura devine insuportabilă. Am primit o folie din plastic și ne-am acoperit locuința cu ea. În timpul musonului care va veni ne vom înfășura în plastic pentru a rămâne uscați. Avem doar câteva capre, dar nu știm unde sunt. Avem și doi copii, pe care nu reușim să îi hrănim.”

Fraunhofer ISI, TU Vienna EEG, Ernst & Young (2011). Finanțarea energiei din surse regenerabile pe piața europeană a energiei prin ordinul Comisiei Europene, DG Energie, 2 ianuarie 2011. 24 Grupul de experți interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC) (2011) Raport special cu privire la sursele regenerabile de energie și reducerea schimbărilor climatice (SRREN). 15 iunie 2011. Cap. 11, p. 24. 25 Inițiativa cu privire la politica de mediu (2011): Efectele politicii asupra finanțării proiectelor de energie regenerabilă: analiză pe baza studiilor de caz, 3 octombrie 2011.

37

scenarii privind furnizarea energiei în viitor evoluția populației

creșterea economică

4

previziuni privind prețul țițeiului și al gazelor costul emisiilor de CO2

previziuni privind costul tehnologiilor de încălzire din surse regenerabile

previziuni privind costul generării eficiente Ipoteze privind eliminarea treptată a energiei din combustibili fosili și al CSC a combustibililor fosili

privire de ansamblu asupra previziunilor din scenariile greenpeace anterioare cum arată scenariul [r]evoluției energetice în comparație cu alte scenarii

• Un scenariu de referință, care reflectă continuarea tendințelor și politicilor actuale; • Scenariul [R]evoluției Energetice, conceput să conducă la îndeplinirea unui ansamblu de obiective ale politicilor de mediu. Scenariul de referință se bazează pe scenariile politicilor actuale publicate de Agenția Internațională a Energiei (AIE) în Perspectivele energetice mondiale (World Energy Outlook) 2011 – WEO 2011.26 Acest scenariu ia în considerare doar politicile energetice și de mediu internaționale. Se pornește, de exemplu, de la ipoteze precum continuarea progreselor înregistrate prin reforma pieței electricității și a gazelor, prin liberalizarea comerțului transfrontalier cu energie și prin politicile recente care vizează combaterea poluării mediului. Scenariul de referință nu cuprinde politicile suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Întrucât previziunile AIE se opresc la anul 2035, acestea a fost extinse prin extrapolarea principalilor indicatori macroeconomici și energetici până în anul 2050, ceea ce oferă o bază de comparație cu scenariul [R] evoluției Energetice. Obiectivul-cheie al scenariului [R]evoluției Energetice globale este reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate la nivel mondial prin utilizarea energiei până sub nivelul de 4 gigatone pe an până în 2050, în vederea limitării creșterii medii a temperaturii globului sub +2 °C. Al doilea obiectiv îl reprezintă eliminarea treptată a energiei nucleare la nivel global. Scenariile [R]evoluției Energetice publicate de Greenpeace în 2007, 2008 și 2010 cuprindeau scenarii „de bază” și „avansate”, ținta cea mai puțin ambițioasă fiind de 10 gigatone de emisii de CO2 anual până în 2050, însă prezenta analiză din 2012 se axează pe scenariul „avansat”, mai ambițios, de [R]evoluție Energetică publicat pentru întâia dată în 2010.

© nasa

imagine Vijeliile se răspândesc în toată europa, chiar și clima blândă a spaniei fiind acaparată de ninsori și îngheț. Ninsorile se concentrează în jurul a trei regiuni: Munții Cantabrici de pe coasta de nord, centrul țării cu capitala Madrid și munții Pirinei de la granița cu Franța. Zăpada este ilustrată cu turcoaz, iar norii cu alb.

Această țintă de reducere a emisiilor globale de dioxid de carbon se traduce într-un buget de carbon al Europei, iar acesta într-un buget de carbon pentru România: baza [R]evoluției Energetice din România. Pentru atingerea acestei ținte, scenariul presupune depunerea unor eforturi semnificative în vederea exploatării la maximum a marelui potențial de eficiență energetică, cu ajutorul celor mai bune practici tehnologice disponibile în prezent. În același timp, toate sursele regenerabile de energie eficiente din punct de vedere al costurilor s-ar utiliza pentru generarea de căldură și electricitate, precum și pentru producerea de biocombustibili. Parametrii-cadru generali referitori la populație și PIB sunt aceiași ca în scenariul de referință.

Randamentul utilizării electricității și a combustibililor în industrie și „alte sectoare” a fost complet reevaluat, într-o abordare consecventă ce ține seama de potențialul de eficiență tehnică și de intensitatea energetică. A rezultat un parcurs al consumului mai apropiat de previziunile edițiilor anterioare. O diferență esențială adusă de noul scenariu al [R]evoluției Energetice este includerea unor eforturi mai puternice de dezvoltare a unor tehnologii mai bune, în vederea reducerii CO2. Sectorul transporturilor ia în considerare o cerere mai mică (față de scenariul de bază din 2008 și 2010) ca urmare a modificării tiparelor de conducere auto, a introducerii accelerate de vehicule cu combustie mai eficientă și ponderii mai ridicate de vehicule electrice și hibride alimentate electric după 2025. Scenariul prevede utilizarea mai redusă a biocombustibililor pentru autoturisme, în urma ultimelor rapoarte științifice care arată că aceștia pot avea o amprentă a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare decât cea a combustibililor fosili. Standardele de durabilitate curente ale UE pentru biocombustibili nu sunt suficiente pentru a evita concurența culturilor alimentare și despăduririle. Noul scenariul al [R]evoluției Energetice prevede și o trecere de la utilizarea energiilor regenerabile pentru producerea de electricitate la producerea de căldură, datorită potențialului uriaș și variat de obținere a energiei regenerabile. Ipotezele în cazul sectorului încălzirii cuprind extinderea rapidă a rețelei de termoficare și creșterea cantității de electricitate folosită la încălzirea industrială. Se prevăd și mai multe pompe de căldură geotermale, ceea ce conduce la o creștere a cererii globale de electricitate, în combinație cu o pondere mai mare a autovehiculelor electrice de transport. De asemenea, se presupune că instalațiile de încălzire solare și geotermale vor înregistra o expansiune mai rapidă. Hidrogenul generat prin electroliză și electricitatea regenerabilă sunt introduse în scenariu ca al treilea combustibil regenerabil din sectorul transporturilor după 2025, complementar biocombustibililor și utilizării directe a electricității regenerabile. Hidrogenul se mai folosește ca mediu chimic de stocare a electricității din surse regenerabile, precum și în procesele industriale de ardere și cogenerare pentru alimentarea cu căldură și electricitate, iar pe perioade scurte de timp și pentru reconversia în electricitate. Generarea hidrogenului poate prezenta pierderi energetice mari, însă potențialul limitat al biocombustibililor și, probabil, mobilitatea electrică susținută de acumulatori fac necesară o a treia opțiune regenerabilă. Ca alternativă, hidrogenul regenerabil poate fi transformat în metan sintetic sau în combustibili lichizi, în funcție de beneficiile economice obținute (costurile de stocare vs. pierderile suplimentare), precum și de evoluția tehnologiei și a pieței în sectorul transporturilor (motoare cu ardere vs. pile de combustie). În toate sectoarele au fost luate în considerare cele mai recente previziuni privind evoluția pieței industriei energiei regenerabile27. Introducerea rapidă a vehiculelor electrice, împreună cu implementarea rețelelor inteligente și cu extinderea accelerată a super-rețelelor permite generării de energie electrică regenerabilă fluctuantă (fotovoltaică și eoliană) să înregistreze o pondere ridicată. În scenariul global, cota energiei regenerabile ar depăși 30% din totalul alimentării cu energie imediat după 2020. Scenariul [R]evoluției Energetice pentru România arată că energia regenerabilă ar depăși 38% din energia generată în țară până în 2020. Numărul generatoarelor de curent electric din biomasă și cel al marilor hidrocentrale rămân reduse în scenariile [R]evoluției Energetice, din motive de durabilitate ecologică.

referințe

26 Agenția Internațională a Energiei (AIE), „Perspective Energetice Mondiale 2011”, OCDE/AIE 2011. 27 A se vedea EREC (‘RE-Thinking 2050’), CGEE, EPIA et al.

39

4

Contextul scenariilor

Scenariile sunt necesare pentru a descrie posibilele căi de dezvoltare, a oferi factorilor de decizie o perspectivă de ansamblu cât mai amplă și a le arăta în ce măsură pot să modeleze sistemul energetic al viitorului. În acest raport se utilizează două scenarii, pentru a ilustra paleta largă de direcții prin care fiecare regiune a globului poate ajunge la sistemul de alimentare cu energie al viitorului:

înspre un sistem durabil de alimentare cu energie”

38

Trecerea de la principii la acțiune în vederea obținerii unor surse de energie care să atenueze schimbările climatice necesită o perspectivă pe termen lung. Construirea infrastructurii energetice necesită timp; realizarea de noi tehnologii energetice durează. De multe ori, și schimbările de politică au nevoie de mulți ani pentru a produce efecte. În majoritatea regiunilor lumii, trecerea de la energii fosile la energii regenerabile va presupune investiții suplimentare și costuri de furnizare mai mari timp de aproximativ douăzeci de ani. Cu toate acestea, beneficiile economice pe termen lung vor fi uriașe, datorându-se consumului mult mai redus de combustibili din ce în ce mai scumpi, mai rari sau de import. Din acest motiv, orice analiză care încearcă să ofere un răspuns la problemele energetice și de mediu trebuie să anticipeze cel puțin următorul sfert de secol.

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

4 contextul scenariilor

© Paul langrock/Zenit/GP

imagine construcția parcului eolian offshore de la Middelgrunden, lângă Copenhaga - Danemarca.

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

4

Aceste scenarii nu au deloc pretenția de a prezice viitorul, ci pur și simplu descriu și compară două căi de dezvoltare potențiale din paleta largă de „viitoruri” posibile. Scenariile de [R]evoluție Energetică sunt menite să arate ce eforturi și acțiuni sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase pe care le conțin și să ilustreze opțiunile pe care le avem la îndemână pentru a ne schimba sistemul de alimentare cu energie într-un cu adevărat durabil.

4.1.1 stadiul actual și previziuni privind tehnologiile de încălzire din surse regenerabile

EREC și DLR au întreprins cercetări detaliate privind piața actuală a tehnologiilor de încălzire din surse regenerabile, previziunile pieței, previziunile de cost și stadiul de dezvoltare al tehnologiei. Previziunea referitoare la costuri și opțiunea tehnologică au fost utilizate ca date de intrare pentru noul scenariu al [R]evoluției Energetice, prezentat aici. 4.2 evoluția populației Evoluția populației în viitor reprezintă un factor important în realizarea scenariului energetic, deoarece dimensiunea populației afectează amploarea și componența cererii de energie atât în mod direct, cât și prin impactul asupra creșterii și dezvoltării economiei. În ceea ce privește evoluția populației, scenariul [R]evoluției Energetice utilizează previziunile din World Population Prospect 2010 (Perspectivă asupra populației mondiale 2010), realizată de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM).

tabelul 4.2: previziuni privind evoluția PIB

4.4 previziuni privind prețul țițeiului și al gazelor

Creșterea economică este un factor esențial al cererii de energie. Din 1971, fiecare creștere cu 1% a produsului intern brut (PIB) a fost însoțită de creșterea cu 0,6% a consumului de energie primară. Prin urmare, desfacerea legăturii dintre cererea de energie și creșterea PIB reprezintă o condiție prealabilă a revoluției energetice. Majoritatea modelelor energetice/economice/de mediu la nivel global realizate în trecut s-au bazat pe ratele de schimb ale pieței, utilizând o monedă comună pentru toate țările în vederea estimării și calibrării. Această abordare a făcut obiectul multor dezbateri în ultimii ani, fiind propusă o alternativă sub forma cursului de schimb la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Paritățile puterii de cumpărare compară costul unui coș cu produse și servicii comercializate și necomercializate, în diferite valute, pentru a calcula măsura standardului de viață în funcție de o bază largă. Este un lucru important dacă se dorește analizarea principalilor factori declanșatori ai cererii de energie sau compararea intensității energetice la nivelul mai multor țări.

(rate de creștere medii anuale)

Recentele fluctuații dramatice ale prețului țițeiului la nivel global au condus la apariția unor previziuni ușor crescute privind prețul combustibililor fosili. În cadrul scenariului de „prețuri mari la țiței și gaze” al Comisiei Europene din 2004, de exemplu, s-a vehiculat ipoteza unui preț al barilului (/bbl) de doar 28 € în 2030. Previziunile mai recente privind prețul țițeiului în 2035, prezentate în WEO 2011 al AIE, se încadrează între 80 €/bbl în scenariul de 450 ppm și 116 €/bbl în scenariul realizat pe baza politicilor actuale.

Cu toate că evaluările PPP sunt încă relativ imprecise comparativ cu statisticile bazate pe venitul național și pe indicii comerțului cu produse și prețului național, se consideră că ele oferă o bază superioară pentru realizarea unui scenariu.29 De aceea, toate datele referitoare la dezvoltarea economică din WEO 2011 fac referire la un PIB ajustat în funcție de puterea de cumpărare. Totuși, cum WEO 2011 acoperă un interval de timp doar până în 2035, previziunile pe anii 2035-2050 utilizate în scenariul [R]evoluției Energetice se bazează pe propriile noastre estimări. Previziunile privind creșterea PIB au scăzut considerabil față de studiul precedent ca urmare a crizei financiare de la începutul lui 2009, deși tendințele de creștere subiacente nu s-au schimbat prea mult. Se preconizează că, în toate regiunile, creșterea PIB-ului va înregistra un ritm tot mai scăzut în următoarele decenii. Se presupune că PIB-ul mondial va crește în medie cu 3,8% anual în perioada 2009-2030, față de 3,1% între 1971 și 2007, și cu o medie de 3,1% pe an pe parcursul întregii perioade de modelare (2009-2050). Se preconizează că India și China vor crește mai rapid decât alte regiuni, fiind urmate de Orientul Mijlociu, Africa, țările din Asia care nu sunt membre ale OCDE și Europa de Est/Eurasia. Economia Chinei va încetini pe măsură ce se maturizează, dar chiar și așa va deveni cea mai mare economie a lumii în termeni de PPP la începutul anilor 2020. PIB-ul Europei (UE 27) se preconizează că va crește în medie cu 1,6% pe an, în timp ce economia României se prevede că va crește cu 1,9% anual pe parcursul perioadei analizate.

40

2020-2035

2035-2050

2009-2050

4,2% 2,7% 2,4%

3,2% 2,3% 1,4%

2,2% 1,2% 0,5%

3,1% 2,0% 1,3%

2,1% 2,6% 4,2%

1,8% 2,2% 3,2%

1,0% 1,5% 1,9%

1,6% 1,9% 3,0%

7,6% 8,2% 5,2%

5,8% 4,2% 3,2%

3,1% 2,7% 2,6%

5,3% 4,7% 3,5%

4,0%

2,8%

2,2%

2,9%

4,3% 4,5%

3,7% 4,4%

2,8% 4,2%

3,5% 4,4%

Global America, țări OCDE Asia Oceania, țări membre OCDE Europa (UE 27) România Europa de Est/ Eurasia India China Asia, țări nemembre OCDE America Latină Orientul Mijlociu Africa

sursa 2009-2035: AIE, WEO 2011 2035-2050: DLR, comunicare personală (2012)

2009

2015

2020

2030

2040

2050

22

21

21

20

19

19

referințe

28 [R]evoluția Energetică: Perspectivă durabilă asupra energiei lumii, Greenpeace International, 2007, 2008 și 2010. 29 Nordhaus, W, „Alternative Measures of Output in Global Economic-Environmental Models: PURCHASING POWER PARITY OR MARKET EXCHANGE RATES?” [„Măsuri alternative de producție în modelele economice/ de mediu globale: Paritatea puterii de cumpărare sau ratele de schimb ale pieței?], Raport întocmit pentru reuniunea experților IPCC pe tema scenariilor de emisii, Agenția de Protecție a Mediului din SUA, Washington DC, 12-14 ianuarie 2005.

Cu toate acestea, de la publicarea primului studiu privind [R]evoluția Energetică în 2007, prețul real al țițeiului a depășit pentru prima dată valoarea de 83 €/bbl, iar în iulie 2008 a atins valoarea record de peste 116 €/bbl. Cu toate că prețul a scăzut din nou la 83 €/bbl în septembrie 2008, situându-se în jurul valorii de 66 €/bbl în aprilie 2010, la începutul lui 2012 prețurile au crescut la peste 91 €bbl. De aceea, previziunile din scenariul AIE bazat pe politicile actuale ar putea fi considerate prea conservatoare. Având în vederea cererea crescândă de țiței la nivel mondial, am pornit de la ipoteza unei evoluții a prețului combustibililor fosili ceva mai ridicată decât în cazul „politicilor actuale” din raportul WEO 2011 al AIE, pe care a, extrapolat-o până în anul 2050 (a se vedea Tabelul 4.3). Întrucât furnizarea gazului natural este limitată de disponibilitatea infrastructurii de conducte, nu există un preț al pieței mondiale pentru gaz. În majoritatea regiunilor lumii, prețul gazului este direct legat de cel al țițeiului. Prin urmare, se presupune că prețul gazului va crește la 20-25 €/GJ până în 2050.

tabelul 4.3: previziuni privind evoluția prețului combustibililor fosili și al biomasei în € 2010 combustibil fosil

unitate

2000

2005

2007

2008

2010

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2050

baril baril baril baril

29

42

63

98

65 65 65 65

80 88 93

80 88 93

80 88 93

80 112 126

80 116 126

126

126

Prețuri istorice (din WEO) Statele Unite Europa Japonia GNL

GJ GJ GJ

4,20 3,10 5,11

WEO 2011 „scenariul 450 ppm” Statele Unite Europa Japonia GNL

GJ GJ GJ

3,84 6,55 9,61

5,15 8,21 10,39

5,68 8,56 10,48

6,98 8,56 10,48

7,32 8,47 10,57

6,81 8,21 10,57

WEO 2011 politici actuale Statele Unite Europa Japonia GNL

GJ GJ GJ

3,84 6,55 9,61

5,33 8,56 11,09

6,12 9,61 11,78

6,72 10,39 12,40

7,32 11,00 12,92

7,86 11,35 13,27

[R]evoluția Energetică 2012 Statele Unite Europa Japonia GNL

GJ GJ GJ

3,84 6,55 9,61

7,03 11,77 13,42

8,97 13,89 15,79

10,39 15,08 17,07

12,06 16,17 18,31

13,61 17,30 19,55

15,18 18,45 20,79

19,89 21,82 24,64

Importuri de țiței

Prețuri istorice (din WEO) WEO „scenariul 450 ppm” WEO politici actuale [R]evoluția Energetică 2012 Importuri de gaz natural

Prețuri istorice (din WEO) WEO 2011 „scenariul 450 ppm” WEO 2011 politici actuale [R]evoluția Energetică 2012

(milioane)

sursa PNUM, World Population Prospect 2010.

2009-2020

Importuri de cărbune industrial în OCDE

tabelul 4.1: previziune privind evoluția populației

România

regiune

tonă tonă tonă tonă

34,76

1,94 3,77 3,79

41,38

2,71 5,27 5,30

57,93 100,96

3,84 6,55 9,61

81,93 81,93 81,93

82,76 76,96 68,69 61,24 56,27 86,89 90,20 93,51 96,00 97,65 104,85 115,03 134,31 141,51 150,04 164,69 170,73

Biomasă (solidă)

[R]evoluția Energetică 2012 OCDE Europa OCDE Asia Oceania și America de Nord Alte regiuni

GJ GJ GJ

6,21 2,76 2,27

6,46 2,85 2,35

6,88 2,94 2,68

7,71 3,19 2,94

8,04 3,39 3,14

8,38 3,61 3,35

8,51 3,77 3,61

8,63 3,94 3,86

8,81 4,36 4,10

Sursa WEO 2009 și 2011 realizat de AIE, ipoteze proprii și, pentru 2035-2050: DLR, extrapolare (2012).

41

4

previziuni privind prețul țițeiului și al gazelor

Contextul scenariilor

Scenariile din acest raport au fost solicitate împreună de Greenpeace și Consiliul European privind Energia Regenerabilă de la Grupul de analiză a sistemelor din cadrul Institutului de Termodinamică Tehnică, parte a Centrului Aerospațial German (DLR). Scenariile de alimentare au fost calculate cu ajutorul modelului de simulare MESAP/PlaNet adoptat în studiile [R]evoluție Energetică anterioare.28 Previziunile privind noua cerere de energie au fost elaborate de Universitatea din Utrecht, Țările de Jos, pe baza unei analize a potențialului viitor al măsurilor de eficiență energetică din 2012. Potențialul biomasei, elaborat de Centrul German de Cercetări în Biomasă în 2009 și calculat în edițiile precedente conform criteriilor de durabilitate ale Greenpeace, a fost redus pentru respectarea principiului precauției. Calea de dezvoltare viitoare a tehnologiilor auto are la bază un raport special produs în 2012 de Institutul de Concepte Auto din cadrul DLR pentru Greenpeace International. În sfârșit, Institutul pentru un Viitor Durabil (Institute for Sustainable Futures - ISF) a analizat efectele scenariilor de referință și de [R]evoluție Energetică asupra ocupării forței de muncă.

4.3 creșterea economică

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

4.1 contextul scenariilor

© Garda de Coastă a Statelor Unite

imagine Echipajele navelor de stingere a incendiilor se luptă cu rămășițele în flăcări ale platformei petroliere offshore Deepwater Horizon pe 21 aprilie 2010. Mai multe elicoptere, avioane și cutere ale Gărzii de Coastă au răspuns la apelul de salvare a celor 126 de oameni din echipajul platformei Deepwater Horizon.

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© digital globe

imagine Vedere din satelit a centralei japoneze Daiichi, cu ilustrarea daunelor provocate de cutremurul și tsunami-ul din 2011.

4.5 costul emisiilor de CO2

4

tabelul 4.4: ipoteze privind evoluția costului emisiilor de co2 în țările incluse și respectiv neincluse în anexa B la CCONUSC. (€2010/tco2)

țări

2015

2020

2030

2040

2050

Țări incluse în anexa B

0

11

19

30

42

57

Țări neincluse în anexa B

0

0

0

30

42

57

4.6 previziuni privind costul generării eficiente a energiei din combustibili fosili și costul captării și stocării dioxidului de carbon (CSC) Se presupune că tehnologiile utilizate în prezent pentru producerea curentului electric din huilă, gaz, lignit și păcură prezintă potențialul unei reduceri suplimentare a costurilor. Totuși, deoarece acestea se află într-o stare avansată de evoluție a pieței, potențialul de reducere a costurilor este limitat și va fi realizat mai ales prin creșterea randamentului.31

Centrală electrică în condensație, pe huilă

Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) estimează că prețul conductelor se va situa în intervalul 0,8 – 6,6 €/tonă de CO2 transportat. Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA a calculat costul de capital al amplasării unei conducte de 11 mile în regiunea Vestului Mijlociu al SUA ca fiind de circa 5 milioane €. În același raport s-a estimat că instalarea unei rețele de conducte interstatale dedicate în Carolina de Nord ar costa aproape 4 miliarde € din cauza potențialului redus de sechestrare pe care îl prezintă această zonă a țării din punct de vedere geologic.37 IPCC estimează costuri de stocare și, ulterior, de monitorizare și verificare situate în intervalul 0,4 – 6,6 €/tCO2 (pentru stocare) și 0,1-0,25 €/tCO2. Prin urmare, costul global al CSC ar putea reprezenta o barieră majoră în calea aplicării tehnologiei. 38 Din motivele prezentate mai sus, centralele CSC nu sunt incluse în analiza noastră economică. În tabelul 4.5 sunt sintetizate ipotezele noastre privind parametrii economici și tehnici ai viitoarelor tehnologii utilizate de centralele cu combustibili fosili. Pe baza estimărilor din WEO 2010, presupunem că inovațiile tehnice viitoare nu vor împiedica creșterea costurilor viitoare ale investițiilor, întrucât costurile materiilor prime și complexitatea tehnică vor continua să crească. De asemenea, îmbunătățirile aduse randamentului centralelor electrice sunt contrabalansate de creșterea preconizată a prețului combustibililor fosili, ceea ce ar putea conduce la creșterea semnificativă a costurilor de generare a energiei electrice.

CSC înseamnă captareaCO2 din combustibilii fosili, înainte sau după arderea acestora, și „stocarea” (mai precis eliminarea) acestuia în mare sau sub scoarța terestră. În prezent există trei metode diferite de captare a CO2: „precombustie”, „postcombustie” și „oxicombustie”. Totuși, tehnologia CSC se află într-un stadiu incipient de dezvoltare și nu va fi pusă în aplicare decât din 2020 – în cel mai bun caz; de asemenea, din punct de vedere comercial probabil că nu va fi viabilă ca posibilă opțiune eficientă de atenuare a schimbărilor climatice până în 2030.

42

2009

2015

2020

2030

2040

2050

Randament maxim (%) Costul investiției (€2010/kW) Emisii de CO2 a)(g/kWh)

45 1.085 744

46 1.046 728

48 1.029 697

50 1.004 670

52 987 644

53 953 632

Centrală electrică în condensație, pe lignit

Randament maxim (%) Costul investiției (€2010/kW) Emisii de CO2 a)(g/kWh)

41 1.278 975

43 1.219 929

44 1.192 908

44,5 1.167 898

45 1.141 888

45 1.116 888

Centrală cu ciclu combinat pe gaz natural

Randament maxim (%) Costul investiției (€2010/kW) Emisii de CO2 a)(g/kWh)

57 587 354

59 569 342

61 556 330

62 530 325

63 503 320

64 477 315

sursa WEO 2010, DLR 2010 a)Emisiile de CO2 sunt exclusiv cele produse de centralele electrice; emisiile generate de-a lungul ciclului de viață nu sunt luate în calcul.

4.7 previziuni privind costurile tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile Fiecare tehnologie de producere a energiei din surse regenerabile disponibilă astăzi prezintă o altă maturitate tehnologică, alte costuri și un alt potențial de dezvoltare. În timp ce hidroenergia este utilizată pe scară largă de zeci de ani, alte tehnologii – precum gazeificarea biomasei sau energia oceanelor, încă nu și-au găsit drumul spre maturitatea de piață. Unele surse regenerabile de energie, printre care cea eoliană și cea solară, permit o alimentare variabilă prin însăși natura lor, impunând astfel coordonarea cu rețeaua de alimentare. Însă, deși în multe cazuri tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile sunt „distribuite” – producția lor fiind generată și furnizată consumatorului la nivel local –, în viitor vom putea avea și aplicații la scară largă precum parcurile eoliene offshore, centralele electrice fotovoltaice sau centrale de concentrare a energiei solare. Se poate dezvolta un spectru larg de opțiuni prin care să se atingă maturitatea pe piață, exploatând avantajele individuale ale diferitelor tehnologii, creând conexiuni între ele și integrându-le, pas cu pas, în structurile de alimentare existente. Această abordare va conduce la apariția unui portofoliu complementar de tehnologii ecologice pentru alimentarea cu căldură și electricitate, furnizând și combustibilul necesar transporturilor.

Există multe speculații privind potențialul captării și stocării dioxidului de carbon (CSC) de a reduce efectele consumului de combustibili fosili asupra schimbărilor climatice, chiar dacă tehnologia se află încă în curs de dezvoltare.

Estimările privind costul CSC variază considerabil, în funcție de factori precum configurația centralei, tehnologia, costul combustibilului, amploarea proiectului și amplasarea. Totuși, un lucru este cert: CSC este o tehnologie scumpă. Construirea centralelor și infrastructura necesară pentru transportul și stocarea carbonului presupun fonduri semnificative. Raportul special despre CSC al IPCC evaluează costurile la 12-62 €per tonă de CO2captat,32 în timp ce un raport al Ministerului Energiei din SUA a constatat că instalarea sistemelor de captare a carbonului în cele mai moderne centrale electrice a generat costuri aproape duble.33 Se estimează că aceste costuri vor conduce la creșterea prețului electricității cu 21-91%.34

CENTRALĂ ELECTRICĂ

referințe

30 Krewitt, W., Schlomann, B., External costs of electricity generation from renewable energies compared to electricity generation from fossil energy sources [„Costurile externe ale generării energiei electrice din surse regenerabile comparativ cu generarea energiei din surse fosile”], Ministerul Federal al Mediului, Conservării Naturii și Siguranței Nucleare din Germania, Berlin 2006. 31 Notă informativă a Greenpeace International: „Captarea și stocarea carbonului”, Goerne, 2007. 32 Abanades, J C et al., 2005, pg 10. 33 National Energy Technology Laboratories [Laboratoarele Naționale de Tehnologie Energetică], 2007. 34 Rubin et al., 2005a, pg 40. 35 Ragden, P et al., 2006, pg 18. 36 Heddle, G et al., 2003, pg 17. 37 Parfomak, P & Folger, P, 2008, pg 5 and 12. 38 Rubin et al., 2005b, pg 4444.

Multe dintre tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în prezent se află într-un stadiu relativ incipient de dezvoltare a pieței. În consecință, costurile producției de electricitate, energie termică și combustibil sunt în general mai mari decât cele ale sistemelor convenționale concurente – reamintindu-ne că costurile sociale și de mediu ale producției convenționale de energie electrică nu se reflectă în prețurile pieței. Cu toate acestea, se preconizează că progresele tehnice, îmbunătățirea procesului de producție și producerea pe scară largă vor antrena mari reduceri de costuri, spre deosebire de tehnologiile convenționale. Tendința schimbătoare a evoluției costurilor în timp joacă un rol esențial în identificarea unor strategii de extindere justificate din punct de vedere economic, utilizate în scenarii elaborate pe mai multe decenii.

Pentru a identifica evoluția costurilor pe termen lung, pe calculele prin modelare s-au aplicat curbe de învățare care să reflecte modul în care costul unei anumite tehnologii se poate schimba în funcție de volumele producției cumulate. În cazul multor tehnologii, factorul de învățare (sau rata de progres) este între 0,75 pentru sistemele mai puțin mature și 0,95 sau mai mult pentru tehnologiile împământenite. Un factor de învățare de 0,9 indică așteptarea ca costurile să scadă cu 10% ori de câte ori producția cumulată a tehnologiei respective se dublează. De exemplu, datele empirice arată că factorul de învățare asociat modulelor solare fotovoltaice s-a situat aproape constant la valoarea de 0,8 timp de 30 de ani, în timp ce factorul asociat energiei eoliene variază între 0,75 în Regatul Unit și 0,94 pe piața mai avansată a Germaniei. Ipotezele legate de costurile viitoare ale tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile din scenariul privind [R]evoluția Energetică provin din analiza studiilor pe tema curbei de învățare, de exemplu studiul realizat de Lena Neij și alții39, din analiza studiilor recente cu previziuni tehnologice și foi de parcurs, inclusiv a proiectului NEEDS [„New Energy Externalities Developments for Sustainability” - Noi evoluții ale externalităților energetice pentru sustenabilitate]40, finanțat de către Comisia Europeană, sau a „Energy Technology Perspectives 2008” (Perspectivele tehnologiei din domeniul energiei în 2008) realizat de AIE, a previziunilor publicate de Consiliul European privind Energia Regenerabilă în aprilie 2010 („Re-Thinking 2050”), precum și în urma discuțiilor cu experți din diverse sectoare ale industriei energiei regenerabile.

referințe

39 Neij, L, „Cost development of future technologies for power generation - a study based on experience curves and complementary bottom-up assessments” [„Evoluția costului tehnologiilor viitoare de generare a energiei electrice – Studiu realizat pe baza curbelor de experiență și a analizelor ascendente complementare”], Energy Policy 36 (2008), 2200-2211. 40 www.needs-project.org.

43

4

previziuni privind costurile tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile

costul emisiilor de co2, previziuni privind costul generării eficiente a energiei din combustibili fosili și al CSC

2010

tabelul 4.5: evoluția randamentului și a costului investițiilor în anumite tehnologii noi pentru centralele electrice

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

Costurile certificatelor de CO2 ar trebui să fie incluse în calculul costurilor de generare a curentului electric. Predicțiile privind costul emisiilor sunt și mai nesigure decât cele privind prețul energiei, studiile prezentând un interval larg de estimări ale costurilor viitoare. Alte previziuni au avansat ipoteza unor costuri ale CO2 mai mari decât cele incluse în studiul de față privind [R]evoluția Energetică (57 €2010/tCO2)30, ceea ce reflectă estimările costurilor externe totale ale emisiilor de CO2. Estimările privind costul CO2 din versiunea 2010 a [R] evoluției Energetice globale au fost mai degrabă conservatoare (42 €2008/t). În cazul țărilor neincluse în anexa B la Protocolul de la Kyoto, costurile CO2 se aplică doar începând din 2030.

De asemenea, va trebui să se construiască conducte pentru transportarea CO2 la punctele de stocare. TAcest lucru va presupune probabil o investiție considerabilă de capital.35 Costurile variază în funcție de o serie de factori, printre care lungimea conductelor, dimensiunile și materialul – oțel rezistent la coroziune, precum și volumul total al CO2 care trebuie transportat. Conductele construite lângă centre populate sau pe teren dificil – mlăștinos sau stâncos, de exemplu – sunt și mai scumpe.36

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© gp/Bas Beentjes

imagine Un camion își descarcă noua încărcătură de talaș la centrala electrică pe bază de biomasă din Lelystad, Țările de Jos.

4

4.7.3 energia eoliană

4.7.4 biomasa

Piața mondială a energiei fotovoltaice (PV) a crescut cu peste 40% per annum în ultimii ani, contribuția sa la generarea energiei electrice având o pondere din ce în ce mai mare. Energia fotovoltaică este importantă datorită caracterului său descentralizat / centralizat, flexibilității sale de utilizare în mediul urban și uriașului său potențial de reducere a costurilor. Industria PV a exploatat acest potențial din ce în ce mai mult, prețul de instalare reducându-se cu peste jumătate în ultimii ani. Dezvoltările curente se axează pe îmbunătățirea modulelor și componentelor de sistem existente, prin creșterea eficienței energetice a acestora și reducerea consumului de materiale. Tehnologii precum pelicula fotovoltaică subțire (ce folosește materiale semiconductoare alternative) sau celulele solare pe bază de pigmenți cunosc o dezvoltare rapidă și prezintă un potențial enorm de reducere a costurilor. Tehnologia matură a siliciului cristalin, cu o durată de viață dovedită de 30 de ani, cunoaște o îmbunătățire permanentă a randamentului celulelor și modulelor (cu 0,5% anual), în timp ce grosimea celulelor descrește cu rapiditate (de la 230 la 180 de microni în ultimii cinci ani). Randamentul modulului comercial variază între 14 și 21%, în funcție de calitatea siliciului și de procesul de fabricație.

Centralele de concentrare a energiei solare (CSP) pot să utilizeze exclusiv lumina directă a soarelui, depinzând deci de locurile foarte însorite. Sudul Europei deține potențialul tehnic necesar acestei tehnologii, depășind cu mult cererea locală. Diversele tehnologii solare termice prezintă perspective bune de dezvoltare și de reducere a costurilor în viitor, iar datorită designului mai simplu, colectoarele „Fresnel” sunt considerate a fi o variantă care să conducă la o tăiere și mai mare a costului. Randamentul sistemelor cu receiver central ar putea crește prin producerea de aer comprimat la temperaturi de maximum 10.000 °C, acesta fiind apoi utilizat pentru a pune în mișcare o turbină cu ciclu combinat abur-gaz.

Într-un interval scurt de timp, evoluția dinamică a energiei eoliene a condus la apariția unei piețe globale înfloritoare. În Europa, stimulentele politice favorabile au fost primii factori ce au încurajat dezvoltarea pieței eoliene globale. Cu toate acestea, explozia cererii de tehnologii producătoare de energie eoliană a provocat constrângeri legate de ofertă. În consecință, costul noilor sisteme a crescut. Pe de altă parte, această industrie își mărește permanent capacitatea de producție și a început deja să elimine strangulările din lanțul de aprovizionare. Luând în calcul previziunile legate de evoluția pieței, analiza curbei de învățare și așteptările industriei, ne putem aștepta ca până în 2050 costurile de investiție în turbine eoliene să scadă cu 25% pentru instalațiile pe uscat și cu 50% pentru cele offshore.

Factorul crucial al științei economice ce stă la baza utilizării biomasei pentru generarea de energie este costul materiei prime, care în prezent se situează între valori negative în cazul deșeurilor lemnoase (datorită faptului că se evită costurile de eliminare a deșeurilor), valori mici în cazul materialelor reziduale și valori mai ridicate în cazul culturilor energetice. Ca urmare, costurile de generare a energiei acoperă și ele un spectru larg. Una dintre cele mai economice opțiuni o reprezintă folosirea deșeurilor lemnoase în centralele de generare combinată a căldurii și energiei electrice (CHP) antrenate de turbine cu abur. Pe de altă parte, gazeificarea biomasei solide – care prezintă o gamă largă de aplicații – este încă relativ costisitoare. Pe termen lung, se presupune că utilizarea gazului de lemn atât la unitățile micro-CHP (motoare și pile de combustie), cât și la centralele electrice cu ciclu combinat abur-gaz va avea ca rezultat cele mai favorabile costuri de producere a energiei electrice. Transformarea culturilor în etanol și „biodiesel” obținut din esterul metilic de rapiță (RME) a devenit un proces din ce în ce mai important în anii din urmă, de exemplu în Brazilia, în SUA și în Europa – deși beneficiile aduse climei sunt în discuție. Și procesele de obținere a combustibililor sintetici din gazele biogenice de sinteză vor juca un rol mai important în viitor.

Factorul de învățare asociat modulelor PV a fost aproape constant în ultimii 30 de ani, costurile reducându-se cu 20% la fiecare dublare a puterii instalate, ceea ce indică o rată ridicată de învățare tehnică. În ipoteza unei puteri globale instalate de 1.500 GW în perioada 2030 - 2040 conform scenariului [R]evoluției Energetice și a unei producții de electricitate de 2.600 TWh/a, ne putem aștepta la o scădere a costurilor de generare până la circa 4-8 €ct/kWh (în funcție de zonă). Pe parcursul următorilor cinci-zece ani, PV va putea concura prețul cu amănuntul al energiei electrice în multe părți ale lumii, iar până în 2030 va face concurență prețului combustibililor fosili.

Sistemele de stocare a energiei termice reprezintă o modalitate de reducere a costurilor asociate generatoarelor de electricitate CSP. Centrala spaniolă Andasol 1, de exemplu, este dotată cu un sistem de stocare cu sare topită cu o capacitate de 7,5 ore, însă se poate obține un nivel și mai ridicat atunci când centrala funcționează la putere maximă, dacă se folosesc un sistem de stocare a energiei termice împreună cu un câmp de colectoare pe suprafață mare. Deși acest lucru presupune o investiție mai mare, se reduce costul generării de curent electric.

America Latină și de Nord, Europa și țările cu economie în tranziție dețin un mare potențial de exploatare a tehnologiilor moderne, fie în instalații fixe, fie în sectorul transporturilor. În timp, Europa și țările cu economie în tranziție ar putea realiza 20-50% din potențialul biomasei din culturile energetice, în timp ce biomasa utilizată în toate celelalte regiuni ar trebui să provină mai ales din reziduurile forestiere, din deșeurile lemnoase industriale și din paie. Potențialul reprezentat de reziduuri va fi în creștere mai ales în America Latină, America de Nord și în Africa.

În funcție de nivelul de iradiere și modul de funcționare, se preconizează că, în viitor, se vor putea obține costuri de 5-8 €ct/kWh pentru generarea energiei electrice pe termen lung. Aceasta presupune o introducere rapidă a tehnologiei pe piață în următorii câțiva ani.

În alte zone, de exemplu în Orientul Mijlociu și în toate regiunile Asiei, creșterea utilizării biomasei va fi limitată – fie din cauza disponibilității în general reduse, fie a faptului că deja este folosită intensiv prin tradiție. În cazul din urmă, utilizarea unor tehnologii moderne mai eficiente va conduce la creșterea durabilității utilizării curente și va avea efecte secundare pozitive, precum reducerea poluării interioare și a muncii intense asociate în prezent cu utilizarea tradițională a biomasei.

tabelul 4.6: ipoteze privind costul energiei fotovoltaice (PV)

tabelul 4.7: ipoteze privind costul energiei solare concentrate (CSP)

Inclusiv costurile suplimentare de integrare în rețea – până la 25% din valoarea investiției în PV

Inclusiv costurile de stocare a căldurii și ale câmpurilor de panouri solare suplimentare

scenariu

2009

2015

2020 2030

2040

2050

[R]E

Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a) E-Î = Exploatare și întreținere.

scenariu

2009

2015

2020 2030

2040

2050

[R]E

2.817 1.733 1.246 40 29 16

967 11

785 11

799 11

Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a) E-Î = Exploatare și întreținere.

scenariu

2009

2015

2020

2030

2040

2050

[R]E

8.667 6.501 5.000 4.334 3.982 3.630 335 260 200 173 159 145

scenariu

2009

2015

2020 2030

2040

2050

[R]E

Turbină eoliană offshore Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a)

4.875 173

4.171 2.871 2.275 155 122 99

Turbină eoliană pe uscat Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a)

1.422 51

1.125 42

E-Î = Exploatare și întreținere.

44

tabelul 4.9: ipoteze privind costul biomasei

tabelul 4.8: ipoteze privind costul energiei eoliene Inclusiv costurile suplimentare de integrare în rețea – până la 25% din valoarea investiției

975 41

967 42

2.056 94

1.767 81

Centrală pe bază de biomasă Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a)

2.653 2.329 2.199 2.124 2.037 1.994 160 140 132 127 123 120

972 44

1.016 46

CHP pe bază de biomasă Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a)

4.500 3.815 3.337 2.914 2.686 2.551 315 268 234 204 189 179

E-Î = Exploatare și întreținere.

45

4

previziuni privind costurile tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile

previziuni privind costurile tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile

4.7.2 concentrarea energiei solare (CSP)

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

4.7.1 energia fotovoltaică (pv)

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© Gp/Markel Redondo

4.7.7 energia hidroelectrică

4.7.8 sinteză privind evoluția costurilor energiilor regenerabile

Energia geotermală este utilizată de multă vreme în toată lumea pentru a furniza căldură, iar de la începutul secolului trecut și pentru producerea de energie electrică. Electricitatea geotermală se limita anterior la locuri cu condiții geologice specifice, însă cercetările intensive ulterioare și lucrările de dezvoltare au condus la lărgirea paletei de amplasamente potențiale. Mai ales crearea marilor suprafețe subterane de schimb de căldură - sistemele geotermale avansate (EGS) – și îmbunătățirea procesului de conversie în energie electrică la temperaturi scăzute, de exemplu cu ajutorului ciclului Rankine organic, ar putea face ca electricitatea geotermală să poată fi produsă oriunde. De asemenea, centralele avansate de cogenerare a căldurii și energiei electrice vor îmbunătăți aspectul economic al energiei electrice geotermale.

Energia oceanelor, în special energia valurilor din larg, este o resursă semnificativă ce are potențialul de a satisface un procent important din cantitatea de energie furnizată la nivel mondial. Potențialul energiei oceanului a fost estimat la valoarea globală de circa 90.000 TWh/an. Avantajele cele mai semnificative sunt uriașa sa disponibilitate, marea predictibilitate a resurselor, precum și tehnologia cu impact vizual foarte redus și fără emisii de CO2. Au fost elaborate multe concepte și dispozitive diferite, printre care unele de captare a energiei mareelor, a valurilor, a curenților și a resurselor reprezentate de gradientul de temperatură și cel de salinitate. Multe dintre acestea se află în faze avansate de cercetare-dezvoltare, au fost instalate prototipuri la scară mare în condiții marine reale, iar unele au ajuns chiar în faza de implementare prealabilă introducerii de piață. Câteva centrale comerciale de generare a energiei din valuri și maree sunt deplin funcționale și au fost conectate la rețea.

Energia hidroelectrică reprezintă o tehnologie matură, care exploatează deja un procent semnificativ din această resursă la nivel global. Cu toate acestea, există însă potențial de realizare a unor noi sisteme (în special proiecte la scară redusă pe firul râurilor, cu lucrări puține sau chiar fără lucrări de îndiguire), precum și de transformare a celor existente. Este de așteptat ca potențialul de generare a energiei hidroelectrice să crească ușor și datorită nevoii din ce în ce mai mari de a combate inundațiile și a menține alimentarea cu apă în perioadele de secetă. Energia electrică durabilă înseamnă un efort de integrare a centralelor în ecosistemele cursurilor de apă, reconciliind ecologia cu un sistem de generare a energiei electrice atractiv din punct de vedere economic.

Figura 4.1 sintetizează tendințele de evoluție a costurilor tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile, pornind de la curbele de învățare asociate fiecărui caz. Este important de remarcat că reducerea preconizată a costului nu este o funcție de timp, ci o funcție a capacității cumulative (producție de unități), de aceea se impune o dezvoltare dinamică a pieței. După ce vor atinge maturitatea deplină (după 2040), majoritatea tehnologiilor vor reuși să își reducă cheltuielile specifice de investiție cu 30% - 60% din valoarea curentă.

Se estimează că energia produsă de primele parcuri generatoare de energie din valuri și maree a costat între 20 și 80 €ct/kWh41, iar cea produsă de primele parcuri de captare a energiei curenților marini – între 11 și 22 €ct/ kWh. Se preconizează că, până în 2030, costul va ajunge la 7-8 €ct/kWh. Între principalele domenii de dezvoltare se vor număra proiectarea conceptului, optimizarea configurației dispozitivelor, reducerea cheltuielilor de investiție prin explorarea utilizării de materiale structurale alternative, economia de scară și învățarea din exploatare. Conform ultimelor cercetări, se estimează că factorul de învățare este de 10-15% pentru valurile din larg și de 5-10% pentru curenții marini. În timp, energia oceanelor are potențialul de a deveni una dintre cele mai competitive și mai eficiente forme de energie din punct de vedere al costurilor. Se prevede că aceasta va pătrunde în mod dinamic pe piață în următorii ani, pe o curbă similară celei înregistrate de energia eoliană.

scenariu

O mare parte a costurilor unei centrale geotermale provin din forarea la adâncimi mari, de aceea este de așteptat ca tehnologia inovatoare a forării să se dezvolte în continuare. Presupunând că piața globală a energiei geotermale va crește în medie cu 15% pe an până în 2020 și ajustând această valoare cu 12% după anul 2030, rezultatul arată un potențial de reducere a costurilor cu 7% până în 2050: • în cazul energiei geotermale convenționale, de la 12 €ct/kWh la circa 7 €ct/ kWh; • în cazul EGS, în ciuda cifrelor ridicate din prezent (circa17 – 25 €ct/kWh), este de așteptat ca, pe termen lung, costul producției de electricitate să scadă – în funcție de plățile pentru alimentarea cu căldură – până la circa 6 €ct/kWh. Datorită lipsei fluctuațiilor în alimentare și faptului că rețeaua este încărcată aproape 100% din timp, energia geotermală este considerată a fi un element cheie al viitoarei structuri de alimentare bazate pe surse regenerabile. Până în prezent s-a folosit doar o câtime din acest potențial. Forarea la adâncimi reduse în scopuri geotermale, de exemplu, poate fi folosită pentru încălzire și răcire oriunde și oricând, putând fi folosită și pentru stocarea energiei termice.

tabelul 4.10: ipoteze privind costul energiei geotermale scenariu

2009

2015

2020 2030

tabelul 4.11: ipoteze privind costul energiei oceanelor 2040

2050

[R]E Centrală geotermală Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a)

E-Î = Exploatare și întreținere.

Deoarece ne aflăm într-un stadiu incipient de dezvoltare, orice estimare a costurilor viitoare ale sistemelor de captare a energiei oceanelor este incertă. Estimările curente se bazează pe analiza prezentată în cadrul proiectului european NEEDS.42

scenariu

2009

2015

2020 2030

9.318 7.042 4.821 4.007 3.446 406 316 240 224 212

Centrală marină

Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a)

2009

2015

2020 2030

2040

2040

2050

5.466 3.489 2.492 1.733 1.439 1.281 219 140 100 69 58 51

E-Î = Exploatare și întreținere.

2050

[R]E

Costul investiției (€/kWp) Cheltuieli de E-Î €/(kW ∙ a)

2.457 2.568 2.647 2.766 2.866 2.953 98 103 106 111 115 118

E-Î = Exploatare și întreținere.

figura 4.1: evoluția viitoare a cheltuielilor de investiție în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile (normalizată la nivelul costurilor din

figura 4.2: evoluția preconizată a costurilor de generare a energiei electrice din combustibili fosili și opțiuni regenerabile

2010)

Exemplu pentru țările membre ale OCDE din Europa

100

0.30 0.25

80

0.20

60

0.15 40

0.10

20

[R]E

11.159 504

tabelul 4.12:ipoteze privind costul energiei hidroelectrice

Reducerea cheltuielilor de investiție în tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile conduce direct la reducerea costurilor de generare a energiei electrice și termice, supă cum se arată în Figura 4.2. În prezent, costurile de generare se încadrează în intervalul 7-29 €ct/kWh în cazul celor mai importante tehnologii, inclusiv cea fotovoltaică. Pe termen lung, se preconizează că aceste costuri vor converge în jurul valorii de 5-10 €ct/kWh. Aceste estimări depind de condițiile specifice fiecărui amplasament, precum regimul eolian sau iradierea solară locală, disponibilitatea biomasei la prețuri rezonabile sau creditul acordat pentru furnizarea de energie termică în cazul generării combinate de căldură și energie electrică.

0.05 € ct/kWh 0

0 2009

•• •• •• ••

2015

2020

2030

Energie fotovoltaică Turbină eoliană pe uscat Turbină eoliană offshore Centrală pe bază de biomasă CHP biomasă Centrală geotermală Termocentrală solară (CSP) Centrală marină

2040

2050

2009

•• •• •• •

2015

2020

2030

2040

2050

Energie fotovoltaică Turbină eoliană pe uscat Turbină eoliană offshore CHP biomasă Centrală geotermală (cu credite de căldură) Termocentrală solară (CSP) Centrală marină

referințe

41 G.J. Dalton, T. Lewis (2011): Performance and economic feasibility analysis of 5 wave energy devices off the west coast of Ireland [„Analiză privind randamentul și fezabilitatea economică a 5 dispozitive de captare a energiei valurilor de pe coasta de vest a Irlandei”]; EWTEC 2011. 42 www.needs-project.org.

46

4

previziuni privind costurile tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile

previziuni privind costurile tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile

4.7.6 energia oceanelor

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

4.7.5 energia geotermală

% of 2009 cost

4

imagine Centrala solară Andasol 1 este prima centrală solară cu jgheaburi parabolice comercială din Europa. Aceasta va furniza electricitate ecologică pentru până la 200.000 de oameni, generând cu circa 149.000 tone de dioxid de carbon pe an mai puțin decât o termocentrală modernă pe cărbune.

47

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© digital globe

imagine Vedere din satelit a erupției vulcanului Eyjafjallajokull din Islanda, 2010.

4.8.3 pompele de căldură

De obicei, pompele de căldură generează apă caldă sau căldură ambientală ca parte a unor instalații de încălzire ce furnizează temperaturi relativ scăzute, sau pot suplimenta alte tehnologii de încălzire. Au devenit din ce în ce mai populare pentru încălzirea în pardoseală a clădirilor. Economia de scară nu este la fel de importantă ca în cazul energiei geotermale de adâncime, de aceea această tehnologie se axează pe aplicațiile casnice mici, cu investiții de 500-1.600 €/kW pentru instalațiile cu sursa în pânza freatică și costuri mai ridicate, de 1.2003.000 €/kW în cazul instalațiilor aerotermale sau al celor care au drept sursă solul. 48

160,000

160,000

140,000

140,000

120,000

120,000

100,000

100,000

80,000

80,000

60,000

43 Olson, O. et al. (2010): WP3-Wood fuel price statistics in Europe - D.31. Solutions for biomass fuel market barriers and raw material availability [„WP3 - Statistici privind prețul combustibilului lemnos în Europa – D.31. Soluții la obstacolele de pe piața combustibilului din biomasă și disponibilitatea materiilor prime”]. EUBIONET3. Uppsala, Suedia, Universitatea de Științe Agricole din Suedia.

•• •• •

2000

proiecte noi - bitum proiecte noi în larg proiecte noi pe uscat incertitudine - declinul producției producția globală

•• •• •• •• ••

2050

2040

2030

2020

2010

1.328 1.212 570 460 814 566 404 404

2000

1.508 1.288 670 540 814 601 429 429

PJ/a 0 2050

1.700 1.369 759 612 814 639 456 456

PJ/a 0 2040

1.900 1.455 849 684 814 679 485 485

20,000

2030

2.000 1.500 886 714 814 700 500 500

20,000 2020

2050

1990

40,000

2010

2040

* fără rețea

referințe

180,000

2000

2030

cererea de cărbune în [r]e 180,000

1990

Termoficare geotermală* Pompe de căldură Instalații mici de colectoare solare Instalații mari de colectoare solare Termoficare solară* Instalații mici pe biomasă Instalații mari pe biomasă Termoficare pe biomasă*

cererea de țiței în [r]e 200,000

40,000

2020

În timp ce necesitatea unei tranziții urgente dinspre țiței și gaze este cauzată de nevoia de a evita „blocarea” investițiilor în noi puțuri de producție, în cazul resurselor de cărbuni factorul limitator este în mod clar clima, nu disponibilitatea. Toate minele de cărbuni existente – chiar și fără extindere – ar putea produce mai mult cărbune, dar prin arderea acestuia lumea se înscrie pe calea unor schimbări climatice catastrofale.

figura 4.4: scenariu privind cărbunele: declin de bază de 2% pe an și noi proiecte

60,000

2015

4.9.2 ipoteze privind declinul producției de cărbune

1980

tabelul 4.13: privire de ansamblu asupra evoluției preconizate a investițiilor în tehnologii de încălzire (în €2010/kWth)

Figura 4.3 arată capacitățile de producție rămase, indicând un declin al producției cu 2,5% - 5% anual, cu luarea în considerare a capacităților de producție suplimentare în ipoteza continuării tuturor noilor proiecte planificate pentru perioada 2012 - 2050. Chiar și cu aceste noi proiecte, cantitatea de țiței convențional rămasă este foarte limitată, de aceea tranziția către un model în care cererea de țiței să fie mică este esențială.

1970

Reducerile preconizate ale costurilor variază considerabil în fiecare sector tehnologic, în funcție de maturitatea fiecărei tehnologii. De exemplu, sobele mici pe lemne nu vor înregistra ieftiniri semnificative, în timp ce instalațiile automate pe peleți prezintă încă potențial de învățare. Este posibil ca costul colectoarelor solare simple utilizate la piscine să se fi optimizat deja, în schimb integrarea acestora în sisteme mari nu a atins nici maturitatea tehnologică, nici pe cea economică. Tabelul 4.13 arată căile medii de evoluție ale mai multor tehnologii de încălzire.

figura 4.3: producția de țiței a globului în perioada 1950 - 2011 și previziuni până în 2050

4.9.1 ipoteze privind declinul producției de țiței

1960

În prezent, principala materie primă pentru producerea de căldură din surse regenerabile este biomasa solidă, respectiv lemnul în diverse forme – de la deșeurile și reziduurile lemnoase până la peleții obținuți din specii forestiere cu ciclu de producție scurt. Costurile biomasei sunt la fel de versatile: în Europa, acestea se situează între 1 și 6 €/GJ pentru produsele de cherestea, la peste 2-7 €/GJ fpentru lemnele de foc și în intervalul €/GJ pentru peleți.43

• în al doilea rând, începând din 2012 resursele financiare trebuie să curgă în direcția dezvoltării de piețe noi, de amploare, pentru tehnologiile energetice care utilizează surse regenerabile și care cresc eficiența energetică, pentru a se evita „blocarea” într-o nouă infrastructură destinată combustibililor fosili.

1950

Încălzirea prin cogenerare (CHP) este o altă opțiune pentru care sunt disponibile o gamă largă de tehnologii. Această tehnologie energetică este deosebit de variată, întâlnindu-se la combustia combinată în marile centrale de cogenerare pe cărbune, la gazeificarea biomasei în combinație cu CHP la obținerea biogazului din reziduuri umede. Pe de altă parte, deseori costul energiei termice depinde în primul rând de producția de electricitate.

În ton cu această modelare, [R]evoluția Energetică trebuie să traseze un parcurs clar de eliminare treptată a țițeiului (pe termen scurt) și a gazelor (pe termen mediu și lung). Acest parcurs a fost identificat în baza unei analize detaliate a resurselor petrolifere convenționale la nivel global, a infrastructurii curente asociate acestor industrii, a capacităților de producție estimate pentru puțurile de țiței existente și a planurilor de investiții cunoscute la sfârșitul lui 2011. Calea de parcurs a industriei petroliere între anii 2012 și 2050 se bazează pe resursele de combustibili fosili rămase, fără noi explorări în ape de mare adâncime sau în apele Oceanului Arctic, precum și fără exploatarea șisturilor și a nisipurilor bituminoase – din două motive:

1980

Căldura acviferelor sau a rezervoarelor geotermale de adâncime poate fi folosită direct în cadrul centralelor de încălzire hidrotermale pentru a satisface necesarul de căldură în apropierea centralei sau a fi inclusă în rețeaua de termoficare în cazul mai multor tipuri de energie termică. Din cauza costurilor de forare ridicate, energia geotermală de adâncime se pretează mai ales în cazul aplicațiilor mari, în combinație cu rețelele de termoficare. Acest proces este deja fezabil din punct de vedere economic și se practică de multă vreme în locurile unde acviferele se găsesc aproape de suprafață. În Europa, aplicațiile geotermale de adâncime în scopul încălzirii presupun cheltuieli de investiție între 500€/kWth (adâncime mică) și 3000 €/kWth (adâncimi mari), costul depinzând puternic de adâncimea de forare.

Economia de scară se aplică în cazul centralelor de peste 500 kW, cu cheltuieli de investiție între 400 și 700 €/kW. Centralele de încălzire pot furniza căldură industrială sau pot alimenta cartiere întregi. Chiar dacă rețelele de termoficare presupun investiții suplimentare, utilizarea biomasei solide pentru producerea de căldură prezintă un mare potențial, atât în cazul centralelor de încălzire mici, cât și al celor mari racordate la rețeaua de termoficare locală.

1970

4.8.2 aplicațiile energiei geotermale de adâncime

Mai mult de 80% din totalul energiei furnizate în prezent are la bază combustibili fosili. Produsele petroliere domină tot sectorul transporturilor; împreună cu gazele, alimentează sectorul încălzirii, iar combustibilul cel mai folosit pentru producerea energiei electrice este cărbunele. În fiecare sector există diverse combinații cu tehnologii energetice din surse regenerabile sau cu tehnologii de eficientizare energetică, în funcție de resursele disponibile pe plan local, de infrastructură și – într-o anumită măsură – de stilul de viață. Căile de utilizare a tehnologiei energetice din surse regenerabile prezentate în scenariul de față pornesc de la baza tehnologiilor comerciale disponibile în prezent, de la situația pieței și de la previziunile privind evoluția pieței elaborate de diverse asociații din industria energiei din surse regenerabile, precum Consiliul Global al Energiei Eoliene, Asociația Europeană a Industriei Fotovoltaice și Consiliul European privind Energia Regenerabilă, DLR și Greenpeace International.

proiecte noi fsu africa america latină asia, țări nemembre ale ocde india china asia oceania, țări membre ale ocde europa, țări membre ale ocde america de nord, țări membre ale ocde

49

4

ipoteze privind eliminarea treptată a combustibililor fosili

previziuni privind costul tehnologiilor de încălzire din surse regenerabile

Colectoarele solare depind de iradierea directă a soarelui, de aceea producția de energie depinde de amplasament. În regiunile foarte însorite, sistemele simple cu termosifon pot să acopere întregul necesar de apă caldă al locuințelor cu cheltuieli de instalare de circa 400 €/m2. În zonele din Europa mai puțin expuse la soare, unde este necesar un spațiu de încălzire suplimentar, costurile de instalare a instalațiilor cu pompare sunt duble. În aceste zone, economiile la scară ar putea conduce la scăderea semnificativă a costului încălzirii solare. Se cunosc sisteme de colectoare solare la scară mare care costă 250-600 €/m2, în funcție de cota-parte a energiei solare folosite în instalația de încălzire și de nivelul de stocare necesar.

Există un amplu portofoliu de tehnologii moderne care produc căldură din biomasă, de la sobele mici pentru o singură cameră până la centralele de încălzire sau CHP la scară de megawați. Costurile investiției prezintă o varietate similară: sobele simple pe lemne se pot achiziționa de la 100 €/kW, în timp ce instalațiile automate mai sofisticate, care acoperă întreg necesarul de căldură al clădirii, sunt semnificativ mai scumpe. Boilerele pe lemne sau peleți costă între 400 și 1200 €/kW, sistemele mai mari fiind mai ieftine decât cele mici.

• în primul și în primul rând, pentru a reduce emisiile de carbon și a salva clima;

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

4.8.1 tehnologiile solar-termale

4.9 ipoteze privind eliminarea treptată a combustibililor fosili

1960

4

Încălzirea din surse regenerabile are cea mai lungă tradiție dintre toate tehnologiile de acest tip. EREC și DLR au realizat un studiu privind costul tehnologiilor de încălzire din surse regenerabile în Europa, analizând costurile de instalare a acestora – de la sisteme de colectoare solare directe până la aplicații geotermale și de captare a căldurii ambientale sau tehnologii pe bază de biomasă. Raportul arată că unele tehnologii sunt mature și concurează deja pe piață – cu precădere sistemele simple de încălzire din sectorul casnic, însă tehnologiile mai sofisticate, ce ar putea acoperi o parte mai mare a cererii de căldură din surse regenerabile, sunt încă în stadiu de dezvoltare și destul de scumpe. Și barierele pieței încetinesc procesul de implementare și reducere a costurilor asociate sistemelor de încălzire din surse regenerabile, mai ales în cazul rețelelor de încălzire. Cu toate acestea, ne putem aștepta la o rată de învățare semnificativă dacă încălzirea din surse regenerabile se introduce pe scară tot mai largă, conform estimărilor din scenariul privind [R]evoluția Energetică.

4.8.4 aplicațiile biomasei

1950

4.8 previziuni privind costul tehnologiilor de încălzire din surse regenerabile

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

© gp/Peter Caton

imagine O fermă de larve de crevete, pe coasta Sundarbans a Indiei continentale, acoperită de apă sărată după ce ciclonul Aila a inundat și distrus drumurile și casele din vecinătate.

4.10 privire de ansamblu asupra previziunilor din scenariile greenpeace anterioare

4

4.10.1 evoluția industriei eoliene globale

Greenpeace și Asociația Europeană a Energiei Eoliene au publicat „Windforce 10” („Forța vântului 10”) pentru prima dată în 1999 – o perspectivă a pieței globale a turbinelor eoliene până în 2030. De atunci, din doi în doi ani s-au publicat prognoze actualizate. Începând din 2006, raportul și-a schimbat denumirea în „Global Wind Energy Outlook” („Perspectivă privind energia eoliană globală”), fiind realizat împreună cu un nou partener – Consiliul Global al Energiei Eoliene (CGEE), o nouă organizație umbrelă pentru toate asociațiile

Previziunile din „Windforce 10” și „Windforce 12” au fost calculate de către consultanții BTM din Danemarca. De fapt, previziunile privind piața eoliană a vântului din „Windforce 10” s-au aflat cu 10 procente sub evoluția reală a acesteia. Cifrele din toate edițiile ulterioare s-au situat cu circa 10% peste sau sub piața reală. În 2006, noua „Perspectivă privind energia eoliană globală” a prezentat două scenarii diferite, cu previziuni moderate și respectiv avansate privind piața energiei electrice eoliene, calculate de CGEE și Greenpeace International. Cifrele de aici indică doar previziunile avansate, cele moderate fiind prea modeste. Totuși, exact aceste previziuni au fost criticate cel mai mult la momentul respectiv, fiind etichetate drept „prea ambițioase” sau chiar „imposibile”.

puternic abilitatea industriei eoliene de a-și mări capacitatea de producție și de a reduce costurile. În anul 2000, AIE a publicat previziuni conform cărora puterea instalată globală a turbinelor eoliene urma să fie de 32.500 MW în 2010. Această putere a fost însă conectată la rețea de la începutul lui 2003, deci după doar doi ani și jumătate. În 2010, puterea eoliană globală se apropia de 200.000 MW, de circa șase ori mai mult decât în ipoteza lansată de AIE în urmă cu un deceniu.

figura 4.6: energia eoliană: proiecte de piață pe termen lung până în 2030 3,000,000

2,500,000

2,000,000

1,500,000

250,000

1,000,000

200,000

500,000

MW 0

150,000

100,000

50,000

2015

2020

2030

181.252

537.059

1.209.466

2.545.232

WF 12 (2002)

233.905

610.000

1.261.157

2.571.000

CGEE 2006 (avansat)

153.759

391.077

1.074.835

2.110.401

cgee 2008 (Avansat)

186.309

485.834

1.080.886

2.375.000

cgee 2008 (Avansat)

0

533.233

1.071.415

2.341.984

[r]e 2007

156.149

552.973

949.796

1.834.286

[r]e 2008

163.855

398.716

893.317

1.621.704

493.542

1.140.492

2.241.080

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

17.400

23.900

31.100

39.431

47.620

59.091

74.052

93.820

120.291

158.864

197.637

AIE WEO 2000 (REF)

32.500

41.550

50.600

55.000

83.500

112.000

195.000 374.694

33.371

41.781

52.715

66.929

85.407

109.428

140.656

181.252

AIE WEO 2002 (REF)

44.025

57.306

73.908

94.660

120.600

151.728

189.081

233.905

AIE WEO 2005 (REF)

107.541

162.954

218.367

153.759

AIE WEO 2007 (REF)

123.660

228.205

345.521

440.117

cgee 2008 (Avansat)

186.309

AIE WEO 2009 (REF)

158.864

292.754

417.198

595.365

RE 2007

156.149

AIE WEO 2010 (REF)

197.637

337.319

477.000

662.000

163.855

aie weo 2010 (450ppm)

197.637

394.819

592.000

1.148.000

aie weo 2011 (ref)

238.351

379.676

521.000

749.000

aie weo 2011 (450ppm)

238.351

449.676

661.000

1.349.000

WF 10 (1999)

21.510

26.901

WF 12 (2002) CGEE 2006 (avansat)

RE 2008

AIE WEO 2000 (REF) AIE WEO 2002 (REF) AIE WEO 2005 (REF) AIE WEO 2007 (REF) 50

2010 WF 10 (1999)

[R]E 2010 AVANSATĂ

MW 0

17.400

18.910

20.420

21.930

23.440

24.950

26.460

27.970

29.480

30.990

32.500

31.100

34.088

37.075

40.063

43.050

46.038

49.025

52.013

55.000

59.091

68.781

78.471

88.161

97.851

107.541

93.820

103.767

113.713

123.660

4

privire de ansamblu asupra previziunilor din scenariile greenpeace anterioare

privire de ansamblu asupra previziunilor din scenariile greenpeace anterioare

Prin contrast, previziunile din cadrul „politicii curente” a AIE au subestimat

figura 4.5: energia eoliană: prognoza pe termen scurt versus evoluția reală a pieței – capacitatea cumulativă globală

reală

Doar timpul ne poate spune dacă previziunile GPI/DLR/CGEE pe termen lung asupra industriei eoliene globale vor rămâne apropiate de realitatea pieței. Oricum, previziunile exprimate în Perspectivele energetice mondiale ale Agenției Internaționale a Energiei de-a lungul ultimului deceniu au crescut în mod constant, apropiindu-se din ce în ce mai mult de ratele noastre de creștere progresivă.

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

În ultimul deceniu, Greenpeace a publicat numeroase previziuni în colaborare cu instituții științifice și asociații din industria energiei regenerabile. Secțiunea de față prezintă o vedere de ansamblu a previziunilor din perioada 2000-2011, comparându-le cu evoluția reală a pieței și cu previziunile din documentul Perspectivele energetice mondiale realizat de AIE – scenariul nostru de referință.

regionale din industria eoliană. Figura 4.5 arată previziunile realizate anual între 2000 și 2010, comparativ cu datele reale de pe piață. De asemenea, graficul include și primele două ediții ale raportului [R]evoluția Energetică (RE), publicate în 2007 și 2008, comparativ cu previziunile AIE publicate în documentul „Perspectivă privind energia eoliană globală” (WEO) din 2000, 2002, 2005 și 2007.

51

imagine Instalația fotovoltaică a companiei Solon AG din Arnstein, unde funcționează 1.500 de panouri solare „mobile” orizontale și verticale, este cea mai mare instalație solară din lume. Fiecare panou rotativ poate fi cumpărat de la S.A.G. Solarstrom AG din Bayern, Germania, ca investiție privată.

4.10.2 evoluția industriei fotovoltaice solare globale

4

figura 4.7: energia fotovoltaică: prognoza pe termen scurt versus evoluția reală a pieței – capacitatea cumulativă globală

Este mai greu să lansăm previziuni pe termen lung pentru energia fotovoltaică solară decât pentru cea eoliană, din cauza faptului că costurile au scăzut mult mai rapid decât era de așteptat. În unele țări membre OCDE, energia solară a atins nivelul de paritate în rețea cu combustibilii fosili în 2012, iar alte tehnologii de captare a energiei solare, precum centralele de concentrare a energiei solare (CSP) se îndreaptă în aceeași direcție. Prin urmare, previziunile privind viitorul energiei fotovoltaice nu depind doar de îmbunătățirea costurilor, ci și de tehnologiile de stocare disponibile. Integrarea în rețea poate, de altfel, să încetinească dezvoltarea energiei solare – obstacol cu care se preconizează că ne vom confrunta mult mai devreme decât se estimase anterior.

În contrast cu previziunile privind energia eoliană, toate cele expuse în SolarGeneration au fost prea conservatoare. Puterea totală instalată în 2010 se apropia de 40.000 MW, cu circa 30% mai mult decât cea estimată cu zece ani mai devreme în SolarGeneration. Chiar și în scenariul avansat din raportul SolarGeneration 5, publicat în 2008, potențialul de creștere al pieței energiei fotovoltaice a fost subestimat. Prin contrast, estimările pentru 2010 din AIE WEO 2000 au fost atinse în 2004.

figura 4.8: energia fotovoltaică: proiecte de piață pe termen lung până în 2030 2,000,000

40,000

1,800,000

privire de ansamblu asupra previziunilor din scenariile greenpeace anterioare

privire de ansamblu asupra previziunilor din scenariile greenpeace anterioare

45,000

1,600,000

35,000

1,400,000

30,000

1,200,000 25,000

1,000,000 20,000

800,000 15,000

600,000

10,000

400,000

5,000

200,000

MW 0

MW 0

reală

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

1.428

1.762

2.236

2.818

3.939

5.361

6.956

9.550

15.675

22.878

39.678

SG i 2001

25.688

2.205

2.742

3.546

4.879

6.549

8.498

11.285

17.825

25.688

SG ii 2004

26.512

75.600

282.350

5.026

6.772

8.833

11.775

18.552

26.512

SG iii 2006

28.428

102.400

275.700

7.372

9.698

13.005

20.305

28.428

SG iv 2007 (avansat)

28.862

134.752

240.641

1.271.773

9.337

12.714

20.014

28.862

SG v 2008 (avansat)

25.447

151.486

277.524

1.864.219

13.760

20.835

179.442

737.173

1.844.937

198.897

727.816

74.325

268.789

921.332

107.640

439.269

1.330.243

SG i 2001 SG ii 2004 SG iii 2006 SG iv 2007 (avansat)

25.447

SG vi 2010 (avansat)

36.629

36.629

re 2007

22.694

re 2007

22.694

re 2008

20.606

re 2008

20.606

re 2010 avansată

aie weo 2000 (ref) aie weo 2002 (ref) aie weo 2005 (ref) aie weo 2007 (ref)

52

2010

SG vi 2010 (avansat)

SG v 2008 (avansat)

1.428

1.625

4 scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

Inspirată de succesul colaborării cu Asociația Europeană a Energiei Eoliene (AEEE), Greenpeace a început să lucreze cu Asociația Europeană a Industriei Fotovoltaice pentru a publica, pentru prima dată în 2001, „SolarGeneration 10” („Generarea de energie solară 10”) – previziune privind piața globală a tehnologiei fotovoltaice solare până în 2020. De atunci s-au publicat șase ediții, AEIF și Greenpeace îmbunătățindu-și permanent metodologia de calcul cu ajutorul experților din ambele organizații.

Figura 4.7 arată previziunile efective pentru fiecare an din intervalul 2001 2010 comparativ cu datele reale ale pieței, cu primele două ediții ale raportului [R]evoluția Energetică (publicate în 2007 și 2008) și cu previziunile AIE privind energia solară, publicate în „Perspectiva privind energia eoliană globală” (WEO) din 2000, 2002, 2005 și 2007. AIE nu a prezentat estimări specifice privind energia solară fotovoltaică primele ediții analizate în cercetarea noastră; în schimb Figurile 4.7 și 4.8 arată categoria „Energie solară/a valurilor/altele”.

© Langrock/Zenit/gp

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

2015

2020

2030

207.000

aie weo 2000 (ref)

3.400

5.500

7.600

1.822

2.020

2.217

2.414

2.611

2.808

3.006

4.516

3.400

aie weo 2002 (ref)

8.000

13.000

18.000

56.000

2.236

2.957

3.677

4.398

5.118

5.839

6.559

7.280

8.000

aie weo 2005 (ref)

6.425

14.356

22.286

54.625

5.361

5.574

5.787

6.000

6.213

6.425

aie weo 2007 (ref)

9.625

22.946

48.547

86.055

9550

9.575

9.600

9.625

aie weo 2009 (ref)

22.878

44.452

79.878

183.723

aie weo 2010 (ref)

39.678

70.339

101.000

206.000

aie weo 2010 (450ppm)

39.678

88.839

138.000

485.000

aie weo 2011 (ref)

67.300

114.150

161.000

268.000

aie weo 2011 (450ppm)

67.300

143.650

220.000

625.000 53

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

Rezultate cheie ale scenariului [r]evoluției energetice în România

4 scenarii privind furnizarea energiei în viitor |

Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a publicat un nou „Raport special privind sursele regenerabile de energie” (RSSRE) inovator în mai 2011. Raportul a prezentat cea mai recentă și mai cuprinzătoare analiză a rapoartelor științifice despre toate resursele de energie regenerabilă și a scenariilor energetice acceptate de comunitatea științifică globală. [R]evoluția Energetică s-a numărat printre cele trei scenarii alese ca fiind indicatoare ale unui parcurs ambițios al energiei din surse regenerabile. În continuare prezentăm o sinteză a perspectivei IPCC:

• Scenariul de referință al AIE prevede o cerere mare, cu o dezvoltare redusă a energiilor din surse regenerabile. • Scenariile ReMind-RECIPE și MiniCam EMF 22 se așteaptă la o cerere mare și o creștere semnificativă a ponderii energiilor din surse regenerabile, împreună cu posibilitatea de utilizare a CSC și a energiei nucleare. • Scenariul RE 2010 se bazează pe o cerere scăzută (datorită creșterii semnificative a eficienței energetice) combinată cu o implementare intensă a energiilor din surse regenerabile, fără utilizarea CSC și cu eliminarea treptată a energiei nucleare la nivel global până în 2045.

Au fost evaluate intensiv următoarele patru modele de parcursuri viitoare: • Perspectivele energetice mondiale 2009, Agenția Internațională a Energiei (AIE WEO 2009) • [R]evoluția Energetică 2010, Greenpeace (RE 2010)

cum arată scenariul [r]evoluției energetice în comparație cu alte scenarii

Atât creșterea populației, cât și a produsului intern brut reprezintă forțe declanșatoare majore ale cererii viitoare de energie, determinând astfel (cel puțin indirect) cota reprezentată de energia regenerabilă. Analiza IPCC arată care dintre modele utilizează ipoteze bazate pe date de intrare exterioare și care dintre rezultate sunt generate din interiorul modelului. Toate scenariile iau în considerare creșterea populației lumii cu 50% față de anul de referință 2009. În ce privește produsul intern brut (PIB), toate calculează sau pornesc de la premisa unei creșteri semnificative a acestuia. Modelul folosit pentru AIE WEO 2009 și RE 2010 folosește prognozele Fondului Monetar Internațional (FMI 2009) și pe cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ca date de intrare în vederea estimării PIB. Celelalte două scenarii calculează PIB-ul în cadrul propriului model.

• ReMIND-RECIPE • MiniCam EMF 22 Perspectivele energetice mondiale ale Agenției Internaționale a Energiei au fost utilizate ca exemplu de scenariu de referință (cea mai redusă dezvoltare a energiei din surse regenerabile), iar celelalte trei au fost privite ca „scenarii de micșorare” a riscurilor prezentate de schimbările climatice. Cele patru scenarii oferă informații suplimentare substanțiale despre mai multe detalii tehnice, sunt construite pe ipoteze foarte diverse și folosesc metodologii diferite. Acestea prezintă căi diferite de implementare a energiilor din surse regenerabile, inclusiv „calea de aplicare optimistă [a Greenpeace] privind energiile din surse regenerabile, care presupune că [. . .] dinamica ridicată [a ratelor de creștere] a sectorului din prezent poate fi menținută”. IPCC observă că rezultatele scenariilor sunt determinate în parte de niște

tabelul 4.14: privire de ansamblu asupra parametrilor cheie ai scenariilor ilustrative, pe baza ipotezelor exogene modelelor, respectiv a rezultatelor endogene modelelor categorie

status quo

Denumirea scenariului

cat iii+iV

cat i+ii

cat i+ii

(>450-660ppm)

(<440 ppm)

(<440 ppm)

ReMind

MiniCam

RE 2010

ReMind

EMF 22

MESAP/PlaNet

referință aie WEO 2009

model unitate

2007

2030

2050

(1)

2030

2050

solară generică

solară generică

2030

2050

2030

2050

Parcurs tehnologic

Energii din surse regenerabile

toate

toate

CSC

+

+

Nucleară

+

+

+

6,67

8,31

8,31

PIB/cap de locuitor 10,9 k$2005/capita Date de intrare/rezultate endogene modelului

17,4

Cerere de energie (echivalent direct)

solară generică - >fără energia fără en. oceanelor oceanelor

toate

toate

+

+

-

-

+

+

+

+

-

8,32

9,19

8,07

8,82

8,31

9,15

17,4

12,4

18,2

9,7

13,9

17,4

24,3

+

+

5 cererea de energie PE sectoArE generarea de electricitate costurile viitoare ale generării de electricitate

EJ/an

469

674

674

590

674

608

690

501

466

MJ/$2005

6,5

4,5

4,5

5,7

4,0

7,8

5,6

3,3

1,8

Energie din surse regenerabile

13

14

14

32

48

24

31

39

77

Angela Merkel

%

Emisii de CO2 fosil și industrial

Gt CO2/an

27,4

38,5

38,5

26,6

15,8

29,9

12,4

18,4

3,3

Intensitatea carbonului

kg CO2/GJ

58,4

57.1

57,1

45,0

23,5

49,2

18,0

36,7

7,1

Intensitatea energiei

sursa

miliarde

DLR/IEA 2010: Perspectivele energetice mondiale 2009 ale AIE nu includ anii 2031- 2050. Întrucât previziunile AIE acoperă doar orizontul de timp până în 2030, pentru exercițiul din prezentul scenariu s-a folosit o extrapolare a scenariului, realizată de Centrul Aerospațial German (DLR) prin extrapolarea indicatorilor macroeconomici și energetici cheie din WEO 2009 până în anul 2050 (Publicație transmisă jurnalului Energy Policy în iunie 2010).

(1)

54

investiții viitoare în sectorul încălzirii

furnizarea de energie pentru încălzire

perspectiva ocupării locurilor de muncă în sectorul energetic

transportul evoluția emisiilor de CO2 consumul de energie primară

energia regenerabilă ar trebui să devină pilonul central al viitorului alimentării noastre cu energie”

Populație

investiții viitoare în sectorul energetic

Cancelarul Germaniei

5

© Observatorul Pământului de la NASA, imagine creată de Jeff Schmaltz, Echipa de răspuns rapid MODIS, NASA/GSFC

ipoteze, dar pot depinde și de arhitectura de bază a modelului, și de restricțiile specifice fiecărui model. Scenariile analizate folosesc arhitecturi de modelare, previziuni privind cererea și portofolii tehnologice ale furnizorilor diferite. Rezultatele complete sunt prezentate în Tabelul 4.14, dar, pe scurt:

4.11 cum arată scenariul [r]evoluției energetice în comparație cu alte scenarii?

imagine Lanțuri muntoase acoperite de zăpadă în Balcani – Principalele lanțuri din imagine sunt Munții Carpați din România și Munții Balcani din Bulgaria.

55

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

imagine Malul unui canal din Delta Dunării

1500 eficiente care folosesc tehnologii de ultimă generație. Totuși, totalul cererii de energie crește și în scenariul [R]evoluției Energetice, pe măsură ce energia regenerabilă este folosită tot mai mult pentru generarea de căldură și pentru asigurarea mobilității electrice.

5.1 cererea de energie pe sectoare

5

În conformitate cu scenariul [R]evoluției Energetice, se așteaptă o creștere a cererii de energie atât în sectorul industrial, cât și în sectorul rezidențial și cel al serviciilor, precum și în sectorul transporturilor (a se vedea figura 5.3). Până în anul 2050, cererea totală de electricitate va crește de la 38 TWh/a la 80 TWh/a. Comparativ cu scenariul de referință, măsurile de eficientizare din sectorul industrial, rezidențial și al serviciilor evită generarea a circa 19  TWh/a. Această reducere poate fi obținută mai ales prin introducerea,  în toate sectoarele unde există cerere, a dispozitivelor electronice foarte

figura 5.4: evoluția cererii de căldură în funcție de sector în scenariul [r]evoluției energetice

(„Eficiență” = reducere comparativ cu scenariul de referință)

(„Eficiență” = reducere comparativ cu scenariul de referință)

300

800

900

700

250

600 500

600 150

400 300

100

300

200

50

100 0

0

0 PJ/a

PJ/a

2009

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

2009

2015

•• •

figura 5.1: previziuni privind cererea totală finală de energie în funcție de sector – scenariul de referință și scenariul [r]evoluției energetice (fără utilizarea în scopuri non-energetice)

5

200

România - cerere

România - cerere

Câștigurile obținute datorită eficientizării sectorului furnizării de căldură sunt chiar mai mari. În conformitate cu scenariul [R]evoluției Energetice, se preconizează că cererea pentru furnizarea de căldură va scădea relativ constant (a se vedea figura 5.4). În comparație cu scenariul de referință, prin sporirea eficienței energetice se va evita un consum echivalent cu 224 PJ/an până în 2050. Drept rezultat al reabilitării energetice a fondului de clădiri rezidențiale existent, precum și al introducerii „caselor pasive” și a standardelor privind consumul redus de energie pentru noile construcții, același confort și aceleași servicii energetice vor fi însoțite de o cerere de energie mult mai scăzută în viitor.

figura 5.2: evoluția cererii de electricitate în funcție de sector în scenariul [r]evoluției energetice

rezultate cheie |

rezultate cheie |

Prin combinarea previziunilor privind dezvoltarea populației, creșterea PIB și intensitatea energetică se obțin parcursurile evoluției viitoare ale cererii finale de energie pentru România. Acestea sunt prezentate în figura 5.1 pentru scenariul de referință și pentru cel al [R]evoluției Energetice. În scenariul de referință, cererea finală totală de energie crește cu 33% față de cererea actuală de 903 PJ/an, ajungând la 1.345 PJ/an în 2050. În scenariul [R] evoluției Energetice, cererea finală de energie scade cu 10% comparativ cu consumul actual și se preconizează că va ajunge la 811 PJ/an până în 2050.

1200

© 123rf.com

© 123rf.com

imagine Cormorani negri mari așezați pe un copac scufundat în Delta Dunării

2020

2030

PJ/a

2040

2009

2015

2020

2025

2030

2035

2040

2045

2050

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

2050

••

„eficiență” transport alte sectoare industrie

„eficiență” alte sectoare industrie

figura 5.3: evoluția cererii finale de energie pentru transport în funcție de sector în scenariul [r]evoluției energetice

(„Eficiență” = reducere comparativ cu scenariul de referință)

1500 400 350 300

1200

250 200

900

150 100 50

600

•• •

300

0 PJ/a

2009 REF E[R]

56

2015 REF E[R]

2020 REF E[R]

2025

2030

2035

2040

2045

2050

REF E[R]

REF E[R]

REF E[R]

REF E[R]

REF E[R]

REF E[R]

„eficiență” alte sectoare industrie transport

0 PJ/a

2009

2015

2020

2030

2040

2050

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

E[R]

•• •• •

„eficiență” navigație națională aviație națională rutier (HDV) rutier (PC și LDV) cale ferată

57

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

imagine Parc de turbine eoliene la apus, în regiunea Dobrogea din România

tabelul 5.1: puterea de generare a energiei regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energeticeîn gw

5.2 generarea de electricitate

5

2020

2030

2040

2050

Hidroenergie

REF [R]E

6 6

8 8

8 8

9 9

9 9

Biomasă

REF [R]E

0 0

1 1

1 1

1 2

1 2

Energie eoliană

REF [R]E

0 0

4 6

6 12

7 13

8 14

Geotermală

REF [R]E

0 0

0 0

0 0

0 0

0 1

Energie fotovoltaică

REF [R]E

0 0

1 3

3 11

4 15

6 16

CSP

REF [R]E

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

Energie oceanică

REF [R]E

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

Total

REF [R]E

6 6

13 18

18 32

13 31

24 43

5.4 investiții viitoare în sectorul energetic

Figura 5.6 arată faptul că introducerea tehnologiilor regenerabile în scenariul [R]evoluției Energetice scade costurile viitoare asociate generării de energie comparativ cu scenariul de referință. Până în 2020, costurile de generare din scenariul [R]evoluției Energetice sunt ceva mai mari decât în scenariul de referință, dar diferența este mai mică de 0,6 €ct/kWh. Datorită prețurilor mari la combustibilii convenționali și generării de electricitate cu mai puține emisii de CO2, costurile de producere a electricității vor deveni mai favorabile din punct de vedere economic dacă se va urma scenariul [R]evoluției Energetice, iar până în 2050 vor scădea cu 0,7 €ct/kWh sub cele din versiunea de referință.

Ar fi necesare investiții de 101 miliarde € pentru ca scenariul [R]evoluției Energetice să devină realitate (inclusiv investiții pentru înlocuirea instalațiilor după finalizarea duratei de exploatare economică) – aproximativ 2,5 miliarde €  anual sau 24 miliarde € mai mult decât în scenariul de referință (77 miliarde€ ). În versiunea de referință, nivelul investițiilor în centrale energetice convenționale se ridică la aproximativ 24%, în timp ce aproximativ 76% ar urma să fie direcționate spre energia regenerabilă și cogenerare (CHP) până în 2050.

Pe de altă parte, în conformitate cu scenariul de referință, creșterea necontrolată a cererii, majorarea prețurilor combustibililor fosili și costul emisiilor de CO2 au ca rezultat creșterea costurilor totale pentru furnizarea de electricitate, de la 5 miliarde € pe an în prezent până la peste 12 miliarde € în 2050. Figura 5.6 arată că scenariul [R]evoluției Energetice nu numai că este în concordanță cu țintele de reducere a emisiilor de CO2 ale României, dar ajută și la stabilizarea costurilor energiei și la relaxarea presiunii economice asupra societății. Creșterea eficienței energetice și trecerea furnizării de energie pe surse regenerabile conduc la scăderea costurilor pe termen lung pentru furnizarea de electricitate cu mult peste 3% față de cele din scenariul de referință.

Însă, deoarece energia regenerabilă nu presupune costuri cu combustibilul, economiile realizate cu combustibilul în scenariul [R]evoluției Energetice ating o valoare totală de 18 miliarde € până în 2050, sau 0,5 miliarde € pe an. Economiile totale realizate din costurile cu combustibilul ar acoperi prin urmare 76% din totalul investițiilor suplimentare comparativ cu scenariul de referință. Apoi, aceste surse regenerabile de energie ar trebui să înceapă a produce electricitate fără alte costuri legate de combustibil după 2050, în timp ce costurile pentru cărbune și gaz vor continua să reprezinte o povară asupra economiilor naționale.

figura 5.7: distribuția investițiilor – scenariul de referință față de scenariul [r]evoluției energetice

Billion €/a

ref 2011 - 2050

figura 5.5: structura de generare a electricității în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice (INCLUSIV ELECTRICITATEA DESTINATĂ ELECTROMOBILITĂȚII, POMPELOR DE CĂLDURĂ ȘI GENERĂRII HIDROGENULUI)

Totuși, în scenariul [R]evoluției Energetice, România ar transfera aproape 97% din totalul investițiilor în surse regenerabile și în cogenerare. Până în 2030, aportul investițiilor în sectorul energetic care funcționează pe bază de combustibili fosili  s-ar concentra în principal asupra centralelor CHP.

figura 5.6: costurile totale de furnizare a electricității și costurile specifice pentru generarea electricității în cele două scenarii

15

14%

ct/kWh

120

12 10

CHP

5%

combustibili fosili

19%

energie nucleară

62%

energii regenerabile

9

100

8

•• •• •• •• •• •• •

80

60

40

20

0 TWh/a

2009 REF

2015 E[R]

REF

2020 E[R]

REF

2030 E[R]

REF

2040 E[R]

REF

energie oceanică

Total 77 miliarde €

6 6

solar-termală geotermală

3

biomasă fotovoltaică

0

eoliană hidroenergie

2009

2015

2020

2030

2040

2050

REF

REF E[R]

REF E[R]

REF E[R]

REF E[R]

REF E[R]

nucleară

Costuri specifice pt. generarea electricității (REF)

motorină

COSTURI SPECIFICE PT. GENERAREA ELECTRICITĂȚII ([R]E)

păcură gaz lignit huilă

••

[r]e 2011 - 2050 3% combustibili fosili

măsuri de „eficientizare”

20% CHP

scenariul de referință (REF) [r]evoluția energetică ([R]E)

Total 101 miliarde €

2050 E[R]

REF

E[R]

77% energii regenerabile

58

5

59

România - generarea de electricitate

România - generarea de electricitate

Tabelul 5.1 prezintă evoluția comparativă, de-a lungul timpului, a diferitelor tehnologii regenerabile în România. Până în 2020 energia hidroelectrică și cea eoliană vor rămâne principalii contribuitori ai creșterii cotei de piață. După 2020,  creșterea ponderii energiei eoliene va fi completată de electricitatea provenită de la panourile fotovoltaice și din biomasă. Până în 2030, scenariul [R]evoluției Energetice va conduce la o pondere ridicată - de 44% - a surselor de generare de energie fluctuantă (fotovoltaică și eoliană), iar pentru integrarea și gestionarea acestora vor fi necesare extinderea rețelelor inteligente, gestionarea cererii (demand side management - DSM) și a capacitații de stocare, de exemplu datorită creșterii ponderii de utilizare a vehiculelor electrice.

2009

5.3 costurile viitoare ale generării de electricitate

rezultate cheie |

rezultate cheie |

Evoluția sectorului de furnizare a electricității se caracterizează printr-o piață a energiei regenerabile în creștere dinamică și un aport în dezvoltare al electricității din surse regenerabile. Aceasta va compensa eliminarea treptată a energiei nucleare și va reduce numărul de centrale electrice pe bază de combustibili fosili necesare pentru stabilizarea rețelei. Până în 2050, 84% din energia produsă în România va proveni din surse regenerabile de energie. „Noile” energii din surse regenerabile – în special cea eoliană, cea fotovoltaică și biomasa – vor contribui în proporție de 48% la generarea de energie electrică. Deja din 2020, aportul producției de electricitate  din surse regenerabile va fi de 55%, iar din 2030 de 75%. Puterea instalată a instalațiilor din surse regenerabile va atinge 32 GW în 2030 și 43 GW până în 2050.

© 123fr.com

© 123fr.com

imagine Moară de vânt modernă care produce în mod ecologic energie regenerabilă, în România

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

imagine orașul Piatra Neamț de pe râul Bistrița, România.

tabelul 5.2: puterea de încălzire din surse regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice în gw

5.5 furnizarea de energie termică

5

Astăzi, sursele regenerabile satisfac 25% din cererea primară de căldură a României, contribuția principală provenind din utilizarea biomasei. Pentru folosirea la scară largă a energiei geotermale și solar-termale este importantă extinderea folosirii rețelelor de încălzire centralizate. Sunt necesare instrumente de sprijin dedicate pentru a se asigura o dezvoltare dinamică. În scenariul [R]evoluției Energetice, sursele regenerabile furnizează 40% din totalul cererii de încălzire a României în 2030 și 73% în 2050.

• Trecerea de la cărbune și păcură la gaze naturale în instalațiile convenționale rămase conduce la o nouă reducere a emisiilor de CO2.

2030

2040

2050

Biomasă

REF [R]E

127 127

150 148

167 156

180 150

189 142

Colectoare solare

REF [R]E

0 0

3 9

6 37

10 74

14 80

Geotermală

REF [R]E

2 2

5 6

9 17

15 43

20 79

Electricitate

REF [R]E

3 3

4 3

5 13

6 30

7 52

Hidrogen

REF [R]E

0 0

0 0

0 5

0 16

0 30

Total

REF [R]E

131 131

162 167

187 228

211 314

230 383

Tabelul 5.2 prezintă evoluția diferitelor tehnologii regenerabile utilizate în România pentru încălzire de-a lungul timpului. Biomasa va rămâne principalul contribuitor al creșterii ponderii pieței surselor regenerabile. După 2020, creșterea continuă a numărului de colectoare solare și creșterea ponderii pompelor de căldură geotermale va reduce dependența față de combustibilii fosili.

figura 5.8: structura generării de căldură din surse regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice („Eficiență” = reducere comparativ

Tehnologiile de încălzire din surse regenerabile sunt extrem de variabile, de la sobele de nivel tehnologic scăzut care funcționează cu biomasă și colectoarele solare nelustruite până la sistemele geotermale perfecționate, foarte sofisticate, și la centralele de termoficare pe bază de energie solartermală cu stocare sezonieră. Astfel, printr-un calcul aproximativ, se poate estima că scenariul [R]evoluției Energetice va necesita în total, până în 2050, investiții de aproximativ 45 miliarde € în tehnologiile de încălzire din surse regenerabile (inclusiv investiții pentru înlocuirea instalațiilor după încheierea duratei de exploatare economică) – aproximativ 1 miliard € pe an.

2009

2020

2030

2040

2050

Biomasă

REF [R]E

28 28

32 30

34 28

36 22

38 17

Geotermală

REF [R]E

0 0

1 1

1 1

1 2

2 3

Solar-termală

REF [R]E

0 0

1 2

2 11

3 21

4 23

Pompe de căldură

REF [R]E

0 0

1 1

1 2

2 4

2 6

Total1)

REF [R]E

29 29

34 24

38 42

42 50

46 50

1) fiind exclusă încălzirea electrică directă

figura 5.9: investiții în tehnologiile de generare a căldurii din surse regenerabile în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice

cu scenariul de referință)

ref 2011 - 2050

800

[r]e 2011 - 2050 10%

solară

45% solară

11%

geotermală

14% geotermală

10%

pompe de căldură

700

600

Total 39 miliarde €

500

Total 45 miliarde € 18% biomasă

400

69%

•• •• ••

300

200 100

0 REF

PJ/a

60

2009

E[R]

REF 2015

E[R]

REF 2020

E[R]

REF 2030

E[R]

REF 2040

E[R]

REF

„eficiență”

biomasă

23% pompe de căldură

hidrogen încălzire electrică directă geotermală solară biomasă combustibili fosili

E[R]

2050

61

5

România - investiții

România - încălzire

• În sectorul industrial colectoarele solare, energia geotermală (inclusiv pompele de căldură) și electricitatea din surse regenerabile înlocuiesc din ce în ce mai mult sistemele care funcționează pe bază de combustibili fosili.

2020

De asemenea, în sectorul încălzirii scenariul [R]evoluției Energetice ar necesita o revizuire majoră a strategiei curente de investiții în tehnologiile de încălzire. Mai ales tehnologia solară, cea geotermală și cea a pompelor de căldură necesită o creștere accelerată a numărului de instalații în cazul în care se dorește extinderea potențialului acestora la sectorul încălzirii. Puterea instalată necesită o creștere puternică a instalațiilor termice solare și creșterea cu un factor de 30 al celor geotermale și al pompelor de căldură. Capacitatea tehnologiilor pe bază de biomasă se va reduce, dar aceasta va rămâne pilonul principal al furnizării de căldură.

tabelul 5.3: puterea instalată pentru generarea de căldură din surse regenerabile în scenariul de referință și în scenariul [r]eîn gw

rezultate cheie |

rezultate cheie |

• Măsurile de eficiență energetică ajută la reducerea cererii de încălzire – acum în creștere – cu 32% în 2050 (raportat la scenariul de referință), fără a ține seama de îmbunătățirea standardelor de trai.

2009

5.6 investiții viitoare în sectorul încălzirii

© 123fr.com

© 123fr.com

imagine Răsare luna peste un parc eolian

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

imagine Panouri solare pe deal, România

© 123rf.com

© 123fr.com

imagine Silueta unor panouri solare la apus

tabelul 5.4: cererea de energie în transporturi, pe mijloace de transport, în scenariul de referință și în scenariul [r]evoluției energetice (FĂRĂ ENERGIA NECESARĂ TRANSPORTULUI PRIN CONDUCTE) în PJ/an

5.9 transportul

5

2020

2030

2040

2050

Cale ferată

REF [R]E

10 10

12 12

13 13

14 15

15 16

Transport rutier

REF [R]E

200 200

264 250

296 236

318 180

326 117

Aviație națională

REF [R]E

3 3

5 4

5 5

6 6

7 6

Navigație națională

REF [R]E

2 2

3 3

3 3

4 3

4 3

Total

REF [R]E

216 216

283 268

317 257

341 204

353 142

(„Eficiență” = reducere comparativ cu scenariul de referință)

25

20

100

15 80 0 60

5.9 consumul de energie primară

40

Ținând cont de ipotezele discutate mai sus, consumul de energie primară rezultat în conformitate cu scenariul [R]evoluției Energetice este prezentat în figura 5.11. În conformitate cu scenariul [R]E, cererea de energie primară va scădea cu 28% – de la 1.443 PJ/an în prezent până la 1.036 PJ/an în 2050. Comparativ cu scenariul de referință, în scenariul [R]evoluției Energetice cererea globală de energie primară se va reduce cu 46% în 2050 (REF: 1925 PJ în 2050).

20

0

REF

E[R]

REF

2009

E[R]

REF

2015

E[R]

REF

2020

E[R]

2030

REF

E[R]

REF

2040

E[R]

2050

Evoluția populației

Scenariul [R]evoluției Energetice are ca țintă eliminarea treptată a cărbunelui și a păcurii în cel mai rapid mod posibil din punct de vedere tehnic și economic. Aceasta se poate realiza, în principal, prin înlocuirea termocentralelor care funcționează pe cărbune cu centrale care funcționează pe bază de surse regenerabile și prin introducerea vehiculelor electrice foarte eficiente în sectorul transporturilor pentru a înlocui motoarele cu combustie care funcționează cu produse din țiței. Aceasta va conduce la o pondere generală a energiei primare din surse regenerabile de 40% în 2030 și de 70% în 2050. Energia nucleare va fi eliminată înainte de 2030. figura 5.10: consumul final de energie pentru transport în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice

30 Million people

Mill t/a

•• ••

economii din „eficientizare” și folosirea surselor regenerabile alte sectoare industrie transport generare de energie

figura 5.11: consumul de energie primară în scenariul de referință și în cel al [r]evoluției energetice („Eficiență” = reducere comparativ cu scenariul de referință)

400

2,000

350 300

1,500

•• •• •• •• ••

250 200

1,000

•• •• •

150 100 50 0 PJ/a 62

REF

E[R]

2009

REF

E[R]

2015

REF

E[R]

2020

REF

E[R]

2030

REF

E[R]

2040

REF

E[R]

2050

„eficiență” hidrogen electricitate biocombustibili

500

gaz natural Produse petroliere

„eficiență” energie oceanică geotermală solară biomasă eoliană hidroenergie gaz natural păcură cărbune nucleară

0 REF

PJ/a

E[R]

2009

REF

E[R]

2015

REF

E[R]

2020

REF

E[R]

2030

REF

E[R]

2040

REF

5

România - emisiile de co2 și consumul de energie

România - transportul

Tehnologia de propulsie extrem de eficientă cu sisteme de propulsie hibridă, sisteme hibride cu încărcare de la priză și cu baterie va aduce câștiguri importante în ceea ce privește eficiența. Până în 2030, electricitatea va acoperi 5% din totalul cererii de energie din sectorul transporturilor în scenariul [R]evoluției Energetice, în timp de în 2050 ponderea va fi de 30%.

2009

În timp ce în scenariul de referință emisiile de CO2 vor scădea cu 10% între 2009 și 2050, în scenariul [R]evoluției Energetice acestea vor scădea de la 80 milioane tone în 2009 la 13 milioane de tone în 2050: emisiile anuale pe cap de locuitor se vor reduce de la 3,7 t la 0,7 t. În ciuda eliminării treptate a energiei nucleare și a cererii tot mai mari, în sectorul energiei electre emisiile de CO2 se vor reduce. Pe termen lung, câștigurile datorate eficientizării și utilizării sporite a surselor regenerabile pentru alimentarea vehiculelor vor conduce la reducerea emisiilor din sectorul transporturilor. Cu o pondere de 26 % a emisiilor de CO2, sectorul transporturilor va reprezenta cea mai importantă sursă de emisii în 2050. Până în 2050, emisiile de CO2 ale României se vor situa cu 93% sub nivelul din 1990.

rezultate cheie |

rezultate cheie |

Un obiectiv cheie în România îl reprezintă introducerea stimulentelor pentru persoane în vederea conducerii unor autoturisme mai mici și mai eficiente. În plus, este vitală orientarea transportului către utilizarea modurilor mai eficiente, cum ar fi calea ferată, metroul ușor și autobuzele, mai ales în zonele urbane. Alături de creșterea prețurilor la combustibilii fosili, aceste modificări vor modera creșterea accentuată a vânzărilor de autoturisme prevăzută în scenariul de referință. Cererea de energie din sectorul transporturilor se va reduce cu 209 PJ/an în 2050 comparativ cu nivelurile din prezent, economisindu-se 59% față de scenariul de referință. În consecință, cererea de energie din sectorul transporturilor va scădea între 2009 și 2050 cu 33%, ajungând la 147 PJ/an.

figura 5.12: evoluția emisiilor de CO2 pe sector în scenariul [r]evoluției energetice

5.8 evoluția emisiilor de CO2

E[R]

2050

63

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

previziuni privind ocuparea forței de muncă

Cheltuieli de investiție

EURO

2011 - 2020

2021 - 2030

2031 - 2040

2041 - 2050

2011 - 2050

2011 - 2050 medie anuală

Energii convenționale (comb. fosili + nucleară) miliarde €

4,4

5,2

0,8

4,9

15,3

0,4

Energii din surse regenerabile

miliarde €

-6,1

-11,0

-8,8

-13,0

-39,0

-1,0

Total

miliarde €

-1,7

-5,8

-8,1

-8,1

-23,7

-0,6

DIFFERENȚĂ [R]E VERSUS REF

5 rezultate cheie |

Reducerea cumulată a costurilor cu combustibilul

România - investiții și costuri cu combustibilul

economii cumulate [r]e versus ref

Păcură

miliarde €/an

Gaz

miliarde €/an

Cărbune superior

miliarde €/an

Lignit

miliarde €/an

Energie nucleară

miliarde €/an

Total

miliarde €/an

0,1

0,7

1,1

1,5

3,5

0,1

-0,8

-2,7

-0,7

4,2

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,2

0,7

1,4

2,0

4,2

0,1

0,3

2,1

3,6

4,7

10,6

0,3

-0,2

0,8

5,3

12,3

18,3

2,4

6 metodologie și ipoteze

corecții regionale

factori de ocupare a forței de muncă

combustibilii fosili și energia nucleară

economia și ecologia merg mână în mână cu crearea unoi noi locuri de muncă.”

ocuparea forței de muncă în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

ocuparea forței de muncă în sectorul încălzirii din surse regenerabile

6

NASA imagine creată de Jesse Allen, Observatorul Pământului

tabelul 5.5: costuri cumulate ale investițiilor pentru generarea de electricitate și reducerea costurilor cu combustibilul în scenariul [r]evoluției energetice comparativ cu scenariul de referință

imagine Cu excepția Orșovei și a câtorva orășele care se văd ca mici puncte argintii pe malul de nord al Dunării, regiunea se distinge prin lipsa oricărui semn că ar fi locuită de oameni la vest de barajul Porțile de Fier.

64

65

imagine Centrala eoliană Dabancheng, situată de-al lungul șoselei Urumqi-Turpan din provincia chineză Xinjiang. Gazdă a unuia dintre cele mai mari parcuri eoliene din Asia și pionier al acestei industrii, districtul Dabancheng din Xinjiang are o putere instalată de 100 megawați.

6.1 metodologie și ipoteze

6

Greenpeace International și Consiliul European privind Energia Regenerabilă au publicat patru scenarii generale privind [R]evoluția Energetică. Acestea compară un scenariu de [R]evoluție Energetică ce prezintă emisii scăzute de carbon cu un scenariu de referință bazat pe previziunile „statu-quo” ale Agenției Internaționale a Energiei (AIE) (de exemplu din seria WEO, Agenția Internațională a Energiei, 2007, 2011). Institutul pentru un Viitor Durabil (Institute for Sustainable Futures – ISF) a analizat efectele scenariilor globale de [R] evoluție Energetică din anii 2008 și 2012 prin prisma ocupării forței de muncă. Metodologia utilizată în analiza globală din 2012 este folosită pentru calcularea ocupării forței de muncă în cadrul scenariului [R]evoluției Energetice și al celui de referință pentru România.

• Cantitatea de electricitate generată într-un an din surse nucleare, păcură și motorină. datele de intrare pentru fiecare tehnologie includ • „Factorii ocupării forței de muncă” sau numărul de locuri de muncă pe unitatea de putere – clasificate în fabricație, construcție, exploatare și întreținere și calculate per unitatea de energie primară destinată alimentării cu combustibil. • Pentru calculele aferente anilor 2020 și 2030, există un „factor de scădere” pentru fiecare tehnologie, care reduce cu un anumit procent anual factorii de ocupare a forței de muncă, pentru a reflecta reducerea gradului de ocupare per unitate pe măsură ce eficiența tehnologiilor se îmbunătățește. • Procentul aferent fabricației pe plan local și producției de combustibil pe plan național în România, pentru a calcula numărul de locuri de muncă în domeniul fabricării și al producției de combustibil din regiune. Cifrele care arată creșterea puterii electrice și utilizarea energiei în fiecare scenariu sunt multiplicate cu factorii de ocupare a forței de muncă aferenți fiecărei tehnologii și cu proporția de combustibil sau de fabricație care există pe plan local. Calculele sunt centralizate în figura 6,1.

×

% din fabricația locală

×

Factorul de ocupare în E-Î

cerere de energie primară plus exporturi

×

Factorul de ocupare pT × combustibil (întotdeauna regional PENTRU cărbune)

% din producția locală

=

MW instalați pe an

×

Factorul de ocupare în încălzire

locuri de muncă în regiune

=

Fabricație + Construcție + exploatare și întreținere (e-î) + FURNIZARE combustibil + Încălzire

Factorul de ocupare în 2020 sau 2030

=

Factorul de ocupare ×factorul de declin tehnologic(număr de ani după 2010) în 2010

MW instalați pe an în regiune

×

Factorul de ocupare în fabricație

Fabricație (pentru export)

=

MW exportați pe an

×

Factorul de ocupare în fabricație

Construcție

=

MW instalați pe an

×

Factorul de ocupare în construcție

exploatare și întreținere

=

Capacitate cumulativă

furnizare combustibil = (cărbune, gaz și biomasă) Furnizare de căldură

referințe

28 JAY RUTOVITZ ȘI STEPHEN HARRIS. 2012.CALCULATING GLOBAL ENERGY SECTOR JOBS: 2012 METHODOLOGY. [„Calculul numărului de locuri de muncă în sectorul energetic la nivel global: metodologie 2012”]

66

6.2 limitări Cifrele privind ocuparea forței de muncă au doar caracter orientativ, deoarece este necesar un număr mare de ipoteze pentru a efectua calculele. Sunt dificil

6.3 factorii de ocupare a forței de muncă Factorii de ocupare a forței de muncă utilizați în analiza pe anul 2012 sunt prezentați în tabelul 6,2, sursa principală fiind prezentată în note. Pentru combustibilii cărbune și păcură au fost utilizați factori locali. În toate celelalte cazuri se utilizează factorii alocați țărilor OCDE din Europa, proveniți din analiza globală 2012 (Rutovitz & Harris, 2012a).

Combustibil Perioade de Construcție Fabricație Exploatare și Combustibil – ENERGIE construcție și instalare Întreținere cerere de energie PRIMARĂ Ani Ani muncă/MW Ani muncă/MW Locuri muncă/MW Locuri muncă/PJ

tabelul 6.1: calculul locurilor de muncă în furnizarea de energie, pe scurt =

Datele aferente sectorului energetic local sunt disponibile numai pentru producția de cărbune și de gaz. În aceste două sectoare, locurile de muncă pe unitatea de producție sunt cuprinse într-un interval de două până la de patru ori mai mare decât media europeană a OCDE. Totuși, ambele industrii au fost gestionate de stat și au fost subvenționate foarte mult. Nu este clar pe ce fundament se vor dezvolta industriile mai noi pe bază de energie regenerabilă, de aceea s-a urmat o abordare moderată și nu s-a făcut nicio corecție a factorilor OCDE pentru a reflecta salariile relativ scăzute. Acest fapt poate subestima în mod semnificativ crearea de locuri de muncă în noile industrii energetice.

tabelul 6.2: factorii ocupării forței de muncă în analiza pe 2012 pentru România

O descriere detaliată a metodologiei este prezentată în Rutovitz și Harris, 2012a.

Fabricație (pentru uz local)

Analiza globală corectează factorii de ocupare a forței de muncă ai OCDE utilizând un „factor de corecție regional” bazat pe productivitatea relativă a muncii (PIB productivitate per muncitor) în diferite regiuni comparativ cu productivitatea în OCDE. Aceasta reflectă faptul că intensitatea muncii tinde să fie mai ridicată în țările în care salariile sunt mai scăzute. România are o productivitate a muncii care reprezintă o treime din media OCDE. Este probabil ca acest fapt să aibă drept rezultat crearea mai multor locuri de muncă decât înregistrează factorii de ocupare a forței de muncă din OCDE.

de obținut date cantitative privind ocuparea actuală a forței de muncă pe baza unor studii efective, astfel încât metodologia nu poate fi calibrată în raport cu date temporale și nici chiar în raport cu datele curente provenite din mai multe regiuni. Cu toate acestea, în limitele datelor disponibile, cifrele prezentate sunt elocvente pentru nivelul de ocupare a forței de muncă în sectorul electricității în cele două scenarii. Totuși, nu au fost incluse o serie de domenii generatoare de locuri de muncă importante, printre care înlocuirea instalațiilor de generare și creșterea eficienței energetice. Insuficiența datelor înseamnă că nu a fost posibilă includerea unei evaluări cuprinzătoare a sectorului furnizării de căldură. Este inclusă doar o estimare parțială a locurilor de muncă din acest sector, întrucât locurile de muncă aferente biomasei, gazului și cărbunelui din acest sector includ numai domeniul alimentării cu combustibil în care căldura este furnizată direct (adică nu prin intermediul centralelor mixte pentru căldură și energie), în timp ce locurile de muncă în domeniul încălzirii cu ajutorul colectoarelor geotermale și solare se referă, în primul rând, la fabricarea și instalarea acestora.

Cărbune1 5 7,7 3,5 0,1 95 (reduse la 38 până în 2030) Gaz2 2 1,7 1,0 0,1 60 (reduse la 22 până în 2030) Energie nucleară 3 10 14,0 1,3 0,3 Biomasă 4 2 14,0 2,9 1,5 32 Hidroelectrică - mare 5 2 6,0 1,5 0,3 Hidroelectrică - mică 6 2 15,0 5,5 2,4 Eoliană pe uscat 7 2 2,5 6,1 0,2 Eoliană offshore 8 4 7,1 11,0 0,2 Fotovoltaică 9 1 11,0 6,9 0,3 Geotermală 10 2 6,8 3,9 0,4 Solar-termală 11 2 15,0 4,0 1,0 Oceanică 12 2 9,0 1,0 0,3 Geotermală - încălzire 13 3,0 locuri de muncă/ MW (construcție și fabricație) Solară - încălzire 14 7,4 locuri de muncă/ MW (construcție și fabricație) Dezafectare centr. nucleare15 0,95 locuri de muncă per MW scos din funcțiune Generare combinată de Tehnologiile CHP utilizează factorul aferent tehnologiei, de exemplu cărbune, gaz, biomasă, geotermală etc. căldură și energie la care se adaugă un factor de 1,5 numai pentru E-Î. Păcură și motorină Se utilizează factorii de ocupare a forței de muncă pentru gaz Obs. Pentru mai multe detalii privind sursele și modul de calcul al factorilor, a se vedea Rutovitz și Harris, 2012. Notele 1-15: a se vedea pagina următoare.

6

factorii de ocupare a forței de muncă

metodologie și ipoteze

Este inclusă numai ocuparea directă a forței de muncă, și anume locurile de muncă în construcții, fabricație, exploatare, întreținere și furnizarea de combustibil asociate generării de electricitate și furnizării directe de căldură. Locurile de muncă indirecte, cele induse și cele legate de eficiența energetică nu sunt luate în calcul. Locurile de muncă indirecte includ, în general, slujbe în industriile secundare care aprovizionează sectorul industriei primare, de exemplu în alimentație și spații de cazare. Locurile de muncă induse sunt cele care rezultă din cheltuirea salariilor câștigate în industriile primare.

• Cererea de energie primară pentru cărbune, gaz și combustibili din biomasă în sectorul electricității și al încălzirii.

corecții pentru bunăstarea relativă

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

Au fost realizate previziuni privind ocuparea forței de muncă în România în anii 2015, 2020 și 2030 în cazul ambelor scenarii, utilizând o serie de multiplicatori ai ocupării forței de muncă și nivelurile preconizate de generare a energiei electrice, putere electrică, putere a colectoarelor de căldură și consum primar de cărbune, gaz și biomasă (fiind excluse gazele utilizate pentru transport). Rezultatele scenariilor energetice sunt utilizate ca date de intrare pentru modelarea ocupării forței de muncă.

datele de intrare privind generarea și cererea de energie pentru fiecare scenariu includ: • Valoarea totală a puterii electrice și de încălzire care va fi instalată în fiecare an pentru fiecare tehnologie.

© gp/Simon Lim

[r]evoluția energetică mondială perspectivă asupra energiei durabile în România

referințe

Jay Rutovitz și Hala Razian, Institutul pentru un Viitor Durabil, UTS, septembrie 2012

67

[r]evoluția energetică mondială perspectivă asupra energiei durabile în România

6.3.1 note privind factorii de ocupare a forței de muncă

6

2. Gaz, păcură și motorină: Factorii aferenți instalării și fabricației provin din modelul JEDI (National Renewable Energy Laboratory, 2011). Factorul pentru E-Î este o medie a valorilor din modelul JEDI (National Renewable Energy Laboratory, 2011b), dintr-un studiu realizat în SUA (Comisia națională pentru politică energetică, 2009) și din cercetarea ISF (Rutovitz & Harris, 2012b).

Media OCDE este determinată din media ponderată a ocupării forței de muncă din SUA, Canada și Rusia în domeniul producției de gaze (America’s Natural Gas Alliance, 2008; IHS Global Insight (Canada) Ltd, 2009; Zubov, 2012). 3. Energie nucleară: Factorul pentru construcție reprezintă valoarea medie a două studii din Regatul Unit și unul din SUA (Cogent Sector Skills Council, 2010, 2011a; Comisia Națională pentru Politică Energetică, 2009). Factorul pentru fabricație reprezintă valoarea medie a două rapoarte din Regatul Unit, în timp ce factorul E-Î reprezintă media valorilor din toate cele trei studii și din studiul ISF (Rutovitz & Harris, 2012b). 4. Bioenergie: Factorii de ocupare a forței de muncă pentru construcție, fabricație și E-Î utilizează valorile medii ale unor studii din Grecia, Regatul Unit, Spania, SUA și a unui studiu realizat la nivel european (Kjaer, 2006; Moreno & López, 2008; Thornley, 2006; Thornley et al., 2009; Thornley, Rogers, & Huang, 2008; Tourkolias & Mirasgedis, 2011). Gradul de ocupare a locurilor de muncă în domeniul combustibilului pe PJ energie primară este obținut din cinci studii, toate fiind realizate în Europa (Domac, Richards, & Risovic, 2005; EPRI, 2001; Hillring, 2002; Thornley, 2006; Upham & Speakman, 2007; Valente, Spinelli, & Hillring, 2011). 5. Energie hidroelectrică – de capacitate mare: Factorii pentru construcție și fabricație provin dintr-un studiu din SUA (Navigant Consulting, 2009). Factorul pentru E-Î reprezintă o valoare medie a datelor din studiul din SUA (Navigant Consulting, 2009) și din cercetările ISF (Rutovitz, 2010; Rutovitz & Harris, 2012b; Rutovitz & Ison, 2011). 6. Energie hidroelectrică – de capacitate mică: Factorii reprezintă valoarea medie dintr-un studiu canadian, modelul JEDI, un studiu din SUA și un studiu spaniol (Moreno & López, 2008; National Renewable Energy Laboratory, 2011c; Navigant Consulting, 2009; Pembina Insitute, 2004)

8. Energie eoliană – offshore: Toți factorii provin dintr-un raport german (Price Waterhouse Coopers, 2012).

S-a presupus că fabricarea echipamentelor pentru toate tehnologiile energetice, cu excepția celor eoliene și fotovoltaice, ar avea loc în România. S-a presupus că numai 30% din fabricarea echipamentelor pentru tehnologii eoliene și fotovoltaice solare ar avea loc în România, ceea ce se reflectă în faptul că turbinele eoliene și modulele fotovoltaice solare vor fi probabil importate.

9. Energie fotovoltaică solară: Factorul de ocupare a forței de muncă pentru instalarea celulelor fotovoltaice solare reprezintă o medie a cinci estimări din Germania și SUA, în timp ce cel pentru fabricație este preluat din modelul JEDI (National Renewable Energy Laboratory, 2010a), un studiu grecesc (Tourkolias & Mirasgedis, 2011), un raport național din Coreea (Corporația coreeană pentru gestionarea energiei – KEMCO și Centrul pentru energii noi și regenerabile – NREC, 2012) și din cercetarea ISF pentru Japonia (Rutovitz & Ison, 2011).

Uniunea Europeană și statele membre au derulat un program de reducere a subvențiilor pentru exploatările miniere, care a avut drept rezultat închiderea unui număr mare de mine de cărbune superior din România. Guvernul României a publicat planuri pentru închiderea până în 2018 a trei dintre cele șapte mine de cărbune superior rămase, ceea ce reprezintă aproape jumătate din producția curentă de cărbune a României (Comisia Europeană, 2012). Proporția de cărbune superior importată a fost calculată plecând de la ipoteza

În scenariul de referință, proporția gazului importat este calculată prin planificarea în continuare a producției de gaz pe baza tendințelor actuale și presupunându-se că scăderea acesteia va continua. Producția de gaz a României a reprezentat 55% între 1991 și 2011 (BP, 2012), iar în viitor se prevede o reducere cu 29% între 2010 și 2030. Proporția importată în scenariul [R]evoluției este calculată folosind raportul dintre producția planificată și consum.

10. Energie geotermală: Factorii pentru construcție și E-Î reprezintă mediile ponderate din datele privind ocuparea forței de muncă raportate pentru treisprezece centrale electrice, totalizând 1.050 MW, din SUA, Canada, Grecia și Australia (unele dintre acestea fiind ipotetice). Factorul pentru fabricație este obișnuit dintr-un studiu din SUA (Asociația pentru energie geotermală), 2010. 11. Energie solar-termală: Pentru România se folosește valoarea OCDE pentru Europa, care este mai mare decât factorii generali OCDE de 8,9 ani locuri de muncă/ MW (construcție) și de 0,5 locuri de muncă/MW (E-Î). Valorile generale OCDE au fost obținute dintr-o medie ponderată a 19 centrale electrice raportate (3.223 MW), în timp ce valoarea OCDE pentru Europa include numai date europene (951 MW). Factorul pentru fabricație este preluat din Foaia de parcurs pentru tehnologia energiei din surse regenerabile (Consiliul European privind Energia Regenrabilă, 2008, pagina 16). 12. Energia oceanelor: Factorul pentru construcție utilizat în acest studiu reprezintă o proiecție combinată a energiei valurilor și a celei mareice obținută din datele pentru energia eoliană offshore (Batten & Bahaj, 2007). Un studiu al unei tehnologii deosebite privind energia valurilor, Wave Dragon, a furnizat factorul pentru E-Î (Soerensen, 2008). 13. Energie geotermală și pompe de căldură: A fost folosit un factor global pentru locurile de muncă pe MW instalat, provenit din raportarea anuală a US EIA (Administrația SUA pentru informații în domeniul energiei, 2010), corectate cu date din WaterFurnace (WaterFurnace, 2009) pentru a include și instalarea. 14. Încălzire cu energie solar-termală: A fost utilizat un factor global pentru locurile de muncă pe MW instalat, deoarece acestea au fost singurele date disponibile la scară mare. Este posibil ca astfel numărul locurilor de muncă să fie subestimat, deoarece se poate să nu includă E-Î. Valoarea globală este obținută din raportul privind programul de încălzire și răcire al AIE (Agenția Internațională a Energiei – Programul pentru încălzire și răcire, 2011). 15. Dezafectarea centralelor nucleare: Se utilizează media ponderată a ocupării locurilor de muncă în urma scoaterii din funcțiune a acestora de-a lungul primilor 20 de ani, conform unui studiu din Regatul Unit și a două studii germane [Cogent Sector Skills Council, 2009, 2011b; Insititutul pentru climă, mediu și energie din Wuppertal, 2007]. A se vedea Rutovitz și Harris, 2012 pentru mai multe detalii.

referințe

Jay Rutovitz și Hala Razian, Institutul pentru un Viitor Durabil, UTS, septembrie 2012

68

© gp/Markel Redondo

că producția din cele trei mine aflate în exploatare și neprogramate a fi închise se menține constantă.

Proporțiile importurilor de cărbune sau gaz calculate pentru scenariul de referință și cel al [R]evoluției sunt prezentate în tabelul 2. A se reține că întreaga producție de lignit, care în prezent reprezintă aproximativ 80% din consumul de cărbune al României, este considerată producție internă în ambele scenarii.

6

tabelul 6.3: proporția importurilor de cărbune și gaz: scenariul de referință și scenariul [r]evoluției energetice

referință 2010 2015 2020

[r]evoluția energetică 2030 2010

2015

2020

2030

Importuri de cărbune superior Importuri de gaz

49% 6%

68% 43%

57% 21%

65% 30%

62% 28%

60% 21%

71% 31%

6.5 corecții pentru ratele de învățare – factori de scădere Factorii de ocupare a forței de muncă sunt corectați pentru a ține cont de scăderea ocupării forței de muncă pe unitatea de putere electrică, pe măsură ce tehnologiile și tehnicile de producție se maturizează. Ratele de învățare considerate au un efect semnificativ asupra rezultatului analizei și sunt prezentate în tabelul 6,5 de mai jos. Aceste rate de scădere sunt calculate direct din datele de cost utilizate pentru modelarea [R]evoluției Energetice (Teske et al., 2012). Factorul pentru dezafectarea centralelor nucleare a fost calculat ca medie a factorilor de scădere ai tuturor celorlalte tehnologii..

49% 6%

tabelul 6.4: factorii de scădere specifici costurilor tehnologice Scădere anuală factori de ocupare a locurilor de muncă  2010-2015 2015-2020 2020-2030 Huilă 0,3% 0,3% 0,5% Lignit 0,4% 0,4% 0,4% Gaz 0,5% 0,5% 1,0% Păcură 0,4% 0,4% 0,8% Motorină 0,0% 0,0% 0,0% Energie nucleară 0,0% 0,0% 0,0% Biomasă 1,6% 1,1% 0,7% Hidroenergie-capacitate mare -0,6% -0,6% -0,9% Hidroenergie-capacitate mică -0,6% -0,6% -0,9% Eoliană pe uscat 3,6% 2,8% 0,2% Eoliană offshore 3,1% 7,2% 4,5% Energie fotovoltaică 5,3% 6,4% 4,9% Energie geotermală 3.5% 5.4% 7.3% Energie solar-termală 5.6% 5.1% 2.8% Energie oceanică 4,8% 6,5% 7,0% CHP huilă 0,3% 0,3% 0,5% CHP lignit 0,3% 0,3% 0,5% CHP gaz 0,9% 1,0% 1,0% CHP păcură 0,4% 0,4% 0,8% CHP biomasă 2,0% 2,2% 2,2% CHP geotermală 2,6% 3,2% 4,5% Dezafectare centrale nucleare 1,6% 2,0% 1,8% Încălzire geotermală 0,0% 0,9% 0,9% Încălzire solară Se utilizează factorul de scădere pentru energia solar-termală 69

comerțul cu cărbune, gaz și tehnologii care utilizează surse regenerabile

factorii de ocupare a forței de muncă

Factorul combustibil pe PJ este obținut din producția și ocuparea locurilor de muncă la PETROM în 2009 – 2011 (PETROM, 2011). PETROM este responsabilă pentru aproximativ jumătate din producția de gaz a României. Îmbunătățirile aduse productivității din 2015 până în 2020 se bazează pe tendința a trei ani de raportare, arătând o reducere anuală a raportului locuri de muncă/PJ de 6,7% (2010–2015) și de 6,3% (2015-2020). Se presupune că productivitatea ar urma să egaleze media OCDE până în 2030 (22 locuri de muncă/PJ), cu o îmbunătățire anuală de 3,3% în intervalul 2020-2030.

6.4 comerțul cu cărbune, gaz și tehnologii care utilizează surse regenerabile

7. Energie eoliană – pe uscat: Factorul utilizat pentru instalare provine de la Asociația Europeană a Energiei Eoliene. Factorul pentru fabricație este obținut utilizând ocuparea forței de muncă pe MW în fabrica de turbine de la Vestas între 2007 – 2011 (Vestas, 2011), corectată pentru fabricația totală utilizând raportul folosit de AEEE (Asociația Europeană a Energiei Eoliene, 2009). Factorul E-Î reprezintă valoarea medie a opt rapoarte din SUA, Europa, Regatul Unit și Australia.

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

1. Cărbune: Factorii pentru construcție, fabricație, exploatare și întreținere provin din modelul JEDI (National Renewable Energy Laboratory, 2011a). Un factor local pentru locuri de muncă pe PJ combustibil cărbune a fost obținut utilizând date de la EURACOAL și AIE (Asociația Europeană a Huilei și Lignitului, 2011; Agenția Internațională a Energiei, 2012). Factorul este cu mult mai mare decât media din Uniunea Europeană – 38 locuri de muncă/PJ, care la rândul său este cu mult mai mare decât media OCDE de 23 locuri de muncă/ PJ. În România, exploatarea cărbunelui superior este redusă în mod progresiv, ceea ce are drept rezultat producția de cărbune cu o muncă mai puțin intensivă. S-a plecat de la ipoteza că productivitatea României în exploatarea cărbunelui va atinge același nivel cu cel din restul Uniunii Europene până în 2030, ceea ce indică o reducere anuală cu 4,5% a raportului locuri de muncă / PJ.

imagine Un muncitor supraveghează echipamentele de la centrala solară Andasol 1, prima centrală solară cu jgheaburi parabolice comercială din Europa. Andasol 1 va furniza electricitate ecologică pentru până la 200.000 de oameni, generând cu circa 149.000 tone de dioxid de carbon pe an mai puțin decât o termocentrală modernă pe cărbune.

[r]evoluția energetică mondială perspectivă asupra energiei durabile în România

© CGEE

imagine Muncitor la o turbină eoliană în Maránchon, Spania

40000

• În 2030, sunt aproximativ 30.000 de locuri de muncă în scenariul [R]evoluției  Energetice și 24.000 în scenariul de referință.

Total 24.000 locuri de muncă

24% Gaz

4% Nucleară 60% Regenerabilă

Total 30.000 locuri de muncă 2% Nucleară 73% Regenerabilă

6

10000

încălzire solară energie oceanică energie fotovoltaică eoliană

•• ••

2030

2020

2010

geotermală și pompe de căldură

[r]evoluția energetică biomasă

6.7 combustibilii fosili și energia nucleară - locuri de muncă, investiții și puteri

nucleară gaz, păcură, motorină

6.7.1 locuri de muncă în sectorul cărbunelui

cărbune

hidroenergie

referință [r]evoluția energetică          2010  2015 2020 2030   2015 2020 După sector Cărbune 16.200  9.800 5.100 3.000  10.300 6.400 Gaz, păcură și motorină 24.700  16.200  10.200 5.800  17.500 11.900 Nucleară 1.600  2.700  1.900 1.000  500 400 Regenerabile  10.700  12.900  13.800 14.600  16.100 19.100 Biomasă 6.200  7.700  8.100 8.800  7.600 8.000 Hidroenergie 3.000  2.800  2.700 3.100  2.800 2.800 Eoliană 800  1.100  1.200 1.300  2.300 2.000 Fotovoltaică -  900  1.000 800  2.600 4.300 Electricitate geotermală -  -  - -  - - Electricitate solar-termală -  -  - -  - - Oceanică -  -  - -  - - Încălzire solară -  200  600 400  500 1.700 Geotermală, pompe căldură 700  200  200 200  300 300 Total locuri de muncă 53.300  41.700  31.100 24.400  44.400 37.800 După tehnologie     Construcție și instalare 3.300  4.400  3.300 1.800  4.800 6.200 Fabricație 1.100  900  900 600  1.700 1.900 Exploatare și întreținere 3.700  5.200  5.800 6.900  5.200 6.200 Alimentare cu combustibil (intern) 45.300  31.200  21.000 15.100  32.700 23.400 Exporturi de gaz și cărbune -  -  - -  - - 53.300  41.700  31.100

24.400  44.400

37.800

2030 1.500 5.900 600 21.700 8.800 3.200 2.100 3.500 100 3.500 500 29.800

Gradul de ocupare a forței de muncă în sectorul cărbunelui scade semnificativ atât în scenariul de referință, cât și în cel al [R]evoluției Energetice. În scenariul de referință, numărul de locuri de muncă se reduce cu 7.000 în perioada 2015 - 2030, ceea ce se adaugă pierderii de 6.400 de locuri de muncă din anii 2010 - 2015. Aceste pierderi sunt cauzate de îmbunătățirea eficienței și de închiderea minelor de cărbune, precum și scăderii preconizate cu 36% a cantității de energie generate prin arderea cărbunelui între 2010 și 2030.  În scenariul [R]evoluției Energetice, gradul de scădere este și mai mare, ajungându-se la mai puțin de 2.000 de locuri de muncă în sectorul cărbunelui. Aceasta reflectă reducerea cu 72% a producției de cărbune între 2010 și 2030, pe lângă închiderile de mine prezente în ambele scenarii. În cele două scenarii, locurile de muncă din sectorul cărbunelui includ și cărbunele folosit pentru încălzire. 6.7.2 locuri de muncă în sectorul gazului, păcurii și motorinei

În 2010, sectorul gazului a angajat aproximativ 25.000 de oameni, reprezentând 46% din gradul de ocupare a forței de muncă în domeniul energetic din România.  

În scenariul [R]evoluției Energetice, numărul locurilor de muncă scade cu aproape 76% în perioada 2010 - 2030, ajungându-se la doar 5.900 de angajați în 2030. În aceeași perioadă, producția crește cu 69%.  Pierderea locurilor de muncă are loc în domeniul alimentării. Aceasta provine din declinul producției zăcămintelor de gaze românești, ceea ce conduce la creșterea proporției de gaz importat, și din îmbunătățirea preconizată a eficienței, care conduce la scăderea numărului de lucrători necesari per unitate de gaz produsă. În ambele scenarii, numărul locurilor de muncă din sectorul gazelor include furnizarea de căldură. 6.7.3 locuri de muncă în sectorul energiei nucleare

În scenariul de referință, aproximativ 2.700 de oameni lucrează în domeniul energiei nucleare, numărul lor scăzând la 1.000 până în 2030. În 2015 se înregistrează cel mai mare grad de ocupare, cu circa 2.100 de oameni angajați în construcție. În acest scenariu, puterea nucleară și energia generată se dublează în perioada 2015 - 2030. În scenariul [R]evoluției Energetice, energia nucleară este eliminată complet până în 2025. În această perioadă, numărul locurilor de muncă rămâne aproape constant în jurul valorii de 500 de angajați. În 2025, întreaga forță de muncă este concentrată în dezafectarea centralelor nucleare. Se anticipează că aceste locuri de muncă vor exista timp de încă 20 - 30 de ani.

În scenariul de referință, numărul locurilor de muncă scade cu aproape 77% în perioada 2010 - 2030, ajungându-se la doar 5.800 de angajați în 2030, în ciuda faptului că producția de gaz crește cu 19% în aceeași perioadă.

6.800 1.900 7.900 13.100 29.800 71

ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic

totalul ocupării locurilor de muncă în sectorul energetic

•• •• ••

referințe

2015

0

       

70

20% Gaz

31% Cărbune

tabelul 6.5: ocuparea totală a locurilor de muncă în sectorul energetic în funcție de tehnologie în scenariul de referință și cel al [r]evoluției energetice

Total locuri de muncă

5% Cărbune

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

Aceste estimări ale numărului de locuri de muncă în noile tehnologii energetice sunt conservatoare, întrucât nu țin seama de faptul că nivelul salariilor din România este mult mai mic decât în OCDE.

[r]e 2030

12% Cărbune

20% Regenerabilă

20000

Pierderile de locuri de muncă în sectorul energetic în ambele scenarii sunt determinate de pierderile din industria mineritului și cea a extracției de gaze. În scenariul [R]evoluției Energetice, dezvoltarea puternică a energiei din surse regenerabile înseamnă că se păstrează per ansamblu cu 5.000 de locuri de muncă mai mult decât în scenariul de referință între 2010 și 2030. Energia regenerabilă va genera 73% din locurile de muncă din sectorul energetic până în 2030, biomasa deținând ponderea cea mai ridicată (29%), urmată de încălzirea solară, energia eoliană și cea fotovoltaică.

Total 53.000 locuri de muncă

30000

Figura 6.1 prezintă modificarea numărului de locuri de muncă în ambele scenarii pentru fiecare tehnologie între 2010 și 2030. Locurile de muncă din sectoarele cărbune și gaz se reduc abrupt în ambele scenarii, conducând la o scădere generală a locurilor de muncă din sectorul energetic de 54% în scenariul de referință și de 44% în scenariul [R]evoluției Energetice. 

ref 2030 46% Gaz 3% Nucleară

50000

• În 2020, sunt aproximativ 38.000 de locuri de muncă în scenariul [R]evoluției Energetice și 31.000 în scenariul de referință.

6

Ambele scenarii 2010

60000

2030

• Sunt aproximativ 44.000 de locuri de muncă în sectorul energetic în scenariul [R]evoluției Energetice în 2015 și aproximativ 42.000 în scenariul de referință.

figura 6.2: ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic în funcție de tehnologie în 2010 și 2030

Direct jobs

2020

Scenariul [R]evoluției Energetice are drept rezultat crearea mai multor locuri de muncă în sectorul energetic din România în fiecare stadiu al proiecției.

figura 6.1: ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic în cele două scenarii

2015

6.6 perspectiva ocupării locurilor de muncă în sectorul energetic

[r]evoluția energetică mondială perspectivă asupra energiei durabile în România

©Wind Power Works

imagine Femeile din partea locului folosesc practici agricole tradiționale chiar dedesubtul tehnologiei de secol XXI. Kutch, Gujarat, India

tabelul 6.6: combustibilii fosili și energia nucleară: putere, energie generată și locuri de muncă directe

2020

referințe 2030

2015

loc muncă loc muncă loc muncă

9.800 16.200 2.700

5.100 10.200 1.900

3.000 5.800 1.000

10.300 17.500 500

6.400 11.900 400

1.500 5.900 600

Cărbune Energie Putere instalată Energie totală generată Procent din cantitatea totală furnizată Creștere anuală a puterii

GW TWh %

6,7 20,3 29%

5,7 16,9 22%

4,7 13,8 15%

6,2 18,5 27%

5,4 15,8 21%

2,3 6,1 7%

GW

0

-0,2

0

-0,2

-0,1

-0,1

gaz, păcură și motorină Energie Putere instalată Energie totală generată Procent din cantitatea totală furnizată Creștere anuală a puterii

GW TWh %

5 10 14%

5 10 13%

5 11 12%

5 10 14%

6 12 16%

7 16 18%

GW

-

-

-

0,1

0,2

0,3

Cărbune Gaz, păcură și motorină Energie nucleară

perspectiva ocupării locurilor de muncă | ocuparea locurilor de muncă în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

nucleară Energie Putere instalată Energie totală generată Procent din cantitatea totală furnizată Creștere anuală a puterii

[r]evoluția energetică 2020 2030

GW TWh %

1,4 12 17%

2,1 18 23%

2,9 24 27%

1,4 12 17%

0,7 6 8%

0 0 0%

GW

0

0,2

0

0

0,1

0

Energie Putere instalată Energie totală generată Procent din cantitatea totală furnizată

Creștere anuală a puterii Ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic Locuri de muncă directe în construcție, fabricație, exploatare și întreținere

6.8.1 locuri de muncă în sectorul energiei solare fotovoltaice

În scenariul [R]evoluției Energetice, până în 2030 energia solară fotovoltaică va reprezenta 15% din totalul energiei generate și va oferi locuri de muncă pentru aproximativ 4.000 de persoane. În scenariul de referință creșterea este mult mai modestă, cu doar 1.000 de oameni angajați în domeniu.

6.8.2 locuri de muncă în sectorul energiei eoliene

În scenariul [R]evoluției Energetice, până în 2030 energia eoliană va reprezenta 29% din totalul energiei generate și va oferi locuri de muncă pentru aproximativ 2.100 de persoane. În scenariul de referință creșterea este mai modestă, energia eoliană reprezentând doar 14% din producția totală și oferind locuri de muncă la mai puțin de 1.000 de oameni.

Energie Putere instalată Energie totală generată Procent din cantitatea totală furnizată

Creștere anuală a puterii Ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic

2020

referințe 2030

2015

GW TWh %

0 1 0,8%

1 1 1,7%

3 3 3,6%

1 1 1,1%

3 4 5,5%

11 13 15,1%

GW

0,4

0,2

0,2

1

1

1

locuri de muncă

900

1.000

800

2.600

4.300

3.500

[r]evoluția energetică 2020 2030

unitate

2015

2020

referințe 2030

2015

GW TWh %

3 7 10%

4 8 11%

6 13 14%

3 7 10%

6 13 18%

12 25 29%

GW

1,5

0,2

0,2

1,6

0,7

0,8

locuri de muncă

1.100

1.200

1.300

2.300

2.000

2.100

[r]evoluția energetică 2020 2030

6.8.3 locuri de muncă în sectorul biomasei

În scenariul [R]evoluției Energetice, până în 2030 biomasa va reprezenta 5,7% din totalul energiei generate și va oferi locuri de muncă pentru aproximativ 9.000 de persoane. Creșterea este ușor mai scăzută în scenariul de referință, în care biomasa produce 4,6% din totalul energiei generate, la același număr de angajați ca în scenariul [R]evoluției Energetice. Aici se includ și locurile de muncă în domeniul încălzirii cu combustibili din biomasă.

tabelul 6.9: biomasa: putere, energie generată și locuri de muncă directe

Energie Putere instalată Energie totală generată Procent din cantitatea totală furnizată

Creștere anuală a puterii Ocuparea locurilor de muncă în sectorul energetic Locuri de muncă directe în construcție, fabricație, exploatare și întreținere

72

2015

tabelul 6.8: energia eoliană: putere, energie generată și locuri de muncă directe

Locuri de muncă directe în construcție, fabricație, exploatare și întreținere 6.8 ocuparea forței de muncă în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

unitate

unitate

2015

2020

referințe 2030

2015

GW TWh %

0,4 2,1 2,9%

0,6 2,9 3,8%

0,8 4,1 4,6%

0,4 2,1 3,0%

0,6 2,9 3,9%

1,1 4,9 5,7%

GW

0,2

0,0

0,0

0,2

0,1

0,1

locuri de muncă

7.700

8.100

8.800

7.600

8.000

8.800

[r]evoluția energetică 2020 2030

73

6

ocuparea locurilor de muncă în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

2015

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

unitate

Ocuparea forței de muncă

6

tabelul 6.7: energia solară fotovoltaică: putere, energie generată și locuri de muncă directe

imagine Muncitorii construiesc o turbină eoliană într-o fabrică din Pathum Thani, Thailanda. Se prevede că, țările aflate pe coastele Asiei vor fi lovite puternic în urma creșterii nivelului oceanelor din cauza schimbărilor climatice, iar energia regenerabilă, nepoluantă, reprezintă o soluție.

6.9 ocuparea forței de muncă în sectorul încălzirii din surse regenerabile

6.9.2 locuri de muncă în încălzirea cu energie geotermală și pompe de căldură

Sectorul încălzirii din surse regenerabile oferă locuri de muncă în instalare, fabricație și furnizarea de combustibil. Totuși, analiza de față include doar locurile de muncă asociate furnizării de combustibil de tip biomasă, iar instalarea și fabricația se referă la sectorul încălzirii directe cu energie solară, geotermală și pompe de căldură. Din acest motiv, numărul locurilor de muncă estimat pentru acest sector va fi sub valoarea reală.

În scenariul [R]evoluției Energetice, până în 2030 încălzirea cu energie geotermală și pompe de căldură va reprezenta 3% din totalul energiei termice generate și va oferi locuri de muncă pentru aproximativ 500 de persoane. În scenariul de referință creșterea este mai modestă, energia geotermală și pompele de căldură oferind mai puțin de 1,4% din energia termică totală, cu aproximativ 200 de oameni angajați în domeniu.

© gp/Vinai Dithajohn

[r]evoluția energetică mondială perspectivă asupra energiei durabile în România

Referinte pentru Capitolul 6

6.9.1 locuri de muncă în sectorul încălzirii cu energie solară

6

În scenariul [R]evoluției Energetice, până în 2030 încălzirea cu biomasă va reprezenta 29% din totalul energiei termice generate și va oferi locuri de muncă pentru aproximativ 5.000 de persoane. Scenariul de referință prezintă o creștere similară, încălzirea cu biomasă furnizând 25% din încălzirea totală și oferind locuri de muncă pentru circa 5.000 de oameni.

2015

2020

Putere instalată Căldură furnizată Procent din căldura totală furnizată

GW PJ %

0 1 0,1%

1 3 0,5%

2 6 0,9%

0 1 0,3%

2 9 1,5%

11 37 6,9%

Creștere anuală a puterii

GW

0,0

0,1

0,1

0

0

1

loc muncă

200

600

400

500

1.700

3.500

2015

[r]evoluția energetică 2020 2030

unitate

2015

2020

referințe 2030

2015

Putere instalată Căldură furnizată Procent din căldura totală furnizată

GW PJ %

1 0 0%

1 5 0,8%

2 9 1,4%

1 4 0,7%

1 6 1%

3 17 3%

Creștere anuală a puterii

GW

0,1

0,1

0,1

0,1

1,1

0,2

loc muncă

200

200

200

300

300

500

[r]evoluția energetică 2020 2030

tabelul 6.12: încălzirea cu biomasă: locuri de muncă directe în alimentarea cu combustibil

unitate

2015

2020

referințe 2030

Căldură furnizată Procent din cantitatea totală furnizată

PJ %

142 23%

150 25%

167 25%

141 25%

148 26%

156 29%

Locuri de muncă în sectorul energetic Locuri de muncă directe în alimentarea cu combustibil

loc muncă

5.000

5.000

5.000

5.000

5.000

5.000

Încălzire cu biomasă

74

Domac, J., Richards, K., & Risovic, S. (2005). Socio-economic drivers in implementing bioenergy projects. Biomass and Bioenergy, 28(2), 97–106. EPRI. (2001). California renewable technology market and benefits assessment.

2015

European Renewable Energy Council. (2008). Renewable energy technology roadmap. 20% 2020. European Wind Energy Association. (2009). Wind at Work. Geothermal Energy Association. (2010). Green Jobs Through Geothermal Energy (pp. 1–22). Hillring, B. (2002). Rural development and bioenergy — experiences from 20 years of development in Sweden, 23, 443–451. IHS Global Insight (Canada) Ltd. (2009). The contributions of the natural gas industry to the Canadian national and provincial economies. International Energy Agency. (2007). World Energy Outlook 2007. International Energy Agency. (2011). World Energy Outlook 2011 (p. 654). International Energy Agency. (2012). Energy statistics. Retrieved from www.iea.org

tabelul 6.11: încălzirea cu energie geotermală și pompe de căldură: putere, căldură furnizată și locuri de muncă directe

Locuri de muncă în sectorul energetic Locuri de muncă directe în instalare și fabricație

Cogent Sector Skills Council. (2011b). Nuclear skill level, skills needs and demand factsheet and tables (p. 2).

[r]evoluția energetică 2020 2030

International Energy Agency Solar Heating and Cooling Program. (2011). Solar Heat Worldwide - Markets and Contricution to Energy Supply 2009. Kjaer, T. (2006). Socio-economic and regional benefits. Employment assessment. Regenergy. Korea Energy Management Corporation (KEMCO) & New and Renewable Energy Center (NREC). (2012). Overview of new and renewable energy in Korea 2012.

Navigant Consulting. (2009). Job Creation Opportunities in Hydropower. Pembina Insitute. (2004). Canadian renewable electricity development: employment Impacts. Price Waterhouse Coopers. (2012). Volle Kraft aus Hochseewind. Rutovitz, J. (2010). South African energy sector jobs to 2030. Prepared for Greenpeace Africa by the Institute for Sustainable Futures, University of Technology, Sydney. Rutovitz, J., & Atherton, A. (2009). Energy sector jobs to 2030: a global analysis. Prepared for Greenpeace International by the Institute for Sustainable Futures, University of Technology, Sydney. Rutovitz, J., & Harris, S. (2012a). Calculating global energy sector jobs: 2012 methodology. Prepared for Greenpeace International by the Institute for Sustainable Futures, University of Technology, Sydney. Rutovitz, J., & Harris, S. (2012b). Chapter 7 in The Advanced Energy [R]evolution. A sustainable energy outlook for South Korea. Greenpeace International and European Renewable Energy Council. Rutovitz, J., & Ison, N. (2011). Chapter 2 in The advanced energy [r]evolution. A sustainable energy outlook for Japan. (2nd Edition). Greenpeace International and European Renewable Energy Council. Soerensen, H. C. (2008). Co-ordination action on ocean energy, Work Session 5 Environmental, Economics, Development Policy and Promotion of Opportunities. Project co-funded by the European Commission within the Sixth Framework Programme (2002-2006). Teske, S., Muth, J., Sawyer, S., Pregger, T., Simon, S., Naegler, T., O’Sullivan, M., et al. (2012). Energy [r]evolution. A sustainable world energy outlook. Greenpeace International and European Renewable Energy Council. Thornley, P. (2006). Life Cycle Assessment of Bioenergy Systems. Thornley, P., Rogers, J., & Huang, Y. (2008). Quantification of employment from biomass power plants. Renewable Energy, 33(8), 1922–1927. Thornley, P., Upham, P., Huang, Y., Rezvani, S., Brammer, J., & Rogers, J. (2009). Integrated assessment of bioelectricity technology options. Energy Policy, 37(3), 890–903. Tourkolias, C., & Mirasgedis, S. (2011). Quantification and monetization of employment benefits associated with renewable energy technologies in Greece. Renewable and Sustainable Energy Reviews, 15(6), 2876–2886. US Energy Information Administration. (2010). Solar Thermal Collector Manufacturing Activities 2009.

Moreno, B., & López, A. J. (2008). The effect of renewable energy on employment. The case of Asturias (Spain). Renewable and Sustainable Energy Reviews, 12(3), 732–751.

Upham, P., & Speakman, D. (2007). Stakeholder opinion on constrained 2030 bioenergy scenarios for North West England. Energy Policy, 35(11), 5549–5561.

National Commission on Energy Policy. (2009). Task force on America’s future energy jobs.

Valente, C., Spinelli, R., & Hillring, B. G. (2011). LCA of environmental and socio-economic impacts related to wood energy production in alpine conditions: Valle di Fiemme (Italy). Journal of Cleaner Production, 19(17-18), 1931–1938.

National Renewable Energy Laboratory. (2010). Jobs and Economic Development Model (JEDI)- PHOTOVOLTAICS model: Release Number: PV10.17.11. National Renewable Energy Laboratory. (2011a). Jobs and Economic Development Model (JEDI) - COAL model: Release Number: C1.11.1. Retrieved from http://www.nrel.gov/analysis/jedi/ National Renewable Energy Laboratory. (2011b). Jobs and Economic Development Model (JEDI) - GAS model: Release Number: NG1.11.01. Retrieved from http://www.nrel.gov/analysis/jedi/ National Renewable Energy Laboratory. (2011c). Jobs and Economic

Vestas. (2011). Annual report 2011. WaterFurnace. (2009). Renewable energy is poised to contribute to economic recovery and long-term energy goals (press release). Wuppertal Institute for Climate Environment and Energy. (2007). Country Report Germany - Comparison among different decommissioning funds methodologies for nuclear installations. Zubov, A. N. (2012). Personal communication, 29-5-2012. Ignatov & Company Group. 75

6

ocuparea locurilor de muncă în tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

ocuparea locurilor de muncă în sectorul încălzirii din surse regenerabile

unitate

Energie

Cogent Sector Skills Council. (2010). The South West Nuclear Workforce.

European Association for Coal and Lignite. (2011). Country profiles 2011. Retrieved from http://www.euracoal.be

referințe 2030

Locuri de muncă în sectorul energetic Locuri de muncă directe în instalare și fabricație

Cogent Sector Skills Council. (2009). Power people the civil nuclear workforce 2009-2025.

Cogent Sector Skills Council. (2011a). Future skills for the nuclear industry in North Wales (Wylfa and Trawsfynydd).

6.9.3 locuri de muncă în sectorul încălzirii cu biomasă

tabelul 6.10: încălzirea solară: putere, căldură furnizată și locuri de muncă directe

Energie

Batten, W. M. J., & Bahaj, A. S. (2007). An assessment of growth scenarios and implications for ocean energy industries in Europe. Energy.

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

perspectiva ocupării locurilor de muncă |

În scenariul [R]evoluției Energetice, până în 2030 încălzirea solară va reprezenta 7% din totalul energiei termice generate și va oferi locuri de muncă pentru aproximativ 4.000 de persoane. În scenariul de referință creșterea este mult mai modestă, încălzirea solară reprezentând mai puțin de 1% din încălzirea totală și oferind locuri de muncă pentru circa 400 de oameni.

America’s Natural Gas Alliance. (2008). Natural gas. Working for Amercia.

Development Model (JEDI) - Marine and Hydrokinetic model: Release Number: MH1.11.01.

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

glosar și anexă

definirea sectoarelor

România: rezultatele scenariului, în date

CHP Generare combinată de căldură și energie CO2 Dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră PIB Produsul Intern Brut

Definirea diferitelor sectoare urmărește împărțirea sectorială din seria Perspectivele energetice mondiale ale AIE. Toate definițiile de mai jos provin din Statistica estențială privind energia mondială (Key World Energy Statistics) a AIE.

(modalitate de evaluare a bogăției unei țări) PPP Paritatea puterii de cumpărare (ajustarea evaluării PIB pentru a reflecta standarde de viață comparabile) AIE Agenția Internațională a Energiei

Sector industrial: Consumul din sectorul industrial include următoarele sectoare

secundare (nu este inclusă energia utilizată de industrie pentru transport -> a se vedea sectorul „transporturilor”)

J Joule, unitate de măsură a energiei: kJ (Kilojoule) = 1.000 Jouli MJ (Megajoule) = 1 milion de Jouli GJ (Gigajoule) = 1 miliard de Jouli PJ (Petajoule) = 1015 Jouli EJ (Exajoule) = 1018 Jouli

glosar și anexă |

• Industria fierului și a oțelului (metalurgică) • Industria chimică

7

• Produse minerale nemetalice, de exemplu sticlă, ceramică, ciment etc. • Echipamente de transport • Utilaje

W Watt, unitate de măsură a puterii electrice: kW (Kilowatt) = 1.000 wați MW (Megawatt) = 1 milion de wați GW (Gigawatt) = 1 miliard de wați TW (Terawatt) = 112 wați

• Industria extractivă • Alimente și tutun

glosar

glosar

• Hârtie, pastă de lemn și tipar • Lemn și produse din lemn (altele decât pasta de lemn și hârtia)

kWh Kilowatt-oră, unitate de măsură a energiei electrice produse: kWh (Kilowatt-oră) = 1.000 watt-ore TWh (Terawatt-oră) = 1012 watt-ore

• Construcții • Textile și pielărie

t Tone, unitate de măsură pentru greutate: t = 1 tonă Gt = 1 miliard de tone

Sectorul transporturilor: Sectorul transporturilor include toți combustibilii utilizați pentru transportul rutier, feroviar, aerian, navigație interioară etc. Combustibilii utilizați pentru navigația oceanică, de coastă sau pescuitul pe ape interioare sunt incluși la „Alte sectoare”.

tabelul 7.1: factori de conversie – combustibili fosili

Alte sectoare: Aici se includ agricultura, silvicultura, pescuitul, serviciile

rezidențiale, comerciale și publice.

COMBUST.

Huilă Lignit Păcură Gaz

23,03 8,45 6,12 38.000,00

1 metru cub 1 baril 1 galon SUA 1 galon UK

MJ/kg MJ/kg GJ/barrel kJ/m3

0,0283 m3 159 litri 3,785 litri 4,546 litri

Utilizarea în scopuri non-energetice: Se referă la utilizarea altor produse

petroliere cum ar fi parafinele, lubrifianții, bitumul etc.

tabelul 7.2: factori de conversie – diferite unități pentru energie

din © NASA/Jesse Allen, Robert Simmon

7.2 definirea sectoarelor

7

deoarece folosim atât de ineficient iluminarea, 80 de termocentrale pe cărbune funcționează zi și noapte pentru a produce energia care se irosește.”

7.1 glosar al termenilor și abrevierilor utilizate în mod curent

glosar și anexă |

7 glosar al termenilor și abrevierilor utilizate în mod curent

TJ Gcal Mtoe Mbtu GWh

ÎN: tJ înmulțiți cu

Gcal

Mtoe

Mbtu

Gwh

1

238,8

2,388 x 10-5

947,8

0,2778

-3

1

(-7)

3,968

1,163 x 10-3

4

7

10

1

7

3968 x 10

11630

1,0551 x 10-3

0,252

2,52 x 10-8

1

2,931 x 10-4

3,6

860

8,6 x 10-5

3412

1

4,1868 x 10

4,1868 x 10

10

imagine iceberguri plutind în golful Mackenzie în marginea de nord-est a podului de gheață Amery din Antarctica, la începutul lunii februarie 2012.

76

77

[r]evoluția energetică perspectivă asupra energiei durabile în România

România: scenariul de referință

România: scenariul avansat al [R]evoluției energetice

tabelul 7.3: românia: generarea de electricitate TWh/an

Centrale electrice Huilă Lignit Gaz din care H2 Păcură Motorină Nucleară Biomasă Hidroenergie Eoliană din care offshore Fotovoltaică Geotermală Centrale electrice solar-termale Energia oceanelor Centrale combinate căldură și energie Huilă Lignit Gaz din care H2 Păcură Biomasă Geotermală Hidrogen CHP după producător Producători cu activitate principală Autoproducători

7

2020

2030

2040

2050

43 0 14 2,0 0 0,3 0 12 0,01 16 0,01 0 0 0 0 0

54 0 12 2,1 0 0,3 0 12 2,0 19 6,6 0 0,6 0 0 0

61 0 8,7 2,0 0 0,2 0 18 2,7 20 8,4 0 1,3 0 0 0

73 0 5,3 2,0 0 0,3 0 24 3,8 21 13 0 3,2 0 0 0

80 0 5,1 1,8 0 0,4 0 24 4,7 22 17 0 5,1 0,1 0 0

86 0 5,0 1,4 0 0,4 0 24 5,2 23 20 0 6,8 0,2 0 0

14 0 7,6 5,6 0 0,7 0 0 0 12 2

15 0 8,1 6,5 0 0,6 0,1 0 0   13 2

16 0 8,2 7,0 0 0,6 0,2 0 0    14 3

17 0 8,5 8,1 0 0,5 0,3 0,03 0   15 3

19 0 8,7 9,2 0 0,4 0,6 0,1 0    16 3

20 0 9,1 10 0 0,3 0,8 0,2 0   17 4

57 30 0 22 7,7 1,0 0 12 0 16 16 0,01 0 0,01 0 0 1 3 7 10 0 38   0 0,0% 27,2%

70 30 0 20 8,6 0,9 0 12 0 28 19 6,6 0,6 2,1 0 0 1 3 8 11 0 48   7 10,4% 40,2%

77 27 0 17 9,0 0,8 0 18 0 32 20 8,4 1,3 2,9 0 0 1 3 8 12 0 55   10 12,6% 41,9%

90 25 0 14 10 0,8 0 24 0 41 21 13 3,2 4,1 0,05 0 1 3 9 13 0 65   16 17,8% 45,6%

99 26 0 14 11 0,7 0 24 0 49 22 17 5,1 5,3 0,2 0 1 3 10 15 0 72   22 21,9% 49,7%

107 26 0 14 11 0,7 0 24 0 56 23 20 6,8 6,0 0,4 0 1 3 11 16 0 77   26 24,8% 52,5%

tabelul 7.4: românia: furnizarea de căldură 2009

2015

2020

2030

2040

2050

Termoficare Combustibili fosili Biomasă Colectoare solare Geotermală

22 21 1 0 0

24 23 1 0 0

25 24 1 0 0

27 25 1 0 0

26 25 1 0 0

27 26 1 0 0

Încălzire din CHP Combustibili fosili Biomasă Geotermală Hidrogen

76 76 0 0 0

79 79 0 0 0

81 80 1 0 0

85 83 2 0 0

90 86 3 1 0

94 88 4 2 0

Termoficare1) Combustibili fosili Biomasă Colectoare solare Geotermală2) Încălzire electrică directă3) Hidrogen

412 282 126 0 2 3 0

481 333 140 1 4 3 0

506 346 148 3 5 4 0

548 364 164 6 9 5 0

572 366 176 10 14 6 0

576 353 184 14 18 7 0

Căldură totală furnizată1) Combustibili fosili Biomasă Colectoare solare Geotermală2) Încălzire electrică directă3) Hidrogen

510 379 127 0 2 3 0

585 436 142 1 4 3 0

612 450 150 3 5 4 0

660 473 167 6 9 5 0

689 478 180 10 15 6 0

697 467 189 14 20 7 0

25,3%

25,2%

26,1%

27,9%

30,2%

32,5%

PJ/a

Procent de SRE (inclusiv SRE de electricitate)

1) inclusiv răcire 2) inclusiv pompe de căldură 3) exclusiv pompe de căldură

tabelul 7.5: românia: emisii de co2 2009

2015

2040

2050

20 0 19 1 0 0

17 0 16 1 0 0

2020   12 0 11 1 0 0

2030

Centrale electrice în condensație Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină

7 0 6 1 0 0

7 0 6 1 0 0

7 0 6 1 0 0

Producție combinată de căldură și energie Huilă Lignit Gaz Păcură

16 0 10 4 1  

16 0 10 4 1  

15 0 10 4 1  

15 0 10 5 0  

15 0 10 5 0  

15 0 10 5 0

35 0 29 5 1

33 0 26 5 1

27 0 21 5 1

23 0 16 6 1

22 0 16 6 1

  22 0 15 6 1

Emisii de CO2 pe sector % din nivelul emisiilor din 1990 Industrie1) Alte sectoare1) Transport Generarea de electricitate2) Alte transformări3)

80 42% 13 10 12 33 12

83 44% 15 10 14 31 14

79 42% 15 10 15 25 13

76 40% 16 11 17 20 12

75 40% 16 11 18 20 11

72 38% 15 11 18 19 9

Populație (milioane) Emisii de CO2 pe cap de locuitor (t/capita)

21,5 3,7

21,2 3,9

21,0 3,8

20,3 3,7

19,5 3,8

18,5 3,9

mil. t/an

Emisii de CO2 din generarea de electricitate (incl. CHP publică) Huilă Lignit Gaz Păcură și motorină

1) inclusiv autoproducătorii de CHP 2) inclusiv CHP publică 3) termoficare, rafinării, transformarea cărbunelui, transportul gazelor

78

GW Centrale electrice Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină Nucleară Biomasă Hidroenergie Eoliană din care offshore Fotovoltaică Geotermală Centrale electrice solar-termale Energia oceanelor Producție combinată de căldură și energie Huilă Lignit Gaz Păcură Biomasă Geotermală Hidrogen CHP după producător Producători cu activitate principală Autoproducători Energie totală generată Combsutibili fosili Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină Nucleară Hidrogen Regenerabile Hidroenergie Eoliană Fotovoltaică Biomasă Geotermală Solar-termală Energia oceanelor SRE fluctuante (PV, eoliană, oceanică) Procentul SRE fluctuante Procentul de SRE (generare internă)

tabelul 7.9: românia: generarea de electricitate

2009

2015

2020

2030

2040

2050

13 0 4,1 1,4 0,3 0 1,4 0 5,8 0 0 0 0 0 0   5,5 0 3,0 2,0 0,6 0 0 0   4,8 0,7    18 11 0 7,1 3,3 0,8 0 1,4 0 5,8 5,8 0 0 0 0 0 0   0,0 0,0% 31,7%

18 0 3,5 1,4 0,3 0 1,4 0,4 7,3 3,2 0 0,5 0 0 0   6,1 0 3,2 2,3 0,6 0,02 0 0   5,2 0,9   24 11 0 6,7 3,7 0,9 0 1,4 0 11 7,3 3,2 0,5 0,4 0 0 0   3,7 15,3% 47,3%

20 0 2,5 1,3 0,3 0 2,1 0,6 7,7 4,0 0 1,1 0 0 0   6,4 0 3,2 2,4 0,7 0,03 0 0   5,3 1,0   26 11 0 5,7 3,7 1,0 0 2,1 0 13 7,7 4,0 1,1 0,6 0 0 0   5,1 19,5% 51,4%

23 0 1,3 1,4 0,3 0 2,9 0,8 8,2 6,0 0 2,6 0 0 0   6,3 0 3,3 2,4 0,6 0,1 0 0   5,2 1,2   30 9 0 4,7 3,7 0,9 0 2,9 0 18 8,2 6,0 2,6 0,8 0,01 0 0   9 28,8% 59,1%

27 0 1,0 1,2 0,4 0 2,9 1,0 8,6 7,4 0 4,1 0,02 0 0   6,5 0 3,4 2,5 0,4 0,1 0,02 0   5,2 1,3   33 9 0 4,5 3,7 0,8 0 2,9 0 21 8,6 7,4 4,1 1,1 0,03 0 0   12 34,8% 64,1%

29 0 0,8 1,0 0,5 0 2,9 1,1 9,1 8,5 0 5,5 0,03 0 0   6,9 0 3,6 2,8 0,3 0,2 0,03 0   5,4 1,5   36 9 0 4,4 3,8 0,8 0 2,9 0 24 9,1 8,5 5,5 1,2 0,06 0 0   14 38,6% 67,2%

tabelul 7.7: românia: cererea de energie primară PJ/an

2009

2015

2020

2030

2040

2050

Total Combustibili fosili Cărbune superior Lignit Gaz natural Țiței

1.443 1.089 44 274 427 345

1.597 1.149 45 252 467 384

1.696 1.137 43 207 485 401

1.831 1.133 40 165 507 422

1.903 1.145 37 160 518 430

1.925 1.126 34 158 515 419

Nucleară Energii din surse regenerabile Hidroenergie Eoliană Solară Biomasă Geotermală / încălzire ambientală Energia oceanelor Procent de SRE

128 226 56 0 0 169 1 0 15,7%

128 320 67 24 3 222 4 0 19,9%

197 362 71 30 8 248 6 0 21,2%

266 432 75 46 17 283 11 0 23,5%

266 492 79 60 29 305 19 0 25,7%

266 533 83 71 39 313 27 0 27,5%

tabelul 7.8: românia: cererea finală de energie PJ/an Total (inclusiv în scopuri non-energetice) Total (scopuri energetice) Transport Produse petroliere Gaz natural Biocombustibili Electricitate SRE electricitate Hidrogen Procent de SRE în transport Industrie Electricitate SRE electricitate Termoficare SRE termoficare Cărbune Produse petroliere Gaz Solară Biomasă și deșeuri Geotermală / încălzire ambientală Hidrogen Procent de SRE în industrie Alte sectoare Electricitate SRE electricitate Termoficare SRE termoficare Cărbune Produse petroliere Gaz Solară Biomasă și deșeuri Geotermală / încălzire ambientală Procent de SRE Alte sectoare Total SRE Procent de SRE Utilizare în scopuri non-energetice Păcură Gaz Cărbune

2009

2015

2020

2030

2040

2050

989 903 218 204 2 7 5 1 0 3,7%   252 65 18 10 0 18 29 120 0 10 0 0 10,9%   433 65 18 59 0 1 29 131 0 147 1 38,4%   202 22,4%   86 54 32 0

1,139 1,044 260 233 6 15 5 2 0 6,7%   312 86 34 15 0 24 31 144 0 13 0 0 15,1%   473 82 33 62 1 1 29 137 1 157 4 41,4%   260 24,9%   95 60 35 0

1,225 1,125 286 251 8 21 6 2 0 8,1%

1,355 1,245 320 272 12 28 7 3 0 9,9%

1,437 1,317 345 282 16 34 11 6 1 11,7%

1,475 1,345 356 275 20 40 20 11 1 14,2%

332 93 39 17 0 25 27 155 0 13 0 0 15,9%

360 105 48 21 1 28 24 167 0 14 1 0 17,7%

363 104 52 24 1 29 19 170 1 14 2 0 19,4%

351 100 53 25 2 29 13 165 2 14 3 0 20,9%

507 98 41 65 1 1 29 141 3 164 6 42,3%

565 124 57 72 2 1 29 147 5 177 9 44,3%

609 144 72 75 3 1 29 151 9 187 13 46,6%

638 158 83 77 4 1 27 151 12 196 17 48,9%

291 25,8%

346 27,8%

394 29,9%

435 32,4%

100 63 37 0

110 69 41 0

120 75 45 0

130 82 48 0

tabelul 7.12: românia: puterea instalată

2009

2015

2020

2030

2040

2050

43 0 14 2,0 0 0,3 0 12 0,01 16 0,01 0 0 0 0 0

53 0 10 2,4 0 0,3 0 12 1,9 19 7,1 0 0,8 0 0 0

57 0 7,9 3,1 0 0,1 0 6 2,3 20 13 0 4,0 0,1 0 0

65 0 0,7 2,8 0,1 0 0 0 2,1 21 25 0,0 13 0,7 0 0,1

74 0 0 1,7 0,2 0 0 0 1,5 23 28 0,5 18 1,4 0 0,2

81 0 0 1,0 0,3 0 0 0 1,0 24 34 3,0 20 1,1 0 0,4

14 0 7,6 5,6 0 0,7 0,0 0 0

15 0 8,1 6,6 0 0,6 0,1 0 0

17 0 7,8 7,8 0 0,6 0,6 0 0

21 0 5,3 12 0,3 0,4 2,8 0,2 0

24 0 3,1 15 2,2 0,1 5,3 1,0 0

27 0 0 17 4,9 0 7,6 2,5 0

12 2   57 30 0 22 7,7 1,0 0 12 0 16 16 0,01 0 0,01 0 0 0

13 2   69 28 0 18 9,0 0,9 0 12 0 29 19 7,1 0,8 2,1 0 0 0

14 3   74 27 0 16 11 0,6 0 6 0 40 20 13 4,0 2,9 0,2 0 0

16 5   87 21 0 6,1 15 0,4 0 0 0 65 21 25 13 4,9 0,8 0 0,1

18 7   98 17 0 3,1 14 0,1 0 0 2 78 23 28 18 6,8 2,4 0 0,2

19 8   108 12 0 0 12 0 0 0 5 91 24 34 20 8,6 3,6 0 0,4

7 10 0 38

8 11 0 47

8 11 0 53

9 11 4 65

10 6 12 74

10 4,2 21 80

0 SRE fluctuante (PV, eoliană, oceanică) 0,0% Procentul SRE fluctuante 27,2% Procentul de SRE (generare internă) Economii din „eficientizare” (în comparație cu Ref.) 0

8 11,5% 41,6% 1

17 23,6% 54,6% 2

38 43,9% 75,1% 3

47 47,4% 79,8% 3

54 50,3% 83,6% 4

TWh/an

Centrale electrice Huilă Lignit Gaz din care H2 Păcură Motorină Nucleară Biomasă Hidroenergie Eoliană din care offshore Fotovoltaică Geotermală Centrale electrice solar-termale Energia oceanelor Centrale combinate căldură și energie Huilă Lignit Gaz din care H2 Păcură Biomasă Geotermală Hidrogen CHP după producător Producători cu activitate principală Autoproducători Total energie generată Combustibili fosili Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină Nucleară Hidrogen Regenerabile Hidroenergie Eoliană Fotovoltaică Biomasă Geotermală Solar-termală Energia oceanelor Pierderi de distribuție Electricitate pentru consum propriu Electricitate pentru producerea hidrogenului Consum final de energie (electricitate)

tabelul 7.10: românia: furnizarea de căldură 2009

2015

2020

2030

2040

2050

Termoficare Combustibili fosili Biomasă Colectoare solare Geotermală

22 21 1 0 0

26 24 1 0 0

32 29 2 1 0

34 26 3 4 1

32 17 4 8 4

27 7 4 11 5

Încălzire din CHP Combustibili fosili Biomasă Geotermală Hidrogen

76 76 0 0 0

80 79 1 0 0

83 80 3 0 0

99 83 14 2 1

115 70 27 9 8

137 52 40 22 23

Termoficare1) Combustibili fosili Biomasă Colectoare solare Geotermală2) Încălzire electrică directă3) Hidrogen

412 282 126 0 2 3 0

472 324 139 1 4 3 0

469 308 144 8 6 3 0

413 208 139 33 14 13 5

359 105 119 66 31 30 8

309 30 99 69 51 52 8

Căldură totală furnizată1) Combustibili fosili Biomasă Colectoare solare Geotermală2) Încălzire electrică directă3) Hidrogen

510 379 127 0 2 3 0

577 428 141 1 4 3 0

584 417 148 9 6 3 0

546 318 156 37 17 13 5

506 192 150 74 43 30 16

473 90 142 80 79 52 30

Procent de SRE 25,3% (inclusiv SRE de electricitate) Economii din „eficientizare” (în comparație cu Ref.) 0

25,6%

28,2%

40,0%

57,4%

72,8%

8

28

114

183

224

2020   12 0 10 2 0 0   15 0 10 5 1     26 0 20 6 1   72 38% 14 9 14 24 11   21 3,4 7

2030

2040

2050

2 0 1 1 0 0   12 0 6 5 0     14 0 7 6 0   48 25% 10 6 12 12 8   20 2,4 28

1 0 0 1 0 0   8 0 3 5 0     9 0 3 5 0   28 15% 5 3 7 7 5   19 1,5 46

0 0 0 0 0 0   4 0 0 4 0     4 0 0 4 0   13 7% 2 2 3 3 2   19 0,7 59

PJ/a

1) inclusiv răcire 2) inclusiv pompe de căldură 3) exclusiv pompe de căldură

tabelul 7.11: românia: emisii de co2 mil. t/an

2009

2015

Centrale electrice în condensație Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină

20 0 19 1 0 0   16 0 10 4 1     35 0 29 5 1   80 42% 13 10 12 33 12   22 3,7 0

15 0 13 1 0 0   16 0 11 4 1     30 0 24 6 1   79 42% 15 10 14 28 12   21 3,7 4

Producție combinată de căldură și energie Huilă Lignit Gaz Păcură Emisii de CO2 din generarea de electricitate (incl. CHP publică) Huilă Lignit Gaz Păcură și motorină Emisii de CO2 pe sector % din nivelul emisiilor din 1990 Industrie1) Alte sectoare1) Transport Generarea de electricitate2) Alte transformări3) Populație (milioane) Emisii de CO2 pe cap de locuitor (t/capita) Economii din „eficientizare” (față de Ref.)

1) inclusiv autoproducătorii de CHP 2) inclusiv CHP publică 2) termoficare, rafinării, transformarea cărbunelui, transportul gazelor

2009

2015

2020

2030

2040

2050

Centrale electrice Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină Nucleară Biomasă Hidroenergie Eoliană din care offshore Fotovoltaică Geotermală Centrale electrice solar-termale Energia oceanelor

13 0 4,1 1,4 0,3 0 1,4 0 5,8 0 0 0 0 0 0

18 0 3,0 1,7 0,3 0 1,4 0,4 7,3 3,4 0 0,6 0 0 0

23 0 2,3 2,3 0,1 0 0,7 0,5 7,7 6,4 0 3,3 0,02 0 0

34 0 0,2 2,2 0 0 0 0,5 8,3 12 0,0 11 0,1 0 0,01

38 0 0 1,5 0 0 0 0,3 8,8 13 0,1 15 0,3 0 0,1

41 0 0 0,9 0 0 0 0,2 9,3 14 0,8 16 0,2 0 0,1

Producție combinată de căldură și energie Huilă Lignit Gaz Păcură Biomasă Geotermală Hidrogen CHP după producător Producători cu activitate principală Autoproducători

5,5 0 3,0 2,0 0,6 0 0 0

6,1 0 3,2 2,3 0,6 0,02 0 0

6,6 0 3,1 2,7 0,7 0,1 0 0

7,2 0 2,1 4 0,4 0,6 0,03 0

7,9 0 1,2 5 0,2 1,3 0,2 0

8,5 0 0 6 0 2,0 0,4 0

4,8 0,7   18 11 0 7,1 3,3 0,8 0 1,4 0 5,8 5,8 0 0 0 0 0 0

5,2 1,0   24 11 0 6,2 4,0 0,9 0 1,4 0 12 7,3 3,4 0,6 0,4 0 0 0

5,4 1,2   30 11 0 5,4 4,9 0,8 0 0,7 0 18 7,7 6,4 3,3 0,6 0,03 0 0

5,2 2,0   41 9 0 2,3 6,0 0,4 0 0 0,2 32 8,3 12 11 1,1 0,1 0 0,01

5,1 2,8   46 7,0 0 1,2 5,6 0,2 0 0 1,0 38 8,8 13 15 1,6 0,4 0 0,1

5,1 3   50 4,9 0 0 4,9 0 0 0 2,1 43 9,3 14 16 2,2 0,6 0 0,1

0,0 0,0% 31,7%

4 16,8% 48,6%

10 32,3% 60,3%

22 54,6% 78,0%

27 59,2% 82,7%

31 61,4% 85,9%

GW

Energie totală generată Combsutibili fosili Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină Nucleară Hidrogen Regenerabile Hidroenergie Eoliană Fotovoltaică Biomasă Geotermală Solar-termală Energia oceanelor SRE fluctuante (PV, eoliană, oceanică) Procentul SRE fluctuante Procentul de SRE (generare internă)

tabelul 7.13: românia: cererea de energie primară PJ/an

2009

2015

2020

2030

2040

2050

Total Combustibili fosili Cărbune superior Lignit Gaz natural Țiței

1.443 1.089 44 274 427 345

1.565 1.115 42 229 467 376

1.541 1.078 36 188 482 372

1.357 811 33 66 403 309

1.203 548 29 30 282 207

1.036 316 25 0 178 113

Nucleară Energii din surse regenerabile Hidroenergie Eoliană Solară Biomasă Geotermală/încălzire ambientală Energia oceanelor Procent de SRE Economii din „eficientizare” (față de Ref.)

128 226 56 0 0 169 1 0 15,6% 0

128 322 67 26 4 221 4 0 20,4% 32

68 395 71 48 23 241 12 0 25,5% 155

0 546 76 90 84 256 40 0 40,5% 474

0 654 81 102 138 245 87 1 55,0% 701

0 720 86 123 152 236 122 1 70,1% 889

tabelul 7.14: românia: cererea finală de energie PJ/an

2009

2015

2020

2030

2040

2050

Total (inclusiv în scopuri non-energetice) Total (scopuri energetice) Transport Produse petroliere Gaz natural Biocombustibili Electricitate SRE electricitate Hidrogen Procent de SRE în transport

989 903 218 204 2 7 5 1 0 3,7%

1.122 1.027 255 228 6 15 5 2 0 6,8%

1.169 1.069 271 236 8 20 7 4 0 8,8%

1.142 1.034 260 208 10 26 14 11 2 14,5%

1.043 930 208 133 10 25 32 25 8 27,3%

921 811 147 57 9 24 45 37 13 48,9%

Industrie Electricitate SRE electricitate Termoficare SRE termoficare Huilă / Lignit Produse petroliere Gaz Solară Biomasă și deșeuri Geotermală/încălzire ambientală Hidrogen Procent de SRE în industrie

252 65 18 10 0 18 29 120 0 10 0 0 10,8%

307 84 35 16 0 23 29 142 0 13 0 0 15,8%

316 90 49 21 1 18 22 146 2 18 0 0 21,9%

314 103 77 32 6 6 11 115 10 31 1 5 41,1%

297 107 85 42 15 2 3 62 22 40 10 8 60,4%

275 103 86 44 23 0 1 21 26 49 23 8 77,6%

Alte sectoare Electricitate SRE electricitate Termoficare SRE termoficare Huilă / Lignit Produse petroliere Gaz Solară Biomasă și deșeuri Geotermală / încălzire ambientală Hidrogen Procent SRE Alte sectoare

433 65 17 59 0 1 29 131 0 147 1 0 38,4%

465 81 34 63 1 1 28 133 1 155 4 0 41,9%

481 96 52 69 3 0 24 126 6 154 6 0 46,1%

459 116 87 79 13 0 18 79 23 132 12 0 58,3%

426 129 103 83 28 0 10 43 43 99 18 0 68,4%

389 139 116 95 48 0 2 18 43 68 23 0 76,6%

Total SRE Procent de SRE

202 22,3%

261 25,4%

315 29,5%

435 42,1%

528 56,7%

583 71,9%

86 54 32 0

95 60 35 0

100 62 37 1

108 57 40 11

113 55 42 16

110 51 41 18

Utilizare în scopuri non-energetice Păcură Gaz Cărbune

79

7

anexă - România

anexă - România

SRE fluctuante (PV, eoliană, oceanică) Procentul SRE fluctuante Procentul de SRE (generare internă)

2015

glosar și anexă |

glosar și anexă |

Total energie generată Combustibili fosili Huilă Lignit Gaz Păcură Motorină Energie nucleară Hidrogen Energii din surse regenerabile Hidroenergie Energie eoliană Energie fotovoltaică Biomasă Geotermală Energie solar-termală Import Export Pierderi de distribuție Electricitate pentru consum propriu Electricitate pentru producerea hidrogenului Consum final de energie (electricitate)

tabelul 7.6: românia: puterea instalată

2009

românia: rezultatele scenariului în date

românia: investiții și ocuparea forței de muncă tabelul 7.15: românia: totalul investițiilor în sectorul energetic Milioane €

2011-2020

2021-2030

2031-2040

2041-2050

2011-2050

2011-2050 medie anuală

10.353 13.970 1.235 6.609 4.545 1.581 0 0 0

8.259 9.122 589 4.770 2.054 1.668 41 0 0

3.000 13.957 1.625 4.962 5.146 2.158 66 0 0

6.786 11.534 845 5.126 3.130 2.338 95 0 0

28.398 48.583 4.293 21.466 14.875 7.746 202 0 0  

710 1.215 107 537 372 194 5 0 0

5.927 20.103 1.388 6.609 7.054 5.032 020 0 0

3.077 20.142 1.557 5.090 5.227 7.987 282 0 0

2.211 22.807 2.814 5.182 6.997 6.356 1.457 0 0

1.931 24.513 3.147 5.353 7.500 7.085 1.405 0 22

13.146 87.565 8.906 22.234 26.778 26.460 3.164 0 22

  329 2.189 223 556 669 662 079 0 1

Scenariul de referință En. convențională (fosilă și nucleară) Regenerabile Biomasă Hidroenergie Eoliană Fotovoltaică Geotermală Centrale electrice solar-termale Energia oceanelor [R]evoluția Energetică

7 glosar și anexă |

glosar și anexă |

tabelul 7.16: românia: totalul investițiilor exclusiv în încălzirea din surse regenerabile (exclusiv investițiile în combustibili fosili

Milioane €

2021-2030

2031-2040

2041-2050

2011-2050

2011-2050 medie anuală

13.659 11.396 850 752 660

13.043 10.514 1.084 606 838

6.546 2.566 1.296 1.554 1.130

5.867 2.429 1.129 1.156 1.153

39.114 26.906 4.359 4.068 3.782

978 673 109 102 95

9.645 5.808 870 2.042 925

9.489 882 767 5.783 2.057

15.090 727 2.555 8.513 3.294

11.023 930 2.007 3.733 4.354

Scenariul de referință Regenerabile Biomasă Geotermală Solară Pompe de căldură Scenariul [R]evoluției Energetice Regenerabile Biomasă Geotermală Solară Pompe de căldură

45.247 8.346 6.199 20.072 10.629

anexă - România

anexă - România

2011-2020

1.131 209 155 502 266

© Jeff Schmaltz, Echipa de răspuns rapid MODIS, NASA/GSFC

7

En. convențională (fosilă + nucleară) Regenerabile Biomasă Hidroenergie Eoliană Fotovoltaică Geotermală Centrale electrice solar-termale Energia oceanelor

imagine Malul Mării Negre atinge Ucraina la nord (centru sus), Rusia în nord-est (dreapta sus), Georgia la est (marginea dreapta jos, în mijloc), Turcia la sud (jos), Bulgaria (marginea din stânga jos) și România (marginea din stânga, mijloc) la vest. 25 aprilie 2003.

80

81

aițulove]r[ ăcitegrene

Greenpeace CEE Romania Strada Ing. Vasile Cristescu, nr. 18 sector 2, Bucuresti t/f: +40 31 435 57 43 info@greenpeace.ro www.greenpeace.org/romania

Consiliul European privind Energia Regenerabilă (erec) Creat în aprilie 2000, Consiliul European privind Energia Regenerabilă (EREC) reprezintă organizația umbrelă a asociațiilor industriale,de comerț și de cercetare din domeniul energiei regenerabile din Europa care activează în sectoarele bioenergiei, al energiei geotermale, oceanice, al micilor hidrocentrale, al electricității solare, al energiei termice solare și al energiei eoliene. Astfel, EREC reprezintă industria europeană a energiei regenerabile cu o cifră de afaceri anuală de 70 miliarde €și în cadrul căreia lucrează 550.000 de oameni. Renewable Energy House, 63-67 rue d’Arlon B-1040 Bruxelles, Belgia t +32 2 546 1933 f +32 2 546 1934 erec@erec.org www.erec.org

© Paul langrock / greenpeace

Greenpeace este o organizație globală care folosește acțiuni directe nonviolente pentru a combate cele mai critice amenințări la adresa biodiversității și mediului planetei. Greenpeace este o organizație non-profit prezentă în 40 de țări din Europa, cele două Americi, Africa, Asia și Pacific. Ea vorbește în numele a 2,8 milioane de susținători din întreaga lume și inspiră multe alte milioane de oameni să întreprindă acțiuni în fiecare zi. Pentru a-și menține independența, Greenpeace nu acceptă donații de la guverne sau corporații, dar se bazează pe contribuțiile susținătorilor individuali și pe subvenții din partea altor fundații. Greenpeace a organizat campanii împotriva degradării mediului începând cu 1971, când o mică ambarcațiune având la bord voluntari și ziariști a navigat spre Amchitka, o zonă din vestul Alaskăi, unde guvernul SUA efectua teste nucleare subterane. Această tradiție de „prezentare a mărturiilor” într-o manieră non-violentă continuă și astăzi, iar navele reprezintă o parte importantă a organizării campaniilor organizației.

imagine În centrul părții de jos se vede o lungă dâră de praf arcuindu-se peste Munții Pirinei, care separă Spania (la sud) de Franța (la nord). Dâra se întinde peste Oceanul Atlantic, peste Irlanda (la vest) și Scoția, continuând înspre est către Suedia și Norvegia, apoi spre Danemarca mai la sud. © SeaWiFS Project, NASA/Centrul de Zbor Spațial Goddard și ORBIMAGE. imagini pe prima copertă Munții Carpați, cu verde închis, se curbează către sud-est pe teritoriul României. În centrul României, Carpații se îmbină cu capătul Alpilor Transilvăneni (Carpații Meridionali). © Jeff Schmaltz / NASA © 123rf.com


Revolutia Energetica in Romania