Page 1

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 30.03.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Cuv. Alexei, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin

1 EURO..............................15.6835 1 Dolar american ............. 11.8130 1 Leu românesc ................ 3.5814 1 Rublă rusească ............... 0.4021 Timpul probabil:

Maxima zilei „Marile realizări sunt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă.” Samuel Johnson

30.03.2012

31.03.2012

Ploi, 2 12 0C

Ploi, 3 13 0C

Fondat în 1995 z Nr. 12 (840)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

OPINII

PAGINA

PAGINI

ABONAREA 2012

FLUX

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

PCRM în capcană sau încotro se îndreaptă nesupunerea civică a comuniştilor? Lansarea iniţiativei de creare a Congresului Civic de către comuniști mi-a trezit o serie de întrebări, la care nu am găsit un răspuns mulţumitor până în prezent. Modul de organizare a acestei structuri, ca și retorica propagandistică în jurul ei, a lăsat impresia că ar exista intenţia nedeclarată de a reacţiona la abuzurile, nelegiuirile și încălcările sistematice comise de exponenţii puterii, grupaţi în cadrul AIE, într-o manieră care expune Partidul Comuniștilor unor riscuri reale de a se pomeni în afara legii.

PCRM vrea să provoace un război civil?

4-7

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 30 martie 2012

Continuare în pag. 3

DOCUMENT

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

8

PAGINA

CULTURĂ

UE: Legalizaţi pederastia şi veţi circula liber în Europa Șeful Delegaţiei UE la Chișinău i-a spus președintelui Timofti că este „drăguţ” și l-a îndemnat să promoveze legea homosexualilor

Leo Butnaru: În memoria „falnicului derviş”: un autograf de acum 28 de ani

9

PAGINA

INTERVIU

Vladimir Socor: Numirea domnului Rogozin semnalizează faptul că Rusia este hotărâtă să blocheze reglementarea conflictului din Transnistria

Săptămâna aceasta, șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, a făcut două declaraţii de-a dreptul uluitoare. În cadrul primei sale întrevederi cu președintele nou-ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, acesta i-a spus clar și răspicat că Republica Moldova va beneficia de regim liberalizat de vize doar în cazul în care va adopta legea antidiscriminare. Mai mult decât atât, la finele întrevederii, Dirk Schuebel și-a exprimat simpatia faţă de noul președinte al ţării noastre într-un limbaj prea puţin specific celui diplomatic: „Nicolae Timofti este drăguţ…”(?!) Oficialul european i-a spus lui Nicolae Timofti că, pentru a trece la o nouă etapă privind liberalizarea regimului de vize, Parlamentul Republicii Moldova trebuie să voteze Legea antidiscriminare, reiterând „poziţia UE faţă de această problemă”. Totodată, el s-a declarat optimist în acest sens, sugerând că de asta depinde dacă și când moldovenii vor circula liber în UE.

„Negocierile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se află la sfârșitul primei faze, iar pentru a trece la următoarea, trebuie de completat unele lacune din legislaţie. Este vorba de Legea

Vai, ce drăguţ sunteţi, domnule președinte! Am toată încrederea că veţi adopta Legea antidiscriminare!

XXX

Partidul Popular Creștin Democrat îi cere președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să intervină pentru a opri escaladarea conflictului între cetăţeni legat de problema identitară, care ia amploare în ultima perioadă.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

„Într-o societate democratică, principalul subiect este cetăţeanul, care este liber să-și asume propriul profil identitar în funcţie de convingeri și tradiţia familială, ca și în funcţie de universul cultural care îi formează personalitatea”, se spune în proiectul de declaraţie elaborat de PPCD. Găsiţi în pag. 3 textele Scrisorii deschise adresate președintelui Nicolae Timofti și proiectului de declaraţie propus Parlamentului spre adoptare.

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

a punctat Schuebel. Diplomatul european a reamintit că Republica Moldova și-a asumat mai multe condiţii faţă de UE, menţionând că este convins de faptul că, după ce Legea Antidiscriminare va fi votată de par-

Really?!!!

PPCD se arată îngrijorat de escaladarea conflictului de ordin identitar şi îi cere preşedintelui Timofti să intervină

Reprezentanţii PPCD au pregătit și un proiect de declaraţie, pornind de la divergenţele de ordin identitar și lingvistic, pe care șeful statului ar urma să-l propună spre adoptare Parlamentului Republicii Moldova. În document se menţionează că „vechile confruntări care divizau societatea și spectrul politic în tabere beligerante, axate pe viziunea diferită asupra unor evenimente istorice și asupra numelui etnic al majorităţii populaţiei, trebuie să rămână în trecut” și că „astăzi este nevoie de reconciliere istorică și de toleranţă reciprocă”.

antidiscriminare, care trebuie adoptată de Parlament. Mulţi sunt critici, dar oamenii nu înţeleg că nu e atât de dramatic”,

(citiţi pag. 2)

lamentari, negocierile privind liberalizarea regimului de vize vor avansa. „Pentru Moldova au fost stipulate condiţii pe care le-a acceptat. Eu cred că Moldova trebuie să aprobe Legea la un anumit moment, pentru ca sistemul de liberalizare a vizelor să lucreze. Această Lege este în interesul cetăţenilor, și nu în detrimentul lor”, a mai adăugat oficialul. „Nicolae Timofti este drăguţ și am văzut că este gata să-și ia asupra sa mari responsabilităţi. A spus că este gata să continue procesul de integrare europeană. Să sperăm că va menţine dialogul și cu ceilalţi parteneri externi ca Rusia sau Ucraina. Am vorbim și despre reformele în Justiţie și sperăm că le va continua”, a declarat Shuebel. Amintim că proiectul Legii Antidiscriminare, aprobat de Guvern în februarie 2011, a împărţit societatea în două. Reprezentanţii Bisericii, dar și unii politicieni au spus că adoptarea Legii ar duce la o explozie a homosexualităţii. Guvernul a fost nevoit să retragă proiectul din Parlament.

Conducerea raionului Floreşti a fost schimbată Miercuri, 28 martie, comunistul Mihail Rusu a fost demis din funcţia de președinte al raionului Florești. În locul acestuia a fost ales Ștefan Paniș, șeful fracţiunii PDM din Consiliul raional Florești. De asemenea, au fost demiși și cei trei vicepreședinţi. Noul președinte a fost ales cu votul a 19 consilieri locali. În funcţiile de vicepreședinţi ai raionului Florești au fost aleși Vitalie Ungureanu, din partea PLDM, și Alexei Postolachi, de la PL. Unul dintre cei doi vicepreședinţi, Alexei Postolachi, este cumnat cu președintele ţării, Nicolae Timofti. Acesta a declarat însă pentru Publika TV că șeful statului nu are nici o legătură cu numirea sa în această funcţie. „Eu am drumul meu, iar cumnatul niciodată nu m-a împiedicat și nici nu m-a ajutat în activitatea mea”, a declarat Postolachi. În ajun, deputaţii comuniști l-au învinuit pe Timofti că își promovează rudele în funcţii de conducere. În cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii PCRM i-au acuzat pe consilierii AIE din Florești că intenţionează să demită ilegal conducerea raionului. „Președintele face un prim-pas strâmb. Este un atac asupra autorităţilor publice locale ale raionului Florești. Se încearcă înlăturarea conducerii raionului pentru a elibera locul pentru cumnatul lui Timofti”, a declarat comunistul Artur Reșetnicov. Deputatul comunist crede că în această răsturnare de putere este implicat și deputatul PLDM, Iurie Ţap, fostul primar al orașului Florești. Unul dintre vicepreședinţii demiși, Anatol Cărbune, atenţiona în cadrul aceleiași conferinţe de presă că la Florești s-ar putea instaura un sistem oligarhic, la fel ca și cel aflat la conducerea Republicii Moldova. FLUX

Posibilitatea numirii procurorului general pe criterii politice trebuie exclusă Imediat după alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de președinte al Republicii Moldova, șeful liberalilor Mihai Ghimpu a declarat că nu mai pretinde la funcţia de spicher, care ar trebui să-i revină PL-ului potrivit Acordului de constituire a AIE, dar a cerut în schimb funcţia de procuror general. “Da, nu am ce ascunde, am dori conducerea Procuraturii Generale. Nu pentru că am fi nedreptăţiţi, ci pentru că ar fi corect așa, noi ne-am asumat actul guvernării”, a precizat Mihai Ghimpu într-un interviu. În accepţia liberalului, funcţiile nu sunt altceva decât niște pârghii prin intermediul cărora politicienii își consolidează poziţiile și își exercită influenţa în structurile statului. “Asta e realitatea – funcţia este o pârghie. La sfârșit de mandat, va trebui să raportăm alegătorului rezultatele noastre”, a precizat Mihai Ghimpu.

Mai multe ONG-uri din ţară au lansat zilele acestea un Apel public către politicieni, exprimându-și îngrijorarea în legătură cu respectivele declaraţii ale liderului liberal și atenţionând asupra pericolelor pe care le comportă acest gen de solicitări. Recent, reprezentanţi ai forţelor politice au făcut declaraţii publice despre dorinţa de a „obţine” funcţia de procuror general, ca recompensă pentru că ar fi „renunţat la funcţii ce le reveneau potrivit angajamentelor politice anterioare”, se menţionează în Apelul semnat de Ambasada Drepturilor Omului, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupţiei, Asociaţia Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice. Potrivit Constituţiei și legii, Procuratura trebuie să fie independentă de Executiv și Legislativ.

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

Totuși, în Republica Moldova Procuratura a fost și încă este acuzată de manifestarea unei atenţii excesive faţă de realităţile politice, iar această percepţie se datorează, într-o mare măsură, modului de alegere a procurorului general al Republicii Moldova. Din acest motiv, în Programul de Activitate al actualului Guvern este prevăzută drept activitate prioritară modificarea procedurii de numire și destituire a procurorului general, prin excluderea posibilităţii de numire și de destituire a acestuia pe criterii politice. O prioritate similară este prevăzută și în Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016. Suntem convinși că doar o Procuratură independentă de politic poate apăra adecvat interesele societăţii. Fără o Procuratură eficientă, sistemul de justiţie nu poate progresa. De funcţia de procuror general depinde, în cea

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

mai mare măsură, cum activează și care este imaginea Procuraturii. Experienţa anterioară a Republicii Moldova de numire a conducerii Procuraturii Generale pe criterii politice a știrbit mult din eficienţa Procuraturii și a redus încrederea societăţii în această instituţie. Mai mult, astfel de iniţiative sunt incompatibile cu Programul de Activitate al Guvernului și Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei.

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Asociaţiile semnatare își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu declaraţiile menţionate mai sus și solicită clasei politice din Republica Moldova să se abţină de la nominalizări în Procuratură pe criterii politice și să modifice cât mai rapid procedura de numire și de destituire a procurorului general, prin excluderea posibilităţii de numire și de destituire a acestuia pe criterii politice. FLUX

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 130 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei


2

30 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

PCRM vrea să provoace un război civil? Comuniștii au adoptat o strategie destul de periculoasă – provocarea intenţionată a unor acţiuni represive legale din partea puterii, pentru a justifica o reacţiune „revoluţionară” a simpatizanţilor comuniști. În acest scop, sunt utilizate autorităţile publice locale, care riscă să pornească pe linia separatismului teritorial. Într-o anumită măsură, aceste scenarii se aseamănă cu provocările din stânga Nistrului din anii 89-92, când grupul de deputaţi nemulţumiţi de politica Chișinăului, au incitat autorităţile raionale să nu se supună centrului sau chiar să ia cu asalt instituţiile subordonate Republicii Moldova, provocând, în cele din urmă, intervenţia poliţiei moldovenești. Am văzut deja fluturând drapelul transnistrean în centrul Chișinăului când moldoveniștii au încercat să provoace violenţe de stradă la marșul unioniștilor, precum și așa-numitul „drapelul istoric al Moldovei”, care numai istoric nu este. Toate aceste atribute sunt utilizate deja, în mod sfidător, în calitate de simboluri opuse simbolurilor oficiale ale Republicii Moldova. Astfel, steagul inventat de activiștii PCRM a fost arborat în faţa clădirii Guvernului, precum și în unele centre raionale unde PCRM deţine majoritatea în consilii (Soroca, Edineţ, Cimișlia, Bălţi, Dondușeni). Aici deja nu este vorba de o luptă dintre niște formaţiuni politice, ci de o luptă deschisă a unui grup politic împotriva suveranităţii și unităţii teritoriale a Republicii Moldova. Desigur, jocurile comuniștilor ar putea fi doar un set de măsuri care ar avea drept scop intimidarea actualei guvernări, însă există o limită legală pe care odată ce o vor depăși, nu vor avea cale de întoarcere. Dincolo de limită va fi doar sânge și cătușele de fier. În primul rând, la aceste lucruri ar trebui să reflecte îndelung reprezentanţii autorităţilor locale, pentru că în urma spectacolelor politice organizate de PCRM, anume ei vor avea de suferit în cele din urmă. Octavian RACU Sursa: http://vox.publika.md

Iurie Roşca despre Marşul Unirii şi „Patrioţii Moldovei” Ex-președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, spune că, deși el consideră că Unirea Republicii Moldova cu România nu este un proiect realizabil, participanţii la marșul Unirii, care a fost organizat pe 25 martie la Chișinău de Platforma civică „Acţiunea 2012”, au fost în drept să manifesteze, să-și exprime liber punctul de vedere. Totodată, Iurie Roșca declară că reprezentanţii Partidului „Patrioţii Moldovei”, care au organizat o contramanifestaţie, ce a dus la ciocniri între cele două tabere, au acţionat de o manieră nedemocratică, încălcând dreptul la exprimare și la întrunire a oponenţilor lor politici. Iurie Roșca a făcut aceste declaraţii în cadrul unor dezbateri la un post privat de televiziune, în ziua de 27 martie 2012, atunci când s-au împlinit 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România din 1918. „Eu consider că Vitalia Pavlicenco și Partidul Naţional Liberal (Iurie Roșca îi are în vedere, de fapt, pe toţi organizatorii și participanţii la marșul Unirii – n.n.) au tot dreptul să practice libertatea întrunirilor și libertatea de exprimare. Faptul că eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere este cu totul altceva. Dar un om de bun-simţ niciodată nu va mobiliza o altă mulţime împotriva celor care demonstrează, în acest fel, atitudinea lor personală. Constituţia Republicii Moldova prevede că noi suntem un stat pluralist, fiecare este liber să declare orice, cu excepţia îndemnurilor la război, la ură interetnică, la violenţă, la răsturnarea puterii de stat prin forţa armelor. […] Autorităţile Republicii Moldova trebuie să-i asigure fiecărui cetăţean dreptul la expresie. Vine aici domnul Andrievschi și spune că statul trebuie să interzică. Iar cu interziceri? […] Eu consider că PNL are o platformă care nu este realizabilă. Dar este dreptul lor la platformă și la opinie politică. De ce trebuie să sărim în capul oamenilor aceștia?” a declarat Iurie Roșca.

În Declaraţia de Independenţă este scris „limba română” Referindu-se la disputa privind limba vorbită în Republica Moldova: moldovenească sau română, Iurie Roșca a susţinut că dezbaterile pe această temă sunt absolut sterile și contraproductive, dat fiind

faptul că cele mai importante documente ale statului, Declaraţia de Independenţă, documentul fondator al Republicii Moldova, și Constituţia, legiferează ambele denumiri, în fapt fiind vorba despre o singură limbă. Iurie Roșca a amintit că preambulul Constituţiei face trimitere și își asumă documentul prin care a fost proclamată independenţa Republicii Moldova. „De altfel, Declaraţia de Independenţă este singurul document peren, imuabil, pe care nu-l poate schimba nimeni și niciodată, este actul fondator al statului. În acel document este scris limba română”, a declarat Iurie Roșca.

Nevoia unei reconcilieri istorice între fraţi În același context, ex-președintele PPCD a declarat că toate aceste acţiuni fac parte din războiul identitar, care este alimentat în mod artificial, în special, din exterior, și care are ca scop subordonarea Republicii Moldova unor interese străine. „Acest război identitar dă multă satisfacţie morală ambelor părţi, uneori dă și satisfacţie electorală, dar este contraproductiv. Problema noastră este că noi acum nu avem o autoritate în Republica Moldova sau nu am avut-o până acum, cine știe poate că acum domnul Timofti își va asuma acest rol, care să spună: fraţilor, este cazul ca după 20 de ani de discordie în chestiunea identitară, să ne gândim la o reconciliere istorică între fraţi. Unul se consideră moldovean, altul se consideră român. Cel care se consideră moldovean are neapărat obsesia că România este dușmanul extern al Republicii Moldova. Cel care se consideră român deseori consideră că singura soluţie, cum spune

doamna Vitalia Pavlicenco, este să ne unim cu România și, bineînţeles, Federaţia Rusă este dușmanul extern. […] Spuneam că poate domnul președinte Nicolae Timofti va avea înţelepciunea, pentru că dreptul legal îl are, să contribuie la reconcilierea istorică a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova pentru că Republica Moldova este patria comună a tuturor. Consider că dispute gen Igor Dodon versus Vitalia Pavlicenco, Mihai Ghimpu versus Victor Șelin, care sunt exclusiviste, care neagă dreptul celuilalt la propria viziune asupra propriei identităţi naţionale, sunt foarte periculoase. Și aceste dispute nu au nimic cu adevărul știinţific pe care îl cunosc cei de la Academia de Știinţe și copiii care învaţă la școală la obiectul de istorie sau de limbă și literatură română. Noi vorbim despre ceea ce dezbatem în spaţiul public, cum ne privim unii pe alţii și în ce măsură înţelegem că Repu-

blica Moldova are de pierdut din toate punctele de vedere, în primul rând, cetăţenii ei, prin aceste confruntări sterile, contraproductive. 1812 – ocupaţie sau eliberare? 1918 – ocupaţie sau eliberare? 1940 – ocupaţie sau eliberare? Domnule, asta este preocuparea unor președinţi de partide, a unor oameni de stat? Există instituţii abilitate care dau răspunsuri academice la acest întrebări. Oamenii care se învârt în spaţiul public și aspiră să obţină voturile cetăţenilor și să obţină funcţii publice au de rezolvat probleme politice, instituţionale, economice, sociale, de toate felurile. Nimeni nu împiedică un cetăţean al Republicii Moldova care se consideră moldovean să-și declare această identitate etnică. Nimeni nu împiedică un cetăţean al Republicii Moldova care se consideră român, nefiind cetăţean al României, să aibă această identitate protejată, inclusiv, prin actul de naștere.

Europa cedează în faţa expansiunii homosexuale. CEDO – singura instituţie care (încă) mai rezistă CEDO a decis: căsătoriile homosexuale nu fac parte din drepturile omului Pe data de 16 martie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că interdicţia de adopţie de către perechile necăsătorite nu constituie o discriminare, întrucât se aplică atât perechilor heterosexuale, cât și celor homosexuale, relatează Life Site News. De asemenea, Curtea a decis că realizarea unei „căsătorii” homosexuale nu reprezintă un drept conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Decizia confirmă poziţia Franţei, care nu acordă statut de „căsătorie” perechilor homosexuale și nu permite perechilor necăsătorite să adopte copii. Judecătorii au luat această decizie la finalul unui proces în care un cuplu de lesbiene (Valérie Gas și Nathalie Dubois) din Franţa, care sunt într-un parteneriat civil, au depus o plângere împotriva Curţii de Justiţie franceze. Ele s-au plâns că legislaţia franceză nu i-a permis uneia dintre femei să adopte copilul în vârstă de 11 ani al celeilalte femei. Dubois a conceput un copil prin inseminare artificială, cu un donator anonim în 2000, și perechea a crescut copilul împreună. Gas a încercat să adopte copilul prin recurs la diferite instanţe, însă cazul i-a fost respins și la Curtea de Casaţie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat acum decizia. Avocaţii celor 2 femei au acuzat statul francez de discriminare pe baza orientării sexuale. Cu toate acestea, judecătorii de la Strasbourg au respins argumentele acuzării, întrucât au stabilit că nu a avut loc nici o discriminare pe motive de orientare sexuală. Curtea a constatat că Franţa nu a încălcat

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

articolul 14 (cu privire la discriminare) și articolul 8 (cu privire la dreptul respectării vieţii private și de familie), din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. „Cu privire la cuplurile căsătorite, Curtea consideră că – în lumina consecinţelor sociale, personale și legale ale căsătoriei – situaţia legală a cuplului de faţă nu este comparabilă cu cea a cuplurilor căsătorite”, se arată în decizia CEDO. În plus, cei 7 judecători au folosit și decizia luată într-un proces din anul 2010, atunci când CEDO a decis că ţările Uniunii Europene nu sunt obligate să legalizeze căsătoria religioasă a cuplurilor homosexuale. Atunci, CEDO a emis o decizie fundamentală privind căsătoria și familia. Decizia luată la Strasbourg a fost primită cu bucurie de opozanţii căsătoriilor homosexuale. „Prea multă vreme, susţină-

Dragostea şi vegetarianismul, pe lista tulburărilor psihice a OMS. Homosexualitatea – stare de normalitate Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat o listă extinsă cu tulburări și afecţiuni psihice de natură să fie tratate de medicul psihiatru, incluzând la categoria afecţiuni dieta cu alimente crude și vegetarianismul, relatează portalul MedVesti, potrivit Agerpres. Unul din argumentele care au dus la decizia de a clasifica dieta cu alimente crude ca afecţiune a fost cazul unei familii din orașul Malaga (Spania), care se hrănea doar cu alimente netratate termic și și-a adus copiii în stare de comă. Micuţii au putut fi salvaţi doar datorită vecinilor care au chemat la timp salvarea. Părinţii copiilor au fost trimiși la tratament obligatoriu într-o clinică psihiatrică și le-a fost interzis să-și mai vadă copiii. Cu toate acestea, Asociaţia americană a nutriţioniștilor nu împărtășește poziţia radicală a OMS privitor la hrana vegetariană. În condiţiile unui regim alimentar bine echilibrat, vegetarianismul poate aduce beneficii pentru sănătate și poate asigura organismul cu toate elementele necesare. Anul trecut, pe lista afecţiunilor care pot fi tratate pe cale medicală, OMS a inclus iubirea. În schimb, a eliminat homosexualitatea de pe lista cu tulburări psihice. Sursa: cotidianul.ro

torii au folosit drepturile omului cu scopul de a încerca să adauge forţă morală unor obiceiuri care ţin de plăcerea personală. În multe cazuri, susţinătorii (căsătoriilor gay) au evitat procedura democratică și au avut succes în a-și impune opiniile prin puterea legii”, a declarat Normal Wells de la Family Education Trust. Cele mai multe critici faţă de hotărârea luată de CEDO vin din Marea Britanie, unde hotărârea are implicaţii profunde. Lynne Featherstone, politician britanic, a declarat pentru Daily Mail: „Pe scurt, nu este corect ca unui cuplu în care partenerii se iubesc și vor să-și legalizeze angajamentul să îi fie negat dreptul de a se căsători”. Opoziţia din Marea Britanie vine pe fondul numeroaselor discuţii determinate de consultarea publică ce are loc în prezent cu privire la redefinirea căsătoriei, redefinire ce ar permite cuplurilor unite într-un parteneriat civil să fie și căsătorite religios. Cu privire la aceasta, avocatul Neil Addison, specialist în legislaţia pe probleme de discriminare din Marea Britanie, a declarat că, în cazul în care cuplurile homosexuale vor avea dreptul legal de a se căsători, va fi ilegal ca guvernul să interzică cuplurilor să se căsătorească în orice biserică doresc. Astfel, promisiunile coaliţiei guvernamentale britanice – care au decis că bisericile nu vor fi obligate să realizeze căsătorii homosexuale – devin nule. Curtea face parte din mecanismul de protecţie al drepturilor omului creat de Consiliul Europei, care promovează democraţia și statul de drept în rândul celor 47 de state membre ale Consiliului. Hotărârile sale sunt obligatorii pentru membrii Consiliului, deoarece aceștia au semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Adoptată în 1950, Convenţia e în vigoare în cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. CEDO este autoritatea supremă în interpretarea Convenţiei, iar deciziile ei, în mare parte, pot deveni obligatorii pentru toate ţările din Consiliul Europei. Rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului este acela de a decide în acele cazuri care fac obiectul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, la care sunt parte 47 de state europene. În cazul în care o ţară este

acuzată de faptul că a decis incorect într-o problemă, iar CEDO a dat câștig de cauză părţii adverse, ţara este obligată să execute decizia luată de Curte. În fiecare stat european, Convenţia și protocoalele ei adiţionale au devenit parte integrantă a dreptului intern, având prioritate faţă de acesta. Altfel spus, CEDO și protocoalele adiţionale au devenit izvor de drept intern obligatoriu și prioritar, ceea ce, în plan naţional, are drept consecinţă imediată aplicarea convenţiei și protocoalelor de către instanţele judecătorești române, iar în plan internaţional acceptarea controlului prevăzut de CEDO cu privire la hotărârile judecătorești naţionale. (Sursa: antimedia. info cu referire la Semnele Timpului)

David Cameron propune reformarea CEDO Premierul britanic David Cameron avertizează că noţiunea de drepturi ale omului este distorsionată sau chiar discreditată de unele decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Într-un discurs ţinut în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Strasbourg, șeful executivului britanic a propus o reformă a Curţii, care să reducă intervenţia CEDO în deciziile instanţelor naţionale. Chiar înaintea discursului, președintele CEDO, britanicul Sir Nicholas Bratza, declarase că este dezamăgitor că unii politicieni britanici cedează tentaţiei de a face pe placul tabloidelor care nu înţeleg rolul curţii europene. David Cameron a anunţat că dorește reforme precum schimbarea modului de desemnare a judecătorilor la CEDO și consolidarea principiului subsidiarităţii, în sensul adoptării, acolo unde este posibil, a deciziei finale la nivelul curţilor naţionale. Orice schimbare a procedurii necesită însă consensul celor 47 de state membre ale Consiliului Europei, ceea ce este foarte greu de obţinut. Amintim că premierul britanic David Cameron s-a pronunţat, în repetate rânduri, în favoarea homosexualilor, lesbienelor și transexualilor, insistând asupra necesităţii adoptării unui șir întreg de norme legisla-

tive prin care să le fie oferite cât mai multe drepturi. Chiar la finele anului trecut, în octombrie 2011, acesta a ameninţat ţările care nu recunosc drepturile homosexualilor că vor fi excluse din programele de ajutor ale Regatului Unit. „Regatul Unit este unul din cele mai importante state donatoare din lume. Vrem ca ţările care beneficiază de acest ajutor să respecte drepturile omului, iar acest lucru include și tratamentul rezervat homosexualilor”, a subliniat Cameron într-un interviu acordat BBC, în finalul unui summit al statelor din Commonwealth.

Termenele „mamă şi tată”, precum şi „soţ şi soţie”, interzise în Marea Britanie Precizăm, în context, că autorităţile Marii Britanii au decis să înlocuiască cuvintele „soţ și soţie” („husband and wife”) din documentele oficiale cu niște termeni neutri, cum ar fi „parteneri” („partners”). Înlocuirea cuvintelor „incorecte politic” cu cele neutre are loc în cadrul campaniei pentru legalizarea căsătoriilor persoanelor de același sex. Activiștii mișcării care promovează interesele minorităţilor sexuale vorbesc și despre introducerea unor modificări în procedura de desfiinţare a unei familii (divorţ). Potrivit lor, există situaţii în care este nepermisă utilizarea cuvintelor „soţ și soţie”. De asemenea, potrivit publicaţiei, urmează a fi interzise expresiile „mama și tata” în documentele oficiale. Potrivit datelor oficiale, actualele blancuri ale documentelor urmează a fi nimicite și înlocuite cu modele noi, ceea ce va necesita cheltuieli suplimentare. Tendinţa de înlocuire a termenilor cu sinonime „corecte politic” persistă în Europa de mai mult timp. În special, în anul 2009, în Parlamentul European a fost interzisă utilizarea cuvintelor „doamnă” și „domn”, deoarece, în opinia unor așa-ziși apărători ai drepturilor omului, această formulă de adresare jignește demnitatea femeii. Pentru același motiv, în Franţa a fost interzisă utilizarea termenului de „domnișoară”.

Este suficient să tot luptăm pentru trecut, a venit timpul să luptăm pentru viitor Mie mi se pare că acum, noul președinte al Republicii Moldova poate să contribuie la reechilibrarea dialogului public în aceste subiecte. Eu cred că este suficient să luptăm pentru trecut, noi suntem maeștri în lupta pentru trecut. Dar de ce n-am lupta pentru viitor? O luptă pentru viitorul nostru comun în care fiecare cetăţean al Republicii Moldova să se simtă la fel de confortabil în propria lui ţară, indiferent de ce crede el despre sine însuși, despre identitatea lui etnică sau despre trecutul istoric al Republicii Moldova”, a declarat Iurie Roșca. FLUX

Grigore Policinschi – noul vicepreşedinte al Camerei Regiunilor din cadrul CPLRE Președintele raionului Dubăsari, Grigore POLICINSCHI, în calitate de membru al delegaţiei Republicii Moldova la Congresul Autorităţilor Publice Locale și Regionale, pe lângă Consiliul Europei (CPLRE), a participat, împreună cu delegaţia ţării noastre, la cea de-a 22-a Sesiune, care a avut loc în orașul Strasbourg, Franţa, în perioada 19-22 martie curent. În cadrul ședinţei Congresului din 21 martie, la iniţiativa și cu susţinerea în unanimitate a membrilor Grupului Socialiștilor, în funcţia de vicepreședinte al Camerei Regiunilor a fost ales un membru al delegaţiei Republicii Moldova, și anume domnul Grigore Policinschi. Candidatura dumnealui la înaltul post a fost propusă, în special, de reprezentanţii României, Federaţiei Ruse, Turciei și Germaniei. Astfel, pentru prima dată, reprezentantul Moldovei va reprezenta ţara noastră la un asemenea nivel de conducere al acestui forum important, ce reprezintă interesele autorităţilor locale și regionale din ţările membre ale Consiliului Europei – 47 de state. Această încredere este o responsabilitate enormă, dar și un eveniment important pentru promovarea procesului de descentralizare administrativă din Republica Moldova. Este o apreciere a măsurilor ce se întreprind la nivelul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, o aprofundare a autonomiei și democraţiei locale din Moldova, cât și o întărire a autorităţilor locale și regionale din ţara noastră. Pe 22 martie a fost discutat raportul Comitetului de Monitorizare privind situaţia autonomiei locale din Republica Moldova. Însăși faptul participării conducerii raionului în cadrul delegaţiei CPLRE, nemaivorbind despre înaintarea dumnealui la această funcţie înaltă din cadrul Congresului, atestă rolul, importanţa, cât și profesionalismul, și capacităţile președintelui raionului care au fost luate în consideraţie și de raportorii din această sesiune de primăvară privind situaţia democraţiei și autonomiei locale din Moldova. Astfel, dumnealui încă o dată a demonstrat întregii ţări, locuitorilor și susţinătorilor din raionul Dubăsari și, desigur, tuturor statelor membre ale Consiliului Europei că este o personalitate cunoscută și stimată, cu capacităţi oratorice deosebite, abilităţi diplomatice și, respectiv, un profesionist în domeniul administraţiei publice locale. Îl felicităm cu noua funcţie deţinută în cadrul Congresului Autorităţilor Publice Locale și Regionale, dorindu-i succes în promovarea și în continuare a procesului de descentralizare administrativă din Republica Moldova. Serviciul relaţii cu publicul din cadrul Consiliului raional Dubăsari


FLUX EDI|IA DE VINERI

30 MARTIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

PCRM în capcană sau încotro se îndreaptă nesupunerea civică a comuniştilor? Urmare din pag. 1

Nesupunerea civică – o enigmă care îşi aşteaptă dezlegarea Campania meticuloasă și bine pusă la punct sub aspect organizatoric de creare a structurilor locale ale Congresului Civic pe întreg teritoriul ţării, cu delegaţi din partea fiecărei localităţi, arăta la început doar ca un efort de consolidare a acestei formaţiuni politice în perspectiva unor alegeri parlamentare anticipate. Însă, în momentul în care întregul efort organizatoric al PCRM a fost însoţit de sloganul „nesupunere civică”, s-a lăsat impresia că opoziţia parlamentară, fiind nemulţumită faţă de sfidarea ordinii constituţionale de către putere, a decis să reacţioneze prin măsuri care riscă să alunece în afara legalităţii. Radicalizarea mesajului acestui partid nu m-a deranjat deloc prin poziţia, pe care o împărtășesc și eu, că puterea de stat în Republica Moldova a fost uzurpată de către AIE și nici prin afirmaţiile, după mine pe deplin justificate, că ţara este condusă de clanuri de tip mafiot, că regimul AIE este dominat de oligarhi și că am ajuns să fim un stat captiv, în care toate instituţiile statului au fost subordonate unor interese de grup, ostile binelui comun și principiilor statului de drept. Întrebarea la care societatea nu a primit un răspuns este: ce înseamnă, în accepţia comuniștilor, „nesupunere civică”? Cum se manifestă aceasta? Ce trebuie să facă adepţii acestui partid ca să urmeze acest îndemn? Să nu mai respecte legislaţia, să nu mai plătească impozitele, să nu mai meargă la serviciu, să nu mai respecte regulile de circulaţie rutieră? Dacă nu, atunci ce anume? Cadrul legal al ţării nu prevede o astfel de formă de protest, iar nerecunoașterea legalităţii regimului Lupu-Ghimpu-Filat nu presupune recurgerea la astfel de măsuri radicale. Atâta timp cât comuniștii își manifestă dezacordul prin întruniri, declaraţii, sesizări la Curtea Constituţională etc., Totul e în perfectă conformitate cu logica statului de drept. Însă, din moment ce se fac apeluri la nesupunere civică și se constituie o nouă entitate numită Congresul Civic, impresia e că se merge pe muchie de cuţit, iar până la declararea „dualităţii puterii de stat”, inspirate de experienţa de tristă faimă a bolșevicilor, nu este decât un pas. Orice s-ar spune, dar trimiterile istorice se impun de la sine: structurile locale ale Congresului Civic amintesc, în

mod izbitor, de „sovietele” create în 1917, iar atitudinea PCRM faţă de Parlament amintește, în mod flagrant, de poziţia bolșevicilor faţă de Adunarea Constituantă. Iar de aici și până la lozinca „Toată puterea – sovietelor!” nu este decât un pas. O astfel de logică nu poate conduce decât spre un singur deznodământ: izgonirea Adunării Constituante sau Dumei de Stat, dacă doriţi, în cazul nostru, a Parlamentului, prin metode revoluţionare și proclamarea încheierii perioadei de „dualitate a puterii de stat” prin trecerea acesteia în mâinile „sovietelor”, numite astăzi Congres Civic. Nu aducem învinuiri gratuite, ci doar analizăm o situaţie care nu a fost limpezită până la capăt de autorii acestor iniţiative, care, oricum ai întoarce-o, lasă impresia că ar ascunde intenţia de a crea structuri paralele celor oficiale.

O putere nelegitimă trebuie contestată doar cu metode legitime Dacă puterea de stat în ţara noastră este uzurpată, în calitatea noastră de cetăţeni avem toate pârghiile legale pentru a o contesta. Am făcut-o la iniţiativa Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei (CACD) prin acţiuni stradale, o formă de protest la care a recurs ceva mai târziu și PCRM. E adevărat că puterea a comis toate abuzurile posibile pentru a le împiedica și zădărnici, făcând uz de aparatul represiv și scoţând la înaintare un grup de provocatori, care erau pe punctul să provoace confruntări violente și vărsări de sânge. La 29 februarie a. c., CACD a depus la Procuratura Generală o Scrisoare Deschisă prin care a cerut ca cei trei conducători ai AIE să fie trași la răspundere penală în temeiul articolului 339 al Codului Penal, iar la 26 martie curent am depus la aceeași instituţie un demers pe 23 de pagini, în care aducem multiple argumente în sprijinul declanșării acestei proceduri legale. Evident, știm bine cui îi este subordonată Procuratura și cum funcţionează justiţia sub dominaţia acestui regim. În același timp, înţelegem că orice ilegalitate a puterii trebuie combătută doar pe căi legale. Cert este un lucru. Oricât de grave ar fi abuzurile puterii, nu putem fi de acord cu faptul că nelegiuirile guvernanţilor să genereze simetric alte nelegiuiri, ale opoziţiei. Lupta trebuie să se dea doar în cadrul constituţional. Altfel opoziţia comunistă riscă să se pomenească victimă

a propriei imprudenţe sau a tentaţiei de a replica cu aceeași monedă puterii și de a oferi temeiuri acesteia de a o scoate în afara legii.

16 martie – o victorie a AIE şi un eşec al comuniştilor Ziua de 16 martie, când a fost organizată farsa alegerii președintelui, a arătat că tactica perfidă a puterii i-a prins pe picior greșit pe comuniști. După ce guvernanţii au decis în ultima clipă să convoace ședinţa Parlamentului la ora opt dimineaţa, singura replică credibilă a opoziţiei comuniste ar fi fost o demonstraţie de proporţii, care să se extindă mult peste perimetrul Pieţei Marii Adunări Naţionale. Însă întrunirea care a urmat în după-amiaza acelei zile a fost una mult sub așteptările atât ale guvernanţilor, cât și ale adversarilor acestora. Mitingul organizat de comuniști a fost ceva mai numeros decât în zilele de sâmbătă de până atunci. Întrebarea este: de ce cel mai mare partid din ţară, cu un potenţial organizatoric major, nu și-a mobilizat oamenii din structurile locale și nu a organizat un miting care să fie măcar la nivelul celui de acum un an cu prilejul alegerilor locale din capitală? Poate că acţiunea anunţată pentru 1 mai va fi cea care să constituie o demonstraţie de forţă a PCRM? Până atunci însă, nedumerirea persistă, iar frustrarea adepţilor acestui partid este în creștere, mai ales după ce totuși președintele a fost ales, iar comunitatea internaţională s-a grăbit să îl recunoască.

Abandonarea tribunei Parlamentului – o altă gafă a comuniştilor sau cum PCRM a devenit un partid extraparlamentar O altă decizie care a împins acest partid spre automarginalizare a fost cea luată la ultimul for al acestuia de a părăsi Parlamentul până la iarnă. Astfel, a fost abandonată cea mai importantă arenă de lupte politice, cea mai autorizată tribună a ţării. Vocea opoziţiei a dispărut din Forul legiuitor. Iar, între timp, puterea continuă să ia măsuri abuzive pentru constrângerea deputaţilor comuniști care nu frecventează ședinţele Parlamentului, sancţiunile financiare urmărind

destrămarea grupului parlamentar respectiv. Se știe că deputatul nu are alte venituri legale decât salariul, iar în grupul parlamentar al comuniștilor majoritatea nu au afaceri sau alte venituri. Ce va urma? Evadarea în masă, preluarea unei părţi a acestora de către grupul condus de Dodon? Vom vedea. Cert este însă că această decizie este una defensivă și creează dezavantaje majore comuniștilor înșiși. Nimeni nu ar fi împiedicat comuniștii să folosească tribuna Forului legiuitor pentru a declara că puterea este ilegală, că este nevoie să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate, să bombardeze majoritatea parlamentară cu proiecte de legi și alte iniţiative, valorificând astfel toate avantajele oferite de statutul de singură formaţiune parlamentară de opoziţie. De ce comuniștii au preferat postura de outsideri, rămâne de văzut.

Drapelul de stat versus drapelul de partid sau „Războiul stindardelor” ca element de confruntare politică După ce au părăsit Parlamentul, comuniștii au adoptat o tactică, a cărei finalitate ne scapă din nou. Sarabanda de hotărâri ale consiliilor locale dominate de PCRM, soldate cu arborarea bicolorului roșu-albastru, cu zimbrul de rigoare pe el, se pretinde a fi ca o acţiune de recuperare a valorilor istorice, drept pretext pentru această aventură servind și de această dată mult pătimitul nume al lui Ștefan cel Mare și Sfânt. (Măreţul voievod a avut și mai are atâta de tras din cauza urmașilor săi ingraţi din Republica Moldova de azi, încât, probabil, se răsucește rău de tot în locul veșnicei lui odihne de la Mănăstirea Putna, care – horribile dictu! - este dincolo de Prut. Am observat cu toţii cum de-a lungul a două decenii de devenire contradictorie a statului nostru s-au plodit atâţia urmași ai falnicului voievod, încât oricine are restanţe la capitolul echilibru identitar se grăbesc să îl ia în braţe și să-l transforme ba în fetiș al antiromânismului păgubos, ba în stindard de partid.) Atât timp cât acest drapel era prezent la mitingurile comuniștilor, nu exista nici un temei de critici și, cu atât mai puţin, pretexte de atac din partea guvernării sau tentaţii de a recurge la măsuri coercitive. Însă odată ce acest

război al simbolurilor este parte a regretabilului război identitar, care consumă inutil atâtea energii sociale pe parcursul ultimelor decenii, bicolorul comuniștilor apare ca o scânteie într-un butoi cu pulbere. Din momentul în care PCRM a decis să arboreze acest drapel de partid pe sediile clădirilor oficiale ale autorităţilor locale dominate numeric de el, devine clar că se întreprinde în mod conștient o amplă acţiune de exacerbare a conflictului între puterea centrală și respectivele consilii. Se știe că fieful comuniștilor, cu mici excepţii, este nordul ţării. Anume acolo se pare că s-a retras întregul dispozitiv de luptă al PCRM, iar capitala lor nu mai este Chișinăul, cu tot cu instituţiile centrale ale puterii de stat, ci Bălţii. Așadar, de la războiul imagologic s-a trecut la un atac asupra Constituţiei. După douăzeci de ani de independenţă, Drapelul de stat, adoptat la 7 aprilie 1990 de către primul Parlament al ţării și confirmat prin Constituţie în 1994, ar fi trebuit să devină de mult un simbol îmbrăţișat de toţi cetăţenii ţării. Cu atât mai mult de către un partid care a deţinut puterea opt ani de zile, iar fruntașii acestuia au jurat credinţă ţării, sărutând Tricolorul. Criza de identitate, cultivarea fobiilor antiromânești, ca, de altfel, și ale celor antirusești, recursul abuziv la istorie și exaltarea fie a perioadei interbelice, fie a celei sovietice în detrimentul unui prezent și viitor mai bun pentru Patria noastră comună, reprezintă acel material inflamabil de care face uz și abuz astăzi Partidul Comuniștilor, urmat de alte câteva partide mai mici, dornice să se întreacă în obsesii identitare și exerciţii de patriotism de paradă.

Este nevoie de reconciliere istorică şi de toleranţă reciprocă PROIECT DE DECLARAŢIE A PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la identitatea naţională a Republicii Moldova și libertatea asumării identităţii etnice Asumându-ne plenar trecutul istoric dramatic al poporului nostru, fiind conștienţi de faptul că tragediile și frământările care au marcat de-a lungul timpului înaintașii noștri și au impus pecetea lor în mentalitatea colectivă, înţelegând că disputele dintre marile puteri au produs schimbări geopolitice și modificări teritoriale cu efecte dureroase asupra destinelor locuitorilor din acest spaţiu, luând act de dezbaterile publice și confruntările de ordin politic, uneori deosebit de tensionate, pornind de la nevoia de a depăși definitiv controversele asupra unor subiecte care ţin de trecutul istoric și de înţele-

gerea diferită a caracterului identitar al majorităţii populaţiei, bazându-ne pe Constituţia Republicii Moldova, normele de drept internaţional, principiile democratice universal recunoscute și spiritul de toleranţă, de libertate și responsabilitate, respectând dreptul fiecărei persoane umane la opinie, viziune asupra lumii, la autoidentificare naţională, culturală, lingvistică și religioasă, potrivit propriilor convingeri, fără nici un fel de presiuni sau constrângeri din partea statului sau a factorilor politici, fiind determinat să asigure o pace civică și o stabilitate politică durabilă, să contribuie la depășirea bătăliilor contraproductive pentru trecut în favoarea

unei bătălii solidare și pozitive pentru un viitor stabil și prosper, în consens deplin cu aspiraţiile tuturor cetăţenilor, Parlamentul Republicii Moldova declară următoarele: În spiritul parteneriatului politic și al convergenţei opţiunilor partidelor parlamentare în problema construcţiei unui stat democratic, deputaţii Parlamentului Republicii Moldova, reprezentând formaţiuni politice diferite, își declară solidaritatea asupra necesităţii de a renunţa la contrapunerea etnonimelor de moldovean și român, precum și a glotonimelor limba moldovenească și limba română. Trecutul zbuciumat al poporului nostru a impus viziuni diferite asupra aceluiași fenomen etnolingvistic. Însă astăzi este nevoie de reconciliere istorică și de toleranţă reciprocă. Într-o societate democratică principalul subiect este cetăţeanul, care este liber să-și asume propriul profil identitar în funcţie de convingeri și tradiţia familială, ca și în funcţie de universul cultural care îi formează personalitatea. Republica Moldova este o naţiune politică modernă în sensul civic al termenului. Din această perspectivă și în conformitate cu normele dreptului internaţional toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt moldoveni. Identitatea naţională, religioasă sau de alt gen este un drept inalienabil al fiecărui membru al societăţii, fiecare cetăţean

asumându-și numele etnic care consideră că îl exprimă, fără nici o discriminare sau constrângere din partea statului. Abordarea etnico-istorică și teritorială, uneori exclusivistă, care a marcat în mod conflictual discursul politic al ultimilor ani trebuie să facă loc unei abordări complementare, convergente și destinse a problematicii de ordin etnocultural. Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova consacră glotonimul „limbă română”, iar în Constituţia ţării este prezentă sintagma „limbă moldovenească”. Astfel, același fenomen lingvistic cunoaște două nume, care trebuie privite ca fiind complementare și semnificând identitatea indiscutabilă a unei singure limbi. Această realitate este recunoscută prin Legea cu privire la limba de stat, adoptată la 31 august 1989. Astăzi vechile confruntări care divizau societatea și spectrul politic în tabere beligerante, axate pe viziunea diferită asupra unor evenimente istorice și asupra numelui etnic al majorităţii populaţiei, trebuie să rămână în trecut. Având răspunderea politică și morală pentru dezvoltarea armonioasă și durabilă a statului și pentru continuarea reformelor fundamentale în domeniul politic, economic și social, deputaţii Paramentului Republicii Moldova fac apel către toţi cetăţenii să manifeste solidaritate, toleranţă și voinţă de a participa la realizarea proiectului naţional de succes al ţării noastre. Afirmarea Republicii Moldova ca stat independent, democratic și prosper, ca Patrie comună a tuturor cetăţenilor, trebuie să reprezinte normalitatea pe care avem obligaţia s-o construim cu efortul întregii societăţi. Preşedintele Parlamentului

PCRM vrea să fie scos în afara legii sau se îndreaptă involuntar într-acolo? Acest demers sfidător, orchestrat de PCRM prin autorităţile locale dominate de el, va determina reacţii adecvate sau poate disproporţionate din partea guvernanţilor. Acum aceștia vor avea tot temeiul să-și realizeze visul de aur de scoatere în afara legii a acestei formaţiuni politice. Dar de această dată nu pentru că este vorba de un partid de factură comunistă și nu făcând trimitere la retorica de acum doi ani a lui Ghimpu, ci la normele constituţionale, la legile care apără simbolurile statului, la ordinea de drept și la nevoia de a face uz de toate măsurile coercitive aflate la dispoziţia puterii. A se vedea, în acest sens, câteva norme legale, pe care le cităm din Legea privind partidele politice. Articolul 3. Restricţii vizând activitatea partidelor politice (1) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programul și/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice și ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei. Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare a partidului politic Decizia de înregistrare a partidului politic poate fi declarată nulă prin hotărâre a instanţei judecătorești competente. Astfel, Ministerul Justiţiei

va avea libertatea să apeleze la Curtea de Apel ca să dizolve partidul respectiv, iar Curtea Supremă de Justiţie, care se știe la cheremul cui se află, va menţine fără nici o problemă decizia instanţei ierarhic inferioare. Iar acum atenţie la prevederile din alineatul (1) al articolul 22 al aceleiași legi, „Încetarea activităţii partidelor politice”, care stabilește că „Partidul politic își încetează activitatea prin: c) dizolvarea prin hotărârea definitivă a Curţii de Apel Chișinău, la cererea Ministerului Justiţiei; d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin Hotărârea Curţii Constituţionale.” Este oare atât de greu să fie anticipată decizia Curţii de Apel, sub bagheta lui Ion Pleșca? Dar a Curţii Supreme de Justiţie, sub conducerea lui Mihai Poalelungi? Dar a Curţii Constituţionale, sub oblăduirea lui Alexandru Tănase? Nu? Atunci să ne întrebăm, cui servește această politică sinucigașă a PCRM? Evident, numai nu lui însuși. Sunt conștienţi oare conducătorii acestui partid de riscurile la care își expun propria formaţiune politică? O fac din neștiinţă sau își conduc armata în mod deliberat spre dispariţie? Personal nu am un răspuns univoc la aceste întrebări.

Scindarea teritorială pe principiul apartenenţei de partid a consilierilor locali – o iminenţă? Ce va urma după această aventură de proporţii a PCRM? Degradarea și destabilizarea si-

tuaţiei politice la scară naţională cu consecinţe greu de anticipat? E foarte posibil. Și dacă dispariţia de pe arena politică a acestui partid poate da satisfacţie tuturor oponenţilor săi, care va fi preţul unei astfel de evoluţii a lucrurilor, care pare a fi de neevitat? Una dintre consecinţe ar fi o situaţie fără precedent, când deja, nu doar de facto, ci și de jure, Legislativul ţării va activa în lipsa unei opoziţii parlamentare. Și atunci să vedeţi ce câmp infinit de manevră se va deschide pentru oligarhii și corupţii de la putere! Urmând logica respectivă, autorităţile sub mandatul AIE se vor vedea nevoite sau vor proceda cu plăcere la dizolvarea acelor consilii locale care au arborat un drapel pe sediile oficiale contrar normelor legale. Și ce poate urma după asta? Nu putem exclude că se va produce un proces de autoproclamare a unei „republici nordice” la un eventual Congres Civic în capitala nordică a ţării, municipiul Bălţi. De această dată, riscurile unei secesiuni teritoriale ar marca harta ţării în funcţie de mandatele consilierilor locali comuniști în consiliile respective. Cum va reacţiona Chișinăul în cazul unei astfel de turnuri? Dar Comratul? Dar Tiraspolul? Dar Moscova, Minskul și Astana? Precedentul georgian din 2008 planează puternic de această dată asupra Moldovei. Partidul Comuniștilor mai are timp să se oprească. În acest partid sunt foarte mulţi oameni de valoare, patrioţi adevăraţi ai ţării noastre. Confruntările politice trebuie să se desfășoare în limite rezonabile și legale. Altminteri, pericolele descrise mai sus chiar vor fi greu de evitat. Iurie ROŞCA 29 martie 2012

Această competiţie contraproductivă a patriotismului de paradă în scopul captării simpatiilor electorale trebuie oprită Domnului Nicolae TIMOFTI, Președinte al Republicii Moldova SCRISOARE DESCHISĂ Stimate domnule Președinte, Evenimentele de ultimă oră neau determinat să apelăm public la Dumneavoastră cu îndemnul să faceţi uz de autoritatea de șef al statului pentru a contribui la stabilizarea situaţiei politice și la evitarea unor eventuale confruntări de proporţii între cetăţenii ţării care împărtășesc opţiuni politice diametral opuse. Așa cum cunoașteţi, la 25 martie curent centrul capitalei a devenit un câmp de confruntare între concetăţenii noștri care se declară promotori ai unor ideologii exclusiviste și își dispută dreptul de a impune concepte etniciste, izvorâte din înţelegerea unilaterală a trecutului nostru istoric și din nostalgiile fie după perioada interbelică, fie după trecutul sovietic. Fără a știrbi sub nici o formă dreptul fundamental la libera exprimare și la întruniri, trebuie să remarcăm că dezvoltarea unor astfel de retorici conduce la intoleranţă, agresivitate și violenţe. După mai bine de douăzeci de ani de independenţă, a venit momentul când societatea trebuie să depășească sindromul de periferie geopolitică și culturală și să se îndrepte pe făgașul unor abordări constructive, bazate pe priorităţile reale de pe agenda politică a ţării, cum ar fi consolidarea instituţiilor statului de drept și a practicilor democratice, dialogul, redresarea economică și rezolvarea celor mai acute probleme de ordin social. Considerăm că în calitatea Dumneavoastră de președinte nou ales aveţi obligaţia morală și datoria constituţională să contribuiţi în mod direct și nemijlocit la demontarea baricadelor

ideologice și la consolidarea unităţii poporului nostru. Ultimele evenimente, alimentate de retorica incendiară a unei serii de lideri de opinie, riscă să împingă climatul politic din ţara noastră spre o degradare vertiginoasă cu efecte explozive și urmări deosebit de grave. Sarabanda de declaraţii publice agresive a căpătat o amploare periculoasă, iar negarea reciprocă între actorii politici aflaţi în conflict împinge societatea spre dinamitarea ireversibilă a păcii civice. Această competiţie contraproductivă a patriotismului de paradă în scopul captării simpatiilor electorale trebuie oprită. Altminteri, Republica Moldova se poate pomeni în postura de monedă de schimb în jocul marilor puteri, devenind o ţară-ţintă pentru unele state vecine, care privesc Republica Moldova ca pe un teritoriu recuperabil în beneficiul unei sau altei părţi. În această situaţie, anume Dumneavoastră aveţi șansa istorică să deveniţi un factor de echilibru, un mediator între partidele politice care practică un limbaj excesiv, incitând la ură și respingere a tuturor celor care nu împărtășesc viziunile lor dogmatice. În acest context, vă solicităm să faceţi uz de art. 84, alin. (2) al Constituţiei și să prezentaţi în faţa Parlamentului un mesaj care să contribuie, în mod substanţial, la stabilizarea situaţiei politice, dar și la reechilibrarea politicii externe a statului nostru. Scopul unui astfel de mesaj ar urma să fie adoptarea unui document politic de către forul legiuitor printr-un larg consens al tuturor fracţiunilor parlamentare. Considerăm binevenit să faceţi uz de dreptul Dumneavoastră la iniţiativa legislativă și să depuneţi în Parlament un proiect de declaraţie Cu privire la identitatea naţională a Republicii Moldova și libertatea asumării identităţii etnice. Vă prezentăm alăturat textul acestui document. Cu respect, Victor CIOBANU, Preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat


4

EDI|IA DE VINERI

Document

30 MARTIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură Procuratura Generală a Republicii Moldova, Doamnei procuror Lucreţia Zaharia, Procuror al secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale Stimată doamnă procuror Lucreţia Zaharia,

Așa cum cunoașteţi din Scrisoarea deschisă adresată procurorului general Valeriu Zubco la 29 februarie 2012, am solicitat să fie iniţiate procedurile legale cu privire la punerea sub urmărire penală a conducătorilor coaliţiei de guvernământ Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. În opinia noastră, aceștia se fac vinovaţi de uzurparea puterii de stat. Numiţii au elaborat și au pus în aplicare, cu intenţie și în mod metodic, un plan de subordonare a tuturor instituţiilor autonome și independente puterii intereselor de cartel ale acestei grupări și au încălcat în mod grosolan procedura de alegere a șefului statului. În completarea celor afirmate la acea dată, prezentăm mai jos o serie de dovezi care confirmă faptul că există temeiuri serioase pentru aplicarea prevederilor articolului 339 al Codului Penal „Uzurparea puterii de stat”. Procesul de subordonare abuzivă a unui șir de demnitari și instituţii, acţiuni ce reprezintă latura obiectivă a infracţiunii, a demarat încă în anul 2009 după formarea majorităţii parlamentare a AIE. Aducem doar câteva exemple de modificări legislative, operate pe parcursul anului 2009. I. La 15 octombrie 2009, deputaţii AIE au adoptat modificări la Legea cu privire la funcţia publică și statutul funcţionarului public și Legea cu privire la Guvern. Urmare a acestor modificări, viceminiștrii au încetat să fie funcţionari publici selectaţi pe bază de concurs, care se bucură de stabilitatea în funcţie, ei putând fi înlocuiţi în mod arbitrar de către miniștri. Astfel, ca efect, un număr mare de funcţionari și-au pierdut locurile de muncă, aceștia fiind înlocuiţi cu persoane obediente politic partidelor din arcul guvernamental. II. Tot în ziua de 15 octombrie 2009, deputaţii AIE au schimbat procedura de numire a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului și a membrilor Consiliului de Observatori al Companiei “Teleradio-Moldova” de la trei cincimi (61 mandate) la simpla majoritate (cel puţin 26 de deputaţi din 51). Aceste modificări au urmărit în mod exclusiv adaptarea normei legale la numărul de mandate deţinut de coaliţia de guvernământ. Astfel, cele două instituţii și-au pierdut independenţa și au căzut în relaţie de subordonare politică faţă de putere. III. La 20 octombrie 2009, majoritatea parlamentară a operat modificări la Legea despre statutul deputatului în Parlament, iar la 22 octombrie 2009 a votat Hotărârea nr. 47-XVIII privind cumularea unor funcţii cu mandatul de deputat în Parlament, prin care termenul de aflare în stare de incompatibilitate a deputatului a fost extins de la 30 de zile la șase luni, astfel încălcându-se articolul 6 din Constituţia Republicii Moldova și principiile legalităţii și neadmiterii conflictului de interese prevăzute de Legea Fundamentală, articolul 70 „Incompatibilităţi și imunităţi”, care stabilește prin alin. (1) „calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice și știinţifice”, precum și de tratatele internaţionale la care ţara noastră este parte. Aceste schimbări vizau orice demnitate publică, inclusiv procurori, judecători, aleși locali (de ex. primarul mun. Chișinău – Dorin Chirtoacă, primarul or. Florești – Iurie Ţap) etc. Astfel, din cei 17 membri ai Guvernului, 14 au deţinut în mod anticonstituţional și funcţia de deputat. Atunci s-a creat o situaţie unică, printre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Curtea Constituţională, prin Hotărârea nr.9 din 08.04.2010, a declarat aceste modificări drept anticonstituţionale. IV. La data de 22 octombrie 2009 a fost modificată Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, fiind introduse norme noi, cu scopul de a evita în mod abuziv dizolvarea Parlamentului, chiar dacă acesta nu alege timp de un an șeful statului. În acest context sunt relevante și constatările din Hotărârea Curţii Constituţionale pentru interpretarea prevederilor art.78 din Constituţia Republicii Moldova nr. 17 din 20 septembrie 2011: „…Curtea reţine că nereglementarea de către Parlament a termenului de desfășurare a alegerilor prezidenţiale în cadrul exercitării interimatului funcţiei de Președinte, inclusiv în cadrul interimatului succesiv, nu presupune nerealizarea de către Președinte a dispoziţiei constituţionale privind dizolvarea Parlamentului după un an de la ultima dizolvare în cazul în care nu este ales șeful statului”; “…neparticiparea deputaţilor la alegerea șefului statului constituie nu numai o încălcare a art.84, alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, dar și o încălcare a art.68, alin. (1) din Constituţie, care stipulează expres că în exercitarea mandatului deputaţii în Parlament trebuie să acţioneze numai în serviciul poporului. Curtea a subliniat că dreptul constituţional al Președintelui de a dizolva Parlamentul în asemenea circumstanţe reprezintă o modalitate de a reacţiona la obstrucţionarea alegerilor președinţiale repetate. În acest caz, șeful statului nu numai că este în drept să dizolve Parlamentul, dar, potrivit Legii Supreme, are obligaţia de a proceda astfel.” În felul acesta, au fost depășite normele prevăzute de alin. (3), (4) și (5) ale art. 78 din Constituţie, care stabilesc doar două tururi de scrutin și o singură posibilitate de a organiza alegeri repetate. Astfel, alin. (3) stabilește că „este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleși. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur”. Alin.(4) al aceluiași articol prevede: ”Dacă și în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate”. Alin. (5): “Dacă și după alegerile repetate Președintele Republicii Moldova nu va fi ales, Președintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor în noul Parlament”. De asemenea, a fost introdusă prevederea care permite extinderea cu până la un an a termenului pentru dizolvarea Parlamentului. În mod evident, schimbările respective au fost operate cu rea-credinţă și urmăreau menţinerea forţată a puterii prin aceste tertipuri juridice și depășiri ale normelor constituţionale. V. La 18 iunie 2010, deputaţii coaliţiei de guvernământ au operat modificări în Codul Electoral prin care și-au subordonat politic Comisia Electorală Centrală. Astfel, a fost suprimată norma prevăzută de art.16 al Codului Electoral „Constituirea Comisiei Electorale Centrale”, potrivit căreia, din cei 9 membri ai CEC 5 reveneau opoziţiei parlamentare, iar 4 – exponenţilor puterii, precum și caracterul inamovibil al acestora. Pentru exactitate, prezentăm mai jos redacţia art. 16 adoptată la 22 iulie 2005 și versiunea modificată la 18 iunie 2010: Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale, alineatele (2) și (3) în versiunea adoptată la 22.07.2005 și intrată în vigoare la 12.08.2005:

(2) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, un membru - de către Guvern și 7 membri de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie, proporţional numărului de mandate deţinute de acestea. Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi membri ai partidelor și ai altor organizaţii social-politice. Componenţa nominală a comisiei se confirmă prin hotărâre a Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor aleși. (3) Membrii Comisiei Electorale Centrale sunt inamovibili. Vacanţa funcţiei de membru al acesteia poate interveni în caz de expirare a împuternicirilor, de demisie, de demitere sau de deces. Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale, alineatele (2) și (3) în versiunea Alianţei pentru Integrare Europeană, adoptat la 18.06.2010 și intrat în vigoare din 29.06.2010: (2) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 sunt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii și a opoziţiei. Componenţa nominală a comisiei se confirmă prin hotărâre a Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor aleși. (3) După confirmarea de către Parlament, membrii Comisiei Electorale Centrale depun în ședinţa în plen a Parlamentului următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia și legile ţării, să apăr drepturile și libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să îndeplinesc cu onoare, conștiinţă și fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei, să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului.” În consecinţă, la 10 februarie 2011 majoritatea parlamentară a AIE a format o nouă componenţă a CEC, 6 dintre membrii acesteia fiind exponenţii puterii și doar 3 - ai opoziţiei. Președintele, vicepreședintele și secretarul CEC au devenit exponenţii puterii. Potrivit normei legale, hotărârile CEC se adoptă cu simpla majoritate. Astfel, guvernarea a instituit un control total asupra proceselor electorale, iar membrii CEC care se bucurau până la acea dată de garanţii juridice de menţinere în funcţie au căpătat garanţii politice din partea guvernării. VI. MENŢINEREA VERTICALEI PUTERII După accederea la guvernare în 2009 și, respectiv, 2010, AIE nu a demontat „verticala puterii” și nu a întreprins nimic pentru descentralizarea acesteia. Antireforma din 2003 în domeniul Administraţiei Publice Locale, operată de fosta guvernare comunistă, a fost menţinută de către actuala putere în pofida multiplelor demersuri ale societăţii civile, care cerea asigurarea unei autonomii reale a APL. Astfel, și alegerile locale din 6 iunie 2011 au produs o administraţie publică locală dependentă excesiv sub aspect administrativ și financiar de autorităţile centrale, ceea ce contravine principiului autoadministrării colectivităţilor locale. VII. REFERENDUMUL CONSTITUŢIONAL CA PROCEDEU ILEGAL DE MENŢINERE FORŢATĂ A PUTERII La 7 iulie 2010, majoritatea parlamentară, urmărind scopul menţinerii forţate a puterii de stat prin evitarea unor alegeri anticipate pe motivul nealegerii șefului statului, a hotărât organizarea unui referendum de modificare a Constituţiei la 5 septembrie 2010, prin care se ţintea schimbarea modului de alegere a șefului statului de către Parlament prin alegeri directe. Această tenta-

tivă grosolană de „schimbare a regulilor de joc în timpul jocului” constituie o probă notorie a faptului că exponenţii guvernării puneau în aplicare, în mod metodic, planul de uzurpare a puterii de stat. Doar după ce această aventură politică a fost respinsă de cetăţenii Republicii Moldova, exponenţii AIE s-au văzut nevoiţi să consume procedurile legale de alegere a președintelui, după care să dizolve Parlamentul. Menţionăm, în mod special, că intenţia de uzurpare a puterii de stat a devenit flagrantă atât în perioada activităţii AIE-1, cât și în perioada activităţii AIE-2 ca urmare a înţelegerilor de tipul unor cârdășii de cartel, care aveau drept scop instalarea cu orice preţ în funcţia de șef al statului a lui Marian Lupu, și asta fără ca partidele componente ale Alianţei să deţină numărul minim de 61 de mandate. Pretenţia de a obţine funcţia de șef al statului prin manipulări juridice, corupere, constrângeri administrative și încălcarea grosolană a Constituţiei intră în conflict direct cu Articolul 2 al Constituţiei „Suveranitatea și puterea de stat”. Cităm în particular alin. (1) al acestui articol, care prevede expres: „Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie”. Anume sfidarea repetată a procedurilor stabilite de Legea Fundamentală reprezintă o încălcare flagrantă a ceea ce Constituţia definește ca fiind forme obligatorii de exercitare a puterii. VIII. ACORDUL AIE-2 – O EXPRESIE A CARACTERULUI CRIMINAL AL ÎNŢELEGERILOR DINTRE CEI TREI Însuși textul Acordului privind constituirea și funcţionarea AIE, semnat la 30 decembrie 2010 de către Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, este o dovadă elocventă a faptului că cei trei conducători ai partidelor din coaliţia de guvernământ au uzurpat puterea de stat. Cităm din compartimentul acestui Acord „Formarea organelor de conducere a statului”: „Urmând rezultatele alegerilor din noiembrie 2010, principalele funcţii ale statului vor fi partajate în felul următor: PLDM – Prim-ministru (Vlad Filat), PD – Președinte (Marian Lupu), PL – Președinte al Parlamentului (Mihai Ghimpu). În baza acordului PL, PDM va deţine temporar funcţia de Președinte al Parlamentului până la alegerea șefului statului. Consecutivitatea formării organelor de conducere a statului este următoarea: alegerea Președintelui Parlamentului (M. Lupu), desemnarea candidaturii primului ministru (V. Filat) și învestirea Guvernului, alegerea Președintelui Republicii Moldova și alegerea Președintelui Parlamentului (M. Ghimpu)”. Anume din fragmentul citat decurge întregul proces de aprofundare a stării de uzurpare a puterii de stat prin jonglarea procedurilor de alegere a șefului statului care au culminat, în definitiv, cu instalarea lui Nicolae Timofti în această funcţie. Prin același document a fost creat un mecanism anticonstituţional de luare a deciziilor, care intră în contradicţie flagrantă cu Articolul 1 al Constituţiei prin care se garantează că „Republica Moldova este un stat de drept și democratic”, precum și cu Articolul 6 al Constituţiei, ce garantează separaţia puterilor în stat. Mai grav, acest organ ilegal, prin semnătura celor trei conducători, atentează la însuși actul decizional al autorităţilor puterii centrale, stabilit de Legea Fundamentală și legislaţia în vigoare. Această înţelegere de tip mafiot este descrisă în compartimentul intitulat „Consiliul Alianţei pentru Integrare Europeană” și are pretenţia să

se plaseze deasupra cadrului legal și a instituţiilor statului de drept. Cităm: „CAIE este format din 9 membri: trei din partea PLDM, PD și PL. Din CAIE fac parte de drept (???) președinţii partidelor care formează alianţa de guvernare și un reprezentant al fracţiunilor parlamentare ale acestora, precum și un reprezentant din Guvern din partea fiecărui partid. Ședinţele CAIE sunt deliberative doar cu prezenţa reprezentanţilor tuturor componentelor AIE. La baza luării deciziilor în cadrul CAIE stă principiul consensualităţii (...) CAIE adoptă decizii prin vot unanim (...) În cadrul CAIE se vor discuta iniţiativele de dizolvare a Parlamentului, de nepromulgare a legilor, suspendarea hotărârilor Guvernului, votul de neîncredere Guvernului și demiterea miniștrilor și viceminiștrilor, hotărârile de angajare a răspunderii Guvernului, convocarea sesiunilor extraordinare a Parlamentului, componenţa delegaţiilor permanente ale Parlamentului. Fără acordul prealabil al CAIE, fracţiunile parlamentare constituante ale AIE nu vor susţine proiectele de legi și hotărârile iniţiate de opoziţie, nu vor iniţia și nu vor susţine acordarea votului de neîncredere Guvernului, nu vor iniţia și nu vor susţine convocarea sesiunilor extraordinare ale Parlamentului. Ședinţa generală AIE cu participarea Președintelui ţării, Președintelui Parlamentului, Prim-ministrului, deputaţilor și miniștrilor va fi convocată după necesitate, dar nu mai rar decât o dată la 3 luni”. Prin instituirea acestui organ ad-hoc, capii coaliţiei de guvernământ și-au arogat în mod criminal împuterniciri care aparţin, în mod exclusiv, unor autorităţi publice centrale, potrivit competenţelor acestora prevăzute de legislaţia în vigoare. Așa, de exemplu, din textul citat rezultă, în mod flagrant, că șeful statului este lipsit de drepturile sale constituţionale fundamentale, cum ar fi: dizolvarea Parlamentului (art. 85), promulgarea legilor (art. 93), emiterea decretelor (art. 94), suspendarea hotărârilor Guvernului (art. 88, i). Președintele ţării este degradat până la relaţia de subordine faţă de CAIE prin pretenţia semnatarilor respectivului Acord de a convoca șeful statului la ședinţele AIE. Prin prevederea respectivă s-a comis o imixtiune directă în atribuţiile constituţionale

exclusive ale președintelui republicii care, potrivit art. 77, alin.(2), „reprezintă statul și este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii și integrităţii teritoriale a ţării”, dar și un atentat la statutul acestuia, stabilit prin alin. (1) al art. 87, potrivit căruia „Președintele Republicii Moldova este comandantul forţelor armate”. Precizăm că legislaţia în vigoare nu oferă nici unei autorităţi publice legale, inclusiv Parlamentului sau Guvernului, dreptul de a convoca Președintele Republicii în mod imperativ. Implicit, un astfel de drept nu poate să rezulte dintrun acord politic dubios, semnat de trei cetăţeni ai Republicii Moldova, care comit, prin Acordul respectiv, crima de exercitare a puterii de stat în nume propriu, prevăzută de alin.(2) din art. 2 al Constituţiei. Prin sintagma „Convocarea sesiunilor extraordinare ale Parlamentului”, cei trei președinţi de partide comit un atentat suplimentar asupra prerogativelor șefului statului, precum și o imixtiune directă în activitatea forului legiuitor, a organelor de lucru ale acestuia, inclusiv a fracţiunilor parlamentare, dar și lezează în mod direct statutul deputatului, toate aceste prevederi fiind stabilite în alin. (2) al art. 67 al Constituţiei, care stabilește: „Parlamentul se întrunește în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Președintelui Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a unei treimi de deputaţi”. Restrângerea mandatului de deputat comisă de către V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu încalcă în mod deliberat și cu reacredinţă și art. 68 al Constituţiei „Mandatul reprezentativ”: „1. În exercitarea mandatului deputaţii sunt în serviciul poporului. 2. Orice mandat imperativ este nul”. Prin urmare, conducătorii celor trei partide parlamentare știrbesc, în mod grav, atribuţiile deputaţilor aflaţi în slujba poporului, și nu în subordinea șefilor de partid. În continuarea textului aceluiași Acord al AIE, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu pretind să blocheze în totalitate actul decizional al șefului statului și să îl coboare la nivelul unui simplu subaltern, care, înainte de emiterea oricărui decret, este obligat să ceară aprobarea prealabilă a CAIE. Cităm integral compartimentul „Modul de pregătire a luării deciziilor”: „Președintele ţării va informa în prealabil membrii CAIE (prin intermediul secretariatului)

despre proiectul decretelor. Dacă în termen de cinci zile din momentul informării nu parvin obiecţii, Președintele adoptă decizia. În cazul apariţiei unor obiecţii din partea componentelor AIE – subiectul se discută în cadrul CAIE”. Aceste formulări transformă, de fapt, Președintele republicii într-o marionetă a trei exponenţi ai puterii, care dovedesc prin semnături personale că urmăresc subordonarea șefului statului unor cârdășii de cartel, situaţie ce se încadrează perfect în prevederile art. 339 al Codului Penal. Același Acord al AIE, semnat la 30 decembrie 2010, a instituit o suprastructură politică, prin care s-au încălcat, în mod grosolan, competenţele Guvernului stabilite prin Constituţie, Legea cu privire al Guvern și alte acte legislative. Am demonstrat mai sus cum, prin semnătura celor trei, s-a recurs la subordonarea Președintelui republicii și a Parlamentului unui organ anticonstituţional numit CAIE. Vom demonstra mai jos că prin același document s-a produs și subordonarea Guvernului. Cităm în continuare din documentul semnat la 30 decembrie 2010 de cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat, compartimentul „Reuniunile pregătitoare ale ședinţelor Guvernului”: „Ședinţele Executivului sunt precedate de ședinţele Prezidiului Guvernului, în cadrul cărora se aprobă ordinea de zi a ședinţelor Guvernului în scopul elucidării situaţiilor conflictuale, atunci când există divergenţe de opinii vizavi de proiectele aflate în discuţii. Deciziile în cadrul prezidiului Guvernului se iau prin consens. În cazul când nu este posibilă identificarea unei soluţii consensuale pe marginea unui proiect de hotărâre, proiectul în cauză va fi retras de pe agenda ședinţei Guvernului, iar problema respectivă va fi pusă în discuţie la CAIE.” În compartimentul numit „Dispoziţii finale”, semnatarii Acordului au hotărât să adapteze legislaţia la interesele lor de cartel. Cităm: „Până la învestirea Guvernului vor fi operate modificări în legislaţie în vederea asigurării îndeplinirii prevederilor prezentului Acord”. Drept urmare directă a acestor înţelegeri a fost modificat art. 26 al Legii cu privire la Guvern. Astfel, varianta legii respective de până la operarea de modificări avea următorul conţinut: Art. 26. “Prezidiul Guvernului: „Pentru organizarea activităţii interne a Guvernului se formează Prezi-

diul Guvernului în componenţa Prim-ministrului, prim-viceprimministrului, viceprim-miniștrilor și ministrului Justiţiei”. Însă, în varianta modificată și completată la 04.05.10, același articol a fost adaptat integral Acordului AIE citat mai sus, Art.26. „Prezidiul Guvernului”:„Pentru coordonarea activităţii interne a Guvernului și în scopul aprobării proiectului ordinii de zi a ședinţelor Guvernului, se formează Prezidiul Guvernului din care fac parte Prim-ministrul și viceprim-miniștrii. Ședinţa Prezidiului Guvernului se convoacă de Prim-ministru și se consideră deliberativă dacă la ea participă toţi membrii prezidiului. În cazul absenţei unui viceprimministru, acesta va delega pentru participare la ședinţă cu drepturi depline un alt membru al Guvernului. Deciziile în cadrul Prezidiului se adoptă prin consens”. Prin norma legală instituită, cei trei complici au urmărit subordonarea Guvernului ca organ colegial al puterii executive unei suprastructuri artificiale cu competenţe nelimitate, cu o formă de organizare și un mod de luare a deciziilor antidemocratic și nefuncţional (a se vedea, în acest sens, pretenţia ca la astfel de ședinţe să fie prezenţi toţi membrii, ca și dreptul abuziv al viceprimminiștrilor de a-și delega în locul lor alţi membri ai Guvernului la ședinţele Prezidiului, dar și metoda antidemocratică și inaplicabilă de luare a deciziilor prin consens). Practic, normele respective au creat un blocaj instituţional și au transformat Guvernul într-un organ subordonat intereselor dubioase ale aceleiași structuri ilegale numite CAIE. În concluzie, este absolut clar că semnatarii Acordului privind constituirea și funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană au semnat un document politic prin care au comis un atac direct împotriva ordinii constituţionale și a legalităţii, prin subordonarea Președintelui republicii, a Parlamentului și a Guvernului înţelegerilor de tip criminal. Este de notorietate publică faptul că în aceeași zi de 30 decembrie 2010, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu au semnat patru anexe la Acordul privind constituirea și funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană, prin care au fost partajate între cele trei partide din coaliţia de guvernământ funcţiile de conducere în organele publice centrale ale puterii

22 ianuarie 2012, PMAN

®


FLUX EDI|IA DE VINERI

30 MARTIE 2012

Document

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

de stat. Trei dintre aceste anexe au fost făcute publice de înșiși semnatarii documentului. Însă despre existenţa celei de-a patra anexe, care a purtat un caracter secret, opinia publică a aflat mult mai târziu. Ea a fost dezvăluită în urma scandalurilor iscate pe marginea conflictelor din interiorul AIE. Astfel, Mihai Ghimpu a făcut public acest document în cadrul emisiunii „Fabrika” a postului de televiziune „Publika” în data de 16 noiembrie 2011. Anume Anexa nr. 4 vădește, în mod special și fără echivoc, planul criminal al celor trei conducători de partide de a uzurpa puterea de stat prin partajarea între partidele din arcul guvernamental a unor instituţii publice, care prin norma constituţională și legile cadru sunt independente sau autonome și nu admit ingerinţe de nici un fel din partea unor formaţiuni politice. 1. Cur tea de Conturi (PLDM) În lista descrisă în Anexa 4, prima instituţie subordonată politic este Curtea de Conturi, atribuită PLDM. În felul acesta au fost încălcate în mod flagrant, articolele 4 și 6 ale Legii Curţii de Conturi „Obiectivele și principiile fundamentale ale Curţii de Conturi” și, respectiv, „Independenţa Curţii de Conturi”. Cităm: Art.4 (2) ”Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe următoarele principii: a) legalitate; b) obiectivitate; c) independenţă; d) transparenţă”; Art.6 „(1) Curtea de Conturi dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională și financiară conform prezentei legi. (2) În exercitarea atribuţiilor și împuternicirilor sale, Curtea de Conturi este independentă și nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fizică sau juridică. (3) Curtea de Conturi este apolitică, nu sprijină și nu acordă asistenţă nici unui partid politic”. Ca urmare a acestor înţelegeri de tip criminal, la 21 aprilie 2011, prin Hotărârea Parlamentului nr.

Astfel au fost încălcate, în mod grosolan prevederile art. 17. „Сondiţiile pentru a candida la funcţia de membru al Curţii de Conturi”, în speţă punctul (1) „b) are studii superioare în domeniul economic, financiar sau juridic și a cărei calificare profesională și experienţă de lucru din ultimii 10 ani este corespunzătoare pentru exercitarea sarcinilor Curţii de Conturi”. Precizăm că pagina oficială web a Curţii de Conturi indică la compartimentul „Conducerea / Președintele Curţii de Conturi”, secţiunea „Studii”, următoarele: „Universitatea Tehnică a Moldovei Chișinău, Republica Moldova, Diploma: inginer-constructor 1969-1974, Școala Superioară de Știinţe Politice Leningrad, Rusia, Diploma: politolog 1983-1985”. Așadar, Serafim Urechean deţine diploma de inginer-constructor, mai fiind și absolvent al Școlii Superioare de Partid (comunist), autointitulându-se, în mod eufemistic, politolog. Menţionăm, de asemenea, că prin numirea lui Serafim Urechean, conducătorii AIE au încălcat un acord internaţional la care Republica Moldova este parte. Astfel, Curtea de Conturi este membră a organizaţiei internaţionale a Instituţiilor Superioare de Control a Finanţelor Publice (INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Institutions). În calitate de membru, Curtea de Conturi a aderat la Declaraţia de la Mexico cu privire la independenţa instituţiilor superioare de control a finanţelor publice. În preambulul Legii Curţii de Conturi este stipulată, în mod expres, adeziunea Republicii Moldova la standardele internaţionale privind cele mai bune practici în domeniul auditului public. Principiul nr. 3 din Declaraţia de la Mexico stabilește că „personalul instituţiilor superioare de control a finanţelor publice nu trebuie să dezvolte relaţii prea apropiate cu entităţile pe care ei le supun auditului, rămânând, astfel, instituţii

(Nr.47 din 14.11.97, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.36-37/13 din 23.04.1998), 2. Hotărâre privind rezultatele controlului efectuat asupra unor aspecte ale activităţii economico-financiare a S.A. “Termocom” pe anii 1994-1999 (Nr.58 din 04.10.2000, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.152-153/39 din 07.12.2000), 3. Hotărâre privind rezultatele controlului asupra executării de către conducerea S.A. “ApăCanal Chișinău” și S.A. “Termocom” din mun. Chișinău a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 337 din 25.05.95 “Cu privire la contorizarea apei și a energiei termice consumate de populaţie, instituţii publice și agenţi economici” (Nr.14 din 25.01.2001, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.21-24/18 din 27.02.2001), 4. Hotărâre privind rezultatele controlului asupra executării bugetului mun. Chișinău pe anul 2000 (Nr.57 din 14.06.2001, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.94-96/51 din 10.08.2001), 5. HCC 114/2001 Hotărâre privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Băncii municipale “Chișinău” S.A. (Nr.114 din 19.12.2001 Monitorul Oficial al R. Moldova nr.36-38/8 din 14.03.2002), 6. Hotărâre privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Primăriei mun. Chișinău în perioada anilor 1998-2001 (Nr.46 din 23.05.2002, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.113-114/34 din 05.08.2002), 7. Hotărâre privind rezultatele controlului asupra elaborării și executării bugetului municipiului Chișinău pe anul 2002 (Nr.42 din 11.06.2003, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.153-154/34 din 22.07.2003), 8. Hotărâre privind rezultatele controlului asupra elaborării și executării bugetului municipiului Chișinău pe anul 2003 (Nr. 44 din 02.07.2004, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.163-167/26 din 03.09.2004). 2. Procuratura Generală (PDM) La punctul 2 al Anexei secrete figurează Procuratura Generală,

judecată, în condiţiile legii. Art.2 “Principiile de organizare a activităţii Procuraturii” (1) Procuratura își desfășoară activitatea pe principiul legalităţii. (2) Activitatea Procuraturii este transparentă și presupune garantarea accesului societăţii și al mijloacelor de informare în masă la informaţiile despre această activitate, cu excepţia restricţiilor prevăzute de lege. (3) Principiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii legislative și celei executive, precum și de influenţă sau de imixtiune a unor alte organe și autorităţi ale statului în activitatea Procuraturii.(4) Procurorul își organizează activitatea și o desfășoară pe principiul autonomiei, asigurat prin independenţă procesuală și control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua de sine stătător decizii în cauzele și în cazurile pe care le examinează. (5) În activitatea Procuraturii, controlul ierarhic intern și controlul judecătoresc sunt principii care asigură exercitarea dreptului procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea deciziilor emise de procurorul ierarhic inferior, precum și posibilitatea contestării în instanţă de judecată a deciziilor și a acţiunilor cu caracter procesual ale procurorului”. Subordonarea Procuraturii Generale unui partid politic constituie și o lovitură principiului separaţiei puterilor în stat în Legislativă, Executivă și Judecătorească, întrucât Procuratura este parte a Justiţiei, iar Procurorul General face parte din Consiliul Superior al Magistraturii care, potrivit legislaţiei, este organ independent de autoadministrare al puterii judecătorești. Cităm art.1 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii „Consiliul Superior al Magistraturii - organ de autoadministrare judecătorească”: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și funcţionării sistemului judecătoresc, și este

29 ianuarie 2012, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 83, la insistenţa publică repetată a lui Vladimir Filat, majoritatea parlamentară a AIE îl instalează la funcţia de președinte al Curţii de Conturi pe Serafim Urechean, care a preluat această funcţie ca urmare directă a prevederilor Anexei secrete, ce atribuia autoritatea respectivă PLDM. Amintim că, în pofida reţinerilor din partea celorlalte două partide din coaliţia de guvernământ și în ciuda criticilor aduse de opoziţia parlamentară și societatea civilă în legătură cu faptul că Serafim Urechean nu întrunea condiţiile minime pentru a ocupa această funcţie, Vladimir Filat și-a obţinut, prin ameninţarea că va părăsi Alianţa, această poziţie-cheie pentru a-și plasa o persoană de încredere, care din poziţia de președinte al Curţii de Conturi să nu efectueze o activitate corectă și legală de verificare a modului de utilizare a banilor publici de către Guvernul în fruntea căruia se află președintele PLDM.

obiective și păstrând imaginea de instituţii obiective”. După aderarea in corpore a Alianţei Moldova Noastră, conduse de Serafim Urechean, la PLDM, fostul președinte AMN a dezvoltat o relaţie politică prea apropiată de PLDM și, implicit, de toate instituţiile de stat controlate de acest partid (sursa: expert-grup.org). În plus, întreaga opinie publică cunoaște foarte bine faptul că Serafim Urechean personal, în calitate de Primar General al Chișinăului, a fost obiectul unor nenumărate rapoarte și hotărâri ale Curţii de Conturi, care au dovedit utilizarea frauduloasă și contrar destinaţiei a finanţelor publice pe care le avea în gestiune. A se vedea în acest sens pe pagina web a Curţii de Conturi următoarele hotărâri: 1. Hotărârea privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Comunicaţiilor și Informaticii al Republicii Moldova și a unor întreprinderi din subordine

instituţie repartizată de cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat Partidului Democrat din Moldova, condus de Marian Lupu. În felul acesta a fost încălcat, în mod flagrant, art. 124 al Constituţiei, care stabilește în punctul (1) că „Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertăţile cetăţenilor”, și, în nici un caz, interesele unui grup de cetăţeni, a unui partid sau a unui grup de partide. Anexa secretă violează în mod evident, și Legea cu privire la Procuratură, în particular art.1 și 2, care stabilesc următoarele: „Art. 1. Procuratura: “Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătorești, care, în limitele atribuţiilor și competenţei, apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile și libertăţile cetăţenilor, conduce și exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele de

garantul independenţei autorităţii judecătorești. (2) Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească”. Calitatea de membru al CSM este stabilită de art. 122, alin.(2) al Legii Supreme, care stabilește că „din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Președintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și Procurorul General”. 3. Serviciul de Informaţii și Securitate (PL) Punctul 3 al Anexei secrete a AIE atribuie Serviciul de Informaţii și Securitate Partidului Liberal. Subordonarea conducerii SIS unui partid politic reprezintă un atentat direct la siguranţa naţională, precum și la drepturile și libertăţile fundamentale ale omului prin lipsirea acestei instituţii de caracterul independent și nonpartizan. De asemenea, din Anexa secretă rezultă, în mod expres, că Serviciul de Informaţii și Securitate este subordonat în totalitate Partidului Liberal,

5 februarie 2012, PMAN inclusiv conducerea și efectivul de ofiţeri ai acestei instituţii. De menţionat că, potrivit art. 1 al Legii cu privire la Serviciul de Informaţii și Securitate „Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova”: „(2) Activitatea Serviciului este coordonată de către Președintele Republicii Moldova, în limitele competenţei sale, și este supusă controlului parlamentar”, iar în conformitate cu art.3 „Principiile de activitate a Serviciului”: “Serviciul își desfășoară activitatea conform principiilor: - nonpartidismului”. Atribuirea întregului efectiv de ofiţeri PL-ului intră în contradicţie și cu art. 6 „Principiile și criteriile de bază în activitatea ofiţerului de informaţii” al Legii privind statutul ofiţerului de informaţii și securitate: „(1) Ofiţerul de informaţii își subordonează conduita profesională exclusiv apărării și promovării valorilor și intereselor naţionale ale Republicii Moldova. (2) Atașamentul necondiţionat faţă de principiile și normele constituţionale, devotamentul faţă de Republica Moldova, competenţa, probitatea și eficienţa profesională constituie criteriile de bază pentru selecţia, promovarea și menţinerea în activitate a ofiţerului de informaţii”. Astfel, un ofiţer al SIS este obligat să servească Republica Moldova, toţi cetăţenii ei, și, în nici un caz, doar un grup de cetăţeni asociaţi în cadrul unui partid politic cum este PL. 4. Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (PLDM) Prin atribuirea acestei instituţii independente unui partid politic a fost adusă o atingere gravă competenţelor Parlamentului, prevăzute de alin.(1) al art. 60 al Constituţiei, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului”. Conform art.66, litera j) „Atribuţiile de bază” al Legii Fundamentale, Parlamentul „alege și numește persoanele oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege”. Prin urmare, anume această autoritate este în drept să decidă asupra numirii conducerii instituţiei. Astfel, art.22 al Legii-cadru „Conducerea Centrului” stabilește: „(1) Centrul este condus de un director, numit în funcţie de Parlament la propunerea Președintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de cel puţin 15 deputaţi, cu votul majorităţii deputaţilor aleși, pentru un mandat de 5 ani. Persoana numită poate ocupa funcţia de director nu mai mult de două mandate consecutive”. Subordonarea acestei instituţii PLDM încalcă, în mod făţiș, art. 28 al Constituţiei „Viaţa intimă, familială și privată”, care prevede că „Statul respectă și ocrotește viaţa intimă, familială și privată”.

Acest abuz sfidează și norma legală stabilită prin Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Cităm: art. „1. Scopul legii”: „Scopul prezentei legi este asigurarea protecţiei drepturilor și libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieţii intime, familiale și private”. 5. Banca Naţională a Moldovei (PL) Anexa secretă la Acordul AIE atribuie prin punctul 5 Banca Naţională a Moldovei Partidului Liberal, ceea ce contravine statutului acestei instituţii prevăzute de legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, instituţie care este o persoană juridică publică autonomă responsabilă exclusiv în faţa Parlamentului și își exercită în mod independent atribuţiile sale. Respectiva lege-cadru stipulează în art.1 „Statutul juridic al Băncii Naţionale a Moldovei”, alin. (2) că „Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă și este responsabilă faţă de Parlament”. Art.6 al aceleiași legi, intitulat „Conlucrarea cu organele statului”, stabilește prin alin. (4) că „Banca Naţională este independentă în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de lege și nu va solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate”. Or, este clar că prin Anexa secretă pomenită mai sus această instituţie a fost partajată politic și subordonată Partidului Liberal, ceea ce constituie încă un element obiectiv la crima de uzurpare a puterii de stat. De reţinut că este un fapt notoriu relaţia de rudenie între Președintele Partidului Liberal și Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu fiind nepotul lui Mihai Ghimpu. 6. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (PDM) Instituţia respectivă a fost subordonată prin pactul secret al AIE Partidului Democrat din Moldova. Aceasta contravine, în mod flagrant, normelor legale care definesc statutul ei, mai exact Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Legea-cadru în cauză prevede în art. 1, alin. (1) următoarele: „Comisia Naţională a Pieţei Financiare, denumită în continuare Comisia Naţională, este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care reglementează și autorizează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, precum și supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. În acest scop, Comisia Naţională este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control și de sancţionare disciplinară și administrativă, în limitele stabilite de legislaţie”. Iar art. 2, alin. (1) stabilește următoarele: „Comisia Naţională funcţionează

potrivit prevederilor Constituţiei, prezentei legi, altor acte legislative, regulamentului propriu și este independentă în exercitarea funcţiilor sale”. Menţionăm că Mihail Cibotaru, care a deţinut succesiv 2 mandate de președinte al CNPF, în ambele cazuri a fost promovat la această demnitate de către Marian Lupu din poziţia acestuia de Președinte al Parlamentului în două legislaturi. De reţinut că Marian Lupu și Mihail Cibotaru se află în relaţie de rudenie și prietenie de familie, ultimul fiindu-i naș la nunta lui Marian Lupu, iar acesta a devenit acum câţiva ani naș fiului lui M. Cibotaru (a nu se confunda cu nașul de cununie a lui Marian Lupu, această ceremonie religioasă fiind oficiată într-o localitate din România cu mult mai târziu decât căsătoria civilă). Subliniem că Mihail Cibotaru a fost numit pentru primul mandat la 20 iulie 2007, prin Hotărârea Parlamentului, iar cel de-al doilea mandat i-a revenit la 8 iulie 2011. Chiar dacă Mihail Cibotaru și-a dat demisia din funcţia pe care o deţinea la 17 octombrie 2011 ca urmare a scandalurilor legate de atacurile raider, acesta rămânând în continuare membru al Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, este evident faptul că înţelegerile secrete din anexa la acordul respectiv și-au produs efectul și în cazul dat. 7. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (PL) În baza aceluiași document secret, această instituţie autonomă i-a revenit Partidului Liberal, astfel fiind comisă încă o imixtiune brutală în activitatea unei autorităţi care prin definiţie trebuie să fie echidistantă în raport cu orice partid politic, instituţie publică sau privată. Subliniem că în Capitolul 1 „Dispoziţii generale”, punctul (1) al Regulamentului ANRE este descris caracterul independent al acesteia: „Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, denumită în continuare Agenţia, este autoritatea permanentă cu statut de persoană juridică a administraţiei publice, nesubordonată altor autorităţi publice sau private...”. Și în acest caz putem afirma univoc faptul că Anexa secretă nr.4 constituie o dovadă elocventă a vinovăţiei celor trei semnatari de comiterea crimei de uzurpare a puterii de stat. IX. SUPLIMENTUL LA ACORDUL PRIVIND CONSTITUIREA ALIANŢEI PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ Așa cum se cunoaște, Acordul și cele 4 anexe la el, semnat la 30 decembrie 2010, și-a găsit continuare într-un alt document, semnat la 16 decembrie 2011, prin care semnatarii V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu au convenit,

în mod abuziv și anticonstituţional, să reducă durata mandatului șefului statului prin ajustarea acesteia la perioada de activitate a Parlamentului de legislatura a XIX-a. Astfel, în punctul 5 al „Suplimentului” cei trei complici au căzut de acord asupra următoarelor: „Durata mandatului președintelui Republicii Moldova, ales de Parlamentul de Legislatura a XIX-a, nu va depăși durata mandatului Parlamentului de Legislatura a XIX-a. Șeful statului își va prezenta benevol demisia în momentul expirării mandatului Parlamentului de Legislatura a XIX-a”. Această formulare este una contrară principiului statului de drept, al supremaţiei legii, lezează mandatul și competenţele șefului statului, transformându-l pe acesta într-un părtaș la fărădelegile celor trei. Chiar dacă documentul respectiv a fost semnat în pripă în ziua ultimei tentative eșuate de alegere a lui Marian Lupu în funcţia de Președinte, acesta se consideră valabil până la încheierea activităţii actualului Parlament, situaţie descrisă în punctul 6 al „Suplimentului”: „Prezentul Supliment constituie parte integrantă a Acordului privind constituirea Alianţei de Guvernare – Alianţa pentru Integrare Europeană semnat la Chișinău la 30 decembrie 2010, intră în vigoare la momentul semnării și este valabil pe durata valabilităţii acordului”. De remarcat că în declaraţiile lor legate de alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de Președinte al republicii, semnatarii acestor înţelegeri au pretins că ele oricum rămân în vigoare. X. SUBORDONAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE INTERESELOR DE CARTEL ALE CELOR TREI COMPLICI LA CRIMA DE UZURPARE A PUTERII DE STAT Chiar dacă Curtea Constituţională nu a fost obiectul unor înţelegeri scrise dintre V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu, care ar fi cunoscute în momentul de faţă opiniei publice, este evident că subordonarea ei s-a produs fie ca urmare a unor înţelegeri verbale, fie în temeiul unui alt document scris, care, eventual, ar putea servi drept obiect de investigaţie suplimentară a Procuraturii. Este bine cunoscut faptul că însăși numirea lui Alexandru Tănase în funcţia de judecător la Curtea Constituţională reprezintă o sfidare a legislaţiei, care stabilește statutul acestei instituţii în cadrul organelor puterii de stat. Se știe că până la numirea acestuia în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, Alexandru Tănase a deţinut funcţia de prim-vicepreședinte al PLDM și cea de ministru al Justiţiei din partea aceluiași partid, condus de V. Filat. Ca urmare directă a relaţiilor pe linie de partid între cei doi, la 8 aprilie

¾¾¾

5 februarie 2012, PMAN


6

EDI|IA DE VINERI

Politic

30 MARTIE 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

2011, prin Hotărârea Guvernului nr. 257, Al. Tănase este numit în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, fapt care a trezit suspiciunea că acesta a fost expediat în instituţia respectivă pentru a face jocul actualei puteri. De altfel, drept dovadă a acţiunii premeditate de subordonare a Curţii Constituţionale de către alianţa de guvernământ poate fi considerată și destituirea dlui D. Pulbere din funcţia de președinte al acestei instituţii la 28 septembrie 2012, pe care l-a succedat în funcţie Al. Tănase. În plus, demiterea dlui D. Pulbere a reprezentat și un caz scandalos de răfuială politică. Pretextul formal pentru demiterea acestuia a fost faptul că domnia sa ar fi făcut, cităm> ”declaraţii publice incompatibile cu prevederile constituţionale”. De fapt, acest demnitar a fost înlăturat din funcţie doar pentru că a menţionat în cadrul unei emisiuni TV că Parlamentul avea obligaţia

să aleagă șeful statului până la 28 septembrie 2011, în caz contrar, acesta urmând să fie dizolvat în conformitate cu normele constituţionale. Afirmaţia care i-a afectat cel mai mult pe cei care s-au răfuit cu D. Pulbere a fost cea potrivit căreia prelungirea mandatului actualului Parlament ar constitui o uzurpare a puterii de stat. De altfel, Alexandru Tănase, care l-a substituit pe D. Pulbere în funcţia de președinte al Curţii Constituţionale, a făcut în permanenţă declaraţii de ordin politic pe parcursul exercitării mandatului său de judecător și conducător al acestei instituţii. Însuși modul de dobândire a voturilor majorităţii judecătorilor Curţii Constituţionale pentru obţinerea schimbării conducerii acestei instituţii trezește suspiciunea că ar fi vorba de influenţe de ordin politic sau chiar de corupere, fapt ce ar putea constitui obiectul unei investigaţii separate în cadrul dosarului de uzurpare a puterii de stat. Amintim faptul că după farsa din 16 decembrie 2011, când deputaţii și-au arătat buletinele de vot în cadrul procedurii de alegere secretă a Președintelui republicii, Curtea Constituţională a adoptat scandaloasa Hotărâre din 12 ianuarie, care a demonstrat totala ei obedienţă politică faţă de putere. Menţionez că argumentele aduse de experţii în drept constituţional, ca și în opinia separată exprimată de către doamna judecător Elena Safaleru, subliniau că sesizarea făcută de deputatul Mihai Godea în privinţa verificării constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 nici măcar nu putea fi admisă pe rol din simplul motiv că Înalta Curte nu avea competenţa să examineze această hotărâre. Și asta mai întâi, deoarece, potrivit articolului 135, alineatul (1), litera e) din Constituţie, Curtea Constituţională are competenţa doar să aprobe rezultatele ale-

gerii Președintelui republicii. Al doilea motiv constă în faptul că, potrivit art. 135, alin. (1), lit. (a) din Constituţie, art. 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4, alin. (3), art. 6, alin. (1) și alin. (2) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale, Curtea Constituţională examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa sa, în exclusivitate probleme de drept, iar obiectul sesizării nu este atribuit prin lege la domeniul controlului constituţionalităţii. Faptul că totuși în cadrul ședinţei publice a Curţii Constituţionale, la insistenţa autorului sesizării, a fost admisă pe rol și examinarea Hotărârii Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Președintelui este de-a dreptul strigător la cer. Și asta pentru că această hotărâre nici măcar nu fusese publicată în „Monitorul Oficial”, prin urmare nici nu intrase în vigoare. Astfel, a devenit evident faptul că Mihai

Godea, singurul deputat care nu și-a demonstrat buletinul de vot în cadrul procedurii de alegere a președintelui la 16 decembrie 2011, iar ulterior a sesizat Curtea, face parte din același grup de conspiratori, al cărui rol a constat în declanșarea variantei de rezervă în cazul nealegerii lui Marian Lupu. Întreaga operaţiune de amânare la nesfârșit a procedurii de alegere a Președintelui republicii cu participarea nemijlocită a dlui Al. Tănase la extinderea nelegitimă a mandatului actualului Legislativ demonstrează existenţa unei complicităţi directe la crima de uzurpare a puterii de stat. Punctul culminant care a dovedit relaţia de subordine politică a Curţii Constituţionale faţă de actuala putere și, în special, a celor trei semnatari ai Acordului de constituire a AIE l-a reprezentat Hotărârea de validare a domnului N. Timofti în funcţia de Președinte din 19 martie 2012. XI. LIPSA DE TRANSPARENŢĂ ÎN ADMINISTRAREA SURSELOR DE FINANŢARE EXTERNĂ O dovadă suplimentară a faptului că puterea de stat a fost uzurpată este și schema dubioasă care a fost creată de către premierul V. Filat, prin care a devenit posibilă gestionarea netransparentă a sumelor provenite din exterior. Amintim că în ultimii ani, Republica Moldova a contractat sume importante de credite și granturi cu titlu de asistenţă financiară externă. Informaţia oficială a Ministerului Finanţelor indică pentru anul 2009 140.55 milioane USD, dintre care 99.36 milioane USD granturi și 41.19 credite, iar în 2010 365.41 milioane USD, dintre care 153.37 milioane USD granturi și, respectiv, 212.04 milioane USD credite. Intrările de surse externe de finanţare în anul 2011 au constituit 96,82 milioane USD, iar în luna ianuarie 2012 – 6,09 milioane USD în formă de credite. Creditele contractate de Republica Moldova cumula-

tiv pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 ianuarie 2012 constituie 356,14 milioane USD. La moment, soldul datoriei de stat externe a ţării noastre constituie 1 157,305 milioane USD. Majoritatea resurselor financiare sunt direcţionate către sectorul social, justiţie, buna guvernare și doar 10% revine sectorului real al economiei naţionale. De menţionat că actuala guvernare nu prezintă opiniei publice explicaţii și argumente nici asupra oportunităţii contractării acestor resurse, nici asupra modului lor de gestionare. Lipsa de transparenţă la acest capitol lasă impresia fie a unei incompetenţe profunde a factorilor de decizie, fie a existenţei unor interese oculte de deturnare a fondurilor externe. Amintim că după ce Vladimir Filat a devenit Prim-ministru, Cancelaria de stat, condusă de exponentul PLDM, Victor Bodiu, în urma unei decizii dubioase, a

preluat competenţele de gestionare a asistenţei externe de la Ministerul Economiei, condus de Valeriu Lazăr, care este membru al unui alt partid politic din AIE, și anume din PDM. În același timp, și Ministerul Finanţelor ca autoritate-cheie în domeniul administrării banilor publici este condus de membrul PLDM, Veaceslav Negruţa, iar Curtea de Conturi a revenit, de asemenea, PLDM prin Anexa secretă la Acordul de constituire a AIE, semnat la 30 decembrie 2010, funcţia de președinte fiind ocupată de Serafim Urechean. Prin urmare, și instituţia autonomă care are menirea să verifice modul de utilizare a finanţelor publice este în cârdășie directă pe linie de partid și, probabil, de interes financiar, cu Guvernul. După venirea la guvernare a AIE și în urma înţelegerilor secrete dintre partidele ajunse la guvernare, Parlamentul a încetat să-și îndeplinească în mod eficient una dintre atribuţiile de bază, stabilite de articolul 66 al Legii Fundamentale. Amintim că articolul 66, litera i) al Constituţiei stabilește că Parlamentul: „exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic și de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile și creditele de stat din surse străine”. Dat fiind faptul că atât Procuratura Generală, cât și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei se află, de asemenea, sub controlul abuziv al partidelor din coaliţia de guvernământ, societatea s-a pomenit fără nici o instituţie a statului de drept în stare să facă lumină asupra felului cum sunt cheltuiţi banii publici, inclusiv fondurile primite de la donatorii externi. În aceste condiţii, planează suspiciunea că au loc deturnări de fonduri în proporţii deosebit de mari în interesul exponenţilor actualei puteri.

Pentru clarificarea situaţiei legate de finanţarea externă a Republicii Moldova solicităm Procuraturii Generale efectuarea unor măsuri de investigaţii suplimentare, care să verifice posibila implicare a unor demnitari de prim rang în gestionarea frauduloasă a acestor fonduri. XII. TERGIVERSAREA ALEGERII PREȘEDINTELUI REPUBLICII DE CĂTRE AIE-1 ȘI AIE-2 CA ELEMENT-CHEIE DE UZURPARE A PUTERII DE STAT Este cunoscut faptul că, deși după alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, partidele componente ale AIE-1 au format o majoritate parlamentară care avea doar un număr de 53 de mandate, prin urmare un număr insuficient de deputaţi pentru a alege Președintele republicii, în urma înţelegerilor dintre componentele coaliţiei de guvernământ, rolul de candidat la funcţia supremă în stat i-a fost atribuită lui Marian Lupu. Din acel moment a devenit evident faptul că părtașii la acea cârdășie politică au recurs la nenumărate încălcări ale Constituţiei, ale hotărârilor și adreselor Curţii Constituţionale, precum și la adaptarea întregii legislaţii la interesele de cartel ale acestui grup. Astfel, prin Hotărârea Parlamentului nr. 54-XVIII din 3 noiembrie 2009, a fost stabilită data alegerilor Președintelui Republicii Moldova pentru 10 noiembrie 2009. Însă candidatura lui Marian Lupu nu a întrunit numărul minim de 61 de voturi pentru a fi ales în funcţia de șef de stat. La 27 noiembrie 2009, Parlamentul a stabilit, prin Hotărârea nr. 74-XVIII, data alegerilor repetate ale Președintelui pentru ziua de 7 decembrie 2009. Însă și de această dată alegerea șefului statului a eșuat, situaţie care trebuia să determine, în mod obligatoriu, dizolvarea Parlamentului și numirea datei alegerilor anticipate, în conformitate cu alin. (5) al art. 78 din Constituţie, însă după consumarea celor 2 tentative eșuate de alegere a Președintelui, conducătorii celor patru partide, care la acea oră constituiau AIE-1, V. Filat, M. Ghimpu, M. Lupu și S. Urechean, și-au menţinut înţelegerile anticonstituţionale de a-l promova pe M. Lupu la funcţia supremă în stat contrar prevederilor constituţionale. Această situaţie vădește, în mod izbitor, vina conducătorilor respectivi de a sfida în mod conștient normele statului de drept, prevăzute de legislaţia în vigoare, prin evitarea dizolvării Parlamentului și menţinerea forţată a puterii cu ajutorul modificărilor legislative, care au dat o aparenţă legală actului de uzurpare a puterii de stat. Intenţiile criminale ale conducătorilor AIE de a pune înţelegerile din Acord mai presus de legislaţia în vigoare se confirmă prin nenumăratele declaraţii publice ale acestora, care s-au materializat în recroirea cadrului legislativ în funcţie de interesele lor de a menţine forţat puterea. În consecinţă este promovată modificarea Legii nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova”. Norma impusă de AIE-1 a stabilit că în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat doar o singură dată, următoarea dizolvare a Parlamentului urmând să intervină într-un termen rezonabil după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări. Consumând cele două tentative legale de alegere a șefului statului și prelungind, în mod artificial, termenul de activitate a Parlamentului, cei patru conducători ai AIE-1 au pus la cale organizarea unui referendum constituţional, prin care urmăreau același scop: menţinerea forţată a puterii de stat. Astfel, la 7 iulie 2010 deputaţii din coaliţia de guvernământ au hotărât organizarea referendumului respectiv, prin care se intenţiona schimbarea modului de alegere a șefului statului, și anume prin votul direct al cetăţenilor. Referendumul a fost stabilit pentru ziua de

5 septembrie 2010. Însă această aventură politică a eșuat. Poporul Republicii Moldova a exprimat un vot de blam puterii. În aceste condiţii, Președintele interimar al republicii s-a văzut constrâns să emită, la 28 septembrie 2010, un decret prin care dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor parlamentare anticipate pentru 28 noiembrie 2010. La 28 decembrie 2010 a avut loc ședinţa de constituire a noului Parlament de Legislatura a XIX-a. Iar la 30 decembrie 2010, cei trei conducători de partide, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu, au creat așa-numita AIE-2 și au semnat, în aceeași zi, Acordul de constituire a coaliţiei și anexele lui, descrise mai sus. Urmare a acestor înţelegeri anticonstituţionale, procesul de uzurpare a puterii de stat a luat amploare. Astfel, coaliţia de guvernământ a încălcat prevederile articolului 90 din Constituţie prin neîndeplinirea normei de iniţiere a procedurii de alegere a șefului statului în termen de două luni. Curtea Constituţională a evitat să ia o poziţie univocă asupra termenului de două luni, stabilit de alin. (4) al art. 90, motivând că, în acest caz, ar fi vorba de competenţele exclusive ale Parlamentului. Cu toate acestea, Curtea Constituţională a emis o adresă, stabilind un termen de trei luni necesare pentru ca Parlamentul să execute Hotărârea nr. 2 din 08.02.2011, Legislativul urmând să stabilească data-limită de alegere a șefului statului. Prin urmare, în conformitate cu Adresa Curţii Constituţionale, termenul-limită de trei luni expira la 8 mai 2011. Dar și de această dată cei trei complici au încălcat Constituţia prin neexecutarea acestui act al Curţii Constituţionale, continuând procesul de uzurpare a puterii de stat. Și în acest caz, exponenţii coaliţiei de guvernământ au încălcat, în mod evident, articolul 140 al Constituţiei, care stabilește în alin. (2) că „hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive și nu pot fi atacate”, prin urmare sunt obligatorii și trebuie executate. Așa cum se cunoaște, la 28 septembrie 2011 a expirat termenul de un an de la ultima dizolvare a Parlamentului, la 28 noiembrie 2011 a trecut un an de la ultimele alegeri parlamentare, iar la 28 decembrie 2011 s-a consumat un an de la ședinţa de constituire a Parlamentului. În aceste condiţii, oricât de arbitrară ar fi interpretarea termenului de un an de zile, este absolut clar că prin nedorinţa de a emite decretul de dizolvare a Parlamentului și de numire a datei pentru noi alegeri anticipate, cei trei complici au continuat să menţină puterea de stat. La 20 octombrie 2011, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr. 199, care a stabilit o nouă dată a alegerii Președintelui pentru ziua de 18 noiembrie 2011. Însă, neavând siguranţa că Marian Lupu va acumula minimul necesar de voturi pentru a fi ales în funcţia de șef al statului, capii AIE au recurs la un nou tertip juridic și nu au înregistrat candidatura acestuia.

Ca urmare, procedura de alegere a șefului statului a fost anulată în mod arbitrar pe motivul lipsei de candidaţi, ceea ce a permis acestora să speculeze că a fost evitată începerea procedurii de alegere a Președintelui, făcând posibilă menţinerea în continuare a AIE la putere în mod abuziv. Farsa din 18 noiembrie 2011, prin care s-a considerat nulă tentativa de alegere a șefului statului pe motivul inexistenţei unui candidat, sfidează articolul 78 din Constituţie, precum și Hotărârea din 26 decembrie 2000, Avizul nr.4. Precizăm că respectivul act al Curţii Constituţionale arată că blocarea, boicotarea sau obstrucţionarea procedurii de alegere a șefului statului servesc drept temei pentru dizolvarea Parlamentului. Însă cea mai gravă lovitură împotriva statului de drept și a democraţiei, garantate de alin. (3) al art. 1 al Constituţiei, a fost aplicată de cei trei complici V. Filat, M. Lupu, M. Ghimpu la 16 decembrie 2011. Amintim că pentru acea zi a fost stabilită din nou ziua alegerilor Președintelui. Este de notorietate publică crima de încălcare brutală a Constituţiei săvârșită de Marian Lupu în calitatea lui de Președinte în exerciţiu prin îndemnul public și repetat de a obliga deputaţii să arate, cităm: „pe faţă și pe verso”, buletinele de vot după ieșirea din cabinele de vot și înainte de introducerea buletinelor în urnă. Cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat și-au constrâns subalternii pe linie de partid să dea curs îndemnului criminal al lui Marian Lupu, toţi deputaţii AIE demonstrându-și, în mod sfidător, buletinele în cadrul procedurii de vot secret. În felul acesta, Marian Lupu și complicii săi se fac vinovaţi de încălcarea alin.(1) al art. 78 ale Constituţiei, care stabilește că „Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret”, precum și a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 39 din 04.12.2000 care prevede următoarele: „Sintagma „vot secret” din art. 79, alin.(1) din Constituţie exprimă un caracter al dreptului de vot și semnifică posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii propuși pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova, în așa fel încât această voinţă să nu poată fi cunoscută de alţii”. După consumarea farsei din 16 decembrie 2011, Curtea Constituţională sub președinţia lui Alexandru Tănase și-a confirmat pe deplin statutul de organ subordonat politic coaliţiei de guvernământ. Astfel, prin Hotărârea sa din 12 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a declarat Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2001 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova și Hotărârea nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Președintelui Republicii Moldova drept neconstituţionale. Anume această hotărâre

anticonstituţională, luată de însăși instanţa menită să vegheze respectarea Legii Fundamentale de către toate autorităţile publice, a permis uzurpatorilor să recurgă la o nouă acţiune împotriva statului de drept. Menţionăm că Curtea Constituţională și-a permis să examineze Hotărârea nr. 287 din 28 decembrie 2011 fără ca aceasta să fi intrat în vigoare prin publicarea ei în „Monitorul Oficial”. Această Hotărâre a fost publicată în „Monitorul Oficial” abia cu o zi mai târziu, la 13 ianuarie 2012. 15 ianuarie 2012 – anunţarea unui nou referendum și întreruperea arbitrară a procesului de alegere a Președintelui La 15 ianuarie 2012, acţiunile premeditate de uzurpare a puterii de stat au intrat într-o nouă fază. Astfel, în dimineaţa zilei de duminică, 15 ianuarie 2012, cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu, au aplicat o nouă lovitură ordinii constituţionale a statului nostru. Ei au organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia au anunţat că întrerup – a câta oară?! – procesul de alegere a șefului statului și că vor organiza în acest scop un referendum pentru modificarea Constituţiei. În Declaraţia Alianţei pentru Integrare Europeană „Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale și de asigurare a stabilităţii politice”, semnată de cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat, aceștia afirmă următoarele: „2) Din cauzele expuse mai sus, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea și simplificarea mecanismului de alegere a Președintelui republicii de către Parlament și transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie; 3) Președintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”. Astfel, după ce în 2010, în lipsa unei majorităţi de trei cincimi de voturi necesare pentru alegerea în Parlament a șefului statului, uzurpatorii au recurs la organizarea unui referendum constituţional care să permită alegerea directă a șefului statului, de această dată aceiași demnitari au încercat să se menţină în mod anticonstituţional la putere prin reducerea numărului necesar de voturi pentru alegerea șefului statului de la trei cincimi (61) la 50 plus 1 (51) de deputaţi prin organizarea unui nou referendum. Și această aventură politică a fost pusă la cale ca urmare directă a prevederilor ilegale din Acordul de constituire a AIE-2. Prin afirmaţiile din punctul (3) al Declaraţiei din 15 ianuarie 2012, în care se spune, în mod imperativ, că șeful statului va fi ales la o lună de la validarea rezultatelor referendumului, cei trei

complici comit încă un atentat împotriva statului de drept prin anticiparea rezultatelor acestui exerciţiu democratic. Or, se știe că orice referendum presupune exprimarea liberă a voinţei alegătorilor, care se pot pronunţa „pro” sau „contra”. În plus, însăși intenţia de a organiza un referendum constituţional care să aibă efecte directe asupra modificărilor unor norme stabilite de Legea Fundamentală reprezintă în sine un atentat la ordinea constituţională. Asta întrucât alin. (1) al art. 143 stabilește, în mod univoc, procedura de modificare a ei exclusiv prin votul deputaţilor. Cităm: „Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi”. Această normă a fost ignorată de cei trei complici tocmai din motivul că partidele pe care le conduc nu dispun de o majoritate parlamentară de două treimi de deputaţi. Este bine cunoscut faptul că Declaraţia conducătorilor AIE din 15 ianuarie 2012, precum și Hotărârea Parlamentului nr. 1 adoptată în aceeași zi au trezit revolta unei părţi importante a societăţii. Însăși apariţia Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, ca și valul de proteste stradale organizate de CACD, au fost o reacţie directă la șirul de nelegiuiri ale exponenţilor puterii, care culminase cu intenţia de a organiza un nou referendum și de a continua menţinerea ilegală a puterii. Sub presiunea protestelor stradale și a exponenţilor societăţii civile, la 10 februarie 2012 cei trei complici la uzurparea puterii de stat au anunţat că renunţă la ideea referendumului lansată de ei înșiși la 15 ianuarie a.c. Însă, în loc să revină în câmpul constituţional, cei trei exponenţi ai AIE au promovat, la 7.03.2012, Hotărârea nr.38 a Parlamentului prin care au stabilit o nouă dată a alegerii Președintelui pentru 16 martie curent. Respectiv, la 16 martie a.c. s-a produs un simulacru al procedurii de alegere a Președintelui, în postura de șef de stat fiind instalat Nicolae Timofti. În felul acesta, întreaga acţiune de uzurpare a puterii de stat, care s-a declanșat imediat după alegerile din 29 iulie 2009, și-a găsit finalul logic în promovarea exponentului AIE la cea mai înaltă funcţie în stat. Au urmat două proceduri formale care au încheiat procesul de uzurpare a puterii de stat: Curtea Constituţională a validat la 19 martie 2012 candidatura lui Nicolae Timofti, iar la 23 martie a.c. Președintele a fost învestit. În definitiv, alegerea lui N. Timofti nu a urmărit respectarea procedurilor constituţionale de alegere a șefului statului, ci doar menţinerea cu orice preţ la putere a uzurpatorilor. În concluzie putem afirma că Republica Moldova a devenit un stat captiv, aflat la cheremul unor grupări de tip mafiot, care și-au subordonat toate instituţiile puterii de stat unor interese dubioase. Argumentele expuse mai sus arată fără putinţă de tăgadă că în condiţiile care s-au creat, puterea

19 februarie 2012, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt

®


FLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

30 MARTIE 2012

Punct de vedere

7

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

de stat este uzurpată și menţinută în mod forţat. Articolul 2 din Constituţie „Suveranitatea și puterea de stat” stabilește următoarele: „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. (2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”. Date fiind circumstanţele descrise mai sus considerăm că Procuratura Generală are toate temeiurile legale de a iniţia un dosar de urmărire penală împotriva celor trei cetăţeni: Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu în baza articolului 339 al Codului Penal„Uzurparea puterii de stat”, care prevede următoarele: „(1) Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 de ani. (2) Aceleași acţiuni care au provocat: - a) schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova; b) decesul unei persoane; c) alte urmări grave – se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.” Neexecutarea hotărârilor și adreselor Curţii Constituţionale – o probă elocventă a stării de uzurpare a puterii de stat Potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale, pentru aprobarea Raportului cu privire la exercitarea jurisdicţiei constituţionale

53 și prevederile alin. (2) și alin. (3), art.53 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 în redacţia Legii nr. 94-XVI din 8 mai 2008; 2. Hotărârea nr.9 din 08.04.2010, fiind declarate neconstituţionale Legea nr.44-XVIII din 20 octombrie 2009 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament; 3. Hotărârea Parlamentului nr.47-XVIII din 22 octombrie 2009 privind cumularea unor funcţii cu mandatul de deputat în Parlament. Potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 2 din 24 ianuarie 2012 pentru aprobarea Raportului privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011, prezentat în baza art. 10 al Legii cu privire la Curtea Constituţională nr. 317-XIII din 13.12.1994 și art.80 al Codului jurisdicţiei constituţionale nr. 502-XIII din 16.06.1995, organele centrale ale puterii de stat nu au executat nouă adrese și două hotărâri. Cităm mai jos lista actelor oficiale obligatorii ale Curţii Constituţionale neexecutate de actuala putere: Adrese: 1. Adresă la Hotărârea din 8 februarie 2011 privind interpretarea art.90, alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova 2. Adresă la Hotărârea din 5 aprilie 2011 pentru controlul constituţionalităţii prevederilor art.8, lit. g) și art.11, alin.(4) din Legea nr.269-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, art.64 din Codul de executare al Republicii

tea a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.122 din 5 iulie 2011 privind eliberarea din funcţie a Președintelui Curţii Supreme de Justiţie; 7. Adresă la Decizia din 8 decembrie 2011, prin care Curtea a sistat procesul pentru controlul constituţionalităţii pct. 3 din Anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.667 din 8 iulie 2005 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283- XV din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază; 8. Adresă la Hotărârea din 8 decembrie 2011, prin care Curtea Constituţională a recunoscut drept constituţionale prevederile art. 25, alin. (1), 26 și 27 pct. 1) și 7) din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care reglementează formarea și activitatea Prezidiului Guvernului; 9. Adresă la Hotărârea din 22 decembrie 2011, prin care Curtea a declarat neconstituţională Legea nr. 184 din 27 august 2011 privind modificarea și completarea unor acte legislative. Hotărâri: 1. Prin Hotărârea din 7 iunie 2011 Curtea a declarat neconstituţională prevederea art. 22, alin. (1), lit. p) din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995„Cu privire la statutul judecătorului”, în redacţia Legii nr.152 din 8 iulie 2010 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative”; 2. Hotărârea din 20 decembrie 2011, prin care au fost declarate neconstituţionale normele contestate ale legilor nr.100 și nr.56, care stabilesc stagiul general de cotizare pentru pensionare de 35 de ani pentru femei și care modifică unele garanţii sociale ale judecătorilor. Așadar, neexecutarea intenţi-

aceste norme legislative au fost amputate. La ora actuală, Adunarea Generală a Judecătorilor nu mai poate alege 7, ci doar 5 membri ai CSM, iar majoritatea parlamentară numește nu 2, ci 4 profesori titulari, și nu cu trei cincimi, ci cu simpla majoritate de voturi, toţi 4 fiind propuși exclusiv de către putere. Este binecunoscut faptul că procesul de subordonare al CSM a fost realizat, în mod metodic, de actuala putere prin numirea a patru profesori titulari de către majoritatea parlamentară, alegerea a doar 5 judecători la Adunarea Generală a Judecătorilor, dar și prin instalarea în fruntea Curţii Supreme de Justiţie a lui Mihai Poalelungi, o persoană docilă actualei puteri. Prin acţiunile respective practic a fost suprimat principiul separaţiei puterilor în stat și cel al independenţei justiţiei. Modificări la Codul Electoral care au permis menţinerea forţată la putere a uzurpatorilor Actuala putere, sub mandatul AIE-1, a modificat normele Codului Electoral, care stabilesc metodele de numărare și repartizare a mandatelor obţinute de concurenţii electorali la alegeri. Prin urmare, alianţa de guvernământ a modificat regulile jocului în timpul jocului, ceea ce contravine valorilor democratice și bunelor practici în materie de alegeri universal recunoscute. În acest context, Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice și Drepturile Omului, în Raportul nr.1 interimar al observării alegerilor în Republica Moldova pentru perioada 21-31 octombrie 2010 a indicat că amendamentele adoptate la Codul Electoral în septembrie sunt dubioase. Mo-

în anul 2010 nr.1 din 24.01.2011, organele centrale ale puterii de stat nu au executat patru adrese și trei hotărâri. Cităm mai jos lista actelor oficiale obligatorii ale Curţii Constituţionale neexecutate de actuala putere: Adrese: 1. Adresă la Hotărârea nr.17 din 12.07.2010 pentru controlul constituţionalităţii Decretului privind declararea zilei de 28.06.1940 Zi a ocupaţiei sovietice nr.376-V din 24.06.2010; 2. Adresă la Hotărârea nr.22 din 23.09.2010 cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituţional din 05.09.2010; 3. Adresă la Hotărârea nr.29 din 21.12.2010 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.95 din 21.05.2010 „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative”; 4. Adresă la Hotărârea nr.30 din 23.12.2010 pentru controlul constituţionalităţii art.16, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 1453-XV din 08.11.2002 „Cu privire la notariat”. Hotărâri: 1. Hotărârea nr.10 din 2 iunie 2009, prin care au fost declarate neconstituţionale sintagma “cu excepţia cazurilor expuse la alin. (2) și (3)” cuprinsă în alin.(1), art.

Moldova nr.443 din 24 decembrie 2004 în redacţia Legii nr.143 din 2 iulie 2010; 3. Adresă la Hotărârea din 31 mai 2011, prin care Curtea a recunoscut constituţionale prevederile alin. (1), art. 111 din Codul muncii: „În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului mediu (pentru salariaţii care sunt remuneraţi în acord sau pe unitate de timp), sunt...” în redacţia Legii nr.168 „Pentru modificarea și completarea Codului muncii al Republicii Moldova”; 4. Adresă la Hotărârea din 7 iulie 2011, prin care Curtea a recunoscut drept constituţională Hotărârea Parlamentului nr.83 din 21 aprilie 2011 „Privind numirea în funcţia de Președinte al Curţii de Conturi”; 5. Adresă la Hotărârea din 13 septembrie 2011, prin care Curtea a declarat neconstituţională sintagma „La expirarea acestui termen [3 ani], absolventul nu mai poate participa la concurs în baza mediei generale obţinute la examenele de absolvire a Institutului.” de la alineatul (3) al articolului 18 din Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei; 6. Adresă la Hotărârea din 4 octombrie 2011, prin care Cur-

onată și repetată a actelor Curţii Constituţionale de către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, conduse de exponenţii AIE, reprezintă un element obiectiv de exercitare a puterii de stat în nume propriu și o sfidare directă a ordinii constituţionale. Subordonarea Justiţiei Subliniem aici că aceeași acţiune perfidă de subordonare a justiţiei a fost comisă de actualul regim prin preluarea controlului asupra Consiliului Superior al Magistraturii ca organ de autoadministrare a puterii judecătorești. Astfel, prin reforma adoptată de Parlament prin consens la 22 iulie 2005 din cei 12 membri ai CSM erau aleși prin vot secret din rândurile judecătorilor la Adunarea Generală a Judecătorilor, iar 2 profesori titulari erau aleși de Parlament, unul reprezentând majoritatea, celălalt opoziţia parlamentară, ambii fiind confirmaţi cu votul a cel puţin trei cincimi de deputaţi. Ceilalţi 3 membri ai CSM, și anume Procurorul General, Ministrul Justiţiei și președintele Curţii Supreme de Justiţie deţin calitatea de membri din oficiu prin prevederile Constituţiei. Prin urmare, reforma realizată în Justiţie anterior permitea scoaterea CSM de sub controlul politic al puterii. Însă

dalitatea de repartizare a mandatelor a fost modificată în așa fel, încât fiecărui partid ajuns în Parlament, indiferent de procentajul obţinut, îi revine un număr egal de mandate provenite din voturile în favoarea partidelor care nu au trecut pragul electoral. Această modificare a fost operată în avantajul partidelor AIE, fapt care le-a permis ca după alegerile din 2010 voturile să fie calculate în așa fel, încât să permită crearea unei majorităţi parlamentare postelectorale anume componentelor AIE. Modificarea Codului Electoral în ajunul alegerilor contravine recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Aceste modificări trezesc o îngrijorare deosebită mai ales atunci când sunt adoptate fără un larg consens și pot oferi prioritate unor concurenţi electorali, în cazul nostru fiind vorba chiar de partidele din arcul guvernamental. Au suferit modificări și normele Codului Electoral care reglementează organizarea de referendumuri. Amintim că până la adoptarea Legii nr.119, conform articolului 171 din Codul Electoral, Comisia Electorală Centrală avea dreptul să recunoască drept nevalabil referendumul republican în cazul participării a unui număr de mai puţin de trei

cincimi din numărul total al persoanelor cu drept de vot înscrise în listele electorale. Urmărind câștigarea referendumului, Alianţa pentru Integrare Europeană a redus pragul minim de validare a acestuia până la o treime. În același scop a fost modificat și articolul 168 din Codul Electoral. Amintim că anterior acest articol stabilea faptul că hotărârea se considera adoptată prin referendum dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. Iar dacă unui referendum naţional era supusă o lege constituţională, aceasta se considera aprobată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale. Pentru a-și crea avantaje în cadrul referendumului anunţat, AIE a operat schimbări la Codul Electoral prin care a lăsat obligativitatea existenţei unei majorităţi din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale doar pentru cazurile de supunere referendumului a unor legi constituţionale, care ar viza modificarea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent, unitar și neutru al statului. Ignorarea angajamentului internaţional al Republicii Moldova de a solicita avize prealabile Consiliului Europei la proiectele de legi care vizează funcţionarea instituţiilor democratice Menţionăm în mod special faptul că din momentul accederii la guvernare a AIE-1 și AIE-2, nici un proiect de modificare și completare a legislaţiei care vizează funcţionarea instituţiilor democratice, cum ar fi dreptul electoral, statutul justiţiei, libertatea de exprimare, reglementările privind domeniul audiovizualului etc., nu a fost expediat la Consiliul Europei pentru avizare prealabilă. Se cunoaște că Republica Moldova, ca ţară aflată sub monitorizarea Consiliului Europei, are obligaţia de a opera astfel de modificări doar cu acordul acestui for internaţional. Comentariile oficiale la Codul Penal confirmă vinovăţia celor trei complici Așa cum se cunoaște, intrarea în vigoare a noii versiuni a Codului Penal a fost urmată de elaborarea unor ample comentarii făcute de cei mai de seamă specialiști în materie penală din ţara noastră. Anume de ele se ghidează colaboratorii organelor de anchetă și judecătorii în activitatea pe marginea unor cazuri de săvârșire a crimelor. O examinare atentă a comentariului la articolul 339 al CP arată, în mod univoc, vinovăţia lui Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu de comiterea premeditată și cu rea-credinţă a acestei crime. Vom prezenta mai jos ver-

siunea integrală a comentariului experţilor, însoţită de menţiunile noastre la cazul concret vizat de către noi. Remarcile noastre vor fi făcute prin sublinieri și între paranteze cu specificarea “nota noastră”. “Articolul 339. UZURPAREA PUTERII DE STAT (1) Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani. (2) Aceleași acţiuni care au provocat: a) schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova; b) decesul unei persoane; c) alte urmări grave se pedepsesc cu închisoare de la 20 la 25 de ani sau cu detenţiune pe viaţă. 1. Articolul dat prevede responsabilitatea pentru acţiunile orientate spre: a) uzurparea forţată a puterii de stat; b) menţinerea forţată a puterii cu încălcarea prevederilor CRM. (Autorii utilizează această abreviere pentru sintagma Constituţia Republicii Moldova – nota noastră. ) Aceste acţiuni ilegale constituie latura obiectivă a infracţiunii. În conformitate cu Constituţia, puterea de stat în RM se divizează în legislativă, executivă și judiciară (art.6 CRM). Puterea de stat este exercitată de Președintele RM, Parlamentul RM, Guvernul RM, instanţele judecătorești ale RM. 2. Conform prevederilor art.2 CRM, uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului. 3. Uzurparea forţată a puterii înseamnă însușirea forţată a puterii de stat de către persoane, grupări, organizaţii, cărora aceasta nu le-a aparţinut pe bază legală. Menţinerea forţată a puterii înseamnă păstrarea puterii pe cale forţată, cu încălcarea prevederilor CRM de către persoane cărora această putere anterior le-a aparţinut conform legii. (De reţinut că sintagma „păstrarea puterii pe cale forţată, cu încălcarea prevederilor Constituţiei” nu trebuie confundată cu întreprinderea de acţiuni violente. Legiuitorul și experţii arată, în mod univoc, esenţa acestei infracţiuni, comise de „persoane cărora această putere le-a aparţinut conform legii”. A nu se confunda cu răsturnarea sau preluarea prin forţă armată a puterii și nici cu exercitarea ei prin metode represive violente. Însăși încălcarea sistematică și premeditată a prevederilor Constituţiei în scopul menţinerii puterii de stat constituie un aspect evident al laturii obiective a infracţiunii de uzurpare a puterii de stat – nota noastră.) 4. Alin. 2 al articolului comen-

tat prevede responsabilitatea infractorilor conform circumstanţelor agravante nominalizate. 5. Schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale presupune subrogarea ei totală sau modificări parţiale (desfiinţarea sau introducerea neconstituţională a unor noi institute în sistemul puterii de stat, în organizarea de stat, în raporturile de proprietate etc.) pe cale forţată, cu încălcarea prevederilor CRM. (Considerăm că însăși crearea așa-numitului Consiliu al AIE cu atribuţiile pe care și le-a arogat acest organ anticonstituţional, prin semnăturile celor trei, care limitează în mod grav competenţele Președintelui republicii, a Parlamentului și a Guvernului, prin Anexa secretă nr.4, prin subordonarea unor instituţii care sunt independente sau autonome în sistemul organelor puterii de stat ale ţării noastre, prin tergiversarea cu rea-credinţă și în mod repetat timp de aproape trei ani de zile a procedurii de alegere a șefului statului, prin evitarea dizolvării Parlamentului și anunţării de alegeri parlamentare anticipate, prin neexecutarea unei multitudini de hotărâri și adrese ale Curţii Constituţionale, prin subordonarea Justiţiei și suprimarea de facto a principiului separaţiei puterilor în stat, prin adaptarea legislaţiei la interesele de tip criminal ale conducătorilor celor trei partide, prin neexpedierea spre avizare prealabilă la Consiliul Europei a proiectelor de legi respective în conformitate cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova, prin gestionarea netransparentă a surselor provenite din finanţarea externă a ţării, precum și prin alte acţiuni contrare ordinii constituţionale, respectivii cetăţeni se încadrează pe deplin în interpretarea făcută în punctele 3 și 5 de către experţii în materie penală – nota noastră.) Prin orânduire constituţională se înţelege orânduirea de stat și socială, consfinţită prin CRM. 6. Când acţiunile prevăzute de alin.1 al prezentului articol duc la decesul cel puţin a unei persoane, ele trebuie calificate conform prevederilor alin.2. 7. Urmările grave care pot avea loc în urma acţiunilor menţionate în articolul comentat trebuie apreciate după caz, conform circumstanţelor concrete. Însă aceste urmări grave pot prejudicia statul, societatea, și nu persoanele concrete. Prejudiciul poate fi material sau moral. (Din întreaga argumentaţie prezentată mai sus în demersul nostru rezultă în mod clar că există nenumărate temeiuri pentru a aprecia că urmările acţiunilor criminale ale celor trei sunt deosebit de grave, prejudiciază statul și societatea în ansamblu, sfidează principiile statului de drept și

ordinea constituţională, lezează drepturile și libertăţile fundamentale garantate de Legea Supremă, cauzează atât prejudicii materiale, cât și morale întregii societăţi – nota noastră.) 8. Latura subiectiva a infracţiunii se caracterizează prin intenţie directă. Inculpatul își dă seama că săvârșește acţiunile indicate în articolul menţionat și dorește aceasta. (Pornind de la prezumţia că cei trei cetăţeni se află în deplinătatea facultăţilor mentale, posedă discernământ în gândire și realizează ce fapte întreprind, nu încape nici o îndoială că toate acţiunile săvârșite de aceștia vădesc intenţia lor directă de a exercita puterea în nume propriu, adică a o uzurpa cu rea-credinţă, făcând uz de statutul de demnitari de prim rang în ierarhia statală, ceea ce constituie o circumstanţă agravantă pentru ei. Faptul că V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu și-au dat seama că săvârșesc acţiunile indicate în articolul menţionat și au dorit cu tot dinadinsul să le realizeze rezultă nu doar din prezumţia că este vorba de un grup de complici valizi mental, ci și de abilitatea și perfidia cu care au acţionat. În mod evident, este vorba de un plan criminal, confirmat și prin Acordul de constituire a AIE și anexele acestuia, ca și prin tot lanţul logic al acţiunilor săvârșite din 2009 și până în prezent. Din conţinutul articolului 339 al CP și din comentariul specialiștilor la el rezultă, în mod univoc, faptul că singura circumstanţă care, eventual, i-ar putea scuti de pedeapsa penală ar fi existenţa unor certificate medicale, întocmite fie la solicitarea celor trei, fie ca urmare a unor demersuri ale Procuraturii către instanţele medical abilitate, care ar dovedi în mod legal faptul că în cazul dat este vorba de niște persoane lipsite de discernământ. Dacă în eventualitatea declanșării unor acţiuni penale contra celor trei cetăţeni, pentru a exclude orice dubii în acest sens, Procuratura va considera necesar să recurgă la aceste expertize medicale, o astfel de ipoteză ar putea fi epuizată definitiv. Noi însă, pornim de la premisa că este vorba de niște persoane pe deplin responsabile pentru faptele pe care le comit – nota noastră.) În concluzie, solicităm Procuraturii Generale să dea curs demersului nostru prin iniţierea unui dosar penal în temeiul art. 339 al CP împotriva cetăţenilor Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Considerăm că pentru o examinare obiectivă a cazului este necesar audierea cetăţenilor Alexandru Tănase, Dumitru Pulbere, Iurie Ciocan, Serafim Urechean, Nicolae Timofti. Cu respect, Iurie ROŞCA

22 ianuarie 2012, PMAN


8

30 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

OMAGIU

30 martie

O sală de spectacole din capitală va purta numele actorului şi regizorului Ion Sandri Şcurea

Evenimente 1392: Prima atestare documentară a orașului Roman în timpul lui Roman I Mușat al Moldovei 1821: Întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu, conducător al revoluției din Țara Românească, și Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda unor grave divergențe, cei doi ajung la un acord, în urma căruia județele dinspre munte trec sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor 1830: S-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituționale de pe teritoriul României 1842: Anestezia a fost utilizată pentru prima dată într-o intervenție chirurgicală 1856: A fost semnat Tratatul de la Paris; sfârșitul Războiului din Crimeea 1858: Americanul Hyman Lipman din Philadephia înregistrează patentul creionului cu gumă de șters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Nairne l-a realizat pentru prima dată 1867: SUA au cumpărat Alaska și insulele Aleutine de la Rusia cu 7,2 mil. de dolari 1879: A fost înființată Academia Română 1889: A fost înființată prima agenție de presă românească, Agenția Telegrafică a României (astăzi, Agenția Națională de Presă ROMPRES) 1899: George Bacovia debutează în revista “Literatorul” din București cu poezia “Și toate”, sub semnătura V. George 1945: Al Doilea Război Mondial: Forțele sovietice invadează Austria 1946: A fost înființată Opera de Stat din Timișoara 1951: UNIVAC 1 (Universal Automatic Computer 1), primul computer comercial din lume, este livrat de firma Remington Rand (autori J. Eckert și J. Mauchly) Oficiului de Recensământ al SUA 1981: Președintele Ronald Reagan este împușcat în piept, în afara unui hotel din Washington, D.C., de către un vagabond cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr. 1983: Președintele american Ronald Reagan face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia SUA și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing dacă URSS ar face o mișcare asemănătoare 1987: Tabloul “Floarea-soarelui “ al lui Vincent Van Gogh a fost vândut cu 39,85 milioane de lire sterline 2005: La televiziunea Al Jazzira a apărut o înregistrare cu cei trei români răpiți în Irak. Lângă ei apăreau două persoane mascate cu mitraliere. Marie Jeanne Ion a spus în engleză că răpitorii nu doresc nimic în schimbul lor. Toți analiștii au dedus că este vorba despre o situație atipică de răpire

Sâmbătă, 24 martie, la Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” a fost inaugurată o nouă sală de teatru. Este vorba de scena mică a Teatrului „Ginta Latină”, care va purta numele actorului și regizorului Ion Sandri Șcurea, fondatorul acestei instituţii. Evenimentul are loc la șapte ani de la moartea artistului. În prezent, în Republica Moldova mai există patru săli de teatru, pe lângă scenele mari, care aduc un omagiu personalităţilor care au activat sau activează în teatrele respective, este vorba de sala mică „Valeriu Cupcea” de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, sala „Nelly Camenev” de la Teatrul Rus „A. P. Cehov”, sala „Mihai Volontir” de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi și sala „Ion Sandri Șcurea” de la „Ginta Latină”. Dorel Ţărnă, directorul Teatrului „Ginta Latină”, a menţionat că

această sală este pentru „întâlnirile de suflet”: recitaluri de muzică, poezie și teatru, spectacole pentru scena mică, lecturi, ateliere de creaţie și discuţii. Cu ocazia inaugurării acestei săli, un sobor de preoţi de la Catedrala „Preacuvioasa Sf. Theodora de la Sihla”, în frunte cu protoiereul Ioan Ciuntu, a ţinut o slujbă de pomenire și a sfinţit sediul teatrului. După ceremonia religioasă, cei adunaţi la eveniment, printre ei colegi de breaslă, rude și prieteni ai regretatului artist, au asistat la un recital de muzică și teatru, oferit de actorii trupei „Ginta Latină”. A fost prezentat și un fragment din spectacolul „Horia” de Ion Druţă, pe care l-a montat în 1990 Ion Sandri Șcurea la „Ginta Latină”. Scena i-a avut protagoniști pe tinerii actori ai teatrului, dar și pe Ion Munteanu în rolul lui Horia, actorul care a jucat și în spectacolul montat de Șcurea. De asemenea, la lansare au fost prezenţi soţia lui Ion Sandri Șcurea, actriţa Raisa Ene, și colegul său de studii și scenă, actorul și profesorul Grigore Rusu. Printre cei care au venit să-i cinstească memoria s-a

aflat și actriţa Paulina Zavtoni, care a mărturisit că Șcurea i-a marcat întreaga activitate teatrală, deoarece a jucat alături de el în spectacole, iar regizorul a distribuit-o în toate spectacolele montate la Teatrul „Luceafărul”. Ion Sandri Șcurea, alături de Dumitru Caraciobanu, Vladimir Zaiciuc, Grigore Rotăraș, Grigore Rusu, Anatol Rusu, Pavel Iaţcovschi, Anatol Pogolșa, Ion Gore, Ilie Todorov, Dumitru Fusu, Maria Bălan, Valentina Izbeșciuc, Nina Mocreac, Nina Doni, Ecaterina Malcoci, Eugenia Todorașcu, Vera Grigorieva, Vasile Constantin, a fost unul dintre fondatorii Teatrului Republican „Luceafărul”. Ion Sandri Șcurea s-a născut la 14 noiembrie 1935, în satul Vadul lui Isac din raionul Cahul. În anul 1955 a absolvit Școala de Muzică “Ștefan Neagu” din Chișinău, la clasa de dirijor de cor, după care a urmat studii de teatru și film la Școala teatrală “B.Sciukin” din Moscova. După absolvirea Școlii de teatru de la Moscova, a fost angajat, în anul 1960, ca actor la Teatrul “Luceafărul” din Chișinău, făcându-se

Nașteri 1135: Moise Maimonide, filosof, învățat evreu din Evul Mediu (d. 1204) 1326: Ivan al II-lea al Rusiei, Mare Duce al Moscovei (d. 1359) 1432: Mahomed al II-lea, sultan otoman (d. 1481) 1633: Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai însemnată personalitate a literaturii românești din Moldova secolului al XVIIlea (d. 1691) 1739: Maria Josepha de Bavaria, soția lui Iosif al II-lea, împărat roman (d. 1767) 1746: Francisco de Goya, pictor spaniol (d. 1828) 1837: Alexandru Șuțu, medic psihiatru român (d. 1919) 1844: Paul Verlaine, poet francez (d. 1896) 1853: Vincent Van Gogh, pictor olandez (d. 1890) 1874: Nicolae Rădescu, prim–ministru al României (1944-1945) (d. 1953) 1894: Serghei Iliușin, constructor rus de avioane (d. 1977) 1895: Nikolai Bulganin, premier al Uniunii Sovietice (d. 1975) 1901: Grigore Scorpan, filolog și istoric literar român (d. 1953) 1913: Marcu Botzan, inginer agronom român 1914: George Hanganu, istoric literar și comparatist român (d. 1994) 1923: Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical și lexicograf român 1929: Magda Ianculescu, soprană româncă (d. 1995) 1937: Warren Beatty, actor, regizor, scenarist și producător american 1938: Tudor Ghideanu, filosof și eseist român 1945: Eric Clapton, chitarist, vocalist și compozitor britanic 1950: Robbie Coltrane, actor britanic 1956: Theo Breuer, scriitor german 1964: Carmen Poenaru, pictoriță româncă 1964: Tracy Chapman, cântăreță americană 1968: Céline Dion, cântăreață canadiană, solistă vocală pop-rock 1973: Jan Koller, fotbalist ceh 1976: Mark McClelland, fondatorul trupei Snow Patrol 1979: Norah Jones, vocalistă și compozitoare americană 1979: Simon Webbe, membru al trupei Blue 1984: Mario Ančić, tenismen croat 1986: Sergio Ramos, fotbalist spaniol

Decese 1486: Thomas Bourchier, Arhiepiscop de Canterbury 1559: Adam Ries, matematician german. 1912: Karl May, scriitor german (n. 1842) 1925: Rudolf Steiner, filosof austriac (n. 1861) 1928: Ion Gorun, prozator, poet și traducător (n. 1863) 1945: Victor Ion Popa, dramaturg, prozator, publicist și eseist (n. 1895) 1949: Friedrich Bergius, chimist german (n. 1884) 1989: Nicolae Steinhardt, eseist și prozator român de origine evreiască (n. 1912) 1993: Edgar Papu, specialist în literatură comparată, filosof al culturii (n. 1908) 2000: Rudolf Kirchschlaeger, președinte al Austriei

remarcat ca interpret al personajelor de comedie și tragico-lirice. De asemenea, a regizat cu mult succes spectacolul “Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri. În anul 1970 devine director artistic al Teatrului “Luceafărul”. Este numit apoi director la Teatrul “Ginta Latină” din Chișinău. A interpretat roluri care l-au plasat printre actorii de frunte ai filmului moldovenesc, printre care Mircea Lascu din “Așteptați-ne în zori”, Nicolai din “Ultima noapte în rai” și baronul ungur Antal Siladi din filmul „Șatra”. A primit titlul de Artist al poporului din RSS Moldovenească, Premiul Național, precum și Ordinul Republicii în grad de cavaler. A încetat din viață la 12 august 2005, în municipiul Chișinău, la vârsta de aproape 70 de ani. Instituţia teatral-concertistică CCA „Ginta Latină” a fost fondată în anul 1989 prin Ordinul nr. 261 al Ministerului Culturii ca Teatru Muzical pentru copii de Ion Sandri Șcurea în baza grupului de tineri actori, absolvenţi ai Conservatorului de Stat și a actorilor cu experienţă din teatrele chișinăuiene. Denumirea de „Ginta Latină” i se acordă teatrului în anul 1990. După ce a activat timp de un an în spaţii improvizate pe scenele teatrelor din capitală, Teatrul „Ginta Latină” a trecut în sediul de pe strada Sfatul Ţării, 18. Prin Hotărârea Guvernului nr. 553 din 4.10.91, sediul de pe str. Sfatul Ţării, 18, a fost trecut la balanţa Ministerului Culturii și repartizat teatrelor „Ginta Latină” și „Alexei Mateevici”, primul având dreptul de gestionare a întregului edificiu. Până în 1995, Teatrul muzical „GL” se impune în mediul teatral ca o instituţie de prestigiu prin unicitatea genului abordat. După incendiul care a mistuit sala de spectacole la 7 martie 1995, teatrul a fost trecut în regim de autogestiune (Ordinul Ministerului Culturii cu nr. 78 din 26.05.1995) și reorganizat în Centru de Cultură și Artă (Ordinul nr.79 din 26.05.1995).

Colectivul își întrerupe activitatea repertorială, iar trupa se împrăștie. Încercarea de a reanima activitatea teatrului s-a soldat cu realizarea unui proiect, care a avut ca rezultat montarea spectacolului „Ciubăr Vodă”, cu premiera acestuia în sala avariată a sediului, înregistrând 5 reprezentaţii pentru public. În următorii ani (1996-2000), direcţia

GALA UNITEM 2012

Teatralii au luat premii şi medalii în ajunul zilei lor profesionale Luni, 26 martie, în sala Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” a avut loc Gala Premiilor UNITEM, o serată în cadrul căreia au fost făcute totalizările muncii depuse de teatrali și instituţiile teatrale profesioniste din Republica Moldova în perioada februarie 2011 - februarie 2012. Evenimentul a avut loc în ajunul Zilei Mondiale a Teatrului, sărbătorită anual la 27 martie. Un juriu de preselecţie, format din Anatol Durbală, actor, regizor, prezentator tv (președintele juriului), Val Butnaru, dramaturg, jurnalist, Mihai Fusu, actor, regizor, prezentator tv, Adrian Suruceanu, scenograf și pictor de costume, Liliana Popușoi, jurnalist, critic de teatru, a urmărit toate spectacolele montate până la 27 februarie și a desemnat nominalizările pentru Gală. Câștigătorii au fost desemnaţi de juriul final, format din Andrei Burac, președintele juriului, dramaturg, Mariana Bahnaru, actriţă, artistă a poporului, Vsevolod Gavrilov, actor, maestru în artă. În premieră, anul acesta câștigătorii au fost desemnaţi în seara în care a avut loc Gala UNITEM, într-o sală amplasată alături de scenă, în paralel cu ceremonia de premiere, care a fost transmisă în emisie directă de postul public de televiziune. Astfel, juriul final a decis să desemneze spectacolul „Ţara asta a uitat de noi…” de Constantin Cheianu, regia Alexandru Grecu, artist al poporului, Teatrul Naţional „Satiricus I. L. Caragiale”, Cel mai bun spectacol dramatic. Premiul Special al Juriului Galei Premiilor UNITEM-2012 a revenit spectacolului „Orchestra” de Jean Anouilh, regia Dumitru Griciuc, maestru în artă, Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. Premiul pentru Cea mai bună lucrare regizorală i-a revenit lui Dumitru Griciuc, maestru în artă, pentru spectacolul „Orchestra” de Jean Anouilh, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi. Premiul pentru Cel mai bun rol feminin de prim-plan i-a fost desemnat Ludmilei Colohina, maestru în artă, pentru rolul Anna Petrovna sau „Niura Ceapai”, spectacolul „Niura Ceapai” de N. Coleada, regia Iu. Harmelin, Teatrul Dramatic pentru Tineret „S uliţî roz”. Lui Constantin Haret, maestru în artă, i-a revenit premiul pentru Cel mai bun rol masculin de prim-plan, pentru rolul Șarikov Poligraf Poligrafovici, „Inimă de câine” de M. Bulgakov, regia P. Hadârcă, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”. Premiul pentru întreaga activitate le-a fost acordat lui Mihai Volontir, Artist al poporului, actor la Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi, și lui Ion Bordianu, regizor. Eugen Doga, compozitor, Artist al Poporului, Laureat al Premiului de Stat, și Florin Piersic, actor (România), s-au învrednicit de Premiul de Excelenţă. Premiul pentru Cel mai bun spectacol în teatrul de păpuși a revenit spectacolului „Motanul încălţat”

de Charles Perrault, regia Valentin Dobrescu, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. De premiul pentru Cel mai bun spectacol pentru copii s-a învrednicit spectacolul „Fata babei și fata moșneagului” după I.Creangă, regia Stela Focșa, maestru în artă, Teatrul Republican „Luceafărul”. Premiul pentru Cel mai bun rol secundar masculin l-a primit Viorel Cornescu, artist emerit, pentru rolul Serghei, Profesorul, spectacolul „Ţara asta a uitat de noi…” de Constantin Cheianu, regia Alexandru Grecu, Teatrul Naţional „Satiricus I. L. Caragiale”. Galina Lazarenco, artistă emerită, a primit premiul pentru Cel mai bun rol secundar feminin pentru rolul Berta în spectacolul „Boeing-Boeing” după Marc Camoletti, regia Mihai Ţărnă, Teatrul de revistă „Ginta Latină”. Premiul pentru Cel mai bun rol în teatrul de păpuși l-au împărţit Inga Marcu-Rementov, artistă emerită, pentru rolul Rândunica din spectacolul „Pădurea de argint” de V. Boldișor, Teatrul Municipal de Păpuși „Guguţă”, și Arcadie STRUNGARU, pentru rolul Lupul, spectacolul „A venit primăvara” de G.Oster, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Stelei Verebceanu i-a revenit premiul pentru Cele mai bune costume teatrale, pentru spectacolele „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, și „Fata babei și fata moșneagului” după I.Creangă, ambele montate la Teatrul Republican „Luceafărul”. Adrian Suruceanu a ridicat premiul pentru Cea mai bună scenografie, spectacolul „Boeing-Boeing” după Marc Camoletti, Teatrul de revistă „Ginta Latină”, și spectacolul „Fata babei și fata moșneagului” după I.Creangă, Teatrul Republican „Luceafărul”. Premiul pentru Cea mai bună coregrafie și expresie corporală a mers în acest an la Tiraspol, revenindu-i lui Dmitri Ahmadiev, pentru spectacolul „Ciornâi kvadrat” de L.Andreev, Teatrul de Dramă și Comedie „N. Aroneţkaia”. Alex Calancea și Marc Oselschi au primit premiul pentru Cea mai bună creaţie muzicală, spectacolul „Jack Făromână sau istoria unui contrabasist” de Ste-

fano Benni, Teatrul USA, Casa Actorului, UNITEM. Premiul pentru debut i-a revenit actorului Laurenţiu Vutcărău, pentru rolul Regele Ignaţiu din spectacolul„Principesa Ivona” de Witold Gombrowicz, regia Vlad Ciobanu, Teatrul „Eugene Ionesco”. Pe lângă premiile acordate de juriul desemnat de UNITEM, au fost oferite și o serie de premii din partea unor organizaţii cu profil artistic, dar și comercial, precum și medalii în numele unor personalităţi care, prin activitatea lor, au contribuit la perpetuarea și dezvoltarea artei teatrale în Republica Moldova. Astfel, medalia „Eugeniu Ureche” a revenit echipei de creaţie a spectacolului „MANON” de J. Massenet, Teatrul Naţional de Operă și Balet (Sandu Vasilachi, Iurie Matei, Marin Balan). Medalia „Veniamin Apostol” i-a fost acordată lui Igor Mitreanu, artist emerit, actor la Teatrul Naţional Satiricus „I. L. Caragiale”. Medalia „Sandri Ion Șcurea” a revenit actriţelor de la Teatrul „Luceafărul” Stela Focșa, maestru în artă, și Raisa Ene. Anatol Durbală, maestru în artă, actor, regizor, a primit medalia „Constantin Constantinov”. Ion Puiu, maestru în artă, pictor-scenograf la Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”, s-a învrednicit de medalia „Anatol Pânzaru”, iar Angela Ciobanu, artistă emerită, actriţă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, a primit medalia „Victor Ciutac”. Medalia „Nelly Camenev” i-a revenit lui Mihail Milicov, artist emerit, actor la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov”. Iulian Filip a primit Premiul pentru dramaturgie 2012 cu piesa „Pălăriuţa oranj și lupul din râpă”. Premiul pentru critică „Leonid Cemortan” le-a revenit în acest an criticilor de teatru Dina Ghimpu și Olga Bejenaru, iar premiul pentru cel mai bun manager de teatru în numele lui „Alexandru Fedico” le-a revenit lui Anatol Răcilă, artist al poporului, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, și Ion Grosu, om emerit, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu. Alexandru Grecu, președintele UNITEM, a acordat cinci premii: Petru Hadârcă, actor, regizor, Vlad Ciobanu, actor, regizor, Leo Rudenco, artist emerit, actor la Teatrul Naţional „M. Eminescu”, Sergiu Plângău, artist emerit, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”, Vitalie Jacotă, artist emerit, actor la Teatrul de revistă „Ginta Latină”. Pentru prima dată, Uniunea Teatrală din Republica Moldova a decis să acorde premiul „Omul din culise”, care în acest an le-a fost acordate lui Iacob Șișov, șef secţie operatori scenă, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Iurie Odobescu, tâmplar-șef, Teatrul Republican „Luceafărul”, Vasile Gaisiuc, șef secţie montări, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”, și Nina Pomană, costumier-șef la Teatrul Naţional Satiricus „I. L. Caragiale”. Și la ediţia din acest an a Galei UNITEM, cele mai reprezentative premii au fost înmânate de politicieni.

s-a concentrat în plan organizatoric și financiar asupra reparaţiei și dării în exploatare a sălii de spectacole, eveniment care a avut loc la 1 decembrie 2001, din acel moment Teatrul „Ginta Latină” activează în regim normal, jucând spectacole dramatice și de revistă pentru copii și adulţi. Liliana POPUŞOI, FLUX

În memoria „falnicului derviş”: un autograf de acum 28 de ani Ieri – deplasare la Bălţi, să oglindesc [pentru Literatura și Arta] manifestările din cadrul zilelor lit. sovietice. În grup [Ghevorg] Emin [Armenia], [Oljas] Suleimenov [Kazahstan], Veaceslav Kuprianov [Rusia], Sianuș AhmedZade, Muhammad Ali [Uzbekistan], David Samoilov [Rusia], alţii. De la noi – Ion C. Ciobanu, [Vladimir] Beșleagă, [Aureliu] Busuioc.

Într-un fel, ne-am împrietenit cu Kuprianov. Am luat de la el câteva poeme pentru eventuale traduceri. Îi vine greu – versul liber încă nu are libertate în poezia rusă contemporană. Mi-a dăruit cu autograf cartea pe care a tradus-o din [creaţia lituanianului] Vytautas Karalius. La librăria „Prometeu”, cineva găsește un exemplar din volumul lui Nichita Stănescu, tradus în rusește. Ghevorg Emin se întristează – nu găsește și el unul. Zice că traduce din poezia lui Nichita, pe care îl numește „derviș falnic”. Ţin minte că s-au cunoscut în ’76, la precedentele zile ale lit. sovietice în Moldova. Dimineaţă, îi telefonez, spunându-i că i-am adus exemplarul dorit. Îmi mulţumește, dăruindu-mi, la rându-i, cărţulia sa de versuri, apărută în ’77 în colecţia [revistei] „Ogoniok” (…) Da, la Bălţi, Emin cântă, face o mică slujbă religioasă în fosta biserică armeană, actualmente – sală de expoziţii. Sianuș repetă des că Busuioc trebuia să se facă actor de cinema, iar Emin – slujitor al bisericii. Oljas Suleimenov – discret, sobru, dar, se simte, neliniștit, oarecum agresiv, însă relativ bine camuflat. Nu pare a fi din cei predispuși prieteniilor. *** Autograful e următorul: „Lui Leo Butnaru - această carte în schimbul unui cărţi bune de Stănescu. 1984. VIII.23, Chișinău”. Leo BUTNARU (Din Jurnal) 23.08.1984


FLUX EDI|IA DE VINERI

30 MARTIE 2012

Interviu

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

TRANSNISTRIA ESTE PUSĂ PE ACELAŞI PLAN CU ABHAZIA ŞI OSETIA DE SUD

Vladimir Socor: Numirea domnului Rogozin semnalizează faptul că Rusia este hotărâtă să blocheze reglementarea conflictului din Transnistria Analistul politic Vladimir Socor răspunde întrebărilor Valentinei Ursu despre numirea lui Dimitri Rogozin ca emisar al preşedintelui rus pentru Transnistria Vladimir Socor: Numirea domnului Rogozin semnalizează faptul că Rusia este hotărâtă să blocheze reglementarea conflictului dintre Rusia și Republica Moldova în Transnistria. Rusia încearcă să trateze Transnistria și restul Republicii Moldova ca două entităţi diferite, separate. Mandatul de negociator al domnului Rogozin se aplică Transnistriei. Mandatul dânsului de președinte din partea Rusiei al Comisiei ruso-moldave interguvernamentale se aplică părţii drepte a Nistrului. Deci, Rusia semnalizează că ea tratează cele două părţi ale Republicii Moldova ca două entităţi separate, chiar dacă în persoana unuia și aceluiași oficial. - Credeţi că Moscova tratează dosarul transnistrean de pe poziţie de forţă? - Bineînţeles. Așa a fost tratat de Moscova din 1992 încoace. Moscova a dorit să prelungească situaţia actuală de separare, dar, în același timp, să ţină în rezervă posibilitatea de a reunifica Transnistria cu Moldova pe o bază care i-ar da Transnistriei puteri maxime în interiorul statului reunificat Republica Moldova și i-ar conferi Rusiei rolul de arbitru al acestei reglementări odată ce ea este semnată. Kremlinul a iniţiat o fază de reunificare a Republicii Moldova începând cu anul 2009 și cu Memorandumul Meseberg dintre cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Dmitri Medvedev. Începând cu anul 2009, Rusia a început din nou să recunoască, pe hârtie, nu în practică, integritatea teritorială a Republicii Moldova și să încerce o reglementare a problemei, care, cum am spus adineauri, să-i confere puteri maxime Transnistriei în cadrul Republicii Moldova reunificate, așa-numita transnistrizare a Moldovei, și s-iă confere Rusiei rolul de arbitru, inclusiv cu trupe pe teren. Această fază pare că se încheie acum, odată cu numirea domnului Rogozin în posturile respective. Domnul Rogozin e cunoscut ca un politician cu viziuni velicoruse, dânsul dorește, în modul cel mai deschis, să restaureze imperiul, nu ascunde niciodată acest lucru și are un stil de negociere deosebit de personal, un stil deosebit de agresiv și de insultător la adresa partenerilor de negocieri. Deci, numirea dânsului arată că Rusia ori va bloca mai puternic decât până acum orice reglementare, ori va cere un preţ inacceptabil pentru Moldova sau pentru Occident. - Care poate fi acest preţ, despre care spuneţi Dumneavoastră?

- Da, preţul este doar pe o discuţie pur teoretică, pentru că Moldova nu va accepta niciodată un asemenea preţ și nici Uniunea Europeană. Preţul este reunificarea Republicii Moldova pe baze federale, cu putere de veto a liderilor din Tiraspol, care vorbesc în numele Transnistriei. Putere de veto asupra deciziilor Chișinăului în politica internă și externă și cu rămânerea unor trupe rusești pe teren, și cu rolul Rusiei de pretins garant al acestei reglementări. Toate aceste elemente ar scoate Moldova din Europa și ar introduce-o îndărăt în Eurasia. - Dacă Chișinăul nu acceptă această ofertă, ce se întâmplă? - Nu se întâmplă nimic. Moldova își va continua calea europeană, contextul internaţional este foarte nefavorabil în perioada actuală pentru o reglementare care ar fi conformă cu interesele Republicii Moldova. Dar domnul Rogozin mai poartă o pălărie, dânsul este reprezentantul președintelui Rusiei la negocierile asupra scutului antirachetă, negocieri purtate de Rusia cu Statele Unite și cu NATO. În ultimul timp, diplomaţia rusă a încercat să stabilească o conexiune între prezenţa militară rusă în Transnistria și amplasarea scutului antirachetă de către Statele Unite pe teritoriul României. Rusia propagă ideea potrivit căreia Rusia are un motiv să-și menţină trupele în Transnistria ca un fel de replică la staţionarea Scutului antirachetă american în România. Moscova sugerează că ar putea să aibă loc un fel de schimb în această privinţă, o tranzacţie. Rusia insinuează că, posibil, trupele din Transnistria ar putea fi negociate ca un fel de carte de joc în jocul mult mai mare, care include și tratatul privitor la forţele convenţionale, și scutul american antirachetă de pe

teritoriul României. Va să zică domnul Rogozin concentrează în mâinile sale toate aceste iţe, dânsul va trage toate aceste sfori, pe care le ţine în mână. De aceea, numirea sa multiplă în toate aceste posturi e foarte semnificativă. Mai rămâne de adăugat faptul că supravegherea din partea Rusiei a procesului de negocieri pare-se că trece de la Consiliul securităţii naţionale a Rusiei la Guvern, și anume la domnul Rogozin, deși nominal subordonat primului ministru, care ar putea să fie Dimitri Medvedev, domnul Rogozin va raporta direct președintelui Putin în ceea ce privește problema Transnistriei, problema relaţiei cu Republica Moldova și, de asemenea, problema Scutului antirachetă. - Și totuși, se zice că Kremlinul ar pune piciorul în prag în cazul numirii lui Rogozin, el urmează să protejeze drepturile cetăţenilor ruși în regiunea de est a Moldovei. - Da, aici trebuie să aducem un contraargument, că cetăţenii Federaţiei Ruse cu domiciliul în Transnistria au aproape cu siguranţă multiple pașapoarte în buzunar. Atâta lume din Transnistria are două sau chiar trei pașapoarte în buzunar – rusesc, ucrainean, moldovenesc, și unii chiar românesc, poate chiar patru pașapoarte, încât această situaţie subminează sau chiar compromite total argumentul Rusiei, potrivit căruia Rusia își protejează proprii cetăţeni în Transnistria. Acest argument nu a fost valabil niciodată, deoarece Rusia a pașaportizat o parte a locuitorilor din Transnistria, fără acordul statului suveran recunoscut în mod legal, care este Republica Moldova. Pașaportizarea a fost ilegală din capul locului. Dar e cu atât mai ridicolă, cu cât pretinșii cetăţeni ai Federaţiei Ruse, care ar avea dreptul la protecţie, au mai multe pașapoarte în buzunar.

- Domnule Socor, eu văzusem un comunicat de presă al diplomaţiei ruse, de unde reţinusem că domnul Rogozin urmează să consolideze relaţiile dintre regiunea transnistreană cu diferite regiuni ale Federaţiei Ruse. Și chiar se lăsase să se înţeleagă că obiectivul principal este stabilizarea situaţiei social-economice a regiunii transnistrene și asigurarea unui trai decent pentru populaţia de acolo. - Da, nu mă miră. Duma rusă a votat recent o subvenţie de 150 de milioane de dolari pentru Transnistria, recent mai votase 50 de milioane și Transnistria are datorii de aproape trei miliarde de dolari pentru gazul rusesc, datorii pe care Gazpromul, și e vorba de acţionarii Gazpromului, nu fac nici o încercare să le încaseze. Deci, acţionarii Gazpromului pierd vreo trei miliarde de dolari la data actuală. Nu mă miră acest lucru. Mai semnificativ este faptul că în același timp cu numirea domnului Rogozin, Medvedev a numit și reprezentanţi prezidenţiali ai Rusiei pentru Abhazia și, respectiv, Osetia de Sud. - Exact. - În acest triunghi, Transnistria este pusă pe același plan cu Abhazia și Osetia de Sud, entităţi recunoscute de către Rusia. Transnistria este puţin ridicată ca statut, deși nu este recunoscută de către Rusia, e puţin ridicată ca statut prin asocierea cu Abhazia și Osetia de Sud. Intenţii cât se poate de negative din partea Rusiei, intenţii deosebit de agresive. Nu în ultimul rând trebuie evocată personalitatea domnului Rogozin cu stilul său personal de a-i jigni pe partenerii de negocieri. Domnul Rogozin are un joc întreg, este un teatru, pe care dânsul l-a regizat cu mult succes, trebuie să recunosc, la NATO în cei patru ani cât a fost ambasador la NATO și în alte forumuri internaţionale. Dânsul are tehnica de a stabili propria superioritate psihologică în orice negociere sau în orice convorbire, începând prin a-și jigni interlocutorul sau partenerul de discuţie. Dânsul face acest lucru atât în mod direct, împotriva protocolului diplomatic, dar și prin Facebook și Twitter, unde dânsul postează diferite polemici împotriva interlocutorilor și partenerilor de discuţie. Pe Facebook și Twitter dânsul, probabil, consideră că nu este limitat de protocolul diplomatic, așa că își permite să-și bată joc, pur și simplu, de cei cu care ar trebui să negocieze. Și, din păcate, mulţi diplomaţi internaţionali se simt intimidaţi de această tehnică. Nu numai că nu ripostează, dar

adoptă o poziţie defensivă, inhibată în discuţiile cu domnul Rogozin. - Cum trebuie să se comporte Chișinăul în acest caz, pentru că urmează o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2? - Negocierile de la Dublin au eșuat complet. Aici eu am o îngrijorare. Anume din cauza că negocierile de la Dublin, ca și cele anterioare de la Vilnius, au eșuat și, de fapt, negocierile nici nu au început, încă se discută despre probleme procedurale. Negocierile trebuiau să fi început la Vilnius, la sfârșitul lunii noiembrie, acum suntem la sfârșitul lunii martie și negocierile nu au început. Se întâlnesc diplomaţii în formatul 5+2, dar nu se negociază nimic. În cadrul discuţiilor despre procedurile viitoarelor negocieri, Tiraspolul cere extinderea principiului egalităţii părţilor. - Ceea ce nu acceptă Chișinăul. - Ceea ce nu acceptă Chișinăul, deocamdată. Sper foarte mult ca Chișinăul să se ţină ferm. Asupra Chișinăului știu că se exercită presiuni din partea OSCE-ului, dar OSCE nu are nici un mijloc real de presiune. Se exercită presiune și din partea Germaniei, care nu face parte din formatul 5+2, dar încearcă să influenţeze și, după părerea mea, chiar să distorsioneze procesul din formatul 5+2, din care Germania nu are nici un rol și nu are căderea să se amestece. - Domnule Socor, dar credeţi că este o înţelegere între Germania și Rusia referitor la identificarea unei soluţii pentru problema transnistreană? - Nu, nu cred acest lucru, mai ales că am discutat cu diplomaţi germani, nu există nici o înţelegere între Germania și Rusia. Există o încercare din partea Germaniei de a demonstra Uniunii Europene că Rusia poate avea un rol constructiv, de a demonstra că rezolvarea conflictului din Transnistria poate deveni un test sau, mai bine zis, un caz de laborator pentru a demonstra că Rusia este capabilă să rezolve împreună cu Germania acest caz, o problemă de securitate europeană, ceea ce în viziunea Germaniei i-ar da Rusiei dreptul să participe la decizii comune cu Uniunea Europeană în problemele de securitate europeană. Ideea aceasta germană se conformează ideologiei germane, potrivit căreia Rusia trebuie să aibă un rol, o voce în cadrul procesului de decizii din Uniunea Europeană. Germania vrea să introducă Rusia pe ușa din dos în cadrul procesului european de decizii. E o ideologie a politicii externe germane. Și biletul de intrare al

Rusiei în procesele decizionale ale Uniunii Europene ar fi rezolvarea problemei din Transnistria. Succesul acestei iniţiative germane ar conduce la marginalizarea NATO și, desigur, marginalizarea Statelor Unite din procesul deciziilor asupra securităţii europene, pentru că ideea este că problemele de securitate în Europa să fie soluţionate bilateral de Uniunea Europeană cu Rusia, fără NATO, fără Statele Unite. Deci, aceasta este ideea Germaniei. Ideea aceasta nu are susţinerea oficială a Uniunii Europene. Eu nu cunosc nici o ţară din Uniunea Europeană care să fi susţinut această iniţiativă germană. Pe de altă parte, nimeni nu a împiedicat iniţiativa germană. Atât autorităţile Uniunii Europene din Bruxelles, cât și diferitele guverne ale ţărilor membre au așteptat să vadă ce roade ar putea să dea iniţiativa bilateralei Germaniei cu Rusia de aproape trei ani, Memorandumul semnat de doamna Merkel și domnul Medvedev. N-au avut nici un rezultat și numirea lui Rogozin îndepărtează, și eu cred că deraiază, ba chiar compromite ceea ce s-a dorit a fi procesul Meseberg, proces care nici nu a început. A început procesul 5+2 și aici mă tem eu că intervenţiile Germaniei din afara cadrului 5+2 fac presiuni asupra Chișinăului pentru concesii în cadrul 5+2, și anume acceptarea principiului egalităţii părţilor extins. În loc să fie vorba ca până acum despre egalitatea părţilor la masa negocierilor, acum ar fi vorba despre egalitatea părţilor în adoptarea și implementarea deciziilor, odată ce aceste decizii ar fi luate. Ce înseamnă egalitate în adoptarea deciziilor? Este o procedură care ar conduce la o reglementare bazată pe egalitatea celor două părţi ale Republicii Moldova. Deci, creează baza pentru federalizarea Republicii Moldova, dorită în continuare de Rusia și încurajată de Germania.

MOLDOVAN DREAM – 2

Sincer vorbind, deja mă irită toţi acei care îl critică pe noul șef al statului. Ei nu pot avea dreptate măcar din considerentul că nu gândesc la fel ca Noi, cei care susţinem Alianţa. Să fie clar: AIE este Calea, Adevărul și Viaţa. Acordul AIE este mai presus decât Constituţia, Democraţia și chiar Omenia. Și am terminat discuţiile. În general, încotro se uită Procuratura, CCCEC, poliţia. De ce nu iau măsuri, de ce nu le pun botniţa la gură, nu le coase râtul, în numele democraţiei și Drepturilor Omului? Vreau aici să invoc mai multe argumente, pentru a spulbera aceste critici veninoase și gratuite la adresa șefului statului. Să le luăm pe rând.

Dacă primul președinte al ţării avea 50 de ani, al doilea – 56, al treilea – 60 de ani, apoi al patrulea președinte – toţi 63! Acesta este un progres vizibil. Menţinem continuitatea, trendul ascendent. Vârsta președintelui reflectă dorinţa AIE de a face reformă, de a aduce oameni noi, cu mentalitate nouă, cu aspiraţii europene, care nu au nici o legătură cu trecutul sovietic. Dacă primul președinte a fost de la popor, al doilea de la Parlament, al treilea ni l-a dat PCRM, atunci pe al patrulea, cum au recunoscut unii lideri ai alianţei, ni l-a dat Dumnezeu (chiar dacă Sturza încearcă cu tot dinadinsul să ne convingă că ni l-a oferit Ghimpu – eu unul nu-l cred!). Dacă primul președinte a fost ales de 98,17% din alegători, al doilea – de 54,02%, al treilea – de 73 deputaţi (în 2005 – de 75), atunci al patrulea președinte a acumulat 62 de voturi! Acest lucru iarăși se înscrie în logica trendului general, ceea ce ne permite să conservăm tradiţia, să le îngăduim doar deputaţilor să aleagă șeful statului, fiindcă ei știu mai bine ca Noi ce vrem Noi. În plus, pentru a deveni președinte era nevoie de 61 de voturi. Faptul că al patrulea președinte a acumulat cu un vot mai mult, adică 62, demonstrează cu elocvenţă și fără drept de apel popularitatea acestuia, autoritatea incontestabilă, sprijinul general al întregii societăţi. Dacă primul președinte promitea

că ne va uni cu România, al doilea – cu Transnistria, al treilea – cu Rusia-Belarus, al patrulea promite că ne va integra în UE. Sunt sigur că și aici vom păstra tradiţia, și vom ajunge tot acolo… Ceea ce mă face optimist e și faptul că este consecvent, principial, intransigent. A trecut testul statalităţii lui Dodon despre independenţa, limba moldovenească, neutralitate etc. Da, este adevărat că peste 4 zile după ce a devenit președinte a declarat că limba e română, că nu-l interesează testările lui Dodon etc. Acest lucru mă bucură: păstrăm iarăși tradiţia, când de dragul funcţiei se spune una, se crede alta, se face a treia, apoi se jură pe cruce că nu s-a spus… Este unicul președinte care a promis că va fi președintele tuturor. Și asta e bine. Avem nevoie de o personalitate, care va fi un președinte al tuturor: al mafiei și al antimafiei, al raiderilor și antiraiderilor, al killerilor și antikillerilor, al unioniștilor și antiunioniștilor… Un tată pentru toţi, care-i va împăca, îi va așeza la o masă. Cred în viitor… Sunt sigur că după ce a fost ales președintele, progresul va fi fulgerător. Deja se observă cu ochiul neînarmat. Astfel, cum a fost ales președintele, au revenit gerurile, concomitent fiind deconectată și căldura în capitală. S-a scumpit carnea, chiar dacă e Postul Mare. Nu a fost ușor, dar AIE i-a reușit să menţină tempoul galopant

al inflaţiei. Primarul general i-a lipsit pe pedagogi, începând cu data de 26 martie, de adaosul de 130 de lei la salariu. Îmi trezește un profund respect faptul că edilul capitalei a rezistat până la învestire, fiindcă exista riscul să nu fie ales președintele. În acest caz, reveneau comuniștii la putere. Or, primarul a urmărit atent și abia după ce a fost ales președintele și riscul anticipatelor a dispărut, le-a dat pedagogilor un pumn după cap, lipsindu-i de adaos. Vorba primarului: пацан сказал, пацан сделал! Aștept cu nerăbdare când primarul va majora, cum a promis, și preţul călătoriei la microbuze de la 3 la 5 lei. Știu că e consecvent și nu cred că o face doar pentru faptul că pe lista de consilieri a PL-ului se află și directorul firmei de microbuze Ruta Prim. Degrabă se poate scumpi și energia electrică, ceea ce iarăși mă bucură nespus de mult. Ajungem la standardele europene, cel puţin la capitolul preţuri!!! Ura! Ura! Ura! Se observă deja și pacea civică, cum a și promis președintele. Unioniștii s-au încăierat duminică cu antiunioniștii, dându-și pumni generoși peste cap, urechi, ceafă, și alte organe strategice! Dar să recunoaștem: au făcut-o în numele interesului naţional și în conformitate cu standardele europene. Am plâns de bucurie, văzând că din 10 șuturi, 9 nimereau în ţintă, producând și impact sub formă

de urlete, ţipete și zbierături pline de principii și valori. Peste un an, cel mult doi, babele din sate se vor plimba pe jaguaruri, pensionarii pe jeep-uri, iar pedagogii nu vor avea loc de parcare pentru Mercedesurile proprii în ogrăzile școlilor, din cauza numărului revoltător de mare de BMW-uri deţinute de elevi. Văd cum tinerii în doi ani vor renunţa la servicii de 3000 de dolari, cerând 5000 și secretare, cu aceleași principii și valori ca și unii lideri ai Alianţei! Către 2013, Programul de castrare a câinilor, iniţiat de primar, și a pedofililor, iniţiat de AIE, va fi dus la bun sfârșit. Gurile rele spun că, după aceasta, va urma și campania de castrare sau optimizare a cetăţenilor, dar în Alianţă încă nu există consens deplin la acest subiect. Și visurile mele au temei. Din 2007, Chișinăul a devenit deja capitală europeană. Avem metrou, tramvai, linie de troleibuz până la Ghidighici, cum s-a promis. Avem o Moldovă fără sărăcie, cum a promis PLDM, prosperare și respect, cum a promis PD, și libertate, cum a promis PL. Cel puţin, așa zic Viorel și Victor Ţopa. De aceea, cred, lupt și aștept cu nerăbdare noi schimbări spre bine. Măcar pentru deputaţi. Și faptul că acum ei discută proiectul de lege prin care își vor majora pensiile mă face să privesc încrezător spre viitor. Bogdan ŢÎRDEA Sursa: vox.publika.md

- Moldova rămâne de una singură acum? - Nu, nu rămâne de una singură, pentru că Uniunea Europeană și Statele Unite nu sprijină nici extinderea principiului egalităţii părţilor și nici alte poziţii rusești. Dar Uniunea Europeană și Statele Unite, în procesul negocierilor și într-o oarecare măsură și Ucraina, pot avea rolul de a bloca iniţiative dușmănoase nouă venite din partea Rusiei, dar nu pot urni din loc un proces pozitiv din multiple motive, din cauza preocupărilor Uniunii Europene și americane pe cu totul alte fronturi decât frontul diplomatic transnistrean. - Kievul va fi de partea Chișinăului? Sau de partea Moscovei? - Deocamdată, eu sunt foarte încurajat de poziţia Kievului. Am observat evoluţii foarte încurajatoare în poziţia Kievului. Ucraina permanent accentuează integritatea teritorială a Republicii Moldova, chiar atunci când alte părţi din procesul negocierilor se prefac a uita despre principiul integrităţii teritoriale. - Alte părţi fiind Moscova? - Nu numai. - Cine încă? - Ar trebui să mă întorc la negocierile pregătitoare din vara lui 2011, în care s-a pregătit relansarea negocierilor din formatul 5+2 și în documentele care serveau drept bază pentru

relansarea procesului, documentele OSCE, Statelor Unite și Uniunii Europene nu mai făceau nici o referire la integritatea teritorială a Republicii Moldova, dorind cu orice preţ ca Rusia și Transnistria să consimtă la relansarea negocierilor. Este vechiul sindrom pe care îl cunoaștem de atâta amar de ani la diplomaţia occidentală, procesul negocierilor contează mai mult decât direcţia negocierilor sau rezultatul negocierilor. Negociem de dragul procesului negocierilor, negociem de dragul negocierilor. - Fără finalitate... - Da, exact. Dar asta a fost o fază de anul trecut și sper că nu se va mai repeta. Dar poziţia Ucrainei, repet, la unison cu Republica Moldova, Ucraina cere transformarea operaţiunii pretinse de pacificare într-o operaţiune internaţională cu caracter civil. Așa încât poziţia Ucrainei este foarte bună pentru Republica Moldova. Dar poziţia Ucrainei nu poate fi considerată definitivă, deoarece Ucraina are propriile ei interese cu Rusia, mai ales vulnerabilităţi, dintre care problema gazului și nu putem exclude posibilitatea că Ucraina ar putea să facă unele concesii în problema Transnistriei de dragul de a obţine cine știe ce concesii din partea Rusiei. Nu prevăd că așa se va întâmpla, dar s-ar putea să se întâmple așa și, din acest motiv, trebuie de acţionat, mai ales, la Bruxelles și la Washington. Sursa: europalibera.org

ASOCIAfIAJURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI  oferĉurmĉtoareleserviciijuridice: Ͳ consultaƜiijuridice Ͳ întocmireaactelorjuridice Ͳ înregistrareaasociaƜiilorobƔteƔti Ͳ reprezentareaîninstituƜiilestatului Ͳ asistenƜĉjuridicĉînaccidenteleauto preƔedinte:RaduBuƔilĉ persoanĉdecontact:AlexandruPârlog tel./fax:(022)232682;mob:079779505 eͲmail:ajcdbusila@gmail.com site:www.juristi.md adresa:str.A.Corobceanu,17,or.ChiƔinĉu CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nopŖi) Grup:ȱ30/20 pers.

Preô:ȱȱ700/750 EURO/pers. (toateȱtaxeleȱincluse)

Plecarea din Chiûinću > Duminicć, 29 aprilie, ora 17. Sosirea la Chiûinću > Duminicć, 6 mai, ora 12. Deplasarea (tur/retur) > Chiûinću–Bucureûti (microbuz), Bucureûti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chiûinću, Bucureûti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moartć, Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucureûti, Chiûinćuȱ

MUNTENIA Bucureûti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei ûi Mihai Eminescu 24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nopŖi) Grup: 18 pers.

Pret: 100 EURO/pers.

Plecarea din Chiûinću : Vineri, 23 martie, ora 19.

Transport: microbuz

Sosirea la Chiûinću: MarŖi, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chiûinću, BUCUREúTI: Catedrala ûi paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (M Mormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, Mćnćstirile: Plumbuita, Radu Vodć, Antim, Pasćrea, Cernica (m mormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurcćseûti, ŕigćneûti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, Cćldurćûani, Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md


10

30 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Diverse

GHIDUL ALIMENTELOR Rozmarinul

MAGIE }N BUC+T+RIE

Deși rozmarinul este nativ din zona mediteraniană, actualmente crește în mai toate regiunile cu climă temperată din Europa și America. Este utilizat de secole ca plantă aromatică pentru mâncăruri și medicament natural. Ulterior, rozmarinul a fost folosit ca plantă decorativă și ingredient de seamă în industria parfumurilor.

În antichitate, rozmarinul era foarte popular, întrucât se consideră că stimulează și îmbunătăţește memoria. În Grecia Antică, studenţii își puneau crenguţe de rozmarin în păr, atunci când învăţau pentru examene. Uleiul de rozmarin a fost extras pentru prima dată în secolul al XIV-lea și imediat a început utilizarea lui în industria cosmeticelor. Abia în secolele al XVI-lea și al XVII-lea rozmarinul a început să fie popularizat și pentru proprietăţile sale alimentare care aduc beneficii organismului.

Beneficii interne: Protejează împotriva cancerului Prin conţinutul de antioxidanţi (flavonoizi ș.a.), rozmarinul protejează celulele organismului de efectul devastator al radicalilor liberi. Este, de asemenea, bogat în vitamina E – recunoscută pentru efectul său antioxidant.

Capricii culinare Fasole cu legume şi ardei iute Ingrediente: 1 lingură ulei de măsline, 1 căţel de usturoi, tocat fin, 1 bucată de ghimbir, tocată fin, 1 ceapă mare, tocată, 2 dovlecei zucchini, tăiaţi cubuleţe, 1 ar-

dei gras roșu, curăţat de seminţe și tocat, 1 ardei gras galben, curăţat de seminţe și tocat, 1 lingură pudră de ardei iute, 100g de linte roșie, spălată și scursă, 1 lingură pastă de tomate, 2 conserve a câte 400g de roșii tocate, 195g porumb dulce de la conservă, scurs, 420g fasole albă de la conservă, scursă, 400g fasole roșie de la conservă, scursă Mod de preparare: Se încinge uleiul într-o cratiţă. Se călesc usturoiul, ghimbirul, ceapa, dovleceii și ardeii grași cam 5 minute, până încep să se înmoaie. Se adaugă pudra de ardei iute și se mai călește 1

minut. Se adaugă lintea, pasta de roșii, roșiile și 250ml de apă. Se aduce la punctul de fierbere și se călește 15-20 de minute. Se adaugă porumbul dulce și fasolea și se mai fierbe 10 minute.

Caponată siciliană Ingrediente: 2 vinete nu prea mari, oregano uscat, 3 căţei de usturoi, tocaţi mărunt, 2 cepe roșii, tocate mărunt, 3 tije de ţelină Apio, tocate mărunt, 4 roșii, scurse de zeamă, tăiate cubuleţe, 1 ardei roșu, tăiat cubuleţe, 1 mână de măsline verzi feliate, 1 mână de stafide, 2 linguri de capere, scurse bine, 1 lingură de zahăr, 2-3 linguri de oţet de vin, pătrunjel, tocat mărunt, sare și piper proaspăt măcinat, ulei de măsline extravirgin Mod de preparare: Se presară vinetele cu oregano, sare și piper și apoi se rumenesc în 2-3 linguri de ulei de măsline, 3-4 minute, până prind culoare. Se adaugă ceapa, usturoiul și tulpinile de ţelină tocate. Se lasă să transpire 5-6 minute la foc mic și apoi se adaugă roșiile și ardeiul roșu, măslinele, stafidele, zahărul și oţetul. Se lasă la foc mic 10 minute, până se întrepătrund toate aromele. Se mai pun sare, piper, oţet, un pic de zahăr, după

Combate indigestia Frunzele de rozmarin sunt deseori folosite în mâncare pentru a îmbunătăţi digestia (mai ales a cărnii de porc, miel sau oaie) și pentru a combate flatulenţa și crampele abdominale.

Normalizează secreţia de estrogen Extractul de rozmarin s-a dovedit util în diminuarea nivelului de estrogen prin activarea unui anumit grup de enzime responsabile pentru “deactivarea” estrogenului în exces. Prin aceasta, se consideră că rozmarinul are un potenţial imens în diminuarea riscului de cancer mamar.

Beneficii externe: * Aplicat pe piele, uleiul de rozmarin ajută la întărirea vaselor capilare și are un efect rejuvenator. Acesta e motivul pentru care uleiul de rozmarin este un produs deseori utilizat în soluţiile tonice, creme, săpunuri și produsele pentru îngrijirea părului. * Îngrijirea gurii: uleiul esenţial de rozmarin este un bun dezinfectat, putând fi utilizat ca apă de gură. De asemenea, contribuie la îndepărtarea respiraţiei urât mirositoare. * Efecte analgezice: durerile de cap, musculare, reumatice și chiar cele provocate de artrite pot fi diminuate, dacă zonele afectate sunt masate cu ulei de rozmarin. * Probleme respiratorii: vaporii de rozmarin au efecte benefice împotriva congestiilor căilor respiratorii, fiind utilizat în tratarea alergiilor respiratorii, a răcelilor și a gripei. De asemenea, datorită proprietăţilor antispasmodice, uleiul de rozmarin este utilizat împotriva astmului bronșic.

gust. Se presară cu pătrunjel tocat mărunt. Se servește cu pâine prăjită sau pe post de garnitură lângă pui la grătar.

Salată de conopidă caldă Ingrediente: 1 conopidă desfăcută în bucheţele, 2 linguri ulei de măsline, 1 ceapă roșie, feliată subţire, 3 linguriţe oţet de Xeres, 1 lingură și jumătate de miere, 3 linguri de stafide, 1 legătură mică de mărar tocat, 3 linguri de fulgi de migdale, prăjiţi, 50g de spanac tânăr

Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 180° C. Se amestecă conopida cu uleiul de măsline, se asezonează și se coace timp de 15 minute. Se adaugă ceapa și se coace timp de încă 15-20 de minute, până ce se frăgezește. În timp ce conopida se coace, se amestecă oţetul, mierea și stafidele cu sare și piper. După ce conopida este gata, se adaugă dressingul, mărarul, migdalele și spanacul, și se servește.

Dovlecei umpluţi cu legume

Mod de preparare: Dovleceii se curăţă de coajă, se taie în două pe lungime, apoi li se scoate miezul cu ajutorul unei linguriţe. Ceapa tocată mărunt se înăbușă în 2 linguri ulei, se adaugă miezul scos de la dovlecei – tocat mărunt și legumele – spălate, curăţate și tăiate în bucăţi mai mici. Se lasă la călit până se înmoaie toate. Se adaugă mărar, pătrunjel, busuioc și se condimentează cu sare și piper după gust. Se umplu dovleceii cu amestecul de legume. Deasupra fiecăruia se rade brânza tofu și se pun felii de roșii. Se așază apoi, într-un vas termorezistent, împreună cu 100 ml apă, 3 linguri ulei și un praf de sare. Se acoperă cu un capac sau cu folie de aluminiu și se dau la cuptor pentru 25 minute. Se îndepărtează capacul și se mai lasă la cuptor încă 15-20 minute.

Panna cotta cu fistic

Ingrediente: 2 dovlecei, 2 fire ceapă verde, 200 g legume (morcov, fasole verde, broccoli, porumb, mazăre, ardei gras), mărar, pătrunjel, busuioc, 1 roșie, brânză tofu, sare, piper, 5 linguri ulei.

Ingrediente: 100ml lapte de soia, 200ml lapte de cocos, 3 linguri de zahăr, 500g fistic crud, mărunţit, 1 păstaie de vanilie, 1 lg pudră agar Fructe de pădure sau alte fructe Mod de preparare: Turnaţi într-o oală potrivită pentru aragaz cele două feluri

CASA TA

Îmbunătăţește activitatea cerebrală Rozmarinul este un excelent tonic cerebral. Stimulează activitatea mentală și constituie un remediu foarte bun împotriva depresiei, oboselii psihice și a memoriei deficitare.

Cum amenajezi un dormitor în stilul franţuzesc Influenţele pe care Franţa le are asupra întregii lumi, atât în domeniul modei, cât și în cel de amenajări este unul extraordinar. Stilul franţuzesc, ce se identifică cu Parisul haussmannian, se asociază cu o eleganţă deosebită, dar care apelează, în același timp, la accente rustice, detaliile dintr-o încăpere amenajată într-un asemenea stil decorativ fiind imperios de importante.

Stilul franţuzesc se remarcă, în primul rând, prin romantism. Acesta pune accent pe intimitate și conturează un decor relaxat. Tocmai din aceste motive, stilul franţuzesc este potrivit pentru amenajarea dormitorului.

Mobilier Pentru a obţine un dormitor franţuzesc, ca materiale, folosește piese de mobilier voluminoase, cu forme rotunjite, ce amintesc de interioarele regale. Acestea sunt masive și pot avea un aspect vintage. De asemenea, poţi opta pentru un mobilier pictat, însă îţi recomandăm să eviţi decoraţiile excesive. Alege un pat cu tăblie impunătoare – poate fi din lemn, tapisată sau chiar din fier forjat, atent lucrat însă. Noptierele trebuie să păstreze aceleași linii curbe, de influenţă barocă, iar dulapul este voluminos. Piesa de rezistenţă dintrun dormitor franţuzesc o constituie comoda. Optează pentru una în culori

pale, care să devină, astfel, punctul focal din încăpere. Dacă spaţiul îţi permite, poţi amplasa la capătul patului o dormeză sau o banchetă ori un cufăr.

Culori Paleta cromatică specifică este compusă din culori neutre, care sunt combinate cu cele pastelate. Folosește, așadar, culori de pământ, nuanţe de crem, auriu, roz pal, roz prăfuit, griuri, alb, ivory, bleu. Mobilierul este de preferat să fie în tonuri de alb și pentru a căpăta un aspect deosebit, poate avea detalii aurii.

Finisaje Stilul franţuzesc pune accent pe lemn. Pardoseala poate fi din lemn masiv sau dușumea, cu aspect învechit. Decorează pereţii cu ancadramente sau folosește un tapet cu motive florale. De asemenea, poţi opta pentru un tapet în dungi verticale, în nuanţe de crem. Nu uita să folosești plinte albe, înalte, care dau un plus de eleganţă încăperii.

Accesorii decorative În dormitorul franţuzesc, accesoriile sunt cele care creează atmosfera feerică și dramatică. În primul rând, folosește un candelabru, pentru iluminarea încăperii. Veiozele cu linii clasice nu trebuie să lipsească nici ele, iar sfeșnicele metalice, argintii sau aurii completează imaginea de ansamblu specifică. Reazemă de perete o oglindă supradimensionată, cu ramă sculptată, aurie sau argintie. Tablourile trebuie să aibă același tip de ramă, iar draperiile grele, impozante leagă-le cu șnururi cu ciucuri sau cu inele speciale. Condo.ro

SĂNĂTATE

FRUMUSEŢE

De ce e bine să stăm mai mult la soare. Vezi consecinţele deficienţei de vitamina D

Băi de detoxifiere, reţete pentru acasă

Lipsa vitaminei D din organism este cauzată de faptul că nu ne expunem îndeajuns de mult la soare, arată un studiu recent al cercetătorilor britanici, citat de Daily Mail. Medicii recomandă copiilor, femeilor însărcinate și pensionarilor să ia suplimente. Persoanele cu tenul închis care nu stau mult la soare riscă, de asemenea, să aibă deficit de vitamina D. Lipsa vitaminei D din corp poate duce la rahitism (în cazul copiilor) și poate cauza osteomalacie persoanelor mai în vârstă. Aceasta se manifestă prin oase fragile și dureroase. Cu toate acestea, cercetările arată că lipsa vitaminei D poate fi cauzată și de alte probleme de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, diabetul sau cancerul de sân. Aproape 90% din vitamina D se formează în piele, sub influenţa razelor solare. Ele transformă colesterolul din celulele pielii în vitamina D. Mici cantităţi de vitamina D se găsesc și în alimente precum carnea, peștele uleios și, mai puţin, în ouă. Chiar și în anotimpurile călduroase, oamenii riscă să nu aibă îndeajuns de multă vitamină D în organism. Principalele motive pentru care aceștia nu petrec mult timp la soare sunt orele prea lungi petrecute la muncă și, totodată, dorinţa de a evita cancerul de piele. Cercetătorii britanici ne avertizează că deficitul de vitamina D poate cauza o slabă funcţionare a mușchilor și un risc ridicat al fracturilor. “Vitamina D este importantă pentru că asigură o dezvoltare sănătoasă a organismului, o bună funcţionare a mușchilor și un sistem de imunitate rezistent”, explică Dr. William Marshall, biochimist și director al Clinicii de Patologie din Londra. “Ajută corpul să folosească calciul și fosforul obţinute

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

din alimente și reglează separarea celulelor, contribuind astfel la prevenirea diverselor tipuri de cancer”, adaugă el. Specialiștii cred că trupul poate depozita cantităţi de vitamină D, fapt pentru care este recomandat să obţinem cât mai multă pe timpul verii. “În general, soarele este puternic îndeajuns pentru a putea produce vitamina D începând cu sfârșitul lunii martie și până în septembrie”, spune Dr. Marshall. “Ar fi bine să ieșim afară în amiaza mare, spre exemplu în pauza de masă, și să ne expunem faţa și mâinile la soare pentru 20 de minute, de 3 ori pe săptămână, fără să folosim cremă protectoare”, completează biochimistul. Cât despre frica de a face cancer de piele, Dr. Marshall spune: “E o mare diferenţă între timpul pe care îl petrecem la soare pentru a obţine vitamina D și cel care poate cauza arsuri și poate accentua riscul de cancer”. Majoritatea oamenilor nu sunt conștienţi de deficitul de vitamină D din organismul lor, însă acest lucru se reflectă în dificultatea cu care își revin în urma unei căzături sau a unei simple răceli.

Deoarece, de-a lungul timpului, organismul nostru acumulează o cantitate mare de substanţe toxice și reziduuri, o detoxifiere a acestuia, de câteva ori pe an, este întotdeauna indicată. Cu siguranţă ai auzit despre multitudinea de metode de detoxifiere existente, dar poate ţi-a scăpat metoda cea mai simplă pe care o poţi prepara acasă, chiar și după o zi lungă de muncă: baia de detoxifiere. Nu cred că există femeie căreia să nu îi placă să stea în cadă timp de câteva minute și să se desprindă de realitate. Prin urmare, poţi transforma orice baie normală într-o baie de detoxifiere, dacă ai reţetele cu cele mai bune ingrediente. Pentru început, este nevoie să știi că este destul de ușor să pregătești o astfel de baie. Ai nevoie de o combinaţie de esenţe, uleiuri, săruri și de melodiile tale preferate în surdină. Ideea acestor băi este să elimini toxinele prezente în organismul tău prin porii pielii. În continuare vă propunem 3 reţete extrem de populare pentru o baie de detoxifiere:

1. Baie cu ghimbir Ghimbirul este un condiment cunoscut atât pentru aroma sa puternică, cât și pentru proprietăţile sale terapeutice: stimulează circulaţia sangvină, detoxifică organismul, adjuvant în raceală, astm, indigestie sau reumatism. Folosit în apa de baie, are aproape aceleași efecte ca și cel ingerat.

de lapte și vanilia. Puneţi la foc potrivit și aduceţi până la punctul de fierbere, mestecând încontinuu, ca pentru budincă. Adăugaţi pudra agar dizolvată în puţină apă și miezul de fistic mărunţit, după care mai lăsaţi pe foc încă un minut.

Turnaţi conţinutul astfel obţinut în două pahare sau forme speciale de budincă sau panna cotta și lăsaţi să se răcească pentru 30 minute, după care o oră în frigider. Chiar înainte de servire panna cotta se scoate din forme și se decorează cu fructe proaspete sau sos de fructe.

Bijuteriile ieftine – un pericol pentru sănătate Majoritatea dintre noi dezvoltăm o adevărată obsesie pentru accesorii. O bijuterie sau un accesoriu colorat, bine amplasat, poate scoate o ţinută din anonimat. Colorate, cu inimioare, cu inscripţii sau poate doar simple, sunt câteva dintre variantele de accesorii la care apelăm. Schimbarea look-ului unei femei în urma purtării unui astfel de accesoriu nu trece neobservată. De asemenea, este la fel de adevărat că din cauza bugetului limitat nu ne permitem să cumpărăm bijuterii originale, dar teai gândit vreodată că bijuteriile ieftine, existente în majoritatea magazinelor pe care suntem obișnuite să le frecventăm, sunt un pericol pentru sănătate? Un studiu realizat de către o organizaţie non-profit „Ecology Center” din Statele Unite a concluzionat că „bijuteriile” care se adresează femeilor cu venituri mici și medii au în compoziţie un conţinut ridicat de metale grele. Pentru efectuarea acestui studiu, aceștia au ales la întâmplare 99 de accesorii care se găsesc în magazine, depistând în compoziția lor metale considerate periculoase pentru organismul uman, mai ales în cantităţi mari: plumb, cadmiu, crom, mercur și arsenic. Printre problemele de sănătate care sunt asociate cu metalele enumerate mai sus se află alergiile acute, malformaţiile congenitale, tulburările de învăţare, toxicitatea hepatică, chiar și cancerul. Toxicitatea lor diferă de la piesă la piesă, însă și mărimea fiecăreia are un cuvânt de spus în această ecuaţie. „Aceste metale sunt folosite în realizarea bijuteriilor, deoarece pot fi vândute ieftin”, susţine doctorul Weidenhamer, colaborator la realizarea acestui studiu. Morala? O investiţie în câteva bijuterii de calitate, fabricate din metale nobile, pe lângă faptul că vor adăuga stil ţinutei tale, te vor feri de posibile probleme de sănătate în viitor. Sursa: Daily Mail

UN GRUP DE OAMENI DE ŞTIINŢĂ: Popcornul conţine de cinci ori mai mulţi antioxidanţi decât fructele şi legumele

Pentru a pregăti această baie, ai nevoie de un sfert de cană de ghimbir proaspăt ras. În cazul în care nu ai ghimbir proaspăt, poţi folosi două linguriţe de praf de ghimbir. Dacă folosești ingredientul ras, pune-l într-un săculeţ de muselină, iar dacă folosești praf, presară-l în cantităţi egale în cadă. Apoi, poţi savura acest moment de relaxare timp de patruzeci de minute. Nu uita să adaugi apă caldă în permanenţă pentru a menţine apa potrivită!

2. Baie cu sare Epsom şi bicarbonat de sodiu Sarea Epsom sau sarea amară este utilizată de secole pentru detoxifierea organismului. Pentru baia în cadă folosim două cupe de bicarbonat de sodiu la o cană de sare Epsom. Datorită acestor două ingrediente bogate în minerale, te vei bucura de o piele netedă și catifelată. Poţi adăuga și puţină glicerină în mixt, deoarece este posibil ca sarea să aibă un efect de uscare asupra pielii. De asemenea, pentru un miros plăcut poţi adăuga uleiuri esenţiale.

3. Baie cu lapte Baia cu lapte este una dintre cele mai bune reţete create pentru tratamentul de detoxifiere. Atât femeile, cât și bărbaţii, preferă o astfel de baie. Ai nevoie de două sau mai multe căni de lapte praf combinate cu o cană de amidon de porumb. Amestecă aceste două ingrediente, apoi adaugă-le în cada plină cu apă. Pentru a avea un miros plăcut, adaugă câteva picături de ulei parfumat. Intrefete.ro

Popcornul ar trebui inclus în dieta zilnică, deoarece oferă rapid senzaţia de saţietate și are un conţinut scăzut de kilocalorii. Aceasta este recomandarea unui grup de oameni de știinţă, care au constatat că floricelele de porumb au un conţinut ridicat de antioxidanţi. Pe parcursul cercetării, realizată de savanţii de la Universitatea din Scranton, Pennsylvania, s-a observat că acest aliment conţine de cinci ori mai mulţi antioxidanţi decât fructele și legumele, informează Daily Mail. Rezultatele obţinute în laborator au arătat că o porţie de floricele de porumb conţine în jur de 300 de miligrame de antioxidanţi, substanţe necesare organismului de a lupta împotriva radicalilor liberi și care oferă organismului numeroase beneficii și protejează deteriorarea celulelor din organism. Pe lângă antioxidanţi, popcornul mai reprezintă și o sursă importantă de fibre. Cu toate acestea, nutriţioniștii, citaţi de cotidianul britanic, spun că din dieta zilnică nu ar trebui ca cele cinci porţii de fructe și legume, recomandate zilnic, să fie înlocuite cu floricele de porumb. Medicii spun că popcornul este bogat în antioxidanţi, dar sărac în vitamine și minerale, substanţe nutritive care se găsesc în fructe și legume. Nutriţioniștii precizează că floricele pot reprezenta o gustare ideală, ţinând cont de faptul că au un conţinut scăzut de kilocalorii. Aceștia spun că alimentul își păstrează calităţile atât timp cât sunt preparate fără sare și grăsime. Specialiștii avertizează că prin prăjirea în ulei, floricelele își dublează valoarea calorică, transformându-le într-un dușman al siluetei.


FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

2

Luni APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.15 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Magazinele UEFA. 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Templul muzicii. 23.00 Handbal. Cupa Ţărilor Independente. “Olimpus” - “HC Vaslui”. 0.25 Săptămâna sportivă. 1.00 TVMi. 1.15 Cultura azi. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Filler. Chișinăul de ieri și de azi. 5.25 Accente economice. 7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Secrete de familie (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4212 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.17, 18, anul II 01:00 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.9, anul I 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Apropo Tv (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Познер” 01:25 Ночные новости 01:40 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:15 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

3

30 MARTIE 2012

Programe TV Marţi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Respiro. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Dor. Program muzical. 14.05 Magazinele UEFA. 14.30 Film. “MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.35 Fotbal. Liga Campinilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.20 Reporterul de gardă. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 5.25 Natura în obiectiv. 7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.3, 4 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4213 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.10, anul I 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

4

Miercuri APRILIE

5

Joi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 14.1 “De dragul tău”. Spectacol muzical. 15.55 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.40 Legendele muzicii. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.20 Documentar. “Acceptare”. 1.00 TVMi. 1.05 Respiro. Program muzical. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Profil de savant. Diomid Gherman.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.05 Documentar. “Acceptare”. 14.45 Film. “PIŢIGOIOUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 15.55 Mihai Toderașcu. Itinerar de creaţie. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 0.45 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.05 Muzica și natura.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: Corina, Corina 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4214 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Academia de poliţie 5 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Serviciul Român de Comedie (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Academia de poliţie 5 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 К 80-летию режиссера. Премьера. “Жертвоприношения Андрея Тарковского” 01:45 Маргарита Терехова, Анатолий Солоницын в фильме Андрея Тарковского “Зеркало” 03:30 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “В контексте” 01:35 Лидия Смирнова, Олег Ефремов в фильме “Рудин” 03:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 16.35 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.55 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.40 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 3.15, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Cu ochii’n 4. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45 TVR 55. 3.20-6.55 Revizie tehnică. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10, 4.20 Prim plan. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:35 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:03 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:29 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 À LA DI STASIO 13:33 FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES TROIS GLORIEUSES 16:26 DES CAMIONS ET DES HOMMES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 L’HOMME À L’ENVERS 21:00 FLASH INFO 21:03 DES CAMIONS ET DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 L’AMANT DE LADY CHATTERLEY 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 5:57 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 LA VALLÉE DES UTOPIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’HOMME À L’ENVERS 16:30 FLASH INFO 16:33 DES CAMIONS ET DES HOMMES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 LA FILLE DE QUINZE ANS 20:55 FLASH INFO 20:57 HYMEN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MIROIR, MON BEAU MIROIR 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:41 LE POINT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:29 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 EN VOYAGE ! 13:35 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UNE FOLLE ENVIE 16:24 SA VIE À L’ATTENDRE 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA COUR DES GRANDS 20:31 LA COUR DES GRANDS 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FRANCE 2012 23:33 DES CAMIONS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 JE, FRANÇOIS VILLON, VOLEUR, ASSASSIN, POÈTE... 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

07:00 Știrile Pro Tv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Corrina, Corrina (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer Când se-ntoarce roata 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4215 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.5 21:30 Film: Condamnaţii 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Film: Roman de dragoste 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:45 Omul care aduce cartea (r) 03:00 Film: Condamnaţii (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал“Доброе утро” 07:00“Prima Oră”09:00“Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “На ночь глядя” 01:35 Алла Демидова, Василий Лановой в фильме “Незримый путешественник” 03:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

6

Vineri APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Svitanok. 14.10 Legendele muzicii. 14.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 15.55 “Surprizele primăverii”. Concert de binefacere. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 “Bună seara!” Talk-show. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. 1.05, 5.10 Respiro. 1.15 Documentar. “Capcana”. 3.50 Music Mania. 7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Crimele din Midsomer - Când se-ntoarce roata (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Andre 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4216 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:15 Film: Moulin Rouge 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Film: Andre (r) 03:45 Film: Moulin Rouge (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Две звезды” 23:55 “Прожекторперисхилтон” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 Тьерри Монфрей, Мария Голубкина в фильме “Француз” 02:20 Хамфри Богарт в фильме “Левая рука Бога” 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 Александр Абдулов в комедии “Страховой агент”

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Garantat 100%. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUAColumbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.10 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:35 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:36 BYE BYE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA COUR DES GRANDS 15:56 LA COUR DES GRANDS 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 MIROIR, MON BEAU MIROIR 21:03 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA FEMME DE MA VIE 23:42 KHOUYA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 2:39 QUESTIONS À LA UNE 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 A LA RECHERCHE DE MICHEL VIEUCHANGE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:38 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIROIR, MON BEAU MIROIR 16:32 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 L’HOMME À L’ENVERS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 UN CRIME TRES POPULAIRE 2:36 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES BEYS DE TUNIS

7

Sâmbătă APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 7.45 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Bunavestire”. Transmisiune de la Biserica “Sf. Lazăr” din Chișinău. 9.30 Portrete în timp. Victor Ștefaniuc, actor și regizor. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 1.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV 12.00, 2.15 Irina Nechit. “Coridorul morţii”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.10 Documentar. “Arts 21”. 13.40 Fotbal în sală. “Eldorado” - “Lexmax”. 15.05 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afișa (rus.) 17.45 Reporterul de gardă. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 3.30 In memoriam. Ion Aldea-Teodorovici. 22.20 Festivalul de romanţe “Crizantema de Argint”. Gala recitalurilor. 23.15 Documentar. “Capcana”. 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.15 Respiro. 3.20 Descoperă Moldova. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisement) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda căutătorului, ep.15, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Îngerul păzitor 16:00 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Motivat să ucidă 22:45 Film: Ostaticul 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Motivat să ucidă (r) 02:45 Film: Ostaticul (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи”06:40 Иннокентий Смоктуновский в фильме “Високосный год” 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 Премьера. “Смешарики. Пин-код” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Осторожно, Нагиев!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. Поединки. “Похищение бомбы” 13:45 “Две звезды” 15:15 Премьера. Сергей Горобченко в фильме “Вышел ежик из тумана...” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм “Вышел ежик из тумана...” Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:35 “Время” 22:00 “Что? Где? Когда?” 23:10 “Закрытый показ”. Премьера. Фильм Андрея Смирнова “Жила-была одна баба” 02:50 “Primele știri” (rom) (R) 03:05 Максим Аверин в комедии “Любовь зла...” 04:20 Марина Неелова в фильме “Слово для защиты” 7.00, 3.20 Ca la carte. 7.40 Tezaur folcloric. 9.00 - 13.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30, 22.00 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 23.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.20 O dată’n viaţă. 3.50 Pelerin. 4.15 Viaţa satului. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:24 360° - GÉO 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:18 WOOFY 10:24 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LÉONARD 10:46 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:29 36,9° 13:56 À TABLE ! 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:56 LES ÉTOILES FILANTES 16:19 LES ÉTOILES FILANTES 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:45 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 SUITE NOIRE

8

11

Duminică APRILIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.20 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Intrarea Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Nicolae Testimiţeanu. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Cinemateca universală. 13.20, 5.15 De sărbători cu orchestra “Plai Moldovenesc”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “HATHI” (India, 2000). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00, 3.15 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “IDILĂ CU DĂDACA MEA” (SUA, 2009). 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15, 3.00, 5.00 Descoperă Moldova. 2.20 Documentar. “UN loc pe acest pământ - Crasna”. 7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.45 Teleshoping 16.00 Serial. Lale 17.30 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 9/17) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Îngerul păzitor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 ApropoTv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Pasărea Phoenix 22:45 Film: Firma 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 ApropoTv (r) 03:15 Film: Firma (r) 06:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “ О с т р о в о ш и б о к ”. Мультипликационный фильм 06:50 Алексей Баталов в фильме “Девять дней одного года” 08:40 “Служу Отчизне!” 09:05 Премьера. “Смешарики. Пин-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:10 Александр Демьяненко, Георгий Вицин, Евгений Моргунов, Юрий Никулин в комедии “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 14:45 Премьера. Владислав Галкин в многосерийном фильме “Петровка, 38. Команда Семенова” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:30 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Internaţională 23:30 “Минута славы. Мечты сбываются!” 01:15 “Большая разница” 02:10 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 02:40 Филипп Сеймур Хофман в фильме “Дети Сэвиджа” 7.00, 3.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.30 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 15.30, 22.00 Zona euro. 17.00, 23.30 O dată’n viaţă. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 0.55 Tezaur folcloric. 1.55 Garantat 100%. 4.35 Universul Credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:28 360° - GÉO 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:31 CONTINENT NOIR 7:59 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:18 WOOFY 10:24 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LÉONARD 10:46 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 LE CODE CHASTENAY 12:33 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 JE SUIS LE SEIGNEUR DU CHÂTEAU 23:26 LES CYBERNAUTES RÊVENT-ILS D’AMOURS DIGITALES ? 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LA FEMME DE MA VIE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 SUITE NOIRE


CMYK

12

30 MARTIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

GLUMA SE ÎNGROAŞĂ

GENERAŢIA 2002

Alexei Juravschi: „Filiera leninistă din societatea noastră se îngustează pe zi ce trece şi tocmai din acest motiv militanţii acestui tip de organizaţii devin mai agresivi” Invitatul rubricii de astăzi este Alexei Juravschi, membru al Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”. Înainte însă de a vă propune să citiţi interviul cu acest tânăr economist, profit de ocazie și felicit Noua Generaţie cu ocazia împlinirii a 17 ani de la creare, vârstă pe care a aniversat-o pe 27 martie, dorindu-i viaţă lungă, succes și multe realizări frumoase în continuare. - Ești membru al Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie” din 2005. Care a fost motivul tău să aderi la această organizaţie? - Când am venit pentru prima dată la sediul organizaţiei m-a cucerit atmosfera și anturajul care domnea în echipa acelor tineri ingenioși și plini de iniţiativă. Convingerile, principiile care îi unea, atitudinea, spiritul naţional pe care îl împărtășeau, m-au făcut să simt o chemare interioară de a adera imediat și necondiţionat la această organizaţie de tineret unică prin puritatea intenţiilor tinerilor și divinitatea scopurilor ei. Prin urmare, aderarea mea la Noua Generaţie avea să fie inevitabilă, dat fiind faptul că vroiam foarte mult să contribui la promovarea valorilor naţionale în societate, deci simţeam că este nevoie de mine, de implicarea fiecăruia dintre noi în realizarea acestui scop. - Cum s-a schimbat viaţa ta în acest răstimp și ce abilităţi ai obţinut care ţi-ar fi de folos mai departe în viaţă? - Activând în cadrul Noii Generaţii pe parcursul anilor, miam făcut mulţi prieteni din toate colţurile republicii, precum și din ţările europene și SUA, deoarece Noua Generaţie, fiind membru al mai multor organizaţii internaţionale, participam la diferite traninguri și schimb de experienţă unde am învăţat multe lucruri și am deprins abilităţi de lider, comunicare, negociere, pertinenţă și alte lucruri utile. În general, activitatea în Noua Generaţie este o experienţă unică, unde se învaţă lucruri care nu se întâlnesc la universitate, colegiu sau alte centre academice. Aici am învăţat să fiu solidar cu aproapele, să lucrez în echipă, să pricep oamenii în câteva clipe, să citesc printre rânduri, precum și să deslușesc adevărul din neadevărurile difuzate de presa de astăzi. - Ce facultate ai absolvit? Îţi permite meseria să activezi în Republica Moldova, să ob-

ţii satisfacţii profesionale și să îţi întreţii familia? - Am absolvit Facultatea de Economie, specialitatea Contabilitate și Audit. Meseria, evident, că îmi permite, și cred că nu este vorba de meserie, dar și de dorinţa de a activa în domeniu. Dacă e să vorbim de satisfacţiile profesionale, atunci eu le leg strâns cu predispoziţia de a face o meserie sau alta și anturajul în care se află omul, fapt de care sunt foarte mulţumit. - Zece, șapte ani în urmă, tinerii ieșeau în stradă pentru a apăra valorile naţionale. Duminică, 25 martie, mulţi tineri au participat la acţiunile de intimidare a celor care sărbătoreau Marea Unire. Mai mult chiar, de câţiva ani urmărim tineri și adolescenţi sărbătorind la bustul lui Lenin pe 22 aprilie și 9 mai. Cum crezi, de ce se întâmplă asta acum, când a căzut supremaţia unui singur partid, când avem acces la informaţie, când istoricii nu mai sunt opriţi să ne spună adevărul, când putem găsi în biblioteci și librării cărţi și tratate de istorie, e din cauza unor răsturnări de valori, dezamăgiri? - Cred că filiera leninistă din societatea noastră se îngustează pe zi ce trece și tocmai din acest motiv militanţii acestui tip de organizaţii devin mai agresivi și disperaţi de faptul că pierd teren și adevărul istoric tinde tot mai mult să le acopere obraznica intenţie de a afirma că teritoriul basarabean nu aparţine imensului spaţiu românesc. În același timp, aceste organizaţii au deplina susţinere dinspre Răsărit, precum și a oamenilor de afaceri autohtoni care împărtășesc aceleași idei. Este greșit să credem că odată cu schimbarea guvernanţilor se va face lumină cu privire la adevărul istoric, transparenţa în puterile statului, accesul la informaţie și calitatea moralităţii în ţară, deoarece actuala putere colorată, având chipul blând și intenţia perfidă,

a direcţionat vectorul interesului naţional spre cel personal, totodată, fiind receptivi către cei interesaţi de a subjuga acest teritoriu contra cost. De fapt, cetăţenii au fost duși de nas, ca ulterior să afle marea dezamăgire căreia au căzut pradă, dar iarăși, cetăţeanul informat nu poate fi manipulat, așa că, dragi concetăţeni, vă îndemn să fiţi mai perseverenţi spre a vă informa din cât mai multe surse posibile. - Tinerii din Republica Moldova încearcă să-și rezolve singuri problemele, alegând să meargă la lucru peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune. Este asta o soluţie sau o lipsă de curaj din partea tinerilor că nu insistă să li se dea dreptul la un viitor acasă? - De fapt, în ultimul timp, această problemă are cauze psihologice și nu economice, fiindcă cunosc foarte mulţi tineri care sunt îndestulaţi pe deplin cu cele necesare pentru trai, însă oricum pleacă spre viaţa din afară, spre anumite libertăţi ce nu sunt deloc benefice sufletului. Sunt și tineri care pleacă pentru a-și face o bază financiară și neavând insistenţa și inventivitatea de a dezvolta ceva la noi în ţară deprind simţul robiei și se pierd printre străini. Pe de altă parte, statul acordă foarte puţine șanse tinerilor și micilor întreprinzători, năvălindu-i cu controale și sancţiuni imense chiar din start, ocrotindu-i, în schimb, pe giganţii cu capital străin ce intră pe piaţa noastră. La noi, statul nu investește până la capăt în cetăţean, acordându-i educaţie la grădiniţă, liceu, universitate și fără să facă efort să-i dea de muncă. Atunci omul gata crescut și educat pleacă, aici este marea pierdere. - Tinerii de astăzi sunt în avantaj faţă de generaţiile anterioare din considerentul că socializează foarte mult, au acces la tehnologii, sunt racordaţi la viteza globală a schimbării, sunt deschiși spre culturi noi prin cunoașterea limbilor străine și prin accesul la burse și schimburi academice, nu sunt educaţi într-un sistem totalitar și nici nu sunt supravegheaţi de administratorii sovietici. Dar au ei șanse și capacităţi să schimbe sistemul existent în Republica Moldova?

- Din păcate, toate aceste avantaje pe care le-aţi enumerat mai sus sunt benefice doar în forma dozată și astăzi, sunt avantajaţi de ele doar acei tineri care reușesc să ia tot ce este mai bun, neadâncindu-se la infinit pe reţelele de socializare spre a pierde timpul preţios și de a nu schimba virtualul cu realul. Evident că tinerii de astăzi sunt mult mai avantajaţi spre a atinge noi orizonturi, promovarea noilor invenţii și perfecţionarea lor, posibilitatea de a galopa mai rapid spre o viaţă mai bună, dar, în aceeași măsură, sunt expuși riscului de a aluneca în cazanul mondial al globalizării spre a-și pierde identitatea, precum și se întâmplă, de altfel. Sunt foarte optimist în privinţa schimbării sistemului existent, chiar și de către tineri, însă este nevoie de a restabili moralitatea, de a readuce mândria naţională, să nu căutăm binele și oamenii care să ne facă dreptate prin alte ţări, că noi avem destui, trebuie doar să-i valorificăm. - Să ne referim acum la viaţa ta personală. Știm că ai cunoscut-o pe soţia ta prin intermediul Noii Generaţii. Ce anume te-a atras la Nătăliţa? Și, la modul general, ce admiri la femeia modernă și cu ce nu ești de acord? - Ca și orice bărbat, căutându-mi negrăbit ursita vieţii prin diferite medii sociale cum ar fi universitatea, căminele studenţești, cluburile de noapte, rude ș.a. am ajuns la concluzia că eu îmi voi găsi jumătatea nu în cluburi, pe la onomastici, prin intermediul rudelor, ci cunoscând-o în timp și pe îndelete într-un mediu comun unde ne vom afla concomitent mai mult timp. În așa fel am rămas dator pe viaţă Noii Generaţii pentru faptul că mi-a oferit spaţiu de a-mi cunoaște încetul cu încetul viitoarea mea soţie cu tot cu arealul ei de calităţi feminine căutate de mine de mult timp și cu mare râvnă. Așa cum Nătăliţa muncea mult la organizaţie, am avut marea plăcere să fiu atras de hărnicia și simplitatea ei, de modul de a interacţiona cu fiecare și, mai ales, cu mine, de tandreţea nemaiîntâlnită de mine până atunci, mi-a plăcut foarte mult că știa perfect să îmbine școala cu activitatea organizaţiei, precum și distracţia într-un mod civilizat. Ei, și dacă anterior nu-mi imaginam portretul exact al viitoarei mele

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Videoclipurile interpreţilor moldoveni, blocate pe YouTube Mai mulți interpreți din Republica Moldova au descoperit zilele trecute că videoclipurile plasate de aceștia pe YouTube au fost blocate de „o compania fantomă”. Potrivit unei notificări, o oarecare firmă - UniMax S.D.N Company Electra Music - și-a revendicat dreptul de autor/proprietate asupra imaginilor video. Ca rezultat, afișarea videoclipurilor a fost blocată. Asta în contextul în care compania vizată nu are nimic în comun cu dreptul de autor/proprietate asupra clipurilor la care se face referire. Deocamdată, detalii despre UniMax S.D.N Company Electra Music, care s-a ocupat de „curățarea” YouTubeului de clipuri moldovenești, nu sunt de găsit. Aceasta nu are un website, un e-mail sau un număr de contact în rețeaua Internet.

soţii, atunci, cunoscând-o pe Nătăliţa, am aflat cu exactitate și misteriosul portret al soţiei mele. Așa cum femeia este latura frumoasă a umanităţii, despre ea putem vorbi la nesfârșit și, în mare parte, plasând-o într-o formă pozitivă, căci avansând în vremurile contemporaneităţii, ea, femeia, devine din ce în ce mai elegantă, rafinată, participă tot mai activ în viaţa publică, ocupând anumite poziţii sociale pe care anume ea le exercită mai efectiv, și societatea devine mai bine structurată, dar iarăși, ne întoarcem la dozare, pentru că unele femei, adâncindu-se prea mult în formarea carierei, lasă în urmă misiunea de a-și lărgi familia și a lăsa mai mulţi urmași prin nașterea de prunci și educarea lor, sau alte femei, în general, nu iubesc copiii, ceea ce este foarte periculos pentru societatea noastră, deoarece astfel avem marea șansă de a dispărea ca naţiune. - Care sunt, după părerea ta, capcanele moderne în care cad cel mai des familiile tinere și cum pot fi ele evitate pentru a păstra intact căminul familial? - În vremurile de astăzi sunt atât de multe capcane încât ţiar părea că este vânată anume familia. Lipsa unei strategii din partea statului de a acorda tine-

relor familii un loc de muncă și de trai, nestimularea de a naște cât mai mulţi copii în familie, îndepărtarea tinerilor de biserică și infectarea lor cu diferite desfătări personale și individualiste, promovarea diferitor grupuri sociale amorale și antiumane, demoralizarea societăţii sunt doar câteva dintre capcanele moderne, iar lista lor poate continua la infinit. Așa că nouă, tinerelor familii, nu ne rămâne decât să ne regăsim în învăţăturile bisericii, să participăm cu frecvenţă maximă la slujbele bisericești, să avem Sfânta Scriptură drept carte de căpătâi, căci Ea ne este apărătorul suprem, învăţându-ne răbdarea, permanenta comunicare între soţi, iertarea și iubirea neîncetată, toleranţa și încrederea reciprocă. Desigur că unde sunt mai mulţi copii în familie este mai multă dragoste, armonie, bucurie și continuitate. Eu, de asemenea, am marea dorinţă de a avea mulţi copii și nu există zi în care să numi vină în cap un nume de fetiţă sau băieţel care s-ar potrivi unui copil de-al meu. Sper că acest vis al meu să devină realitate. - Să vă ajute Dumnezeu. Îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră! - Și eu vă mulţumesc. Doamne ajută! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

YouTube blochează automat contul utilizatorului unde se află imaginile video dacă primește trei notificări privind încălcarea dreptului de autor. Pentru a soluţiona problema cu care se confruntă, interpreţii noștri au ajuns miercuri, 28 martie, la Procuratură. Pentru că nu au reușit să identifice făptașul cu forţe proprii, artiștii cer ajutorul procurorilor. Primul care a avut de suferit a fost Ionel Istrati. Pe rând au fost blocate și alte clipuri – inclusiv ale formaţiei Akord și ale interpreţilor Nelly Ciobanu, Dianna Rotaru, Cristina Croitoru și Adrian Ursu. Încercarea de a descoperi adresa de pe care s-a acţionat și, eventual, făptașul, a fost zădarnică. Acum de acest caz se va ocupa Procuratura Generală. Reprezentanţii unor case de discuri din Moldova susţin că o soluţie pentru a evita asemenea incidente ar fi crearea unei companii care ar deţine drepturile de autor și ar contracta site-ul YouTube. În prezent, în Moldova o astfel de companie nu există.

30 martie - 6 aprilie Berbec

Modifici adevărul, fie ca să eviţi conflictele verbale, fie ca să nu prelungești un dialog stresant. E o perioadă delicată și minciuna nu rezolvă absolut nimic. Doar provoacă amărăciune.

Taur Ai sentimentul că nu ești apreciat și că banii câștigaţi nu sunt pe măsura meritelor și a eforturilor tale. Aceste trăiri te pot face să crezi că trebuie să restabilești ordinea prin forţă, dar e greșit.

Gemeni Încrederea în tine s-ar putea diminua. Motivul îndoielilor poate fi fals, dar dacă tu crezi în el, nimeni nu te poate opri să te simţi dezamăgit. Ai vrut să obţii multe, într-un timp prea scurt.

Rac Neliniștile din anumite momente provin din acumulările anterioare, așa că nu le mai căuta explicaţie. Vezi doar de ce apar acum la suprafaţă temerile de care credeai că ai scăpat.

Leu Dialogurile la care participi la locul de muncă sunt plăcute dacă nu se abordează subiecte delicate. Altfel, pot apărea și tensiuni. Poţi interveni doar dacă ești un mediator cu mănuși de catifea.

Fecioară Te-ai putea simţi ameninţat de concurenţă și de felul în care aceasta obţine aprecierile șefilor. Nesiguranţa se vede în tot ce faci și spui, chiar dacă vrei să o ascunzi. Uită de teamă!

Balanţă

UN RECORD DE LONGEVITATE ÎN PERICOL

Teatrul în care se joacă de 55 de ani neîntrerupt două piese a lui Eugene Ionesco ar putea fi închis Teatrul La Huchette din Paris, scena unde de 55 de ani se joacă fără întrerupere două piese ale lui Eugen Ionesco - “Cântăreaţa cheală” și “Lecţia” -, record înregistrat în Guinness Book, este în pericol de a fi desfiinţat, potrivit RFI. Teatrul La Huchette este un adevărat mit al scenei teatrale pariziene, un monument al patrimoniului francez, fiind celebru și menţionat în ghidurile turistice din toată lumea. Înfiinţat la puţin timp după cel de-Al Doilea Război Mondial, teatrul este cunoscut mai ales pentru că, din 1957 până în prezent, se joacă în aceleași costume și în aceeași punere în scenă două piese care l-au făcut pe Eugen Ionesco să intre în istoria dramaturgiei: “Lecţia” și “Cântăreaţa cheală”. Fiecare dintre cele două piese a fost jucată de peste 17.000 de ori și împreună au adunat peste două milioane de spectatori. “Un record de longevitate și de frecventare, care s-ar putea întrerupe”, a declarat

pentru RFI Jean-Noel Hazemann, directorul instituţiei culturale. “Teatrul La Huchette este un teatru mic de 90 de locuri. Este un teatru pentru care nu putem mări la infinit preţul biletelor, dar nici capacitatea sălii. Cum însă restul cresc, taxele, chiria - ţinând cont că suntem în cartierul latin -, avem probleme tot mai mari de trezorerie”, a mai spus acesta. În prezent, preţul unui bilet este de 22 de euro, studenţii având la dispoziţie bilete reduse, de 16 euro. Publicul este însă cel mai adesea format din studenţi - două treimi - familii și turiști, iar încasările zilnice de 1.500 de euro nu compensează creșterile de cheltuieli permanente, mai ales chiria, care în ultimii 15 ani s-a dublat, ajungând în prezent la circa 4.500 de euro lunar. “Am ajuns la o înţelegere cu proprietarul, care este un tip șarmant și înţelegător, care ne-a lăsat să încălcăm puţin regulile privind plata chiriilor. El rămâne totuși proprietar și a fost nevoit să ne ceară toţi banii. Tribunalul a fost și el înţelegător cu noi și ne-a lăsat să ne eșalonăm chiriile, dar acum nu mai

putem întârzia, suntem deci într-o situaţie tot mai precară”, a mai spus Hazemann. În octombrie anul trecut, teatrul a fost pe punctul de a fi închis și trupa concediată. Pericolul încă există și soluţii sunt puţine, a adăugat directorul teatrului La Huchette. “Facem parte din teatrele private pariziene - cele 54 de săli existente în capitală - și suntem cel mai mic dintre aceste teatre private. Toţi actorii noștri sunt însă plătiţi de fiecare dată - obicei care nu-i valabil peste tot -, e adevărat, cu salariul minim, toate taxele sunt plătite și nici măcar nu avem vreo datorie socială”, a explicat acesta, adăugând: “Făcând parte din teatrele private, nu avem dreptul la nici o subvenţie, nici de la municipalitate, nici de la Ministerul Culturii. Există doar niște sume care sunt vărsate într-o pușculiţă comună numită Fondul de sprijin al teatrului privat și de acolo ni se revarsă o cotă parte, dar doar pentru creaţii noi”. În lipsă de alţi bani, teatrul supravieţuiește pe bază de mecenat. Directorul instituţiei de spectacole spune că, pentru a

Vrei să închei socotelile cu anumite persoane și situaţii din trecutul apropiat, dar e important cum vei trece peste aceste experienţe. Vei ierta sau doar vei dori să uiţi de stres. Gândește la rece.

Scorpion Multe se spun și mai multe rămân nespuse, dar îţi place când plutește ceva în atmosferă, pentru că așa toţi cei implicaţi se vor gândi la altceva, dezmorţindu-și imaginaţia.

Săgetător Poţi alege cum să reacţionezi faţă de gesturile sau replicile ciudate ale partenerului de cuplu. Ori te enervezi, ori nu dai importanţă lucrurilor trecătoare. Procedează la fel cu tot ce te stresează!

Capricorn În jurul tău, lucrurile par în ordine, iar dificultăţile sunt în limite firești. Te frământă însă unele informaţii nelămurite. Este cel mai bine să discuţi între patru ochi cu cei pe care îi ai în vedere.

Vărsător

“supravieţui, teatrul are nevoie de o sumă anuală de 70-80.000 de euro. Cum piesele lui Eugen Ionesco au făcut teatrul celebru, Jean-Noel Hazemann a fost întrebat de RFI dacă a intrat în contact cu eventuali sponsori români sau cu autorităţi culturale din România. “Am avut plăcerea să mergem să jucăm

CMYK

«Cântăreaţa cheală» și «Lecţia» la Teatrul Odeon din București, în 2006, cu ocazia sommet-ului francofoniei. Eu ador România, am fost acolo în turnee cu trupe, înainte să devin director de teatru la Paris. Nu am intrat însă în contact acum cu cineva din România ca să vorbim despre soarta Teatrului La Huchette”, a răspuns acesta.

În această perioadă, poţi avea surprize din partea unor apropiaţi, rude sau prieteni, care vin neinvitaţi sau te cheamă undeva. Te descurci oricum, iar surprizele te fac să te simţi vioi și generos.

Peşti Cei din familie te enervează cu insistenţele, planificările și cheful lor de vorbă. Pui capăt rapid acestor pierderi de energie, dar tot ei îţi reproșează că îi împiedici în loc să îi ajuţi.

Ziarul Flux, Ed. 12 (840)  

Flux de stiri on-line

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you