Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 27 decembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 27.12.2013

Sf. Mc. Tirs, Levchie, Calinic, Filimon şi Apolonie

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

FLUX

1 EURO..............................17.8844 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.0576 1 Leu românesc ................. 4.0129 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3998 Timpul probabil:

Maxima zilei “De Crăciun, toată dragostea şi bucuria pe care o dăruieşti celorlalţi se întoarce, în mod miracu27.12.2013 28.12.2013 los, înapoi. Cu cât dăruieşti mai mult, cu atât vei fi mai iubit”. Noros, Noros, John Greenleaf Whittier 1 6 0C -2 3 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995  Nr. 48 (925)

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Dragii noştri cititori,

2

PAGINA

ACTUAL

În aceste zile magice, pline de farmec şi de speranţe, dinaintea Revelionului, redacţia ziarului FLUX vă urează multă sănătate, bunăstare şi multe bucurii. Fie ca spiritul sfintelor sărbători de iarnă să pătrundă în casele şi în sufletele voastre, iar iubirea, fericirea, curajul, speranţa, înţelepciunea şi generozitatea să vă fie călăuză în anul care vine. Şi anul care vine să fie mai bun decât cel care a trecut. Să aveţi parte de sănătate şi bucurie din partea celor dragi, iar grijile şi nevoile care vă macină să nu vă împiedice să păşiţi în Noul An cu demnitate şi încredere. La mulţi ani şi Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Iurie Roşca: Încăierarea din Parlament este o nimica toată în comparaţie cu situaţia din ţară

4

PAGINA

SOCIAL

La Multi Ani! Cu fiecare an, tot mai puţini elevi, profesori şi instituţii de învăţământ

5

PAGINA

POLITIC

Pădurea Domnească, vectorul european şi dublele standarde

Un bilanţ trist şi un licăr de speranţă

Actuala putere ar putea primi, în ajunul alegerilor parlamentare de anul viitor, un ajutor important de la „partenerii” săi occidentali. Zilele acestea, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a anunţat că Uniunea Europeană va accelera procedura de semnare a Acordului de Asociere cu Moldova şi Georgia, astfel încât acesta să poată fi semnat, cel târziu, până la vară, Bruxellesul fiind pregătit pentru asta. Dar este oare pregătit şi Chişinăul? Continuare în pag. 2

Un fel de scandal diplomatic între Chişinău şi Bucureşti

7

PAGINA

INTERVIU

Ileana Vulpescu: „Eu consider că omenirea e condusă de o ipocrizie fără margini şi fără leac”

Opoziţia, în îmbrăţişarea gingaşă a puterii



CMYK

(citiţi pag. 3)

Iată că a mai trecut un an. Un an în care aproape că nimic nu s-a întâmplat. Nimic substanţial. Nimic calitativ. Oligarhii care se află la putere s-au certat niţel, după cazul omorului din Pădurea Domnească. S-au demis reciproc din funcţii, Vladimir Plahotniuc a pierdut postul de primvicepreşedinte al Parlamentului, iar Vladimir Filat – pe cel de prim-ministru. Dar când au văzut că războiul dintre ei poate să nu aibă niciun învingător, ci doar învinşi, cei doi au căzut la pace. Leancă a fost soluţia de compromis. Iurie Leancă guvernează, mai bine zis se face a guverna. Guvernează, de fapt, Filat şi Plahotniuc, pentru care puterea înseamnă să-şi păstreze monopolurile, să-şi ţină la adăpost afacerile. Multe dintre care sunt frauduloase şi oneroase pentru stat. Contrabanda cu ţigări, spre exemplu. Continuare în pag. 4


FLUX

2

Actual

27 DECEMBRIE 2013

Pădurea Domnească, vectorul european şi dublele standarde Urmare din pag. 1 Aceste promisiuni sunt condiţionate, probabil, şi de eşecul înregistrat de UE în relaţia cu Ucraina. Iar Republica Moldova va fi privilegiată, pentru că rămâne, deocamdată, singura poveste de succes în cadrul Parteneriatului Estic, cu toată corupţia, hoţiile şi „mârşăveniile” ei, vorba lui Mihai Ghimpu. Declaraţia încurajatoare pentru coaliţia proeuropeană a venit, întâmplător, chiar în ajunul unei macabre aniversări, un an de la tragedia din Pădurea Domnească. Despre „vânătoarea regală” din 23 decembrie, cu participarea unor înalţi demnitari de stat, în cadrul căreia a fost omorât omul de afaceri Sorin Paciu s-a aflat abia pe data de 6 ianuarie, chiar în ajunul Crăciunului pe stil vechi. La partida ilegală de vânătoare au participat de-a valma politicieni, oameni de afaceri, procurori, judecători, consilieri municipali, funcţionari de stat, apropiaţi Partidului Democrat, în special liderului acestuia, Vladimir Plahotniuc, dar şi Partidului Liberal, pe atunci încă „beton”. La data respectivă, în ajunul Naşterii Domnului, nimeni dintre distinşii conducători ai ţării nu a dorit să-şi strice sărbătorile şi să reacţioneze la dezvăluirile făcute de Sergiu Mocanu, care l-a învinuit de comiterea omorului pe procurorul general Valeriu Zubco. Şeful statului a declarat arţăgos că el nu comentează „ceea ce au declarat alţii”, liberalul Mihai Ghimpu era la „băi”, preocupat să-şi ducă la bun sfârşit tratamentul. Nici alţi demnitari nu au dorit să-şi scurteze odihna din cauza unui „fleac”. Mai mult decât atât, procurorul general se odihnea şi el, relaxat, pe meleaguri îndepărtate, iar instituţia condusă de acesta a difuzat un comunicat în care ne-a asigurat că informaţiile lui Mocanu sunt aberaţii. Apoi toată lumea a ieşit subit din mahmureala sărbătorilor, şi-a recăpătat memoria, şi-a amintit care, unde şi cu cine a fost la vânătoare, au curs gârlă fel de fel de comunicate de pe la instituţiile statului. Preşedintele ţării,

prin gura purtătorului său de cuvânt, s-a arătat foarte „îngrijorat” de modul defectuos în care au funcţionat instituţiile abilitate ale statului. A fost găsit chiar şi un ţap ispăşitor, în persoana vicepreşedintelui Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Creţu, deşi anterior acesta declara că nu a fost la vânătoare cu Valeriu Zubco şi că nu cunoaşte victima. Pentru ca lucrurile să fie clare, de la Procuratură a venit precizarea că procurorul general Valeriu Zubco şi preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, nu figurează printre suspecţi, pentru că aceştia nu ar fi făcut parte din echipa de vânători în care s-a produs incidentul. Astfel, Zubco, chiar dacă până la urmă şi-a pierdut funcţia, a scăpat totuşi basma curată şi nu a fost tras la răspundere pentru că a participat la o vânătoare ilegală şi a tăinuit moartea unui om. Ion Pleşca nu a avut de pierdut nici măcar atât, pentru că, a declarat el cu impertinenţă, nu vede de ce şi-ar prezenta demisia, doar pentru că a participat la o vânătoare, unde s-au auzit nişte împuşcături. Cum, de altfel, şi-au păstrat funcţiile lucrative şi ceilalţi actori „cu demnitate” ai lugubrului spectacol. Astfel, mai-marii zilei şi-au arătat atunci tot cinismul şi dispreţul de care sunt capabili, ne-au sugerat că ei pot face orice, inclusiv să omoare oameni, fără a răspunde pentru asta şi şi-au demonstrat în toată splendoarea mizeria lor morală. Iar noi am înţeles că nu trebuie să ne iluzionăm că am trăi întrun stat de drept, pentru că instituţiile de drept le sunt total aservite potentaţilor zilei. Pentru că avem la putere clanuri, găşti care au luat în captivitate instituţiile statului şi pentru care vieţile noastre valorează cam tot atât cât vieţile mistreţilor pe care-i vânează. Nu asta este însă problema. Cu cinismul fără măsură şi comportamentul deviant al demnitarilor noştri ne-am obişnuit deja. Altceva ne-a făcut să rememorăm tragedia de acum un an. Vă mai amintiţi de reacţiile de atunci ale

unor înalţi oficiali occidentali? De indignarea legitimă a acestora şi solicitarea unei investigaţii cât mai corecte, pentru că, declara, de exemplu şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel, investigarea tragediei produse la vânătoarea din raionul Făleşti va fi un test pentru ţara noastră, în calea ei de integrare europeană. Oficialul şi-a exprimat speranţa că ancheta va fi transparentă şi în deplină conformitate cu legislaţia. Schuebel mai menţiona că în cazul în care un cetăţean inocent moare nenatural într-o ţară aşa de mică precum e Moldova, iar informaţia devine publică după aproape două săptămâni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident. Dacă încă nu a înţeles acest lucru, îi spunem noi domnului Schuebel că nu este nicidecum o impresie, ci o certitudine. Dirk Schuebel a mai subliniat la vremea respectivă că, în orice ţară din Uniunea Europeană, toţi funcţionarii implicaţi într-un astfel de eveniment şi-ar fi suspendat activitatea, până la încheierea anchetei şi confirmarea oficială a nevinovăţiei lor. Şi ambasadorul SUA în Republica Moldova, William Moser, a opinat acum un an că: „Este vital ca să se facă o investigare completă şi transparentă și ca publicul să fie informat”. În acest sens, „o comisie independentă ar trebui să fie formată pentru a investiga pe deplin toate aspectele legate de caz şi de a emite un raport public privind constatările şi recomandările sale pentru acțiuni ulterioare”, a mai declarat Moser. Au mai fost şi alte reacţii, nu mai puţin tranşante şi univoce. Acum ne întrebăm, ce s-a întâmplat între timp? Am avut o anchetă transparentă, conformă legilor în vigoare, au fost investigate toate aspectele legate de caz, au fost formulate nişte concluzii, au fost luate nişte măsuri, au păţit ceva funcţionarii implicaţi? Şi ne mai întrebăm, de ce au luat apă în gură acei înalţi oficiali occidentali care se arătau oripilaţi odinioară? Mai ales

acum, când este clar că dosarul „Pădurea Domnească”, cel mai probabil, nu va avea finalitate, iar principalii vinovaţi, cei care au muşamalizat, au tăinuit, au obstrucţionat legea, nu vor suporta absolut niciun fel de consecinţe. Ce-i asta, ipocrizie sau bunătate sufletească? Straniu lucru, dar de ce aceşti şi alţi diplomaţi, care ne tot povestesc ce s-ar întâmpla „într-un stat european” în cazuri similare celui de la vânătoarea ilegală, ori al tranzacţiei de la Banca de Economii şi concesionării Aeroportului Chişinău, închid ochii la toate matrapazlâcurile autorităţilor de la Chişinău? Guvernarea a soluţionat problema radical: vechea alianţă nu mai există, coaliţia nouă nu are nimic cu tragedia din Pădurea Domnească. Prin urmare, toată lumea este mulţumită, inclusiv „partenerii externi” ai guvernării. După „găsirea compromisului rezonabil”, cei de la putere ar vrea să uite (şi să uităm) de propria lor ticăloşie şi perfidie, de iresponsabilitatea cu care au subminat instituţiile statului şi au comis ilegalităţi. Şi, până la urmă, aceştia par să se creadă chiar un fel de

eroi şi salvatori ai neamului. Cel puţin, asta lasă să se înţeleagă unul dintre „eroii timpurilor noastre”, Vladimir Plahotniuc, care a scris zilele acestea pe blogul său: „Cazul Pădurea Domnească a fost urmat de o altă criză politică şi mai mare, cea care a dus la destrămarea AIE. Ceea ce a urmat după a fost practic un mare test de încercare pentru partidele democratice din Moldova (…) Personal, am făcut multe cedări în acest an, pe care nu doar că nu le regret, dar azi, când privesc detaşat, văd cu mai multă claritate cât de importante au fost ele pentru detensionarea unor momente şi mai ales pentru a proteja proiectul nostru politic, cel al Coaliţiei. Aceste cedări, în ciuda aparenţelor, m-au apropiat mai tare de politică, m-au implicat mai tare şi m-au făcut şi mai bine să înţeleg cât de puţin importantă este funcţia pe care o deţii, atunci când eşti legat de mâini şi de picioare prin diferite jocuri politice murdare”. Ce să mai zicem, frumos, patetic, sublim şi emoţionant până la lacrimi… Ioana FLOREA, FLUX

IURIE ROŞCA:

Încăierarea din Parlament este o nimica toată în comparaţie cu situaţia din ţară

„Încăierarea dintre democraţi şi comunişti la finele sesiunii toamnă-iarnă a Parlamentului este un eveniment nesemnificativ în comparaţie cu criza social-economică din ţară”, consideră fostul președinte al Partidului Popular Creştin Democrat din Moldova, Iurie Roşca. Solicitat de corespondentul „Infotag”, acesta a declarat că „pentru activitatea desfăşurată, autorităţile pot fi notate cu „nesatisfăcător”. „Puterea din Moldova este uzurpată de oamenii care primesc ordine din străinătate. Ne supunem managementului extern al birocraţilor europeni şi coaliţia de guvernare îndeplineşte supus ordinele acestora”, consideră politicianul. Potrivit lui Roșca, „cei de la guvernare se gândesc doar la îmbogăţirea pe seama poporului prin intermediul privatizării întreprinderilor şi proprietăţilor de stat”. „Succesul inventat al parafării Acordului de

asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova nu va oferi nimic bun nici Moldovei, nici cetăţenilor țării, deoarece guvernarea nu se gândeşte la consecinţe. Piaţa noastră se va prăbuşi sub presiunea corporaţiilor intercontinentale şi doar un naiv nu conştientizează acest fapt. Sporirea competitivităţii mărfurilor noastre nu se discută - totul merge spre extinderea pieţei de comercializare a produselor europene”, este convins Roşca. Politicianul consideră că „cetăţenii Moldovei nu vor beneficia de prosperitate cu un astfel de preşedinte şi cu un guvern nepregătit”. „Promisiunile de a majora salariile bugetarilor sunt doar o metodă preelectorală, deoarece în ţară nu este înregistrată majorarea numărului locurilor de muncă, majorarea programelor social-economice, menite să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor. Nimic nu se va întâmpla atât timp cât aceşti oameni se află la putere”, a spus Roşca. Potrivit lui, „nu se merită de a acorda atenţie încăierării din Parlament, astfel de incidente au loc în multe ţări”. „Nu este o noutate. Deputaţii ar trebui să aibă o atitudine mai responsabilă faţă de funcţia pe care o deţin şi să fie mai precauţi la vorbe, deoarece sunt aleşii poporului. Este un spectacol, cu scopul de a distrage cetăţenii de la situaţia social-economică din ţară, dar nu trebuie

să uităm că puterea se află în mâinile a câtorva oameni. În 2014 cel mai important eveniment vor fi alegerile parlamentare şi următoarea conducere trebuie să fie mai bună decât actuala coaliţie de guvernare, să devină un exemplu de comportament”, consideră politicianul. Potrivit fostului viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep, ceea ce s-a întâmplat marţi seară în Parlament, când deputaţii s-au luat la bătaie, este, de fapt, „o reflectare a dispoziţiei din societate”. „Dacă în societate ar fi linişte, atunci şi în Parlament ar fi delegaţi oameni care, deşi au viziuni diferite, au în schimb o anumită cultură a comunicării şi respect unii faţă de alţii. Însă, în condiţiile în care în societate există un număr foarte mare de oameni care, pur şi simplu, urăsc această guvernare, nu putem să ne aşteptăm la mai multe de la deputaţi”, a spus Ostalep, precizând că „la sfârşit de an, deputaţii au luat-o razna”. În opinia fostului viceministru, în acest an activitatea Parlamentului nu a avut niciun rezultat palpabil. „Problema transnistreană a fost discutată o

singura dată în Parlament şi atunci fără niciun rezultat, premierul nu a prezentat niciodată în legislativ viziunea economică a Guvernului pentru următorii ani, iar problemele sociale sunt doar niște speculaţii. Cu alte cuvinte, motive de bucurie nu sunt la acest sfârşit de an”, consideră Valeriu Ostalep. Activitatea sesiunii toamnă-iarnă a Parlamentului Republicii Moldova s-a încheiat marţi seară cu o ceartă. Liderul Partidului Democrat Marian Lupu şi comunistul Grigore Petrenco nu au putut găsi limbă comună cu privire la numirea în funcţie a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi schimbul de replici dure a degenerat în bătaie. În ajutorul părților implicate în conflict au venit colegii acestora. După reluarea activităţii Parlamentului spicherul Igor Corman a fost nevoit să închidă şedinţa şi, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, liderii fracţiunilor parlamentare nu au rostit discursuri la sfârșit de sesiune, cu toate că acest subiect a fost inclus pe ordinea de zi. De asemenea, deputaţii nu au primit colindătorii, care au aşteptat câteva ore încheierea sesiunii Parlamentului. Sursa: infotag.md


Politic

27 DECEMBRIE 2013

3

FLUX

Opoziţia, în îmbrăţişarea gingaşă a puterii Înainte să plece în vacanţa binemeritată, guvernarea noastră proeuropeană şi democratică a mai împărţit câteva funcţii, pe criterii de cumetrism şi obedienţă politică. Oamenii instalaţi în aceste funcţii sunt atât de importanţi pentru putere, încât aceasta era gata să-i apere chiar şi cu pumnii. Nemaivorbind de nesocotirea legii. Aşa cum ne-am obişnuit, potentaţii zilei, care ne vrăjesc cu vorbe despre reforme, vector european, principii şi valori, atunci când sunt în joc propriile interese, procedează aşa cum le convine lor mai bine. Majoritatea parlamentară a votat cu scandal profesorii titulari de drept propuşi pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor. Opoziţia a acuzat coaliţia de la guvernare de promovarea în aceste funcţii a unor candidaţi controversaţi, cu strânse legături de rudenie în sistem, concursul de selectare a acestora fiind doar mimat. Noii membri ai CSM sunt Violeta Cojocaru, Gheorghe Avornic şi Teodor Cârnaț, caracterizaţi astfel de deputatul comunist Anatolie Zagorodnâi: „Ați selectat în funcție persoane loiale dumneavoastră. Nu a fost un concurs, a fost doar o mimare. Acestea au fost partajate

din start: Avornic vine de la PD, Cojocaru de la PLDM, iar pe Cârnaț l-au împins reformatorii”. Cele mai aprigi discuţii le-a provocat candidatura lui Avornic, promovată cu insistenţă de democraţi, despre care deputatul liberal-democrat Ion Butmalai a afirmat că ar fi un apropiat al afaceristului Vladimir Plahotniuc, dar şi cu numeroase rude în sistem, inclusiv o soră magistrat, mai fiind naş de cununie al noului membru CSM, Violeta Cojocaru, şi văr al vicepreşedintelui Parlamentului, Liliana Palihovici. Deputaţii PCRM au mai dezvăluit că Avornic are proprietăţi şi afaceri în România. Toate aceste acuzaţii şi critici împotriva lui Avornic l-au scos din

sărite pe distinsul intelectual Marian Lupu şi i-au perturbat echilibrul sufletesc, încât acesta s-a îndreptat glonţ către comunistul Grigore Petrenco şi l-a îmbrățișat „frățește, părintește, gingaș chiar”, aşa cum a precizat mai apoi chiar democratul cu alură de macho. Petrenco nu a apreciat efuziunea lui Lupu şi pare chiar să fi fost uşor speriat de gingăşia îmbrăţişărilor, astfel că acesta ar fi încercat chiar să se apere cu pumnii. Deputaţii PD şi PCRM care au sărit să-şi apere colegii mai-mai erau să transforme toată tărăşenia într-o bătaie generală. L-a „zgâlţâit” sau nu Lupu pe Petrenco, l-a ajuns sau nu pe democrat pumnul deputatului comunist? Istoria, se pare, nu va lă-

muri niciodată cu exactitate aceste lucruri. Cert este că „gingăşia şi delicateţea” fostului spicher nu a avut parte de consideraţie. Iar Parlamentul nu pare să fie tocmai locul potrivit pentru a ieşi la discuţii „ca bărbaţii”, chiar dacă, aşa cum a afirmat ulterior Lupu, i-ar fi fost adresate „un șir întreg de cuvinte indecente”. Deşi fără bătaie, la fel de înverşunate au fost discuţiile şi în cazul numirii noilor membri ai CSP. După cum notează jurnal.md, proiectul respectiv, pus la vot luni, 23 decembrie, deja către ora 22, a fost respins pentru că nu a acumulat numărul necesar de voturi. Până a doua zi însă, deputaţii puterii care au avut rezerve faţă de candidaţi

şi au votat împotrivă, au fost „convinşi” să se răzgândească, iar majoritatea a decis să anuleze rezultatul votării din ajun. Chiar dacă Regulamentul Parlamentului prevede că proiectele care nu acumulează numărul suficient de voturi sunt respinse şi asupra lor se poate reveni doar în sesiunea următoare a Legislativului. Ca şi în cazul celor trei candidaţi pentru CSM, şi în situaţia privind desemnarea membrilor CSP, opoziţia a acuzat coaliţia de târg cu funcţii publice la limita legalităţii. Fracţiunea PCRM, dar şi deputaţii puterii care au fost iniţial împotriva candidaturilor propuse (Gheorghe Mâțu, prodecan al Facultății de drept USM, Igor Hadârcă, conferențiar universitar la USM, și Ghenadie Furtună, lector superior la USM) au opinat că respectivele persoane nu sunt cele care ar trebui promovate într-o perioadă în care trebuie să facem reforme serioase în justiţie, în procuratură şi că acestea nu merită să ajungă în respectivele funcţii. Doar că, atunci când mai-marii zilei au interese şi reuşesc să ajungă la mica înţelegere pentru a-şi promova aceste interese, nimic nu le poate sta în cale, nici chiar legea. FLUX

Ceva despre bătăile din Parlamentul RM sau cum e să fii teribilist politic Sfârșitul sesiunii de toamnă a Parlamentului RM, care a fost consemnat pe 24 decembrie, a scos în evidență o anumită trăsătură a președintelui PD, Marian Lupu. După o intervenție la un microfon din sala de ședințe, acesta s-a năpustit asupra deputatului din opoziția parlamentară, Grigore Petrenco, și a început să-l îmbrâncească, ceea ce a cauzat o confruntare fizică, în care s-au dat și palme (dacă nu și pumni), în care au fost implicați și alți deputați comuniști, care au sărit în apărarea lui Petrenco, și alți deputați din coaliția guvernamentală, care au sărit în apărarea PD-istului. Președintele Parlamentului, Igor Corman, a încercat să-și tempereze președintele de partid, adresându-li-se „bătăușilor” (Lupu și Petrenco – cel care s-a aflat în legitimă apărare): „Domnilor deputați, eu vă rog să vă calmați”, apel care nu a produs efectul scontat, căci confruntarea s-a extins. Lupu a explicat că s-a apropiat de Petrenco și i-a spus să meargă împreună într-o altă sală pentru a vorbi ca între bărbați, în urma cuvintelor pe care i le-a adresat deputatul comunist. Petrenco a declarat presei că i-a spus lui Lupu că este „o personalitate ușuratică care îndeplinește

comenzile proxenetului Plahotniuc”. În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Garda Regală este un element de atracție pentru turiști. Membrii Gărzii Regale sunt cunoscuţi nu numai pentru căciulile din blană de urs pe care le poartă, ci pentru starea lor impasibilă din timpul serviciului: ei nu râd, nu vorbesc şi nu fac gesturi în afara „celor din program”, indiferent de provocările la care sunt supuși de turiști. Iar turiștii profită de acest fapt, dedându-se la provocări (știind că soldații nu vor reacționa). Tocmai de aceea, un caz a devenit știre

imediat: un soldat din Garda Reginei Angliei a fost filmat într-un moment inedit – acesta s-a pierdut cu firea după ce a fost batjocorit de un turist şi i-a tras acestuia o palmă pe după cap. În știre se menționa că nervii soldatului au cedat. E clar că un asemenea soldat nu poate îndeplini misiunea care i-a fost încredințată. Dacă până și soldații din garda unei Regine sunt antrenați pentru a-și menține calmul în orice situație, cu cât mai mult ar trebui să dispună de această capacitate deputații dintr-un Parlament ca cel al Republicii Moldova, în care deputații sunt garda suveranului – poporului acestei țări? De ce în Legislativul de la Chișinău sunt posibile asemenea deraieri de la un comportament decent, deci firesc, nu al unor parlamentari, ci al unor simpli cetățeni? Pentru că în instituția respectivă nu există respect între colegi, deputații din coaliția guvernamentală și opoziție demult au depășit limita admisibilă nu numai a unor contradicții firești într-o societate plura-

listă și democratică, ci limita respectului elementar între oameni, cu atât mai mult, între deputați – cei care reprezintă grupuri din societatea moldovenească. Atunci când un deputat se năpustește asupra altuia, îmbrâncindu-l, el manifestă lipsă de respect față de cei care l-au votat pe acela, datorită cărora acela a ajuns în forul legislativ al țării. Când un deputat de 2 metri din coaliția de la putere îl somează prin îmbrânceli pe un deputat din opoziție, cu mult mai scund și mai tânăr, să iasă afară pentru a-l bate măr, nu cred că este o situație care îl avantajează, în ochii electoratului, pe primul. De asemenea, situația în cauză a arătat că cel care a inițiat „bătaia” din Parlament nu pare un lider, ci un teribilist, care face poze în fața oglinzii contractându-și mușchii, se ia de un alt deputat pentru a-l scoate, prin îmbrânceli, afară. Pe scurt, cazul de marţi, 24 decembrie, din Parlament a fost o dovadă în plus a nivelului de degradare pe care l-au atins politicienii momentului la Chișinău.

Caricatură de Sergiu Puică P.S. Și a mai demonstrat că multe dintre instituțiile massmedia moldovenești sunt instrumente de propagandă/ manipulare (cum a fost cândva NIT-ul), căci deși din imaginile prezentate s-a văzut clar că Marian Lupu a fost cel

care s-a năpustit asupra lui Petrenco, îmbrâncindu-l, iar comunistul s-a apărat, unele mijloace de informare în masă l-au găsit drept vinovat pe deputatul comunist. Aurelian LAVRIC Sursa: moldova.org


FLUX

4

Social

27 DECEMBRIE 2013

Un bilanţ trist şi un licăr de speranţă Urmare din pag. 1 Ar mai fi de menţionat spectacolul politic cu parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vorbă multă, demagogie multă şi speranţe deşarte. Şi multă minciună. Atât de multă minciună încât mulţi naivi din Republica Moldova au început să creadă că, odată cu parafarea acestui document, ţara noastră a făcut primul pas spre aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce este un fals absolut. Textul acordului (care a fost doar parafat, dar mai trebuie semnat şi ratificat, ca să intre în vigoare şi să fie aplicabil) nici nu pomeneşte de integrarea europeană a Republicii Moldova, nici măcar într-o perspectivă imaginară. Tot la capitolul spectacol politic ar trebui să plasăm şi folosirea forţei fizice în Parlament. Din ce cauză deputaţii se iau la pumni? Ca să pară mai convingători. Ei sunt conştienţi că alegătorii nu mai au încredere în ei, că nu au făcut şi nu fac nimic din ceea ce au promis. Şi atunci recurg la pumni ca alegătorii naivi să spună: ai noştri se bat pentru noi. Această lipsă de legitimitate o resimt toţi cei din Parlament, pentru că toţi recurg la forţa brută ca argument: şi cei de la guvernare, şi cei din opoziţie. Iată că în aceste trei alineate a încăput bilanţul anului politic 2013. Din păcate, Republica Moldova nu a înregistrat niciun progres cât de mic, fie şi într-un domeniu mai puţin important. Lucrurile au mers din rău în mai rău. Peste tot s-au înregistrat doar insuccese. Şi, cel mai grav, a scăzut nivelul de trai al oamenilor. Veniturile s-au diminuat, iar preţurile au crescut. Moldova continuă să fie cea mai săracă şi mai coruptă ţară din Europa, aşa cum România continuă să fie cea mai săracă şi mai coruptă ţară din Uniunea Europeană. Din păcate, oamenii din ţara noastră se pot bucura doar de reuşitele lor individuale (bineînţeles, cei care le au). Despre o reuşită colectivă, la nivel naţional, fie cât de mică, nu putem să vorbim. Toţi sunt în aşteptarea lui 2014, mai ales că pentru anul viitor sunt preconizate alegeri parlamentare, care ar putea să fie cruciale pentru Republica Moldova. Iată de ce Ziarul FLUX va depune toate eforturile ca să fie alături de cititorii lui şi în 2014. Aşa cum în anul acesta, în pofida problemelor financiare cu care ne-am confruntat, FLUX a reuşit să pătrundă săptămână de săptămână în casele oamenilor, să le spună adevărul despre ceea ce se întâmplă pe scena politică, în culisele ei, în societate, în afaceri. Ziarul FLUX se angajează să fie alături de cititorii săi şi în 2014. Cititorii ziarului FLUX sunt, în mod sigur, o comunitate, o comunitate a oamenilor care nu acceptă să fie manipulaţi, care nu se lasă manipulaţi de presa guvernanţilor-oligarhi din ţară. Un ziar nu înseamnă numai echipa redacţională şi produsul acesteia, ci, în primul rând, cititorii, consumatorii de informaţie. Noi le mulţumim cititorilor noştri că au fost alături de noi pe parcursul lui 2013. Şi suntem siguri că vom fi împreună şi în 2014. Dumnezeu să ne ajute. P.S.: Dragi cititori, vă anunţăm că săptămâna viitoare, Redacţia ziarului FLUX se va afla în vacanţă şi, respectiv, ziarul nu va apărea în prima zi de vineri din anul viitor, 3 ianuarie 2014. Următorul număr al ziarului FLUX va vedea lumina tiparului pe data de 10 ianuarie. Această întrerupere nu afectează, sub nicio formă, angajamentul Redacţiei faţă de abonaţi, dat fiind faptul că în 2014, per total, vor fi editate 48 de ediţii, aşa cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poşta Moldovei” şi cu alţi distribuitori, şi ale acestora cu abonaţii FLUX. Vă mulţumim pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

Cu fiecare an, tot mai puţini elevi, profesori şi instituţii de învăţământ În urma procesului de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general, în anul de studii 2013/14 numărul acestor instituţii s-a redus cu 22 de unităţi comparativ cu anul precedent. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică privind activitatea acestor instituţii, la începutul anului de studii 2013/14, această reţea era constituită din 112 şcoli primare, 771 de gimnazii, 466 de licee şi 23 de şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Din totalul instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general, 335 funcţionează în mediul urban (cu 8 unităţi mai puţin), iar 1037 – în mediul rural (cu 14 unităţi mai puţin). Totodată, din totalul instituţiilor din mediul urban, 69 la sută sunt liceele, în cazul mediului rural, prevalează gimnaziile, cu o pondere de 68 la sută. La începutul anului de studii 2013/14, în învăţământul primar şi secundar general de zi au fost încadraţi 352 de mii de elevi, prezentând o reducere a numărului acestora cu 3,8% faţă de anul de studii precedent. Majoritatea elevilor din învăţământul primar şi secundar general (98,8%) studiază în şcoli publice. Numărul elevilor în şcolile private este de 4,2 mii de persoane sau cu 2,4% mai mult faţă de anul de studii 2012/13. În medie, la 10 mii de locuitori revin 989 de elevi, faţă de 1028 câţi erau în anul de studii precedent. În profil teritorial, constatăm că cei mai mulţi elevi sunt concentraţi în zona Centru (1019 la 10 mii de locuitori), iar cei mai puţini în zona Nord (936 la 10 mii de locuitori). Trendul descendent al numărului de elevi în învăţământul primar şi secundar general (-31,9%) a determinat şi reducerea numărului de clase, respectiv cu 7108 (-29,0%) comparativ cu anul de studii 2005/06.

Reţeaua instituţiilor de învăţământ special este formată din 23 de unităţi sau cu 5 unităţi mai puţin comparativ cu anul de studii 2012/13. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special a fost de 1807 persoane şi s-a redus esenţial comparativ cu anul precedent (cu 21,4%), majoritatea acestei categorii de elevi fiind integrată în şcolile obişnuite. În cadrul acestor instituţii, 76,9% din elevi sunt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală, 10,5% – cu auz slab, 6,% – cu vederea slabă, 3,3% – surzi şi 3,3% – cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale. Datele statistice arată că este în descreştere şi numărul angajaţilor din sistemul educaţional. În anul de studii 2013/14, în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general de zi şi-au desfăşurat activitatea didactică 32,1 mii de persoane, cu 6,1% mai puţin decât în anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,7 mii de persoane sau 11,5% din totalul cadrelor didactice. Ponderea personalul de conducere cu normă didactică este de 92,4%.

Pe grupe de vârstă, situaţia angajaţilor din învăţământul primar şi secundar general de zi este următoarea: 5,1% au vârste sub 25 ani, 8,6% se află în grupa de vârstă 25-29 de ani, 19,6% au între 30 şi 39 de ani, 25,6% – între 40 şi 49 de ani, 26,2% – între 50 şi 59 de ani, iar 14,9% au vârste de peste 60 de ani. Din numărul total de cadre didactice, 58 la sută sunt persoanele cu vechimea în munca pedagogică de 20 de ani şi peste. Cadrele didactice cu studii superioare reprezintă 88,2% din total, iar cele cu studii medii de specialitate pedagogice – 9,9%. Ponderea femeilor în aceste niveluri educaţionale este majoritară (84,8% din total cadre didactice). Făcând o comparaţie cu anul de studii 2005/06, când cadrele didactice constituiau 40,9 mii de persoane, iar numărul elevilor era de 517 mii de persoane, constatăm că pe parcursul următorilor ani, atât numărul de cadre didactice, cât şi numărul de elevi s-a micşorat considerabil. Astfel, numărul de elevi s-a redus cu 32 la sută, iar a cadrelor didactice – cu 21 la sută. FLUX

Moldova şi Albania, ţările cu cele mai mici salarii din Europa România rămâne în continuare una dintre ţările cu cele mai ieftine costuri cu forţa de muncă din Europa, salariul mediu al unui angajat român fiind de 1.553 de RON pe lună net (474 de dolari net), potrivit unei analize realizate de Wikipedia. Pe de altă parte, un elveţian câştigă, în medie, 5.600 de dolari net lunar (4.200 de euro), potrivit datelor din 2011, prezente în analiza wikipedia. Conform datelor Wikipedia, cele mai mari salarii medii din Europa se înregistrează în Elveţia, 5.600 de dolari net pe lună, Luxemburg, cu un salariu me-

diu net de 4.230 de dolari pe lună, şi Irlanda, cu 4.028 dolari pe lună. Cele mai mici salarii medii din Europa se înregistrează în Moldova, 263 de dolari net lu-

nar, Albania, 264 de dolari net, şi Ucraina, 303 dolari. România se află pe locul şase în topul statelor europene cu cel mai mic salariu mediu, după Bulgaria şi Macedonia.

Analiza realizată de Wikipedia ia în calcul salariile medii nete şi brute din statele europene, calculate atât în monedele naţionale ale fiecărui stat, precum şi în dolari, însă datele disponibile vizează perioade de timp diferite. Pentru Monaco şi San Marino nu există date în analiza celor de la Wikipedia. Salariul mediu este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei economii, acesta fiind unul dintre principalii factori luaţi în considerare de investitori care vor să-şi deschidă facilităţi de producţie sau centre de servicii în diferite ţări. În plus, salariul mediu pe economie are o importanţă majoră pentru că evoluţia acestuia este luată în considerare atunci când se calculează pensiile. Sursa: Ziarul Financiar


Politic

27 DECEMBRIE 2013

5

FLUX

Un fel de scandal diplomatic între Chişinău şi Bucureşti Constatam ceva mai demult că animozităţile dintre preşedintele român Traian Băsescu şi coaliţia USL, mai ales ostilităţile şefului statului cu prim-ministrul Victor Ponta, nu se opresc la frontiera cu ţara noastră. Dimpotrivă, în vizitele tot mai dese pe care le întreprind actorii politici de pe malul Dâmboviţei la Chişinău (explicabile, pentru că vin alegerile europarlamentare din mai 2014, fie la cele prezidenţiale de la sfârşitul anului viitor) aceştia nu se sfiesc să-şi arunce replici acide, să se învinuiască de incompetenţă şi populism. Disputele dintre Băsescu şi Ponta, inclusiv pe subiectul cine vrea cu adevărat binele Republicii Moldova, muncind efectiv pentru asta, şi cine urmăreşte doar obţinerea capitalului de imagine, revin în actualitate, ori de câte ori unul dintre aceştia ajunge în Republica Moldova.

Să ne amintim de participarea premierului Ponta la lansarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, când acesta a declarat că este mândru de faptul că părţile au început, în sfârşit, să facă ceva împreună, nu doar să vorbească, făcând aluzie la nişte declaraţii anterioare ale şefului statului român. Este „un proiect despre care s-a vorbit foarte mult, dar s-a făcut foarte puţin”, a declarat el, mai afirmând că Guvernul de la Bucureşti nu trebuie să dea nici sfaturi, nici indicaţii, ci trebuie să muncească împreună cu autorităţile din Republica Moldova, pentru că faptele sunt de o mie de ori mai importante decât o mie de vorbe frumoase despre România şi UE. Declaraţiile lui Ponta au venit ca o replică la criticile aduse de preşedintele Băsescu Guvernului de la Bucureşti, exact în timpul aflării reprezentanţilor acestuia, în frunte cu şeful Cabinetului, în vizită la Chişinău. „E timpul ca domnul Victor Viorel Ponta să guverneze, nu să televizeze şi să se lupte politic”, a decretat

Băsescu, opinând că premierul este preocupat mai mult de „bătălia cu preşedintele”, decât de problemele ţării. Băsescu l-a calificat pe Victor Ponta drept „un om extrem de limitat în a înţelege cum funcţionează statul” şi a promis să vină în permanenţă cu critici la adresa „incompetenţilor din Guvern”. “Eu încerc, şi cred că este de datoria mea, mai ales la Chişinău, dar nu

IN MEMORIAM Aurel Tipa, un exponent al generaţiei de aur a mişcării de renaştere naţională La 19 decembrie curent s-a stins din viaţă Aurel Tipa, consăteanul meu, medic-chirurg de la Leova, născut în satul Hirova, raionul Călăraşi. O personalitate marcantă a mişcării de renaştere şi eliberare naţională, mereu în epicentrul evenimentelor de acum două decenii, doctorul Aurel Tipa reprezintă acea generaţie de aur care a avut curajul şi demnitatea să facă un pas înainte la apelul interesului naţional. Adept al Mişcării Democratice, membru activ al Frontului Popular din Moldova, el a militat pentru oficializarea limbii române şi pentru revenirea ei la alfabetul latin, pentru Independenţă şi pentru dreptate de care era atât de însetat neamul nostru în momentul ruperii zăgazurilor vechiului regim. În 1992, Aurel Tipa pleacă ca voluntar pe linia frontului în calitate de medic, unde a îngrijit de ostaşii şi combatanţii noştri răniţi de gloanţele inamicului. Fiind consăteni cu Aurel Tipa, ne întâlneam de fiecare dată la reuniunile noastre de acum două decenii cu multă bucurie, ne îmbrăţişam frăţeşte şi ne aminteam cu drag de satul nostru natal, de rude şi cunoştinţe comune. Şi deoarece mama mea, Zinaida, i-a fost învăţătoare pe vremuri, Aurel îi transmitea salutări şi urări de sănătate. Era un bărbat viguros, mereu zâmbitor şi plin de viaţă. Ne tutuiam ca între prieteni. Pe atunci nici nu-mi dădeam seama că între noi e o diferenţă de vârstă de aproape douăzeci de ani. Abia acum, când vechiul nostru coleg, profesorul Vasile Ciobanu, mi-a comunicat tragica veste, am aflat că Aurel Tipa s-a născut la 4 aprilie 1942. Iar moartea l-a secerat după o boală grea, care s-a dovedit a fi incurabilă. Acum, când doctorul Aurel Tipa nu mai e printre noi, resimt cu durere plecarea lui la Domnul. Iar amintirile tinereţilor noastre romantice, pline de elan, de speranţe, de greutăţi, dar şi de împliniri, mi se perindă în faţa ochilor minţii de undeva de departe, de parcă am fi trăit cu toţii, demult, o altă viaţă. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească cu drepţii în împărăţia cerurilor. Iurie ROŞCA

doar la Chişinău, să prezint faţa europeană a României şi daţi-mi voie ca asta să fac şi în continuare”, i-a răspuns Ponta, în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău, atunci când a fost întrebat în legătură cu declaraţiile lui Băsescu. Schimbul de „amabilităţi” a repetat exact o situaţie din luna iulie, doar că atunci Băsescu făcea promisiuni la Chişinău, iar Ponta le comenta de la Bucureşti.

Amintim că preşedintele României a promis să sporească numărul de burse pentru tinerii din Moldova, în anul de studii 2014–2015, până la şase mii, eliberarea permiselor pentru micul trafic la frontieră, sistată de mai bine de jumătate de an etc. Premierul român a ironizat pe seama lui Băsescu, afirmând în debutul unei şedinţe de guvern că este bine să fii preşedinte, pentru că poţi să fii generos cu banii altora. „Mă gândeam ce bine este să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora. Se face gazoductul – mă rog, îl facem din banii noştri, burse se dau mai multe, tot din banii noştri. Păcat că Guvernul anterior nu a reuşit să facă nimic, nici să mărească numărul de burse, nici să facă gazoductul cu Republica Moldova. Vreau ca noi să facem şi lucruri serioase, în afară de declaraţii…”, a precizat el. Ponta a mai menţionat ironic că moldovenii ar fi trebuit să fie deja mai bogaţi decât locuitorii Qatarului, la câte declaraţii şi promisiuni s-au făcut până acum. Deloc potrivit cu uzanţele diplomatice, demnitarii de la Bucureşti îşi manifestă deschis simpatiile şi antipatiile pentru unii reprezentanţi ai cârmuirii de la Chişinău. Astfel, capul Guvernului român pare să se înţeleagă perfect cu şeful Cabinetului de la noi, însă este mai puţin agreat de alţi reprezentanţi ai puterii. Preşedintele României nu vede cu ochi buni această prietenie, el având o relaţie „de suflet”, verificată în timp,

cu liberalii, în speţă, cu primarul Dorin Chirtoacă, dar şi cu şeful statului Nicolae Timofti. Delimitarea amici-inamici fiind clară, acum în schimburile de replici şi comentarii critice au fost atrase şi autorităţile din Republica Moldova. Mai ales după declaraţiile lui Băsescu privind unirea Republicii Moldova cu România şi vizita acestuia la Chişinău, imediat după parafarea Acordului de Asociere cu UE, în cadrul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Aici trebuie să facem o divagaţie şi să amintim că tot atunci ne-a vizitat şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, posibilul candidat USL la prezidenţialele din 2014, ambii actori politici încercând să tragă ceva foloase electorale din respectivul eveniment. Antonescu a criticat declaraţiile lui Traian Băsescu referitoare la unire, cum le-au criticat şi unii demnitari de la noi, care au afirmat că acestea îi ajută doar pe comunişti. Amintim că Băsescu a declarat, la 27 noiembrie, înaintea summitului de la Vilnius, că următorul proiect fundamental de ţară pentru România este unirea cu Republica Moldova. El a mai promis că se va ocupa „categoric” de acest proiect după ce îşi va încheia mandatul. În urma tuturor acestor declaraţii, replici şi reacţii, premierul Iurie Leancă pare să fi ajuns definitiv în dizgraţia Preşedinţiei de la Bucureşti. Aflându-se într-o vizită de lucru în România, unde s-a întâlnit cu omologul său, Victor Ponta, acesta a declarat, imprudent, la un post de televiziune că Republica Moldova are nevoie de mesaje de susţinere pentru integrarea în UE care să consolideze societatea, nu de declaraţii ca ale preşedintelui Traian Băsescu, care să o scindeze şi să creeze probleme suplimentare, precizând că această chestiune nu se află pe agendă. Leancă l-a susţinut pe Ponta, care a opinat că astfel de declaraţii dau „apă la moară comuniştilor moldoveni”. Aceste declaraţii ale premierului au stârnit reacţii dure la Preşedinţia României. Consilierul prezidenţial Iulian Chifu a comentat pe contul său de Facebook afirmaţiile lui Leancă, sugerând că ar fi fost mai bine dacă acesta ar fi ştiut să tacă. „Am avut dreptate cu Iurie Leancă. S-a descalificat ca premier, diplomat şi membru al PPE”, constată Chifu, afirmând că nu s-a mai văzut un premier care vine dintr-o ţară vecină să-şi pună la dispoziţie serviciile, „pentru 90 mln Ron”, în războiul intern „contra Preşedintelui acelui stat”.

Consilierul preşedintelui Băsescu a amintit că o bună parte din cele 500 de milioane de euro – ajutor pentru dezvoltare – „pe care România i-a plătit în calitate de stat membru UE, au ajuns în Republica Moldova în principal în programe de reformă instituţională, programe ce au făcut posibilă atât liberalizarea iminentă a vizelor în spaţiul UE, cât şi pregătirea pentru parafarea celor două acorduri de la Vilnius”. Chifu a mai amintit de acordarea cetăţeniei române, de cele 5500 de burse de studii acordate anual tinerilor din Republica Moldova, de ajutorul de 9 milioane de euro acordat pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor etc. De asemenea, el a avertizat că aceste declaraţii ar putea avea drept consecinţă „discutarea cazului în PPE”. Consilierul preşedintelui Băsescu mai notează pe un ton extrem de dur că actualul atac ridică probleme relevante, „mai ales când vine de la persoane care nu şi-au apărat atât de clar poziţiile în privinţa situaţiei din regiunea separatistă Transnistria, de exemplu, sau a presiunilor suportate din partea Rusiei în jurul summitului de la Vilnius. L-aţi auzit vreodată pe dl Leancă solicitând retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova? Aici ar trebui să fie cu adevărat ferm şi implicat, nu în politica de la Bucureşti, în afara oricărei campanii electorale”. Chiar dacă sunt formulate doar pe o reţea de socializare, criticile consilierului prezidenţial ar putea părea uşor nepotrivite, dacă ţinem cont de statutul pe care-l are acesta. Cu atât mai mult, cu cât Traian Băsescu şi-a permis, în repetate rânduri, intervenţii brutale şi critici dure, pe un ton deloc diplomatic, la adresa unor demnitari din Republica Moldova, declaraţii fără acoperire, cum ar fi cea de acum câţiva ani despre posibilitatea aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, concomitent cu România, ştiind exact că acest lucru era imposibil. În schimb, aceste afirmaţii au avut mare priză la electoratul din Republica Moldova. La fel şi în chestiunea unirii, Băsescu ştie că nu există soluţii pentru aceasta. În schimb, poate fi un bun subiect electoral. Nu ştiu cum va reacţiona şi dacă va reacţiona şeful de partid al premierului Leancă la cele punctate de Chifu. Cu certitudine însă relaţiile bilaterale dintre ţările noastre nu vor avea nimic de câştigat. Iar „războiul intern” despre care vorbeşte consilierul pare să fi devenit demult unul „extern”. Depinde de actorii politici dacă acesta va lua amploare. Ioana FLOREA, FLUX


FLUX

6

Geopolitic= 27 DECEMBRIE 2013

Proiectul ”Imperiul”

Imperiu fără împărat

Există o idee destul de răspândită, potrivit căreia noţiunea de ”imperiu” presupune în mod obligatoriu existenţa unui împărat. Dar o analiză nepărtinitoare a acestui fenomen demonstrează că istoria cunoaşte multe imperii fără împăraţi. Unele dintre acestea erau conduse de un grup restrâns de aristocraţi aleşi. Altele – de către parlament sau senat. Prin urmare, existenţa unei puteri monarhice uninominale – a împăratului – nu constituie o condiţie obligatorie pentru existenţa imperiului. În plus, au existat o mulţime de regimuri monarhice, despotice, tiranice sau dictatoriale, cu o putere absolută a ţarului sau a conducătorului autoritar, care nu se numeau imperii şi nu aveau nimic în comun cu acestea. Astfel, putem examina nestingherit principiul imperiului absolut independent de cel al împăratului.

Imperiul ca instrument optim pentru crearea societăţii civile

O altă prejudecată comună este cea despre imperiu ca fenomen extrem de arhaic, depăşit de civilizaţia contemporană încă în pragul Timpurilor moderne. Şi această opinie este departe de adevăr. Dimpotrivă, atât imperiile antice, cât şi cele moderne, reprezintă o formă de organizare politică ce depăşeşte din punctul de vedere al parametrilor tehnologici, ideologici, sociali, administrativi şi economici societăţile preexistente. Ele, de regulă, însemnau modernizarea popoarelor, societăţilor şi statelor care erau incluse în graniţele imperiului. Acestea instituiau în spaţii enorme un mod comun de organizare socială şi juridică, unificau şi deschideau comunităţi etnice spre un dialog cu celelalte, contribuiau la dezvoltarea tehnică, facilitau comerţul şi alte forme de schimb cultural, creau premise pentru dezvoltarea societăţii civile. Aşa, de exemplu, Imperiul Roman a recunoscut prin edictul împăratului Caracalla dreptul la cetăţenia romană pentru toţi oamenii liberi, care erau în acea perioadă sub sceptrul Romei, deşi până atunci dreptul la cetăţenie le revenea doar unor persoane cu merite deosebite din elita locală. Astfel, pe atunci apostolul Pavel era un evreu de viţă pe nume Saul, el deţinea cetăţenia romană cu mult înaintea edictului lui Caracalla. Deşi au fost construite pe negarea imperiului, statele-naţiuni europene moderne au preluat integral instituţia cetăţeniei de la modelul imperial. Şi nu e deloc întâmplător faptul că la etapa actuală anume dreptul roman, ce reflectă logica juridică de devenire a imperiului, stă la baza legislaţiei acestora.

Definiţia imperiului

Dacă un imperiu nu se defineşte nici prin existenţa unui împărat, nici prin apartenenţa la anumite sisteme politice arhaice, atunci care ar fi la modul obiectiv trăsăturile caracteristice acestuia? Şi cum am putea defini imperiul? Imperiul reprezintă o formaţiune politico-teritorială care îmbină un centralism strategic dur (o verticală a puterii unică, un model centralizat de conducere al forţelor armate, un cod de drept civil comun pentru toţi, un sistem fiscal unic, un sistem unic de comunicaţii etc.) cu o largă autonomie

regională a formaţiunilor social-politice, care fac parte din componenţa acestuia (existenţa unor elemente ale dreptului etnoconfesional la scară locală, o componenţă etnică variată, un sistem de administrare locală bine dezvoltat, coexistenţa unor modele diferite ale puterii locale, de la democraţia tribală până la cnezate centralizate şi chiar regate). Imperiul pretinde întotdeauna la o anvergură universală, înţelegând prin propria organizare politică un nucleu sau un sinonim al unui imperiu mondial. „Toate drumurile duc la Roma”. Toate imperiile se percep ca entităţi mondiale. Un imperiu este purtătorul unei misiuni. Ea este privită ca o întruchipare politică a destinului istoric al umanităţii. O misiune poate fi percepută ca formă de manifestare religioasă (Bizanţ, Austro-Ungaria, califatul islamic, imperiul Moscovit), civilă (Roma antică, imperiul lui Genghis-Han), civilizaţională (imperiul Chinez, imperiul Iranian) sau ideologică (imperiul comunist URSS, imperiul liberal SUA). Privit dintr-o asemenea perspectivă politologică şi sociologică generală, conceptul de imperiu şi principiile acestuia capătă o actualitate deosebită.

Imperiul neoconilor (benevolent empire)

Teza despre actualitatea termenului „imperiu” pentru înţelegerea realităţilor lumii de azi este confirmat prin creşterea interesului faţă de această noţiune în politologia mondială a sec. XXI. Începând cu anul 2002, presa americană a început să utilizeze pe larg termenul respectiv, cu referire la rolul pe care a trebui să-l joace SUA în raport cu restul lumii în noul secol (posibil chiar şi mileniu). În societatea americană s-a declanşat o dezbatere amplă asupra conceptului de imperiu. Şi aşa cum se întâmplă de obicei în astfel de dezbateri, noţiunea respectivă era înţeleasă de cercuri diferite în mod diferit, dar însuşi termenul a devenit unul central. Acest proces a fost într-o anume măsură rezultatul unei influenţe majore în politica americană din epoca lui Bush–junior, exercitată de ideile neoconservatorilor. Pornind de la formula lui Reagan „URSS ca imperiu al răului”, teoreticienii acestui curent au avansat un proiect simetric: SUA ca „imperiu al binelui”, „benevolent empire” (R.Kagan). Neoconservatorii vedeau SUA în sec. XXI având rolul de integrator global, ca o reeditare în condiţii noi (postmoderniste) a Romei. Un astfel de proiect dispunea în mod evident de toate elementele unui imperiu: - o conducere strategică centralizată a lumii (forţele armate ale SUA şi NATO); - o ideologie globală (democraţia liberală); - un model economic unificat (piaţa); - o anume autonomie regională a vasalilor (care dispun de un anumit grad de libertate în politica internă, dar sunt obligaţi să urmeze strict linia americană în chestiunile de bază); - o anvergură planetară (o societate civilă planetară, globalizare, One World); - o misiune de democratizare şi liberalizare a tuturor ţărilor şi popoarelor lumii. La începutul anilor nouăzeci ai secolului trecut, Francis Fukuyama a numit, într-un moment de entuziasm, insta-

urarea imperiului american mondial drept „sfârşit al istoriei”. El a recunoscut ceva mai târziu că s-a grăbit şi că imperiul american mondial nu reprezintă încă un fapt împlinit, ci doar un proiect şi un scop îndepărtat; în calea spre atingerea lui ar putea să apară complicaţii semnificative, reţineri şi, posibil, retrageri de ordin tactic. Un alt politolog american, Samuel Huntington, în lucrarea sa nu mai puţin epocală, totalizând întreaga gamă de dezacorduri, a arătat că instaurarea unui „imperiu al binelui” american la scară mondială va fi blocată de „ciocnirea civilizaţiilor”. Concluzia lui Huntington este următoarea: calea spre o amploare mondială a SUA trebuie să fie una treptată, pentru momentul actual fiind mai importantă consolidarea nucleului atlantist (SUA + ţările NATO) şi, manipulându-se contradicţiile civilizaţionale, să se aştepte un moment mai prielnic în viitor. Însă, în orice caz, în politologia americană, teza potrivit căreia SUA constituie imperiul secolului XXI este una general acceptată, indiferent de felul cum sunt tratate etapizările istorice şi frontierele spaţiale ale devenirii acestuia. Astăzi elita politică americană gândeşte în categoriile imperiului. Şi asta indiferent de faptul dacă exponenţii ei împărtăşesc sau nu ideile optimiste şi agresive ale neoconilor. Aşa, de exemplu, adversarul dur al neoconservatorilor şi „democratul” Zbigniew Brzezinski este un adept al imperiului american nu mai puţin decât Dick Cheney, Richard Perle, Paul Wolfowitz sau William Kristol.

Critica imperiului după Negri şi Hardt

În prezent termenul „imperiu” a devenit popular nu numai în establishment-ul american. El este folosit în mod activ şi chiar transformat în sinonim al principalului său proiect ideologic de către adversarii ireconciliabili ai capitalismului, ai liberalismului şi ai SUA, filozofii de extremă stângă şi politicienii antiglobalişti. Toni Negri, teoretician al „brigăzilor roşii”, şi Michael Hardt, filozof antiglobalist, au scris o lucrare programatică intitulată „Imperiul”, care, în opinia lor, ar trebui să devină echivalentul „Capitalului” lui Karl Marx pentru mişcarea mondială de stânga în sec. XXI. Aceasta este un soi de „Biblie” a antiglobalismului. Negri şi Hardt descriu istoria SUA ca pe una care cuprinde de la început principiul unei organizaţii de reţea şi mesianismul imperial, ceea ce a şi transformat, în opinia lor, anume SUA într-un lider mondial, care instaurează o putere planetară sub forma unei ordini a valorilor, economice şi socialpolitice obligatorii pentru toţi. Negri şi Hardt înţeleg prin „imperiu” instaurarea unui stat global, bazat pe exploatarea capitalistă de către „putere” a potenţialului creativ al „multitudinii”, rolul central revenindu-i Statelor Unite, care se transformă treptat într-un „guvern mondial”. Pentru Negri şi Hardt un astfel de imperiu constituie apoteoza stadiilor precedente de dezvoltare a capitalismului şi culmea injustiţiei şi exploatării. Este vorba despre o „societate a spectacolului” la scară mondială (Guy Debord). Acest imperiu mondial este văzut ca un imperiu al Postmodernităţii, unde puterea şi violenţa capătă nu un caracter deschis, ci unul voalat, de reţea. Autorii propun ca situaţia respectivă să fie privită ca o şansă istorică a „mul-

titudinilor” (mulţimilor) de a realiza revoluţia mondială. Imperiul va amesteca într-un cazan cosmopolit clase şi popoare, ţări şi sisteme politice. Vor rămâne doar exploatatorii (guvernul mondial, operatorii imperiului de reţea) şi „mulţimile” lipsite de orice calitate, prin urmare, reprezentând tipul ideal al „proletarilor” sec. XXI. Potrivit lui Negri şi Hardt, aceste „mulţimi” (multitudini) vor trebui să găsească metoda (prin intermediul drogurilor, al diverselor perversiuni, ingineriei genetice, clonării şi altor forme de mutaţii biointelectuale) de a scăpa de puterea imperiului, explodându-l din interior, făcând uz pentru activitatea sa anarhic-subversivă de acele posibilităţi pe care i le deschide însuşi imperiul. Astfel, noţiunea de „imperiu” este pusă în capul unghiului construcţiilor ideologice ale mişcării mondiale de stânga, antiglobalismului şi alter-globalismului. De fapt, alter-globalismul reprezintă o concluzie directă ce reiese din ideile lui Negri şi Hardt: nu trebuie de luptat cu globalizarea, ci să se facă uz de formele ei capitaliste şi imperialiste (existente astăzi) în scopul luptei revoluţionare anticapitaliste.

Alternativele imperiului global: extinderea statuquoului de la Ialta

Dacă e să luăm în serios proiectul unui imperiu american global, apare imediat întrebarea: ce poate fi propus cu titlu de alternativă? De una dintre acestea deja am luat cunoştinţă, însă aceasta e atractivă doar pentru un număr restrâns de activişti ai extremei stângi: troţkişti, anarhişti, postmodernişti. Să examinăm acum alte proiecte. Cel mai simplu răspuns la proiectul imperial va fi dorinţa de a păstra statu-quoul. Este vorba despre dorinţa instinctivă de a păstra intactă ordinea mondială care s-a statornicit în sec. XX, atunci când suveranitatea ţinea de statul naţional, iar ONU reprezintă platforma pentru rezolvarea unor dispute de ordin internaţional. Însă o astfel de abordare este defectuoasă, întrucât în sec. XX ordinea mondială de după 1945 era stabilită în conformitate cu rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial, suveranitatea nominală a statelor naţionale fiind asigurată prin paritatea strategică a forţelor armate ale celor două supraputeri – SUA şi URSS. Ambiţiile imperiale ale unei părţi (lagărul socialist) erau echilibrate de ambiţiile imperiale ale celeilalte părţi (tabăra capitalistă). Celelalte state naţionale erau invitate să se înscrie în perimetrul acestei balanţe de forţe, care oferea un câmp larg de manevră în cadrul mişcării ţărilor nealiniate. Această balanţă era confirmată de ONU prin structura Consiliului de Securitate. După eşecul lagărului socialist şi dezintegrarea URSS, întregul sistem al păcii de la Ialta s-a prăbuşit, iar parita-

tea strategică s-a destrămat, astfel încât practic toate statele naţionale s-au văzut nevoite să-şi coreleze propria suveranitate cu forţa imperiului american, crescută în mod disproporţionat. ONU şi-a pierdut orice semnificaţie, iar ordinea mondială stabilită la Ialta a rămas în trecut. Multe ţări n-au conştientizat până la capăt această transformare globală şi continuă să gândească din inerţie în categoriile zilei de ieri, când cele două imperii (sovietic şi american) apăreau în calitate de garanţi ai suveranităţii celorlalte ţări. După Ialta a rămas un singur imperiu; a nu observa această realitate înseamnă doar a amâna conştientizarea adevăratei stări de fapt, atât de neplăcute pentru multă lume. Ţările care au încercat să se împotrivească acestui tablou unipolar (Irak, Iugoslavia, Afganistan) au simţit pe propria piele ce înseamnă lumea de după pacea de la Ialta şi ce preţ mai are suveranitatea în aceste circumstanţe. Vorba e că în condiţiile sec. XXI niciun stat naţional nu este în stare să-şi apere suveranitatea în cazul unei confruntări directe cu imperiul american. Cu atât mai mult cu cât alături de SUA se află celelalte ţări de frunte ale lumii. Dificultăţile de ordin tehnic, pe care le întâmpină americanii în procesul de construcţie a imperiului planetar (anume asta presupune globalizarea pe diverse planuri), nu trebuie să ne inducă în eroare: dacă la ora actuală câte ceva nu le reuşeşte, asta nu înseamnă că nu le va reuşi nici în viitor. Proiectul construcţiei unui imperiu liberal-democrat global reprezintă principalul şi singurul plan al politicii externe americane în sex. XXI, iar după prăbuşirea lumii bipolare practic nimic nu mai este în stare să se opună acestui model. Optimiştii şi pesimiştii din SUA discută despre faptul când anume se va instaura definitiv imperiul, mâine sau poimâine, iar nu despre faptul dacă merită, în general, să fie instaurat. Este vorba despre nişte dezbateri extrem de importante. Faptul că multe state naţionale nu doresc să renunţe la propria suveranitate reprezintă o problemă pur psihologică: este vorba despre ceva asemănător cu durerile– fantomă, care îl chinuiesc pe posesorul unui mădular, care deja lipseşte. Într-o perspectivă medie şi lungă în lumea de azi niciun stat naţional nu e capabil să-şi protejeze în mod real suveranitatea în faţa imperiului global. Maximum ce s-ar putea face la modul realist este să se tragă de timp. Însă amânarea nu reprezintă o alternativă. Aşadar, de acum încolo, statele naţionale sunt suverane doar la modul formal şi nu reprezintă o alternativă a modelului unipolar. În această situaţie, ONU este condamnat să aibă destinul unui muribund, fapt despre care aminteşte în permanenţă Washingtonul. Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A Patra Teorie Politică”, în traducerea lui Iurie ROŞCA


Interviu

27 DECEMBRIE 2013

7

FLUX

ILEANA VULPESCU:

„Eu consider că omenirea e condusă de o ipocrizie fără margini şi fără leac” Dialogul a existat, pentru că-n „Arta conversaţiei” e nevoie de doi interlocutori. Dar întrebările-s uşor de ghicit, atâta vreme cât doamna Ileana Vulpescu vorbeşte tot atât de bine şi de uşor pe cât scrie…

„Chestia cu postul public de televiziune care ne recomandă să „trecem din modul full în modul squeeze sau size” mi se pare o bătaie de joc, absolut. Soţul meu, care e cinefil, mi-a explicat despre anamorfoză-dezanamorfozare – un procedeu tehnic optic, în care imaginile din filmele făcute pe ecran lat, semilat sau panoramic apar alungite, ca nişte picturi de El Greco. Pictor care, se pare, avea un defect de vedere. Dar asta nu-nseamnă că dacă unii, cu posibilităţi, au aparate performante cu tastă de nu-ştiu-care, trebuie să-l avem şi noi… Asta se-ntâmplă pentru că HD-ul poate avea loc doar pe televizoarele cu cristale lichide, de obicei cu ecrane imense, pe care, dacă stai într-o casă mică, nici n-ai unde să le bagi… Ce să facă lumea care are aparate care nu-s, totuşi, de 100 de ani? Să le arunce pe geam, doar pentru că n-are bani de aparate performante, pe care ei ne obligă să le cumpărăm, deşi n-avem bani de ele? E o treabă incorectă. La noi în bloc sunt 19 apartamente şi n-are nimeni aşa ceva. Iarăşi, foarte enervant este faptul că în timp ce rulează un film, apare o bandă care anunţă ce va urma. Probabil că cineva face o afacere pe banii noştri, din care-şi ia şi comision. „Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă!”, cam aşa sună asta. Tot de la bărbatul meu, care a lucrat la CNA, ştiu că acestea sunt încălcări flagrante ale drepturilor internaţionale ale audiovizualului. Altă problemă: de ce nu mai prindem, din ţară, TVR Internaţional? E un post care emite de pe teritoriul meu şi am dreptul să mă uit la el. Cred că toate astea reprezintă tip de abuz la care suntem supuşi de televiziunea publică”. Abordăm alt subiect. Despre cât de rău suntem percepuţi noi, românii, în afară. A cui e vina? „Vina este a noastră. Avem nişte trimişi diplomatici în afară care nu-şi fac datoria. Nu fac niciun fel de propagandă pentru poporul român, pentru că se ştie, româna e o limbă de origine latină. Eu am întâlnit o profesoară de franceză care absolvise la Sorbona şi care nu ştia că româna e o limbă romanică! M-am oferit să-i spun eu care sunt cele 10 limbi romanice, dacă la Sorbona tot nu învăţase. S-a mirat: “Da, dar e atât de înrudită cu slava!” “Ştiţi cât e de înrudită cu slava? Tot atât cât o să fie şi franceza cu chineza, când vă vor ocupa chinezii!”. Alt caz: o fostă colegă, eminentă cunoscătoare a limbilor clasice, Lia Lupaş, lucra la o bibliotecă din New York. Trebuia să fie avansată şi a completat un formular în care

spunea ce limbi cunoaşte: printre altele, franceza, engleza, rusa. Doamna care o examina a întrebato de ce a trecut şi rusa, doar limba ei maternă nu e slavă? Ea a zis că nu, că româna e o limbă romanică. Motiv pentru care n-a mai fost avansată. Alt om cu multă carte, Dan Grigorescu, aflat la New York într-un post oficial, se duce la Biblioteca Municipală şi găseşte o singură carte în română, care era trecută la sectorul de limbi slave. I-a explicat directorului că româna e o limbă romanică, s-o mute unde-i e locul. A doua zi, a găsit cartea tot la secţia “Slave”. Deci, vina nu e numai a noastră, ci şi a încăpăţânării lor cretine, chiar dacă-s filologi. O întâmplare văzută de mine la televizor: un ambasador al Germaniei la Bucureşti povestea cum vin gazetari din Germania, cu articole gata făcute despre România, de obicei denigratoare la adresa poporului român. I le dădeau să le citească şi el le spunea: “Nu e adevărat ce spuneţi! Eu trăiesc aici şi ştiu că nu-i aşa!”. Iar ei se duceau în Germania şi publicau articolele exact aşa cum le scriseseră. Deducem că e o rea-voinţă internaţională manifestată faţă de această ţară, cu sprijin şi din România. Înţeleptul chinez Sun Tzu a spus, cu mult înainte de Hristos: “Nicio ţară nu poate fi cucerită fără o complicitate din interior”. Or, la noi, complicitatea e mai mult decât binevoitoare faţă de tot ce sentâmplă din exterior. Nu ne pune nimeni în capul mesei şi nici alături de marile puteri, chiar dacă ne-am zbătut să intrăm în NATO, în Shengen. Probabil că nu suntem decât o ţară consumatoare, aşa cum spunea primul trimis al FMI la noi, domnul Paul Thomson. Mă-ntreb cu ce? Producătoare nu mai suntem, e limpede. Cu ce să ne mai lăudăm noi, românii? Cu copiii care iau olimpiade prin străinătate, cu oameni care fac o carieră strălucită tot în afară, pentru că dacă ar face-o aici, ar fi şanse foarte puţine să se ştie despre ei. Avem foarte buni specialişti în toate domeniile, dar la televizor apar doar ştiri că românii au furat, au omorât, au escrocat. Oare numai românii fac asta? Vuiesc agenţiile de presă când un român face o nelegiuire, dar nelegiuiri se-ntâmplă în toată lumea, făcute de oricine. Sunt scoase în evidenţă însă cele făcute de ţiganii plecaţi din România, ca şi când n-ai putea să deosebeşti un ţigan de un român. Cine le-a dat voie să treacă în ţările lor? Îmi spunea cineva avizat, că din satelit îţi vede şi culoarea şireturilor de la pantofi. De ce li s-a dat voie să treacă graniţa? Ca apoi să-i poată expulza, spunând: “Uite ce-au făcut ticăloşii de români!”. E o demagogie de mult pornită. Aşa cum demagogia internaţională se practică şi în alte domenii, în funcţie de interes. Există campanie antidrog, dar nu există una similară antitutun, în nicio ţară. Pentru că de pe urma comerţului cu tutun se

scot averi imense. Ipocrizia e că pe pachetele de ţigări ţi se spune ca tutunul e dăunător sănătăţii, dar nu e scos în afara legii! Eu sunt absolut convinsă că şi comerţul ilicit cu drogurile e dirijat de foarte sus. De ce nu se poate stopa comerţul cu drogurile? N-au niciun interes, pentru că aduce beneficii uriaşe. Doar China face excepţie. Acolo, dacă eşti prins cu droguri, te împuşcă şi familia mai plăteşte şi glonţul! Eu consider că omenirea e condusă cu o ipocrizie fără margini şi fără leac. De când cu această noţiune nouă de “corectitudine politică”, s-au găsit unii în SUA care să scoată din Mark Twain cuvintele “negru, negrotei, cioroi”, pentru că nu mai e “politic corect”. Omul ăla a trăit într-o epocă. Cum să iei un clasic al literaturii mondiale şi să intervii în textul lui? Tâmpenia din America, cu “cioroii” lui Mark Twain, transportată în România, ar deveni “Romiada”, în loc de “Ţiganiada”? “Cânticele ţigăneşti” ale lui Miron Radu Paraschivescu sunt “Cântice rome?” Ce-o zice şi săracu’ Garcia Lorca, cu ale sale “Cântece ţigăneşti” ? Ce are insultător cuvântul “ţigan”? E numele unei naţii. Care e deosebirea între rom şi ţigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan.” Degradarea morală e direct proporţională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunând: “În liceu se aflau doisprezece fete”. “Se învaţă foarte prost românan şcoli, dacă nu reuşeşti să-i înveţi pe copii că “doi” şi doisprezece au feminin. E singura limbă romanică în care se-ntâmplă acest lucru. Doisprezece femei, doisprezece ceasuri. E o epidemie, o avalanşă de incultură. Nimeni nu mai zice azi “loc”, zice “locaţie”, fără să-i treacă prin cap să se uite într-un dicţionar francez sau englez să vadă ce înseamnă. Am citit într-un ziar acum câteva luni ceva referitor la Camilla Parker Bowles, care la a nu ştiu câta aniversare a căsătoriei cu Prinţul Charles, şi-a fracturat “perineul” de la piciorul stâng. Altcineva, la televizor, spunea, dorind să se refere la perigeu, tot perineu! Dacă

nu ştii, nu vorbeşti! Am mari dubii în privinţa absolvirii unor şcoli. După părerea mea, îmi pare rău c-o spun, dar nu eşti neapărat intelectual dacă ai o diplomă universitară. Profesorul Iorgu Iordan îmi spunea: “Ai să vezi dumneata c-or să fie mai mulţi doctori decât miliţieni! “… Se merge pe linia minimei rezistenţe. Nu le mai pasă nici profesorilor, nici elevilor, nici studenţilor! E un dezinteres din partea ambelor părţi. Primii zic: ce să ne mai batem capul cu ăştia, că tot nu-s buni de nimic!? Ceilalţi: ce să mai învăţăm toate prostiile astea, dacă poţi deveni miliardar doar ştiind să te iscăleşti? Nu pot să nu fac comparaţie între ce se auzea înainte de ’89 la tv şi la radio şi ce se aude acum. Tu, ca angajat al unui post de televiziune, ai nişte obligaţii. În ceea ce spune cel pe care-l inviţi nu poţi să intervii, treaba lui, mai ales dacă e-n direct. Pretenţia mea către angajat vine. Dacă ar căuta într-un dicţionar sau pe internet, ar afla cum se pronunţă toate numele proprii. Am fost uimită saud la un post de radio: Azi se împlinesc nu ştiu câţi ani de la naşterea lui “Gai de Mopezan”. El fiind Guy de Maupassant! Sau Riceard Uagnăr în loc de Rihard Vagner (Richard Wagner, desigur!). A dat telefon o doamnă şi le-a atras atenţia în direct: Este totuşi un compozitor neamţ, cum puteţi să-i pociţi numele? Răspuns: Doamnă, dar e moda anglizantă!….” E moda tâmpeniei şi a inculturii, aş spune. Situaţia limbii este deplorabilă! Chestia asta cu limbile străine poate pot s-o înţeleg, e mai puţin gravă decât batjocorirea propriei limbi! În Franţa, posturile de radio şi tv sunt sancţionate cu amenzi grase atunci când folosesc cuvinte străine în loc să folosească cuvinte franceze. În Franţa sistemul lor de monitorizare audiovizual este atât de performant şi de drastic, încât atunci când detectează ceva în neregulă, îi întrerup pe loc”. La noi, care ar fi soluţia ieşirii din această criză? “La noi, în afară de pile, proptele şi o piesă de mobilier prin care se trece, se ajunge şi în mod cinstit,

printr-un concurs, într-un asemenea post? Asta e problema: dacă din 20 de candidaţi înscrişi la concurs, câştigă al 21-lea, care nici nu s-a înscris, unde ajungem? Dacă aşa se obţin posturile, navem de ce să ne mirăm că pe unele produse cărora li se face reclamă apar aberaţii de genul “brânză bunăcioasă”, “piersică gustăcioasă”, “marea ieşeală” etc. Nişte analfabeţi care cred că inventează ceva. Când a murit, acum un an, preşedintele Poloniei, am auzit la televizor: “E un spaţiu în faţa catedralei, care comprimă nu ştiu câtă lume”. (Poate cuprinde.) Ce să mai vorbim despre expresia greşită “fără doar şi poate”, care e, de fapt, “fără dar şi poate”? Adică adversativ şi dubitativ. Lucruri analizate logic, ca, de exemplu, “mai exact şi mai corect”. Le-am întâlnit şi la persoane foarte cultivate. Ne întoarcem la “unşpe trecute fix”?” Acum nimeni nu se duce să-şi depună un curriculum vitae, ci un “sivi” (CV) şi pariez că majoritatea lumii nici nu ştie ce-nseamnă. Nimeni nu se mai duce să-şi ducă undeva o autobiografie, ca să fie angajat: aplică. Aplică pentru un job! Aplică era ceva ce se pune pe perete. Mă indispune profund când aud de “brandul de ţară”. Bine că ne-am procopsit cu o frunză, care este “brandul de ţară”. Măcar dacă era şi Eva pe-acolo. Eu nu pot să dau explicaţia pentru apariţia acestor aberaţii decât că, poate, la început a spus cineva ceva în glumă şi pe urmă s-a luat în serios. Eu i-aş sfătui să nu mai facă greşeli, să pună mâna pe o gramatică a limbii române şi să nu se sfiască să umble în dicţionare. Astfel, poate n-o să mai auzim, chiar şi printre persoanele care au absolvit Filologia, expresii de genul “cărţile care le-am cumpărat”, “m-am dus la servici”. Eu le tot spun, când am ocazia, că-s nişte cuvinte în limba română, ca viciu, oficiu, ospiciu, serviciu etc. care au această formă. Nu zici “m-am dus la ofici”, nici “am fost la ospici”, nici “mi-am luat un servici de masă”. Pe mine mă surprinde câta încredere au în ei aceşti oameni şi câta lipsă de dubiu în ceea ce priveşte limba română. Aş retipări “Gramatica greşelilor”, de Iorgu Iordan. O carte de consultat, nu de ţinut în casă, pe post de mobilă. Văd un dispreţ faţă de cine mai vorbeşte corect. O nepăsare de genul “lasă-i p-ăştia să vorbească, ne uităm în gura lor? Nişte babalâci depăşiţi, o generaţie expirată”. Nu-i deloc aşa. Dar până să expire ei, îi inspiră pe alţii. Ce modele să mai aibă cei tineri? Când bordelul e o mânăstire faţă de politică, când la televizor şi prin gazete sunt aproape numai obscenităţi şi când se cultivă doar incultura… Autor: Claudia DABOVEANU Sursa: Jurnalul Naţional


CMYK

FLUX

8

Externe

27 DECEMBRIE 2013

Retrospectiva europeană a anului 2013 în zece evenimente Anul 2013 a adus pentru Europa ieşirea din recesiune, o strategie mai agresivă de luptă contra crizei şi primele victorii palpabile, dar şi o demonstraţie de forţă a Moscovei în războiul pentru influenţă politică şi economică.

4. Un euro prea puternic Parisul acuză, printre altele, puterea euro pentru problemele sale economice, în special pentru cele legate de competitivitate, şi a

1. Bailoutul Ciprului Luna martie a risipit calmul cu care iarna a înconjurat criza din zona euro, aducând cele mai drastice condiţii de bailout din istoria uniunii monetare. Ciprul a evitat un default dezordonat şi, probabil, ieşirea din zona euro, acceptând să-şi restructureze considerabil sistemul bancar supradimensionat – cu depozitele constituite la bănci de cinci ori mai mari decât PIB-ul – în schimbul unui program de bailout de 10 mlrd. de euro. Dar acceptând aceasta, mica economie care aspira la statutul de centru financiar a spulberat mitul că unele bănci sunt prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească şi a stabilit precedentul periculos că depozitele negaran-

făcut presiuni pentru ca moneda unică să fie depreciată, sperând că astfel exporturile îi vor deveni mai ieftine şi deci, mai competitive. Euro a trecut anul acesta peste pragul de 1,38 dolari pe unitate, maximul ultimilor doi ani, şi toate semnele arată noi aprecieri.

5. Scăderea dobânzii BCE la 0,25% Banca Centrală Europeană a ieşit în întâmpinarea cererilor Franţei şi a altora similare venite din Italia coborând, în noiembrie, dobânda de politică monetară la minimul istoric de 0,25%, luând astfel calea bătută de banca centrală a Statelor Unite.

6. Supravieţuirea Irlandei

tate pot fi confiscate pentru a şterge păcatele făcute în afaceri de instituţiile de credit. Cea mai mare bancă a ţării, Bank of Ciprus, a fost restructurată, iar următoarea instituţie de credit ca mărime, Laiki, lichidată. Totodată, Ciprul a marcat un alt precedent în UE prin restricţii ale mişcărilor de capital impuse pentru a preveni un haos general în sistemul financiar al ţării. Restricţiile, care limitează, printre altele, tranzacţiile cu alte ţări şi ieşirile de capital, au scos practic Ciprul din zona euro, deoarece dau unui euro din Cipru o valoare mai mică decât are un euro care circulă liber în alte state. Modelul cipriot a fost inclus în matricea universală de bailout a băncilor din UE.

2. „Revoluţia“ din Bulgaria Tot luna martie a adus căderea guvernului bulgar condus de premierul Boiko Borisov în urma unor proteste de stradă în care bulga-

9. Aderarea Croaţiei la UE Pe acelaşi front, 2013 se remarcă prin intrarea Croaţiei în Uniunea Europeană, în iulie, şi prin criticile puternice care au urmat la foarte

Tot o victorie contra crizei o reprezintă ieşirea Irlandei, în decembrie, din programul internaţional de bailout de 85 de miliarde de euro cu care s-a chinuit din 2010. Irlanda, cu finanţele devastate de prăbuşirea sectorului bancar, devine astfel prima dintre cele patru ţări salvate cu asistenţă financiară externă – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru – care revine pe propriile picioare pe pieţele de finanţare.

7. Uniunea bancară Pentru a preveni situaţii precum cele ale Irlandei, UE are tot din acest an o fundaţie pe care să construiască o uniune bancară în care BCE devine supraveghetorul unic al celor mai mari bănci din Europa. Spre deosebire de planurile anterioare, prin noua strategie, la salvarea băncilor sunt folosiţi banii celor care au cel mai mult de profitat din existenţa acestor instituţii de credit, respectiv acţionarii şi deţinătorii de obligaţiuni, şi nu banii contribuabililor. De asemenea, băncile îşi vor finanţa propria salvare sau lichidare printr-un fond de 55 de miliarde de euro pe care îl vor construi cu cotizaţii în următorii zece ani.

8. Victoria lui Merkel în alegeri, salariul minim pe economie din Germania Pe frontul politic, cel mai marcant eveniment îl constituie alegerile din Germania, cea mai mare economie europeană, în care cancelarul Angela Merkel şi partidul ei creştin-de-

rilor exasperaţi de creşterea peste noapte a facturilor la energie şi încălzire şi frustraţi de înstrăinarea politicienilor faţă de populaţie executivul le-a răspuns prin violenţă. Şi după înlocuirea guvernului protestele continuă, din cauza aceloraşi frustrări.

scurt timp legate de corupţia şi crima organizată din noul stat membru.

10. Războiul cu Rusia Pe frontul geopolitic, Moscova şi-a demonstrat forţa deturnând eforturile UE de a-şi întinde influenţa comercială în est şi de a cuceri premiul cel mare, Ucraina, o economie cu un pas în default care are urgentă nevoie de bani, dar care depinde puternic economic şi

energetic de Rusia. Kievul a refuzat în ultimul moment să semneze cu UE un acord de comerţ liber care ar fi reprezentat un pas mare făcut spre integrarea în Europa, un pas cerut pe străzile Kievului de sute de mii de demonstranţi. Preşedintele ucrainean Victor Ianukovici a preferat în schimb un acord secret cu Moscova prin care primeşte un împrumut de 15 miliarde de dolari şi reducerea cu o treime a preţului gazelor naturale importate din Rusia. Moscova vrea să atragă fostele republici din URSS în propria uniune vamală.

Cele mai importante evenimente care au marcat Europa în 2013

3. Ieşirea din recesiune Primăvara a adus zonei euro şi Uniunii Europene mult aşteptata ieşire din cea mai îndelungată recesiune de după introducerea euro, în 1999, şi a consfinţit rolul Germaniei de principal motor de creştere economică. În al treilea trimestru, România s-a remarcat prin cel mai puternic ritm de creştere din UE, de 1,6%, comparativ cu cele trei luni anterioare. Pentru Franţa, pilonul secundar al zonei euro, trimestrul III a adus perspectiva reintrării în recesiune.

şi alocaţii suplimentare pentru familii, salariul minim va face costurile cu forţa de muncă mai mari şi prin urmare exporturile mai scumpe, oferind o şansă în plus exportatorilor din economiile mai puţin competitive.

mocrat s-au detaşat puternic de opoziţie, dar nu suficient pentru a controla parlamentul. Rezultatul este o coaliţie de guvernare cu principala formaţiune de opoziţie, Partidul Social-Democrat, care trage Germania uşor spre stânga. Alianţa va aduce în premieră pentru Germania, din 2015, un salariu minim pe economie, de 8,50 de euro pe oră, printre cele mai mari din UE. Alături de alte măsuri sociale, precum scăderea vârstei de pensionare, pensii mai mari

• Protestele din Bulgaria aprinse de scumpirea utilităţilor şi demisia guvernului; • Salvarea Ciprului prin restructurarea masivă a sistemului bancar, confiscarea depozitelor mari şi restricţionarea retragerilor de capital; • Ieşirea zonei euro şi Uniunii Europene din recesiune; • Ieşirea Irlandei din programul de bailout; • Aprecierea euro la cote istorice faţă de dolar şi presiunile făcute de Franţa pentru a limita puterea monedei unice;

• Dobânda de politică monetară adusă de BCE la minimul istoric de 0,25% pentru a contracara efectele aprecierii euro; • Stabilirea fundaţiei uniunii bancare europene prin înfiinţarea unui supraveghetor unic, o agenţie a BCE, şi stabilirea celor care vor contribui cu pierderi la salvarea sau lichidarea băncilor, în primele rânduri stând acţionarii, creditorii şi deponenţii; • Alegerile din Germania, în urma cărora cancelarul Angela Merkel a câştigat al treilea mandat şi şi-a format un guvern de coaliţie cu cea mai mare forţă din opoziţie. La presiunea noului partener, Merkel va introduce în premieră un salariu minim pe economie; • Deturnarea de către Rusia a planurilor UE de a-şi extinde dominaţia economică asupra Ucrainei; • Aderarea la UE a Croaţiei, un stat criticat apoi puternic pentru corupţie şi crimă organizată.

Cele mai importante evenimente economice din SUA din 2013 • Încurajată de veştile bune privind şomajul şi economia, Rezerva Federală americană decide retragerea treptată a programului de achiziţie de obligaţiuni, primul pas fiind reducerea achiziţiilor de la 85 mlrd de dolari, cât este în prezent, la 75 mlrd de dolari începând din ianuarie; • Oprirea parţială a activităţii guvernului din cauza blocajului bugetar din Congres, unde politicienii nu au reuşit să aprobe la timp bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie; • Amenda record de 13 miliarde de dolari pe care JPMorgan, cea mai mare bancă americană, a acceptat să o plătească pentru ca guvernul SUA să renunţe la acţiunea în justiţie pentru rolul avut la declanşarea crizei financiare prin practicile pe piaţa creditelor ipotecare; • Detroit, cândva leagănul industriei auto americane, a intrat în procedură de faliment

în decembrie, după ce a devenit cel mai mare oraş american ajuns vreodată în insolvenţă. Detroit, cu o administraţie ghidată de reguli şi proceduri financiare vechi de 40 de ani, are datorii de 18 miliarde de dolari; • SUA şi aliaţii săi au ajuns la un acord cu Iranul care limitează programul nuclear iranian şi prevede relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, deblocând parţial exporturile de petrol. Iranul a promis că va da rezervele petroliere spre exploatare companiilor americane. Sursa: Ziarul Financiar


CMYK

Externe

27 DECEMBRIE 2013

9

FLUX

UE are nevoie de un serviciu de informaţii propriu? La sfârşitul anului 2013, comisarul UE pentru Justiţie, Viviane Reding, a ajuns la concluzia că UE are nevoie de CIA european. Sau, în orice caz, de ceva asemănător cu un sistem propriu unic de informaţii şi contrainformaţii, pentru a fi o „contrapondere” la Agenţia Naţională de Securitate americană (NSA). Reding a declarat că dacă toate ţările membre vor fi de acord, acest departament poate fi creat deja în anul 2020. După cum a declarat Reding, crearea lui este şi mai necesară deoarece Europa nu poate opune nimic spionajului global al americanilor. Euro-

pa trebuie să se apere de penetrarea necontrolată a americanilor. Doamna comisar a promis că se va ocupa personal de dezvoltare acestei idei: „NSA trebuie să aibă o contrapondere. Propunerea mea pe termen lung prevede organizarea serviciului de informaţii european până în anul 2020”. Majoritatea experţilor ruşi consideră că această idee este sortită eşecului. Desigur, se înţelege din ce motiv în UE a apărut valul în favoarea „serviciului de informaţii propriu”. Europenii au fost obligaţi de NSA, consideră analistul Dmitri Danilov. „Mi se pare puţin probabil că în interiorul UE va putea fi creat un asemenea aparat central de informaţii sau un serviciu. Din mai multe motive. Acesta este un domeniu atât de sensibil, încât poate fi vorba nu de un sistem centralizat, ci doar de canale de schimburi bilaterale”. Este puţin probabil că Europa are nevoie în realitate de „serviciul său

de informaţii”, însă ideea poate fi pusă în aplicare, a declarat Vocii Rusiei, şeful agenţiei ruse de tehnologii pentru serviciile de informaţii al FSB, Roman Romaciov. Practic este imposibil de a crea un serviciu de informaţii care protejează şi deserveşte interesele tuturor celor 28 de ţări membre ale UE, deoarece ele sunt foarte diferite, a spus Romaciov. „Aceasta este o reacţie la supravegherea în masă a SUA. Europa încearcă să ia o revanşă. Să ridice un val informaţional, să testeze unele idei. În general, să aducă la cunoştinţa cetăţenilor Europei că autorităţile lor întreprind paşi de răspuns”. Toată lumea înţelege că Europa trebuie să facă ceva, pentru a „da la o parte de pe câmpul său” serviciul american de informaţii. În prezent, 80-90% din infrastructura IT mondială este deservită de companii IT private şi 80-90% din ele sunt americane, a declarat directorul depar-

Snowden a apărut cu un mesaj de Crăciun, la o televiziune britanică Despre ce a avertizat fostul spion american

În viitorul apropiat, oamenii nu vor mai avea viaţă privată. Este mesajul de Crăciun al fostului consultant al Agenţiei americane pentru Securitate Naţională Edward Snowden, difuzat de postul britanic Channel 4. Aceasta este prima apariţie televizată a spionului, după ce i-a fost acordat azil temporar în Rusia, în luna august a acestui an. El a avertizat despre pericolul spionajului masiv. Edward Snowden a mai spus că împreună putem opri supravegherea în masă, iar dezvăluirile sale îi pot ajuta pe oameni să decidă cum sunt conduşi de guvernele lor. „Avem în buzunare senzori care ne urmăresc oriunde am merge. Gândiţi-vă ce înseamnă acest lucru pentru viaţa privată a unui om obişnuit. Un copil născut astăzi va creşte fără să înţeleagă conceptul de viaţă privată. Nu va şti niciodată ce înseamnă să aibă un moment privat, un gând neînregistrat şi neanalizat”, a declarat Snowden. În fiecare an, postul de televiziune Channel 4 transmite un mesaj alternativ de Crăciun. Acesta este difuzat la

doar câteva ore după ce Regina Elizabeta a II-a îşi rosteşte urarea tradiţională. În 2008, Channel 4 l-a avut la microfonul de Crăciun pe preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad. Sursa: publika.md

PRINŢUL CHARLES TRAGE UN SEMNAL DE ALARMĂ:

Creştinismul începe „să dispară“ în locul său de naştere, după 2000 de ani Într-o intervenţie pasionată, moştenitorul tronului britanic a declarat că lumea este în pericol de a pierde ceva de „o valoare de neînlocuit“, în condiţiile în care comunităţile a căror istorie se întoarce în timpul lui Iisus sunt în prezent ameninţate de militanţii islamişti fundamentalişti. Vorbind deschis despre credinţa sa creştină, prinţul a mărturisit că a fost „profund tulburat“ de situaţia dificilă a celor pe care i-a descris drept „fraţii şi surorile sale întru Hristos“, notează ager-

pres.ro. Prinţul Charles, un susţinător al dialogului între religii, şi-a exprimat dezamăgirea faţă de felul în care munca sa din ultimii 20 de ani este distrusă în mod deliberat de către cei care încearcă să ex-

ploateze Primăvara Arabă în scopuri proprii. Comentariile prinţului Charles au fost făcute la o recepţie de Crăciun organizată de moştenitorul tronului britanic pentru liderii religioşi, la Clarence House, cu

scopul de a atrage atenţia asupra ameninţării la care sunt supuşi în ultimele luni creştinii din Egipt, Siria, Irak şi din în alte părţi ale regiunii. Recepţia a fost organizată la finalul unei zile în care prinţul a auzit mărturiile personale vii ale unor creştini din Orientul Mijlociu refugiaţi în Marea Britanie, în timpul unei vizitei efectuate la Biserica Ortodoxă Siriană din Londra şi la centrul Bisericii Ortodoxe Copte din Stevenage, Herts. „Creştinismul s-a născut în Orientul Mijlociu şi nu trebuie să îi uităm pe fraţii şi pe surorile noastre întru Hristos din Orientul Mijlociu“, a subliniat Charles. Sursa: adev.ro

tamentului european al Centrului Carnegie, Jan Techau. După cum se spune, câmpul pentru spionaj este deschis. Pentru a schimba situaţia este nevoie de o abordare absolut nouă, de „o nouă gândire europea-

nă” în acest domeniu, consideră Techau. „Jocurile legate de creare a serviciului de informaţii propriu” nu vor ajuta. Trebuie să fie preluat controlul asupra comunicaţiilor. Sursa: Vocea Rusiei

Reprezentanţii Chevron s-au întâlnit cu ÎPS Teodosie CEO-ul Chevron, Thomas Holst, s-a întâlnit cu ÎPS Teodosie pentru a discuta despre gazele de şist. ÎPS Teodosie a confirmat în cadrul unei conferinţe de presă organizată cu prilejul apropierii sărbătorilor.

„Vreau să vă spun, pentru că mă întrebaţi, că am avut o întâlnire cu preşedintele Chevron în această privinţă. I-am spus că trebuie să urmărească adevărul în această relaţie. A venit să-mi ceară... Nici nu am înţeles ce a vrut să-mi ceară. Mi-a spus că vin să investească şi că această investiţie poate fi binevenită dacă într-adevăr mediul este neafectat. I-am sfătuit să fie foarte sinceri acolo unde vor să facă studii, pentru că mi-a spus că fac doar studii, şi în cazul acestei acţiuni, dacă într-adevăr există resurse, să fie foarte sinceri, pentru că dacă nu vor fi sinceri se va întoarce împotriva dorinţei lor tot ce ar vrea să facă pentru a investi”, a declarat ÎPS Teodosie. Prelatul spune că le-a atras atenţia americanilor să respecte adevărul şi moralitatea. Potrivit acestuia, răspunsul reprezentanţilor companiei a fost unul rezervat. ÎPS Teodosie a mai spus că Patriarhia a cerut un punct de vedere oficial de la Academie în ceea ce priveşte explorarea gazelor de şist, răspuns pe care, deocamdată, nu l-a primit. „Opera lui Dumnezeu este sfântă şi noi trebuie să păstrăm integritatea şi puritatea creaţiei pe care Dumnezeu ne-a lăsat-o. Atunci când agresăm natura, natura ne vine împotrivă”, a conchis ÎPS Teodosie. Chevron a primit licenţe pentru a face lucrări de explorare în trei zone pe uscat situate în regiunea Constanţa – perimetrele 17, 18 şi 19, adică în apropierea unor localităţi precum Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche. Sursa: pefata.ro


FLUX

10

Cultur=

27 DECEMBRIE 2013

RECITAL LA A II-A EDIŢIE

Concursul „Valeriu Cupcea” şi-a desemnat câştigătorii Pe 23 decembrie, la Casa Actorului din Chişinău a avut loc gala premiilor concursului-recital „Valeriu Cupcea”, aflat la a II-a ediţie. Decernarea câștigătorilor și laureaților concursului a avut loc într-un cadru sărbătoresc, evenimentul a fost moderat de actorii Silvia Luca şi Valentin Delinschi. Cei prezenți au avut ocazia să urmărească și un recital prezentat de Ana Bunescu, deţinătoarea Marelui Premiu al Concursului-recital „Valeriu Cupcea”, ediţia I, Andrei Sochircă, Cornelia Şanţevaia, Diana Decusară, Mihaela Damian, Mihai Fulga, Denis Chirtoacă şi Gheorghe Grâu. Din juriul concursului au făcut parte profesorul universitar Vera Mereuţă, artistă emerită (preşedinte al juriului), Nina Vartic, lector superior la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP), şi Mariana Bahnaru, artistă a poporului. Premiul I a revenit Dianei Decusară, actriţă la Teatrul Naţional „M. Eminescu”, iar premiul II – actorului Gheorghe Grâu. Premiul III a fost

împărţit între Mihai Fulga şi Denis Chirtoacă. Marele Premiu şi medalia „Valeriu Cupcea” i-au revenit actorului Andrei Sochircă. Recitalul-concurs se desfăşoară anual în perioada 15 octombrie - 23 decembrie şi are drept scop promovarea literaturii şi a limbii române, cultivarea expresiei artistice a cuvântului, descoperirea noilor valenţe ale actorilor şi identificarea tinerelor talente.

CENTENAR Nicolai Costenco a fost omagiat la Uniunea Scriitorilor Se împlinesc 100 de ani de la naşterea publicistului şi poetului Nicolai Costenco. După mai mulţi ani de tăcere, Uniunea Scriitorilor din Moldova l-a omagiat pe poet, iar unii oameni de cultură au declarat că opera sa merită să fie predată în şcoli şi universităţi. Considerat de regimul sovietic „duşman al poporului”, pe 25 iunie 1941, Nicolai Costenco a fost deportat în Siberia, pe peninsula Taimâr, unde s-a aflat timp de 15 ani. În detenţie, Costenco scrie despre durerea sa sufletească şi despre nedreptate. Deşi apreciată de criticii literari, creaţia lui Nicolai Costenco este puţin studiată în şcoli. Nicolai Costenco s-a născut pe 21 decembrie 1913, în Chişinău. Debutează în literatură în perioada interbelică, care a fost puţin studiată de cercetătorii literari. În 1932 îşi publică primele versuri. A fost redactor-şef al revistei “Viaţa Basarabiei”. În 1988, lui Nicolai Costenco i se conferă titlul de Scriitor al Poporului, iar în anul 1990 devine laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Poetul decedează pe 29 iulie 1993. În anul 2010, după 17 de la trecerea sa la cele veşnice, poetul Nicolai Costenco a fost decorat post-mortem cu „Ordinul Republicii».

G`ndul s=pt=m`nii „Arta n-are ce căuta la palat. În orice caz, ea trebuie să intre în picioare acolo, nu pe brânci”. Alexandru Vlahuţă

Desemnarea câștigătorilor și decernarea premiilor are loc în preajma zilei de 27 decembrie, când este sărbătorită Ziua Naţională a Actorului. Valeriu Cupcea (n. 1929 - d. 1989), actor și regizor moldovean, a fost prim-regizor al Teatrului Moldovenesc Dramatic „A.S. Pușkin” din Chișinău în anii 1963-1977 și 19811985. A montat peste 50 de spectacole, s-a produs în filmele „Singur în fața dragostei”, „Lăutarii”, „Dimitrie Cantemir” etc. A jucat rolul lui Eminescu în spectacolul cu același nume după piesa lui M. Ștefănescu. Pe parcursul întregii vieți a promovat dramaturgia națională: „Fântâna Blanduziei” (1967), „Iașii în carnaval” (1969), „Două fete ș-o neneacă” (1971), „Sânziana și Pepelea” (1982) - toate de Vasile Alecsandri. A montat mai multe spectacole după piesele autorilor basarabeni contemporani: «Roata vremii» după piesa Anei Lupan, «Nu mai vreau să-mi faceți bine» după piesa lui Gh. Malarciuc, „Două vieți și a treia” după T. Vidrașcu, „Păsările tinereții noastre” după piesa lui Ion Druță etc. Actorul era recunoscut și pentru talentul său de declamator.

ARTA ÎN AFARA POLITICII Artiștii plastici unesc malurile Nistrului pentru „Revenire la tradiţii” Tineri artişti plastici de pe ambele maluri ale Nistrului vor colabora în cadrul proiectului „Revenire la tradiţii”, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Programul de Dezvoltare ONU în Republica Moldova. Proiectul va fi realizat de Comitetul Naţional al Consiliului Internaţional al Muzeelor în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Uniunea Artiştilor Plastici din Transnistria, Facultatea de Arte Plastice şi Design a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău şi Muzeul de Stat de Arte Plastice din Tighina în perioada decembrie 2013 - noiembrie 2014. Scopul proiectului este de a crea o platformă comună de colaborare între reprezentanţii mediului artistic şi cultural de pe ambele maluri ale Nistrului, a declarat, într-o conferinţă de presă, Valeria Suruceanu, preşedintele Comitetului Naţional ICOM Moldova. La Chişinău sunt planificate două workshop-uri: în februarie 2014 - în domeniul artei textile contemporane şi în martie 2014 - în domeniul ceramicii decorative. La workshop-uri vor participa 25 de studenţi şi tineri plasticieni din Chişinău şi Tiraspol, care vor realiza circa 40 de lucrări de artă decorativă: ceramică, tapiserie şi batic. Lucrările vor fi prezentate în cadrul expoziţiilor la Muzeul de Stat de Arte Plastice din Tighina (mai 2014) şi la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei (august-septembrie 2014). În septembrie 2014, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei va avea loc Simpozionul de artă decorativă contemporană cu genericul „Tendinţele europene şi specificul dezvoltării regionale a artei decorative contemporane”. Obiectivele de bază ale proiectului prevăd: stimularea interesului pentru arta decorativă în cadrul mediului academic şi în masele largi, precum şi sporirea interesului populaţiei pentru muzee ca centre culturale şi educaţionale.

PUNCT DE VEDERE

Esteticul – dimensiune existenţială a omului Omul este în plan estetic puntea de legătură între frumosul natural şi cel spiritual. Frumuseţea umană este un miracol şi greu se poate explica până la capăt unicitatea şi diversitatea calităţilor fizice şi spirituale ale fiinţei umane. Astăzi, esteticul a pătruns în toate domeniile vieţii: în muncă, în ştiinţă şi tehnologie, în comportamentul uman. Frumosul este, incontestabil, „una din modalităţile existenţiale ale omului”, o necesitate umană generală. Viaţa nu mai poate fi concepută fără expresia estetică. Ea ar deveni mai săracă şi fără sens dacă ar fi privată de artă. Opera de artă satisface o necesitate omenească de exprimare şi afirmare şi are un potenţial educativ uriaş. Frumosul în artă – această podoabă a inteligenţei şi sensibilităţii umane, prin imagini artistice armonizează raţiunea cu sensibilitatea şi îi dezvăluie omului sensurile superioare ale vieţii. Arta răscoleşte emotivitatea şi conştiinţa omului, îi dezvăluie idei, sentimente, care poate să adere. Arta are ca obiect realitatea umanizată, natura şi societatea, universul sufletesc al omului. Arta, podoaba culturii umane, cum a fost numită de artişti, este o activitate vitală, o energie umană ce transformă energia amorfă în imagini artistice strălucitoare. “Arta – preciza Tudor Vianu – este forma cea mai perfectă a muncii omeneşti”. Prin bogăţia de conţinut şi înălţimea mesajului, prin armonia şi simetria construcţiei ei, prin puterea de expresie şi de comunicare, opera de artă capătă un caracter estetic şi angajează personalitatea în întregul ei. Arta poate fi receptată în forme şi grade diferite la toate vârstele. Astăzi se afirmă tot mai mult necesitatea cultivării capacităţilor de a sesiza, a gusta, a aprecia şi a produce frumosul încă de la cea mai fragedă vârstă. Ca şi educaţia morală, educaţia estetică şi artistică îşi revendică prezenţa şi necesitatea pe tot parcursul vieţii. Multiplele virtuţi formative ale artei dau educaţiei artistice “drepturi indiscutabile în învăţământul de toate gradele, făcând din ea “magistrala educaţiei estetice”. Educaţia estetică şi artistică au ca obiect comportamental estetic şi artistic şi utilizează două limbaje specifice: - limbajul estetic, compus dintr-un nucleu de termeni;

- limbajul artistic referitor la fenomenul artei alcătuit din termenii săi proprii. Prin aceste limbaje, educaţia estetică şi artistică cuprind în sfera lor actul contemplării estetice şi al creaţiei operelor de artă, receptarea artistică şi trăirea modalităţilor concrete ale frumosului, cunoaşterea valorilor estetice şi artistice, practicarea lor şi legăturile frumosului cu alte valori. Ca mijloc de realizare a unui echilibru între pregătirea ştiinţifică şi cea estetică, artistică, educaţia artistică implică iniţierea elevilor în limbajul diferitelor arte ca literatura, muzica, desenul, pictura, teatrul, dansul. Educaţia în acest domeniu se situează pe două planuri: receptarea şi creaţia artistică. Aceste niveluri se află într-un raport de reciprocitate, completându-se unul pe altul în sensul că instruirea asigură o mai bună receptare, în timp ce contemplarea propriu-zisă valorifică virtuţile instruirii şi asigură realizarea scopului fundamental al educaţiei artistice. În planul creaţiei artistice şcoala are sarcina de a asigura învăţarea tehnicilor care să conducă la realizarea unor obiecte estetice, la descoperirea şi cultivarea aptitudinilor artistice, la educarea creativităţii artistice, la dezvoltarea capacităţilor şi deprinderilor elevilor. Fiecare vârstă manifestă, preferinţe pentru un gen sau altul de fenomene estetice. Preşcolarul şi şcolarul mic sunt atraşi de culorile vii, de obiecte în mişcare. În general de stimuli puternici. Manifestarea educaţiei estetice constituie dovada sigură că elevul a parcurs deja calea către perceperea şi contemplarea obiectelor estetice şi artistice. Stimularea capacităţilor de creaţie artistică, estetică reprezintă formarea şi cultivarea înclinaţiilor, a aptitudinilor şi talentelor. Fără a-şi propune să facă din fiecare elev un artist, educarea creativităţii urmăreşte asigurarea condiţiilor optime de manifestare complexă a fiecăruia, solicitarea forţelor creatoare şi sprijinirea afirmării fiecărei persoane în limitele disponibilităţilor sale. Dezvoltarea creativităţii visează formarea globală a personalităţii. Aceasta înseamnă asimilarea unor modalităţi operaţionale, dar şi o atitudine personală nonconformistă. Această atitudine „se învaţă şi devine cu timpul o manifestare de a fi”. Înv. Rodica RĂILEANU, Liceul teoretic “Al.I. Cuza”


Cultur=

27 DECEMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

DE CE, „DOMNULE” TOVARĂŞ? (Pagini de jurnal)

20.XI.1992 Două convorbiri telefonice în care receptorul te face să simţi cum palpită inima interlocutorului: de la Ion Miloş din Suedia şi Ioanid Romanescu de la Iaşi. De-ale noastre: la ce stadiu se află dialogurile pe care le-am întreţinut; trimite săptămânalul, iar – trimite proza. „Am auzit un zvon cu un premiu care mi s-ar acorda la Chişinău” (Romanescu) etc. Acum, domnule care zici că merg des în România, aş vrea să-ţi spun că eu nu-mi duc şi-mi aduc cu maşina de serviciu progenitura la şi de la Bucureşti, uitând că şi fiica lui Anatol Codru, spre exemplu, tot acolo îşi face studiile, dar nu i-ai propus niciodată să urce şi ea în luxoasa dle „Volgă” smolită, neagră-tuci, precum îţi este şi sufletul ahtiat de ranchiună şi apucături bolşevice, că doar a făcut slugi la CC-ul de odinioară. Nu mai veni şi-mi spune că Lari e aşa şi pe dincolo, precum e, zici, de altfel, şi Vieru, pentru că mai ieri-alaltăieri aveai cu totul alte părere despre ei, chiar dacă de conjunctură – dar bună. Astăzi însă, văzând că rămâi de trăsură, te cam superi pe toţi şi pe toate… Colega, zău, nu se cade!... Ne nado! („Nu trebuie!”, rus.) Doriţi să-mi interziceţi ceea ce doriţi aberant. De ce să-mi interziceţi, colega (şi tu, şi ea – tot: colega)? Cum ar fi sunat, dacă eu „vă interziceam” să vă publicaţi cartea la Bucureşti? Dacă „vă interziceam” să vă trataţi în România? Dacă „vă interziceam” să vă daţi fiica la învăţătură la Bucureşti, angajând diverse cunoştinţe întru înlesnirea sejurului ei acolo? Dacă vă interziceam să vă întâlniţi cu Adrian Păunescu? Dacă vă interziceam să vă duceţi la Putna? Dacă vă interziceam să vă fie dor de Ţara noastră? Dacă nu dor, să fiţi elementar curios îţi interziceam? Ce-ar fi fost, dacă vă interziceam să călătoriţi prin Basarabia, dat fiind că şi ea e o parte a României, nu? Ce-ar fi fost, dacă vă interziceam astea, altele, care, direct sau implicit, ţin şi de călătoriile dumitale în Patrie? Deci, cine a călătorit mai mult într-acolo? Eu sau dumneata, cu soţia, cu fiica? Ştiu, e dureros să vă întreb. Însă nu doar dumneata, colega, eşti sensibil. În această privinţă cred, zău, că înving eu, pentru că numi urăsc Patria, nu-mi urăsc colegii de dincolo de Prut, nu le interzic să vină încoace, mă bucur când pleacă ai noştri dincolo, inclusiv mai tinerii dumitale colegi care nu ştiu de ce ai mereu obsesia că merg într-acolo doar ca să te bârfească. Oare crezi că ei stau în faţa mormântului lui Ştefan cel Mare, gândinduse ce pacoste să-ţi mai facă? Au ei colindă pe la mănăstirile Moldovei cu gândul la odele pe care le-ai închinat partidului unic şi buldog? Din contră, cu cât vei fi mai agresiv faţă de ei, ei te vor uita tot mai mult… Până astăzi mai ţii carnetul de comunist, dacă nu la piept, undeva la loc de cinste. Şi nu mai încetezi să tot spui că, să vedeţi, până pe timpurile lui Bodiul era mai bine decât azi. Cum mai bine, în ce sens? Dacă îţi era mai bine, de ce tot ne aminteşti prin câte ai trecut, încât să ajungi martir atunci, pe timpurile lui Bodiul? De ce nu eşti şi azi martir, în vremuri şi mai grele, precum zici? Ce ţi-ai mai dori? Post important ai, cărţi editezi. Publici ceea ce doreşti. Maşină la scară ai. Chiar crezi că noi, tinerii şi mai tinerii decât noi, nu avem altceva de făcut decât să-ţi purtăm trena orgoliului? De ce ne tot înjuri în presă şi pe unde se mai nimereşte? De ce crezi că un coleg de-al nostru ar trebui să se uite în oglindă, înainte de a scrie versuri despre Eminescu, iar dumneata să fii scutit de a te privi în reflecţiile adevărului, înainte de a ticlui cu nemiluita aproximaţii în doi peri despre Măria sa Poetul? De unde, mă rog, atâta osârdie de a da sfaturi tuturor?

Eu personal am cu cine mă sfătui şi de la cine asculta sfaturi. Iarăşi nemodest, poate, zic că îi ascult pe cei care au intrat în eternitatea bibliotecilor. Nu ştiu dacă vom rămâne şi noi pe acolo, inclusiv dumneata, dar să nu fim aroganţi în faţa lor, a Marilor. De ce monopolizezi personal lupta pentru idealul naţional, spunând că ei, tinerii, nu au făcut nimic pentru izbândă? Să nu ştii oare câţi colegi de-ai mei, de-ai altora au fost alungaţi din facultăţi? Iar dacă doreşti, aminteşteţi că şi eu am fost aruncat în drum de la „Tinerimea Moldovei”, fiindcă am promovat spre publicare un articol despre Kogălniceanu. Zici că ţi-a fost tăiată o carte sub ghilotina cenzurii. Ei, bine, află că unele cărţi de ale noastre nici n-au fost barem culese, neajungând la ghilotină tot din cauza cenzurii. Ce-i cu lauda asta sinistră pe care aţi încetăţenit-o, papagaliceşte, în cercul vostru strâmt? Este greu de imaginat cum au putut să sufere mai mult acei şi acele care scriau despre Lenin, partid cu o râvnă extraordinară, şi nu au suferit deloc sau mai puţin cei care s-au încăpăţânat să nu facă concesii, să nu scrie despre surogatele comuniste. Oare un tânăr care nu ticluia versuri despre Kremlin, Lenin şi compania lui sinistră, precum o făceau unii dintre voi; oare acel tânăr publica mai uşor, edita mai lesne, primea casă, premii, onoruri şi onorarii, posturi? Să fim serioşi, domnilor, şi anumiţi tovarăşi! De ce să minţiţi cu atâta neruşinare şi lipsă de logică?

24.XI.1992 „Eram (suntem încă) tineri şi aveam (avem) de unde muri”… S-a stins şi bietul Vitalie Baltag… Cuminţenie de neîntâlnit la alţii, generozitate pe care nu ştiu dacă o mai poţi afla la un altul crescut, ca el, în oraş… L-am petrecut ieri la cimitirul „Doina”. Lume multă. Fiei-i ţărâna uşoară… La cimitir îl întâlnim şi pe dl ministru al ocrotirii sănătăţii Ghidirim. Venise la mormântul ginerelui său care a căzut, la 37 de ani (!), secerat de un infarct… Remember: Acea seară de sfârşit de octombrie, când călătoream spre Bacău. Ora 19.00 – 19.30 şi, pe cer, o minune! Crai Nou şi, exact în vârfu-i de sus, o stea nespus de strălucitoare, cu o lumină ca trecută prin cristal rece, nobil, sugerându-ţi o stranie nelinişte, parcă din frumuseţe revelată, parcă dintr-o nelămurită superstiţie, parcă dintr-o taină, taină, taină… Peste vreo două zile, la Răchitoasa, despre acea stranie înfăţişare astrală vorbeşte şi George Bălăiţă: o văzuse în vreme ce călătorea cu trenul dinspre Bucureşti spre Bacău. Ne împărtăşim impresiile, precizând, accentuând acea poziţie unică a Luceafărului de seară, strălucitor-strălucitor, plasat exact în vârful de sus al Craiului Nou. Zicea George Bălăiţă că astăzi în România funcţionează cea mai dezvoltată industrie: industria de alibiuri. Am transcris/ cules de pe bandă şi dialogul cu C. D. Zeletin. În genere, ultimele 4-5 zile am fost „un culegător” harnic: am mai transcris şi convorbirile cu Ioanid Romanescu (am prezentat-o la „LA”) şi Mircea Petean (i-am propus-o lui A. Burac pentru „Columna”), în total peste 50 de pagini. Ieri a venit şi corectura a doua a cărţii de dialoguri/ interviuri „Spunerea de sine”. Încă nu am desfăşurat sulurile cu „şpalturi” computeristice, ca să apreciez cât de cât curăţenia sau confuziile din text. Pentru colecţia „Poezii de duminică” îmi prezintă posibile selecţii Anatol Codru şi Petru Cărare. Primul rezistă, al doilea coleg e cam neserios. O să-i recitesc opera, căutând circa 30-35 de texte rezistente. Însă e cuprins de o febră a nerăbdării, ca şi cum placheta ar putea să-i apară într-o săptămână-două (plus că le tipărim la Tiraspol!).

Ieri la US vine Serafim Saka, să ia o adeverinţă, care să confirme angajamentul său în serviciu, ici, acolo. Culmea însă e că nu are carnet de muncă… Om fără griji, de bine de rău – a fost liber, a supravieţuit din micile sau mai marile sale câştiguri, plus cele ale soţieiartist plastic, şi iată-l fără carte de muncă, încât cineva ar putea să spună că a şomat. Însă un lipsit de griji (mari) nu poate fi şomer. Plus statutul scriitorului – considerat în serviciu, chiar dacă nu e angajat la unul public. A sosit de la Bucureşti cu Mircea Radu Iacoban, care ne spune că la locul unde au murit Teodorovicii sunt foarte multe flori şi o cruce… Nume de la Răchitoasa: director de şcoală, hazliul Ion Galiţă, fost primar; primar în prezent – Petrică Stoleru; Simona Barbu – fetiţa care a citit atât de pasionat, până să ne dea lacrimile, un poem despre Eminescu. Spunea Ion Ungureanu, că zicea Nicolae Sulac: „Lasă, domnu’ (cutare), că m-ai făcut de râs în faţa întregii republici, da-ţi ceri scuză la bufet”.

26.XI.1992 Ieri, deplasare la Pereni, de unde s-o iau pe Zinovia şi, fireşte, ceva din darurile pământului care să ne facă iarna mai suportabilă. Nepoţica Carolina, fiica lui Iurie, îmi face surpriza de-a afla că figurez în crestomaţia pentru clasele 1-2 cu nuveleta „Cu ce seamănă norii”. Învăţătoarea le spune: „Băgaţi de seamă, să luaţi note bune la această lecţie, fiindcă îl învăţaţi pe un neam de-al vostru”. Azi, la Biblioteca Naţională, manifestări dedicate Zilei Unirii din 1 decembrie 1918. La invitaţia Ambasadei României, participăm la vernisajul unei expoziţii de carte, apoi la şedinţa cenaclului „Mioriţa”: Suceveanu, Vodă, Matcovschi. În sală – vreo 50 de bibliotecari. În timpul şedinţei – vin şi soli de la Iaşi, Dan Baghiu şi un coleg de-al său. Mie îmi oferă un mesaj de la Ioanid Romanescu, plus fotografia pe care acesta mi-o expediază pentru dialog. Precum un copil, Vodă are pasiunea fleacului căruia îi acordă o importanţă majoră. Leagă ceea ce ar trebui să fie timbru literar cu un set de cărţi de joc, pe care i l-a dăruit, cică, directorul unei firme ce lansează atare producţie pe piaţă, tipărită, cică, la Sankt-Petersburg. Vodă spune că directorul intenţionează să lanseze un set de cărţi în care figurile să reprezinte domnii Ţărilor Româneşti. Dumnezeu cu el… Numai că Vodă povesteşte asta fiecărui coleg pe care îl întâlneşte, crezând că e nespus de important ceea ce turuie… Astfel, îi şi trece ziua de muncă… Printre altele, vine vorba şi de colegii care au şi conduc autoturisme. Vodă încearcă să ne convingă de faptul că A. Busuioc suferă de daltonism. Eu mă mir: „Cum, Busuioc nu ştie nici până astăzi cum arată… tricolorul nostru?!”. Arcadie şi Teo izbucnesc în râs, Vodă însă rămâne serios, obsedat de ideea daltonismului lui Busuioc, pe care o tot repetă în volute de „Bolero” ravelian… Găsesc la secretară un set de fotografii pe care pricep că le-a adus moroşanul, studentul Ion Ardelean: noi în peisajul de pe Valea Izei sau pe versantul sud-estic al Carpaţilor. Deci, a doua corectură a „Spunerii de sine”… Iarăşi stau pe masă cu duzina de suluri aduse de la computer, neştiind când mă va prinde elementarul entuziasm, dacă nu chiar adevărata „inspiraţie”, ca să purced la puricarea lor… Oare chiar să existe autori cărora să le placă a face corecturile repetate a 15-20 de coli de tipar?... Greu de crezut. De la un moment încolo, orice text pe care l-ai scos din suflet, începe a-ţi amărî sufletul…

27.XI.1992 O formulă/ definiţie pentru obsesia lui Gh. V. de a tot retuşa: mod primitiv de a proiecta în fabulos pişcăturile de purice.

FLUX

CALEIDOSCOP

27 decembrie Evenimente 537: A fost inaugurată Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, devenită în 1453 moschee și în 1935 muzeu 1391: Prima mențiune documentară a „logofătului” (șeful cancelariei domnești) în Țara Românească 1512: Coroana spaniolă elaborează Legile de la Burgos, menite să reglementeze comportamentul coloniștilor față de băștinașii din Lumea Nouă 1784: Răscoala țărănească condusă de Horia, Cloșca și Crișan, izbucnită la 2 noiembrie 1784. Horea și Cloșca sunt prinși în pădurea Scorușet din munții Gilăului, apoi închiși la Alba-Iulia 1806: Constantin Ipsilanti revine la București. El organizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Țara Românească și Serbia 1816: A avut loc la Iași din inițiativa lui Gheorghe Asachi primul spectacol de teatru în limba română: «Mirtil și Hloe», pastorala într-un act 1831: Charles Darwin a început a doua călătorie în America de Sud la bordul navei regale HMS Beagle 1918: Discursul pianistului Ignacy Paderewski a declanșat Insurecția din Polonia Mare 1945: Înființarea Băncii Mondiale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), ca urmare a Conferinței monetare și financiare a ONU de la Bretton– Woods (1–12.07.1945). România a devenit membră a celor două organisme financiare la 15 decembrie 1972 1978: În Spania se instaurează democrația după 40 de ani de regim dictatorial 1985: Gherilele palestiniene au ucis 20 de persoane în aeroporturile din Roma și Viena 1991: A fost deschis, pentru public, Muzeul Național Cotroceni, înființat la 10 iulie 1991 1995: Armata guvernamentală bosniacă și forțele sârbilor bosniaci evacuează pozițiile–cheie de pe linia frontului din jurul orașului Sarajevo 2000: Cu ocazia împlinirii a 2000 de ani de creștinism și a sfârșitului de mileniu, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă din aur, având un tiraj de numai 1.000 de exemplare 2004: S-a produs o explozie cosmică puternică când o erupție a unei stele neutronice a afectat ionosfera Pământului

Nașteri 1459: Regele Ioan Albert al Poloniei (d. 1501) 1571: Johannes Kepler, astronom și astrolog, cel care a descoperit că Pământul și planetele se mișcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice (d. 1630) 1715: András Adányi, scriitor, poet și călugăr iezuit maghiar (d. 1795) 1717: Papa Pius al VI-lea (d. 1799) 1822: Louis Pasteur, chimist și biolog, membru al Academiei Franceze; (d. 1895) 1832: Pavel Mihailovici Tretiakov, critic și umorist rus, fondatorul Galeriei de artă plastică care îi poartă numele 1901: Marlene Dietrich, figură legendară a cinematografului, actriță de film, teatru, music–hall, operetă, cântăreață (d. 1992) 1934: Larisa Latânina, gimnastă sovietică 1943: Joan Manuel Serrat, cantautor catalan 1948: Gerard Depardieu, actor francez

Decese 1585: Pierre de Ronsard, poet francez, principal reprezentant al Pleiadei (școală literară franceză din secolul XVI) (n. 1524) 1663: Christine Marie a Franței, regentă a Savoiei, fiica regelui Henric al IV-lea al Franței (n. 1606) 1894: Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii (n. 1836) 1913: Infanta Antónia a Portugaliei, fiica reginei Maria a II-a a Portugaliei și mama regelui Ferdinand al României (n. 1845) 1923: Gustave Eiffel, inginer francez (n. 1832) 1925: Serghei Aleksandrovici Esenin, poet rus (n. 1895) 1993: Peter Paulhoffer, actor german născut în România (n. 1941) 2006: Peter Hammer, matematician american născut în România (n. 1936) 2007: Benazir Bhutto, politician pakistanez (n. 1953)


FLUX

12

Moş Crăciun de Radu Gyr

Tu iarăşi ai, om bun de azi, Crăciun, cu ramuri verzi de brazi. Colindul Sfânt tu iar îl ai, Din glasuri coborând din rai. Azi iarăşi vine Moş Crăciun Cu obiceiul lui străbun, Cu Dalbe flori şi Moş Ajun Şi zeci colinde de Crăciun. La Pruncul Mic, şi Luminat Cu toţii merg la închinat, Tu om al veacului de-acum, Opreşte-te puţin din drum, Căci vreau şi eu acum să-ţi spun, La geam, Colindul de Crăciun. Să ştii şi tu că Dumnezeu, Făuritorul tău şi-al meu, Dintr-o Fecioară-I zămislit, În iesle, pe pământ venit. Şi azi se naşte pentru noi, Noi, fii ai vremurilor noi. Mereu să credem cu temei Noi, oameni din mileniul trei, Că Moş Crăciun dac-a venit, De Dumnezeu ni-i dăruit. Celebrat pe 25 decembrie, conform calendarului gregorian, sau pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, în esenţă sărbătorim cu toţii Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, alături de familie şi de cei dragi. Cete de colindători, lemnele trosnind în vatră, viscol, zurgălăi, aromă de cozonaci şi de brad, sănii şi, desigur, mult aşteptatele cadouri de sub pomul de Crăciun, conferă sărbătorii Crăciunului o magie aparte. Însă şi în anii în care nu avem ger şi zăpadă, cum a fost actualul, ne bucurăm la fel de mult de Sfintele Sărbători. Probabil, cele mai frumoase amintiri de Crăciun sunt cele petrecute la ţară, la bunici: din zorii zilei mămunea (aşa-i zicem noi bunicii) pregătea bucate felurite, iar eu de pe lejancă (un fel de sobă pe care se doarme) o colindam. Apoi, nerăbdători, ne adunam toţi copiii din mahala să mergem la colindat prin sat. Și să nu credeţi că mergeam nepregătiţi – aveam colindele repetate din timp, clopoţei, multă bună dispoziţie şi dorinţă de a vesti pe la casele sătenilor Naşterea Domnului. Colindam până pe înserate, mergând prin troiene şi ger. Iar seara, îngheţaţi şi obosiţi, trăgeam pe la casele noastre, unde răsturnam desaga plină cu tot felul de bunătăţi: colaci, nuci şi bomboane. Pentru masa de Crăciun am ales să pregătesc lichior de ouă (eggnog), care e nelipsit de pe mesele de Crăciun şi Revelion în America şi Canada. Lichiorul de ouă provine din Anglia şi era servit în special la mesele aristocraţilor, iar în secolul 18 s-a răspândit în coloniile englezeşti.

Eggnog Ingrediente: 8 gălbenuşuri de ou 1 l de lapte 100 ml frişcă 10 linguri de zahăr 1 linguriţă esenţă de vanilie 200 ml de cognac/ whisky/ rom

Magazin

27 DECEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Crăciunul în jurul lumii…

Dar haideţi să descoperim împreună obiceiurile de Crăciun ale altor popoare, originile unor tradiţii şi poveşti de Crăciun. Pe mapamond sunt diverse tradiţii prin care e celebrată naşterea lui Iisus. Dar Moş Crăciun cu sacul plin de daruri, colindele, împodobirea bradului, dar şi masa tradiţională de Crăciun le regăsim în aproape toate ţările. Cu toate că nu se ştie cu exactitate care este, de fapt, data la care s-a născut Iisus, la Bethleem, ziua de 25 a fost aleasă cel mai probabil pentru a coincide cu perioada în care aveau loc mai multe sărbători păgâne. Astfel, Biserica, înlocuind obiceiurile păgâne cu cele creştine, transformând această dată în ziua în care este celebrată Naşterea Domnului, reuşeşte să facă trecerea de la păgânism la creştinism într-un mod paşnic. O parte din tradiţiile păgâne au fost asimilate şi păstrate până în zilele noastre. Schimbul de cadouri în ziua de Crăciun, la fel şi cântatul colindelor, sunt unele dintre practicile vechi păgâne ce se trag de la sărbătorile romane Saturnalii, care-l celebrau pe Saturn şi care aveau loc timp de o săptămână, începând cu data de 15 ianuarie. Cu toţii îl aşteptăm în noaptea de Crăciun pe Moş Crăciun, să vină de la Polul Nord cu sania lui zburătoare şi să ne aducă daruri. Însă acest obicei este destul de recent. Dar cine e, de fapt, acest moş? Originile lui Moş Crăciun se regăsesc în legendele despre Sfântul Nicolae. Acesta fiind un episcop născut în Turcia, în secolul IV, ce provenea dintr-o familie înstărită. Fiind milostiv din fire, el călătorea deseori întro mantie roşie, făcând acte de binefacere, ajutând nevoiaşii, în special ducând cadouri copiilor săraci. Astfel, vestea despre bunătatea acestuia s-a răspândit peste mări şi ţări. După moarte, el a fost canonizat, iar în secolul XII, biserica a instituit o sărbătoare în cinstea acestuia, la 6 ianuarie. În timpul sărbătorii se obişnuia să se dea cadouri şi să se facă acte de milostenii. În timp, imaginea lui moş Nicolae s-a contopit cu cea a lui moş Crăciun. Însă în multe ţări au fost păstraţi ambii

moşi, astfel că la 6 decembrie şi la 25 decembrie, copiii primesc cadouri în ghetuţe de la Moş Nicolae, apoi şi de la Moş Crăciun, care coboară pe horn pentru a le pune celor cuminţi daruri sub brad. Moş Crăciun pe care-l cunoaştem şi care e atât de iubit de toţi copiii – grăsun, în costum roşu, cu barbă mare şi scufie roşie, nu a arătat întotdeauna la fel. La început el avea diverse înfăţişări: ba era descris ca fiind un om foarte înalt şi uscăţiv, ba fiind un elf urâcios. Caricaturistul Thomas Nast i-a dat înfăţişarea pe care o cunoaştem azi cu toţi, inspirat de imaginile ce-l reprezentau pe Sf. Nicolae şi de poemul lui Clement Clarck Moore – O vizită de la Sf. Nicolae. Thomas Nast l-a desenat pentru prima dată pe moş în revista Harper`s, în anul 1862, reprezentându-l ca pe un mic elf, dar acesta a continuat să-l deseneze, timp de 30 de ani, schimbându-i înfăţişarea şi culoarea costumului, până când, în final, a ajuns la imaginea din zilele noastre. Iar în anul 1920, compania Coca Cola a început să folosească moşul în reclamele lor, popularizând imaginea acestuia. Dar acum să-l lăsăm pe Moş Crăciun să zboare în sania lui trasă de reni către copiii din lumea întreagă cu daruri, iar noi să ne bucurăm de masa festivă de Crăciun. Masa tradiţională adună familiile în jurul ei în seara de Ajun sau în ziua Crăciunului. Dar obiceiurile şi bucatele diferă de la o ţară la alta: În România şi Moldova, obiceiurile de Crăciun sunt aceleaşi, astfel în jurul datei de 20 decembrie, de Ignat, este sacrificat porcul pentru Crăciun. În Ajun sunt pregătite bucatele şi se colindă pe la casele oamenilor pentru a vesti Naşterea Domnului. Pe masa de Crăciun vom avea multe preparate tradiţionale din porc, apoi sarmale, drob, cozonaci şi turtă dulce. În Franţa, pe masă vom avea ficat de raţă (foie gras), stridii, somon afumat, homar, raţă prăjită, gâscă sau curcan umplut cu castane, iar la desert – un tort tradiţional de Crăciun numit „La Buche de Noel” (buturuga de Crăciun), un tort cu pandişpan,

Punem laptele, în care am turnat o linguriţă de esenţă de vanilie, pe aragaz, la foc mic, şi avem grijă să nu dea în fiert, ci doar să se înfierbânte bine. Amestecăm bine gălbenuşurile cu zahărul până se omogenizează. După ce s-a înfierbântat laptele îl turnăm peste ouă cu un polonic, în fir subţire, amestecând permanent compoziţia. După ce am amestecat bine, punem compoziţia din nou la fiert şi amestecăm încet în continuu, până vedem că începe să se îngroaşe uşor. Luăm o sită şi strecurăm masa de ouă şi lapte într-un ulcior, apoi turnăm alcoolul şi amestecăm bine. După ce s-a răcit, adăugăm şi frişca, amestecăm bine cu o lingură şi dăm lichiorul la frigider până în momentul servirii. Înainte să-l turnăm în pahare, amestecăm bine. Pentru că pe masa de sărbătoare ne place să avem biscuiţi de cât mai multe feluri, vom pregăti împreună 2 reţete pe cât de savuroase, pe atât de simplu de realizat:

cremă, cu diferite arome (de ciocolată, de alune), care reprezintă, de fapt, buturuga care se pune pe foc în sobă. Băutura servită în mod tradiţional este Champagne. O tradiţie bizară găsim în Venezuela, unde în ajunul Crăciunului străzile sunt închise circulaţiei maşinilor, iar oamenii îşi pun rolele în picioare şi se duc la biserică la slujba de Crăciun. În America vom pregăti turte dulci şi pentru Moş Crăciun, pe care le vom pune pe o farfurioară sub brad, alături de un pahar cu lapte, pentru ca să se înfrupte moşul după ce lasă cadourile. Pe masa de Crăciun, aici vom găsi neapărat curcanul, plăcinta cu dovleac, iar ca băutură nelipsit este egg nog (lichiorul de ouă). În Anglia, în schimb, Moş Crăciun este aşteptat cu o plăcintă cu carne. În toate casele vom găsi preparate din curcan, iar la desert vom avea celebra budincă de Crăciun. Dacă ajungem de sărbători în Danemarca, masa o vom servi în Ajun. Aceasta va consta fie din carne de porc prăjită, fie din gâscă sau raţă, servită cu cartofi, varză roşie şi o mulţime de sosuri. Acest fel principal va fi urmat de desert – o budincă de orez, în interiorul căreia vor fi ascunse câteva migdale, iar cel care le va găsi, va primi un cadou. Băuturile tradiţionale de Crăciun sunt glöggul (vinul fiert) şi berea tradiţională de Crăciun. În Ajunul Crăciunului (Noche Bu-

Biscuiţi cu cocos

ena), în Peru familia se reuneşte în jurul mesei pentru o cină ce constă din curcan, umplut cu carne de vită şi alune, decorat cu felii proaspete de ananas şi cireşe; cartofi copţi şi sos de mere. Deserturile includ marţipan şi boluri asortate cu stafide, migdale, însoţite de o ceaşcă de ciocolată caldă. La miezul nopţii se ţine un toast, iar una dintre persoanele prezente pune figurina ce-l reprezintă pe Pruncul Iisus în scena Naşterii Domnului. Apoi, membrii familiei sunt invitaţi să ia loc în sala de masă, în timp ce se cântă colinde. În ajunul Crăciunului, în Italia cina de sărbătoare e numită Sărbătoarea celor Șapte Peşti, şi se oferă şapte feluri de mâncare din peşte şi fructe de mare, preparate în diverse moduri. Tot aici vom avea la desert celebrul cozonac, Panettone. În Slovacia, la cina din Ajun capul familiei va lua o lingură din Loska (un terci din grâu, seminţe de mac şi apă) şi o va aruncă pe tavan, tradiţia spunând că, cu cât mai mult timp va rămâne lipit de tavan, cu atât mai îmbelşugat va fi anul. Dacă ajungeţi în Norvegia să ştiţi că în noaptea de ajun încep să bântuie spiritele şi vrăjitoarele, care dau târcoale caselor, de aceea trebuie să ascundem măturile, pentru ca acestea să nu aibă pe ce zbura. Iar pentru a le alunga, trebuie să ieşim afară să tragem cu puşca sau să lansăm artificii ca să le speriem.

Biscuiţi amaretto

Ingrediente: 2 albuşuri 100 g de cocos 3 linguri de zahăr 1 vârf de cuţit de sare Batem albuşurile cu sarea, apoi când încep să se întărească adăugăm treptat şi zahărul. Le batem până se întăresc bine, apoi încorporăm uşor cu ajutorul unei linguri de lemn sau a unei palete fulgii de cocos. Luăm câte o linguriţă din compoziţie şi punem moviliţe pe o tavă tapetată cu hârtie, la distanţă unele de altele, şi dăm biscuiţii la cuptor pentru 10 minute, la 180 de grade.

Ingrediente: 4 albuşuri 350 g de migdale/nuci/alune măcinate 300 g de zahăr pudră 30 ml de lichior amaretto Batem albuşurile spumă tare, apoi încorporăm celelalte ingrediente amestecând încet cu o lingură de lemn. Luăm câte o linguriţă din compoziţie, punem biscuiţii pe o tavă tapetată cu hârtie şi dăm pentru 10 minute la cuptor, la 180 de grade. Mapamond Culinar şi Ziarul FLUX vă urează Sărbători Fericite şi aromate alături de cei dragi! Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX


Diverse

27 DECEMBRIE 2013

13

FLUX

Ce, cum şi cât mâncăm de sărbători?

Cele mai bune ceaiuri pentru digestie!

După cum ştiţi, în perioada sărbătorilor de iarnă, majoritatea oamenilor se îngraşă cu câteva kilograme, deşi aproape nimeni nu îşi doreşte asta. În această perioadă, toată lumea uită de stilul de viaţă sănătos, de diete şi de greutatea ideală.

Perioada sărbătorilor de iarnă reprezintă pentru noi momente frumoase alături de cei dragi, colinde, cadouri, dar tot în această perioadă avem şi foarte multe neplăceri cum ar fi indigestii, balonări etc. Pentru a preîntâmpina aceste probleme şi a preveni creşterea în greutate trebuie să ţineţi cont de câteva sfaturi esenţiale: Dacă aţi ținut post, nu exageraţi cu mâncarea imediat cum aveţi ocazia; încercaţi să faceţi trecerea de la alimentele de post la alimentele “de dulce” progresiv; Dacă nu vă puteţi abţine de la produsele tradiţionale (sarmale, cârnaţi, piftie, friptură de porc) şi deserturi (cozonac, prăjituri, tort) este recomandat să le consumaţi cu foarte multă moderaţie; Înainte de a găti carnea, îndepărtaţi toate urmele albe de grăsime; Tocaţi singuri carnea, nu o cumpăraţi deja tocată; Evitaţi să consumaţi la o singură masă o cantitate foarte mare de alimente sau să combinaţi multe feluri de mâncare la aceeaşi masă;

“Poftă bună şi să nu se depună” este urarea noastră pentru mesele îmbelşugate de sărbători pe care cu siguranţă le veţi savura alături de cele mai dragi persoane. Bucuraţi-vă din toată inima de toate momentele în familie şi nu lăsaţi nimic să vă strice clipele mult-aşteptate. Nici chiar problemele digestive, des întâlnite în această perioadă. Specialiştii în nutriţie recomandă să gustăm din toate acestea (atenţie să gustăm, nu să ne săturăm), dar nu în cadrul aceleiaşi mese. Toate preparatele specifice perioadei (conţin multă carne, ouă, zahăr, făină) ar trebui să fie consumate alături de salate de legume şi frunze proaspete sau legume murate în saramură. A nu se uita nici de fructele proaspete. Iar după fiecare masă, consumaţi o cană cu ceai cald fără zahăr pentru a vă ajuta digestia. Iată ce plante nu trebuie să-ţi lipsească din casă. Ceaiul verde – favorizează tranzitul intestinal şi, în plus, consumat cu regularitate, ajută şi în curele de slăbire. Chimenul – tizana din chimen ameliorează senzaţiile de arsură la stomac. Mod de preparare: peste o linguriţă şi jumătate de chimen se toarnă o cană de apă caldă. Ghimbirul - tizana din ghimbir previne balonarea şi flatulenţa. De asemenea, are rol antivomitiv. Muşeţelul – o cană de tizană de muşețel caldă luptă împotriva arsurilor stomacale, balonării şi durerilor de stomac. Menta – tizana din mentă favorizează, de asemenea, digestia, combate diareea, ameliorează durerile de stomac iritante. A nu se consuma în exces pentru că apare riscul de constipaţie.

Seara de Revelion este o sărbătoare specială, în care fiecare dintre noi îşi petrece timpul cu familia ori cu cei dragi. Astfel, în funcţie de evenimentul la care eşti invitată (masă în familie, vizită la părinţii logodnicului) trebuie să-ţi alegi ţinuta cu mare atenţie. Poartă ţinute smart-casual ori elegante. Evită să te îmbraci în jeanşi ori ţinute sport. Sezonul acesta poţi purta fie o little black dress, o rochie cu print, una din catifea, una roşie, aurie ori chiar şi cu paiete. Poartă un cardigan ori un bolero din mohair ori caşmir. Dacă nu eşti adepta rochiilor, adoptă mai degrabă o ţinută în stil smoking, foarte modernă sezonul acesta. Mizează pe accesorii interesante: alege o pereche de cercei candelabru sau poartă doar un colier masiv la baza gâtului.

CSID.ro

Glamourmagazine.ro

Asociaţi carnea cu legume de orice fel pentru aportul de glucide şi fibre care facilitează absorbţia grăsimilor şi tranzitul intestinal. De asemenea, consumaţi produse care cresc aciditatea gastrică (suc de fructe, oţet) pentru că proteinele se digeră mai uşor în mediul acid; Consumaţi cât mai multe fructe. Fructele se consumă înainte de masă cu aproximativ 30-60 min.; Consumaţi ceaiuri care contribuie la scăderea colesterolului rău: ceai verde, ceai negru, ceai de schinduf etc.; Beţi apă des, pe tot parcursul zilei în cantităţi mici pentru a menţine sistemul digestiv activ şi pentru a evita deshidratarea (care încetineşte metabolismul);

Cum te îmbraci în seara de Revelion Pentru că se apropie mult aşteptatele sărbători de iarnă, ne-am gândit să îţi dăm câteva sugestii cu privire la ţinuta ta.

Plante uimitoare pentru un decor fabulos de Revelion De Sărbători, casa ta trebuie să se transforme într-un tărâm de poveste, iar fiecare încăpere să emane căldură și bucurie. Ramurile de brad

Aranjamentele de flori în pahare Un aranjament floral viu colorat în pahare de sticlă, precum buchetele mici și creative de flori, care se pot realiza în doar 10 minute, pot fi o altă alternativă pentru un decor fabulos. Folosește trandafiri, fructele de pădure și ramurile proaspete

Incomemagazine.ro

Frumoase de sărbători! Luminozitatea tenului: obiectivul tău numărul 1

Luminozitatea tenului spune multe despre sănătatea ta. Dacă pielea este ternă şi vrei să o revitalizezi, ai nevoie de o strategie de recuperare. Pentru a restabili strălucirea lui naturală, tenul tău are nevoie de două elemente: vitamina C şi alfa hidroxiacizi. Şi să nu uităm de rutina de hidratare intensivă: creme cu acid hialuronic.

Acţionează din interior

CASA TA

Nu ai timp să ajungi la florărie și vrei să decorezi masa de Revelion rapid și spectaculos? Câteva crenguțe de brad, niște lumânări albe în vase de sticlă sunt principalele decorațiuni care te vor ajuta să creezi o scenă de sărbătoare de bun gust în casa ta.

Consumaţi alcool în cantităţi moderate; Consumaţi sare în cantităţi mici. După ce terminaţi de mâncat este bine să plecaţi la o plimbare, nu să vă întindeţi în pat sau să staţi în faţa televizorului. De asemenea, este recomandat să faceţi sport pentru a menţine un tonus bun şi pentru a arde caloriile care sunt în plus. După cum vedeţi există foarte multe soluţii pentru prevenirea creşterii în greutate în perioada sărbătorilor de iarnă şi a apela ulterior la diete drastice care dezechilibrează organismul. Cel mai sănătos este să gustăm câte puţin din fiecare, fără a face excese! Sărbători fericite!

Una dintre cele mai comune cauze ale pierderii luminozităţii feţei este lipsa de regenerare celulară, care îi permite tenului să acumuleze straturi de celule moarte. Pentru a evita acest lucru, este esenţial să facem un peeling săptămânal pentru a elimina aceste celule moarte şi pentru a permite reînnoirea pielii. Este important să fie blând, pentru că aplicat săptămânal, să nu fie agresiv, mai ales pentru pielea sensibilă. Luminozitatea nu vine numai din afară, ci şi din interiorul corpului nostru. Pentru aceasta, trebuie să aveţi o dietă bogată în vitaminele C, E şi minerale, astfel încât pielea să fie bogată în substanţe nutritive. Asiguraţi-vă că includeţi suficiente fibre în alimentaţia zilnică, pentru a evita acumularea de reziduuri în intestine. Renunţatul la fumat şi reducerea consumului de alcool va ajuta, de asemenea, la restabilirea luminozităţii.

Hidratarea pe timpul nopţii

de pin și vei crea niște aranjamente florale uimitoare, perfecte de așezat în centrul mesei de Revelion.

Borcănele cu verdeață Chiar și banalele borcane se pot transforma în decorațiuni spectaculoase. Umple-le cu puțină verdeață și un pumn de afine, apoi toarnă peste ele apă. Pentru a obține un efect uimitor, așază deasupra borcanului și o lumânare plutitoare.

Dacă vrei să îți surprinzi musafirii cu un decor și mai spectaculos, atunci realizează un suport pe niveluri, pe care să îl decorezi cu câteva dulciuri și minighivece spectaculoase, umplute cu crengi de coriandru, busuioc, oregano și câteva ramuri de afine.

Dacă aplici creme doar o dată pe zi, încearcă să le foloseşti pe timp de noapte, atunci când pielea se regenerează şi oxigenează. Ingredientele cheie în produsele cosmetice pentru îngrijirea pielii sunt alfahidroxiacizii – acizi din fructe utilizaţi pentru exfolierea pielii cu ajutorul extractului de vitamina A şi C. Acidul hialuronic promite să fie substanţa pe care mulţi o aşteptau pentru că menţine elasticitatea pielii şi hidratează. La nivelul pielii, fibrele de colagen şi de elastină sunt cele care asigură fermitatea ţesutului. În spaţiile dintre acestea se află însă acidul hialuronic care asigură hidratarea celulară şi, implicit, aspectul luminos odihnit şi tânăr al pielii.

Gradina.acasa.ro

CSID.ro

Decor cu minighivece și dulciuri


FLUX 30

14

Programe

27 DECEMBRIE 2013

Luni DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Documentar. «Arts 21». 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiinţă şi inovare. 13.10 «La mulţi ani cu sănătate!» 14.15, 3.10 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 15.00 Documentar. «Teoria improbabilităţii». 15.30 Documentar. «Atlasul lumii animale». 15.55 Almanah cinematografic. 16.25 Săptămâna sportivă. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.30 Dialog social. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.25 Europa în concert. Nubya. Elveţia. 23.10 Cabaretul «Le Lido». Franţa. 23.40 Serial. «CRIMINI» (Italia). 4.30 Anul trece, anul vine... Program muzical. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Concert 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.55 Market 9000.md 07:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Conflicte din culise 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Apropo tv (r) 11:00 Film: Blestemul Penelopei 12:45 Teleshopping 13:00 Film: Destin în prelungiri 15:00 MasterChef - Proba celebritățatii (r) 17:15 Film: Ursul 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Paradisul pierdut 22:30 Film: Scorpionul roșu - Riposta 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Film: Scorpionul roșu - Riposta (r) 05:30 Apropo tv (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Контрольная закупка» 12:50 «Время обедать!» 13:20 «Доброго здоровьица!» с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 «Понять. Простить» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 «Они и мы» 16:20 «В наше время» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:45 «Жди меня» 19:45 «Поле чудес». Новогодний выпуск 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига. Финал 01:00 «Primele știri» (rus) 01:10 Мерил Стрип, Энн Хэтэуэй в фильме «Дьявол носит Prada» 02:50 Семен Фарада, Александр Абдулов в комедии «Формула любви» 04:15 «Истина где-то рядом» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 5.00 Seriale. 10.00, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 10.20, 16.45 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:24 TV5MONDE LE JOURNAL 9:36 ATOUT 5 9:48 NINI PATALO 9:55 NINI PATALO 10:02 WISMO 10:05 LE PETIT PRINCE 10:29 RETOUCHES 10:36 DESTINATIONS GOÛTS 11:00 FLASH INFO 11:04 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 JOUR DE RUGBY 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES ANGES GARDIENS DE L’OCÉAN 16:53 FLASH INFO 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 UN FLIC 20:59 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ROIS DU RIRE SPÉCIALE FÊTES 0:13 LE JOURNAL DE LA RTS 0:40 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 L’INVITÉ 1:09 L’AILE OU LA CUISSE 3:00 MAGAZINE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 D’EST EN OUEST 4:21 D’EST EN OUEST

31

Marţi DECEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 15.40 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Anul trece, anul vine... Program muzical. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 4.30 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 15.00 Documentar. «Colecţia design». 16.30 Gagauz ogea. 17.30 Ninge cu surprize. Program distractiv. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45, 21.30 La Balul dintre Ani. Program de Revelion. 22.35 REVELION 2014. Transmisiune în direct din PMAN. 23.55 Mesajul de felicitare al Preşedintelui RM, Nicolae Timofti. 0.00 Focuri de artificii. 0.10 REVELION 2014. Melodii nemuritoare. 3.15 În ritm de dans. 5.20 Obiceiuri de iarnă. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Concert 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 04.30 Film artistic 06.55 Market 9000.md 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Cinema Acasă: „Prietenul prietenei mele” 23:55 Transmisiune directă din piață 00:05 Concert Loredana: Magic (noiembrie 2013) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Rivalități 04:00 Doamne de poveste (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea - Superrevelion din Piața Revoluției 10:10 Teleshopping 10:35 Film: Destin în prelungiri (r) - Superrevelion din Piața Revoluției 12:30 Teleshopping 12:45 Film: Mătușa Madea în acțiune 14:45 MasteChef Proba celebritatii (r) - Superrevelion din Piața Revoluției 17:00 Film: Filantropica 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serviciul Român de Comedie (best of) 21:45 Magic show 02:00 Serviciul Român de Comedie (r) 03:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 «Модный приговор» 10:40 «В наше время» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 Легендарное кино в цвете. «Золушка» 13:45 Людмила Гурченко в комедии «Карнавальная ночь» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Иван Ургант, Сергей Светлаков, Вера Брежнева, Екатерина Вилкова в комедии «Елки» 17:05 Комедия «Ирония судьбы, или C легким паром!» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Комедия «Ирония судьбы, или C легким паром!». Продолжение 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 Проводы Старого года 21:55 Новогоднее обращение Президента Российской Федерации В. В. Путина 22:05 Проводы Старого года. Продолжение 23:55 Новогоднее обращение Президента Республики Молдова Н. Тимофти 00:05 Новогодняя ночь на Первом 03:05 «Дискотека 80-х» 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25 Seriale. 10.00, 10.40, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00 Reporter. 19.55, 0.00 «Moldova are talent». 23.55 Mesajul de felicitare al Preşedintelui RM, Nicolae Timofti. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:51 NINI PATALO 9:58 NINI PATALO 10:06 WISMO 10:09 LE PETIT PRINCE 10:33 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 MIRAGES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN FLIC 16:30 MAGAZINE 17:03 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES ENFANTS DE TIMPELBACH 21:09 SOIR DE FÊTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET SUR SON 31 1:57 LE GRAND BÊTISIER 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 D’EST EN OUEST 4:28 D’EST EN OUEST

1

Miercuri IANUARIE 2014

6.10 Europa în concert. Nubya. Elveţia. 7.00, 1.30 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.00 «Capra cu trei iezi». Spectacol. 10.30 Ninge cu surprize. Program distractiv. 11.55 Copiii veniţi din cer. 12.30 Stil nou. 13.00, 21.00, 0.20 - ŞTIRI. 13.10 Film. «REGATUL INTERZIS» (SUA-China). 14.55 Să petrecem împreună! Program folcloric. 15.20 Slava›s Snowshow. Program de circ. Franţa. 16.20 Свiтанок. 17.00, 23.00 - ŞTIRI (рус). 18.05 În ritm de dans. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 21.25 Şlagărul Anului 2013. 23.20 Cabaretul «Moulin Rouge». Franţa. 23.50 Documentar. «Drumeţii». 0.30 Săptămâna sportivă. 1.20 Legendele muzicii. 3.30 Cabaretul «Le Lido». Franţa. 4.30 Festivalul-concurs «Steaua Chişinăului-2013». 5.30 Accente economice. 07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Totul e permis 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.55 Market 9000.md 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Cinema Acasă: „Prietenul prietenei mele” (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Concert Loredana: Magic (noiembrie 2013) (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Și actorii suferă & Controverse și conflicte 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Și actorii suferă & Controverse și conflicte (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

2

Joi IANUARIE 2014

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.40 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.20 Videoteca copiilor. 9.30 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.15 Film. «PRIN|ESA MORĂRI|A». 12.00 O seară în familie. 13.10 Festivalul-concurs «Steaua Chişinăului-2013». 14.15, 3.15 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 15.00 Erudit-cafe. Concurs. 15.45 Părinţi şi copii. 16.20 Obiceiuri de iarnă. 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. «REGATUL INTERZIS» (SUA-China). 5.30 Ştiinţă şi inovare. 07.00 Divertisment. Totul e permis 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.55 Market 9000.md 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Actori între dispute și iubiri 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Film: Veronica se întoarce 08:30 Supervelion din Piața Revoluției (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Film: Năzdrăvanii din pădure 11:00 Film: Un cățel curajos 12:45 Teleshopping 13:00 Film: Matilda 14:30 Film: Masca 16:30 Magic show (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Salt 22:30 Film: Rupe-tot 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Rupetot (r) 04:30 Film: Veronica se întoarce (r) 05:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:45 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:30 Film: Matilda (r) 09:15 Superrevelion din Piața Revoluției (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Șoricelul familiei 11:45 Film: Masca (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fete rele 15:30 Film: Hachiko: Povestea unui câine 17:15 Film: Domnul Deeds - Moștenitor fără voie 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Călugăr antiglonț 22:30 Film: Joc final 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Joc final (r) 04:00 Film: Șoricelul familiei (r) 05:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 «Две звезды» 07:20 Легендарное кино в цвете. «Золушка» 08:45 Людмила Гурченко в комедии «Карнавальная ночь» 10:00 Новости 10:10 Комедия «Ирония судьбы, или С легким паром!» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Комедия «Ирония судьбы, или С легким паром!» 13:25 Барбара Брыльска, Андрей Мягков, Юрий Яковлев, Елизавета Боярская, Константин Хабенский, Сергей Безруков в комедии «Ирония судьбы. Продолжение» 15:20 Юрий Яковлев, Леонид Куравлев, Александр Демьяненко, Наталья Селезнева в комедии «Иван Васильевич меняет профессию» 16:50 «Две звезды». Новогодний выпуск 19:30 Церемония вручения народной премии «Золотой граммофон» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 Церемония вручения народной премии «Золотой граммофон». Продолжение 23:10 Фильм Джеймса Кэмерона «Аватар» 01:45 Фильм «Шерлок Холмс: Этюд в розовых тонах» 03:15 Николь Кидман, Эван МакГрегор в фильме «Мулен Руж»

05:10 Иван Ургант, Сергей Светлаков, Вера Брежнева, Екатерина Вилкова в комедии «Елки» 06:00 Новости 06:10 Комедия «Елки». Продолжение 06:40 Гойко Митич в приключенческом фильме «Чингачгук-Большой змей» 08:10 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Комедия «Ирония судьбы. Продолжение» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 Премьера. «Ледниковый период 4: Континентальный дрейф» 13:35 Маколей Калкин в комедии «Один дома» 15:20 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига. Финал 17:45 «Угадай мелодию» 18:20 «Поле чудес» 19:20 Музыкальный фестиваль «Голосящий КиВиН» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 21:45 Музыкальный фестиваль «Голосящий КиВиН». Продолжение 23:20 «Красная звезда» представляет «20 лучших песен года» 01:10 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме «Крепкий орешек» 03:15 Николас Кейдж в комедии «В раю как в ловушке»

7.00, 11.20, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 10.40, 16.45 Teleshopping. 10.20, 11.00, 16.10, 17.00, 23.50, 3.50 Divertisment. 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:50 NINI PATALO 9:57 NINI PATALO 10:05 WISMO 10:09 LE PETIT PRINCE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 LINE RENAUD, MON ARBRE DE VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA GRANDE VADROUILLE 17:02 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 360° - GÉO 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 DRÔLE D’ANNÉE 2013 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CLAN DES LANZAC 23:37 ACOUSTIC 0:05 LE JOURNAL DE LA RTS 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:49 L’INVITÉ 1:02 BERTHE MORISOT 2:37 CONCERTO POUR PIANO ET ORCHESTRE 3:09 CONCERTO POUR PIANO ET ORCHESTRE 3:48 TV5MONDE LE JOURNAL 4:11 SUR LE GRAND OCÉAN BLANC

7.00, 11.20, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 10.40, 16.45 Teleshopping. 10.20, 11.00, 16.10, 17.00, 23.50, 3.50 Divertisment. 19.00, 23.30, 1.25, 5.00 Reporter. 5:04 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 WINTER CHALLENGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:50 NINI PATALO 9:57 NINI PATALO 10:05 WISMO 10:08 LE PETIT PRINCE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:30 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION 14:13 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE CLAN DES LANZAC 16:41 FLASH INFO 16:45 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BERTHE MORISOT 21:14 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CHAT DU RABBIN 23:27 MADAGASCAR, CARNET DE VOYAGE 23:39 LE BAISER 23:45 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:49 CONCERT D’AUTOMNE AU PALAIS ROYAL 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:12 360° - GÉO


Programe

27 DECEMBRIE 2013

3

Vineri

4

IANUARIE 2014

Sâmbătă IANUARIE 2014

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «Drumeţii». 6.45 Documentar. «Shift - viaţa în era digitală». 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Documentar. «Oraşele portuare ale lumii». 14.55 Documentar. «Euromaxx». 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 0.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Să petrecem împreună! Program folcloric. 5.30 Documentar. «Drumeţii».

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «Euromaxx». 7.15 Film. «FRATE ŞI SORĂ». 9.00 Documentar. «Teoria improbabilităţii». 9.30 Documentar. «Atlasul lumii animale». 10.00 Copiii veniţi din cer. 10.35 Documentar. «Satul din oglindă». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 19.50, 4.30 Dacă vreţi să revedeţi... Revelion 2013. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.45 Film. «PRIN|ESA MORĂRI|A». 15.30 Documentar. «Drumeţii». 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 «La mulţi ani!» vă urează orchestra «Busuioc moldovenesc». 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.55 Documentar. «Shift - viaţa în era digitală». 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Serial. «CRIMINI» (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Documentar. «Dor de Ion Vatamanu». 2.40 Orchestra «Plai moldovenesc». Spectacol muzical. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Concert 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Muzică 03.30 Fără măști. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Te pui cu blondele 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Videoclipuri 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:50 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 La Bloc - După 10 ani (r) 11:10 Film: Hachiko: Povestea unui câine (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Film: Domnul Deeds - Moştenitor fără voie (r) 15:00 Film: Lassie 17:00 Film: Minţi diabolice 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Goana după cadou 22:00 Film: Lupta cu înălţimile 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Lupta cu înălțimile (r) 05:30 La Bloc - După 10 ani (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Донатас Банионис, Наталья Гундарева в фильме «Детский мир» 06:00 Новости 06:10 Фильм «Детский мир». Продолжение 06:20 Гойко Митич в приключенческом фильме «След сокола» 08:10 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Фильм «Морозко» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 «Ледниковый период 3: Эра динозавров» 13:35 Маколей Калкин в комедии «Один дома 2» 15:30 Музыкальный фестиваль «Голосящий КиВиН» 18:25 «Звездные мамаши» 19:20 Премьера. «Ку! Кин-дза-дза». Продолжение легендарного фильма Георгия Данелии 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 21:45 Премьера. Юрий Чурсин, Алексей Макаров, Василий Лановой, Риналь Мухаметов, Екатерина Вилкова, Мария Миронова, Филипп Янковский в многосерийном фильме «Три мушкетера» 23:45 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме «Крепкий орешек 2» 01:50 Мэрилин Монро в комедии «Зуд седьмого года» 03:30 Юрий Никулин, Евгений Моргунов, Георгий Вицин в комедии «Совершенно серьезно» 04:35 Георгий Вицин в комедии «Как рождаются тосты» 7.00, 11.20, 17.50, 19.25, 1.50 Seriale. 10.00, 10.40, 16.45 Teleshopping. 10.20, 11.00, 16.10, 17.00, 23.50, 3.50 Divertisment. 19.00, 23.30, 1.25, 4.30 Reporter. 5:07 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:51 NINI PATALO 9:58 NINI PATALO 10:05 WISMO 10:08 LE PETIT PRINCE 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 WINTER CHALLENGE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:30 LA QUÊTE DES VENTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BERTHE MORISOT 16:39 FLASH INFO 16:45 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 SECRETS D’HISTOIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN FLIC 23:32 AU COEUR DES PARCS NATIONAUX 23:47 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 0:50 CHATEAUBRIAND 2:33 COURTELINE, AMOUR NOIR 3:50 TV5MONDE LE JOURNAL 4:14 CINEMASUISSE 4:41 ITINERIS

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

5

IANUARIE 2014

6.05, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. «La drum!». 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar. «Satul din oglindă». 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. «Colecţia design». 10.00 Top Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 Documentar. «Euromaxx». 12.30 La mulţi ani vă urează «Marcel Ştefăneţ Project». 13.00, 4.30 O seară în familie. 14.45, 2.45 Tezaur. 15.35, 19.50 «Seară albastră». Anastasia Lazariuc. Concert. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 «La balul scenei lirice». 0.00 Serial. «SIMULATORII». 1.00 Erudit-cafe. Concurs. 1.45 World stories - lumea în reportaje. 2.15 Dor. Program muzical. 3.30 Casa mea. 5.30 Destine de colecţie. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Rezerve de lux 11:45 Film: Lassie (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cronicile Spiderwick 15:30 Film: Goana după cadou (r) 17:15 Film: Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Titanic 00:00 Concert Loredana “Magic” 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Cronicile Spiderwick (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New Yorkt, ep.1, an 4 12:45 Teleshopping 13:00 Film: Jerry Maguire 15:30 Film: Titanic (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Gustul răzbunării 22:45 Film: Poștașul 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Gustul răzbunării (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:10 Комедия «Девушка без адреса» 06:00 Новости 06:10 Комедия «Девушка без адреса». Продолжение 06:45 Гойко Митич в приключенческом фильме «Апачи» 08:15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Лариса Голубкина, Юрий Яковлев в фильме «Гусарская баллада» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 «Ледниковый период 2: Глобальное потепление» 13:35 Майкл Дуглас, Кэтлин Тернер в приключенческом фильме «Роман с камнем» 15:20 Надежда Румянцева, Николай Рыбников, Люсьена Овчинникова, Инна Макарова, Светлана Дружинина в комедии «Девчата» 17:10 «Красная звезда» представляет «20 лучших песен года» 19:00 «Угадай мелодию» 19:25 Кристина Асмус, Никита Ефремов, Нонна Гришаева, Артем Ткаченко, Александр Цекало в комедии «Zолушка» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 21:45 Премьера. Юрий Чурсин, Алексей Макаров, Василий Лановой, Риналь Мухаметов, Екатерина Вилкова, Мария Миронова, Филипп Янковский в многосерийном фильме «Три мушкетера» 23:45 Фильм «Шерлок Холмс: Слепой банкир» 01:25 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме «Крепкий орешек: Возмездие» 03:25 Мэрилин Монро в комедии «Джентльмены предпочитают блондинок»

0 5 : 3 0 Му з ы к а л ь н а я коме д и я « А х , водевиль, водевиль...» 06:00 Новости 0 6 : 1 0 Му з ы к а л ь н а я коме д и я « А х , водевиль, водевиль...» Продолжение 06:45 Гойко Митич в приключенческом фильме «Братья по крови» 08:15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме «Семейный дом» 10:00 Новости 10:10 Фильм «Старик Хоттабыч» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:10 «Ледниковый период» 13:30 «Ледниковый период: Гигантское Рождество» 13:50 Приключенческий фильм «Жемчужина Нила» 15:35 Александр Абдулов в фильме «Обыкновенное чудо» 17:55 Премьера. «Легенды «Ретро FM». Юбилейный выпуск 20:00 «100 de moldoveni au zis» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 21:55 Премьера. Юрий Чурсин, Алексей Макаров, Василий Лановой, Риналь Мухаметов, Екатерина Вилкова, Мария Миронова, Филипп Янковский в многосерийном фильме «Три мушкетера» 23:55 «Что? Где? Когда?» Финал года 01:35 Фильм «Шерлок Холмс: Большая игра» 03:05 Мэрилин М��нро в комедии «Как выйти замуж за миллионера» 04:35 Фильм «Ковбойши и ангелы»

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:29 TENDANCE A 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:20 LULU VROUMETTE 10:33 CHAPLIN AND CO 10:39 MARTINE 10:52 MARTINE 11:05 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 VISITE LIBRE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:01 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SAVEURS NOMADES 15:56 360° - GÉO 16:51 FLASH INFO 16:59 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 LES DERNIERS TRÉSORS DE ROME 21:00 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SPÉCIALE QUESTIONS POUR UN CHAMPION 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 VLADIMIR COSMA AU GRAND REX 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

FLUX

Duminică

07:30 Serial: Cântec de iarnă (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 06:30 Serial: Suflet de gheață (r)

7.00, 0.00, 4.45, 6.45 Divertisment. 8.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 14.00, 15.10, 19.25, 1.05 Seriale. 19.00, 0.40 Reporter.

15

7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU». 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 6:23 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:10 L’INVITÉ 7:27 TENDANCE A 7:54 REFLETS SUD 8:46 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:06 JOUR DE RUGBY 12:46 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:00 FLASH INFO 13:02 DRÔLE D’ANNÉE 2013 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:35 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 SPÉCIALE COMÉDIES MUSICALES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LA QUÊTE DES VENTS 20:23 360° - GÉO 21:16 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FUTURES VEDETTES 23:35 BABA NOËL 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE CHAT DU RABBIN 2:24 MADAGASCAR, CARNET DE VOYAGE 2:36 LE BAISER 2:41 360° GÉO 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

27 decembrie-3 ianuarie 2014 Berbec

Săptămâna ce urmează aduce o nevoie de clarificare a unor chestiuni legate de rezervele financiare de care dispune familia. E bine să nu tragi concluzii pripite.

Taur

Începe să se facă lumină în relaţiile importante, dar tot va trebui să te abţii de la a forţa nota. Asta până când dorinţele tale devin şi ale celorlalţi.

Gemeni

O perioadă cu momente în care te vei simţi mai sigur pe tine şi pe poziţia ta la serviciu, dar şi cu la fel de multe îndoieli legate de respectul de care te bucuri.

Rac

Acum debutează o perioadă mai senină în viaţa ta sentimentală, care nu va fi calmă, dar va avea un rol benefic pentru viitorul relaţiilor tale de acest fel.

Leu

Ai parte de inspiraţie, de gânduri bune, dar nu şi când vine vorba de familie şi de problemele pe care nu ai reuşit să le rezolvi. E semn că trebuie să insişti.

Fecioară

Succesul pe care l-ai pregătit minuţios se dovedeşte acum a fi atât de efemer, încât ai putea trăi o dezamăgire la fel de intensă ca şi bucuria de zilele trecute.

Balanţă

Din dorinţa de a te elibera de anumite motive de stres ai putea arunca la gunoi relaţii importate pentru progresul tău viitor. Nu sunt vitale, dar sunt utile.

Scorpion

Te simţi bine, cei cu care te confrunţi zi de zi îţi dau apă la moară şi cad în plasă. E un moment în care va trebui să decizi dacă e corect ce faci sau nu.

Săgetător

Se poate spune că acum îţi dinamitezi singur relaţiile importante, de dragul unor confruntări, din care eşti convins că vei ieşi câştigător, deşi ai şi unele îndoieli.

Capricorn

Ai ocazia de a stabili, în numele altora, care vor fi valorile pe care le vei aşeza la loc de cinste în viaţa ta şi ce exemplu alegi să le oferi acestora.

Vărsător

Dacă eşti atent, vei observa că situaţia evoluează ceva mai bine, în avantajul tău, dar există şi lucruri care se complică peste nivelul de până acum.

Peşti

Faci curăţenie în cutiuţa secretă cu planuri, aspiraţii sau dorinţe. E un proces de durată, deci e normal să te mai şi răzgândeşti sau să adopţi idei.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1896 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Siesta

27 DECEMBRIE 2013

Moldovenii din Italia, reuniţi în cadrul unei asociaţii de caritate În prag de sărbători, organizaţia caritabilă „Eşti Cât Dăruieşti”, în parteneriat cu asociaţia moldoitaliană „Renaşterea”, a mers la Spitalul Oncologic pentru a fi alături de copiii internaţi acolo şi pentru a le crea o atmosferă de bucurie. Datorită diasporei de moldoveni care activează în cadrul asociaţiei „Renaşterea”, copiii s-au bucurat de cadouri de la Moş Crăciun. Majoritatea membrilor sunt medici nu numai de profesie, ci şi de vocaţie, care nu au uitat de ţară şi de copiii din Moldova. Din spusele Dianei Maftei, preşedinte la organizaţia „Eşti Cât Dăruieşti”, cea care a venit cu iniţiativa şi propunerea de a-i bucura pe copii, în pragul sărbătorii de Crăciun, a fost doamna Ludmila Furtună, fondatoarea asociaţiei din Italia: „Ne-am dorit ca să împărtăşim cu aceşti copii lumina şi bucuria Naşterii lui Iisus şi să le adresăm urări de sănătate. Datorită diasporei de moldoveni, noi am putut veni cu ceva în plus, nu doar cu atmosfera de sărbătoare. Concetăţenii noş-

tri stabiliţi în Italia au venit cu daruri pentru copiii bolnavi de leucemie de la Spitalul Oncologic. Ei deseori organizează campanii de susţinere a copiilor bolnavi, aflaţi în diverse situaţii de risc social. Prin aceste acţiuni, neau demonstrat tuturor că generozitatea nu are hotare”. „Vrem să-i mulţumim şi doamnei Alexandra Zbârnea, directorul Centrului educaţional pentru copiii bolnavi de cancer, care, pe lângă faptul că se dedică muncii dumneaei, de fiecare dată este foarte receptivă şi la iniţiativele noastre”, a mai precizat Diana Maftei. Pentru ca acest eveniment să fie unul deosebit, câţiva elevi de la liceul „Litterarum” din capitală s-au implicat în calitate de voluntari şi au organizat pentru copiii internaţi activităţi distractive. Diana Maftei ne-a asigurat că iniţiativele asociaţiei „Eşti Cât Dăruieşti” vor continua, întrucât ei preconizează să meargă la Teleneşti la o casă de copii de tip familial, la două familii vulnerabile din Chiştelniţa şi din Orhei. De asemenea, cu acest prilej, am solicitat ca doamna Ludmila Furtună, preşedintele asociaţiei moldo-italiene „Renaşterea”, să

ne acorde un mic interviu, întrucât am considerat necesar reflectarea în mass-media a acestei acţiuni, din simplul motiv că nu în-

LUDMILA FURTUNĂ:

În Italia sunt de 11 ani, însă nu pot rămâne indiferentă de ceea ce se întâmplă acasă

- Doamna Furtună, de cât timp vă aflaţi în Italia şi cum v-a venit ideea să creaţi o asociaţie caritabilă în care să implicaţi diaspora de moldoveni? - Sunt în Italia de 11 ani, iar asociaţia am fondat-o după ce am suferit în urma unui caz trist din familia mea. Cumnatul meu, în vârstă de 53 de ani, a murit din cauza că nu i s-a acordat ajutor medical la timp. Asta se întâmpla la Varniţa. Eu sunt medic de profesie şi am înţeles, încă o dată, că regiunile mai îndepărtate de Chişinău au nevoie de crearea centrelor de ajutor medical. Aşa a venit şi ideea mea, împreună cu alţi câţiva prieteni, de a crea asociaţia caritabilă „Renaşterea”. Ne propunem ca neapărat să vedem acel centru la Varniţa. Nu este uşor, lucrăm la proiect împreună cu Biroul Relaţii cu Diaspora şi sperăm cât de curând posibil să-l vedem realizat. - Ce acţiuni aţi mai făcut până acum şi cum are loc procesul de colectare a donaţiilor? - După ce am format asociaţia, am asistat material cazurile copiilor bolnavi de leucemie, în special cazul lui Sănduţ Bejenaru, care, din păcate, nu a reuşit să învingă boala. Nu poţi rămâne indiferent la astfel de poveşti triste, aşa că toţi membrii noştri s-au mobilizat, am organizat o sărbătoare pentru propriii noştri copii, iar banii adunaţi i-am donat lui Sănduţ. Am mai organizat şi alte câteva activităţi în urma cărora, cu banii adunaţi, am făcut donaţii la un orfelinat din Nisporeni, am dăru-

it dulciuri de Paşti pentru copiii din secţiile de Oncohematologie din Chişinău. Pe lângă donaţii, asociaţia „Renaşterea” a organizat pentru cetăţenii moldoveni care lucrează în Italia lecţii de instruire cum să acorde primul ajutor medical. În cadrul asociaţiei activează 10 membri medici, aşa că am putut realiza cu uşurinţă această acţiune. Sperăm că va avea şi o finalitate practică. Alt eveniment important pentru noi şi pentru cetăţenii noştri este participarea asociaţiei noastre la Sărbătoarea Multiculturală, unde participă toate naţionalităţile. În acest an, scopul sărbătorii a fost promovarea recunoaşterii cetăţeniei italiene la copiii de alte naţionalităţi născuţi în Italia. - Câţi moldoveni participă la acţiunile pe care le organizaţi? - În cadrul asociaţiei activează 38 de membri. Tot ce facem este parte din timpul nostru liber, căci toţi cei care activează în cadrul asociaţiei lucrează, au familie. Chiar dacă până în prezent am făcut lucruri mici, pe toate leam realizat din suflet. - Cei care fac parte din asociaţie sunt stabiliţi definitiv în Italia? - Membrii noştri lucrează, sunt toţi de circa 10 ani, dar niciunul nu zice că rămâne pentru totdeauna. Aşa că sperăm să reuşim să ne întoarcem în Moldova, într-o bună zi. Lucia CUJBĂ, FLUX

CMYK

tâlneşti foarte des moldoveni peste hotare care activează în cadrul unor asociaţii caritabile.

ANIVERSARE Pictorul şi graficianul Alexei Kolâbneak a împlinit 70 de ani Pictorul, graficianul şi profesorul în domeniul învăţământului artistic Alexei Kolâbneak a împlinit 70 de ani S-a născut la 25 decembrie 1943 în comuna Drepcăuţi, plasa Briceni, judeţul Hotin (azi raionul Edineţ). După şcoala primară din satul natal şi cea medie incompletă din Lipcani (1957), a studiat la Şcoala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” (în prezent, Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală”) cu profesorul şi pictorul Aurel David, pe care-l absolveşte în 1962. Ulterior, a urmat studiile la Institutul de Pictură, Sculptură şi Arhitectură „I. Repin” din Leningrad (Sankt Petersburg), la secţia Grafică. În 1976-1982 a fost secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, iar în 1997-2001 – prim-viceministru al Culturii. În calitate de profesor, a contribuit mult la pregătirea unui număr mare de specialişti şi cadre didactice pentru diverse domenii ale artelor plastice şi educaţiei artistice. Artistul a activat şi activează în mai multe domenii: grafică de carte, grafică unicat, grafică publicitară, pictură de şevalet, artă monumentală. O adevărată capodoperă este ciclul de linogravuri „Cădere în păcat”, care cuprinde 28 de lucrări, conceput în anul 1970 la Sankt Petersburg, ca o încercare de a comenta în limbaj plastic complexul vinovăţiei ce afectează taina zămislirii vieţii. Lucrările sale au fost expuse în Rusia, Bulgaria, Cehoslovacia, Franţa, Grecia, China şi în alte ţări.


Ziarul Flux, Ed. 48 (924)