Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 27.05.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Isidor din Hios și Terapont

1 EURO..............................16.5808 1 Dolar american ............. 11.7009 1 Leu românesc ................ 4.0104 1 Rublă rusească ............... 0.4144 Timpul probabil:

Maxima zilei ”Minciuna premeditată nu mai e chestiune de fantezie, ci de caracter.” Tudor Mușatescu

27.05.2011

28.05.2011

Soare, 12 26 0C

Soare, 11 27 0C

PAGINA

ACTUAL

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 19 (799)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 27 mai 2011

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Secretele „Termocomului” Cheltuieli astronomice și secretomanie maximă la SA „Termocom” Ce au de ascuns Cernei și Chirtoacă? XXX

(citiţi pag. 2)

De ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatului

4

PAGINA

INTERVIU

Din nou despre românii din regiunea Cernăuţi

6

PAGINA

SOCIAL

Buşilă acuză administraţia capitalei pentru mirosul insuportabil de la Bubuieci Candidatul PPCD la Primăria Chișinău, Radu Bușilă, susţine că mirosul urât de la Bubuieci nu a fost eliminat, iar nămolul depozitat în gropile de acumulare la intrarea în comuna Bubuieci este toxic. El promite că va soluţiona această problemă prin implementarea unor tehnologii moderne, transmite Unimedia.

Noi perspective de dezvoltare pentru raionul Călăraşi

5

PAGINA

ACTUAL

Plahotniuc, bănuit că ar controla reţele de tip mafiot din sistemul judecătoresc

XXX

„Nămolul transportat aici este dăunător pentru sănătatea locuitorilor comunei Bubuieci. Acest nămol, vărsat în sol, conţine substanţe toxice, care poluează aerul, apa și solul” a declarat joi, 26 mai, candidatul PPCD. Potrivit lui Bușilă, geotuburile care sunt folosite la deshidratarea nămolului nu sunt eficiente, nămolul nu este uscat și este vărsat direct în gropile de acumulare. „Am sesizat de mai multe ori factorii de decizie asupra acestei probleme și am avertizat despre impactul asupra mediului ambiant și al sănătăţii oamenilor. Considerăm că acest comportament

este iresponsabil și nu face faţă candidaţilor la funcţia de primar general”, a opinat „justiţiarul”, citat de Unimedia. În acest sens, Radu Bușilă consideră necesară accesarea fondurilor, implementarea tehnologiilor moderne de

Reforma justiţiei – necesitate sau afacere? Oglindă, oglinjoară, cine-i mai reformist în ţară?

fermentare a nămolului și prelucrarea acestuia în toate cele 3 etape: biologică, chimică și mecanică. Citiţi în pagina 5 un grupaj de materiale privind alte activităţi ale candidatului creștin-democrat la primăria Capitalei.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 3)

Contact ruso-german călduros în Republica Moldova: Ambasadorul Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011

Universităţile Filat, legea cultelor şi un fals conflict între ortodocşi şi musulmani lui Lupu, lungul nasului lui Efrim şi homosexualitatea XXX

XXX

Un ciob din cupa răbdării sau din cea a trădării?

XXX

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 7) DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1032 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei


2

27 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

De ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatului

Sunt de notorietate în acest sens așii din mâneca lui Ghimpu pe care acesta i-a fluturat prin faţa președintelui Comisiei de la Veneţia, interpretările pe care le-a dat noţiunii de „termen rezonabil”, „măcar și până în 2013”, toate în încercarea disperată de a ocoli cumva legislaţia în vigoare și a se menţine cât mai mult timp cu putinţă în ipostaza de dublu demnitar. Referendumul inventat de Ghimpu a fost ultima încercare a doctorului în știinţe juridice de a evita inevitabilul, o toană care ne-a costat peste 30 de milioane de lei. „Nici mitingurile, nici avioanele, nici bombele, nici Curtea Constituţională nu mă pot obliga să dizolv Parlamentul când vor ei”, a spus Ghimpu într-un moment de mare inspiraţie. Și actualul interimar a luato tot pe cărarea bătătorită de predecesorul său. După ce i-au fost spulberate speranţele de a fi aburcat în fotoliul de șef al statului cu voturile comuniștilor, Marian Lupu s-a pus pe explorarea vidului legislativ, pentru a-și face visul realitate. Mai încrezător chiar decât Ghimpu, actualul interimar este de părere că șeful statului poate fi totuși ales, pentru aceasta existând cel puţin patru soluţii – de la modificarea Legii organice, modificarea Constituţiei, organizarea unui alt referendum, până la schimbarea sistemului politic. Totodată, liderul democrat este foarte circumspect și nu vrea

surprize și alegeri de dragul alegerilor. Având și el propria închipuire despre termenul rezonabil, Lupu a spus recent că „exerciţiul” respectiv va fi efectuat atunci când va fi pregătit rezultatul pozitiv al acestuia. “Vom sta așa până când identificăm soluţia”, ne-a avertizat candidatul unic al tuturor alianţelor. Chiar așa, la ce atâta grabă. Să mai stăm și așa, până vine momentul. A învăţat interimarul democrat de la înaintașul său liberal cum se constituie comisiile și consiliile, așa ca să apuci prăjina și s-o ei înaintea tuturor. La fel ca Mihai Ghimpu care a creat de capul lui Comisia pentru reforma constituţională și Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, punându-și colegii în faţa faptului împlinit, și Lupu și-a tras din mers un Consiliu Naţional pentru reforma justiţiei, cu el și cu adjunctul său din partid și din Parlament în frunte.

Şi Lupu a picat testul distincţiilor de stat Și, în sfârșit, un ultim aspect, o tentaţie căreia este mai greu să-i reziști, o reminiscenţă a fostului regim sovietic, transformată la noi în patimă, dacă nu chiar în manie. Mihai Ghimpu a ajuns de poveste pentru dărnicia cu care a împărţit distincţii de stat, egalându-l la acest capitol doar pe un Brejnev ajuns la senilitate. Liberalul Ghimpu a semnat într-un singur an

181 de decrete privind acordarea distincţiilor de stat, fiecare decret cuprinzând liste impunătoare de persoane peste care s-a revărsat bunăvoinţa interimarului. Și se pare că aceeași dambla l-a lovit și pe fostul comunist Marian Lupu. După învestirea sa în funcţia de interimar, șeful democraţilor promitea să se edifice plenar în privinţa situaţiei din ultimii ani la capitolul decoraţii. Să se dumirească dacă nu s-au făcut excese care să compromită valoarea distincţiilor de stat. Până mai clarifica lucrurile, interimarul anunţa un moratoriu la distincţii. Nu știm în ce măsură a reușit Lupu să studieze problema, dar senzaţia tuturor este că deja și-a luat dezlegare. Iniţial, mai timid, procesul a luat turaţii în ultima perioadă, iar actualul interimar pare să fi prins și el gustul pentru această îndeletnicire. Dacă în lunile februarie și martie a fost emis

După alegerile locale din 2007, când în fruntea primăriei capitalei a venit Dorin Chirtoacă, iar liberalii au devenit majoritari în Consiliul municipal Chișinău, subiectul care a stârnit cele mai multe controverse în interiorul administraţiei municipale a fost cel legat de activitatea principalului furnizor de energie termică în capitală, întreprinderea municipală SA „Termocom”. Așadar, în perioada în care la conducerea furnizorului de căldură s-a aflat vechea administraţie, în frunte cu Dionisie Antocel, primarul liberal al Chișinăului nu a scăpat nici o ocazie să critice activitatea „Termocomului” și să acuze conducerea întreprinderii de toate relele, inclusiv de faptul că aceasta ar boicota activitatea primarului și a Consiliului municipal și, mai mult decât atât, provoacă pierderi importante pe care, până la urmă, le resimt toţi locuitorii capitalei, plătitorii de taxe și impozite. Astfel, în ultimii patru ani, am asistat la un șir de scandaluri legate de salariile angajaţilor SA „Termocom”, de alte cheltuieli nejustificate care li se incriminau administratorilor întreprinderilor, au fost proferate acuzaţii privind lipsa de transparenţă din interiorul întreprinderii sau preţurile și tarifele stabilite de reprezentanţii acesteia, toate aceste situaţii demonstrând că între administraţia capitalei și conducerea SA „Termocom” nu există nici pe departe înţelegere și comunicare, ci, dimpotrivă, se duce un război pe viaţă și pe moarte. Această situaţie a continuat până spre finele anului 2010, când Dionisie Antocel a fost demis din funcţia de director general al SA „Termocom”, iar în locul lui a fost numit un alt director, Mihail Cernei, mult mai loial guvernării și, în particular, actualului primar general al capitalei, Dorin Chirtoacă. După așa-zisa „reorganizare” a SA „Termocom”, relaţiile dintre întreprindere și administraţia Primăriei s-au încălzit brusc, conflictele au încetat, iar singurii nemulţumiţi au rămas locuitorii capitalei, care, între timp, au fost impuși să achite facturi la căldură de două sau chiar de trei ori mai mari decât plăteau anterior. Care este totuși situaţia în interiorul SA „Termocom”, după revenirea acestei instituţii sub oblăduirea municipalităţii și stabilirea noii organigrame a întreprinderii? Ce reforme au fost implementate aici, astfel încât administraţia Primăriei a încetat să mai aibă pretenţii faţă de activitatea principalului furnizor de căldură? Cât de transparent este astăzi „Termocomul” în raport cu instituţia ierarhic superioară, Consiliul municipal Chișinău, dar și în raport cu presa și, respectiv, cetăţenii din municipiu? Acestea sunt câteva întrebări firești la care ar trebui să răspundă cei în a căror gestiune se află SA „Termocom”, întrebări pe care noi, consumatorii de căldură și plătitori de taxe și impozite, suntem în drept să le adresăm. Am decis să abordăm acest subiect după ce am aflat unele lucruri curioase ce vizează câteva dintre „reformele” pe care actuala administraţie a SA „Termocom” a decis să le implementeze imediat după preluarea conducerii întreprinderii. Precizăm că informaţiile pe care le facem publice ne-au parvenit de la o sursă extrem de bine documentată din interiorul întreprinderii, a cărei nume nu-l vom divulga din motive de securitate.

Smirnov, Voronin şi apropierea de români, între vorbă şi faptă Marele și bătrânul bandit rus de la Tiraspol, Igor Smirnov, tot el prietenul și aplaudacul lui Vladimir Filat, a ieșit deunăzi la rampă pentru a poza ca vârf de lance al anticomunismului.

După doi ani de aflare a democraţilor și liberalilor la guvernare, puţine sunt lucrurile care ne dau senzaţia de stabilitate și statornicie. Pentru societatea noastră măcinată de incertitudine, cele mai pregnante sunt, indiscutabil, alegerile permanente și președinţii interimari, care, odată ajunși în funcţie, încep să semene leit. Nu la chip și statură, ci la comportament. Chiar dacă iniţial ei își critică predecesorii și ne asigură că vor fi, cu siguranţă, altfel decât aceștia. Primul și cel mai vizibil semn este că începe să le placă funcţia, fie ea și marcată de provizorat, și purced imediat la căutarea unor căi nebănuite pentru păstrarea intactă a statu-quo-ului.

Nu când vor ei, ci când vreau eu

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cheltuieli astronomice şi secretomanie maximă la SA „Termocom” Dacă ne aducem bine aminte, una dintre principalele nemulţumiri ale primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă, privind activitatea SA „Termocom” sub conducerea vechii administraţii, era lipsa de transparenţă în luarea deciziilor. Iată însă că, din luna august 2010, când SA „Termocom” a trecut în gestiunea Primăriei capitalei și a Consiliului municipal, situaţia la acest capitol a evoluat în sens invers decât cel așteptat. Astfel, în luna decembrie 2010, adică la doar trei luni de la numirea sa în funcţie, directorul general Mihail Cernei emite un ordin pe care, dacă îl citești, ai impresia că trăiești pe timpurile lui Stalin. Dispoziţia lui Cernei prevede secretizarea practic a tuturor activităţilor întreprinderii, iar angajaţii acesteia au fost forţaţi să semneze angajamentul că nu vor divulga nici unul dintre „secretele” stabilite de noul regulament al lui Mihail Cernei. La o privire atentă, documentul în cauză încalcă flagrant legislaţia în vigoare privind accesul la informaţie, întrucât SA „Termocom” este o întreprindere de interes public. Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre „secretele” SA „Termocom”, pe care fiecare angajat a fost obligat prin semnătură să le respecte cu sfinţenie, or, în caz contrar, riscând să fie concediat sau, mai mult, atacat în instanţa de judecată pentru a fi tras la răspundere administrativă și chiar penală. Așadar, fiecărui angajat cu funcţii de răspundere, care are acces la „secretul comercial”, i se interzice să divulge informaţii privind: - tipul sarcinilor tehnice ale angajatului Societăţii ce se află în deplasare peste hotare; - domeniul economic și industrial; - planificarea completă sau datele de evidenţă a volumului de investiţii de capital; - informaţii despre structura de producţie, capacitatea de producţie, tipul și amplasarea echipamentelor, stocurile de materiale și componentele lor; - destinaţia și volumul investiţiilor; - indicatorii economici programaţi, inclusiv veniturile, cheltuielile și profiturile planificate;

doar câte un decret prezidenţial în acest sens, în aprilie, dar, mai ales, în mai, au crescut și numărul decretelor, și listele beneficiarilor. Ultima lună a fost deosebit de rodnică, încât chiar ne-am amintit de frumoasele vremuri ale interimatului lui Ghimpu. Ca și predecesorul său, Lupu vrea să se pună bine cu toată lumea și este dispus să ajungă cu mila pe la toate categoriile sociale și profesionale. Lucrătorii bancari par să fie preferaţii președintelui care a trecut deja pe la ”Moldova-Agroindbank” și pe la „Banca Socială” cu numeroase distincţii, între care „Gloria Muncii”, „Meritul Civic”, „Om Emerit” și chiar „Ordinul Republicii”. Ultimii decoraţi au fost 26 de lucrători din domeniul culturii care s-au învrednicit de „Ordinul Republicii”, „Ordinul de Onoare”, „Gloria Muncii”, de titlurile „Artist al Poporului”, „Om

Emerit”, „Artist Emerit” și „Maestru în Arte”.

Noii conducători preiau vechile practici Departe de noi orice urmă de îndoială în privinţa meritelor celor decoraţi care, în marea lor majoritate, sunt buni profesioniști și oameni de valoare, dar ne bate gândul că această preţuire din partea interimarului se vrea, la rându-i, răsplătită. Altfel, de ce s-au înteţit decretele și s-au lungit listele tocmai în campania electorală? Altă vorbă este dacă toate distincţiile, inclusiv cele moștenite de la fosta URSS, își au rostul și dacă se va găsi cineva care să oprească această practică bizară și să impună o nouă viziune în domeniul acordării distincţiilor de stat. Mă

întreb dacă își poate imagina cineva un Artist al poporului din America sau un Artist emerit din Noua Guinee? Dar acestea sunt chestiuni pentru o altă discuţie. În ceea ce-l privește pe Marian Lupu, ar mai fi de amintit că în august trecut, comentând decorarea „grupului Ilașcu”, actualul interimar a opinat că „nu este indicat ca cei care au comis crime, să fie ridicaţi la rang de eroi”, fiind astfel în consonanţă deplină cu ministrul rus de externe care a afirmat într-o declaraţie că acordarea Ordinului Republicii „naţionaliștilor criminali” subminează toate eforturile de stabilizare a situaţiei din Transnistria. Este interesant dacă și acum, când Federaţia Rusă nu mai pare dispusă să-i ofere nici graţiile, nici președinţia, Marian Lupu a rămas la vechea părere. Sau este pus pe reflecţii?

Anticomunismul de carton este la modă și la Chișinău, și la București, și la Moscova. Nu se poate ca la Tiraspol să existe o altfel de modă politică. La Moscova, moda a atins cotele cele mai de sus ale imaginaţiei, încât Republicii Moldova i se croiește acum o nouă haină în nuanţe de roșu: un partid comunist… anticomunist. Câinele mort al comunismului marxist este lovit cu picioarele de oricui nu i-i lene. Lovind în comunism, banditul Smirnov nu se poate abţine să nu lovească și în români. Înţeleg însă și copiii că Smirnov este anticomunist cum este patriarhul Moscovei antisovietic. Cei care cred că bătălia din Republica Moldova este una dintre doctrine și ideologii de partid, se înșală amarnic. Adevărata luptă, pe viaţă și pe moarte, este cea geopolitică, cu toate componentele ei din subsidiar: geoeconomie, geospiritualitate, geolingvistică etc. Într-un interviu acordat presei din Polonia, Smirnov susţine că Voronin a făcut cel mai mult pentru a ne apropia de România și de români. Să-i oferim cuvântul: „Vladimir Voronin a fost cel care a făcut totul pentru a distruge naţionalitatea moldovenească și pentru apropierea de români, deși declară contrariul”. „Poporul transnistrean s-a revoltat, atunci când, cu ajutorul naţionalismului, a început crearea unui stat mononaţional. Eu nu înţeleg nici până acum cine sunt locuitorii Moldovei – moldoveni sau români, și unde tind ei – spre Uniunea Europeană sau NATO?”, a mai ţinut să remarce bătrânul bandit geopolitic Smirnov. Deci, în viziunea „anticomunistului” Smirnov, Voronin este un agent practic și eficient al românismului. C-o fi așa, că n-o fi așa, nu ne apucăm noi să judecăm aici și acum. Cu timpul toate se vor așeza la locurile lor. Totuși, parafrazând un vers al poetului și cantautorului rus Vladimir Vâsoţki despre „Ce s-a întâmplat în Africa”, putem spune și noi, cu ironia de rigoare: „Smirnov bolșoi, emu vidnei!”, adică, precum girafa, „Smirnov e mare și vede mai bine!”

Ioana FLOREA, FLUX

Vlad CUBREACOV, FLUX

Secretele „Termocomului” - starea relaţiilor de afaceri cu partenerii (furnizorii potenţiali, materialele, echipamentele și piesele de schimb); - propunerile comerciale ale companiilor, contractele și acordurile cu acestea, inclusiv și acordurile de credit; - relaţia întreprinderii cu agenţii autohtoni și cu cei străini sau cu firmele intermediare; - pregătirea, adoptarea și executarea deciziilor; - planurile de extindere sau restrângere a diferitor tipuri de servicii și temeiurile lor tehnico-economice; - planurile de investiţii, achiziţii, vânzări; - proiectele anuale ale planurilor de perspectivă și planurile achiziţiilor de import ale materialelor și resurselor tehnice; - scopurile, obiectul și rezultatul reuniunilor și întâlnirilor organului de conducere al întreprinderii; - rezultatele de cercetare ale pieţei, evaluarea stării și perspectivelor de dezvoltare a conjuncturii de piaţă; - strategia de marketing a Societăţii; - relaţiile cu consumatorii și reputaţia Societăţii; - conţinutul contractelor de muncă, inclusiv informaţiile cu privire la veniturile angajaţilor Societăţii; - creditele, conturile și depozitele angajaţilor Societăţii; - orice subiect ce provoacă daune morale întreprinderii, scad prestigiul ei în societate; - posibile conflicte, neînţelegeri în colectiv și între membrii acestuia; - managementul rapoartelor și analiza activităţilor financiare și de afaceri; - datele privind salariile angajaţilor; - soldurile casieriei și conturile bancare; - conţinutul registrelor de evidenţă contabilă și a rapoartelor de contabilitate internă etc. Din lipsă de spaţiu, nu putem publica textul integral al interdicţiilor impuse de Mihail Cernei prin Ordinul Nr. 338. Vom preciza însă că nu există, practic, nici o informaţie de interes public privind activitatea principalului furnizor de energie termică din capitală, care să nu cadă sub incidenţa noţiunii de „confidenţial” sau „strict confidenţial”. Prin urmare, dacă un jurnalist sau un consumator simplu dorește să cunoască detalii despre activitatea SA „Termocom”, acesta nu va putea afla nimic, mai ales dacă informaţiile în cauză ar putea dăuna imaginii sau intereselor șefilor acestei întreprinderi.

Ce au de ascuns Cernei şi Chirtoacă? Dacă vom consulta Legea cu privire la energetică Nr.1525-XIII din 19.02.98, vom observa că, la Articolul 16, care se referă la transparenţă, aceasta prevede expres următorul lucru: „(1) Orice obiectiv energetic este deschis pentru vizitarea organizată a publicului și pentru mijloacele de informare în masă.

(2) Datele despre situaţia tehnică, economică și ecologică a obiectivelor energetice, despre avariile și perturbările din lucrul lor vor fi accesibile și transparente. (3) Administraţia întreprinderilor și organizaţiilor energetice poartă răspundere pentru denaturarea și dosirea informaţiei prevăzute la alin. (2)”. Vedem însă că, de data aceasta, nici Dorin Chirtoacă, nici alţi funcţionari din administraţia Primăriei nu au schiţat vreun gest de dezaprobare faţă de abuzul favoritului lor plasat în fruntea SA „Termocom”. De ce a fost nevoie de această secretizare, ce au de ascuns de ochii lumii și ai presei actualii administratori ai „Termocomului”? Se pare că unele dintre răspunsurile la această întrebare se conţin în informaţiile ce urmează.

Mihail Cernei a cheltuit aproape 2 milioane de lei pentru confort personal Deși SA „Termocom” se numără printre întreprinderile de stat care se confruntă cu grave probleme de ordin financiar, riscând chiar să intre în proces de insolvabilitate, primul lucru pe care l-a întreprins Mihail Cernei, după numirea sa în funcţia de director general, a fost cheltuirea unei sume impresionante de bani din bugetul întreprinderii pentru lucruri ce ţin exclusiv de confortul personal al noilor administratori. Astfel, la doar câteva zile de la instalarea sa în fotoliul de director general al SA „Termocom”, Cernei și-a procurat din banii întreprinderii o mașină de serviciu pentru uz personal, mai exact o limuzină de lux marca Scoda Superb. Moftul directorului a costat întreprinderea falimentară SA „Termocom” aproape 500 de mii de lei. În

plus, acesta a dispus să fie procurate, pentru dotarea propriului birou și cele ale adjuncţilor săi, covoare scumpe și mobilă nouă, care au costat, de asemenea, sume impunătoare de bani. Apetitul pentru lux al noului director nu s-a potolit însă aici. Pentru a nu mai fi nevoit să ia masa la una dintre cele 5 cantine din preajma sediului “Termocomului”, Cernei s-a gândit să-și construiască propria cantină. În acest scop a mai scos din contul întreprinderii și din buzunarele consumatorilor încă peste 500 de mii de lei. Totodată, acesta s-a gândit și la sănătatea sa, și a subordonaţilor, investind în extinderea și dotarea punctului medical încă peste 700 de mii de lei. Ulterior, au urmat un șir de „deplasări de serviciu”, extrem de costisitoare, la Kiev, Moscova, Lvov, Praga, Danemarca ș.a. Și tot din contul consumatorilor de căldură. Evident că, în opinia reprezentanţilor SA „Termocom”, nu era bine ca noi să cunoaștem aceste informaţii. Deci – secretizare!

Salarii şi prime pe spatele chişinăuienilor Anterior reorganizării întreprinderii, primarul general Dorin Chirtoacă făcea mare zarvă vizavi de salariile mari ale angajaţilor SA „Termocom” și ale conducerii acesteia. Mai mult decât atât, acesta a emis și o dispoziţie care stabilea o limită la salariile conducătorilor întreprinderilor municipale. Dar, ca și în cazul majorităţii „iniţiativelor” lui Chirtoacă, efectul acestei dispoziţii a fost egal cu zero, mai ales dacă e să ne referim la situaţia angajaţilor SA „Termocom” la acest capitol. Or, potrivit sursei noastre, în loc să scadă, veniturile angajaţilor întreprinderii au crescut, odată cu schimbarea administraţiei. De exemplu, dacă până la preluarea SA „Termocom” de către Primărie salariul mediu

al angajaţilor întreprinderii era de 3850 de lei, astăzi, după aproape un an de la instalarea noii conduceri, salariul mediu de bază a crescut până la 4991 lei. Și asta nu e tot. Conform Contractului colectiv de muncă, semnat de administraţia întreprinderii și sindicate, angajaţii SA „Termocom”, beneficiază de un șir întreg de indemnizaţii bănești și prime. Or, potrivit sursei noastre, la acest capitol contractul se respectă cu stricteţe. Ultima primă în valoare de 25% din salariu a fost plătită cu ocazia sărbătorilor de Paști. Mai mult decât atât, cheltuielile de salarizare cresc continuu și din cauza creșterii în ritmuri sporite a numărului de angajaţi la întreprindere. De la preluarea întreprinderii de către noua administraţie, numărul angajaţilor a crescut cu aproape 100 de persoane, majoritatea dintre acestea fiind angajate nu în funcţie de profesionalism, ci datorită faptului că sunt rude sau prieteni ai actualului director. De exemplu, S. Brumă, ginerele lui Mihail Cernei, a fost numit șef al departamentului juridic, iar mai mulţi nepoţi și rude au fost angajaţi în diverse structuri ale întreprinderii. Vom aminti, în context, că, la insistenţele lui Dorin Chirtoacă, tariful la energia termică pentru o gigacalorie a crescut de la 540 de lei până la 898 de lei. Aceste cifre nu reflectă însă situaţia reală și extrem de complicată în care au ajuns astăzi locuitorii capitalei care beneficiază de serviciile „Termocomului”. Or, în realitate, tariful a crescut mai mult: până la modificările efectuate de primarul Chirtoacă, din cele 540 de lei consumatorii achitau doar 233 de lei, restul de 307 lei/ gcal fiind achitaţi din bugetul municipal. Subvenţionarea tarifului, care, de altfel, este practicată în majoritatea ţărilor, a fost anulată de Chirtoacă, care a promis că va implementa soluţia subvenţionării nominative. Or, sistemul de subvenţionare inventat de liberali este atât de birocratizat, încât doar 10 la sută dintre consumatorii care au dreptul la subvenţii au reușit să treacă de barierele birocratice și să beneficieze de subvenţii. În felul acesta, datorită condiţiilor extrem de complicate și a sistemului birocratic creat intenţionat, din bugetul munici-

pal au fost achitate doar circa 30 milioane de lei, faţă de aproximativ 300 de milioane de lei care erau alocate din buget anterior. Astfel, este mai mult decât evident că „economiile considerabile” pe care pretinde că le-ar fi făcut Primăria prin reorganizarea SA „Termocom” nu reprezintă altceva decât bluf electoral al lui Dorin Chirtoacă în actuala competiţie electorală, pentru că acestea au fost obţinute prin jecmănirea chișinăuienilor, care sunt impuși să plătească cu mult peste posibilităţile pe care le au majoritatea dintre ei.

Precizare de final Înainte de publicarea acestui material, am sunat la Serviciul de presă al SA „Termocom”, solicitându-i să ne confirme sau să infirme aceste informaţii. Persoana responsabilă de relaţiile cu publicul a evitat însă să răspundă la întrebările noastre, precizând că acestea sunt „extrem de delicate” și trebuie să se consulte cu șefii. Urma ca apoi să fim contactaţi și să ni se ofere un răspuns „autorizat” în acest sens, care însă nu a mai venit până la închiderea ediţiei ziarului. În context, ţinem să precizăm că nu avem nici un fel de pretenţii faţă de persoana în cauză, întrucât este clar că și ea, la fel ca și ceilalţi angajaţi ai întreprinderii, a fost impusă să semneze Regulamentul privind secretul comercial la SA „Termocom” și, prin urmare, o mai mare deschidere în raport cu noi ar fi făcut-o pasibilă de răspundere disciplinară, administrativă sau chiar penală. Nicolae FEDERIUC, FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

27 MAI 2011

Geopolitic=

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Un ciob din cupa răbdării sau din cea a trădării? Unii factori de la Berlin au sărit deunăzi ca arși văzând că planul ruso-german de federalizare a Republicii Moldova începe a fi deconspirat. Șansele reușitei lui se pot împuţina brusc. Când nici nu ne așteptam, un articol nevinovat apărut acum câteva ediţii în FLUX a făcut valuri până departe, în unele capitale europene. Cel mai tare s-au alertat unii dintre prietenii noștri germani. Unii dintre aceștia și-au permis să fluture din deget și să profereze ameninţări. Totul a pornit de la faptul că BBC (British Broadcasting Corporation) a avut amabilitatea (și interesul, evident) de a transpune în engleză și de a face să circule pe anumite reţele limitate articolul nostru „Cupă germană cu capac rusesc. Despre un conflict îngheţat, un meci geopolitic de hochei sau despre apropiata reîntâlnire dintre Filat și Smirnov la Tiraspol” (ediţia din 21 aprilie 2011). Articolul a ajuns, pe căi ocolite, din măruntaiele Misiunii OSCE la Chișinău, pe masa unor reprezentanţi ai Germaniei. În discuţii private, și ambasadorul Germaniei la Chișinău, Excelenţa Sa Dr. Berthold Johannes, s-a arătat vizibil deranjat de articolul nostru din FLUX. Tratam în acel articol despre complicităţile geopolitice rusogermane și despre planul convenit între Moscova și Berlin privind federalizarea Republicii Moldova în scopul permanentizării prezenţei militare ruse în ţara noastră. Mai arătam că Berlinul îl are ca protejat, în intenţia de aplicare a acestui plan, pe Vladimir Filat, pe când Moscova îl are ca protejat pe Igor Smirnov. Filat și Smirnov sunt priviţi la Moscova și Berlin ca piese ale aceleiași combinaţii

Drapelul Germaniei și cel al „republicii moldovenești nistrene” pe masa de discuţii dintre Ambasadorul Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011 ruso-germane care ar urma să preia rolul de artizani ai federalizării Republicii Moldova. Ne-am referit la punctele de vedere exprimate de trei oficiali de la Berlin: Ernst Reichel și Ambasadorul Patricia Flor, ambii înalţi funcţionari în cadrul Ministerului federal de Externe al Germaniei, precum și Christoph Israng, de la Cancelaria federală. Articolul a fost scris în baza propriilor noastre informaţii, dar și în baza unor preţioase informaţii obţinute de la sursele noastre sigure de la Berlin și Bruxelles, așa cum am și arătat în momentul publicării. La circa o jumătate de lună de la apariţia articolului, o agenţie de presă din București (Romanian Global News) a difuzat fragmente facsimile ale unei Note diplomatice (de fapt, Notă de convorbire) trimise Centralei din Chișinău de ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Aureliu Ciocoi. Aceste fragmente aveau să confirme informaţiile obţinute de

noi, pe surse, de la Berlin și Bruxelles, adăugând detalii noi, care nu ne-au fost cunoscute până atunci. Aflăm, tot pe surse, că Ambasadorul Aureliu Ciocoi ar fi cerut o anchetă de serviciu pentru a stabili canalul de scurgere a informaţiei și persoanele prin care aceasta a fost posibilă. Respectiva Notă de convorbire cuprinde detalii ale discuţiei dintre Ambasadorii Aureliu Ciocoi și Patricia Flor. Ea nu a fost publicată integral. Nu am fost niciodată preocupaţi de modul în care este purtată corespondenţa între Ambasadele noastre din alte state cu Centrala de la Chișinău. Totuși, dat fiind interesul deosebit pentru subiectul implicaţiilor germano-ruse în punerea în aplicare a unui plan de federalizare a Republicii Moldova, FLUX a încercat pe mai multe căi și a reușit să intre, în definitiv, în posesia textului complet al respectivei Note de convorbire. Spre confirmarea celor publicate de către noi anterior pe surse,

am decis să o publicăm alăturat. Cititorii își vor da seama și singuri, fără prea multe comentarii din partea noastră, care anume este interesul Germaniei, consensual cu cel al Rusiei, privind federalizarea Republicii Moldova. Ţinem să precizăm, spre liniștea unora dintre prietenii noștri germani, că punctele de vedere exprimate în articolul „Cupă germană cu capac rusesc. Despre un conflict îngheţat, un meci geopolitic de hochei sau despre apropiata reîntâlnire dintre Filat și Smirnov la Tiraspol” sunt strict personale, fără a implica partidul politic, organizaţiile neguvernamentale, Biserica sau naţiunea din care fac parte. Tot cu titlu de precizare vom arăta că am redat întocmai și nedistorsionat punctele de vedere formulate de cei trei înalţi oficiali germani, subliniind consensul dintre acestea și poziţia Moscovei în chestiune. Am spus lucrurilor pe nume. Iar adevărul, să fim de acord, nu poate fi prilej de supărare. Decât, poate, atunci când el privește sau dă la iveală interese nelegitime și complicităţi ascunse îndreptate împotriva unor terţi. Faptul că am avut dreptate se confirmă și prin reluarea subiectului de către mai mulţi jurnaliști de la Chișinău și București, dar și de către cei de la BBC. Jurnaliștii de limbă română, care s-au referit la subiectul complicităţilor germano-ruse și la planurile consensuale ale Berlinului și Moscovei de federalizare cu de-a sila a Republicii Moldova, au fost unanimi în părerea că Germania face jocul Rusiei în regiune, invocând în sprijinul acestei păreri acţiuni, gesturi, documente și declaraţii publice mai vechi sau de ultimă oră ale părţii germane. Trebuie să reamintim că, după cum s-a văzut din toate semnalele clare pe care le-a transmis până acum, oficial și neoficial, Berlinul dorește câteva lucruri esenţiale și strâns legate între ele: anularea Constituţiei Republicii Moldova; distanţarea de Legea din 2005 privind prevederile de bază ale statutului special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria); renunţarea la caracterul unitar al statului nostru; federalizarea sau confederalizarea noastră cu Tiraspolul (a se citi: cu Moscova); permanentizarea prezenţei militare ruse în ţara noastră; amânarea la Sfântul Așteaptă a perspectivelor noastre de integrare europeană. Ceea ce observă acum toată lumea este că, pe durata mandatului de cancelar federal al doamnei Angela Merkel (CDU), susţinută de coaliţia roș-oranj a creștin-democraţilor și social-democraţilor, politica externă germană privind regiunea noastră nu este esenţial diferită de cea din timpul mandatului cancelarului Gerhard Schröder (SDP), care reprezintă oficial în ultimii ani interesele monopolului rus de stat „Gazprom” și care este plătit lunar, de la Moscova, cu un salariu de 1 milion de euro. Acest

Contact ruso-german călduros în Republica Moldova: Ambasadorul Patricia Flor și cetăţeanul rus Igor Smirnov. Tiraspol, 1 martie 2011 din urmă fapt este relevant în sine. Nu mai există în Europa un alt fost prim-ministru care, imediat după încheierea mandatului, să fie angajatul unei întreprinderi monopoliste de stat dintr-o ţară străină. Nu vrem să fim răutăcioși, dar faptul că fostul cancelar Gerhard Schröder a promovat politici economice favorabile Rusiei și în răspăr cu interesele Poloniei, Ucrainei sau ale celor trei state baltice ex-sovietice, este mai mult decât evident și nu necesită argumentări în plus ori comentarii. Că această situaţie a condus, de multe ori, la conflicte sau la declaraţii dure prin care respectivele politici au fost criticate, a fost ceva normal. Nu vedem însă de ce s-ar deranja atât de mult unii dintre prietenii noștri germani acum, la publicarea unui simplu material de presă în care am expus doar niște puncte de vedere, pe un ton pertinent, despre complicităţile și parteneriatul geopolitic și strategic ruso-german în regiunea noastră. Să mai reţinem un detaliu din peisaj. Premierul Vladimir Filat și partidul său (PLDM) a fost propulsat în Partidul Popular European întâi de toate cu sprijin german. S-a văzut că prietenii noștri de la Berlin au avut un interes aparte pentru așa ceva. Lucrurile au devenit și mai clare în momentul în care s-a văzut că premierul Filat este invitat în vizite oficiale la Ber-

lin mai des decât orice alt premier din Europa. Apropo, își amintește cineva să fi fost premierul României, Emil Boc, de două ori în ultimul an în vizită oficială la Berlin? Sau poate premierul Ucrainei? Ei, de unde! Nici vorbă! Dragi cititori, textul Notei de convorbire pe care îl publicăm alăturat constituie doar o mică piesă dintr-un puzzle geopolitic cuprinzător și complex. Cu toate acestea, lectura documentului este dintre cele utile. Precum arheologul, servindu-se de cunoștinţele și de intuiţiile sale, reface imaginar conturul unui vas după un singur ciob găsit în straturile adânci de pământ, așa vom putea înţelege și noi ce forme, ce material și ce linii sau contururi geopolitice trădează acest simplu text. Că tot vorbeam de o cupă germană cu capac rusesc, textul alăturat este un fragment al cupei germane care i-a fost pusă lui Filat în mână. Important este ca aceasta să nu fie nici cupa răbdării noastre, nici cupa trădării lui Filat. Lectură plăcută! Vlad CUBREACOV, FLUX

Post-scriptum: Sursele noastre sigure ne comunică mai nou, din culisele geopolitice europene, că prietenii noștri germani, împreună cu prietenii noștri ruși și prietenii noștri ucraineni, au deschis consultări separate, cu ușile închise, în problema diferendului moldo-rus din Transnistria. Undeva, într-o

frumoasă urbe baltică, s-a ţinut prima rundă de consultări ale trilateralei ruso-germano-ucrainene, peste capul formatului „5+2”, adică pe la spatele Republicii Moldova, al Statelor Unite ale Americii, al Uniunii Europene și al OSCE. Frumosul oraș baltic se numește astăzi Kaliningrad, iar altădată s-a numit Königsberg. Ceea ce a devenit clar în urma acestor consultări secrete este că Berlinul este gata să-și trimită la Chișinău mai mulţi experţi în dreptul constituţional, în vederea pregătirii terenului pentru anularea actualei noastre Constituţii și, până la urmă, pentru dizolvarea Republicii Moldova ca stat unitar. De asemenea, Berlinul și Moscova (prin oamenii dintr-o structură simpatică numită SVR, responsabilă de dosarul transnistrean) au exprimat părerea comună, necontrazisă de Kiev, că ar fi de dorit o sincronizare a alegerilor parlamentare anticipate din toamna acestui an sau din prima jumătate a anului viitor cu apariţia unei „Republicii Federative Moldovenești”, astfel încât regimul Smirnov să participe la procesul de formare a noilor structuri de stat ale noului stat federal. Practic, asistăm la dorinţa de reluare, fără mari deosebiri, a planului Kozak din 2003. Interesant este că reprezentanţii Berlinului la consultările cu ușile închise din frumosul oraș baltic nici nu au ascuns că doresc să-și scoată protejatul, adică pe

Vladimir Filat, drept „erou al reunificării”. Nu întâmplător trilaterala ruso-germano-ucraineană a ales Königsbergul ca loc al acestor consultări secrete. Königsbergul nu este doar orașul marelui Kant, nu doar capitala Prusiei de Răsărit până în mai 1945. Acesta este centrul unei actuale exclave rusești dintre Polonia, Lituania și Marea Baltică, o regiune considerată noua fereastră rusească către Lumea Germană și vechea fereastră germană către Lumea Rusă. Valenţele simbolice ale locului sunt evidente. Multă lume a comparat, nu o singură dată și pe bună dreptate, regiunea transnistreană a Republicii Moldova cu regiunea fostă germană, actuală rusească Königsberg-Kaliningrad. S-a spus chiar că Transnistria ar fi un fel de Kaliningrad II pe care și-l dorește Rusia în spaţiul nostru. Numai că și-l dorește cu tot cu Republica Moldova până la Prut, adică până la graniţa UE și NATO. Să fi discutat rușii și nemţii (de faţă cu ucrainenii), în orașul marelui Kant, despre un schimb de teritorii? Kaliningrad I pe Kaliningrad II? Mai e posibil un alt RibbentropMolotov astăzi? Brrrr!!! Nu am vrea să credem așa ceva nici în visurile cele mai negre. Urmăriţi FLUXUL, vom reveni cu detalii. V. CUBREACOV

DOCUMENT

Din culisele parteneriatului strategic ruso-german AMBASADA REPUBLICII MOLDOVA BERLIN Nr. 076/ 22.02.2011

NOTĂ DE CONVORBIRE cu Amb[asadorul] Patricia Flor, responsabila MAE-ului federal pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală La 21 februarie curent, la iniţiativa mea, am avut un prânz de lucru cu Amb[asadorul] Patricia Flor, responsabila MAE-ului federal pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Discuţia s-a axat, în principal, pe dimensiunea nistreană, precum și pe situaţia politică internă din RM. Astfel, am informat-o detaliat despre acţiunile întreprinse de AIE în sensul asigurării alegerii șefului statului în condiţiile reticenţei maxime a opoziţiei, nefiind exclusă posibilitatea examinării modificării art. 78 al Constituţiei în sensul alegerii directe a președintelui. La rândul ei, Patricia Flor s-a arătat surprinsă de reapariţia respectivei idei în calculul liderilor Alianţei de guvernământ, menţionând riscul pe care îl comportă un asemenea scenariu pentru asigurarea stabilităţii politice din ţară. Potrivit ei, o puternică instituţie prezidenţială cu mandat direct al poporului ar putea conduce la apariţia unor tensiuni inevitabile între ramurile puterii din RM, ceea ce ar retrograda ţara din punct de vedere constituţional la mijlocul anilor nouăzeci. În opinia ei, o soluţie plauzibilă ar fi acceptarea cerinţelor opoziţiei de a alege un șef de stat „apolitic”, urmând să se recurgă imediat la reforma constituţională în sensul transferului centrului politic de greutate spre prim-ministru, preluându-se, astfel, modelul german. În opinia ei, o puternică instituţie prezidenţială ar fi contraproductivă pentru tânăra democraţie moldovenească, existând pericolul unei „alunecări pe pista autoritară”, așa cum s-a dovedit

a fi guvernarea 2001-2009. Însă, a specificat ea, decizia finală aparţine clasei politice din RM și, deci, întreaga responsabilitate aceasta urmează să și-o asume în mod conștient. Germania, la rândul ei, va accepta orice decizie suverană în acest sens, însă rămâne disponibilă să ofere asistenţa necesară autorităţilor noastre, inclusiv în elaborarea proiectelor de modificare a constituţiei. În ceea ce privește subiectul nistrean, P[atricia] Flor m-a informat despre recenta ei vizită la Moscova, unde a purtat discuţii cu șeful celui de-al doilea departament CSI al MAEului rus, Viktor Sorokin. Potrivit ei, Rusia pare a fi decisă se purceadă la evacuarea definitivă a muniţiilor sale stocate în regiunea transnistreană a ţării noastre, specificând că vizita la Cobasna a tandemului Grușko-Harcenko a avut tocmai scopul evaluării mecanismelor necesare în acest sens. Totodată, Sorokin ar fi informat-o pe interlocutoare inclusiv despre discuţiile tensionate purtate de ambii oficiali cu Smirnov, care a determinat (potrivit oficialului rus) Moscova să examineze la modul serios evacuarea definitivă a muniţiilor și aparenta distanţare de liderul separatist. În opinia diplomatei germane, o astfel de turnură în poziţia MAE-ului rus este una surprinzătoare, care ar atesta dinamica pozitivă a atitudinii FR referitor la dosarul transnistrean. Totodată, Berlinul este departe de a-și crea iluzii suplimentare în acest sens, fiind așteptate din partea Moscovei (și a Kievului) pași concreţi în realizarea obiectivului de deblocare a dialogului politic. Un alt element pozitiv pe care l-a dedus interlocutoarea din discuţiile purtate la Moscova ar fi că din arsenalul argumentativ al FR a dispărut referinţa la „lipsa unui guvern stabil în Moldova” și, implicit, lipsa unui partener serios de dialog la Chișinău. Acest lucru vine să demonstreze, potrivit amb[asadorului] Flor, acceptul Moscovei a noii guvernări de

la Chișinău și determinarea demarării unui dialog cu noua coaliţie de la Chișinău. Prin urmare, a conchis ea, există premise optimiste în sensul impulsionării activităţii pe dimensiunea transnistreană. Din discuţiile ei cu Sorokin, s-a desprins faptul că Moscova, deocamdată, nu a identificat un potenţial contracandidat lui Smirnov, pe care ar putea miza în competiţia prezidenţială de la finele anului curent din regiunea nistreană. În context, ea nu exclude că FR ar putea recurge la invocarea necesităţii așteptării rezultatelor scrutinului prezidenţial din Transnistria pentru a tergiversa reluarea cadrului formal al negocierilor în formatul 5+2. Totodată, Sorokin s-ar fi exprimat în favoarea unei reuniuni 1+1, care ar putea „urni carul din loc” și în urma căreia ar putea fi dată publicităţii o declaraţie comună, prin care părţile și-ar fi exprimat disponibilitatea reluării dialogului direct, angajându-se să identifice o soluţie acceptabilă în acest sens. Potrivit P[atriciei] Flor, este puţin probabilă o reuniune 1+1 cu emiterea unei declaraţii comune (cel puţin, deocamdată), dar ideea în sine este una plauzibilă. Astfel, ea consideră că atât Chișinăul, cât și Tiraspolul ar putea emite separat declaraţii de acest gen, care ar constitui o piatră solidă de temelie pentru relansarea negocierilor. În acest sens, P[atricia] Flor a declarat disponibilitatea MAEului german de a acorda întreaga asistenţă necesară RM în elaborarea proiectului unei astfel de declaraţii. Totodată, ea a opinat că drept un gest de bunăvoinţă din partea Chișinăului ar fi o eventuală distanţare (sau moratoriu) de la Legea privind prevederile de bază ale statutului special al regiunii transnistrene, adoptată în 2005, care, potrivit diplomatei germane, a fost votată unanim de fracţiunile politice din legislativul de atunci, dar care suferă de un handicap serios – nu a fost discutată cu reprezentanţii

regiunii separatiste și, deci, nu va fi luată principial drept bază de discuţie de către transnistreni. Astfel, a opinat ea, deși este o lege foarte bună, handicapul legitimităţii ei pentru ambele maluri ale Nistrului o lasă fără careva perspective serioase în redacţia ei actuală. Prin urmare, a continuat ea, o eventuală distanţare de la legea respectivă ar veni să demonstreze atât Rusiei, cât și UE și SUA seriozitatea intenţiilor autorităţilor noastre de a recurge în modul cel mai pragmatic la negocierile privind principiile de bază ale statutului regiunii în cadrul RM reîntregite. În aceeași ordine de idei, Germania va căuta să influenţeze Moscova în sensul determinării Tiraspolului de a nu mai face referinţă la rezultatele așa-numitului „referendum” din 2006, fapt care va facilita în mod inevitabil reluarea procesului de negocieri politice. Oricum, a continuat ea, subiectul respectiv va căuta să-l discute în cadrul vizitei la Chișinău, preconizată pentru 28 februarie curent. În altă ordine de idei, P[atricia] Flor a menţionat că înţelege reacţia „dureroasă” a reprezentanţilor Chișinăului la orice amintire a conceptului de „federalizare”, dar explică reacţia respectivă prin cunoașterea slabă de către politicienii noștri a noţiunii menţionate, care, de altfel, și-a demonstrat fiabilitatea în multe state europene, în special în Germania. Potrivit ei, este puţin probabil să se identifice o soluţie a ghemului transnistrean în condiţiile continuării insistenţei RM pe principiul statului unitar – transnistrenii nu vor recurge la cedări într-un astfel de scenariu. Prin urmare, a adăugat ea, este imperativ necesar ca RM să „se debaraseze de fobia federalismului” și să purceadă la examinarea posibilelor versiuni ale construcţiei federale a Moldovei reîntregite, Germania oferindu-se să ne asiste în identificarea și, principalul, garantarea funcţionalităţii versiunii finale. În context, ea a sugerat că,

bunăoară, Berlinul ar putea iniţia organizarea unei vizite de documentare pentru experţi în dreptul constituţional de pe ambele maluri ale Nistrului (în eventualitatea că aceștia vor face ulterior parte din posibilul grup comun de lucru pentru elaborarea noii constituţii). Totodată, ea a rugat ca partea moldovenească să propună o listă a eventualilor participanţi la această vizită de studiu. În ceea ce privește perspectivele constituirii cadrului de dialog Ashton-Lavrov pe dimensiunea politicii externe și de securitate (Memorandumul de la Meseberg), P[atricia] Flor, [a] precizat că Berlinul continuă să insiste asupra iniţierii formatului respectiv. Astfel, deja în cadrul reuniunii Ashton-Lavrov din 24 februarie curent de la Bruxelles, subiectul transnistrean va fi printre elementele-cheie ale discuţiilor. Potrivit ei, în urma eforturilor RFG pe terenul intern al UE, Ashton „ar fi înţeles miza soluţionării conflictului transnistrean” din perspectiva reluării dialogului pragmatic cu Federaţia Rusă. În context, oficiala germană a menţionat că, pentru determinarea finală a lui Catherine Ashton, este foarte important mesajul pe care oficialităţile de la Chișinău urmează să-l transmită șefei diplomaţiei europene în cadrul apropiatei ei vizite în RM. Prin urmare, a specificat interlocutoarea, „încercaţi să obţineţi maximul posibil din vizita ei la Chișinău”. Referindu-se la posibilitatea formulării unui non-paper (pe dimensiunea transnistreană) de răspuns la scrisoarea din iulie trecut a lui Lavrov către Ashton, oficiala germană s-a declarat sceptică, afirmând că, deocamdată, este prematur pentru o astfel de abordare. Totodată, ea a recunoscut faptul că elementele inserate în nonpaperul propus de Lavrov sunt total inacceptabile pentru UE. În circumstanţele existente, a opinat interlocutoarea, este mai important să iniţiem dialogul în contextul Meseberg, decât

„să începem să irităm ursul” din start. Singurul efect pe care l-ar putea avea un astfel de non-paper din partea UE la ora actuală ar fi distanţarea Rusiei de cadrul dialogului propus de Germania la Meseberg. În cadrul discuţiei purtate cu P[atricia] Flor, am sugerat constituirea unui format de consultări bilaterale moldo-germane în problematica transnistreană, astfel fiind posibilă o coordonare mai bună a eforturilor comune, precum și elaborarea unor strategii concertate de acţiune în raport cu unii actori ai formatului existent de negocieri. Totodată, mi-am arătat surprinderea că, din moment ce RM a devenit una dintre priorităţile politicii externe a Germaniei, între statele noastre lipsește mecanismul consultărilor politice bilaterale, ne-

fiind semnat nici un protocol dintre ambele ministere ale afacerilor externe în acest sens. Mai mult decât atât, iniţierea consultărilor politice bilaterale ar permite punerea în discuţie atât a subiectelor legate de procesul de integrare europeană a RM, cât și o paletă largă a problematicii de dezvoltare durabilă a ţării noastre, inclusiv dialogul pe dimensiunea transnistreană. Interlocutoarea s-a arătat interesată de ideea respectivă, afirmând că va discuta neapărat cu conducerea MAE-ului federal, unde ea este sigură că va beneficia de susţinere, urmând ca subiectul respectiv să fie abordat și în cadrul vizitei ei la Chișinău. Aureliu CIOCOI Ambasador


4

EDI|IA DE VINERI

Social

27 MAI 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

VLAD PLAHOTNIUC: Termenul limită de înmatriculare a maşinilor cu numere străine ar putea fi prelungit până la sfârşitul anului

„Autorităţile de protecţie a concurenţei au nevoie de o legislaţie concurenţială armonizată”

Guvernul a prelungit, până la 1 ianuarie anul viitor, termenul până la care mașinile cu numere de înmatriculare străine vor trebui înregistrate în Republica Moldova sau să fie scoase din ţară. Decizia a fost anunţată miercuri, 25 mai 2011, de premierul Vladimir Filat, care a numit-o „un compromis”. Ea mai trebuie aprobată de Parlament, pentru a deveni prevedere legală. Amintim că în aprilie, Guvernul hotărâse ca mașinile să poată circula cu număre străine în Moldova numai 90 de zile pe an. „Este important de precizat însă că această măsură are un singur scop - de a oferi timp suficient ca aceste mașini să se întoarcă în ţara de origine. Nu va fi oferită nici o prelungire ulterioară termenului acesta”, a precizat Vladimir Filat. Suplimentar, prim-ministrul a declarat că un grup de lucru va examina oportunitatea prelungirii dreptului de a circula în Republica Moldova cu mașini înregistrate peste hotare de la 90 la 180 de zile pentru cei care deţin cetăţenie dublă. Acest drept va trebui să fie acordat la cerere, iar solicitantul ar urma să întrunească următoarele condiţii: să aibă cetăţenie dublă, mașina să fie înregistrată obligatoriu în ţara în care își are a doua cetăţenie, autovehiculul să fie deţinut neapărat în proprietate privată (nu în bază de procură). Ministerul Finanţelor urmează să înainteze spre avizare ministerelor această iniţiativă, care a fost recomandată în baza practicii europene, informează un comunicat al Executivului.

Prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc, consideră că autorităţile de protecţie a concurenţei au nevoie de o legislaţie concurenţială armonizată, care să le ofere și instrumentele necesare, și să faciliteze o colaborare eficientă la nivel internaţional. El a declarat despre aceasta în cadrul deschiderii Conferinţei Internaţionale „Modalităţi de depășire a crizei: rolul autorităţilor de concurenţă, perspective, probleme”, organizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), timp de 2 zile, la Chișinău. „Da, Constituţia noastră prevede obligativitatea pentru toate instituţiile statului de a promova concurenţa loială și de a nu întreprinde acţiuni de limitare a concurenţei. Și aici un rol important îi revine autorităţii de concurenţă,

precum și altor instituţii în vederea promovării unei politici concurenţiale sănătoase, care să asigure respectarea legilor și să contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea bunăstării tuturor cetăţenilor”, a spus Vlad Plahotniuc, specifi-

când că autorităţile de protecţie a concurenţei au nevoie de o legislaţie perfecţionată. El a remarcat faptul că aproape toate ţările din CSI, nemaivorbind de statele membre ale Uniunii Europene, au adoptat o legislaţie care corespunde cerinţelor și standardelor contemporane. „În ţările dezvoltate, legislaţia privind concurenţa este foarte bună, deoarece a fost perfecţionată pe parcursul a mai multor zeci de ani. Republica Moldova poate profita acum de această experienţă imensă a vecinilor, colegilor și prietenilor noștri,

După interlic.md şi euraopalibera.org

Din nou despre românii din regiunea Cernăuţi Interviu cu profesorul universitar Ilie Popescu de la Universitatea din Cernăuţi, preşedintele Societăţii „Golgota” a victimelor represaliilor staliniste - În primăvara acestui an a avut loc la Cernăuţi Ziua Mondială a Poeziei. Se știe că Universitatea din Cernăuţi a dat de-a lungul vremii generaţii de poeţi. ”Nouăzeciștii” cernăuţeni Nicolae Șapcă, Ion Bâcu, Lia Popov au cucerit importante premii de poezie. Credeţi că în condiţiile actuale ale învăţământului de limbă română din Ucraina se poate afirma și dezvolta o elită intelectuală românească în regiunea Cernăuţi? - Există o elită intelectuală românească la etapa actuală, printre cei ce o compun îi putem numi pe președintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, care conduce publicaţiile „Monitorul de Herţa” și „Familia”, având și o tipografie de carte românească, apoi Dumitru Covalciuc, președintele societăţii „Arboroasa”, pe care-l numim și astăzi „enciclopedie pe picioare”, de asemenea Vitalie Zegrea, președintele Societăţii „Junimea”. Din urmă vin mai tinerii Dumitru Mintencu, ziarist la „Concordia”, Doina Bojescu, corespondent la același ziar, Adrian Medvedi, președintele Societăţii „Arhiva”, Constantin Dascaliuc de la „Monitorul de Hliboca” și mulţi alţi intelectuali afirmaţi în diferite domenii. - Ca dascăl al universităţii cernăuţene aţi avut contacte directe cu colegi din universităţile din România, aveţi o imagine bine formată asupra învăţământului superior românesc. Făcând o comparaţie, care sunt asemănările și deosebirile cele mai evidente în pregătirea studenţilor filologi la Cernăuţi faţă de Iași, spre exemplu? Ce dificultăţi întâmpinaţi în mod deosebit? - Scopul principal al profesorului de la catedra de limba și literatura română e să pregătească specialiști la fel ca în România. Pentru aceasta folosim și publicaţii din patria istorică editate recent, net superioare celor din perioada comunistă de tristă amintire. La etapa actuală, catedra are dificultăţi la completarea numărului de opere de literatură clasică și contemporană. Avem o nevoie acută de lingvistică, beletristică clasică și contemporană, critică literară, toate editate recent. Am dori să vină specialiști care să ţină studenţilor cursuri de lingvistică și literatură română, în baza contractelor de colaborare între catedre. Ar fi bine să existe schimburi de studenţi și profesori cu universităţi din România și Republica Moldova.

- În perioada sovietică Biblioteca Universitară din Cernăuţi avea un fond impresionant de carte scrisă cu caractere latine ce includea ediţii complete din operele marilor clasici ai literaturii române și universale, o bogată colecţie de documente istorice, manuscrise ale unor scriitori importanţi ce au trăit în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, precum și colecţii ale unor periodice, precum „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Steaua Dunării”, „Timpul”, „Curentul”, „Universul”, „Dimineaţa” și multe altele. Este păstrat acest tezaur cultural și este accesibil studenţilor facultăţii la care predaţi? Dar eventualilor cercetători din România sau Republica Moldova? - Se păstrează și astăzi fondul de carte, manuscrise și publicaţii periodice, însă unele din periodice, din păcate, lipsesc. Studenţii folosesc această literatură, în primul rând utilizează ce este necesar programului de studiu, conspectează și pregătesc cu ajutorul său seminariile universitare de limba și literatura română. Mulţi din cei mai buni studenţi studiază și suplimentar, iar biblioteca le este de un real folos. - Actualul patron spiritual al Universităţii din Cernăuţi, poetul ucrainean Iurii Fedkovici, despre care se spune că avea o familie ce ilustrează mozaicul etnic bucovinean și o iubită româncă, a scris într-o poezie a sa: „A fost bine de trăit cândva-n Bucovina: / Nu știam noi ce-i nevoia, / Nu știam ce-i chinul. / Ziua venea-n glas de cobză, / Noaptea – de scripcuţă / Iar ea, Bucovina mândră, / Ca floarea-n ierbuţă, / La părintele Ștefan, / La Valahia mamă/ A trăit nestingherită/ Cu drag, fără teamă.” Cum decurge viaţa spirituală a românilor despărţiţi de părintele Ștefan și Valahia mamă? - Românii în toate timpurile, vitrege sau fericite, au avut un singur scop – de a păstra identitatea naţională sub toate aspectele ei: credinţa în Dumnezeu, limba, folclorul tradiţional. În epoca comunistă de tristă amintire aici a avut mult de suferit spiritul românesc datorită faptului că așa-numiţii „eliberatori” au vrut să ne deznaţionalizeze, să ne mancurtizeze prin deschiderea de școli ucrainene în sate românești, schimbarea abuzivă a toponimiei tradiţionale. Bunăoară, localitatea Suceveni a devenit Șirokaia Poliana, Iordănești – Podlesnoe, iar exemplele ar putea continua. Despre revenirea la toponimia tradiţională am publicat un articol în „Zorile Bucovinei” la 31

ianuarie 1990. Cu argumentele aduse, bazate pe documente din arhivele de stat, populaţia românească din unele sate a organizat referendumuri și, în urma rezultatelor acestora, s-a trecut la toponimia tradiţională. După prăbușirea Uniunii Sovietice la Universitate s-au înmulţit legăturile cu instituţiile de învăţământ superior din România și am reînviat interesul pentru cultura românească. - La vârsta de 7 ani aţi fost deportat alături de mama și fraţii Dumneavoastră. Care este reţeta succesului Dumneavoastră intelectual? Cum aţi reușit ca din deportat să deveniţi profesor universitar? - În satul natal, Pătrăuţi, funcţiona numai o școală de 7 ani, iar în raionul Hliboca erau puţine licee românești. Din cauza deportării, eu am început școala cu doi ani mai târziu, însă la terminarea ei, am fost singurul care a plecat și a reușit la liceu. După terminarea liceului, am fost luat în armată. Aici nu puteam să învăţ decât noaptea. Așa am făcut și, la terminarea armatei, nu am trecut prin sat, unde activiștii regimului îmi pregătiseră deja un alt viitor, ci am dat examen direct la Universitatea din Cernăuţi. Am fost admis, dar ca să nu fiu eliminat din cauza trecutului familiei mele, a trebuit să învăţ continuu. Și la universitate s-a încercat de două ori exmatricularea mea, însă am avut norocul ca decizia hotărâtoare în această privinţă s-o ia un universitar de origine poloneză, care m-a salvat. Mi-am făcut apoi cariera excluzând linia comunistă și am dat concurs pentru a deveni cadru didactic universitar. Am câștigat concursul și am dat repede doctoratul cu lucrarea ”Terminologia plantelor medicinale în graiurile moldovenești din Regiunea Cernăuţi”. Și aici am întâmpinat greutăţi, dar, până la urmă, am reușit să iau doctoratul la Chișinău. Cu timpul am reușit să scriu 19 cărţi, 350 de lucrări știinţifice, mai multe articole, recenzii, care i-au determinat pe cei de la Academia din Moscova să mă includă în lucrarea „Lingviști iluștri ai lumii”. - Sunteţi președinte al Societăţii victimelor represiunii staliniste „Golgota”. Cunoaștem cu toţii că în acea perioadă au avut de suferit și românii ca și celelalte popoare căzute pradă ideologiei staliniste. În ce măsură sunt cunoscute întâmplările acelor vremuri tinerei generaţii de etnici români, care este educată astăzi în școala ucraineană? - Graţie unor intelectuali români patrioţi, ei află despre calvarul românilor în timpul regimului comunist stalinist.

În plus, Societatea „Golgota” s-a implicat în demascarea regimului totalitar prin materiale concrete realizate în organizaţiile primare, prin participare la simpozioane și conferinţe internaţionale, prin publicarea amintirilor supravieţuitorilor, prin întâlniri cu elevii școlilor. - Tatăl Dumneavoastră a murit întro închisoare comunistă deoarece a fost considerat unul dintre organizatorii marșului către graniţă, sfârșit cu masacrul de la Fântâna Albă. Cum s-ar putea evita repetarea unor astfel de evenimente? - Tatăl meu a fost prins în drum spre Fântâna Albă, condamnat la moarte prin împușcare, confiscarea averii și deportarea soţiei sale și a copiilor în Siberia. A murit de foame într-un lagăr din regiunea Sverdlovsk, înainte de a fi executat. Ca să nu se mai repete calvarul românilor din nordul Bucovinei trebuie să întărim poziţia democratică a statului ucrainean și să scoatem la

lumină fărădelegile, crimele săvârșite de către cerberii comuniști. Pe de altă parte, tineretul nu trebuie să cadă sub influenţa grupărilor extremiste. Noi considerăm că trebuie să li se spună copiilor ceea ce s-a întâmplat de către cei ce au fost deportaţi. - Ce proiecte de viitor aveţi? - A continua să fondăm organizaţii primare în satele unde lipsesc, să facem liste cu cei ce au decedat în Gulag, să publicăm în continuare mărturiile supravieţuitorilor, să se plătească utilităţile celor care au fost oprimaţi, să li se dea transport gratuit, medicamente, pensii ridicate cu 50%. De asemenea, vreau să termin un studiu știinţific numit ”Particularităţi lexico-semantice și frazeologice ale deportaţilor”. Totodată, am dori să-i ducem să vadă România pe supravieţuitorii deportărilor de la noi. Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

pentru ca să acopere în timp scurt distanţa care ne desparte de standardele și normele contemporane”, a adăugat prim-vicepreședintele Parlamentului. Despre conferinţă Vlad Plahotniuc a spus că este „un eveniment util, pentru că vom avea prilejul să facem o trecere în revistă a situaţiei existente în domeniu, vom lua cunoștinţă de experienţa și recomandările invitaţilor noștri din străinătate și, am convingerea, într-un final această conferinţă se va încheia cu formularea unor concluzii, cu repere

pentru acţiune și cu idei de perspectivă”. În perioada 26-27 mai 2011, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) organizează, la Chișinău, Conferinţa Internaţională cu tema “Modalităţi de depășire a crizei: rolul autorităţilor de concurenţă, perspective, probleme”. La eveniment au fost invitaţi conducătorii organelor antimonopol din România, Federaţia Rusă, Ucraina, conducătorii autorităţilor de reglementare, precum și experţi internaţionali în domeniul concurenţei din România.

AICI TV şi la Chişinău O știre îmbucurătoare care ne vine de la colegii noștri de la posturile TV regionale. Marţi, 24 mai 2011, Asociaţia Radiodifuzorilor regionali „Reţeaua AICI” a lansat în spaţiul media de la Chișinău postul de televiziune AICI. AICI TV devine astfel singura instituţie mass-media care aduce telespectatorilor din Chișinău știri din toate regiunile ţării, precum și emisiuni produse de către staţiile locale de televiziune. Într-un comunicat de presă, remis redacţiei de această instituţie media, este prezentat noul produs TV, accesibil deja și chișinăuienilor. Astfel, după un an de activitate a reţelei regionale de televiziune „Aici TV”, interesul telespectatorilor pentru acest produs a crescut vizibil, oamenii fiind interesaţi de evenimentele ce au loc în localităţile și regiunile în care locuiesc. AICI TV va ocupa la Chișinău nișa știrilor regionale, adresându-se unui public larg, printre care și persoanelor ce au plecat din localităţile lor de baștină și locuiesc în capitală, dar care nutresc un interes continuu pentru tot ceea ce se întâmplă în regiunile de unde vin. În Chișinău, dar și în orașele Râșcani, Glodeni, Fălești, Bălţi, Sângerei, Anenii Noi, Cahul, știrile și emisiunile postului AICI TV vor fi recepţionate prin intermediul distribuitorilor parteneri postul de televiziune Accent TV și INFO CHANEL din reţeaua de cablu SunCommunications. Grila Reţelei “AICI” cuprinde patru ore de emisie, timp în care sunt prezentate știri și emisiuni ce reflectă viaţa cotidiană a municipiului Chișinău și din raioanele în care emit staţiile regionale de televiziune. Pe lângă buletinul de știri, emisiunile “Trasee” și “Retrospectiva Săptămânii”, reţeaua se lansează cu o nouă grilă de emisiuni. În noua grilă își fac loc emisiuni de o utilitate deosebită pentru cetăţeanul Republicii Moldova, cum ar fi “Eu am dreptul”, “Consumăm în Moldova”, “Între DEX și stradă”, “Omul și glia”, “Arta frumuseţii”, “În grădina dorului”, “Generaţia Contra”, “Printre Rânduri” “Călătorii Acasă”. Cea mai mare parte din emisiuni sunt produse cu aportul sau în întregime de staţiile regionale de televiziune, prin care AICI TV vă propune să descoperiţi o Moldovă ingenioasă, optimistă și demnă, cu oameni, locuri și evenimente care merită să fie cunoscute. Creată în septembrie 2009, de către posturile regionale de televiziune “SOR TV”, “TV DROCHIA”, “ELITA TV”, “VTV-UNGHENI”, “MEDIA TV”, “ENI AY”, Reţeaua AICI activează la nivel de regiuni și atinge un înalt grad de popularitate. Raza de acoperire a Reţelei “AICI” cuprinde orașele, Cimișlia, Ceadâr Lunga Comrat, Congaz, Criuleni, Drochia, Dubăsari, Orhei, Rezina, Soroca, Șoldănești, Ungheni, în total 13 orașe și peste de 400 de localităţi, care cuprind mai mult de 800 000 de telespectatori.


FLUX EDI|IA DE VINERI

27 MAI 2011

Social

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Radu Buşilă are soluţia pentru problema ambuteiajelor din capitală Candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă, consideră că problema ambuteiajelor sufocante care, practic, au paralizat traficul în ultima perioadă în centrul orașului poate fi rezolvată doar prin dezvoltarea transportului public, astfel ca acesta să fie mai comod și să prevaleze faţă de cel individual. Asta i-ar determina pe mulţi chișinăuieni să renunţe la călătoriile cu autoturismul personal, în favoarea celor cu autobuzul și troleibuzul, care ar fi și mult mai ieftine.

Bun, a fost, în 2010, de doar 8 km/ oră! Timpul mediu de ajungere al ambulanţei la cazurile urgente a urcat de la 16 minute, în 2007, la 19 minute, în 2009, și la 23 minute, în 2010. În consecinţă, a crescut numărul de decese înregistrate de serviciul de ambulanţă: sute de persoane au murit în anii 2007-2011 în intervalul de timp de la primirea apelului de către dispecerat și sosirea ambulanţei la caz. Viteza extrem de redusă în

municipiului Chișinău.„Traficul sufocant este cauza emisiei masive de substanţe nocive și a poluării fonice. Cele mai extinse areale generate de emisiile transportului auto sunt străzile Mihai Viteazu, Petricani, Albișoara, Calea Moșilor, Ismail, bulevardul Renașterii. Nivelul depășit al poluării acustice cauzat de transportul auto se atestă pe străzile: M. Viteazu, Petricani, Albișoara, Ismail, Ciuflea, Ștefan cel Mare și Sfânt, V. Alecsandri,

Acest punct de vedere a fost exprimat de Radu Bușilă vineri, 20 mai 2011, într-o conferinţă de presă la care a participat și membrul Consiliului municipal Chișinău din partea PPCD, Alexandru Corduneanu.

Chişinăul, cel mai hopuros oraş Consilierul creștin-democrat este de părere că Chișinăul este orașul cu cele mai multe hopuri și gropi per capita din toate capitalele europene. „Calitatea drumurilor și calitatea serviciului public de transport de călători cu microbuzul, traficul sufocant, parcajele și parcările de pe domeniul public, carosabil, trotuare, spaţii verzi și curţi, iată un ghem de probleme din cele mai acute care deja sufocă Chișinăul. Nici una din politicile, programele și proiectele prevăzute de Strategia de dezvoltare a Chișinăului până în 2025, strategie aprobată în 2007, nu au fost puse nici măcar în discuţie, darămite realizate. Suntem, probabil, orașul cu cele mai multe hopuri și gropi per capita din toată Europa. Iar în fiecare an, după sezonul de iarnă și vară, o parte considerabilă din suprafeţele stradale sunt iarăși deteriorate, lucru care, alături de lipsa marcajelor, afectează grav fluiditatea circulaţiei”, a constatat consilierul creștindemocrat. El a prezentat și un șir de statistici alarmante, din care reiese clar că proasta calitate a drumurilor este cauza a un șir de probleme și, în unele cazuri, duce și la decesul participanţilor la trafic, în special fiind vorba despre pacienţii serviciului de ambulanţă.

A crescut numărul de decese înregistrate de serviciul de ambulanţă „S-a mărit cu mai mult de 2 ori sarcina asupra reţelei de drumuri. Au apărut noduri și tronsoane cu un nivel înalt de aglomeraţie. Majoritatea accidentelor rutiere au loc la intersecţiile care funcţionează la limita capacităţii de trafic. Reţeaua magistrală a zonei centrale a Chișinăului este supraîncărcată. Stăm zilnic, în orele de vârf, în ambuteiaje în zonele rondului de pe Calea Ieșilor, Gării feroviare, Gării de nord, Pieţei Centrale, Pieţei Marii Adunări Naţionale, Viteza medie de deplasare în centrul Chișinăului a scăzut de la 20 km/oră, în 2005, la sub 13 km/ oră, în 2010, iar viteza medie la o oră de vârf pe str. Pușkin, între str. Bucureștiului și str. Alexandru cel

trafic provoacă pierderi tuturor sectoarelor economice, pierderi suportate, în cele din urmă, de clienţii finali – locuitorii Chișinăului. Conform unui studiu realizat de organizaţiile neguvernamentale, valoarea pierderilor anuale înregistrate în Chișinău din cauza traficului supraaglomerat se ridică la 500 de milioane de lei”, a declarat Alexandru Corduneanu.

Pierderile economice şi de mediu ale Chişinăului stau pe seama administraţiei municipale El a menţionat că toate pierderile economice suportate atât de persoanele fizice, cât și de cele juridice, din cauza drumurilor pline de gropi, pe alocuri impracticabile, stau pe seama administraţiei

Candidatul PPCD la funcţia de primar de Chișinău, Radu Bușilă, și colegul său de partid, consilierul municipal Alexandru Corduneanu, i-au convocat pe jurnaliști într-o conferinţă de presă și pe 24 mai 2011, abordând de data aceasta problema tarifelor. Cei doi au efectuat o analiză amănunţită a modalităţii de calculare a tarifelor, ajungând la concluzia că aceasta este una total neobiectivă și prejudiciază, în mod grav, veniturile și, respectiv, nivelul de trai al consumatorilor din municipiul Chișinău. Pentru că subiectul este unul care vizează în mod direct interesele chișinăuienilor (cu această problemă se confruntă și locuitorii altor orașe și chiar sate) și aceste analize pertinente constituie o premieră, le reproducem mai jos integral.

Mitropolitul Gavriil BănulescuBodoni, Alexandru Pușkin, București, Mihail Kogălniceanu. Lipsa locurilor organizate pentru parcare duce la amplasarea autovehiculelor în benzile de circulaţie, inclusiv pe străzile care exercită rolul magistralelor (str. Pușkin, str. Vlaicu Pârcălab, str. Eminescu, str. Vasile Alecsandri, str. Armenească, str. 31 August 1989, str. Kogălniceanu, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt etc.). Acest lucru reduce capacitatea de traversare a străzilor, face dificilă circulaţia transportului, sfidează normele securităţii la trafic, nu asigură condiţii confortabile pentru pasageri și transport. Este evidentă o incoerenţă a sistemului de transport public. În orice oraș civilizat, transportul public reprezintă principala opţiune a locuitorilor. În Chișinău, din cauza deficienţelor transportului public, principala opţiune de transport o constituie

“Astăzi, transportul public urban al mun. Chișinău este reprezentat prin 4 tipuri – troleibuz (care transportă 44,4% din pasageri), autobuz (5,4%), maxi-taxi (50,2%) și taxi. Schema de circulaţie a microbuzelor este orientată, în general, spre dublarea rutelor de troleibuz și autobuz, iar specificul tehnic al microbuzelor nu corespunde parametrilor necesari de transport public, nu asigură condiţii confortabile pentru pasageri și încalcă exigenţele securităţii circulaţiei. De aceea, îmi propun ca politicile publice în domeniul transportului urban să fie orientate spre dezvoltarea transportului public, care trebuie să prevaleze în faţa celui individual și să fie o prioritate absolută pe agenda publică. Trebuie reanimat transportul public cu autobuzul, una din soluţii ar fi concesionarea acestui serviciu, care, cu timpul, ar putea înlocui microbuzele. În dezvoltarea sa, Chișinăul are ne-

drumurile noi, ne va scuti de 5 ani de neintervenţie pentru marcaj”. În opinia lui Radu Bușilă, pentru a fluidiza traficul în oraș este necesar ca în mod prioritar să fie construită centura de ocolire a orașului, ca toate autovehiculele aflate în tranzit să nu intre în oraș. „Trebuie realizată centura de ocolire a orașului, pentru ca tranzitul să nu se facă prin capitală. Trebuie dezvoltată legătura între masivele/ sectoarele vecine și, în primul rând, între Ciocana și Râșcani prin prelungirea str. Studenţilor până la str. Sadoveanu, ca și centura de ocolire a Centrului istoric (Albișoara-Ismail-Mateevici-Mihai Viteazu). Setul de măsuri pentru fluidizarea traficului rutier include, în prima etapă, sistematizarea parcărilor, amenajarea parcajelor contra cost în zonele rezidenţiale ale orașului și un grafic strict de construcţie a parcărilor subterane și supraetajate. Concomitent, trebuie reglementată activitatea unui serviciu de ridicare, trans-

port, depozitare și eliberare a autovehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice. Reglementarea fluxului de transport în zona de centru a orașului poate fi făcută, în prima etapă, prin anumite restricţii sau introducerea taxelor pentru ambuteiaj. Chișinăul istoric, în perspectivă, trebuie să devină o zonă preponderent pietonală. Pasajele pietonale subterane, 20 câte sunt, plus încă cele necesare, trebuie să servească scopului direct, degajate de sistemul de comerţ ambulant necivilizat și să fie deschise nu doar până la 23.00, ci 24 din 24 de ore”, a declarat Radu Bușilă. El a spus că toate soluţiile pe care le-a propus în cadrul conferinţei de presă sunt o prioritate a Programului de guvernare pentru anii 2011-2015, pe care îl va aplica după obţinerea mandatului de primar general al municipiului Chișinău.

RADU BUŞILĂ:

Tarifele au luat-o razna

Reforme cu mâna în buzunarul omului

Cheltuieli nejustificate incluse în tariful „Apă-Canal” În cazul tarifului la apă-canal, aplicat din 2009, consumatorii sunt înșelaţi, pe seama lor fiind puse toate deficienţele de ordin managerial și tehnic ale S.A. „Apă-Canal Chișinău”. În tarif au fost incluse cheltuieli care nu pot fi justificate nici economic, nici social. Majorarea tarifului s-a făcut contrar situaţiei economico-financiare a populaţiei din municipiul Chișinău și cu încălcarea legislaţiei în vigoare. Astfel, în calculul tarifului au fost incluse 156 de milioane de lei pentru reparaţii și investiţii, sumă enormă pentru acest tip de lucrări la “ApăCanal”. Dar și 63 de milioane de lei profit pe an. (Voi preciza că profitul pe 2010 a fost chiar mai mare, 68 de milioane de lei, din care profit directorul agenţiei, dl Becciev, a ridicat o sumă frumoasă suplimentar la cei 23 de mii de lei pe care îi primește lunar.) Mă întreb, dacă este introdus profitul, de ce sunt introduse și 20 de milioane de lei de deservire a creditului BERD, credit care de mult s-a transformat în fonduri fixe, care și ele sunt incluse separat în tarif. Este o încălcare gravă a legislaţiei în vigoare, care a fost sesizată atât de ANRE, cât și de Direcţia Generală Economie, Reforme și Patrimoniu a Primăriei, însă a fost tolerată de Primarul general, care a făcut presiuni asupra CMC pentru aprobarea tarifului majorat. În tarif au mai fost incluse 60 de milioane de lei devieri financiare pentru compensarea pierderilor anilor precedenţi. Cui și pentru ce datorează SA „Apă-Canal” aceste sume enorme? Iată un tarif generos cu cei care îl încasează. Astfel, “ApăCanal” a adunat peste 600 de milioane de lei de la consumatorii din municipiu pentru serviciile de aprovizionare cu apă și ca-

Chişinăul are nevoie de un nou mijloc de transport public: tramvaiul rapid sau metroul urban

voie de un nou mijloc de transport public: tramvaiul rapid sau metroul urban. Liniile de transport public trebuie bine interconectate, optimizându-se conexiunile între ele. Liniile trebuie să aibă o frecvenţă afișată și respectată, cu predictibilitate a timpului de parcurs între două puncte din oraș. Trebuie să funcţioneze și benzile speciale pentru transportul public. Bicicletele și vehiculele fără motor au nevoie de benzi, de rampe, de prioritate în circulaţie și de umbră de arbori”, a declarat Radu Bușilă. Candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău a promis să efectueze un studiu în baza căruia va fi reorganizată și modernizată reţeaua de drumuri din capitală: „Voi face un studiu amplu al stării tehnice a străzilor, construcţiilor artificiale (pasaje subterane, pasarele etc.), o evidenţă tehnică și pașaportizarea obiectivelor infrastructurii rutiere, în baza căruia vor fi elaborate măsurile tehnico-planimetrice și organizatorice, incluzând: • optimizarea schemei de organizare a circulaţiei transportului, inclusiv a celui public; • asigurarea tehnico-informaţională a reţelei de străzi și drumuri; • reconstrucţia reţelei de drumuri și străzi existente în scopul aducerii și conformării parametrilor tehnici ai magistralelor la exigenţele în vigoare și la clasificarea adoptată; • construcţia de intersecţii pentru circulaţie, pasaje denivelate; • construcţia de noi pasaje subterane; • marcarea părţii carosabile și instalarea optimă a semnelor de circulaţie; • extinderea spaţiilor verzi, aplicarea noilor tehnologiilor de protecţie contra zgomotului. Drumurile cu uzură mai intensă trebuie să beneficieze de reparaţii mai dese. Termenul de garanţie al execuţiei trebuie să fie individual pentru fiecare drum. Auditul lucrărilor de reparaţie îl va face doar un laborator independent. Aplicarea marcajelor se va face de două ori pe an. Folosirea vopselei termoplast pe

Chişinăuienii, jecmăniţi la calcularea tarifelor pentru serviciile comunale

ALEXANDRU CORDUNEANU: Tarifele, ca și preţurile, au luat-o razna. Populaţia nu află decât la primirea facturii care sunt sumele ce trebuie să le plătească și care este tariful pentru un serviciu sau altul. Administraţia municipală tace mâlc despre cum vor evolua tarifele în următorul an. Acest lucru vine în contradicţie flagrantă atât cu Legea transparenţei decizionale, cât și cu Legea serviciilor publice de gospodărie comunală numărul 1402-XV, din 24.10.2002, care, prin art. 7, garantează clar persoanelor beneficiare de servicii „dreptul de a fi consultate, direct sau prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale, la elaborarea și adoptarea deciziilor, strategiilor și reglementărilor privind activităţile din sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală”. Dar nici factura nu este una care să ne lămurească pentru ce și cât trebuie să plătim, ca în cazul apei calde, care se măsoară de contorul individual în metri cubi, dar se facturează pentru consumatori în gigacalorii, o invenţie birocratică condamnabilă, care a dat peste cap orice raportare la tarifele existente aprobate de Consiliul Municipal Chișinău. Asta cu atât mai mult cu cât tarifele la apa caldă au fost aprobate de Consiliul Municipal Chișinău, ele fiind raportate la metri cubi consumaţi, așa cum arată contorul de apă caldă din fiecare apartament. Astfel, se încalcă dreptul consumatorului de a ști clar cât consumă și de a plăti doar pentru volumul de apă caldă consumată. O simplă analiză a modului de calcul a costurilor unitare și a tarifelor la apa menajeră arată clar că ele au fost făcute greșit, contrar reglementărilor în vigoare stabilite prin: 1. Metodologia tarifară, care prevede prestarea serviciilor la costuri strict necesare; 2. Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV, din 24.10.2002, care garantează tuturor persoanelor beneficiari ai serviciului public de gospodărie comunală dreptul de a fi consultate la elaborarea și aprobarea tarifului; 3. Standardul naţional de contabilitate numărul 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”.

autoturismul. În Chișinău sunt peste 300 000 de autoturisme, ceea ce depășește de peste 2 ori normele existente. Iată o cauză esenţială a traficului sufocant în Chișinău”, a conchis Alexandru Corduneanu. Candidatul PPCD la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, Radu Bușilă, a propus un șir de soluţii pentru depășirea situaţiei, în special, prin implementarea noilor tehnologii din infrastructura rutieră: „Folosirea noilor tehnologii și viziuni privind dezvoltarea infrastructurii rutiere și a transportului public este o prioritate a Programului de guvernare pe care îl propun Chișinăului. Trebuie să ţinem minte și să respectăm Legea drumurilor, care stabilește, în art.13, că „Proprietarul sau administratorul drumului poartă răspundere […], inclusiv pentru starea tehnică a drumului pe care îl deţine sau administrează”.

nal, din care doar jumătate sunt cheltuielile furnizorului, restul, vreo 300 de milioane de lei, îl constituie cheltuielile pentru reparaţii, profitul și alte sume dubioase. Cu un astfel de tarif generos, apa curge cu săptămânile pe străzile Chișinăului, iar furnizorul acoperă cheltuielile din banii furaţi din buzunarul consumatorului. Și dacă tariful precedent, de până în 2009, prevedea, și la acea vreme, un nivel exagerat de pierderi, circa 30 %, în tariful de azi nivelul pierderilor este de 36 %. Iată cum arată un tarif umflat cu reacredinţă din care SA ”Apă-Canal Chișinău” realizează profituri pe seama buzunarului consumatorului.

Administraţia publică din municipiul Chișinău aprobă și coordonează tarifele pentru principalele servicii pe care le prestează unele dintre întreprinderile municipale, cum ar fi tariful pentru întreţinerea blocului, tariful la apă-canal, tariful la apă caldă, tariful la călătoria cu mijloacele de transport public. Aceste tarife sunt stabilite, din păcate, în condiţiile unei totale netransparenţe, încălcându-se grav prevederile Legii cu privire la accesul la informaţii și ale Regulamentului privind transparenţa actului decizional. Nimeni dintre cetăţeni nu poate afla din ce este compus acest tarif. În mod normal, tariful și modalitatea de stabilire a lui trebuie să fie publicate, în mod oficial, pe pagina web a Primăriei Chișinău. Tariful la energia termică, deși aprobarea lui a fost trecută acum un an și jumătate în competenţa ANRE, nu poate fi aprobat fără coordonarea prin semnătura primarului general. În toate cazurile, nivelul tarifelor depinde, în cea mai mare parte, de primar. Din considerente politice, tarifele au fost menţinute neschimbate mai mulţi ani, fără a se ţine cont de inflaţie sau majorarea evidentă a preţurilor la energia electrică, combustibili etc. Ca, de exemplu, tariful la energia termică, care din 1999 și până la plecarea primarului Urechean în Parlament, a fost menţinut la nivelul de 233 de lei/gkal, ca mai apoi, din 2007 până în 2011, să crească cu aproape 400 %. La fel stau lucrurile și cu preţul biletelor pentru transportul public de călători. Dl primar Chirtoacă a trâmbiţat că a iniţiat și promovat reforme majore la TERMOCOM, APĂCANAL, TRANSPORT PUBLIC (autobuze, troleibuze), acestea însă, reducându-se doar la majorări inopinate de tarife. Reforme cu mâna în buzunarul omului, așa da reforme. Să nu uităm că întreprinderile municipale

de alimentare cu energie termică, cu apă și canalizare sunt monopoliste de nivel local, iar reglementarea monopolului presupune micșorarea costului serviciului pentru consumatorul final, concomitent cu efectuarea controlului calităţii cu ajutorul mecanismelor administrative și a stimulentelor de ordin financiar. Cert este că pentru o administraţie responsabilă pe care mi-o doresc la Primăria Chișinău, cel mai important obiectiv este ca cetăţeanul, beneficiar al unui sau altui serviciu public din partea APM, să aibă parte: 1) de un serviciu de calitate, 2) să consume cât are nevoie, 3) să știe exact cât a consumat și 4) să plătească doar cât a consumat. Se vede că, până acum, aceste lucruri simple, evidente chiar, le-au făcut mari dureri de cap administraţiilor precedente ale capitalei. Este condamnabilă transformarea de către primar a problemei tarifelor într-o falsă problemă politică, menită să tulbure opinia publică. Amintim aici doar cazul tarifului la energia termică, pentru care primarul Chirtoacă a făcut multă gălăgie, ca apoi să se spele pe mâini, transmiţând dreptul de aprobare a tarifului la ANRE, agenţie condusă de colegul său de Partid Liberal, Parlicov (cel cu salariul de 45 000 de lei pe lună), făcând acest lucru concomitent cu numirea prin semnătura sa în funcţia de director TERMOCOM a unui alt reprezentant al clientelei liberale, domnul Cernei. Așadar, o mână spală pe alta. Cât privește politicile tarifare, acestea sunt inexistente în cadrul APM și a instituţiilor municipale prestatoare de servicii publice. Deși administraţia este direct responsabilă de elaborarea și promovarea, în mod transparent, a unor politici tarifare menite a identifica sursele necesare pentru operare, dezvoltare, modernizare, cu respectarea următoarelor principii: a) asigurarea autonomiei financiare a operatorului; b) asigurarea rentabilităţii și eficienţei economice; c) asigurarea egalităţii de tratament în raport cu alte servicii publice de interes general;

d) recuperarea în totalitate de către operatori a costurilor furnizării/prestării serviciilor; e) asigurarea folosirii econome a resurselor atât de către întreprinderi, cât și de către consumatori. Promovarea politicilor tarifare trebuie să se facă în condiţiile realizării restructurării economice, financiare, instituţionale și tehnice la APĂ-CANAL, TERMOCOM, Transport public și sistemul municipal de gestionare a fondului locativ și atragerea de investiţii, inclusiv prin concesionarea unor servicii. Instituţiile prestatoare de servicii municipale trebuie să prezinte anual spre discuţie publică și aprobare planurile de acţiuni de reducere a pierderilor în reţelele proprii.

Tariful este nu doar o categorie economică, ci şi una socială Pe de altă parte, o politică tarifară responsabilă trebuie să prevadă preţuri și tarife care să nu depășească limitele de suportabilitate ale populaţiei. În același timp, politica tarifară trebuie neapărat corelată cu politica de protecţie socială în domeniile vizate, cu consultarea obligatorie a asociaţiilor neguvernamentale reprezentative. Iar spiritul de solidaritate socială cu persoanele și familiile cu venituri reduse trebuie materializat întrun sistem echitabil de compensaţii nominative, oferite consumatorilor de servicii publice. Pentru mine, tariful este nu doar o categorie economică, ci și una socială.


6

27 MAI 2011

Social ⁄ economic

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Noi perspective de dezvoltare pentru raionul Călăraşi Vicepreședintele raionului Călărași, Veaceslav Coșcodan, candidat la funcţia de primar al orașului, ne vorbește despre problemele, realizările și soluţiile care vizează viaţa locuitorilor din Călărași. - Domnule Coșcodan, de patru ani de zile vă aflaţi în fruntea raionului Călărași, în funcţia de vicepreședinte al raionului, responsabil pe problemele de ordin economic. Vreau să vă rog să ne faceţi o scurtă retrospectivă a situaţiei social-economice a raionului Călărași, să ne spuneţi care era starea de lucruri în domeniul pe care l-aţi gestionat în ultimii ani, de când ocupaţi această funcţie? - După alegerile locale din 2007, când la conducerea raionului a venit coaliţia democratică, din care făcea parte și echipa PPCD, existau foarte multe probleme care necesitau o soluţionare imediată. După alegerea mea în funcţia de vicepreședinte al raionului Călărași, primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi creez o imagine de ansamblu asupra principalelor cauze pentru situaţia economică precară în care se aflau localităţile aflate în gestiunea Consiliului raional, implicit orașul Călărași, care, de asemenea, se confrunta cu foarte multe probleme de ordin economic și administrativ. Astfel, după un șir de studii de documentare, efectuate pe teren, am constatat următoarele lucruri: Produsele agricole care se comercializau pe piaţă erau, în cea mai mare parte, de import, fapt ce îi afecta extrem de mult pe producătorii autohtoni, care nu reușeau să facă faţă cererii și competiţiei în raport cu importatorii ale căror produse erau superioare la compartimentul calitate/preţ. Din această cauză, producătorii de culturi agricole erau nevoiţi fie să renunţe la afacere, fie să lucreze în pierdere. Terenurile cu destinaţie agricolă, aflate în proprietate privată, erau despărţite în parcele mici, iar procesul de consolidare a pământului fusese anterior stopat, fapt ce complica cu mult procesul de producţie și mărea considerabil costurile pe care trebuia să le suporte un ţăran pentru a-și lucra cota. Această situaţie a fost cauzată de faptul că, în perioada când oamenilor li se distribuia pământul, au fost admise greșeli grave – cotele de teren oferite ţăranilor nu doar că erau mici (între 0,7 și 1 ha de teren de persoană), dar erau împărţite în câte 6-9 parcele fiecare. Astfel, primul lucru pe care am fost nevoiţi să-l facem a fost să reluăm procesul de consolidare a acestor pământuri, pentru eficientizarea lucrărilor agricole și reducerea costurilor de

producţie. Până la ora actuală, am reușit să implementăm astfel de programe în satele Pârjolteni, Buda, Sadova ș.a., suprafaţa totală a terenurilor consolidate în perioada 20082010 ridicându-se la circa 617 hectare.

diverse surse în sumă de 8,3 milioane de lei. În acest mod, practic, pe întreaga perioadă a anului, populaţia raionului este aprovizionată cu legume proaspete de producţie autohtonă. Această situaţie a făcut ca, în paralel, să scadă volumul producţiei de import, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru producătorii locali. În plus, în perioada 20082010, au fost extinse suprafeţele de viţă-de-vie și livezi la 546 ha, investiţiile capitale în

2010, antreprenorii și meșterii populari din raionul Călărași au beneficiat de diplome, unii dintre ei fiind câștigători la nivel naţional – în total au fost 9 premianţi. Am promovat agenţii economici pentru a primi finanţare de la Guvernul Japoniei pentru procurarea utilajului tehnologic. Astfel, doi agenţi economici din raionul nostru au beneficiat de un suport financiar din partea partenerilor japonezi în sumă de 1,7 milioane de lei.

sunt fonduri nerambursabile. Un alt proiect foarte important este cel privind alimentarea cu apă a satului Rădeni – în valoare 2,7 milioane de lei, dintre care 1,8 milioane sunt fonduri nerambursabile. Banii au fost obţinuţi prin intermediul Ministerului de Externe al Poloniei, în cadrul Programului „Polsca Pomoç”. Prin intermediul aceluiași program a fost reparat și dat în exploatare un azil pentru bătrâni și persoane cu dizabilităţi, costul proiectului ridicându-se la 113 mii de lei. Tot prin intermediul unor finanţări de la Bugetul de Stat, obţinute datorită insistenţelor reprezentanţilor locali ai PPCD și a colegilor creștin-democraţi din Parlament, am reușit să facem reparaţie capitală la grădiniţa din satul Peticeni (investiţie de circa 3 milioane de lei) și a gimnaziului din aceeași localitate (costul investiţiei se ridică la aproximativ 4,5 milioane de lei). În plus, primăria din Peticeni a finalizat lucrările de construcţie a Centrului de sănătate din localitate, a finisat procesul de gazificare, conectând, totodată, localitatea la reţeaua de apă potabilă centralizată și canalizare. - Ce își propune să realizeze echipa PPCD din Călărași, atât din poziţia de primar al orașului, cât și din cea de consilieri locali și raionali?

În afară de aceasta, în lipsa tehnologiilor avansate în agricultură, randamentul producătorilor agricoli era unul extrem de scăzut, iar munca – anevoioasă. Sectorul zootehnic era, în genere, lipsă și nu putea fi demarat nici un proiect investiţional în agricultură cu finanţare externă. - Câte dintre aceste probleme aţi reușit să le soluţionaţi? - Desigur, o schimbare radicală a situaţiei nu poate fi realizată imediat. Pentru asta a fost necesară implementarea unei serii întregi de reforme și a fost nevoie de mult efort din partea administraţiei și a oamenilor direct implicaţi. Cu toate acestea, la ora actuală, putem spune că procesul de reformare a domeniului agricol a demarat cu succes, iar multe dintre problemele pe care le-am semnalat atunci sunt pe cale de a fi soluţionate. În perioada acestui mandat am reușit să implementăm tehnologii noi de creștere a producţiei ecologic pure. Este vorba, în special, de creșterea culturilor agricole în sere. Vreau să menţionez, în context, că, în anul 2008, suprafaţa serelor în raionul nostru se ridica la doar 6,5 ha, iar în 2010 a crescut până la 20 de ha. În acest domeniu au fost efectuate investiţii capitale din

acest sens ridicându-se la 27,5 milioane de lei. Schimbări pozitive au avut loc și în domeniul industriei de prelucrare. A fost extins numărul uscătoriilor de fructe și a demarat procesul de construcţie a două frigidere pentru păstrarea fructelor și legumelor în satele Sadova și Meleșeni. Totodată, a început procesul de dezvoltare a sectorului zootehnic. Au fost înfiinţate ferme de oi de rasă, de porcine, bovine, iepuri de casă atât în orașul Călărași, cât și în satele Novaci, Ţibirica, Căbăiești, Dereneu, Nișcani, Vărzăreștii Noi ș.a. Suma investiţiilor în acest domeniu a atins cifra de 8,5 milioane de lei. Este de menţionat faptul că, în perioada 20082010, am colaborat eficient cu Biroul de Cooperare Tehnică a Germaniei, care a acceptat să acorde fonduri nerambursabile pentru proiecte de dezvoltare în sectorul agroindustrial în sumă de 5,8 milioane de lei. În paralel, am întreprins acţiuni de promovare și susţinere a micului business, pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. În acest sens, au fost identificaţi și promovaţi antreprenori care beneficiază de surse financiare prin intermediul programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, PARE 1+1 ș.a. La forumurile IMM din anii 2008-

- Ce proiecte finanţate din Bugetul de Stat, dar și din alte surse aţi reușit să implementaţi în raionul Călărași? - În perioada 2010-2011, reprezentanţii PPCD din Consiliul raional Călărași au obţinut finanţare pentru implementarea unui șir de proiecte în domeniul social în sumă totală de 30 de milioane de lei. Astfel, unul dintre proiectele extrem de importante realizate cu suportul autorităţilor centrale este cel ce vizează extinderea reţelei de apă și canalizare, cu construcţia unei staţii de epurare a apelor reziduale. Acest proiect a fost implementat în orașul Călărași, valoarea sa fiind estimată la 27,9 milioane de lei, dintre care 25,6 milioane

- În perioada imediat următoare, vom finaliza proiectul de extindere a sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare și construcţia staţiei de epurare a apelor reziduale în orașul Călărași. Dat fiind faptul că, la etapa actuală, apa pentru consum curent nu corespunde standardelor de calitate, din care cauză sănătatea oamenilor este afectată, vom propune spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Moldova-Ucraina-România proiectul „Aprovizionare cu apă potabilă calitativă și extinderea sistemului de canalizare în orașul Călărași”. Acest proiect prevede implicit curăţarea chimică a apei, care deja este elaborat, având un buget de 3 milioane de euro.

Grădiniţa din Temeleuţi

De asemenea, vom demara un program de aprovizionare cu apă potabilă calitativă și a celorlalte localităţi din raionul Călărași. O altă preocupare a noastră după alegerile din 5 iunie este reabilitarea străzilor în orașul Călărași, în special în partea de nord a orașului. Proiectul a fost deja elaborat și are un buget de circa 25 de milioane de lei. Ne propunem, de asemenea, să elaborăm și să implementăm un proiect-pilot privind conservarea energiei termice în blocurile cu multe etaje. Am decis să facem testări în acest sens pe câteva blocuri locative din oraș, prin învelirea acestora cu polisteren și înlocuirea geamurilor vechi cu altele de tip termopan. Dacă vom con-

stata că, în acest mod, se pot face economii considerabile la energia termică, vom extinde proiectul asupra tuturor blocurilor din Călărași. În altă ordine de idei, vom acorda, în continuare, asistenţă primăriilor din raionul Călărași, astfel încât acestea să obţină cât mai multe fonduri pentru proiecte sociale, precum și pentru proiecte de consolidare a terenurilor agricole. În ceea ce privește dezvoltarea sectorului economic, vom elabora și implementa un proiect investiţional pentru construcţia unui parc industrial, care, la rândul lui, va genera noi locuri de muncă. Acest proiect presupune amenajarea unei sau a mai multor hale care să fie conectate la reţeaua

de gaze naturale, curent electric, apă și canalizare. Astfel, agenţii economici care doresc să-și deschidă o fabrică sau o întreprindere de prelucrare a producţiei agricole să poată închiria aceste încăperi și să aibă din start condiţiile minime necesare. Printre priorităţile noastre se numără elaborarea și implementarea unui program de susţinere a micului business, numit „incubator de afaceri”. În ceea ce privește nemijlocit orașul Călărași, ne-am propus ca, în perioada imediat următoare, să amenajăm o nouă piaţă agricolă, la standarde moderne, europene, pentru ca producătorii locali să-și poată vinde, în condiţii avantajoase, producţia proprie și să nu fie nevoiţi să apeleze la serviciile intermediarilor, care îi jecmănesc și se îmbogăţesc pe seama muncii lor. Toate aceste acţiuni vor fi însoţite de o asistenţă permanentă din partea autorităţilor raionale și locale pentru antreprenori, astfel încât aceștia să-și promoveze și să-și extindă afacerile, să obţină finanţări pentru a-și dezvolta businessul. - Domnule Coșcodan, vă mulţumim și vă urăm succes. A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

Centrul medical din Temeleuţi

Businessmenii sud-coreeni, în Republica Moldova Membrii Centrului pentru Dezvoltarea Afacerilor din Republica Moldova, împreună cu un grup de oameni de afaceri moldoveni, s-au aflat, în perioada 24 aprilie - 9 mai 2011, în Coreea de Sud, unde au participat la expoziţia internaţională SEOUL FOOD 2011. Businessmenii moldoveni au efectuat această vizită la invitaţia Agenţiei Coreene pentru Promovarea Comerţului și Investiţiilor (pe scurt KOTRA), o instituţie guvernamentală, care activează sub auspiciile Ministerului Economiei din Republica Coreea și care are ca scop principal promovarea comerţului și investiţiilor sud-coreene în Ucraina și Republica Moldova.

Membrii delegaţiei moldovene au vizitat mai multe companii din Coreea de Sud și s-au întreţinut cu reprezentanţii acestora. Părţile au discutat despre priorităţile de colaborare dintre Coreea de Sud și Republica Moldova, despre evoluţia economiilor celor două ţări, perspectivele creșterii schimburilor comerciale bilaterale. În special, s-au menţionat domeniile prioritare ale colaborării economice dintre cele două ţări, printre acestea menţinându-se: industria materialelor de construcţii, producţia de energie, inclusiv cea din surse regenerabile, eficienţa energetică, servicii de guvernare electronică și securitate informaţională. Totodată, delegaţia oamenilor de afaceri din Republica Moldova a vizitat Institutul Naţional de Horticultură din Coreea, care este finanţat 100% din resurse guvernamentale. Scopul activităţii acestui institut este de a elabora noi soiuri și noi tehnologii de creștere a legumelor în condiţii de seră.

Reprezentanţii institutului s-au arătat interesaţi să colaboreze cu parteneri din Republica Moldova, această colaborare presupunând transmiterea către partea moldoveană a noilor soiuri și tehnologii de creștete a legumelor în sere, elaborate de către horticultorii coreeni. Ca urmare a vizitei în Coreea a reprezentanţilor Centrului pentru Dezvoltarea Afacerilor din Moldova, în perioada 25-28 mai 2011, o delegaţie a Agenţiei Coreene pentru Promovarea Comerţului și Investiţiilor efectuează o vizită de răspuns în Republica Moldova. Din delegaţia coreeană fac parte nu doar responsabili de prim nivel de la KOTRA, dar și reprezentanţi ai corpului diplomatic și oameni de afaceri din Coreea de Sud. Directorul Centrului pentru Dezvoltarea Afacerilor din Moldova, Eduard Roșca, a anunţat că delegaţia coreeană va avea un șir de întâlniri cu directorii unor companii moldovenești. Printre principalele domenii de interes

pentru oamenii de afaceri coreeni se numără importul din Republica Moldova a materialelor de construcţii, produselor chimice, îngrășămintelor și produselor agricole, aditivilor alimentari, laptelui și zerului praf, firelor poliester și ţesăturilor mixte. Totodată, importatorii coreeni sunt interesaţi și de utilaje, componente mecanice și de vinurile moldovenești. De asemenea, businessmenii coreeni sunt interesaţi să aducă și produsele lor pe piaţa moldovenească. Potrivit unor calcule estimative, unele mărfuri coreene sunt mult mai bune și mai ieftine decât cele comercializate în prezent pe piaţa din Republica Moldova, unele putând fi comercializate la o treime din preţurile practicate la noi. Este vorba, în special, de tehnologiile de apă, cât de tratarea apei uzate, Coreea de Sud fiind recunoscută la nivel mondial ca unul dintre principalii producători de tehnologii de vârf în domeniul tratării apei, a regenerării apelor uzate și a deșeurilor menajere.


FLUX EDI|IA DE VINERI

După doi ani de aflare la putere, Alianţa a ajuns la concluzia că avem nevoie de reforme. Peste tot, dar, mai ales, în justiţie. Și nu oricum, dar cât mai repede și cât mai eficiente. De ce nu au început reformele până acum, așa cum s-au angajat politicienii în campaniile electorale? Probabil, pentru că a durat prea mult împărţitul puterii. Acum, iarăși probleme și scandal, pentru că nu-și dau rândul cine-i mai reformator și cine trebuie să stea la timonă. Cine să iasă mai în faţă și cine să decidă cum se va face reforma și de câtă reformă avem nevoie, cine să controleze procesul și cine să-l execute.

O competiţie câştigată de Lupu? De data aceasta, mai rapid a fost președintele interimar Marian Lupu, care și-a amintit subit că Alianţa și-a asumat niște angajamente și a încropit în fugă un Consiliu naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, asupra căruia va trona el și Vladimir Plahotniuc. Și cum remarcam anterior, reformarea justiţiei a devenit, astfel, o afacere personală, „de familie”, a Partidului Democrat. Pentru ca tot tacâmul să fie complet, întâmplător sau nu, pentru crearea Consiliului a fost aleasă tocmai perioada în care premierul efectua o vizită în Germania. La întoarcere, Vladimir Filat a găsit Consiliul gata constituit, cârmacii puși în frunte, iar el rămas pe dinafara procesului. Ceea ce l-a și făcut să se declanșeze cu o nouă tiradă despre păpușarul care, de data aceasta, a ieșit „prea în faţă”, avându-l în vedere, evident, pe Plahotniuc, care, de acum încolo, va da tonul în reformarea justiţiei. Mirat tare și supărat de cele întâmplate, premierul a afirmat că toată tivătura nu-i decât acţiune de PR, dar că-i va lăsa să-și facă PR-ul, pe când el va continua să muncească. Filat s-a arătat nemulţumit și de unele persoane incluse în Consiliu care, potrivit lui, de-a lungul anilor s-au opus

cu vehemenţă reformelor, iar alţii au aflat doar post-factum despre onoarea care li s-a făcut. El a văzut multă nervozitate și chiar patimă în felul în care a fost prezentat consiliul. Aici am putea constata că nu este doar boala lui Lupu. Toţi liderii Alianţei pun mult nerv și patimă în declaraţiile pe care la fac.

Lui Filat i-au furat consiliul? Dar, în scurt timp, Vladimir Filat a convocat un briefing în cadrul căruia și-a reconfirmat legitima mânie și a condamnat modul în care a fost constituit consiliul lui Lupu, amintind că un atare consiliu era deja în fază de pregătire la Guvern. Ajunsesem deja la consultări cu persoanele care urmau să facă parte din consiliu, a precizat el, lăsând să se înţeleagă că aceste persoane erau și mai onorabile, și mai în drept să facă parte din respectivul organ consultativ. Ne-am dorit un instrument profesionist și eficient, care să sprijine nu doar declarativ schimbările, a afirmat Filat, menţionând că el nu ar dori ca societatea și cei care activează în justiţie să asiste la un „show dezgustător”, la o bătălie pe chestiunea cine este mai reformator și cine-i cu mai multe iniţiative. Pentru liniște în AIE, dar și pentru a arăta cât de serios tratează el și Guvernul reforma în justiţie și, respectiv, cât de

7

Reforma justiţiei – necesitate sau afacere? neserios este Lupu, premierul a renunţat de bună voie și nesilit de nimeni la consiliul său în favoarea celui creat de interimar, mandatându-l pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, să-i prezinte acestuia un set de recomandări pentru a îmbunătăţi funcţionarea consiliului și a da „o notă de coerenţă procesului”. Deci, Filat a decis să fie reconciliant, responsabil, dispus să renunţe la orgolii și interese de partid, pentru a nu fi compromisă reforma și pentru că este ghidat exclusiv de interesele societăţii. Ce-i drept, divagaţiile premierului despre responsabilitate și orgolii au fost contrazise de unii foști colegi de-ai săi de partid, care cred că Filat ar fi vrut să-și facă din reformarea justiţiei propriul PR. Ex-liberal-democratul Vitalie Nagacevschi, membru al consiliului creat de președintele interimar, consideră că rivalitatea dintre Filat și Lupu ar putea pune în pericol eficienţa activităţii acestui organ consultativ. În cadrul unei emisiuni televizate, Nagacevschi a amintit că anterior a fost prezentat proiectul unei hotărâri de Guvern privind crearea unui Consiliu de reformare a justiţiei, care însă nu a fost aprobat. În opinia lui, nu a fost aprobat deoarece nu premierul Filat urma să fie președinte al consiliului consultativ, ci ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. Afirmaţiile lui Nagacevschi au fost confirmate de Alexandru Tănase, care a declarat că proiectul a fost respins de premier fără vreun argument. Consiliul a fost creat totuși la începutul lunii aprilie, printr-o dispoziţie a ministrului Justiţiei, iar membrii acestuia s-au regăsit ulterior în consiliul lui Marian Lupu.

Plahotniuc, bănuit că ar controla reţele de tip mafiot din sistemul judecătoresc

Fostul ministru al Justiţiei, Ion Păduraru, care în prezent deţine funcţia de vicepreședinte al Consiliului Baroului Avocaţilor din Moldova, l-a acuzat pe prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, că ar fi persoana care controlează sistemul judecătoresc. Acuzaţia este cât se poate de gravă, pentru că, făcând-o, Păduraru l-a prezentat pe Plahotniuc opiniei publice ca pe unul dintre capii mafiei din ţară. Ion Păduraru i-a adus aceste acuzaţii lui Vladimir Plahotniuc în cadrul unui interviu difuzat de Radio Europa Liberă. Solicitat să-i numească pe cei care controlează Justiţia din Republica Moldova, vicepreședintele Consiliului Baroului Avocaţilor a declarat: „Am mai spus, sunt forţe politice din Parlament. Fac referinţă la Vlad Plahotniuc, care devine deja o persoană notorie în sensul acesta, despre care se spune că ar controla foarte multe procese din Justiţie, inclusiv la nivelul Judecătoriei Economice și Curţii Supreme. Se mai vorbea de un oarecare Platon (Veaceslav Platon, fost deputat AMN – n.n.), care a fost deputat, care are relaţii extraordinare, probabil, cu Justiţia. Să nu o dăm într-o parte pe însăși aristocraţia Justiţiei, mă refer la un grup de judecători din instanţele economice, care, după aprecierea tuturor, inclusiv a mea, reprezintă pericolul cel mai mare în funcţionarea Justiţiei. Mă refer la președintele Curţii de Apel, Colenco, la fostul președinte al Judecătoriei Economice, Namașco, Plugari, Rotari etc. Acestea sunt persoane pe care toţi le știu. De aceea mă revolt cel mai tare, pentru că Consiliul Superior al Magistraturii îi știe exact, știe că asta este buba cea neagră din Justiţie și nu aplică nici o măsură, nici măcar să-i tragă la răspundere disciplinară pentru încălcările care se admit ori de câte ori. Azi avem hotărâri cusute cu aţă albă, care fac parte din scheme criminale etc. Dar asta e doar partea vizibilă”, a declarat Ion Păduraru. Ion Păduraru a mai declarat că în interiorul sistemului judecătoresc există structuri criminale care își permit chiar să-i mituiască pe deputaţi pentru a torpila reforma Justiţiei, cum ar fi cazul Judecătoriei Economice: „Eu nu înţeleg un lucru, de doi ani de zile se vorbește despre lichidarea instanţelor economice. Nu că aș fi pentru lichidarea lor, dar situaţia acestor instanţe este atât de gravă, încât ele de mult trebuiau lichidate. Când Filat vorbește despre documentul care va testa voinţa politică în acest sens, probabil, se referă tocmai la lichidarea acestor instanţe economice. În decembrie 2009, am avut o întâlnire oficială

27 MAI 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

cu conducători din Guvern, cu diplomaţi, la care s-a vorbit în secret, neoficial, că judecătorii din Judecătoria Economică ar fi creat un fond de corupere, care se cifra la circa 2 milioane de euro, pentru a cumpăra deputaţii, ca aceștia să nu voteze acest proiect. Despre asta se vorbește în târgul nostru de juriști. Ce s-a întâmplat? Aţi văzut că n-a trecut proiectul de lege”, a spus Ion Păduraru. Ex-ministrul Justiţiei a mai fost întrebat de reporterii de la Radio Europa Liberă pentru cine lucrează judecătorii din Moldova, la care el dat următorul răspuns: „Mă tem că o parte dintre ei lucrează pentru ei înșiși, - aș putea să dau și nume exacte, - ceea ce este inimaginabil în orice societate, mai ales dacă e frământată de alte probleme, sărăcie, de exemplu. Sărăcia, până la urmă, o să vedeţi că este legată de problemele din Justiţie. Dacă nu ai Justiţie, nu poţi combate bine nici crima organizată și, cu atât mai mult, legăturile mafiotice, care se transformă în furturi din buget, corupţie etc.”, a răspuns Ion Păduraru. Este de presupus că, aducând aceste acuzaţii, în special cele ce-l vizează pe Vladimir Plahotniuc, ex-ministrul Justiţiei face acest lucru în cunoștinţă de cauză, mai ales că el și în prezent ocupă o funcţie publică importantă, care îi oferă posibilitatea de a cunoaște în profunzime situaţia din Justiţie. Dacă Vladimir Filat tot ameninţa că îl va demasca pe „păpușar”, păpușarul fiind, după cum a sugerat însuși premierul, Vladimir Plahotniuc, iată că Ion Păduraru o dă pe uliţa mare, așa cum a făcut-o în mai multe rânduri și Sergiu Mocanu. De dragul adevărului, trebuie să privim aceste declaraţii scandaloase și din alt punct de vedere. Să nu uităm că Ion Păduraru a fost și mai este un apropiat al ex-președintelui Petru Lucinschi. Iar Petru Lucinschi este mentorul spiritual al premierului Vladimir Filat. Nu în zădar ex-președintele, în fiecare an, îi aduce premierului, de ziua lui de naștere, câte un maldăr de flori. Și să nu uităm că fiul lui Petru Lucinschi, Chiril Lucinschi, este deputat PLDM, adică Vladimir Filat l-a făcut parlamentar. Deci, putem admite că Ion Păduraru a avut și alte interese de a-l boi pe Plahotniuc, decât numai cele de a lupta, ca un avocat corect, cinstit, cum se pretinde, cu corupţia și mafia din ţara asta. Deocamdată, prim-vicepreședintele Parlamentului nu a răspuns acuzaţiilor aduse de Ion Păduraru. Probabil, se gândește cum să-și formuleze răspunsul sau, poate, caută informaţii care să-l compromită pe Ion Păduraru. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Premierul nu va sprijini reforma interimarului Dacă spusele celor doi sunt adevărate, ne întrebăm de ce ameninţa Filat, cu puţin timp în urmă, că-și dă demisia, dacă Parlamentul nu va susţine reforma în justiţie? În acest context, reacţia interimarului pare una firească: l-a liniștit pe premier, i-a spus că reforma va fi votată și chiar i-a creat un consiliu în vederea avansării mai rapide a reformelor. De după perdeaua de fum și de vorbe despre responsabilităţi, angajamente și interese de stat ar trebui să deslușim dacă protagoniștii spectacolului doresc într-adevăr să facă reforme. Cât de mult putem crede în sinceritatea declaraţiilor liderului liberal-democrat care a spus că lasă reformarea justiţiei pe seama consiliului consultativ creat de președintele interimar, dar că va sprijini reforma, va interveni cu recomandări și va contribui la îmbunătăţirea activităţii acestuia? Că premierul nu este chiar atât de reconciliant și dispus să renunţe la confruntare, se vede cu ochiul liber, pentru că prima sa recomandare, transmisă prin intermediul ministrului Justiţiei, a fost de a-l înlătura pe Plahotniuc din consiliu. E greu de crezut că Filat nu bănuia care va fi reacţia. Mai mult, putem presupune că el a contat pe această reacţie și pe acutizarea conflictului, probabil, pentru a avea motive să-l retragă ulterior pe Efrim din structura creată de Lupu și să pună la îndoială legitimitatea acestuia. Or, comentariile ulterioare ale premierului cu privire la emoţiile nestăpânite ale președintelui interimar și la comporta-

mentul neadecvat al acestuia confirmă aceste bănuieli. „Cum vor ei să facă reforma în justiţie, dacă nici nu au încercat să comunice cu prim-ministrul, să-l întrebe care este poziţia lui vizavi de Consiliu?” – s-a crucit Filat.

Oglindă, oglinjoară, cine-i mai reformist în ţară?

Rivalităţile vor bate reformele Ar trebui să ne obișnuim deja cu faptul că, după declaraţii zgomotoase, agresive și pline de mânie, premierul își retractează spusele, își temperează tonul și face pe înţeleptul și reconciliantul. Revolta „legitimă” a acestuia, mânia lui fără de margini trebuie să ne sugereze cât de valoros este gestul său următor, ce calităţi unice de om de stat și ce spirit de sacrificiu posedă, dacă poate să treacă peste insatisfacţii și orgolii, peste interesele de partid și să ia singura decizie justă, spre binele societăţi și dăinuirea Alianţei. Întrebarea pe care ne-o punem este dacă se dorește, de fapt, reformarea justiţiei sau se dorește blocarea reformei? Se dorește o reformă reală sau una controlată, dozată, în funcţie de interesele unei grupări rivale sau alta? În ce măsură șefii unor instituţii care urmează să fie supuse reformei, dar incluși în consiliul lui Lupu, vor fi dispuși să accepte reforma „până la capăt” și nu vor încerca să tergiverseze procesul? Mai degrabă, reforma se va împotmoli în conflictele și confruntările dintre cele două tabere. Graba cu care a fost constituit acest Consiliu naţional pentru reformarea justiţiei vorbește despre rivalitatea care există pe subiectul respectiv între componentele Alianţei, consideră analistul

Igor Boţan. ”Are loc o luptă pentru iniţiativă. Premierul Vlad Filat vrea ca lumea să înţeleagă că el este promotorul reformei în justiţie, iar președintele interimar Marian Lupu spunea clar că greșesc cei care-și închipuie că Președinţia va fi o instituţie amorfă”, a opinat el în cadrul unei emisiuni la Publika TV.

Cine va face totuşi reforma? Ar mai fi de văzut și cine va rămâne în continuare în componenţa acestui consiliu.

Pentru că unii s-au arătat deja nedumeriţi de faptul că au fost incluși pe listă fără știrea lor, alţii, între care și președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, au cerut să fie excluși, din diverse motive. Este un mare semn de întrebare și participarea ministrului Justiţiei, după altercaţia și schimbul mai puţin amabil de replici cu președintele interimar, dar poate și a altor persoane mai apropiate premierului. Cât privește emoţiile și supărările lui Filat, acestea sunt chiar superflue, dar și făţar-

nice. Pentru că așa au procedat întotdeauna liderii Alianţei, inclusiv premierul. Fiecare și-a privatizat, când a avut ocazia, câte o „afacere” aducătoare de foloase de imagine și nu numai de imagine. Premierul și-a privatizat „sârma ghimpată de pe Prut” și acordarea compensaţiilor sociale pentru pensionari și familii social-vulnerabile, Ghimpu a privatizat lupta cu comunismul, iar Lupu și Plahotniuc au decis să privatizeze ceea ce i-a interesat pe ei mai mult - justiţia. Ioana FLOREA, FLUX

Universităţile lui Lupu, lungul nasului lui Efrim şi homosexualitatea Trebuie să recunoaștem că politicienii noștri aflaţi la guvernare nu lasă să ne plictisim. Nu trec nici câteva zile că ei oferă poporului câte un spectacol de răsunet, de parcă am fi în Roma antică, nu în Moldova secolului XXI. Deosebirea este doar că împăraţii, dictatorii romani îi ofereau plebei nu doar spectacole, ci și pâine. Împăraţii și dictatorii noștri moderni, într-un cuvânt oligarhii, îi oferă însă poporului doar spectacole, fără pâine, pâinea și-o lasă lor. Și spectacolele lor nu sunt chiar spectacole, mai degrabă un fel de circ, circ pe stomacul gol.

Lupu şi rolul politicianului ignorant şi analfabet Cel care ne-a distrat copios de data aceasta este interimarul Marian Lupu. Președintele PD a jucat cu un real succes rolul politicianului ignorant și analfabet. Supărat nevoie mare pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, pentru că acesta a cerut revocarea lui Vladimir Plahotniuc (miliardarul care finanţează partidul lui Lupu) din Consiliul Naţional pentru reforma Justiţiei, interimarul a trântit-o, făcând următoarea declaraţie: „În acest consiliu nimeni nu cere. În acest consiliu, oamenii propun. Domnul Efrim nu a fost și nici nu va fi Domnul Dumnezeu ca să judece pe cineva. Nu este nici în funcţiile lui. Dânsul nu este procuror,

categoric. Nu are nici dreptul profesional, nici dreptul moral. Cu atât mai mult cu cât domnul Efrim asemenea escapade nu le face din capul său, ci este mai mult o unealtă. Eu am dat o tonalitate foarte constructivă ședinţei acestui consiliu și toţi membrii au acceptat că în acest Consiliu noi nu facem politică, ci reforme. Fiecare, de pe locul său de activitate, trebuie să se ocupe de ceea ce-i stă în competenţă, iar domnului Efrim i-am spus că trebuie să-și cunoască numărul la papuci”, a declarat Marian Lupu. Să le luăm pe rând. Unu. Dacă interimarul Marian Lupu ar avea, cel puţin, niște cunoștinţe elementare de semantică, ar fi știut că verbul „a cere” este sinonim cu verbul „a propune”. Nu este un sinonim absolut, dar în contextul folosit de ministrul Justiţie el avea sensul de a propune. Și chiar dacă Oleg Efrim „a cerut” revocarea din componenţa Consiliului a lui Vladimir Plahotniuc, oricum acesta nu este un motiv pentru ca interimarul să se isterizeze. Într-o democraţie este firesc ca cineva să ceară, precum este firesc ca respectiva cerere să fie acceptată sau respinsă de altcineva. Doi. Interimarul ne anunţă că ministrul Justiţiei, Efrim, nu este și nici nu va fi Dumnezeu. Aici Lupu chiar a sărit calul. Bineînţeles că Efrim nu este și nici nu va fi Dumnezeu. Afirmaţia lui Lupu aduce a blasfemie, mai ales dacă ne amintim că în perioada în care Efrim era ministru adjunct al Justiţiei, acesta a promovat din toate puterile cauza homosexualilor, încercând să-i impună unei societăţi creștine buclucașa lege antidiscriminare. Ba mai mult, acum, când deja este

ministru al Justiţiei, Efrim intenţionează să revină la această lege diabolică prin care practicile homosexuale vor deveni normă în Republica Moldova. Într-un interviu publicat recent, după numirea sa în funcţia de ministru, acesta afirma următoarele: „Din păcate, trebuie să constat că procesul preliminar al dezbaterilor pe marginea proiectului legii privind prevenirea și combaterea discriminării a scos în evidenţă înţelegerea insuficientă de către societate a importantei asigurării acestor drepturi și a reliefat problema intoleranţei”. Vai, ce societate neînţelegătoare, ce societate proastă și ce ministru deștept! Da, chiar este de compătimit acest ministru Efrim care, iată, nu are parte de o societate mai acătării, niţel mai deșteaptă, care, cel puţin, ar înţelege avantajele pe care i le aduce homosexualitatea și ar fi niţel mai tolerantă. Deci, pe acest tip plin de sine, egolatru, care din ministru al Justiţiei al Republicii Moldova s-a transformat în avocatul de serviciu al homosexualilor din Republica Moldova, interimarul Lupu îl compară cu Dumnezeu. Trei. Marian Lupu afirmă că Efrim nu este procuror ca să judece pe cineva. Adică Marian Lupu, care este ditamai președinte de Parlament și președinte interimar al statului, manifestă, sub aspect juridic, o ignoranţă crasă. Marian Lupu este, de fapt, un analfabet în materie de jurisprudenţă dacă crede că procurorii judecă. Pentru lichidarea acestei breșe enorme de instruire, îl informăm pe domnul președinte că judecătorii judecă, iar procurorii doar înaintează acuzaţiile, reprezintă învinuirea. De asemenea, în proces mai participă și avocatul, care îl apără pe cel acuzat de procuror, respectiv acesta reprezintă apărarea. Credeţi-mă, e bine să cunoașteţi măcar atât, domnule președinte, odată ce sunteţi primul între legiuitori. Patru. Marian Lupu a afirmat următoarele: „Iar domnului Efrim i-am spus că trebuie să-și cunoască numărul la papuci”. Aici e chiar greu de tot să-ţi dai seama ce a vrut să spună Lupu.

Știind că cunoștinţele lui Marian Lupu în materie de limbă română sunt mai puţin decât aproximative, ai putea crede că interimarul a avut în vedere că Efrim ar trebui să cunoască câte perechi de papuci are. Căci dacă interimarul s-a referit nu la numărul perechilor de papuci, ci la mărimea sau măsura lor, atunci el așa și trebuia să spună: să-și cunoască mărimea papucilor. Dar și așa: care este sensul, ce se întâmplă dacă ministrul Justiţiei nu știe ce mărime are la papuci? Nici un dram de logică în afirmaţiile interimarului. Noi totuși intuim ce a vrut să spună Marian Lupu prin bâlbâiala sa. Probabil, așa cum interimarul nu are nici cele mai elementare cunoștinţe de semantică și jurisprudenţă, tot așa el nu are habar nici de frazeologie. Probabil că interimarul, dorind să-l pună la respect pe ministrul Justiţiei, a intenţionat să folosească o îmbinare stabilă de cuvinte, și anume: să-și cunoască lungul nasului, adică a vrut să-i spună lui Efrim să nu fie obraznic. Iată dacă ar fi spus așa, am fi subscris și noi afirmaţiei sale, căci Efrim este, cu adevărat, necuviincios de obraznic. Eu chiar aș cere, atenţie, domnule Lupu, ca cetăţean, ca jurnalist, aș cere, nu aș propune, demiterea lui Efrim din funcţia de ministru al Justiţiei. Îi cer premierului Filat să propună demiterea lui Efrim, iar dumneavoastră să-l demiteţi prin înalt decret prezidenţial. Asta pentru că acest muţunachi consideră că toată societatea este proastă, iar el este deștept, deși își ridică salariul de vreo 10 mii de lei pe lună din impozitele plătite de proștii de contribuabili. Altfel am să vă bănuiesc și pe dumneavoastră, domnule interimar Lupu, și pe premierul Filat că îl apăraţi pe Efrim și, respectiv, susţineţi ideea acestuia de a se reveni la legea antidiscriminare prin care practicile homosexuale urmează să fie impuse ca normă în ţara noastră. Punem punct aici, având satisfacţia că am făcut un lucru bun: am contribuit, adevărat, puţin de tot, la alfabetizarea primei persoane în stat. Măcar atât. În rest, spectacolul continuă! Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX


8

27 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Opinii

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Filat, legea cultelor şi un fals conflict între ortodocşi şi musulmani Premierul Filat a gafat din nou. Luat de val, acesta a participat, la 25 mai, la ședinţa sinodului structurii locale a Patriarhiei Moscovei, promiţând public că se angajează, în faţa respectivei structuri și a societăţii, să „rezolve câteva probleme”. Filat a specificat că este vorba, de fapt, de două probleme. Acestea ţin, pe de o parte, de modificarea Legii cultelor religioase și a părţilor lor componente și, pe de altă parte, de înregistrarea Ligii Musulmanilor din Republica Moldova, de către Ministerul Justiţiei, ca urmare a unei Decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Vladimir Filat, urmaşul lui Vasile Tarlev Cele două subiecte merită atenţia noastră. Să le luăm pe rând. Cât privește Legea cultelor religioase, trebuie să amintim că aceasta a fost adoptată în anul 2007 pentru executarea, la capitolul „Măsuri generale”, a Hotărârii CEDO, pronunţate la 13 decembrie 2001, în speţa „Mitropolia Basarabiei și alţii versus Republica Moldova”, speţă în care Mitropolia Chișinăului și „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terţ intervenient. În acel dosar, structura Bisericii Ruse din ţara noastră a compărut alături de guvernul Tarlev, a cărui poziţie a împărtășit-o integral. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001 a fost monitorizat, între anii 2002 și 2010, de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (CM al CoE). Parlamentul care a votat legea respectivă a fost dominat de majoritatea PCRM. Cu toate acestea, legea a întrunit sprijinul tuturor fracţiunilor și grupurilor informale din Parlament, inclusiv al unor deputaţi ca Vladimir Filat, Dumitru Diacov sau Marian Lupu, actuali fruntași ai coaliţiei de guvernământ. În paranteză fie spus, suspendarea acestei monitorizări a fost posibilă, la 4 martie 2010, ca urmare a demersurilor Ministerului Justiţiei, condus de Alexandru Tănase, și a faptului că Mitropolia Basarabiei și-a retras, prin scrisoare oficială,

încă din toamna anului 2009, din motive necunoscute și greu de înţeles, absolut toate capetele de plângere pe care le-a susţinut constant în faţa CM al CoE între anii 2002 și 2009. Monitorizarea constituia cea mai importantă formă de protecţie internaţională a Mitropoliei Basarabiei. Cu titlu de fapt divers trebuie să arătăm că persoanele cărora li se datorează nemijlocit suspendarea monitorizării sunt trei: ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, avocatul Alexandru Postică (tot el avocatul lui Ernest Vardanian și al lui Ilie Cazac) și preotul Ianec (Ion) Cosoi, promovat în funcţia de vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chișinăului. Dată fiind configuraţia actuală a Parlamentului, o eventuală modificare a Legii cultelor ar putea fi operată doar de fracţiunea PLDM, împreună cu cea a PCRM. Putem spune de pe acum că poziţionarea lui Filat de partea ierarhilor de sub oblăduirea Moscovei va conduce în mod inevitabil la un conflict dintre Republica Moldova și Consiliul Europei. O consecinţă logică a acestui fapt ar putea fi redeschiderea de către CM al CoE a monitorizării modului de îndeplinire a Hotărârii CEDO din 2001 pronunţate în cazul Mitropoliei Basarabiei. În loc să rezolve o problemă, premierul Filat va crea mai multe. În loc să meargă pe calea concilierii și a medierii, Filat pășește pe cea a confruntărilor religioase și jurisdicţionale. Așa stând lucrurile, el va trebui să-și asume toate consecinţele și deplina responsabilitate pentru această poziţie evident greșită.

Între euroconformitate şi interes secularpolitic Legea cultelor religioase și a părţilor lor componente a fost expertizată de către Consiliul Europei și a făcut obiectul mai multor Rezoluţii interimare ale CM al CoE. Pentru motive de conformitate cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăţilor Fundamentale și cu jurisprudenţa CEDO, orice modificare a respectivei legi va trebui supusă, potrivit angajamentelor asumate oficial de către Republica Moldova, unor noi expertizări. Astfel, orice modificare sau completare a Legii cultelor nu va putea depăși cadrul stabilit de Convenţia Europeană și de Hotărârea CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei și alţii versus Republica Moldova”. Se cuvine să mai amintim că legislaţia Republicii Moldova despre culte a făcut, de-a lungul anilor, obiectul criticilor din partea Departamentului de Stat al SUA, dar și din partea OSCE, fapt consemnat în Rapoartele anuale cu privire la situaţia drepturilor omului din ţara noastră.

269 de turci, 220 de turkmeni și 745 de uzbeci. Cumulând aceste date oficiale, obţinem un total de 3933 de persoane. Majoritatea dintre acești cetăţeni moldoveni, putem presupune, în linii foarte mari, ar fi, prin tradiţie, de confesiune musulmană. Cu toate acestea, doar 1667 de cetăţeni moldoveni au indicat islamul, la recensământul populaţiei din 2004, ca religie a lor. Aceștia sunt musulmanii împământeniţi la noi, ca să folosim un termen mai vechi. Raportat la ansamblul corpului social, numărul musulmanilor din Republica Moldova este unul infim (sub 1%), inferior, de exemplu, numărului de membri ai celui mai numeros cult neoprotestant, cel evanghelist-baptist, care întrunește circa 1,7% din totalul populaţiei adulte. Comparând cifra de 1667 de musul-

Teama de Mitropolia Basarabiei Mitropolia Chișinăului și „a întregii Moldove” s-a împotrivit de la bun început adoptării unei legi euroconforme despre culte, lansând apeluri, declaraţii sau demersuri publice sau organizând în mod repetat manifestaţii de protest. Toate aceste reacţii au pornit de la teama absurdă și iraţională de creștere și consolidare a Mitropoliei Basarabiei și, respectiv, de scădere numerică și descreștere a puterii de influenţă și control a structurii locale a Patriarhiei Moscovei. Pe scurt, opoziţia Mitropoliei „întregii Moldove” a avut la bază raţiuni geopolitice și secular-politice evidente (egoiste și destul de meschine) și nu a fost dictată de dorinţa unei reflecţii sau dezbateri publice într-o societate autentic democratică. Motivele sau pretextele invocate constant au fost de natură istorică, emoţională și chiar social-politică, nicidecum juridică. Acum, când comunitatea religioasă a musulmanilor din Republica Moldova a fost înregistrată în ordinea stabilită de lege, mitropolia Patriarhiei Moscovei agită un alt pretext, cel al pericolului unui conflict iminent dintre civilizaţia de factură creștin-ortodoxă și cea de factură islamică.

Cine şi câţi sunt musulmanii din Republica Moldova? Comunitatea musulmanilor (sau cultul religios islamic) înregistrată cu denumirea de Liga Musulmanilor din Republica Moldova este reprezentată de cetăţeni moldoveni stabiliţi la noi încă din perioada sovietică. Aceștia au, în cele mai multe cazuri, particularităţi etnice, fiind de origine azeră, tătară sau uzbekă. Datele recensământului general al populaţiei Republicii Moldova din octombrie 2004 sunt relevante în acest sens. Ele indică, printre cetăţenii moldoveni, o prezenţă de 259 de arabi, 891 de azeri, 108 ceceni, 256 de kazahi, 211 tadjici, 974 de tătari,

mani declaraţi cu numărul altor comunităţi etnoconfesionale, vom observa că datele statistice indică o prezenţă de 902 persoane de confesiune mozaică (iudei sau evrei) și de 101 armeni (gregorieni). Cu toate acestea, cultul mozaic (Confederaţia Comunităţilor Evreiești din Republica Moldova) și cultul gregorian (Biserica Apostolică Armeană) au un statut legal, fiind dotate cu personalitate juridică.

Studenţii musulmani Este adevărat că prezenţa musulmană în Republica Moldova, în special la Chișinău, este mai numeroasă. Aceasta se datorează unei importante mase aluvionare (de ordinul miilor) de studenţi și doctoranzi de origine arabă care își fac studiile în bază de contract la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) și la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Această masă islamică aluvionară este una provizorie în Republica Moldova.

Ligă, cult sau comunitate? Titulatura de „Ligă a musulmanilor” este una inadecvată din punct de vedere al scopurilor admise de legea cultelor pentru asemenea cazuri, cu toate că este conformă cu norma juridică europeană. Această denumire trimite, mai degrabă, la scopuri extrareligioase, semănând mai mult cu una de organizaţie neguvernamentală sau de entitate politică. Este interesant să vedem cum se va implica premierul Filat în „rezolvarea acestei probleme” și ce vor spune partenerii europeni ai ţării noastre în legătură cu acest subiect. Din câte cunoaștem, Delegaţia Uniunii

Europene la Chișinău monitorizează situaţia religioasă din Republica Moldova, redactând periodic Rapoarte în materie. Politic vorbind, orice exagerare sau pas greșit al premierului Filat ar putea costa scump Republica Moldova, întrucât „chestiunea musulmană” ar putea alerta inutil Bruxellesul, făcând obiectul unor eventuale condiţii avansate ţării noastre în dialogul moldo-comunitar și așa destul de anevoios. S-ar putea ca tocmai acesta să fie scopul premierului Filat. Dacă este sau nu așa, timpul o va demonstra.

Interferenţe etnice Ne-am referit mai sus la datele statistice furnizate de recensământul general al populaţiei din 2004. Un aspect complet neglijat de cei antrenaţi în dezbaterea „chestiunii musulmane” este cel al compoziţiei etnice a comunităţii islamice „împământenite”. De foarte multe ori, temperatura relaţiilor dintre Republica Moldova și alte state este dată de tratamentul aplicat minorităţilor etnoreligioase de la noi, înrudite cu statele respective (kin-state în engleză sau etat-parent în

franceză). Este un fapt general cunoscut că state ca Israelul, Federaţia Rusă, Armenia sau Azerbaidjanul sunt sensibile la modul în care sunt tratate minorităţile lor din alte state. Este de presupus că o anulare a înregistrării Ligii Musulmanilor din Republica Moldova să ridice probleme în relaţiile Chișinăului cu Baku sau cu Moscova.

Cum au rezolvat problema alte state? Să ne referim la două cazuri relevante. Cum totul ce ţine de confesiune este perceput în Republica Moldova fie prin prisma românească, fie prin cea rusească, este potrivit să vedem cum staul lucrurile, la capitolul relaţii cu musulmanii, în Rusia și România. Federaţia Rusă, din care provin cetăţenii moldoveni de origine tătară, este statul european cu cea mai mare comunitate de musulmani, estimată, potrivit declaraţiilor oficiale ale premierului Vladimir Putin, între 20 și 30 de milioane, cu o dinamică pozitivă. Patriarhia Moscovei cultivă relaţii

de bună convieţuire cu această comunitate. Dacă cineva ar aborda problema la Moscova în cheia propusă de premierul Filat sau de mitropolitul Vladimir Cantarean, tensiunile etnoreligioase ar fi de neevitat. Politica religioasă a Moscovei este, în general, una a echilibrului interreligios, marcată de tendinţe pronunţate de menţinere a comunităţii musulmane în cadrul legii. Poate ar fi cazul ca mitropolitul Vladimir și ceilalţi vlădici de oblăduire rusă să-l consulte pe patriarhul Kiril al Moscovei, împrumutând din experienţa acestuia și a Bisericii sale de convieţuire multiseculară cu zecile de milioane de musulmani din cuprinsul marii federaţii din răsărit. România, ţara cu a doua Patriarhie Ortodoxă ca mărime, având o veche comunitate musulmană, turco-tătară, în Dobrogea, este un exemplu clasic de relaţii pașnice dintre ortodocși și musulmani. Să amintim doar că cea mai mare moschee din România a fost construită de statul român în 1910, la Constanţa, după un proiect al inventatorului Gogu Constantinescu și al arhitectului Victor Ștefănescu, în stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale românești. Cultul musulman din România are statut legal, de persoană publică. Formarea clerului musulman se face la Liceul Teologic Musulman și Pedagogic din Medjidia, pe banii statului român. Personalul musulman de cult este format din hatipi, imami, hagii, muezini. Puţină lume cunoaște că majoritatea tătarilor musulmani din România, ca și o anumită parte a turcilor musulmani, provin din Basarabia de sud (Bugeac), de unde au fost expulzaţi în timpul ţarismul rus. Cu toate că pe lângă comunitatea musulmană turco-tătară există în România un număr important de imigranţi musulmani, de origine arabă, turcă sau de alte origini, nimeni nu agită spectrul confruntărilor dintre ortodocși și musulmani. Dimpotrivă, Patriarhia Română cultivă relaţii de bună convieţuire cu musulmanii.

În ce constă problema? Sergiu Sochircă, preşedintele Ligii Musulmanilor

Într-adevăr, în ce constă problema pe care premierul Filat i-a promis mitropolitului Vladimir să o rezolve? Părerea noastră este că problema este una falsă.

Premierul trebuie să înţeleagă că ortodocșii și musulmanii nu sunt reciproc opozabili și că cea mai bună cale este cea a aducerii tuturor comunităţilor religioase în cadrul legii. Asta nu au înţeles regimurile Snegur, Lucinschi și Voronin în cazul mult prigonitei Mitropolii a Basarabiei și Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. În definitiv, Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată, ironia sorţii, tocmai de guvernul Tarlev, adică de cei care au prigonit-o mai abitir. Sperietoarea islamizării în masă a găgăuzilor, de care se preocupă unii, este doar o sperietoare. Niciodată în istorie nu s-a înregistrat și nu se înregistrează nici acum măcar un caz izolat de convertire a găgăuzilor la islam. Dimpotrivă, dată fiind comunitatea lingvistică a găgăuzilor ortodocși cu turcii musulmani, în rândul cetăţenilor moldoveni de origine găgăuză am putea găsi suficienţi misionari creștini pentru spaţiul turcofon. Cine își pune însă problema misiunii ortodoxe printre popoarele de limbă turcă? Și-o pune patriarhul Kiril? Și-o pune mitropolitul Vladimir? Filat nici atâta! Să fim rezonabili. O aruncare a musulmanilor din Republica Moldova în afara legii nu poate decât să degradeze climatul confesional din ţară. Dimpotrivă, abordările corecte, echilibrate ale agenţilor guvernamentali, bazate pe lege și pe exemplele pozitive din alte state, inclusiv cele din Rusia și România, sunt de un milion de ori mai bune decât atitudinile partizane, de aliniere la gradaţii și agenţii confesionali ai Moscovei în ţara noastră. Suntem de părere că o comunitate musulmană menţinută în cadrul legal și integrată în ansamblul corpului social este de preferat uneia lăsate de capul ei, pradă ușoară pentru tot felul de integriști și fundamentaliști islamici. Dacă și ar exista o problemă a musulmanilor din Republica Moldova, aceasta ar trebui rezolvată civilizat și legal, într-un cuvânt creștinește și omenește, că tot ni se vorbește pe mică pe ceas de valori și principii. Vlad CUBREACOV, FLUX

NOTĂ: Opiniile împărtășite de autor nu corespund în mod neapărat cu punctul de vedere al redacţiei FLUX în acest subiect.

INTERVIU

CĂLIN VIERU:

Chiar dacă li e greaţă şi silă unora de alţii, ei vor rămâne un tot întreg Fostul deputat liberal-democrat, omul de afaceri Călin Vieru, face pentru cititorii www.allmoldova.com o radiografie a situaţiei politice din ţară. Cine va ajuta Moldova să iasă din criză și de ce partidele din AIE fac parte în continuare din alianţă - citiţi în interviul care urmează. - Credeţi că AIE este capabilă să treacă peste alegerile locale rămânând integră? De ce? - Alianţa va rămâne întreagă în pofida tragismului situaţiei, care îmi aduce aminte de bancul cu balaurul multicefal. Un cap, crezându-se mai șmecher, bea pe ascunselea, când celelalte capete dormeau. La un moment dat, un cap, trezindu-se, constata supărat: „De băut bea unul, iar de vomitat vom vomita cu toţii”. Chiar dacă li e greaţă și silă unora de alţii, ei vor rămâne un tot întreg, ca în cazul balaurului de mai sus. De ce? Deoarece de unii singuri membrii alianţei sunt în stare numai să mănân-

ce și să bea, ca să nu zic altceva. Iar pentru a merge înainte este nevoie de o bază unică, un trup comun, care e abilitat și e în stare să le detoxifice și cureţe viscerele. - În ce măsură decizia PLDM de a renunţa la lupta pentru Primăria Chișinău se va răsfrânge asupra situaţiei din alte localităţi din ţară, unde lupta este, de asemenea, destul de dură? - Cu părere de rău, în ultima perioadă, satul moldovenesc a devenit unul mult prea simplist, ca să nu zic primitiv, toată vremea gata să creadă orbește în neclintirea deciziilor luate de staff-ul central din capitală. „Ei acolo sus știu ce fac ...”, conclude resemnat provincialul nostru. Din acest motiv, prea supusa și prea aplecata periferie nu se va lăsa debusolată chiar și de cele mai năstrușnice acrobaţii electorale ale candidaţilor și ale patronilor lor. - Credeţi că șansele candidatului liberal în Chișinău au crescut odată cu reducerea numărului candidaţilor? De ce? - Da, au crescut, dar aceasta nu are nici o relevanţă. De ce? Deoarece oricum va avea de câștigat candidatul

liberal, la fel ca în marea finală fotbalistică unde, dacă învingi cu un 5 la 0 ori cu un modest 1 la 0, oricum ai luat cupa și coroana. - Cum se face că două dintre cele trei componente AIE și-au amintit, în același timp, despre necesitatea consolidării Alianţei și pericolul destrămării acesteia? - Chestia asta este evidentă și o cunoaștem cu toţii încă din copilărie: „Pănă la urmă, se va trezi „voinicul” din somnul cel de moarte”. Atunci când are de pierdut pâinea, cuţitul și restul tacâmului, politicianul nostru se face frate și cu dracul. - Până acum, principala sărbătoare din această perioadă era Ziua Victoriei. Anul trecut, cel mai de amploare eveniment la nivel oficial a fost Ziua Europei, anul acesta se pare că diferenţele încep să se șteargă. Credeţi că ne apropiem de normalitate în acest sens? - Nu ne apropiem. Suntem departe de normalitate. La fel ca și altă dată vedem lumea numai în două culori. Toată vremea căutăm să dăm vina pe cineva, tot timpul cineva ne împiedică să devenim mari și deștepţi: fanarioţi, turci, ruși, comuniști. Mâine,

vă asigur, vor fi chinezii sau chiar europenii, iar ziua Bătrânului Continent va fi trecută pe lista neagră. De parcă dacă n-ar exista fanarioţii, rușii sau comuniștii, noi am deveni albi și curaţi. Haideţi să avem de la început pragul propriei case curăţit și numai apoi să arătăm spre acoperișul înzăpezit al vecinului. - Tot mai des se vorbește despre anticipate pentru parlamentare în această toamnă. Credeţi că alegerile ar putea fi evitate? - Eu cred că alegerile vor fi evitate, chiar dacă unii membri ai Alianţei le doresc cu jind. Și am să vă spun de ce. Îmi place mult să cred în spusele lui Confucius: „Când societatea (ţara) ajunge într-o adâncă și ireversibilă criză, unde nici mai-marii statului, nici simplul om nu mai sunt în stare să schimbe situaţia, atunci intervine o putere supranaturală, care scoate societatea din abis”. Un alt filozof mai contemporan vorbește despre același fenomen rezolvat printr-o „mână divină”, care vine a ridica în picioare statul doborât de criză. Așa va fi și în cazul nostru, deoarece noi am atins fundul gropii Marianelor. Ion TOMA, sursa: allmoldova.com


FLUX EDI|IA DE VINERI

27 MAI 2011

Important

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Decizii importante ale Mitropoliei Basarabiei

9

VLAD PLAHOTNIUC:

Obiectivul nostru e să preluăm experienţa partenerilor noştri din Lituania în domeniul implementării reformelor O delegație de parlamentari din Republica Moldova, condusă de primvicepreședintele Legislativului, Vlad Plahotniuc, s-a aflat în vizită oficială la Vilnius, Lituania.

La 24 mai, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, în incinta bisericii mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din orașul Durlești, municipiul Chișinău, a avut loc Adunarea Eparhială anuală a Mitropoliei Basarabiei. Adunarea a început cu un Te-Deum, oficiat de arhimandritul Andrei Caramalău, preoţii Ioan Cosoi și Andrei Deleu. Din componenţa secretariatului au făcut parte preoţii Ioan Cosoi, Sergiu Aga și Valeriu Cernei. În cuvântul său de deschidere, ÎPS Petru a menţionat rolul adunărilor eparhiale în viaţa religioasă a eparhiilor, aducând, totodată, mulţumiri celor prezenţi la lucrările Adunării din acest an, urându-le succes. Un alt subiect abordat de Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a fost predarea Religiei în școală, „lucru la care Mitropolia Basarabiei a avut o contribuţie determinantă în anul 2010”. ÎPS Petru a reînnoit oferta Mitropoliei de a dona manuale de Religie pentru clasele I–IV pentru școlile interesate, indiferent de jurisdicţia canonică a satului respectiv. „Mitropolia Basarabiei oferă manualele primite ca donaţie din partea Patriarhiei Române, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, tuturor școlilor care manifestă interes pentru această literatură didactică. Nu am făcut diferenţă între parohiile subordonate Mitropoliei Basarabiei și cele aflate în jurisdicţia Mitropoliei Chișinăului. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să ajungă la fiecare copil din Basarabia. Ne bucurăm că profesorii de religie apreciază calitatea manualelor primite de la București. Noi, în general, am susţinut ideea ca manualele și curricula pentru acest obiect de studiu să fie aceleași ca și la București, fără a le inventa aici, la Chișinău, irosind bani și resurse umane, doar pentru a le face unora pe plac. Suntem același popor, avem aceeași credinţă și ar trebui să învăţăm religia din aceleași cărţi. Este păcat că la Chișinău mai persistă mentalitatea veche că am fi două popoare diferite”, a menţionat Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei. Adunarea a votat în unanimitate ordinea de zi, după care a urmat prezentarea unor rapoar-

te, cum ar fi: Raportul de activitate a Centrului Eparhial al Mitropoliei Basarabiei pentru anul 2010; Raportul privind itinerarul pastoral al ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, pe anul 2010; Raportul de activitate a Sectorului administrativ; Raportul de activitate a Sectorului învăţământ; Raportul de activitate a Sectorului economic; Raportul de activitate a Sectorului pastoraţie și misiune; Raportul de activitate a Sectorului cultural; Raportul de activitate a Sectorului social; Raportul de activitate a Oficiului juridic. Adunarea a aprobat unanim rapoartele cu calificativul satisfăcător. Alte subiecte discutate și votate de Adunarea Eparhială au fost: 1. Avizul Adunării Eparhiale privind formarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea Adunărilor Eparhiale ale Episcopiei de Bălţi și Episcopiei Basarabiei de Sud. Alegerile pentru Episcopia Dubăsarilor și a toată Transnistria, care include raionul Dubăsari și toate localităţile Republicii Moldova din stânga Nistrului, au fost amânate pentru o altă dată. 2. Avizul Adunării Eparhiale privind înfiinţarea de noi parohii, aprobarea statutelor acestor noi unităţi ecleziastice și modalitatea primirii a noilor parohii (din alte jurisdicţii) în cadrul Mitropoliei Basarabiei. Potrivit statutelor de organizare și funcţionare ale celor 4 eparhii istorice constitutive ale Mitropoliei Basarabiei, înregistrate în ordinea stabilită de către organul de stat competent, fiecare din cele 4 adunări eparhiale sunt constituite din 30 de membri, dintre care 10 clerici și 20 de mireni, aleși în 10 circumscripţii electorale. Spre deosebire de Patriarhia Moscovei, unde episcopii sunt numiţi de sus în jos, fiind, practic, impuși eparhiilor, în Patriarhia Română episcopii sunt aleși de jos în sus, de către cler și poporul credincios, prin vot secret și pe bază de alternativă. În cuvântul de încheiere, Înaltpreasfinţitul Mitropolit și Exarh Petru a apreciat lucrul de organizare a Adunării de către consilieri și a mulţumit membrilor Adunării Eparhiale pentru participare, subliniind faptul că Adunarea Eparhială ar trebui convocată de două ori pe an. „Constatăm că Mitropolia Basarabiei se extinde constant și acest lucru este îmbucurător. Din 1992, de la reactivare, numărul parohiilor și al slujitorilor este în creștere continuă. În același timp, se acumulează și problemele pe care trebuie să le soluţionăm. Poate ar fi binevenit ca, pe viitor, Adunarea Eparhială să fie convocată de două ori pe an”, a specificat Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei. Sursa: Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

BUCOVINA úi MOLDOVA

M©n©stireaȱPUTNAȱȱ ȱSf.ȱMareȱVoievodȱktefanȱalȱMoldoveiȱ 1 - 3 iulie 2011

Plecarea spre Suceava: Joi, 30 iunie, ora 19. Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 3 iulie, ora 23.

Ziua 1, Vineri, 1 iulie Hramul Sf. Leontie de la RćdćuŖi (Mćn. Bogdana) SUCEAVA: Mćn. Sf. IOAN cel Nou, moaûtele Sf. IOAN cel Nou de la Suceava, Bis. MirćuŖi, Cetatea de Scaun ûi Monumentul lui útefan cel Mare, muzeul de istorie - Sala tronului, RĆDĆUŕI: Catedrala, Mćn. Bogdana (participarea la Hram): moaûtele Sf. LEONTIE, Mormântul ûi monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei, Mćn. PUTNA: Mormântul Sf. Mare Voievod úTEFAN al Moldovei. Cazare: Putna. Ziua 2, Sâmbćtć, 2 iulie Hramul Sf. Mare Voievod útefan al Moldovei Mćn.PUTNA: participare la Sf. Liturghie de Hram, Muzeul, Bis. Dragoû Vodć, Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; Mćn. SIHĆSTRIA PUTNEI; Mćn. SUCEVIŕA, munŖii CARPAŕI: pasul Ciumârna (1100 m.alt.) - popas, Mćn. MOLDOVIŕA: muzeul, Mćn. VORONEŕ: Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA - popas, Mćn. HUMOR - participare la Vecernie. Cazare: Gura Humorului sau Suceava. Ziua 3, Duminicć, 3 iulie Mćn. DRAGOMIRNA: participare la Sf. Liturghie, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, moaûtele Sf. PARASCHEVA, Mćn. Sf. TREI IERARHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR ûi Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui úTEFAN cel Mare ûi Sfânt. (+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

În cadrul întrevederii cu Vytautas Stankevicius, vicepreședintele parlamentului lituanian, au fost discutate modelele de politici pe care Republica Moldova ar putea să le preia de la colegii lituanieni. “O suită de reforme care trebuie coordonate cu legislaţia europeană. Mă refer aici, în mod special, la domeniul economic și comercial, precum și la controlul calităţii”, a declarat Vytautas Stankevicius, vicepreședintele parlamentului lituanian. Și vicepreședintele Comisiei parlamentare Afaceri Externe, Justinas Karosas, a spus că pentru ca Moldova să se apropie de standardele europene trebuie să fie, în primul rând, stabilitate politică în ţară. Al doilea punct, în opinia oficialului lituanian, este soluţionarea conflictelor de frontieră. Prim-vicepreședintele Parlamentului de la Chiși-

nău, Vlad Plahotniuc, a declarat, în cadrul aceleiași întâlniri, că „Obiectivul nostru e să preluăm experienţa partenerilor noștri din Lituania în domeniul implementării reformelor în diverse domenii, cum ar fi reforma justiţiei, reforme în drept, în învăţământ, cultură, reforme în implementarea noului Cod al audiovizualului.” Înalţi oficiali din Lituania ne recomandă să alegem președintele ţării și spun că aceasta este o condiţie principală dacă Moldova dorește să înceapă cu adevărat un parcurs european. Între R. Moldova și Lituania există o relaţie de prietenie specială. Ţara noastră este prima care i-a recunoscut independenţa după destrămarea URSSului. Lituania este unul dintre partenerii strategici în parcursul european al Republicii Moldova.

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia (IV) (Sfârșit. Continuare din numărul precedent)

Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shanghai și Nagasaki – iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872.

Din insula Ceylon până în Japonia Din portul Point de Galle din insula Ceylon până în Singapore sunt 1500 de mile,pe care le-am parcurs în șase zile. Apropiindu-ne de Singapore, am trecut pe lângă unele grupuri de insuliţe acoperite cu verdeaţă mai mult sau mai puţin bogată. Orașul Singapore ca atare este situat pe o insulă. Acesta este un port liber și le aparţine englezilor. Vapoarele nu acostează aici nicidecum pe ţărm, cum se întâmplă la Odesa, în rada zisă a Carantinei. Din rada portului până în oraș este o oră de mers pe jos. Despre oraș în sine aproape că nu ai ce spune. Pe străzi te copleșește mirosul de ulei de cocos și de tot felul de mirodenii. Orașul nici pe departe nu strălucește prin curăţenie, prea poate pentru că cei mai mulţi dintre negustori sunt chinezi. Altminteri, o mică parte a orașului, cea din dreapta, dinspre miază-zi și răsărit, este curată: aici se află casa guvernatorului insulei, oficiul poștal, biserica anglicană și un hotel, toate acestea având frumuseţea lor, fiind împrejmuite de livezi destul de bine îngrijite, iar locul având o largă deschidere. De fapt, Singapore nu are nici un farmec pentru călători, iar natura, fie și luxuriantă, după Ceylon, nu te mai copleșește la fel. Am părăsit Singapore fără nici o părere de rău. Spaniolii au rămas acolo în așteptarea vaporului cu care trebuiau să ajungă la Manila, pe insulele Filipine. Călătorii din Singapore spre China și Japonia iau calea apei direct către Hong-Kong. Cum însă călătoream pe un vapor francez, trebuia ca mai întâi să trecem pe la Saigon, oraș care se află într-o colonie franceză, la vreo 50 de mile depărtare de ţărm. Până la Saigon trebuie să mergi cu vaporul pe râul Donai, un afluent al Cambodgiei. Donai este, mai degrabă, un râuleţ, foarte îngust, dar destul de adânc, ca vapoare mari să poată naviga pe el. Orașul Saigon este capitala unei provincii franceze învecinate cu Cambodgia. Aici este crescut, mai cu seamă, orezul, care este încărcat pe corăbiile și vapoarele care merg spre China și Japonia. Saigonul este cu deosebire un oraș comercial. Aici negustorii europeni sunt puţini, magazinele aparţinându-le celor chinezi. Se pot vedea și două biserici, una catolică și alta protestantă. Cele 950 de mile dintre Saigon și Hong-Kong le-am străbătut în aproape șase zile, căci vântul ne-a suflat tot timpul în faţă. Rada portului Hong-Kong este minunată, fiind închisă din aproape toate părţile și amintind de cea din Point de Galle. Orașul ca atare este așezat la poalele unei înălţimi, în partea sud-vestică, în formă de amfiteatru. Vegetaţia de aici nu este deloc bogată, orașul însă arată foarte frumos. Locuitorii sunt în cea mai mare parte chinezi, chiar dacă orașul le aparţine englezilor și este locul cel mai important pentru depozitarea mărfurilor pe calea dinspre America spre Europa. La Hong-Kong am avut o satisfacţie deosebită, întrucât am găsit acolo o

frizerie rusească, „Izumrud”. Trecuseră mai bine de două luni de zile de când nu mai văzusem nimic rusesc și de când nu mai pronunţasem nici un cuvânt rusesc, de aceea este de înţeles bucuria unui om care, din întâmplare, s-a întâlnit cu ai săi, de parcă și-ar fi găsit o nouă patrie sau, mai bine zis, aceeași patrie, numai că destul de miniaturală, ai descoperit-o între atâtea elemente străine. Alor noștri le mulţumesc, căci m-au primit ca pe un apropiat. Cele câteva ore destul de plăcute pe care leam petrecut printre ei mi le voi păstra întotdeauna în minte, căci în timpul acela chiar mi-am împrospătat sufletul și m-am scuturat de praful străinătăţii adunat pe mine. Din Hong-Kong am călătorit spre Shanghai. Până a ajunge însă la Shanghai a trebuit să mai trecem prin albia unui râu. Vaporul nostru trebuia să ancoreze în apropiere de gura râului Yang-Tzi-Kiang, unde să aștepte venirea fluxului marin, așa cum apele râului nu sunt destul de adânci încât să poată naviga oricând un vas mare. Intrând puţin în gura râului Yang-Tzi-Kiang, vaporul a cârnit la stânga și a intrat într-un afluent, pe al cărui mal, la o latitudine de 31 ½ de grade, se situează Shanghaiul, cu faima sa de oraș comercial. Întrucât pentru comerţ nu am nici cea mai mică pricepere, nu pot spune prea multe lucruri despre Shanghai. Orașul este destul de mare și cuprinde o largă întindere pe malul stâng al râului. Orașul este împărţit în câteva cartiere: francez, englez, american și chinez, iar multe dintre case sunt foarte frumoase și bogate. Fiecare dintre aceste cartiere are legile și poliţia lui. Părţile locuite de străini sunt separate de poduri. Compania americană „Pacific Mail Steamship Company” are curse rapide regulate din Shanghai până în porturile japoneze. Costul unei călătorii de la Shanghai la Nagasaki este destul de mare: 35 de dolari. Mi-am luat un bilet și, îmbarcat pe „Solden Age”, m-am îndreptat către Japonia, destinaţia mea.

Calea către Japonia Trecerea din ţările tropicale în cele mai reci se face simţită mai ales toamna și iarna. Din Suez și până la Hong-Kong, iarna, aproape că nu veţi simţi nevoia de haine călduroase și vă veţi strădui din tot sufletul să nu purtaţi așa ceva. Din Hong-Kong veţi simţi însă nevoia să vă îmbrăcaţi mai călduros. Shanghaiul este chiar mai aspru în această privinţă decât Nagasaki, cu toate că Nagasaki se află mai la miază-noapte decât cel dintâi. După ce am stat patru zile întrun hotel friguros din cartierul american al Shanghaiului, am fost bucuros că pot pleca din acel hotel, ca, de altfel, și din Shanghaiul care nu m-a interesat prin nimic deosebit. În afară de cimitirul englezesc al celor căzuţi în timpul ultimei Răscoale a Chinezilor, aș mai fi putut vizita misiunea catolică cu bunele și bogatele ei instituţii, după cum am auzit, dar pentru asta nu mi-a mai

ajuns timp. Cursele săptămânale rapide dintre Shanghai și porturile japoneze sunt ale companiei americane „Pacific Mail”. Felul cum arată aproape toate vapoarele acestei companii ţi se aruncă în ochi din cauza construcţiei lor deosebite. Mai sus de puntea acestor vapoare veţi observa alte două niveluri. Cabinele din partea din spate (dinspre pupă) a nivelului de jos, ca și toate cele de la etajul de sus le sunt destinate pasagerilor care călătoresc cu clasa I, pe când la nivelul de jos se află o sală mare care devine, de trei ori pe zi, sală de mese. Vapoarele au roţi cu zbaturi, iar roţile sunt puse în mișcare printr-o pârghie de balansare care iese tocmai pe puntea de sus, punte pe care ar fi mai drept să o numim aria care se întinde aproape pe toată lungimea și lăţimea vaporului. Pe această arie, situată de trei stânjeni mai sus de nivelul apei, ies pasagerii la plimbare. Călătoria de la Shanghai la Nagasaki durează 45-50 de ore. Portul Nagasaki și rada lui nu se deschid dintr-o dată privirilor celor care vin spre ele, ascunzându-se între niște insuliţe și malul șerpuitor, ceea ce face ca aceasta să fie aproape cea mai bună dintre toate radele portuare din Japonia. Chiar la intrarea în golful care formează rada, la o depărtare de 2-3 mile de oraș, printre alte stânci și insuliţe, se vede o stâncă singuratică, dar plină de verdeaţă, stânca Papenberg, de pe care, în secolul al XVII-lea, fuseseră aruncaţi în mare nefericiţii misionari. Mergând înainte, se poate vedea, în dreapta, orașul, iar în stânga – mai întâi șantierul naval pentru reparaţia vaselor și vapoarelor, iar mai apoi localitatea japoneză Inosa, care trăiește aproape în întregime de pe seama vaselor rusești de război și unde orice copil care abia de leagă două cuvinte a învăţat negreșit să spună la tot pasul „zdravstvui”. Printre porturile chinezești și japoneze, Nagasaki este renumit prin pitoreștile sale împrejurimi, cu toate că, după priveliștile de la tropice, peisajele de la Nagasaki nu mă mai pot încânta la fel de puternic. În schimb, călătoria de la Nagasaki către un alt port japonez, Hyogo, are un farmec deosebit. Numai cine a văzut Bosforul poate înţelege plăcerea de a parcurge o depărtare de 384 de mile, aflându-te neîncetat printre insule înfloritoare. De la Nagasaki la Hyogo treci doar printre ţărmuri cu cele mai diferite priveliști. Aproape peste tot este verdeaţă, chiar și iarna, iar acolo unde verdeaţa lipsește e semn că sunt stânci din rocă vulcanică. Privirea dumneavoastră va contempla la fel și marea liniștită, semănând cu o mare strâmtoare, și ţărmurile împodobite cu verdeaţă, și stâncile pleșuve care răsar ba ici, ba colo. Puteţi studia astfel de la distanţă și flora japoneză, dacă sunteţi mai tari la botanică, și istoria formaţiunilor vulcanice ale marelui arhipelag nipon (toate insulele, mari și mici, care alcătuiesc Japonia numără peste 3800, dintre care, de altfel, cele mai multe sunt doar niște stânci și nu sunt locuite). Că-

lătoria pe această așa-zisă mare internă este o adevărată plimbare de plăcere și odihnă curată după acel pustiu pe care îl simţi când călătorești pe marile mări. La vreo 150 de mile de Nagasaki am zărit, rămânând în stânga noastră, orașul Simonosaki, deocamdată închis pentru străini, dar, judecând după mulţimea navelor cu pânze din port, se vede că orașul este plin de viaţă. Faţă de Nagasaki, Hyogo este de două ori mai mare ca număr de locuitori, aceștia fiind peste 150 de mii. Hyogo în sine sau orașul vechi locuit de japonezi se află de partea stângă a golfului, spre nord-vest, iar cealaltă parte, dinspre dreapta, a orașului, numită Kobe, se întinde către nord și este locuită de străini. Aruncând o singură privire spre ţărm, îţi dai îndată seama unde locuiesc japonezii și unde străinii: cartierul Kobe ţi se aruncă izbitor în ochi prin mulţimea clădirilor sale frumoase, în timp ce Hyogo ca atare pare de departe a fi un târgușor, judecând după case. Nici la Nagasaki nu ai putea vedea asemenea și atâtea clădiri frumoase ale străinilor câte sunt la Hyogo. Se spune că în munţii care se înalţă chiar deasupra orașului Hyogo ar fi locuri foarte frumoase și o cascadă cu totul încântătoare privirilor. La 13 mile depărtare de Hyogo, către sud-est, se află Osaka, orașul cu 500 de mii de locuitori. La Osaka și în împrejurimi, oamenii sunt cei mai frumoși și mai cultivaţi din Japonia. Portul Osaka este unul deschis pentru străini și zilnic circulă într-acolo, de la Hyogo, câte două curse cu vapoare mici. De la Hyogo la Yokohama sunt 342 de mile. Yokohama este o adevărată capitală a străinilor din Japonia. Acest port a fost deschis pentru străini în iulie 1859. Până atunci, Yokohama nu era decât un sătuc sărac de pescari, pe când acum s-a prefăcut într-un oraș bogat, frumos și destul de mare. Aici sunt depozitele cele mai mari de mărfuri aduse în Japonia sau transportate către China (prin Shanghai) și de mărfuri trimise din Japonia și din Shanghai, tot aici aflându-se și birourile bancherilor american și europeni, precum și cele ale companiilor de transport naval maritim. Aici locuiesc și reprezentanţii statelor străine, de obicei și în principal, viceconsuli, pe când consulii generali și „chargés d’affaires” se află permanent în capitala Edo, situată la 30 de verste de Yokohama. În locul vechii capitale a împăraţilor niponi, Miyako, potrivit prevederilor ultimului tratat, drept centru administrativ și capitală a Japoniei este considerat Edo, care acum se numește Tokio. O cale ferată inaugurată pentru public în vara anului 1872 leagă Yokohama de Tokio. Calea ferată a fost construită de americani, dar întreaga circulaţie și conducerea căii ferate au fost transmise acum doar în mâinile japonezilor – funcţionari, ingineri, mașiniști și mecanici. De mai bine de patru luni de când se circulă pe această cale ferată nu s-a auzit să aibă loc vreun accident, ceea ce este o dovadă din plin că japonezii nu sunt mai prejos decât oricare dintre naţiunile europene în ceea ce privește capacitatea de a învăţa. Se prevede ca din Edo să fie construită o cale ferată care să străbată întreaga Japonie, dar mai întâi vor fi construite liniile de telegraf. Text apărut în revista moscovită „Missioner” (Misionarul) din anul 1874. Traducere din rusă – Vlad CUBREACOV


10

27 MAI 2011

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

IN MEMORIAM

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ 2000. Tineretul studios trebuie să cunoască și părerile altora despre ofranda adusă de Vasile Leviţchi pe altarul frumosului. Mă voi limita doar la opiniile cunoscutului literat bucovinean Mircea LUTIC: Ţinea într-un mod aparte la freamătul cuvântului, la căldura și reconfortanţa scriiturii, la fluxul firesc al sentimentului enunţat… (…) Leviţchi avea o stilistică expresă (și expresivă), pe măsura vorbirii. Nu-i plăcea fraza stufoasă, întortocheată. Îi persifla mai ales pe cei ce nu se cultivau, puneau virgula între subiect și predicat, nu cunoșteau concordanţa timpurilor și alte lucruri elementare pentru un om al scrisului… (Mircea Lutic. Partea lui rotundă de cer. „Glasul Bucovinei”, nr. 2, 2008) Notă. Am avut și eu privilegiul de a-l fi cunoscut pe omul și poetul Vasile Leviţchi, am urmărit și eu scrisul acestui bun român, un scris impecabil sub aspect lingvistic, împărtășesc și eu opinia lui M. Lutic, literatul care ţine și el, nespus, la „freamătul cuvântului”, și pot întări această afirmaţie cu un extras care nu trebuie să rămână necunoscut: Când iei în deșert, când trădezi cuvântul, nimic din ce scrii nu răsună, și tot ce zidești se prăvale, tot ce-mpletești se destramă (V. Leviţchi, „Pentru când trădezi cuvântul”). … De acolo, din Tăriile Cerului, poetul Vasile Leviţchi ne roagă, ne imploră: NU LUAŢI ÎN DEȘERT CUVÂNTUL!!! 2001. V. Leviţchi a trecut (prea devreme!) în lumea celor drepţi, dar nu înainte de a ne atrage atenţia asupra principalului pericol al „năvălirii barbarilor”: Vin precum lăcustele, ei se cred stăpânii; Pentru slugi nu-i loc nici în dosul stânii! (Poezia „Mioritică”) Cei care se cred stăpânii noștri nu se mulţumesc să ne prefacă în slugi pentru care „nu-i loc nici în dosul stânii”, ei ar fi vrut să ne ia și limba, și sufletul. Limba nu ne-au luat-o în totalitate, dar, favorizaţi și de indiferenţa criminală a majorităţii populaţiei, ne-au maltratat-o în chip barbar, pricinuind poetului suferinţe sufletești de nedescris: Când iei în deșert, când trădezi cuvântul, nimic din ce scrii nu răsună, și tot ce zidești se prăvale, tot ce-mpletești se destramă (V. Leviţchi, „Pentru când trădezi cuvântul”). Poetul ne vorbește cu multă durere despre aceste suferinţe infernale: …Și orice cuvânt mutilat e o rană adâncă a mea, și orice cuvânt schilodit se tânguie-n sufletul meu.

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Valentin Mândâcanu

…Conștiinţa individului, redus ca esenţă la starea de slugă a unor „stăpâni” veniţi de prin stepele asiatice, precum și rănile cauzate de schilodirea limbii și sufletului nostru românesc, au grăbit, nici vorbă, sfârșitul prematur al Bardului bucovinean. Dumnezeu să-l aibă în paza Lui!... 2002. La sfârșit nu contează anii din viaţa ta, ci viaţa din anii tăi. Abraham LINCOLN, om politic american (1809-1865) 2003. Cea mai vajnică boală ce bântuie umanitatea este favoarea notorietăţii sau turba importanţei. Ion Luca CARAGIALE, scriitor român (1852-1912) 2004. M-am săturat să-mi număr anii Ca un călugăr negrele mătanii… Mihai BENIUC, poet român (1907-1988) 2005. Orice durere a cuvântului mă doare și pe mine, orice lacrimă a lui mă face să plâng. Ion VATAMANU Notă. Curat ca la Vasile Leviţchi! 2006. Un ins cu proaspete studii făcute la Cluj (facultatea de istorie și filozofie) a revenit la Chișinău, a obţinut ore de predare la Universitatea de Stat și, având veleităţi de scriitor, și-a lansat recent a doua sa carte. Toate bune și frumoase, în afară de faptul că în „oferta” sa el pledează pentru revenirea la grafia chirilică, după cum e și titlul de pe copertă, iar anul apariţiei ultimului volum nu e 2007, ci… 7515. Acest ins frustrat conștientizează, probabil, enormităţile pe care le propagă, din care motiv își și ascunde numele său adevărat (un nume neaoș, românesc) după un pseudonim ce nu spune nimănui nimic… (…) Se presupune că insul e mai degrabă o cimotie de-a lui S.S. (Stati + Stepaniuc?) sau că acolo, la Cluj, vreun maghiar i-a băgat în tătărcuţă fel de fel de bazaconii! Nicolae RUSU. „Austriecii” noștri. „Jurnal de Chișinău”, 13 iunie 2008 Notă. Acest ins lipsit de Dumnezeu trebuie închis într-o cușcă, instalat în centrul Chișinăului și silit să urle (să recite!) zi și noapte următoarele versuri „socinite” cândva la Tirașpolea: Lângă zvioazdele de sus Stalin încă-o zvioazdă-a pus. Stă zvezdaua și merţăște, De români că ne păzăște! Uite-așa, mama lor de români!

G`ndul s=pt=m`nii Trăim în amintire şi prin amintire, şi viaţa noastră spirituală nu este, în fond, decât strădania amintirii noastre de a persevera, de a deveni speranţă, efortul făcut e trecutul nostru pentru a ajunge la viitor. Miguel de Unamuno

Serafim Saka, scriitorul pe care nu l-au oprit Vămile Pe 20 mai, la vârsta de 76 de ani, a murit scriitorul, publicistul și dramaturgul Serafim Saka, nume de referinţă în literatura basarabeană, care a reușit să se afirme și în România. Creaţiei și activităţii literare a scriitorului Serafim Saka îi aducem azi un omagiu prin intermediul unor oameni de cultură, care l-au cunoscut, l-au apreciat și cu care, uneori, s-a mai întâmplat să polemizeze Serafim Saka. Vladimir Beșleagă, scriitor: „Plecarea lui este o pierdere și o durere foarte mare pentru noi, cei care l-am cunoscut pe parcursul anilor, dar și pentru literatura noastră, cea basarabeană și cea română, a cărei exponent, unul dintre puţinii de la noi, a fost Serafim Saka.

A avut de parcurs o cale grea ca evoluţie, ca biografie. S-a afirmat foarte greu. A rămas orfan în copilărie, tatăl lui a murit pe front, iar mama a fost răpusă de tifosul care a urmat războiului. Mult mai târziu, Serafim a găsit mormântul tatălui său la Solca-Suceava. După moartea mamei, el a fost luat de un unchi, care, peste câţiva ani, în ‘49, a fost condamnat politic și deportat. Serafim Saka a simţit vocaţia de scriitor în felul lui, care a fost o luptă cu propriul destin și cu nedreptăţile. Am lucrat împreună o bucată de timp, am fost colegi la redacţia publicaţiei „Cultura Moldovei”, după care el a plecat la cursuri de scenaristică la Moscova, unde a cunoscut personalităţi marcante ale culturii din fostul imperiu sovietic, era în perioada dezgheţului hrușciovist. Aici i-au fost colegi Andrei Bitov, Vladimir Makanin, Rezo Gabriadze, Hrant Matevosian, Rustam Ibrahimbekov, deveniţi apoi scriitori și scenariști de renume. Tot atunci îl cunoaște și se împrietenește cu viitorul mare dramaturg Aleksandr Vampilov. Cu acești colegi el ţine legătura și după ce se întoarce acasă. Când a revenit, a scris nuvela „Întoarcerea noastră de-o clipă”, care a întâmpinat o foarte mare rezistenţă, deoarece în ea se pronunţa împotriva dogmatizării. În pofida tuturor impedimentelor, nuvela a fost publicată în 1968 și Serafim a fost blamat ca unul care vede în culori negre toate realizările regimului sovietic. În 1972 publică romanul „Vămile”, care iarăși întâmpină ostilităţi. Fiecare scriitură a lui era blamată, considerată negativă. Au urmat ani întregi în care nu a publicat nimic și s-a ocupat de traduceri. În 1978 îi apare romanul „Linia de plutire”, o reluare a subiectului din nuvela „Întoarcerea noastră de-o clipă”. Serafim Saka este primul autor de la noi care a inclus în genul literar practica interviului, un gen foarte exploatat în România, în publicaţiile literare precum

„Luceafărul”, „Contemporanul” și altele. El a fost și primul care a editat o carte de dialoguri: „Aici și acum” (1976). Serafim Saka a fost unul dintre primii scriitori de la noi care a vizitat România. În 1962, i s-a permis să meargă la mormântul tatălui său. Noi ne mai întâlneam cu scriitori români la congresele de la Moscova, citeam opera lor, dar nu aveam contact direct. El a avut această posibilitate și i-a cunoscut pe Nichita Stănescu, Mircea Tomuș, dar și alţi intelectuali de valoare din România și era foarte impresionat la întoarcere. Scriitorul Serafim Saka a avut un destin literar foarte greu. Dar în afară de faptul că a introdus în literatură genul interviului, romanele lui au făcut figuri aparte, deoarece abordau mediul intelectual. În „Vămile”, de exemplu, era vorba de un arhitect care milita pentru altfel de construcţii decât clădirile șablonizate, iar în „Linia de plutire” era prezentat mediul teatral, unde se vedea clar conformismul unor oameni de artă și lupta altora pentru verticalitate. Meritul lui Serafim Saka a fost acela că a introdus în proza noastră epică romanul intelectual, alături de alţi autori, el a înnoit faţa prozei noastre. În ultimii 10-15 ani a suferit foarte mult de inimă, l-au ajuns necazurile și durerile din copilărie. Boala s-a agravat din toamnă. În ultimele săptămâni, eu l-am vizitat și era lucid, mai pierdea șirul gândurilor, dar își păstrase forţa ironiei și a sarcasmului. Fiecare vorbă pe care o pronunţa Serafim Saka era ca un brici. Avea curajul să spună adevărul în faţă, a fost omul atitudinii hotărâte, n-a cedat, de asta a fost blamat de alţii. Ne pare foarte rău că a plecat într-o zi de primăvară atât de frumoasă. El a avut un nume predestinat să-și găsească odihna printre serafimi, în cer. În nuvela „Povestea cu cucoșul roșu”, Vasile Vasilache avea un personaj pe nume Serafim. Mormântul lui Serafim Saka din Cimitirul central este aproape de cel al lui Vasile Vasilache și cred că cei doi prieteni s-au întâlnit în cer. Dumnezeu să-i odihnească în pace.”

Iulian Ciocan, scriitor, critic literar, jurnalist: „Moartea lui Serafim Saka a lipsit literatura basarabeană de un personaj

FRUMOŞII NEBUNI AI MARILOR ORAŞE SE TREC DINCOLO DE NISIPURI

A murit scriitorul Fănuş Neagu Scriitorul, romancierul și dramaturgul Fănuș Neagu, care a murit în noaptea de 24 mai, din cauza unui cancer, a fost unul dintre cei mai talentaţi autori contemporani și va rămâne în memoria cititorilor cu volume precum “Frumoșii nebuni ai marilor orașe” sau “Dincolo de nisipuri”. Fănuș Neagu, născut la 5 aprilie 1932, a fost internat mult timp la Spitalul Elias din cauza unui cancer la prostată, iar în ultimele săptămâni a fost în comă. Scriitorul a fost înmormântat joi, pe Aleea Academicienilor din cimitirul Bellu din București. Povestitor, memorialist, nuvelist, romancier și dramaturg, Fănuș Neagu a fost redactor la revistele „Luceafărul” și „Amfiteatru” și a scris cronici sportive la „România Literară”. El a fost coleg cu Eugen Barbu, Teodor Mazilu, Ion Băieșu și Adrian Păunescu. A studiat primii cinci ani de școală primară în satul natal. Și-a continuat studiile între anii 1944 și 1948 la Liceul Militar din Iași și a urmat Școala Pedagogică nr. 2 din București, iar în 1952 a devenit cursant al școlii de literatură “Mihai Eminescu”, până în anul 1953, fiind coleg de generaţie cu Nicolae Labiș, Radu Cosașu etc. Între anii 1954 și 1957 învaţă la Facultatea de Filologie din București, dar nu își încheie studiile. În anul 1954 debutează cu povestirea “Dușman cu lumea”, în revista „Tânărul scriitor”, iar în anul 1960 are loc debutul editorial, cu volumul de povestiri “Ningea în Bărăgan”, retipărit în 1964 sub titlul “Cantonul părăsit”. În anul 1960 publică “Somn de la amiază”, iar în 1962, “Dincolo de nisipuri”, în anul 1967 publică “Vara buimacă”, iar piesa “Scoica de lemn” este pusă în scenă la Teatrul „Nottara” din București. Publică ulterior, în anul 1979, “Cartea cu prieteni”, în anul 1981 - “Insomnii de mătase”, în anul 1985 -

“A doua carte cu prieteni”. În anul 1985 i se joacă piesele “Echipa de zgomote”, la Teatrul „Majestic”, și “Olelie”, la Teatrul Naţional din București. Printre volumele pe care le-a scris se mai numără “Întâmplări aiurea și călătorii oranj” (publicistică), romanul “Scaunul singurătăţii”, nuvelele “Dincolo de nisipuri”, iar în anul 1993 i se joacă la Teatrul Naţional din București și la Teatrul Naţional din Timișoara piesa “Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa sosește la timp”. A primit, printre altele, premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumele “Cantonul părăsit”, “Frumoșii nebuni ai marilor orașe”, “Echipa de zgomote”, “Casa de la Miezul Nopţii sau Paiaţa sosește la timp”. În perioada decembrie 1993–1996, Fănuș Neagu a fost director al Teatrului Naţional din București. În noiembrie 1993 devine membru corespondent al Academiei Române, iar pe 21 decembrie 2001 a devenit membru titular al aceleiași instituţii. În 2008, aflat pe patul de spital, Fănuș Neagu i-a trimis o scrisoare jurnalistului Marius Tucă, în care acuza agresivitatea presei faţă de situaţia sănătăţii lui. “Dragă Marius Tucă, în numele amiciţiei ce ne leagă, te rog să inserezi în „Jurnalul Naţional”

aceste rânduri adresate multor ziariști sau reporteri din mass-media centrală, tineri sau mai puţin tineri, dar toţi de o seamă cu barbaria. O fac atât în numele meu, cât și al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu și Ștefan Iordache, hărţuiţi, ca și mine, cu nerușinare tenace, de niște condeie butucănoase”, își începea scriitorul mesajul. “Vă e foame de moarte de ne căutaţi prin toate spitalele? Așteptaţi-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întâlnire. Cei care nu mă credeţi, puneţi mâna pe o lamă și ascuţiţi-o pe venele de la o mână. Straniu e faptul că majoritatea dintre voi vor muri fără să se fi născut”, continuă acesta. Artistul mai scria: “Da, sunt bolnav cancer de prostată cu diseminări - mă tratez la Spitalul Elias (mă opresc să fac o plecăciune în faţa medicilor, asistentelor, infirmierelor și tuturor slujitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) și nu doresc altceva decât să mă lăsaţi în pace cu nenorocul, suferinţa, spaimele și speranţele mele. Eu știu să îndur, vârsta m-a învăţat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziţi când mă îngropaţi a doua oară în decurs de șase luni. Vă întreb: o faceţi din pustiu sufletesc sau din cea mai elementară lipsă de conștiinţă profesională? Apoi, ce bucurie vă trezește suferinţa altora? Și, mai ales, pentru ce ne vreţi dincolo de dincolo? Literatură nu citiţi, prin urmare nici cărţile mele, la film nu mergeţi, la teatru nici atât. Îmi închipui cu toată sinceritatea că nici de urât nu ne urâţi. Atunci nu încape decât o singură explicaţie: sunteţi mânaţi cu biciul de patronii voștri să aduceţi știri ce să sature așteptările unui public, de voi înșivă format metodic, de-a lungul timpului, ca amator de telenovele imbecile, senzaţionalism ieftin, erotism vulgar etc.”. “Aș mai avea destule să vă spun, dar mă opresc aici, încheind cu fraza unui mare scriitor rus (voi, se înţelege, aţi fi vrut să fie unul american, dar n-am ce face): «Urât mai trăiţi, domnilor!»” și-a încheiat Fănuș Neagu scrisoarea.

foarte interesant și original. În fond, Serafim Saka este unul dintre primii scriitori care „citadinizează” proza basarabeană sovietică. Pentru Saka, universul rustic al lui Druţă, cu ţărani senini, tembeli și „meditativi”, nu a prezentat nici un interes, deoarece acesta e viciat, contrar aparenţelor, de sovietizare și colectivizare. De aceea, romanele lui Serafim Saka ne descriu mediul intelectual orășenesc, care contrastează puternic cu pseudoredutele pășuniste ale colegilor săi de generaţie. Într-o perioadă în care socialismul părea etern, protagoniștii prozelor lui Saka sunt intelectuali încrezători în virtuţile categoriei lor sociale, deși trăiesc în orașul rusificat ai cărui stăpâni sunt „oamenii muncii”. Arhitectul din „Vămile” este primul personaj din proza sovietică basarabeană care susţine deschis supremaţia cerebrală a intelectualilor și persiflează incultura „oamenilor muncii”. De remarcat că sentimentul de mânie al arhitectului e provocat atât de prostia și ignoranţa bufetierelor, cât și de neghiobia ţăranilor. Sunt ridiculizaţi deopotrivă eroii literaturii pășuniste și cei ai realismului socialist. Numai pentru acest fapt, chiar dacă pe alocuri i-a lipsit vigoarea epică, Serafim Saka rămâne un scriitor important al literaturii române din Moldova”.

Mircea V. Ciobanu, critic literar și scriitor:

Serafim Saka, repere biografice

„Pe scriitorul Serafim Saka l-am cunoscut muuult înainte de a-l cunoaște pe omul (în carne și oase, cum s-ar zice) ca prezenţă fizică. Mă grăbesc să spun că protagonistul meu face parte din spiţa (când mă gândesc, în context, și la Vasilache, și la Busuioc, îmi vine să zic: „din generaţia...”) celor care vorbesc cum scriu și scriu cum vorbesc. Dar temperamentul totuși nu poate fi văzut decât ascultându-l pe viu. Iar dacă ţinem cont de „amănuntul” că tot ce avea de spus nu era acceptat de... chiar toţi, multe lucruri aveam doar să le aud, niciodată și să le citesc. Incomodant pentru (in)conștiinţa osificată a beau-monde-ului de sorginte sovietică, personajul public Saka s-a dovedit a fi un incomodus (vorba lui A. Suceveanu) și pentru conștiinţa... postsovietică, de pe vremurile când au început a se betoniza alte clișee și rigidităţi („naţionale”, „patriotice”). Poate că am mai spus-o (iar dacă nu, vorba plutonierului, o repet): Aici și acum, cartea care – mă bucur să-mi reconfirm opinia – a făcut epocă, a fost și una care, pe mine, cel puţin, proaspăt întors din oastea imperială, mă făcea să văd... lucrurile altfel, decât ne obișnuise insipida și minuscula informaţie despre „viaţa noastră culturală”. Una e că descopeream omul care punea și își punea întrebări (o diversiune în sine), alta e că descopeream niște oameni, niște personalităţi, acolo unde mă obișnuisem doar cu niște nume... de o omogenitate nivelantă. Vlad Ioviţă, Ion Ungureanu, Ion Druţă, Mihai Grecu, Mihai Cimpoi, Vladimir Beșleagă, Emil Loteanu, Vasile Coroban, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Gleb Sainciuc... cine-i mai întrebase vreodată ceva în public, într-un veritabil serial-spectacol de talk-show (avant-lalettre, bineînţeles, vorbind despre perioada sovietică, cea a „răspunsurilor anticipative”)? Era una dintre nu prea multele cărţi care m-au fascinat la modul cel mai palpitant… Relativist incurabil și adept al opiniei (lui Voltaire?) că „nu-s de acord cu opinia dumitale, dar sunt gata să mor pentru dreptul tău de a ţi-o expune”, am acceptat cu greu felul categoric al lui Saka de a emite „adevăruri” („ceilalţi sunt cu opiniile, eu spun adevărul!”). Spre deziluzia mea, trebuia să-i dau dreptate: într-o polemică, opinia nu poate fi decât tranșantă, directă, categorică. De unde, altfel, polemica? Din fragilitatea îndoielnică a „opiniilor relative” ori relativizate încă înainte de a fi emise? Uimitoare și surprinzătoare această originalitate și autenticitate a cărţilor, ivite din polemici și din dialoguri socratice. Dar și mai uimitor este prezenţa unui stil intelectual select la un autor specializat în „istorii orale”. Eugen Lungu surprindea exact aceste calităţi demne de reţinut: „Într-o cultură a arhetipurilor rurale, S. Saka reprezintă aripa ei intelectualist-urbană. Epicul său, care nu a făcut nici fani, nici furori, are însă vocaţia eseisticului. Om al replicii imediate, al expresiei fără patina comunului, S. Saka nu atât scrie, cât ne oferă un spectacol al rostirii limpezi, coerente și neinhibate de clișeu” (subl. mea, mvc). Adevărul e că ducem lipsă cu adevărat de acest soi de scriitură, nu de naraţiuni oralizant-populare, dacă vrem să ieșim din clișee și ruralism de tip… medieval. De unde ar avea Saka fani, dacă toţi îs crescuţi pe drojdia gândirii pășuniste? Iar spusa lui Saka e o spusă organică, dacă putem spune așa. Ea face parte din firea (fiirea) lui, în sens ontologic, heideggerian. Nimic contrafăcut, nimic prefăcut. Și tocmai din acest

Serafim Saka s-a născut la 16 martie 1935, în comuna Vancicăuţi, jud. Hotin, actualmente regiunea Cernăuţi (Ucraina). Absolvește școala medie din comuna natală Vancicăuţi (1952). Urmează studiile la Facultatea de istorie și filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1954-1959) și Cursurile Superioare de cinematografie din Moscova (1965-1967). Lucrează la redacţia Tinerimea Moldovei (1958-1959). În urma fuzionării celor două publicaţii republicane pentru tineret, „Tinerimea Moldovei” și „Molodioj Moldavii” (1959), nu mai este reangajat și rămâne fără serviciu. În 1960 este totuși reangajat în aceeași redacţie, dar cu o condiţie: să plece corespondent special la pământurile de ţelină. Articolele trimise din Kazahstan sunt critice și nu văd lumina tiparului în Moldova. În 1962, vizitează, în calitate de turist, pentru prima dată România. Debutează în presa din Chișinău cu nuvele (1956). În 1966 publică în revista „Nistru” microromanul „Întoarcerea noastră de-o clipă”, blamat de autorităţi. Debut editorial în 1968, cu volumul de nuvele „Era târziu”. S-a impus în conștiinţa literar-artistică basarabeană și cea din România prin două romane: „Vămile” (1972, Chișinău; 1990, București; 1989, Moscova); „Linia de plutire” (1987, Chișinău; 1993, București; 1989, Moscova). Romanul a fost atacat vehement de V. Senic, apărat de A. Gavrilov și Vl. Beșleagă. Mai mulţi critici din ţară – Dan Mănucă, Constantin Cubleșan, Laurenţiu Ulici, Ioan Adam, publică articole despre cele două romane apărute în România. În 1976 publică „Aici ��i acum”, volum de confesiuni și interviuri, după care urmează doisprezece ani de interdicţie editorială și un exil artistic intern. În 1986 publică în „Luceafărul” un articol care dă naștere multor polemici, inserate pe parcursul întregului an în săptămânalul „Literatura și arta”. În 1987 îi apare „Pentru tine bat...”, o carte de bilanţ publicistic, iar în 1995 - „Basarabia în Gulag”. Lipsit ani în șir de dreptul de a pleca de acasă, în 1990 întreprinde o lungă călătorie prin opt ţări: Turcia, Grecia, Italia, Franţa, Egipt, Malta, Cipru, Israel, din care se întoarce cu o carte de reflecţii de călătorie – „Orbirea”, pe care o publică în decursul anului 1993 în săptămânalul „Literatura și arta”. Se stabilește temporar la Iași unde, susţinut de autori și redactori din România, înfiinţează o editură și pregătește pentru tipar o serie de cărţi pentru întreg arealul românesc: V. Harea „Basarabia pe drumul unirii”, A. Crihan: „Dreptul românilor asupra Basarabiei după unele surse rusești”, T. Simenschy: „Dicţionarul înţelepciunii, Lexicon militar”, P. Goma: „În cerc” ș. a. Debut în dramaturgie cu piesa „Această copilărie îndepărtată” (1975), montată în 1976 la Teatrul Republican „Luceafărul” din Chișinău. A mai scris piesa „Omul a doua zi”, montată la Chișinău. S-a produs în cinematografie prin mai multe scenarii de film: „Podul lui Calistrat”, parabolă cinematografică în care se citește clar drama istorică a despărţirii Basarabiei de patria mamă (1966). Scrie scenarii și filmează documentarele „Fântâna și Piatră piatră” (în colaborare cu Vlad Ioviţă) și „Răscruci” (1967), „Trenurile” (1968). Serafim Saka a tradus mult din literatura clasică și dramaturgia rusă: Aleksandr Ostrovski, Maksim Gorki, Vasili Șukșin, Aleksandr Vampilov, Viktor Rozov ș. a. A fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru volumul “Pentru tine bat...” (1994). Decorat cu Ordinul Gloria muncii (1996). Premiul Fundaţiei Soros (1999). adevăr trăit se nasc cele mai veritabile spectacole ale spiritului și ale vorbei de duh. Despre nevoia lui de comunicare bântuie legende. Cărţile-eveniment, la care a pus umărul Saka (Aici și acum, Basarabia în Gulag, Pentru tine bat…) sunt cărţi… „spuse” de alţii. Să fii atât de generos cu spaţiul cărţilor muncite (de tine, totuși); să fii atât de detașat lăsându-i pe alţii să-și spună păsul (și să-i îndemni s-o facă)… câţi au mai făcut asemenea cărţi, autoeliminându-se sau refuzânduși orgoliul „auctorial”? E o detașare, aș zice, dramatică (cum ar fi replicile, fără comentarii, din piese), un fel de gen dramatic la modul absolut. Întâmplător oare e (și) calitatea sa de om al teatrului (dramaturg, critic teatral)? (...)Să vorbești în era prohibiţiei verbale și să faci să vorbească pe alţii („dând glas pustietăţii...”), o lume taciturnă în vremuri mute, este poate actul cel mai semnificativ al unui om care ne-a ajutat să ne... dezbâlbâim. Există un episod remarcabil, pe post de moto, în debutul filmului „Oglinda” al lui Andrei Tarkovski. Un medic tratează un copil cu defecţiuni verbale, de pronunţie. În urma unor exerciţii... de exorcizare a muţeniei (dacă-l tratăm ca simbol), copilul articulează, cu greu, dar corect: „Ia mogu govorit’... ” Acest „pot să vorbesc”, care indică asupra unei calităţi de comunicare redobândită (rezultată dintr-un tratament al defectologului), poartă și semnificaţia obţinerii unui drept la opinie. În felul acesta, episodul devine motoul unui film despre adevăruri nerostite, dar și preludiul unei spargeri a tăcerii... artistice. Opinia că artistul trebuie să producă obiecte estetice fără a se implica în etic și politic, fără a vorbi, nu ţine, atât timp cât tăcerea artistică devine o obligaţie impusă (apropo, filmele lui Tarkovski, ca și piesele lui Vampilov, prietenul lui Saka, invocat într-un scurt, dar tulburător eseu, erau chiar artă pură, dar... tocmai pentru că au neglijat interdicţiile asupra comunicării artistice). E de reţinut

și o replică a lui Mihai Grecu (din același dialog cu Saka), împotriva „muţeniei” artistului: „Salvador Dali... își spunea: «Pictore, tu nu ești orator. Pictează și taci!» - Dali ne sfătuiește să nu vorbim, dar uite că vorbește și ne dă sfaturi să tăcem!..”. Genială replică, după mine. Zbuciumat, neliniștit, interesat, S. Saka se prezintă drept cel mai veritabil aristocrat al spiritului (interogativ prin definiţie), fie că e vorba de încă negustatele romane, istoriile dramei noastre naţionale (ischitind și aici oameni săraci la vorbă, așa i-a încrâncenat viaţa și regimul concentraţionar), dialogurile din cărţi și reviste, ori paginile dezgolite ale „istoriei intelectualităţii basarabene din ultimele decenii” (acesta ar fi genul neoficial al scrierii), cum e „romanul-fapt” „Pe mine, mie redă-mă”. Or, adevărata căutare-confirmare e căutarea de sine. Am pomenit, abia în ultimul alineat, romanul-fapt. Poate că era mai bine să încep cu el și chiar să mă concentrez asupra acestui, cel mai recent Saka. Cred că nu m-am copt încă (așa cum nu s-a copt nici protipendada noastră scriitoricească) pentru ca să văd în toată dimensiunea ei încă o scriitură, absolut inedită în spaţiul nostru. Un coleg de-al lui Serafim Saka, mai precaut, spunea că „memoriile trebuie să le publici abia atunci când protagoniștii-congenerii vor fi murit deja.” Deoarece, orice oglindă deranjează... tocmai pentru că ne arată chipul, niciodată suficient de graţios. Cu atât mai mult – o oglindă cu o lupă măritoare pusă în faţă, mai ales, una care mai pune în acţiune și toate sofitele însoţitoare, pentru a vedea lucrurile teatral, adică, expresiv, adică în adevărul absolut. Care nu poate fi decât subiectiv și sincer. Or, în consecinţă, noi suntem doar însumarea opiniilor despre noi. Cine nu înţelege, cine nu se privește ironic, cine nu interpretează ironic și filosofic opiniile „artistice” (există altele?) despre el, riscă să umble toată viaţa frustrat”. (Fragment publicat în revista „Sudest cultural”, nr. 1, 2010)


FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

30

Luni MAI

31

Marţi MAI

1

Miercuri IUNIE

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.17 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Recital 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.137 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.18 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.138 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.19 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.139 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

7:00 Știrile Pro Tv э Ce se întâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 Film: Masca (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3997 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Știrile Pro Tv 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.17, anul II 00:00 Film: Viteză de declanșare 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 România, te iubesc! (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r)

07:00 Știrile Pro Tv э Ce se întâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 Film: În calea tornadei 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vieţi în pericol 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3998 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.18, anul II 00:00 Film: Tekken 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serviciul Român de Comedie (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale:„Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r)

07:00 Știrile Pro Tv э Ce se întâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:30 Film: Vieţi în pericol (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un tată în plus 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3999 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Știrile Pro Tv 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.19, anul II 00:00 Film: Momeala 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 După 20 de ani (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r)

6.00 Documentar. “Pinul nordic”. 6.50, 9.10, 11.40, 21.50 Votul tău. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.40 Reporterul de gardă. 11.00 Vector european. 11.50, 2.55 “Cine-aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical. Partea I. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.15 Erudit-cafe. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Documentar. “Arts 21”. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.35 Film. “AI ÎNCREDERE ÎN BĂRBAŢI” (SUA). 0.10 ȘTIRI. 0.20 Respiro. Program muzical. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Portrete în timp. 5.00 La curţile dorului. 5.20 Baștina. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал“Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “План “Кавказ-2”: Метастазы” 23.25 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.35 Роберт Де Ниро, Гвинет Пэлтроу в фильме “Большие надежды” 2.20 Комедия “Суперагент Саймон” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Суперагент Саймон”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 9.00, 22.00 O d a t ă ’n viaţă. 9.55, 22.55 Documentar. “Minunile lumii”. 10.00, 4.25 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim plan. 23.10 Replay. 0.30 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1080 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAGAZINE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 20:20 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Bangkok, insectes frits à toute heure 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LES GUICHETS DU LOUVRE / Cinéma 2:25 LE LINGE SALE / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BROAD PEAK / Documentaire

27 MAI 2011

Programe TV

6.00 Documentar. “Civilizaţia chineză”. 6.50 Legendele muzicii. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 11.50, 15.40 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.40 Accente economice. 11.10 Documentar. “Acceptare”. 12.00 Documentar. “Euromaxx”. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45, 3.05 Cine-aude gura mea”. Zinaida Bolboceanu. Spectacol muzical. Partea a II-a. 15.50 Săptămâna sportivă. 16.20 Evantai folcloric. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 23.35 ȘTIRI. 23.45, 1.15 Fii tânăr! 0.30 Documentar. “Almanah cinematografic”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Natura în obiectiv. 3.00 Descoperă Moldova. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Свидетели” 23.20 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.45 Премьера. Фильм “Город призраков” 2.10 Крис Рок в комедии “Кажется, я люблю свою жену” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Кажется, я люблю свою жену”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

6.00 Natura în obiectiv. 6.30 Reporterul de gardă. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău. 9.20, 16.35 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45, 11.25, 15.40 Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului “Și ei au vise...”. 9.50 “O lume ca-n povești”. Program muzical. 10.20 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”, 1990). 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Cuvintele Credinţei. 15.25 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.45 Magazinul copiilor. 16.15 “Un copil e o floare”. Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Svitanok. 17.40 “Hai să ne distrăm!” Program de divertisment dedicat Zilei Internaţionale a Ocrotirii Copilului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Magazinele UEFA. 22.15 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia). Episodul 2. 22.55 Reporterul de gardă. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Pavel Goia la 70 de ani. Spectacol jubiliar. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.00 Respiro. A.Danilișin. 5.20 Dor. Program muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Всех на счетчик” 23.20 Ночные новости 23.45 “Белый воротничок” 0.25 Мэрилин Монро в комедии “Джентльмены предпочитают блондинок” 2.00 Сара Мишель Геллар, Риз Уизерспун в триллере “Жестокие игры” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Жестокие игры”. Продолжение 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 9.00, 22.10 O d a t ă’n viaţă. 10.00 Ne vedem la TVR. 11.50 Documentar. “Minunile lumii”. 12.00, 17.20, 6.05 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15, 23.10, 4.50 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.55 Cu ochii’n 4. 0.55 Perechea potrivită. 2.50 Curier TV. 4.10 Tezaur folcloric. 6.55 Imnul României.

7.00 Telejurnal matinal. 9.00, 15.00, 6.15 Teleenciclopedia. 10.00, 5.15 Profesioniștii. 11.00, 2.00 Documentar. “Viitorul Planetei albastre”. 12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 16.00 VIP confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.00 Cu ochii’n 4. 22.10 Ne vedem la TVR. 0.00 Perechea potrivită. 2.50 Bebe magia. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1081 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 PROJET N / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 15:50 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 PIÈCE MONTÉE / Cinéma 21:05 FLASH INFO 21:10 LE LINGE SALE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CLANDESTIN / Fiction 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau, source d’énergie 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO / Documentaire Bangkok, insectes frits à toute heure

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES BOYS / Fiction Le bel âge 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1081 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Mystères maritimes de la Seconde Guerre mondiale 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MARIUS ET JEANNETTE / Cinéma 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La planque 20:20 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Si j’étais libre 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEUREUX / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 1:35 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

2

Joi IUNIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.20 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.140 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Film: Un tată în plus (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Turnul lui Suso 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4000 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale:„Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profit 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Știrile Pro Tv 23:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului, ep.20, anul II 00:00 Film: Siguranţă naţională 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Serial: The Mentalist – În mintea criminalului (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:10 Omul care aduce cartea (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r) 6.00 Documentar. “Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 6.50, 8.20, 21.50 Votul tău. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălţarea Domnului. Transmisiune în direct. 9.30 Documentar. “Mănăstirea Marta și Maria”. 10.15, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 10.40 Natura în obiectiv. 11.10 La datorie. 11.30 Svitanok. 12.00 Film de scurt metraj. “FENTA”. 12.35 Magazinele UEFA. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.00 “Orice femeie e frumoasă”. Spectacol muzical. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Picături de “Dor”. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.45 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 2.30 Reporterul de gardă. 22.20, 2.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.45 Film. “TAXIUL DESTINULUI” (SUA). 0.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15, 3.10 Descoperă Moldova. 3.15 Focus TV. 4.30 In memoriam. Serafim Saca. 5.00 Film de scurt metraj. “VECINII”. 5.20 Abraziv. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Группа счастья”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Кристиан Слейтер, Джон Траволта в остросюжетном фильме Джона Ву “Сломанная стрела” 2.15 Комедия “Мартовские коты” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Мартовские коты”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 9.00, 23.55 VIP confidenţe. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 2.05 Documentar. “Zeii uitaţi - incașii”. 12.00, 17.20, 0.55 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45, 2.55 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Salutare naţiune! 1.15, 5.20 Perechea potrivită. 6.15 Bebe magia. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES BOYS / Fiction Le retour du criminel à cravate 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1082 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 OMAR : ACCEPTEZ-VOUS MON HANDICAP ? / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La planque 15:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Si j’étais libre 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 CLANDESTIN / Fiction 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ALIKER / Cinéma 23:50 CLIK CLAK / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 A LA RECHERCHE DE MICHEL VIEUCHANGE / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

3

Vineri IUNIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.21 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Fără măști 22.00 Film artistic 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. Ep.21 SUA 1982 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 30 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 31 mai) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv э Ce se întâmplă, doctore? э Omul care aduce cartea 10:00 Film: Turnul lui Suso (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Regele hoţilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4001 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Vagabondul milionar 23:00 Film: Avertizarea 2 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:15 Film: Avertizarea 2 (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.00 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Film. “TAXIUL DESTINULUI” (SUA). 11.25 Focus. Magazin TV. 12.10 Film de scurt metraj. “VECINII”. Studioul “Buciumul”. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 15.00 Dor. Program muzical. 15.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.55 Cinemateca universală. 16.10, 3.15 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.25 Respiro. Program muzical. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Preliminariile Campionatului European 2012. Moldova - Suedia. În pauză: Respiro. Program muzical. 23.15 Fii tânăr! 0.00 ȘTIRI. 0.10 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Documentar. “A fost odată un actor”. 5.00 Respiro. Pictură. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Юбилейный концерт группы “ВИА Гра” 22.40 Премьера. Экранизация бестселлера Стига Ларссона. “Девушка с татуировкой дракона” 1.10 Николас Кейдж в остросюжетном фильме “8 мм” 3.10 Алла Демидова, Василий Лановой в фильме “Незримый путешественник” 4.40 Сериал “Спасите Грейс” 5.20 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 9.00, 6.15 Tezaur folcloric. 10.00, 23.45 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 5.20 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 1.45 O dată’n viaţă. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 5.05 Sport. 21.00 Fabrica de staruri-2. Selecţiuni. 3.45 Perechea potrivită. 6.00 Documentar. “Minunile lumii”. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 LES BOYS / Fiction Viva Cuba 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1083 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Maine 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CLANDESTIN / Fiction 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR / Fiction Nourrir la bête 22:45 MIRADOR / Fiction Vulnérabilités 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire La valeur de l’eau 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction La planque 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Si j’étais libre 2:25 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

4

Sâmbătă IUNIE

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.138,139 20.20 În puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 1 iunie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 2 iunie) (15) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 Zâmbiţi, vă rog! 12:00 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.22, anul III 14:00 Divertisment: David Blaine: Ce e magia? 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Avionul buclucaș 2 17:00 Film: Spion fără voie 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: În spatele liniilor inamice 22:45 Film: Sărutul care ucide 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: În spatele liniilor inamice (r) 03:00 Promotor (r) 04:00 Divertisment: David Blaine: Ce e magia? (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 06:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 6.45 Mihail Bulgakov. “Moliere”. Spectacol al Teatrului Municipal “Satiricus”. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Moldovenii de pretutindeni. 14.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.00 “Să nu uităm să iubim trandafirii”. Spectacol muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 2.20 Templul muzicii. 17.50 Eruditcafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30 Respiro. Pictură. 5.00 Poezii dedicate teatrului. 5.15 Documentar. “Templului Euterpei”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Татьяна Догилева, Юрий Богатырев, Галина Польских в фильме “Нежданнонегаданно” 8.05 “Играй, гармонь любимая!” 8.50 Премьера. “Юрий Вяземский. Вопрос на засыпку” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Арина Шарапова. Улыбка для миллионов” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.20 К юбилею Мэрилин Монро. “Я боюсь...” 13.45 Фильм “Арфа для любимой” 15.15 “Трагедия русского Ватсона” 15.55 Легендарная история любви. Елена Сафонова, Виталий Соломин в многосерийном фильме “Зимняя вишня” 19.20 “Какие наши годы!” 20.40 “Время” 20.55 Футбол. Отборочный матч Чемпионата Европы 2012. Сборная России - Сборна я Армении. 23.00 “Прожекторперисхилтон” 23.35 Комедия “Нью-Йоркское такси” 1.10 Комедия “Кокон” 3.00 Алексей Петренко, Ирина Купченко в фильме “Послушай, не идет ли дождь” 4.40 Сериал “Спасите Грейс” 7.00 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor. 9.00, 9.30, 14.30 Bebe magia. 9.25, 0.00 Agenda TIFF. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 0.15 Teleenciclopedia. 1.15, 6.15 TVR 55. 2.05 Tezaur folcloric. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Louisiane 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Ma cabane au Costa Rica 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:35 RUGBY - TOP 14 / Finale 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5

11

Duminică IUNIE

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert. Lumea copilăriei 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică Ep.140,141 20.20 Plasa de stele 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin-Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00In puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Special: Staruri și legende (“Piel de Estrellas”) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a II-a) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! – emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ – retrospectiva săptămânii (r) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.1, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Avionul buclucaș II (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Spion fără voie (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Fantoma 17:00 Film: Zoom – Academia supereroilor 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Greu de ucis 3: Răzbunare infernală 23:15 Film: Furie dezlănţuită 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Greu de ucis 3: Răzbunare infernală (r) 03:30 Film: Furie dezlănţuită (r) 05:00 Apropo Tv (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.05 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 7.40 O seară în familie. 9.00 Ring Star. Concurs muzical. 10.00, 13.00, 15.00, 17.00, 18.00, 20.00, 0.45 ȘTIRI. Reportaje de la CEC. 10.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 11.00 La datorie. 11.20 La noi în sat. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Documentar. “Almanah cinematografic”. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.10 “Copii cuminţi” cu vedete părinţi. Spectacol muzical. 17.15 Cultura azi. 18.10 Portrete în timp. Eugenia Todorașcu. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 20.10 Vedete la bis. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Talk-show postelectoral. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Film de scurt metraj. “POLOBOCUL”. Studioul “Buciumul”. 3.00, 4.30 “Să nu uităm să iubim trandafirii”. Spectacol muzical. 5.30 La datorie. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 Барбара Брыльска, Гойко Митич в приключенческом фильме “След Сокола” 8.00 “Смак” 8.30 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 К юбилею актрисы. “Ирония судьбы Барбары Брыльской. Продолжение” 13.10 Барбара Брыльска в фильме “Анатомия любви” 14.40 “Отпуск. Билет в один конец” 15.30 Премьера. “Я несу в ладонях свет”. Концерт Тамары Гвердцители в Кремле 16.50 Марина Неелова в многосерийном фильме “Предлагаемые обстоятельства” 18.40 Брюс Уиллис в приключенческом фильме“Крепкий орешек”21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.05 Премьера. Холли Берри, Бенисио Дель Торо в фильме “То, что мы потеряли” 1.55 Сергей Бугаев, Татьяна Друбич, Станислав Говорухин в фильме “Асса” 4.20 “Играй, гармонь любимая!” 7.00 Zestrea românilor. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.25, 16.00, 0.20 Agenda TIFF. 9.30, 2.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 16.30 Circ internaţional. 17.00 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.55 Sport. 21.00, 0.35 ÎnTrecerea anilor. 23.25 Garantat 100%. 0.30 O carte pe săptămână. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Floride 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHABADA 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Vermont 20:55 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 OCCUPE-TOI D’AMÉLIE ! / Cinéma 23:30 UN HOMME DEBOUT / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 L’ABSENCE / Cinéma 2:15 IL EST DIFFICILE DE TUER QUELQU’UN MÊME UN LUNDI / Court métrage 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE


CMYK

12

27 MAI 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta VALY BOGHEAN:

După o absenţă din peisajul muzical autohton, Valy Boghean revine azi „într-un altfel de concert”. Ce înseamnă muzica, showbizul autohton, dar și noţiunea de „altfel” pentru artist, aflăm din interviul ce urmează.

„Omul trebuie să cânte aşa cum gândeşte şi să gândească aşa cum cântă”

- Au trecut cinci ani de când ai câștigat trofeul Festivalului Mamaia Folclor. Cum s-a schimbat viaţa ta în acest răstimp? - Cinci ani e totuși ceva timp. Am mai încărunţit la tâmple! Dar la modul serios o să vă spun că viaţa mea s-a schimbat foarte mult și acum mă aflu în cea mai bună situaţie din punct de vedere creativ, o situaţie la care am visat dintotdeauna. Am propriul proiect solo, o trupă și acum mă aflu la un pas de a lansa două CD-uri solo, primele din viaţa mea. - Ai dispărut pentru o perioadă din atenţia noastră, ai fost de negăsit. Ce s-a întâmplat? - Așa aţi văzut voi dintr-o parte. Nu am dispărut nicăieri, poate, n-a existat interes faţă de persoana mea. Inactivitatea mea din formaţia Trigon, evident, m-a făcut să nu mai apar atât de des în faţa publicului aici. - Faci parte dintr-o familie numeroasă în care toţi sunt artiști. Nu te-ai gândit la un concert, la un proiect muzical de familie, care sunt foarte în vogă acum la noi? - Nu merg după modă, eu sunt cu picioarele mai pe pământ. Îmi iubesc familia și asta mă ajută, dar mă și încurcă foarte mult. Sunt mezinul, al 14-lea copil, am o activitate în văzul tuturor, lumea din jurul meu îmi cere timp, ceea ce, în ultima perioadă, eu n-am. În genere, în planurile mele nu cred că va exista vreodată un concert de familie, dar dacă se va întâmpla, va fi o acţiune spontană și nu una planificată. - Cum ai descrie activitatea ta de acum? - În ultima vreme am fost pe scenă cot la cot cu o trupă de muzicieni

care are rădăcini din Georgia, dar care activează în Europa, The Shine, și acolo este o expresie foarte bună: dacă ieși în scenă, se exclud orice limitări, trebuie să trăiești tot ce vrei să cânţi acolo – dacă e de plâns, să plângi, iar dacă e de râs, să râzi. Eu am mers pe două extreme: pe cea a veseliei, care îţi dă energie, și a doua – cea a dramatismului. În proiectul nostru ne-am propus să excludem din start determinarea pe stiluri. Am ajuns într-un moment când nu ne mai interesează care este stilul și al cui, important este ce trăim și ce dăm publicului noi, ca emoţie, ca mesaj. Restul sunt doar niște scheme pe care le născocește lumea ca să se manifeste, să arate care este mai tare. Pentru noi, punctul culminant este atunci când ieșim în scenă și cântăm pentru public. - „Boschetar”, deși este un cântec mai vechi al tău, dar a ajuns să fie foarte difuzat și cerut acum. - Dacă e să fiu sincer, acesta este efectul pe care mi l-am dorit. Această piesă a venit la mine prin luna mai și am dus-o la sfârșit în luna august. Mă bucur că anume prin așa piese lumea va începe să mă cunoască. Mulţi m-au întrebat de ce nu i-am făcut videoclip. Am intenţionat într-o vreme să-i fac clip, dar bugetul nu mi-a permis și acum mă bucur pentru asta. Nu știu dacă o să mai fac vreodată un videoclip. - Ai doar unul singur, acel pe care l-ai făcut împreună cu Marcel Ștefăneţ. - Mie nu-mi este interesant să mă aprecieze oamenii după cum arăt, nu îmi aranjez fotografiile în photoshop, pentru mine este important să fiu apreciat după cum cânt. Și nu am nici un complex legat de felul în

care arăt, și nici nu am nici pretenţia să merg pe stradă și să fiu recunoscut de toată lumea, am obosit că în secolul acesta este atât de consumat manifestul vizual. Eu îl ignor! Eu cred că anume în relaţia dintre sală și scenă se întâmplă tot ceea pentru ce muncesc.

trecut prin suflet. Toată salvarea mea de a menţine prima trupă din viaţa mea sunt pieţele din afară, mai ales că în afara ţării sunt deja persoane cu care am discutat despre promovarea acestui proiect. Și asta nu se întâmplă doar în domeniul nostru, repet, acasă noi nu trebuim nimănui.

- Nu am auzit nimic despre piesele care vor fi interpretate în concertul tău de azi. Le-ai ţinut ascunse de ochii lumii. - Ori de câte ori vom avea plăcerea să discutăm, nu vei auzi niciodată de la mine ceva ce-mi doresc să fac. Despre proiecte și cântece vom discuta doar post-factum. Nu-mi plac oamenii care ies în presă să povestească ceea ce intenţionează să facă. Ei vor să meargă pe niște principii de management din afară, ignorând specificul societăţii noastre. Tot ce vrei să implementezi pe piaţa noastră, trebuie creat aici, în condiţiile de aici, trebuie gândit aici. Și eu mă gândesc că așa este cel mai bine: mai întâi să fac ceva, apoi să prezint. Nu am interesul să atrag publicul cu orice preţ.

- Te contrazici, îţi place să trăiești aici, consideri că trebuie să faci proiecte gândite și coapte aici și, totodată, spui că acasă noi nu trebuim nimănui. Cum să te înţelegem? - Cel mai important pentru un om de artă, și mă gândesc că e valabil pentru toţi, de asta generalizez, este aprecierea.

- Să nu-mi spui că ai și tu ambiţia să ieși din spaţiul muzical moldovenesc! - Asta nu e ambiţia, acesta este visul meu. Recunosc, am marele noroc de experienţa din afară. Tot ce fac eu acum, se întâmplă datorită faptului că am cu ce compara. E foarte obraznic ceea ce voi spune acum, dar cu proiectul acesta nou, eu nu mizez deloc pe piaţa și ascultătorul de aici. Da, eu voi activa acasă pentru că aici m-am născut și nu voi pleca niciodată definitiv, dar sunt conștient: acasă (și asta va dura un timp foarte îndelungat), pe nimeni nu interesează ceva pregătit și gândit din timp,

- Deci, nu găsești aici apreciere? - Nu. Trebuie să înţelegi că toată răutatea și indignarea mea acum faţă de societatea asta este ... din dragoste. Nu spun asta pentru că îmi place să ponegresc. Fii sigură, când sunt în afara hotarelor ţării, eu pomenesc de bine ţara noastră, natura, oamenii, sunt foarte multe lucruri frumoase pentru care eu sunt aici. Dar eu nu-mi doresc să cheltui timpul dat mie pe pământ așteptând ca societatea să ajungă să aibă interes pentru oameni de artă ca mine. Asta este realitatea și nu vreau să mă amăgesc, oricât de mare patriot al acestei ţări m-aș crede și oricât de mare revoluţionar mi-ar place să fiu. - M-ai prevenit mai sus că vorbești din experienţa pe care ai acumulat-o pe scenele din afară. Te referi acum la experienţa ta cu Trigon sau și la altele, despre care noi nu știm? - Eu nu pot nega că școala mea a fost Trigon și cei cinci ani în care am umblat cu ei prin lume este o experienţă mare. De un an și jumătate

concertez împreună cu The Shine și am văzut altă latură a lumii muzicale. Și mă debusolează goana de acasă, mă uimește disponibilitatea unor surse mass-media de a promova fără nici o jenă toată alergarea asta a unor artiști de la noi care vor să ajungă cu orice preţ primii undeva și nu contează unde anume vor să ajungă, important e să fie primii. De fapt, am avut norocul să nimeresc într-un cerc unde pe primul loc se pune emoţia, gândul, profesionalismul, de asta prefer să nu mă arăt, mai cu seamă când văd care sunt criteriile de apreciere. Vorbesc de colegi din muzică de aici, sunt mulţi care au o vârstă a maturităţii și gândesc nu rău, dar îţi pui mâinile în cap când auzi ce cântă. Eu și colegii mei cântăm așa cum gândim. Nu poţi să fii mare filosof în viaţă, dar să vii și să cânţi despre sarmale, vin, Costică și Vasile... Omul trebuie să cânte așa cum gândește și să gândească așa cum cântă, în caz contrar nu mai există sinceritate, iar scena nu rabdă falsul.

„Normalităţile noastre din ziua de azi, în plin proces de globalizare, au devenit stranii” - Să înţeleg că soluţia pe care ai găsit-o tu este că te-ai înconjurat de oameni care gândesc și care acţionează ca tine? - Ar fi foarte simplu. - Dar cine zice că-i simplu? - Mi-ai spus că toţi anii ăștia eu am fost dispărut. Dar eu am stat mult și m-am gândit la o soluţie, am observat și am ales niște băieţi, m-am gândit foarte bine ce vreau să fac și ce pot face, și cum trebuie să fac. Evident, nu mi-au reușit multe din

Concursul continuă Dragi cititori, Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (5 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (4 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (2 răspunsuri); BOTEZ LinaMihaela din Pleșeni, Cantemir (4 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (5 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii

Noi, Soroca (7 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri); CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (4 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (5 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (6 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU

CONCURS

Recunoaşteţi personajul? Dragi cititori, Redacţia FLUX continuă concursul care constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Redacţia FLUX

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul? Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon

CONCURS

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX. Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fiţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identificaţi personajul și să-l expediaţi la redacţie. Succes!

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (5 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (7 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (5 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (7 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (5 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (8 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (6 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (5 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (7 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (5 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (5 răspunsuri). Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (8 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (8 răspunsuri). Vă încurajăm să participaţi în continuare la concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX! Redacţia FLUX

CMYK

cele propuse, dar mă bucur că am reușit câte ceva. Eu încerc să iau din ţara asta tot ce e mai valoros, și am cu ce compara. În ultimul an și jumătate, eu am avut ocazia să cânt pe scene mari cu artiști de talie mondială. Folosindu-mă de faptul că timpurile noastre aici sunt dintre cele mai neclare, eu încerc să mă apropii de oameni sinceri și sănătoși la minte, profesioniști, care mai au entuziasm. Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu că băieţii cred în mine, au simţit că eu aș putea merge în faţă și mă susţin. Mulţi m-au întrebat de ce am intitulat concertul din seara asta „un altfel de concert” și ce înseamnă asta? Dar nu înseamnă nimic. Eu fac un concert normal. L-am intitulat așa pentru că la noi totul e cu fundul... dar nu ne mai luăm noi de fundul nimănui, pur și simplu, așa s-a întâmplat că brusc ceea ce este normal deja, la noi se numește altfel. Eu îmi propun un concert normal, să ies în faţa ascultătorului și să cânt, să transmit o emo-

ţie. Normalităţile noastre din ziua de azi, în plin proces de globalizare, au devenit stranii. Noi acum suntem ca niște pui de pasăre după ploaie și nu știm încotro s-o luăm, unul vrea cu rușii, altul – cu europenii, dar nimeni nu vrea cu dânsul. Iar eu îmi propun să fiu împăcat cu mine însumi. - Spune-mi, te rog, cine sunt muzicienii cu care lucrezi? - Ţambal – Valeriu Cașcaval, Garik Tverdohleb la tobe, percuţie – Petru Moiseev, chitară – Sandu Darabană, contrabas – Oleg Lașcu, chitară bass – Jora Postoroncă și backing – Nicoleta Sava. - Îţi mulţumim mult că ai dat curs invitaţiei noastre și îţi dorim mult succes în continuare. - Și eu vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX


Ziarul Flux, Ed. 19 (799)