Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 26 iulie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 26.07.2013

Soborul Arhang. Gavriil; Cuv. Ştefan Savaitul; ) Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel Maxima zilei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.8440 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.7649 1 Leu românesc ................. 3.8381 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3914 Timpul probabil:

„Pentru orice realizare primul pas este curajul”. Goethe

26.07.2013

27.07.2013

Soare, 16 28 0C

Soare, 16 28 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ANUNŢ

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 28 (905)

Dragi cititori, Vă anunţăm că în următoarele două săptămâni, Redacţia ziarului FLUX se va afla în vacanţă şi, respectiv, în zilele de 2 şi 9 august, săptămânalul nostru nu va apărea, iar următorul număr va vedea lumina tiparului pe data de 16 august. Această întrerupere nu afectează, sub nicio formă, angajamentul Redacţiei faţă de abonaţi, dat fiind faptul că, per total, vor fi editate 48 de ediţii pe anul curent, aşa cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poşta Moldovei” şi cu alţi distribuitori, şi ale acestora cu abonaţii FLUX. Vă mulţumim pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

„REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ” Prelegere publică la Academia de Ştiinţe a Moldovei, susţinută de Iurie Roşca

Cei care vor să citească cartea ce conţine prelegerea desfăşurată a lui Iurie Roşca „Republica Moldova: de la independenţa politică spre independenţa economică”, în ediţie bilingvă, română şi rusă, se pot adresa staff-ului PPCD, de la sediul central al partidului, din strada Nicolae Iorga, 5, Chişinău, în fiecare zi de lucru. Cartea este eliberată gratis.



Nepotul este gata pentru o rocadă în PL. Unchiul însă nu prea

(citiţi pag. 3-7)

Mesajul lui Lavrov, trimis Chişinăului, în ajunul summitului de la Vilnius

Mihai Ghimpu rămâne fidel tabieturilor sale din ultima perioadă. În pofida problemelor pe care la are în partid, el anunţa recent că nu va renunţa nici în acest an la obişnuitele tratamente „la băi”. Acalmia (temporară) care se anunţă pe scena politică (politicienii sunt şi ei oameni şi au nevoie de odihnă), ne dă speranţa că bătrânul şi obositul liberal nereformat îşi va urma până la capăt programul de întremare la Băile Herculane, acolo unde se simte cel mai bine şi unde poate discuta în linişte cu Burebista şi Decebal.

Schimbarea de macaz a reformatorilor a fost una de-a dreptul spectaculoasă. La doar câteva zile după ce au anunţat că organizează în toamnă congresului PL, dând asigurări că se bucură de susţinerea a jumătate din organizaţiile teritoriale, grupul Hadârcă–Guţu a renunţat subit să-l mai „reformeze” pe Ghimpu și a decis să-şi înfiinţeze propriul partid, bazat tot pe doctrina liberală. Grupul disidenţilor a ajuns la concluzia înţeleaptă că Consiliul de reformare nu mai are perspective politice în cadrul PL, din cauza atitudinii voluntariste a lui Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă faţă de iniţiativele reformatorilor şi faţă de organizaţiile teritoriale care susţin ideea modernizării partidului şi alegerii unei noi conduceri a formaţiunii. Cel puţin, reformatorii nu mai cred că ar avea şanse să acceadă în următorul Parlament umăr la umăr cu Ghimpu. Noul „proiect politic” va prinde contururi mai clare, probabil, în toamnă. În ciuda afirmaţiilor despre susţinerea masivă în teritoriu, demersul „reformator” al celor şapte avea o finalitate incertă, iar timpul nu le mai oferă răgaz pentru tatonări. Apropiatele alegeri ar fi putut prinde cele două tabere liberale tot în dispute, altercaţii, contestări în instanţă şi alte acţiuni contraproductive. Or, liberalii plecaţi de la Ghimpu speră să mai prindă câte un loc în Legislativ şi după 2014. Aşa cum speră şi fidelii lui Ghimpu. Puţin probabil însă că această „despărţire a apelor” îi va aduce neapărat câştig de cauză unei părţi sau alteia. Pentru că, şi unii, şi alţii, se pare, vor ieşi destul de şifonaţi din această luptă acerbă pentru putere. Continuare în pag. 2

„Rusia vrea să ştie despre relaţiile dintre Republica Moldova şi UE” – acesta este titlul articolului prin care postul de radio Vocea Rusiei relatează despre întrevederea dintre şefii diplomaţiei ruse şi moldoveneşti, Serghei Lavrov şi Natalia Gherman, care s-a desfăşurat miercuri, 24 iulie, la Moscova. Acest titlu, care în română sună niţel stângaci, exprimă cât se poate de clar că Federaţia Rusă urmăreşte cu atenţie posibilele evoluţii ale Republicii Moldova în raport cu Uniunea Europeană, în special, în lumina aşteptărilor autorităţilor de la Chişinău de a primi în toamnă, la Vilnius, undă verde pe calea integrării europene. Deşi articolul de pe site-ul Vocea Rusiei, care este un post de radio de stat, adoptă o tonalitate binevoitoare şi chiar prietenoasă faţă de această întrevedere, el lasă să se înţeleagă cât se poate de clar că Federaţia Rusă ar putea să-şi revizuiască optica prin care îşi defineşte relaţiile cu Republica Moldova, dacă aceasta va reuşi să întreprindă anumiţi paşi concreţi pe calea integrării europene, şi nu doar să emită declaraţii de intenţie, aşa cum s-a întâmplat până acum şi de care Kremlinul nu s-a arătat prea deranjat. De fapt, relatarea de pe site-ul Vocea Rusiei, care este semnat de Artiom Kobzev şi care este însoţit de nota că „toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului şi că postul de radio Vocea Rusiei nu şi le asumă în mod neapărat”, redă cu fidelitate mesajul formulat de Serghei Lavrov pentru autorităţile de la Chişinău în acest subiect. Reproducem şi noi mai jos textul de pe romanian.ruvr.ru. „Relaţiile dintre Rusia şi Republica Moldova devin mai calde, după ce au cunoscut un declin. În acelaşi timp, Mos-

CMYK

Natalia Gherman şi Serghei Lavrov. Foto: RIA Novosti cova respectă alegerea făcută de autorităţile de la Chişinău în favoarea integrării europene. Acestea sunt doar câteva dintre declaraţiile făcute de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după întrevederea de la Moscova cu Natalia Gherman, care a venit pentru prima dată în capitala rusă în calitate de ministru de Externe al Republicii Moldova. Conferinţa de presă comună a început cu o întârziere de aproape o oră. Adresându-se jurnaliştilor, ministrul rus de Externe a spus că, până nu demult, relaţiile dintre Moscova şi Chișinău au cunoscut un declin, însă noua conducere a Republicii Moldova a adoptat o abordare constructivă. „Am confirmat că Rusia este interesată să dezvolte ample relaţii cu Republica Moldova ca stat suveran şi neutru, pe baza unor principii democratice, pe baza unei armonii interetnice şi de promovare a unei politici echilibrate pe arena internaţională. Împărtăşim aceste principii şi aşteptăm să fie aplicate în mod consecvent. Continuare în pag. 2


FLUX

2

Actual

26 IULIE 2013

Mesajul lui Lavrov, trimis Chişinăului, în ajunul summitului de la Vilnius Urmare din pag. 1 Există o bază pentru o cooperare în continuare şi ea este consfinţită prin Tratatul de prietenie şi colaborare din 2001. Documentul îşi păstrează actualitatea şi permite să realizăm proiecte în diverse domenii”, a spus şeful diplomaţiei ruse. La rândul ei, Natalia Gherman a declarat că discuţiile au avut loc într-o atmosferă caldă. În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale, în opinia ministrului moldovean, potențialul lor nu este pe deplin realizat. În acest sens, Natalia Gherman a cerut facilitarea accesului pe piaţa rusă a vinificatorilor din Republica Moldova. De asemenea, au fost discutate şi aspectele legate de migraţia forţei de muncă. Mai mult, în centrul discuţiilor dintre cei doi miniştri s-a aflat şi subiectul reglementării diferendului transnistrean. Serghei Lavrov a declarat că Rusia insistă pentru o soluţie politică. Şi acest lucru este posibil numai în cazul în care atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul, „îşi vor înmuia poziţiile”. „Am reiterat că obiectivul nostru este să consolidăm prin orice mijloace încrederea între cele două părţi. În ultimul timp, această încredere nu este consolidată, ci supusă unor încercări serioase. Considerăm că formatul 5+2, în care Rusia, împreună cu Ucraina, în calitate de garant şi mediator, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca paşii concreţi, coordonaţi, să fie realizaţi şi să permită oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului să se simtă confortabil şi să discute unul cu celălalt, creându-se, astfel, condiții pentru o soluţie politică a conflictului transnistrean”, a subliniat Serghei Lavrov. În ajunul vizitei sale la Moscova, Natalia Gherman a mers la Bruxelles, unde a participat la summitul miniştrilor de Externe ai ţărilor membre ale Parteneriatului Estic. În cadrul reuniunii au fost discutate sarcinile pe care trebuie să le realizeze fiecare dintre membrii programului înainte de summitul din noiembrie de la Vilnius. Amintim că Republica Moldova intenţionează să parafeze în luna noiembrie Acordul de Asociere cu UE. Acest document presupune crearea unei zone de liber schimb între Republica Moldova şi UE. Numeroşi analişti cred că semnarea acestui acord va însemna alegerea de către Chişinău a parcursului european şi distanţarea inevitabilă de Moscova. De altfel, Ministerul de Externe de la Moscova nu se teme de o apropiere a Chişinăului de Bruxelles. Însă, potrivit ministrului Lavrov, Rusia ar dori deja să primească unele lămuriri. După cum a explicat şeful diplomaţiei, Rusia este interesată să organizeze consultări diplomatice între Moscova şi Chişinău până la semnarea de către Republica Moldova a unor acorduri cu UE. Acest lucru este necesar pentru a înţelege modul în care noile angajamente asumate de autorităţile de la Chişinău în cadrul integrării europene ar putea afecta cooperarea comercială şi economică dintre Rusia şi Republica Moldova, inclusiv colaborarea celor două ţări în sectorul energetic”. La cele relatate de Radio Vocea Rusiei vom adăuga că în cadrul întrevederii cu Natalia Gherman, Serghei Lavrov a menţionat că înlocuirea cu poliţişti a pacificatorilor ruşi din Transnistria, respectiv retragerea lor din regiune, va fi posibilă doar după soluționarea politică a conflictului transnistrean. Iată ce transmite unimedia.info: „Schimbarea contingentului de menținere a păcii în Transnistria cu polițiști va fi posibilă doar după soluționarea politică a conflictului. Declarația a fost făcută miercuri de ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, după întrevederea cu omologul său moldovean, Natalia Gherman. «Noi, ca partea rusă, suntem cointeresați de reglementarea rapidă, deoarece asta va rezolva problema cu evacuarea munițiilor, care, deocamdată, rămân într-un număr mare în regiune. În contextul reglementării vor fi ridicate toate obstacolele ce țin de evacuarea acestor muniții. Doar în acest context vom putea ajunge la un acord și un nou format al prezenței internaționale în Transnistria», a declarat Lavrov.” FLUX

Nepotul este gata pentru o rocadă în PL. Unchiul însă nu prea

Urmare din pag. 1 Aşa cum reformatorii consideră că, avându-l pe Mihai Ghimpu în frunte, formaţiunea nu are nicio şansă de reuşită, la fel nici şeful liberalilor nu crede în viitorul politic al „trădătorilor”, prezicând dispariţia grabnică a partidului constituit de către aceştia. Partidul este „mort din start”, pentru că Hadârcă nu este nici reformator, nici lider şi nici ceilalţi „nu au vână”, a punctat Ghimpu. „Sincer vorbind, eu bănuiam că nu au şanse să convoace Congresul și să reformeze partidul. Eu le cunosc puterile lor”, a constatat cu satisfacţie liberalul. Exacerbându-şi ca de obicei calităţile de lider şi meritele în faţa partidului, Ghimpu a afirmat că aceşti „foști KGB-iști și actuali agenți ai FSBului” nu au niciun fel de merite (spre deosebire de el) pentru care ar putea fi votaţi de popor. „Nu vor afecta absolut PL-ul, pentru că vor lua zero procente”, a conchis liberalul, precizând că, mai degrabă, aflarea lor de mai departe în partid ar fi fost o problemă. Plecarea reformatorilor nu înseamnă însă că Ghimpu scapă de bătăi de cap şi îşi poate vedea liniştit de „proceduri”. Dimpotrivă, aceştia îi vor scutura şi mai abitir partidul, pentru că reformatorii nu au de unde din altă parte să-şi coopteze aderenţii. Iar capul liberalilor este conştient de asta. De aici şi regretele acestuia pentru imprudenţa de a-l fi adus în partid pe cel pe care l-a considerat prieten şi l-a admirat odată, dar pe care îl acuză acum că ar fi agent KGB „încă din ‘89” şi căruia îi reproşează versurile despre Lenin, scrise în tinereţea sa comsomolistă. Astfel, periodic, Mihai Ghimpu „îşi muşcă coatele” şi vrea să urle “ca un urs şi un lup luaţi împreună”. Şi cum îi este obiceiul, practică aceste îndeletniciri în public. Muşcându-şi mâinile şi coatele pe la televiziuni, acesta îşi face mea culpa şi regretă profund faptul că „i-a acceptat în partid pe cei 7 aşa-zişi reformatori, care au decis să o ia pe o altă cale în politică”, calificând situaţia drept cea mai mare greşeală pe care a făcuto în activitatea sa politică. Puţin probabil să-şi fi contabilizat Mihai Ghimpu toate greşelile, dar starea de spirit a acestuia este pe deplin explicabilă. El, care s-a autointitulat drept cel mai cinstit şi mai înverşunat luptător pentru adevăr şi dreptate, obişnuit să fie apreciat şi susţinut în

toate, s-a pomenit contestat şi hulit chiar de către cei pe care i-a adus în partid, cărora le-a dat „funcţii, perle şi o bucată de pâine”. Şi, culmea, tot cu ajutorul acestora a fost înlăturat de la guvernare, lipsit de pârghii şi de influenţă. La îndemnul lui Vladimir Filat, evident. Şi una e să te baţi în piept că nu vrei funcţii, să ameninţi că te duci în opoziţie, dacă nu ţi se acceptă condiţiile, şi cu totul altceva este să te vezi chiar înlăturat de la putere. Iar Mihai Ghimpu este afectat, fără îndoială, de această situaţie, motiv din care nu conteneşte să-l acuze şi să-l anatemizeze pe duşmanul său de moarte, care i-a ademenit foştii colegi, cu favoruri şi funcţii, „la umbra stejarului”. Iar pe cei care nu au acceptat, i-a lăsat fără funcţii. Scos în afara jocului politic, Ghimpu se lamentează că Partidul Liberal a fost înlăturat din structurile puterii la insistenţa lui Filat, „pentru că liberalii au fost împotriva acțiunilor ilegale şi împotriva contrabandei”. „Lumea trebuie să știe de ce PL este în afara actului guvernării. Mai ales alegătorii, care au pledat în 2009 și 2010 pentru schimbare și integrare europeană. Vladimir Filat, ex-premierul Republicii Moldova, președintele PLDM, a îndeplinit ordinul Rusiei, înlăturând liberalii de la guvernare”, repetă liberalul cu orice ocazie. Lupta pentru„sufletele” liberale va fi dură, fără menajamente, cu lovituri sub centură şi „dezvăluiri” mult mai urât mirositoare decât cele pe care ne-a fost dat să le auzim până acum. Chiar dacă afirmă Ghimpu că „a venit ploaia şi a luat gunoiul”, iar curtea a rămas mai curată ca niciodată, acesta nu poate să nu-şi dea seama că reformatorii au un atu incontestabil – ei sunt la putere, adică au ce le promite celor din teritoriu. Iar asta e mult mai mult decât aşii devalorizaţi din propriile mâneci. Şeful PL s-a şi plâns deja că unii primari au aderat la „reformatori” deoarece se tem că vor rămâne fără alocații bugetare. Acest „grup de

trădători”, afirmă Ghimpu, pe care partidul i-a ajutat să ajungă în Parlament, îi șantajează pe primari, ameninţându-i că nu vor primi bani, proiecte, dacă nu vor merge cu ei. Nereformatul Ghimpu vrea să pară mai puţin îngrijorat de situaţia din partid şi declară că nu ţine pe nimeni cu forţa. Doar că fără el şi fără Dorin Chirtoacă, nu au nicio şansă să treacă pragul electoral. “Puterea în partid, cer scuze de nemodestie, dar este în mine şi în Dorin”, a declarat acesta. Deocamdată, totuşi puterea este mai mult în el decât în nepotul Dorin. Pentru că unchiul nu crede că şi-a epuizat limitele şi nu este pregătit pentru o schimbare majoră în viaţa sa şi a partidului. “Dorin e gata şi azi să preia conducerea PL, eu nu sunt gata”, a anunţat Ghimpu, care a explicat că sunt lucruri complet diferite conducerea Primăriei şi conducerea unui partid. Mai mulţi observatori ai vieţii politice de la noi cred însă că, până în toamnă, viziunile lui Ghimpu ar putea suporta anumite schimbări, iar la viitorul Congres nepotul ar putea să preia şefia partidului, pentru a stăvili plecările către formaţiunea foştilor liberali refomatori. Adică, ar putea fi revigorat mitul despre promovarea tinerilor în Partidul Liberal, care a funcţionat perfect la alegerile anterioare. Doar că acum s-ar putea să fi rămas mai puţini dintre cei care cred în mituri. Ioana FLOREA, FLUX

Veniturile acumulate la Bugetul de stat au fost mai mici decât cele preconizate

Veniturile acumulate la bugetul public naţional în prima jumătate a anului 2013 au însumat în jur de 16 miliarde 718 milioane de lei, cu aproximativ 615 milioane de lei mai puțin decât a fost prevăzut iniţial (96,5 la sută faţă de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune). Dacă sarcinile privind veniturile fiscale au fost îndeplinite în proporţie de 103,4 la sută, cele nefiscale au atins nivelul de doar 93%. Venituri din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de peste 412 milioane de lei sau la nivel de aproape 84 la sută faţă de prevederile perioadei de gestiune. Partea de cheltuieli a bugetului public naţional s-a executat în sumă de aproximativ 17 miliarde de lei, cu aproape trei miliarde şi jumătate mai puțin sau la nivel de 83,3 la sută faţă de prevederile pentru această perioadă. Executarea bugetului public naţional, în 6 luni ale anului 2013, s-a soldat cu un deficit de peste 450 de milioane de lei. Potrivit raportului privind executarea bugetului public naţional în primele şase luni ale anului în curs,

veniturile acumulate la bugetul de stat pe toate componentele au constituit în total aproximativ 10 miliarde de lei, mai puţin cu peste 700 de milioane de le faţă de suma preconizată sau cu aproape 7 la sută mai puţin decât a fost prevăzut. La componenta de bază au fost acumulate venituri în sumă de aproape 9 miliarde de lei sau la nivel de 96,5 la sută faţă de cea planificată. La componenta mijloace speciale, instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat au acumulat venituri în sumă de aproximativ 320 de milioane de lei, adică 83,6% faţă de prevederile perioadei gestionare. Finanţările din surse externe au constituit doar 50 la sută faţă de nivelul preconizat şi au însumat puţin peste 400 de milioane de lei. Partea de cheltuieli a bugetului de stat pe toate componentele s-a realizat în sumă de peste 10 miliarde de lei, la nivel de 84,6 la sută faţă de prevederile perioadei gestionare. Cheltuielile fondurilor speciale au constituit aproximativ 120 de

milioane de lei, 64 la sută din suma prevăzută iniţial. Cheltuielile proiectelor finanţate din surse externe au însumat aproape 860 de milioane de lei, adică au atins un nivel de aproximativ 49 la sută din suma prevăzută pe perioada de gestiune. Executarea bugetului de stat în 6 luni ale anului 2013 s-a soldat cu un deficit în sumă de aproximativ 753 de milioane de lei. Soldurile în conturile bugetului de stat, la situaţia din 30 iunie 2013, s-au micșorat cu 308,5 milioane de lei, comparativ cu situaţia din 1 ianuarie 2013, şi au constituit aproximativ 1 miliard 441 de milioane de lei. Datoria de stat s-a majorat, comparativ cu începutul anului, cu aproape 556 de milioane de lei şi a constituit aproape 22 de miliarde de lei. La situaţia din 30 iunie 2013, soldul datoriei de stat externe a constituit peste 15 miliarde de lei (în jur de 1 miliard 225 de milioane de dolari), majorându-se cu aproximativ 324 de milioane de lei comparativ cu începutul anului. Datoria de stat internă a consti-

tuit peste 6 miliarde de lei, înregistrând o majorare de aproximativ 232 de milioane de lei. Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a fost realizate în totalitate, însumând aproximativ 4 miliarde 440 de milioane de lei. În aceeaşi perioadă, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de aproape 4 miliarde 342 de milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 75 la sută din nivelul preconizat. La fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în 6 luni ale anului 2013 au fost încasate venituri în sumă totală de aproape 2 miliarde de lei (inclusiv transferurile de la bugetul de stat în sumă de aproximativ 976 de milioane de lei), ceea ce este cu 2,5 la sută mai puţin faţă de prevederile perioadei de gestiune. Cheltuielile fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost realizate în sumă de 1 miliard 741 de milioane de lei sau la nivel de 89 la sută faţă de prevederile perioadei de gestiune. Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX


Important 26 IULIE 2013

3

FLUX

Iurie ROŞCA despre „patriotismul economic moldovenesc” Câteva teze din răspunsurile date de Iurie Roşca la întrebările ce i-au fost adresate în cadrul prelegerii de la Academia de Ştiinţe Concreşterea afacerilor tenebroase cu instituţiile puterii de stat

Tot ce se întâmplă în economia naţională în ultima vreme este o urmare a concreşterii afacerilor tenebroase cu instituţiile puterii de stat. Asta duce la anularea oricărei competiţii. Spre exemplu: atacurile raider asupra sistemului bancar, concentrarea excesivă a sistemului bancar din Republica Moldova în mâinile câtorva jucători din umbră. Asta reprezintă un pericol extrem de serios la adresa securităţii financiare a Republicii Moldova. Subordonarea Băncii Naţionale, a Procuraturii Generale, a Justiţiei unor persoane. Putem să enumerăm până diseară câte instituţii fac jocul economic al câtorva persoane din ţara asta. Putem să vorbim şi despre cârdăşiile de cartel. Haideţi să ne întrebăm, fără ca să se supere cei care poate ne aud sau ne văd şi practică aceste genuri de activitate economică, de ce, de pildă, importatorii de produse petroliere fixează acelaşi preţ la pompă? Putem să bănuim că este vorba de o cârdăşie de cartel? Da, bineînţeles. Ce face ANRE? Ce se întâmplă în sistemul de telefonie mobilă? Toată lumea are câte 2-3 telefoane în buzunar. De ce în Republica Moldova sunt doar doi operatori de telefonie mobilă? Uitaţi-vă în Estonia, vreo 10 ani în urmă acolo erau 8 operatori de telefonie mobilă. Dar să privim şi lista unităţilor economice şi edificiilor care urmează să fie privatizate. Nu înţeleg de ce şi Aeroportul Internaţional Chişinău trebuie privatizat. De ce statul trebuie să renunţe la veniturile pe care le încasează acesta în favoarea unui privat? Acelaşi lucru este şi cu Moldtelecomul. Vă dau un alt exemplu: Banca de Economii. Umila dumneavoastră slugă şi-a mâncat sufletul în toamna lui 1998, până am reuşit să întoarcem statului cele 56% de acţiuni furate atunci de la bancă. Iată domnul preşedinte Dumitru Pulbere era vicepreşedinte al comisiei parlamentare de anchetă, care activa atunci. S-a efectuat o investigaţie de luni de

zile până am demonstrat că statului i s-a furat pachetul majoritar de acţiuni. Am restabilit cu mare, mare greu acea instituţie bancară sub controlul statului. Din nefericire, toate guvernările care s-au succedat, nu au profitat de această bancă pentru a oferi credite preferenţiale producătorilor autohtoni pentru anumite genuri de activitate economică. În loc să fie folosită ca factor de stimulare a afacerilor locale, nu, Banca de Economii este scoasă de vânzare. Asta ne spune, în ultima sa apariţie, tânărul Dorin Drăguţanu, care o fi un băiat instruit şi bine intenţionat, dar tocmai face parte din generaţia deformată de şcoala neoliberală de la Chicago. Aceste prejudecăţi, aceste mituri, această parareligie ţine loc de adevăr ştiinţific. Gata, Banca de Economii s-a devalizat, facem comisie de anchetă şi … concluzie: trebuie să privatizăm Banca de Economii. Cine câştigă? Cel care o va procura şi doar el. Dar la această banca au contribuit părinţii noştri zeci de ani.

Unii se lăfăiesc în lux, iar majoritatea absolută moare de foame

Să fiu înţeles corect. Pledoaria mea nu este pentru comunism sau etatismul în sensul prost. Pledoaria mea este pentru interesul public. Nu este bine când într-o ţară unii se lăfăiesc în lux, iar majoritatea absolută moare de foame. Asta nu înseamnă că trebuie să practicăm un egalitarism economic, să fim toţi egali în sărăcie, ca pe timpul lui Stalin. Nu, după merit şi după muncă, dar creează-i omului condiţii să poată concura. De aia trebuie mâna de fier a Guvernului. De aici toţi specialiştii în economie, fie că este vorba de ecologistul american David Korten, fie că este vorba de clasicii şi contemporanii şcolii distributiste, fie că este vorba de cei care practică un liberalism moderat, toţi spun: orice succes economic are fundament moral. Pe mine mă deprimă faptul când văd prieteni de-ai mei, care se învârt în spaţiul public, şi care povestesc cât de bine este că în vârfurile ierarhiei de stat sunt businessmeni. Pentru ei e bine, pentru poporul ţării – nu.

Sper că ceea ce se preconizează la Vilnius va eşua

Discursul triumfalist în legătură cu summitul de le Vilnius. Eu sper că ceea ce se preconizează la Vilnius va eşua. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că ne aflăm acum cu Uniunea Europeană într-un regim de comerţ asimetric. Şi oricum, producătorii noştri nu pot concura cu cei din Uniunea Europeană. De ce noi trebuie să consumăm fulgi de ovăz importaţi din Germania, dar nu produşi în Republica Moldova? De ce în magazinele noastre mărfurile din Germania sunt mai ieftine decât ale noastre. De ce sucurile ucrainene sunt mai ieftine decât ale noastre? De ce dulciurile ucrainene sunt mai ieftine decât ale noastre? Pentru că Ucraina este o supraputere industrială în raport cu Republica Moldova. Piaţa noastră este arondată pieţelor mari din jurul nostru: cea ucraineană, cea rusă, europeană, românească.

Acordul de liber schimb – mărgele de sticlă

Ce o să obţinem la Vilnius? Acordul de liber schimb, adică mărgele de sticlă. A, să ne măsurăm muşchii! Dar oare muşchii economiei Republicii Moldova se compară cu muşchii economiei Uniunii Europene? Uitaţi-vă la efectele economice ale fostelor ţări din lagărul socialist care au ajuns în Uniunea Europeană (în special, România, Bulgaria – n.n.), dar uitaţi-vă ce se întâmplă în vestul continentului (Spania, Portugalia – n.n.). Vedeţi cum cad una după alta economiile din sudul şi vestul Uniunii Europene. De ce? Pentru că atunci când s-a creat Uniunea Europeană, s-au asociat câteva ţări, Uniunea oţelului şi a cărbunelui, care erau comparabile ca vigoare economică. Capacităţile industriale, financiare, resursele umane, capacităţile de absorbţie a mărfurilor pe piaţă, de cumpărare erau comparabile. Cum să asociezi economia Greciei cu economia Germaniei? Cum să asociezi economia României cu economia Olandei? De ce investitorul meu trebuie să fie egal în drepturi cu investitorul lor, dacă el nu dispune de aceleaşi resurse şi capacităţi? Noi avem nevoie de politici protecţioniste. Iar Vilniusul înseamnă liberul schimb şi înseamnă lipsă de perspectivă pentru o mie de ani înainte de revigorare a economiei naţionale.

Două sirene ne ademenesc: Moscova şi Bruxelles

Noi avem două sirene care ne ademenesc cu cântecele lor: Moscova şi Bruxelles. Pentru mine, şi ruşii, şi europenii, sunt partenerii noştri, prietenii noştri, fraţii noştri, sunt cei cu care trebuie să ne împăcăm, dar să nu facem discursuri războinice, incendiare, conflictuale. Şi ambele sirene ne ademenesc: băieţi, veniţi cu noi, că o să vă dăm voie să lucraţi la noi. Pe de o parte: veniţi să tencuiţi pereţii la Moscova, o să intraţi fără vize în Rusia, dreptul la domiciliu, la

muncă. Pe de altă parte: nu, nu, veniţi în Uniunea Europeană, o să aveţi acordul de liber schimb, regim liberalizat al vizelor. Suntem priviţi ca o colectivitate de idioţi. Nimeni nu ne ia în serios. Noi avem această deformare: ori sunt filorus şi atunci vreau ca Rusia să mă conducă, ori sunt filooccidental şi vreau ca Bruxelles-ul să mă conducă. Dar problema trebuie abordată altfel, nu e vorba de simpatii sau animozităţi personale. Este vorba de interesul Republicii Moldova în cooperare cu alţii, nu în izolare. Nu e vorba de izolaţionism economic şi stat autarhic. Noi nu trebuie să fim nici aroganţi, nici complexaţi. Nu trebuie să fim nici agresivi, nici docili. Mijlocul de aur contează aici. Eu mă refer la discursul politic şi la discursul public, în general.

Nu există loc pentru economia naţională în economia Uniunii Europene

Dacă a venit vorba de Uniunea Europeană. Eu am avut şi am avantajul să circul foarte mult şi foarte des şi am o mulţime de prieteni în capitalele europene. Şi trebuie să vă spun că nu există loc pentru economia naţională în economia Uniunii Europene, nu există decât ca apendice subdezvoltat al acestei economii. Asta nu are nimic în comun cu cooperarea ştiinţifică, cu dorinţa noastră de a circula liber, de a studia acolo, de a face afaceri, de a merge în turism, dar nu la muncă la negru în Italia.

Dacă dispare satul, dispare şi statul

Am să vă dau exemplul personal. Eu sunt din satul Hirova, raionul Călăraşi, unde am zeci de veri drepţi şi o mulţime de nepoţi. Păi, acum în sat nu a mai rămas niciun nepot de la verii mei drepţi, toţi sunt plecaţi în străinătate, şi doar câţiva la Chişinău. Şi la nivelul fiecărui sat e acelaşi lucru. Ce se întâmplă în 20 de ani? Dacă dispare satul, dispare şi statul – trebuie să înţelegem acest lucru.

Am scăpat de miturile sovietismului şi am nimerit în miturile liberalismului

Haideţi să fim conştienţi, mă refer, cel puţin, la generaţia mea, medie, şi cei mai în etate, noi am fost foarte sinceri şi părinţii noştri, mai ales, atunci când aşteptam construcţia co-

munismului. Aşa a zis Hruşciov. Eu nu zic că Hruşciov neapărat minţea, aşa credea şi el în naivitatea lui: uită-te, în 20 de ani facem comunismul. Vom ajunge din urmă şi vom întrece America! Păi, ce s-a întâmplat? Am scăpat de miturile sovietismului şi am nimerit în miturile liberalismului. Iaca, iaca, scăpăm trenul – Uniunea Europeană. Dar poate să mai zăbovim un pic? Lăsaţi să meargă trenul acesta într-o direcţie necunoscută fără noi. Entuziasmul acesta cu Uniunea Europeană, care este explicabil, firesc, într-o anumită măsură, trebuie să se potolească şi să cedeze locul exerciţiului intelectual serios, raţional, pragmatic, concentrat asupra interesului naţional al Republicii Moldova.

Patriotismul economic moldovenesc, axat pe valorile noastre spirituale

Noi avem foarte mulţi oameni de valoare, inclusiv în această sală. Avem foarte mulţi intelectuali de elită, morali, bine pregătiţi şi dornici să servească ţara, dar ei sunt puţin intimidaţi de revărsarea mediocrităţii şi a abuzului în societatea noastră. Şi atunci, dintr-o anumită decenţă, ei stau mai în umbră. De aceea, pentru a valorifica resursele umane pe care noi le avem, acestor oameni de elită trebuie să li se insufle încrederea că este posibil, se poate. Şi aici nu este vorba de un partid, ci, întâi, de un curent de opinie, de formarea unei dominante în dezbaterea publică care să se axeze pe interesul naţional al Republicii Moldova şi care, repet, nu are nimic în comun cu limba, confesiunea, etnia cu care ne identificăm. Este vorba de patriotismul economic moldovenesc, axat pe valorile noastre spirituale.

Avem nevoie de o guvernare autoritară

Eu cred că avem nevoie de o guvernare autoritară. Nu dictatură, nu teroare, nu Stalin. Dar autoritatea statului trebuie să se resimtă în societate, în mediul de afaceri, peste tot. La ora actuală nu există autoritatea statului. Eu cred că criza economică, socială, morală, instituţională, geopolitică, trebuie probabil să se consume până la capăt, să ajungă cuţitul până la os, astfel încât să se cristalizeze un curent de opinie care să spună: domnule, gata, mai mult nu se poate! Haideţi să reclădim ţara. FLUX


FLUX

4

Eveniment 26 IULIE 2013

„REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA Prelegere publică la Academia de Ştiinţe a Moldovei, susţinută de Iurie Roşca

Iurie Roşca, preşedintele Universităţii Populare din Moldova, a ţinut marţi, 23 iulie 2013, o prelegere publică la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică spre independenţa economică”. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţii comunităţii academice, economişti, persoane publice din diverse domenii. Iurie Roşca a ţinut această prelegere ca urmare a invitaţiei făcute de preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca, de a vorbi comunităţii ştiinţifice în cadrul „Lecturilor Academice” de la Academie. Gheorghe Duca şi-a exprimat bucuria pentru faptul că Iurie Roşca a acceptat să participe la acest eveniment: „Suntem bucuroşi că domnul Iurie Roşca a acceptat să prezinte această prelegere în cadrul „Lecturilor Academice” de la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Eu am participat la lansarea cărţii lui Iurie Roşca „Moldova – partea care a devenit întreg”, de la Universitatea Populară. Ideile exprimate de dumneavoastră la acea prezentare de carte mi s-au părut extraordinare şi chiar atunci m-am convins că trebuie să ţineţi o prelegere şi la Academia de Ştiinţe. Şi v-am promis atunci că noi o să vă invităm la Academia de Ştiinţe”.

În alt context, academicianul Gheorghe Duca s-a referit şi la relaţia lui personală cu Iurie Roşca, menţionând următoarele: „Unii susţin că Iurie Roşca ar fi o persoană controversată. Pentru mine însă, Iurie Roşca niciodată nu a fost o persoană controversată. Ceea ce a spus Iurie Roşca, aceea a şi făcut. Chiar dacă nu m-a susţinut atunci când eram deputat, chiar dacă nu m-a susţinut atunci când eram ministru al Ecologiei, chiar dacă nu m-a susţinut atunci când eram preşedinte al Academiei, el de fiecare dată mi-a spus sincer: eu nu susţin această poziţie. Alţii spuneau că mă susţin, dar, în realitate, ne puneau piedici. Iurie Roşca tot timpul a fost o persoană care a făcut ceea ce a gândit. El a fost convins că ceea ce face este corect. Şi a avut şi cunoştinţele necesare pentru a face ceea ce şi-a propus să facă. În percepţia mea, Iurie Roşca a evoluat de la un romantic revoluţionar la un pragmatic care urmăreşte dezvoltarea societăţii noastre spre binele fiecărui membru al ei”. Vom menţiona că evenimentul a fost organizat de directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe, iar directorul acestuia, Alexandru Stratan, a ţinut un cuvânt de deschidere, în care a menţionat că, deşi avem peste 20 de ani de independenţă politică a Republicii Moldova, totuşi avem un şir de neîmpliniri din cauza nereuşitelor economice. „Noi suntem gata să dăm vina pe factorii exogeni, pe cei externi, cum ar fi situaţia incertă din economiile zonei euro, situaţia incertă şi precară a partenerilor noştri comerciali. Când privim lucrurile din interior, atunci dăm vina pe situaţia climaterică din ţara noastră. Dar, în ultimul timp, ne-am convins că factorii de ordin neeconomic ne influenţează tot mai mult situaţia economică. Spre exemplu, pentru ca economia să meargă mai bine este nevoie ca nivelul de birocratizare să fie diminuat, să se lupte eficient cu corupţia, să se amelioreze mediul de afaceri. Dacă privim cum au evoluat economia noastră în dinamica ei, nu e chiar atât de prost. În ultimii ani am avut o creştere de 5-6 la sută. Altceva este calitatea acestei creşteri. Prognozele anunţate la începutul anului de către Institutul de Economie par să fie optimiste. Şi anume, anticipăm o creştere de 4-5 la sută în acest an. Şi Ministerul Economiei, şi Banca Mondială au majorat prognoza pentru Republica Moldova enunţată la începutul anului. Însă aşteptările noastre par a fi perturbate din cauza evoluţiilor incerte în economia mondială, dat fiind că economia Republicii Moldova este destul de vulnerabilă la şocurile externe”, a menţionat Alexandru Stratan, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice al AŞM. După prelegerea ţinută, Iurie Roşca a răspuns la întrebările audienţei şi le-a oferit tuturor doritorilor o carte care cuprinde, într-o formă desfăşurată, conţinutul prelegerii sale. Reproducem alăturat textul prelegerii lui Iurie Roşca ţinute la Academia de Ştiinţe „Republica Moldova: de la independenţa politică spre independenţa economică”. FLUX

La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a declarat Independenţa Politică. Evenimentul a produs un entuziasm major în sufletele noastre. Însă, odată cu trecerea anilor, realităţile economice şi sociale din ce în ce mai presante au redus elanul masiv care a însoţit etapa afirmării politice a ţării. Criza economică s-a aprofundat continuu, iar succesiunea la guvernare din ultimele două decenii nu a schimbat substanţial situaţia. Astfel, nemulţumirile societăţii faţă de prestaţia puterii, indiferent de culoarea acesteia, se reproduc în mod ciclic. Însă, de fiecare dată, rezultatul este la fel de deprimant. Prima şi cea mai gravă cauză a eşecurilor noastre economice este contextul istoric şi geopolitic în care s-a pomenit societatea odată cu prăbuşirea URSS şi obţinerea Independenţei. Pe ruinele sistemului dispărut, vacuumul intelectual a fost ocupat de teoria dominantă în Occident a liberalismului economic. Virtuţile economiei de piaţă, văzută ca un sistem în stare să se autoregleze, privatizarea masivă, reducerea competenţelor guvernului în procesele de administrare a sectorului economic, încadrarea ţării în sistemul financiar internaţional prin acceptarea necondiţionată a soluţiilor oferite de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială şi a creditelor acordate de aceste instituţii, aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului, atragerea masivă a investiţiilor străine, adoptarea legislaţiei de profil şi crearea de noi instituţii de stat, scoaterea Băncii Naţionale de sub controlul Guvernului – toate acestea au fost inspirate integral din sugestiile parvenite din exterior. Dar, aşa cum se ştie, îmbrăţişarea noilor dogme economice, în loc să producă prosperitate, a cauzat un adevărat dezastru în economia naţională. Miturile preluate fără niciun discernământ de la şcoala economică neoliberală de la Chicago, cea care reprezintă curentul global dominant, au triumfat şi în Republica Moldova, ele fiind primite ca o adevărată religie. Sistemul de învăţământ, instituţiile de stat, comunitatea de experţi, politicienii şi analiştii s-au pomenit reproducând teoria economică în vogă, privind-o ca pe una fără alternativă. Ideea primatului economiei, moştenită de la sistemul marxist, s-a pliat cu uşurinţă pe dogmele liberalismului. Tot astfel, caracterul pretins obiectiv al proceselor economice, privite ca legităţi imuabile, s-a dovedit a fi o reflecţie fidelă a materialismului comunist. Astfel, ne-am pomenit în „societatea de piaţă”, numită şi „societate de consum”. În definitiv, economia şi-a subordonat ideologia, politica şi societatea în ansamblu, începând să reprezinte însuşi sensul istoriei. Societatea noastră este dominată de liberalism atât în abordările problematicii economice, cât şi în atitudinea faţă de valori. Aleksandr Dughin, în cartea sa „Sfârşitul economiei”, accentuează ideea că, pe lângă cele două teorii economice, marxismul şi liberalismul, există un curent vast de idei, numit convenţional „teorii economice ale căii a treia”. Ceea ce s-ar putea numi „a treia teorie economică” se deosebeşte radical de cele două teorii antagoniste, marxismul şi liberalismul. Ea nu priveşte economia ca pe un do-

meniu independent şi autosuficient, în care ar acţiona legităţi speciale, proprii doar acestuia. Adică, această abordare nu acceptă primatul economiei asupra celorlalte ştiinţe sau recunoaşterea ei ca ideologie autonomă. Privită în adâncurile ei, problema formulării şi afirmării unei alternative economice liberalismului nu este una strict economică. Este vorba despre opţiunea pentru un anumit sistem de valori, de o alegere a unei noi căi, de determinarea propriei identităţi colective, de formarea unei atitudini faţă de însăşi logica istoriei, dar şi de identificarea unor posibile parteneriate externe cu state şi centre de putere, care împărtăşesc viziuni similare. Tipul de tratament aplicat economiei naţionale a creat un model caricatural şi tragic în acelaşi timp, care arată în mod izbitor ce rol i se rezervă Moldovei în economia mondială – cel de exportator de braţe de muncă ieftine şi de importator de mărfuri şi capitaluri străine. Ultima lovitură mortală, care i se pregăteşte ţării noastre prin atragerea în circuitul economiei globale, este deschiderea pieţei funciare pentru capitalul străin. În literatura de specialitate, situaţia în care s-a pomenit ţara noastră este numită colonialism economic, cu toate consecinţele dramatice care decurg din acest statut. Este evident că promovarea aceloraşi soluţii vechi, cum ar fi accelerarea creşterii economice prin liberalizare, reducerea impozitelor, înlăturarea barierelor comerciale şi reducerea asistenţei sociale, reprezintă nu soluţia, ci cauza eşecurilor noastre. Adevărata dezvoltare nu poate fi obţinută mizându-se pe finanţări externe. Ea depinde de capacitatea oamenilor de a-şi controla şi folosi eficient propriile resurse din localităţile, regiunile şi ţara lor, cum ar fi pământul, apa, forţa de muncă, tehnologia, dar şi spiritul întreprinzător şi motivaţia. Iar pentru asta colectivităţile umane trebuie să se autoguverneze în mod real la nivel local, regional şi naţional. Orice transmitere a pârghiilor de control şi a mecanismelor decizionale în competenţa unor instituţii transnaţionale reduce ţara din poziţia de subiect al dreptului internaţional la postura ingrată de obiect al unor manevre cu consecinţe deplorabile. Viziunea dominantă, impusă de BM, FMI, UE şi alte centre globale

de decizie, arată că dezvoltarea după reţetele acestora nu funcţionează pentru majoritatea ţărilor lumii, inclusiv pentru Republica Moldova. Criza de guvernare cronică nu este un accident istoric şi nici nu se explică doar prin lipsa de bună-credinţă a garniturilor guvernamentale, care s-au succedat la putere. La originea acestei crize se află convergenţa forţelor ideologice, politice şi tehnologice, care stau în spatele globalizării economice şi care au reuşit să preia puterea din mâinile guvernelor responsabile pentru binele public în favoarea câtorva corporaţii şi instituţii ciclopice, ghidate exclusiv de obţinerea unor supraprofituri financiare pe termen scurt. Noul sistem de capitalism corporatist, speculativ şi cămătăresc colonizează vertiginos economiile ţărilor lumii. El a separat crearea banilor de crearea avuţiei reale, devalorizând producţia în favoarea acestor inginerii financiare. Această concepţie este cunoscută ca economie neoliberală. Ea se abate de la viziunea lui Adam Smith, pe care adepţii săi şi-l revendică drept profet. El considera că, pentru a da rezultate benefice, capitalul trebuie să aibă rădăcini locale sau naţionale, iar proprietarii trebuie să fie direct angajaţi în managementul întreprinderilor. Adepţii teoriei respective intră în conflict conceptual şi cu un alt nume de referinţă al gândirii economice clasice, David Ricardo. Acesta sublinia că libertatea comerţului între două ţări funcţionează doar în anumite condiţii în avantajul celor două popoare. Acestea sunt cel puţin trei: 1) nu trebuie permis exportul de capital dintr-o ţară dezvoltată în una subdezvoltată; 2) comerţul dintre cele două ţări participante trebuie să fie echilibrat; 3) în fiecare ţară aparte numărul şomerilor să nu depăşească 5% din totalul populaţiei apte de muncă (după D. Korten). Din această perspectivă devine clar ce ar însemna fuziunea economiei Republicii Moldova cu economia Uniunii Europene. Celebrul economist de origine sud-coreeană Ha Joon Chang, profesor la Universitatea Cambridge, face o comparaţie demnă de reţinut. Ce s-ar întâmpla, de exemplu, dacă pe un ring ar fi scoşi să se confrunte doi boxeri, unul fiind cu greutatea de 120 kg,


Eveniment 26 IULIE 2013

5

FLUX

POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ”

iar altul, să zicem, de 60 kg? Finalul meciului este uşor de prezis. Tot astfel stau lucrurile şi cu eforturile de integrare a economiei ţării noastre în cea globală. Concentrarea de putere financiară în mâinile unor grupuri restrânse şi lipsirea celorlalţi de şanse de a participa activ la procesele economice, inclusiv prin deţinerea de proprietate, sunt privite ca fenomene practic indispensabile pieţei libere. Dar atunci când drepturile sunt, mai degrabă, o funcţie a proprietăţii decât a persoanei, numai cei care au proprietate, au şi drepturi. Potrivit economistului american David Korten, funcţionarea eficientă a economiilor de piaţă depinde de existenţa unor guverne puternice, independente în gestionarea procesului decizional şi capabile să aplice mecanismele necesare pentru consolidarea propriilor economii naţionale. Printre condiţiile primordiale, care asigură viabilitatea unei economii, el subliniază următoarele: Concurenţa loială. Aşa cum orice concurenţă produce învingători şi învinşi, statului îi revine funcţia regulatoare, care să impună echilibrarea şanselor, a veniturilor şi a proprietăţilor competitorilor pe piaţă. Altminteri, concentrarea puterii financiare distruge businessul mic şi mijlociu, pauperizează societatea şi îşi subordonează prin corupere sau prin control direct întreaga putere în stat. Capitalul moral. O piaţă nu poate funcţiona în mod eficient în interesul binelui comun fără încredere, cooperare, compasiune şi fără o temelie morală solidă. Aici primatul spiritului este fundamental, etica socială este cea care determină rezultatul, educaţia morală este cea care produce efecte economice benefice. La temelia unui astfel de model trebuie să stea separarea netă şi categorică între politic şi mediul de afaceri, între actul decizional şi interesul corporativ. Bunurile de consum. O serie de investiţii şi servicii esenţiale pentru binele public, cum sunt cele în cercetări ştiinţifice fundamentale, ordinea publică, justiţia, învăţământul, ocrotirea sănătăţii, drumuri, apărarea naţională nu sunt furnizate direct de piaţă. Aceste cheltuieli publice trebuie realizate cu precădere din resurse financiare interne, nu prin contractarea unor credite externe, care împovărează bugetul public pe un termen îndelungat şi împinge ţara într-o relaţie de subordine faţă de interesul marilor corporaţii transnaţionale. Evaluarea costului total. Piaţa determină o distribuire optimă a resurselor doar atunci când comercianţii

şi cumpărătorii suportă în întregime costul total al produselor pe care le fabrică, le cumpără şi le consumă. Un astfel de echilibru este imposibil de obţinut într-o piaţă nereglementată. Asta presupune o limitare rezonabilă şi justificată a penetrării pieţei interne de către mărfuri din exterior, care pot fi produse prin contribuţia companiilor autohtone. Altminteri, grosul costurilor sociale, ecologice şi de distorsionare a mediului concurenţial va fi suportat de către cetăţeni şi, parţial, de bugetul public. Distribuirea justă a resurselor. Într-un sistem de piaţă, tendinţa deţinătorilor de capital de a-şi mări averea şi veniturile este inevitabilă, concomitent producându-se reducerea de venituri pentru angajaţi, iar deseori chiar eliminarea acestora din activitatea economică. Adică, o piaţă în care, puterea economică este distribuită injust, va repartiza resursele la fel de inechitabil. Viabilitatea ecologică. În condiţiile actuale, activitatea economică deseori produce efecte ecologice dezastruoase. Goana după profituri împinge multe întreprinderi să ignoreze costurile ecologice în favoarea beneficiului maxim şi rapid. Prin urmare, elementele-cheie enumerate mai sus, care ar putea oferi şansa renaşterii economice, se întemeiază pe existenţa unui guvern puternic. Dar pentru a-şi îndeplini rolul esenţial în relaţia sa cu piaţa, un guvern trebuie să-şi exercite jurisdicţia asupra economiei statului său, trebuie să fie în stare să stabilească regulile economiei interne, fără a se vedea obligat să dovedească unor guverne sau instituţii străine că asemenea reguli nu constituie bariere în calea comerţului şi investiţiilor internaţionale. Dispune oare Guvernul Republicii Moldova de astfel de libertate de acţiune? Categoric, nu. Sistemul de angajamente internaţionale, în care a fost atras, îl plasează în postura jalnică de administraţie locală sub controlul imperial al centrelor de putere, care practică la scară globală o nouă formă de colonialism economic, numit şi colonialism corporatist. Pentru ieşirea Republicii Moldova din starea de subdezvoltare economică se impune o condiţie minimă: graniţele economice trebuie să coincidă cu cele politice. Ţara noastră urmează să-şi revadă fără întârziere angajamentele internaţionale, care-i limitează capacitatea de acţiune independentă, adică să-şi obţină pas cu pas independenţa economică. Altfel zis, ori colonie, ori stat independent sub aspect economic. A treia cale nu există. Stabilirea unor frâne economice la graniţă poate şi trebuie să asigure

un avantaj investiţiilor locale. Asta ar putea determina şi reducerea pentru o perioadă de timp a nivelului de consum al ţării prin renunţarea la procurarea de bunuri de import, chiar dacă acestea ar fi mai calitative, mai atractive ca brand şi chiar mai ieftine. Dar pentru a asigura o dezvoltare economică reală, astfel de măsuri provizorii sunt absolut indispensabile. În plus, o campanie naţională, sprijinită de guvern, de promovare a mărfurilor autohtone, având sloganuri de tipul: „Suntem patrioţi, cumpărăm produse „FABRICAT ÎN MOLDOVA!”, ar putea contribui în mod substanţial la consolidarea solidarităţii sociale. Guvernanţii moldoveni caută să convingă opinia publică de beneficiile comerţului liber. Însă aceştia evită să spună că atunci când unei economii sărace i se cere să intre direct în competiţie cu companiile străine mult mai avansate, de fapt se programează falimentul companiilor naţionale. Din păcate, finanţarea externă devine un factor periculos atunci când este condiţionată de impunerea unor consultanţi străini pe post de comisari, care asistă guvernarea în luarea deciziilor, încurajând dependenţa de importuri, înlocuirea produselor locale cu cele străine şi risipa de fonduri. Adepţii războaielor identitare şi ai conflictelor pe subiecte lingvistice de la noi, care se autoproclamă patrioţi, pentru a-şi actualiza viziunea asupra realităţii, ar trebui să-şi pună câteva întrebări. Dacă tot se revoltă pe seama unor evenimente istorice dramatice, cum ar fi cele din 1812 şi din 1940, cum de le scapă procesul de ocupaţie non-militară, căruia îi este supusă astăzi ţara noastră? Dacă deplâng deportările din 1940 şi din 1949, cum de nu văd că la ora actuală poporul nostru este supus unor deportări în masă infinit mai ample, cu consecinţe catastrofale pentru noi? Oare lipsa baionetelor, a mărfarelor şi a retoricii comuniste sunt cele care îi împiedică să perceapă planul perfid ce urmăreşte depopularea ţării? Singura diferenţă fundamentală dintre deportările din trecut şi cele din prezent constă în faptul că primele au fost forţate, iar cele de azi sunt „benevole”. Astăzi, părăsirea familiilor şi a pământurilor natale se produce sub semnul liberei circulaţii şi al integrării. De la condiţia de sclavi nefericiţi, moldovenii au ajuns la cea de

„sclavi fericiţi”, cum ar zice Ovidiu Hurduzeu. În momentul în care societatea noastră se va vindeca de obsesia luptei pentru un trecut care oricum nu poate fi schimbat şi va îmbrăţişa lupta pentru un viitor mai bun, văzut nu doar ca soluţie individuală, ci ca destin colectiv, şansa noastră de renaştere va căpăta un contur real. Adică, de la un naţionalism romantic, naiv şi poate inevitabil de acum două decenii, trebuie să trecem spre un naţionalism economic, pragmatic şi unificator de energii colective. Astăzi istoria ne oferă şansa unică de a crea o largă solidaritate naţională. La temelia acestei solidarităţi trebuie să stea ideea Independenţei Economice a Republicii Moldova. Altfel zis, noţiuni ca Suveranitate Economică, Patriotism Economic şi chiar Naţionalism Economic sunt termenii-cheie, în jurul cărora trebuie să conceptualizăm Ideea Naţională. Spre deosebire de situaţia când s-a adoptat independenţa politică, acum nu există niciun motiv pentru divizări pe criterii etnice, lingvistice, regionale şi nici de ordin ideologic. De această dată, linia de divizare va trece între poporul Republicii Moldova şi clasa dominantă, formată din oligarhi şi uneltele acestora. Consider că ar fi bine ca entuziaştii locali, care exaltă integrarea ţării noastre în spaţii economice largi, să însuşească lecţia la care a ajuns Friedrich List, după ce a studiat aplicarea în practică a teoriei liberale. El a descoperit următoarea legitate. Citez: „Instaurarea pretutindeni şi totală a principiului comerţului liber, reducerea maximă a taxelor vamale şi stimularea liberalizării totale a pieţei, în practică, întăreşte acea societate care înaintează demult şi cu succes pe calea pieţei, dar, în acelaşi timp, slăbeşte, subminează politic şi economic acea societate care a avut o altă istorie de gospodărire şi intră în relaţii de piaţă cu ţări mult mai dezvoltate în momentul când piaţa ei internă se află în stare incipientă” (А. Дугин, „Конец экономики»). Formula de faţă cuprinde în mod exhaustiv cazul Republicii Moldova, care, prin politicile economice aplicate în ultimele două decenii, şi, mai ales, în ultimii ani, îşi rezervă rolul de perdant etern în raport cu economiile mai dezvoltate. O astfel de piaţă deschisă, în care

e invitată ţara noastră, este un instrument care funcţionează după principiul îmbogăţirii celui deja bogat şi a sărăcirii celui sărac, a întăririi celui puternic şi a slăbirii celui slab. Guvernanţii noştri se laudă cu contractarea permanentă a unor credite astronomice, pe care le prezintă ca dovadă a propriilor merite şi ca pe o recunoaştere a ţării de către „partenerii de dezvoltare”. Însă „povestea de succes” s-a dovedit a fi una de coşmar. De fapt, exponenţii neocolonialismului economic practică metode verificate încă în timpurile colonialismului clasic. Numai că în loc de mărgele de sticlă şi „apă de foc” aborigenii de azi primesc credite, cedând în schimb aurul nostru – independenţa economică şi viitorul. Jocul fiind odată acceptat, FMI şi BM aplică expresia: „Cine plăteşte, acela comandă muzica”. Urmează indicaţiile către guvern de restructurare a economiei, ca să se asigure creditorilor rambursarea creditelor: „Deschideţi porţile pentru liberul schimb, ca să vă inundăm cu bunurile şi capitalurile noastre! Reduceţi cheltuielile sociale, sacrificând bătrânii, invalizii, copiii, şcolile şi sănătatea! Privatizaţi activele şi serviciile publice! Deschideţi piaţa funciară pentru investitorii străini! Reduceţi deficitul bugetar cu orice preţ! Menţineţi inflaţia cât mai jos! Iar dacă veţi fi ascultători, vă vom permite tuturora să lucraţi pe pieţele noastre la negru, întrun regim de vize liberalizat şi să trimiteţi bani acasă ca rudele voastre să poată cumpăra produsele noastre”. Această spirală a datoriilor externe anulează orice speranţă de renaştere economică a ţării şi transformă Republica Moldova dintr-un stat independent într-un obiect de manipulare din partea marilor capitaluri. La ora actuală ţării îi lipsesc resursele intelectuale şi voinţa de autoguvernare pentru a discuta la un nivel adecvat cu structurile respective. Altfel zis, Republica Moldova s-a pomenit într-o situaţie similară celei descrise de Friedrich List, care critica Marea Britanie pentru promovarea liberului schimb în raport cu alte ţări, după ce ea însăşi îşi obţinuse supremaţia economică prin măsuri protecţioniste dure şi subvenţii extinse. El le reproşa britanicilor că „împing scara”, pe care au urcat ei înşişi, pentru a atinge poziţia de sus în economia mondială. 


FLUX

6

Eveniment 26 IULIE 2013

„REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA Citez: „Este un gest foarte inteli- pendenţei noastre, pe care îl putem considerabilă de circulaţie a capitagent ca atunci când cineva a ajuns în vârf, să împingă scara pe care a urcat, pentru a-i lipsi pe ceilalţi de mijlocul de a urca după el”. Pentru a reuşi să depăşească impasul economic, Republica Moldova trebuie să urmeze exemplul altor state, adaptându-l la condiţiile zilei de azi. Aducem doar câteva exemple. Marea Britanie până în mijlocul sec XIX, SUA în sec. XIX, Rusia la cumpăna secolelor XIX-XX sub mandatul ministrului de Finanţe, Serghei Witte (1892-1903), Japonia şi Coreea de Sud la mijlocul sec. XX, China de la Deng-Xiaoping încoace, India au practicat politici de afirmare a suveranităţii economice. Adică, ţara noastră trebuie să promoveze o politică vamală protecţionistă, să limiteze investiţiile străine, să impună plafoane pentru proprietatea străină şi să oblige investitorii străini să-şi direcţioneze investiţiile doar în domeniile stabilite de guvern, să aibă ca parteneri furnizori de produse locale, să utilizeze forţa de muncă locală etc. Altminteri, se ignorează un adevăr evident care arată că toate economiile de succes au atins performanţe deosebite prin aplicarea de măsuri, care să sporească independenţa lor economică, urmate de o integrare lentă, selectivă şi etapizată în economia lumii. De altfel, politici similare au aplicat în perioada postbelică şi ţări ca Finlanda, Italia, Norvegia şi Austria. Măsurile protecţioniste au fost aplicate de ele până în anii şaizeci, iar în cazul Finlandei – o perioadă şi mai îndelungată. Pentru a-şi ridica industriile, ele au folosit pe larg întreprinderile de stat. Finlanda, care era una dintre cele mai sărace economii la începutul sec. XX, a introdus în anii treizeci o legislaţie care trata orice afacere cu capital străin de peste 20% drept „periculoasă”. Abia în 1987 această normă a fost relaxată, plafonul proprietăţii străine fiind ridicat până la 40%. Liberalizarea generală a investiţiilor străine a survenit abia în 1993, şi asta ca măsură de pregătire a ţării de aderarea la UE în 1995. Să reţinem: Finlanda a avut parte de peste o jumătate de secol de politici protecţioniste pentru a se pregăti de aderarea la UE, în timp ce Republicii Moldova i se propune să accepte în orb şi în alb, absolut nepregătită, regulile neoliberale ale acestei organizaţii. În lumina acestei simple comparaţii, nesăbuinţa, ignoranţa şi iresponsabilitatea guvernanţilor noştri, care ne împing în braţele sufocante ale UE, sunt absolut izbitoare. Ca urmare a acestor acţiuni se produce un amplu proces de subminare a inde-

numi pe drept cuvânt proces de desuveranizare a ţării. Pentru a-şi apăra suveranitatea, Republica Moldova are nevoie politici protecţioniste. Desigur, aceste măsuri nu garantează în mod automat dezvoltarea. Dar lipsa lor garantează eşecul. Toate aceste acţiuni impun ca element absolut indispensabil o guvernare patriotică, excelent instruită şi capabilă să-şi negocieze cu marii jucători internaţionali statutul său economic special. Un astfel de statut ar fi necesar pentru o perioadă limitată de timp de cel puţin douăzeci de ani. Un alt mit, promovat de apostolii neoliberalismului în spaţiul excomunist, a fost cel al privatizării masive ca soluţie salvatoare pentru economie. Dar, practic pretutindeni unde s-a recurs la o privatizare cvasitotală şi nechibzuită, de cele mai multe ori, efectele economice şi sociale au fost devastatoare. Şi asta deoarece chiar dacă formele de proprietate contează cu adevărat, totuşi diferenţa critică nu este între proprietatea de stat şi cea privată, ci între proprietatea concentrată şi proprietatea dispersată. Adică, distribuirea proprietăţii, demonopolizarea ei prin măsuri regulatoare drastice este singura cale de a evita pauperizarea absolutei majorităţi a cetăţenilor în favoarea unor oligarhii locale sau transnaţionale. O realitate nouă, care scapă ochiului comun, ţine de schimbarea de paradigmă, care a afectat însăşi esenţa capitalismului tradiţional, axat pe producţie, în care banii reprezentau doar un element auxiliar, chiar dacă indispensabil, ce determina prosperitatea. Noul tip de capitalism financiar a inversat relaţia tradiţională între producţie şi capital. Chiar dacă acest nou tip de capitalism a provocat în ultima perioadă crize financiare cu efecte devastatoare, apostolii monetarismului caută să ne convingă că ar fi vorba doar despre nişte mici disfuncţii, nu de o criză profundă de sistem determinată de însăşi esenţa lui. Se ştie că sectorul financiar a devenit mult mai eficient în generarea de profituri pe termen scurt, decât cele provenind din economia reală, capitalul financiar fiind mult mai lichid decât cel industrial. Prin urmare, primul este indispensabil pentru dezvoltarea economică, însă doar în condiţii reglementate cu stricteţe. Altminteri, dintr-un factor stimulativ capitalul financiar devine unul distructiv pentru economia naţională. Altfel zis, aşa cum arată Ha Joon Chang, se înregistrează o diferenţă de viteză

lului între sectorul financiar şi economia reală. Prin urmare, această diferenţă de viteză trebuie redusă prin politici regulatoare ferme. Faptul că în Republica Moldova întregul sistem bancar, în loc să fie un instrument de stimulare a economiei, practic s-a transformat în unul parazitar, care frânează spiritul întreprinzător şi paralizează dezvoltarea, este la îndemâna oricui. Dobânzile exagerate, termenele şi rigorile de restituire a creditelor excesiv de împovărătoare, sunt o realitate deprimantă. În aceste condiţii, autoritatea regulatoare, Banca Naţională a Moldovei, nu-şi îndeplineşte principala funcţie de supraveghere şi dirijare a sectorului bancar, iar

Guvernul şi Parlamentul, având competenţe restrânse din cauza statutului independent al BNM, se dovedesc a fi neputincioase de a schimba radical situaţia. Dată fiind situaţia intolerabilă din sistemul bancar al ţării, autorităţile statului trebuie să întreprindă o reformă vastă şi radicală a acestuia. Printre măsurile ce se impun cu necesitate ar fi următoarele: 1) Minimalizarea pieţei de capital şi instituirea unui control de stat direct asupra sistemului bancar. 2) Reducerea dobânzilor până la nivelul care să asigure profitabilitatea pentru proprietarii băncilor şi accesibilitatea creditelor pentru întreprinzătorii autohtoni. 3) Licenţele de activitate în sectorul bancar trebuie eliberate doar cetăţenilor Republicii Moldova. 4) Calitatea de proprietari ai băncilor trebuie să o deţină doar cetăţenii Republicii Moldova. 5) Cota de participare a unui cetăţean la capitalul statutar trebuie limitată cu stricteţe, în vederea neadmiterii instituirii de monopoluri şi a cârdăşiilor de cartel. 6) Nu se va admite existenţa de proprietari anonimi în sistemul

bancar, ascunşi în spatele unor firme off-shore. 7) Statul va încuraja descentralizarea activităţii bancare, crearea unor instituţii financiare regionale cooperatiste, orientate spre dezvoltarea sectorului de producere din acele regiuni. 8) Statul va interzice exportul profiturilor obţinute din activităţi bancare şi va încuraja direcţionarea acestora în sfera de producere, în proiecte sociale şi de infrastructură. 9) Toate operaţiunile bancare efectuate de către instituţiile publice, de întreprinderile de stat sau cu capital majoritar de stat, precum şi de plăţile pentru serviciile comunale, serviciile publice locale, notariale, de avocat, judecătoreşti, ale executorilor judecătoreşti şi altele de acest gen se vor efectua doar prin băncile de stat. 10) În caz de necesitate, statul va recurge la măsuri coercitive cum ar fi lichidarea unor bănci, care periclitează securitatea financiară a ţării. Esenţa acestei reforme va consta în reorientarea economiei naţionale de la capitalismul de tip speculativ spre cel de tip productiv, de la concentrarea de proprietăţi şi capitaluri spre o distribuţie largă a acestora. În Republica Moldova se vede cu ochiul liber că operaţiunile de schimb valutar au devenit afaceri extrem de profitabile. Spre deosebire de practica internaţională, numărul de case de schimb valutar în ţara noastră a devenit atât de mare, încât poate concura cu numărul de frizerii şi farmacii. Pentru a face ordine în acest domeniu şi pentru a-şi spori capacitatea financiară, Guvernul trebuie să urmeze exemplul ţărilor care au realizat adevărate miracole economice şi să ia sub controlul său această activitate. Din veniturile obţinute în urma operaţiunilor de schimb valutar statul trebuie să-şi consolideze capacitatea bugetară,

să onoreze datoria externă, să procure tehnologii înalte, să subvenţioneze sectorul de producere şi să presteze obligaţiile sociale. Dacă până mai ieri dezbaterea publică de la noi se axa pe confruntarea taberei liberale cu cea comunistă, astăzi conflictul de bază este între businessul oligarhic, pe de o parte, şi businessul mic şi mijlociu, pe de altă parte. Întrucât marile grupuri de afaceri au concrescut cu statul, competiţia pe piaţă a devenit practic imposibilă, ceea ce blochează dezvoltarea economică în ansamblu. În acest conflict major dintre oligarhi şi întreprinzătorii mici şi mijlocii, statul trebuie să se alieze cu ultimii împotriva primilor. Un sector prosper şi dinamic al businessului mic şi mijlociu poate fi doar produsul unui stat puternic, care să impună reguli dure. O autoritate statală puternică va avea misiunea să creeze clasa medie. În caz contrar, Republica Moldova va rămâne o democraţie imitativă, o parodie a modelului occidental, dominată de marele capital de origine tenebroasă. Problema se pune în mod radical: sau „stat captiv” la cheremul oligarhilor, sau stat puternic în serviciul poporului. Republica Moldova trebuie să se opună extinderii oligopolurilor prin crearea unei democraţii economice, care să permită distribuţia echilibrată a bunurilor. Se impune o abordare de ansamblu, bazată pe valorile morale, cele ale cooperării, ale dezvoltării economice locale şi regionale, ale păstrării familiei. Piaţa are nevoie de reguli aplicate imparţial, care să garanteze tranzacţii cinstite, să echilibreze interesele publice şi private. Pentru a da unele repere de bază ale modelului economic spre care trebuie să tindă ţara noastră, prezint mai jos câteva elemente conceptuale fundamentale, preluate din lucrarea economistului american David C. Korten „Marea cotitură. De la imperiu la comunitatea terestră”: „AUTODETERMINAREA ECONOMICĂ. Cetăţenii fiecărei naţiuni au atât dreptul, cât şi responsabilitatea de a-şi controla propriile resurse economice şi de a-şi determina priorităţile economice şi sociale, condiţiile de comerţ şi regulile pentru investitorii străini astfel încât să corespundă cu necesităţile şi valorile lor atâta timp cât includ în preţuri costurile complete ale deciziilor proprii, fără a le transfera în sarcina altora”. Acest alineat conţine, de fapt, chintesenţa pledoariei mele. Republica Moldova are nevoie de autodeterminare economică, de emancipare naţională de sub dominaţia


Eveniment 26 IULIE 2013

7

FLUX

POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ” capitalismului de tip corporatist şi speculativ. Printre elementele de bază ale independenţei economice, pe care ţara noastră urmează să o obţină, este şi Independenţa Alimentară. Criza cronică din agricultură, care a permis concentrarea terenurilor în mâinile unui grup restrâns de conducători în detrimentul ţăranilor, orientaţi spre câştiguri rapide în baza exporturilor, provoacă dezintegrarea satelor noastre, destrămarea familiilor şi migrarea masivă a tineretului de la ţară peste hotare. Securitatea alimentară este periclitată, iar piaţa noastră este invadată cu produse agricole de peste hotare. Lipsa de credite accesibile, de posibilităţi de desfacere pe piaţa

internă, fiscalitatea exagerată, absenţa întreprinderilor de prelucrare, precum şi a capacităţilor de păstrare şi distribuţie, reprezintă alte cauze care menţin sectorul în stare de degradare. Sectorul agrar al ţării necesită o reorganizare radicală şi rapidă. În acest scop se impune un program naţional amplu, care ar include limitarea drastică a importurilor, stimularea fermelor mici, a businessului agrar de familie, legat de comunitate şi de regiune, care să respecte standardele ecologice şi să fie conectate la oraşele din preajmă. Un sistem complex bazat pe instrumente vamale, fiscale şi creditare, însoţit de crearea unei reţele de întreprinderi mici şi mijlocii de prelucrare a materiei prime prin importul de tehnologii avansate, ar putea ridica agricultura noastră din ruină. În plus, renaşterea agriculturii nu trebuie privită exclusiv prin prisma economică. Satul reprezintă temelia renaşterii spirituale, culturale şi morale a societăţii noastre. O măsură necesară pentru însănătoşirea mediului de afaceri şi a climatului moral în societate este interzicerea jocurilor de noroc ca gen de activitate economică pe întreg

teritoriul ţării. Se ştie că afacerile legate de cazinouri servesc schemelor de spălare a banilor şi conduc la degradarea morală, la destrămarea familiilor şi la pervertirea tineretului. Singurii profitori sunt persoanele din spatele acestor jocuri, care se îmbogăţesc în mod rapid şi neonest. Pe parcursul celor două decenii, Republica Moldova s-a dovedit a fi un stat slab şi corupt, dominat de afacerişti abili şi de o birocraţie venală. Falimentul economic al ţării are la bază, în mare parte, anume aceşti factori. Scandalurile de corupţie, care s-au ţinut lanţ de-a lungul vremii, de regulă, nu s-au soldat cu triumful justiţiei. De vină este o vastă reţea, care s-a extins ca o caracatiţă asupra întregului sistem al organelor de stat şi de drept, legate strâns cu mediul de afaceri tenebroase. Acest flagel naţional ameninţă securitatea economică a statului, anulează orice şansă de rezolvare a problemelor de ordin social şi instituie imoralitatea ca normă de conduită cotidiană în societate. Depăşirea acestei situaţii dezastruoase poate fi realizată doar de o guvernare nouă, puternică, decisă să declare un război ireconciliabil celor care controlează întregul sistem de conexiuni de tip mafiot. Printre măsurile ce se impun este înăsprirea drastică a pedepselor pentru crimele cu caracter economic şi pentru mită. Astfel, evaziunea fiscală, cârdăşiile de cartel, contrabanda, atacurile raider, tăinuirea veniturilor, darea şi luarea de mită, favoritismul, împiedicarea funcţionării economiei de piaţă şi alte nelegiuiri de acest fel urmează a fi sancţionate cu cele mai grele pedepse penale, până la privaţiunea de libertate pe viaţă cu confiscarea averilor celor vinovaţi. În acest sens, se impune o reformă radicală a organelor puterii de stat şi promovarea în sectorul public a unor persoane integre şi dornice să servească binele comun. În egală măsură, este necesară amendarea substanţială a Codului Penal în sensul înăspririi maxime a pedepselor pentru această categorie de crime. Dictatura legii poate fi instituită doar de o mână de fier a Guvernului, în stare să aplice sancţiunile necesare. Autoritatea administrativă a puterii trebuie să se bazeze pe supremaţia legii şi pe un larg sprijin

popular. Din această confruntare ireconciliabilă cei învinşi vor fi oligarhii şi călcătorii de lege, iar cel care va câştiga va fi poporul Republicii Moldova.

Concluzii

Astăzi, Republica Moldova se află la o răspântie istorică. Această răspântie este, în egală măsură, şi una geopolitică, şi civilizaţională. Ţara noastră este invitată să adere în perspectivă la unul dintre cele două „spaţii vamale largi” – Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică. Ambele proiecte îşi revendică, parţial şi uneori nedeclarat, originea de la teoria lui Friedrich List, care a formulat ideea „autarhiei spaţiilor largi”. Dar, aşa cum arată istoria, o astfel de soluţie este valabilă doar pentru economii care se află la niveluri de dezvoltare comparabile şi dispun de un potenţial comparabil. Din acest punct de vedere, renunţarea într-o perspectivă apropiată la o politică economică independentă şi cedarea actului decizional unor centre de putere din exterior înseamnă autocondamnarea de bună voie la o subdezvoltare economică cronică. Aflându-se în faţa unui examen de maturitate colectivă fără precedent, Republica Moldova are şansa să aleagă o A TREIA CALE. Aceasta e CALEA INDEPENDENŢEI ECONOMI-

CE. CALEA A TREIA este concomitent şi o opţiune geopolitică în sensul neaderării imediate şi necondiţionate la unul dintre cele două „spaţii vamale largi”, din Vest sau din Est, dar şi una de politică economică internă. Altminteri, dreptul nostru la autoguvernare devine o ficţiune, iar dezvoltarea economică – un vis irealizabil. Avem nevoie de o autarhie economică relativă, care impune o detaşare parţială şi provizorie de la procesele integraţioniste în cazul ambelor spaţii economice. Fiind cea mai săracă ţară din Europa şi având o pondere minimă în economia globală, Republica Moldova trebuie să obţină un statut economic special în dialogul său cu marile conglomerate economice. El presupune aplicarea unor măsuri de ordin protecţionist, cum ar fi apărarea pieţei interne, practicarea unor credite preferenţiale, a unor subvenţii şi facilităţi fiscale pentru o serie de genuri de activităţi economice autohtone. Regulile de liber schimb, impuse prin Organizaţia Mondială a Comerţului şi alte tratate internaţionale, trebuie renegociate. Republica Moldova trebuie să negocieze anumite preferinţe comerciale la export în schimbul unor aranjamente politice reciproc avantajoase. Aşa cum Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică reprezintă entităţi geopolitice aflate în concurenţă, şansele ţării noastre de a-şi negocia condiţii preferenţiale pentru comerţul său exterior sunt considerabile. Varianta optimă ar reprezenta-o extinderea pe ambele pieţe. În acest sens, în mod obiectiv, politicile noastre protecţioniste nu se pot materializa fără înţelegea şi susţinerea din partea a cel puţin uneia dintre cele două puteri regionale. În această chesti-

une vitală un rol decisiv îl va avea diplomaţia naţională, liberă de orice obedienţe faţă de centrele de putere din exterior. Noul naţionalism economic, pe care trebuie să îl practicăm, nu înseamnă sfidarea regulilor internaţionale sau a marilor jucători globali, ci doar tendinţa firească de autodeterminare economică, în stare să ne ofere un viitor mai bun. Iar pentru asta depăşirea sindromului de provincie, de margine de lume, de apendice al unor mari entităţi statale sau corporatiste este vitală. În definitiv, dreptul nostru la autoguvernare, obţinut prin Declaraţia de Independenţă, trebuie realizat din plin. Iar pentru asta depăşirea fazei de imitatori docili şi inconştienţi ai unor modele impuse din exterior este una crucială. Totodată, e necesar să renunţăm la confruntările politice sterile, bazate pe nişte ideologii depăşite, şi să practicăm naţionalismul economic. De la patriotismul anilor de emancipare etnică şi lingvistică de acum două decenii, care a divizat societatea noastră, astăzi se impune îmbrăţişarea patriotismului economic, ce reprezintă un factor de unitate naţională. La baza renaşterii ţării trebuie să stea două idei complementare: metafizică şi fizică, adică cea spirituală şi cea materială. Fără o temelie morală sănătoasă orice tentativă de reformă va eşua. Iar revigorarea morală a societăţii depinde, în cel mai direct mod, de revenirea la credinţa religioasă. În cazul nostru este vorba de Creştinismul Ortodox. Din această perspectivă, revoluţia spirituală, care trebuie să ia amploare în societatea noastră, este una tradiţionalistă şi conservatoare. Prin urmare, şansa de afirmare a poporului nostru porneşte de la recăpătarea identităţii de creştini, care reprezintă cea mai importantă trăsătură a caracterului nostru naţional. Cercul vicios al eşecurilor noastre trebuie să fie rupt. Poporul Republicii Moldova trebuie să-şi descopere o nouă vocaţie naţională. Avem datoria să ne cultivăm o credinţă nestrămutată în propriul nostru destin. Misiunea cea mai grea cade pe umerii elitei naţionale, a intelectualilor necorupţi, liberi de dogmele în vogă şi dornici să participe la un proiect naţional fără precedent. 23 iulie 2013


CMYK

FLUX

8

Reportaj 26 IULIE 2013

Elvira Cemortan-Voloşin, un artist care promovează adevăratele valori Se spune că arta va salva omenirea, iar tinerii sunt cei care vor crea neapărat opere de o adevărată valenţă artistică.

Elvira Cemortan-Voloşin, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, preşedinte al Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova, este o persoană reprezentativă a generaţiei noastre, pe care o putem numi cu fermitate adevărat Om al culturii. La ora actuală, Elvira Cemortan-Voloşin este un nume de referinţă în arta contemporană din ţară. Ea se bucură de un bogat palmares artistic: expoziţii personale (15 la număr), numeroase expoziţii de grup naţionale şi internaţionale, tabere şi simpozioane de creaţie. Lucrările ei se găsesc în colecţii de stat din România, Polonia, Ungaria, Ucraina şi colecţii particulare din Republica Moldova, România, Germania, Grecia, Rusia, Canada, Franţa, Italia, Israel, Polonia, Ungaria. Pentru activitatea sa creativă i-au fost decernate distincţiile: la Prima Trienală Internaţională de Broderie „Stilismul transilvănean”, care s-a desfăşurat la Cluj, România; Colocviul Internaţional de Design Vestimentar, Cluj-Napoca, România; Premiul Muzeului Naţional „George Enescu”, Bucureşti, România; Premiul Consiliului Judeţean Bacău în cadrul expoziţiei-concurs „Saloanele Moldovei” ş.a. Fiind absolventă a prestigioaselor instituţii de artă din Republica Moldova, Elvira Cemortan-Voloşin a devenit, pe parcursul anilor, unul dintre cei mai importanţi artişti plastici din domeniul artei decorative din ţară, punctul ei forte fiind compoziţiile aeriene obţinute prin intercalarea tehnicilor inedite. Energia de care dă dovadă, inteligenţa, dragostea pentru frumos sunt doar câteva dintre calităţile artistei. Modul de a trata subiectul, dar şi tehnica inedită a autoarei au menirea de a cuceri publicul. Îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru că a avut profesori buni care au ştiut să-i dezvolte abilităţile artistice şi pentru faptul că a avut posibilitatea de a picta alături de mari maeştri ai artei naţionale – Vasile Cojocaru, Eleonora Romanescu. Elvira reuşeşte să adune artişti de toate vârstele la diverse simpozioane de artă naţionale şi internaţionale, la evenimente culturale şi de binefacere, dar cel mai important este că reuşeşte să facă şi să caute binele acolo unde alţii de mult nu-l mai caută. În acest context, putem

menţiona participarea la licitaţia organizată de Clubul Rotary Chişinău pentru susţinerea unui copil. În anii precedenţi, evenimentele culturale organizate de Elvira Cemortan-Voloşin se desfăşurau unul după altul, însă 2013 a fost un an cu adevărat excepţional. În urma unei invitaţii la nivel înalt din Olanda, în perioada 30 martie -10 aprilie, doamna Cemortan-Voloşin a vernisat o expoziţie personală în oraşul Arnhem, intitulată „All for You” sau „Totul pentru tine”, la care a avut parte de mai multe surprize, printre care menţionăm vizita Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, prin cumul în Regatul Ţărilor de Jos şi Luxemburg, domnul Mihai Gribincea, care a parcurs o distanţă de 200 km pentru a fi prezent la eveniment. Încrederea în măiestria organizatorică şi, totodată, în aptitudinile artistice ale Elvirei au făcut ca Excelenţa Sa să o invite pe artistă pentru a organiza, ulterior, un eveniment cultural şi la Bruxelles, Belgia. Imediat după întoarcerea din Olanda, doamna Cemortan-Voloşin a desfăşurat Simpozionul Internaţional de Artă „Heviz-Eden” 2013, în Ungaria, la care a avut onoarea de a fi susţinută de către Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în această ţară, domnul Alexandru Codreanu. Excelenţa Sa a fost impresionat de prestaţia artiştilor plastici din Moldova şi a dnei Eleonora Romanescu, artist emerit, artist al poporului din R. Moldova, a cărei prezenţă a fost sponsorizată de Clubul Rotary Chişinău. Conlucrarea cu ambasadele Republicii Moldova de peste hotare şi-a găsit un ecou prin vernisarea altei expoziţii personale în incinta

Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău, cu titlul „Entwining”. Concomitent a fost realizată expoziţia de grup a artiştilor plastici cu lucrări selectate din arhiva Centrului Cultural ARTELIT ale autorilor Vasile Cojocaru, Eleonora Romanescu, Aurel Stanciu, Natalia Procop, Galina Yegen, Vasile şi Alexandru Medinschi ş.a. A urmat mai apoi Polonia, cu Simpozionul Internaţional de Artă din oraşul Szydlow. Aici au avut loc expoziţii şi două concerte bilaterale, la care a fost prezent Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. Moldova în Polonia, domnul Iurie Bodrug. La eveniment au mai participat reprezentaţi ai administraţiei publice locale din regiunea Staszow, iar Maestrul Emerit Victor Botnaru i-a delectat pe cei prezenţi cu muzică din folclorul românesc, interpretată la mai mult de 15 instrumente. Alături de Victor Botnaru, o tânără interpretă invitată din Ankara, Turcia, Elizaveta Yegen, a intonat melodii populare. În cadrul proiectului a fost invitată şi Compania Publică „Teleradio-Moldova”, în persoana doamnei Gutiera Prodan, editor emisiuni matinale, Moldova 1, care va familiariza opinia publică cu toate manifestările desfăşurate în Polonia prin intermediul unor reportaje televizate. Ne bucurăm nespus de realizările dnei Elvira Cemortan-Voloşin şi îi urăm succese pentru destinaţiile culturale de viitor! Natalia PROCOP, cercetător ştiinţific, Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţă a Moldovei, şi Galina YEGEN, reprezentantul Centrului Cultural ARTELIT, Ankara, Turcia

Alături de Jan Hein, primarul oraşului Arnhem, şi ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei, Mihai Gribincea

Cu ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei, Mihai Gribincea

Licitaţie Rotary Club, Viorica Ghelbet cu autoarea Elvira Cemortan-Voloşin

Cu ambasadorul Republicii Moldova în Ungaria, Alexandru Codreanu

Cu ambasadorul moldovean în Republica Polonă, Iurie Bodrug


CMYK

Externe 26 IULIE 2013

9

FLUX

Activităţile parlamentului bulgar, anulate după violenţele de marţi seara Niciun parlamentar bulgar nu s-a prezentat la muncă miercuri dimineaţa, 24 iulie, după ce cu o zi înainte protestele din Sofia au degenerat în violenţe, relatează site-ul Novinite.com. Potrivit presei locale, preşedintele parlamentului, Mihail Mikov, le-a cerut colegilor lui să nu meargă la serviciu până ce tensiunile nu se vor calma. Marţi, protestele au intrat în cea de-a 40-a zi şi pentru prima dată au avut loc confruntări între poliţie şi manifestanţi. Tensiunile au crescut în timp ce parlamentarii discutau o actualizare controversată a bugetului, care prevede creşterea deficitului cu aproximativ 500 de miliarde de

leva şi creşterea limitei de împrumut cu un miliard de leva. Revizuirea bugetului a fost discutată în cadrul unei şedinţe ad-hoc care a început la ora 17.00, iar ora neobişnuit de târzie le-a permis manifestanţilor să blocheze uşile clădirii parlamentului. Mii de persoane au scandat “mafia” şi “demisia”, refuzând să lase trei miniştri şi numeroşi parlamentari să părăsească clădirea parlamentului. Mulţi jurnalişti au rămas, de asemenea, blocaţi în clădire. Mitingul a degenerat în violenţe în jurul orei 22.00, când un autocar ce transporta miniştrii de Finanţe, al Muncii şi al Economiei, precum şi treizeci de parlamentari a încercat să părăsească parlamentul sub escortă. Protestatarii au forţat autocarul să se retragă. În total, 109 persoane – deputaţi, miniştri, jurnalişti şi personal al par-

ALAIN DELON DESPRE CUPLURILE DE HOMOSEXUALI:

Sunt şocat de ceea ce se întâmplă astăzi Alain Delon a comentat într-un interviu recent acordat publicaţiei Figaro Magazine subiectul adopției de copii de către cuplurile de homosexuali. În pofida unor proteste vehemente, în aprilie 2013, Franţa a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex, conferind drepturi civile cuplurilor gay şi posibilitatea de a adopta copii. “(...) am impresia că se încearcă a se impune ideea că a fi cu cineva de sex opus sau de acelaşi sex, este la fel. Or, acest lucru este foarte grav. Nu sunt împotriva mariajul gay sau, mai degrabă, îmi este indiferent, însă în ceea ce priveşte adoptarea copiilor de către aceste cupluri, sunt împotrivă. Poate că mi se va repeta că trebuie să mă adaptez vremurilor în care trăiesc... Ei bine, îmi este foarte greu să trăiesc în această epoca în care se banalizează tot ceea ce este împotriva naturii. Cu riscul de a fi considerat un bătrân idiot, spun că ceea ce se întâmplă mă şochează”, a declarat actorul. Alain Delon a vorbit și despre femei, care, spune cu regret actorul, și-au pierdut din feminitate. “Datorez viaţa mea şi cariera femeilor”, a spus actorul, regretând că astăzi reprezentantele sexului frumos preferă să-şi ascundă o parte din calităţile feminine. “Este păcat, pentru că nimic nu este mai frumos pe lume decât o femeie. Asta am gândit întotdeauna. O femeie adevărată, care îşi păstrează aerul de femeie...”. Sursa: cotidianul.ro

SERVICII POLIGRAFICE

1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Scanare: 25 bani/pagină Xerox – 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Imprimare: Copertare (cu spirale): alb-negru – 25 bani/pagină 200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Printer foto – 10x15 – 2 lei Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei

Executăm rapid şi calitativ! Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

lamentului – au fost blocaţi în clădire, conform poliţiei. În jurul orei 02.00, protestatarii au consolidat blocada cu coşuri de gunoi, semne stradale şi bucăţi de pavaj, interzicându-le vehiculelor să iasă din curtea parlamentului. În cele din urmă, oficialii au fost escortaţi afară din clădire miercuri, în jurul orei 05.00, potrivit presei locale. Aproximativ 20 de persoane, inclusiv trei poliţişti, au fost rănite în confruntări, în faţa sediului parlamentului bulgar, în momentul în care poliţia a încercat să extragă deputaţii şi miniştrii din clădire, potrivit unor surse spitaliceşti, informează Mediafax. Mii de manifestanţi defilează zilnic la Sofia pentru a protesta faţă de corupţia puterii şi pentru a cere noi alegeri. Autoincendierile şi manifestaţiile împotriva sărăciei de iarna trecu-

tă au provocat căderea guvernului conservator condus de Boiko Borissov în februarie. Noul guvern de tehnocraţi format după alegerile legislative anticipate

de la 12 mai, susţinut de socialişti, este, la rândul său, sub presiunea manifestaţiilor de stradă organizate de către mişcările societăţii civile. Sursa: gandul.info

PREMIERĂ ÎN GRECIA:

O insulă de lângă Halkidiki va fi vândută prin licitaţie Insula grecească Spalathronisi, situată în nordul Mării Egee, în apropierea pensinsulei Halkidiki, va fi vândută prin licitaţie de casa de licitaţii Myro Gallery, din Grecia, aceasta fiind pentru prima dată când una dintre multele insule elene este vândută folosind acest procedeu. Spalathronisi este cea mai mare dintre cele trei insule care formează grupul Spalathronisia. Spalathronisi este numită de localnici Spalathro sau Rosa, iar celelalte două Chteni şi Kolobaro, potrivit portalului Greek Reporter. “Parte a noilor activităţi ale Myro Antiques House, am început să scoatem la licitaţie insule greceşti. Prima va fi cea mai mare insulă a grupului Spalathronisia”, se arată pe site-ul casei de licitaţii. Myro Gallery va furniza zilele viitoare mai multe informaţii privind licitaţia. În ultima perioadă, mai multe insule greceşti au fost cumpărate de străini, în contextul dificultăţilor economice prin care trece economia elenă. Astfel, miliardarului rus Dmitri Râbolovlev, proprietarul clubului de fotbal AS Monaco, a cumpărat în luna aprilie, pentru 100 de milioane de euro, insula grecească

Skorpios de la Athina Onassis, nepoata şi moştenitoarea lui Aristotel Onassis. În martie, presa internaţională a scris că emirul Qatarului, şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani, a cumpărat şase insule greceşti din Marea Ionică de la proprietari privaţi, unde vrea să construiască palate pentru cei 24 de copii şi cele trei soţii. Insulele au costat 8,5 milioane de euro, iar tranzacţia a fost perfectată după 18 luni din cauza birocraţiei din Grecia. Sursa: Ziarul Financiar

Arhiepiscopul Cretei vrea să-i ajute cu terenuri agricole pe grecii fără loc de muncă Arhiepiscopul Cretei, Eirinaios, intenţionează să dea terenuri agricole oamenilor rămaşi fără locuri de muncă, pentru a-i ajuta să reziste crizei economice foarte dificile prin care trece ţara. “Vreau să arăt iubirea Bisericii pentru oamenii care au nevoie de hrană. (...) Biserica va urma toate procedurile legale”, a declarat Eirinaios pentru Dogma, agenţia de ştiri a Bisericii Ortodoxe din Grecia, citată de portalul GreekReporter. Într-o primă fază, programul va fi

derulat doar de arhidieceza Cretei, fără implicarea parohiilor. “Vom analiza întâi dacă oamenii interesaţi chiar au o nevoie reală şi nu intenţii necinstite”, a spus Eirinaios. Arhiepiscopul aşteaptă să primească cereri, pentru a vedea ulterior în ce măsură pot fi acestea acoperite. Un plan similar a fost propus şi de arhiepiscopul Atenei. Rata şomajului din Grecia se situează la un nivel record de 26,9%, potrivit celor mai recente date publicate de autorităţile elene. Grecia trece printr-o recesiune severă, iar analiştii estimează că economia

se va contracta în 2013 pentru al şaselea an consecutiv. Statul elen a fost salvat de la colaps prin două pachete de împrumuturi totalizând peste 200 de miliarde de euro de la statele zonei euro şi FMI, după ce nu a mai putut rostogoli datoriile pe piaţa financiară. Împrumuturile au fost condiţionate de măsuri de austeritate şi reforme care au agravat declinul economic. Sursa: mediafax.ro

Pagină îngrijită de Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX


FLUX

10

Cultur= 26 IULIE 2013

EXPOZIŢIE

„Gânduri aievea”, jocurile băieţeşti ale lui Lică Sainciuc Pe 18 iulie, în ajunul zilei de naștere a regretatului artist plastic Glebus Sainciuc (care ar fi împlinit 94 de ani), la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Galeria Parter, a fost inaugurată expoziţia lui Lică Sainciuc cu genericul „Gânduri aievea”, o expoziție de lucrări grafice care reprezintă un nou curent în grafică, numit calcugravură, adică grafică pe calculator.

Înainte de vernisajul propriu-zis al expoziției, Lică Sainciuc a recunoscut că unele dintre aceste lucrări au fost începute acum 30 de ani și le-a etichetat, oarecum discriminatoriu: “Astea-s jocuri băiețești, fetele n-or să înțeleagă. Partea vizuală este inspirată din Jules Verne…”. Expoziția, diferită de desenele din „Albinuța” cu care am crescut, este, precum avea să mai menționeze în treacăt artistul, un punct în care își dau oarecum întâlnire Verne, Newton și Platon. Iar despre cum i-a fost dat să evite în artă influența celebrilor săi părinți – artiștii plastici

Glebus Sainciuc și Valentina Rusu-Ciobanu –, Lică Sainciuc povestește: “Eu mă ascundeam în pod. Aveam atracție pentru tehnică. În familie nimeni nu avea atracție pentru tehnică. Îmi plăcea calculatorul dinainte să am propriul calculator, îmi plăcea rigla, logaritmometrul…”. „Gânduri aievea” reprezintă o galerie de portrete, scene, mizanscene, dacă vreți, schițe cu eroi reali și închipuiți, dar, mai cu seamă, cu personaje din cele mai îndrăgite povești ale copilăriei și adolescenței din istoria universală, plasate parcă în ecuații și calcule matematice, cărora autorul le oferă propriile soluții – un joc al minții și imaginației unui artist nonconformist precum este recunoscut Lică Sainciuc. În mediul cultural, Lică Sainciuc este recunoscut ca artist plastic, arhitect, designer grafician, istoric de artă, cineast. Deține numeroa-

ROLUL PORTRETULUI ÎN ARTA PLASTICĂ ŞI MUZICĂ

„Omul în chip şi fel”

„Omul în chip și fel” este genericul unei expoziții care a fost lansată la Muzeul Național de Artă al Moldovei pe 18 iulie și care reunește 76 de lucrări din fondurile instituției. Potrivit organizatorilor, pentru iubitorii de frumos, expoziţia este o developare a celor mai vechi tehnici, iar pentru profesionişti – o revenire la vechile învăţături.

În expoziţie, care și-a propus să urmărească un posibil traseu în evoluția portretului, se regăsesc lucrări realizate în diverse tehnici artistice: gravură, pictură, artă decorativă. Vernisarea expoziției a fost însoțită de un concert oferit de doi tineri muzicieni: Marcel Lazăr (pian) și Vadim Grumeza (vioară). Expoziţia „Omul în chip şi fel” va fi deschisă la Muzeul Naţional de Artă până pe 25 august, iar pentru a menține viu interesul pentru ea, organizatorii au decis să diversifice acest proiect. Astfel, pe 2 august, Muzeul Național de Artă al Moldovei ne invită la o nouă ediţie a proiectului, organizată în cadrul expoziţiei "Omul în chip şi fel". Operele din expoziţie, precum şi piesele muzicale interpretate, prezintă un real prilej pentru descoperirea sau redescoperirea portretului în arta plastică, dar şi în arta muzicală, gen în care sufletul capătă forme, iar formele – suflet. Recitalul de muzică va fi susţinut de absolvenţii Liceului "Ciprian Porumbescu". În program: S. Rachmaninoff, I.S. Bach, Manuel Ponce, C. Saint-Saens, M. Ravel, A. Piazzola, F. Liszt etc. Interpretează: Marcel Lazăr, Vadim Grumeza, Marius Malaneţchi şi Maria Bunea, toți absolvenţi ai Liceului „Ciprian Porumbescu”, care, actualmente, își fac studiile în străinătate: Academia de Muzică din Cluj, România, Conservatorul din Turku, Finlanda, Conservatorul din Strasbourg, Franţa. Acești tineri muzicieni sunt laureaţi a numeroase concursuri şi festivaluri internaţionale. Datorită unor astfel de proiecte, muzeul devine un loc perfect pentru întâlniri de vacanță.

se premii în domeniul ilustrației de carte, iar în 2010 a fost distins cu ”Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova. A absolvit, în 1971, Institutul Politehnic din Chişinău. Începând cu 1972, activează în domeniul picturii de şevalet şi al artei teatral-decorative. În perioada anilor 1992–1996 a fost preşedintele al UAP din Moldova. Artistul a ilustrat peste 100 de cărţi, dintre care menționăm: „După flori în pădurea de iarnă” de Agnia Barto, „Umbrela” de Petru Cărare, „Enciclopedia cu zâmbete” de Constantin Dragomir, „Guguţă şi prietenii săi” de Spiridon Vangheli, „Buturuga mică” de Efim Tarlapan, „Zâna celor micuţi” de Lidia Hlib, „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu. Este autorul concepției grafice și al ilustrațiilor celei mai citite cărți pentru copii – „Albinuța”, de Grigore Vieru, reeditată în repetate rânduri. A ilustrat, de asemenea, celebrul „Abecedar” (1985, 1989) de Grigore Vieru și Spiridon Vangheli. Lucrările lui Lică Sainciuc au fost expuse în mai multe galerii și săli de expoziţii, iar în 2004 a fost vernisată prima expoziţie personală a artistului. Expoziția personală a lui Lică Sainciuc va fi deschisă pănă la 11 august 2013. L. P., FLUX

TEMNIŢĂ VIRTUALĂ

Fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat poate fi vizitată online Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat turul virtual al fostei închisori de la Râmnicu Sărat, unul dintre cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, care va fi transformată în următorii ani în Memorial al Victimelor Comunismului. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, turul virtual este disponibil la adresa http:// ramnicusarat.iiccr.ro/, fiind pentru prima dată când o închisoare comunistă din România poate fi vizitată online. Acesta păstrează nemodificat spaţiul în care a funcţionat fostul penitenciar, înainte de restaurarea acestuia, estimată pentru anul 2016. Vizitatorii online au astfel ocazia de a naviga prin clădirea şi curtea fostei închisori şi de a viziona fostele celule, printre care se numără şi cea în care a decedat liderul ţărănist Ion Mihalache. De asemenea, pe parcursul vizitei virtuale, utilizatorii au acces la informaţii despre fostul penitenciar, regimul de detenţie şi personalităţile încarcerate în respectivul loc. De la înfiinţarea sa în anul 1901 până în 1938, închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost locul în care au fost închişi deţinuţi de drept comun, iar ulterior, în timpul regelui Carol al II-lea, primii deţinuţi politici, membri ai Mişcării Legionare. După instaurarea comunismului, aici au fost încarceraţi reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili. Din 1955, închisoarea a găzduit o mare parte a elitei ţărăniste care supravieţuise altor închisori. Conform mărturiilor supravieţuitorilor, izolarea, înfometarea, frigul şi tortura constituiau

metode uzuale întrebuinţate de către administraţie, menite să conducă la exterminarea lentă a celor închişi la Râmnicu Sărat. Regimul alimentar nu depăşea 500-600 de calorii pe zi, contribuind din plin la deteriorarea stării de sănătate a deţinuţilor. Frigul insuportabil a reprezentat, de asemenea, una dintre constantele regimului de exterminare. Cu toate că regimul din penitenciar era unul al izolării totale, cele 35 de celule fiind destinate unui număr similar de deţinuţi, cărora în intervalul orar 5-22 li se interzicea să stea pe pat, administraţia acorda pedepse de «izolare» pentru cele mai mici «abateri disciplinare». Astfel, spre deosebire de alte locuri de detenţie care nu aveau regim monocelular, «izolarea» la Râmnicu Sărat consta în scoaterea saltelei din celulă şi reducerea hranei la jumătate. Pe lângă toate celelalte mijloacele de coerciţie, personalul închisorii nu a ezitat niciun moment să folosească şi metoda clasică – bătaia. Indiferent de vârstă şi de starea sănătăţii, deţinuţii erau supuşi maltratării. Un caz dramatic îl constituie cel al lui Victor Rădulescu-Pogoneanu, care, fiind imobilizat din cauza unei paralizii a membrelor inferioare, era bătut în timp ce era întins pe pat. De asemenea, conform mărturiilor, Ion Mihalache era lovit în mod constant, gardienii aruncând chiar găleţi de apă asupra sa. Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă în mod oficial în aprilie 1963.


Cultur= 26 IULIE 2013

11

Leo BUTNARU

ANIMALICA NĂVALĂ A BÂTELOR ÎN PARLAMENT (Pagini de jurnal)

29-30.X.1991 Retro: Cu două zile înainte de sus-amintita adunare a scriitorilor, N. îşi ia inima în dinţi, trece peste supărări, apropiindu-se şi spunându-mi cu un zâmbet difuz: „Leo, am auzit că vrei să mă critici la adunare”. Îi spune că la mijloc o fi o elementară şi perfidă iudire-insinuare a cuiva, precum se obişnuieşte pe aici. „Mă gândeam eu… că doar am fost colegi, ne-am împăcat bine, de ce ne-am ataca reciproc?”… Îi spun că nu am intenţii de gherilă. Zău că se bucură. După ce meseşte, se apropie din nou, zicând: „Să ştii că ai dreptate cu iudirea. Eu chiar pricep de cine a fost ea pusă la cale. Ştii, trebuia să apară un atac la adresa ta, eu am respins perfidia. Autorul în cauză a şi lansat zvonul…”. Confuz, un pic viclean, dar… ce să-i faci? Zinovia îmi spune că Ioana de la Iaşi s-a bucurat de concilierea care a intervenit între mine şi N. Acesta şi-a dus feciorul la studii şi a vorbit la telefon cu familia Ierimia, printre altele găsind de cuviinţă să o pună la curent cu „normalizarea situaţiei”. Deplorabila, animalica năvală a bâtelor minere în Parlamentul României… Greu de imaginat altceva mai sinistru şi mai malefic. Brute.

1.X.1991

Seara, o întâlnire cam bizară de constituire a grupului care trebuie să facă demersul pentru a fi primiţi în Pen-Centrul Internaţional. Cimpoi, Vangheli, Busuioc, Lari (cu egocentrismul ei şi ofilite flori retorice), V. Grosu, doi palavragii chercheliţi şi neserioşi – Gh. V. şi I. C. Apoi Marinat, Strâmbeanu, GalaicuPăun, apoi cineva-activistul care citeşte încă destul de prost româneşte… Mizerie şi provincialism…

5.X.1991

O întâlnire prelungită cu Mircea Opriţă care, în cadrul unui grup de la editura clujeană „Dacia”, întoarce vizita de răspuns colegilor lor de la „Hyperion”.

12.X.1991

Ieri seara, lansare de carte Tudor Arghezi – un volumaş din lirica de dragoste apărut la „Hyperion”. Prezentă şi dna Mitzura Arghezi. Luări de cuvânt amatoriste, ca cele ale lui Ion C. şi Gheorghe V. Bietul nenea Gi… se descleie cu totul, capotând într-un plictis ucigător. Fără gânduri clare, cu sentimente confuze, aţâţate de curajul pe care-l dau două-trei pahare-prolog, vorbeşte cu şi fără ocazie, cu fraze împiedicate, sincopate, „î-î-ite”, cum ziceam şi în altă parte. Prezenţe cât de cât demne: Aureliu Busuioc şi Vasile Leviţchi. O mică agapă în „sala arabă”. Alaltăieri, am terminat lectura „Cărţii de nisip” a lui Borges. Trebuie să fac rost şi de „Moartea şi busola”. Probabil, mă va noroci iarăşi generozitatea profesorilor Fluturel de la Mogoşeşti – Iaşi. Din câte am înţeles de la Zinovia, ei dispun de acest volum. Acum însă recitesc pasajele marcate din volumul „Borges despre Borges” (ed. „Dacia”, 1990). Reţin alineatul despre erori. Zicând ceva mai sus: „Viaţa mea este o enciclopedie de greşeli. Un adevărat muzeu”, clarvăzătorul orb, înţeleptul argentinian mărturiseşte ceva mai la vale: „Toate aceste lucruri, femeile cu care am greşit, acţiunile cu care am greşit, circumstanţele în care am greşit, toate acestea sunt unelte pentru poet. Un poet trebuie să considere toate lucrurile ca fiindu-i date, chiar şi neno-

rocirile. Nenorocirile, înfrângerile, umilinţa, nereuşita, acestea sunt uneltele noastre”. Definiţia e valabilă pentru mai multe destine artistice. Propria-mi experienţă o acoperă deplin, ba chiar mai dă şi peste margini. În postura mea de preşedinte al Fondului Literar, cunosc diverse cereri pentru ajutoare financiare (multe vin tocmai de la cei care sunt mai bine asiguraţi decât colegii lor: Tudor Marin, Ion Anton, Iulian Nicuţă ş.a.). ultima e de la Efim Tarlapan. I-a fost spartă vila de la Peresecina şi solicită ceva despăgubiri. Când fusesem pe acolo împreună cu Al. Andriţoiu, mă minunam de grilajele şi zăbrelele ce împrejmuiau din abundenţă casa de vară (poate că şi de iarnă) a colegului. Ce şi-o fi zis hoţii? „E-e, acesta e! Care îşi fortifică atât de abitir gospodăria, trebuie să aibă el ceva mişto înăuntru!”. Nu pot şti ce a avut Ef. Cererea i-am onorat-o. Hoţii intenţionau să şterpelească şi televizorul, îl legaseră cruciş cu sfori, însă unul mai ingenios, văzând că au timp berechet pentru operaţiune, puse televizorul în priză şi acesta se dovedise că nu funcţionează, aşa că aparatul-ciclop fu abandonat… Nu mă pot dumeri, dacă e vorba de o modestie necontrafăcută, firească şi nesupărătoare, ori de o fals-cochetă modestie, deloc rar întâlnită în confesiunile artiştilor, din care motiv şi extrag din „Borges despre Borges” pasajele de mai jos. Poate, pe viitor, după momente de cumpănire şi nepărtinire, să găsesc aprecierea pe care o merită. Deci, zicea Borges: „…dacă aş putea alege, mi-ar place ca un vers al meu, o povestire a mea, rescrisă şi îmbunătăţită de altcineva, să supravieţuiască, iar numele meu să fie uitat, aşa cum se va şi întâmpla la momentul potrivit”. Secundo: „În ceea ce mă priveşte, eu nu am ambiţii. Cred că e vorba de o eroare, că oamenii mi-au dat prea multă importanţă. Sunt un scriitor supraevaluat (!) (sub. mea, L.B.), în acelaşi timp vă sunt recunoscător că mă luaţi în serios. Eu nu mă iau”. Terţio: „Am făcut tot ce am putut, însă sunt foarte ignorant”. De fapt, nu ar trebui să fie excesiv de modest autorul care are versuri superbe ca următoarele: „Prospeţimea apei în gâtlejul lui Adam…" („Cauzele”). Sau: „Am comis cel mai grav dintre păcatele Pe care le poate comite un om. N-am fost Fericit” („Remuşcare”). Ba chiar şi acesta: „Înainte ca timpul să se transforme în zile, Marea, marea veşnică, exista deja, era” („Marea). Şi din „Întreaga mea viaţă”: „Aici din nou, cu buzele încărcate de memorie, unic şi asemănător vouă”. Respectând proporţiile, iau de la înţeleptul Borges ceva care, sunt sigur, mă caracterizează în mare şi pe mine: „Cred că sunt, mai degrabă, preocupat de imagini decât de idei… chiar dacă mă refer la ceea ce au făcut grecii sau evreii, tendinţa mea e să mă gândesc la asta nu în termenii raţiunii, ci în aceia ai fabulelor şi metaforelor”. Apoi „îl prind” pe Borges că nu e totuşi hipermodest. Când publicul se interesează de povestirea „Funes el memoriaso” („Funes cel ce nu uită”), el zice: „Ei bine, povestirea în sine este bună, chiar dacă este scrisă de mine”. Adică, să fim realişti, inclusiv eu, modestul scriitor ce sunt, pot da lucruri bune.

14.X.1991 La serata lansării de carte Tudor Arghezi, Serafim Saka, de pe scenă, în faţa celor peste 200 de persoane, spune o parabolă pe dos, izvodită din cine ştie ce sentimente de nevindecată angoasă. Cică, în campania electorală el îl susţinea pe An. Plugaru, iar X.,– pe concurentul acestuia, Nic. Ţâu. „Eu, zice Saka,

votam pentru viitor, X. – pentru trecut. A câştigat «trecutul», deoarece cineva lansase intenţionat zvonul (ba chiar D. îl lansase) că, de câştigă Plugaru, acesta va închide (popularul pe atunci) săptămânal… De, îngrijoraţi, oamenii au votat pentru oponentul «cenzorului» Plugaru şi, deci, a câştigat Ţâu. Astăzi însă, continuă Saka, în viitoarea campanie electorală pentru alegerea preşedintelui republicii, dacă s-ar vehicula zvonul că nu trebuie să votăm pentru Mircea Snegur, deoarece el are de gând să închidă ziarul respectiv, toată lumea ar vota tocmai pentru Snegur…”. Concluzia veninoasă e lesne de dedus: publicaţia respectivă, din foarte populară a ajuns a fi… o povară. Din ce motive de nemulţumire porneşte cutezanţa lui Serafim Saka? O ştiinţă relativ recentă: necrosociologia. Studiază inevitabilele relaţii dintre cei vii şi cei trecuţi din viaţă. Morţii intervin în prezentul urmaşilor lor. De ce adică au fost doborâte cu atâta vehemenţă monumentele lui Lenin, Marx, Dzerjinski? Deoarece cei vii nu mai vor să-i aibă de participanţi la esenţa lor spirituală, socială; nu mai vor ca tiranii, mincinoşii să se amestece cu obrăznicie în viaţa lor. Necrosociologia susţine că cele 5 miliarde de locuitori ai pământului nicidecum nu sunt mai puţine, decât toţi reprezentanţii generaţiilor care s-au rânduit pe parcursul mileniilor până în zilele noastre. Numeric, morţii noştri rămân încă în inferioritate. Şi doar în cazul Rusiei, ţara care şi-a ucis cu cruzime milioane şi milioane de cetăţeni, raportul pare a fi altul: numărul celor morţi e mai mare decât al celor vii. Oare noi, cei de 30, 40, 50 de ani, suntem în stare să recurgem la corecţiile necesare de caracter, pentru a ne lipsi de maliţia, angoasa, ironia stupidă şi neîncrederea ce ne bântuie? Să avem mai mult grijă faţă de propriul fel de a fi, redându-i demnitatea şi nobleţea, fără a urmări, cu păreri preconcepute, mişcările de orice fel ale colegilor… Cartea de lectură curentă: Liviu Rusu, „Eseu despre creaţia artistică”, 1989. Scrisă în 1935, în franceză, şi tradusă abia peste mai bine de jumătate de secol. Doldora de informaţie, însă de un stil arid, „germanizat”, departe de virtuţile stilistice ale eseisticii româneşti contemporane. Telefon de la Galaţi: dna Ionica, secretară la Inspectoratul culturii, mă anunţă că azi, la 13.00, programul 2, prezintă o emisiune de la Festivalul naţional de poezie „Grigore Hagiu”, în care vor fi incluse şi intervenţiile noastre, ale lui Gh. Vodă, Gh. Mazilu şi a mea. Adică, vom contribui la consolidare unui pod de sunete… Poate chiar – de idei… Ura ca mobil al procesului de creaţie (fără să generalizăm). Baudelaire scria: „Cu cât devin mai nenorocit, cu atât orgoliul meu creşte. Trebuie să mărturisesc… am un orgoliu care mă susţine, o mândrie şi o ură sălbatică împotriva tuturor. În fiecare moment nădăjduiesc să pot domina, să mă răzbun, să pot deveni un mare impertinent”.

15.X.1991 Împreună cu Victor Ciudin finalizăm juxtalinearele pentru volumul de versuri în ruseşte, planificat de editura „Hyperion” pentru anul viitor. Circa 3 coli, din 5-6, Victor le-a şi tradus. Nivelul – superior cotei zise „acceptabil”, pe alocuri chiar foarte bun. Ne aşteaptă şi cartea pentru editura „Sovietski pisatel��� de la Moscova. Perspectiva – 1993. O zi ceţoasă, cu presiune atmosferică ce trezeşte apatie şi instabilitate biologică. Nu pot întreţine nici barem un ritm de lectură, chiar dacă e vorba de antrenantul eseu al lui Liviu Rusu.

FLUX

CALEIDOSCOP

26 iulie Evenimente 1741: A fost descoperită Peninsula Alaska de către exploratori ruși; în 1867 a fost cumpărată de SUA. În prezent, Alaska este stat al SUA 1887: L. L. Zamenhof editează prima carte despre limba planificată Esperanto, în limba rusă 1908: Procurorul general al Statelor Unite a înființat o organizație ce a stat la baza FBI-ului din ziua de astăzi 1914: Serbia și Bulgaria întrerup relațiile diplomatice 1941: Este cucerită Cetatea Albă. Se încheie campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei 1944: Prima rachetă V-2 germană care lovește Regatul Unit 1945: Al Doilea Război Mondial: Ultimatumul anglo– chino–american care solicita capitularea Japoniei 1945: Partidul Laburist câștigă alegerile generale din Marea Britanie. Căderea de la putere a lui Winston Churchill 1952: Regele Farouk al Egiptului abdică în favoarea fiului său Fuad 1953: Prin lansarea unui atac nereușit împotriva unei baze militare din Santiago de Cuba, Fidel Castro a declanșat Revoluția Cubaneză 1956: Egipt: naționalizarea Canalului Suez 1957: Carlos Castillo Armas, dictator al Guatemalei, este asasinat 1958: Programul Explorer: este lansat Explorer 4 1965: Este garantată independența deplină pentru Maldive 1974: Prim-ministrul grec Konstantinos Karamanlis formează primul guvern civil din țară, după șapte ani de conducere militară 1976: Primul card VISA a fost utilizat pentru prima oară, la Thompson Travel, în Burlington, Vermont, SUA, fiind emis de Howard Bank. Suma tranzacționată a fost de 178 USD, fiind folosită pentru cumpărarea unor bilete de avion

Nașteri 1721: Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă (d. 1803) 1856: George Bernard Shaw, dramaturg și eseist englez, laureat al Premiului Nobel (d. 1950) 1872: Scarlat Demetrescu, profesor de științe naturale, geografie, scriitor și unul dintre cei mai mari spiritualiști români (d. 1945) 1885: André Maurois, scriitor francez (d. 1967) 1888: Samuel Agnon, scriitor evreu (d. 1970) 1894: Aldous Huxley, scriitor englez (d. 1963) 1894: Egizio Massini, dirijor român de origine italiană (d. 1966) 1928: Constantin Corduneanu, matematician român, stabilit în SUA din anul 1978 1928: Stanley Kubrick, regizor american (d. 1999) 1928: Francesco Cossiga, politician italian, al 8-lea președinte al Italiei (d. 2010) 1940: Monica Ghiuță, actriță româncă de teatru și film 1943: Mick Jagger, vocalist, chitarist, compozitor și actor britanic (The Rolling Stones) 1945: Helen Mirren, actriță engleză 1949: Roger Taylor, muzician britanic (Queen) 1959: Kevin Spacey, actor american 1964: Sandra Bullock, actriță americană

Decese 1380: Împăratul Kōmyō al Japoniei (n. 1322) 1471: Papa Paul al II-lea (n. 1417) 1693: Ulrica Eleonora a Danemarcei, soția regelui Frederic al III-lea al Danemarcei (n. 1656) 1801: Arhiducele Maximilian Franz al Austriei (n. 1756) 1867: Otto al Greciei (n. 1815) 1925: Gottlob Frege, matematician și logician german (n. 1848) 1952: Eva Perón, actriță argentiniană, prima doamnă a Argentinei (n. 1919) 1975: Ion Cantacuzino, scriitor, producător, scenarist, critic și istoric român de film, fiul actriței Maria Filotti (n. 1908)

Sărbători Cuba – Sărbătoare națională Liberia – Sărbătoare națională, Proclamarea independenței (1847) Maldive – Sărbătoare națională. Proclamarea independenței (1965)


FLUX

12

“Jumătate din distracţia călătoriei este estetica rătăcirii”.

Ray BRADBURY

Magazin 26 IULIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Savorile Bulgariei

Mergem tot la mare, dar de data aceasta pe litoralul Mării Negre, pentru a ne delecta cu preparatele bucătăriei bulgăreşti şi a descoperi peisajele extraordinar de frumoase pe care ni le oferă litoralul bulgăresc. Aş vrea să vă vorbesc despre multe locuri pitoreşti din Bulgaria şi greu mi-e să aleg unul singur, aşa că vă invit să colindăm Coasta de Argint, iar primul popas îl facem în Balcic, orăşelul visător, cald şi plin de farmec, cu străzi pietruite ce şerpuiesc pe stâncă, cu case albe şi acoperişuri roşii, cu peisaje divine care te îmbie să le descoperi. Ne oprim aici, unde se zice că s-ar fi născut, din spuma mării, însăşi zeiţa Afrodita, şi unde zbuciumatele valuri se sparg de stâncile albe ce intră în apa de un azuriu aproape ireal. Numit şi Oraşul Alb, datorită stâncilor calcaroase pe care e aşezat, Balcicul a fost, din cele mai vechi timpuri, locul ce a inspirat pictorii, poeţii, care a servit şi drept refugiu pentru îndrăgostiţi, un loc încărcat de istorie şi romantism, căruia i s-au închinat multe ode şi poezii. Chiar şi Regina Maria a României a ales Balcicul pentru a-şi construi reşedinţa de vară, un minunat castel, numit şi Cuibul Liniştit, împrejmuit de grandioase grădini, transformate în Grădină Botanică, în care vei găsi şi un labirint ce îl imită pe cel al Minotaurului, prin care poţi rătăci în zilele toride, pentru a admira diversele specii de flori şi arbori, morile vechi de apă ce încă se mai învârt, colecţia impresionantă de cactuşi, care transformă Grădina Botanică într-un loc unic pentru Europa Centrală şi de Est, încărcată de legende şi misticism. Următorul popas pe care vă îndemn să îl facem este capul Kaliakra, o limbă de pământ stâncoasă şi îngustă ce se întinde pe o suprafaţă de doi kilometri în ape-

Pepene cu feta

Ingrediente: pepene verde brânză feta (sau alt sortiment de brânză sărată) Se taie pepenele cubuleţe şi se scot sâmburii, se taie şi brânza la fel şi se prind cu ajutorul unor scobitori. Puteţi să mai puneţi, la dorinţă, şi câte un cubuleţ de pâine neagră, o frunzuliţă de mentă proaspătă. Pentru micul dejun sau pentru o gustare, bulgarii obişnuiesc să facă nişte turte prăjite, similare gogoşilor, numite mekitsi.

le învolburate ale mării, unde vom descoperi ruinele unei cetăţi antice. Intrăm şi trecem pe sub Poarta celor 40 de fecioare, despre care legendele spun că ar fi fost construită în cinstea a 40 de fecioare care erau urmărite de otomani şi care, pentru a nu fi necinstite de aceştia şi convertite la islam, şi-ar fi împletit părul una de cealaltă şi s-ar fi aruncat de pe stâncă. În capătul stâncii vom găsi capela Sfântului Nicolae, protectorul pescarilor. Legenda spune că atunci când acesta a încercat să scape de turci, forţele divine pentru a-l ajuta, i-au ridicat în cale această făşie de pământ, pentru a-i înlesni fuga. Totuşi, el a fost capturat şi ucis, iar în memoria lui a fost ridicată această capelă mică, chiar în capătul promontoriului Kaliakra. După un drum lung, ne vom opri lângă Kaliakra, în Golful Bolata, o rezervaţie naturală protejată care este împrejmuită de stâncile de culoare roşie, ce oferă o privelişte deosebită. Anume aici vei găsi o plajă cu nisip auriu şi apă albastră, o oază de linişte ferită de tumultul turiştilor. Şi după atâtea plimbări, o masă gustoasă şi sănătoasă, cum ştiu să o pregătească bulgarii, este binevenită. Bucătăria bulgărească a fost, în principal, influenţată de cea turcească şi cea grecească, dar dezvoltându-şi specificul ei. Reţetele bulgăreşti sunt foarte sănătoase, pentru că mare parte din mâncăruri se fierb sau se înăbuşă la foc mic şi, totodată, sunt savuroase, folosinduse foarte multe legume, ce se cultivă din abundenţă aici. Dar şi produse din lapte, bulgarii fiind recunoscuţi pentru brânza şi iaurtul lor. Pentru început vă propun să gustăm un aperitiv dulce-sărat, tipic bulgăresc:

Se amestecă toate ingredientele (dacă ni se pare că aluatul are o consistenţă prea lichidă mai putem adăuga puţină făină), se acoperă vasul cu un prosop şi se lasă la crescut pentru 30 de minute. Se ia cu mâinile unse cu ulei câte un pic din compoziţie (cam un pumn), se toarnă în tigaia cu puţin ulei încins şi se rumenesc turtele pe ambele părţi. Se servesc când se mai răcesc cu iaurt, brânză feta sau dulceaţă. O reţetă foarte gustoasă, potrivită, de asemenea, pentru un mic dejun săţios, sunt ouăle Panagyurski. Această reţetă îşi trage originea şi numele de la un mic orăşel bulgăresc – Panagyurishte.

Tarator

Ouă Panagyurski Ingrediente:

Mekitsa Ingrediente: 400 g iaurt/chefir 10 g drojdie 1 cană de apă 1 ou 1 linguriţă de bicarbonat 1 linguriţă de sare 1 lingură ulei 250 g făină

pra turnăm uleiul. Putem presăra şi puţin pătrunjel tocat, iar pentru un plus de savoare în iaurt putem adăuga şi puţină brânză sărată. Pentru felul întâi vă propun Taratorul, o supă rece, potrivită pentru zilele toride, răspândită în întreg spaţiul balcanic şi foarte îndrăgită de bulgari.

Ingrediente: 2 ouă 1 iaurt natural 1 căţel de usturoi oţet Se pune la fiert un litru de apă în care adăugăm 2 linguri de oţet şi sare. Când apa începe să fiarbă, spargem ouăle şi le dăm drumul cu grijă în apă, unde le lăsăm să fiarbă aproximativ 3 minute, în funcţie de cât de moi ne plac (cele mai gustoase sunt atunci când au gălbenuşul moale, iar albuşul tare). Într-o tigaie încingem o lingură de ulei în care adăugăm boia (dacă vrem, putem pune şi piper negru). Amestecăm iaurtul cu usturoiul pisat, punem ouăle fierte, iar deasu-

3 castraveţi 500 g iaurt /chefir 1 cană apă 2 căţei de usturoi mărar miez de nucă ulei Într-un bol suficient de mare batem iaurtul cu un tel, apoi adăugăm apă rece şi sare după gust şi batem iarăşi foarte bine. Punem apoi castraveţii tăiaţi cubuleţe foarte mici sau daţi pe răzătoare, usturoiul pisat, mărarul tocat şi amestecăm bine. Deasupra turnăm 3-4 linguri de ulei de măsline sau de floarea-soarelui şi presărăm nucile mărunţite. Taratorul se poate transforma uşor într-o salată de vară bulgărească, numită Snejanka, dacă nu adăugăm apă. O reţetă foarte savuroasă pe care vă îndemn să o gătiţi, mai ales că acum e sezonul vinetelor, este Imambayalda. Aceasta a fost preluată de la turci, iar bătrânii spun că ar fi fost adusă pe meleagurile bulgăreşti

de un imam turc, care, ostenit de drum, s-ar fi oprit la un han cerând o porţie de vinete umplute, cum sunt acestea. Imam-ului iar fi plăcut atât de mult, încât a mâncat până nu se mai putu mişca, zicând doar „Imam bayalda”, adică Imam se simte rău, iar de la această vorbă i s-a tras şi numele mâncării.

Imambayalda

Ingrediente: 2 vinete 1 ceapă 1 morcov 2 roşii 3 căţei usturoi ţelină frunze de dafin pătrunjel Vinetele se taie pe lungime, se sărează şi se pun într-un vas pentru cel puţin 15 minute, ca să lase zeama amară, apoi se clătesc şi se scobeşte miezul. Se căleşte ceapa, apoi adăugăm morcovul, ţelina, usturoiul, roşiile date pe răzătoare şi miezul rămas de la vinete, tocat. Adăugăm frunzele de dafin mărunţite, mai ţinem 5 minute pe foc, apoi punem pătrunjelul tocat şi stingem focul. Cu compoziţia obţinută umplem vinetele şi le dăm la cuptor pentru 25 de minute. Probabil, cea mai răspândită reţetă bulgărească, este Salata Shopska. Aceasta îşi trage numele de la un grup de oameni, stabiliţi în regiunea capitalei, Sofia, ce poartă numele de şopi, iar zonele în care locuiesc aceştia se numesc Shopluk. Reţeta a fost inventată de bucătarii bulgari în perioada socialistă, pentru a impresiona vizitatorii străini, dându-i şi numele inspirat de şopi.

Salată Shopska Ingrediente: 4 roşii 3 castraveţi 2 ardei copţi

1 ceapă pătrunjel brânză feta ulei oţet Se taie roşiile felii mai mari, castraveţii rondele, iar ardeii copţi fâşii, se pun într-un bol şi se amestecă. Se adaugă ceapa şi pătrunjelul tocate fin, se stropeşte cu ulei şi oţet, apoi se rade brânza deasupra. Un alt fel de mâncare ce se trage de la şopi este Sirene po Shopski, adică Brânză ca la şopi. Aceasta este una dintre reţetele bulgăreşti care îmi place cel mai mult.

Sirene po Shopski

Ingrediente: 2 roşii 1 ou 200 g brânză sărată 1 ardei copt 1 ardei iute oregano, busuioc şi pătrunjel puţin unt Într-un vas de lut se pune un cubuleţ de unt, apoi se pun în straturi ingredientele tăiate potrivit, cu excepţia oului, iar vasul se dă la cuptor pentru 10-15 minute. Scoatem vasul, spargem deasupra oul şi-l dăm la cuptor pentru alte câteva minute, până e gata oul. Se serveşte cu un ardei iute. O bunătate! Pe final, vă îndemn să călătoriţi cât mai mult, inclusiv pentru a cunoaşte tradiţiile culinare ale altor ţări, ca să mâncaţi cât mai variat, sănătos şi gustos! Poftă bună sau, cum ar zice bulgarii, Dobar Apetit! Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488

or. Chişinău, str. N. Iorga, 8


Diverse 26 IULIE 2013

Bucură-te de piersici Vara, bucură-te de piersici. Acestea sunt unele dintre cele mai bune fructe, cu beneficii imense pentru sănătate. Avantajele curei de piersici apar în urma unui consum constant de piersici pe parcursul a două-trei săptămâni. Asta înseamnă să mănânci zilnic, două-trei piersici.

O piersică conţine 87% apă, deci este o cale perfectă de rehidratare, fiind una dintre fructele foarte bogate în potasiu, mineral care contribuie în mod natural la mecanismele metabolice care elimină toxine. Asta face din cura de piersici o soluţie excelentă în detoxifierea de vară. În 100 de grame de fruct se găsesc 200 de miligrame de potasiu, dar şi cantităţi importante de fier, fosfor şi magneziu, ale căror proporţii sunt considerate ideale de nutriţionişti.

În 100 de grame de fruct sunt 40 de calorii

13

Te confrunţi cu oboseală, depresie, creştere inexplicabilă în greutate? De vină ar putea fi cosmeticele pe care le foloseşti Expunerea la o clasă de substanţe chimice, folosite pentru fabricarea unei game largi de produse de consum, poate cauza modificări ale funcţiei tiroidei, conform unui nou studiu. Oamenii au o expunere pe scară largă la substanţele perfluorinate, care sunt folosite în producerea ţesăturilor, covoarelor şi a produselor cosmetice. Aceste substanţe chimice se descompun foarte lent şi părăsesc corpul după o perioadă lungă de timp. Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele de la 1100 de oameni care au luat parte, în perioada 2007-2008 şi 2009-2010, la sondajul cu privire la sănătatea naţională şi examinarea nutriţiei din Statele Unite. Studiul şi-a îndreptat atenţia către

nivelul de substanţe perfluorinate şi la modul de funcţionare al tiroidei participanţilor. Cercetarea a arătat că nivelurile ridicate de substanţe perfluorinate din organism pot modifica funcţia tiroidei atât la bărbaţi, cât şi la femei, dar şi că aceste substanţe pot creşte riscul de hipotiroidism la femei. Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficient de mulţi hormoni. Acest lucru poate duce la simptome precum oboseală, depresie, creştere în greutate, frisoane, constipaţie şi tulburări ale ciclului menstrual. Studiul a fost publicat în Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism. ,,Studiul nostru este primul care leagă nivelul acestor substanţe din sânge cu modificările funcţiei tiroidei”, a explicat coautorul cercetării, Dr. Chien-Yu Lin. ,,Deşi unele substanţe perfluorina-

te au fost scoase din producţie de către marii producători, acestea sunt un motiv de îngrijorare, deoarece rămân în organism pentru perioade lungi de timp. Momentan există prea puţine in-

STUDIU

Riscurile la care se expun bărbaţii care sar peste micul dejun Bărbaţii care sar peste micul dejun prezintă un risc ridicat de a suferi de boli de inimă, dar şi de a muri din cauza unei afecţiuni cardiace.

Combinate toate aceste beneficii fac din piersici fructul perfect în curele de slăbire, dar şi pentru persoanele care au afecţiuni ale rinichiului. Ideea că un consum crescut de piersici îngraşă este greşită. În 100 de grame de fruct sunt doar 40 de calorii şi doar 10 grame de fructoză.

Aceasta este concluzia unui studiu american, realizat pe un număr de aproape 27.000 de bărbaţi, cu vârste între 45 şi 82 de ani, care au acceptat să participe la un sondaj privind alimentaţia şi consecinţele sale asupra sănătăţii. Voluntarii implicaţi au fost monitorizaţi în perioada 1992 şi 2008. Rezultatele au arătat că bărbaţii care nu obişnuiesc să ia micul dejun se confruntă cu 27 % mai multe riscuri de a suferi o criză cardiacă sau de a muri din cauza insuficienţei coronariene decât cei care iau o gustare dimineaţa. Bărbaţii incluşi în studiu care nu luau micul dejun erau mai tineri şi deseori fumători, lucrau cu normă întreagă, erau celibatari, cu mai puţină activitate fizică şi consumau deseori mai mult alcool. ‘’Nerespectarea micului dejun poate atrage unele riscuri, precum obezitate, hipertensiune, nivel mare al colesterolului şi diabet, ceea ce poate duce cu timpul la o criză cardiacă’’, a explicat Leah Cahill, de la Harvard School of Public Health, principalul autor al studiului.

Cosmopolitan.ro

Gandul.info

Trebuie spus că piersica nu conţine nicio unitate de sodiu, ceea ce face din acest fruct unul perfect pentru persoanele care suferă un dezechilibru al raportului de sodiu şi potasiu, şi pentru cele cărora le este recomandată o dietă săracă în sodiu.

FLUX

Minerale bune la toate

AMENAJĂRI

Fericirea protejează inima Cum să obţii un decor de vară, cu puţin efort Oamenii fericiţi riscă mai puţin să sufere crize cardiace, arată un studiu apărut în American Journal of Cardiology şi preluat de Huffington Post, citat de agerpres.ro.

Toată lumea are tendința ca, odată cu venirea verii, să își amenajeze locuința ca atare. Iată câteva sfaturi pentru a obține un decor de vară, cu puțin efort.

“O fire fericită are un efect real asupra bolii şi poate influenţa pozitiv sănătatea”, spune Lisa R. Yanek, profesor la Johns Hopkins School of Medicine din Baltimore. Cercetările ei arată o legătură semnificativă, dar nu se cunosc, deocamdată, motivele exacte ale acesteia. Cercetătoarea a observat timp de 25 de ani peste 1.400 de persoane sănătoase, ale căror familii suferiseră de tulburări cardiace înainte de 60 de ani. După ce a luat în considerare factorii de risc, rezultatele au arătat că starea bună, de fericire reduce crizele cardiace. Jurnalul.ro

Motivele florale sunt cele mai potrivite în timpul sezonului cald, iar unul dintre avantajele acestora este faptul că pot fi folosite pe parcursul întregului an, înveselind locuința și conferindu-i un aspect primitor și călduros. Realizează din materiale textile și hârtie cu motive florale diferite decorațiuni, precum ghirlande sau flori. Acestea se potrivesc cel mai bine camerei copilului, teraselor și balcoanelor, dar pot fi folosite cu succes în orice încăpere a locuinței. Vara, designerii ne recomandă să utilizăm culori cât mai deschise, care să creeze senzația de răcoare. Bejurile,

albul și nuanțele de albastru sunt perfecte pentru a-i conferi căminului tău un aspect văratic; folosește și câteva accente de culoare, pentru a echilibra compoziția – turcoazul, portocaliul și fuchsia sunt doar câteva asemenea exemple. Lumânările sunt accesorii ce nu trebuie să lipsească din nicio locuință; pe lângă utilitatea și parfumul lor plăcut, lumânările realizează o lumină ambientală îmbietoare. Îți recomandăm să achiziționezi, drept suport, niște felinare metalice, pe care le poți amplasa direct pe pardoseală. Acestea te vor trimite cu

gândul la petrecerile în aer liber și la terasele de pe plajă. Atunci când ne referim la mare, indubitabil ne gândim instantaneu la mare, motiv pentru care accesoriile de inspirație marină sunt cele mai potrivite pentru a-i conferi locuinței un aspect de vară autentic. Realizează ghirlande din scoici sau stele de mare. Umple pahare sau boluri transparente cu nisip sau scoici, în mijlocul cărora să așezi, apoi, lumânări. Nu în ultimul rând, confecționează din hârtie diferite forme care fac trimitere la mare și perne decorative cu motive marine. Condo.kudika.ro

formaţii cu privire la posibilele efecte pe termen lung ale acestor substanţe asupra sănătăţii omului”, a adăugat Lin. Doctorulzilei.ro

“Molecula tristeţii”, descoperită de cercetători

O proteină asociată cu declanşarea stresului, a anxietăţii şi a depresiei, supranumită “molecula tristeţii”, a fost descoperită de oamenii de ştiinţă la nivelul glandei pituitare din creier. Noua proteină, denumită CRF1, a fost descoperită de cercetătorii de la Heptares Therapeutics, o companie medicală din comitatul britanic Hertfordshire. Savanţii britanici au folosit Diamond Light Source, unul dintre cele mai puternice dispozitive de analiză cu raze X, pentru studierea glandei pituitare, informează dailymail.co.uk. Cercetătorii bănuiau de multă vreme că această glandă controlează stresul, depresia şi anxietatea prin eliberarea în creier a anumitor substanţe chimice. Oamenii de ştiinţă au descoperit în acest studiu apărut recent că aceste simptome sunt declanşate de CRF1 – o substanţă prezentă în membranele externe ale celulelor din glanda pituitară. “Bolile cauzate de stres, precum depresia şi anxietatea, afectează un sfert dintre adulţi în fiecare an însă, mulţi oameni nu ştiu că aceste afecţiuni sunt declanşate de proteinele din creier, iar una dintre acestea este CRF1”, a explicat Fiona Marshall, coordonatoarea departamentului de cercetare de la compania Heptares Therapeutics. Cercetătorii britanici au analizat structura acestei molecule şi speră că studiul lor va duce la producerea unor medicamente care vor putea să controleze acţiunea acestei glande. Realitatea.net


FLUX 29

14

Programe

Luni IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Noua obiectivitate germană”. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Moldovenii de pretutindeni. 11.40, 5.10 Cinemateca universală. 12.00 Documentar. “Lumea culorilor”. Episodul 3. 13.10, 1.15 Cultura azi. 14.00 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30 Avangaraj. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Festivalul de Muzică şi Poezie “Eminesciana 2013”. Selecţiuni. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor. 22.20 Templul muzicii. 23.05, 0.10 “Grădina “Ştefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 1.05 Tezaur. 3.50 Medalion muzical. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.25 Accente economice. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste – minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Cum să devii newyorkez (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4539 15:00 Film: Fă ce zice mama 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Misiune în linia întâi 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.11, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:30 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Я подаю на развод” 17:10 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Выхожу тебя искать 2”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 К 125-летию изобретателя телевидения. “Зворыкин-Муромец” 02:50 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 2.35 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Distractis show. 4.10 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 1981, UN ÉTÉ EN ROSE ET NOIR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:25 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:45 LES RESCAPÉS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 JACQUOT DE NANTES 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

26 IULIE 2013

30

Marţi IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. “O candelă plină cu mir”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Magazinele FIFA. 10.05 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 “Popasuri în provincie”. Program muzical. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 “Grădina “Ştefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 15.55 Ring Star. 17.45 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. Anişoara Prisăcaru. 22.20 Documentar. “La drum!”. 22.50 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 0.50 Prin ani cu “Dor”. 1.00 Cinemateca universală. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Legendele muzicii. 4.10 Moldova în direct. 5.10 Chişinăul de ieri şi de azi. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste – minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Fă ce zice mama (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4540 15:00 Film: Copilul 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.12, an 2 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Ştirile Pro Tv (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Я подаю на развод” 17:10 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 ���Выхожу тебя искать 2”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Алексей Кравченко, Юрий Степанов, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме “Защита” 01:25 “Prima Oră” (R) 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 Сериал “Элементарно” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 4.00 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:45 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 L’ÎLE À LILI 10:11 MAGIC 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:47 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 SAUVETAGES SUISSES DANS L’HIMALAYA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:53 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LE PAPILLON 20:56 FLASH INFO 20:59 EDWIGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FRÈRE ET SOEUR 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LES RESCAPÉS 1:43 LES RESCAPÉS 2:38 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

31

Miercuri IULIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar. “Arts 21”. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baştina. Magazin agricol. 11.30 Evantai folcloric. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Documentar. “Lumea culorilor”. Episodul 3. 15.05 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Avangaraj. 23.20, 0.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Cinemateca universală. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Prin ani cu “Dor”. 4.10 Dor. Program muzical. 4.40 Portrete în timp. 5.10 Tezaur. 5.25 Ştiinţă şi inovare. 07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:45 Doamne de poveste – minibiografie 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste – minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Copilul (r) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4541 15:00 Film: Sfârşitul suferinţei 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.13, an 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Ţinta umană (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Я подаю на развод” 17:10 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Выхожу тебя искать 2”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Алексей Кравченко, Юрий Степанов, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме “Защита” 01:25 “Prima Oră” (R) 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 Сериал “Элементарно” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 11.10, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 4.00 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D'EN HAUT 6:00 C DANS L'AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 L'ÎLE À LILI 10:10 MAGIC 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:17 LES VILLAGES DE FRANCE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:31 UN ÉTÉ À L'ALPAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES PARAPLUIES DE CHERBOURG 16:32 FLASH INFO 16:35 LE BAISER 16:40 VOISIN VOISIN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 CHACUN CHERCHE SON TOIT, JE CONSTRUIS MA MAISON MOI-MÊME 19:03 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L'ÉCONOMIE 19:35 YES WE CAN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L'ÉCONOMIE 0:59 FICTION 2:30 CHACUN CHERCHE SON TOIT, JE CONSTRUIS MA MAISON MOI-MÊME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

1

Joi AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Documentar. “Integrarea romilor în viaţa socială”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 “Hai să ne distrăm”. Program de divertisment. 10.45 Ştiinţă şi inovare. 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). Episoadele 1 şi 2. 15.45 Părinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 “Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Medalion muzical. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Ştiri pozitive. 1.20 Evantai folcloric. 3.50 Prin ani cu “Dor”. 4.10 Avangaraj. 5.10 Chişinăul de ieri şi de azi. 5.25 Prin ani cu “Dor”. 07.00 Divertisment .Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.20 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveştiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveştiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste – minibiografie 05:00 Poveştiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Sfârşitul suferinţei (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4542 15:00 Film: Cursa din Hazzard 2 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Un gigolo de doi bani: Aventuri în Europa 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Jane şi Maura: Detectivi în Boston, ep.1, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Jane şi Maura: Detectivi în Boston (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Я подаю на развод” 17:10 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Выхожу тебя искать 2”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Алексей Кравченко, Юрий Степанов, Даниил Спиваковский в многосерийном фильме “Защита” 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 Сериал “Элементарно” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10, 18.00, 3.10 Vara pe val. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.35, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis show. 12.05 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.45 Parteneri de week-end. 4.00 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:33 ÎLES À VENDRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 19:05 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 VIVACE 21:08 FLASH INFO 21:11 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PAPILLON 23:21 EDWIGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 LA FENICE 2:44 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE


Programe 26 IULIE 2013

2

Vineri

3

AUGUST

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 “Norişor”. Spectacol pentru copii. 10.15 Poftiţi la masă. 10.45 Portrete în timp. Aureliu Busuioc. 11.15 Dor. Program muzical. 11.45 Documentar. “Când vacanţa devine una de groază”. 11.55, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.40 Videoteca copiilor. 16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dor. Serghei Ciuhrii. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Templul muzicii. 3.50, 5.50 Prin ani cu “Dor”. 4.10 “Grădina “Ştefan cel Mare”. Spectacol. 07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste – minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Cursa din Hazzard 2 (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4543 15:00 Film: Păzind-o pe Tess 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Demolatorul 22:30 Film: Apel nepreluat 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Apel nepreluat (r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Истина где-то рядом” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один!” На бис! 01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. “U2: С небес на землю” 02:45 Джулия Робертс в фильме “Умереть молодым” 04:30 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Сериал “Элементарно” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00, 13.10, 18.00, 2.40 Vara pe val. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 Filmoteca veselă. 12.05 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 4.00 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:47 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:37 ATOUT 5 9:49 LABO GENIUS 9:51 NINI PATALO 9:58 YAKARI 10:10 GERONIMO STILTON 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MISS MÉTÉO 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVACE 16:36 FLASH INFO 16:39 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 DES GENS QUI PASSENT 2:43 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

RE­DAC­TOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă AUGUST

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Documentar. “Global 300”. 6.40 Documentar. “Mişcarea sufragetelor”. 7.35 Film. “PRINŢUL IMPOSTOR” (Germania). 9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi? Magazin TV. 13.00 Ştiri pozitive. 14.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Arts 21”. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50, 5.35 Medalion muzical. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Dor. Maria Bieşu. 22.20 Film. “CUM SĂ SPUI ADIO” (SUA). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Portrete în timp. 1.30 Dor. Serghei Ciuhrii. 2.15 Documentar. “O candelă plină cu mir”. 3.00 “Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 3.30 Destine de colecţie. 5.50 Prin ani cu “Dor”. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveştiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveştiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Păzind-o pe Tess (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.11, an 1 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Un liceu “periculos” 15:00 Film: Răzbunarea dragonului negru 17:00 Film: Allan Quatermain şi misterul oraşului de aur 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.6, 7, an 3 22:30 Film: Pumnul de legenda 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Serial: Sheena, prinţesa junglei (r) 03:00 Film: Un liceu “periculos” (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Людмила Крылова в фильме “Дорога к морю” 07:30 Наталья Гундарева, Борислав Брондуков в фильме “Вас ожидает гражданка Никанорова” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Александр Невзоров. “600 секунд” и вся жизнь” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:10 “Абракадабра” 15:10 Александр Балуев в многосерийном фильме “Наследство” 17:00 Премьера. “Ивар Калныньш. Роман с акцентом” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 “Форт Боярд” 20:05 Премьера. “Валентина Леонтьева. Объяснение в любви” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “КВН”. Премьер-лига 01:15 Игорь Петренко, Алена Бабенко, Богдан Ступка в фильме “Водитель для Веры” 03:05 Алла Пугачева в фильме “Женщина, которая поет” 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:35 Марина Неелова в фильме “С тобой и без тебя” 7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10, 1.30 Vara pe val. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 3.05 Sport. 4.10 Viaţa satului. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 AMÉRIKOLOGIE 12:34 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:33 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ON N’DEMANDE QU’À EN RIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:06 TARATATA 2:40 D6BELS ON STAGE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

4

FLUX

Duminică AUGUST

6.00, 21.00, 0.10, 3.55 - ŞTIRI. 6.10 Documentar. “Bariere invizibile în Europa”. 6.20 Documentar. “Oraşele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Global 3000”. 8.25 Documentar. “Când vacanţa devine una de groază”. 8.35 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Descoperă Europa ta. Cârnaţii de Pleşoi”. 10.00 Ring Star. 11.05 Documentar. “Mişcarea sufregetelor”. 12.00 Portrete în timp. Lora Plotnic. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Film. “PRINŢUL IMPOSTOR” (Germania). 16.15 “Copii în universal muzicii”. Selecţiuni din concert. 17.00, 22.00, 2.05 - ŞTIRI (рус). 17.15 “Acasă la Dumitru Matcovschi”. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 2.50 “Tinere talente”. Program muzical. 22.20, 4.05 Aniversare. Nicolae Botgros. Spectacol muzical. 0.20 Erudit-cafe. Concurs. 1.05 Avangaraj. 2.20 “World stories” - lumea în reportaje. 3.25 Portrete în timp. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Eva Luna (r) 08:50 Poveştiri adevărate (r) 09:45 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de poveşti celebre 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi şi seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo Romania 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de poveşti celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo Romania (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţea de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Răzbunarea dragonului negru (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.12, an 1 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Allan Quatermain şi misterul oraşului de aur (r) 15:00 Film: Băiatu’ mamei 17:00 Film: Cursa din Hazzard 19:00 Ştirile ProTv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lara Croft: Tomb Raider 22:30 Film: Banii vorbesc 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:30 Film: Banii vorbesc (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 Александр Абдулов в комедии “Страховой агент” 07:15 Борис Галкин, Михай Волонтир в остросюжетном фильме “Ответный ход” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Ивар Калныньш в музыкальном фильме “Сильва” 14:35 Ивар Калныньш, Александр Збруев в фильме “Тайна виллы “Грета” 16:15 “КВН”. Кубок мэра Москвы 18:10 “Вышка”. Выбор профессионалов 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:45 “Универсальный артист” 23:35 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 00:25 Приключенческий фильм “Тело Дженнифер” 02:00 “Primele știri” (rom) (R) 02:15 Николас Кейдж в триллере “Поцелуй смерти” 03:50 Сериал “Элементарно” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20 Distractis show. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 1.45 Vara pe val. 11.05 Dănutz SRL. 12.45 Maşini, teste şi verdict. 13.15, 16.50 România turistică. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.15 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Filmoteca veselă. 17.10, 21.00 Seriale. 0.45 Olimpiada veseliei. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 JT - 08H25 - 04/06/13 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:38 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 12:02 LE CODE CHASTENAY 12:31 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 NUS & CULOTTÉS 20:38 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES PARAPLUIES DE CHERBOURG 23:31 LE BAISER 23:36 VOISIN VOISIN 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 TOUR DE FRANCE À LA VOILE 1:00 CHAMPIONNATS DU MONDE D’ATHLÉTISME HANDISPORT 1:08 LE PAPILLON 2:36 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES CARNETS DE JULIE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

26 iulie - 2 august Berbec

Ceva se încheie şi începe altceva. Poate fi o relaţie, un proiect sau o afacere de care te ocupi cu multă atenţie. Este o perioadă încărcată, dar cu realizări.

Taur

Te situezi în opoziţie cu cei din familie, ei vor ceva, tu vrei contrariul şi te vor bănui că faci special toate aceste lucruri. Nu vor fi departe de adevăr.

Gemeni

Este important ca acum să declanşezi o atmosferă plină de bucurie în familie, să nu uiţi de sentimentele care vă unesc şi să ţii cont şi de părerile celor dragi.

Rac

Ai ajuns la finalul unor probleme financiare, dar asta poate însemna inclusiv faptul că ai încetat cu cheltuielile inutile. Pui condiţii drastice celor dragi.

Leu

O perioadă dificilă, mai mult prin felul în care o percepi tu decât prin evenimente. Sunt posibile certuri în cuplu sau cu asociaţii, care pot deveni utile.

Fecioară

Se poate atinge punctul culminant într-o chestiune legată de serviciu, fie în sensul bun, fie în cel rău. Aşteptai acest moment de ceva vreme.

Balanţă

Acum se schimbă ceva esenţial în modul în care îi percepi pe cei dragi. Poate fi un lucru foarte bun, dacă vei asculta ceea ce îţi spune inima.

Scorpion

Trebuie să fii foarte atent(ă) dacă vrei să-ţi păstrezi convingerile şi să nu te laşi dus(ă) de val. Există riscul să acţionezi pe baza unor frustrări.

Săgetător

Te interesezi de chestiuni care depăşesc cadrul vieţii obişnuite, cum ar fi călătoriile, progresul profesional, studiile sau dezvoltarea personală.

Capricorn

Ai în faţă o perioadă grea, din cauza unor complicaţii financiare provocate de persoane care vor să se răzbune pe tine. Ar fi bine să nu le răspunzi la fel.

Vărsător

Te-ai putea confrunta cu probleme destul de grave, asociate cu cineva din familie sau de la serviciu, cu unul din superiori. Problema e la tine, nu la celălalt.

Peşti

Faci mari eforturi ca să îţi găseşti liniştea. Merită să le faci pentru a te sustrage agitaţiei din jur. Va trebui să te păzeşti şi de gândurile negre.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1302 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu 26 IULIE 2013

Marius LUPAŞCU:

„Îmi plac artiştii deosebiţi, care aduc ceva nou în muzică” Din fragedă copilărie a fost încurajat să se bizuie doar pe propriile forţe. A învăţat că rezultatele bune se obţin cu multă muncă, iată de ce nu-şi precupeţeşte puterile şi nici timpul, fie că e vorba de studii sau muzică, iar rezultatele nu întârzie să apară. Este vorba de Marius Lupaşcu, un tânăr interpret al cărui nume răsună în ultimii doi ani printre premianţi la diverse festivaluri din ţară şi peste hotare. Nici rezultatele la şcoală nu sunt mai prejos de aprecierea de care se bucură adolescentul din partea specialiştilor din domeniul muzicii. Marius Lupaşcu a absolvit anul acesta cu zece pe linie clasa a VII-a la Liceul de creativitate şi inventică „Prometeu” din capitală. Participă la olimpiadele la fizică şi limba engleză şi obţine rezultate remarcabile, cunoaşte franceza, engleza, rusa şi acum însuşeşte limba germană. Deşi colegii săi sunt în vacanţa de vară acum, Marius încă nu a renunţat la agendă: a participat deja la patru festivaluri, de unde s-a întors premiant şi mai are planificate două pentru luna august. Astăzi vă propunem să-l cunoaştem îndeaproape pe acest tânăr interpret care visează să reprezinte cu cinste numele ţării pe cele mai mari scene de concert ale lumii.

- Marius, ştim că vara asta e plină de evenimente pentru tine. De la începutul ei şi până acum ai participat deja la patru concursuri internaţionale şi te-ai întors acasă cu rezultate remarcabile. Te rugăm să ne povesteşti mai multe detalii şi să ne spui de ce ai ales să-ţi petreci vara pe la festivaluri. - Am ales să-mi petrec vara astfel, deoarece aşa pot face ceea ce-mi place cel mai mult, să cânt, şi, până la urmă, participarea la diverse festivaluri este o odihnă pentru mine. În această vară am obţinut două medalii de argint la concursurile «Floare de lotus» din România, Oradea, şi «Земля под белыми крыльями» din Belarus, Mozyr, şi două medalii de aur la «Веселька над Тисою» din Ucraina, Hust, şi «Молода Галигина» din Ucraina, L'viv. Toate reprezintă o treaptă importantă pentru mine şi au câte un loc aparte în inima mea, deoarece am învăţat lucruri noi, miam făcut mulţi prieteni şi, desigur, am rămas satisfăcut de rezultatele obţinute. - În pofida faptului că ai doar 14 ani, ai un CV impresionant. Pe lângă studiile propriu-zise, participi la diverse festivaluri şi concursuri în ţară şi peste hotare, studiezi chitara, faci lecţii de canto şi ai activat în cadrul a două studiouri muzicale. Ce importanţă au pentru tine toate aceste activităţi şi cărora le dai prioritate? - Fiecare dintre ocupaţiile mele sunt o parte din mine. Cu ajutorul

lor încerc să mă dezvolt, să devin mai bun, desigur cel mai mult îmi place muzica şi ei îi dau mai multă prioritate, dar nu neglijez nici alte responsabilităţi care îmi revin. - Pe lângă succesele înregistrate în domeniul muzical, reuşeşti să obţii şi la liceu note bune, ai 10 pe linie. Când reuşeşti să-ţi mai faci şi temele? - Am în timpul zilei un program foarte bine alcătuit, în aşa fel le reuşesc pe toate. Desigur, toate acestea ar fi imposibile fără o susţinere temeinică şi a unui efort considerabil din partea părinţilor mei, am o familie completă, sănătoasă, unde domină dragostea şi armonia, sunt înconjurat de iubire şi educat în cele mai frumoase tradiţii, care corespund vârstei mele şi perioadei pe care o parcurgem, iar succesele mele sper că le aducă o împlinire spirituală şi un omagiu din partea mea pentru cea mai frumoasă copilărie pe care mi-o oferă, sunt un copil răsfăţat şi fericit (fie vorba între noi).

- Am observat că în palmaresul tău ai mai multe premii la concursurile internaţionale. Ele te interesează mai mult decât cele naţionale? - Statele din vecinătatea Republicii Moldova organizează mai multe concursuri pentru tinerele talente şi vreau să spun că la concursurile internaţionale, copiii sunt mult mai relaxaţi, mai liberi, iar juriul este mai aproape de concurenţi, chiar dacă sunt nume grele în domeniul muzical, te îmbrăţişează, îţi urează noroc, te încurajează. Nu pierd ocazia să particip şi la puţinele concursuri de acasă. - Povesteşte-ne, te rugăm, cum a intrat muzica în viaţa ta? A fost o pasiune educată, moştenită în familie? - Am început să frecventez un ansamblu muzical încă de la vârsta de 5 ani, la grădiniţă, care se numea «Do-re-mi». De la vârsta de 7 ani până la 10 am frecventat ansamblul de muzică «Loli-Pops» , apoi am făcut o pauză şi la 12 ani am început să fac lecţii particulare în studioul profesoarei de canto Ludmila Lojkina, cu care lucrez şi în prezent. De când mă ţin minte mi-a plăcut muzica şi niciodată nu am fost impus de părinţi să fac ceva anume. Mi se spunea de mic că am voce frumoasă, dar din momentul în care am început să lucrez cu Ludmila Lojkina a venit şi aprecierea din partea specialiştilor. - Pentru viitor preconizezi să te ocupi doar de muzică sau îţi doreşti să obţii o diplomă de studii şi în alt domeniu? Mai cu seamă că ştim că eşti olimpic la fizică. - Aş vrea ca viaţa mea să aibă mereu tangenţă cu domeniul muzical, doar că se ştie, pentru băieţi, perioada de maturizare poate aduce anumite complicaţii în legătură cu vocea, pot interveni anumite schimbări. Dacă voi trece cu bine de această perioadă şi îmi voi păstra un

- Am mulţi prieteni şi încerc să petrec cât mai mult timp cu ei. Şi, desigur, printre ei sunt persoane care, la fel ca mine, se ocupă de muzică. - Ce muzică asculţi? - Ascult muzică cât mai diferită, dar nu am un gen preferat. - Cine sunt interpreţii/formaţiile tale preferate? - Am mai multe preferinţe. Îmi plac artiştii deosebiţi, care aduc ceva nou în muzică, precum Adele, Caro Emerald, Adam Lambert, Louis Armstrong etc. - Ce-ţi displace cel mai mult în domeniul muzical de la noi? - Faptul că sunt puţini interpreţi care încearcă să aducă ceva nou în showbizul din ţara noastră. - Cu cine colaborezi pentru piesele tale? - În repertoriul meu se regăsesc multe piese scrise de compozitorul Marian Stârcea.

tembru frumos, atunci, desigur, voi continua activitatea muzicală. - Luând în calcul programul tău şcolar şi extraşcolar foarte divers, mai ai timp să petreci timpul cu semenii tăi? Ai prieteni? Sunt şi ei din domeniul muzicii?

- Ai participat la prima preselecţie Eurovision Jr. Song Contest la noi şi te-ai plasat pe locul II. Îţi mai doreşti să încerci pe viitor să reprezinţi Republica Moldova la acest concurs? - Desigur, voi mai încerca, acesta fiind unul dintre cele mai populare concursuri din Europa. - La vârsta şi cunoştinţele pe care le ai în prezent, dar mai cu seamă pentru că atât colegii, cât şi profesorii tăi te ştiu foarte responsabil, cu siguranţă ţi-ai făcut planuri pentru viitor. Vrem să ştim cum şi unde te vezi, te visezi, peste 10 ani? - Doresc să cânt pe cele mai mari scene ale lumii, să cuceresc cât mai mult public, să merg la concursuri în Italia, Rusia, Grecia, Germania, America şi, desigur, nutresc şi eu, ca fiecare artist, dorinţa de a ajunge să cânt pe scena Eurovisionului. - Doamne-ajută! Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră şi îţi dorim mult succes în continuare! - Vă mulţumesc. Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CMYK


Ziarul Flux, Ed. 28 (904)