Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 26 aprilie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 26.04.2013

Sf. Mc. Artemon, Cvintilian și Dada; Sf. Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și Tasie Maxima zilei „Marile caractere sunt întemeiate pe opinii evidente”.

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0666 1 Dolar american ............. 12.2903 1 Leu românesc ................. 3.6893 1 Rublă rusească ............... 0.3935 Timpul probabil:

Stendhal

26.04.2013

27.04.2013

Soare, 12 26 0C

Soare, 13 27 0C

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 16 (893)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

6

PAGINA

DIALOG

Iurie Roşca le-a vorbit tinerilor din Bălţi despre riscurile economice la care este expusă Republica Moldova XXX

(citiţi pag. 8)

Ochi pentru ochi sau varianta zero şi de la capăt Moldova, de azi nu mai ai nici spicher!

Cum s-au certat şi cum s-au iertat Vladimir Vasilievici şi Vladimir Gheorghievici

GPF

EDI|IA DE VINERI

Te-am ras!

Ședinţa de ieri a Parlamentului a început cu scandal și acuzaţii, culminând cu revocarea din funcţie a președintelui Parlamentului, Marian Lupu.

Plăcerea a fost reciprocă!

Pentru demiterea acestuia au votat 76 de parlamentari din cei 79 care au intrat în cabina de vot. Revocarea spicherului s-a produs cu votul deputaţilor PCRM, PLDM, al „reformatorilor” din PL și al deputaţilor neafiliaţi. Parlamentarii au răspuns la întrebarea: „Sunteţi pentru revocarea lui Marian Lupu din funcţia de președinte al Parlamentului RM?” procedura de vot fiind secretă. Continuare în pag. 3

Un jurnalist de vorbă cu presa

9

PAGINA

SOCIAL

Post-scriptum la scorul 3:0. Se pare că Filat îşi va lua revanşa, făcându-l 3:3

Marea surpriză a Curţii Constituţionale

Scriam acum câteva zile că, după decizia Curţii Constituţionale, scorul devenise 3:0 în favoarea lui Plahotniuc și în defavoarea lui Filat. Adică instalarea lui Corneliu Gurin în fruntea Procuraturii Generale, adoptarea sistemului electoral mixt și hotărârea Curţii Constituţionale care l-a descalificat pe Filat. Iată că azi, 25 aprilie, Filat s-a apucat de treabă. El are de votat, împreună cu comuniștii, trei lucruri. Să-l dea jos pe Marian Lupu, să-l demită pe procurorul general Corneliu Gurin și să anuleze modificările la legislaţia electorală. Astfel, în meciul dintre cei doi Vlazi, scorul ar ajunge 3:3. Iar, între timp, ţara se prăbușește tot mai adânc în dezastrul economic, social și moral, structurile statului se află în stare de paralizie, iar sfârșitul nebuniei din vârfurile puterii nu se întrevede. Cert e un singur lucru. Indiferent care va fi scorul final între părţile beligerante, NICIUN PARTID POLITIC DIN CELE TREI CARE AU GUVERNAT ŢARA ÎN ULTIMII PATRU ANI NU MAI TREBUIE SĂ AJUNGĂ ÎN VIITORUL PARLAMENT. Indiferent de faptul când vor fi alegerile și indiferent de trucurile pe care le vor face șmecherii îmbogăţiţi pe seama sărăciei noastre. MOLDOVA FĂRĂ COMPONENTELE DEFUNCTEI AIE, MOLDOVA FĂRĂ BANDIŢI!

L-am ciuruit !!!

3:3?

Şapte copii din satul Măgurele trăiesc la limita sărăciei

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Bușilă președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

ª078 488 488 str. N. Iorga, 8 or. Chișinău

Iurie ROŞCA, 25 aprilie

XXX

(citiţi pag. 2)

CMYK

XXX

(citiţi pag. 4)


FLUX

2

Important 26 APRILIE 2013

Scorul de moment – 3:0 în favoarea lui Plahotniuc şi în defavoarea lui Filat sau Recviem pentru gangsterul tranziţiei Moto: „Sic tranzit gloria mundi!”

3:0?

Am scris în ediţiile precedente ale FLUX-ului și am comentat în mod repetat la TV că nu-mi prea imaginez cum ar vota încă o dată Marian Lupu și Vlad Plahotniuc, după toate câte s-au întâmplat, pentru candidatura eternului premier-coţcar Filat. Asta ar fi însemnat un vot cu ambele mâini ridicate de cei doi, în semn de capitulare în faţa filfizonului. Duminica trecută, „Publika TV” îmi lua un interviu de 20 de secunde pentru știri în care am spus că, deocamdată, scorul este 2:0 în favoarea lui Vlad Plahotniuc. Și am adăugat: încă nu e sigur că joi, PDM va vota pentru Filat. Iată că intuiţia nu m-a dat de sminteală. Hotărârea de luni a Curţii Constituţionale a confirmat scorul de 3:0 în meciul dintre cei doi Vlazi, care este, deopotrivă, de 1:0 în favoarea lui Ghimpu și în defavoarea lui Timofti. Care va fi scorul în continuare, este greu de spus. Cert e că la Filat tot zero va fi, până va merge spre minus. Iar la Plahotniuc, după toate semnele, va crește vertiginos. Până când? Vom vedea. Căci viaţa e plină de surprize.

N-am zis eu că Timofti nu e la locul lui? N-am zis că nu știe ce face? N-am zis că Filat e gangsterul tranziţiei moldovenești? Am zis. Acum, mutarea care ar fi logic de așteptat ar putea să ridice instantaneu scorul la 4:0, prin instrumentarea unor dosare contra premierului-impostor și aventurier. Pentru corupţie, trafic de influenţă, contrabandă, 7 aprilie 2009, și, poate va da Dumnezeu, pentru multiplele privatizări ilicite din perioada anilor 1998-2000, timp în care Filat a fost director al Departamentului de Privatizare și Administrare a Proprietăţii de Stat în Guvernul Ciubuc-2 și apoi ministru de Stat și șef al Cancelariei de Stat în Guvernul Sturza. Se fac exact cincisprezece ani de când Filat a încăput în vizorul meu. La doar câteva săptămâni de la acordarea votului de încredere Guvernului Ciubuc-2, Filat a și privatizat și vândut patru avioane civile, ilegal, firește, către o firmă rusească pe nume „RosAviaZapciasti”. A urmat apoi seria de scandaluri-monstru cu deturnarea proprietăţilor de stat în favoarea lui Filat și a altora ca el. Acum patru ani am tipărit CARTEA VERDE A CORUPŢIEI cu titlul „Vladimir Filat, un gangster al tranziţiei, care a prădat ţara”. Cartea s-a bucurat de un succes editorial fantastic. Doar CARTEA GALBENĂ A CORUŢIEI, cu Urechean și ai lui, plus broșura cu pamflete, ar putea concura cu ea. Acum, de la

o vreme eu și colegii mei suntem, pur și simplu, asaltaţi de lume să le dăm acele producţii editoriale, deoarece acestea au devenit brusc extrem de actuale. Dar nu mai am decât câteva exemplare de control. Le vom plasa în format PDF peste tot, iar dacă se va găsi un sponsor, mă apuc să reeditez „cartea cu omizi verzi” într-un tiraj astronomic și să o vând la un preţ simbolic. Așa va ajunge în mod cert și în timp record un best-seller de zile mari. Sigur, acum ar trebui adăugită cu noi materiale, care s-au acumulat timp de patru ani, cu hoţiile acestui brigand de marcă, cocoţat în fruntea Guvernului.

Preşedintele Timofti, iarăşi luat pe nepregătite Șeful statului a fost într-o ușoară derută după decizia de luni, 22 aprilie, a Curţii Constituţionale. Nicolae Timofti a declarat marţi dimineaţă că nu este pregătit, deocamdată, să facă vreo declaraţie în legătură cu „tema” care-i interesa pe ziariști. “Eu trebuie să studiez și când va veni timpul, o să vă dau posibilitate să mă ascultaţi, să-mi puneţi întrebări”, le-a promis el. Faptul acesta nu a mai surprins pe nimeni, pentru că în situaţii critice, președintele nu a fost niciodată pregătit, nu a avut reacţii prompte și a așteptat să-i formuleze alţii punctul de vedere și să-i spună cum să procedeze. După întrevederea cu șeful PLDM, Vladimir Filat, la Reședinţa de Stat, președintele Timofti pare să fi înţeles ce are de făcut. În cadrul unui briefing, fostul candidat la șefia Guvernului a precizat că a convenit cu șeful statului ca joi să fie desemnat un premier interimar. De ce joi și nu mai devreme, nu a explicat. Totuși, președintele pare să fi rămas la fel de nepregătit și nu și-a mai făcut curaj să iasă în faţa presei. Mai pregătit, la fel ca întotdeauna, a fost purtătorul său de cuvânt, Vlad Ţurcanu, care a informat în cadrul unui briefing că președintele Timofti a luat act de hotărârea Curţii Constituţionale privind examinarea constituţionalităţii Decretului din 8 martie 2013 privind demisia Guvernului (în partea ce ţine de menţinerea în funcţie a prim-ministrului demis prin moţiune de cenzură) și Decretului din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Ţurcanu a precizat că șeful statului va executa Hotărârea Curţii conform prevederilor legale.

Tot de la purtătorul de cuvânt am aflat despre convocarea viceprim-ministrului Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în vederea desemnării sale în funcţia de prim-ministru interimar. În Hotărârea Curţii se precizează că președintele Republicii Moldova nu este obligat să consulte fracţiunile parlamentare la desemnarea prim-ministrului interimar. Câteva ore mai târziu, șeful statului a semnat decretul privind numirea lui Iurie Leancă în funcţia de primministru interimar, până la formarea noului Guvern, acesta intrând în vigoare joi, 25 aprilie. Miercuri, ex-premierul Vladimir Filat a prezidat ședinţa „de adio” a Executivului, dându-i și câteva sfaturi utile succesorului său despre greșelile pe care nu ar trebui să le repete. FLUX

Ei, domnule Dirk Schuebel, Excelenţă și Serenisime ce ești, acum ce mai zici? Cum e să mizezi pe un impostor? ALO! Partidul Popular European? Sunt eu, Iurie Roșca! Vă mai amintiţi ce v-am spus în repetate rânduri despre acest individ? ALO, Birocraţia Europeană? How are you now? Everithing is OK? Under control as usual? HELLO, Mister Biden? Are you confortable now? Me not. De ce? Pentru că e vorba de ţara mea, călcată în picioare și adusă la sapă de lemn de niște impostori fără simţ de om și rușine sub înaltul vostru protectorat. Acum, vorba lui Mihai Ghimpu, bonjur maman! Or, vorba rușilor, приплыли! Povestea voastră de succes s-a transformat în una de coșmar pentru ţara mea, iar voi, iubiţi parteneri de dezvoltare, sunteţi complici la toate crimele și abuzurile care au fost comise de uzurpatorii din ţara mea, sub care neamul acesta năpăstuit a gemut preţ de patru ani. Statul de drept e în stare de paralizie, mediul de afaceri e strivit sub tăvălugul corupţiei și a poverilor fiscale draconice, bieţii mei concetăţeni își iau lumea în cap și fug unde-i duc ochii, numai să scape de coșmarul acesta nesuferit. Repet. În meciul acesta dintre grangurii de la putere poate sunt unii învingători și alţii perdanţi. Dar totuși, marele perdant este poporul mult pătimit, asta mă doare și mă determină să reiau lupta cu o și mai mare putere și energie. În ziua în care am pierdut alegerile, o domnișoară de la PRO TV, care se tot ţinea de mine prin sediul nostru de la Iorga, 5, după ce s-au anunţat rezultatele, mă tot sâcâia cu întrebarea: „Ei, domnule Roșca, și acum, după ce aţi pierdut alegerile, ce veţi mai face?”. I-am răspuns prompt cu replica lui Arnold Schwarzenegger dintr-un film american de acţiune: „I’LL BE BACK!”. „Aveţi puţintică răbdare, domnilor!” cum spunea un personaj al lui Caragiale. Căci nu e mult până departe. Cu încredere și hotărâre, cu perseverenţă și dragoste pentru neamul nostru, ne vom ridica din nou, cu noi forţe, cu oameni vrednici din toate colţurile ţării, de toate naţionalităţile, moldoveni

demni de Patria lor, și vom pune capăt, legal, pașnic și democratic, acestei guvernări venale și periculoase pentru fiecare dintre noi. NICIUN PARTID DIN CELE TREI CARE AU GUVERNAT ŢARA ÎN ULTIMII PATRU ANI NU TREBUIE SĂ MAI AJUNGĂ ÎN VIITORUL PARLAMENT! Să dea bunul nostru Dumnezeu, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, să ajungem cu bine, purificaţi sufletește, la sfintele sărbători de Paști și să ne zice unii altora „HRISTOS A ÎNVIAT!”. Să ne rugăm pentru iertarea păcatelor noastre și să ne mai rugăm să ne dea putere și înţelepciune să învingem. Iar pe bandiţi, ticăloși și hoţi de cai, Dumnezeu să-i ierte! Dar nu și Legea! Codul Penal să fie careta de căpătâi a viitoarei guvernări. Iar instituţiile statului „să-și facă datoria”, cum îi plăcea să zică fostului demnitar de doi bani și trei lulele Vladimir Filat. Acum avem nevoie de solidaritate naţională. Nu etnică, ci interetnică, civică, patriotică. Să lăsăm vechile neînţelegeri și supărări în trecut. Iar dacă eu personal l-am supărat, dezamăgit sau jignit pe cineva în lunga și tumultuoasa mea carieră politică, mă rog de mă iertaţi. Și eu vă iert pe voi pe toţi. Fiţi cu ochii deschiși și cu urechile ciulite. Va urma ceva foarte interesant, inedit și spectaculos. Nu de dragul spectacolului, ci de dragul oamenilor ţării noastre. Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova! Iurie ROŞCA 23 martie 2013

P.S.: Azi se fac exact patru ani de când a plecat în lumea celor drepţi tatăl meu, Ion Roșca. Bătrânul meu părinte, neobositul militant al partidului meu, s-a stins ca o lumânare de necaz după ce am suferit înfrângerea electorală din 2009. A suferit mult, în tăcere, ca un bărbat. Dumnezeu să-l odihnească cu drepţii. Iar eu, care încă mai sunt aici, nu-l uit și nu-l voi face de rușine nici dincolo de mormânt. Așa să mă ajute Dumnezeu! Iu. R.


Politic

26 APRILIE 2013

3

FLUX

Cum s-au certat şi cum s-au iertat Vladimir Vasilievici şi Vladimir Gheorghievici Probabil, multă lume se întreabă de ce se tot ceartă politicienii, de ce fac atâta zarvă, de ce ies din Alianţă, trântind zgomotos ușa, dacă în scurt timp urmează împăcarea și fraternizarea. Să fim înţeleși corect. Nu că ne-ar plăcea să-i vedem mereu certaţi și în stare de beligeranţă pe aceștia. Dar ne întrebăm, de ce se bălăcăresc ca la ușa cortului, dacă tot sunt dominaţi de sentimente de dragoste unul faţă de altul. Că doar n-o să luăm în serios afirmaţiile că au vrut să renegocieze „valorile și principiile”, pentru a ne face nouă viaţa mai bună. De obicei, vânzoleala reîncepe atunci când unii vor să redistribuie comândul sau când cineva vrea să mai încerce (a câta oară?) dacă-și poate doborî adversarul. Ultima „împăcare” la care am asistat zilele acestea a fost însă mai scârboasă, mai penibilă și mai perfidă decât toate de până acum. Laudele ipocrite, frazele mieroase și pline de solicitudine, apropourile reverenţioase au curs fără încetare. Cu ce s-au încheiat, e deja altă poveste. În îngâmfarea și preaplinul de sine, astăzi deja fostul premier Vladimir Filat, chiar a crezut în sinceritatea acestor cântece de sirenă. A crezut că cel pe care l-a numit, la anumite răstimpuri, păpușar, mafiot, raider, despre care a spus în cuvântările sale de justiţiar că este cel care și-a cumpărat o funcţie, iar acum vrea să cumpere o ţară, arde de nerăbdare să-l reinstaleze în fotoliul de premier?

Politicianul nr. 1 contra personajului obscur La 13 februarie, într-un act de mare curaj și îngrijorat peste măsură pentru destinul patriei, Filat a avertizat că suntem martorii unei campanii de sacrificare a statului din cauza interesului unei persoane obscure. Că acest personaj obscur și-a subordonat instituţii de drept care fabrică dosare la comandă, că a monopolizat presa. Politicianul nr.1 a acuzat sistemul criminal „construit de unii”, care stă ca o lipitoare pe spatele cetăţenilor, a acuzat corupţia politică, inclusiv cumpărarea alegătorilor și a aleșilor, controlul instituţiilor, justiţiei, gestionarea frauduloasă a întreprinderilor de stat, atacurile raider, mușamalizarea crimelor etc. Șeful PLDM a cerut să fie scoase Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, instanţele de judecată de sub influenţa politicului și a intereselor economice înguste, sancţionarea celor care au coordonat mușamalizarea crimei din „Pădurea Domnească”, stoparea atacului mediatic dirijat asupra sistemului bancar din Republica Moldova și alte lucruri la fel de frumoase și utile. A urmat apoi răspunsul „personajului obscur” – dosarele penale, convorbirile telefonice mai mult decât compromiţătoare, percheziţiile la Guvern, arestarea șefului FISC și alte minunăţii, care au culminat cu demiterea Guvernului Filat.

Cuvântul-cheie – acuzaţii nefondate Și iarăși metamorfoze! În scurt timp, cel care se bătea semeţ cu pumnul în piept că nu capitulează în faţa mafiei, a ajuns să spună că nu-și dorește altceva decât să guverneze și în continuare alături de cei cu care a domnit și până acum. Indiscutabil, câte nu faci și nu spui de dragul rămânerii la putere!

Vladimir Filat și-a făcut mea culpa și a cerut iertarea păcatelor în cel mai umilitor mod. „E adevărat, nu am comunicat eficient în cadrul AIE 2. Nu este corect să personalizezi lupta politică ori să aduci acuzaţii neprobate. Eu nu mă feresc să-mi recunosc greșelile. Am făcut și eu astfel de greșeli, voi avea grijă ca pe viitor să nu le repet”, a promis solemn aspirantul de atunci la funcţia de premier. „Eu am avut puncte radical diferite pe domenii de principiu cu domnul Plahotniuc, dar important este să găsești mecanisme de conlucrare pentru viitorul ţării, pentru angajamentele pe care le ai în faţa cetăţenilor”, a mai spus el, gata să ducă, umăr la umăr cu Plahotniuc, ţara spre un viitor luminos și profund european. Șeful liberal-democraţilor a mai precizat că nu are de ce să se împăce cu Plahotniuc, pentru că, de fapt, nici nu s-au certat: „Noi avem deseori puncte diferite de vedere, divergenţe cu domnul Plahotniuc, însă aceasta nu înseamnă că nu putem găsi compromis, identifica mecanisme consensuale de luare a deciziilor.” Să-l declari pe cineva mafiot, să spui că este capul unui sistem criminal, iar apoi să afirmi că ai făcut acuzaţii nefondate, că toate acestea nu sunt decât niște banale divergenţe de opinii, este culmea perfidiei, este degradant și pervers pentru orice om care pretinde să fie respectat, dar mai cu seamă pentru un politician. Chiar dacă în joc este o funcţie pe care nu vrei s-o pierzi. Afirmaţiile incoruptibilului și consecventului lider au fost întărite de șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, care a afirmat că între PLDM și PD nici nu există și nu a existat vreo urmă de ceartă: „Ne dorim continuarea guvernării ţării, în formatul în care am fost până pe 13 februarie. Noi nici nu am declarat un gen de ceartă, ci doar am propus revizuirea principiilor și neadmiterea erorilor în viitoarea alianţă de guvernare”. Mai mult decât atât, Streleţ s-a jurat că lichidarea funcţiei de prim-vicespicher nu a avut nimic personal cu Vladimir Plahotniuc, ci a fost vorba doar de dorinţa de a aduce norma legală în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova.

Vot pe bandă rulantă Iertarea și împăcarea a fost întărită cu numeroase gesturi de bună-credinţă din partea liberal-democraţilor. Pentru ca iertarea să fie deplină, împăcarea fără vreo urmă de resentimente, iar „șăfu” să rămână, în mod sigur, în fotoliul meritat, liberal-democraţii au votat tot ce li s-a cerut, fără a încerca să-și pună întrebări în privinţa urmărilor acestor decizii. Astfel, au fost votaţi cei doi judecători la Curtea Constituţională propuși de liberali și democraţi. În termen-record, Corneliu Gurin a ajuns procuror general (dimineaţa propus de Marian Lupu și la amiază deja votat).

Ciracii lui Filat le-au făcut hatârul și liberalilor, care de mai mult timp încearcă să-i lipsească de dreptul de a vota pe deţinătorii actelor de identitate de tip sovietic. Pe directorul Centrului Naţional Anticorupţie l-au făcut inamovibil. În doar două zile, a fost votat în ambele lecturi proiectul de amendare a Codului Electoral, prin care a fost modificat sistemul electoral din Republica Moldova. Trecerea la sistemul electoral mixt, idee corcolită de aproape un an de Vladimir Plahotniuc, ar putea avea urmări grave și nu va exclude nici pe departe coruperea alegătorilor, dar și a aleșilor, așa cum solicita Filat în februarie. Tot în regim de urgenţă, legea a fost promulgată de șeful statului și apoi publicată în „Monitorul Oficial”. De ce s-a grăbit atât de tare președintele Timofti? Mai ales că au răsunat suficiente opinii critice în adresa respectivului proiect, iar numeroși politicieni, analiști și experţi au atenţionat că o modificare atât de importantă, care schimbă total sistemul electoral existent, nu poate fi făcută fără dezbateri publice, fără solicitarea opiniei unor specialiști, fără avizul organismelor internaţionale etc.

Filat s-a făcut „alt om”, numai că degeaba După ce toate acestea au fost puse la cale și toate condiţiile au fost îndeplinite, inclusiv umilirea publică, nimic nu mai părea să-i stea în cale curajosului liberal-democrat. Vladimir Filat a fost lăudat și tămâiat de toţi boșii democraţi. Vladimir Plahotniuc a zis și el că nu are nicio supărare și nu s-a sfădit cu liderul PLDM.

„Eu cred ca Vlad Filat, atunci când s-a lansat în acele acuzaţii nefondate la adresa mea, a făcut-o folosind niște informaţii neverificate, așa-zise informaţii de presă, care nu s-au confirmat niciodată”, a explicat el situaţia. Și președintele Parlamentului, Marian Lupu (dar deja cu ex-ul de rigoare), declara că-l va vota pe Filat, pentru că acesta a devenit un „alt om”, așa cum i-au cerut democraţii. Și, cu siguranţă, schimbarea a fost atât de radicală, încât fostul premier a devenit de nerecunoscut. „Filat are șanse să fie votat de PD în funcţia de prim-ministru doar dacă acesta va fi alt om, completamente altceva decât Vlad Filat de până acum. Doar în aceste condiţii există teoretic șansa că PDM ar putea merge pe așa cale. Dacă îl votăm, să știţi că veţi vedea un alt Vlad Filat”, declara Lupu. Iar Filat s-a prefăcut că nu pricepe ironiile și persiflările. Și cum oare această bunăvoinţă din senin, aceste laude exagerate nu l-au pus deloc în gardă pe Filat? Propriul orgoliu și îngâmfarea peste măsură l-au făcut să nu ţină cont de orgoliul și ranchiuna lui Plahotniuc. Știm deja ce a urmat. Lupta orgoliilor a luat astăzi o nouă turnură și această luptă nu are nimic nici cu interesele ţării, nici cu interesele cetăţenilor ajunși în pragul sărăciei și disperării. Alegerile anticipate ar putea fi aproape. Mai ales că unii și-au asigurat din vreme „succesul” electoral. Și o ultimă întrebare. Își mai amintește cineva de la ce a pornit tot haosul și tărăboiul? De la o vânătoare ilegală în „Pădurea Domnească”. În care a murit un om. Deci, cu vânătoarea cum rămâne? Ioana FLOREA, FLUX

Ochi pentru ochi sau varianta zero şi de la capăt Urmare din pag. 1 „Marian Lupu este revocat din funcţia de președinte al Parlamentului cu mai mult de 2/3 din voturile deputaţilor. Până la alegerea unui nou spicher, atribuţiile funcţiei vor fi exercitate de vicepreședintele Parlamentului. Decizia intră în vigoare la data adoptării”, a precizat

președintele comisiei de organizare a votării, Igor Vremea. „Parlamentul nu mai este funcţional”, a declarat deja fostul șef al Legislativului după demitere. “S-a creat o situaţie foarte periculoasă, Parlamentul nu e funcţional. Președintele Parlamentului conduce ședinţele, delimi-

tează atribuţiile vicepreședinţilor. În aceste condiţii, colegii nici nu s-au gândit ce fac, au dat dovadă de lipsă de profesionalism și calm”, a avertizat Lupu. Acesta a mai opinat că scopul demiterii sale a fost declanșarea alegerilor anticipate, iar liberal-democraţii au făcut jocul comuniștilor: “Iniţiativa a venit

din partea PCRM, susţinută și votată de PLDM și transfugii din PL. Scopul comuniștilor e foarte clar și deschis: alegeri anticipate. Prin susţinerea lor, PLDM nu a făcut decât să susţină scopul PCRM.” Optimistul incurabil Mihai Ghimpu i-a avertizat pe cei care l-au demis pe Lupu să nu se bucure prea

tare, pentru că așii din mâneca sa nu se termină niciodată. „Nu vă bucuraţi, că sesizăm Curtea Constituţională și hotărârea voastră zboară. Din care motive, veţi afla mai târziu. Mia de procente! Nu vă bucuraţi așa!” a exclamat Ghimpu, care pare să aibă o relaţie mai specială cu respectiva instituţie.

Demiterea lui Marian Lupu din funcţia de președinte al Parlamentului înseamnă haos, mai prorocea șeful liberalilor după includerea proiectului privind revocarea spicherului pe ordinea de zi. Și nu doar haos. Război în toată legea. Până la capăt. FLUX


FLUX

4

Actual

26 APRILIE 2013

Marea surpriză a Curţii Constituţionale Luni seară, când moderatorii talk-show-urilor politice de la diverse posturi TV se pregăteau să discute cu invitaţii lor despre miraculoasa împăcare de pe scena politică autohtonă și despre neașteptata și unanima (dar foarte suspecta) disponibilitate a democraţilor de a-l vota pe Vladimir Filat în funcţia de prim-ministru, dinspre Curtea Constituţională a venit știrea-bombă care a dat peste cap discuţiile și i-a lăsat fără replică pe analiștii, politicienii și juriștii prezenţi în studiouri. Curtea a declarat neconstituţional Decretul din 10 aprilie al Președintelui Republicii Moldova privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru. Instanţa a invocat următoarele argumente: „Prim-ministrul unui Guvern demis prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie se află în imposibilitate de a-și exercita atribuţiile; În cazul demiterii Guvernului prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie, Președintele Republicii Moldova are obligaţia constituţională de a desemna un Prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului integritatea cărora nu a fost afectată.”

Curtea i-a dat satisfacţie Partidului Liberal Verdictul Curţii a venit în urma examinării sesizării Partidului Liberal, care a considerat că, potrivit prevederilor constituţionale, după demiterea Guvernului, Vladimir Filat nu-și mai putea exercita atribuţiile de premier, iar președintele Timofti era obligat să numească un prim-ministru interimar. Este semnificativ și faptul că decizia a fost citită de noul judecător al CC, fost deputat PL, ales recent în funcţie, inclusiv cu votul liberal-democraţilor, care anterior au declarat că nu-i vor sprijini candidatura, pentru că este afiliat politic. Cu doar o zi înainte de această răsturnare de situaţie, Mihai Ghimpu, învăluit în mister, scria pe blogul său: ” Timpul le pune pe toate la locul lor. Iar timpul tău, Vladimir Vasilievici, din fericire pentru cetăţenii Republicii Moldova, s-a terminat”. Să fi știut bătrânul liberal ceva mai mult decât știau alţii. Și cine a mai știut ceea ce știa Ghimpu?

Să nu crezi laudelor duşmanilor! Până a ne referi la decizia Curţii, să revenim succint la tabloul idilic de luni seară. Cu puţin timp înainte de pronunţarea deciziei, televiziunile ne-au arătat un Filat radiind de fericire, care făcea socoteala voturilor care aveau să vină în favoarea sa. Socoteala ieșea mai mult decât mulţumitoare. Democraţii, în ciuda declaraţiilor ireconciliabile anterioare, în urma unui „dialog constructiv” cu candidatul, au promis ferm să-l facă iarăși pe acesta premier. „Reformatorii” liberali au declarat și ei, victorioși, prin gura lui Ion Hadârcă, despre faptul că, practic, o nouă majoritate a fost formată, subliniind importanţa faptului că ei au „contribuit la formarea acesteia”. Adică, toate erau puse la cale, un nou Acord urma să fie parafat în cel mai scurt timp cu putinţă și chiar prim-vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, a declarat că nu ar avea nicio problemă să-l votez pe Vladimir Filat în funcţie. Mai mult decât atât, el

i-a identificat și câteva „calităţi foarte bune pentru a conduce Guvernul”, regretând că aceste calităţi au fost estompate în ultima perioadă de unele neajunsuri apărute în funcţionarea AIE. Iar bietul de Filat a preferat să lupte de unul singur cu aceste neajunsuri, „în loc să comunice cu noi”. Și nimic nu l-a pus în gardă pe premierul desemnat prin înalt ordin prezidenţial, fiind conștient de propria valoare și de faptul că a meritat din plin aceste laude și aprecieri. Văzându-l pe Filat cum învaţă să numere până la 53, mi-am amintit de un alt candidat fatal, Marian Lupu, care timp de doi ani a tot făcut exerciţii de aritmetică, adunând vot cu vot, doar să-i ajungă pentru a se face președinte. Cu câtă plăcere îl lua în zeflemea Filat și îi vorbea acestuia despre obsesii? O fi crezut el că Lupu are memoria atât de scurtă? Dar să revenim la hotărârea Curţii Constituţionale. Luni, pe la o bucată de zi, pe când judecătorii erau încă în dezbateri, o agenţie de presă a postat știrea cum că CC a decis că Filat se află legal în funcţia de premier în exerciţiu. Cineva a dat dezirabilul drept certitudine sau informaţia falsă a fost lansată cu un scop anume?

O decizie juridică sau politică? Mai mulţi comentatori și juriști care, apropo, erau aproape siguri că instanţa va respinge sesizarea lui Ghimpu ca fiind lipsită de temei, au apreciat că decizia Înaltei Curţi este una mai mult politică decât juridică. Aceste constatări vin din concluziile formulate de Curte, câteva dintre care le vom cita în continuare: „Curtea a reţinut că asemenea situaţii în care persoane înlăturate de la actul de guvernare pentru motive de corupţie ar fi numite din nou în funcţiile de conducere supreme în stat (la intervale scurte de timp, fără a fi demonstrată netemeinicia acuzaţiilor care au determinat demiterea) sunt

nu doar reprobabile, ci chiar inadmisibile.” „În acest context, Curtea a statuat că este contrară principiilor statului de drept numirea în funcţii de conducere a persoanelor asupra cărora planează dubii de integritate sau care au fost demise pentru motive de corupţie.” „Curtea a statuat că un Prim-ministru care a tolerat în componenţa Guvernului miniștri suspectaţi de corupţie, în privinţa cărora a fost iniţiată urmărirea penală, manifestă o sfidare a principiilor statului de drept și denotă o lipsă evidentă de integritate, devenind în acest mod incompatibil cu funcţia deţinută.” „Curtea a reţinut că menţinerea în funcţia de Prim-ministru a unei persoane care a condus un Guvern înlăturat de la actul de guvernare pentru suspiciuni de acte de corupţie prejudiciază iremediabil funcţia de control a Parlamentului în calitatea sa de organ suprem al puterii de stat.” Unii dintre cei care au comentat pe marginea respectivei hotărâri au opinat că judecătorii Curţii nu doar că au dat aprecieri politice, ci au și încălcat principiul prezumţiei nevinovăţiei. Pe de altă parte, Curtea nu spune în hotărârea sa că Vladimir Filat nu ar mai putea candida la funcţia de premier, ci doar a constatat că șeful unui guvern demis prin moţiune de cenzură, pentru suspiciune de corupţie, nu-și poate exercita în continuare atribuţiile. În opinia fostului judecător CC, Nicolae Osmochescu, argumentele curţii sunt pertinente și serioase: “Argumentul este că, înainte de aceasta, Guvernul a fost demis prin moţiunea de cenzură pentru bănuieli de acte de corupţie. Magistraţii au lucrat serios și au invocat practic toate instrumentele juridice internaţionale la care Republica Moldova este parte”. Nicolae Osmochescu a mai precizat că într-un stat de drept, atât președintele care l-a desemnat pe Vladimir Filat, cât și Parlamentul, trebuie să respecte decizia Curţii Constituţionale, dar aceasta ţine de nivelul lor de moralitate. Pe de altă parte, în opinia ex-președintelui Curţii Constituţionale, Victor Pușcaș, nu ar fi existat temeiuri pentru a fi numit un prim-ministru interimar: „Într-adevăr, există o asemenea hotărâre a CC dată în 1999, însă acea hotărâre a fost pronunţată de către Înalta Curte potrivit textului iniţial al

L-am ciuruit !!!

Constituţiei adoptate în 1994. Aceste două articole din Constituţie au fost modificate însă la 5 iulie 2000”. Potrivit lui Pușcaș, în cazul în care a fost exprimat un vot de neîncredere nu doar prim-ministrului, ci și întregului Guvern, nu mai poate fi numit nimeni interimar, pentru că se vor afla în exerciţiul funcţiunii până la învestirea unui nou Guvern.

Jertfă fără rost? Imediat după pronunţarea deciziei Curţii, deputaţii și miniștrii PLDM s-au adunat, în miez de noapte, într-o ședinţă la Guvern. A doua zi, formaţiunea fostului premier a emis o declaraţie în care se menţionează că decizia Curţii Constituţionale „este una strict politică și creează un precedent periculos pentru funcţionarea statului de drept în Republica Moldova”. În declaraţie se pomenește despre „concesiile fără precedent” pe care le-a făcut PLDM, acţionând în detrimentul partidului și al liderului său. Concesii făcute, evident, în interesul cetăţenilor și nu din dorinţa cuiva de a-și păstra fotoliul. Aceeași opinie a fost exprimată și de liderul formaţiunii, care a menţionat că decizia Curţii a venit după ce anunţase că a “identificat 53 de

voturi și astăzi urmau să fie anunţate și alte 5 voturi, care făceau posibilă depășirea crizei politice”. „Reformatorii” liberali au fost și ei dezamăgiţi de decizia Curţii, pentru că le-a anulat „contribuţia” de salvatori ai guvernării, ai cursului european și le-a făcut inutil efortul. Șeful grupului, Ion Hadârcă, a opinat că o decizie a Curţii Constituţionale nu poate anula decrete. Iar deputatul Ana Guţu nici nu crede că pe cineva ar mai interesa poziţia Curţii cu privire la interimatul funcţiei de primministru, atunci când ţara e în criză. Iar reformatorii cred că hotărârea cu pricina a provocat o nouă criză politică. Este interesant însă faptul că printre autorii sesizării se regăsesc și unii dintre „răzvrătiţii” din PL, care, trebuie să înţelegem, cu doar puţin timp în urmă aveau o altă opinie. Între timp, s-au făcut auzite acuzaţii de uzurpare a puterii în stat și apeluri privind necesitatea iniţierii unei mișcări în apărarea Constituţiei, împotriva potentaţilor zilei, care încearcă s-o interpreteze așa cum le convine și le dictează interesele de moment. Doar că uzurparea s-a produs cu mult mai devreme, iar obstrucţionarea legii și interpretarea ei după bunul plac și în propriul beneficiu a fost ocupaţia predilectă a actualei guvernări, a tuturor partidelor de la putere, fără nicio excepţie. În încheiere, un fel de glumă care vine din partea lui Dirk Schuebel, ambasadorul UE în Moldova. Dânsul s-a arătat surprins atât de decizia Curţii Constituţionale, cât și de faptul că președintele Nicolae Timofti a luat o decizie care este în dezacord cu Constituţia. ”Eu îl cunoșteam pe domnul președinte Nicolae Timofti ca pe un expert bun al Constituţiei ţării – sunt foarte puţine persoane care cunosc Legea Fundamentală mai bine. Faptul că domnia sa a luat o decizie care este în discordanţă cu Constituţia este cu adevărat surprinzător”, a declarat oficialul european într-un interviu pentru Europa Liberă. De ce sunteţi surprins, domnule ambasador, că doar trăiţi de atâta timp în Republica Moldova? Ioana FLOREA, FLUX


Sontaj

26 APRILIE 2013

Partidele din fosta AIE pierd teren în faţa comuniştilor Un ultim sondaj de opinie efectuat de Centrul de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBS-AXA” arată că eforturile Alianţei democratice și proeuropene de a ne guverna cât mai bine cu putinţă și-au făcut efectul. Astfel, tocmai 84 la sută dintre cei chestionaţi consideră că ţara se mișcă într-o direcţie greșită, iar principalele îngrijorări ale populaţiei sunt legate de sărăcie, corupţie, criză financiară, criminalitate, foame și boală.

Potrivit Barometrului de Opinie Publică, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, Partidul Comuniștilor ar obţine mai multe voturi din partea alegătorilor decât toate cele trei partide din fosta coaliţie de guvernământ la un loc. Astfel, 32,5% dintre respondenţi au afirmat că și-ar da votul pentru PCRM, PLDM ar acumula 12,6%, PL - 10,5%, iar PD - 6,8%. Îngrijorător de mare este numărul indecișilor - 35 la sută au răspuns că nu știu cu cine ar vota în caz de alegeri. Dintre respondenţii deciși, 50 la sută ar vota pentru PCRM, iar partidele din fosta AIE ar acumula împreună doar 46% din voturile acestora. Sondajul relevă prăbușiri spectaculoase la capitolul încrederii populaţiei în politicieni. Popularitatea șeful liberal-democraţilor Vladimir Filat a scăzut în jumătate de la ultimul sondaj de acum o jumătate de an și a ajuns de la 19% la doar 9 la sută. Lider în ceea ce privește nivelul popularităţii printre politicieni este șeful comuniștilor Vladimir Voronin, care se bucură de încrederea a 18,6 la sută dintre moldoveni. În președintele ţării Nicolae Timofti au încredere doar 0,6% dintre cetăţeni, adică mai puţin decât constituie marja de eroare, care este de +/- 2,8 la sută.

În Republica Moldova, salariul minim rămâne cel mai mic din Europa, iar cetăţenii cu studii superioare din ţară au salarii mai proaste decât măturătorii de străzi din Rusia și îngrijitorii de bătrâni din Europa. Chiar dacă datele statistice arată că salariul mediu este ceva mai mare decât în anul trecut, aceste creșteri salariale sunt nesemnificative în comparaţie cu preţurile care se majorează în ritm galopant. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, veniturile disponibile ale populaţiei sunt aproape la nivelul minimului de existenţă. Astfel, în ultimul trimestru al anului trecut, veniturile populaţiei au constituit, în medie, 1572,5 lei pe lună pentru o persoană, iar minimul de existenţă a fost, în medie, de 1511,9 lei. Ultimele date ale Barometrului de Opinie Publică arată că principalele griji ale moldovenilor sunt sărăcia, creșterea preţurilor și bolile. Iată ce spun cetăţenii despre salariile pe care le primesc:

Aliona Osipova, 37 de ani, manager al unei instituţii preuniversitare:

„Avem preţuri europene şi salarii mizere”

Elena Taranasova, 32 de ani, vânzătoare:

„Banii nu ne ajung nici pentru cheltuielile strict necesare” Împreună cu soţul avem un salariu de 3800 de lei. 1900 de lei achităm pentru serviciile comunale. Avem doi copii, unul este în clasa a III-a, iar altul frecventează grădiniţa. Din cei 2100 de lei care rămân, 300 de lei achităm pentru grădiniţă și vreo 200 de lei pentru școală. La fel, în fiecare zi cheltuim în total câte 22 de lei pentru transport, și, în afară de asta, mai avem nevoie și de o bucată de pâine pe masă. Este un lux să ne permitem salam sau fructe. Sunt situaţii în care banii pe care îi avem lunar nu ne ajung nici pentru cheltuielile strict necesare. Nici vorbă să mai punem niște bani deoparte. Nu ne putem permite să ieșim la teatru, la film sau la o cafenea. Uneori ne simţim vinovaţi de faptul că nu ne putem permite ca copilul nostru să frecventeze niște ore suplimentare, așa cum fac alţi copii.

„E complicat să trăieşti în Moldova cu aşa salariu”

FLUX

FLUX

Salarii de mizerie şi preţuri europene

Irina Ciudin, 38 de ani, farmacistă:

Pe de altă parte, democratul Vladimir Plahotniuc a înregistrat un antirecord. El este lider la capitolul neîncrederii din partea populaţiei. Aproximativ 86 la sută dintre respondenţi au afirmat că nu au încredere în respectivul politician. Aproape jumătate din cei chestionaţi consideră că Parlamentul a procedat corect atunci când a demis Guvernul. Potrivit datelor sondajului, 22% dintre cetăţeni sunt de părerea că Guvernul a fost demis din motive de corupţie, iar 17 la sută - din cauza neînţelegerilor dintre politicieni. Barometrul de Opinie Publică este realizat de către Centrul de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBS-AXA”, la comanda IPP. Sondajul a fost realizat în perioada 6-21 aprilie, pe un eșantion de 1100 de persoane, în 80 de localităţi.

5

Am de onorat responsabilităţi mari, însă salariul este unul de nimic. Muncesc aici de 13 ani, iar un câștig de 3.500 de lei este foarte mic pentru a crește un copil și pentru a face faţă cheltuielilor. O parte din salariul pe care îl primesc se îndreaptă spre achitarea facturilor. Copilul meu, care este elev în clasa a IX-a, frecventează niște ore suplimentare de engleză și matematică. Acestea, la rândul lor, solicită o sumă de bani ce este extrasă din modestul meu venit. Guvernanţii ne tot spun că salariile noastre au crescut. Noi nu simţim aceste schimbări, pentru că și serviciile s-au scumpit. Din acest considerent, este evident că e aproape imposibil să pui niște bani deoparte sau să-ţi poţi permite o vacanţă cel puţin o dată pe an. Avem preţuri europene și salarii mizere. Așa ceva se poate întâmpla doar în Republica Moldova.

Lucrez de zece ani în calitate de farmacistă și am un salariu de 3400 de lei. Sunt divorţată, am doi copii, unul este elev și celălalt student. Cheltuielile sunt destul de mari, mai ales când crești și întreţii singură doi copii. Cu jumătate din salariul pe care îl am achit facturile. Restul banilor merg pentru transport, alimente, consultaţii medicale. Feciorul cel mai mare și-a găsit de lucru pentru a putea să achite taxa de studii. E complicat să trăiești în Moldova cu așa salariu.

Aliona Beţivu, 32 de ani, bibliotecară:

„Este imposibil să trăieşti o lună cu un salariu de 800 de lei” Munca de bibliotecar este una frumoasă. Întotdeauna găsești timp pentru a răsfoi câte o carte nouă. Însă nu este suficient să-ţi placă

ceea ce faci. Trebuie să mai ai și din ce exista. Cu salariul meu de 800 de lei este imposibil să trăiești o lună întreagă. Noroc că soţul muncește și reușim, cât de cât, să acoperim unele cheltuieli. Cred că cei de la guvernare ar trebui să mediteze asupra acestui fapt și să se întrebe: cum noi, cetăţenii Republicii Moldova, am putea face faţă lipsurilor și nevoilor cu asemenea salarii?

Ana Sicrieru, 54 de ani, asistentă medicală:

„Cum se face că în Moldova, salariul e mult mai mic decât al unui măturător de străzi de peste hotare?” Lucrez în calitate de asistentă medicală de 30 de ani. Mai mult de jumătate din viaţă mi-am dedicat-o acestei profesii. Am un salariu de 2100 de lei. Soţul nu lucrează de mai bine de trei ani, e invalid de gradul III și primește 900 de lei. În total avem 3000 de lei, dintre care 2000 de lei achităm pentru serviciile comunale. Ne descurcăm foarte greu. Am impresia că cei de la conducere își bat joc de oamenii din ţara asta. Cunosc o persoană care mătură străzi în Rusia și primește 400 de dolari lunar. O altă cunoștinţă de-a mea are grijă de o bătrână din Cipru și primește 1000 de euro. Cum se face că în Moldova salariul e mult mai mic decât al unui măturător de străzi de peste hotare? Unde este dreptatea? Ce să facem cu diplomele ce atestă că avem studii superioare? Tatiana CEBOTARI, pentru FLUX


FLUX

6

Dialog

26 APRILIE 2013

Un jurnalist de vorbă cu presa Vineri, 19 aprilie, la sediul Universităţii Populare a avut loc ședinţa Clubului internaţional de presă „Rezonanţa socială”, condus de Artur Efremov. Invitatul special al acestei întruniri a fost politicianul și jurnalistul Iurie Roșca. Prezenţa masivă a conducătorilor instituţiilor media, a gazetarilor, a unor personalităţi cunoscute din ţară a arătat interesul deosebit al opiniei publice faţă de protagonistul serii. Prezentăm mai jos câteva secvenţe de la acest eveniment. Artur Efremov a început conversaţia prin adresarea primelor trei întrebări. - Dumneavoastră ascultaţi și preţuiţi în continuare creaţia lui Vladimir Vâsoţki? - Da, îl ascult în fiecare zi. - Încercaţi să vă amintiţi vreun citat din creaţia lui care ar descrie starea curentă a creierilor domnului Ghimpu. - „Настоящих буйных мало - вот и нету вожаков.” („N-avem destui nesăbuiţi – de-aia suntem fără căpetenii!”) - Oamenii care vă cunosc bine spun că după evenimentele din 2005 și 2009, în viziunea lui Iurie Roșca s-au produs metamorfoze considerabile. În particular, mai că n-aţi ajuns să aveţi resentimente faţă de București, politica românească și că l-aţi considera pe Putin idolul dvs. Este așa? - Nu e chiar așa. 7 aprilie 2009 putea să se producă în martie 2005, după alegerile parlamentare. Și datorită eforturilor mele, cred eu, a fost o operaţiune ratată a celor care au încercat să facă o mică lovitură de stat. Sunt foarte mulţumit de acţiunile mele de atunci. Iată că totuși, în 2009, le-a reușit. Apropo, vă felicit, deunăzi a fost marcată această sărbătoare – 7 aprilie. Cât privește viziunea mea, ea se formează în timp. Eu scriu cu regularitate articole în două limbi, doritorii pot să ia cunoștinţă de ele. Iar faţă de partenerii noștri de la București am doar două mici rugăminţi: două tratate, cel de bază și cel de frontieră. Mai mult nu e nevoie de nimic. Însă noi întârziem cu acest proces. Consider că e o greșeală. Apropo, atunci când s-a produs schimbarea puterii, după 2009, cineva de la externele noastre mi-a mărturisit: „Știi, Iurie, eu credeam că Băsescu nu dorește să semneze tratatul de bază doar pentru că nu-i place Voronin.” Îi răspund: „Zi-i mai tare, la o conferinţă de presă.” Iar el unde face... că nu poate. Adică, există uite așa o problemă mică, dar, în rest, cred că trebuie să construim relaţii normale cu România. Eu am mai scris despre asta. Este vorba de ceea ce am numit „simetria ca blestem istoric”. Adică, există două patrii istorice, care privesc acest teritoriu ca pe grădina lor. Și e necesar să înţelegem că acest blestem istoric trebuie transformat dintr-o năpastă într-o încercare de a redresa relaţiile noastre atât cu Rusia, cât și cu România și să nu ne cantonăm în trecut.

Consider că trebuie să depășim maladiile noastre legate de trecutul controversat și să trăim cu viitorul. Nu am niciun fel de prejudecăţi faţă de politicienii români. Ei au treburile lor, noi – pe ale noastre. Însă noi înșine trebuie să schimbăm ceva în felul nostru de a vedea lucrurile (eu fac eforturi în acest sens), să încetăm să privim România sau Rusia ca pe un dușman extern. La noi însă, e așa: iubim Rusia, deci urâm România sau invers. Consider că este o optică greșită și naivă. Mie nu-mi place când unii politicieni de la noi încearcă să se prezinte pe post de extensiune a politicii externe a Rusiei în Moldova sau invers, a României în Moldova. Trebuie să prietenim și cu unii, și cu alţii, dar să ne înţelegem propriile interese, dar să nu ne încovoiem în faţa nimănui, fiind conștienţi de modestul nostru rol geopolitic în această regiune. Avem nevoie de stabilitate și de înţelegere. Există jucători mari, există alţii regionali, dar mai e și RM. Nu cred că e cazul să jucăm cu americanii contra rușilor și viceversa. Jucătorii mari n-au decât să-și hotărască problemele așa cum consideră de cuviinţă, iar noi trebuie să manevrăm cu grijă în cadrul acestor exerciţii geopolitice. - Cât de probabil e că Filat va deveni pentru a treia oară șef de Guvern? Și există oare o înţelegere între dl Plahotniuc și dl Filat? Ce pronosticuri faceţi pentru joia viitoare? - Sunt de părerea că Filat va fi ales. Și asta nu e de bine pentru ţară. Dar nu prea înţeleg cum vor arăta în această situaţie dl Marian Lupu și dl Vlad Plahotniuc, votând pentru Filat. Văd această situaţie ca pe una stranie. Probabil, ar trebui să se gândească la propria imagine. Mi se pare că pentru ei este o situaţie foarte neplăcută. În acest joc învingător ar ieși, după mine, Filat. Natalia Uzun, jurnalistă, politolog: Se consideră că electoratul vostru a migrat. Dacă e așa, atunci cum dvs., cunoscându-vă electoratul, aţi putea descrie perspectivele PL după scindare? Va permite oare această scindare ca istoria cu PL să se consume, iar oamenii lor să urmeze PLDM sau, poate, se vor întoarce la dvs.? Și doi, partidul dvs. a fost unul de succes, având în titulatură cuvântul „popular”. Acum iată că a mai apărut o formaţiune politică care are în denumire cuvântul respectiv. Și de ce după PPCD nu au urmat alte proiecte de succes. - La 3 iunie, partidul nostru face 25 de ani. Noi am ieșit din Partidul Popular European din motive scandaloase,

din cauza promovării legii anti-discriminare și a susţinerii acordate lui Filat. Pe mine m-au înlocuit cu Filat. Mă rog, dacă așa le convine, nicio problemă. Dar vă voi aminti că PPE deja s-a prăbușit în Ucraina, România și Bulgaria. Cred că va urma Moldova. Cât privește PL, multă lume comentează, glumește, dar mie mi-e milă de Ghimpu, pentru că, dincolo de capacităţile lui intelectuale, el a încercat să joace rolul unui politician principial, dar de această dată nu i-a reușit. Se pare că după loviturile suportate, șansele ca acest partid să se ridice sunt foarte mici. Iar alegătorii de azi ai PL nu vor redeveni simpatizanţi ai partidului meu. E simplu. Eu mi-am schimbat viziunea, iar acolo sunt oameni emotivi, energici. Ei trăiesc mai mult cu trecutul. Și dacă nu am fost înţeles, nu înseamnă că aș fi vinovat de asta. Așa sau altfel, dar astfel de partide vor avea un succes din ce în ce mai mic. Au venit alte timpuri. Ei n-au înţeles că au trecut 20 de ani, lumea s-a schimbat, ne-am schimbat și noi. Atunci când eu vroiam unire cu România, cred că mulţi dintre cei prezenţi în această sală doreau păstrarea URSS. Dar nu mai există nici URSS, nici România Mare și trebuie să continuăm construcţia Republicii Moldova. Serghei Tcaci, regizor, jurnalist: - Actuala putere oligarhică s-a copt în perioada anterioară, când ţara era condusă de comuniști. Asta s-a produs în ochii dvs. Aș vrea să vă împărtășiţi observaţiile, cum s-a întâmplat asta? - Eu i-am spus odată dlui Voronin că „verticala puterii” a pierdut în faţa schemelor corupte ale lui Urechean și a celorlalţi. Mafia s-a dovedit invincibilă. Sunt sigur că dl Voronin nu a dispus de instrumentele și pârghiile necesare pentru a-i anihila pe acei băieţi care-i mituiau pe toţi de-a valma. Iar cât privește succesul electoral din 2009, cred că oamenii se săturase de comuniști și au încercat să aleagă și altceva. Contrastul a jucat în favoarea acelor partide care au ieșit în piaţă la 7 aprilie. Nu cred că e vina lui Voronin. Iar la 4 aprilie 2005 a ieșit un tablou destul de interesant. Pentru Voronin au votat atunci Roșca, Filat, Lupu, Diacov etc. De ce a pierdut alegerile doar Roșca? Pentru că am fost decupat din portretul de grup, ai o serie de structuri media, finanţate dintr-un anumit centru, m-au atacat zilnic preţ de patru ani. Nu contează atât cum am votat, e mai important cum a fost servit votul meu publicului. Personal nu regret ce s-a întâmplat. Dacă am reușit să amân cu patru ani tentativa de lovitură de stat și vărsarea de sânge, consider că mi-am făcut datoria. Nu e vorba de succesul electoral, ci de datoria cetăţenească. Cred că mi-am onorat-o. La astfel de cotituri bruște trebuie să

alegi, ce e mai important, succesul electoral sau independenţa de stat, stabilitatea, viaţa oamenilor. Vladimir Thoric: - Acum șapte ani, atunci când vă sunam pentru a vă lua un comentariu, îmi răspundeaţi: „Nu mă mai sunaţi, sunteţi o gazetă imperială”. Acum există ziare imperiale? - Nu răspundeam la întrebările „Moldavskie Medomosti”, deoarece colegul meu de facultate, Dima Ciubașenco, avea sarcina să scrie în fiecare ediţie câte ceva împotriva lui Roșca. De altfel, Dima e un jurnalist foarte talentat. Îmi amitesc expresia lui permanentă: „PPCD este cel mai dăunător partid, care nu-i trebuie nimănui”. Și eu sunt gazetar, și obișnuiesc să-i răspund cui vreau și când vreau. Igor Boţan: - Am primit cărţile dvs. de vizită. Acolo vă numiţi cu modestie jurnalist, președinte al Universităţii Populare. Mi s-a creat impresia că vă aflaţi acum în căutarea propriei identităţi, a unei noi imagini. Cum aţi dori să fiţi privit de societate? Ca pe un politician sau ca pe un spectator? - Orice om trebuie să înveţe să-și administreze cu egal succes mai multe roluri sociale. Cine aș dori să devin? Îmi amintesc de o întrebare pusă parcă de Ludmila Belcencova acum câţiva ani: „Aţi vrea să fiţi președinte al ţării?”. I-am răspuns: „Nu vreau, dar dacă trebuie, eu pot”. Dar, de fapt, eu fac doar ceea ce-mi place. Ca jurnalist sau în calitate de lector, ca vorbitor la TV sau ca politican, eu fac același lucru. Dar pentru a obţine un post de conducere trebuie să câștigi alegerile. Prea devreme m-au îngropat unii. Și dacă îmi va reuși, veţi vedea, eu încă n-am îmbătrânit definitiv. Vă vorbesc foarte serios. Aici e Patria mea, n-am dorit să plec nicăieri și niciodată de aici. În anii ‘90 mă invitau să rămân în America, să predau la o universitate. „I-aţi familia, - mi-au zis, - și vino la noi”. Eu am ales să rămân. Eu într-adevăr cred că în Moldova sunt destui oameni care ar putea schimba starea de lucruri.

Eu nu pot face miracole, dar pot să fac multe lucruri bune. Și eu vreau să particip la această muncă. Să-i împrăștiem pe coţcarii ăștia. Nu am nicio treabă cu obsesia propriei importanţe. Nu pun mare preţ pe demnităţi de stat. Am fost șef de atâtea ori. Și am reușit să însușesc bine un lucru, să mă stăpânesc bine, să nu ameţesc atunci când sunt sus și să nu plâng atunci când sunt jos. Îmi pare rău de ţară, de oamenii care au susţinut aceste partide. Da, articolele mele sunt pline de revoltă și mânie. Dar într-adevăr, cum l-am putea numi pe actualul șef de stat președinte? Este un om întâmplător, un om absolut neadecvat în acest post. Și ce fel de politicieni avem noi? De ce ne prefacem că la noi totul e bine? - Igor Nedoseikin: - Dacă veţi deveni președinte, ce veţi face pentru ca ţara noastră să fie o ţară independentă și să poată exista măcar ca Austria, care, deși e mică, o duce destul de bine. - Consider că trebuie revăzut în mod substanţial Codul Penal. Dacă nu vom avea cele mai severe măsuri pentru mită, inclusiv cu privaţiune de libertate pe viaţă, nu ne va reuși nimic. Și aici trebuie să facem abstracţie de critici și învinuiri de represiuni. Pur și simplu, omul trebuie să știe că dacă merge să lucreze în sectorul de stat, el riscă să fie pedepsit dur pentru corupţie. În Germania, de pildă, dacă cineva e prins cu mită, el e lipsit de întreg pachetul social și de pensie. Moldova poate fi ridicată din punct de vedere economic destul de repede. Doar trebuie să-i dăm la o parte pe băieţii ăștia care înnăbușă businessul fiind la putere. De fapt, ei înșiși o să fugă atunci când vor auzi rezultatele electorale. Marian Livădaru: - Nu vi se pare că nu e corect să chemi tineretul să preţuiască valorile religioase? Doar lumea de astăzi e legată prin internet, iar tineretul de azi se îndepărtează de religie. - Eu merg la biserică și văd acolo foarte mult tineret. Aici nu e vorba de jocuri de imagine. Dacă știm că suntem creștini, pentru mine e ceva fundamental și nu mă interesează câţi mă vor înţelege. Doar scopul final rămâne mântuirea. În spaţiul post-sovietic identitatea religioasă s-a păstrat mai bine decât în Occident. Pentru noi, aceasta e singura valoare netrecătoare. Serghei Uzun, blogger: - Dreptul la o judecată corectă este încălcat, dreptul la muncă – la fel, mecanismul electoral șchiopătează, iar acum nu se mișcă defel, adică totul e din ce în ce mai rău. Care dintre drepturi trebuie reanimat, în primul rând? - Dreptul la întruniri. De asta avem nevoie acum, în primul rând. A consemnat: Victor OLARU


7

Opinii

26 APRILIE 2013

FLUX

CREZ DE GENERAŢIE

O generaţie în căutarea propriului rost în lume „Dacă o generaţie n-ar începe prin a dori altceva decât primeşte, ar însemna că-şi recunoaşte ea însăşi, prin aceasta, inutilitatea de a trăi!” Maurice Barres Dacă întoarcem niţel filele istoriei și privim atent în trecut, observăm că de la 1800 încoace, toate generaţiile s-au remarcat prin ceva. Întrebarea ar fi ce facem noi cu generaţia noastră de azi? Încotro mergem, ce funcţie sau ce menire avem, cui ne dedicăm, ce facem pentru ca să nu fim numiţi simpli indivizi, dar personalităţi marcante? În zilele noastre e greu de răspuns la asemenea întrebări. Cert este un lucru, generaţia precedentă sunt albinele, iar o mare parte din generaţia actuală sunt trântorii. Mi-e jenă să zic asta, dar este adevărul adevărat. Mulţi dintre semenii noștri sunt niște nerușinaţi, care trăiesc binemersi pe spinarea părinţilor. Ei nu iau în considerare ceea ce fac acei părinţi pentru binele lor. Că nu dorm nopţile, suportă jigniri și umiliri, își expun sănătatea în condiţii insuportabile, doar pentru a câștiga un ban, ca astfel să-i satisfacă poftele feciorașului, care așteaptă acasă, fiind lung și lat cât patul, jucându-se la calculator. Asta în timp ce el și alţii ca el ar putea să miște și munţii din loc, la câtă energie au. Să fie în continuă mișcare, să depună eforturi zilnice ca să schimbe ceva, să poată avea o viaţă mai bună. Dar de ce să-și facă mari bătăi de cap, dacă are tot ce-i trebuie pentru a supravieţui ca o jigodie egoistă. Ce ne facem însă, noi, cei care vrem, care avem dorinţa și ardoarea să schimbăm cursul lucrurilor, în timp ce suntem înconjuraţi de astfel de inși? Unii dintre ei ajung depresivi, disperaţi pentru nimicuri, ba se mai dedau uneori și unor acţiuni extreme: ameninţă să se sinucidă, se isterizează sau fac greva foamei pentru chestii de genul „ai mei numi permit să folosesc internetul” sau ”iubita nu mi-a scris de două zile pe Odnoklssniki. Gata, nu mă iubește, mă sinucid!”. Dragi colegi de generaţie, dar în viaţa asta sunt atât de

multe lucruri nemaipomenite de învăţat și de făcut. Sunt cărţi de citit, natură și oameni demni de admirat, care-ţi pot fi prieteni. Ieșiţi din vizuinile voastre virtuale, comunicaţi cu lumea, faceţi ceva util pentru mintea, inima și sufletul vostru. Aici am vrut să ajung, să spun că statul fără limită la calculator ne transformă în niște legume sociale. Devenim niște dependenţi de reţea ca de un drog, care ne slăbește minţile și voinţa, ne înrobește și ne manipulează. Tot stând cu ochii pe monitor, tinerii noștri își irosesc tot ce au mai de preţ – timpul. Această revoluţie tehnologică a fost necesară, dar tehnologia nu trebuie să ne stăpânească pe noi, ci invers, să o stăpânim noi pe ea, dozat și cu rost. Altfel degenerăm, devenim uneltele imaginilor ce se succed în faţa ochilor noștri, piese de joc într-o lume fără direcţie. Un studiu realizat de mai mulţi psihologi din China și Coreea arată că dependenţa de internet a generaţiei actuale duce la inhibare, vorbire dificilă, exprimare incoerentă, insomnii, deformări ale coloanei vertebrale, scăderea vederii și creșterea numărului de persoane supraponderale. Asta cu siguranţă duce la nimicirea umanităţii. Dar, cu părere de rău, nu toţi înţeleg acest lucru. Mulţi dintre cei de o vârstă cu mine nu mai realizează că au rămas fără un scop și fără o perspectivă înaltă în viaţă. Preocuparea lor se axează pe modă, branduri, glamour, localuri costisitoare și vieţuire în deșert. O generaţie a plăcerii și relaxării. Continuând în același hal, noi

mergem spre pierzanie. Trebuie să ne trezim, să deschidem larg ochii la lumea ce ne-nconjoară, altfel vom ajunge într-o fundătură din care nu vom mai găsi nicio ieșire. Să învăţăm a privi și a trăi viaţa astfel încât să dăm un rost aparte cuvântului generaţie, amintindu-ne de cele șapte accepţii date de Mircea Vulcănescu: în sens biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural, politic și, în sfârșit, economic. Noi suntem cei care avem misiunea să mișcăm înainte această lume, să-i oferim continuitate, să fim un imbold și un exemplu pentru cei ce urmează. Să avem ceva cu adevărat valoros de lăsat în urma noastră, ceva ce ar da o semnificaţie aparte acestui timp istoric în care trăim. Să ne promovăm cultura, dar și să avem ambiţia de a o produce, adoptând și atitudini solidare, și lansând noi curente de opinie, care să ne definească într-un mod aparte. Să ne inspirăm din tradiţie, să sorbim tezaurul moștenit din credinţa, cultura și folclorul nostru. Să râvnim conceperea și punea în practică a unui mare proiect politic, care ar aduce ţara noastră la un nivel demn de preţuire. Să luăm atitudini ferme atunci când ne revoltă deciziile guvernanţilor. Să sorbim modele din istoria, cultura și spiritualitatea noastră. Într-o lume bântuită de ateism și consumism, cu ţinte minore și naive, să învăţăm să recăpătăm credinţa în forţa divină, să redevenim cu adevărat creștini, așa cum a fost dintotdeauna neamul nostru sfinţit de lumina Ortodoxiei. Să ne căutăm și să ne formulăm o misiune aparte, să auzim chemarea propriului destin, să intrăm cu curaj în vâltoarea vieţii, să sorbim cu nesaţ și vigoare valurile ei. Să ne rupem din moleșeala noastră paralizantă spre culmile înalte ale spiritului, spre fapte mari și hotărâte. Să ne dezbrăcăm de haina sufocantă a confortului, să ne cultivăm caractere puternice și să răspândim o energie debordantă în jurul nostru. Să clocotească din plin viaţa în venele noastre tinere, să învăţăm să înfruntăm toate greutăţile cu plăcerea unui luptător adevărat, care are satisfacţia autodepășirii. Mulţi dintre noi au fost privaţi de grija părinţilor, care au luat calea exilului. Am crescut fără căldura părintească, fără sfatul părinţilor, fără exemple demne de urmat. Ei s-au ales, în cel mai bun caz, cu niște bani trimiși din străinătate, cheltuiţi când mai cu cap, când fără. Dar nu e cazul să ne lamentăm sau să cădem în disperare. Dimpotrivă. Noi, cei cu sufletele cuprinse de elan și dragoste, cu sete de realizare și afirmare plenară, chiar dacă suntem puţini, trebuie să tindem să-i ridicăm și pe cei mulţi la o acţiune demnă de generaţia noastră. Lupta cu inerţia, cu lenea și deseori cu prostia se dă în inimile celor aleși, iar ceilalţi, văzându-ne că avem tăria și puterea de a reuși, ni se vor alătura.

Ceea de ce ne putem bucura este că avem toate drepturile și toate instrumentele necesare pentru a schimba total direcţia aceasta care duce la degradare. Ne trebuie doar să însușim spiritul de lider, dar și de prietenie adevărată, bazată pe servirea acelorași valori. Ambiţia noastră trebuie să ne ghideze spre performanţe majore. Să devenim o generaţie de succes, nu una de rataţi și ignoranţi. Conceptul de generaţie îţi înfăţișează deodată imaginea tinereţii. Grupul care produce, luptă, mișcă sori și stele pentru atingerea obiectivului dorit este crainicul poporului care-i dă naștere. Să ne gândim din perspectiva zilei de azi la întrebările aceluiași Vulcănescu: „Suntem noi posesorii vreunui caracter distinctiv care să legitimeze din partea noastră o tendinţă de conturare a unui suflet propriu atunci când această generaţie n-a produs încă nimic, s-a manifestat vreodată în tinerimea de azi vreo nevoie de acest gen?”. E adevărat, încă nu am produs nimic deosebit. Dar dacă vom tinde spre asta, cu fascinaţia și cu anticiparea marii bucurii pentru culmile pe care le vom atinge mâine, șansa e de partea noastră. O generaţie trebuie să fie ca un părinte spiritual pentru cei ce vin după ei. Suntem noi oare suficient de maturi ca să înţelegem că în câteva decenii trebuie să devenim părinţi spirituali pentru cei care vin după noi? Avem noi oare anvergura și vocaţia necesară pentru a pune capăt infanPE L E R I N A J E

tilismului și stării de animal social fără orizonturi largi și trăiri profunde? Trăim oare cu tragism și zguduire vremurile în care se cer spirite vizionare și caractere de cremene? Poate încă nu. Dar punându-ne aceste întrebări fundamentale, înţelegând ce ne lipsește și încotro tindem, avem o ocazie de excepţie să pornim la drum. Să fim nu ca o scamă în bătaia vântului, ci ca niște vlăstare tinere ale unei noi stări de veghe și de primenire sufletească, după care, în mod sigur, vor urma și marile izbânzi. Avem un potenţial uriaș, pus de Dumnezeu în sufletele și în minţile noastre. Să ne suflecăm mânecile și să trecem la treabă. Să ne elaborăm propria noastră cauză, nu din filme de acţiune și din reviste de modă, ci din tumultul vieţii adevărate. Să ridicăm un nou val, valul generaţiei noastre, dornice de un destin major. Eu fac un pas înainte. Știu că am de învăţat mult, de acţionat și mai mult. Voi greși, probabil, ca oricare altul, dar voi învăţa din propriile greșeli și îi voi îndemna și pe alţii săși gonească indiferenţa și neîncrederea în propriile capacităţi. Eu una nu mai vreau să mă știu că provin dintr-o ţară de margine, năpăstuită și devastată de nevoi și vânturi aducătoare de sminteală și deznădejde. Eu cred cu tărie, mâine poate fi mai bine. Pentru că nu sunt singură, am alături alţi tineri care se vor o generaţie de zile mari. Elena TUDOREANU, studentă, cursantă la Universitatea Populară PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi 27 aprilie 2013 (1 zile) Grup 45/35 pers PreŖ 120/140 lei/pers Plecarea Sambata, 27 S aprilie, ora 7. Sosirea ora 21. EM AU

B A N A T, M U N T E N I A ûi O L T E N I A R ede p Sfintele u b l i cPasti a /MHram O L la DMćn.Lainici OVA ȱPelerinaj / Man.Tismana, Chilia Sf.Cuvios Nicodim 3 – 6 mai 2013 (4 zile / 5 nopŖi)

7 aprilie zile) Grup 7/18 pers PreŖ 120/110 eur/per Plecare Joi, 22013 mai, ora(119 Sosirea Marti, 17 mai, ora 6 Mćnćstiri: Lainici, Bistrita, Arnota, Hurezi, Polovragi, Grup PreŖLocurele, Dealu, Viforata, PlecareaSurpatele, Dintr-un Lemn,. Sosirea Tismana, Sf.Ana-Orsova Catedrala din Craiova. Oraûe: Targoviste, Craiova, Baile Herculane, Tg.Jiu. Portile de Fier, Dunarea. ȱUCRAINA

M U N T E N I A ûi M O L D O V A UCRAINA

> Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov) 119–- 14 2013(3 (4 zile 3 nopŖi) 11 aprilie mai 2013 zile / 3/ nopŖi)

Grup Plecare Sosirea Sambata, 11 mai, ora 22. Grup: 18/7 pers.PreŖ PreŖ: 100 / 125 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 8 mai, ora 19.Sosirea: Mćnćstiri: Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mćnćstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Biserici: Catedralele Buzću ûi Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal,din Miniaturilor. Roman Oraûe: Kiev, Cimitirul Cernigov. Bellu Muzeul Satului. Oraûe: ȱIERUSALIM

I Z Rª AEL

> Pelerinaj în ŕara Sfântć la Sf.Mormânt al lui IISUS HRISTOS 20 - 26 mai 2013 (7 zile / 8 nopŖi)

Grup: 20 pers. PreŖ: 750 eur/pers. Plecarea: Duminicć, 19 mai, ora 16. Sosirea: Luni, 27 mai, ora 6. Traseu: Chiûinću, Bucureûti, Tel_Aviv, Haifa, Caesareea, Muntele_Tabor, Cana_Galileii, Nazareth, Iordan, Muntele_Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Ierihon, Qumran, Marea_Moartć, Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel_Aviv, BcureŖti, Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md


CMYK

FLUX

8

Educa\ional 26 APRILIE 2013

Iurie Roşca le-a vorbit tinerilor din Bălţi despre riscurile economice la care este expusă Republica Moldova Președintele Universităţii Populare, Iurie Roșca, le-a vorbit studenţilor din Bălţi despre aspectele de ordin economic la nivel naţional, cât și global. Întrevederea cu tinerii a avut loc joi, 18 aprilie, la Facultatea de Economie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Extensiunea Bălţi. Iurie Roșca i-a informat pe tineri despre noua instituţie de formare a unei elite intelectuale, Universitatea

Studenţii, interesaţi de subiectele puse în dezbatere Tinerii din Bălţi s-au arătat mulţumiţi de discuţia cu Iurie Roșca, apreciindu-l pentru modul în care reușește să-și expună ideile. Cristina SOROCEAN, studentă la Facultatea de Economie:

„Iurie Roşca reuşeşte, de fiecare dată, să ne intrige” „Iurie Roșca reușește, de fiecare dată, să ne intrige și să formuleze niște idei care, la prima vedere, par scandaloase. Însă, după ce analizezi și mai citești din ceea ce recomandă domnia sa, vezi că nu chiar totul este roz. Îi mulţumim pentru această ocazie frumoasă de a-l asculta și de a învăţa din experienţa sa”.

Radu DRAGOT, student, anul II:

„Ideile expuse m-au captivat” „Sunt de acord cu opinia că marile corporaţii conduc lumea și că în spatele majorităţii politicienilor se află oameni cu bani mulţi, care le controlează fiecare pas. Îi mulţumim domnului Iurie Roșca pentru lecţia de azi, care a fost extrem de interesantă. Chiar m-au captivat ideile expuse. Consider că astfel de întâlniri sunt foarte binevenite. Îl mai așteptăm la Bălţi și cu alte ocazii”.

Gheorghe CATANĂ, student, Facultatea de Economie:

„O astfel de abordare nu auzim în fiecare zi” „Informaţia pe care a prezentat-o domnul Iurie Roșca a fost una nouă pentru mine. Nu prea avem ocazia să ni se vorbească despre astfel de subiecte și din altă perspectivă decât cea cu care suntem obișnuiţi. Mi-a plăcut faptul că, în timpul discursului, domnul Roșca nu a vorbit pe teme politice, ci s-a axat nemijlocit pe subiecte economice”.

Populară, exprimându-și speranţa că va putea extinde activitatea acesteia și în alte regiuni ale ţării. Totodată, el le-a vorbit despre economia naţională și despre necesitatea schimbării opticii de abordare în această sferă. „Condiţia de membru în Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) și de deschidere către piaţa europeană și cea internaţională face ca piaţa internă să fie invadată de mărfuri străine. Cele patru valori ale UE, libera circulaţie a persoanelor, a capitalurilor, a mărfurilor și a serviciilor, produc efecte bine cunoscute. Moldovenii, neavând de lucru în ţară, practică „nomadismul de masă”, migrând spre UE, iar de acolo vin capi-

talurile, mărfurile și serviciile. Acesta nu este un schimb egal. Trebuie să avem pârghii vamale, creditare și fiscale rezonabile, care ar putea fi folosite pentru a fi depășit dezastrul în care se află economia ţării noastre”, a spus Iurie Roșca, în cadrul reuniunii de la Bălţi. Politicianul a mai menţionat că există mulţi care se dedau la retorici ce creează iluzia că anume capitalul străin reprezintă soluţia salvatoare pentru economia noastră. Și asta în condiţiile în care există riscul ca Republica Moldova să devină o anexă economică a marilor corporaţii internaţionale. Lucia CUJBĂ, FLUX

IULIAN IHNATOV:

Integrarea în UE implică şi efecte nedorite Profesorul Iulian Ihnatov de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care predă și la Extensiunea Bălţi, a asistat la intervenţia domnului Roșca și a avut amabilitatea să ne ofere un scurt interviu. - Domnule profesor, de cât timp predaţi la Universitatea din Bălţi? - De fapt, predau de aproximativ un an la Extensiunea Bălţi a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ale cărei activităţi se desfășoară în spaţiile puse la dispoziţie de către Universitatea „Alecu Russo”. - Care este domeniul dumneavoastră de activitate? - Aria mea de interes vizează două direcţii: economia monetară și finanţele întreprinderii. Disciplinele la care predau sunt „Monedă și credit” (în limbile română și engleză), „Management financiar” (în limba română) și „Guvernare corporativă” (în limba engleză). De asemenea, în acest semestru sunt implicat în desfășurarea activităţilor Seminarului de cercetare (în limba engleză).

”Cursurile de leadership ale lui Iurie Roşca înseamnă un transfer de experienţă pe care un lider în devenire nu ar trebui să îl rateze” - Ce impresii v-aţi făcut despre lecţia ţinută de Iurie Roșca? - Iurie Roșca este un lider veritabil, care a reușit să obţină rezultate remarcabile pe plan politic. De aceea, cursurile de leadership, organizate sub coordonarea sa, reprezintă un transfer de experienţă personală pe care un lider în devenire nu ar trebui să îl rateze. În plus, m-a impresionat amploarea intelectuală a acestui om. Se observă că are multe lecturi, că a reușit să însușească multe cunoștinţe și poate interpreta în cheie personală o imensă bibliotecă.

- Care ar fi beneficiile, în special cele economice, pe care le-ar avea Republica Moldova de pe urma politicii europene de vecinătate cu România? - Politica de vecinătate a UE se derulează pe mai multe direcţii și mă voi referi la două. Dezvoltarea infrastructurii la frontieră facilitează, cu siguranţă, schimburile comerciale dintre cele două ţări. Republica Moldova își poate valorifica produsele agroalimentare, foarte apreciate în România pentru calitate și preţuri avantajoase, dar și serviciile sau diversele produse de tip industrial, competitive ca preţ. În ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane, proiectele desfășurate în cadrul politicii de vecinătate oferă posibilitatea schimbului de experienţă, dar și realizarea unor contacte ale oamenilor de afaceri din Republica Moldova cu oameni de afaceri din ţări ale Uniunii Europene.

„Nu aşteptaţi minuni, ci construiţi temeinic” - Cum vedeţi perspectivele de integrare economică europeană ale Republicii Moldova? - Integrarea în UE începe cu integrarea economică, dar este un proces anevoios și, cum menţiona chiar domnul Roșca, implică și efecte nedorite. Consider că cel mai complicat este procesul de reformă instituţională, care nu presupune doar o adaptare a legislaţiei naţionale la cea comunitară, ci un profund proces de transformare a instituţiilor, a mentalităţii individuale și colective. Funcţionalitatea instituţiilor este pilonul de bază al integrării europene. Consider că România, prin experienţa sa, poate reprezenta o interfaţă valoroasă pentru accelerarea procesului de integrare economică europeană a Republicii Moldova. Repet, procesul va fi greu. Nu așteptaţi minuni, ci construiţi temeinic! A consemnat: Lucia CUJBĂ, FLUX


CMYK

9

Social

26 APRILIE 2013

FLUX

Şapte copii din satul Măgurele trăiesc la limita sărăciei În timp ce la Chișinău mai-marii zilei negociază fotolii, demiteri, alianţe, reformări, integrări, în satul Măgurele, raionul Ungheni, șapte copii suferă de foame. Da, povești triste se întâlnesc la tot pasul. Da, cu toţii am mai întâlnit oameni care se zbat pentru a supravieţui, însă, dacă s-ar face un clasament al sărăciei, probabil că istoria tristă de la Ungheni ar fi în fruntea acestuia. După târgul de caritate organizat pentru susţinerea lui Stanislav, băiatul de cinci ani bolnav de leucemie, Diana Maftei, împreună cu alte câteva doamne, a mers la Măgurele pentru a-i dărui familiei Pădure o parte din hainele rămase. Chinuiţi de sărăcie și de boli, părinţii celor șapte copii nu reușesc să le asigure strictul necesar. Trăiesc de pe o zi pe alta, se roagă la Dumnezeu, căci la autorităţi nu știu dacă mai e cazul să se adreseze. Îmbrăcată în hainele vechi și murdare, cu papucii de casă prăfuiţi și scâlciaţi, Snejana, copila de 7 ani, spăla pe prispa casei niște rufe. Ne-a întâmpinat zâmbitoare și ne-a spus că mama a plecat la vecini să împrumute făină, însă revine în scurt timp.

Alţi trei copii cărau apă și lemne pentru foc. Vadim și Dumitriţa erau la muncă cu ziua. Lucrează în schimbul unor bănuţi, încercând, în felul acesta, să mai astupe câteva guri flămânde. Ionuţ, mezinul familiei, are numai patru luni, dar deja a simţit ce înseamnă sărăcia și boala. Copilul era răcit, bani pentru medicamente nu aveau, iar de scutece și suplimente alimentare nici nu poate fi vorba. Tatăl copiilor este șomer. Rămas fără un rinichi, slăbit și prost alimentat, acesta nu mai are puteri să muncească pentru a-și întreţine familia. În scurt timp, am cunoscut-o și pe mama copiilor. Aproape uscată de atâta foame, Maria Pădure suferă de o afecţiune a glandei tiroide. Pentru

a se trata, are nevoie zilnic de preparate de iod și hormoni sintetici. Însă nu poate fi vorba de un astfel de tratament, atunci când șapte copii îţi mor de foame acasă. Copleșită de boală și de griji, femeia nici nu știe ce să le mai pună în farfurii copiilor. Făină pentru a coace pâine împrumută de la vecini, însă nu știe cât „vor mai răbda” aceștia insistenţele ei. În casă, sărăcie lucie. Pe jos sunt aranjate câteva ţoale rupte, un pat de fier și cuptorul este tot „mobilierul” pe care-l au. Soţii Pădure ne-au mărturisit că au cerut ajutor de la primărie, însă au primit de acolo doar refuzuri și recomandarea să-și ducă copiii la orfelinat, că „acolo vor avea ce mânca”. Pe lângă faptul că trăiesc din te miri ce, familia Pădure riscă să rămână și fără acoperiș deasupra capului. Stăpânul de la care închiriază cei câţiva metri pătraţi de sărăcie le-a cerut să elibereze casa în cel mai scurt timp posibil. Aproape pe drumuri, cu șapte copii după ei, unul dintre care este

sugar, soţii Pădure sunt la limita disperării. Ne-au spus că au beneficiat pe timp de iarnă de alocaţii suplimentare de 1500 de lei, însă acum nu știu din ce vor mai trăi. Am promis că ne vom reîntoarce în ajunul sărbătorilor de Paști pentru a

le aduce în dar dulciuri și hăinuţe copiilor. Însă Veronica, fetiţa care spăla rufe, a ripostat blajin: „Nu, nu, noi nu vrem bomboane, vrem, mai degrabă, o văcuţă”. Această replică ne-a lăsat fără cuvinte. Revenită la Chișinău, Diana Maftei a reușit să mobilizeze mai multă lume pentru a aduna suma necesară pentru a cumpăra văcuţa mult dorită, dar și pentru a colecta produse alimentare, haine și alte lucruri utile acestei familii. Cei care doresc să se alăture campaniei de colectare de fonduri, sunt rugaţi să telefoneze la numărul 069394388. Amintim că ultimul studiu efectuat de Ministerul Economiei relevă că, în 2010, aproape un milion de moldoveni trăiau sub pragul sărăciei. Potrivit documentului, cea mai mare parte a populaţiei din această categorie este concentrată la sate. Lucia CUJBĂ, FLUX

Cine va fi avantajat de noua metodologie de finanţare a instituţiilor de învăţământ? Din 1 ianuarie 2013, toate instituţiile de învăţământ primar și secundar general sunt finanţate în baza unei noi metodologii. Astfel, în premieră, cheltuielile pentru educaţie nu mai sunt incluse în bugetele localităţilor. Școlile vor obţine autonomie financiară, iar statul le va finanţa în funcţie de numărul de elevi. Noua metodologie de finanţare a instituţiilor de învăţământ elaborată de Ministerul Educaţiei se bazează pe principiul „banii urmează elevul” și presupune investirea mijloacelor financiare pentru creșterea calităţii învăţării. Potrivit acestei metodologii, bugetul unei instituţii de învăţământ va fi format din 3 componente. Prima componentă vizează finanţele alocate de Guvern conform noii formule și care prevede un maximum de peste 380 de mii de lei, acordate fiecărei instituţii, în funcţie de numărul de elevi. Cea de-a doua componentă reflectă suma de 6282 de lei calculată pentru un elev de gimnaziu. 75% din această sumă va fi atribuită pentru fiecare elev din școala primară, iar pentru un elev de liceu aceasta va fi mai mare cu 22%. Ultima componentă o constituie bugetul alocat pentru alimentaţia copiilor, sursele extrabugetare și banii acordaţi de raion pentru reparaţii capitale. Descifrând noua formulă de finanţare pentru anul 2013, constatăm că normativul valoric pentru fiecare elev constituie 6282 de lei, iar pentru o instituţie de învăţământ este de

380.285 de lei. Școlile medii și mari, cu un număr de elevi mai mare de 41 și, respectiv, de 91 de elevi ponderaţi, vor beneficia integral de componenta de 380.285 de lei. Așadar, se schimbă în cazul instituţiilor mici. Astfel, școlile primare, cu un număr de până la 41 de elevi ponderaţi, precum și gimnaziile, cu până la 91 de elevi ponderaţi, nu vor putea fi închise, dacă la o distanţă de 10-15 kilometri nu există o altă instituţie similară, cu aceeași limbă de predare. Acestea vor fi finanţate după o formulă specială, în funcţie de numărul elevilor ponderaţi. Bugetul școlilor primare-grădiniţe va fi alcătuit din suma calculată per elev, plus alocaţiile pentru copiii de grădiniţă. Alexandra Hâncu, directorul Școlii primare „Ion Creangă” din Ialoveni, afirma pentru o agenţie de știri că, deși școala primară este cea mai mică din localitate, anul acesta se va descurca cu finanţele alocate după noua metodologie. “După ce am făcut calculele de rigoare, am constatat că vom avea cam un milion și șaizeci de mii de lei. Am făcut o evaluare a cheltuielilor care ne așteaptă și am ajuns la concluzia că anul acesta vom putea supravieţui cu suma care ne revine. În continuare vom vedea cum va fi situaţia. Deși viitorul pare cam îngrijorător, pentru școlile mai mici îndeosebi, există și partea bună a lucrurilor. Acum vom putea să gestionăm singuri banii care ne revin, împreună cu colectivul pedagogic, cu părinţii. Vom putea să facem economii acolo unde va fi posibil, pentru a rezolva probleme mai vechi ale școlii. Cred că de acum înainte va fi mai multă transparenţă în finanţarea instituţiilor de învăţământ”, a conchis doamna director.

Odată cu aplicarea noii metodologii, instituţiilor de învăţământ li se oferă o perioadă de tranziţie, de doi ani, timp în care li se vor putea aloca sume suplimentare pentru acoperirea deficitului bugetar. Astfel, până în anul 2015, direcţia raională va acoperi, în primul an, 100% din deficit, iar în al doilea an – 50 la sută din suma deficitului calculat în primul an. Dar ce se va întâmpla cu acele instituţii care nu vor avea capacitatea de a-și asigura autonomia financiară? “Cu siguranţă, foarte multe școli vor avea dificultăţi financiare. Ani de-a rândul am fost dependenţi de autorităţile locale. Pe de o parte, la o primă vedere noua metodologie oferă posibilitatea ca managerii școlari să decidă independent modul de cheltuire a banilor. Pe de altă parte, suma fixă de 6282 de lei este departe de a acoperi toate cheltuielile necesare activităţii școlii, ţinând cont de faptul că foarte multe școli necesită reparaţii capitale, schimbarea ușilor, ferestrelor, acoperișurilor, mobilierului etc. Mai mult ca niciodată va fi solicitat efortul părinţilor”, este de părere directorul adjunct al unui gimnaziu din raionul Orhei. Oficialii de la Ministerul Educaţiei asigură cadrele didactice că noua metodologie de finanţare a școlilor nu va afecta politica de salarizare a angajaţilor din învăţământ. Totuși, o simplă analiză demonstrează că pentru acoperirea salariilor profesorilor sunt necesare mai multe resurse financiare, ţinând cont de performanţele academice ale acestora, vechimea de muncă, gradele didactice, ce diferă, în mod sigur, de la o instituţie la alta. Astfel, la nivel informal, noua metodologie va obliga managerii

instituţiilor de învăţământ să aleagă în viitorul apropiat între cadre didactice calificate, cu experienţă de muncă, sau tineri specialiști, pentru a căror remunerare costurile vor fi mult mai mici.

Şi în România banii urmează elevul În România, costul standard per elev a fost introdus începând cu anul 2012. Prin această metodă sunt asigurate financiar atât salariile, cât și cheltuielile de întreţinere a școlilor, materialele și serviciile pentru evaluarea elevilor și pentru formarea continuă a cadrelor didactice. Costul standard per elev este de 2235 de lei (7721 de lei moldovenești) pentru salarii și 264 de lei (912 lei moldovenești) pentru celelalte cheltuieli. Tot din 2012, autorităţile centrale române monitorizează numărul de elevi real din școli și le finanţează în funcţie de prezenţa elevilor în sălile de clasă. Finanţarea este modificată dacă numărul de elevi este mai mare sau mai mic decât cel anunţat la începutul anului. } n acest sens, direcţia școlii are de pierdut dacă elevii nu frecventează școala, iar directorii care fac efort pentru a reduce abandonul școlar au numai de câștigat. Noua metodologie de finanţare din Republica Moldova a fost pilotată în două raioane (Căușeni și Râșcani) în anul 2010. Începând cu 1 ianuarie 2012, aceasta a fost extinsă în municipiile Chișinău și Bălţi și în alte nouă raioane: Criuleni, Cantemir, Călărași, Nisporeni, Taraclia, Ștefan-Vodă, Glodeni, Leova și Sângerei. Nina UNGUREANU, pentru FLUX


FLUX

10

Cultur=

26 APRILIE 2013

Incursiuni în istorie la Oprişeni Situată în apropierea orașului Siret, localitatea Oprișeni din regiunea Cernăuţi este populată în proporţie de 98 la sută de români. Trecutul istoric al acesteia este studiat cu minuţiozitate de pasionatul profesor de istorie Nicolae Bodnariuc, directorul școlii cu peste 300 de elevi și făuritorul unui muzeu de istorie și etnografie, cu exponate ce ar onora și o instituţie de acest gen la nivel naţional. Insuflându-le elevilor săi pasiunea pentru știinţa trecutului, profesorul Bodnariuc a iniţiat, în 2001, Cercul „Tinerii arheologi”, iar în 2003 a realizat o expoziţie cu primele materiale descoperite pe teren, cu prilejul aniversării a 585 de ani de la întemeierea satului, atestat documentar la 1418, pe vremea lui Alexandru cel Bun. Spirit activ și întreprinzător, dumnealui a trecut cu eleganţă prin labirinturile legislative și a obţinut, în 2004, clădirea părăsită a defunctului colhoz, cu lucruri din casele românilor deportaţi la etaj, care fusese înainte o spaţioasă casă parohială. Astfel, a pus bazele Muzeului „Maximilian Hacman”, în amintirea fiului preotului Oprișenilor, care a fost decanul Facultăţii de Drept și fondatorul Academiei de Studii Comerciale din Cernăuţi. Hacman a copilărit în această casă, devenită actualmente muzeu, iar tatăl său a fost înmormântat în cimitirul vechi al satului, care a fost ras cu buldozerele în perioada de barbarie sovietică pentru ca pe morminte să se facă un teren de sport. Deoarece pe teritoriul satului au fost descoperite mai multe așezări, aparţinând de 6 culturi arheologice

diferite, de la paleolitic până în secolul al XVII-lea, în muzeu au fost prezentate obiecte aparţinând acestor perioade de vieţuire neîntreruptă. Așadar, dintr-o așezare paleolitică uriașă, cu o suprafaţă de aproximativ 10 hectare, au fost expuse unelte din piatră, iar din cele 5 așezări cucuteniene, fragmente de vase cu celebrul colorit diversificat, alături de vârfuri de săgeată, cuţite și statuete zoo și antropomorfe. Muzeul are și un preţios buzdugan din epoca bronzului, un exponat asemănător găsindu-se la Suceava. De asemenea, din epoca veche, sunt expuse numeroase fragmente ceramice tracice, dacice, dar și romane. La Oprișeni au fost descoperite și două așezări medievale, de unde au fost scoase la lumina zilei un plug, mai multe vârfuri de săgeţi și suliţe, precum și un topor de luptă. Tot din această perioadă datează mai multe inele-pecete, nasturi de argint și un paloș ce a aparţinut unui luptător moldovean de la Codrii Cosminului. Colecţia de monede conţine preţioase piese romane, moldovenești, polone, austriece, care atestă activitatea comercială desfășurată în trecut pe aceste locuri. În alte încăperi se află la loc de cinste obiecte ce au aparţinut ţăranilor români oprișăneni. Spiritul lor profund religios este atestat de o impresionantă colecţie de icoane, unde se distinge o icoană pentru secetă, care, în cadrul unui ritual religios special, se lega cu sfoară și se punea în apa unei fântâni. Într-o cameră ne întâmpină un uriaș coș împletit și lutuit pe interior, având ca destinaţie păstrarea cerealelor și dovedește bogăţia pământului bucovinean. Inventarul bogat al gospodăriei românești tradiţionale este completat de diverse unelte, care astăzi sunt de domeniul amintirilor. Se pot vedea războaie de ţesut, mașini de tors, sucale, urzitori și alte obiecte care atrag sătenii nu

numai din punct de vedere muzeistic. Profesorul Bodnariuc povestea cu umor cum s-a trezit într-o zi cu două mătuși la muzeu, care doreau cu orice preţ să lucreze la urzitori. Bietele femei fuseseră deposedate de avutul lor în perioada sovietică și tare ar fi vrut să lucreze cu urzitorile, iar muzeul era singurul din sat care avea asemenea unelte. Profesorul a fost de acord să redea respectivelor exponate destinaţia de bază, cu condiţia ca mătușile să-i povestească despre deportările din perioada stalinistă. Bătrânele au urzit două săptămâni și au depănat amintiri emoţionante din acele vremuri de neomenie faţă de preablândul neam românesc. Pe un perete sunt expuse mai multe prosoape vechi care au aparţinut bisericii, donate muzeului de

părintele Vasile Pauliuc. Fiul său, care și-a urmat tatăl întru slujirea la altarul bisericii din sat, este, de asemenea, un entuziast susţinător al muzeului, ca și primarul Nicolae Popovici. Există în muzeu și o frumoasă colecţie de carte veche și nouă, însumând peste 1000 de exemplare, inclusiv o evanghelie din secolul al XVIII-lea, care atrage privirile. Cu deosebit respect sunt răsfoite și paginile celor patru volume ale „Atlasului lingvistic român”, donate de academicianul Nicolae Bileţchi de la Chișinău. Un interes aparte suscită și lucrările de folclor din perioada interbelică, realizate de Axentie Bileţchi Oprișanu, precum și cele ale oprișănenilor Dumitru Covalciuc și Vasile Bâcu, ambii fiind publiciști, condeieri și animatori culturali, conducători ai unor asociaţii culturale importante care activează în regiunea Cernăuţi. În 2004, declarat Anul Ștefan cel Mare și Sfânt, profesorul Bodnariuc a realizat singura expoziţie dedicată măreţului domn al Moldovei din toată regiunea Cernăuţi și a organizat un simpozion la care au venit și oaspeţi din România. Profesorul participă cu elevii săi, alături de studenţii și cadrele didactice de la Universitatea din Cernăuţi, la săpăturile arheologice care se fac anual la Hotin și Lujeni. Din 2012, instituţia a fost înregistrată ca muzeu școlar, pentru a beneficia de sponsorizări din partea administraţiei

regionale, fiindcă, în afara donaţiei de 4000 de grivne primite de la un lider raional, muzeul supravieţuiește numai datorită muncii și elanului dascălului entuziast. Nicolae Bodnariuc speră să poată amenaja și parterul, unde intenţionează să amenajeze și două expoziţii dedicate vitejiei oprișănenilor în Primul și Al Doilea Război Mondial, dar să expună și alte obiecte interesante, fiindcă aproximativ 40 la sută din obiectele adunate cu atâta pasiune, deocamdată, așteaptă să fie înfăţișate publicului larg. Fiind un om care știe să-și însufleţească discipolii, profesorul este mulţumit de faptul că are urmași vrednici: 16 foști elevi l-au urmat, studiind istoria. Unii dintre ei au realizări notabile în domeniul ales. Are peste 20 de lucrări știinţifice publicate și, an de an, pe data de 22 septembrie, tot mai mulţi participanţi se întrunesc la simpozionul pe care-l organizează în incinta muzeului. Dumnealui ar putea ocupa oricând o catedră universitară, dar dragostea pentru trecutul Oprișenilor și realizările deosebite pe care le are în acest colţ de Moldovă a lui Ștefan cel Mare îl vor ţintui ca pe un fag din Codrii Cosminului pentru a oferi tuturor un exemplu de câtă inteligenţă, curaj și spirit de sacrificiu poate fi capabil un dascăl de ţară, care duce mai departe, în secolul al XXI-lea, stirpea nobilă a domnului Trandafir. Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX


Cultur=

26 APRILIE 2013

Leo BUTNARU

„DAR EU CREDINŢA NU AM PIERDUT-O NICIODATĂ…” (Pagini de jurnal)

20.VII.1989 Dorinţa de a mă „dezlipi” oarecum de cotidianul nemijlocit cu toate predispoziţiile lui de microhaos, ocazional, informaţie și abordare imprevizibile, și mai totdeauna – puţin semnificative; de cotidianul ce-ţi răstoarnă peste suflet atâtea griji străine, întrebări stupide, propuneri și cerinţe care nu mai sunt în concordanţă nici cu vârsta, nici cu interesele tale, nici cu un anume grad de inteligenţă necesar etc. Așa, a accepta o robie a nimicfacerii. Dorinţa de a nu fi supus cotidianului, ci de a-l supune, de a-l face propice existenţei tale artistice, când „te institui” pe tine însuţi în conștiinţă de lume și de sine, într-o „conștiinţă a conștiinţei” (Șt. Lupasco). Să fii acolo unde meriţi să fii: pe o treaptă mai înaltă a existenţei tale intelectuale și scriitoricești. A pune preţ pe, obligatoriu, o mai înaltă probă a frazei, a sensului, chiar a jurnalisticii care-ţi va ieși de sub pix. Propria-ţi subiectivitate avansată la un nivel superior de realitate, într-o ipostază dezinvoltă a contemplării libere și a liberei dispuneri de propriul suflet, de energiile și capacităţile lui/ tale. A tinde spre semnificaţii vitale și artistice net superioare celor pe care le poţi sintetiza în fuga cotidianului, în inevitabilele lui dezordine și imprevizibilitate. A scăpa de mecanicismul situaţiilor de viaţă. A evada din textele altora, pe care trebuie să le redactezi serios, să le pregătești pentru tipar; texte, multe din care sunt străine gusturilor, preocupărilor, năzuinţelor tale; să obţii majoritatea timpului pentru literatura ta, pentru ca, bine lucrând această literatură, ea să fie mai mult și a altora. Plus, ca motiv, incompatibilitatea cu cel ce frânează – nomenklaturistul.

22.VII.1989 Generaţia noastră de poeţi și-a făcut debutul (în presă, nu editorial) cu versuri despre cocori, ciute, sălcii plângătoare, nostalgii, drumuri coșcovite… În încercările lor poetice, debutanţii de astăzi abordează toate temele publicisticii la zi: limba, alfabetul, dezastrul ecologic, nedreptăţile istorice… Cine știe dacă drumul de la înflăcărarea jurnalistică spre emoţia poetică e cel mai bun… Să vedem după ce se mai limpezesc vremurile.

23.VIII.1989 În piaţa centrală a Chișinăului – sute de oameni, la rever putând tricolorul hașurat de sârmă ghimpată trasă peste data de 23 august – amintind de acea zi din 1939, când a fost semnat odiosul Pact Ribbentrop-Molotov. Gh. Pavlenko de la „Sovetskaia Moldvaia”, rânjind: „Ești în doliu?”. Parșiv tipul, se dovedește, chiar dacă ne cunoaștem din studenţie (el – la filologia rusă). I-am făcut semn, „amicalprietenește”: „Circulă, circulă!”. Așa a și făcut, ducându-se, probabil, la redacţie, să ne calomnieze. De fapt, există și cozi de topor autohtone, cum ar fi Atamanenco de la „Moldova socialistă” ce s-a nemernicit rău de tot. Slugoi ordinarissim.

28.VIII.1989 Ieri, duminică, uimitoare, înălţătoare, aproape incredibilă Marea Adunare Naţională! Sute de mii de participanţi (se zice, circa 1 milion) ţintiţi de ochii de ciclopi de

după draperiile clădirii CC. „Civilii” cu misiune specială își făceau cu greu cale prin mulţime. În final s-a citit și adoptat rezoluţia „Despre suveranitatea statală și dreptul nostru la viitor”. Majoritatea din dezideratele din acest act vor putea fi realizate, dar marea îndoială ţine de doleanţa de a examina cu Ucraina problemele retrocedărilor teritoriale. Ăștia, ce înhaţă, nu mai lasă să le scape…

7.X.1989 Ziua Constituţiei, o sâmbătă dramatică! Miliţia a intervenit sălbatic, lovind în demonstranţi, pe unii smulgându-i din rânduri și târându-i după casa guvernului, bătându-i. Mulţimea înfuriată a rupt cordonul de miliţie instalat la ieșire din Piaţa Biruinţei, la strada Pușkin, defilând în lungul bulevardului central.

8.X.1989 Colegii din Frontul Popular mi-au propus să moderez mitingul de la Teatrul Verde. Discuţii cu Gh. Ghimpu, Iu. Roșca, I. Ilașcu. Lumea – potop, agitată încă de ieri, de la încleștarea cu miliţia. De data aceasta, miliţienii – aproape de nevăzut pe aici, mahării lor gândindu-se, probabil, să nu aţâţe lumea. Chiar de la deschiderea mitingului, prind a sosi multe bileţele cu diverse propuneri legate de viitoarele alegeri, voturi de blam, metode de a strânge bani pentru Frontul Popular etc., etc. Cu timpul, voi alege mai multe din acele mesaje, transcriindu-le aici. Mă gândesc că ele ar trebui să-și găsească locul în vreun muzeu al acestor timpuri de luptă pentru idealul naţional. Unul din primele bilete cărora le dau citire: „Ieri pe Piaţa Victoriei a fost martor la măcel colonelul Costache. Propun să fie invitat pe scenă să dea careva lămuriri la cele întâmplate. Dumnealui asistă la miting”. Cred că nu a fost doar martor, zic, și chiar dau cu ochii de colonelul de miliţie Costache care ieri a condus trupele de miliţie contra demonstranţilor. Cum privești spre sală, se afla pe scările din partea stângă a scenei. Zic, iată, oameni buni, cine a lovit ieri în noi, dar, pe moment, nedându-mi seama ce ar putea urma. Mulţimea s-a repezit spre miliţianul gradat, izbindu-l, vrând să-i smulgă epoleţii! Zadarnic încerc să potolesc oamenii, ca să nu complicăm situaţia, să nu le dăm motiv satrapilor să ne învinuiască de fapte grave. Zadarnic! În fine, cu chiu, cu vai, colonelul scapă din mâinile revoltaţilor și – dispare. Din fericire, represaliile miliţiei nu au urmat, aceasta nearătându-se demonstrativ la Teatrul Verde. Alte mesaje: „Ieri, 7.10.89, s-a repetat ziua sângeroasă de la Tbilisi de la 9 aprilie a.c., pe piaţa centrală din Chișinău. În ziua Constituţiei, Poporul Moldovenesc a fost ucis de militari și barbari. PROPUNEM: În numele mitingului, prin telegramă să cerem Parlamentului Ţării să fie trimisă în Moldova o Comisie în componenţa căreia să intre deputaţi ai poporului din Pribaltika (Republicile Baltice) ca să ancheteze urgent evenimentele și să fie trași la răspundere toţi ucigașii. Un grup de moldoveni”. „1) Dacă, Doamne ferește, se primește (adoptă) o lege strâmbă cu privire la alegeri, propun să boicotăm alegerile; 2) La 7 noiembrie ieșim la demonstraţie cu cerinţa unor legi democratice sub lozincile Revoluţiei din Octombrie. Aureliu M. Benu”. „Dragă Leo Butnaru – 1) Poate cineva știe cine-s «eroii» ce au zămislit aceste proiecte de legi? 2) Urgent trebuie creată

o comisie obștească care va controla dacă doleanţele poporului au fost luate în seamă pentru varianta definitivă a proiectului? Cu stimă Mihai Moraru”. „Propun să se organizeze o adunare naţională, pentru a obţine Legile cu drepturi favorabile nouă. Năstasă A., Chișinău”. „Am o întrebare: de ce sunt oamenii chemaţi în voenkomat (comisariatul militar) în Chișinău și apoi trimiși la Tiraspol la construcţii sudori, electricieni ș.a.m.d.? Novosuţchi A.”. „Vă rugăm să-i rugaţi pe vorbitori să nu se repete. În parlamentul lituanian se prevede (conform noilor legi elective) de-a alege ca deputaţi 115 cetăţeni ai Lituaniei. De ce se insistă ca în parlamentul moldovean să fie 380 de deputaţi? Oare nu avem ce face cu mijloacele bănești ale poporului? Socotim că sunt de ajuns 300 de deputaţi ai poporului. Familia Hodorogea”. Când am comentat, am spus că și 300 e un număr exagerat, care ar trebui redus în jumătate. „Sunt militar, în prezent îmi fac serviciul militar pe teritoriul Germaniei cu familia mea împreună. Acum mă aflu în concediu. În numele la un grup mare de moldoveni ce m-au rugat să vă transmit ca să fie dat un cont oarecare, sub un număr oarecare, unde am putea aloca o sumă de bani cu privire la cheltuielile ce se cer pentru introducerea grafiei latine. Noi suntem gata să alocăm, numai nu știm unde. Andrei Cotruţă, or. Bălţi”. Iniţiativa e de salutat, chiar dacă autorităţile au exagerat mișelește suma care, chipurile, ar fi necesară pentru revenirea la alfabetul latin. Minciuni, insinuări. Dar, în mare, procesul deja a fost declanșat, după 31 septembrie a.c. „Spuneţi-mi, vă rog, dacă Frontul Popular (conducerea) e la curent că la unele organizaţii din Chișinău se strâng bani pentru Frontul Popular? Dacă da, atunci ce sume s-au strâns și pentru ce vor fi folosite? Cibotaru A.”. „În numele copiilor, familiilor, bătrânilor care se găsesc aici Vă rog foarte mult să anunţaţi să nu se fumeze. Rugăm doritorii fumători să se reţină pe vreo câteva ore. Credem că au să înţeleagă și le mulţumim din tot sufletul”. Da, și acest miting, ca și precedentele, a durat ore în șir. „Eu, cetăţeanul Abram Ivas de naţionalitate evreu, trăiesc mai sus de Teatrul Verde pe uliţa Omskaia. Mi-i rușine mai departe să trăiesc în acest raion. Cu denumirea uliţelor Siberiei. Mi-i rușine să scriu scrisori în alte republici. Numiri: Omskaia, Tomskaia, Ufimskaia, Barnaulskaia, Novosibirskaia, Usuriiskaia, Krasnoiarskaia, Irkutskaia ș.a.m.d. Unde de scris sau de adresat să schimbe denumirea?” „Să se înainteze acei candidaţi în deputaţi care posedă și limba moldovenească și care au un stagiu de trai pe acest pământ în timp de 15 ani”. „Rog să transmiteţi tuturor să-și ia un angajament la înfrumuseţarea străzilor, unui lot de pământ uitat, sădirea copacilor, să-și controleze puterile, cunoștinţele, căci sunt încrezută: Puneţi capul în mișcare Că el poate multe tare În acea restructurare! Pădureţ, or. Dubăsari”. „Vreau să-i spun, să știe, domnul Grosu că mi-au luat credinţa și mi-au pus cum zic doctorii ţâroz peceni (ciroză) și îs calică pe viaţă, dar eu credinţa n-am pierdut-o niciodată de mic copil până acum la 53 de ani. Surugiu Cristina, Bozieni”.

11

FLUX

CALEIDOSCOP

26 aprilie Evenimente 1775: În urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, Bucovina intra în componența Imperiului Habsburgic 1877: Ca urmare a bombardării orașelor românești de la Dunăre de către artileria turcă, armata română deschide focul asupra Vidinului 1913: A fost semnat, la Petersburg, un protocol prin care Bulgaria a cedat României orașul Silistra și câteva mici teritorii în sudul Dobrogei (26 aprilie/9 mai) 1920: Înființarea, la Cluj-Napoca, a primului Institut speologic din lume 1923: Ducele de York (viitorul rege George al VI-lea al Regatului Unit) se căsătorește cu Lady Elizabeth Bowes-Lyon la Westminster Abbey 1925: Paul von Hindenburg îl învinge pe Wilhelm Marx în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale germane și devine primul șef de stat al Republicii de la Weimar ales direct 1931: New York, a avut loc prima emisiune televizată, experimental: protagonista emisiunii a fost actrița Fay Marbe 1933: A fost înființat Gestapo, poliția secretă a Germaniei naziste 1937: Bombardarea barbară a orașului Guernica de către aviația germană 1945: A fost adoptată Carta Națiunilor Unite (a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945) 1954: Are loc Conferința de la Geneva cu scopul de a restabili pacea în Indochina și în Coreea 1964: Oficialii statelor africane Tanganika și Zanzibar și-au dat mâna pentru a forma un nou stat, Tanzania 1976: Decernarea premiului “Pomme d’or” al Federației internaționale a ziariștilor și scriitorilor de turism (FIJET), zonei turistice Bucovina din România 1986: S-a produs accidentul de la Centrala Nucleară de la Cernobâl, aflată la 200 km de Kiev 2005: Răpitorii celor trei jurnaliști români au prelungit până pe 27 aprilie, la ora 18.00, ultimatumul dat autorităților române cu privire la retragerea trupelor din Irak

Nașteri 121: Marcus Aurelius, împărat roman (d. 180) 1573: Maria de Medici, regină a Franței, a doua soție a lui Henric al IV-lea (d. 1642) 1648: Pedro al II-lea al Portugaliei (d. 1706) 1711: David Hume, filosof britanic (d. 1776) 1782: Maria Amalia a celor Două Sicilii (d. 1866) 1798: Ferdinand Victor Eugene Delacroix, pictor francez (d. 1863) 1841: Wilhelm Scherer, critic și filolog austriac (d. 1886) 1865: Akseli Gallen-Kallela, pictor și grafician finlandez (d. 1931) 1879: Owen Willans Richardson, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1959) 1889: Ludwig Wittgenstein, filosof englez de origine austriacă (d. 1951) 1894: Rudolf Hess, politician german nazist (d. 1987) 1898: Vicente Aleixandre, poet spaniol, distins cu Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1977 (d. 1984) 1922: Ștefan Augustin Doinaș, poet, membru al Academiei Române, președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor (d. 2002) 1932: Michael Smith, chimist englez, laureat Nobel (d. 2000) 1933: Arno Allan Penzias, fizician american, laureat Nobel 1937: Ieronim Tataru, critic și istoric literar 1956: Adriana Trandafir, actriță română 1981: Matthieu Delpierre, fotbalist francez

Decese 1192: Împăratul Go-Shirakawa al Japoniei (n. 1127) 1731: Daniel Defoe, scriitor britanic (n.1660) 1910: Bjørnstjerne Bjørnson, poet, prozator, dramaturg și ziarist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1903 (n. 1832) 1932: Hart Crane, poet american (n. 1899) 1938: Edmund Husserl, filosof austriac, considerat părintele fenomenologiei (n. 1859) 1940: Carl Bosch, chimist german, laureat Nobel (n. 1874) 1951: Arnold Sommerfeld, fizician și matematician german (n. 1868) 1963: Vasile Voiculescu, poet, prozator și dramaturg român (n. 1884) 1969: Morihei Ueshiba, cel care în anii 1940 a dezvoltat tehnicile și filosofia aikido (n. 1883) 1984: Count Basie, jazman american (n. 1904) 2007: Florea Dumitrache, fotbalist român (n. 1948)

Sărbători Ziua Mondială a Proprietății Intelectuale.


FLUX

12

Interviu

26 APRILIE 2013

ANDREI PORUBIN: „Suntem ţesuţi din contradicţii, intrigi, angoase, din lucruri care ne displac şi de care ne debarasăm cu greu” așa cum cureţi copacii primăvara. A rămas doar textul autorului și emoţia firească, justificată a personajului. Și, înainte de fiecare spectacol, ne adună și ne spune: „Vă priviţi, vă ascultaţi și, neapărat, vă auziţi”. Să nu uităm că „Panică la Grand Hotel” este totuși un text al unui autor englez și ea reflectă, dacă nu o realitate, cel puţin o aluzie la realitatea englezească care, aparent, pare diferită de a noastră, dar, totodată, dovedește că aceleași metehne sunt comune oricărei clase politice.

La finele săptămânii trecute, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” a avut loc premiera spectacolului „Panică la Grand Hotel” de Ray Cooney, în montarea lui Sandu Vasilache. Pe lângă o viziune foarte englezească asupra a ceea ce noi obișnuim să spunem „specific naţional” politic în societatea noastră, spectacolul mai aduce o curiozitate – un bărbat în rolul unei femei, în acest caz o doamnă de fier. Este primul rol de femeie, după Chiriţa, interpretat de un bărbat pe scena teatrului moldovenesc. Și cu această responsabilitate s-a isprăvit de minune actorul Andrei Porubin, care ne permite astăzi să intrăm în culisele acestui spectacol și să aflăm cum a luat naștere acest rol. - Până a purcede la discutarea propriu-zisă a spectacolului „Panică la Grand Hotel”, care a avut premiera pe 20 și 21 aprilie, vreau să punem la punct niște detalii tehnice, și anume: pantofii de damă pe care îi porţi în acest spectacol ţi i-a făcut ginerele sau cuscrul (nu vom face publicitate, dar e știut că ei au o afacere locală cu încălţăminte)? - Ginerică. Să vă spun cum a fost. Primul care a aflat că voi juca o femeie în „Panică la Grand Hotel” a fost scumpul meu ginere, Eugen. Abia mai târziu i-am spus soţiei și preotului meu duhovnic. Povestea rolului acesta a fost în felul următor: la sfârșitul anului trecut am avut o întâlnire cu regizorul Sandu Vasilache. El mi-a spus: „Am un proiect, vreau să fac un spectacol, o comedie extraordinară, montată în toată lumea, doar că eu vreau s-o fac în felul meu și vreau ca tu să interpretezi un rol în această comedie”. Iar eu, pentru că „Anonimul veneţian” nu se va juca până în toamnă, deoarece partenera mea, actriţa Margareta Pântea, așteaptă un copil, nu sunt foarte ocupat și am acceptat. După Silvia Luca, probabil, am fost primul actor care a aflat despre acest spectacol și am fost racolat în echipă. Pe urmă au avut loc negocierile cu Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Abia după ce s-a discutat și s-a acceptat montarea, la ieșirea din biroul directorului Teatrului Naţional, Sandu Vasilache mi-a spus: „Vai de mine, Andrei, d-apoi eu nu ţi-am spus esenţialul! Tu în spectacol vei fi ...femeie”. Așa am aflat că regizorul intenţionează să inverseze sexele personajelor din piesă. La Ray Cooney, consilierul primului ministru este, de fapt, domnul Willey, și nu doamna Margarett Willey. În piesă, în afară de Garcon, Detectiv și de Cameristul hindus, toate personajele sunt inversate, la fel, eroul principal are secretar, și nu secretară, amantă,

- Actorilor le este mai ușor să îmbrace pielea diferitor personaje, dar pentru că o perioadă destul de îndelungată ai fost identificat cu rolul din spectacolul „Anonimul veneţian”, ne era dificil să ni te imaginăm în alt rol. - Vezi că și în „Anonimul veneţian” personajul meu este unul complex, un pic excentric, dar destul de tragic prin destinul său. Mai mulţi cunoscuţi după ce au văzut ”Anonimul” mi-au spus franc: ”Ar trebui acum să apari într-un rol diametral opus... într-o comedie, bunăoară!”. Și din acest considerent, propunerea lui Sandu Vasilache a fost una oportună. Eu am mai lucrat cu Sandu Vasilache la „Maria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare”, după Ion Druţă, în 2009, în care am avut un rol mare, cneazul Tolstoi, și cunoșteam maniera de lucru a acestui regizor. Mi-a plăcut să lucrez cu el.

și nu amant etc. În spectacolul lui Mașckov, la Moscova, rolul principal, cel al domnului Willey, este interpretat de Avangard Leontiev, iar al secretarului – de Evgheni Mironov. Regizorul Sandu Vasilache a făcut aceste schimbări ca să modeleze, în spectacolul nostru, un alt gen de conflict. El mi-a spus că mă vede pe mine în acest rol, că are nevoie de un personaj de o asemenea factură, pentru a reda o doamnă destul de abilă, care să știe să gestioneze orice situaţie. Și uite așa am aflat eu că voi juca un rol feminin. - Uite câtă istorie se ţese în jurul unui obișnuit, la prima vedere, detaliu tehnic! Deși nu m-am gândit niciodată că aș putea discuta cu tine despre pantofi de damă și ciorapi. - Să vezi că istoria are continuitate. Prima idee pe care am avut-o după ce am trecut peste șocul pe care l-am avut când am aflat că voi interpreta rolul unei femei-femei, a fost să-l sun pe Eugen, ginerele, și să-i spun că am nevoie de pantofi de damă mărimea mea. El (cu simţul umorului bine pus la punct) a râs și s-a interesat dacă vreau să schimb ceva în viaţa mea. Am râs împreună, apoi i-am spus că îmi trebuie pentru spectacol. A trebuit să-mi facă pantofii la comandă, pentru că mărimea maximă pentru care au ei la fabrică calapod pentru femei este de 40-41, dar eu port mărimea 42. Deci, m-am stresat nu atât pentru faptul că voi purta în spectacol costum de femeie, cât pantofi pe toc. Am admirat mereu femeile care poartă pantofi cu toc înalt. Am exersat foarte mult să-i port, dar mai mult de 5 minute nu puteam rezista în ei, îi aruncam și-mi ziceam nervos că nu mă voi obișnui să port așa ceva la spectacol. Mă duceam acasă după repetiţii, aveam bătături la picioare, soţia îmi făcea masaj și ironiza pe seama mea.

Să știi că abia după aceasta am realizat că fraza: ”Sărut femeie, mâna ta” nu este una completă. Corect ar fi să spunem: “Sărut femeie, mâna și piciorul tău!”. - Deci, prima barieră pe care a trebuit s-o înlături pentru a te încadra în acest spectacol au fost încălţările. - Da, cu ea am început, pentru că îmi dădea bătăi de cap. Aveam fobia pantofilor de damă. Din cauza asta transpiram abundent, eram nervos, agitat și am dat jos și câteva kilograme, că la premieră taiorul îmi era deja larg, mărimile pentru costum fiindu-mi luate mai înainte, în timpul repetiţiilor. Pe lângă această problemă, celelalte păreau minuscule, și abundenţa textului, și respectarea pauzelor, și exactitatea matematică a rostirii replicilor... Aceasta a fost, de fapt, următoarea etapă care mi-a dat frisoane... Mereu uitam la repetiţii prin care ușă trebuie să intru, în care trebuie să-mi trimit partenerii:

în dormitor, în garderobă, în șemineu sau afară... De precizia acestor acţiuni și replici depindea când intră unul din colegii mei de scenă sau când cade zgomotos geamul ”ucigaș”. - În contextul evenimentelor politice cu care ne confruntăm, premiera spectacolului „Panică la Grand Hotel” a picat ca... o comandă politică! - Știţi, la una din repetiţii, cineva din colegi chiar a spus: „Dar nu va fi primit oare spectacolul nostru ca o comandă politică?!” Pe de altă parte, așa e piesa lui Ray Cooney, noi nu intervenim defel în text, adăugăm doar câteva interjecţii. Regizorul a fost foarte strict și exigent cu noi. În primele săptămâni de lucru ne-a lăsat să improvizăm, ca să intrăm în atmosferă, în haina personajului. Iar într-o zi, la repetiţii, ne-a spus: „Azi voi curăţa tot ce cred că e inutil!”. Și toate improvizaţiile noastre, pe care le consideram geniale, le-a dat jos,

- Din ambele proiecte în care ai colaborat cu Sandu Vasilache, putem deduce că acest regizor are o foarte mare încredere în tine, pentru că în ambele spectacole ai fost prezent în scenă aproape pe toată durata spectacolului. - Probabil, deși pe noi nu ne-a legat niciodată această meserie. Sandu este un regizor profund, mai întâi de toate este actor și pe urmă regizor, și actoria, care zace în el, îi dictează de multe ori rezolvările scenice pe care le sugerează actorilor... La ultimele repetiţii își freca mâinile și ne spunea că tare și-ar mai dori să iasă și să joace alături de noi în acest spectacol, era molipsit de atmosfera creată în scenă. Asta era pentru noi un compliment, de fapt, care însemna că ceea ce se întâmplă în scenă nu e foarte rău. - Tu ai prieteni și ești în termeni buni cu oameni din diverse domenii, sfere de activitate, partide, confesiuni religioase, convingeri artistice etc., fiecare are o per-


Interviu

26 APRILIE 2013 cepţie foarte personală asupra ta ca artist și ca individ... Nu te-ai gândit că orice ai face ar putea fi primit tot personal, ca o aluzie la ceva sau cineva, ca o sfidare? - Asta se întâmplă pentru că eu am fost întotdeauna singur. Singur în faţa microfonului. Eu nu am ieșit cu echipa niciodată... Adică, ce înseamnă omul-spectacol? Ai ieșit în faţă și ai cu tine doar bagajul tău de cunoștinţe, de inteligenţă, forţa, abilităţile pe care le-ai acumulat și cizelat de-a lungul vieţii. Dar ești singur. Aici era ascuns marele pericol și examen, de fapt, în cazul în care mi se încredinţa un rol într-o echipă. Dar eu știu ce înseamnă munca în echipă și-mi place să lucrez în echipă. Am activat astfel la radio, în televiziune. Și teatrul este o muncă în echipă. De aceea declar că la ”Panică la Grand Hotel” s-a reușit crearea unei echipe extraordinar de omogene, armonioase și colegiale, chiar dacă fiecare actor are particularităţile sale. Acest spectacol ne-a unit, pe cât eram noi de răzleţiţi la început. Când ai niște colegi buni, e ușor să ieși din orice situaţie. Atât la premiera de sâmbătă, cât și la a doua reprezentaţie, duminică, în sală au fost prezenţi mulţi cunoscuţi de-ai mei. Unii mi-au spus că au întrezărit în chipul doamnei Willey pe cutare politiciană, cineva mi-a spus că a râs pentru că o vedea pe cutare. Vreau să vă spun sincer, nu am copiat și nu am imitat pe nimeni. Doamna Willey este un personaj generalizator. Un prototip care însumează mai multe însușiri și metehne ale femeii-politician. Dar asta nu înseamnă neapărat că toate femeile din politică sunt imorale, mint sau nimeresc în daravere asemănătoare celei din piesă. Însă, cu siguranţă, toate trebuie să știe să depășească anumite situaţii dificile. - Ai mai jucat vreodată roluri travesti? - Nu. Niciodată. Nici măcar pe Chiriţa în școală. Când mi-au adus costumul să mă îmbrac, toată lumea a leșinat de râs, mi-am făcut și o poză, care i-a plăcut tare mult soacre-mii și a făcut-o să exclame: „Vai ce frumușică ești!”. Cred că a fost cel mai mare compliment la adresa rolului meu, pe care l-am primit cu 2 săptămâni până la premieră. Adelina Moșanu, colega mea de dublaj de la Moldova 1, mi-a mărturisit că la premieră, în antract, cineva i-a spus ceva de genul: ”Porubin în rol de femeie îi place mai mult decât Porubin în rol de bărbat”. E și acesta un punct de vedere!... Nu aș lua asta drept un compliment, dar, până la urmă, asta vorbește și despre o reușită a rolului. Le spuneam colegilor: când eram mici, eu cu fratele meu Victor rămâneam deseori singuri acasă, pentru că părinţii noștri, sărmanii, și-au consumat toată viaţa în școală. Și trebuia să inventăm ceva ca să ne distrăm. După ce inventam pentru joacă și ceea ce poate fi greu de imaginat, începeam să facem baluri, teatralizări și puneam peste noi fel de fel de draperii, cearșafuri, pături, plapume, rochii de-ale mamei ca să fim mai hilari. Odată mama ne-a surprins deghizaţi în halul acesta și ne-a spus pe cel mai grav ton posibil: „Băieţii care umblă în haine de femei, fac pipi în pat toată viaţa”. Liliana, îţi spun drept, tu o cunoști pe mama, am crezut-o! Atât de tare m-am înspăimântat, îmi imaginam că sunt mare și fac pipi în pat. Nu am mai îmbrăcat niciodată haine femeiești. Nu am jucat niciodată roluri de femeie. Nici nu m-am gândit la asta. Deși, l-am admirat

13

FLUX

UN ”TESTAMENT” PENTRU DĂINUIRE

Gheorghe Urschi a revenit la Teatrul „Luceafărul”

pe Igor Chistol în rolul Chiriţei, iar mai devreme – pe Nea Costache, pe Caraciobanu, pe Sandri-Ion Șcurea întruchipând același personaj, l-am admirat pe Kaleaghin în rol de femeie, pe Oleg Tabakov, dar nu m-am încumetat niciodată să fac un asemenea rol. - Poate nu e corect să întreb asta, și totuși, cum au reacţionat colegii tăi? Nu ai simţit invidie, nu ţi s-a dat de înţeles că mănânci pâinea cuiva? - Nu, nu mi s-a dat de înţeles, pentru că NU AM DAT motive. E viziunea regizorului și decizia pe cine să angajeze în roluri îi aparţine. El m-a invitat – eu am acceptat. Dar ceea ce trebuie să menţionez este admiraţia pe care le-o port colegilor mei pentru facultăţile lor profesionale și omenești! Deși, la început, poate că exista discret un soi de scepticism din partea unora. Toţi știau că vine Sandu Vasilache cu un spectacol care are o distribuţie pentru zece actori, dintre care doi sunt din afara teatrului. Deja se presupun niște nemulţumiri de culise, pentru că deschis nu o să le afișeze nimeni. Nu mă interesează nici chiar faptul dacă cineva din ei ar fi așteptat să ratez, să nu-mi reușească rolul. După primele repetiţii însă, am reușit să depășim chestia cu clarificarea relaţiilor. Când am ieșit în scenă, Anatol Durbală a declarat: „Sandu, îmi va fi greu să joc. Pentru că în faţa mea nu-i o femeie. Eu îl văd pe Porubin. Sau pe Porubin travestit. Eu am nevoie să cred că în faţa mea e o femeie!”. Acest argument al lui Anatol m-a motivat să ”caut” rolul... să-l modelez pic cu pic... ca, până la urmă, și partenerilor mei să le fie ușor, nemaivorbind de mine. Repet – le sunt recunoscător colegilor din scenă pentru corectitudine și colegialitate. Sugestiile care veneau din partea lor pe parcursul lucrului au fost binevoitoare și pline de tact. Până la urmă, nici chiar nu mă interesează dacă au avut o altă părere sau atitudine decât cele pe care le-au manifestat! Cu toţii suntem ţesuţi din contradicţii, intrigi, angoase, din lucruri care ne displac și de care ne debarasăm cu greu. Contează să ne depășim condiţia rudimentară, să luptăm cu propriile iluzii și erori, să știm să ne susţinem cu un zâmbet, cu o strângere de mână, să ne încurajăm, să ne urăm succes înainte de spectacol. Avem o echipă de invidiat!

- Apropo de echipă, cu siguranţă, acest spectacol este un prilej nescris de bucurie pentru Vera Sandu, profesoara de limbă română și teatru din satul de baștină, Holercani (rn Dubăsari). Profesoara ta și a actorului Ghenadie Gâlcă, unul dintre membrii echipei despre care vorbești. - Într-adevăr, joc pentru prima dată alături de consăteanul meu Ghenadie Gâlcă într-o lucrare dramatică serioasă. Am mai avut, ce-i drept, mai demult o conlucrare într-un concert teatralizat. Îmi doream să joc într-un spectacol cu Ghenadie. Curios, dar în ”Panică la Grand Hotel” se întâlnesc reprezentantul unei promoţii mai vechi de elevi (eu) cu reprezentantul ultimei promoţii (el) a profesoarei noastre din sat. Mai cu seamă că premiera s-a jucat în săptămâna în care dumneaei și-a sărbătorit ziua de naștere. Nu am invitat-o la acest spectacol, pentru că știu că îi este greu să se deplaseze la Chișinău. Îmi dau seama ce bucurie ar fi trăit să ne vadă pe amândoi în scena Naţionalului. Spun o banalitate, dar învăţătorii sunt oamenii care se văd împliniţi prin elevii lor. De fiecare dată când ne întâlnim, ea ne spune: „Eu trăiesc cu bucuriile voastre, cu realizările voastre și eu mă bucur de parcă ar fi realizările mele”. Pentru că, într-adevăr, de acolo pornim, de la ceea ce ne-a învăţat ea, de la felul cum ne-a învăţat ea să rostim și să simţim cuvântul. Vera Sandu este omul de care îmi amintesc de fiecare dată când vorbesc despre școală, despre copilărie, despre începuturile mele, despre această dragoste pentru scenă, dragoste pe care o au în sânge toţi elevii ei, chiar dacă unii au ales să se manifeste în alte domenii de activitate. Pentru că dumneaei e un învăţător de la Dumnezeu, un dascăl adevărat. Îţi dai seama că dacă am fi plecat pustii de acolo, din satul nostru, nu se știe ce am fi acumulat pe parcursul anilor... Dar așa – am ieșit din școala noastră motivaţi să acumulăm ceva în viaţă. Școala și învăţătorii ne-au propulsat. Deja contează cine și ce viteză de zbor și-a luat la decolare... - Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes și să te bucuri de multe aplauze în continuare! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

În contextul ultimelor evenimente care se desfășoară pe scena politică din Republica Moldova, unul a reușit totuși să eclipseze declaraţiile guvernanţilor, politicienilor, analiștilor, actorilor politici care în ultimii ani se pare că umblă la pâinea actorilor de meserie. Și acest eveniment, care a adunat, în sfârșit, televiziunile pe pragurile unei instituţii teatrale, este revenirea actorului Gheorghe Urschi în sala de repetiţii a Teatrului Republican „Luceafărul”. Miercuri, 24 aprilie, după trei ani de absenţă, maestrul Gheorghe Urschi a revenit la „Luceafărul”, despre care spune că este casa lui, pentru a asista la repetiţiile spectacolului „Testamentul”, un spectacol important pentru el, deoarerce a marcat debutul său în dramaturgie. Spectacolul „Testamentul” nu a mai fost jucat de doi ani pe scena teatrului, deoarece, în lipsa regizorului de la repetiţii, s-au mai strecurat în el improvizaţii. De-a lungul anilor și distribuţia spectacolului a suferit mai multe modificări. Directorul artistic al teatrului, Stela Focșa, a menţionat că pentru a nu se pierde din conceptul regizoral iniţial, pentru a nu distorsiona acest spectacol, administraţia teatrului a decis să-l suspende, ca în momentul în care regizorul va găsi de cuviinţă, să se revină asupra lui, pentru a fi restabilit. Un imbold de a se reveni la acest spectacol au fost nenumăratele apeluri telefonice și scrisori de la spectatori care au solicitat repunerea spectacolului „Testamentul” în repertoriu. Momentul decisiv a venit totuși din partea lui Gheorghe Urschi, care, împreună cu fiicele, fiind în trecere cu mașina în preajma Teatrului „Luceafărul”, s-ar fi întristat că nu a regăsit în repertoriu acest spectacol. În consecinţă, fiicele maestrului, Liliana și Laura Urschi, au discutat cu administraţia teatrului pentru a găsi modalităţi de a fi restabilit spectacolul „Testamentul”. Gheorghe Urschi a pus la dispoziţia teatrului casete video cu toate imprimările acestui spectacol și cu generaţiile de actori care au jucat de-a lungul anilor în „Testamentul”, spectacol care, de la lansare, a avut toate reprezentaţiile cu casa de bilete închise, biletele fiind cumpărate din timp. Actorul Vlad Isac, care a făcut parte și din una dintre distribuţiile alese de Gheorghe Urschi, a fost numit asistent de regizor. Când ultima variantă restabilită a spectacolului a fost închegată, regizorul a manifestat interes să o vadă, iar trupa abia aștepta să primească acordul maestrului pentru a juca acest spectacol. Miercuri, când a pășit pragul Teatrului „Luceafărul”, Gheorghe Urschi a izbucnit în plâns. La fel, a fost copleșit de emoţii când a fost invitat să ia loc în scaunul regizorului și nu s-a putut abţine nici la vederea personajului principal din spectacol, Pricoche Sâmbure, personaj pe care Gheorghe Urschi l-a și interpretat, la început împărţind rolul frăţește cu actorul Iurie Negoiţă. În varianta restabilită a spectacolului, rolul lui Pricoche Sâmbure, care hotărăște să le joace o farsă fiilor săi și se preface că moare, este intereptat de actorul Veaceslav Mereuţă. Doar actriţa Paulina Zavtoni a jucat în toate distribuţiile pe care, din 1992, anul premierei, le-a avut spectacolul „Testamentul” și se regăsește și în varianta restabilită a acestui spectacol. Piesa „Testamentul” a fost scrisă în toamna anului 1991 de Gheorghe Urschi și a avut premiera la „Luceafărul” în luna mai a anului 1992. Până în 2011 ea s-a jucat în repertoriul teatrului. La 26 mai 2007, la „Luceafărul” a avut loc și premiera spectacolului „Testamentul II”, o continuitate a primului text. Ambele spectacole au fost incluse în repertoriul teatrului. De asemenea, în repertoriul curent al teatrului se mai regăsește o piesă scrisă de Gheorghe Urschi – „Questa e la vita dolce”. Spectacolul restabilit se va juca vineri, 26 aprilie, la ora 18.00. De asemenea, spectatorii care vor veni la acest spectacol vor avea ocazia să cumpere și ultimele trei volume scrise de Gheorghe Urschi. Ulterior, acest spectacol își va ocupa locul în repertoriul Teatrului Republican „Luceafărul”. Vă reamintim că în 2011, maestrul Gheorghe Urschi a suferit un atac cerebral, acum aflându-se în perioada de recuperare și comunicând mai mult prin semne și interjecţii sau prin intermediul unui alfabet, cu ajutorul căruia formează cuvinte, ca să se facă înţeles. Pentru prima dată de când a fost atins de boală, Gheorghe Urschi a revenit în sala de repetiţii a Teatrului „Luceafărul” și a avut o primă întâlnire cu un număr mai mare de jurnaliști și admiratori, lucru care poate părea solicitant pentru o persoană aflată în situaţia lui. Mai cu seamă că, din cauza suferinţei, acum maestrul nu mai poate interveni nici în spectacol. Este totuși, un eveniment important pentru trupa teatrului, o vizită pe care actorii au primit-o ca pe o binecuvântare. Mai mult, în ciuda emoţiilor care l-au copleșit, de această revenire s-a bucurat Gheorghe Urschi, căruia, probabil, această vizită i-a redat o speranţă, i-a împlinit un vis – acela de a-și mai purta pașii într-o sală de spectacole de ale cărei nume se leagă toate începuturile sale artistice. Liliana POPUŞOI, FLUX


FLUX 29

14

Programe

Luni APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Arts 21”. 10.30 Reporterul de gardă. 10.55, 12.55, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 11.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 12.00 Documentar. “Etiopia pe urmele primilor creștini”. 13.10 55 de ani împreună. “Oglinda timpului. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “|ara asta a uitat de noi”. Spectacol al Teatrului Național “Satiricus I.L. Caragiale”. 16.00 55 de ani împreună. “A fost odată...”. Gh. Siminel. 16.25 Fotbal nonstop. 18.00 Sub același cer. 18.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45, 5.10 55 de ani împreună. Tamara Zastavnițchi. 22.20 55 de ani împreună cu Moldova 1. Concert omagial. 0.10 Documentar. “Euromaxx”. 0.40 Documentar. “Shift - viață în era digitală”. 1.00 Tezaur. 5.20 Profil de savant. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Serial: Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vacanţă cu familia Johnson (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4475 15:00 Film: Clica 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.9, an 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!”13:00“Доброго здоровьица!”с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Юрий Кузнецов, Александр Домогаров, Иван Добронравов, Сергей Газаров в многосерийном фильме “Легенды о Круге” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 Никита Зверев, Ирина Апексимова в многосерийном фильме “Победный ветер, ясный день” 01:55 Ночные новости 02:10 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 11.10 O dată’n viață. 9.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 LA RELÈVE DU DINOSAURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SOS 18 20:28 SOS 18 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 BYE BYE LA SUISSE 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 UN ÉLÉPHANT ÇA TROMPE ÉNORMEMENT 2:42 ARTE REPORTAGE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 BLUFFER SA VIE

26 APRILIE 2013

30

Marţi APRILIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 55 de ani împreună. Valeria Dascăl. 6.20 Sub același cer. 6.50 55 de ani împreună. Andrei Timuș, primul director al Televiziunii Naționale. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 9.55, 16.55, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 10.00 55 de ani împreună. Magazinul copiilor. 10.30 55 de ani împreună. Portrete în timp. 11.00 Moldova în direct. 12.00, 5.25 Accente economice. 12.30 “World stories” lumea în reportaje. 13.10 În drum spre Eurovision. 13.35, 4.10 55 de ani împreună. “A fost odată...”. 14.10, 5.00 55 de ani împreună. Portrete în timp. Ecaterina Bălan. 14.35 55 de ani împreună. Victor Paraconâi, cameraman. 14.50 55 de ani împreună. Dor. De Ziua Televiziunii. 15.20 Moldovenii de pretutindeni. 15.55 Ring Star. 17.15, 19.40, 21.15 55 DE ANI ÎMPREUNĂ. CONCERT FESTIV. Transmisiune în direct. 19.00 MESAGER (rom). 23.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 0.10 Respiro. Program muzical. 0.25 Documentar. “Euromaxx”. 1.00, 5.50 Descoperă Moldova. 1.15 Cuvintele Credinței. 4.45 La curțile dorului. 07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste si luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna (sfârșitul serialului) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Serial: Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Clica (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4476 15:00 Film: Parfumul dragostei 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Dexter, ep.10, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!”13:00“Доброго здоровьица!”с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:40 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Реал Мадрид” - “Боруссия Дортмунд” 23:50 Премьера. Юрий Кузнецов, Александр Домогаров, Иван Добронравов, Сергей Газаров в многосерийном фильме “Легенды о Круге” 01:30 “Primele știri” (rus) 01:40 Никита Зверев, Ирина Апексимова в многосерийном фильме “Победный ветер, ясный день” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 Cериал “Гримм” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LA RUÉE VERS L’OS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SOS 18 15:57 SOS 18 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE COEUR DES HOMMES 21:18 ARTHUR FLÈCHE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 EMMA 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 HOLTANNA, L’AVENTURE ANTARCTIQUE

1

Miercuri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 1.00 55 de ani împreună. Victor Paraconâi, cameraman. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Junior Euurovision. Program musical. 9.50 Știință și inovare. 10.20 Respiro. Program musical. 10.30 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 “La hodină” cu Nicolae Hodină. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Tezaur. 13.00 Documentar. “Casa părintească”. 13.30 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 14.30 “Destin”. Spectacol muzical cu Fuego. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Templul muzicii. 20.40, 5.10 Chișinăul de ieri și de azi 21.25, 4.10 Portrete în timp. Valeriu Gagiu. 22.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.10 “Flautul de aur”. Program musical. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 La curțile dorului. 4.40 Natura în obiectiv. 5.25 Descoperă Moldova. 5.30 În drum spre Eurovision. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Divertisment. Next Star 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Eva Luna (primul episod) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Serial: Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Blestemul Penelopei 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4477 14:10 Film: Aș face orice 15:45 Miniserie: Iisus din Nazareth, partea I 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.8, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Un cuvânt poate schimbă totul 00:30 Serviciul Român de Comedie (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 “Пока все дома” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 “Контрольная закупка” 10:00 Новости 10:10 Вера Васильева, Владимир Ушаков в фильме “Свадьба с приданым” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 Евгений Леонов, Маргарита Назарова в комедии “Полосатый рейс” 13:50 “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Николай Караченцов, Галина Польских, Всеволод Санаев в комедии “Белые росы” 16:35 Дмитрий Певцов, Ольга Дроздова в фильме “Ангел в сердце” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Фильм “Ангел в сердце”. Продолжение 20:10 Премьера. “20 лет в пути”. Юбилейный концерт Стаса Михайлова 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:30 Футбол. Лига чемпионов UEFA. 1/2 финала “Барселона” - “Бавария” 23:40 Обзор матчей Лиги чемпионов UEFA 00:15 “20 лет в пути”. Юбилейный концерт Стаса Михайлова. Продолжение 01:45 Ксения Раппопорт, Федор Бондарчук в фильме “Два дня” 03:10 Майкл Кейн, Натали Вуд в комедии “Соглядатай” 04:30 Игорь Скляр, Александр Панкратов-Черный, Елена Цыплакова в фильме “Мы из джаза” 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.30, 6.20 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.20, 6.45 Teleenciclopedia. 3.20 O dată’n viață. p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:06 ÉPICERIE FINE 10:32 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:29 MONA OZOUF, FEMME DES LUMIÈRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 NOUS IRONS TOUS AU PARADIS 16:49 NI OUI... 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:20 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:04 FLASH INFO 21:10 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE GRAND TOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 MARIE-OCTOBRE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 360° - GÉO 4:45 PEUPLES DU MONDE

2

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Recital. Arsenie Butnaru. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Drumeții”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.45 Părinți și copii. 16.15 Eruditcafe. Concurs. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Almanah cinematografic. 22.20, 5.05 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Evantai folcloric. 3.50 La curțile dorului. 07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30Serial 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Eva Luna (primul episod) (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Serial: Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O americancă la Tokyo 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4478 14:10 Film: Legenda leului alb 15:45 Miniserie: Iisus din Nazareth, partea a II-a 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.9, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.9, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Mai iute ca moartea 00:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:15 “Гении и злодеи” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Угадай мелодию” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 “ДОстояние РЕспублики: Андрей Дементьев” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Вахтанг Кикабидзе, Фрунзик Мкртчян в фильме “Мимино” 02:00 Киану Ривз в фильме “Прогулка в облаках” 03:35 “Prima Oră” (R) 05:20 Cериал “Гримм” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 3.50, 5.05, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 3.25, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:06 FLASH INFO 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:29 DE CHAIR ET D’ÂME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:32 FLASH INFO 16:35 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 EMMA 21:04 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE DOUBLE DE MA MOITIÉ 23:35 TENNIS ELBOW 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 MONA OZOUF, FEMME DES LUMIÈRES 2:49 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 360° - GÉO


Programe 26 APRILIE 2013

3

Vineri

4

MAI

Sâmbătă MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Art-club (rus). 10.30, 4.10 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 13.40 Свiтанок. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 16.15, 5.15 Cinemateca universală. 16.30 Documentar. “Euromaxx”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Documentar. “Dan Bălan între fenomen și realitate”. 21.25 Documentar. “Global 3000”. 22.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.10 Documentar. “Povestea vieții mele: Mikis Theodorakis”. 1.00 Știri pozitive. 1.20 Templul muzicii. 3.50 La curțile dorului. 4.40 Fotbal non-stop.

6.00, 21.00, 23.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 7.45, 16.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 8.10 Desene animate. “Sandocan”. 9.05 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Finala Campionatului RM la baschet. Transmisiune în direct de la sala USM. În pauză - Profil de savant. 14.20 I.Druță. “Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Tezaur. 23.45 Domnului să ne rugăm. Transmisiune în direct de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău cu ocazia sărbătorii “Învierea Domnului Sfintele Paști”. 3.30 Dor 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 03.00 Muzică 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cinema Acasă: “Pasarea Spin: Continuarea” (partea I) 23:00 Serial: Lara 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:15 Serial: Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Eva Luna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Slappy și ștrengarii 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4479 14:10 Film: Aventurile lui Felicity 15:30 Miniserie: Iisus din Nazareth, partea a III-a 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:00 Videoclipuri Pro Tv 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:15 “Гении и злодеи” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Угадай мелодию” 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Торжественное открытие новой сцены Мариинского театра 00:05 Премьера. “Мариинский театр и Валерий Гергиев” 01:40 “Primele știri” (rus) 01:50 Том Хэнкс, Джеймс Белуши в комедии “Человек в красном ботинке” 03:15 Фильм “Адам” 04:45 Евгения Глушенко, Лев Дуров в комедии “Не ждали, не гадали” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 5.35 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 22.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 3.45, 5.05, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 4.10, 6.00 Teleenciclopedia. 21.30 O dată’n viață. p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 ÉPICERIE FINE 13:29 L’ORCHIDOCLASTE, RUDY RICCIOTTI VU PAR LAETITIA MASSON 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 EMMA 16:35 FLASH INFO 16:38 VISITES D’INTÉRIEURS 16:53 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SOS 18 22:53 SOS 18 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LADY BAR 2 2:38 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 360° - GÉO 4:46 PEUPLES DU MONDE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (primul episod) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Cinema Acasă: “Pasărea Spin: Continuarea” (partea I) (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă (r) 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 22:00 Cinema Acasă: “Pasărea Spin: Continuarea” (partea a II-a) 23:00 Serial: Lara 23:45 Slujba de Înviere - transmisiune directă 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Serial: Que bonito amor (r) 02:30 Poveștiri adevărate (r) 03:15 Serial: Lara (r) 04:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 05:15 Serial: Rosa diamante (r) 06:00 Serial: Eva Luna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Film: Puștiul 15:00 Teleshopping 15:15 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Doamna Doubtfire, tăticul nostru trăsnit 22:45 Film: Denis, pericol public 2 23:45 Slujba de Înviere 00:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:00 MasterChef (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Леонид Каневский. Приключения сыщика” 07:05 Наталья Гундарева, Екатерина Васильева в фильме “Прощание славянки” 08:35 Teleshopping 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Идеальный ремонт” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Чудотворцы ХХ века” 13:15 “Пасха” 14:15 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. “Дина Гарипова. Наш голос на “Евровидении” 19:20 “Угадай мелодию” 19:55 “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 22:00 Пасха Христова. Трансляция богослужения из Храма Христа Спасителя 01:00 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 02:30 “Что? Где? Когда?” 03:40 “Великий пост” 04:30 “Пасха” 05:20 “Святые ХХ века” 7.00, 14.30, 20.30, 1.15, 2.55 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 O dată’n viață. 19.00, 2.30, 6.30 Reporter. 21.00 Credo. 4.10 Viața satului. 6.15 Teleenciclopedia. p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 360° - GÉO 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:59 COMMANDANT CLARK 11:12 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LA VIE EN VERT 12:59 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:00 FLASH INFO 13:28 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:56 RUGBY - TOP 14 16:46 FLASH INFO 16:57 RUGBY - TOP 14 17:47 VISITES D’INTÉRIEURS 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 KASSAV’ 30 ANS LIVE AU STADE DE FRANCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:02 L’ORCHIDOCLASTE, RUDY RICCIOTTI VU PAR LAETITIA MASSON 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:23 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

5

15

FLUX

Duminică MAI

6.00, 21.00, 0.40, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 3.40 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 “Bâza-bâzâita”. Poveste musicală. 13.30 Documentar. “Descoperă Europa ta. Brânza de Bran”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Documentar. “Noaptea de Înviere la Putna”. 15.30, 19.50 “Dorul Basarabiei”. Spectacol musical. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 “M-am născut de ziua mea”. Spectacol muzical. 1.00 Documentar. “Casa părintească”. 2.15 “Destin”. Spectacol muzical cu Fuego. 3.35 Descoperă Moldova. 4.10 Documentar. “Dan Bălan între fenomen și realitate”. 5.30 În drum spre Eurovision. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Talent show. România dansează 07:00 Serial: Lara (r) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Cinema Acasă: “Pasarea Spin: Continuarea” (partea a II a) (r) 13:00 MTV Europe Music Awards 15:30 Serial: Eva Luna (r) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 22:00 Cinema Acasă: “Pasărea Spin: Continuarea” (partea a III-a) (r) 23:00 Serial: Lara 00:00 Doamne de poveste (r) 01:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Lara (r) 04:15 Serial: Rosa diamante (r) 05:00 Reţeta de acasă (r)s 06:00 Serial: Eva Luna (r) 07:15 Film: O iubire nebună 09:00 Film: Denis, pericol public (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Film: Shrek al treilea 12:30 Apropo Tv 13:30 Teleshopping 13:45 MasterChef (r) 15:45 Film: Insula din vis 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: În siguranţă 22:30 Film: Strania poveste a lui Benjamin Button 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:00 Videoclipuri Pro Tv 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

26 aprilie - 3 mai Berbec O perioadă tensionată. Pentru a-ţi regăsi liniștea, trebuie să faci un efort. Este mai important echilibrul tău decât orice informaţie pe care vrei să o afli.

Taur Multe situaţii sunt anapoda, amestecate și complexe, mai mult decât de obicei. Într-un astfel de context, cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să te calmezi.

Gemeni Una gândești și alta spui. Simţi nevoia să te protejezi de anumite persoane din jur. Ai putea ignora foarte ușor acești mici spioni, dar îţi sunt de folos.

Rac Marile tale planuri sunt încă secrete și nici nu ai de gând să le dezvălui prea curând. Deocamdată, te preocupă resursele necesare pentru realizarea lor.

Leu Reușești să îmbini diplomaţia cu dorinţa de a spune adevărul. Unele persoane din anturaj ar putea fi surprinse de curajul de care dai dovadă.

Fecioară Te îngrijești de propriile probleme, de sursele de venit, cele din prezent și cele din viitor. Liniștea aparentă din viaţa ta va fi tulburată de reproșurile unui apropiat.

06:00 Новости 06:10 Фильм “Нахаленок” 07:05 Сергей Никоненко, Любовь Полищук в фильме “Если можешь, прости...” 08:25 Teleshopping 08:40 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Среда обитания. “Еда с начинкой” 13:20 “Муслим Магомаев. Сердце на снегу” 14:30 Александр Домогаров, Елена Дробышева в фильме “Моя вторая половинка” 18:10 Премьера. “По серпантину”. Юбилейный концерт Валерии 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:05 “Большая разница ТВ” 23:55 Премьера. Комедия по-французски “Папаши 2” 01:40 Юрий Белов в музыкальной комедии “Стоянка поезда - две минуты” 02:50 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:20 Елена Яковлева, Сергей Жигунов, Сергей Газаров в фильме “Рита”

Balanţă

7.00, 19.00, 1.25, 2.35, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepți... 8.20, 15.00, 19.25, 0.10, 1.00, 1.50 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 17.10, 3.00 Ne vedem la TVR. 21.00 O dată’n viață. 4.40 Universul credinței.

Beneficiezi de sprijinul unui prieten adevărat. Acesta îţi oferă informaţii preţioase, care te vor ajuta să eviţi anumite probleme pe termen scurt.

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 360° - GÉO 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:57 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:59 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:33 TACTIK 11:58 PAROLES DE CLIP 12:08 SCIENCE OU FICTION 12:34 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:01 JOUR DE RUGBY 13:45 SAUVETEURS DES MERS 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:02 LES ALPES VUES DU CIEL 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES DIABOLIQUES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:31 FOOT ! 1:42 LE DOUBLE DE MA MOITIÉ 3:17 TENNIS ELBOW 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Ai șansa de a descoperi erorile de judecată care te-au împins departe de unul dintre parteneri. Singura condiţie e să taci și să asculţi ce are de spus.

Scorpion Departe de ochii lumii spui tot ce gândești, lucruri care dacă ar fi auzite de cei vizaţi ar atrage consecinţe dureroase. Sunt multe neadevăruri și exagerări.

Săgetător

Capricorn Ce e al tău e pus deoparte, dar nu și dacă te lași influenţat de părerile celor care una spun și alta cred. E mai sănătos să faci o evaluare proprie.

Vărsător Ai anumite reţineri care provin din faptul că relaţiile cu cei dragi sunt instabile și complicate. Nu poţi lua decizii definitive într-o situaţie atât de ciudată.

Peşti Regândești vechile planuri legate de cheltuieli, investiţii și economii. O bună administrare a banilor este mai importantă acum decât nivelul veniturilor.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 925 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Un medic israelian afirmă că NU este sănătos să faci duş în fiecare zi

Contrar a ceea ce se credea, dușurile dese nu sunt bune pentru sănătatea pielii, a explicat medicul israelian Rachel Luzzati, șefa secţiei din Haifa a casei de asigurări de sănătate Clalit, pentru publicaţia Haaretz. “Două sau trei dușuri pe săptămână sunt mai mult decât suficiente pentru o igienă bună”, a declarat Rachel Luzzati pentru publicaţia israeliană. Medicul recomandă folosirea săpunului solid, în locul celui lichid, iar în cazul în care vrem să spălăm zilnic zonele sensibile ale corpului, să o facem doar local. De ce nu este însă bine să facem duș zilnic? Potrivit specialistului israelian, dușul zilnic poate duce la iritarea pielii, la scăderea grăsimii naturale a acesteia, grăsime care ajută organismul să lupte cu bacteriile prezente la nivelul ţesutului epitelial. Luzzati a explicat, de asemenea, că principalul motiv pentru care pielea are de suferi este aceala că este foarte greu să ne limpezim în totalitate de reziduurile de săpun lichid, ceea ce poate duce la iritaţii. O altă ipoteză înaintată de medicul specialist este aceea că dușurile frecvente sunt o explicaţie pentru deficienţa de vitamina D. Explicaţia stă în faptul că vitamina D se formează la nivelul pielii, iar procesul formării poate fi afectat de spălatul excesiv. Luzzati mai atrage atenţia și asupra stigmatului social: “În ultimele decenii a crescut numărul de dușuri pe care le facem. Această situaţie are o explicaţie socială, dincolo de considerentele de igienă. Societatea nu acceptă mirosul nostru natural. Toate mirosurile ne deranjează, de aceea folosim des deodorante și săpunuri. Societatea se duce către o lume (...) care miroase sintetic și artificial”.

Diverse

26 APRILIE 2013

Verdeţurile, uzine uriaşe de vitamine După o iarnă lungă, organismul are nevoie să-și completeze rezervele care îi asigură funcţionarea optimă, iar una dintre recomandări sunt dietele bogate în verdeţuri, surse foarte importante de vitamine. Spanacul este cel mai bun mijloc natural pentru curăţarea și regenerarea sistemului digestiv. Bogat în minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, sulf, mangan, zinc, cupru, iod, fier), vitamine (A, B1, B2, B12, PP, C, acid folic) și aminoacizi (arginină, lizină), spanacul trebuie consumat, de preferinţă, în stare crudă sau foarte puţin opărit. Prin gătirea lui la temperaturi înalte își pierde proprietăţile nutritive. Spanacul este foarte util în stările de anemie, astenie fizică și nervoasă, afecţiuni cardiace, hipertensiune arterială, vâscozitate sangvină crescută, diabet, obezitate. Nu este recomandat persoanelor care au litiază urică fiindcă are o concentraţie mare în oxalaţi de potasiu și de calciu, care se pot depune.

Zgomotul te face să iei decizii greşite Ce determină luarea de decizii greșite? Colaboratori ai Universităţii Princeton au reușit să afle, în urma unui experiment desfășurat pe oameni și pe șobolani, în ce etapă creierul face o greșeală atunci când are de luat o decizie, notează RBK Daily. Pentru luarea oricărei decizii este nevoie de informaţie și cu cât aceasta este mai complicată, cu atât este mai mare volumul de date necesar. Atunci când optează pentru o anumită instituţie de învăţământ superior, candidatul analizează factori precum oferta de materii, reputaţia instituţiei și șansele la o viitoare angajare. În cazul în care creierul greșește în procesul de evaluare a instituţiei, se ajunge la o decizie eronată. Potrivit neurobiologilor americani, acest lucru se întâmplă din cauza erorilor sau „zgomotului” din informaţiile care ajung în creier. La experimentul desfășurat de cercetă-

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD. Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Ștevia nu trebuie să lipsească dintr-o alimentaţie sănătoasă. Este de mare ajutor persoanelor care suferă de diabet deoarece stabilizează nivelul de zahăr din sânge. Bogată în vitamine (în special vitamina C) și minerale, întărește sistemul imunitar. Este un îndulcitor natural care poate înlocui cu succes zahărul. Frunzele de ștevie se consumă proaspete sau uscate. Are proprietăţi antibacteriene, antiseptice, antimicrobiene, antioxidante, antiglicemice si antihipertensive. Leurda este una dintre verdeţurile-minune ale primăverii. Este recomandată tuturor celor care au colesterolul mărit, hipertensivilor, în ateroscleroză sau tromboflebită. Prin conţinutul ei bogat în aminoacizi (în special adenozină), scade nivelul colesterolului negativ (LDL) din sânge. Primăvara sunt recomandate curele cu o durată de minimum 3 săptămâni, timp în care se consumă două porţii de salată de leurdă pe zi. Pe parcursul anului se recomandă patru cure, cu o durată de o lună fiecare. Urzicile sunt indispensabile din dieta oricui do-

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ! Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

torii americani au luat parte 4 absolvenţi de colegii și 19 șobolani de laborator. Cei testaţi erau puși să asculte pocnituri din stânga și din dreapta lor, după care trebuia să determine din ce direcţie s-au auzit mai multe. Absolvenţii răspundeau verbal la întrebările cercetătorilor, în timp ce șobolanii întorceau capul într-o direcţie sau alta. În majoritatea cazurilor, cei testaţi făceau o alegere corectă, însă uneori greșeau: de exemplu, atunci când pocnetele din ambele părţi se suprapuneau. Ulterior, oamenii americani de știinţă au elaborat modele informatice care dezvăluiau ce se întâmplă în creier în momentul luării unei decizii, în perioada în care acesta adună informaţii, însă nu s-a hotărât încă în privinţa deciziei. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, de cele mai multe ori, erorile apăreau în contextul incapacităţii de a coordona exact informaţiile senzoriale, care ajung prin ţesuturile nervoase în sistemul nervos central. Aceasta înseamnă că informaţiile erau interpretate greșit din cauza zgomotului. (AGERPRES.ro)

rește să-și refacă rezervele de vitamine și minerale. Bogate în vitaminele A, B2, C, K, minerale, calciu și fier, sunt medicament și aliment deopotrivă, foarte bune în detoxifierea organismului și regenerarea lui. Urzica este una dintre plantele de la care se folosește totul: rădăcina, tulpina, frunzele și florile. Ceaiul de urzică este foarte bun în combaterea alergiilor și a stărilor de anemie. Ziarulevenimentul.ro

Bărbaţii, mai ROMANTICI decât femeile? Bărbaţii sunt, aparent, mai romantici decât femeile! Cel puţin, asta este concluzia unui studiu publicat recent în cartea “The Normal Bar”. Studiul a fost realizat pe 10.000 de persoane de ambele sexe din lumea întreagă și publicat în The Normal Bar, publicaţie realizată de Chrisanna Northrupp în colaborare cu specialiști universitari din Statele Unite, scrie Daily Mail, citat de Rtv.net. Studiul s-a bazat pe 1.300 de întrebări ce au cuprins totul, de la sex, până la trăsături fizice atrăgătoare și trăsături de personalitate Studiul a arătat că 48% dintre bărbaţi se îndrăgostesc la prima vedere și numai 28 de femei fac acest lucru. Alte rezultate ale studiului au mai arătat că 74% dintre persoanele intervievate sunt fericite în relaţia cu partenerul lor, iar 66% consideră că acesta este “sufletul pereche”. Rezultatul cel mai interesant al studiului pare să fie acela că sexul în afara relaţiei de cuplu și fără implicaţie sentimentală nu pare să deranjeze atât de mult relaţiile de cuplu. 15% dintre respondenţi au recunoscut că au avut asemenea relaţii extramaritale. De asemenea, tandreţea, sentimentele, mângâierile și săruturile sunt ingredientele-cheie ale unei relaţii fericite.

Săritul corzii anulează senzaţia de foame Aveţi probleme cu silueta sau, pur și simplu, nu mai aveţi ce mânca? Un studiu japonez vă îndeamnă să săriţi coarda sau să faceţi orice fel de exerciţiu fizic care implică mișcarea ritmică pe verticală, conform unui material publicat de LiveScience. Există și alte studii care au ajuns la concluzia că exerciţiile fizice pot suprima senzaţia de foame, însă pentru scurte perioade de timp, prin eliberarea în stomac a unor hormoni care reglează apetitul. De aici au pornit cercetătorii japonezi care au vrut să afle dacă această “indispoziţie stomacală” ce se produce în timpul exerciţiilor fizice care implică sărituri pe verticală poate avea efectul de a modifica nivelul unor hormoni precum grelina (hormon ce este eliberat atunci când ne este foame), mai mult decât în cazul altor tipuri de exerciţii fizice. Practic ei au dorit să identifice acele exerciţii fizice care ne pot ţine cel mai mult timp de foame. Studiile anterioare au indicat faptul că alergatul suprimă apetitul mai mult decât

mersul pe bicicletă, spre exemplu. Atunci când sărim coarda întregul organism este mișcat în sus și în jos mai mult decât atunci când alergăm. De asemenea, nu există nicio mișcare în direcţie orizontală, iar acest exerciţiu solicită cel mai mult stomacul, putând induce o suprimare de și mai lungă durată a senzaţiei de foame. Pentru a testa această idee, cercetătorii au selecţionat un grup de 15 tineri cu vârsta în jur de 24 de ani. Aceștia au fost puși, prin rotaţie, în zile diferite, fie să sară coarda timp de 30 de minute, fie să meargă pe o bicicletă staţionară sau să se odihnească pe o canapea. Cercetătorii au reglat bicicletele staţionare astfel încât nivelul de energie folosit de fiecare voluntar în parte, în timp ce pedala, să fie similar celui folosit în timp ce sărea coarda. Rezultatele obţinute au demonstrat că tinerii care au făcut exerciţiile fizice s-au simţit mai puţin înfometaţi decât cei care s-au relaxat, care au reprezentat grupul de control. Absenţa senzaţiei de foame s-a prelungit până la 15 minute după ce au încetat exerciţiile fizice. În plus, după 15 minute de la încheie-

CMYK

rea exerciţiului de pedalare, tinerii s-au declarat mai înfometaţi decât au fost în ziua în care li s-a spus să se odihnească, situaţie care însă nu s-a repetat după ce au sărit coarda. O altă concluzie importantă este că astfel de exerciţii aerobe, dar în special săritul corzii, pot regla dorinţa de a îngurgita alimente grase, îmbunătăţind astfel comportamentul alimentar. Doctorulzilei.ro


Ziarul Flux, Ed. 16 (892)