Page 1

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 25 octombrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 25.10.2013

Sf. Mc. Prov, Tarah şi Andronic; Sf. Cosma, Ep. Maiumei Maxima zilei “Banul este cea mai sigură piatră de cercare a firii omenești”. Vasile Alecsandri

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.8352 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.9207 1 Leu românesc ................. 4.0087 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.4078 Timpul probabil: 25.10.2013

26.10.2013

Noros, 8 17 0C

Noros, 9 17 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

SOCIAL

S-a decis! Naţionalitatea va fi înscrisă în actele de stare civilă

5

PAGINA

OPINII

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 39 (916)

“Opoziţia” şi “guvernarea” îşi strâng rândurile de frica “noilor proiecte politice”? 

(citiţi pag. 5)

Descindere de ochii europenilor la Leuşeni. Marea contrabandă rămâne intangibilă Ca să folosesc un clişeu al jurnaliştilor de televiziune, descindere ca în filme, marţi, 22 octombrie, la Postul vamal Leuşeni - Albiţa. Dis-de-dimineaţă, colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au declanşat o acţiune complexă, cu percheziţii şi reţineri în rândul vameşilor şi poliţiştilor de frontieră. Cauza penală iniţiată pe un caz concret de extorcare de mită, după cum preciza şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Eduard Harunjen, a scos la iveală o schemă frauduloasă în cadrul căreia au acţionat în cârdăşie lucrători vamali de o parte şi de alta a frontierei, ceea ce a şi determinat efectuarea unei investigaţii mai ample, cu implicarea unor ofiţeri sub acoperire. Investigaţia a început încă în luna mai şi a vizat mai mulţi colaboratori din cadrul Serviciului Vamal şi Poliţiei de Frontieră, bănuiţi de corupere pasivă. Continuare în pag. 2

Ce este un stat eşuat sau o radiografie a Republicii Moldova

7

PAGINA

GEOPOLITIC

Sfârşitul ideologiilor clasice şi metamorfozele lor (II)

8

PAGINA

EXTERNE

Zâmbiţi, domnilor, zâmbiţi!

„Istoria RMN” e în pericol. Destăinuirile lui Bergman şi consecinţele lor 

(citiţi pag. 6)

Ai noştri au salarii 

Franţa şi Germania au cerut explicaţii, în timp ce Mexicul a anunţat o anchetă cu privire la spionajul american

9

PAGINA

SOCIAL

Migranţii moldoveni nu se grăbesc să revină în ţară

(citiţi pag. 9)

Ţăranii, pământul şi Uniunea Europeană



CMYK

(citiţi pag. 4)

Guvernarea nu ştie pe ce lume trăieşte. În timp ce populaţia este tot mai îngrijorată de preţurile care au luat-o razna, de iarna deosebit de grea pe care ne-o promit sinopticienii, de lipsa unui loc sigur de muncă, politicienii nu par preocupaţi de altceva decât de propriile interese şi nevoi. Aceştia nu văd că ţara se pustieşte, că satele mor, rămase fără oameni, fără şcoli, fără copii care să umple aceste şcoli, fără pedagogi care să educe, fără medici care să trateze. Că cei rămaşi acasă supravieţuiesc din mila şi din banii celor plecaţi peste hotare. În această situaţie gravă, aliaţii, uniţi acum în cuget şi-n simţire, par deranjaţi mai mult de şicanele opoziţiei şi vrea cu tot dinadinsul să-şi măsoare puterile cu aceasta. Adică să vadă cine-i mai mare şi mai tare şi poate să scoată mai multă lume în stradă. Continuare în pag. 3


FLUX

2

Actual

25 OCTOMBRIE 2013

Descindere de ochii europenilor la Leuşeni. Marea contrabandă rămâne intangibilă Urmare din pag. 1 Acţiunea comună desfăşurată de autorităţile anticorupţie din Republica Moldova şi România este prima de asemenea amploare. Operaţiunea CNA s-a soldat cu 32 de vameşi şi poliţişti de frontieră reţinuţi şi peste 80 de percheziţii la birourile, automobilele şi domiciliile acestora. De partea cealaltă a frontierei, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au efectuat în jur de 30 de percheziţii la domiciliile şi la locul de muncă al unor angajaţi ai Punctului de Trecere a Frontierei Albiţa, fiind puse sub acuzare 23 de persoane. Procurorii DNA au dispus reţinerea a 17 dintre aceştia, restul fiind cercetaţi în stare de libertate, având interdicţia de părăsire a ţării. Potrivit procurorilor, vameşii şi poliţiştii de frontieră ar fi estorcat bani de la şoferii care transportau colete din Italia spre Republica Moldova şi invers, prin tranzitarea României. În schimbul mitei primite, încărcătura era supusă unui control vamal formal. De cele mai multe ori, transportatorii erau nevoiţi să dea şpagă şi la Albiţa, şi la Leuşeni.

Vameşii moldoveni, mai hrăpăreţi decât cei români?

Declaraţiile privind sumele pretinse şi primite diferă. Astfel, potrivit procurorilor anticorupţie din România, vameşii şi poliţiştii de frontieră de acolo ar fi estorcat sume cuprinse între 20 de lei şi 50 de euro. La noi, sumele cerute erau mai mari şi ar fi variat, potrivit lui Eduard Harunjen, între 50 şi 100 de euro. Tot el afirmă însă că, în funcţie de valoarea mărfii sau de cantitatea încărcată în vehicul, şoferii achitau şi până la 200300 de euro. În urma descinderilor, colaboratorii CNA au găsit bani proveniţi din şpăgi, ascunşi printre dosare, prin coşuri de gunoi, în tavanul birourilor. Şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie a informat că ar fi vorba de aproximativ 100 de mii de lei moldoveneşti şi valută în valoare de zeci de mii de euro. Ar fi interesant să ştim totuşi de câte zeci ar fi vorba şi în cât timp au fost adunate sumele. Într-o zi, într-o săptămână? Sperăm să aflăm şi dacă aceşti vameşi şi poliţişti de frontieră acţionau de capul lor sau erau obligaţi să împartă „frăţeşte” prada cu superiorii.

Povestea unei descinderi anunţate

În toată această poveste cu descinderea spectaculoasă de la Postul vamal Leuşeni există un aspect care induce suspiciuni în privinţa sincerităţii demersului anticorupţie al autorităţilor. Este vorba de faptul că acţiunea a fost declanşată de CNA în comun cu Serviciul Vamal şi Serviciul de Frontieră. Mai exact, în operaţiune au fost implicate direcţiile Securitate Internă a structurilor în cauză. Acest fapt a fost confirmat de Victor Pârţac, şeful direcţiei respective a SVM, care a menţionat că au fost pregătiţi din timp lucrători vamali care să-i înlocuiască pe cei reţinuţi, pentru a nu sista activitatea punctului de frontieră. De asemenea, şi reprezentantul Poliţiei de frontieră a precizat că ştia despre faptul că unii angajaţi erau monitorizaţi.

Mulţi îşi pun acum întrebarea dacă unii dintre cei care erau monitorizaţi nu au fost şi preveniţi. Evident, cei care trebuiau preveniţi. Că doar suntem oameni, vorba preşedintelui Timofti. În aceste condiţii, dacă mai multă lume din instituţiile vizate era la curent cu investigaţia, oare am putea să ne închipuim că autorităţile chiar şi-au propus să lupte cu marea corupţie de la frontieră, să-i prindă pe artizanii schemelor profitabile de contrabandă? Sau a fost un spectacol de anvergură, menit să impresioneze publicul autohton (care în scurt timp se va transforma iarăşi în electorat), dar şi oficialii europeni care vor spune un cuvânt de bine la summitul de la Vilnius?

Mutări suspecte la Vamă

Fostul ofiţer vamal Veaceslav Balacci, intrat în conflict cu conducerea SVM după deconspirarea unei scheme frauduloase de importare a cărnii, actualmente fiind autorul unei serii de materiale documentate în care acuză înalţi funcţionari ai Serviciului Vamal de constituirea şi protejarea unor scheme de corupţie, este sceptic în privinţa sincerităţii acestui demers al autorităţilor. Rezervele sale au fost confirmate inclusiv de sumele de bani vehiculate de procurori, „de la 50 până la 100 de euro pentru fiecare microbuz”, care nu sunt proporţionale cu tam-tamul care s-a făcut. Într-o intervenţie pe platforma on-line de dezbateri VoxPublika, el afirmă că şi şeful Direcţiei Securitate internă a Vămii, Victor Pârţac, este una dintre persoanele-cheie în lanţul schemelor de corupţie de la Vamă. „Deci, CNA încearcă să combată corupţia din Vamă, în parteneriat cu… unul din tartorii corupţiei din Vămile moldoveneşti?!”, constată acesta. De asemenea, Balacci precizează că acum ceva timp a fost schimbat şeful Biroului vamal Leuşeni, iar de la 1 octombrie a fost operată şi o rotaţie de resurse umane de amploare, la Vama Leuşeni fiind trimişi cu forţa vameşi care anterior n-au activat acolo, preponderent tineri. „Este ceva straniu, pentru că anterior, până la 1 octombrie, vameşii se băteau pentru a ajunge acolo cu serviciul, plătindu-i chiar bani lui Pârţac ca să ajungă în tură la Leuşeni. Straniu şi curios, fiţi de acord! Interesant se combină elementele puzzle-ului, nu? Nu cumva au fost trimişi la Leuşeni inspectorii tineri în calitate de “carne de tun”, cunoscându-se despre preconizata operaţiune, fiind menajaţi oamenii lui Pârţac?!”, se întreabă blogger-ul.

Şeful transferat de curând la Vama Leuşeni, înaintea acţiunii de amploare a CNA, este Mihai Filimon, anterior şef al Postului vamal Chişinău. Acesta a avut nevoie de asistenţă medicală după percheziţiile efectuate la biroul său şi la domiciliu. Balacci consideră că el a fost mutat la Leuşeni „în calitate de ţap ispăşitor”, mai adăugând că Filimon ar avea multe de povestit despre „dezmăţul” de la Vamă şi ilegalităţile comise de acoliţii directorului SVM, Tudor Baliţchi.

Autorităţile au păstrat tăcere în cazul altor scandaluri de la Vamă

Vama Albiţa a mai fost în centrul unei anchete a Direcţiei Generale Anticorupţie din România, în februarie 2011. Peste 50 de vameşi şi poliţişti de frontieră au fost ridicaţi atunci de anchetatori şi duşi la audieri, fie de la locuinţele lor, fie direct din vamă. La acea vreme însă, organele abilitate de la noi s-au făcut că plouă, dând de înţeles că doar vameşii şi poliţiştii români sunt corupţi. Autorităţile, inclusiv Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei de atunci, nu au demarat o anchetă şi la Vama Leuşeni, pentru că, au afirmat ei, nu îi bănuiau pe vameşii şi grănicerii moldoveni că ar fi complici la faptele ce le sunt incriminate vameşilor şi poliţiştilor de frontieră români. Adică, doar vameşii şi poliţiştii de frontieră de la Albiţa au admis contrabandă, nu şi lucrătorii vamali moldoveni de la Leuşeni. Pentru că, după cum ne explica, plin de umor, un fost fruntaş al PLDM, Mihai Godea: „Contrabanda este intrarea ilegală a mărfurilor în ţară, şi nu ieşirea. La noi a avut loc export legal de mărfuri”. Probabil, tot „export legal” a fost considerat şi camionul cu 700 de mii de pachete de ţigări, în valoare de peste 380 de mii de euro, reţinut de poliţiştii de frontieră români la punctul de trecere Albiţa, în martie 2010. Camionul a trecut cu confort maxim de Vama Leuşeni, dar asta nu a constituit un motiv de alertă pentru autorităţi. Nu a fost motiv pentru desfăşurarea unei ample investigaţii nici cazul răsunător din noiembrie 2010, când autorităţile române au comunicat despre reţinerea unui lot de ţigări de contrabandă, în valoare de peste două milioane de dolari. Acesta a fost descoperit la un depozit din Urziceni, fiind vorba în total de aproximativ 670 de mii de pachete de ţigări. O parte din acestea aveau

timbre de acciz din Republica Moldova. Presa din România scria atunci că lotul cu ţigări de contrabandă ar fi trecut prin Vama Albiţa-Leuşeni Amintim, dacă mai este nevoie şi de alt caz, din noiembrie 2011, când poliţiştii din Bereşti şi Galaţi au interceptat 3 transporturi cu peste 420 de mii de pachete de ţigări de contrabandă, în valoare de aproximativ un milion de euro, trecute, în mod fraudulos, cu barca, din Republica Moldova. Credeţi că a fost investigat şi la noi acest caz, în comun cu autorităţile din România, pentru a se elucida cum a fost posibilă trecerea peste Prut a unei asemenea cantităţi de ţigări? Ni s-a spus cumva dacă a fost vorba despre o banală neglijenţă în serviciu a poliţiştilor de frontieră sau de o cârdăşie cu contrabandiştii? Scandalul numit „Ţigareta de Galaţi” nu a impresionat pe nimeni la Chişinău.

Vreţi dosare? Poftim dosare!

Prin urmare, care ar fi concluziile ce se impun după acţiunea demonstrativă desfăşurată la Vama Leuşeni? Puţini sunt cei care cred că autorităţile chiar încearcă să lupte cu corupţia (mare) de la Vamă, că va fi contracarată contrabanda de la frontieră, că în urma acestei anchete ar putea fi scoase în vileag persoane cu funcţii de rang înalt, implicate în scheme de contrabandă, aşa cum opina zilele acestea fostul director al Serviciului Vamal, Viorel Melnic. Unii ar fi tentaţi să creadă că descinderea de marţi ar fi dovada „eternelor” lupte pentru supremaţie şi putere din coaliţie, chiar dacă aceasta afişează unitate şi coeziune în faţa publicului. Astfel, în opinia lor, CNA-ul lui Plahotniuc i-a aplicat o lovitură Serviciului Vamal al lui Filat. Dar o lovitură „soft”, preventivă, nu zdrobitoare. Aceştia par să aibă totuşi mai puţină dreptate, fiind vorba, mai degrabă, de o acţiune concertată a aliaţilor, care au înţeles că riscă să piardă prea mult, dacă nu le demonstrează europenilor nişte dovezi prompte şi clare privind combaterea corupţiei. Respectiva concluzie o deducem din implicarea securităţii interne a Serviciului Vamal şi Poliţiei de Frontieră. Fapt care, pe de o parte, a dozat strict şi a ţinut sub control toate acţiunile întreprinse, iar pe de alta, a permis o demonstraţie de forţă de amploare, cu percheziţii şi zeci de reţinuţi bănuiţi de luare de mită, care trebuie să facă impresie bună asupra „partenerilor occidentali” ai guvernării. Coaliţia profund proeuropeană

încearcă să răspundă criticilor care au venit în ultima perioadă din partea unor oficiali occidentali privind lipsa de progrese în promovarea reformelor şi eradicarea corupţiei. Dar, probabil, şi numeroaselor dezvăluiri din presă despre scheme frauduloase, ilegalităţi şi funcţionari corupţi. Amintim că directorul general pentru Afaceri Interne din cadrul Uniunii Europene, Stefano Manservisi, atenţiona recent că nu este suficient să fie adoptate legi și acte normative de tip european, ele mai trebuind și aplicate. „Vrem dosare în instanță, vrem condamnări, dar mai presus de toate, vrem ca legile să funcționeze, să nu rămână doar pe hârtie”, declara acesta. Ambasadorul Statelor Unite, William Moser, menţiona zilele acestea că corupţia răspândită în domeniul public este cea mai mare ameninţare pentru democraţia Republicii Moldova. „Dacă Moldova are o atitudine serioasă faţă de dezvoltarea democratică şi economică şi faţă de integrarea în Europa, trebuie să combată corupţia”, a specificat el. Declaraţii în acest sens a făcut şi șeful delegației UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola. Mai remarcăm că spectaculoasa descindere a venit la scurt timp după aprobarea de către Guvern a pachetului de legi anticorupţie menit şi acesta să-i mulţumească cumva pe partenerii ceva mai cârcotaşi şi care se înscrie în acelaşi scenariu: occidentalii trebuie să vadă că suntem decişi să luptăm cu corupţia. Aţi vrut dosare, aţi vrut condamnaţi? Poftim şi dosare, şi condamnaţi! Şi europenii care pompează bani pentru aşazise reforme şi pentru eradicarea corupţiei ar putea fi chiar mulţumiţi. În preajma summitul de la Vilnius, mai-marii noştri au ce raporta. Zeci de lucrători vamali prinşi cu mită de o sută de euro. Asta să fie marea corupţie? Sau să-l credem pe liberalul Mihai Ghimpu care afirma ceva mai demult că noi nici nu avem corupţie la nivel înalt, că la noi sunt corupţi doar cei săraci, adică medicii, profesorii, funcţionarii mărunţi, judecătorii de prin raioane. Sau, în acest caz concret, vameşii şi poliţiştii de frontieră. Vârfurile Serviciului Vamal rămânând neatinse. Cu adevărat, prin astfel de acţiuni corupţia la nivelul micilor funcţionari, a poliţiştilor, a vameşilor ar putea fi combătută. Asta depinde însă de faptul dacă aceste dosare vor avea finalitate. Rămâne de văzut câţi dintre cei reţinuţi vor fi şi condamnaţi. Dacă vor fi condamnaţi. Problema este că hoţii, corupţii de rang înalt, vor fura şi în continuare în voie. Ioana FLOREA, FLUX


Politic

25 OCTOMBRIE 2013

3

FLUX

Zâmbiţi, domnilor, zâmbiţi! Urmare din pag. 1 Cele trei capete luminate ale Coaliţiei de guvernare, Marian Lupu, Vladimir Filat şi Ion Hadârcă, au chemat lumea la o „amplă manifestare”, în data de 3 noiembrie curent, pentru a demonstra „unitatea forţelor pro-europene din Republica Moldova” . „Facem apel către toate forţele democratice şi proeuropene, către toţi cetăţenii care doresc să trăiască întrun stat liber, democratic şi prosper, să vină la manifestare sub tricolorul naţional şi flamura Uniunii Europene”, se menţionează în declaraţi celor trei, făcută publică joi, 24 octombrie. Intenţia de a mobiliza spiritul patriotic şi proeuropean al poporului a fost sonorizată încă la începutul acestei săptămâni, în cadrul unei emisiuni televizate la care au participat, într-un suprem act de eroism de a se suporta reciproc, preşedintele liberal-democraţilor, Vladimir Filat, şi cel al democraţilor, Marian Lupu, afişând, dacă nu dragoste reciprocă, atunci înţelegere şi armonie deplină. Cu faţa crispată de grija ţării şi conştient de responsabilitatea care i-a fost pusă în seamă, falnicul democrat a precizat că aceasta nu este o contramanifestaţie la acţiunile comuniştilor, ci exclusiv un act benevol, pornit din inimă, de susţinere a cursului european al Republicii Moldova. „Mulţi au venit cu ideea să organizăm contramanifestaţii la cele desfăşurate de comunişti. Dar noi am spus categoric nu. Nu va fi o acţiune îndreptată împotriva cuiva sau a ceva. Va fi o acţiune în susţinerea viitorului acestei ţări”, a ţinut să accentueze Lupu.

Şi mai convingător, şi mai plastic în exprimare a fost Vladimir Filat, care a promis să-şi pună în aplicare experienţa pe care o are în acest sens. (La ce experienţă se referă oare?) „Vom fi mulţi. Foarte mulţi. Am experienţa necesară şi în comunicare cu colegii vom organiza această acţiune într-o manieră exemplară”, a promis şeful PLDM. La acţiune, „oamenii de bunăcredinţă”, vor veni cu zâmbete, a mai asigurat Filat. Cu siguranţă, pe data de 3 noiembrie vor fi scoşi în piaţă suficienţi membri ai partidelor aflate la guvernare, încât să le dea lui Filat, Lupu şi celorlalţi senzaţia că au tot sprijinul şi susţinerea poporului. Şi probabil că vor zâmbi, larg şi plini de voie bună, aşa ca să-i facă pe placul şefului. Dar oare pe aceştia vrea să-i convingă el de justeţea cursului european sau pe cei care în sondaje se declară dezamăgiţi şi de UE, şi de guvernare, şi de viaţa pe care o duc? Dar fostul premier pare să creadă cu sinceritate că populaţia are pentru ce să-l susţină, să-i mulţumească şi să răspundă, cu gura până la urechi, la apelul său. Într-o recentă conferinţă de presă, el a făcut o înşiruire a faptelor de glorie ale guvernării, apreciind că din 2009 încoace avem o „creştere economică constantă”. Avem o apropiere fără precedent faţă de UE şi SUA. Se modernizează școli și spitale, centre de sănătate se construiesc din temelie. Înregistrăm succese la capitolul reforme, a tot enumerat entuziasmat politicianul (fost cândva nr.1).

Liberal-democratul a mai menţionat că succesele Republicii Moldova „nu plac unora”. Dar că aceşti unii nu vor reuşi să zdruncine nici succesele, nici coaliţia „viabilă şi unită”. Pentru că oamenii înţeleg că numai apropierea de UE va aduce bunăstare şi un viitor sigur pentru fiecare. Important este, a mai punctat el, „să nu cedăm în faţa celor care se tem de succesele RM şi în unitatea cetăţenilor pentru o Moldovă europeană”. Numai că, ne întrebăm cu insistenţă, dacă şi succesele sunt atât de multe şi pe toate planurile, şi creştere economică fără precedent avem, şi lumea, conştientă de aceste succese, aşteaptă să îi vină bunăstarea din Europa, de ce este atât de îngri-

jorată guvernarea, de ce dă semne de nesiguranţă şi nerăbdare? Dacă opoziţia este plină de fisuri şi în stare de „descompunere”, de ce are nevoie puterea să facă o manifestaţie în propria susţinere? De ce au nevoie aceşti politicieni, atât de siguri de performanţele şi succesele pe care le-au înregistrat, de oameni în stradă, care să le zâmbească, să le facă cu mâna şi să le spună cât de minunaţi, de înţelepţi şi, principalul, de neînlocuit sunt. Oare nu amintesc aceste acţiuni de solidarizare şi adulare a iubiţilor conducători de un trecut nu prea îndepărtat? Şi cum rămâne cu promisiunile lui Marian Lupu de a aduce pacea şi concilierea în societate? Oare această societate nu este astăzi suficient de dezbinată şi antagonizată? Cu siguranţă, astfel de acţiuni nu pot decât să accentueze şi mai mult contradicţiile şi disensiunile, să escaladeze

confruntările dintre adepţii europenizării şi cei care privesc nostalgici către Est. Cursul european, pe care tot actuala guvernare l-a compromis şi l-a dus în derizoriu, rămâne acum singurul atu al acesteia, panaceul universal pentru toate bolile societăţii. În lipsa unor realizări reale, altele decât cele enumerate de Filat, refrenul despre integrarea europeană este reluat ostentativ şi la turaţii maxime. Acest refren trebuie să ne creeze iluzia că actualii guvernanţi sunt fără de alternativă. Cel puţin până la viitorul scrutin. Partidele aflate astăzi la putere mizează pe această ultimă carte, în perspectiva viitoarelor alegeri, aşa cum au mizat în trecut pe lozincile anticomuniste şi promisiunile de reformare a societăţii. Guvernarea, care a uitat definitiv de lozinca „Moldova fără sărăcie”, în loc să ia măsuri urgente prin care să ajute populaţia sărăcită, să adopte legi viabile în favoarea acesteia, nu doar a propriului buzunar, să încerce să realizeze măcar ceva din ceea ce a promis, ne ia tot cu patriotismul şi cu „parcursul european”. Adept înflăcărat al vectorului european, Vladimir Filat vrea să le inducă respectiva stare de spirit tuturor cetăţenilor, pentru ca aceştia să privească „cu încredere în viitor”. „Integrarea europeană nu poate să rămână un proces al elitelor, ci trebuie să fie al societății întregi”, declara frumos capul peledemiştilor. (Ne abţinem să întrebăm, unde a văzut el elite.) Vrem doar să-l atenţionăm că cei care-i vor zâmbi (curând, foarte curând) şi vor privi cu încredere în viitor, vor fi cu precădere tot activişti din/şi din preajma partidelor puterii, adică „elitele”. Poporul ar putea fi pe undeva, prin altă parte. Ioana FLOREA, FLUX

S-a decis! Naţionalitatea va fi înscrisă în actele de stare civilă Naționalitatea/ apartenența etnică a titularului va fi indicată în actele de stare civilă. O decizie în acest sens a fost luată ieri, în lectură finală, de către Parlament, informează UNIMEDIA. Ca urmare a modificărilor operate, va fi asigurat dreptului cetățenilor la autoidentificare, iar titularii de acte civile care au împlinit deja 16 ani vor putea să-și indice naționalitatea atât în baza

actelor de naștere a părinților și bunicilor, cât și în baza unei declarații pe propria răspundere. Și până în prezent cetățenii aveau drept la autoidentificare etnică, odată cu împlinirea a 16 ani, însă în actul de naștere și alte acte de stare civilă nu exista rubrica „apartenența etnică” a titularului. Astfel, noile prevederi le vor permite cetățenilor să decidă unipersonal asupra naționalității sau apartenenței etnice care urmează a fi înscrisă în actul respectiv de stare civilă. Totodată, a fost exclus conținutul actului și cer-

tificatului de naștere prin excluderea naționalității și apartenenței etnice a părinților copilului. „Actul și certificatul de naștere au menirea să probeze nașterea unei persoane de către persoane concrete și să furnizeze date aferente faptului juridic al nașterii și înregistrării de stat. Astfel, prezența informației privind apartenența la o noțiune sau grup etnic a părinților în actul de naștere al copiilor nu-și găsește justificarea”, se menționează în partea descriptivă a proiectului de lege. Actele și certificatele de

stare civilă eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile. La solicitarea părinților sau a titularului care a împlinit vârsta de 16 ani, certificatele de stare civilă emise până la intrarea în vigoare a prezentei legi pot fi preschimbate cu certificate de stare civilă de tip nou în condițiile legii. Guvernul, în termen de trei luni, urmează să asigure tipărirea formularelor actelor și certificatelor de stare civilă de model nou și să le distribuie organelor de stare civilă din țară. Sursa: unimedia.md


FLUX

4

Agricultur= 25 OCTOMBRIE 2013

Ţăranii, pământul şi Uniunea Europeană

Fermierii din Republica Moldova au anunţat că pe 23 noiembrie vor desfăşura acţiuni de protest. Producătorii agricoli sunt nemulţumiţi de felul în care statul aplică TVA şi îi cer Guvernului să majoreze fondul de subvenţionare a agriculturii. Protestele organizate de fermieri nu constituie o premieră pentru Republica Moldova. În 2012, agricultorii din toată ţara au participat la o acţiune de protest în semn de nemulţumire faţă de politica bugetar-fiscală, aprobată de Parlament. Atunci manifestaţii de protest au avut loc în centrele raionale, dar şi pe câteva trasee naţionale, care au fost blocate de tehnica agricolă scoasă de fermieri. Este evident că guvernanţii nu fac nimic pentru a dezvolta sectorul agricol în Republica Moldova şi că protestele fermierilor sunt îndreptăţite. Mai mult chiar, guvernanţii sunt interesaţi ca afacerile în agricultură să nu fie rentabile. În primul rând, asta determină importurile de produse agricole, dat fiind că cele

autohtone aproape că lipsesc din magazine. Dar importurile sunt controlate de guvernanţi, respectiv şi o parte bună din veniturile de la import intră tot în buzunarele guvernanţilor. În al doilea rând, guvernanţii nu sunt interesaţi ca agricultura să fie rentabilă în Republica Moldova pentru că vor să nu crească preţurile la pământ atâta timp cât străinii nu au dreptul să procure terenuri agricole în Republica Moldova. Să vedeţi ce se va întâmpla atunci când va fi modificată legislaţia şi străinii se vor bucura de acest drept. Aceştia vor cumpăra aproape tot pământul din fondul agricol, care a rămas, deocamdată, necumpărat de ei prin interpuşi, după care guvernanţii vor avea grijă să creeze toate condiţiile necesare pentru dezvoltarea agriculturii. Atunci vor fi create tot felul de mecanisme de finanţare a afacerilor în agricultură, vor fi oferite împrumuturi avantajoase, se va importa tehnica şi tot felul de utilaj agricol, în special sere şi sisteme de irigare, la preţuri rezonabile şi accesibile. Până şi combustibilul pentru lucrările agricole va fi vândut la preţuri mai joase. Aşa va fi, doar că de toate aceste avantaje nu vor profita moldovenii, ci străinii. Că guvernanţii moldoveni le vor permite într-o zi străinilor să procure pământ agricol în Republica Moldova este aproape sigur. Avem tot temeiul să presupunem că ei leau promis europenilor că vor ridica această interdicţie legislativă probabil atunci când Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Euro-

pene. Se va repeta situaţia României, unde străinii vor putea în curând să cumpere nestingherit pământ. Potrivit realitatea.net, reprezentanţii Uniunii Europene au respins recent proiectul României ce prevedea limitarea vânzării şi cumpărării de terenuri agricole de către persoane fizice la 100 de hectare, cu precizarea că aceeaşi limită nu se aplică şi companiilor. Ministerul Agriculturii a dorit să ia această măsură pentru ca să oprească avântul străinilor care vor să achiziţioneze pământ pentru agricultură, după liberalizarea pieţei, care va avea loc la 1 ianuarie 2014. În plus, oficialii europeni nu sunt de acord nici cu obligaţia de a avea cinci ani experienţă de profil pentru cei care fac investiţii, deoarece îi dezavantajează pe tinerii care doresc să se mute în mediul rural.

Uniunea Europeană ar putea intra în incapacitate de plată, la jumătatea lunii noiembrie Comisia Europeană a cerut luni, 21 octombrie, Parlamentului European să aprobe în procedură de urgenţă plata a 2,7 miliarde de euro suplimentare pentru bugetul din 2013, pentru a evita ca Uniunea Europeană să se regăsească în încetare de plăţi la jumătatea lunii noiembrie, transmite Capital.ro, cu referire la AFP. „Am fost informat de serviciile preşedintelui Comisiei Europene despre riscul încetării de plăţi la jumătatea lui noiembrie”, a anunţat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, la deschiderea sesiunii plenare a forului legislativ, la Strasbourg. Schulz a precizat că a cerut pentru marţi o reuniune de urgenţă a comisiei de bugete, pentru a examina fondul problemei, afirmând că, în cazul în care Consiliul (care reprezintă cele 28 de state membre ale UE) va adresa o cerere, un vot va putea fi organizat joi. Comentând cererea Comisiei Europene, copreşedintele Verzilor din Parlamentul European, Daniel Cohn-Bendit, a criticat demersul executivului comunitar. „Nu o să îmi spuneţi că vineri după-amiază a descoperit Comisia Europeană că nu mai sunt bani. Cineva îşi bate joc în această poveste”, a spus el. La rândul său, şeful grupului Partidului Popular European, Joseph Daul, s-a arătat critic faţă de cererea Comisiei. „Cine ne spune că, dacă aprobăm aceşti 2,7 miliarde de euro, Consiliul va mai fi dispus să adopte celelalte două rectificări de buget de 3,9

miliarde de euro şi de 400 de milioane de euro”, a spus Daul. Statele membre şi Parlamentul European se află într-o confruntare pe tema bugetului UE pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Europarlamentarii au condiţionat aprobarea definitivă a acestui buget multianual de deblocarea de către ţările membre a unei sume suplimentare de 3,9 miliarde de euro, pentru încheierea conturilor din 2013. Unul din punctele de dezacord este o anvelopă financiară de 400,5 milioane de euro, sumă destinată Germaniei, Austriei şi Cehiei, pentru acoperirea pagubelor provocate de inundaţiile din mai şi din iunie, precum şi României, pentru pagubele suferite în urma incendiilor de pădure din vara lui 2012. Germania şi alte ţări doresc ca aceşti bani să fie incluşi în cei 3,9 miliarde de euro, dar Parlamentul European nu este de acord şi cere ca cele 400 de milioane de euro să provină din noile alocări bugetare. Ca urmare a divergenţelor dintre statele membre şi Parlamentul European, votul asupra bugetului multianual al Uniunii, prevăzut pentru această săptămână, a fost amânat pentru noiembrie. Sursa: Publika.md

De altfel, UE a respins şi crearea unei instituţii care să intervină în relaţia dintre cumpărător şi vânzător şi să avizeze preţul şi tranzacţia. În consecinţă, străinii pot cumpăra „la liber” terenuri agricole în România, iar şansele pentru realizarea unui nou proiect legislativ pe această temă sunt mici, deoarece românii sunt cei care cer bani de la UE, susţin reprezentanţii ministerului de resort. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat în repetate rânduri că statul va lua unele masuri, în 2013, pentru a limita cumpărările de teren de către străini, după liberalizarea pieţei, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE. În prezent, străinii pot cumpăra terenuri în România doar dacă înfiinţează o firmă.

În condiţiile în care numărul celor înfometaţi pe glob este în continuă creştere, iar suprafeţele agricole sunt în scădere dramatică, agricultura ar putea fi pentru populaţia Republicii Moldova nu doar un mijloc pentru a supravieţui, de asigurare cu hrană, ci ar putea oferi şi un venit decent. În curând, ţările care vor dispune de surplusuri de producţie agricolă, vor deveni la fel de importante ca şi cele care dispun astăzi de petrol. Numai că atunci străinii vor fi proprietarii pământului din Republica Moldova, iar moldovenii vor rămâne la fel de săraci. Aşa cum sunt negrii într-un şir de ţări africane, care au subsolul plin de zăcăminte, pe care le exploatează străinii, iar ei mor de foame. Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

BLOOMBERG: Forţele de scindare din Europa cresc pe măsură ce importanţa uniunii scade Ceea ce fondatorii UE au vrut în anii 1950 să fie „o uniune şi mai strânsă“ riscă acum să evolueze în direcţia opusă. Marea Britanie ameninţă cu ieşirea, zona euro, după patru ani de criză a datoriilor, riscă să se destrame, forţele antieuro câştigă teren în Franţa, inima UE, iar separatiştii fac presiuni în Marea Britanie, Belgia şi Spania, se arată într-o analiză a Bloomberg. Mix-ul dintre letargia economiei, crizele politice şi datoriile în creştere face ca Europa să rămână în urma puterilor emergente precum China. Poziţia globală a Europei se erodează. Ponderea PIB-ului zonei euro în cel mondial s-a redus la 13%, de la 18% în 1999, când s-a format uniunea monetară, potrivit datelor FMI. „Situaţia este chiar delicată, dar scenariul dispariţiei sau prăbuşirii Europei nu este real”, a asigurat Romano Prodi, fostul premier italian şi preşedinte al Comisiei Europene. „Pe termen scurt şi mediu, riscul real este acela ca uniunea să devină din ce în ce mai irelevantă”, a explicat el. Dar acesta nu este singurul scenariu. Prăbuşirea, declinul lent sau renaşterea sunt singurele opţiuni pentru UE, consideră analiştii serviciilor americane de informaţii. Destrămarea celei mai mari pieţe din lume, cu 28 de ţări şi 507 milioane de consumatori, nu este scenariul de bază al agenţiei americane de spionaj. Analiza lor „Perspectivele globale”, publicată în aceeaşi zi din decembrie 2012 în care liderii UE au acceptat la Oslo Premiul Nobel pentru Pace, a găsit o probabilitate „redusă” de prăbuşire, în care euro, piaţa unică şi ordinea socială sunt grav perturbate. La fel de improbabilă este şi utopia federală schiţată pe 3 octombrie de legiuitorii europeni conduşi de Guy Verhofstadt, fostul premier al

Belgiei. Transformarea Comisiei Europene în guvernul UE, impunerea de taxe la nivelul blocului comunitar şi prioritizarea politicilor UE în defavoarea voturilor naţionale nu au şanse de succes în nicio capitală. „Ceea ce vedem peste tot în Europa este mai multă naţionalizare a politicilor în locul unei federalizări mai ample”, crede Elina Viilup, fost consilier în Parlamentul European din partea Estoniei. În schimb, Europa trăieşte ceea ce analiza spionilor americani descrie a fi „un declin lent”: CE se aşteaptă ca economia zonei euro să scadă cu 0,4% anul acesta, rămânând în urma economiei americane pentru al cincilea an consecutiv. Centrul de Cercetare Pew a descris UE ca fiind „noul om bolnav al Europei”. Thomas Bellinck, un director de teatru din Belgia, a stabilit data prăbuşirii UE: 2018. Apocalipsa face obiectul unei expoziţii numite „Viaţa în fosta UE: Ultimii ani ai lungii păci”, în care sunt prezentate cele şase decenii de pace europeană de dinaintea dominaţiei naţionalismului, un răgaz în care tehnocraţii erau prea preocupaţi cu reglementarea „diametrului roşiilor” în timp ce experimentul lor cu democraţia multinaţională eşua. Sursa: Ziarul Financiar


5

Opinii

25 OCTOMBRIE 2013

FLUX

Ce este un stat eşuat sau o radiografie a Republicii Moldova Una dintre ameninţările la adresa securităţii regionale este un stat eşuat. Acesta (statul eşuat) este unul care nu-şi îndeplineşte misiunea de bază pentru care a fost creat şi trebuie să funcţioneze un organism statal: apărarea şi promovarea intereselor unui popor. Practic, un stat eşuat este unul captiv, ale cărui structuri sau instituţii au fost capturate de unul sau câteva clanuri oligarhice. Republica Moldova este un asemenea exemplu. Tot ceea ce produce bani în ţară, toată munca cetăţenilor cu iniţiativă economică, este taxată de structurile de stat sub formă de estorcare de mită. Cei cu demnitate îşi transferă afacerile în străinătate. Cei care se lasă umiliţi – plătesc unor angajaţi ai organelor de control şi ai structurilor de forţă (organe de menţinere a ordinii de drept). Sunt multiple şi cazurile când instanţele de Justiţie sunt transformate în structuri care storc bani de la cetăţeni, fără să ţină cont de adevăr şi dreptate în luarea deciziilor. Palatele unor judecători sunt exemple ale transformării ocupaţiei profesionale, în cadrul unei instituţii de stat, într-o afacere personală oneroasă. Practic, sistemul statal moldovenesc este pătruns de o boală aflată întrun stadiu avansat, ca un cancer care generează tot mai multe metastaze, semnele sfârşitului său – pentru observatorul atent – fiind vizibile. Un

stat este ca un vas ce trebuie să fie integru şi plin cu apă, să o reverse peste marginile gurii, pentru ca să fie funcţional. Dacă în el apar breşe – crăpături şi găuri – iar apa, care, metaforic vorbind, este bogăţia sa, se scurge prin acestea, un asemenea vas, respectiv un asemenea stat, vor fi secătuite. Republica Moldova este un stat secătuit. De ce s-a ajuns la această situaţie dificilă? În primul rând, pentru că persoane şmechere (tot ele lipsite de principii morale) s-au orientat, au depus eforturi şi au acces la putere, pentru a-şi realiza interesele oneroase personale (sau de clan). Moralistul francez Jean de La Bruyère (1645-1696) spunea: „Nu există pe lume decât două chipuri de a te ridica: ori prin propria ta dibăcie, ori prin prostia celorlalţi”. Utilizând slogane ca „Moldova fără sărăcie”, promiţând electoratului ceea ce aştepta, grupări economice au obţinut puterea politică. Parafrazându-l

pe Jean de La Bruyère aş spune: Nu există pe lume decât două chipuri de a te căpătui: ori prin munca ta, ori prin exploatarea – prin perceperea mitei – celorlalţi, care se lasă umiliţi. Sunt şi dintre cei care mituiesc benevol persoanele care lucrează în instituţii ale statului pentru a-şi realiza propriile afaceri sau pentru a obţine „dreptatea” care le convine. Este clar că un asemenea stat nu inspiră încredere propriilor cetăţeni, cei mai activi dintre ei pleacă în străinătate, acolo unde statul este Stat, respectiv unde există respectul pentru omul care munceşte, iar respectul se manifestă prin salariile obţinute şi prin condiţiile de viaţă asigurate. Or, salariile mici ale majorităţii covârşitoare a cetăţenilor RM sunt expresia statului capturat şi secătuit de clanurile servite de organele de control ale activităţii întreprinzătorilor economici, organe de menţinere a ordinii de drept, instanţe de judecată ş.a. Multe dintre organele de control sunt moştenite de la statul totalitar URSS. Aşa cum trebuie evacuate din centrul Chişinăului unităţi militare care în perioada sovietică aveau mai degrabă misiunea de a interveni în cazul unor proteste şi revolte ale populaţiei autohtone împotriva regimului de ocupaţie, la fel multe dintre organele de control trebuie desfiinţate. Actualmente, faptul existenţei respectivelor organe de control ca şi cum denotă percepţia autorităţilor că agenţii economici moldoveni sunt potenţiali criminali, sunt potenţiali agenţi care vor să comită infracţiuni economice (fiscale ş.a.). În timp ce în statele normale or-

ganele statului sunt chemate să ajute agenţii economici, în statul eşuat Republica Moldova respectivele organe presează – prin mita pe care o percep – agenţii să dea faliment sau să-şi transfere activele peste hotare. Practic, în RM organele statului sunt obstacolul în calea dezvoltării economice a ţării. Deşi moldovenii sunt un popor credincios, un popor al lui Dumnezeu, sistemul de stat oligarhic îşi recrutează în permanenţă noi „cadre”, care se angajează în marea activitate de jefuire a propriilor fraţi şi surori. Desigur, persoanele implicate în marele jaf au conştiinţa şi simţirea/empatia complet atrofiate. Citim în Sfânta Scriptură: „nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona” (Matei 6. 24). Nu se poate sluji poporului (fiind angajat în institu-

ţiile statului) şi banului (sau patimii de nepotolit a iubirii de argint, care macină din interior persoanele devenite victime ale celor ascunşi). Cred că statul eşuat Republica Moldova îşi poate veni în fire, se poate redresa prin accederea la putere a unor persoane care gândesc şi acţionează în baza principiilor morale strămoşeşti, care prin faptele lor vor face imposibil orice atentat la demnitatea poporului acestei ţări. Acum poporul Republicii Moldova este umilit de forţe duşmane răsărite chiar din interiorul său. Trebuie să ajungă la putere oameni politici care să redea demnitatea poporului acestei ţări. Aurelian LAVRIC Sursa: moldova.org

“Opoziţia” şi “guvernarea” îşi strâng rândurile de frica “noilor proiecte politice”? E penibil să vezi cum o guvernare organizează o manifestaţie de amploare în propria susţinere. Astfel de gesturi nu relevă decât o criză a legitimităţii puterii. Prima imagine care îmi vine în minte când mă gândesc la mitingul din 3 noiembrie al celor de la PD şi PLDM este „manifestaţia oamenilor muncii din Bucureşti”, în susţinerea regimului Ceauşescu în anul 1989. La ce ar folosi organizarea unei manifestaţii de amploare, care cere mobilizarea unor resurse umane, administrative şi financiare mari? E adevărat că guvernarea PD-PLDM nu organizează un miting pentru a contrabalansa „influenţa” comunistă, care nici nu există. Ultimele acţiuni de stradă ale PCRM au demonstrat o incapacitate totală a acestora de a mobiliza chiar şi membrii de partid. Astfel, „pericolul comunist” s-a demonstrat a fi un bluf. Iată de

ce mitingul organizat de PD şi PLDM nu va fi unul „anticomunist”, ci aşa cum s-a declarat oficial – „proeuropean”. Manifestaţia din 3 noiembrie are o singură motivaţie: partidele de la putere vor să-şi strângă rândurile, care încep să se cam disperseze simţitor din cauza crizei de încredere în actuala guvernare. În cazul în care situaţia va continua să degradeze, iar summitul de la Vilnius va fi un eşec, spre primăvara anului viitor s-ar putea să avem surpriza destrămării ambelor partide şi reconfigurarea din componentele lor a unor noi actori politici. Nu este exclus faptul că în curând îi vom revedea în „marea politică” chiar şi pe Sturza şi Urechean, spre care ar putea fi redirecţionate fluxurile financiare şi capitalul politic. Noile proiecte ar trebui să preia frâiele guvernării, în cazul falimentului actualelor partide de la guvernare. Cum spunea cineva: „totul trebuie să se schimbe, spre a nu se schimba nimic”. Iată că vedem câteva dintre personajele politice, Vadim Mişin şi Igor Dodon, despre care gurile rele spun că s-ar afla la cheremul lui Filat, cum sar în căruţa lui Voronin. E şi normal, pentru că ar fi absurd să ne imaginăm că cele două personaje politice ar putea candida pe lista PD sau PLDM. Totuşi, de ce PCRM ar fi preocupat de promovarea oamenilor lui Filat în noul parlament? Cât ar putea valora pentru comunişti un Dodon sau un Mişin? La ce bun Voronin şi-ar lua în cârcă nişte „trădători”? Probabil, pentru că „a fost rugat foarte frumos” de cineva „de sus”. A devenit clar că, până la următoarele alegeri parlamentare, va fi imposibilă dezvoltarea unui proiect politic

de stânga, a unui partid care ar putea accede în Parlament, iată de ce PCRM ar urma să fie folosit în calitate de „locomotivă electorală” chiar pentru duşmanii săi. La rândul lor, Filat şi Lupu urmează să demonstreze sponsorilor şi activiştilor lor că „situaţia este sub control”, că nu există niciun motiv pentru „mazilire” şi că aceştia nu trebuie să investească în alte proiecte „de rezervă”. Miza este destul de mare: dacă ei nu vor demonstra în viitorul apropiat că sunt capabili să ţină situaţia sub control, ei ar putea întâlni

primăvara în calitate de „elemente marginale” sau „cadavre politice”. Oamenii din interiorul celor două partide au devenit foarte nesiguri faţă de perspectivele partidelor în umbra cărora activează, pregătindu-şi evadarea la primul semnal de alarmă. Când va fi dat acest semn, nimeni nu ştie. Iată de ce Filat şi Lupu sunt nevoiţi acum să facă tot felul de piruete publice pentru a menţine stabilitatea internă. Primăvara anului viitor va arăta dacă le va reuşi acest lucru. Octavian RACU, sursa: vox.publika.md


FLUX

6

Dezv=luiri

25 OCTOMBRIE 2013

„Istoria RMN” e în pericol. Destăinuirile lui Bergman şi consecinţele lor Portalul electronic de expresie rusă dniester.ru a publicat acum câteva zile articolul „Istoria RMN” este în pericol. Destăinuirile lui Bergman şi consecinţele lor”, pe care îl propunem cititorilor noştri în traducere liberă şi cu anumite omisiuni. Articolul colegilor noştri ruşi vine să confirme un adevăr pe care îl ştiam de mult timp, dar care era mai greu de probat: războiul din 1992 de la Nistru a fost provocat premeditat de KGB.

Cui îi era subordonat Grupul Ilaşcu?

În cadrul procesului „Bergman împotriva lui Safonov”, care se desfăşoară la judecătoria orăşenească din Tiraspol, fostul şef al comenduirii armatei a 14-a, care a fost comandată de Aleksandr Lebedi, a făcut o declaraţie devastatoare. Prin afirmaţiile sale, Bergman a lovit în piatra de temelie a ideologiei separatismului transnistrean. Ideea edificării Transnistriei independente se bazează pe câteva argumente istorice care constituie „Istoria RMN”. Această istorie prezintă într-o anumită lumină câteva evenimente de bază care s-au produs înaintea conflictului armat de la Nistru şi înaintea creării unui stat separat de Chişinău – Republica Moldovenească Nistreană. Între argumentele cele mai solide care vin să justifice separarea de Moldova a unei părţi a fostei RSS Moldovenească, cercetătorii şi istoricii locali au lansat concepţia privind radicalizarea tendinţelor naţionaliste la Chişinău, precum şi războiul, dar şi acţiunile teroriste îndreptate împotriva activiştilor transnistreni. Printre victimele acţiunilor teroriste săvârşite de diversioniştii moldoveni împotriva liderilor formaţiunilor transnistrene este şi Nicolai Ostapenko, care era deputat în Parlamentul Moldovei, deputat al Sovietului Suprem al Republicii Moldoveneşti Nistrene, preşedinte al Comitetului executiv al Sovietului de deputaţi ai poporului din raionul Slobozia, comandantul frontului de sud al Transnistriei. O altă victimă (a di-

versioniştilor moldoveni – n.n.) era şeful cartierului armatei populare a raionului Slobozia, Aleksandr Gusar. Până astăzi, istoria activităţii grupului „Bujor”, pe care îl conducea Ilie Ilaşcu, şi ai cărui membri, inclusiv Ilaşcu, au făcut ani de puşcărie, conform deciziei instanţei judecătoreşti, nu a fost pusă de nimeni la îndoială. Ilaşcu şi camarazii lui au obţinut nu doar o experienţă bogată de puşcăriaşi, dar şi mulţi lauri – ordine şi medalii de la guvernanţii din România şi Moldova, iar Ilaşcu, stând la închisoare, a fost chiar şi deputat în Parlamentul din Moldova şi senator în cel de la Bucureşti. Ilaşcu şi colegii lui nu s-au dezis nici de medalii, nici de lauri, nici de la tot felul de ajutoare şi niciodată nu au negat că ei i-ar fi ucis pe cei doi. În Moldova şi România, acţiunile lor au fost apreciate drept acte de eroism. Actualul reprezentant al preşedintelui Federaţiei Ruse în Transnistria, Mihail Bergman, îl consideră pe fostul ministru al Securităţii de stat al Transnistriei, Vladimir Antiufeev, cel mai mare oponent al său. O bună parte a declaraţiilor şi publicaţiilor critice făcute de Bergman erau îndreptate împotriva lui Antiufeev. Ultima declaraţie făcută de Bergman în sala de judecată îl vizează în mod direct pe Antiufeev. Conform versiunii lansate de Bergman, grupul Ilaşcu nu este vinovat de ceea ce i s-a incriminat. Doar unuia dintre membrii grupului, un oarecare Garbuz, care era un cazac infiltrat în grup, îi revine răspunderea pentru crimele pentru care au fost judecaţi alţi membri ai grupului. Potrivit

celor afirmate de Bergman în sala de judecată, Garbuz a fost trimis şi controlat de serviciile speciale transnistrene. Această versiune a fost discutată şi desfăşurată de unele cercuri de jurnalişti. Astfel, în opinia fostului ofiţer al serviciilor speciale moldoveneşti, Semion Niculin, care acum un an a ajuns într-o puşcărie din Ucraina, fiind acuzat că făcea spionaj pentru Moldova, evenimentele s-au desfăşurat cu totul altfel decât li se părea participanţilor nemijlociţi la ele. Iată ce spune Niculin: „Bergman are dreptate! Grupul Ilaşcu putea fi anihilat până la … (producerea asasinatelor – n.n.) pentru că despre

Mihail Bergman existenţa acestui grup ştiau toţi. Dar conducerea Transnistriei avea nevoie de vărsare de sânge. Eu am discutat şi cu membrii grupului, şi cu cei care i-au prins pe aceştia, şi cu cei care, aflându-se la Chişinău, ţineau legătura cu acest grup, cu ambele părţi, aşa că am suficiente motive să trag concluzii pertinente. Eu personal îl cunosc pe omul care, cu o lună înainte de arestarea lui Ilaşcu, a venit de la Chişinău la Ilaşcu acasă şi i-a spus că este urmărit şi foarte posibil că va fi arestat. Cu o lună înainte de a fi arestat!” „Dacă Ilaşcu a acţionat aşa cum el însuşi afirmă, adică la ordinul conducerii serviciilor de securi-

tate, fiind membru activ al spionajului, atunci este o chestiune. Dacă el însă a acţionat pornind de la sentimente naţionaliste, din ambiţie şi nu a executat ordinele unor instituţii oficiale, atunci el este un criminal. Dar că el a putut fi oprit până a se vărsa sânge şi nu s-a făcut lucrul acesta este absolut sigur. Şi asta este mai important decât să încercăm acum să stabilim din ce raţionamente a acţionat Ilaşcu”, mai afirmă Niculin. În opinia lui Semion Niculin, Ilaşcu şi grupul său erau ghidaţi de serviciile care se aflau sub un steag străin. Aceste servicii puteau fi chiar KGB.

Vladimir Antiufeev (Vadim Şevţov)

Dacă această versiune se va adeveri, ea poate avea consecinţe imprevizibile, ea ar putea discredita iremediabil „Istoria Transnistriei”. Dacă se va constata că grupul Ilaşcu era subordonat agenţilor KGB, care activau în cadrul serviciilor speciale ale Moldovei, care erau la faza embrionară atunci, în istoria conflictului de pe Nistru va apărea cu o enigmă mai mult. Alţi analişti consideră că această scurgere de informaţie (despre grupul Ilaşcu, care acţiona fiind ghidat de KGB – n.n.) a fost făcută premeditat şi este consecinţa unei acţiuni comune a Rusiei şi Germaniei în scopul demitizării cauzelor apariţiei conflictului transnistrean. Asta va permite ca pe viitor Moldova şi Transnistria să fie unite într-un singur stat. Dacă e aşa, atunci Bergman a făcut aceste declaraţii nu de capul lui, ci coordonându-le la cel mai înalt nivel la Moscova. Şi declaraţiile lui trebuie să aibă rolul de catalizator al procesului de unire al celor două maluri ale Nistrului. Singurul om care a adus informaţii despre grupul Ilaşcu este Bergman. Nici Ilaşcu, nici alţi membrii ai grupului, nici conducătorii de atunci ai MGB-ului de la Tiraspol (Ministerul Securităţii de Stat) nu au comentat aceste declaraţii. Această tăcere serveşte drept motiv pentru tot felul de interpretări, supoziţii şi versiuni. Inclusiv că Ilaşcu era un executor orb şi era manipulat de serviciile speciale de mare clasă din trei ţări. Să precizăm că la nivel oficial, Rusia niciodată nu a contestat că grupul Ilaşcu s-ar fi ocupat cu acţiuni diversioniste. Aceste acuzaţii au fost aduse în instanţă împotriva lui Ilaşcu şi a grupului său. Federaţia Rusă i-a plătit lui Ilaşcu şi membrilor grupului lui sume mari de bani, care au fost stabilite de CEDO. Dar de la Moscova nu s-au auzit nici declaraţii oficiale care să-l contrazică pe Bergman, care este cetăţean rus. Această tăcere a Moscovei vorbeşte despre multe. Reiese că episodul grupului Ilaşcu are două interpretări diferite, una dintre care este tăcerea. Şi aceste două interpretări sunt emanate din două turnuri diferite ale Kremlinului, unul dintre care vorbeşte cu gura lui Bergman, iar altul păstrează o tace enigmatică. Sursa: dniester.ru


Geopolitic

25 OCTOMBRIE 2013

7

FLUX

Sfârşitul ideologiilor clasice şi metamorfozele lor (II) Victoria decisivă a liberalilor în anii 1990

Falimentul URSS şi înfrângerea noastră în „războiul rece” au însemnat din punct de vedere ideologic distribuirea definitivă a rolurilor în lupta pentru destinul moştenirii Luminilor, în războiul pentru modelul viitorului. Anume în virtutea faptului că URSS a pierdut şi s-a destrămat, a devenit clar că dreptatea istorică a fost de partea liberalilor şi, în mod special, a neoliberalilor, care le refuzau comuniştilor şi socialiştilor pretenţia lor asupra „viitorului” ca „zi de mâine progresistă”. Societatea sovietică şi alte regimuri socialiste s-au dovedit a fi nişte versiuni mascate ale unor structuri arhaice, care au reinterpretat în propria manieră marxismul înţeles „mistic” şi „religios”. Acest moment crucial al istoriei politice a umanităţii a pus pentru prima dată punctele pe „i” în principala chestiune a Modernităţii: care dintre cele două ideologii principale ale sec. XX moşteneşte trecutul (spiritul Luminilor) şi va primi în mod automat viitorul (dreptul de a domina cu mijloace ideologice ziua de mâine). Chestiunea cu privire la scopul procesului istoric a fost, în fond, hotărâtă. La mijlocul sec. XX, filozoful francez hegelian de origine rusă Alexandre Kojève considera că „sfârşitul istoriei” în versiunea hegeliană se va manifesta prin revoluţia comunistă mondială. La fel considerau şi tradiţionaliştii (R. Guenon, J. Evola), care negau Luminile, apărau Tradiţia şi preziceau „sfârşitul lumii” prin intermediul victoriei „celei de-a patra caste” (shudra – proletarii). Însă în 1991, odată cu falimentul URSS, a devenit clar că „sfârşitul istoriei” va avea nu forma marxistă, ci liberală, fapt despre care s-a şi grăbit să înştiinţeze lumea filozoful american Francis Fukuyama, proclamând „sfârşitul istoriei” ca pe o victorie planetară a pieţei, a liberalismului, a SUA şi a democraţiei burgheze. Dintr-un posibil proiect de alternativă al viitorului, marxismul s-a transformat într-un episod insignifiant al istoriei politice şi ideologice. Din acest moment începe nu pur şi simplu avântul liberalismului, în formele lui cele mai fundamentaliste, ortodoxe, anglo-saxone şi antisociale, dar şi iese în evidenţă un fapt fundamental al istoriei ideologice a umanităţii: anume liberalismul constituie destinul. Prin urmare, tezele lui, principiile şi dogmele lui filozofice, politice, sociale şi economice trebuie privite ca ceva universal şi absolut, fără alternativă.

În pragul „secolului american”

Rezultatele istoriei politice a sec. XX au demonstrat că liberalismul a câştigat bătălia pentru modernitate, învingându-şi toţi adversarii – şi din dreapta, şi din stânga. Îndelungatul ciclu al Epocii moderne s-a încheiat cu triumful ideologiei liberale, care de acum încolo a primit monopolul asupra controlului şi conducerii dezvoltării istorice. Liberalismul a rămas fără un duşman simetric, un subiect de proporţii cu o conştiinţă de sine adecvată, cu o ideologie convingătoare şi coerentă, cu resurse de forţă

şi materiale consistente, cu o bază tehnologică, economică şi militară comparabilă. Tot ce încă se mai opunea ideologiei liberale nu reprezenta decât o totalitate haotică a unor simpli paraziţi, a unor erori, pe scurt, de „bruiaje”, care se opuneau din inerţie făuritorilor „noii ordini liberale”. Nu era vorba de concurenţa dintre nişte subiecţi civilizaţionali şi geopolitici de alternativă, ci de o rezistenţă reactivă şi pasivă a unui mediu neorganizat; la fel, structura solurilor, pârăiaşele, găurile carsturilor sau regiunea mlăştinoasă îi împiedică pe constructorii de drumuri: este vorba nu despre trasarea unui alt itinerar asupra căruia ar insista o întreprindere concurentă, ci de rezistenţa materialului. În această situaţie, SUA, în poziţia de citadelă a liberalismului mondial, au căpătat o nouă calitate. De acum încolo, SUA au devenit nu pur şi simplu una dintre cele două supraputeri, ci singura forţă planetară care s-a rupt de concurenţi. Criticul francez al SUA, Hubert Védrine, a propus ca de acum încolo SUA să nu mai fie numită supraputere, ci hiperputere (hyperpower), subliniind singularitatea şi superioritatea ei asimetrică. Din punct de vedere ideologic, victoria liberalismului şi ascensiunea SUA nu reprezintă o coincidenţă accidentală – aşa arată cele două părţi ale aceluiaşi fenomen. SUA au ieşit învingătoare în „războiul rece” nu pentru că au acumulat un potenţial mai mare şi s-au distins în competiţia tehnologică, ci pentru că s-au bazat pe ideologia liberală, care şi-a demonstrat şi consistenţa sa tehnică, şi dreptul său istoric în războiul ideologic, care a făcut bilanţul Timpurilor noi. Şi la fel cum liberalismul şi-a descoperit dimensiunea fatală, Statele Unite au primit confirmarea vădită a propriului mesianism, care, sub forma ideologiei Manifest Destiny, este simbolul credinţei elitei americane încă din sec. XIX. Neoconservatorii americani conştientizează cu cea mai mare claritate această stare de lucruri. După cum s-a exprimat principalul lor ideolog, William Kristol, „secolul XX a fost secolul Americii, secolul XXI va deveni secolul american”. Să reflectăm asupra acestei afirmaţii: care e diferenţa dintre „secolul Americii” şi „secolul american”? „Secolul Americii” înseamnă că în acea perioadă, ideologia liberală lupta cu concurenţii (tradiţionalismul rezidual, fascismul, socialismul şi comunismul) şi i-a înfrânt totalmente. America, fiind una dintre puterile mondiale, s-a transformat în singura putere. Iar acum, în spiritul neoconservatorilor, SUA urmează să afirme modelul american – „American way of life” – în calitate de model mondial obligatoriu. În faţa ochilor noştri, SUA încetează să mai fie un stat naţional şi devin sinonimul guvernului mondial. Întreaga planetă trebuie să se transforme de acum încolo într-o „Americă mondială”, într-un „stat mondial” (World State). Anume acesta este „secolul american”, proiectul globalizării modelului american la scară mondială. Nu este vorba doar de colonizare sau de o nouă formă a imperialismului, este un program de implementare totală a unui singur sistem ideologic, copiat după modelul ideologiei liberale americane. America pretinde de acum încolo la difuzarea universală a unui cod uni-

tar, dar penetrează în viaţa popoarelor şi a statelor pe mii de căi diverse, ca o reţea globală, prin intermediul tehnologiei, economiei de piaţă, modelului politic al democraţiei liberale, sistemelor informaţionale, clişeelor culturii de masă, stabilirii controlului strategic direct al americanilor şi a sateliţilor lor asupra procesului geopolitic. Secolul american e conceput ca o retopire a modelului mondial existent în unul nou, structurat în conformitate strictă cu standardele americane. Acest proces este numit convenţional „democratizare” şi e orientat asupra câtorva enclave geopolitice, în primul rând asupra celor problematice din punctul de vedere al liberalismului. Aşa au apărut proiectele „Marelui Orient Apropiat”, „Marii Asii Centrale” etc. Sensul acestora constă în dezrădăcinarea modelelor naţionale inerţiale – politice, economice, sociale, religioase şi culturale – şi înlocuirea lor cu sistemul operaţional al liberalismului american. Şi nu contează dacă este vorba despre adversarii SUA sau despre adepţii lor: urmează a fi supuşi reformatării şi prietenii, şi duşmanii, şi cei care vor să rămână neutri. În asta constă sensul „secolului american”: liberalismul, învingându-şi duşmanii formali, trece la implementarea sa profundă. Acum nu mai e destul să fii de partea SUA în conflictele locale (cum s-au manifestat multe ţări cu ideologii departe de cea liberală – precum Pakistan, Arabia Saudită şi Turcia). De aici încolo, liberalismul trebuie să pătrundă în adâncurile tuturor societăţilor şi ţărilor fără excepţie, iar orice rezistenţă va fi, în accepţia neoconservatorilor, înfrântă – aşa s-a întâmplat în cazul Irakului, Serbiei sau Afganistanului. Criticii unei astfel de abordări din interiorul SUA, ca, de exemplu, conservatorul clasic Patrick Buchanan, afirmă: „America a cucerit întreaga lume, dar s-a pierdut pe sine însăşi”. De altfel, asta nu-i opreşte pe neoconservatori, deoarece ei percep SUA nu doar ca pe un stat naţional, ci şi ca pe o avangardă a ideologiei liberale. Şi nu e de deloc întâmplător faptul că neoconservatorii americani provin, oricât ar părea de paradoxal, din troţkism. La fel cum troţkiştii insistau asupra revoluţiei comuniste mondiale, criticând vehement stalinismul şi ideea construcţiei socialismului într-o singură ţară, neoconservatorii de azi cheamă la o revoluţie liberală mondială, respingând în mod categoric apelurile „izolaţioniştilor” să se limiteze la frontierele SUA şi a aliaţilor lor istorici. Anume neoconservatorii dau tonul politicii americane actuale, înţelegând cel mai bine sensul ideologic al destinelor învăţăturilor politice în zorii sec. XXI. Cercurile neoconservatoare din SUA conştientizează cu cea mai mare profunzime sensul schimbărilor care se produc la scară mondială. Pentru ei, „ideologia” rămâne a fi obiectul unei maxime atenţii, chiar dacă aceasta se transformă într-o “ideologie blândă” (“soft ideology”) sau “ putere blândă” (”soft power”).

Liberalismul şi Postmodernitatea

Trecând de la opoziţia formală faţă de ideologiile de alternativă la o nouă fază de autodifuzare la

scară mondială, ideologia liberală îşi schimbă statutul. În epoca Modernităţii, liberalismul a coexistat cu non-liberalismul, prin urmare, făcea obiectul unei alegeri. Ca şi în cazul tehnologiilor informaţionale moderne, când la modul teoretic îţi poţi alege un calculator cu sistem operaţional Microsoft, Mac OS sau Linux. Învingându-şi adversarii, liberalismul a obţinut monopolul asupra gândirii ideologice, el a devenit singura ideologie, care nu admite alături pe nimeni altcineva. Am putea spune că el a trecut de la nivelul unui program la al unui sistem operaţional, devenind ceva înţeles de la sine. Să observăm, atunci când mergem la magazin şi alegem un calculator, de obicei, nici nu mai precizăm: „Daţi-mi un calculator cu softul firmei”. Noi zicem, pur şi simplu: „Daţi-mi un calculator”. Şi atunci el ne este vândut în mod tacit cu sistemul operaţional al firmei Microsoft. Cu liberalismul lucrurile stau la fel: el penetrează în noi de la sine, ca ceva general acceptat, ceva ce ar fi ridicol şi stupid a contesta. Conţinutul liberalismului se schimbă, trecând de la nivelul unui anume tip de exprimare la nivelul limbii. Liberalismul devine nu liberalism propriu-zis, dar ceva subînţeles, un acord tacit, un consens. Asta corespunde trecerii de la epoca Modernităţii la cea a Postmodernităţii. În Postmodernitate, liberalismul, păstrându-şi şi chiar sporindu-şi influenţa, apare tot mai rar în calitate de filozofie politică conştientizată şi acceptată în mod liber, el devine inconştient, de la sine înţeles, instinctiv. Un astfel de liberalism, care pretinde să se transforme într-o “matriţă” a zilei de azi, de care majoritatea nu este conştientă, treptat capătă trăsături groteşti. Figurile groteşti ale culturii postmoderne se nasc din principiile clasice ale liberalismului, devenit subconştient (“subconştientul rezervelor mondiale”, prin analogie cu dolarul, “rezerva valutară mondială”). Este vorba deja de un soi de postliberalism, dar care îl conduce spre concluziile lui extreme. Astfel apare panorama grotescului postliberal:  drept măsură a lucrurilor se prezintă nu individul, ci postindividul, “dividuum”-ul, o combinare jucăuşă şi ironică accidentală a unor părţi ale omului (a organelor lui, a clonelor lui, a simulacrelor lui – până la cyborg-uri şi mutanţi);  proprietatea privată este divinizată, se „transcedentalizează” şi se transformă din ceva ce posedă omul în ceva ce îl posedă pe om însuşi;

 egalitatea şanselor se transformă în egalitatea contemplării şanselor (societatea spectacolului – Guy Debord);  credinţa în caracterul contractual al tuturor instituţiilor sociale şi politice evoluează în egalarea realului şi a virtualului, lumea devenind o machetă tehnică;  dispar cu desăvârşire toate formele autorităţii extraindividuale, orice individ fiind liber să creadă despre lume orice ce îi trece prin minte (criza raţionalităţii generalizatoare);  principiul separării puterilor se transformă îi ideea unor referendumuri electronice permanente (parlamentul electronic), în cadrul cărora orice utilizator al internetului votează cu ocazia oricărei hotărâri, fapta care conduce spre multiplicarea puterii până la numărul fiecărui cetăţean (fiecare îşi este sie însuşi ramură a puterii);  „societatea civilă” substituie integral statul şi se transformă într-un melting pot (cazan de topire) mondial cosmopolit;  de la teza „economia este însăşi soarta” se trece la teza „codul numeric este însăşi soarta”, deoarece şi munca, şi banii, şi producţia, şi consumul – totul devine virtual. Unii liberali şi neoconservatori s-au speriat ei înşişi de perspectiva ce s-a deschis în urma victoriei liberalismului – în momentul trecerii la postliberalism şi Postmodernitate. Astfel, Fukuyama, autorul tezei despre „sfârşitul istoriei” în versiunea liberală, în ultimele decenii cheamă Occidentul şi SUA să „dea înapoi” şi să se reţină la faza precedentă a liberalismului „demodat”, clasic – cu piaţa, cu statul-naţiune şi cu raţionalitatea ştiinţifică obişnuită, pentru a evita alunecarea în abisul postliberal. Dar tocmai aici el se contrazice pe sine însuşi: logica trecerii de la liberalismul obişnuit spre liberalismul Postmodernităţii nu reprezintă ceva arbitrar sau voluntarist, ea e înscrisă în însăşi structura ideologiei liberale, întrucât eliberarea treptată a omului de tot ce nu e el însuşi (de toate idealurile şi valorile extraindividuale şi supraindividuale) nu poate să nu conducă mai devreme sau mai târziu spre eliberarea omului de el însuşi. Iar cea mai teribilă criză a individului începe nu atunci când el luptă cu ideologiile de alternativă, care neagă omul ca valoare supremă, ci atunci când el ajunge să obţină o victorie decisivă şi ireversibilă. Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA


CMYK

FLUX

8

Externe

25 OCTOMBRIE 2013

Franţa şi Germania au cerut explicaţii, în timp ce Mexicul a anunţat o anchetă cu privire la spionajul american

Parisul a cerut din nou, marţi, 22 octombrie, explicaţii din partea Washingtonului în legătură cu vastul program de spionaj al NSA, încercând să evite o escaladare a situaţiei, în timp ce Mexicul a anunţat o anchetă „exhaustivă”, dar şi convocarea ambasadorului Statelor Unite. „Nu cred că trebuie să ne îndreptăm spre o escaladare” a situaţiei, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului francez, Najat VallaudBelkacem. Totuşi, şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, i-a reiterat omologului său american, John Kerry, nemulţumirea Franţei. „Spionajul la scară largă practicat de americani în ţările aliate este inacceptabil”, a declarat ulterior Fabius pentru jurnalişti, în

marja unei reuniuni al „Prietenilor Siriei” şi opoziţiei siriene, la Londra. Cotidianul francez Le Monde, care a dezvăluit luni amploarea spionajului telefonic practicat de Agenţia Naţională de Securitate americană (NSA) în Franţa, a publicat marţi informaţii noi, de această dată despre ascultările unor reprezentanţe diplomatice, inclusiv cea a Franţei la ONU, cu sediul la New York. Cotidianul francez a publicat un document al NSA din august 2010, potrivit căruia informaţiile colectate astfel ar fi jucat un rol important în vederea votării noilor sancţiuni împotriva Iranului. Potrivit lui Laurent Fabius, ca urmare a apariţiei primelor informaţii despre programul de supraveghere al Statelor Unite, Ministerul francez de Externe a luat „măsuri”. „Am hotărât să securizăm un anumit număr de comunicaţii”, a spus el. Kerry a încercat luni seara să reasigure Franţa, „vechiul aliat” al

Statelor Unite, anunţând discuţii bilaterale. „Statele Unite reexaminează în acest moment modalitatea de a colecta informaţii. Scopul nostru este să găsim cel mai corect mijloc între protejarea vieţii private şi securitatea cetăţenilor noştri”, a adăugat el. Tot luni, preşedintele francez François Hollande i-a împărtăşit omologului său american, Barack Obama, în timpul unei conversaţii telefonice, „profunda dezaprobare” faţă de „practicile inacceptabile” ale aliatului său. Obama a oferit asigurări că „anumite” dezvăluiri au „deformat” activităţile NSA, chiar dacă „altele le ridică întrebări legitime prietenilor şi aliaţilor noştri despre modul de utilizare a capacităţilor (de supraveghere)”. De asemenea, directorul serviciilor americane de informaţii a afirmat marţi că unele informaţii publicate de Le Monde conţin date „inexacte şi înşelătoare privind activităţile serviciilor americane de informaţii”. De asemenea, există suspiciuni că şi telefonul mobil al cancelarului Angela Merkel a fost interceptat de serviciile de spionaj americane. Un anunţ în acest sens a făcut Biroul şefului Guvernului german, precizând că Merkel l-a sunat în miercuri seară pe preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a cere explicaţii. Obama a dat asigurări că serviciile de informaţii americane nu au interceptat telefonul cancelarului german.

Mexicul a anunţat o anchetă „exhaustivă”

La rândul său, ministrul mexican de Interne, Osorio Chong, a anun-

ţat marţi seara că Mexicul va efectua o anchetă „exhaustivă” asupra activităţilor de spionaj ale Statelor Unite. „Preşedintele a ordonat să efectuez o anchetă care va urma să stabilească dacă există dovezi” privind spionajul american şi dacă cetăţeni sau funcţionari mexicani au fost implicaţi în aceste activităţi, a declarat el. Potrivit lui, după ce Enrique Peña Nieto a preluat funcţia de preşedinte, în decembrie 2012, Guvernul mexican „a examinat şi consolidat mecanismele de securitate ale comunicaţiilor (...) utilizate de preşedinte şi de toate serviciile de securitate ale Guvernului”. Potrivit ediţiei de duminică a săptămânalului german Der Spiegel, începând din mai 2010, NSA a spionat „sistematic Guvernul Mexicului” şi poşta electronică a fostului preşedinte mexican Calderon. Pe de altă parte, pe 5 septembrie, preşedintele Pena Nieto a oferit asigurări că Obama i-a pro-

mis să iniţieze o anchetă cu privire la acuzaţiile de efectuare a unor activităţi de spionaj în timpul campaniei prezidenţiale mexicane din 2012. „Astăzi, în contextul acestor noi elemente şi a unui răspuns (american) insuficient şi inadmisibil, Guvernul Mexicului ţine să sublinieze foarte ferm necesitatea deschiderii (...) anchetei, care a fost promisă de către preşedintele Obama, şi extinderii ei, cu includerea ultimelor informaţii” dezvăluite, a declarat marţi şeful diplomaţiei mexicane Jose Antonio Meade Meade, aflat în trecere la Geneva. El a cerut ca ancheta să fie încheiată „într-o perioadă scurtă de timp”, pentru a stabili cine sunt eventualii responsabili de aceste activităţi de spionaj. De asemenea, vicepreşedinta Comisiei Europene, Viviane Reding, a îndemant liderii UE să „treacă la fapte”, pentru a proteja datele cetăţenilor. Sursa: mediafax.ro

MERKEL III:

O Europă după chipul şi asemănarea Germaniei Cei foarte puţini care se aşteptau ca Angela Merkel să îndulcească austeritatea impusă zonei euro de către Berlin sau ca Germania de după alegerile federale să urmeze şi alte politici s-au înşelat. Potrivit ultimei ediţii a revistei „Der Spiegel”, Angela Merkel pregăteşte un nou proiect de modificare a tratatelor europene, împreună cu ministrul de Finanţe, Wolfgang Schauble, în privinţa căruia analiştii garantează o nouă nominalizare în viitorul cabinet, indiferent de modul în care vor decurge negocierile dintre Merkel şi viitorii săi parteneri de coaliţie social-democraţi. Ideea lui Merkel privind viitorul tratat european este simplă: Comisia Europeană trebuie să primească şi mai multe puteri pentru controlul bugetelor naţionale ale ţărilor din zona euro. Nu este vorba doar despre respectarea vechilor reguli din Tratatul de la Maastricht (datorie externă de până la 60% din PIB şi un deficit bugetar de maximum 3% din PIB) – criterii oricum nerespectate nici de Germania – ci şi de regulile impuse prin recentul pact bugetar, intrat în vigoare pe 1 ianuarie acest an, care prevede limitarea deficitului structural al statelor euro la 0,5% din PIB, începând din 2018.

„Der Spiegel” menţionează că Berlinul va încerca să impună „contracte” prin care ţările vor trebui să se angajeze să „îmbunătăţească competitivitatea” şi „să respecte angajamentele bugetare”. Cu alte cuvinte, toate ţările euro vor trebui să se angajeze că vor aplica reformele structurale impuse până acum doar ţărilor euro care s-au îndatorat la UE şi FMI, după 2010.

Un asemenea tratat european modificat nu face decât să continue calea de până acum, aceea de restructurare a zonei euro după chipul şi asemănarea modelului german, adică fiecare ţară euro va trebui să-şi fundamenteze modelul economic pe exporturi şi nu pe cererea de pe piaţa internă, pentru a obţine astfel balanţe comerciale pozitive. Cum nu toate ţările din UE şi nici din zona

euro nu dispun şi nici nu vor dispune de forţa economică germană, acest proiect european nu poate duce decât la axarea exporturilor către state terţe, acolo unde se vor lovi de reglementările mult mai laxe, care nu impun regulile europene de mediu sau de drepturi de autor. Potrivit „Der Spiegel”, unii politicieni germani se opun acestui proiect, al cărui scop nu pare a fi decât cel de a asigura Berlinul că toate statele europene împrumutate de Germania vor ajunge să ramburseze cât mai repede creditele şi că zona euro nu va deveni o uniune a ajutorului reciproc, teama absolută a conservatorilor germani. O asemenea perspectivă, totodată, poate reduce enorm apetenţa politicienilor şi electoratelor din Europa pentru întărirea integrării europene. În ciuda acestor divergenţe aparente în sânul clasei politice germane, este puţin probabil ca social-democraţii, vioara a doua a viitoarei coaliţii, să se opună proiectului Merkel pentru noua Europă. Aceasta pentru că aceiaşi social-democraţi, aflaţi atunci în opoziţie, au aprobat în Bundestag actualul pact bugetar, iar Martin Schulz, preşedintele PE şi liderul socialiştilor din legislativul UE, totodată posibil succesor al lui Jose Manuel Barroso, nu a criticat acest pact decât pe forma, necum pe fondul său. Sursa: cotidianul.ro


CMYK

Social

Ai noştri au salarii

Primul lucru care mi s-a spus acum 10 ani când am venit în Moldova a fost „Moldova e o ţară mică, plină de cumetri”. Mi s-a sugerat să îmi fac repede câţiva astfel de cumetri, asta dacă vreau să reuşesc. Încă nu am niciunul.

Dacă la sat au un oarecare farmec răspunsurile ”E cumătrul meu” atunci când întrebi: ”Ce a făcut primarul în ultimii ani?”, la oraş putem găsi o nouă formă, mai capitalistă – ”cumetrismul de stat”. Este, de fapt, doar o altă formă a celui de la sat, cumetrismul exercitat la sfere statale. Fineţurile nu se opresc aici şi zilele acestea, dl preşedinte Timofti ne-a dat o mostră de ”cumetrism profesional”. Nu contest faptul că anumite profesii ar trebui retribuite mai mult, că suportă unele riscuri etc. Fără o reglementare ce să ia în calcul toate funcţiile plătite din banul public, cum

putem înţelege poziţia preşedintelui de a promova salarizarea unei singure categorii profesionale din societate? După ce criterii, pe ce baze un judecător ar trebui să câştige de 5-6 ori mai mult decât un profesor sau un medic? De ce nu de 2 ori sau de 20 de ori mai mult? În sărăcia actuală, unii judecători au tupeul de a compara un salariu mărit la 12-20 de mii de lei cu salariile de mii de euro ale magistraţilor din ţările vecine. Numai nişte impostori pot gândi în acest fel. Noi, ceilalţi, oare nu muncim o lună şi apoi ne luăm salariul!? Nu ar fi oare cazul să ne uităm mai întâi la cum muncesc aceştia, iar apoi eventual să îi şi plătim? Nu ar fi oare cazul mai întâi să punem în funcţie nişte legi care să îi pună la închisoare pe jumătate dintre ei? Iar celor rămaşi, haideţi să le plătim noi toţi salarii mai mari decât cele din România şi Ucraina. Îi vedem urcând greu scările, cu burţi şi feţe umflate, cu bijuterii şi maşini scumpe, cu case greu de filmat de aproape (din cauza dimensiunilor şi a gardurilor). O categorie profesio-

nală ce rareori s-a răzvrătit şi a ales să construiască mai pe tăcute, la umbra … politicienilor. Cu o imagine publică ruşinoasă, cu gunoi ce zace în jurul lor, în curţile şi casele construite de ei din şpăgi. Mă iertaţi, din salarii, din primele pentru procesele câştigate la CEDO de statul Rep. Moldova, din moşteniri de la ”mătuşa Tamara”. Mai adăugaţi la toate astea ce spun oficialii europeni, cu o jumătate de gură; cealaltă e amorţită de mirosul degajat de justiţia noastră. Nu ne rămâne decât să aşteptăm ca la conducerea statului să ajungă un Preşedinte - asta în primul rând. Apoi ca el să fie şi altceva decât jurist! Să fie profesor, agricultor, poliţist, pompier, învăţător, constructor şi tot aşa. Până la acea zi, îi felicit pe cei care activează onest în acest domeniu. Cel puţin sonda-

Spitalele republicane renunţă la cantine. Serviciul va fi pus pe seama firmelor de catering

9

FLUX

jele arată că nu am atât de mulţi de felicitat din această branşă. Sunt o mână de oameni. Cu costume vechi. Dar curate. Oameni care mai au încă emoţii atunci când intră în sala de judecată. Oameni care mai au lumină în ochi şi un pix ieftin în mână cu care semnează. Cu cinste. Doru PETRUŢI Sursa: x-pert.md

Migranţii moldoveni nu se grăbesc să revină în ţară

Datele oficiale arată că peste hotarele ţării muncesc aproximativ 300 de mii de moldoveni. Experţii străini susţin însă, că numărul conaţionalilor noştri plecaţi în căutarea unui loc de muncă se apropie de un milion.

După ce au stabilit cantitatea şi valoarea energetică a meniurilor pentru bolnavii din spitale, acum autorităţile planifică să externalizeze serviciul de alimentaţie în spitalele de nivel terţiar. Managerii evaluează costurile, iar în curând va fi format un grup de lucru care va elabora caietul de sarcini. Ministerul Sănătăţii a anunţat de mai multe ori că vrea să renunţe la cantine. Autoritatea din domeniu planifică să externalizeze serviciul de alimentaţie în spitalele republicane în cât mai scurt timp. Directorii instituţiilor spun că au avut mai multe întruniri pentru a discuta subiectul şi speră că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat. „Eu am obosit să mă tot lupt cu aceşti agenţi economici care nu respectă normele elementare. Numai în ultimele două luni am întors 35 de loturi de produse necalitative. În calitatea mea de manager este inadmisibil să-mi pierd timpul cu judecăţi sau să verific calitatea produselor. Sunt pentru atribuirea acestui serviciu unei firme specializate”, afirmă Victor Cernat, directorul Institutului Oncologic. Managerul afirmă că cea mai mare parte dintre angajatele care se ocupă de pregătirea alimentelor au, de fapt, studii medicale. De cele mai dese ori, spune Victor Cernat, acestea se ocupă de alimentaţia pentru pacienţi, decât pentru îngrijirea lor propriu-zisă. Astfel, în cazul ex-

25 OCTOMBRIE 2013

ternalizării, acestea se vor dedica doar activităţii practice. Și Mihai Hotineanu, directorul Spitalului de Psihiatrie, afirmă că externalizarea este o reformă bună, iar implementarea ei în spitalul pe care îl conduce va însemna mai puţine probleme. „Alimentaţia nu este o prestare medicală, de aceea nu trebuie să se ocupe medicii de aşa ceva”, afirmă directorul. El spune că la ultimele şedinţe s-a discutat despre faptul că reforma va viza 12 spitale republicane. Pentru Spitalul Republican aceasta va fi a doua experienţă de externalizare. De această dată, Sergiu Popa, directorul instituţiei, speră că va avea mai mult noroc. „Acum două săptămâni, Ministerul Sănătăţii a convocat într-o şedinţă managerii spitalelor. Aceştia trebuie să vadă care sunt cheltuielile actuale pentru alimentaţie, iar ulterior va fi elaborat un caiet de sarcini comun. Nu a fost stabilit niciun termen până acum”, precizează el. Popa este sceptic şi nu crede că există

agenţi economici care să poată deservi un număr atât de mare de pacienţi. Deşi s-a vehiculat că alimentaţia ar urma să fie asigurată în toate spitalele de către un singur agent economic, acest lucru nu a fost confirmat oficial. Șeful Direcţiei Planificare şi Dezvoltare Strategică din cadrul Ministerului Sănătăţii, Alexandru Cerbu, a refuzat să ofere mai multe detalii, precizând că proiectul se află în prima fază de implementare şi că, deocamdată, sunt evaluate cheltuielile. Anterior, ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, a dat asigurări în cadrul unei emisiuni televizate că externalizarea serviciului de alimentaţie se va desfăşura cu succes. „Știm cu toţii că spitalele au devenit cumpărătorii unor produse care nu mai pot fi vândute nicăieri. Nu trebuie să existe nicio teamă. Nicio persoană nu va fi dată afară. Vor exista prevederi contractuale care îi vor obliga pe agenţii economici să nu dea afară pe nimeni timp de cel puţin şase luni”, a declarat el. Despre descentralizarea serviciilor de curăţenie şi alimentaţie se discută la Ministerul Sănătăţii din 2011. Până acum, doar Spitalul Clinic Republican a încercat să transfere serviciul de curăţenie unei companii specializate, însă încercarea a eşuat. După rezilierea contractului, administraţia spitalului a fost nevoită să reangajeze infirmierele, deoarece nu mai avea cine face curăţenie în spital. Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

Potrivit datelor statistice, pe parcursul anilor 2005-2010, numărul celor care se aflau temporar peste hotare era, în medie, de peste 300 de mii de persoane. Majoritatea acestora provine din mediul rural şi au vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani. Potrivit Ministerului Muncii, 59 la sută dintre migranţi vor să revină în ţară, iar cei mai mulţi dintre cei care s-au întors la baştină au, în medie, peste 30 de ani şi studii medii. 12,8 la sută au studii superioare şi 9,5 la sută sunt absolvenţi de colegii. Autorităţile mai spun că, la revenirea în ţară, migranţii moldoveni se confruntă cu mai multe probleme cum ar fi: angajarea în câmpul muncii, obţinerea alocaţiilor sociale, a asigurării medicale sau a pensiei. Cu toate acestea, 30 la sută dintre migranţi sunt interesaţi să investească în iniţierea unor afaceri în parteneriat cu autorităţile locale, 38 la sută sunt gata să dea bani pentru proiecte de infrastructură din localitatea de baştină.

Migranţii moldoveni care vor alege să se întoarcă în ţară vor avea parte de facilităţi sociale şi asistenţă pentru dezvoltarea afacerilor. Autorităţile au elaborat un plan de acţiuni pentru a-i încuraja să revină acasă. Totodată, cei mai mulţi migranţi susţin că s-ar întoarce dacă ar fi asiguraţi cu un loc de muncă bine plătit. Migranţii reîntorşi acasă vor avea parte de examene medicale gratuite. Cei ce vor alege ca domeniu de activitate agricultura vor beneficia şi de subvenţii de la stat. În acelaşi timp, moldovenii reveniţi acasă vor fi încurajaţi să-şi investească veniturile obţinute peste hotare în dezvoltarea afacerilor. „Ne gândim prin intermediul acestui proiect să atragem cât mai mulţi tineri pentru a-şi dezvolta capacităţile obţinute peste hotare”, a declarat şeful de secţie din cadrul Ministerului Muncii, Valentina Ungureanu. Studiile arată că mai mult de 60 la sută dintre migranţi s-ar întoarce în ţară cu condiţia să li se ofere un loc de muncă, pentru că, afirmă aceştia, cel mai greu astăzi este să-ţi găseşti un loc în care să poţi munci. De asemenea, o problemă ar fi şi salariile, care peste hotare sunt mult mai mari decât la noi. „Aici trebuie să plăteşti apartamentul, serviciile comunale şi îţi ajunge numai pentru pâine”, sunt de părere oamenii. După publika.md

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488 or. Chişinău, str. N. Iorga, 8


FLUX

10

Cultur=

25 OCTOMBRIE 2013

ARTA PLASTICĂ

Elena Bontea, expoziţie personală Marţi, 22 octombrie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a avut loc vernisajul expoziţiei personale a artistului plastic Elena Bontea. Criticul de artă Vlad Bulat afirmă despre Elena Bontea: „Creaţia ei nu pare a avea un început; analizată retrospectiv – nu se pot intui reculuri sau indecizii, bâlbe sau compromisuri. Pictura Elenei Bontea convinge prin stilul său împlinit din chiar anii în care se vorbea foarte intens despre existenţa, la Chişinău, a unei „şcoli moldoveneşti de pictură”, fiind alături de Ada Zevin, Valentina Rusu-Ciobanu, Ludmila Ţoncev, Inessa Ţâpin, Sergiu Galben, Dumităr Peicev, Sergiu Cuciuc ş.a. O generaţie foarte compactă, inventivă, temerară în preferinţa sa pentru „autoritatea” absolută a cromaticii. Pictura Elenei Bontea nu intenţionează să perturbe câtuşi de puţin percepţia şi habitudinile ochiului contemporan, nu-l agasează şi nici nu-l şochează în niciun fel, asta face act de prezenţă, matură, în măsura în care receptorul este într-o concordanţă dorită cu ea. Prin urmare, îşi aşteaptă, mereu sfioasă şi cumsecade, spectatorul. Este chiar

„proiecţia” materializată (ca o „hartă psihologică”?) – transformată în imagine recognoscibilă – a unui artist împătimit de vibraţia coloristică, armonie, echilibru, de textúri plastice. Dacă ar fi să caracterizez întreaga operă a Elenei Bontea, printr-un minimum de cuvinte, i-am spune frust: „extaz latent”. În continuare vă propunem câteva repere biografice ale artistului plastic a cărui expoziție o puteți admira până la 17 noiembrie curent. Elena Bontea s-a născut la 10 noiembrie, 1933 în Drăgăneşti, Bălţi. Şi-a făcut studiile la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chişinău (19521957), apoi la Institutul de Istorie şi Teorie a Artei din Sankt-Petersburg (1960-1966). În perioada anilor 1957-1967 activează în calitate de colaborator ştiinţific la Muzeul Naţional de Arte Plastice din Republica Moldova. În anul 1965, artista devine membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Începând cu anul 1960, Elena Bontea participă la expoziţii de grup în ţară şi peste hotare: Tokio (1964, 1975, Japonia), Bucureşti (România, 1969), Berlin (Germania, 1972), Polonia (1975), Ulan Bator

EUROVISION JUNIOR 2013

Rafael Bobeica va reprezenta Moldova la Kiev

Rafael Bobeica va reprezenta Republica Moldova la concursul Eurovision Junior 2013, cu melodia „Cum să fim”. Finala Eurovision Junior 2013 va avea loc pe 30 noiembrie, la Kiev, Ucraina. Evenimentul va fi organizat de către radioteleviziunea publică ucraineană NTU. Tânărul interpret a acumulat punctajul maxim, 62 de puncte, în cadrul selecţiei naţionale, organizate de Compania „Teleradio-Moldova”. Piesa cu care va reprezenta Moldova, „Cum să fim”, este semnată de Eugen Doibani alias Natan. Reprezentantul Moldovei la Eurovision Junior 2013 a fost ales în urma votului juriului de specialitate, format din şapte membri. Alături de Rafael Bobeica, în concurs au mai fost înscrişi încă patru interpreţi: Daria Boboc, Rozalinda Buldumea, Tatiana Ţâgârlaş şi Andreea Braga. Ulterior, Tatiana Ţâgârlaş s-a retras din competiţie. Republica Moldova participă al patrulea an la acest concurs. În 2012, ţara noastră a fost reprezentată de tânărul interpret Denis Midone cu piesa „Toate vor fi”, care a acumulat 52 de puncte şi s-a plasat pe locul 10.

(1985, Mongolia), Lituania (1988), Belarus (1996), Saloanele Moldovei Chişinău, Moldova - Bacău, România (1991-2013), Bienala Internaţională de Pictură (20092013). Expoziţii personale ale artistei au fost deschise la Chişinău (1985, 1986, 1996, 2005), Bamaco (Republica Mali, 1988), Neusiedler (Austria, 1995). În anul 1996, artistei i s-a conferit Medalia Meritul civic, iar în 2001 i s-a acordat titlul Maestru în Artă. Elena Bontea deţine ordinul Gloria Muncii, este laureată a Premiului tineretului din Moldova (1987), a Premiului Naţional al Republicii Moldova (1996) şi a Premiului pentru Excelenţă al UAP oferit în anii 2001, 2002 şi 2005. Lucrările Elenei Bontea se păstrează în colecţii publice: Muzeul Naţional de Artă al Moldovei; Fondul UAP; Muzeul Literaturii Române Mihail Kogălniceanu; Muzeul Prado, Madrid, Spania; Muzeul de Artă Bacău, România; Muzeul de Artă Kasteev or. Alma-Ata, Kazahstan; Muzeul de Artă or. Komsomolsk pe Amur, Rusia; Muzeul de Artă, Odesa, Ucraina, şi în colecţii private: Republica Moldova, România, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Estonia Rusia, Suedia, Marea Britanie, Turcia, Israel, SUA, Republica Mali etc.

DESCOPERIRE

Mormântul unui medic al faraonilor egipteni, vechi de 4.000 de ani, descoperit de arheologi O echipă de arheologi cehi a descoperit mormântul vechi de 4.000 de ani al unui medic al faraonilor egipteni, în situl Abusir, la sud-vest de Cairo, a anunţat, marţi, 22 octombrie, Ministerul pentru Antichităţi din Egipt. «Această descoperire este importantă, pentru că acel mormânt este acela al unuia dintre cei mai mari medici din epoca constructorilor de piramide şi acei medici de înalt nivel aveau o relaţie strânsă cu faraonul», a declarat ministrul egiptean Ibrahim Ali. Situl Abusir include mai multe piramide ale faraonilor din a V-a dinastie, care a domnit în Egiptul de Sus cu circa 2.500 de ani î.e.n. Cimitirul în care a fost descoperit

acel mormânt «are dimensiuni de 21 metri x 14 metri, iar zidurile sale, înalte de patru metri, sunt din calcar», a precizat Ali al-Asfar, vicepreşedintele Comisiei pentru antichităţi faraonice.

Arheologii vor să înceapă o serie de săpături pentru a căuta mumii în acel cimitir, în care, după câte se pare, au fost înmormântaţi mai mulţi membri provenind dintr-o singură familie.

ASTRONOMIE

Se stinge cea mai mare stea din univers Cea mai mare stea din Univers cunoscută până în prezent se pregăteşte «să moară», întrucât este pe cale să explodeze, a anunţat o echipă internaţională de astronomi.

Folosind un telescop administrat de European Southern Observatory (ESO) din Chile, astronomii au anunţat că au descoperit o serie de «semnale de avertizare» emise de o stea denumită W26. Aflată la o distanţă de 16.000 de ani-lumină de Terra, în constelaţia Altarul, această stea are un diametru de 3.000 de ori mai mare decât cel al Soarelui, fiind cea mai mare stea din Univers cunoscută până în prezent. W26, observată pentru prima dată în 1998, este o stea din clasa «superuriaşelor roşii», un termen utilizat pentru a descrie stelele de mari dimensiuni şi cu o durată scurtă de viaţă.

Stelele din această categorie au o durată de viaţă mai scurtă, de câteva milioane de ani, după care îşi epuizează combustibilul nuclear şi explodează în supernove. W26 a început să devină instabilă şi să îşi elimine învelişurile exterioare, o etapă-cheie în procesul ei de distrugere, potrivit unui studiu apărut în publicaţia britanică Monthly Notices editată de Royal Astronomical Society (RAS). «W26 este cea mai mare stea cunoscută din Univers», se afirmă într-un comunicat emis de RAS. Observaţiile făcute de astronomi sugerează faptul că «W26 se apropie de sfârşitul vieţii sale şi va exploda în cele din urmă într-o supernova». W26 este înconjurată de un nor de gaz, denumit nebuloasă, alcătuit din hidrogen strălucitor, ai cărui atomi au fost deposedaţi de electronii lor. Un nor asemănător a fost descoperit în jurul rămăşiţelor unei stele care a devenit supernovă în 1987.


Cultur=

25 OCTOMBRIE 2013

11

Leo BUTNARU

ORAŞE, VĂMI, TEATRE (Pagini de jurnal)

22.V.1992 Pentru organizarea festivalului „Lucian Blaga” sponsorii au investit circa 2 milioane de lei. Noi doar să visăm la atare contribuţie filantropică… Pe cine am mai întâlnit la Cluj? Bădescu, Brad, Scorobete. Familia Botiş, Mihadaş, Savu, Irimie, familia Opriţă, Cetea, Morico, Ulici, Vatamaniuc, generosul Ilie Călian de la ziar (cu Busuioc şi Cioclea ne-am ales cu o remunerare neaşteptată), cu Aurel Rău, care ne-a invitat acasă. Din nou se află în relaţii glaciale cu diriguitorii de la Filiala USR. Apoi – dl Liviu Petrescu, Virgil Mihaiu, Ioan Muşlea, Ion Cristofor (aţos, aspru, dar onest), Ion Mureşan etc. Pe scurt – bravo şi mulţumiri clujenilor! Armata e cu noi! Pentru că doar armata, la Cluj, a găsit ceva potrivit pentru a înlocui cutia de viteze a autobuzului nostru (PAZ), graţie cărui fapt am putut să ne deplasăm spre Bucureşti. La Buftea – palatul Ştirbei – ajungem pe la ora două după miezul nopţii. Ni se deschide cu greu. Aflăm cu stupoare că USR a plătit pentru fiecare cameră câte… 15 mii de lei! Jecmăneală la sânge! A doua zi trebuie să plecăm la Istanbul. Cu Cimpoi şi Zanet ne oprim la hotelul „Palas”, cazare plătită de Florian Copcea, care a invitat vreo zece basarabeni la lansarea revistei conjuncturiste „Clipa”. Dimineaţă, îi găsim deja de-a binelea „parfumaţi” pe Ciocoi, I. C. (acesta – beat deja, pătat pe tot burtoiul său cu vin roşu – înfăţişare de vagabond), Iulian Filip, Ţopa, Ladaniuc, Ciubaşenco etc. – echipă înjghebată după criterii greu de ghicit. Multe din vechile reminiscenţe nomenclaturiste… În fine, plătim câte 8 mii de lei biletul turretur Bucureşti-Istanbul. Seara, ne invită descurcăreaţa doamnă Mitzura Arghezi să ne mulţumească pentru serviciile care s-au făcut la Chişinău, inclusiv – un televizor color. Zice că şi pe Iliescu l-a invitat la casa de la Mărţişor, cu această ocazie autorităţile făcând lună drumul, trotuarele etc. Impresionantă casa în care a locuit în ultimii săi ani Arghezi! Casă de milionar occidental. Pe 13 mai, ora 8,00, cu autocarul unei companii turistice „Tur”, pornim spre Istanbul. Se fumează abitir, se vorbeşte bişniţăreşte, personajele, în majoritatea lor, fiind cele ce umblă cu vândutul-cumpăratul. O doamnă, măturătoare la aeroport, merge la Istanbul să vândă două servicii de argint. Vrea să ia pe ele vreo sută de dolari. Însă altă sută, bleaga de ea, o pierde la un izvor în Bulgaria, unde stătea un ins ce făcea cu trei piese plate un joc asemănător celui al escrocilor ce manipulează degetarele. Femeia fusese preîntâmpinată până şi de şoferul turc, să nu rişte, însă prostia a împins-o în prăpastie: în cel mult 5 minute, a dat întreaga sută de dolari. Când să se pornească deja autocarul, se apropie un ins tinerel şi, în româneşte, întreabă de „dna de la Chişinău”, întorcându-i… 10 dolari, să aibă cu ce plăti viza de intrare în Turcia. La fel o păţeşte şi un bleg nebărbierit de la Chişinău, el păgubind 150 de mărci germane. Staţionările în vămile română, bulgară, turcă sunt extenuante şi, fireşte, enervante. Drumul de peste 20 de ore nu-ţi prea procură linişte şi plăcere. Borfăşismul şi cretinismul contingentului de călători e completamente dezolant. Ajunşi la autogara Istanbul, constatăm cu stupoare şi consternare că bagajele lui Mihai Cimpoi lipsesc! Au rămas în vama Edirne, de unde le vom recupera abia peste 9 zile, la întoarcere. Vom găsi toate la locul lor, în afară de două sticle de vin. Proştii de vameşi au lăsat un balsam de Riga, nepricepând ce o fi în vasul acela de ceramică maro. S-o fi gândit la un şampon, ceva…

(Aici/acolo, în spaţiul eurasiatic, unde ne-au adus rememorările, o paranteză transilvană, clujeană, oarecum flatantă pentru mine. Mihai Cimpoi i-a făcut o scurtă vizită distinsului exeget Adrian Marino care printre literaţii basarabeni l-a remarcat pe… interesantul poet Leo Butnaru. Cimpoi a repetat acest detaliu de mai multe ori, faţă de diferiţi colegi, făcând-o, din câte am înţeles, cu anumită bucurie şi sinceritate. Adică, ilustrul savant Adrian Marino e la curent cu ceea ce publicăm în revistele româneşti de pe ambele maluri ale Prutului.) Primele impresii din Turcia – evidente însemne de civilizaţie occidentală… orientală, cu realizări şi probleme, bucurii şi cruzimi. Noaptea, la Edirne, vitrinele strălucitoare ticsite cu de toate, ademenitoare şi… ioc parale în buzunarele celor veniţi din Chişinău, Bucureşti sau din Bulgaria. Pe parcurs, vânzând diferita marfă pe care o au în valize, călătorii-negustoraşi fac ei ceva lire sau dolari, pe care îi investesc în mărfuri ieftine, de serie, multe în Turcia, puţine în ţările din care vin ei, unde le realizează la preţuri cât de cât convenabile. La Istanbul ne întâmpină dl Ibrahim, reprezentantul asociaţiei literaţilor „Ilesam”. Un ceai, o ţigară şi bilete spre Ankara. Autocar luxos, condiţii asemănătoare celor din avion; cele o mie de lire, cam 22 de ruble în ne-valuta noastră. Cel mai mic salariu în Turcia – 1 milion de lire, ceva mai mult de 100 de dolari. Iar dl Irfan Nasratinoglu, şef la asociaţia folcloriştilor şi la cea a literaţilor, în Ankara, câştigă 20 de milioane de lire lunar. Te opreşti la o locantă. Te serveşte stăpânul, bărbat în toată firea, dar şi copii între 7 şi 15 ani. Câte un gâgâlici vine şi-ţi oferă cipici. Adică, nene, ia cipicii în picioare, dă-mi pantofii să ţi-i lustruiască frăţiorul meu mai mare. La Ankara ne întâmpină gentilul domn Irfan. Un taxi, cu care poposim la hotelul „Altînşik”, relativ luxos. Serviciu foarte bun. Atenţie sporită, cu care noi nu prea suntem obişnuiţi. Trafic de circulaţie infernal, non-stop. În Ankara se construieşte metroul şi automobilele sunt direcţionate pe artera învecinată hotelului nostru. La ora 4 dimineaţa, prin difuzoare puternice, răsună vocea stridentă a muezinilor: „Allah akbar, Allah Akbar!” Iar oboseala ne face să ne obişnuim cu vârtejirile sonore. Oficiul dlui Irfan şi căminul cultural al asociaţiei „Ilesam” se află în apartamente închiriate, la etaj/ etaje, reamenajate pentru scopul căruia îi sunt destinate. La căminul cultural, în prezenţa a circa 50 de persoane, Cimpoi şi cu şeful-gazdă semnează protocolul de colaborare între asociaţiile noastre scriitoriceşti. Prezenţi şi dl Alexandru Mărgăritescu, ambasadorul României în Turcia, simpaticul ieşean Valeriu Veliman, turcolog de înaltă probă, funcţionar sus-pus la ambasadă, dl Andrei Liviu, consilier la ambasadă. Cu o zi înainte, fusesem primiţi cu bunăvoinţă şi generozitate la Ambasada României. Discuţie dezinvoltă, whisky excelent. Oameni dintr-o bucată. Dlui Vasile, unul din şoferii ambasadei, poliţiştii turci îi arată simpatie şi-l cruţă, absolvindu-l de unele sancţionări posibile. În 2 luni, şoferul a deprins binişor limba turcă. Poliţiştii îl poreclesc „Gorbaciov”, pentru o pată pe care o are pe frunte şi amintind de cea a fostului lider al URSS. Însă colegii de la ambasadă îi zic „Jidanul”! Eu îl consolez, spunându-i că nici pe departe colegii nu pot să aibă dreptate, deoarece organele române de resort ştiu ele pe cine trimit în ţări străine, la ambasade. Dl Vasile se bucură mult de acest elogiu implicit, cu argumentul formulat de mine replicându-le lui Veliman şi Liviu. Turcia e foarte preocupată de problema azero-armenească. Nahicevanul. Vizităm muzeul lui Atatürk. Pe standul cu imagini de la vizitele înalţilor oaspeţi se află poze cu fostul preşedinte al Azerbaidjanului, Mutalibov, care în acele zile fusese pus pe fugă de Frontul Popular Azer. Mausoleul – uriaş, de o grandoare orientală. Pe aleea principală – 12 perechi de lei, ca ecou al tradiţiilor hitite; hitiţii – populaţie ce a trăit, cam cu 4-5 mii î. e. n., pe locurile pe care au venit mai apoi turcii. Nespus de bogat Muzeul de Arheologie din Ankara. Substraturi ale civilizaţiei hitite, ale celei din Urartu şi celei bizantine. Milioane de exponate de diverse speţe. Cărţi pe tăblii de

argilă, statui, simboluri, monede – milioane, de oricare gen! – fragmente din palatele suveranilor de acum mii de ani… Imposibil de descris… Ai putea sta acolo luni la rând. Reţin că arta şi cultura turcă de peste veacuri n-au prea apelat la bogatele tradiţii ale civilizaţiilor care s-au perindat aici până în sec. XIV al erei noastre. Dar frumosul simbol hitit al celor trei cerbi a fost edificat ca monument de proporţii într-un sector din Ankara. Prin restricţiile sale, vede-se, Coranul a cam anchilozat iniţiativele artiştilor turci. Oricum, conservatorismul, tradiţionalismul turc e încă în deplină putere. Într-un fel, el face coaliţie conciliantă cu schematismul civilizaţiei occidentale. Simplificat, anchilozat, fără emoţiei şi afectivităţi. În Ankara – foarte puţine librării. Ni se spune că în Turcia se citeşte extrem de puţin. Circa jumătate din populaţie este analfabetă. (Doar constat, nu critic, nu trag concluzii… ideologizante.) Teatrul dramatic din Istanbul – unul de elită – e în turneu de 3 zile la Ankara. Ni se oferă şansa de a viziona ultimul spectacol, după o piesă a lui Azis Nesin, pe care eu am tradus-o astfel: „Nici printre morţi, nici printre vii nu este cel care trăieşte”. Ne-a plăcut spectacolul, căruia, aproape fără contribuţia translatorului, i-am înţeles mesajul. Iar la Cluj vizionasem premiera absolută a piesei lui Lucian Blaga „La tulburarea apelor”. O viziune regizorală foarte discutabilă, elemente moderniste forţate. Şi-apoi, ceea ce-i merge lui Şerban în „Trilogia greacă”, nu poate prii tuturor şi în orice gen de spectacole. Din Ankara trebuia să mergem în oraşul Konya, însă, din motive necunoscute nouă, programul suferă modificări. Cică, pe 19 mai e ziua naţională a tineretului şi sportului, zi de bairam, şi la Konya am nimeri la… uşi închise. Plecăm spre Istanbul. 427 de kilometri. O remarcă: la Cluj, Mihai Cimpoi îşi procurase un costum şi cămaşă tocmai pentru vizita în Turcia, dar cazul cu bagajul său rămas în vamă l-a lăsat în straie „de lucru”. Cum procedăm? Zanet îi cedează costumul său de gală, ce-i drept – pantalonii sunt cam strâmţi, eu, având şi costumul de haine cu mine, îi ofer lui Todur geaca albă destul de modernă şi aproape de… gală. Prin urmare, ieşim din situaţie, ca în cântecul: „I-aş da haina de pe mine”…

25.VI.1992 Îi mai auzi pe unii colegi bucureşteni nedumeriţi: „Domnule, de ce îi primiţi pe D. R. Popescu, pe Marin Sorescu, pe cutare sau cutare, odată ce dânşii au cutare şi cutare păcate de loialitate faţă de fostul regim?”. Răspunsul meu: „Domnule, pe mine mă interesează literatura, cultura română şi foarte… deloc mă interesează politica română. Literatura şi cultura română au destule izbânzi, au nivel şi nivele; politica română, ca, de altfel, şi cea ungară, şi cea poloneză, şi cea… are extrem de multe slăbiciuni şi subnivele. Deci, pe mine nu mă obsedează ceea ce te interesează pe d-ta, ci altceva. Da, altceva. Valoarea. Care înseamnă şi D. R. Popescu, şi Marin Sorescu”. La noi sosesc în vizită Mircea Nedelciu şi Sorin Preda, optzecişti remarcaţi deja care – de ce nu? – ar putea ajunge remarcabili. Mircea se află de un timp în Franţa, unde predă limba română. O diagnoză în ultimă instanţă i-a depistat invective canceroase şi, având noroc, colegul a fost supus unei operaţii care a reuşit. Au venit să testeze piaţa pentru unele publicaţii franceze, o parte editate şi în română, printre care „Arc” şi „Lettre international”. O fac prin Asociaţia „Cartea”. Am putea depune exemplare şi la librăria USM. De Sorin Preda ştiam încă de la tatăl său, pe care l-am întâlnit la Bacău, unde mi-a oferit două romane de-ale fiului – „Parţial color” şi „Plus-minus o zi”. Mircea găsi în librăria USM romanul „Femeia în roşu” pe care l-a scris în triumvirat cu Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş. Mi l-a oferit cu autograf. În dialogul pe care l-am realizat cu el îl întreb dacă îşi face probleme de originalitate atunci când oferă dedicaţii. L-am solicitat în discuţie şi pe Sorin Preda.

FLUX

CALEIDOSCOP

25 octombrie Evenimente 1147: O armată a cruciaților sub conducerea lui Conrad al III-lea al Germaniei a fost învinsă în bătălia de la Dorylaeum de către trupele Sultanatului de Rum 1154: Henric al II-lea al Angliei devine rege al Angliei 1415: Războiul de O Sută de Ani: Armata lui Henric al V-lea al Angliei a înfrânt armata franceză în Bătălia de la Azincourt 1501: Magnați polonezi își impun controlul asupra regalității (privilegiile de la Mielnik) 1529: Regele Henric al VIII-lea al Angliei îl demite pe cardinalul Thomas Wolsey din funcția de cancelar, deoarece acesta refuzase să legitimizeze relația suveranului cu Anne Boleyn 1671: Giovanni Domenico Cassini descoperă satelitul Iapetus, o lună a planetei Saturn 1722: În catedrala din Reims, Ludovic al XV-lea în vârstă de 12 ani este uns rege al Franței 1760: După moartea bunicului său, George al III-lea devine rege al Marii Britanii 1854: În timpul războiului Crimeii, în Bătălia de la Balaklava, are loc dezastruoasa șarjă a cavaleriei ușoare britanice 1917: La Petrograd, bolșevicii au declanșat o insurecție și au lansat un asalt asupra palatului de iarnă, declanșând Revoluția din Octombrie 1927: În urma scufundării vaporului de lux italian Principessa Mafalda în apropierea orașului Porto Seguro (Brazilia), 312 persoane își pierd viața 1935: A avut loc, la Opera Română, premiera operei bufe „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu (libretul după I.L. Caragiale), sub bagheta lui Ionel Perlea 1936: Adolf Hitler și Benito Mussolini au creat Axa Roma–Berlin 1944: În al Doilea Război Mondial, armata română intră în orașul Carei, preluând controlul asupra întregului teritoriu pierdut în urma Dictatului de la Viena din 1940 1944: Japonia lansează primul atac kamikaze în timpul Bătăliei din Golful Leyte 1950: China intră în Războiul din Coreea, de partea Coreei de Nord 1971: Cu Rezoluția ONU 2758, Republica Populară Chineză se alătură Organizației Națiunilor Unite. De atunci Taiwanul nu mai este reprezentat în ONU 1974: A avut loc premiera piesei „Matca”, de Marin Sorescu 1983: Forțele militare americane au invadat statul Grenada, șase zile după ce primul ministru Maurice Bishop și câțiva susținători ai acestuia au fost executați în timpul unei lovituri de stat 2001: Microsoft a lansat Windows XP

Nașteri 1510: Renée a Franței, fiica regelui Ludovic al XII-lea al Franței (d. 1574) 1692: Elisabeta de Parma, a doua soție a regelui Filip al V-lea al Spaniei (d. 1766) 1759: Maria Feodorovna, a doua soție a Țarului Pavel I al Rusiei (d. 1828) 1825: Johann Strauss, compozitor austriac - fiul (d. 1899) 1838: Georges Bizet, compozitor francez (d. 1875) 1877: Henry Norris Russell, astronom american 1881: Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor și ceramist spaniol (d. 1973) 1879: Fritz Haarmann, criminal în serie german 1888: Richard Evelyn Byrd, cercetător american 1913: Klaus Barbie, politician german („Șeful Gestapoului din Lyon“) 1921: Regele Mihai I al României 1925: Ioan Chirilă, jurnalist și scriitor român (d. 1999) 1931: Annie Girardot, actriță franceză 1950: Chris Norman, cântăreț și textier englez 1985: Ciara, cântăreață americană

Decese 625: Papa Bonifaciu al V-lea 1154: Regele Ștefan al Angliei (n. 1096) 1400: Geoffrey Chaucer, scriitor englez (n. 1340) 1495: Ioan al II-lea al Portugaliei (n. 1455) 1760: Regele George al II-lea al Marii Britanii (n. 1683) 1764: William Hogarth, pictor și gravor englez (n. 1697) 1889: Émile Augier, dramaturg francez (n. 1820) 2011: Liviu Ciulei, regizor, scenograf, actor român (n. 1923)


FLUX

12

”Oriunde te duci, mergi cu toată inima ta”

Confucius

Magazin

25 OCTOMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Surprinzătoare şi irepetabilă: Portugalia

Astăzi vom vizita una dintre cele mai populare destinaţii turistice - Portugalia. Frumuseţea şi exotismul acestei ţări sunt renumite în întreaga lume, noi însă vom încerca să descoperim nu doar ceea ce ne oferă din punct de vedere turistic, ci, în special, din punct de vedere gastronomic. Pentru a avea parte cu adevărat de o experienţă turistică şi culinară unică, am ales arhipelagul Madeira, descoperit de prinţul Henric Navigatorul în anul 1419. Madeira e considerat un paradis pe pământ, şi pe bună dreptate, căci te captivează prin pitorescul şi farmecul locurilor. Aici, odată ajunşi, uităm de frig şi de vânturi reci, pentru că pe tot parcursul anului ne putem bucura de o vreme caldă şi plăcută, despre Madeira spunându-se că este insula pe care domneşte întotdeauna primăvara. Doar în zonele montane vom găsi frig şi zăpadă. Însuşi Cristofor Columb a ales insula Porto Santo din arhipelagul Madeira pentru a-şi petrece ultimii ani din viaţă, împreună cu soţia sa, apreciat pentru insulele ei ireal de frumoase. Primul loc pe care-l vizităm nu trebuie ratat în niciun chip - o pădure de copaci de dafin, înscrisă în patrimoniul UNESCO, cea mai mare de acest fel din lume. Vom merge apoi spre ţărm, pentru a admira jocul delfinilor şi al balenelor, cărora le place să se zbenguie în apropierea insulei. Tot aici doritorii pot să facă scufundări subacvatice, pentru a admira toate vietăţile pe care le ”găzduieşte” Atlanticul. Pe înserate, urcăm pe o corabie, luăm o pătură şi o stiDăm startul expediţiei culinare propriu-zise pregătind cea mai cunoscută ciorbă de pe meleagurile portugheze: caldo verde. Avându-şi originile în nordul ţării, aceasta s-a răspândit în toate zonele. Aşadar, pentru a avea o experienţă portugheză veritabilă, nu putem rata acest preparat. Caldo verde reprezintă, de fapt, o ciorbă pe bază de cartofi şi varză cu aromă de chorizo (salam de porc afumat, tradiţional).

Caldo verde

Ingrediente: 4 cartofi 300 g de frunze de gulii (putem folosi varză obişnuită sau frunze de salată) 4 căţei de usturoi 1 ceapă 50 g de salam afumat de porc 50 ml de ulei de măsline 2 l de apă (sau supă de carne/legume) Sare, piper Tocăm varza şi o frecăm cu sare, apoi o lăsăm până când vom avea nevoie de ea. Punem la fiert cartofii curăţaţi de coajă şi tăiaţi în patru, până sunt aproape gata, în apă cu sare. Între timp, călim ceapa tocată mărunt şi usturoiul în uleiul de măsline. Când s-a înmuiat ceapa, adăugăm şi feliile de salam, doar pentru câteva secunde. Luăm vasul de pe foc şi adăugăm ceapa, usturoiul şi salamul peste cartofi, apoi le pasăm cu un blender, până obţinem un piure (putem să pasăm ingredientele separat, fără apa în care au fiert cartofii şi apoi să le punem la loc în cratiţă, sau putem face acest lucru direct în cratiţa în care au fiert cartofii, cu grijă însă să nu sară stropi). Punem din nou cratiţa pe aragaz, iar când începe să fiarbă, adăugăm varza (frunzele de gulii) tocată, piperul şi lăsăm să fiarbă 5 minute.

clă de vin de Madeira şi ne îndreptăm către o plajă din Porto Santo, să admirăm cum apune soarele în valurile înspumate. Când seara ne învăluie, e timpul să începem familiarizarea cu bucătăria portugheză, intrând într-o tavernă, de exemplu. Pentru o experienţă autentică şi unică,vom alege una mai puţin destinată turiştilor, ci frecventată mai ales de localnici. Trebuie să recunosc că în toate periplele noastre culinare, în exerciţiile imaginare şi în încercările de a aduce gastronomiile lumii în farfuriile noastre, nu am mai întâlnit o bucătărie atât de ”provocatoare” şi surprinzătoare. Staţi să vă explic cum vine acest lucru – orez cu urechi de porc, muşchiuleţ de porc… hmm nimic total ieşit din comun. Nu este foarte obişnuit să vedem şorici sau urechi de porc în pilaf, dar putem anticipa gustul. Însă dacă vă zic că se mai pun şi melci sau creveţi? Cred că v-am intrigat măcar puţin. Combinaţii neaşteptate, bizare aş putea spune, cam asta avem în vedere atunci când ne referim la bucătăria portugheză. O provocare a imaginaţiei şi simţurilor, care se datorează combinaţiei dintre bucătăria specifică zonei europene, bucătăria arabă, dar şi cea romană, ultimele două datorându-se trecutului său colonial. Faptul că Portugalia a fost o ţară care a dat mulţi navigatori ce au condus expediţii în întreaga lume şi au adus cu ei câte un condiment, un ingredient nou, ce a fost integrat în reţetele clasice, a diversificat şi a dat note aparte preparatelor locului. Astfel găsim aici influenţe asiatice, africane, spaniole, britanice, asiatice etc.

Se serveşte caldă, cu o felie, două de salam în farfurie. Primul lucru pe care l-am gustat în Portugalia? Nu cred că veţi ghici, aşa că vă spun eu, dar să nu mai ziceţi nimănui, pentru că a fost ton din conservă. Vă spun sincer, portughezii sunt maeştri în ”arta” conservelor delicioase. În Portugalia, conservele sunt aduse aproape la stadiul de gormet. Aici, de sute de ani, peştele era conservat (în sare de mare) pentru a putea fi păstrat timp mai îndelungat. Această metodă a apărut în timpul marilor explorări, când ingredientele erau păstrate pe punţile corăbiilor luni, uneori chiar şi ani întregi, iar conservarea şi uscarea alimentelor era singura metodă de a preveni alterarea lor. Astfel, au apărut şi reţetele cu peşte Bacalhau (adică cod), cel mai popular peşte în reţetele portugheze, dar nu în varianta lui proaspătă, ci sărat - uscat. În momentul utilizării acestuia, el se pune la înmuiat, în apă, preţ de câteva ore şi abia apoi se găteşte conform reţetei. Ulterior, odată cu apariţia noilor metode de procesare, portughezii au deschis multe fabrici de conserve, pentru a pune la păstrare peştele şi fructele de mare. Metodele de procesare moderne le păstrează gustul natural, intens, iar produsul final nu-şi pierde din proprietăţile nutritive, specifice peştelui proaspăt, fiind bogate în proteine, vitamine, minerale, constituind şi o sursă bogată de acizi graşi Omega3, beneficiu pentru organismul nostru. Aşa că nu vă miraţi dacă în următoarea reţetă pe care vă propun să o încercaţi, vom folosi ton în conservă, şi nu în stare proaspătă.

Orez cu ton Ingrediente: 2 căni de orez 500 g de ton din conservă 1 ceapă 30 ml de ulei de măsline (putem folosi uleiul din conserva de ton) 3 căţei de usturoi 100 g de smântână 200 g de caşcaval Sare, piper Spălăm orezul în câteva ape şi-l punem la fiert, cu 4 căni de apă, 1 frunză de dafin, 1 linguriţă de sare şi ½ linguriţă de piper. Acoperim cu capac şi lăsăm să fiarbă la foc mic, timp de 15

minute, până absoarbe toată apa. Nu amestecăm şi nu ridicăm capacul în timpul acesta, dacă vrem să nu se lipească de fundul cratiţei. În timp ce fierbe orezul, pregătim celelalte ingrediente. Punem la călit ceapa şi usturoiul tocate mărunt, într-o tigaie în care am încins, în prealabil, uleiul de măsline. Când devine transparentă ceapa, adăugăm tonul şi amestecăm bine, lăsăm la foc mediu timp de 5 minute, timp în care mai amestecăm de maxim 2-3 ori. Apoi adăugăm smântâna, sare şi piper după gust şi omogenizăm ingredientele amestecând, după care stingem focul. Într-un vas termorezistent punem jumătate din orezul fiert, apoi tonul, încă un strat de orez (acum punem tot orezul ce ne-a rămas), iar deasupra presărăm caşcavalul ras. Acoperim vasul cu un capac sau cu folie de aluminiu şi dăm la cuptor pentru un sfert de oră. De obicei, se serveşte cu felii de ou fiert, dar eu am preferat să sar peste acest moment. Sunt convinsă că va gustoasă combinaţia. Iscas de Porco nu este altceva decât ficat de porc. În cazul în care nu ştiaţi, portughezii sunt înnebuniţi după preparatele din porc, un loc aparte ocupându-l cele din ficat, în diferite feluri şi interpretări. Noi vom face ficat marinat şi prăjit, o delicioasă reţetă pe care o veţi ”întâlni” des, îndeosebi la Lisabona.

Iscas de Porco Ingrediente: 400 g de ficat de porc 5 căţei de usturoi 50 ml de oţet de vin 100 ml de vin alb 50 g de unt 30 ml de ulei 2 frunze de dafin Sare, piper

Ficatul se spală în apă rece, se taie şi se pun la marinat cu vinul, oţetul, usturoiul pisat şi frunzele de dafin mărunţite. Se lasă la marinat pentru 2-3 ore. Se încinge uleiul, se topeşte untul în aceeaşi tigaie şi se adaugă ficăţeii (marinata nu o aruncăm, o vom folosi mai târziu). Prăjim ficatul la foc mediu, aproximativ 10-15 minute, până capătă o culoare maronie, apoi adăugăm marinata şi mai lăsăm să fiarbă timp de 5 minute. Servim ficatul cu cartofi fierţi, pe care-i tăiem rondele, turnând peste ei sosul rămas de la prăjit şi cu un pahar de vin, preferabil de Porto, care e considerat unul dintre cele mai bune vinuri din lume. Pentru că portughezii sunt mare amatori de dulciuri, aceştia în trecut având cele mai mari rezerve de zahăr din Europa, vom pregăti două deserturi Primul desert sunt Rabanadas sau, cum le numim noi, frigănele ori french toast. Acest desert se prepară rapid şi e ideal pentru micul dejun, servite alături de o cafea neagră, tare.

Rabanadas

Ingrediente: 1 franzelă albă feliată 300 ml de lapte 6 linguri de zahăr 3 ouă bătute 2 linguriţe de scorţişoară 1 linguriţă de miere 50 g de unt Ulei Încălzim uşor laptele şi îl amestecăm cu o linguriţă de scorţişoară şi una de miere, până se topeşte mierea. Feliile de pâine le înmuiem în lapte, rapid, pentru a nu se face prea moi, apoi le dăm şi prin ouăle bătute şi le punem pe o farfurie. Într-o tigaie încingem uleiul şi topim untul, la foc mic. Prăjim feliile de pâine până devin aurii, pe ambele părţi. Scoatem pâinea pe o farfurie pe care am pus şerveţele de hârtie, ca să absoarbă surplusul de grăsime. Amestecăm zahărul cu cealaltă linguriţă de scorţişoară şi presărăm peste feliile de pâine. Cel de-al doilea desert este probabil emblema, cartea de vizită a Portugaliei: Pastel de nata. Cine nu a văzut aceste tarte cu ou, cine nu le-a gustat, e timpul să o facă!

Tartele îşi au originea din secolul 18, dintr-o mănăstire din Belem, o suburbie a Lisabonei. Aici măicuţele, având surplus de zahăr şi gălbenuşuri de ou (albuşurile folosindu-le, de obicei, la scrobit hainele), au inventat aceste deserturi ce au înnebunit iubitorii de dulciuri de pe întreg mapamondul. Odată cu închiderea mănăstirii, reţeta a fost dată spre păstrare unei patiserii din zonă, care le prepară din 1837 până şi în prezent, păstrând în mare taină reţeta originală. Alţi cofetari, ageri şi curioşi, au încercat să imite reţeta, reuşindu-le, în mare parte, astfel că astăzi putem şi noi să pregătim propriile Pasteis de nata.

Pastel de nata

Ingrediente: 1 kg de aluat de foietaj congelat 250 ml de lapte 30 g de făină 200 g de zahăr 1 baton de scorţişoară 1 păstaie de vanilie 3 gălbenuşuri de ou 100 ml de apă fierbinte Lăsăm aluatul să se decongeleze (cea mai simplă metodă e să-l scoatem de la congelator seara şi să-l punem la frigider până a doua zi dimineaţa). Pregătim ”coşuleţele” pentru aluat în felul următor: desfacem foaia şi o tăiem în două pe lăţime, apoi fiecare foaie o rulăm ca pe un sul, o tăiem în 6 bucăţi egale (vor avea forma unor cochilii de melc), rezultând 12 bucăţi, suficiente pentru a umple o tavă pentru brioşe. Fiecare bucată o punem în câte o gaură a tăvii de brioşe, le apăsăm bine ca să ajungă până la fund, lipim aluatul şi pe margini, coşuleţele rezultate fiind mai înalte decât pereţii tăvii. Crema o preparăm astfel: Punem 200 de ml de lapte la foc mediu, împreună cu batonul de scorţişoară şi păstaia de vanilie. Celelalte 50 de grame de lapte le amestecăm cu făina, iar când laptele e fierbinte (nu lăsăm să fiarbă) adăugăm în cratiţă. Amestecăm până începe să se îngroaşe, apoi dizolvăm zahărul în apa fierbinte şi adăugăm la cremă. Mai lăsăm pe foc 3 minute, amestecând cu telul. Luăm crema de pe foc şi o strecurăm printr-o sită, apoi când s-a răcit un pic, încorporăm gălbenuşurile bătute. În fiecare tartă turnăm câte 2 linguri de cremă. Avem grijă să nu le umplem prea tare pentru că aceasta se umflă uşor la copt. Le dăm pentru un sfert de oră la cuptor, acesta fiind încălzit în prealabil la temperatura de 220 de grade. Servim prăjiturile calde, deşi din punctul meu de vedere sunt bune şi reci. Până la o nouă întâlnire culinară, vă urez poftă bună sau, cum am zice în Portugalia: Bom Apetite! Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX


13

Diverse

25 OCTOMBRIE 2013

Obiceiuri alimentare care întârzie apariţia ridurilor Există trei lucruri simple care pot face o diferenţă majoră pentru aspectul pielii. Pentru a îmblânzi trecerea timpului, încearcă să...

Eviţi sodiul. Dacă eşti o băutoare împătimită de apă minerală, este timpul să verifici eticheta cu mai multă atenţie. Experţii spun că sodiul din compoziţia acesteia poate fi responsabil pentru congestionarea ţesuturilor de la nivelul ochilor şi mandibulei. Tot ce trebuie să faci este să studiezi lista ingredientelor şi să alegi produsul cu cel mai mic nivel de sodiu. Diminuezi cantitatea de dulciuri. Acţiunea zaharurilor asupra organismului prin procesul de glicare este responsabilă pentru degradarea fibrelor de colagen ale pielii. Pentru a preveni ca acest proces natural să fie scăpat de sub control, poţi recurge la consumul de carbohidraţi cu nivel glicemic scăzut (cum sunt cerealele integrale). În acest fel vei reduce cantitatea de zaharuri, organismul o va procesa lent şi va limita degradarea colagenului din ţesuturi. Da, da, de aici o piele mai tânără! Faci un obicei din a bea ceai. Este un fel de poliţă de asigurare a frumuseţii şi sănătăţii pielii. De exemplu, atât ceaiul negru, cât şi cel verde conţin flavonoide şi antioxidanţi EGCG, compuşi ce previn cancerul de piele şi degradarea fibrelor de colagen ce determină apariţia ridurilor. Glamourmagazine.ro

FLUX

Dezinfectantul pentru mâini – gelul TOXIC ce face bacteriile mai rezistente Dezinfectantul pentru mâini este folosit din ce în ce mai des de români în speranţa că el ne va feri de răceli de sezon şi alte boli cauzate de bacterii. Dar este gelul dezinfectant o soluţie sigură pentru a ne proteja de boli? Potrivit unui studiu citat de CNN, dezinfectantul pentru mâini nu numai că nu are efectul promis, acela de a curăţa mâinile, dar este chiar toxic. Deşi credem că mâinile noastre sunt dezinfectate după folosirea acestor geluri, de fapt, bacteriile sunt tot acolo. Mai mult decât atât, utilizarea lor ne poate afecta rezistenţa în faţa bolilor. Ingredientul antibacterian din dezinfectantele fără alcool este triclosanul. ”Nu există nicio dovadă clară a beneficiilor produselor care conţin triclosan în loc de alcool”, spune Allison Aiello, profesor asociat de epidemiologie în cadrul Universităţii din Michigan.

Dr. Anna Bowen, medic epidemiologist la Centrul de Control şi Prevenire a Bolilor, spune că produsele care conţin triclosan nu protejează împotriva bolilor mai mult decât o fac apa şi săpunul. Totodată, studiile arată că triclosanul poate cauza dereglări ale sistemului endocrin, amplificând nivelul testosteronului. Studiile pe animale au arătat că triclosanul reduce puterea muşchilor şi poate afecta sistemul imunitar. Datele arată că bacteriile expuse triclosanului devin rezistente la antibiotice. În acelaşi timp, şi amoniul cuaternar, un alt ingredient la gelurilor dezinfectante, determină bacteriile să dezvolte rezistenţă în faţa antibioticelor. Cu toate că aceste dezinfectante sunt folosite pentru a reduce riscul de îmbolnăvire, triclosanul nu protejează împotriva virusurilor, iar răcelile sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii. Pe de alte parte, dezinfectantele pe bază de alcool au efecte mai bune. Nu numai că sunt antibacteriene, dar ajută şi la protejarea împotriva

virusurilor, iar medicii încurajează utilizarea lor în cazul în care nu avem la dispoziţie condiţii pentru a ne spăla cu apă şi săpun. Concluzia medicilor este că cele mai sigure soluţii pentru igienizare rămân apa şi săpunul. EVZ.ro

CASA MEA

Un detaliu adorabil

Decorează cu lumină şi culoare – corpuri de iluminat colorate

Să ne imaginăm o lume în alb şi negru. Ar fi anost şi deprimant. Culorile fac parte din viaţa noastră, ne stimulează creativitatea, au influenţă asupra stării de spirit şi evidențiază atitudinea noastră faţă de viaţă şi faţă de cei din jur. În alte cuvine, culorile pe care le folosim atât în vestimentaţie, cât şi în designul interior „vorbesc” despre noi.

O casă care te binedispune şi care îţi dă o doză de optimism şi inspiraţie este cea în care culorile există şi în care acestea sunt combinate armonios, cu bun gust. Pornind de la elementele de bază, cele de mari dimensiuni, precum pereţii, covorul şi tapiţăria pieselor de mobilier, până la cele mai mici elemente de decor, trebuie să existe un numitor comun, ceva care să le ţina împreună, şi aceea este culoarea. Cea mai simplă metodă de a adăuga culoare într-o cameră este folosirea corpurilor de iluminat colorate. Acestea merg folosite în orice încăpere, mai ales în dormitor şi living. Mulţi dintre noi mai păstrăm încă acele lămpi şi lustre vechi, care s-au cam demodat. Ar fi cazul să renunţăm la acestea în favoarea corpurilor de iluminat colorate, care să aibă şi un design modern. Dacă avem posibilitatea să le achiziţionăm înainte să vopsim pereții şi

Eşarfele îşi recapătă în acest sezon binemeritatul titlu de accesoriu must-have şi locul în dressingul (şi inima) noastră!

să alegem culoarea mobilierului ar fi cel mai bine, deoarece lumina oferită de corpurile de iluminat colorate diferă de cea oferită de cele simple. Culorile par diferite din cauza reflexiilor date de obiectele din apropiere, iar aceeaşi culoare poate părea mată sau poate avea un finisaj lucios. Dacă doriţi să decoraţi camera folosind mai multe corpuri de iluminat colorate este mai uşor să achiziţionaţi un set întreg decât să alegeţi corpuri de iluminat diferite care pot strica designul încăperii. O importanţă deosebită o prezintă şi forma acestora. Cele mai simple forme, dar cu un impact vizual puternic sunt corpurile de iluminat colorate conice, pătrate, rotunde şi triunghiulare. Chiar dacă la prima vedere par a fi accesorii fără prea mare importanţă estetică, amplasate într-un decor corespunzător, îndeplinesc un rol estetic şi funcţional impresionant.

Din mătase şi satin, cu imprimeuri delicate, tomnatice, animal print sau cu buline: eşarfele sunt în acest sezon exploatate la maximum pe podiumurile de modă. Trebuie doar să priveşti superbele ţinute Miu Miu din acest sezon, accesorizate cum nu se poate mai inspirat cu eşarfe în buline legate la baza gâtului sau prezentarea Acne, acolo unde eşarfele delicate din mătase sunt legate cochet pe cap şi lăsate doar un strop la vedere pe sub pălăriile fedora, atât de chic. În această toamnă dă frâu liber imaginaţiei şi poartă eşarfele în cele mai îndrăzneţe combinaţii posibile.

Incasa.ro

Glamourmagazine.ro

Pantalonii în sezonul toamnă-iarnă 2013-2014

Pantalonii sunt o piesă vestimentară nelipsită din garderoba femeilor, ocupând un loc la fel de important precum rochiile şi fustele. Mai mult, avantajele de a-i purta sunt numeroase: pe lângă faptul că sunt eleganţi şi versatili, te vei simţi mereu confortabil şi îţi vor oferi libertate de mişcare.

Printre piesele care s-au remarcat pe catwalk, putem număra: pantalonii cu influenţe sport, cei cu imprimeu geometric, pantalonii-trening şi must-have-ul sezonului, pantalonii largi în stilul masculin.

Pantalonii cu influenţe sport Toamna aceasta creatorii au pus accentul pe importanţa funcţionalităţii hainelor, regândind pantalonii în aşa fel încât să sublinieze acest

odată, îţi vor moderniza garderoba şi vor fi potriviţi atât pentru ţinutele de serviciu, cât şi pentru cele de cocktail. Un pantof cu toc îţi va face picioarele să pară mai lungi, dar vor arăta la fel de bine şi fără toc. Găseşte un model de pantalon până la gleznă şi poartă-i cu o bluză albă şi un sacou tuxedo.

Pantalonii cu imprimeu Deşi au avut o prezenţă mai mică în acest sezon, pantalonii cu imprimeu sunt în continuare în tendinţe. Cumpără un model cu imprimeu geometric şi în nuanţe închise cu fire strălucitoare, din materiale preţioase.

Pantalonii largi în stilul masculin lucru. Prabal Gurung propune pantalonul în două culori contrastante vişiniu-alb, purtat în combinaţie cu un top cu elemente grafice şi sandale cu toc.

Pantalonii-trening Nu te-ai fi aşteptat ca un item ce a fost creat pentru a fi purtat la “ora

de sport”, să apară pe catwalk sub o formă elegantă şi stylish. În 2012, Isabel Marant a prezentat pantalonii trening în colecţia sa şi de atunci au devenit must-have-ul fetelor cool. Toamna aceasta el revine în tendinţe sub o formă nouă. Stella McCartney a păstrat silueta sport clasică, în

timp ce alţi designeri au reinterpretat piesa pentru seară.

Pantalonii până la baza gleznei Amintind de Audrey Hepburn în special când sunt purtaţi cu balerini şi un top feminin, pantalonii creion sunt uşor de purtat, deoarece se potrivesc oricărui tip de siluetă. Tot-

Must-have-ul sezonului, pantalonii largi au fost prezenţi pe toate catwalk-urile în prezentările colecţiilor toamnă-iarnă 2013-2014. Poartă-i cu un sacou şi cămăşi din materiale fluide precum mătasea şi nu uita de pantofii cu toc, ce îţi vor oferi un plus de înălţime. One.ro


FLUX 28

14

Programe

25 OCTOMBRIE 2013

Luni OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.25 - ȘTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Europa în concert. Jools Holland & His R&B Orchestra. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Festivalul Internaţional de cântec şi poezie „Dumitru Matcovschi”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Știinţă şi inovare. 13.10 Festivalul Ethno Jazz. Formaţia „Trigon”. 14.20, 3.15 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.05 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Aniversări. Vitalie Carauş la 50 de ani. 23.00 Cultura azi. 23.45 Film. „CRIMINI” (Italia). 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

29

Marţi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.05 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Portrete în timp. Steliana Grama. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Medalion muzical. 14.20, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.05 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 15.35 Documentar. „Sarea incaşilor”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 Festivalul Internaţional „Regina Vioară”. Selecţiuni. 23.30 Film. „SĂRUTUL” (SUA). 1.15 Tezaur. 4.30 Europa în concert. Trupa „Morcheeba” (Marea Britanie). 5.15 Legendele muzicii. 5.30 Vector European. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Totul e permis 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Doctorul casei (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveştiri (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4604 15:00 Masterchef - Proba celebrităţii (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.10 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Crimă cu ecou 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4605 15:00 Film: De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă 17:00 Ştirile PROTV 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef - Proba celebrităţii 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.11 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 „Познер” 02:05 „Prima Oră” (R) 03:55 „Жди меня”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 „Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:05 „Prima Oră” (R) 03:55 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viaţă. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări şi răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos! 3.05 Tezaur folcloric. 3.10 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:48 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:59 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:59 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 HORS-CHAMP 14:28 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:38 LES BEAUX MECS 20:29 LES BEAUX MECS 21:31 LE JOURNAL DE LA RTS 22:03 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:11 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 CONTE DE PRINTEMPS 2:41 ARTE REPORTAGE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 VU SUR TERRE

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.00, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 O dată-n viaţă. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.25 Interes general. 2.15 Între bine şi rău. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:32 LITTORAL 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 10:59 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:31 TARAP, D’UN MONDE À L’AUTRE 14:28 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES BEAUX MECS 15:53 LES BEAUX MECS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:29 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 38 TÉMOINS 21:13 CE CHEMIN DEVANT MOI 21:30 LE JOURNAL DE LA RTS 22:02 LA MER À L’AUBE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:12 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 VU SUR TERRE

30

Miercuri OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „Arts 21”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. „Drumeţii”. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice. 07.00 Divertisment. Totul e permis 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: De pază de Crăciun - Un câine pus pe treabă (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4606 15:00 Film: Mama l-a pupat pe Moş Crăciun 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Steaua - ACS Timişoara 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Tanti Florica, ep.5 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:10 „Политика” 02:05 „Prima Oră” (R) 03:55 „Давай поженимся!” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.50, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Preţuieşte viaţa! 13.10 România turistică. 14.35, 20.30 Seriale. 16.50, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.10 Garantat 100%. 2.00 La vârf. 2.50 Parteneri de week-end. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:59 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 BRODEUSES 16:30 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:29 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:40 LA CHARTREUSE DE PARME 21:30 LE JOURNAL DE LA RTS 22:00 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:11 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:04 FICTION QUEBECOISE 2:45 TEMPS PRÉSENT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 F(r)ICTIONS À JÉRUSALEM

31

Joi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „Global 3000”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi şi copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Etno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 0.10 Știri pozitive. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Știinţă şi inovare. 07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000. md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si neliniştit (r) 11:00 Film: Mama l-a pupat pe Moş Crăciun (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4607 15:00 Film: Dragoste la a doua vedere 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Rapid - ACS Petrolul 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: The Walking Dead: Invazia zombi, ep.13, sezon 2 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Tanti Florica (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:20 „На ночь глядя” 02:05 „Prima Oră” (R) 03:55 „Давай поженимся!” 7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Preţuieşte viaţa! 13.10 Maşini, teste şi verdicte. 14.35, 20.30 Seriale. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 TÉLÉMATIN 7:59 TÉLÉMATIN 8:29 TÉLÉMATIN 8:49 TÉLÉMATIN 8:59 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:04 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 10:59 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:59 FLASH INFO 12:02 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:59 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:31 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE DU MARIAGE 14:31 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA CHARTREUSE DE PARME 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 LA MER À L’AUBE 21:30 LE JOURNAL DE LA RTS 22:00 LA CERISE SUR LE GÂTEAU 23:21 AVANT QUE DE TOUT PERDRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:11 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:01 DOCUMENTAIRE 2:34 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:14 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL


Programe

25 OCTOMBRIE 2013

1

Vineri

2

NOIEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Petalo romano. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Stela Mitriuc, interpretă de muzică uşoară. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Global 3000”. 15.30 Retro Hit. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă. 07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măşti. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Dragoste la a doua vedere (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4608 15:00 Film: Cursa sub soare 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Вышка” 01:25 „Primele știri” (rus) 01:40 „Вечерний Ургант” 02:25 Приключенческая комедия „Нью-Йоркское такси” 03:55 Фильм Пола Мазурски „Незамужняя женщина”

Sâmbătă NOIEMBRIE

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Totul e permis 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000. md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Căutătorii de mistere ep.3, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: Feţe în mulţime 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Promotor (r) 02:15 Film: Feţe în mulţime (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Василий Шукшин в фильме „Два Федора” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 „Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Teleshopping 13:25 „Вепрь”. Многосерийный фильм 15:15 „Ледниковый период” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Куб” 19:15 „Угадай мелодию” 19:45 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 „Что? Где? Когда?” 01:20 Легендарная комедия „Воздушные приключения” 03:25 Валерий Яременко в фильме „Привет от Чарли-трубача” 04:40 Глеб Стриженов, Леонид Куравлев в фильме „Третий тайм” 7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30 Seriale. 11.55 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 14.00 Telejurnal. 15.10, 2.00, 2.55 Treizeci şi şapte de grade. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 5.30 Reporter. 0.40 Tezaur folcloric. 1.10 Profesioniştii. 2.45 Andonevralgicul de sâmbătă. 3.20 Viaţa satului. 6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:59 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:29 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA MER À L’AUBE 16:36 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:15 HOTELS PARTICULIERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES BEAUX MECS 22:51 LES BEAUX MECS 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LE TOUR DU FASO 1:07 FAIS DANSER LA POUSSIÈRE 2:46 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 L’INCREVABLE COMBI VW

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:20 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 36,9° 10:05 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:44 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:57 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:10 LE RANCH 11:36 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RENDEZ-VOUS GRAND-PLACE 23:11 VOULEZ-VOUS DANSER ? 23:35 VOULEZ-VOUS DANSER ? 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LE TOUR DU FASO 1:07 LES CHANSONS D’ABORD 1:57 NOUVO 2:11 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:14 ACOUSTIC 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 SUR LE GRAND OCÉAN BLANC

ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

NOIEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Aniversări. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Documentar. „Drumeţii”. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Fericirea e în farfurie”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film-copiilor. „CUVÂNTUL REGELUI”. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50„Zboară anii tinereţii”. V. Serbuşcă la 60 de ani. Selecţiuni din spectacolul aniversar. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 „Prin muzică în Europa”. 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Serial. „SIMULATORII”. 1.05 Erudit-cafe. Concurs. 1.50 „Clopotniţa”. Spectacol. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cantec de iarna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveştiri adevărate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cantec de iarna (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cantec de iarna 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Bingo Romania 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo Romania (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cantec de iarna (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Toate pânzele sus III: Întâlnire în Atlantic 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin, ep.8, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Jaf contra cronometru 22:30 Film: Îngropat de viu 00:30 Apropo Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00 Film: Îngropat de viu (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Зинаида Кириенко. Зла не помню, обид не держу” 07:05 Татьяна Доронина в фильме„Мачеха” 08:30„Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Кино в цвете. „Весна на Заречной улице” 14:05 Светлана Крючкова, Алексей Петренко, Мария Шукшина в фильме „Похороните меня за плинтусом” 16:10 „Ролан Быков. Я вас, дураков, не брошу…” 17:10 „Золотой граммофон”. Лучшее за 15 лет 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00„Sinteza săptămânii” (rom) 21:40„Время” 22:05 Премьера сезона. „ПОВТОРИ!” Пародийное шоу 00:30 Премьера. Киану Ривз в фильме „День, когда Земля остановилась” 02:20 Джиллиан Андерсон, Дэвид Духовны в остросюжетном фильме „Секретные материалы” 04:10 „Sinteza săptămânii” (rom) (R) 04:40 Яна Поплавская, Авангард Леонтьев, Наталья Варлей в фильме „Переходный возраст” 7.00, 19.00, 5.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 9.30 Preţuieşte viaţa! 9.15, 13.45, 14.30 Teleshopping. 11.20 Treizeci şi şapte de grade. 12.50, 14.45 Serial. 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 18.35, 0.15 Tezaur folcloric 19.25 Divertisment. 21.00 „Moldova are talent”. 23.00 „DA sau NU”. 0.45 Duminica în familie. 3.20 Parteneri de week-end. 3.45, 4.35 Universul credinţei. 4.30 Simbolica. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:22 À BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:27 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:54 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 LE RANCH 11:33 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 12:46 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LES CHANSONS D’ABORD 17:33 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:25 LE BAR DE L’EUROPE 19:37 GRANDEURS NATURE 20:37 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 L’OEIL DE L’ASTRONOME 23:27 HISTOIRE BELGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:26 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE TOUR DU FASO 1:05 FOOT ! 1:34 FOOT ! 1:41 LA CERISE SUR LE GÂTEAU 3:04 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.30 Din fondul TV Moldova-1. „Evocare. B.P. Haşdeu”. 7.30 Film-copiilor.„CUVÂNTUL REGELUI”. 9.00 Desene animate.„Andersen povestitorul”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 „Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 15.45 Profil de savant. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Drumeţii”. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chişinăul de ieri şi de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Aniversări. 2.45 Festivalul Ethno Jazz. Formaţia „Trigon”. 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Portrete în timp.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.40, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Preţuieşte viaţa! 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.00 O dată-n viaţă. 3.30 Tezaur folcloric. 3.50 Finanţe şi afaceri.

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX

3

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

25 octombrie-1 noiembrie Berbec

Săptămâna ce urmează aduce o nevoie de clarificare a unor chestiuni legate de rezervele financiare de care dispune familia. E bine să nu tragi concluzii pripite.

Taur

Începe să se facă lumină în relaţiile importante, dar tot va trebui să te abţii de la a forţa nota. Asta până când dorinţele tale devin şi ale celorlalţi.

Gemeni

O perioadă cu momente în care te vei simţi mai sigur pe tine şi pe poziţia ta la serviciu, dar şi cu la fel de multe îndoieli legate de respectul de care te bucuri.

Rac

Acum debutează o perioadă mai senină în viaţa ta sentimentală, care nu va fi calmă, dar va avea un rol benefic pentru viitorul relaţiilor tale de acest fel.

Leu

Ai parte de inspiraţie, de gânduri bune, dar nu şi când vine vorba de familie şi de problemele pe care nu ai reuşit să le rezolvi. E semn că trebuie să insişti.

Fecioară

Succesul pe care l-ai pregătit minuţios se dovedeşte acum a fi atât de efemer, încât ai putea trăi o dezamăgire la fel de intensă ca şi bucuria de zilele trecute.

Balanţă

Din dorinţa de a te elibera de anumite motive de stres ai putea arunca la gunoi relaţii importate pentru progresul tău viitor. Nu sunt vitale, dar sunt utile.

Scorpion

Te simţi bine, cei cu care te confrunţi zi de zi îţi dau apă la moară şi cad în plasă. E un moment în care va trebui să decizi dacă e corect ce faci sau nu.

Săgetător

Se poate spune că acum îţi dinamitezi singur relaţiile importante, de dragul unor confruntări, din care eşti convins că vei ieşi câştigător, deşi ai şi unele îndoieli.

Capricorn

Ai ocazia de a stabili, în numele altora, care vor fi valorile pe care le vei aşeza la loc de cinste în viaţa ta şi ce exemplu alegi să le oferi acestora.

Vărsător

Dacă eşti atent, vei observa că situaţia evoluează ceva mai bine, în avantajul tău, dar există şi lucruri care se complică peste nivelul de până acum.

Peşti

Faci curăţenie în cutiuţa secretă cu planuri, aspiraţii sau dorinţe. E un proces de durată, deci e normal să te mai şi răzgândeşti sau să adopţi idei.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1664 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu

25 OCTOMBRIE 2013

NATALIA COJOCARI:

„Îmi place rezultatul muncii mele” A devenit o obişnuinţă să-i includem la categoria artişti doar pe profesioniştii care activează în domeniul muzical, teatral, la circ, practică dansul, pictează… Există însă domenii care nu intră în categoria enumerată mai sus, dar în care lucrează oameni pasionaţi, talentaţi, care îşi abordează meseria cu nu mai puţin artistism şi dăruire decât artiştii cu acte în regulă. Şi ar fi nedrept să-i trecem neluaţi în seamă. Luni, 21 octombrie, a avut loc lansarea noii colecţii de ii şi bluze stilizate de la Casa Cristea. În cadrul acestei lansări am cunoscut o tânără frumoasă, modestă şi foarte talentată – Natalia Cojocari. Are 24 de ani, este născută la Chişinău şi este una dintre meşteriţele care contribuie, cu îndemânarea şi imaginaţia sa, la desăvârşirea iilor din atelierul Casei Cristea.

- Natalia, eşti recunoscută drept o broderiţă neîntrecută. Povesteşte-ne, te rugăm, de unde şi cum a început această pasiune a ta? - Când eram foarte mică mi-o amintesc pe mama, în timpul liber pe care îl avea, împletind, cosând, brodând, iar eu o urmăream şi vroiam să fac ceea ce făcea ea. Aveam cinci ani când mi-a încredinţat prima lucrare. Să nu credeţi că am reuşit să fac din prima o capodoperă, nu a ieşit chiar ceea ce doream, dar mi s-a părut o mare realizare. Şi nu m-am oprit. Am exersat, am acumulat mai multă experienţă şi lucrările mele puteau deja face faţă concurenţei. La gimnaziu, profesoara de educaţie tehnologică mi-a amplificat şi cultivat dragostea pentru meşteşugărit, pentru lucrul manual. Iar la atelierul Mariei Cristea am

învăţat cel mai mult şi continui să învăţ.

- În afară de pasiunea ta pentru ii, ce mai faci? - Îmi place să croşetez, mai fac broşe, bentiţe, cercei, coliere, goblenuri... - Azi sunt în vogă bloggeriţele mai mult decât broderiţele. Nu eşti tentată să ai o meserie mai la modă sau să foloseşti tehnici moderne pentru activitatea pe care o ai şi să mai economiseşti din timp? - Tinerii de azi au diferite preferinţe, o altă mentalitate decât cea pe care au avut-o tinerii de pe vremea părinţilor, buneilor noştri. Dar şi caracterele diferă. Pe mine

- Cât timp lucrezi la o ie, de exemplu? - La atelier eu brodez, croiesc, cos. Dacă e vorba de o bluză sau o ie care este realizată mecanic, se

poate întâmpla să o cos doar. Şi asta durează o oră şi jumătate, două. La fel, pot finaliza o bluză realizată manual – să-i adaug detalii croşetate, la care pot să lucrez de la trei, la cinci ore. În general, fiecare lucrare este individuală. La unele ii se lucrează şi o lună, o lună jumătate chiar, în funcţie de complexitatea ei. - Dar ai făcut vreodată singură o ie cap-coadă? - Pentru mine personal doar.

însuşi procesul de lucru nu mă oboseşte. Pentru mine timpul zboară pe neobservate, eu pregătesc momentul acela unic în care lucrul este deja finalizat şi eu am plăcerea unei lucrări bine făcute, care va fi apreciată, admirată şi, astfel, efortul meu va fi pe deplin răsplătit. Îmi place rezultatul muncii mele. Primesc o deosebită plăcere când văd cât de fericite şi încântate sunt persoanele care primesc lucrarea pe care am făcut-o sau la care am contribuit. Indiferent de ocupaţiile pe care le avem, eu cred că ni se potrivesc doar lucrurile, meseriile, pe care le facem cu mare drag şi dăruire. Dacă ajungem să ne plictisim sau să lucrăm din obligaţie, e un semnal că trebuie să facem o schimbare. Îmi place ceea ce fac,

CMYK

munca mea îmi aduce multă satisfacţie şi linişte.

izbuteşti altundeva. Eu pot să lucrez acasă.

- Ce visai să devii în copilărie? - O perioadă mi-am dorit, ca majoritatea fetelor, să devin stewardesă. De asemenea, îmi plăceau foarte mult animalele, şi dacă se întâmpla să văd vreo pisică, vreun căţel, vreun porumbel rănit, căutam să-l ajut. Visam să devin medic veterinar.

- Ce spune mama ta acum? - Este fericită când mă vede pe mine fericită. Atât mama, cât şi prietenii mei, când văd vreun artist îmbrăcat în hainele noastre sau urmăresc vreun reportaj cu ii, povestesc tuturor că eu am lucrat acolo, că am contribuit şi eu, e şi un motiv de mândrie pentru ei.

- Acum ai animăluţe acasă? - Da, am un căţel şi o pisică şi, slavă Domnului, nu au nevoie de îngrijiri medicale. - Te simţi în largul tău în ceea ce faci? - Da, dar sunt dornică să mai învăţ în domeniul meu de activitate, sunt atâtea lucruri incredibile, tehnici pe cale de dispariţie din cauză că nu mai au cui fi transmise şi eu vreau să reuşesc să însuşesc cât mai multe astfel de meşteşuguri. Acum sunt într-un mediu propice ca să-mi realizez această doleanţă. - Dar nu ai fost tentată să pleci să lucrezi peste hotare, tinerii noştri spun că nu-şi mai văd astăzi viitorul acasă. - Nu intenţionez să reproşez nimănui nimic, dar dacă nu poţi să lucrezi acasă, nu ştiu dacă poţi să

- Ce este complicat pentru tine? - Să fac ceva pentru mine. Nu am niciodată răbdare. Mă răzgândesc de fiecare dată. Mă plictisesc. Sau nu mă mai complic şi îmi spun: da lasă că merge şi aşa! Şi niciodată nu mi s-a întâmplat astfel când am realizat o haină sau orice altă lucrare pentru clienţi. Când fac un lucru pentru cineva sunt disciplinată, pun suflet în ceea ce fac, astfel încât cel care va purta acea haină s-o facă cu mare drag, deja presimt satisfacţia pe care o va simţi când va avea un lucru realizat calitativ şi responsabil. Vorba aceea din bătrâni despre cizmarul fără cizme se aplică şi în cazul meu. Dar nu regret. - Îţi mulţumesc pentru că ai găsit timp pentru noi şi îţi doresc mult succes pe viitor. Să ai spor! - Mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Ziarul Flux, Ed. 39 (915)  

Flux de stiri on-line