Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 25 februarie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 25.02.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei; Sf. Mc. Hristea

1 EURO..............................16.3053 1 Dolar american ............. 12.0338 1 Leu românesc ................ 3.8353 1 Rublă rusească ............... 0.4111 Timpul probabil:

Maxima zilei „Obscurantismul veritabil nu consistă în oprirea răspândirii adevărului, ci în aceea că i se dă curs și trecere minciunii”. Goethe

25.02.2011

26.02.2011

Noros, -2 2 0C

Noros, -5 1 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ATITUDINI

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX Fondat în 1995 z Nr. 7 (787)

ABONAREA 2011

FLUX

EUROPEAN

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

1 lună

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

3 luni

6 luni

12 luni

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei (pensionari)

Pa, la revedere Burtăverde în Maldive sau (încă) o săptămână fără premier

Marian Lupu preşedinte, plus plahotniucizarea întregii ţări

4

PAGINA

SCANDALOS

XXX Partidul premierului Filat îi protejează pe complicii moldoveni ai vameşilor şi poliţiştilor români ridicaţi la Albiţa

7

PAGINA

ACTUAL

D-ale vămii Serviciul Vamal, între problemele lor şi succesele noastre

(citiţi pag. 3)

Guvernul le dă frâu liber homosexualilor XXX

(citiţi pag. 2)

Premierul face trafic ilegal de sărăcie în Elveţia XXX

(citiţi pag. 3)

De la Iurie Roşca la Victor Ciobanu Studiu de comparaţie: Ghimpu şi Untilă

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 5)

Victor Ciobanu îl succede pe Iurie Roşca la preşedinţia PPCD Iurie Roșca s-a retras din funcţia de președinte al Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD). La propunerea lui, Congresul al XIII-lea al PPCD, întrunit pe data de 20 februarie, la Chișinău, l-a ales în această funcţie pe Victor Ciobanu, care până în prezent a deţinut funcţia de vicepreședinte al formaţiunii și de lider al organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”. Continuare în pag. 7

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

(citiţi pag. 6-7-8-9) Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 301 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei


2

25 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Marian Lupu preşedinte, plus plahotniucizarea întregii ţări Partidul Democrat dă semne de îngrijorare. Și cum să nu dea? Totul părea să meargă cum nu se putea mai bine: ministere au câte au vrut, posturile de spicher și prim-vicespicher le-au obţinut, interimarul cu perspective de avansare este tot al lor, adică, parcă „avem di tăti”. Dar, dintr-o dată, au ajuns să stea destul de prost cu „perspectivele”. Pentru că, se pare, nimeni nu-l mai vrea pe Lupu președinte. Nici în Parlament, nici în afara Parlamentului.

Aici fac o divagaţie lirică și constat că avem noroc chior la președinţi (interimari). Nu tu un cetăţean normal, care să corespundă unei medii statistice. Noi suntem aruncaţi dintr-o extremă în alta: ori un înţelept geto-dac care coboară cu elicopterul direct în păpușoaie, ori altul care crede că limba română este făcută doar din neologisme (la care a uitat să le înveţe și sensul).

Alternative pentru candidatul fără alternative Dincolo de calităţile incontestabile ale candidatului unic și irepetabil, lumea pare să se fi dezmeticit și să fi înţeles că Vlad Plahotniuc este, de fapt, șeful care vrea să ne conducă de-acum încolo. Proaspăt ieșit din ilegalitate, Plahotniuc se vrea mare conducător și director general peste SRL-ul Republica Moldova. Pericolul pare să-l fi simţit, ca nimeni altul, Vladimir Filat, care a și început să caute cu înfrigurare variante de alternativă pentru „candidatul fără alternative”. În febra electorală, puţini au fost cei care au înţeles că PD-ul, în formula actuală, înseamnă „plahotniucizarea” statului. Sau poate au înţeles, dar și-au făcut iluzia că aleg „răul cel mai mic”. „Moldova fără comuniști” este o lozincă bună, dar să nu ne iluzionăm că cei care au inventat-o chiar intenţionează să o realizeze. Voi încerca să explic de ce. Pe timpul guvernării comuniste, lumea se șușotea prin târg că, de fapt, adevăratul stăpân al Republicii Moldova este Plahotniuc, marele și atotputernicul anonim, un personaj aproape mitologic, despre care mulţi au auzit, dar puţini l-au văzut. Însă și acum la putere este același Plahotniuc, care, între timp, a căpătat chip, carne, oase, o nouă identitate și mandat de om de stat. Poate că voi fi în disonanţă cu majoritatea opiniilor exprimate, inclusiv în publicaţia noastră, dar mie nu-mi par atât de grave și apocaliptice discuţiile dintre liderii PLDM și PCRM, pentru că aceste discuţii nu înseamnă implicit aducerea comuniștilor la guvernare. Or, nu există altă soluţie pentru alegerea unui președinte și evitarea alegerilor anticipate, decât determinarea

Dintre două rele, eu aleg răul cel mai mic, adică pe Filat! Cel puţin, spre deosebire de Plahotniuc, Filat nu m-a trădat.

Plahotniuc! Plahotniuc! Nu te da bătut, șefu’! Încă puţin și luăm și președinţia!

opoziţiei parlamentare să participe la alegerea șefului statului. Am în vedere, „evitarea în condiţii legale”, nu prin metoda așilor lui Ghimpu și exploatării„vidului legislativ”, despre care vorbea și Marian Lupu. Pentru că am putea fi absorbiţi iremediabil de acest vid. Propunerea marelui jurist și doctor honoris causa în drept de modificare a legii organice „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova” este o șmecherie curată și nicidecum o soluţie legală. Acceptarea acestui tertip nu poate decât să discrediteze definitiv actuala guvernare, care și așa a „umblat” pe la legislaţie mai mult decât ar fi fost cazul și ar fi permis bunul-simţ, ajustându-și-o după propriile nevoi.

Filat plecat, Lupu în rol de şef de stat Dincolo de resorturile „intime” de care sunt animaţi comuniștii, gestul lor de a se opune votării arătosului candidat democrat, care vrea să ne privească de la înălţimea soclului prezidenţial, ar putea fi chiar benefic pentru noi. Și zicem asta nu pentru că ne-am dori alegeri anticipate, ci pentru că, în afară de Marian Lupu, mai există și alţi oameni în ţară, mai puţin legaţi la mâini și la picioare de interese economice și angajamente grele faţă de sponsorii electorali. Evenimentele din ultima perioadă ne-au demonstrat clar ce fel de guvernare ne așteaptă și ce consecinţe dezastruoase ar putea avea. Războiul din sânul puterii se intensifică, miza fiind atât dominaţia politică, cât și cea economică. Lupta s-a extins până la nivelul celor mai înalte instituţii ale statului - Parlament, Președinţie și Guvern, iar amploarea ei ar putea pune în pericol funcţionalitatea statului. Proporţiile acestor bătălii sunt camuflate tot mai greu de guvernanţi, pentru că ele se dau deja de la vârfuri, până la nivelul de consilieri și secretari de presă. Spectacolul la care am asistat zilele acestea, amplificat și de plecarea lui Filat din ţară, a fost edificator și simptomatic. Lupu a dat probe pentru rolul de conducător de stat cu drepturi depline, responsabil și sever, dar echitabil. În lipsa lui Filat, subalternul acestuia, ministrul Economiei Lazăr, i-a criticat dur dispoziţiile, iar Ghimpu și-a

ANPC:

Deconectarea de la reţeaua de curent electric fără aviz prealabil este ilegală „Union Fenosa” încalcă în mod flagrant drepturile consumatorului, atunci când efectuează deconectări de la reţeaua de electricitate fără înștiinţare prealabilă. Aceasta este concluzia la care a ajuns Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), relatată, pe data de 22 februarie, într-o conferinţă de presă. Reprezentanţii ANPC susţin că, potrivit Codului Civil al Republicii Moldova, furnizorul de energie electrică este obligat să mărească perioada de plată în cazul neachitării facturii de la 10 zile, cât este în prezent, la 30 de zile, întrucât acesta este termenul stabilit de lege care definește perioada în care beneficiarul este obligat să-și achite datoria. Directorul ANPC, Viorica Cărare, a declarat că, de foarte multe ori, neachitarea, în termenul actual stabilit de furnizor, a facturilor la curentul electric poate fi determinată de anumite motive tehnice. De aceea,„Union Fenosa” nu este în drept să deconecteze consumatorul de la reţea, fără verificarea cauzei reţinerii și fără înștiinţare prealabilă. „Există cazuri când persoana este plecată în deplasare, internată în spital sau cazuri când poștașul nu aduce factura la timp. În toate aceste situaţii, deconectările fără preaviz sunt ilegale”, a declarat Cărare. De asemenea, în urma constatărilor făcute de Agenţia Antimonopol, „Union Fenosa” este obligată să anuleze taxele de reconectare la reţeaua de curent electric, însă fără a majora tarifele. De cealaltă parte, reprezentanţii „Union Fenosa” susţin că ei respectă în totalitate legea și că de la reţeaua electrică sunt debranșaţi doar clienţii rău-platnici. „RED Union Fenosa respectă întocmai legislaţia și actele normative ale Republicii Moldova. Textul contractului-tip privind furnizarea energiei electrice a fost aprobat de către Ministerul Economiei și Comerţului, iar textul-model al facturii pentru energia electrică consumată a fost aprobată prin Hotărârea ANRE”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiile. Totodată, aceștia ameninţă că își vor apăra drepturile în instanţa de judecată. Potrivit datelor prezentate de către ANPC, în 2009, în jumătate de an, „RED Union Fenosa” a deconectat de la curentul electric circa 2 milioane de consumatori.

amintit că Filat nu a împărţit corect funcţiile de viceminiștri. (Iată că la două luni de la constituirea Guvernului, în cea mai mare parte, viceminiștrii nu au fost încă nici confirmaţi, nici înlocuiţi.) Dar peste tot și peste toate a planat umbra invizibilă, dar sesizabilă, a lui Plahotniuc.

Cine va da „indicaţii” în Republica Moldova? Lupta acerbă se dă, de fapt, pentru funcţia de „dătător de indicaţii”. Vedem deja că Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, o structură ca și inexistentă până mai adineauri, declanșează investigaţii doar acolo unde îi indică Plahotniuc, Filat dă indicaţii și comunică prin scrisori cu miniștrii din cabinetul pe care-l conduce, iar Lupu profită de lipsa lui Filat și dă iama prin instituţiile subordonate Guvernului, indicându-le să nu se intereseze prea mult de politica, pentru că ar putea să-i doară capul, după ce vor ajunge la audieri în consiliul de securitate. (Și aici ar fi mare păcat să nu ne mai amintim odată de faimosul

Consiliu de Securitate convocat de Ghimpu în problema gravă a „scândurii” lui Voronin.) În aceste condiţii, când să se mai gândească funcţionarii la reforme și performanţe, la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu și la nevoile oamenilor de rând, dacă toţi sunt prinși în focul războiului dintre cele două partide oligarhice, PD și PLDM, încât abia mai prididesc să prindă din zbor indicaţii, de la Lupu, de la Plahotniuc, de la Filat. Pentru fericire deplină, lipsește doar Ghimpu în fruntea Legislativului.

Revelaţiile lui Marian Lupu În situaţia dată, cei care au de câștigat sunt doar comuniștii. Dar nu pentru că ar trudi de zor la subminarea temeliei de mucava a alianţei de nezdruncinat a democraţilor și liberalilor, ci din cauza ambiţiilor nefondate și avidităţii de foloase și putere a guvernanţilor. Înţelegem perfect motivele din care se isterizează Lupu și ne sperie că comuniștii ar vrea „să facă ceva să explodeze”. Și de ce se dă de ceasul morţii că să ne convingă că Voronin nu vrea altceva decât

să revină la putere (dar cine nu vrea?) și că vrea să dezbine alianţa (dacă a mai rămas ceva de dezbinat). Dar, s-avem pardon! De ce negocierile pe care le-a purtat el, abilul și finul „strateg”, cu același Voronin ar trebui considerate mai onorabile? Doar pentru că a fost cândva coleg de partid și subaltern al acestuia? Când a avut Lupu revelaţia că toate condiţiile impuse de comuniști ţintesc revenirea lor la putere? De parcă atunci când a negociat el cu comuniștii, aceștia vroiau altceva. Sau poate Marian Lupu a avut iluzia că Voronin a vrut să-i dea lui toată puterea, pentru că este mai mare și poate duce mai mult? Una din două. Ori președintelui democrat îi era în cot dacă-i aduce pe comuniști la putere, atâta timp cât aceștia îi făgăduiau să-l facă președinte, ori s-a crezut cel mai șmecher și i-a minţit pe toţi pentru a obţine cât mai multe funcţii, ceea ce nu-i deloc frumos. Unde-i garanţia că nu ne va minţi și atunci când va accede în înalta funcţie, tot de dragul valorilor și principiilor. De aceea, nu știu pe cine ar mai putea înduioșa lamentările președintelui democrat.

Mai poate fi ales şeful statului? Acum, Lupu este gata să se cramponeze de orice idee care ar putea duce la îndeplinirea visului său de-o viaţă. Deși ne asigură, cochet, că ar putea renunţa să mai candideze, pentru că nu este interesat de funcţii. Dar nu poate, pentru că ţara este în pericol! Astfel, el a identificat cel puţin patru soluţii pentru alegerea șefului statului. Și dacă este nevoie, ar mai putea găsi vreo două. Lupu nu exclude nimic: nici modificarea Legii organice, nici modificarea Constituţiei, nici organizarea unui alt referendum, nici schimbarea sistemului politic. Șeful democraţilor mai crede, totuși, că președintele poate fi ales, însa doar dacă toate componentele Alianţei pentru Integrare Europeana doresc acest lucru. Și aici are perfectă dreptate. Întrebarea este dacă își doresc. Și se pare că răspunsul este mai mult negativ decât pozitiv. În acest context, ideea identificării unui alt candidat, în măsură să convină tuturor fracţiunilor din Parlament, nu mi se pare deloc criminală. Oricare ar fi acesta, cu

siguranţă va fi o soluţie mult mai bună decât Lupu cu Plahotniuc în cârcă (sau invers). Dar asta în cazul în care se vrea într-adevăr depășirea crizei. Însă teamă-mie că acest candidat, care ar conveni tuturor, nici nu prea este căutat. Democraţii nu-l caută, pentru că ei îl au pe al lor, purtat de doi ani pe braţe și arătat lumii ca pe sfintele moaște. Ceilalţi – pentru că acest președinte neales este ca un fel de drob de sare, care ar putea să cadă, la momentul potrivit, în capul oponentului politic. Este o variantă de rezervă, pentru situaţia în care nu le-ar conveni decât să declanșeze alegeri anticipate. Dar și o pârghie de șantaj reciproc. Astfel că, această stare de provizorat pare să convină tuturor, cu excepţia democraţilor care nu mai au ce-și dori, decât un președinte de ţară pe care să-l cheme Marian Lupu. Cu siguranţă, dacă nu ar fi existat aceste motive și o doză bună de iresponsabilitate și egoism, soluţia pentru alegerea președintelui ar fi fost demult identificată. Repet, o soluţie legală și onorabilă, nu una bazată pe găurile negre din legislaţie.

Lupu şi Plahotniuc pregătesc debarcarea lui Filat? În situaţia dată, cel mai puţin deranjat de perspectiva unor alegeri anticipate este premierul Vladimir Filat, convins că după un nou scrutin și-ar putea asigura o majoritate mai confortabilă în viitorul parlament. Din perspectiva ultimelor evenimente și desfășurări de forţe pe frontul politic, șeful PLDM ar putea să mai aibă niște motive serioase de îngrijorare și temeiuri pentru neadmiterea lui Lupu în funcţia de președinte al ţării. După alegerea acestuia, am putea asista la o „răsturnare de palat”, când premierul ar putea fi demis de către o majoritate formată ad-hoc, pentru că Lupu, asistat de Plahotniuc și Diacov, nu se va sfii să mai bată o dată palma cu comuniștii. Nu ne rămâne decât să așteptăm revenirea lui Filat și replica acestuia care, fără îndoială, va fi una spectaculoasă, și va răspunde la întrebarea interimarului despre cine este mai breaz în alianţă. Ioana FLOREA, FLUX

Guvernul le dă frâu liber homosexualilor Cabinetul de Miniștri, condus de premierul Vladimir Filat, a aprobat, pe data de 17 februarie 2011, controversatul proiect de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Respectivul proiect de lege le oferă homosexualilor și lesbienelor un spectru larg de drepturi, cum ar fi demonstraţiile publice, accesul în școli, participarea la elaborarea programului de învăţământ, în vederea „cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale” etc. Proiectul de lege antidiscriminare urmează să fie prezentat ulterior spre adoptare finală în Parlament.

Decizia Guvernului a fost adoptată imediat după ce, pe data de 14 februarie, în așa-zisa „zi a îndrăgostiţilor”, mai mulţi activiști ai organizaţiei homosexualilor și lesbienelor, „Gender Doc M”, au desfășurat un flash-mob în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare, în cadrul căruia s-au sărutat „cu pasiune” bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei. Amintim că, încă în 2009, Asociaţia „Pentru Familie”, în colaborare cu alte organizaţii creștine, a colectat peste 100 de mii de semnături de la populaţie, prin care se pronunţau împotriva acestui proiect de lege. Iniţiativa reprezentanţilor Asociaţiei „Pentru Familie” a fost determinată de intenţia organizaţiei homosexualilor și lesbienelor din Republica Moldova de a organiza la Chișinău așa-numita „Paradă a gay-ilor”. Iată ce declara atunci pentru FLUX, Vitalie Marian, președintele Asociaţiei„Pentru Familie”: „Înţelegem că, în spatele paradei

gaylor, este nu doar o manifestare publică a homosexualilor, ci o intenţie clară privind adoptarea legii cu privire la nediscriminare. Prin urmare, bătălia pe care o ducem noi este nu doar împotriva acestei parade, ci și la nivel legislativ. Am colectat până acum peste 100 de mii de semnături pe care intenţionăm să le prezentăm Parlamentului, Președinţiei, Guvernului, Primăriei ș.a.m.d. Vom cere ca proiectul de lege privind nediscriminarea să fie scos, în general, de pe ordinea de zi și chiar ne gândim să propunem noi un proiect de lege privind apărarea moralităţii și a Familiei. Mai ales că, așa cum a spus și domnul Iurie Roșca (pe atunci vicepreședinte al Parlamentului – n.n.), există, în momentul de faţă, un argument puternic stabilit de Constituţia Republicii Moldova unde se definește clar cum este constituită familia. Ne deranjează însă faptul că autorităţile din Republica Moldova confundă in-

tegrarea europeană cu adoptarea legii privind nediscriminarea”. Dacă va fi aprobată de Parlament, noua lege „privind prevenirea și combaterea discriminării”, deja aprobată de Guvernul Filat, va intra în vigoare peste patru luni, pe data de 1 iulie 2011. Sintagma care se conţine în respectivul proiect de lege și care a scandalizat opinia publică este cea privind combaterea discriminării pe motiv de „orientare sexuală”, menţiune care, după ce va deveni literă de lege, le va permite homosexualilor și lesbienelor să obţină, direct sau prin intermediul instanţelor de judecată, dreptul de a se manifesta public, inclusiv organizând așa-zisele parade ale gay-lor, vor putea să promoveze deschis relaţiile sexuale dintre bărbat-bărbat și femeie-femeie, inclusiv să ceară includerea în curricula școlară programe noi de studii despre relaţiile sexuale dintre persoanele de același sex.

Recent, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, reprezentanţii Asociaţiei „Pentru Familie” menţionau că această lege „sună absurd pentru societatea noastră, care de-a lungul veacurilor s-a identificat cu valorile morale creștin-ortodoxe”. „Ce vor conţine în sine programele de studii în legătură cu prevenirea și combaterea discriminării pe motiv de „orientare sexuală”? Vrem oare ca homosexualii să le explice copiilor noștri despre relaţiile sexuale bărbat-bărbat și femeie-femeie? Sună absurd pentru societatea noastră, care de-a lungul veacurilor s-a identificat cu valorile morale creștin-ortodoxe. Sfânta Scriptură condamnă această formă de imoralitate: „să nu te culci cu un bărbat cum se culca cineva cu o femeie” (Levitic 18:22)”, se arată în scrisoarea Asociaţiei „Pentru Familie”, expediată ministrului Alexandru Tănase. FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

25 FEBRUARIE 2011

Zi c= nu!

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Pa, la revedere

3

Burtăverde în Maldive sau (încă) o săptămână fără premier Vladimir (supranumit Vlad) Filat, însoţit de consoarta sa cu dublă identitate, Sanda (de fapt, Nadejda) Filat, și unul dintre cei doi copii ai lor, Luca, de 14 ani (nu și Iustina, de 12 ani), au luat, duminică, 20 februarie 2011, calea aerului spre Elveţia. Televiziunile și agenţiile de știri ne spun că augusta familie primministerială va reveni în patrie abia „la sfârșitul săptămânii viitoare”. Este de presupus că cei trei membri călători ai familiei Filat au plecat în străinătate cu paza de corp a premierului. Nici o autoritate publică nu s-a pronunţat asupra subiectului, chit că interesul pentru viaţa uneia dintre principalele persoane publice de la noi este, în mod firesc, foarte mare.

Elveţienii nu ştiu nimic Se pare că Elveţia a devenit o destinaţie predilectă pentru familia jupânului Filat. Din informaţiile foarte zgârcite care au transpirat către presă, aeroportul pe care a aterizat familia noastră prim-ministerială este Geneva. Nu putem ști însă exact dacă familia primului ministru moldovean nu a luat cumva la Geneva un alt avion pentru o altă destinaţie exotică. Membrii reprezentanţei Republicii Moldova la Geneva ne-ar putea furniza date preţioase privind acest subiect. De regulă, în asemenea situaţii, membrii misiunilor diplomatice ale ţării noastre sunt obligaţi să aibă grijă de întâmpinarea, acomodarea, sejurul și revenirea în ţară a primului ministru și a familiei sale. Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene nu a informat opinia publică asupra acestei ciudate și neplanificate vizite pe linie bilaterală, moldoelvetică, a premierului în Elveţia. Am urmărit site-urile instituţiilor centrale elveţiene, precum și știrile marilor agenţii de presă din Confederaţia Elveţiană,

dar nici o știre nu a fost difuzată în legătură cu vizita augustei familii. Nici nu putea fi altfel, de vreme ce vizita nu este una oficială, ci strictamente privată.

Iustina cu girofar Așadar, premierul lipsește o săptămână de la serviciu. Unul dintre cei doi copii ai săi, Luca, lipsește o săptămână de la școală, de la liceul privat „Prometeu” din Chișinău. (În paranteză fie spus, domniţa Iustina Filat a frecventat săptămâna aceasta lecţiile, mergând la liceul „Prometeu” și înapoi acasă, însoţită de renumitul cortegiu prim-ministerial cu girofarul de rigoare și blocarea circulaţiei rutiere pe traseu.) Doamna Sanda Filat, psiholog de formaţie, nu lipsește de la serviciu, întrucât nu este angajată în câmpul muncii. Ședinţa tradiţională a Guvernului nu a mai avut loc săptămâna aceasta, dat fiind că primul ministru nu a emis nici o dispoziţie în legătură cu persoana viceprim-ministrului care să conducă ședinţa de guvern în absenţa sa. De remarcat că nici Serviciul de presă al Guvernului nu suflă nici o vor-

bă despre cauzele absenţei premierului de la serviciu, timp de tocmai o săptămână. De ce oare?

Tranzităm Geneva pentru ţările calde Colega noastră Ioana Florea ne readuce în atenţie că premierul și familia a mai călătorit, acum exact o lună, având ca destinaţie anunţată Elveţia. Din datele de care dispunem însă, și acum o lună, familia Filat, ajunsă în aeroportul internaţional Geneva, a fost asistată de către reprezentanţii corpului diplomatic moldovean și s-a îmbarcat într-un alt avion, care s-a îndreptat către o destinaţie exotică. Nu Elveţia, ci ţările calde au fost atunci adevărata destinaţie a lui Filat și a foarte bogatei sale familii. Elveţia a fost doar ţară de tranzit. De ce a fost aleasă această ţară acum o lună, ca și de data aceasta? Pentru că Elveţia nu face parte din Uniunea Europeană și nu oferă statelor membre ale UE informaţii cu privire la pasagerii aerieni care aleg această ţară ca destinaţie sau ca pe una de tranzit.

Informaţi-vă din 48 de litere şi un punct(um) De data aceasta, ca și acum o lună, atât Secretariatul General (Victor Bodiu – PLDM) al Guvernului, cât și Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene (Iurie Leancă – PLDM), s-au eschivat să informeze opinia publică naţională, obiectiv și complet, asupra destinaţiei reale a călătoriei, precum și asupra scopurilor și motivelor absentării nemotivate a premierului de la serviciu, timp de o săptămână. Singura instituţie care ne-a „informat” totuși asupra vizitei actuale a premierului este Serviciul de presă al Guvernului. Acesta a postat pe pagina de internet a Guvernului Republicii Moldova o știre dintr-o singură propoziţie. Titlul știrii, având 56 de semne, sună astfel: „Prim-ministrul Vlad FILAT este plecat într-o deplasare privată.” și este mai lung decât conţinutul acesteia. „Știrea”, făcută de ochii lumii, mai mult pentru naivi, ca să nu spunem pentru proști, are 49 de semne (inclusiv punctul de final) și ne spune, literalmente, următoarele: „Premierul va reveni în ţară la finele săptămânii curente.” Acest gen de „știre” este crestomatic pentru ceea ce am putea numi„vă spun că nu vă spun nimic, dar să nu spuneţi că nu v-am spus”.

Verzi, verzi, dar bronzaţi Pentru că, pe durata iernii, în Elveţia timpul este destul de rece, s-a presupus acum o lună că familia prim-ministerială a vizitat această ţară pentru alte interese decât cele de agrement. S-a vorbit atunci despre aspecte medicale, legate de sănătatea premierului, în special de transplantul de păr în zona calviţiei sale avansate, dar și de aspecte financiare, Elveţia fiind cunoscută ca o destinaţie predilectă pentru marii bogătani ai lumii. Ceea ce le-a scăpat însă, acum o lună, tuturor este că atât premierul,

Premierul Filat face trafic ilegal de sărăcie în Elveţia Vladimir Filat este plecat într-o vizită privată în afara ţării, până la sfârșitul acestei săptămâni. Serviciul de presă al Guvernului nu știe exact pe unde este această „în afară”. În schimb, unele instituţii media relatau, pe data de 20 februarie, că premierul a plecat pentru o săptămână, împreună cu familia, în Elveţia și s-ar afla la Geneva, o destinaţie turistică de top din ţara respectivă. Deci, Filat a plecat iarăși în Elveţia. De ce iarăși? Pentru că, exact cu o lună în urmă, Vladimir Filat s-a mai deplasat pentru două zile într-acolo. De ce în Elveţia și nu în altă parte? Pentru că Elveţia este o ţară bogată, cu fabrici și uzine, cu dealuri și coline, cu bănci elveţiene (bănci de ţinut bani în ele, nu de stat la umbră prin parcuri). Și cu cât cresc sărăcia și preţurile în Republica Moldova, cu atât se îndesesc vizitele lui Filat în Elveţia. Explicaţia este una - s-o fi gândit premierul să ducă sărăcia noastră acolo. Noi înţelegem că premierul a obosit, pentru că, știm cu toţii, numai el a lucrat în ţara asta, dar ne miră statornicia de invidiat a acestuia și fidelitatea lui fără margini

pentru ţara cantoanelor. Pe lume sunt atâtea locuri frumoase, iar el tot în Elveţia și în Elveţia… Aproape ca în piesa lui Cehov: la Moscova, la Moscova… Până la urmă, și atașamentul acesta ar fi explicabil, are omul preferinţe. Dar parcă tot ceva nu se leagă. Lasă el ţara, hodoronctronc, s-o guverneze Lupu și Ghimpu de capul lor, în plină iarnă, cu tarife crescute la căldură, cu preţuri majorate la carburanţi, cu situaţia „vagă și foarte murdară” de la „Moldtelecom”, cu surprize-surprize la vama de la Leușeni, cu președintele neales, cu Ghimpu debordând de ași și idei fixe. Și se duce, unde? La schiat, la shopping, la tratamente cosmetice? Nu că am fi prea curioși, dar tot ne gândim, ce treburi de neamânat îl duc pe premierul nostru, atât de des, departe de casă? Ce are premierul în Elveţia și nu are acasă? Și dacă premierul merge atât de des în Elveţia, viaţa noastră va deveni mai ușoară? Sau totuși va deveni mai grea? Sau viaţa noastră nu are nici o legătură cu viaţa premierului? Ioana FLOREA, FLUX

cât și soţia lui și cei doi copii ai lor, s-au întors acasă foarte bronzaţi. Tenul i-a dat de gol.

De la călcâiul lui Ahile la călcâiul lui Luca Acum ne întrebăm dacă o fi făcut Filat cu întreaga lui familie, în plină iarnă, băi de soare la solariile din Elveţia, de vreme ce există solarii și la Chișinău? Evident că nu. Elveţia a fost, repetăm, doar o destinaţie de tranziţie, nu una finală pentru augusta și bogata familie. Surse medicale competente și bine avizate ne-au declarat, sub acoperirea anonimatului (dar gata să-și dezvăluie identitatea în cazul desecretizării de către Guvern a informaţiei despre acea călătorie), că Luca Filat (14 ani), întâiul născut al cuplului prim-ministerial, a avut, după călătoria cu pricina, o problemă la unul dintre membrele inferioare (cel mai probabil o tăietură de cochilie de scoică) și a urmat tratamentul de rigoare. E greu să atingi o asemenea performanţă, pe timp de iarnă, în Elveţia. Dacă Luca Filat ar fi fost băiat cuminte și ar fi ascultat de tata, nu am fi ajuns să aflăm, poate, niciodată, că, de fapt, ţara de destinaţie a familiei prim-ministeriale a fost una dintre ţările calde, cel mai probabil, ecuatoriene sau gisecuatoriene, și nicidecum Elveţia Alpilor înzăpeziţi.

6 kile din Maldive Sursele noastre sigure spun că familia Filat a fost acum o lună în Insulele Maldive. Acolo, într-adevăr, băiatul cel mare al premierului, Luca, și-a rănit talpa unui picior. Băiatul a primit îngrijiri medicale în Insulele Maldive, el trebuind să rămână internat într-un spital, sub îngrijirea medicilor locali, încă timp de o săptămână. După care, deja fără deplasarea premierului în Maldive, Luca Filat a revenit acasă, unde și-a dus la capăt tratamentul. Și dacă Luca Filat s-a ales cu rana la picior, tatăl său s-a ales cu cele 6 kilograme în plus, devenite celebre, întrucât Serviciul de presă al Guvernului, dar și premierul însuși, ne-au informat cu lux de amănunte asupra subiectului. Ba chiar ni s-a spus că Filat s-a îngrășat cu 6 kilograme pentru că lucrează… prea mult. Toată presa proguvernamentală a dat atunci ochii peste cap, arătându-ne cât de mare este puterea de voinţă a premierului, de vreme ce s-a angajat să dea jos cele 6 kilograme, despre care abia acum aflăm că au origine maldivă, nu moldavă. Așa că poveștile premierului cum că ar munci pe rupte, că ar dormi doar câte 4 ore din 24 să le creadă naivii din AIE-2 sau cei din presa aservită puterii (cel puţin premierului Filat).

Trăiască maldivienii şi Republica Maldivă, alt RM! Pentru cei care nu au zburat niciodată de la Geneva la Male și nu și-au petrecut vacanţa în Maldive, trebuie să arătăm că, potrivit enciclopediei Wikipedia: „Maldive sau Insulele Maldive, oficial Republica Maldive, este un stat insular format dintr-un grup de atoli din Oceanul Indian, situat la sud-vest de India în Marea Laccadivelor din Oceanul Indian. Cei 26 de atoli ai arhipelagului formează un teritoriu ce conține 1192 de insule din care 250 sunt locuite. În secolul al III-lea, budismul a fost religia principală a locuitorilor, până în 1153, când în arhipelag a fost introdus islamul. În 1558, arhipelagul intră sub influența Imperiului Portughez și apoi al celui Olandez din 1654. În 1887 devine un protectorat britanic. În 1965, arhipelagul devine independent, iar din 1968 forma de organizare statală este re-

publica. Maldivele sunt cel mai mic stat asiatic, atât din punct de vedere al populației, cât și al suprafeței. Este, de asemenea, statul cu cea mai mică altitudine maximă din lume”.

Moldoveni, lăsaţi-vă invidia la o parte! Alte surse ne informează că „Insulele Maldive sunt un „miriapod răsturnat” pe o suprafață de aproximativ 500 de kilometri pătraţi. Arhipelagul apare ca un puzzle de coral din peste 1000 de insule de diferite dimensiuni, înconjurate de ape limpezi de culoarea turcoazului. Palmieri exotici, ecuatoriali, umbresc plajele cu nisip foarte fin. Distanţele dintre insule sunt foarte mici, oferind șansa de a face plimbări cu barca de la o insulă la alta sau de a locui pe rând pe mai multe insule. Văzute de sus, insulele arhipelagului apar ca niște mărgele verzi, plutitoare pe o mare de turcoaz. Atmosfera generală este foarte idilică, pentru că toate insulele păstrează intacte condițiile naturale. Clima este caldă tot timpul anului și oferă un confort fizic de relaxare, iar liniștea firească nu este tulburată de nici un zgomot „mașinist”. Clima: 2 sezoane: cald și uscat, noiembrie-aprilie; cald și umed, mai-octombrie. Influenţa musonului de vară este diferită în funcție de amplasarea insulelor. Ora locală: GMT +5 ore. Moneda: rupia maldivă (Ruffiyaa). Capitala Republicii Maldive este Male. Ţara numără în jur de 300 000 de locuitori”. Cazarea pentru o noapte la orice hotel din Maldive costă între 1800 și 3000 de euro. Iată, deci, unde și-a petrecut premierul nostru o jumătate de lună anul acesta! A stat cu burta la soare! Iar lumea noastră crede, sărmana, că premierul nu are somn din cauza sărăciei care ne mănâncă pe toţi și că din cauza asta se îngrașă cu câte 6 kile pe lună, dragul de el! De ce trebuia ferită această „deplasare privată” de ochii celor mulţi, a opiniei publice din ţară? Oricine deţine, pe banii noștri, o funcţie publică, trebuie să fie conștient că absentările lui de la serviciu, pe motiv de „deplasare privată”, fac, în mod cât se poate de firesc, obiectul interesului public.

de rigoare și departe de ochii occidentalilor, sub cerul senin și soarele dogoritor de februarie, pe plaiurile maldiviene.

Călătorim în taină, dar şi muncim în taină…

Ce zic legile sau cine i-a ţinut locul chiulangiului verde?

Unii observatori atenţi ai evoluţiilor politice de la noi au remarcat că după călătoria sa de acum o lună în Maldive, omul verde din capul Guvernului a început a cocheta cu echipa Voronin-Tkaciuk și s-a dedat atacurilor împotriva propriilor parteneri de coaliţie. Mai multe întâlniri secrete între Filat și Voronin au avut loc departe de ochii lumii. Nu putem exclude că prima vacanţă de iarnă din Maldive i-a oferit lui Filat posibilitatea de a se întâlni acolo cu oameni serioși de prin alte ţări (numai nu din UE!) care l-au contactat și l-au consiliat la timp și fără pierderi asupra comportamentului politic de urmat și în raport cu Tkaciuk-Voronin, și în raport cu Lupu și Ghimpu. Nu poţi trece de la AIE-2 (PLDM, PD, PL) la AIE-3 (PLDM-PCRM) chiar cu una, cu două. E nevoie de timp, de scenarii. Slavii răsăriteni sunt, până la urmă, oameni serioși. Și le place și lor culoarea verde, unde mai pui că aceasta este culoarea KGB. Nu băgăm mâna în foc, dar, după această nouă „deplasare privată”, este foarte probabil că verdele nostru premier ne va oferi surprize și mai dihai decât întâlnirile lui de taină cu Tkaciuk-Voronin. Parafrazând denumirea unui cunoscut film rusesc, am putea spune și noi: Maldive, locul întâlnirii nu se schimbă! Și totuși, nu ne-am mira să aflăm că harbuzul politic moldovean (PLDMPCRM) s-a copt săptămâna aceasta, cu asistenţa răsăriteană

Să revenim acum la aspectele juridice ale cazului. Întrebările ar putea veni în cascadă. Cum poate lipsi un prim-ministru de la serviciu, timp de jumătate de lună (1 săptămână + 1 săptămână), în doar 2 luni calendaristice ale anului care abia s-a început? Este suficient pentru aceasta să ai doar motive private? Și cine ţine locul prim-ministrului și lucrează pentru el pe durata absenţei din ţară? Adică, cine asigură interimatul funcţiei? Alineatul 9 al articolului 27 al Legii Republicii Moldova despre guvern, nr. 64-XII, spune cât se poate de limpede: „În cazul în care Prim-ministrul este în imposibilitate de a-și exercita atribuţiile, Președintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar. Interimatul încetează dacă Prim-ministrul reia activitatea în Guvern”. Această prevedere se referă la cazurile de boală și de concediu, cum este cazul în jumătate de lună de anul acesta în care primul nostru ministru chiulește. Iar articolul 27/1 al aceleiași legi (Atribuţiile ministrului care îndeplinește temporar obligaţiile Prim-ministrului) statuează: „Ministrul care îndeplinește temporar obligaţiile Prim-ministrului are aceleași atribuţii ca și Prim-ministrul, cu excepţia: 1) adoptării hotărârii privind demisia Guvernului sau Prim-ministrului; 2) formării și propunerii componenţei Guvernului; 3) înaintării propunerilor privind numirea în funcţie și eli-

berarea din funcţie a miniștrilor; 4) numirii în funcţie și eliberării din funcţie a Șefului Aparatului Guvernului; 5) numirii în funcţie și eliberării din funcţie a conducătorilor organelor și instituţiilor din subordinea Guvernului”. Mai degrabă că aceste exigenţe legale nu au fost respectate de premierul nostru. Serviciul de presă refuză să informeze opinia publică cine dintre membrii Guvernului exercită, în absenţa domnului Filat, funcţia de primministru interimar. Observăm însă, că presa proguvernamentală nu are nici cea mai mică preocupare pentru aceste aspecte grave, în opinia noastră. Ceea ce este, de asemenea, de natură să ridice în faţa noastră un mare și drastic semn de întrebare este, dincolo de aspectele competiţiei politice, dacă premierul Vladimir (și nicidecum Vlad, la fel de nepotrivit cum ai spune Vlad Voronin) Filat l-a pus la curent în legătură cu escapada sa maldiviană pe șeful puterii executive, președintele interimar Marian Lupu? Drept să spun, mă cam îndoiesc.

Burtăverde moldovean e acum şi maldivian Atunci, permiteţi-mi încă o întrebare, de final: cine se crede acest Filat în ţara noastră dacă, în timp ce moldovenii sunt mâncaţi de nevoi și de sărăcie, speriaţi mai nou de majorările de preţuri la toate mărfurile de primă necesitate și la servicii, el, boierul, se bronzează, împreună cu cucoana lui, în Insulele Maldive, când ar trebui să muncească pentru noi? Concluzia? În Moldova sau în Maldive, Burtăverde tot Burtăverde rămâne! Emil CONSTANTINIU, FLUX


4

25 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Partidul premierului Filat îi protejează pe complicii moldoveni ai vameşilor şi poliţiştilor români ridicaţi la Albiţa Peste 60 de vameşi şi poliţişti de frontieră de la vama Albiţa au fost reţinuţi Traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa a fost blocat, luni dimineaţă, 21 februarie, la ora 6.00, în urma unor percheziţii și descinderi care au vizat câteva zeci de vameși și poliţiști de frontieră suspectaţi de luare de mită și trafic de ţigări.

Mihai Godea: În România contrabandă, iar în Moldova afacere curată Ceea ce în România e contrabandă, în Republica Moldova e export legal de mărfuri. Cam asta afirmă autorităţile moldovene, ca reacţie la arestarea celor peste 60 de vameși și poliţiști români de la Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa (Leușeni) de către lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie din România, în dimineaţa zilei de 21 februarie 2011. Precizăm că vameșii și poliţiștii de frontieră ridicaţi de angajaţii DGA sunt cercetaţi pentru implicare în fapte de corupţie legate de contrabandă. Ca să ne fie mai clar: autoritatea anticorupţie din România arestează peste jumătate dintre vameșii și poliţiștii de frontieră de la Albiţa, pentru că au fost implicaţi în acţiuni de contrabandă, iar autorităţile de la Chișinău afirmă: da, vameșii și poliţiștii de frontieră români de la Albiţa au făcut contrabandă, dar nu și vameșii, și grănicerii moldoveni de pe malul stâng al Prutului, de la Leușeni. Adică, în vama moldovenească de la Leușeni mărfurile au intrat legal, dar au ieșit ilegal, ca mărfuri de contrabandă, din vama românească de la Albiţa.

vameșul moldovean constată că declaraţia vamală întocmită de șoferul sau de proprietarul tirului nu corespunde realităţii, pentru că mașina e plină cu ţigări, doar acestea nu sunt declarate, însă își zic: să-l lăsăm să treacă, pentru că avem obligaţia patriotică de a promova exporturile moldovenești în Uniunea Europeană! Și, graţie sentimentelor patriotice ale vameșului și grănice-

românească Novel Research, la comanda a doi dintre cei mai importanţi producători de ţigări din lume, British American Tobacco și Japan Tobacco International (JTI). Potrivit acestui studiu, Republica Moldova este principalul furnizor de ţigări contrafăcute pe piaţa de peste Prut. Astfel, în 2010, din totalul de ţigări de contrabandă vândute în România, 31,7 la sută provin din Republica Moldova. Dar să cităm o sursă terţă cu referire la studiul realizat de Novel

România, a fost cazul din localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. În martie 2010, oamenii legii au descoperit aici o fabrică ilegală de ţigarete, improvizată într-o fostă fermă de animale. S-au descoperit peste un milion de timbre de acciz din Republica Moldova, 34 de tone de tutun și mai multe utilaje. Aici se contrafăceau ţigări marca „Plugarul”. Un alt caz spectaculos a fost depistat în august anul trecut. Într-o fabrică clandestină din localitatea româDragă nească Onești doamnă comisar (Bacău) s-au european, Cecilia Malmström, ne găsit probe obligăm solemn să îndeplinim și chiar să care au supraîndeplinim Planul de Acţiuni privind demonliberalizarea regimului de vize cu Uniunea strat că Europeană. Numai la contrabanda cu ţigări aici s-au ambalat nu putem renunţa. Vă rog să ne înţelegeţi:

acesta este specificul nostru naţional și al meu particular.

Silogisme politice à la Mihai Godea Incredibil, dar adevărat. Această inepţie este susţinută de chiar autoritatea moldovenească anticorupţie – Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, care, chiar în ziua de 21 februarie, a declarat că nu se va autosesiza în acest caz, deoarece nu-i bănuiește pe vameșii și grănicerii moldoveni că ar fi complici la faptele ce le sunt incriminate vameșilor și poliţiștilor de frontieră români. Și nu doar cei de la CCCEC susţin acest lucru, ci și reprezentanţii celui mai mare partid din arcul guvernamental – PLDM-ul premierului Vladimir Filat. Însuși președintele fracţiunii PLDM din Parlament, Mihai Godea, a făcut, zâmbind fals, următoarea declaraţie într-o emisiune la un post de televiziune: “Contrabanda este intrarea ilegală a mărfurilor în ţară, și nu ieșirea. La noi a avut loc export legal de mărfuri”.

Vameşii şi grănicerii moldoveni, preocupaţi de promovarea exporturilor?! La un alt post de televiziune s-au produs, într-un talk-show, un reprezentant al Serviciului de Grăniceri, altul al Serviciului Vamal și al treilea al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei. Concluzia celor trei ar fi că mărfurile de contrabandă ce au intrat în România prin punctul vamal Albiţa au ieșit absolut legal din Republica Moldova prin punctul vamal Leușeni, deoarece vameșii și grănicerii moldoveni sunt mari adepţi ai „liberalizării exporturilor” și sunt preocupaţi de „promovarea exporturilor” moldovenești. Adică, tabloul ar fi cam următorul: intră un camion ticsit cu ţigări în punctul de trecere a frontierei de la Leușeni. Șoferul sau proprietarul nu indică în declaraţia vamală că tirul este plin cu ţigări pentru că are intenţia, absolut criminală în raport cu statul român, să le introducă fraudulos în România, or, dacă ar declara ţigările în vama moldovenească, nu le-ar mai putea trece clandestin prin vama românească. Grănicerul și

rului moldovean, camionul ticsit cu ţigări trece absolut legal prin vama moldovenească, dar absolut criminal prin vama românească. Ia poveste, ia vrăjeală!

Autorităţile moldovene, interesate de contrabanda cu mărfuri pe Prut Reacţiile la cazul Albiţa ale lui Mihai Godea, în primul rând, dar și ale reprezentanţilor Serviciului Vamal, CCCEC și Serviciului de Grăniceri demonstrează un lucru foarte simplu: spre deosebire de autorităţile de la București, cele de la Chișinău nu au de gând să lupte cu contrabanda care se face la frontiera cu România și Uniunea Europeană, ci, dimpotrivă, sunt interesate de menţinerea acesteia. Pentru că este evident pentru toată lumea că această contrabandă nu poate fi făcută doar prin concursul vameșilor și poliţiștilor corupţi din România și fără complicitatea vameșilor și grănicerilor „onești” din Republica Moldova.

Moldova, pe primul loc la contrabanda cu ţigări în România Că Mihai Godea încearcă să manipuleze opinia publică afirmând că vameșii și grănicerii moldoveni nu au nici o implicare în acţiunile de contrabandă depistate de autoritatea anticorupţie din România o demonstrează și informaţiile dintr-un studiu despre piaţa de ţigări din România, realizat de compania

Research, ca să nu fim bănuiţi că am avea interesul să denaturăm lucrurile din dorinţa de a culpabiliza autorităţile moldovene și, în special, pe premierul Filat. Iată ce scria chiar acum câteva zile, la 15 februarie 2011, adevărul. ro cu privire la această cercetare de piaţă: “Studiul arată că un pachet de ţigări “Plugarul” costă oficial în Republica Moldova circa 0,15 euro, iar în România se vinde de nouă ori mai scump, cu 1,33 euro. „Plugarul”, marcă produsă la Tutun-CTC, este de altfel și în topul celor mai căutate tipuri de ţigări comercializate pe piaţa neagră din România. Oficialii companiei Japan Tobacco International susţin că suma de bani pierdută de statul român de pe urma comercializării ilegale a ţigărilor, în 2010, se ridică la 800 de milioane de euro. „La începutul anului trecut, cota ţigărilor de contrabandă din România ajunsese la 36,2% din totalul celor vândute. Cifra a mai scăzut până la finele anului, ajungând la un procent de 22,8%, în luna noiembrie. Chiar și așa, contrabanda este la cote ridicate și ne afectează afacerile și bugetul statului”, este de părere Gilda Lazăr, director în cadrul JTI România. Statisticile arată că cele mai “fierbinţi” puncte vamale prin care se înregistrează marile cazuri de contrabandă cu ţigări spre România sunt Albiţa, Galaţi-Giurgiulești și Sculeni. Prin toate aceste locuri, ţigările provin din Republica Moldova, dar și Ucraina. Printre cele mai importante scandaluri cu ţigări de marcă din Moldova, produse ilegal în

peste o mie de tone de tutun. Timbrele pentru pachete purtau sigla Moldovei și erau contrafăcute tot la Onești”, scrie adevărul.ro. Își imaginează cumva Mihai Godea că acest volum imens de ţigări de contrabandă poate fi trecut prin hotarul de la Prut fără știrea vameșilor și grănicerilor moldoveni? Mihai Godea poate răspunde „da” doar dacă îi consideră proști și idioţi pe toţi cetăţenii Republicii Moldova. Altfel, are obligaţia să recunoască că acest volum imens de ţigări de contrabandă a putut să treacă hotarul moldo-român doar cu complicitatea vameșilor și gră-

nicerilor moldoveni și chiar cu acordul tăcit al autorităţilor moldovene.

De ce Godea nu poate fi sincer Însă Mihai Godea nu-și poate permite luxul de a fi sincer, nu poate să recunoască acest adevăr, devenit deja evident pentru toată lumea. Și asta dintrun considerent foarte simplu. Șeful său de partid, premierul Vladimir Filat, este cel care a fost acuzat în mod public și repetat că ar patrona contrabanda cu ţigări peste Prut. Dacă admiţi că respectivele cazurile de contrabandă depistate la Albiţa de autoritatea anticorupţie din România s-au efectuat cu concursul vameșilor și grănicerilor moldoveni, înseamnă că subscrii acuzaţiei aduse lui Filat că ar controla contrabanda cu ţigări. Să nu uităm că șeful Serviciului Vamal este nimeni altul decât vechiul amic al premierului Filat, Tudor Baliţchi. Acesta a administrat, o bună perioadă de timp, afacerile lui Filat din România și era și președinte al consiliului de observatori al SA “IPTEH“, firma care deţine clădirea uriașă de la intersecţia bulevardului Ștefan cel Mare și strada Izmail, pe care Filat a privatizat-o încă atunci când deţinea funcţia de șef al Departamentului Privatizării în Guvernul Sturza. Ba mai mult, într-o perioadă, Baliţchi era și șef la Vamă, și administrator al afacerilor lui Filat. Deci, Baliţchi este omul lui Filat. Și, totodată, este de neconceput ca prin posturile vamale de la Prut să treacă anual loturi de ţigări de contrabandă în valoare de sute de milioane de euro și Baliţchi să nu știe nimic, să nu aibă nici o implicare. Iată explicaţia faptului că Mihai Godea, fiind un om cu discernământ, a ajuns să afirme public că mărfurile intrate prin contrabandă în România prin punctul vamal Albiţa-Leușeni au fost exportate în mod legal din Republica Moldova. Nu ne miră nici faptul că CCCEC nu intenţionează să se autosesizeze în cazul Albiţa. Să nu uităm că în fruntea acestei instituţii se află un alt om de-al premierului Filat, Viorel Chetraru. Că lucrurile stau anume așa a recunoscut-o chiar ministrul adjunct al Justiţiei în guvernul Filat I, Gheorghe Susarenco, care a declarat public că CCCEC este o măciucă în mâinile guvernului

Peste 60 de vameși și poliţiști de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa au fost ridicaţi, luni dimineaţă, de lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din România, în urma descinderilor care au avut loc în vamă și la locuinţele acestora. Potrivit unor surse judiciare, mare parte dintre angajaţii vamali au fost ridicaţi de anchetatori de la locuinţele lor din municipiul Huși, aflat la aproximativ 15 kilometri de punctul de trecere a frontierei, dar și din comunele apropiate, și sunt aduși la București cu dube ale Jandarmeriei. Din Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa au fost ridicaţi aproximativ 15 lucrători vamali care erau de serviciu la momentul descinderilor, aceștia fiind urcaţi într-un microbuz al DGA care a plecat din vamă spre București. Surse judiciare afirmă că majoritatea persoanelor ridicate de anchetatori sunt poliţiști de frontieră suspectaţi de luare de mită și trafic de ţigări. La ora 8.00, a fost reluat traficul la intrarea în ţară, din Republica Moldova, după care a fost reluată circulaţia și pe sensul de ieșire din ţară, dar doar pentru autoturisme. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie de Frontieră Vaslui, Irina Mirică, Filat. Probabil că Viorel Chetraru refuză să demareze o anchetă în privinţa vameșilor și grănicerilor de la Leușeni pentru că se teme să nu pericliteze businessul patronului său.

Contrabanda cu ţigări peste Prut s-a intensificat după instalarea Guvernului Filat Dar să revenim la studiul realizat de Novel Research privind piaţa ţigărilor din România. După cum scrie adevărul. ro, acest studiu arată clar că contrabanda cu ţigări peste Prut s-a intensificat, în special, după instalarea la putere la Chișinău a lui Vladimir Filat: „Statisticile arată că Republica Moldova a crescut semnificativ la capitolul contrabandă în ultimii trei ani (pentru referinţă: materialul a apărut în adevărul.ro pe 15 februarie 2011 – n.n.). Comparativ, în 2009, ţigările cu timbru moldovenesc care au ajuns ilegal peste Prut au reprezentat doar 23,5% din marfa de contrabandă de profil (amintim că în 2010, procentul a fost de 31,7 la sută – n.n.). În 2008, procentul a fost de 19,8%. Mai mult, dacă până în 2009 lider la ţigări contrafăcute erau magazinele

a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că în vamă au fost redistribuiţi poliţiștii de frontieră de la alte puncte vamale, astfel încât la Albiţa activitatea să se poată desfășura în condiţii bune. Conform unor surse judiciare, vameșii și poliţiștii de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, cea mai importantă frontieră din estul ţării, au fost monitorizaţi de anchetatori timp de câteva luni. Surse judiciare afirmă că în luna august a anului trecut, la Vama Albiţa au fost aduse și instalate, inclusiv în cabinele vameșilor, calculatoare noi, care în luna ianuarie au fost ridicate. La Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albiţa lucrează 114 persoane, din care 87 sunt vameși. Direcţia Generală Anticorupţie și Direcţia Naţională Anticorupţie din România fac cercetări cu privire la implicarea unor vameși și poliţiști de frontieră în fapte de corupţie, iar de la începutul lunii februarie au fost arestaţi 59 de angajaţi ai PTF Siret (Suceava), iar alte 90 de persoane sunt încarcerate în cadrul anchetei privind punctele Naidăș (Caraș Severin), Foeni și Moraviţa (Timiș).

de tip Duty-free și Ucraina, Moldova a reușit anul trecut (adică în 2010 – n.n.) să le surclaseze. Pe următoarele locuri la capitolul „aprovizionare” cu ţigări de contrabandă a ţării vecine sunt: Ucraina (24,9%), magazinele Duty-free (20,8%), Serbia (12%), Rusia (2,5%) și alte surse (8,1%)”, constată adevărul.ro, pornind de la datele furnizate de compania românească Novel Research.

Promisiunile solemne ale premierului Filat Am scris în mai multe rânduri că premierul Filat aburește electoratul cu tot felul de promisiuni cu privire la ridicarea regimului de vize de către Uniunea Europeană, asocierea și integrarea în Uniunea Europeană, ca sărmanul electorat să nu se gândească la faptul că, de când în fruntea Guvernului se află Filat, este mai mult flămând decât sătul. Amintim că, în perioada 24-25 ianuarie 2011, la Chișinău s-a aflat într-o vizită oficială comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, Cecilia Malmström, în cadrul căreia a prezentat și i-a transmis premierului Filat Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, pe care

Sursa: MEDIAFAX

premierul s-a angajat să-l îndeplinească imediat, astfel ca, până prin 2012, moldovenii să călătorească deja fără vize în Uniunea Europeană. Nu cred că foarte mulţi dintre cetăţenii noștri s-au uitat pe textul acestui plan. Și păcat că nu au făcut-o pentru că, dacă o făceau, ar fi văzut că între angajamentele pe care și le-au luat autorităţile moldovene în raport cu Bruxelles este și una ce stipulează următoarele: „Stabilirea unor programe de formare și adoptarea codurilor de etică privind anticorupţia, care vizează în mod specific grănicerii, inspectorii vamali, precum și oricare alte oficialităţi implicate în gestionarea frontierei”. Îmi vine greu să înţeleg cu exactitate ce înseamnă asta în limba de lemn a birocraţiei moldovenești și europene, dar pot să afirm cu exactitate că declaraţia lui Mihai Godea precum că mărfurile de contrabandă intrate în România și în Uniunea Europeană prin punctul vamal Albiţa au fost exportate legal din Republica Moldova nu cadrează sub nici o formă cu „programele și codurile anticorupţie ce vizează grănicerii, inspectorii vamali, precum și oricare alte oficialităţi implicate în gestionarea frontierei”. Ba mai mult. În timpul aflării la Chișinău, Cecilia Malmström a participat, alături de Vladimir Filat, la deschiderea conferinţei internaţionale „Contribuţia Partenerilor Estici la Programul de la Stockholm: Sinergii pentru îmbunătăţirea mobilităţii și consolidarea securităţii”. Atunci premierul i-a făcut comisarului european de Interne promisiuni solemne că va reforma MAI, SIS, CCCEC, dar și Serviciul Vamal, și Serviciul de Grăniceri, ca acestea să fie transformate în structuri ale ordinii de drept. Cât valorează promisiunile premierului, dacă acum autorităţile moldovene nu intenţionează, cel puţin, să investigheze cum au trecut controlul vamal și de grănicerii de la Leușeni mărfurile de contrabandă? Păi, dacă așa se ţine de cuvânt premierul moldovean, e de așteptat că și Bruxellesul va ridica vizele pentru cetăţenii moldoveni la paștele calului. Bruxellesul va ridica regimul de vize pentru Republica Moldova atunci când și premierul Filat va pune capăt contrabandei cu ţigări în Uniunea Europeană. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

25 FEBRUARIE 2011

Actual

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Serviciul Vamal, între problemele lor şi succesele noastre Postul de vameș a fost întotdeauna la mare căutare în rândul celor care încearcă să-și găsească un loc de muncă mai „călduţ”, pentru sine, pentru odrasle sau pentru neamuri. Și s-ar părea că nici salariile nu sunt dintre cele mai mari, nici condiţiile dintre cele mai bune, dar, oricum, oamenii percep vama ca pe un soi de Eldorado. De unde această faimă și de ce s-a ajuns să se creadă că vama ar fi locul care-ţi poate asigura un trai fără de griji? De ce asocierea de cuvinte vamă-corupţie, ofensatoare pentru cei care încearcă să-și facă în mod onest munca, nu mai miră pe nimeni și a devenit aproape un truism? Și de ce actuala guvernare, care a venit la putere pe valul entuziasmului celor care au crezut în lozincile despre lupta cu corupţia, nu a făcut altceva decât să alimenteze aceste suspiciuni. Mai mult, corupţia nu mai este o noţiune abstractă, ci una absolut materială și palpabilă.

Calm şi relaxare în „Danemarca lor” Ca să ajungi sau să rămâi astăzi parte a „sistemului”, este de dorit să fii membru al unui anume partid. Și mai bine este să fii nu doar membru al acestui partid, ci și bun prieten cu un anume lider al unui anume partid. Cu totul ideal este să fii și rudă cu acest lider de partid. Sau măcar naș, fin, cumătru cu vreun naș, fin, cumătru de-al acestui lider de partid. Sau să fi avut norocul să te naști în localitatea în care s-a născut acest lider de partid. Lipsa schimbărilor, lipsa de transparenţă nu poate decât să ne întărească în convingerea că este ceva putred în „Danemarca lor”. Iar calmul de invidiat, pe care-l afișează autorităţile noastre în aceste zile, când au fost operate arestări masive printre vameșii și poliţiștii de frontieră la vama Albiţa, trezește nedumerire și dă de bănuit. Poziţia pe care au adoptat-o factorii de decizie, dar și unii demnitari, cum că probleme ar exista doar la ei, nu și la noi, este pe cât de iresponsabilă, pe atât de cinică. Or, ţigările care ajung prin contrabandă în România trec mai întâi, cu mult succes și neobservate de nimeni, prin punctul de la Leușeni.

Directorul Serviciului Vamal din Republica Moldova (SVM), Tudor Baliţchi, așteaptă informaţii de la autorităţile române despre implicarea vameșilor moldoveni în cazuri de contrabandă. Centrul Anticorupţie, de asemenea, susţine că nu are probe pentru a demara o anchetă. Pe de altă parte, ţin să amintesc că directorul SVM afirma recent într-o emisiune televizată că printre vameșii cărora nu le vor fi prelungite contractele individuale de muncă, ar fi și dintre cei care au dobândit averi ilicite în timpul activităţii lor în cadrul sistemului. Și dacă Baliţchi știe despre existenţa acestor persoane corupte, nu este oare de datoria lui să facă demersurile necesare către organele de combatere a corupţiei? În caz contrar, directorul SVM se face complice al acestor persoane corupte. Să fie oare decizia de neprelungire a contractelor de muncă tot ce se impune în acest caz? Dacă însă afirmaţiile dânsului nu sunt confirmate și de dovezi, acestea sunt deja calomnii. O scurtă paranteză cu privire la vameșii care au rămas fără contracte de muncă. Deși, iniţial, și alţii fuseseră preîntâmpinaţi verbal că nu li se vor prelungi contractele, autorităţile par să-și fi luat o pauză. Probabil, și

datorită modului în care a reacţionat presa și societatea civilă. Mai mult, din sursele noastre știm că multora li s-a propus transferarea în altă funcţie, adică retrogradarea, deși, spun ei, iniţial fuseseră sfătuiţi să-și caute un alt loc de muncă. În felul acesta, conducerea SVM încearcă să scape de prea multe adresări în judecată și, poate, de niște acţiuni solidare ale vameșilor demiși. Totodată, la Biroul vamal Cahul, vameșii concediaţi anterior și restabiliţi prin decizie judecătorească, oricum își pierd locurile de muncă, pentru că nu le vor fi prelungite contractele. Din spusele acestora, în locul vameșilor concediaţi, care sunt locuitori din zonă, au fost angajaţi tineri fără experienţă, care fac zilnic naveta de la Chișinău, cu mașini de lux, astfel că doar cheltuielile pentru combustibil ar face mai mult decât salariile pe care le primesc.

Haideţi să vorbim despre succese Mai mulţi analiști de la noi, dar și societatea civilă, și-au exprimat nedumerirea în legătură cu lipsa de reacţie a autorităţilor. Igor Boţan, de exemplu, este de părerea că evenimentele din România sunt ecouri la ceea ce avem în Republica Moldova, iar succesul de acolo ar însemna un insucces pentru noi. Pe de altă parte, directorul SVM, Tudor Baliţchi, se arăta deranjat de faptul că nu sunt observate și apreciate succesele înregistrate în ultimul timp de structura pe care o conduce. Noi am făcut referire anterior la un comunicat al Serviciului de presă al SVM, în care se menţiona despre creșterea cantităţii ţigărilor reţinute de vameșii moldoveni la posturile de trecere a frontierei moldo-române în primele luni ale anului 2010 și, respectiv, micșorarea numărului de ţigări reţinute de către vameșii români. Și despre faptul că Moldova nu mai este sursa Nr.1 de contrabandă cu ţigări în România. Iată și cifrele pe care le-a prezentat Baliţchi în

Studiu de comparaţie: Ghimpu şi Untilă Publicul din ţara noastră a aflat recent că, în curând, ar urma să fuzioneze PL cu MAE. PL încă mai este condus de Mihai Ghimpu, politician care persistă în discursul de extremă dreaptă, iar MAE este condus de Veaceslav Untilă, care, se pare, că nu riscă să-și piardă funcţia de lider al MAE, până în momentul în care partidul său va fi înghiţit de cel al domnului Ghimpu. Nu mă pot pronunţa categoric asupra viitorului ���noului” PL, însă este evident că, dacă Dorin Chirtoacă va pierde funcţia de primar general al capitalei, ponderea PL în politica din Republica Moldova se va diminua vizibil. Or, „aliaţii” PLului din cadrul AIE 2 se află în pregătiri serioase pentru alegerile locale generale din acest an și nu există nici un indiciu că PLDM sau PDM ar avea tentaţia să fie cruţători sau indulgenţi cu actualul primar general. Acum câţiva ani, opinia publică din ţara noastră îl considera pe Dorin Chirtoacă drept produsul politic al lui Mihai Ghimpu. Între timp, s-a văzut că, de fapt, Mihai Ghimpu este produsul politic al imaginii lui Dorin Chirtoacă. Fulminanta ascensiune a lui Mihai Ghimpu din ultimii câţiva ani se datorează nepotului său, care a câștigat, printr-un concurs straniu de împrejurări, funcţia de primar general al Chișinăului. Ghimpu și formaţiunea sa politică au intrat în Parlament „pe umerii” lui Dorin Chirtoacă. Între timp, imaginea fostei „speranţe tinere a politicii moldovenești” s-a cam șifonat, iar dacă Chirtoacă va pierde la viitoarele alegeri locale generale funcţia de primar general al Capitalei, este evident că PL rămâne fără nici o locomotivă politică. De-a lungul exercitării interimatului de șef al statului, Mihai Ghimpu a devenit obiectul deliciului publicului și al ironiei presei. Ghimpu s-a manifestat prin declaraţii prăpăstioase și prin „vorbe de duh”, citate copios de jurnaliști. Cu cât mai multă atenţie îi acordă presa, cu atât mai tare Ghimpu se dă în spectacol. Comportamentul lui Ghimpu seamănă, după mine, cu cel al unui PLAYBOY mâncat de molii, care, la vârsta senectuţii, pare să fi căzut în mintea copiilor, dansând prin discoteci cu fete îmbrăcate sumar și sărutând de-a valma domniţele de Dragobete, de parcă acestea ar fi de nasul lui. Devine tot mai clar faptul că Ghimpu s-a transformat într-un politician marginal, cu limbaj agresiv, tonalităţi războinice și atitudini ireconciliabile. Anume Mihai Ghimpu s-a specializat în turnarea gazului pe focul războiului politic. Ghimpu și-a asumat rolul de antipod al lui Vladimir Voronin. Contrastul cu comuniștii, criticarea lor ireconciliabilă, a devenit singura raţiune de a exista a lui Mihai Ghimpu ca politician, dar și a partidului său. Dacă Voronin va decide să

se retragă din politică, iar PCRM își va schimba denumirea, PL va pierde rostul de a exista. Nu am văzut nici o iniţiativă constructivă de a lui Mihai Ghimpu îndreptată spre perfecţionarea și democratizarea legislaţiei sau de consolidare a statului de drept. Dimpotrivă, anume Mihai Ghimpu a fost vârful de lance al fostei guvernări, care a revizuit în sens negativ legislaţia în ceea ce ţine de instituţiile democratice. Anume el este părintele spiritual al aventurii cu referendumul eșuat din 5 septembrie 2010. Anume el promovează ideea anulării actualei Constituţii și adoptării unei noi legi fundamentale, după chipul și asemănarea lui. Ne aflăm în preajma alegerilor locale generale, iar Mihai Ghimpu cu nepotul său, ambii proeuropeni declaraţi, nici nu au de gând să iniţieze reformarea și asigurarea autonomiei puterii locale. Cât privește MAE, acesta nu a reușit să-și găsească o identitate clară în politica moldovenească. Iată de ce a acceptat să fie absorbit de PL. Politicianul Veaceslav Untilă a venit în 2001 în fruntea blocului politic „Jos mafia”, care a dispărut imediat după alegeri. După aceasta, l-am observat pe domnul Untilă în calitate de contracandidat al lui Sergiu Mocanu în Partidul Renașterii și Concilierii al ex-președintelui Mircea Snegur. În 2005, Untilă a ajuns deputat în Parlament datorită lui Serafim Urechean, situaţie care s-a repetat și în 2009. La ultimul congres al AMN, Untilă a întreprins o tentativă nereușită de preluare a conducerii partidului. După acest incident, s-a văzut nevoit să-și caute refugiu în MAE, unde l-a înlocuit la funcţia de președinte pe istoricul Anatol Petrencu. Domnul Untilă ar fi procedat mai corect dacă promova o echipa tânără, atât în AMN, cât și în MAE. Observăm însă la domnia sa numai dorinţa de a se afirma. Ce va rezulta din întorlocarea dintre PL și MAE este greu de spus. Dar, în mod sigur, venirea lui Untilă în familia liberală a unchiului Ghimpu și al nepotului Chirtoacă, nu va aduce pentru noul PL o locomotivă care să-i ajute să treacă cu succes de alegerile locale (succes însemnând să nu piardă funcţia de primar al capitalei) și să stopeze declinul liberalilor în viitoarele alegeri parlamentare. Ghenadie VACULOVSCHI, pentru FLUX

emisiunea respectivă: în 2008, la vama moldovenească au fost capturate 218 mii de pachete de ţigări. La vama României – 1 milion 700 de mii de pachete. În 2010, vameșii moldoveni au reţinut 1 milion 500 de mii de pachete, iar cei români – 1 milion 100 de mii. Eficienţa SVM a fost calculată la 700 de procente. Totodată, contrabanda cu ţigări din Ucraina în România este de două ori mai mare decât cea din Republica Moldova. Am reprodus cu fidelitate cifrele prezentate de către directorul Serviciului. Ce nu știm este numărul total al ţigărilor care ajung totuși, prin contrabandă, în România din Republica Moldova și dacă nu cumva numărul ţigărilor care au scăpat vameșilor, moldoveni și români, nu a crescut la fel de mult ori chiar mai mult decât numărul ţigărilor capturate. Zicem asta și pentru că bugetul României pierde anual, din cauza contrabandei cu ţigări, între 500 de milioane și un miliard de euro.

Captura de la Albiţa – un succes răsunător al SVM Însă dacă vorbim despre„succesele” înregistrate în primele luni ale anului 2010, ar trebui să pomenim și despre captura de 700 de mii de pachete de ţigări reţinute la punctul de trecere Albiţa, la 5 martie 2010, după ce camionul încărcat a trecut, cu confort maxim, de vama Leușeni. Situaţia rămâne încă neelucidată. Cauza penală în care sunt învinuite 6 persoane, între care trei angajaţi ai Serviciului Vamal, a fost expediată pentru examinare de către Procuratura Generală, încă la sfârșitul lunii august, la Judecătoria Hâncești. După cum ni s-a comunicat de la judecătoria respectivă, procesul este departe de a fi finalizat, din cauza complexităţii dosarului, astfel că mai este până la pronunţarea deciziei. Însă mai multă lume se întreba și se mai întreabă de ce nu a urmat atunci nici o demisie, dacă nu de onoare, atunci impusă, așa cum se întâmplă prin alte părţi, inclusiv

pentru fapte de o gravitate mai mică. Să ne amintim, de exemplu, de demisia fostului ministru de Interne al României, Vasile Blaga, în urma unor proteste antiguvernamentale la care au participat subalternii săi. La noi a rămas la locul lui și directorul SVM, și șeful de atunci al postului vamal Leușeni, care nu numai că nu a fost sancţionat, dar a și fost mutat la un alt post vamal, tot în funcţia de șef. Dar lipsa de reacţie a autorităţilor noastre în cazul descinderii de la Albiţa nu este singulară. Să ne amintim de un alt caz răsunător, din luna noiembrie trecut, când autorităţile române au comunicat despre reţinerea unui lot de ţigări de contrabandă, în valoare de peste două milioane de dolari. Acesta a fost descoperit la un depozit din Urziceni, fiind vorba în total de aproximativ 670 de mii de pachete de ţigări. O parte din acestea aveau timbre de acciz din Republica Moldova. Presa din România scria atunci că lotul cu ţigări de contrabandă ar fi trecut prin vama AlbiţaLeușeni. Au fost aduse ţigările respective din ţara noastră, sau din Ucraina? Și dacă acest lot de contrabandă a ajuns în

EDITORIAL

România din Republica Moldova, prin care punct de trecere a frontierei? Dacă ţinem cont de cât s-a scris atunci în presa din România și de la noi, de ce Serviciul Vamal nu a relatat nimic despre investigaţiile făcute în acest caz? Sau așteaptă încă să fie informat de partea română? Și dacă autorităţile române vorbesc despre o reţea infracţională organizată, am vrea să știm dacă au fost identificaţi complicii de la vămile noastre. O reacţie a autorităţilor era, credem, obligatorie, cu atât mai mult, cu cât investigaţiile în acest caz au continuat. Iată ce scria presa din România la începutul acestui an, cu referire la datele organului de investigare: „Ultima acţiune a procurorilor DIICOT în acest dosar a fost derulată săptămâna trecută (materialul datează de la 24-012011 – n.n.), când a fost reţinut și apoi arestat un lucrător vamal în cadrul Direcţiei pentru Accize și Operaţiuni Vamale a Municipiului București (DAOVMB), cunoscut ca „având relaţii” în rândul mai multor vameși din diverse puncte de frontieră cu Republica Moldova și Ucraina, între care Galaţi și Albiţa, motiv pentru care a fost cooptat în reţea. Astfel, a fost

racolat și lucrătorul vamal Ilie Iulian Pitlan, din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei GalaţiGiurgiulești… …Gruparea condusă de Ion Popescu și de fratele său, Florin Popescu, a efectuat opt transporturi de ţigări pe relaţia Ucraina – Transnistria – Republica Moldova – România, o parte din acestea cu mijloace auto (TIR-uri), și o altă parte cu vagoane CFR. Ţigările astfel introduse în România erau transportate și descărcate întrun depozit intermediar, situat în Urziceni, aparţinând SC Mondotrans SRL Urziceni, de unde ulterior erau încărcate în alte mijloace de transport și distribuite pe piaţa internă, către clienţi „fideli” grupării, sau încărcate în alte mijloace de transport și trimise către Uniunea Europeană, sub acoperirea altor categorii de mărfuri”. Dacă tot suntem întrebaţi de domnul Baliţchi de ce nu-i observăm succesele, mai aducem un exemplu relativ recent, tot din presa română, despre alţi vameși arestaţi pentru contrabandă cu ţigări din ţara noastră. Și, oricât de multe speculaţii am face la tema respectivă, ţigările ajunse prin contrabandă în România nu au cum să iasă legal

5

din Republica Moldova. Iată ce scrie Evenimentul.ro: „Razie de amploare în dimineaţa zilei de 29 decembrie în judeţul Vaslui. Procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Vaslui efectuează 37 de percheziţii domiciliare în municipiul Huși și în judeţul Iași, în vederea destructurării unui grup infracţional organizat, specializat în săvârșirea infracţiunii de contrabandă cu ţigări. În cursul anului 2010, membrii acestui grup infracţional organizat au transportat, preluat, depozitat și comercializat ţigări, recunoscând că acestea provin din activităţi de contrabandă. Ţigările au fost introduse ilegal în ţară, pe raza judeţului Iași, din Republica Moldova peste râul Prut, prin alte locuri decât cele prevăzute de lege pentru controlul vamal. De asemenea, ţigările erau introduse în ţară prin puncte destinate controlului vamal, prin sustragere de la controlul vamal.” Acestea fiind spuse, ei rămân cu problemele lor, iar noi cu succesele noastre. Pe care le vom contabiliza și în continuare. Ioana FLOREA, FLUX

de Sergiu PRAPORŞCIC

De la Iurie Roşca la Victor Ciobanu Iurie Roșca s-a retras din funcţia de președinte al Partidului Popular Creștin Democrat, pe care a deţinut-o aproape două decenii. Condusă de Iurie Roșca, această formaţiune politică, deși s-a aflat mai tot timpul în opoziţie, și doar o singură dată a participat într-o coaliţie la guvernământ, timp de doar câteva luni, a înregistrat rezultate cu care puţine partide din Republica Moldova se pot lăuda. Nu vom enumera aici toate succesele înregistrate de creștin-democraţi de-a lungul anilor, vom spune doar că PPCD a fost cel care a dat tonul în politica moldovenească, aproape toate ideile și tezele programatice lansate de formaţiunea lui Iurie Roșca au devenit fie literă de lege, fie adevăruri acceptate și îmbrăţișate de întreaga societate: de la opţiunea în favoarea limbii române ca limbă de stat și a alfabetului latin până la cea privind integrarea europeană. Cu toate acestea, PPCD, condus de Iurie Roșca, a fost o formaţiune politică atipică, pentru că și Iurie Roșca a fost și este o fire neordinară, una care sparge calapodul. În mod normal, orice formaţiune politică urmărește un singur

scop: obţinerea puterii politice. Faptul că PPCD a ajuns astăzi o formaţiune politică extraparlamentară are o singură cauză: Iurie Roșca nu și-a dorit puterea cu orice preţ. În cazul PPCD și a liderului său, această opţiune a fost plasată pe planul secund, scopul de bază al creștin-democraţilor și al lui Iurie Roșca fiind afirmarea Republicii Moldova ca stat funcţional. Este adevărat: astăzi nu putem afirma că Republica Moldova este un stat prosper și puternic, așa cum ne-am fi dorit noi cu toţii, dar dacă nu ar fi existat PPCD-ul condus de Roșca, s-ar putea ca astăzi nici Republica Moldova să nu existe ca stat sau să existe, dar într-o stare mult mai deplorabilă decât în prezent. Dacă la 4 aprilie 2005 Iurie Roșca se gândea doar la faptul cum să ajungă la putere, el nu ar fi votat pentru Voronin și s-ar fi putut ca astăzi el să fi guvernat ţara. Însă la 4 aprilie 2005, Iurie Roșca a vrut să le arate tuturor, prin exemplul lui personal și al partidului său, că interesele ţării pot și trebuie puse mai presus decât interesele personale, mai ales atunci când forţe străine și ostile urmăresc subordonarea instituţiilor statului. Exemplu pe care mulţi nu l-au înţeles nici până astăzi, nici măcar electoratul creștin-democrat, deși, după ce a mai apărut și un 7 aprilie 2009, tot mai mulţi constată că Iurie Roșca a avut dreptate la 4 aprilie 2005. Dar ce a fost a trecut. Este important ce va urma. Iurie Roșca a declarat că nu părăsește activitatea politică și nici PPCD. El a rămas membru de partid, făcând parte din organele de conducere a acestuia: Biroul Permanent și Consiliul Naţional. Este clar că, fiind o fire energică, impulsivă și vulcanică chiar, Iurie Roșca nu va sta cu mâinile în

sân, mai ales că, dintre toţi politicienii din Republica Moldova, el este cel mai pregătit pentru această meserie, pentru care are și o pasiune personală de neîntrecut. Este greu de spus dacă va fi sau nu va fi Iurie Roșca mai eficient în această poziţie decât în cea de lider al PPCD. Timpul va arăta. Și, odată cu trecerea timpului, multe se pot schimba. Nu putem exclude nici o revenire în forţă a lui Iurie Roșca în politica mare, mai ales că el este un politician încă destul de tânăr, care nu a împlinit nici măcar vârsta de 50 de ani. Toţi se întreabă ce va face însă Victor Ciobanu, ocupând locul lui Iurie Roșca. Și aici este greu de dat un răspuns univoc. Este evident că pentru Victor Ciobanu nu va fi deloc ușor să se ridice la nivelul predecesorului său, mai ales că are și datoria de a relansa partidul, el promiţând delegaţilor la congres, cei care l-au votat în funcţia de președinte, „un nou început pentru PPCD”. S-ar putea însă ca trecutul glorios al PPCD să nu apese ca o povară pe umerii tânărului Victor Ciobanu, ci, dimpotrivă, să-l încurajeze să deschidă o nouă filă, nu mai puţin onorabilă, în istoria formaţiunii. Dacă fruntașii creștindemocraţi au decis că Victor Ciobanu este cel mai potrivit ca să-l succeadă pe Iurie Roșca în funcţia de președinte al PPCD, propunerea venind chiar de la Iurie Roșca și fiind susţinută prin vot de peste 600 de delegaţi la congres, este de presupus că alegerea sa nu este deloc întâmplătoare. Chiar dacă Victor Ciobanu, ca nou președinte al PPCD, nu va avea o poziţie la fel de dominantă în cadrul formaţiunii, cum a avut-o Iurie Roșca, totuși nucleul partidului leagă de numele și persoana lui reorganizarea și relansarea formaţiunii.

Și Victor Ciobanu are unele avantaje chiar și în raport cu Iurie Roșca. El este exponentul unei generaţii mai noi în politică. Mai devreme sau mai târziu, și alte formaţiuni politice (PL, PCRM, PNL, AMN și altele) vor fi nevoite să facă ceea de a făcut PPCD. Și atunci, dintre toţi tinerii lideri de partid, Ciobanu va fi cel cu cea mai mare experienţă. Adică Victor Ciobanu a luat startul înaintea altora. În afară de aceasta, Victor Ciobanu are avantajul de a fi primul președinte de partid din Republica Moldova care este exponentul unei generaţii noi în politică. Și asta nu e puţin. PPCD a avut nevoie de înlocuirea lui Iurie Roșca cu Victor Ciobanu și din alte considerente. Fiind un partid justiţiar, care a luptat cu corupţii din această ţară, dar, mai ales, cu corupţii din politică, creștin-democraţii s-au trezit în situaţia de a lupta pe toate fronturile, cu aproape toate celelalte partide politice, din simplul motiv că acestea au încălzit și crescut la sânul lor legiuni întregi de corupţi și mari corupţi. Iată însă că acest război împotriva tuturor, care este legat, în mod special, de numele lui Iurie Roșca, a compromis șansele electorale ale PPCD, mai ales acum când numărul votanţilor creștin-democraţi s-a micșorat simţitor. Relaţiile lui Victor Ciobanu cu toţi ceilalţi politicieni sunt însă de așa natură că exclud ab initio perpetuarea conflictelor dintre creștin-democraţi și aceștia. Desigur, doar aceste avantaje și calităţi ale lui Victor Ciobanu nu sunt de natură să schimbe situaţia în care se află astăzi PPCD. În general, schimbarea în PPCD nu înseamnă doar înlocuirea lui Roșca cu Ciobanu, ea este mult mai de amploare și vizează înlocuirea unei generaţii cu alta: generaţia fondatorilor PPCD a fost înlocuită la conducerea formaţiunii cu generaţia tinerilor care au aderat la familia creștin-democrată în timpul protestelor anticomuniste din 2002. De remarcat că în funcţiile de conducere ale formaţiunii, în special în cele executive, au fost numiţi numai tineri. Acum este mult prea devreme ca să facem careva concluzii. Putem afirma un singur lucru: PPCD nu se dezminte, a recurs la un pas neașteptat și îndrăzneţ, pe care alte formaţiuni politice și alţi lideri politici întârzie să-l facă sau nu-l vor face niciodată (gluma lui Iurie Roșca: își vor petrece liderii de partid pe ultimul drum așa cum odinioară URSS-ul își petrecea primii secretari de partid). Să vedem însă ce urmează.


6

25 FEBRUARIE 2011

IURIE ROŞCA:

PPCD le va demonstra cetăţenilor că merită toată susţinerea demonstra cetăţenilor că merită toată susţinerea. Astăzi urmează să realizăm o reformă majoră în partidul nostru. Vom promova în fruntea PPCD o echipă de tineri străluciţi pe care i-am pregătit de-a lungul a două decenii. Noi, cei care am creat partidul nostru acum peste douăzeci de ani, i-am ridicat pe braţele noastre pe acești tineri la statura de adevăraţi luptători politici.

Suntem cel mai vechi partid democratic din ţară. La 3 iunie vom împlini 23 de ani. Am parcurs o cale grea, dar și frumoasă. Am fost și am rămas luptători pentru libertate. Am cunoscut și bucuria victoriilor, și amărăciunea înfrângerilor. Dar niciodată nu am disperat, nici nu am abandonat lupta. Am fost aclamaţi de mulţimi și huiduiţi de neprieteni. Dar nu am ameţit atunci când am fost aplaudaţi, nici nu am plâns atunci când am fost huliţi. Neam angajat de bună voie, pentru toată viaţa, în servirea interesului naţional și a binelui comun. Am obţinut Independenţa ţării și drepturi fundamentale. Am elaborat și promovat reforme politice și economice. Am pledat întotdeauna pentru un stat de drept, pentru dreptate și adevăr. Dragostea noastră pentru oamenii ţării este motivaţia supremă a acţiunii noastre politice. Am făcut în permanenţă tot ce ne-a stat în puteri pentru a face viaţa oamenilor mai bună și mai plină de împliniri. Nu întotdeauna însă am fost înţeleși și susţinuţi. Reformele democratice, perfecţionarea Constituţiei, reconstrucţia instituţiilor statului de drept, refacerea economiei naţionale au constituit mereu priorităţi majore pentru noi. Am înregistrat câteva eșecuri

Dragii mei fraţi de luptă și de suferinţă, cei cu care am mers mereu umăr la umăr,

electorale dureroase. Au câștigat cei care au acumulat resurse bănești uriașe pe căi murdare. Iar după ce au câștigat, ei nu știu cum să dispună de puterea care a ajuns în mâinile lor. Guvernanţii de după 2009 s-au implantat în ciolanul puterii și sfâșie bunurile ţării ca pe o pradă. Criza politică și constituţională are o singură cauză – dorinţa de a controla puterea pentru a face bani din poziţia de demnitari. Războiul politic între pretinșii democraţi și comuniști nu este pentru funcţia de președinte al

republicii. Ei se bat pentru a controla toată puterea în beneficiul personal și de grup. Dezastrul economic este din ce în ce mai profund. Suferinţa oamenilor a ajuns la limită. Preţurile cresc, șomajul crește, migraţia peste hotare a tinerilor noștri crește și ea. Iar între timp cresc și averile noilor parveniţi, care se complac în postura de demnitari și ne vorbesc sforăitor despre integrarea europeană. Partidul Popular Creștin Democrat știe cum să rezolve și

criza constituţională, și criza economică. Am formulat în permanenţă soluţii concrete pentru probleme concrete. Dar nu am fost auziţi. Puterea de azi este autosuficientă și nu se aude decât pe sine. Corul guvernanţilor este din ce în ce mai cacofonic. Lumea începe să înţeleagă tot mai bine că a fost înșelată. Oamenii se trezesc din rătăciri și iluzii și vor dreptate și salarii decente de la cei care ne conduc. Numărătoarea inversă a și început. În scurt timp, PPCD va

Vă sunt profund recunoscător pentru dragostea și respectul pe care mi l-aţi purtat în toţi acești ani. Știţi bine că am fost și eu întotdeauna alături de voi. Vă mulţumesc din toată inima pentru înţelepciunea pe care aţi arătat-o și m-aţi susţinut în realizarea acestei reforme interne. Tinerii, pe care îi scoatem azi în faţă, vor fortifica cu noi puteri partidul nostru. Iar noi, generaţia fondatorilor partidului, nu ieșim din luptă. Dimpotrivă. Împreună cu tinerii noștri vom manifesta o solidaritate exemplară între generaţii.

Stimaţi prieteni, Astăzi, eu îmi voi depune mandatul de președinte al partidului. Dar eu nu ies din luptă. Eu rămân în echipă. Eu voi munci la fel de mult pentru reușita noastră așa cum am făcut-o întotdeauna. Nu am obosit, nu m-am clătinat, nu mă dau la o parte. Eu rămân cu voi pentru toată viaţa. Lupta continuă. Doamne ajută!

Radu BUŞILĂ, vicepreşedinte al PPCD:

Puterea politică trebuie lipsită de dreptul de a controla puterea judecătorească Mă bucur foarte mult pentru această prezenţă masivă și solidară a creștin-democraţilor la Forul nostru suprem. M-am încadrat în activitatea partidului nostru după ce am absolvit studiile universitare. Am simţit din prima clipă că acest partid are nevoie de mine, dar și că eu am nevoie de el. Am intrat într-o familie politică puternică și profund axată pe apărarea intereselor cetăţenilor ţării noastre. În calitatea mea de jurist, acord asistenţa necesară, împreună cu colegii mei din Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi, unui număr mare de concetăţeni care suferă din cauza abuzurilor și nedreptăţilor. Am acordat consultanţă juridică directă și prin intermediul presei miilor de concetăţeni de-ai noștri, iar atunci când este necesar, îi reprezentăm în instanţa de judecată. Pe parcursul ultimilor ani, asociaţia noastră a monitorizat din proprie iniţiativă activitatea Legislativului, a Guvernului și a Primăriei capitalei, am supus unor critici principiale orice alunecare antidemocratică și orice atac împotriva statului de drept. Am depus mai multe rapoarte către instituţiile internaţionale, în care am arătat cum ultimele guvernări au ciopârţit legislaţia și au adaptat normele legale la interesele lor de partid. AJCD are propuneri concrete de reformare și eficientizare a instituţiilor de stat, pe care le expunem și în proiectele de rezoluţii ale Congresului nostru. Am elaborat modificări la câteva articole din Constituţie, care să permită depășirea definitivă a blocajului instituţional. Ele vizează simplificarea modului de alegere a șefului statului și reducerea competenţelor acestuia în favoarea Parlamentului și a Guvernului. Am formulat propuneri

EDI|IA DE VINERI

Eveniment

În încheiere, aș dori să îmi exprim recunoștinţa pentru colegii noștri mai în vârstă din PPCD pentru susţinerea pe care am simţit-o întotdeauna și pentru încrederea în noi pe care au manifestat-o pe parcursul mai multor ani. Așa cum am decis la ultima ședinţă a Consiliului Naţional, astăzi congresul nostru urmează să promoveze în fruntea partidului o echipă de tineri care s-au format datorită celor care au purtat greul luptelor politice în ultimii 20 de ani. Aș vrea să vă mulţumesc personal pentru încredere, bunăvoinţă și înţelepciune și să vă asigur că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a fortifica curentul creștin-democrat în ţara noastră și pentru a recuceri poziţia pe care o merităm în societate. concrete și pentru revizuirea rolului și statutului președintelui Parlamentului, care urmează a fi „primul între egali” și în nici un caz conducătorul autoritar al corpului de deputaţi. Venim cu soluţii practice și formulări exacte pentru legislaţia care vizează independenţa justiţiei și separaţia puterilor în stat. Puterea politică trebuie lipsită de dreptul arbitrar de a controla puterea judecătorească. Avem la guvernare o coaliţie care s-a declarat democratică și proeuropeană. Ne aflăm în preajma alegerilor locale. Suntem în drept să cerem actualei puteri să deblocheze de urgenţă reforma APL. Aș vrea să amintesc și de tragica zi de 7 aprilie 2009. Au trecut aproape 2 ani, timp în care societatea așa și nu a aflat cine sunt organizatorii acelui dezastru și de ce făptașii nu sunt trași la răspundere.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Victor CIOBANU, preşedinte al PPCD:

PPCD are soluţii practice pentru toate problemelecheie ale ţării Sunt extrem de onorat să mă aflu la tribuna Congresului nostru în calitate de reprezentant al echipei de tineri creștindemocraţi. Știm cu toţii că parcurgem o perioadă dificilă pentru partidul nostru. Dar avem puterea și priceperea ca prin eforturi comune să o depășim. Ţara noastră se zbate într-o nesfârșită criză politică din cauza unor politicieni iresponsabili. Criza economică este din ce în ce mai profundă, iar sărăcia macină tot mai dureros majoritatea cetăţenilor. Nu dorim să criticăm Puterea doar de dragul criticii. Dimpotrivă, noi vom manifesta deschidere și suntem dispuși să iniţiem un dialog constructiv cu toate partidele parlamentare și cu reprezentanţii Guvernului pentru a veni cu sugestii concrete pentru depășirea crizei politice și economice. PPCD are soluţii practice pentru toate problemele-cheie ale ţării. Le vom formula și le vom pune la dispoziţia factorilor de decizie. Desigur, schimbările în bine vor depinde de măsura în care exponenţii puterii vor fi receptivi la oferta noastră de dialog și cooperare. Ne-am asumat plenar destinele Republicii Moldova. Întregul nostru efort ţintește un viitor mai bun pentru oamenii din ţara noastră. În numele colegilor mei de generaţie, doresc să îmi exprim profunda recunoștinţă pentru generaţia fondatorilor partidului nostru, care au avut înţelepciunea și răbdarea să ne îndemne să devenim membri ai PPCD, adevăraţi militanţi politici, angajaţi cu seriozitate în luptă. Fiecare dintre noi, atunci când am devenit membri ai PPCD, știam cu aproximaţie ce înseamnă politica și ce anume trebuie să facem pentru a fi utili societăţii. Pas cu pas, starea de timiditate și naivităţile adolescentine s-au transformat în acumularea de experienţă, de abilităţi practice, de cunoștinţe teoretice și de înţelegerea profundă a spiritului de echipă. Prieteniile pe care le-am creat în acest răstimp ne-au transformat într-o echipă redutabilă. Am devenit în adevăratul sens al cuvântului o familie. Datorită prietenilor noștri din familia politică europeană, mulţi dintre noi s-au instruit în cadrul multor activităţi internaţionale. Am mers în străinătate nu pentru a munci la negru, ci pentru a învăţa. Nimeni dintre noi nu a pierdut timpul în zadar prin capitalele europene. Am studiat politică, economie, arta comunicării, construcţia de partid, creaţia legislativă și administrarea instituţiilor. Am revenit de fiecare dată acasă cu un nou elan, pentru că știm bine: ţara are nevoie de noi și noi avem nevoie de ţară. Ultimele campanii electorale au fost extrem de grele pentru noi. Nu am avut parte de o concurenţă loială și nici de condiţii egale. Nu noi am pierdut alegerile. Ele au fost câștigate de grupurile oligarhice prin folosirea abuzivă a unor fonduri astronomice, provenite din activităţi dubioase. Oponenţii noștri au utilizat resurse financiare, administrative și mediatice enorme.

Vrem să cunoaștem de ce Procuratura Generală nu efectuează o anchetă obiectivă și transparentă asupra acelor evenimente? De ce costurile distrugerilor clădirilor Parlamentului și a Președinţiei, cât și a jafurilor în proporţii deosebit de mari trebuie să le suporte toţi plătitorii de impozite din RM, și nu vinovaţii care au comis acele crime? Nimeni nu pune la îndoială faptul că poliţiștii care și-au depășit mandatul trebuie pedepsiţi, dar, în egală măsură, trebuie să ajungă pe banca acuzaţilor și acei demonstranţi violenţi care au bătut colaboratorii forţelor de ordine fără ca aceștia să le fi dat vreun motiv. Și cei care au dat foc Președinţiei și Parlamentului, distrugând arhiva celor două instituţii și documente cu valoare unică, și cei care au furat bunuri materiale trebuie să fie trași la răspundere.

Alegătorii de la ţară, fiind reduși la o stare de sărăcie cumplită, au fost momiţi cu bani gheaţă și pomeni electorale. Dar minciuna are picioare scurte. Noi știm cum să transformăm înfrângerile de ieri în victorii de mâine. Ne aflăm în preajma alegerilor locale. Va trebui să ne concentrăm pentru pregătirea și organizarea acestei campanii. Avem datoria să trecem acest examen cu succes. Vom insista pe lângă autorităţi să dea curs cât mai curând reformei administraţiei publice locale. Actuala guvernare are datoria să realizeze toate modificările legislative necesare pentru a restabili și a pune în practică principiul autoguvernării colectivităţilor locale. Cea mai mare tragedie a poporului nostru este migraţia masivă a tineretului peste hotare. Colegii noștri de generaţie pleacă în Rusia și Europa pentru a lucra la negru și pentru a trimite acasă bani copiilor și părinţilor. Acest fenomen este generat nu doar de cauze economice și sociale a căror rezolvare ţine în primul rând de răspunderea și competenţa celor care guvernează ţara noastră. Timpul petrecut de moldoveni peste hotare în speranţa de a-și redresa situaţia materială le năruiește sănătatea, familiile și dorinţa de a reveni în Patrie. Noi, creștin-democraţii, trebuie să ne spunem cu hotărâre:„Nu vom deveni niciodată o generaţie de emigranţi”. Principiul fundamental al democraţiei creștine este solidaritatea. Ea reprezintă o stare de spirit permanentă, o atitudine practică care se materializează zilnic prin faptele noastre. Binele comun este expresia participării la rezolvarea problemelor concrete ale societăţii. Echipa tinerilor creștin-democraţi formată în sânul PPCD de-a lungul anilor a reușit să înţeleagă în profunzime ce înseamnă să devii lider. Pentru noi, a fi lider înseamnă a avea sentimentul de răspundere pentru cei din preajmă. Am reușit să învăţăm ce înseamnă să ai viziune strategică. În acest moment, punem temelia unui nou început. El se bazează pe îndelungata noastră tradiţie de peste două decenii, dar și pe capacitatea de a ne adapta viziunea, politicile și tacticile la noile condiţii în continuă schimbare. Pentru a fi creativ și durabil, un partid politic trebuie să armonizeze în mod reușit tradiţia și inovaţia, experienţa și noile cunoștinţe. Noi, Partidul Popular Creștin Democrat, care suntem cea mai veche formaţiune politică democratică din ţara noastră, avem o tradiţie îndelungată de lupte și de realizări majore. Dar avem și capacitatea de a înţelege să valorificăm trecutul nostru prin însușirea din mers a ritmurilor și a rosturilor schimbării. Astăzi, partidul nostru este mai puternic decât acum 20 de ani. Noi, copiii de acum două decenii, ne-am maturizat. În două decenii, părinţii noștri și colegii mai vârstnici din partid au ridicat Noua Generaţie. Împreună suntem o forţă! Înţelepciunea și experienţa de viaţă a generaţiei fondatorilor partidului merge umăr la umăr cu vigoarea noastră tinerească. Să ne dorim unii altora „Doamne ajută!” și să mergem cu hotărâre înainte! Vă mulţumesc.

Dinu ŢURCANU, secretar general al PPCD:

Cu o astfel de familie politică, solidară şi puternică, nu am nici o îndoială că vom reuşi

În calitatea mea de secretar general îmi revine sarcina să mă concentrez, în mod curent, asupra organizării interne a partidului nostru. Cu mulţi dintre dumneavoastră comunicăm în fiecare zi. O prioritate permanentă a activităţii Secretariatului General, în colaborare cu filialele noastre teritoriale, se

axează pe problema construcţiei de partid și a fortificării între structurilor noastre, a atragerii de noi militanţi, precum și a extinderii influenţei noastre printre alegători. Doresc să le mulţumesc din capul locului tuturor colegilor pentru deschiderea și bunăvoinţa pe care am simţit-o de fiecare dată

atunci când am avut de rezolvat chestiuni de partid sau sarcini electorale. Însăși prezenţa dvs. la congresul nostru și modul exemplar în care v-aţi mobilizat pentru a veni la acest for, este dovada unităţii noastre interne și a capacităţii de a menţine și consolida echipele noastre din toate regiunile ţării. Aș vrea să vă anunţ că una dintre sarcinile prioritare de care se va ocupa echipa Secretariatului General în perioada imediat următoare va fi trecerea în revistă a efectivului uman a fiecărei filiale teritoriale, identificarea acelor localităţi unde grupurile noastre sunt mai slabe sau chiar nu dispunem de organizaţii de bază, astfel încât să putem depăși aceste neîmpliniri pentru a pregăti, la modul cel mai serios, partidul nostru pentru apropiata campanie electorală pentru alegerile locale.

În acest sens, vom intensifica colaborarea noastră cu Asociaţia Primarilor și Consilierilor Creștin-Democraţi pentru a ne ajuta să pregătim candidaţii noștri în perspectiva competiţiei electorale care se anunţă, precum și în vederea exercitării ulterioare a funcţiilor de exponenţi ai APL. Vom face apel și la partenerii noștri internaţionali pentru a beneficia de seminare și traininguri pentru viitorii aleși locali, acţiuni care se vor desfășura atât în Chișinău, cât și la nivel regional. Așa cum știţi, eu sunt de profesie jurist, la fel ca o serie întreagă de tineri creștin-democraţi. Acum câţiva ani, am creat, împreună cu colegii mei de profesie și de partid, Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi. Între timp, am reușit să elaborăm o multitudine

de rapoarte și expertize legislative în care am efectuat o radiografie a stării instituţiilor democratice din Republica Moldova, am oferit Guvernului și grupurilor parlamentare propuneri concrete de reformare a legislaţiei și adaptare juridică și practică a normelor naţionale la cadrul european. E adevărat că, din păcate, autorităţile nu s-au dovedit prea receptive la mesajele noastre. Am sesizat și organismele internaţionale asupra disfuncţiilor existente în legislaţia noastră, sugerându-le să manifeste mai multă insistenţă în încurajarea autorităţilor în a urma neabătut îndeplinirea reformelor. Ţin să aduc pe această cale mulţumiri speciale din partea întregii echipe de juriști creștin-democraţi lui Radu Bușilă, președintele asociaţiei noastre, care este extrem de activ în promovarea

iniţiativelor de perfecţionare a cadrului legislativ, dar și în combaterea abuzurilor sau abaterilor pe care le comit exponenţii puterii la nivel naţional sau local. Vom depune eforturi și de acum încolo astfel încât să transformăm Republica Moldova întrun stat de drept și o democraţie funcţională. Eu am devenit membru al PPCD prin tradiţia familiei mele. Părinţii mei sunt printre cei care au luptat de la începuturi pentru libertate și independenţă. Pentru mine nu s-a pus niciodată problema dacă este cazul să fac sau nu politică și nici la ce partid să ader. Mi-am făcut studiile în România și mi le-am continuat la nivel internaţional, dar niciodată nu mi-am pus problema să rămân acolo. Am revenit acasă împreună cu alţi prieteni, pentru că știu că și părinţii mei,

și familia mea politică au nevoie de mine, dar și de aceea că numi imaginez cum aș putea trăi altundeva decât aici. Noi mergem în alte ţări pentru a face studii și pentru a reveni în ţară ca să ne punem la dispoziţia ei prin fapta de zi cu zi. Cunoștinţele teoretice nu ar valora nimic dacă ele nu ar căpăta expresia concretă a contribuţiei noastre cotidiene la rezolvarea anumitor probleme care frământă astăzi cetăţenii. Cu o astfel de familie politică, solidară și puternică, nu am nici o îndoială că vom reuși. Dragi colegi, doresc să îmi exprim întreaga admiraţie și recunoștinţă generaţiei înaintașilor noștri. Mulţi dintre ei nu mai sunt în viaţă, dar nu i-am uitat: Valentin Ciobanu, președintele filialei Botanica, Victor Paterău, președintele filialei Bălţi, Simion Gurghiș, președintele filialei

Călărași, Grigore Petelcă, președintele filialei Râșcani ș. a. De asemenea, îmi exprim toată preţuirea și consideraţia faţă de decanii de vârstă ai partidului nostru: Valentin Mândâcanu, Ion Moraru, Nicolae Stratulat, Mihai Iancu, Simion Suhalitca și mulţi alţii. Sentimentul meu de recunoștinţă se îndreaptă și spre colegii care conduc structurile noastre teritoriale de două decenii. Printre aceștia sunt: Petru Gherman de la Sângerei, Vasile Ciobanu de la Leova, Andrei Ţurcanu de la Dondușeni, Tudor Moscalu de la Drochia, Valeriu Mariniuc de la Nisporeni, Simion Guţu de la Bălţi, Nicolae Șeremet de la Cahul, David Salagor de la Râșcani, Vitalie Andronache de la Ungheni, Ion Cârlig de la Căușeni, Eugenia Stârcea, Valentina Șerpu și Vasile Năstase de la Chișinău. Doamne ajută!


FLUX EDI|IA DE VINERI

Ghenadie VACULOVSCHI, vicepreşedinte al PPCD:

Trebuie să eliberăm Parlamentul, Guvernul, Justiţia şi alte instituţii ale statului din mrejele afaceriştilor politici PPCD a fost de fiecare dată primul atunci când situaţia din Republica Moldova a impus transformări profunde. La congresul de astăzi, urmează să luăm decizii fundamentale, necesare, dar și dificile. Aceste decizii vor marca începutul unui proces foarte important: schimbul de generaţii în viaţa politică din ţara noastră. Schimbul de generaţii nu vizează atât oamenii ca fiinţe fiziologice, cât persoanele ca purtători de mentalităţi și valori. Atunci când Uniunea Sovietică se dezintegra, NOI am fost la datorie, făcând tot ce ne-a stat în puteri pentru a pune umărul la formarea Republicii Moldova. Atunci când asupra ţării plana pericolul federalizării, NOI am stat în spărtura zidului și am salvat caracterul unitar al statului nostru. Iar astăzi, când instituţiile statului sunt luate în captivitate de oameni cu orgolii mari, dar cu inima de piatră, NOI iarăși suntem deciși să ne facem datoria. Noi ne asumăm întreaga responsabilitate, dar și toate riscurile legate de lupta împotriva speculanţilor, populiștilor, propagandiștilor, grupărilor cu interese financiare înguste, incompetenţilor, certăreţilor, anchilozaţilor. Noi trebuie să eliberăm Parlamentul, Guvernul, Justiţia și alte instituţii ale statului din mrejele afaceriștilor politici. Instituţiile statului nu sunt pentru ei. Instituţiile statului trebuie să fie ocupate și conduse de oameni cu bun-simţ și buni profesioniști, de oameni care lucrează mai mult pentru viitor decât pentru prezent, de oameni care știu să-și iubească aproapele, la fel cum se iubesc pe ei înșiși. PPCD trece astăzi printr-o perioadă destul de grea. Decizia noastră de a rămâne fideli cauzei noastre nu are argumente telurice. Ea se bazează pe înţelegerea importanţei vindecării acestei ţări, scoaterii ei din criză politică și economică, politică, morală și duhovnicească. Ca toţi dumneavoastră, eu cred în reușita PPCD.

7

Victor Ciobanu îl succede pe Iurie Roşca la preşedinţia PPCD Urmare din pag. 1 Odată cu Iurie Roșca, din conducerea formaţiunii s-au retras toţi reprezentanţii generaţiei fondatoare a acestui partid, printre care Vlad Cubreacov, Ștefan Secăreanu, Mihai Adauge, Alexandru Corduneanu ș.a. La conducerea formaţiunii au fost aleși reprezentanţii aripei tinere a partidului, care au aderat la PPCD în timpul manifestaţiilor de protest anticomuniste din 2002. Lucrările au fost deschise de Iurie Roșca prin rostirea rugăciunii „Tatăl Nostru”. A urmat un mesaj video al președintelui Partidului Popular European, Wilfried Martens, care a felicitat membrii PPCD cu ocazia forului suprem al partidului și a salutat decizia lui de reformare internă prin promovarea în fruntea formaţiunii a exponenţilor „Noii Generaţii”. A urmat raportul președintelui PPCD, Iurie Roșca, raportul Comisiei de Cenzori, succedate de dezbateri asupra acestora.

Congresul PPCD a adoptat o serie de rezoluţii care vizează situaţia politică și economică a ţării, formulând un șir de propuneri concrete, orientate spre aprofundarea reformei instituţiilor democratice și consolidarea statului de drept, relansarea și fortificarea economiei naţionale și restabilirea autonomiei administraţiei publice locale. Totodată, una dintre rezoluţii vizează situaţia dinaintea alegerilor locale. PPCD a cerut autorităţilor să efectueze, în mod urgent, reforma administraţiei publice locale, astfel ca administraţia locală să nu mai fie dependentă de cea centrală. „Verticala puterii, instituită de fosta guvernare comunistă în preajma alegerilor locale din 2003, care a anulat reforma realizată în 1999 (desfiinţând judeţele și reinstituind raioanele ca unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi – n.n.), a rămas intactă. Puterea centrală continuă să controleze, în mod abu-

Alexei CAPBĂTUT, vicepreşedinte al PPCD

Marea ofensivă pentru salvarea Republicii Moldova Ne-am întrunit astăzi la Congresul partidului nostru pentru a ne reorganiza, în vederea continuării luptei noastre politice. Nu am venit aici ca să ne dezicem de ceea ce am făcut până acum, să ne punem cenușă în cap, așa cum ar vrea să ne vadă neprietenii noștri. Fiecare dintre noi știe foarte bine că insuccesele electorale pe care le-am înregistrat în ultima perioadă nu sunt din cauza unor greșeli politice majore pe care le-am fi făcut și pentru care ne-ar fi sancţionat electoratul. Nu. Scopul urmărit constant și consecvent, de-a lungul anilor, de formaţiunea noastră a fost realizarea până la capăt a proiectului nostru politic major: afirmarea Republicii Moldova ca stat funcţional, ca stat împlinit, care este în stare să-și protejeze cetăţenii de criminali și escroci, care nu-și abandonează propriul popor în braţele nelegiuirii, sărăciei, necunoașterii, amoralităţii și disperării. Dar mulţi au văzut în afirmarea proiectului nostru politic, în constituirea Republicii Moldova ca stat puternic și funcţional, o ameninţare pentru interesele lor personale, de familie și de grup, egoiste și criminale, pentru afacerile lor ilegale, pentru tot felul de activităţi infracţionale care lor le aduc bani și putere. Și atunci toţi – partide politice, clanuri oligarhice, grupări criminale, trusturi mediatice – toţi au lovit în PPCD. Din păcate, electoratul nu a înţeles care este, de fapt, miza acestui joc politic. Iată explicaţia eșecului nostru electoral. Pentru a continua lupta, este necesar să ne reorganizăm. Să le fie clar tuturor: noi am recurs la această reorganizare nu pentru că am arde de dorinţa de a ne revanșa, pentru că am ţine cu tot dinadinsul și ca scop în sine ca PPCD să redevină partid parlamentar și de guvernământ. Dacă în Republica

25 FEBRUARIE 2011

Eveniment

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldova lucrurile ar merge bine, dacă toate ar reveni în albia normalităţii, noi nu am face politică, ci fiecare din această sală și-ar vedea de treaba lui. Căci fiecare dintre noi are o meserie, o ocupaţie onorabilă, foarte mulţi dintre colegii noștri sunt buni și apreciaţi profesioniști în diferite domenii și, de multe ori, activitatea politică, trebuie să recunoaștem, ne complică viaţa. Dar, din nefericire, Republica Moldova este astăzi cea mai săracă și mai coruptă ţară din Europa, o ţară care oferă cetăţenilor ei o singură soluţie pentru multele și marile lor probleme: cea de a-și părăsi Patria, de a-și abandona propria casă, copiii, părinţii și de a pleca peste hotare la muncă sau chiar pentru a se stabili definitiv în străinătate. Pentru că nu putem admite ca ţara noastră să fie în continuare ceea ce prezintă ea acum,

avem obligaţia să dăm astăzi un nou început Partidului Popular Creștin Democrat, cu precizarea că scopul final nu este PPCD, ci Republica Moldova, PPCD fiind doar un instrument în realizarea acestui scop. Congresul va alege astăzi o nouă conducere a Partidului Popular Creștin Democrat, o generaţie mai tânără va prelua cârma formaţiunii noastre politice. Aceasta este dorinţa majorităţii membrilor partidului nostru, inclusiv a actualilor lui lideri, dorinţă care a fost deja exprimată în cadrul Biroului Permanent, în cadrul unui șir de întruniri de partid. Sarcinile ce îi revin noii conduceri a PPCD sunt multe și grele. Însă una dintre ele, una dintre cele mai importante, este să ridice în sânul societăţii moldovenești un nou val de tineri pentru care Republica Moldova nu este o abstracţiune, ci este casa tuturor cetăţenilor ei, a tuturor consângenilor noștri, de a cărei destin suntem responsabili toţi împreună și fiecare în parte și pe care nu avem dreptul să o abandonăm în mâinile unei clase politice corupte și amorale. Așa cum primii creștini au convertit la dreapta credinţă suflet cu suflet și ţară după ţară, tot așa și PPCD are misiunea să recruteze și să organizeze o nouă armată care să se pună în slujba interesului statului nostru și să câștige războiul politic pentru Republica Moldova. Iar răsplata cea mai mare pe care și-o poate dori noua conducere a PPCD este ca peste ani să se spună, fără nici o șansă de a contesta acest adevăr, că la Congresul al XIII-lea al PPCD s-a pus începutul marii ofensive pentru salvarea Republicii Moldova. Și doar noi, cei prezenţi astăzi în această sală, vom avea satisfacţia și privilegiu de a spune: eu am fost acolo. Dumnezeu să ne ajute!

ziv, autorităţile din teritoriu, prin pârghii administrative și financiare. Coruperea aleșilor locali și emigrarea masivă a acestora dinspre fostul partid de guvernământ spre partidele componente ale actualei puteri a devenit o practică vicioasă”, se arată în Rezoluţia Congresului al XIII-lea al PPCD. Retragerea lui Iurie Roșca din funcţia de președinte al PPCD, funcţie pe care a deţinut-o timp de 17 ani, nu înseamnă și părăsirea de către el a acestei formaţiuni politice sau renunţarea la activitatea politică. Congresul l-a ales pe Iurie Roșca în calitate de membru al Biroului Permanent și al Consiliului Naţional. Însuși fostul lider creștin-democrat a declarat că rămâne, în continuare, membru activ pe scena politică și va depune eforturi ca formaţiunea sa să revină în Parlament. Totodată, la propunerea lui Iurie Roșca, Congresul a instituit o nouă funcţie – cea de președinte de onoare al formaţiunii,

în care a fost ales unul dintre fondatorii PPCD, cunoscutul luptător antisovietic și anticomunist, fostul deţinut politic Ion Moraru. Iurie Roșca l-a propus la funcţia de președinte al partidului pe Victor Ciobanu, care până în prezent a fost lider al organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”. La rândul său, Vic-

tor Ciobanu a propus alegerea în funcţii de vicepreședinţi a cincisprezece reprezentanţi de frunte ai tineretului creștindemocrat. Aceștia sunt Igor Ţurcanu, Nicolae Tudoreanu, Igor Ciuru, Liliana Ceclu, Radu Bușilă, Alexei Capbătut, Marcela Dudnic, Ghenadie Vaculovschi, Sergiu Rabei, Nina Ungureanu, Dragoș Grosu, Elena Catișev,

Andrei Bordeianu, Lucia Cujbă și Cezar Salagor. În funcţia de secretar general a fost reconfirmat Dinu Ţurcanu, iar în cele de secretari generali adjuncţi au fost aleși Andrei Șeremet și Alexandru Repida. Delegaţii la Congresul PPCD au ales membrii Consiliului Naţional, ai Biroului Permanent și ai Comisiei de Cenzori.

Igor CIURU, vicepreşedinte al PPCD:

PPCD a fost întotdeauna premergător, a creat paradigme pe care ceilalţi doar le-au copiat Astăzi participăm nu doar la cel mai important for al PPCD, ci și la unul dintre evenimentele politice importante ale ţării. Schimbarea din interiorul PPCD, care urmează să se producă la congresul de astăzi, trebuie să impulsioneze și schimbarea întregului spectru politic al ţării. De fapt, PPCD a fost tot timpul premergător marilor evenimente politice care urmau să se producă în ţară. Noi am creat paradigme pe care ceilalţi doar le-au copiat și continuă să le copieze, dar fără succes. Aici vreau să aduc doar exemplul reformei Procuraturii, asupra căreia PPCD insistă încă de la începutul anilor ‘90. Toate partidele politice din guvernările precedente și din actuala guvernare au fost de acord cu necesitatea realizării acestei reforme, au promis chiar public că o vor face, însă, până

în prezent, situaţia a rămas neschimbată. Se pare că, până nu venim noi la guvernare, această reformă nu va fi realizată, dar și multe altele.

Avem pregătirea necesară pentru a guverna. Pe lângă facultăţile pe care le-am absolvit, o adevărată școală politică ne-a fost chiar PPCD. Aici am învăţat ce este dragostea pentru Dumnezeu, dragostea de ţară, adevăratele valori pe care trebuie să le servim. Multe lucruri am realizat până în prezent, începând cu obţinerea limbii române și a alfabetului latin. Totodată, există foarte multe lucruri care trebuie realizate în continuare. Dorim să edificăm un stat bazat pe valori creștine, cu o economie puternică, un stat în care cetăţenii să aibă încredere în instituţiile sale și cu care, pur și simplu, să se mândrească. Asta vreau s-o facem și asta vom face. Toţi împreună: generaţia lui Ion Moraru și Valentin Mândâcanu, generaţia anilor 89-91, în frunte cu Iurie Roșca, și generaţia 2002. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihail LUPAŞCO, jurnalist:

PPCD reprezintă o formaţiune politică de tip nou, care are un viitor promiţător În prezent, suntem martorii unui moment de cotitură pentru partidul nostru, este un moment când suntem nevoiţi să schimbăm o altă pagină în istoria noastră. Nereușita partidului nostru la alegerile din noiembrie trecut ne-a oferit o lecţie, dar, în același timp, ne oferă satisfacţia morală de a nu face parte din cercul partidelor politice împânzite de corupţie, intrigi și interese corporatiste.

Astăzi, PPCD este singurul partid din ţara noastră care nu depinde de suportul financiar al clanurilor oligarhice. Faptul că suntem cu mâinile curate, energia tineretului din partid, experienţa membrilor fondatori – toate aceste elemente îmi confirmă că PPCD reprezintă o formaţiune politică de tip nou, care are un viitor promiţător. Noi avem un obiectiv comun, de a schimba în bine viaţa oamenilor din ţara noastră, pornind de la valorile și principiile creștin-democrate. Oponenţii noștri își trasează o mulţime de direcţii. Noi, în schimb, avem o singură cale – drumul sfinţit de jertfa Mântuitorului.

Cel care nu poate să se schimbe, să evolueze este sortit pieirii. PPCD are nevoie de aer proaspăt, de un nou imbold.

Viitorul politicii moldovenești se naște astăzi, aici. Și sunt convins că vom învinge. Așa să ne ajute Dumnezeu.


8

25 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Document

REZOLUŢIA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PPCD

„Cu privire la statutul şi competenţele preşedintelui Parlamentului” Congresul PPCD atrage atenţia actualului Parlament asupra necesităţii operării unor modificări în cadrul legislativ și în normele constituţionale privind statutul și competenţele președintelui Parlamentului. Modul de alegere și atribuţiile președintelui Parlamentului trebuie democratizate în sensul eliminării prevederilor care îi acordă acestuia competenţe autoritare, care subminează democraţia parlamentară și caracterul reprezentativ al forului legiuitor. Statutul și atribuţiile exagerate ale președintelui Parlamentului, care urmează a fi reduse, sunt următoarele: 1. Constituţia prevede în art. 64 că președintele Parlamentului se alege prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaţilor aleși și poate fi revocat din funcţie prin vot secret cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile deputaţilor aleși. Aceeași procedură este stabilită și prin Regulamentul Parlamentului (Art. 7-11). Președintele Parlamentului trebuie să fie ales cu cincizeci plus unu de voturi din numărul deputaţilor aleși, prin vot secret sau deschis, și demis în aceleași condiţii. Președintele Parlamentului nu este șeful deputaţilor și nu îi conduce, ci doar coordonează activitatea instituţiei împreună cu Biroul Permanent. 2. Art. 91 al Constituţiei, “Interimatul funcţiei”, care prevede suplinirea provizorie a funcţiei de șef al statului de către președintele Parlamentului sau Primul Ministru, urmează să fie modificat. Această atribuţie trebuie să fie păstrată doar pentru Primul Ministru, care este, ca și Președintele republicii, parte a conducerii puterii executive. 3. Art. 125 al Constituţiei și art. 15(2) al Legii cu privire la Procuratură, care prevede că “Procurorul general este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Președintelui acestuia” trebuie modificat. Republica Moldova s-a angajat încă din 1995 în faţa Consiliului Europei să modifice statutul Procuraturii, dar până în prezent nu și-a onorat această obligaţie. Procurorul General trebuie scos de sub controlul puterii politice și trebuie să se bucure de stabilitate în funcţie. Președintele Parlamentului nu trebuie să dispună de dreptul exclusiv de a propune numirea și demiterea Procurorului General. 4. Art. 23 (2) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, care stabilește că ”Guvernatorul Băncii Naţionale se numește de către Parlament, la propunerea Președintelui Parlamentului”, urmează să fie modificat, această prerogativă fiind atribuită fracţiunilor parlamentare legal constituite. 5. Art. 133 al Constituţiei și art. 18 al Legii Curţii de Conturi stabilesc procedura potrivit căreia “Președintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Președintelui acestuia”. Aceste prevederi trebuie modificate. Spicherul urmează să fie lipsit de această funcţie improprie în favoarea fracţiunilor parlamentare legal constituite. 6. Art. 10 și 11 din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare trebuie modificate, urmând ca dreptul atribuit Președintelui Parlamentului de a-i propune pe cei cinci membri ai Consiliului de administraţie, inclusiv pe președintele și vicepreședintele acesteia, să le revină în mod democratic doar fracţiunilor parlamentare legal constituite. Printr-o practică vicioasă, stabilită și de Regulamentul Parlamentului, președintele Legislativului operează angajări și concedieri ale personalului, funcţie care îi revine în ţările democratice Secretarului General sau altui funcţionar public, care nu este deputat. La fel stau lucrurile și cu efectuarea de achiziţii sau dreptul de a utiliza bugetul instituţiei, atribuţii care trebuie să aparţină unui comitet format din reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare. Și dreptul de a forma delegaţiile pentru vizite peste hotare trebuie trecut din competenţa președintelui Parlamentului pe seama fracţiunilor parlamentare. Congresul PPCD face apel către întregul corp de deputaţi să întreprindă un efort solidar în vederea remodelării rolului și funcţiilor președintelui Parlamentului, care nu trebuie să dispună de drepturi mai mari decât fracţiunile parlamentare legal constituite și fiecare deputat luat în parte. Într-o democraţie parlamentară, spicherul nu domină asupra Parlamentului și nici nu este conducătorul deputaţilor, ci doar moderatorul ședinţelor plenare și coordonatorul activităţii Legislativului. Chişinău, 20 februarie 2011

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

REZOLUŢIA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PPCD

„Cu privire la situaţia economică a ţării şi căile de redresare a acesteia” Moldova are cel mai scăzut nivel de dezvoltare economică din Europa și cel mai redus nivel al calităţii vieţii, iar perspectivele de îmbunătăţire a acestei situaţii sunt sumbre. Singura categorie economică care înscrie Moldova în circuitul internaţional este forţa de muncă, cetăţenii noștri fiind constrânși să muncească la negru departe de Patrie. Acest fapt asigură pentru moment menţinerea viabilităţii statului, dar afectează grav perspectivele lui de dezvoltare pe termen mediu și lung. O dovadă în acest sens este evoluţia Indicelui Dezvoltării Umane, care confirmă că Moldova se află pe o pantă descendentă. Orientarea exclusivă spre creditele oferite de instituţiile financiar-creditare externe ca măsură de redresare a economiei naţionale arată lipsa de viziune strategică a guvernanţilor și caracterul imitativ al acestora, ceea ce poate genera efecte economice și sociale extrem de grave. O astfel de politică economică, agravată de acceptarea necondiţionată și nelimitată a investiţiilor străine pe piaţa internă, riscă să transforme economia naţională într-o anexă a ţărilor puternic industrializate. Experienţa extinderii UE a arătat nu doar avantaje, ci și efecte deplorabile pentru ţările recent aderate, care nu au dispus de un potenţial economic, cu capacităţi industriale și financiare comparabile cu marile economii europene. Economiile preponderent agrare au devenit vulnerabile, afectând capacitatea de dezvoltare internă, de creștere economică reală, generând migraţia forţei de muncă, șomaj și chiar prăbușirea unor sisteme financiare ale noilor state membre. Republica Moldova trebuie să respecte integral angajamentele luate faţă de creditorii externi, precum și faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului, dezvoltând concomitent o abordare strategică, orientată spre consolidarea independenţei economice a ţării și fortificarea sectoarelor-cheie cum sunt industria, sistemul bancar, agricultura și serviciile. În același timp, Republica Moldova trebuie să menţină preferinţele comerciale oferite de apartenenţa la CSI, evitând aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia, Kazahstan și Belarus, astfel protejând piaţa internă de penetrarea excesivă a mărfurilor din aceste ţări. În raporturile cu Uniunea Europeană statul trebuie să menţină regimul de comerţ asimetric. O eventuală liberalizare a regimului vamal cu ţările UE ar produce efecte grave pentru mediul de afaceri autohton, pentru balanţa comercială a

ţării, precum și pentru capacitatea bugetară a statului. Comerţul internaţional liberalizat, în special cu economiile slab dezvoltate, este favorabil doar statelor avansate și comportă riscuri de menţinere a stării de înapoiere pentru economiile mai mici, preponderent agrare. Clasa politică moldovenească trebuie să depășească abordarea unilaterală a procesului de integrare europeană și cooperare economică internaţională. Deși pe întreaga durată de independenţă a Republicii Moldova au fost puse în aplicare diverse programe de guvernare, o soluţie viabilă care să asigure o creștere economică stabilă nu a fost identificată. Realităţile din ultimii ani au arătat că dezvoltarea economică nu a constituit o prioritate, iar bugetul public a fost subordonat cheltuielilor de ordin social și celor din sectorul public, acestea aflându-se în continuă creștere. Studiind experienţa nereușită a fostelor guvernări, precum și valorificând ideile conceptuale noi, survenite din mediul academic, Partidul Popular Creștin Democrat propune punerea în aplicare a unei noi abordări a problematicii economice. În scopul accelerării proceselor de transformare economică, politica economică a Republicii Moldova trebuie să se bazeze în special pe următoarele principii: • protecţia dreptului de proprietate privată; • excluderea din sfera economică a colectării neproductive a rentei; • asigurarea unei rezolvări rapide și eficiente a litigiilor comerciale; • protecţia și stimularea antreprenorului local în schimbul performanţei economice; • crearea locurilor de muncă și creșterea nivelului de dezvoltare economică, precum și

creșterea bunăstării materiale a populaţiei în baza fortificării mediului de afaceri autohton; • fondarea unei sau mai multor instituţii financiare specializate în acordarea creditelor preferenţiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri local, inclusiv pentru atragerea tehnologiilor moderne; • dezvoltarea unei politici tarifare protecţioniste pentru o perioadă limitată de timp; • acordarea creditelor la dobânzi negative și a subvenţiilor în schimbul performanţelor economice exprimate ca volum al exportului pe pieţele externe; • crearea unor poluri de creștere economică în scopul evitării dispersării ineficiente a resurselor disponibile; • investiţii publice direcţionate către industriile și serviciilecheie; • controlul asupra fluxurilor de valută străină; • majorarea limitei de garantare a depozitelor bancare în scopul creșterii ratei de economisire a populaţiei; • limitarea importurilor de bunuri și servicii, precum și a investiţiilor directe străine, pe un termen definit, în vederea creării de condiţii pentru retehnologizarea și dezvoltarea capacităţilor de producţie în sectoarele economiei naţionale; • acceptarea pe o perioadă limitată a investiţiilor agenţilor economici cu capital străin doar în sectoarele economiei

naţionale, unde potenţialul economic nu este valorificat în deplină măsură; • investitorii străini urmează să accepte participarea obligatorie în afacerile pe care le dezvoltă în ţară a unei cotepărţi formate din capitalul autohton; • îmbunătăţirea substanţială a calităţii educaţiei profesionaltehnice și a celei din nivelurile primar și secundar de instruire, urmată de educaţia terţiară; • modificarea obiectivului principal al politicii monetare în vederea asigurării creșterii economice; • dezvoltarea infrastructurii, în special în zonele industriale, a căilor de transport și a telecomunicaţiilor; • tratament egal din partea statului pentru toţi întreprinzătorii, fără eliberarea tendenţioasă a licenţelor sau instituirea monopolurilor; • reducerea dependenţei faţă de resursele energetice importate prin dezvoltarea surselor energiei de alternativă (eoliană, solară etc.), precum și prin dezvoltarea sistemelor de reducere a consumului de energie. Implicarea directă și substanţială a statului în economie se înscrie plenar în principiile constituţionale, care o definesc drept o economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată și publică, antrenate în concurenţă liberă. Legea Supremă a ţării asigură

protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară și valutară, concurenţa loială, sporirea numărului locurilor de muncă, crearea condiţiilor pentru creșterea calităţii vieţii. (art.126). Efectele deplorabile ale guvernărilor anterioare au arătat că acestea s-au limitat la aplicarea unor politici economice de tip neoliberal, în care rolul statului a fost redus în mod exagerat. Reorientarea radicală dinspre modelul de economie planificată de tip sovietic spre un „capitalism sălbatic”, unde pieţei îi sunt atribuite funcţii miraculoase de autoreglare și de rezolvare a tuturor problemelor economice și sociale, arată lipsa de viziune strategică a fostelor guvernări. Amplificarea creșterii economice este determinată și de concreșterea birocraţiei de stat cu mediul de afaceri, care a generat fenomenul „capitalismului oligarhic” de tip clientelar care blochează libera concurenţă și creează monopoluri artificiale. Democraţia Creștină se bazează pe principiile economiei sociale de piaţă, al solidarităţii și al binelui comun, care ne obligă să scoatem ţara din cercul vicios al degradării economice. În acest sens, Partidul Popular Creștin Democrat cheamă autorităţile statului să facă uz în special de următoarele instrumente: • creșterea accesului sectorului privat, în special al întreprinderilor mici și mijlocii, la resursele financiare ieftine, subvenţionate sau garantate de stat.

Această măsură este necesară în vederea compensării lipsei gajului pentru atragerea creditelor de către agenţii economici autohtoni și, respectiv, a reducerii dobânzilor pentru obţinerea de credite; • crearea unei Bănci de Dezvoltare în baza unor resurse bugetare interne, care să permită creditarea la dobânzi mici, ceea ce va determina și băncile comerciale să-și ajusteze politicile de creditare prin reducerea substanţială a ratelor dobânzilor pentru companiile naţionale; • gestionarea asistenţei financiare externe de către Banca de Dezvoltare; • promovarea unei politici comerciale care să protejeze companiile locale, care să le pregătească gradual pentru a face faţă concurenţei dure de pe pieţele externe; • aplicarea unei politici de subvenţionare a sectorului privat în special în baza performanţelor economice a companiilor naţionale pe pieţele externe. Calea de dezvoltare economică propusă de PPCD reprezintă varianta optimă pentru stoparea degradării economice și diminuării riscurilor de preluare integrală a beneficiilor generate pe pieţele naţionale de bunuri și servicii de către agenţii economici străini. Un obiectiv strategic al platformei PPCD este păstrarea independenţei economice a Republicii Moldova. Chişinău, 20 februarie 2011

REZOLUŢIA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PPCD

REZOLUŢIA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PPCD

„Cu privire la situaţia actuală a puterii locale în preajma alegerilor”

„Cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009”

Congresul PPCD constată că după succesiunea la guvernare din anul 2009 și alegerile anticipate din 2010, noua guvernare, autointitulată democratică și proeuropeană, nu a întreprins nimic pentru a le reda autorităţilor locale autonomia și pentru a pune în aplicare principiul autoguvernării colectivităţilor locale. „Verticala puterii”, instituită de fosta guvernare comunistă în preajma alegerilor locale din 2003, care a anulat reforma realizată în 1999, a rămas intactă. Puterea centrală continuă să controleze în mod abuziv autorităţile din teritoriu, prin pârghii administra-

tive și financiare. Coruperea aleșilor locali și migrarea masivă a acestora dinspre fostul partid de guvernământ spre partidele componente ale actualei puteri a devenit o practică vicioasă. Încă din momentul aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei, în 1995, atât APCE, cât și Congresul Puterilor Locale și Regionale au adoptat nenumărate recomandări și au făcut apeluri repetate la autorităţile ţării noastre să ajusteze legislaţia și practicile în domeniu la standardele europene. Dacă fosta guvernare comunistă manifesta o voinţă politică limitată în a promova reformele și era tratată pe bună dreptate în mod critic de partenerii noștri europeni, noile autorităţi nu au mai avut parte de același tratament critic din partea instituţiilor europene. Justificările exponenţilor Alianţei pentru

Integrare Europeană, precum că și această reformă a fost ignorată din cauza lipsei de cooperare din partea opoziţiei comuniste sau a instabilităţii politice, nu au nici o acoperire reală. Ajustarea legislaţiei în domeniu ţine de adoptarea unor modificări cu simpla majoritate de voturi, pe care coaliţia de guvernământ o deţine în Parlament a doua oară succesiv. Adevăratele cauze ale nedorinţei de a reforma puterea locală ţin de scopurile nedeclarate ale puterii de a menţine în subordine autorităţile publice locale, pentru a le manipula în scopuri electorale. Lipsa de răspundere și de voinţă politică a autorităţilor menţine regiunile ţării în stare de sărăcie, aprofundează deficitul bugetar la nivel local și frânează dezvoltarea economică în teritoriu. În preajma alegerilor locale din

2007, fosta guvernare comunistă a operat o antireformă, revizuind legislaţia privind statutul municipiului Chișinău și atribuindu-i Primarului general al Capitalei competenţe excesive în raport cu Consiliul Municipal. Din acel moment, numirea viceprimarilor, a pretorilor, a vicepretorilor și a șefilor de subdiviziuni ale primăriei a trecut în competenţa exclusivă a Primarului general, fără o confirmare a acestor funcţionari de către Consiliul Municipal. Speranţa comuniștilor de a câștiga Primăria Capitalei s-a spulberat, iar de atribuţii exagerate a profitat din plin exponentul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. La insistenţa grupului parlamentar al PPCD, fosta majoritate parlamentară comunistă a acceptat reformarea administraţiei capitalei, fiind operate completări în legislaţia în domeniu prin instituirea a cinci primării de sector în Capitală cu primari și consilii de sector. Reforma în cauză ar fi descentralizat administrativ și financiar puterea locală din Capitală și ar fi apropiat-o de cetăţeni. Însă, ulterior, comuniștii au renunţat la această reformă prin introducerea unei prevederi care amâna punerea în aplicare a normelor respective pentru perioada de după alegerile locale din 2011. Guvernarea AIE, în loc să corecteze greșelile guvernării comuniste, a amânat în mod repetat punerea în aplicare a acestei reforme cu încă patru ani. Astfel, pretinșii democraţi repetă în mod iresponsabil greșelile fostei guvernări comuniste în speranţa că viitorul Primar general al Capitalei va fi cineva dintre exponenţii partidelor componente ale coaliţiei de guvernământ. Practica vicioasă de ignorare a intereselor cetăţenilor și de concentrare excesivă a competenţelor administrative în Capitală generează lipsă

de eficienţă și blochează rezolvarea problemelor de ordin economic, tehnic și social. Congresul PPCD face apel către întregul corp de deputaţi să dea curs neîntârziat reformei APL în spiritul angajamentelor noastre internaţionale și în interesul cetăţenilor. În acest scop este necesar să se recurgă la: 1. Comasarea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I și II care nu dispun de capacitate administrativă și bugetară de a gestiona în mod eficient teritoriile de care sunt responsabile. 2. Operarea de modificări în Codul Fiscal și în Bugetul de Stat în scopul cedării dreptului de a colecta și a dispune de un număr suplimentar de taxe și impozite, măsuri care să consolideze capacitatea bugetară a puterii locale. 3. Să identifice și să pună în aplicare o serie de instrumente fiscale și creditare pentru agenţii economici autohtoni, ceea ce ar permite stimularea mediului de afaceri și creșterea veniturilor la bugetele locale și cel naţional. Congresul PPCD face apel către partenerii europeni, precum și către organismele financiar-creditare internaţionale, ca acestea să insiste pe lângă autorităţile Republicii Moldova pentru realizarea cât mai grabnică, până la viitoarele alegeri locale generale, a tuturor modificărilor și ajustărilor necesare, care să determine o calitate euroconformă a legislaţiei în domeniu. Orice tărăgănare a realizării acestei reforme și menţinerea actualei „verticale a puterii” va compromite iremediabil actuala guvernare atât în faţa alegătorilor, cât și a comunităţii internaţionale. Chişinău, 20 februarie 2011

Congresul PPCD constată că după aproape doi ani de la tragicele evenimente din 7 aprilie 2009, nici Parlamentul, nici Guvernul și nici Procuratura Generală nu au întreprins măsurile necesare pentru a stabili întregul adevăr despre cauzele și organizatorii acestor acţiuni de o gravitate fără precedent în istoria ţării. Pretextul invocat de organizatorii acelor proteste violente a fost falsificarea de către fosta guvernare comunistă a rezultatelor alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Însă, până în prezent, nici o autoritate a statului nu a demonstrat că s-ar fi comis fraude care ar fi distorsionat voinţa alegătorilor în favoarea fostei guvernări. Exponenţii actualei puteri, precum și Procuratura Generală, subordonată politic acesteia, au învinuit în mod unilateral și abuziv fosta guvernare și colaboratorii MAI de dezastrul care s-a produs în acea zi. Un șir de colaboratori ai poliţiei au fost urmăriţi penal și au ajuns pe banca acuzaţilor. Fără a pune la îndoială necesitatea sancţionării poliţiștilor care și-au depășit atribuţiile de serviciu și au întreprins acţiuni agresive contra protestatarilor, este evident faptul că ancheta este una tendenţioasă și unilaterală. Poliţiei i-a fost atribuit rolul de „ţap ispășitor”, în timp ce atât organizatorii, cât și demonstranţii violenţi rămân în afara urmăririlor penale. Pe parcursul întregii zile de 7 aprilie, anume elementele criminale, infiltrate printre protestatarii pașnici, i-au agresat pe colaboratorii de poliţie, fără ca aceștia să le fi oferit vreun prilej. Circa 300 de poliţiști, aflându-se în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, s-au ales cu grave lezi-

uni corporale. Însă vinovaţii pentru aceste crime, în loc să compară în faţa organelor de anchetă și să ajungă pe banca acuzaţilor, s-au bucurat de toate onorurile din partea guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană, fiind prezentaţi ca revoluţionari și eroi și bucurându-se de cele mai înalte distincţii de stat. Distrugerea și incendierea sediilor Președinţiei și a Parlamentului, precum și furturile bunurilor materiale, i-au cauzat statului un prejudiciu de circa 1 miliard de lei. Preţul pentru toate aceste crime îl suportă la ora actuală toţi contribuabilii ţării noastre în calitate de persoane fizice sau agenţi economici. Lipsa de progrese în efectuarea unei anchete integrale, imparţiale și transparente nu poate avea un alt motiv decât cel de implicare directă în organizarea acelor demonstraţii violente a conducătorilor fostei opoziţii, care au ajuns în urma alegerilor anticipate din 29 iulie 2009 la guvernare. Anume aceștia blochează ancheta și sunt cointeresaţi în tăinuirea adevărului. Investigarea obiectivă și profesionistă a tuturor implicaţiilor care ţin de evenimentele din 7 aprilie 2009 este substituită printr-o amplă campanie de dezinformare, menită să îi prezinte pe adevăraţii criminali în postură de eroi și să îi culpabilizeze pe oponenţii politici ai acestora. Menţinerea puterii de către coaliţia de guvernământ în urma alegerilor anticipate din 28 noiembrie 2010 nu lasă loc pentru speranţa că ancheta va fi deblocată, că vinovaţii vor fi trași la răspundere și că societatea va primi un răspuns legal și complet asupra celor întâmplate. Singura șansă reală de a stabili adevărul și de a obţine triumful dreptăţii este realizarea unei reforme profunde a Procuraturii Generale, care să fie scoasă de sub dictatul puterii politice, precum și consolidarea independenţei puterii judecătorești. Chişinău, 20 februarie 2011


FLUX EDI|IA DE VINERI

25 FEBRUARIE 2011

Document

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

REZOLUŢIA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PPCD

„Cu privire la Independenţa Justiţiei” Congresul PPCD își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că actuala putere a comis un atac grav la Independenţa Justiţiei, prejudiciind principiul constituţional al separaţiei celor trei puteri. În 2005, sub fosta guvernare comunistă, prin votul solidar al tuturor deputaţilor, a fost consolidată independenţa justiţiei prin fortificarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca organ de autoadministrare al puterii judecătorești. Astfel, din cei 12 membri ai CSM trei au acest statut de drept prin norma prevăzută de Constituţie: Procurorul General, Ministrul Justiţiei și Președintele Curţii Supreme de Justiţie. Prin modificările și completările la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii s-a stabilit pentru prima dată în istoria Republicii Moldova o majoritate sigură a membrilor CSM, aleși de o instituţie nouă, numită Adunarea Generală a Judecătorilor, căreia i-a revenit alegerea a 7 din 12 membri ai CSM din rândul judecătorilor. Totodată, în 2005 Legislativul a stabilit prin vot unanim că norma constituţională privind prezenţa obligatorie a profesorilor titulari să fie concretizată prin cifra 2, unul fiind propus de Opoziţie și altul de Putere, ambii urmând să fie confirmaţi de cel puţin 3/5 (61) din totalul deputaţilor. Noua guvernare a distrus aceste norme democratice. În articolul 3 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii au fost operate schimbări menite să subordoneze puterea judecătorească celei politice. Astfel, în loc de 2 profesori titulari, pretinșii democraţi au stabili cifra de 4, suprimând și dreptul Opoziţiei de a avea propriile candidaturi. Tot atunci a fost lichidată și obligativitatea de a-i confirma cu cel puţin 3/5 de voturi, această procedură fiind substituită cu simpla majoritate. Dreptul Adunării Generale a Judecătorilor de a alege 7 membri ai CSM a fost lezat prin alegerea a numai 5 judecători. Prin urmare, dacă vechea guvernare comunistă a acceptat un model care asigura o majoritate a membrilor CSM neafiliată puterii politice, noua guvernare a inversat situaţia prin reducerea numărului membrilor care i-ar scăpa de sub control. Reforma de bază operată în legislaţia privind puterea judecătorească în 2005 a ridicat substanţial independenţa acesteia prin lipsirea Președintelui republicii și a Parlamentului de a respinge în mod arbitrar candidaturile judecătorilor propuși spre confirmare de către CSM. Din acel moment CSM a încetat să fie doar un organ consultativ, devenind o instituţie a puterii de stat realmente deliberativă. Anume din acel moment norma legală care stabilește statutul CSM drept organ de autoadministrare a puterii judecătorești a căpătat expresie practică. Legislativul a stabilit atunci o serie de norme, potrivit cărora șeful statului și Parlamentul pot respinge doar o singură dată și în baza unor temeiuri serioase candidaturile judecătorilor. Însă, dacă CSM insistă asupra acestora, cele două autorităţi publice centrale urmează să le confirme necondiţionat. De menţionat că, deși actuala putere, deocamdată, a păstrat intacte aceste prevederi stabilite prin Legea privind organizarea judecătorească, prin subordonarea majorităţii membrilor CSM, valoarea lor a fost redusă la zero. Tentaţia controlului total asupra Justiţiei rămâne o dominantă a actualei guvernări. Speculaţiile exponenţilor actualei puteri precum că aceste modificări ar urmări combaterea corupţiei în justiţie sunt lipsite de orice temei. La fel de antidemocratică și periculoasă este și intenţia expusă în repetate rânduri de reprezentanţii coaliţiei de guvernământ de a suprima caracterul inamovibil al judecătorilor și a lichida independenţa acestora. Un astfel de statut al judecătorilor este o normă obligatorie pentru toate ţările membre ale Consiliului Europei și reprezintă o realitate în toate ţările membre ale Uniunii Europene. Pentru a combate corupţia, traficul de influenţă și abuzurile în justiţie este nevoie să fie reformate și eficientizate organele de anchetă și serviciul de informaţii, care dispune și de atribuţia de a lupta cu crimele cu caracter economic prin punerea la dispoziţia instituţiilor abilitate a informaţiilor relevante în acest sens. Congresul PPCD cere actualei puteri să înceteze atacurile împotriva independenţei Justiţiei, să revină la poziţia de reformare și consolidare instituţională a puterii judecătorești, precum și să asigure în mod plenar și necondiţionat realizarea principiului separaţiei puterilor în stat.

REZOLUŢIA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PPCD

„Cu privire la depăşirea crizei politice şi necesitatea realizării unei reforme constituţionale” lamentară. Orice intenţie de extindere a atribuţiilor președintelui sau de alegere prin vot direct a acestuia ascunde dorinţa de a domina asupra întregului sistem politic al ţării și de a subordona Parlamentul, Guvernul, Justiţia și autorităţile locale unui regim prezidenţial dur cu tentaţii de tip autoritar și priorităţi de ordin oligarhic. Intenţia unor politicieni de a anula actuala Constituţie și de a adopta o nouă Lege Supremă fie prin referendum, fie printr-o majoritate parlamentară constituţională poate provoca aprofundarea crizei politice și tensionarea conflictelor dintre adepţii și adversarii acestei iniţiative. O astfel de situaţie poate determina dorinţa de revanșă a forţelor politice care vor contesta reforma respectivă. În eventualitatea victoriei acestor forţe în următoarele cicluri electorale, ele vor avea tentaţia să revină la modelul constituţional anterior. Orice reformă constituţională trebuie să fie rodul cooperării tuturor fracţiunilor parlamentare, al dialogului și al răspunderii comune pentru calitatea și stabilitatea cadrului constituţional. Candidatul la funcţia de Președinte trebuie să fie propus de un grup cât mai numeros de deputaţi, care să semneze o iniţiativă comună a câtorva fracţiuni parlamentare.

Analizând cauzele crizei politice și constituţionale, care afectează grav funcţionarea instituţiilor puterii de stat și are consecinţe economice deosebit de grave; Conștientizând faptul că interesele naţionale ale ţării trebuie să prevaleze asupra egoismului de partid sau a intereselor de grup; Ţinând cont de necesitatea asigurării unui cadru constituţional stabil, care să nu fie modificat în funcţie de schimbarea majorităţilor parlamentare; Înţelegând faptul că perfecţionarea normelor constituţionale trebuie să reprezinte un rezultat al cooperării între toate partidele parlamentare, astfel încât Legea Supremă să fie recunoscută și respectată în egală măsură de toţi politicienii, dar și de toţi cetăţenii ţării; Având convingerea că diferenţele, polemicile și dezacordurile dintre partide nu trebuie să se constituie într-un război politic ireconciliabil în detrimentul binelui comun și al intereselor ţării; Regretând faptul că partidele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană și-au partajat și funcţia de Președinte al republicii fără a dispune de o majoritate suficientă pentru alegerea acestuia, ignorând în acest fel dialogul onest și transparent cu Opoziţia parlamentară în vederea identificării unei soluţii comune; Partidul Popular Creștin Democrat își menţine poziţia consecventă că forma optimă de guvernământ pentru ţara noastră este de republică par-

Alegerea noului șef al statului nu trebuie să fie realizată cu minimul necesar de voturi, ci să fie rodul efortului colectiv pentru depășirea crizei politice. În fruntea ţării trebuie să fie o personalitate neutră, care să reprezinte întregul corp de legiuitori și pe toţi cetăţenii ţării în ansamblu. Viitorul șef al statului trebuie să fie un factor de stabilitate, un simbol al ţării atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Actualul Parlament trebuie să dea curs de urgenţă unei iniţiative legislative, susţinute

Chişinău, 20 februarie 2011

de o largă majoritate a deputaţilor, care să vizeze redefinirea raporturilor dintre Președintele republicii, Parlament și Guvern. Această reformă trebuie să cuprindă următoarele elemente: 1. Proiectul de modificare a Constituţiei urmează să vizeze simplificarea procedurii de alegere a Președintelui republicii, reducerea atribuţiilor acestuia și consolidarea capacităţii instituţionale a Parlamentului și Guvernului. 2. În alineatul (3) al articolului 78 „Alegerea Președintelui” sintagma „trei cincimi din numărul deputaţilor aleși” trebuie înlocuită cu formula „cincizeci plus unu din numărul deputaţilor aleși”. În alineatele (3) și (4) ale articolului 78 prevederea privind existenţa a două tururi de scrutin va fi substituită cu formula care să prevadă trei tururi de alegere a șefului statului. La același articol este necesar să fie adăugată o nouă propoziţie cu următorul conţinut: „Persoanele care au candidat o dată nu mai pot candida la alegerile repetate”. 3. Articolul 89, „Demiterea”, care prevede posibilitatea de demitere a Președintelui republicii de către Parlament cu votul a două treimi al deputaţilor, urmează a fi omis. Șeful statului își poate pierde mandatul doar dacă își dă demisia, este în inca-

Chişinău, 20 februarie 2011

Noua Generaţie a PPCD a avut un rol important la nivel internaţional

PPCD a avut un rol important la obţinerea independenţei ţării şi orientarea ei către Uniunea Europeană

Organizaţia de tineret a PPCD este de câţiva ani membru activ și important al EDS, impactul membrilor tineri ai PPCD continuând să crească pe scena europeană în special datorită activităţii excelente și angajamentelor președintelui Victor Ciobanu și a secretarului internaţional Elena Catâșev. Noua Generaţie a PPCD este, de asemenea, membru al CEYC, o organizaţie umbrelă regională pentru tineretul din Europa Centrală. Nu pot decât să îi felicit pentru munca lor și le mulţumesc pentru angajamentul constant la nivel internaţional. Vă doresc toate cele bune și un congres reușit, îi urez noii conduceri numai bine și Doamne ajută – baftă PPCD!

Onorate Domnule Președinte, stimaţi delegaţi la Congres, Mișcarea Creștină Politică Europeană dorește să folosească această ocazie memorabilă pentru a saluta partenerii noștri din PPCD și să vă ureze un Congres reușit. Apreciem înalt activităţile PPCD din epoca în care erau puse în discuţie însăși independenţa ţării, orientarea proeuropeană și valorile de bază ale societăţii. Mișcarea Creștină Politică Europeană ar dori să-i mulţumească domnului președinte Iurie Roșca pentru contribuţia adusă parti-

Bruxelless, 20 februarie 2011

Wilfried MARTENS MARTENS,, președinte al Partidului Popular European:

Noua conducere a PPCD este cunoscută şi apreciată în familia noastră politică Aș dori să vă felicit cu prilejul Congresului partidului, precum și pentru decizia înţeleaptă de a reforma și a moderniza partidul dumneavoastră. În timpuri de criză este crucial de a reforma partidul și de a privi

voturi ale deputaţilor aleși.” Astfel, va dispărea contradicţia existentă când șeful statului și premierul dispun de dreptul arbitrar de a modifica componenţa nominală a Guvernului, iar Parlamentul, care acordă votul de încredere întregului Cabinet de Miniștri, este eliminat din acest proces. 6. Prevederea din articolul 73 privind dreptul Președintelui la iniţiativă legislativă va fi omisă. 7. Până la modificarea Constituţiei în spiritul propunerilor de mai sus, deputaţii urmează să agreeze alegerea prin consens sau printr-o largă majoritate de voturi în funcţia de Președinte al Republicii Moldova a unei persoane neafiliate politic, neutre, care să reprezinte un simbol al coeziunii naţionale și al stabilităţii. 8. Candidatul la funcţia de Președinte al ţării urmează să își asume în faţa Parlamentului angajamentul politic de a-și exercita atribuţiile în formulă restrânsă, conform propunerilor de mai sus, precum și să susţină în mod solidar cu Parlamentul reforma constituţională, care trebuie operată în termeni cât mai restrânși în conformitate cu procedura legală. Angajamentul politic al viitorului șef al statului trebuie să preceadă intrarea în vigoare a modificărilor constituţionale privind restrângerea atribuţiilor acestuia.

Peeter VOSU VOSU,, președinte al Mișcării Creștine Politice Europene:

Vă mulţumesc cordial pentru posibilitatea de a mă adresa cu o deosebită plăcere Congresului din 20 februarie 2011 de la Chișinău. Cu această ocazie, aș dori să acord multe mulţumiri pentru lucrul bun și constant al organizaţiei de tineret Noua Generaţie a PPCD în cadrul Organizaţiei Europene de Studenţi a Partidului Popular European (EDS). EDS, în calitate de organizaţie de studenţi a PPE, întrunește 40 de organizaţii de tineret și de studenţi din 34 de ţări europene. EDS și-a sărbătorit anul acesta aniversarea de 50 ani și este una dintre cele mai vechi și mai puternice organizaţii de acest gen din Europa.

Dragi membri ai Partidului Popular Creștin Democrat,

pacitate fizică de a și-l exercita, este condamnat penal printr-o decizie judecătorească definitivă sau în caz de deces. 4. Articolul 98, „Învestitura”, alineatul (1) va fi completat, iar noua redacţie va avea următorul conţinut: „Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, propus de către majoritatea parlamentară, constituită din cel puţin cincizeci plus unu din numărul deputaţilor aleși”. Astfel, șeful statului nu va mai consulta formal fracţiunile parlamentare, ci va ţine cont de voinţa politică a majorităţii de guvernământ din Parlament. Majoritatea parlamentară de guvernământ își va asuma răspunderea pentru exercitarea actului guvernării și își va exprima votul de încredere faţă de Guvernul ţării, acordându-i acestuia susţinerea politică necesară. 5. Articolul 98(6), care astăzi le oferă Președintelui republicii și Prim-ministrului dreptul de a efectua remanieri guvernamentale fără participarea Parlamentului, trebuie să fie modificat, având următoarea redacţie: “În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Prim-ministrului, îi revocă și îi numește pe unii membri ai Guvernului cu majoritatea de

Bence BAUER BAUER,, președinte al European Democrat Students:

Dragi prieteni din PPCD!

Dragi prieteni din Moldova,

9

spre noi perspective. Sunt sigur că iniţiativa domnului Iurie Roșca de a se retrage și a transmite puterea tinerilor este un pas foarte serios și necesar. Aș vrea să mulţumesc generaţiei fondatorilor PPCD pentru promovarea acestei reforme fundamentale. Ultimele campanii electorale n-au fost atât de reușite pentru dumneavoastră, dar dacă vreţi să supravieţu-

iţi ca partid este fundamental pentru voi să trageţi concluzii juste și să faceţi schimbările necesare pentru a atrage noi votanţi. Este crucial să manifestaţi solidaritate internă și cooperare între generaţii în interiorul partidului vostru. Am fost informat că noua echipă de lideri va fi condusă de domnul Victor Ciobanu, în calitate de președinte, și de domnul Dinu Ţurcanu, în calitate de secretar general. Ambii sunt cunoscuţi și apreciaţi în familia noastră politică. Alături de alţi tineri reprezentanţi ai PPCD ei au fost instruiţi de Institutul Robert Schuman, au participat în cadrul programelor fundaţiilor creștin-democrate și au fost în calitate de stagiari la Parlamentul European.

Dragi prieteni, Știu că PPCD parcurge o perioadă foarte dificilă. În calitatea mea de președinte al PPE, doresc să îmi exprim solidaritatea cu creștin-democraţii din Moldova și să vă asigur că familia noastră politică sprijină eforturile dumneavoastră și ale ţării dumneavoastră de a se moderniza și a promova reforme fundamentale. În cadrul recentelor mele vizite în Moldova am declarat că viitorul

dului, pentru rolul său important și atitudinea principială luată pe scena politică a Republicii Moldova și în străinătate. Dorim, de asemenea, să îi urăm multă pricepere și binecuvântări noii conduceri a Partidului și noului lider Victor Ciobanu. Mișcarea noastră apreciază pozitiv dinamica PPCD-ului și schimbarea democratică a conducerii partidului, ceea ce afirmă rolul și importanţa noii generaţii de politicieni. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă conducă în noile începuturi. Bruxelles, 20 februarie 2011

Fundaţia Eduardo Frei:

Victor Ciobanu şi-a demonstrat în mod repetat calităţile de lider Stimate domnule Iurie Roșca, Stimate domnule Victor Ciobanu, Stimaţi delegaţi ai Congresului, Dragi prieteni,

Moldovei este în Europa. Aș dori să rog partidul dumneavoastră să coopereze cu PLDM al primului ministru Filat. Ca partid, îi puteţi întinde mâna PLDM-ului, fără a vă pierde propria identitate creștin-democrată întru realizarea unui viitor european și în interesul Moldovei. Vă doresc mult succes în acest nou început al partidului dumneavoastră! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova!

Biroul Fundaţiei Eduardo Frei vă salută cu ocazia Congresului partidului dumneavoastră. Ne pare rău că nu putem fi prezenţi astăzi alături de dumneavoastră, dar vă urăm să aveţi un Congres de succes. Congresul, ca și organul superior al partidelor politice, joacă un rol important. Este timpul adoptării de decizii de către delegaţi și creîrii de noi perspective în politicile naţionale și internaţionale. Ne-am bucurat să auzim că Victor Ciobanu este propus pentru funcţia de președinte al partidului. În răstimpul cooperării dintre PPCD și Fundaţia Eduardo Frei, domnul Victor Ciobanu și-au demonstrat calităţile repetat. Iată de ce suntem convinși că dumnealui va întruni toate cerinţele în postura sa nouă de președinte. Partidul Creștin Democrat și PPCD au deja o colaborare îndelungată. Delegaţi ai partidului nostru au vizitat ţara dumneavoastră nu o singură dată și am fost bucuroși delegaţilor PPCD în Olanda. Avem amintiri plăcute, legături strânse și cooperare reciprocă. Sperăm că PPCD va avea perspective bune pe viitor și va reprezenta un partid important în politica și societatea moldovenească. Ambele partide creștin-democrate din Olanda și Repu-

blica Moldova încercăm să să asigurăm bunăstrarea cetăţenilor pe care îi reprezentăm în procesul de construcţie a unei societăţi civile funcţionale. Avem multe în comun prin obiectivele și scopurile noastre, dar și prin efortul de a construi o Europă mai bună și mai sigură. Vă doresc să continuăm această cale importantă! Cu stimă și consideraţie, Biroul Fundaţiei Eduardo Frei, Olanda


10

25 FEBRUARIE 2011

Cultur=

1910. Cum să nu te treacă fiorii când vezi că civilizaţia europeană tinde să escaladeze cele mai înalte piscuri în timp ce în societatea noastră sunt unii care abia dacă au ajuns cu învăţătura până la genunchiul broaștei, silindu-se să priceapă și nepricepând, totuși, că între „limba moldovenească” și limba română există tot atâta deosebire câtă există între „nemţească” și germană, că moldovenii și românii vorbesc aceeași limbă, care nu poate purta straie diferite, și că este o crimă să sapi groapă limbii materne! Valentin MÂNDÂCANU. Pentru o civilizaţie europeană 1911. Limba română din Basarabia a evoluat în mare măsură pe drumul ei firesc datorită domnului Valentin Mândâcanu, deși adesea era ţinută pe loc ori schilodită violent, sfărâmând pe rând toate stavilele ce i se puneau în cale, pentru a deveni tot mai limpede, mai bogată și mai mlădioasă. Vasile BAHNARU, în „Flux”, 28 iulie 2000 1912. De aproape șapte ani de când se află în fruntea statului, Voronin le inoculează moldovenilor ideea că prima și fundamentala condiţie a fericirii și împlinirii lor statale este ura faţă de România și faţă de românii de peste Prut… (…) Voronin vrea să-i facă fericiţi pe „moldovenii stataliști” prin „exterminarea” moldovenilor proromâni, unioniști. La fel au procedat și înaintaţii lui, Lenin și Stalin: ca să „fericească” câteva milioane, aceștia au exterminat sute de milioane în gulagurile comuniste… (…) Spre marea lor onoare (civică și știinţifică) savanţii de la Academie continuă să slujească știinţa, nu politica lui Voronin. Aceasta îl și umple de ură pe Voronin, care a împărţit societatea în două tabere: în „patrioţi și stataliști moldoveni” și „unioniști trădători” („vânduţi românilor”). Ca să-i facă „fericiţi” pe primii, Voronin crede că trebuie să fie „lichidaţi” ultimii. Iată prin ce Voronin e un om periculos pentru societate și trebuie schimbat. Numai că simpla lui schimbare nu va da nimic, trebuie schimbate esenţa și instituţiile acestui stat, clădit de Voronin pe ură și minciună! Constantin TĂNASE. Ideologia urii. „Timpul”, 16 noiembrie 2007 Notă. Acestea sunt fragmente semnificative din bine scrisul articol al cunoscutului analist. Îl felicit din toată inima. Se poate scrie și convingător, Costică! Bravo, ești… debordant! Nu strica dacă foloseai, ca moto, un îndemn al lui Leo BUTNARU către Voronin și alţii de teapa lui: Cu faţa ta crispată de ură nu păta lumina! („Clipa”, nr. 6, 2007).

FLUX

CUPLURI PE SCENĂ ŞI ÎN VIAŢĂ

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Dragostea şi teatrul i-a unit Valentin Mândâcanu

1913. Bilingvismul este cea mai ucigătoare armă îndreptată contra conștiinţei naţionale. Aureliu BUSUIOC, în„Jurnal de Chișinău”, 20 februarie 2009 Notă. Din aceeași„tabletă”, care înfăţișează magistral „dezastrul provocat de bilingvism”, desprind și pasajul următor: Dacă prin sate conducători de colhozuri erau trimiși mai ales vorbitori de rusă, tractoriștii și alt personal erau instruiţi în rusă și, până la urmă, au iscat un hibrid de limbă pe care cei de sus, inclusiv pseudosavanţii lingviști, s-au grăbit s-o numească „moldovenească”, în orașele bine rusificate și ruralizate dezastrul provocat de bilingvism n-a trecut nici el neobservat. Iată cam ce aud de la cunoscuţii care declară ferm că limba lor (și a ţării) este… româna: „Eu sunt precis că limba noastră este românească”. „Sunt încrezut că limba mea este cea românească și tot așa este primit să creadă și familia mea”. „Noi și acasă vorbim românește, și vorbim nu rău…” „Cred că constituţia este necesar de schimbat”. Notă. Maestrul Busuioc, da-i-ar Dumnezeu sănătate și ani mulţi, atacă în acest fragment o temă pe care am de gând s-o tratez și eu dacă mă va mai ţine cureaua: Facerea prostească și extrem de pernicioasă a unei limbi noi, fără a se nega existenţa limbii române! 1914. Acum ţineţi-vă bine: pe aceștia îi va judeca… posterioritatea… Bietul autor a vrut să spună: posteritate (partea posterioară poate judeca numai un infractor ca Vasile Stati!)… Bine a mai zis Mihai Eminescu: Când cineva nu s-a împrietenit nici măcar cu gramatica, (…) să nu cuteze a scrie poezii și novele… …În cazul celor doi Bejani am fost cam aspru. Cartea lor conţine multe idei interesante și aserţiuni juste. De pildă: Dorind să placă cu tot dinadinsul Rusiei și rușilor „autohtoni”, PCRM a dezlănţuit atacuri furibunde, inepte și ridicole, în valuri, împotriva României, provocând un sentiment acut de stupoare și consternare în comunitatea internaţională. Se pare că această prestaţie internaţională este cea mai lamentabilă și sălbatică dintre toate pe câte le-a cunoscut bătrâna Europă, până și rușii s-au simţit oarecum dezgustaţi. (…) Se pare că Basarabia nu a dat dovadă, de când există, de o prestaţie internaţională mai rușinoasă… (pag. 51). Rușinea e a comuniștilor, dar în primul rând a secretarului lor general, Voronin! Valentin MÂNDÂCANU

ANIVERSARE

”Nicolae Darie, omul şi actorul. Îndemn la înălţare prin cuvânt” 65 de ani de la naștere, patru decenii pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” și a suta reprezentaţie a spectacolului ”Zăpezile de altădată” de Dumitru Solomon, în regia lui Emil Gaju – iată prilejul pentru care ne-a invitat pe 19 februarie la teatru cunoscutul și îndrăgitul actor Nicolae Darie. Spectacolul „Zăpezile de altădată”, cu Nicolae Darie și Ninela Caranfil în rolurile principale, a fost montat în 2005. Nicolae Darie a absolvit în 1969 Institutul de Artă Teatrală ”A. Lunaciarski” din Moscova. Împreună cu alţi colegi este angajat în trupa Teatrului academic ”A.S. Pușkin”, actualul Teatru Naţional ”Mihai Eminescu”. Pe parcursul anilor, a jucat pe scena acestui teatru peste o sută de roluri, interpretând cele mai diverse personaje: Slavici (”Eminescu” de M. Ștefănescu), Paris (”Romeo și Julieta” de W. Shakespeare), Walter (”Opera de trei parale” de B. Brecht), Ioan Neculce (”Zodia Inorogului” de I. Gheorghiţă), Pantalone (”Slugă la doi stăpâni” de C. Goldoni), Nică, Toader (”Președintele” de D. Matcovschi), Leapkin-Teapkin (”Revizorul” de N. Gogol), Ștefan Tomșa (”Despot Vodă” de V. Alecsandri), Aristid (”Tata” de D. Matcovschi), Ștefan cel Mare (”Apus de soare” de B. Delavrancea), Kruk (”Ghetou” de J. Sobol), Akela (”Mowgli” de R. Kipling), Tata (”Istoria unei nebunii obișnuite” de P. Zelenka), Verde Împărat (”Harap-Alb” de I. Creangă), Președintele (”Suflete moarte” de N.Gogol), Ianke (”Take, Ianke și Cadâr” de V.I. Popa), Marin din „O barcă din pădure” sau Freken Bok din „Piciul și Carlson” etc. Vocea actorului ne este cunoscută din numeroasele spectacole radiofonice, dar și din peliculele precum: ”La porţile satanei”, ”Cetatea”, ”Suspectul”, ”Deţinutul misterios”. Cu ocazia aniversării a fost lansată și culegerea: ”Nicolae Darie, omul și actorul. Îndemn la înălţare prin cuvânt”, autor: Rodica Solovei, doctor în istorie. Cartea a fost editată cu susţinerea Teatrului Naţional „M.Eminescu” și a Senatului UNITEM și vine să elucideze prodigioasa activitate a maestrului (roluri jucate în teatru, filme, spectacole radiofonice), precum și reflectarea vieţii personale. Ne alăturăm felicitărilor care au răsunat în cadrul seratei de omagiere și îi dorim în continuare lui Nicolae Darie să aibă parte de multe roluri frumoase pe scena teatrului, aplauze binemeritate și multă sănătate!

Pentru că februarie este luna în care sărbătorim de două ori Ziua Îndrăgostiţilor (pe 14 – Sfântul Valentin și pe 24 – Dragobetele), am decis să vă povestim astăzi despre artiști care formează un cuplu pe scenă, dar și în viaţă. În culisele teatrelor noastre, dar și în scenă, s-au consumat mari iubiri. Unele dintre cuplurile de actori au fost durabile, altele s-au aprins dintr-o scânteie și au durat la fel. Teatrul „A. S. Pușkin”, actualul „Mihai Eminescu”, spre exemplu, a unit destinele Vioricăi Chircă și a lui Petru Baracci, Vasile Buzatu și Lidia Valeanschi, Vitalie Rusu și Margareta Ureche, Eleonora Cazimirov și Constantin Constantinov... Și azi la Teatrul Naţional activează cuplurile Angela Ciobanu și Ion Mocanu, Vitalie și Angela Cărăuș, Sandu Cozub și Margareta Pântea, ultimii formând un cuplu din perioada în care activau încă la Teatrul „Eugene Ionesco”... Când l-a atins săgeata lui Cupidon pe actorul Teatrului Rus „A. P. Cehov”, Anatol Umrihin, aleasa lui, Eugenia Todorașcu, era actriţă la „Luceafărul”. Ulterior, ea l-a urmat și s-a angajat la Teatrul Rus, ca să-i fie alături. Și scena Teatrului Rus a unit destine, precum Ivan și Svetlana Tuz, Nelly Kamenev și Vitalie Levinzon... Teatrul „Luceafărul” a fost teatrul marilor iubiri și la propriu, și la figurat. Aici au lucrat și și-au unit destinele Valentina Izbeșciuc și Vasile Constantin, Dumitru Caraciobanu și Ecaterina Malcoci, Maria Doni și Vladimir Zaiciuc, Maria și Ion Stratan, Maria Grăchilă și Gheorghe Urschi, Spiru Haret și Paulina Zavtoni, Raisa Ene și Ion Sandri-Șcurea. La „Luceafărul” s-au cuplat Vitalie Ciobanu cu Lucia Pogor, astăzi ambii sunt profesori la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Și tot la „Luceafărul” activează în prezent Rodica și Veaceslav Mereuţă, Stela și Boris Focșa.

O idilă la serviciu Ecaterina Malcoci şi Dumitru Caraciobanu A fost, probabil, cel mai exploatat subiect mediatic. Despre relaţia lor s-a discutat mai mult chiar decât rolurile pe care le-au jucat cei doi în teatru. Au fost niște actori cu adevărat mari, nici până la ei și nici după ei nu a reușit nimeni să ne răscolească de pe scenă sufletele așa cum au făcut-o acești doi actori talentaţi care, dacă nu s-ar fi născut și trăit în URSS, ar fi fost premiaţi cu Oscar și ar fi devenit legende ale cinematografiei mondiale.

Au studiat împreună la Moscova. Caraciobanu o simpatiza încă din studenţie pe Ecaterina Malcoci, cea de care erau îndrăgostiţi toţi studenţii șciukiniști și chiar regizorii care lucrau cu acești studenţi. Dar destinul a avut alte planuri cu ei, cei doi nu au fost căsătoriţi niciodată, dar au format totuși un cuplu, fiecare după ce a trăit deja experienţa unei căsătorii: ea cu un actor rus, de care a divorţat foarte repede, el - cu o tânără actriţă de la noi, de care s-a despărţit când a aflat că Malcoci a divorţat. Actriţa Teatrului „Luceafărul”, Paulina Zavtoni, fosta lor colegă, își amintește: „Au fost o pereche foarte frumoasă. Dumitru Caraciobanu era ca o furtună, avea temperament, dar și atunci când era furios, nu era rău, era un om foarte blajin, în vocea lui nu citeai niciodată răutate. Ecaterina era o fire blândă, luminoasă, ingenuă, trăia într-o lume a viselor. Nu o interesau intrigile, nu se băga niciodată să comploteze, era o femeie foarte delicată. S-au iubit mult. Atracţia lor, dragostea lor, era vizibilă. Dumitru ţinea foarte mult la ea. Uite un detaliu, poate nesemnificativ, dar îmi amintesc perioada când a intrat în modă mohairul. Noi economiseam ca să ne cumpărăm un fular sau un pulover de mohair, vroiam să fim la modă, dar nu fiecare își permitea așa ceva. Dumitru însă se desfăcea în patru pentru Ecaterina. Ţin minte că pe atunci el s-a filmat într-un spectacol televizat și din toţi banii pe care i-a câștigat, i-a cumpărat Ecaterinei Malcoci un sac cu haine. Nu exagerez, un sac! Parcă-i văd și acum: se întorceau împreună de la talciok, el – cu sacul aburcat în spate și Catiușa, așa o dezmierda el, „Catiușa”, abia de-l ajungea din urmă. A luat-o cu el să-și aleagă tot ce-i place. Și tot ce a văzut și i-a plăcut ei, inclusiv haine din mohair, el a cumpărat din banii obţinuţi din acea filmare”. Relaţia lor, a celui mai frumos și mai talentat cuplu de actori, nu a avut un final fericit, ambii murind prematur în tristeţe și singurătate. S-au iubit cu pasiune, n-au putut trăi unul fără altul, dar nici împreună n-au putut rămâne.

Cuplul model: Paulina Zavtoni şi Spiru Haret Alt cuplu a cărui dragoste a început încă din fragedă tinereţe și s-a maturizat, s-a copt la „Luceafărul”, a fost cel format din Spiru Haret și Paulina Zavtoni. „Spiru Haret semăna din profil cu Mihai Eminescu. Era un băiat frumos și toate fetele l-au remarcat îndată. Dar el m-a remarcat pe mine”, povestește actriţa Paulina Zavtoni. Povestea lor de dragoste a început în ograda Conservatorului„Gavriil Muzicescu”, unde în dimineaţa aceea se adunase un grup vesel și zgomotos de tineri, care veniseră să dea admiterea. Întâmplător trecea pe acolo Spiru Haret, singurul fiu al pedagogilor Vera și Simion Haret din Olănești. Sau, nu chiar întâmplător, el a venit la Chișinău să dea admiterea la Institutul Agricol, vroia să devină agronom, după ce lucrase o perioadă tractorist. La început a auzit un râs zglobiu și apoi a remarcat o zgâtie de fată cu două cosiţe lungi până la brâu. Nici nu avea cum să treacă neobservată orășeanca aceea cochetă și zglobie. Și a decis să intre și să afle ce anume o făcuse pe fata aceea frumoasă să râdă așa de tare. Apoi s-a răzgândit să mai dea admiterea la Institutul Agricol: „Am învăţat pentru examene împreună, apoi am fost admiși ambii la Conservator. După examene, el a plecat la Olănești, unde urma să rămână până la toamnă, când începeau studiile, iar eu am rămas la Chișinău. Înainte să ne despărţim însă, am convenit ca în fiecare seară, la ora 21, să privim ambii cerul. Să ne uităm la stele, la Luceafăr și să ne gândim unul la altul. Nu mai ţin minte de ce am ales Luceafărul, poate pentru că e mai strălucitor și e mai ușor de găsit... Eu cu mama locuiam pe strada Sfânta Vinere și în preajma casei noastre era o livadă bătrână. Și în fiecare seară se mira mama de ce ies din casă și o iau spre livadă. Iar eu mă duceam să privesc Luceafărul și să mă gândesc la Spiru. Nici nu bănuiam pe atunci că urma să ne angajăm și să lucrăm, toată viaţa noastră, la Teatrul „Luceafărul”, își amintește actriţa Paulina Zavtoni.

„A fost prima nuntă care s-a jucat în foaierul Teaturlui „Luceafărul”” Odată cu venirea toamnei, cei doi s-au reîntâlnit și povestea lor a continuat: „El a fost cazat în căminul de pe strada Armenească și mă petrecea în fiecare seară acasă. Nu îmi spunea cuvinte de dragoste, așa era, poate, timpul nostru, eram mai timizi, mai romantici, însă așternea meșteșugit cuvintele de dragoste pe foaie. Păstrez și acum bileţelele acelea. Recent am găsit un bileţel făcut bucăţele. Îmi amintesc că el mi-a scris ceva, eu i-am răspuns și lui nu i-a convenit răspunsul meu și l-a făcut bucăţi. Dar eu l-am păstrat. Și zilele astea am adunat toate fărâmele acelea de hârtie și am restabilit bileţelul”, povestește Paulina Zavtoni. Actriţa ne spune că ei erau pregătiţi să se căsătorească din primul an de studii: „Dar mama nu mi-a dat voie. Ea îmi spunea mereu că mai întâi trebuie să absolvesc Conservatorul. Și uite așa, am umblat noi de mânuţă la Conservator patru ani de zile. În ultimul an de studii, pe 7 martie, am depus cerere la Oficiul Stării Civile, iar pe 7 aprilie am făcut nunta. A fost prima nuntă care s-a jucat în foaierul Teatrului „Luceafărul”. Ne-am dorit o nuntă tradiţională și nu una comsomolistă, nași ne-au fost Nicolae și Lidia Nacu, fratele Raisei Vieru. A venit să mă felicite și vestitul actor rus Vasile Lanovoi. Noi dădusem împreună proba pentru un film și ne-am împrietenit. În acea perioadă, el se afla la Chișinău și a aflat că mă căsătoresc și a ţinut să ne fie alături. Eram săraci, părinţii ne-au pregătit masa, eu am luat din teatru o rochie albă, mi-am cumpărat un văl scurt, până la umeri, și așa am fost o mireasă tradiţională”, își amintește îndrăgita actriţă.

Cei doi actori au jucat și pe scenă cupluri de îndrăgostiţi. Așa a fost în spectacolul „Chiriţa în provincie”, în montarea lui Șcurea, cu Dumitru Caraciobanu în rolul titular, unde Spiru și Paulina i-au jucat pe Leonaș și Luluţa, apoi Iacinta și Octav în „Vicleniile lui Scapen” sau Kristas și Anna în „Jucării de oţel”, Krutiţki și Turusina în „Înţeleptul” de Ostrovski, Senior și Seniora Kapuleti în „Dragoste pe timp de ciumă” de Gorin și altele. „Cred că regizorii ne-au distribuit astfel pentru că eram mai credibili în rol de îndrăgostiţi, că nu trebuia să ne jucăm dragostea, trebuia, pur și simplu, să fim firești. Viaţa noastră, a oamenilor de artă, este una neordinară, aici sunt valabile alte reguli. Doar noi ne înţelegem unul pe altul, pentru că noi cunoaștem bucătăria asta dinăuntru. Avem aceleași interese. Și știi cum se spune: dragostea nu e atunci când privești în direcţii opuse, ci când ambii privesc în aceeași direcţie. Acum să nu crezi că nu ne confruntăm și noi cu probleme, și de ordin material, dar și spiritual, întâlnim diferite im-

pedimente, gelozie. Se întâmplă să stai în culise, să-ţi privești soţul/soţia și să te gândești: oare a fost un sărut actoricesc sau unul pe-adevăratelea? sau: îmbrăţișarea asta a fost una jucată sau mai mult decât un gest teatral? De lucrurile astea nu e ferit nimeni”, povestește actriţa, care își amintește și de prima lor despărţire. „Peste un an după ce ne-am căsătorit, când o aveam deja pe Lucia, pe Spiru l-au luat la armată. Ţin minte că m-am închis în casă și plângeam în hohote, de parcă îmi smulseseră ceva din mine: cinci ani de zile fusesem nedespărţiţi și, când colo, l-au luat pentru un an! Dar lui Spiru îi plăcea milităria, chiar pentru rolurile de militar avea o abordare specială. S-a întors din armata sovietică cu grad de ofiţer, dar pe urmă a participat la toate evaluările și a înaintat până a ajuns în grad de căpitan”, își amintește actriţa.

Paulina Zavtoni împlinește 70 de ani, vârstă care nu i se citește în ochi, pe chip și nici înfăţișare. Rămâne la fel de tânără și efervescentă, cum au cunoscut-o generaţii întregi de spectatori și cum o mai aplaudă și azi pe scena „Luceafărului” publicul, dar și colegii mai tineri. Paulina Zavtoni se menţine tânără prin abordarea pe care o are faţă de teatru, dar și pentru Spiru, care așa a cunoscut-o și în memoria căruia așa vrea să rămână întotdeauna.

Istoria se repetă Constantin Haret și Alla Tuz-Haret de la Teatrul Rus „A. P. Cehov”, formează, de 14 ani, un cuplu pe scenă și în viaţă. Părinţii Allei sunt actorii Svetlana și Ivan Tuz, iar Constantin și Alla se cunoșteau din copilărie, deoarece se întâmpla să se întâlnească des la parade, la teatru, la Zatoka, unde se odihneau familiile lor, dar și la diverse manifestări organizate de consiliul orășenesc, pentru care făceau reportaje în limba rusă Svetlana și Ivan Tuz, iar Paulina – în limba română, după principiul bilingvismului armonios, cum se practica pe timpuri.

„Eu am fost o femeie fericită!” În 1999, Spiru Haret a decedat. Ea, care îi mulţumea în fiecare zi lui Dumnezeu pentru că a întâlnit omul potrivit, lângă care să formeze o familie fericită, a rămas buimacă. Paulina Zavtoni nu și-a cunoscut tatăl, acesta a murit pe front când mama actriţei era însărcinată. Visul unei familii întregite l-a nutrit întreaga viaţă, a considerat că femeia este stâlpul casei și și-a trăit viaţa ca atare: a născut, a crescut și a educat doi copii, pe Lucia și Constantin, a luptat ca o leoaică pentru familia ei, a fost o soţie grijulie, dar și o actriţă strălucitoare, a format împreună cu Spiru un cuplu armonios, admirat, dar și invidiat. „Eu am fost o femeie fericită! Am trăit o viaţă lângă omul iubit, am crescut împreună doi copii, am făcut toată viaţa meseria îndrăgită. Îmi amintesc primul cadou de la Spiru, o crizantemă, de ziua mea, când am împlinit 19 ani. Crizantemele sunt florile mele preferate. Și Spiru mi-a dat floarea aceea dimineaţă, iar eu am purtat-o cu mine și la lecţii, și seara la teatru, toată ziua am purtat-o cu mine. Pe urmă noi ne-am angajat în teatru, am mai prins la bani și Spiru îmi dădea, pe lângă un cadou, în fiecare an de ziua mea, câte un buchet de crizanteme: câţi ani împlineam, atâtea flori primeam. Cu timpul, au început să mă doară braţele deja de câte flori se adunau în buchet, dar era un cadou plăcut. Când Spiru a murit, tradiţia lui a preluat-o Constantin, acum el îmi aduce în fiecare an, de ziua mea, buchete enorme de crizanteme”, povestește actriţa, care își amintește de sfârșitul anului 1999 în felul următor: „Erau greutăţi în viaţa noastră, se adunaseră probleme, eram copleșiţi, dar așteptam să se schimbe prefixul anilor, apoi să intrăm într-un nou mileniu ca într-o nouă viaţă. Și s-a întâmplat ca Spiru să nu mai fie, iar noi ne făcuserăm atâtea planuri! În fiecare an, de Revelion, ieșeam cu întreaga familie în păduricea din sectorul Râșcani să întâlnim noul an cu șampanie, făceam rug, era vesel. Și anul 2000 l-am întâlnit fără Spiru. Am ieșit în pădurice, am făcut rug, am deschis șampanie, iar eu am căutat cu ochii spre cer, la Luceafăr, și m-am gândit la el în noaptea aceea dintre ani”. La toamnă, în luna octombrie,

Constantin îi seamănă lui Spiru nu doar la exterior, ci și la caracter. Ca și tatăl său, era pasionat de militărie, apoi de sport. Dar, în ultimul an de școală, a optat totuși pentru actorie. Pe Alla a reîntâlnit-o la Conservator, s-au ciocnit unul de altul pe scări și Constantin a decis să nu mai meargă la perechea la care se grăbea, au ales să bea împreună o cafea. Peste un timp, Alla a plecat la studii la Dnepropetrovsk, Constantin Haret a jucat la „Ginta Latină”, la „Eugene Ionesco” și o nouă întâlnire cu Alla, care revenise la Chișinău și era angajată la Teatrul „A. P. Cehov”, l-a făcut să accepte propunerea de angajare pe care o primise ceva mai înainate de la Veaceslav Madan. I-a apropiat și mai mult spectacolul „Take, Ianke și Cadâr”, unde au jucat rolurile îndrăgostiţilor. El, actorul care se făcuse remarcat în spectacole de limba română, a devenit, în scurt timp, unul dintre cei mai distribuiţi actori în spectacolele Teatrului Rus „A. P. Cehov”, iar în prezent este și directorul acestui teatru. Constantin și Alla au împreună doi feciori: Dumitru și Dan și nu este exclus ca tradiţia să continue. Nu doar în teatru găsim cupluri de artiști care ne-au cucerit prin talent, dar și prin povestea lor de dragoste. La o scurtă trecere în revistă, am putea să-i amintim aici pe Nicolae Botgros și Lidia Bejenaru, Cornel Botgros și Adriana Ochișanu, Mihai Dolgan și Lidia Botezatu, Anatol și Silvia Chiriac, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Costy Burlacu și Corina Ţepeș... În arta plastică: pe Glebus Sainciuc și Valentina Rusu-Ciobanu, Leonard și Olga Guţi și șirul ar putea continua, dar despre ei vă vom vorbi în altă ediţie a ziarului nostru. Liliana POPUŞOI, FLUX

25 februarie Evenimente 138: Împăratul roman Hadrian îl adoptă pe Antoninus Pius, făcându-l succesorul său 1570: Papa Pius al V-lea o excomunică pe regina Elisabeta I a Angliei 1817: Deschiderea oficială a muzeului Naţional Bruckenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din România 1866: Debutul literar al lui Mihai Eminescu în revista „Familia” din Oradea, cu poezia „De-aș avea...” 1925: Scaunul Arhiepiscopal și Mitropolitan al Ungro-Vlahiei este ridicat la rangul de Scaun Patriarhal. Miron Cristea devine, în calitatea sa de primat al României, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române 1964: Cassius Clay îl învinge pe Sonny Liston la Miami Beach, Florida, și devine campion al lumii la categoria supergrea 1969: Germania a dat 5 milioane $ unui terorist arab ca răscumpărare pentru pasagerii și echipajul unui jumbo jet deturnat 1990: A început să emită, la București, Radio Contact (transformat în 2004 în Radio KISS FM) 1994: Masacrul din Hebron (în timp ce cca 500 de palestinieni se rugau în genunchi la Mormântul Patriarhilor din Hebron, un colonist israelian cu vederi extremiste, Baruh Goldstein, a deschis focul și a ucis 29 de musulmani) 2006: Numărul estimat pentru populaţia lumii este de 6,5 miliarde de locuitori 2008: Indonezia, cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, la o distanţă de 160 km de coastă și la o adâncime de 35 km în largul sud-vest de Sumatra-

teri 1707: Carlo Goldoni, dramaturg italian (d. 1793) 1778: Jose de San Martin, erou argentinian al Independenţei Americii Latine (d. 1850) 1841: Auguste Renoir, pictor francez (d. 1919) 1842: Nicolas Camille Flammarion, astronom și scriitor francez (d. 1925) 1861: Rudolf Steiner, filosof austriac (d. 1925) 1866: Benedetto Croce, filosof, istoric, politician italian (d. 1952) 1873: Enrico Caruso, tenor italian (d. 1921) 1917: Anthony Burgess, scriitor, compozitor și critic britanic (d. 1993) 1925: Noel Bernard, jurnalist și analist politic (d. 1981) 1943: George Harrison, chitarist, compozitor britanic, membru al trupei The Beatles (d. 2001)

Decese 1558: Eleonore de Austria, regină a Portugaliei și a Franţei (n. 1498) 1713: Regele Frederick I al Prusiei (n. 1657) 1805: Frederika Louisa de HesseDarmstadt, a doua soţie a regelui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei (n. 1751) 1881: August Treboniu Laurian, filolog, istoric, publicist și om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române (n. 1810) 1852: Thomas Moore, poet irlandez (n. 1779) 1906: Anton Arenski, compozitor, pianist și dirijor rus (n. 1861)


FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

28

Luni FEBRUARIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 14, ep. 1,2 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3, ep. 26,27 10.30 Telecinemateca. Mumia 2. The mummy 2. Aventuri. SUA 2001 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 11,12 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Lie to me, ep. 2,3 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Șapte ani în Tibet. Seven years în Tibet. Dramă SUA 1997 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de Acasă 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

1

Marţi MARTIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14, ep. 2,3 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3, ep. 28,29 10.30 Telecinemateca. Șapte ani în Tibet. Seven years în Tibet. Dramă SUA 1997 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.6, ep. 12,13 18.00 Serial. Luna, ep. 111 19.00 Serial. Lie to me, ep. 3,4 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Renăscut din cenușă. Cinderella man. Acţiune. SUA 2005 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

2

Miercuri MARTIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 14, ep. 3,4 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3, ep. 30, Sez. 4, ep.1 10.30 Telecinemateca. Renăscut din cenușă. Cinderella man. Acţiune. SUA 2005 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 13,14 18.00 Serial. Luna, ep. 112 19.00 Serial. Lie to me, ep. 4,5 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 DEX juridic 22.10 Telecinemateca. Copoii de Hollywood. Hollywood homicide. Acţiune. SUA 2003 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (“Locura de Amor”) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3938 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.61 00:00 Serial: Flashpoint, ep.20, 21, anul I 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Moștenirea, ep.61 (r) 03:00 România, te iubesc! (r) 04:00 Românii au talent (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Drumuri de fier, partea a II-a 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3939 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Doctor Dolittle 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.62 00:15 Serial: Flashpoint, ep.22, anul I 01:00 Film: Doctor Dolittle (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.62 (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Serial: Om sărac, om bogat, ep.119, 120 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3940 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Meciul dreptăţii 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.63 00:00 Serial: Flashpoint, ep.23, anul I 01:00 Film: Meciul dreptăţii (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.63 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Nu, în numele nostru”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 10.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 11.00 Vector european. 11.40 Reporter de gardă. 12.05 Documentar. “Domniţa Lanitou Kavounidou”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 15.35 Erudit-cafe. 16.20 Templul muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro. 17.25 Magazinele UEFA. 17.50 Respiro. 18.00 Petalo romano. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.45 Respiro. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20, 2.30 Festivalul Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. Avanpremieră. 22.50 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 1. 0.25 ȘTIRI. 0.35 Documentar. “Almanah cinematografic”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 5.05 Respiro. 5.15 Baștina. Magazin agricol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Mai aproape de China. Începutul visului olimpic”. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Săptămâna sportivă. 15.20 Evantai folcloric. 16.00 Dor. Eugen Doga, artist al poporului. 16.30 Unda Bugeacului. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 5.00 Un mărţișor pentru cei dragi. 18.00, 21.40 Festivalul Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. Concert de inaugurare. Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 20.45 Respiro. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.15 ȘTIRI. 23.30 Film. “CELE DOUĂ ENGLEZOAICE ȘI CONTINENTUL” (Franţa). Episodul 1. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.10 Vedete la bis. 2.30 ARTelier. 4.30 Dor. Program muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.05 Documentar. “Veșmintele lumii”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.10, 5.00 Un mărţișor pentru cei dragi. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 11.55 Mitingul prilejuit de aniversarea a 19-a a declanșării luptelor pentru suveranitatea și independenţa Republicii Moldova. Transmisiune de la Complexul Memorial “Eternitate”. 13.10 Fotbal. Campionatul RM. “FC Zimbru” - “FC Dinamo”. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză - Respiro. 14.50 Desene animate. 15.00 Magazinul copiilor. 15.30 Cu noi la teatru. 16.00 Mai în glumă, mai în serios. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Svitanok. 18.30 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.45 Respiro. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “CELE DOUĂ ENGLEZOAICE ȘI CONTINENTUL” (Franţa). Episodul 2. 22.30, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 22.40 “... În decor de iarnă”. Program muzical. 23.25 ȘTIRI. 23.40 Documentar. “Mai aproape de China. Începutul visului olimpic”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 la datorie. 4.30 Dor. Program muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 “Здравствуйте, я ваша тетя, Татьяна Васильева” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Джин Хэкмен, Барбра Стрейзанд в комедии “Всю ночь напролет” 2.00 Лев Прыгунов в фильме “Безотцовщина” 3.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!” 7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 10:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Prima parte (r) 11:00 Pur și simplu delicios (r) 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (r) 12:50 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 69 14:00 Telejurnal 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu (r) 17:00 Spune-mi ce te doare (r) 17:30 Papucul doamnei (r) 18:00 Telejurnal 18:30 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 70. 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter» 21:00 Prim-plan. Moderator Livia Dilă 22:00 Serial. Anatomia lui Grey. Sezonul VI, ep. 17 22:55 Eurovision 2011 23:10 Replay. Prezintă: Marian Olaianos, Marius Mitran 0:40 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 1:40 Film. Amprenta morţii 3:10 Papucul doamnei (r). Prezintă Laura Nureldin 3:30 Telejurnal (r) 4:05 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (r) 5:20 Serial. Don Juan îndrăgostit, ep. 121 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 04-LE JARDINIER 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1015 13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOÛTS 13:30 UN PRINTEMPS 1956 / Documentaire L’indépendance du Maroc 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAGAZINE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 1/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Nouvelle-Zélande, marathon extrême 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 RUMBA / Cinéma 2:05 AUX TIMIDES ANONYMES / Court métrage 2:30 UN HOMME DE MAIN / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

25 FEBRUARIE 2011

Programe TV

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 Среда обитания. “Дырка от бублика” 23.20 Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Приключенческий фильм “Рассвет мертвецов” 2.10 Михаил Ножкин, Маргарита Володина в фильме “Каждый вечер в одиннадцать” 3.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!” 7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Tezaur folcloric (r) 10:00 Ca la carte (r) din 27 februarie 11:00 Pur și simplu delicios (r) 11:15 Spune-mi ce te doare (r) 11:45 Bebe magia (r) 12:15 Desene animate. Povești cu lipici pentru cei mici 12:50 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 70 14:00 Telejurnal 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum. Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV. Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal 18:30 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 71 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter» 21:00 Eu, cetăţeanul. Moderator Cătălin Sava 22:10 Telecinemateca. California Kid (CALIFORNIA KIDSUA, 1974) 23:30 Film. Panică în ascensor 1:00 Ca la carte (r) 2:00 Revizie tehnică 6:00 Istorii de buzunar (r) 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (r) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Cette nuit-là 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1016 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 OUAGA PARADISO / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 1/2 16:35 FLASH 16:40 ITINERIS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MOOLAADÉ / Cinéma 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 UNE FEMME PAS COMME LES AUTRES / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 THALASSA 2:45 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire Dragons, temples et fleurs célestes

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 Премьера. Фильм Леонида Парфенова “Михаил Горбачев. Он пришел дать нам волю” 0.00 Ночные новости 0.20 Вин Дизель в остросюжетном фильме “Хроники Риддика: Черная дыра” 2.05 Триллер “Я завязал” 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!” Profilaxie până la ora 17:00 17:00 Generaţia contra 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal 18:30 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 72 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter» 21:00 Ochiul magic. Realitatea filtrată de obiectivul camerei de luat vederi 22:10 Film. Cu capul în nori 0:15 Film. Noi suntem Bob Dylan 2:30 Generaţia contra (r) 3:00 Curier TV (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei Meteo (r) 9:00 Teleenciclopedia 5:15 Serial. Don Juan îndrăgostit, ep. 122 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Le coeur est un organe creux 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1017 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE / Documentaire Des nanos en nous 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 REGARDE LES HOMMES TOMBER / Cinéma 16:50 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 LE DÉBAT TSR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ONDES DE CHOC / Fiction Inès 20:25 ONDES DE CHOC / Fiction Marion 21:20 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 LIBRES FRANÇAIS DE LONDRES / Documentaire 23:30 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX / Documentaire Les pugilistes français 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 1/2 2:20 ENTRETIEN AVEC LA MATIERE Le bois 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire Vers un avenir incertain 4:45 SUR MESURES Ecailliste

3

Joi MARTIE

4

Vineri MARTIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14, ep. 4,5 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 2,3 10.30 Telecinemateca. Copoii de Hollywood. Hollywood homicide. Acţiune. SUA 2003 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna, ep. 113 19.00 Serial. Lie to me, ep. 5,6 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Faţă în faţă. Face off. Acţiune. SUA 1997 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14, ep. 5,6 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 4,5 10.30 Telecinemateca. Faţă în faţă. Face off. Acţiune. SUA 1997 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna, ep. 114 19.00 Serial. Lie to me, ep. 6,7 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Forrest Gump. Comedie. SUA 1994 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 03:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:45 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 Doamne de poveste (reluare din 27februarie)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Campionul 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3941 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Sechestraţi în larg 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.64 00:00 Serial: Flashpoint, ep.24, anul I 01:00 Film: Sechestraţi în larg (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.64 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar. “Expediţie pe fluviul Yangtze”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 22.25, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.20, 17.10, 5.00 Un mărţișor pentru cei dragi. 10.15 Respiro. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Desene animate. 12.30 Svitanok. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Film. “CELE DOUĂ ENGLEZOAICE ȘI CONTINENTUL” (Franţa). Episodul 1. 16.15 Fii tânăr! 17.00 ȘTIRI. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45, 2.30 Reporter de gardă. 22.10 Cinemateca universală. 22.35 O seară în familie. 23.35 ȘTIRI. 23.50 Capela corală “Doina”. Concert. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 4.30 Cu noi la teatru. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм 22.25 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Джош Хартнетт в комедии “40 дней и 40 ночей” 2.05 Фильм Клода Шаброля “Подруга невесты” 3.50 “Давай поженимся!” 7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Vip Confidente - Invitat Violeta Marian si Oleg Efrim (r) 10:00 Garantat 100%.(r) 11:00 Pur și simplu delicios (r) 11:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 12:15 Desene animate. Povești cu lipici pentru cei mici 12:50 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 72 14:00 Telejurnal 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 Cu drag de Dragobete. Prima parte (r) 16:20 Tezaur folcloric (r) 17:00 Interes general. Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (r) 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal 18:30 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 73 19:40 Sport 20:00 Telejurnal. Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 «Reporter» 21:00 Judecă tu! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial. CSI-Crime și investigaţii. Sezonul X, ep. 14 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film. Jasira 1:10 Film. Noi suntem Bob Dylan 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei (r) 4:20 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 5:15 Serial. Don Juan îndrăgostit, ep. 123 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Chien perdu 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1018 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 EN CAMPAGNE - L’ILE D’YEU / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ONDES DE CHOC / Fiction Inès 15:55 ONDES DE CHOC / Fiction Marion 16:50 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 18:45 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UNE FEMME PAS COMME LES AUTRES / Fiction 21:15 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 L’ABSENCE / Cinéma 23:30 DANS LE SANG / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 ABDERRAHMANE SISSAKO (UNE FENÊTRE SUR LE MONDE) / Documentaire 2:50 LE DÉBAT TSR 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 UNE LANGUE AUX MILLE VISAGES, LE FRANÇAIS AU Canada / Documentaire

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Campionul (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3942 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:30 Film: Unsprezece plus una 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.119, 120 (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Film: Unsprezece plus una (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 6.05 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 22.30, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.20, 17.10, 5.00 Un mărţișor pentru cei dragi. 10.15 Film. “CELE DOUĂ ENGLEZOAICE ȘI CONTINENTUL” (Franţa). Episodul 2. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Focus TV. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Portrete în timp. Grigore Rusu, profesor universitar. 15.30 Dor. Program muzical. 16.00 Vedete la bis! 16.50 Legendele muzicii. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show. 20.50 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45, 1.15 Fii tânăr! 22.40 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 0.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Euromaxx”. 0.50 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Respiro. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Золотой капкан”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.25 “Свидетели” 23.20 Ночные новости 23.40 “Обмани меня”. Новые серии 0.30 Том Хэнкс в фильме Стивена Кинга “Зеленая миля” 3.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!” 7:00 Telejurnal matinal (Sport, Meteo) 9:00 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș (r) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 12:50 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 73 14:00 Telejurnal 14:45 Istorii de buzunar (r) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 15:00 Cu drag de Dragobete. Partea a doua (r) 16:30 Europa mea (r) 17:00 Meseria brăţară de aur (r) 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (r) 18:00 Telejurnal 18:30 Serial. Legendele palatului: Prinţul Jumong, ep. 74 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 «Reporter» 21:00 Cu drag... de Mărţișor. Prima parte 22:00 Cu drag...de Mărţișor. Partea a doua 23:10 Film. Necunoscuta 1:15 Film. Jasira 3:10 ONG Blitz (r) 3:30 Telejurnal (r) 4:05 Tema zilei Meteo (r) 4:25 Cu drag de Dragobete. Partea a doua (r) 5:20 Serial. Don Juan îndrăgostit, ep. 124 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:35 NEC PLUS ULTRA 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 08-INSOMNIES 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1019 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” La culture comme outil de développement humain 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UNE FEMME PAS COMME LES AUTRES / Fiction 16:45 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:00 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:55 OTTO, LE GARDIEN DE L’ART CONTEMPORAIN 22:00 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 1/2 23:35 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX / Documentaire Le krav-maga 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ONDES DE CHOC / Fiction Inès 1:40 ONDES DE CHOC / Fiction Marion 2:40 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 LES DISSONANCES / Documentaire 4:45 SUR MESURES Relieur

5

Sâmbătă MARTIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 6,7 11.00 Telecinemateca. Forrest Gump. Comedie. SUA 1994 13.30 Film indian 16.00 Telecinemateca. Adevărul gol - goluţ. The ugly truth. Dragoste. 2009 18.30 Serial. Lie to me, ep. 7,8 20.00 Concert. Ștefănel Roșcovan P.I 21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Despărţiţi dar împreună. The break up Aventuri SUA 2006 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Bărbatul potrivit (12) (comedie) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:00 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:00 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 28 februarie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 1 martie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Întoarcerea lui Sandokan, partea I 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Incredibilele aventuri ale lui Marco Polo 17:00 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Ziua Independenţei 23:45 Film: Regina balului 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Film: Ziua Independenţei (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar. “Expediţie pe fluviul Yangtze”. 6.55, 2.30 Portrete în timp. 7.25 Respiro. 7.45 Documentar. “Jurnale de călătorie”. 8.35 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 8.45, 17.10, 5.00 Un mărţișor pentru cei dragi. 9.35 Film în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 13.00 ȘTIRI. 13.15 Lumina adevărului. 14.00 Medalion muzical. Alexandru Lozanciuc. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.25 Film. “RINO GAETANO” (Italia). Episodul 2. 17.00 ȘTIRI. 18.00 Erudit-cafe. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 3.00 O seară în familie. 20.40 O carte pentru tine. 20.45 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.45 “Mărţișor-2011”. Stelele primăverii. Spectacol muzical. Partea 1. 22.50 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 2. 0.25 ȘTIRI. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Documentar. “Alexander Paley: mărturisiri despre muzică”. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.45 “Волчья стая” 16.30 “Федеральный судья” 17.25 “Криминальные хроники” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.20 Закрытый показ. Премьера. Михаил Ефремов, Евгений Стычкин, Виктор Сухоруков в фильме “Кошечка” 2.05 Фильм Майка Ли “Вера Дрэйк” 4.00 Вера Глаголева в фильме “О тебе” 5.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 7:00 Europa, o pagina de istorie 7:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 8:00 Semne 8:30 Arca lui Noe. Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial. Hannah Montana. Sezonul II, ep. 15 10:00 Desene animate. Clubul Disney (SUA) 11:25 Destinaţia România Cetăţile de gheaţă ale Retezatului. Partea a treia (ultima) 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (r) 12:30 Pro patria 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Circ internaţional 15:15 Ne vedem la TVR (r) 16:40 Cu drag... de Mărţișor. Prima parte (r) 17:40 Cu drag...de Mărţișor. Partea a doua (r) 18:40 Teleenciclopedia 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film. Ultima legiune 22:50 Campania Ovidiu Rom. 23:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă. 0:10 Filme șoc. Ultima lovitură 2:00 Europa, o pagină de istorie (r) 2:45 Călător pe viaţă (r) 3:10 Telejurnal (r) 3:45 Tema zilei Meteo (r) 4:05 Destinaţia România Cetăţile de gheaţă ale Retezatului. Partea a treia(ultima) (r) 4:35 Circ internaţional (r) 4:55 Viaţa satului (r) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PEUPLE DU MÉKONG / Documentaire Vers un avenir incertain 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Sumatra Vénus Beauté 15:55 A DEUX PAS DU FUTUR 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES VICTOIRES DE LA MUSIQUE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Le caviar, ce trésor venu d’Iran

6

11

Duminică MARTIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 10.00 Telecinemateca. Pearl Horbor. Acţiune. SUA 2001 13.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 3, ep. 26 - 30 17.00 Concert 18.30 Serial. Lie to me, ep. 8,9 20.00 Concert. Ștefănel Roșcovan P. II 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Mumia 3. The mummy 3. Aventuri. SUA 2008 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 6) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Clubul nevestelor părăsite (AP) (comedie) 22:45 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 5) (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 02:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 2 martie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 3 martie) (12) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial: Incredibilele aventuri ale lui Marco Polo (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: În libertate 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Tăntălăul și gogomanul 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Seducătorul fără chip 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Apropo Tv (r) 02:15 Film: În libertate (r) 04:00 Film: Tăntălăul și gogomanul (r) 05:45 România, te iubesc! 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 6.55 Film. “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 8.05 O seară în familie. 9.10, 16.10, 5.00 Un mărţișor pentru cei dragi. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 4.30 Portrete în timp. In memoriam. Domnica Darienco. 12.00 Documentar. “Mister Brown”. 13.00 ȘTIRI. 13.10, 3.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Dor. Vadim Gheorghelaș, interpret de muzică populară. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Fotbal de sală. Campionatul RM. “Tornado” - “JLC”. În pauză - Respiro. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.35 Respiro. Tot cu dansul mă mângâi... 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 “Mărţișor-2011”. Stelele primăverii. Spectacol muzical. Partea 2. 22.35, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 22.45 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 0.15 ȘTIRI. 0.25 Documentar. “Scrisoare către un tânăr cineast. Celălalt Chanine”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Respiro. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 6.00 Новости 6.10 “Три любви Евгения Евстигнеева” 7.05 Комедия “Наши соседи” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Ия Саввина. Гремучая смесь с колокольчиком” 12.00 Новости 12.10 Премьера. “Любовь глазами мужчин” 13.05 Лариса Голубкина, Анатолий Кузнецов в лирической комедии “Дайте жалобную книгу” 14.40 Премьера. “Елена Яковлева. ИнтерЛеночка” 15.35 Премьера. Елена Яковлева, Сергей Жигунов, Сергей Газаров в фильме “Рита” 17.10 Премьера. “Вернись, любовь!” Концерт Александра Серова 19.00 Евгения Лоза в фильме “Золушка. ru” 21.00 “Время” 21.15 “Жестокие игры”. Новый сезон 22.50 “Прожекторперисхилтон” 23.30 Татьяна Яковенко, Александр Панкратов-Черный в фильме “Продается дача” 1.10 Валерия Заклунная в фильме “Поздняя ягода” 2.40 Александр Калугин, Татьяна Лютаева в фильме “Внимание: Ведьмы!” 4.00 Любовь Виролайнен в фильме “Мы вместе, мама!” 5.05 “Поле чудес” с Леонидом Якубовичем 7:10 Universul credinţei 9:00 Ca la carte (r) 10:00 Desene animate. Clubul Disney (SUA) 10:55 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 11:00 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului. Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal 14:20 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș 15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte. 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film. Cu Mafia pe urme 23:00 Garantat 100% (r) 0:00 O carte pe săptămână. Prezintă Gheorghe Schwartz 0:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Prima parte (r) 1:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment Partea a doua (r) 2:05 Tezaur folcloric (r) 2:45 Ca la carte (r). 3:35 Telejurnal (r) 4:10 Tema zilei Meteo (r) 4:30 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (r) 4:35 Universul credinţei (r) 6:15 Imnul României 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 COUP DE BLUES A JANICE DEROSA / Documentaire 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:10 LE CODE CHASTENAY 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 SUR MESURES Graveur héraldiste 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Pêche shower 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH 18:05 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:05 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vers une gestion durable des forêts 21:00 FLASH 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PARFUM DE LA DAME EN NOIR / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE FLEUVE / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Les bûcherons du Canada

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca. Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bucătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi. Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fiecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi. Apartamentele sunt un singur edificiu, cu priveliște deosebită, se află la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aeroport, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane. Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania. Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edificiu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR. Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024.


CMYK

12

25 FEBRUARIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Siesta

COLABORARE O textieră din Belarus, intrată în Guinness Book, a scris o piesă pentru Eurovision Moldova 2011 Svetlana Gheraskova este numele unei textiere și cântăreţe din Belarus care a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru piesa “Earth Passport”, interpretată de trupa americană “Liquid blue”.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

PENTRU O VOCE „DE AUR DE PESTE PRUT”

Ianna Rodica Novac a fost premiată la gala “Femei de succes” Ianna Novac a fost distinsă, pe 15 ianuarie 2011, cu Premiul Special pentru o voce de aur de peste Prut, în cadrul galei “Femei de succes”. Au existat peste 100 de nominalizări, făcute de 29 de publicaţii din România, iar președinta juriului a fost Felicia Filip. Printre alte câștigătoare a celei de-a șaptea ediţii au fost: Andre-

ea Marin, Ingrid Vlasov, Corina Chiriac, Simona Gheorghe, Gabi Firea, Elena Merișoreanu și altele. Rodica Novac a devenit cunoscută în Republica Moldova prin participarea la diverse concursuri și festivaluri naţionale muzicale. În paralel cu muzica, a înregistrat succes și în modeling, devenind finalistă a cocnursului Miss Moldova în 2001, iar în 2002 – finalistă a concursului Miss Italia del Mondo. În 2004 devine membră a formaţiei A.S.I.A., iar apoi, după destrămarea

trupei, cântă în trupa Ladies. În plus, a cântat în concerte alături de Alessandro Safina sau Francesco Napoli. Acum, Rodica, cu numele de scenă Ianna, cântă solo, dar și alături de trupa Distinto sau acompaniată de cvartetul Arpeggione, promovând în România exclusiv genul muzical popopera. În prezent, artista finalizează albumul ei de debut, programat să apară în această primăvară. Liliana POPUŞOI, FLUX

Ghera (acesta este pseudonimul artistei), a fost menţionată drept coautor al acestei piese, scrisă în nouă limbi diferite. „Earth Passport” s-a ridicat în poziţia a treia a celui mai important top muzical - Billboard. Svetlana este și coautorul piesei “Break it up”, interpretată de Boris Covali și Cristina Croitoru, admisă în finala naţională a Concursului Eurovision Moldova 2011. Svetlana Gheraskova și-a început activitatea în 2003, când l-a întâlnit și a început să colaboreze cu compozitorul Evgheni Oleinik (cel care semnează și piesele de pe noul album al lui Nelly Ciobanu). Piesa cu care Cristina Croitoru și Boris Covali participă la preselecţia naţională Eurovision a fost scrisă de Oleinik special pentru Moldova, în colaborare cu interpretele belaruse Ghera și Aura. L. P., FLUX

STATISTICI

ÎN POFIDA SCANDALULUI

Milionarul Dan Bălan Se pare că pe Dan Bălan nu l-a afectat scandalul iscat de Hramul Orașului Chișinău anul trecut, când a avut pe scenă un comportament ușor spus straniu sau „obosit”, cum s-a scuzat după asta vedeta.

Rămâne de văzut dacă actualul primar, implicat în organizarea concertului, va fi taxat de electorat la alegerile locale pentru comportamentul prietenului său obosit. În Rusia însă, popularitatea lui Dan este în continuă ascensiune. Single-ul “Chica Bomb”, lansat în luna februarie 2010, a staţionat mult timp pe primele poziţii în topurile europene, iar “Justify SEX”, lansată vara trecută, conduce detașat în topurile rusești. “Лепестками Слёз”, piesa lansată de Dan Bălan împreună cu Vera Brejneva în luna octombrie 2010, a devenit cel de-al treilea single situat pe primul loc în topul oficial muzical al Rusiei. Videoclipul la piesa “Лепестками Слёз” a fost vizionat, până la 23 februarie, de nici mai mult, nici mai puţin, 5 377 635 de ori. Aproape cinci milioane și jumătate de internauţi au căutat pe internet această piesă.

PENTRU CĂ SE ÎMBRACĂ „MULT PREA BĂTRÂNEŞTE”

Vivienne Westwood nu vrea s-o îmbrace pe Kate Middleton Mulţi creatori de modă, începători, dar și consacraţi, concurează pentru a crea rochia de nuntă a lui Kate Middleton, aleasa prinţului William. Nunta lor, care va avea loc pe 29 aprilie, este cel mai așteptat eveniment monden al anului. În situaţia în care designerii vestimentari se bat să intre în istorie pentru că au creat rochia de nuntă a viitoarei prinţese, se pare că sunt și din cei care nu sunt interesaţi de acest gen de publicitate. Celebra creatoare de modă Vivienne Westwood, 69 de ani, a declarat, conform cotidianului german „Bild”, că va refuza să creeze rochia de mireasă pentru Kate Middleton, pentru că viitoarea soţie a prinţului William nu are stil vestimentar. “Mi-ar fi plăcut să îi fac rochia lui Kate Middleton, dar cred că trebuie să aștept până când ea va ajunge să înţeleagă cumva ce înseamnă să ai stil vestimentar”, a declarat creatoare de modă britanică, adăugând despre Kate Middleton că se îmbracă mult prea bătrânește și că nu știe să îţi aleagă ţinutele.

Hotel FM merge la Eurovision, dar pierde din sponsori 25 februarie - 4 martie

Deși a fost implicat într-un scandal sexual de proporţii, David Bryan, solistul trupei Hotel FM, va reprezenta totuși România la Eurovision.

Berbec

Dorinţele sunt mai intense acum, indiferent ce anume vreţi. Aţi putea avea mai puţin chef de muncă. Însă cu răbdare veţi reuși să treceţi cu bine peste ispitele acestei perioade intense!

Taur

Acest lucru a fost decis în cadrul dezbaterii organizată de TVR pe această temă. Sâmbătă, 19 februarie, în cadrul emisiunii „Ne vedem la TVR”, realizată de Marina Almășan-Socaciu, artiștii care în anii trecuţi au reprezentat România la Eurovision i-au luat apărarea lui David Bryan. Totuși, scandalul în care a fost implicat cântăreţul nu a rămas fără consecinţe. Reprezentanţii trupei, dar și organizatorii au avut de suferit, pierzându-se unele sponsorizări.

Vă fixaţi atenţia asupra partenerilor de orice fel sau a colaboratorilor. Așa că revărsaţi asupra lor o mulţime de cerinţe, dar dacă vă gândiţi mai bine veţi recunoaște că nici voi nu le-aţi duce la îndeplinire.

Gemeni

„Este greu acum, deoarece va trebui să găsim alţi sponsori, să ne reorientăm”, a declarat coordonatoarea proiectului Eurovision, Marina Almășan-Socaciu.

SCHIMBĂ CEVA?

Decor de milioane la Moldova 1 pentru finala Eurovision Se poate spune cu certitudine că finala Concursului Naţional Eurovision 2011 va avea loc într-un decor de milioane. Sâmbătă, 26 februarie, va fi desemnat câștigătorul etapei naţionale a concursului Eurovision „O melodie pentru Europa”. Show-ul va fi difuzat din studioul Nr. 2 al televiziunii publice Moldova 1, proaspăt renovat și adaptat standardelor europene. Pentru a le crea concurenţilor condiţii „ca în Europa”, despre care s-a vorbit atât de mult, Compania publică “TeleradioMoldova” a cheltuit pentru reparaţie 1,4 milioane de euro sau 22,6 milioane de lei. Banii pen-

tru reparaţii provin din bugetul statului și din publicitate. Investiţiile pentru repararea platoului au început în 2008.

Studioul are un spaţiu de 600 de metri pătraţi, cu o capacitate de câteva sute de locuri. Finala va fi transmisă în di-

rect la Moldova 1, Moldova Internaţional și Radio Moldova. În primii cinci ani de participare a Moldovei la Eurovision, finala naţională s-a desfășurat pe scena Palatului Naţional. În 2010, etapa naţională a avut loc în platoul Nr. 2 al televiziunii publice. Fiecare dintre cei 25 de finaliști va avea la dispoziţie trei minute pentru a-și demonstra talentul. Participanţii vor fi jurizaţi în baza televotingului și a voturilor din partea juriului, în proporţie de 50 la 50. Finala concursului Eurovision Song Contest 2011 va avea loc pe 14 mai în orașul Dusseldorf din Germania.

DUMINICĂ SE DĂ OSCARUL

“Discursul regelui” şi „Reţeaua de socializare”, în competiţie strânsă Toată lumea vorbește cu admiraţie și entuziasm despre “Discursul regelui”, iar zarurile par deja aruncate. Filmul îl are în centru pe George al VI-lea, care luptă să-și învingă bâlbâiala și a luat deja o sumedenie de premii. Părerile criticilor sunt unanime și când vine vorba de prestaţia lui Colin Firth, care, mai mult ca sigur, va pleca acasă cu un Oscar pentru interpretare. Cât despre Oscarul pentru interpretare feminină, balanţa pare să încline în favoarea lui Natalie Portman pentru rolul din “Lebăda Neagră”. Melissa Leo, în schimb, este considerată favorită la categoria cea mai bună actriţă în rol secundar, cu interpretarea din “Luptătorul”. Cât despre statueta pentru cel mai bun regizor, lupta se dă între Tom Hooper pentru “Discursul Regelui” și David Fincher cu “Reţeaua de socializare”. Misterul se va risipi duminică, când cea de-a 83-a ediţie a premiilor Oscar îi va avea drept amfitrioni pe Anne Hathaway și James Franco.

Vreţi multe lucruri acum, vă pregătiţi un plan de acţiune detaliat și porniţi la drum cu mult curaj. Planurile voastre trebuie modificate chiar de la prima întâlnire. Situaţia evoluează în favoarea voastră!

Rac Cei dragi sunt în centrul atenţiei voastre acum. Sunt momente deosebite în compania lor, chiar dacă vor avea și cerinţe destul de greu de realizat. Bucuria vine din îndeplinirea acestor dorinţe!

Leu O perioadă cu momente tensionate, care se nasc din veșnicele conflicte între voinţa voastră și cea a unora dintre membrii familiei. Nu e loc de compromisuri și v-ar prinde bine să căutaţi o soluţie inteligentă.

Fecioară O veste bună de la cineva drag vă luminează săptămâna, poate fi un copil sau o altă persoană specială din viaţa voastră. Sunteţi deciși să nu mai amânaţi îndeplinirea unor dorinţe.

Balanţă Cele mai importante preocupări sunt legate de bani și de alte beneficii pe care consideraţi că le meritaţi. E posibil ca veștile de la serviciu să fie bune, dar nu pe măsura speranţelor voastre.

Scorpion O perioadă cu momente frumoase, pe care leaţi putea petrece în compania persoanei iubite sau departe de ochii acesteia, cu cineva care vă atrage irezistibil. Un moment excelent pentru a concepe un copil.

Săgetător Contextul recomandă multă discreţie, un ritm mai lent al activităţilor zilnice și, mai ales, căutarea unor metode de relaxare mentală, pentru a nu vă lăsa prinși în capcana frustrărilor ce se pot naște acum.

Capricorn Aţi putea primi o invitaţie la un eveniment important din viaţa unui prieten sau a unei rude prin alianţă. Sau se îndeplinește o dorinţă de-a voastră mai veche și sunteţi primiţi într-un grup de elită.

Vărsător Tentaţia de acum ar putea fi dorinţa de a progresa pe plan profesional, trecând peste etapele firești, doar pentru a demonstra celor care nu vă apreciază că sunteţi în stare de lucruri la care ei nici nu visează.

Peşti Un plan mai vechi, alcătuit împreună cu un prieten sau cu o rudă, prinde viaţă acum. Intuiţia este la cote pe care nici voi, care beneficiaţi încă din naștere de această latură misterioasă, nu leaţi mai trăit.

CMYK


Ziarul Flux, Ed. 7 (787)