Page 1

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 24 ianuarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 24.01.2014

Cuv. Teodosie cel Mare; Cuv. Vitalie Maxima zilei „Nu este în lumea aceasta totul deşertăciune, rămâne ceva statornic; rămân faptele mari, care sunt nepieritoare”. Mihail Kogălniceanu

Cursul monedei euro a depăşit un record absolut din istorie

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.1576 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.3242 1 Leu românesc ................. 4.0098 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3909 Timpul probabil: 24.01.2014

25.01.2014

Noros, -13 -10 0C

Noros, -13 -10 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

SPECIAL

Fondat în 1995  Nr. 3 (928)

Banca Națională a Moldovei a stabilit pentru următoarele trei zile o rată record a monedei euro. Euro va fi în valoare de 18 de lei şi 15 bani. Aceasta este cea mai mare rată a monedei unice europene de la introducerea sa în circulație în Republica Moldova. Dolarul SUA în week-end va costa 13.32 lei Sursa: point.md

ALARMANT!

2

PAGINA

OPINII

A minţit sau nu Gheorghe Avornic?

5

PAGINA

OPINII

Oligarhii moldoveni vor să devină dictatori sau judecătorii corupţi sunt demişi pe principiul loialităţii

Banca de Economii: Prăbuşirea gigantului Pierderi de aproximativ jumătate de miliard, în doar cinci ani

În cazul Băncii de Economii, în perioada 20082013 statul a pierdut minim o sumă cuprinsă între 320 şi 527 mln. de lei. Este concluzia studiului „Epopeea Băncii de Economii sau cum au prăbuşit gigantul”, prezentat ieri de Centrul analitic Expert-Grup.

Evoluțiile din ultimii ani de la Banca de Economii scot în evidență problema managementului ineficient a proprietății de stat, a deciziilor politice neinspirate și a funcționării dezinteresate a instituțiilor publice. Decizia politică de preluarea a unei bănci falimentare în plină criză, raidurile corporative, acțiunile întârziate și contradictorii ale instituțiilor publice, precum și diluarea valorii acțiunilor ca rezultat al emisiunilor suplimentare la prețuri derizorii au

Un acord de cooperare academică INCE–UP Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Universitatea Populară au semnat un acord de colaborare, punând astfel bazele unei cooperări ştiinţifice între cele două unităţi. După cum informează Agenţia Novosti-Moldova, documentul semnat marţi, 21 ianuarie, de Alexandru Stratan, director INCE, şi Iurie Roşca, preşedinte UP, prevede activităţi comune ale celor două instituţii în domenii precum cercetarea ştiinţifică, promovarea reciprocă a specialiştilor în proiecte de cercetare pe plan intern şi internaţional, consultări la nivel de experţi, organizarea unor “mese rotunde”, seminare şi lecţii academice, editarea de studii elaborate cu contribuţia celor două părţi. Evenimentul de marţi a fost precedat de o sesiune de lecturi academice cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică spre independenţa economică”, în cadrul cărora Roşca a prezentat viziunea sa asupra dezvoltării ţării. Cu ocazia semnării acordului, Alexandru Stratan a declarat că instituţia pe care o conduce este disponibilă să dezvolte proiecte bilaterale cu UP, în vederea cercetării unor aspecte-cheie ce ţin de domeniul social, cum ar fi sistemul de pensionare, evaluarea pragului de sărăcie şi a minimului de existenţă, dinamica demografică în condiţiile migraţiei masive a cetăţenilor noştri pe pieţe-

de influență în companiile publice sau public-private. „Declinul acestei bănci a fost generat de constrângerile critice ale economiei naționale, cum ar fi: cadrul regulator ineficient, pasivitatea instituțiilor publice, justiția necalitativă, nivelul scăzut de transparență în activitatea instituțiilor financiare. Pe parcursul ultimilor 5 ani, anume cu concursul acestor factori s-a reușit doborârea unui gigant financiar autohton”, concluzionează experţii.

Sistemul electoral şi testamentul lui Plahotniuc

le forţei de muncă din Europa şi Rusia şi a scăderii dramatice a natalităţii. Directorul INCE a ţinut să accentueze şi faptul că “această cooperare este cu atât mai binevenită cu cât este cunoscut faptul că Universitatea Populară are o experienţă remarcabilă de comunicare publică şi de organizare a unor evenimente de rezonanţă, cu impact deosebit în societate şi cu participarea unor exponenţi de vârf ai elitei naţionale”. La rândul lui, Roşca a propus organizarea unor activităţi comune care ar viza relaţia dintre factorii geopolitici şi economie, interacţiunea între domeniul politic şi cel economic, evaluări şi prognoze vizând perspectivele de cooperare economică internaţională a Republicii Moldova. “Expertiza celor două entităţi academice, – a remarcat el, – trebuie să se concentreze asupra avantajelor şi dezavantajelor de integrare economică a ţării în spaţiul UE, precum şi asupra opţiunii de apropiere de Uniunea Vamală. Dincolo de reprezentările formate în mentalitatea colectivă, calculul ştiinţific, plus luarea în consideraţie a unor factori non-economici deloc neglijabili, cum ar fi cele civilizaţionale, religioase şi culturale, pot servi drept puncte de reper în formularea unei strategii de dezvoltare durabilă a Moldovei”, a mai menţionat Roşca. FLUX

CMYK

afectat grav Banca de Economii, se arată în studiu. Însă, ponderea cea mai mare în degradarea situației aparține activității de creditare defectuoase, contrare oricărui principiu de prudență și a unui management deficient. Regretabil, dar și așa-numita „salvare” a băncii s-a transformat într-o cedare dezonorată a controlului asupra instituției financiare din partea Guvernului și a creat un precedent riscant prin care statul, și indirect cetățenii, ar putea pierde și în viitor pârghiile

Plahotniuc a plecat (din Parlament), dar cauza lui este vie. Pentru aceasta vor lupta (până la ultimul as din mânecă şi tertip legislativ) democraţii. Proiectul de suflet al prim vicepreşedintelui PD privind modificarea Codului Electoral şi trecerea la sistemul mixt de alegere a deputaţilor, a fost înaintat de către acesta încă în primăvara anului trecut şi chiar a şi fost adoptat, cu votul majorităţii de atunci, nu pentru mult timp însă.

Un nou proiect de modificare a Codului Electoral a fost expediat de democraţi Comisiei de la Veneția, pentru expertiză. Iniţiativa acestora prevede, inclusiv, introducerea sistemului electoral mixt, potrivit căruia, jumătate din deputaţi ar urma să fie aleşi pe circumscripţii uninominale, iar restul – pe liste de partid. Documentul mai prevede, de asemenea, revenirea la pragul electoral de 4% pentru partide. Continuare în pag. 3


FLUX

2

Actual

24 IANUARIE 2014

A minţit sau nu Gheorghe Avornic?

Pe data de 19 decembrie 2013, trei profesori de drept, Gheorghe Avornic, Teodor Cârnaţ şi Violeta Cojocaru, au fost aleşi în calitate de membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Candidaţii propuşi de Comisia juridică, numiri şi imunităţi au provocat reacţii aprinse, opoziţia comunistă acuzând că aceştia ar avea legături de rudenie în sistem, dar şi afaceri, şi proprietăţi în România. Întrebat de deputaţii comunişti dacă are proprietăţi pe teritoriul României, Avornic a negat acest fapt de la tribuna Parlamentului. „Nu dispun de niciun fel de proprietăţi în România. Prezentaţi un document oficial. Mai repet o dată. Nu dispun de niciun fel de firme în România”, a declarat acesta. Ziarul de Gardă a publicat însă o investigaţie în care arată că Avornic ar fi avut afaceri şi proprietăţi în ţara vecină. ZdG a avut acces la documente oficiale care demonstrează că Avornic a desfăşurat mai multe afaceri pe teritoriul României. Actualmente, pe numele lui mai figurează o firmă cu sediul în Iaşi. Tot pe numele proaspătului membru al CSM mai este înscrisă şi o vilă în localitatea Lunca Jariştei din judeţul Buzău, despre care el nu a vorbit până acum nici în Parlament şi nici în revistele cu celebrităţi.

Potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) din România, numele lui Gheorghe Avornic figurează ca asociat în şase firme. În ultimii ani, Gheorghe Avornic a lichidat şi a radiat firmele Jim-Tricotex SRL, iniţial cu sediul în judeţul Braşov, ulterior cu sediul în judeţul Buzău, firma Bucuria SRL din Bucureşti, Tedom SRL din Buzău şi Marcot SRL din Braşov. Actualmente, pe teritoriul României, Avornic mai are activă firma „Electronics Exclusiv SRL”, cu sediul la Iaşi, strada Splai Bahlui, 24, pe care a înregistrat-o pe 7 martie 2012. Administratorul întreprinderii este Valentin Midoni, un cetăţean român născut în regiunea Kirov din Federaţia Rusă, care gestionează

Alexandru SLUSARI:

Agricultorii moldoveni nu simt euforie în privinţa UE

„Producătorii agricoli moldoveni nu devin euforici atunci când este vorba de Uniunea Europeană, pentru că această colaborare conduce la probleme mari”, consideră preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, Alexandru Slusari. El a făcut această declaraţie ieri, în cadrul conferinţei miniştrilor Agriculturii din UE şi ţările Parteneriatului Estic, care a avut loc la Chişinău. Potrivit agenţiei „Infotag”, Slusari a afirmat că fermierii moldoveni au nevoie de mai multe finanţe şi timp ca să devină competitivi pe pieţele europene. „Mărfurile noastre nu sunt suficient de competitive, subvenţiile sunt insuficiente şi nici nu se compară cu cele din ţările europene. Chiar dacă avem un oarecare suport, ni se impun restricţii, inclusiv, prin intermediul taxelor vamale. În aceste condiţii, mulţi producători agricoli moldoveni nu vor renunţa să livreze produse pe pieţele estice, în pofida concurenţei serioase şi problemelor mari”, a spus Slusari. El a estimat că e nevoie de timp şi de bani pentru dezvoltarea agriculturii. „Noi căutăm să abordăm pragmatic problemele care apar. În Uniunea Europeană există mulţi producători agricoli autohtoni care, de asemenea, au nevoie de investiţii şi ei au un control al calităţii înalt. Nu cred că produsele noastre se vor vinde pe pieţele europene în volumul de care avem nevoie. Propun să acordăm o atenţie mai mare dezvoltării sectorului agricol, să sporim competitivitatea, să îi asigurăm pe fermieri cu tehnologii noi, şi abia apoi vom putea afirma cu certitudine că mărfurile noastre au o valoare anumită”, a menţionat acesta. Alexandru Slusari a mai lansat acuzaţii la adresa autorităţilor, care, în opinia lui, „pur şi simplu, îi duc de nas pe producătorii agricoli autohtoni, fără să le rezolve problemele”. Sursa: noi.md

mai multe afaceri pe teritoriul României, scrie Ziarul de Gardă. La un an de la înregistrarea firmei, reprezentanţii de la „Electronics Exclusiv SRL” au întrerupt temporar activitatea întreprinderii până la data de 4 martie 2016. Pe numele lui Gheorghe Avornic este înregistrată o vilă în Lunca Jariştei, o localitate de reşedinţă a comunei Siriu din judeţul Buzău. Reprezentanţii Primăriei Siriu au confirmat aceasta: „Da, el are casă în Lunca Jariştei. Este scrisă pe el”. Localnicii au precizat că în ultimul timp, el vine mai rar pe aici. Tot pe această adresă din Lunca Jariştei, Gheorghe Avornic a avut înscrise mai multe firme. Ziariştii de ZdG i-au spus lui Gheorghe Avornic că deţin documente despre vila şi firmele sale pe care le-a înregistrat în România şi l-au întrebat de ce a minţit în Parlament. „Am răspuns şi în Parlament corect. Şi acum răspund corect. Eu răspund pentru fiecare cuvânt pe care l-am declarat în Parlament. În Lunca Jariştei este casa mea. Fiica mea este măritată în Bucureşti şi eu pot să le transmit la copiii mei ceea ce am avut eu? Este o casă de vară, de vacanţă. Se încurcă businessul cu

patrimoniul. Firmele au fost lichidate. Am trecut cu toate afacerile pe teritoriul R. Moldova şi nu a mai fost sens să activez acolo. E un drept al meu. Am înstrăinat afacerea şi asta e tot. Jocurile politice să le facă ei. Sunt mizerabile şi murdare. Nu cred că merită de turnat atâta murdărie în capul oamenilor”, a declarat Avornic.

Totodată, acesta le-a mai spus ziariştilor că la CSM doreşte, în primul rând, să aibă un dialog cu media, „că nu se poate atât de turnat murdărie şi de adus în faţa opiniei publice doar lucrurile rele şi tot ce este negativ. Fiindcă asta influenţează din toate punctele de vedere asupra cetăţenilor”. FLUX

Vântu şi pașaportul moldovenesc al unui mogul expirat Sorin Ovidiu Vântu riscă să intre din nou la închisoare

Sorin Ovidiu Vântu, fostul patron al Realității TV și fondatorul televiziunii Publika, s-ar fi pregătit să fugă din România cu documente false, potrivit unor surse din poliție, citate de presa centrală de la București. Dacă este așa, lucrurile urmau să se întâmple foarte repede, fiindcă, mâine (vineri – nota FLUX) este termenul final dat de Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul unui dosar în care Vântu este acuzat că l-a ajutat să fugă din țară pe partenerul său de afaceri Nicolae Popa. Instanța anterioară l-a condamnat deja pe fostul mogul la doi ani de închisoare cu executare în acest caz legat de Fondul Național de Investiții, în care și-au pierdut economiile peste 100.000 de români. Directorul administrativ al acestei inginerii financiare a fugit din țară imediat după ce a căzut fondul de investiții și abia în 2009 a fost găsit și adus înapoi în România, dar în tot acest răstimp Vântu l-a sprijinit cu bani. Sorin Ovidiu Vântu riscă să intre din nou la închisoare, după ce tocmai și-a ispășit o pedeapsă de un an pentru că l-a șantajat pe patronul RTV, de aceea ar fi fost poate interesat să plece din România cu acte false, dar pe numele său există mai multe dosare penale pentru mai multe infracțiuni, inclusiv spălare de bani, iar pedeapsa finală este de 12 ani condamnare cu executare. Azi dimineață (joi – nota FLUX), Sorin Ovidiu Vântu a fost dus la Parchetul General după ce polițiștii au găsit poza controversatului om de afaceri pe documente care purtau altă identitate. Descoperirea acestor documente false a avut loc după ce poliția din Republica Moldova a destructurat o rețea de falsificatori, potrivit unor surse bine informate. Falsificarea documentelor s-ar fi făcut cu ajutorul unor funcționari de la Registrul de Stat al Populației din Republica Moldova. Parchetul general de la București precizează într-un comunicat de presă că Vântu, ajutat de alte persoane, ar fi folosit documente de identitate falsificate pentru a obține buletin și pașaport de la autoritățile din Republica Moldova. Poza omului de afaceri român a fost găsită pe cele două documente pe care apărea însă nu-

mele Corneanu Sorin Haralambie. Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor de la Chișinău explică pe de altă parte că nu a existat niciodată în mod real o persoană care să poarte acest nume și recunoaște că autoritățile moldovene au eliberat în 2003 un pașaport și un buletin purtând această identitate. Sorin Ovidiu Vântu, declară însă că în 2003 putea să călătorească oriunde sub propriul său nume și nu avea nevoie de acte false, în vreme ce familia sa a trimis un comunicat de presă prin care argumentează că omul de afaceri nu ar fi avut niciun plan de plecare din țară și că intenționează să se supună tuturor rigorilor juridice din România. Sorin Ovidiu Vântu are 58 de ani, este cunoscut pentru artificiile financiare care l-au făcut bogat și influent în România până în 2009, când a fost arestat în Indonezia partenerul său de afaceri. De atunci a început căderea lui Vântu: și-a pierdut rând pe rând vehiculele mediatice, deci și poziția de putere pe care o avea față de politicieni, nu și-a pierdut însă conexiunile și pârghiile pe care le folosește pe piața bursieră, deși își canalizează energia pentru a scăpa de dosarele penale care l-ar putea arunca în închisoare pentru mai mulți ani. Sabina FATI Sursa: europalibera.org


Politic

24 IANUARIE 2014

3

FLUX

Sistemul electoral şi testamentul lui Plahotniuc Urmare din pag. 1 Zilele acestea, reprezentanții Comisiei de la Veneția s-au aflat la Chişinău pentru a discuta cu factorii de decizie despre reformarea Justiţiei şi Procuraturii, dar şi despre oportunitatea modificării Codului Electoral, pe care o doresc democraţii. Avizul acesteia va fi prezentat în perioada 21-22 martie, în cadrul următoarei sesiuni a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, a informat secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, după întâlnirea cu președintele Parlamentului, Igor Corman, precizând că este prematur să dea vreo apreciere până atunci. Totuşi, Thomas Markert a menţionat că ar fi mai multe aspecte de discutat, inclusiv „dacă este sau nu acum momentul oportun pentru a le pune în aplicare”.

Alegeri în 2014 sau într-un termen „rezonabil”?

Corman pare să-şi pună mari speranţe în avizul Comisiei. El a declarat că pentru modificarea Codului Electoral până la viitoarele alegeri este nevoie de consens în cadrul majorităţii parlamentare și de avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția. Totuşi, democraţii nu par prea siguri de faptul că vor avea sprijinul politic necesar. Motiv din care au expediat proiectul fără respectarea procedurilor legale şi fără a se consulta cu partenerii de la guvernare. Ceea ce nu ne miră, pentru că este în stilul actualei guvernări să meargă mai mult pe căi ocolite, decât pe cele legale. Democraţii se arată foarte preocupaţi de relaţia aleşilor poporului cu cetăţenii, relaţie pe care o vor mai bună şi mai apropiată. „Noi am invitat experţii de la Veneţia ca să discutăm acest aspect”, a explicat Corman. Necesitatea responsabilizării deputaţilor şi mai buna legătură a acestora cu alegătorii a fost invocată şi de şeful democraţilor, Marian Lupu. Nu la fel de determinaţi şi entuziasmaţi par să fie ceilalţi actori politici. Liberal-reformatorul Ion Hadârcă a dat de înţeles că nu va susţine iniţiativa, pentru că modificarea Codului Electoral trebuie făcută cu cel puţin un an înainte de începerea campaniei electorale. Aici însă trebuie să deschidem o paranteză şi să precizăm că democraţii sunt gata, pentru a-şi atinge scopul, să amâne chiar alegerile parlamentare, până în martie 2015. „Potrivit tuturor normelor legale, alegerile parlamentare pot fi organizate până în martie anul viitor, iată avem şi perioada unui an ”, a oferit Marian Lupu soluţia. Şi iarăşi nu ne-am mira dacă s-ar amâna data alegerilor, pentru că şi anterior fosta coaliţie a recurs la tertipuri pentru a-şi prelungi aflarea la putere. Rămâne de văzut dacă vor reuşi să-i convingă şi pe ceilalţi să mai stea câteva luni în plus în înaltele funcţii. Deocamdată, liberal-democraţii par decişi şi susţin că data alegerilor parlamentare nu va fi modificată de dragul adoptării unor eventuale modificări la Codul Electoral. Totuşi, liberal-democraţii nu au exprimat o opinie tranşantă privind susţinerea proiectului, dar au menţionat, prin gura lui Valeriu Streleţ,

preşedintele fracţiuni parlamentare a PLDM, că au o atitudine destul de rezervată faţă de acesta, „fiindcă în primul rând este an electoral, au mai rămas zece luni până la alegeri”. După cum am menţionat deja, pentru democraţi acesta nu este un impediment. Mai mult decât atât, liberal-democraţilor li s-a amintit repetat zilele acestea că iniţiativa privind trecerea la sistemul electoral mixt le aparţine, motiv din care ar fi musai să o susţină.

Mai votează o dată PLDM pentru schimbarea sistemului electoral?

PLDM a avut de-a lungul timpului o atitudine ezitantă în chestiunea dată, şi şi-a schimbat opiniile după cum a bătut vântul. Dacă ne amintim cum a fost votată, apoi anulată iniţiativa lui Plahotniuc de modificare a sistemului electoral în primăvara anului trecut, întreaga epopee se prezintă în felul următor: Proiectul a fost adoptat în luna aprilie, cu votul a 63 de deputaţi. Acelaşi Valeriu Streleţ declara că proiectul este perfect conform legislaţiei europene şi nu lezează prin nimic drepturile cetăţenilor de a participa la alegeri. După ce s-au rupt însă înţelegerile, iar Curtea Constituţională a decis că Vladimir Filat nu mai poate candida la şefia Guvernului, PLDM şi-a anulat votul, constituind în acest scop o alianţă ad-hoc cu PCRM. „În condiţiile în care nu putem asigura controlul constituţional asupra întregului teritoriu, nu putem crea circumscripţii uninominale pentru diaspora şi nu există un registru al alegătorilor, această normă este una prematură”, şi-au luat de seamă liberal-democraţii. „Cu certitudine neam grăbit. Sistemul mixt este prematur pentru Republica Moldova”, a punctat Streleţ, justificând acea turnură a formaţiunii. Prin urmare, acum PLDM mai degrabă nu va susţine decât va susţine această nouă iniţiativă a democraţilor. Doar dacă nu vor fi găsite „argumentele” pe care aliaţii să nu le poată refuza. Să nu uităm că, ceva mai devreme, şeful PLDM, Vladimir Filat, confirma că în cadrul coaliţiei de guvernământ se discută posibilitatea amendării Codului Electoral şi implementarea sistemului mixt până la viitoarele alegeri. El a precizat că respectiva soluţie este analizată, dar că, în opinia lui, nu se va reuşi operarea unor modificări în timpul rămas.

Ghimpu „deconspiră” şmecheriile democraţilor

Susţinătorul fervent de cândva al democraţilor, Mihai Ghimpu, supărat acum că aceştia au permis înlăturarea sa de la putere, a criticat intenţia PD în cadrul unei conferinţe de presă, afirmând că proiectul ar fi unul „diletant-plahitant”. Ghimpu a ţinut să precizeze că liberalii nu sunt împotriva unui astfel de sistem mixt, dar că în cazul de faţă ar fi vorba de interese şi scopuri ascunse. În opinia lui Ghimpu, proiectul propus de democraţi prevede că acolo unde aceştia au o susţinere mai mare, teritoriul să fie împărţit în mai multe circumscripţii, iar acolo

unde ştiu că nu vor fi susţinuţi, circumscripţii să fie mai puţine. „Şmecheria PD-ului constă în obținerea mandatelor așa cum le place unora, nu prin muncă, ci prin minciună şi cumpărare, așa încât să le fie plină covata”, a explicat plastic Mihai Ghimpu. Liberalii au mai atenţionat că proiectul propus ar presupune încălcarea gravă a Constituției, deoarece numărul de voturi acordate pentru un mandat va fi diferit de la o circumscripție la alta. Cu siguranţă, nici opoziţia comunistă nu va susţine iniţiativa lui Plahotniuc, sonorizată de democraţi. Aceştia au atenţionat şi ei că proiectul a fost trimis pentru examinare cu încălcarea legislaţiei. „Președintele Parlamentului, Igor Corman, nu are competenţe să trimită astfel de solicitări, deoarece, conform legii, proiectele către structurile internaţio-

nale sunt trimise de către Ministerul Justiţiei, la solicitarea Guvernului sau Parlamentului”, a atenţionat deputatul comunist Grigore Petrenco în cadrul unei emisiuni televizate. El şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că membrii Comisiei de la Veneţia au acceptat, în asemenea condiţii, să expertizeze proiectul de lege.

Sistemul mixt, inoportun şi prematur

În opinia unora, democraţii insistă pe acest proiect pentru că vor încerca, în ciuda tuturor declaraţiilor de dragoste faţă de electorat, să se menţină la putere prin cumpărare de voturi. Drept exemplu în acest sens este invocată situaţia din Găgăuzia, unde democraţii, fără să câştige alegerile, au preluat independenţii, asigurându-şi astfel majoritatea în Adunarea Populară de la Comrat. Prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc, se angajase solemn, cu ceva timp în urmă, să facă din respectiva formaţiune cel mai puternic partid de centru-stânga, fără a preciza prin ce metode va realiza acest deziderat. Sondajele de opinie însă, cu toată doza lor de eroare şi, uneori, de părtinire, arată cu totul altceva. Pentru a inversa situaţia, democraţii au nevoie de modificarea Codului Electoral. În caz contrar, aceştia, clientela PD, dar mai ales afaceristul Vladimir Plahotniuc, riscă să piardă puterea şi influenţa pe care o are în structurile statului. Prin urmare, nu este întâmplătoare nici demisia acestuia din funcţia de deputat în Parlament (unde oricum nu

mai are de făcut mare lucru) şi intenţia de a pogorî „în popor”, împreună cu onorabilul Dumitru Diacov. Şi nu avem în vedere doar efectul de imagine. Se ştie că democraţii au mizat întotdeauna pe oamenii din teritoriu, pe care au ştiut cum şi au avut cu ce să-i apropie. Iar tandemul Diacov-Plahotniuc ar putea fi deosebit de eficient în acest sens. Cu condiţia să mai obţină un fleac – modificarea Codului Electoral. Democraţii par să fi făcut totul pentru a-şi asigura succesul. Inclusiv un sondaj de opinie ne-a arătat că populaţia vrea să vadă în viitorul Legislativ mai mulţi deputaţi independenţi, aleşi în circumscripţii uninominale. Întocmai cum sugera şi Vladimir Plahotniuc la plecarea sa din Parlament, atunci când ne-a atenţionat că nu a renunţat la iniţiativa privind introducerea sistemului electoral uninominal şi că „mai devreme sau mai târziu vom avea vot uninominal sau mixt, pentru că cetăţenii vor asta, asta arată toate sondajele de opinie…”. Mai mulţi analişti şi politicieni au afirmat anterior că sistemul electoral mixt este, dacă nu inoportun, cel puţin prematur pentru ţara noastră. Pentru că funcţionalitatea acestui sistem depinde de măsura în care sunt asigurate componentele fundamentale ale statului de drept şi de nivelul de dezvoltare economică a ţării. În condiţii de sărăcie, sistemul respectiv nu poate decât să faciliteze cumpărarea de voturi, pentru că oamenii vor fi tentaţi să-şi dea votul în funcţie de pomenile ori promisiunile electorale, nu de propriile opţiuni.

Vom asista nu doar la coruperea alegătorilor, ci şi a oamenilor cu şanse reale de a accede în Parlament, ori a „independenţilor” ajunşi deja în Legislativ. Directorul Institutului Probleme de Securitate, Valeriu Ostalep, a declarat pentru agenţia de ştiri Novosti-Moldova că este cel puțin ciudată inițiativa de modificare a regulilor de desfășurare a campaniei electorale, în condiţiile în care Republica Moldova a intrat într-un an electoral cu o societate dezbinată, iar un dialog politic civilizat între putere și opoziție nu există. Potrivit acestuia, ”alegerile parlamentare din acest an ar trebui să se desfășoare în baza regulilor existente și cunoscute de toți actorii politici. Iar după alegeri, dacă în componența următoarei legislaturi va exista un dialog sănătos, o eventuală discuție referitoare la operarea de modificări în Codul Electoral ar avea o anumită logică.” Iar avocatul şi lector universitar Pavel Midrigan a precizat pentru aceeaşi agenţie că Comisia de la Veneția ar trebui să dea dovadă de consecvență şi principialitate, recomandându-i Republicii Moldova renunțarea la modificarea pripită a legislației electorale. În opinia sa, o eventuală revizuire a sistemului electoral presupune „un exercițiu foarte serios, care poate fi făcut cu cel puțin doi ani înainte de următorul scrutin parlamentar”. Unele componente ale guvernării pun la cale un truc politic prin care să câştige alegerile, consideră Midrigan. Pe ce ar putea miza totuşi democraţii în încercarea de a-şi convinge partenerii de la guvernare să le acorde „sprijin politic” şi să le susţină iniţiativele, inclusiv cea de decalare a alegerilor parlamentare? În primul rând, ei vor încerca să se prevaleze de avizul Comisiei de la Veneţia, în cazul în care acesta va fi unul pozitiv. În al doilea rând, prin modificarea Codului Electoral se urmăreşte şi un alt interes – împiedicarea comuniştilor să câştige alegerile parlamentare – o chestiune esenţială pentru actuala guvernare. Or, PCRM arată destul de bine în sondajele de opinie. Va fi acesta un argument forte pentru celelalte componente ale guvernării? Şi, mai cu seamă, vor accepta acestea să devină victime colaterale ale schimbării? Până la capăt. Ioana FLOREA, FLUX


FLUX

4

Important 24 IANUARIE 2014

Invazia pseudoevenimentelor Zilele astea am fost bombardaţi binişor cu pseudoevenimente. La ce mă refer? O să vă explic imediat. Mass-media ne-a spus că un procuror a fost reţinut pentru mită, apoi că soarta unor vameşi prinşi în flagrant delict va fi luată în discuţie în instanţă, apoi că un poliţist a fost reţinut pentru luare de mită a doua oară…

Mi se pare că asemenea ştiri, de care nu am dus lipsă niciodată în epoca tranziţiei, sunt lipsite de importanţă, că ele vizează nişte pseudoevenimente. Nu merită să le acordăm atenţie, după părerea mea. Şi asta pentru că, de obicei, cinovnicii-vameşii-poliţiştii nu sunt băgaţi aici la închisoare. Am avut, de-a lungul timpului, o sumedenie de arestări, de învinuiri, de cazuri de corupţie examinate în instanţă. Şi câţi cinovnici-vameşi-poliţişti au ajuns la închisoare pentru corupţie? Dar procurori şi judecători? Mai bine să nu ne obosim prea tare cu presupusul. Moldova e ţara în care oamenii cu funcţii serioase nu ajung la închisoare pentru corupţie. Şi nu ar fi fost asta o mare dramă dacă nu exista corupţia. Or, conform mai mult analize, ea face ravagii în Republica Moldova. Să fac o precizare. Am tot respectul pentru munca Centrului Anticorupţie. Efortul acestei instituţii este lăudabil. Numai că deciziile judecătorilor dau peste cap deseori acuzaţiile Centrului, arestările nu mai au relevanţa dorită, iar ceea ce se vrea un eveniment devine un fals eveniment. Să-l luăm pe poliţistul care a fost reţinut a doua oară pentru luare de mită. Prima dată el a fost achitat. Nu e exclus şi acum ca omul să fie declarat nevinovat. Şi atunci ce eveniment este arestarea lui? Păi, unul insignifiant, minor, banal. Un eveniment demn de băgat în seamă ar fi băgarea la puşcărie pentru luare de mită a unui poliţist-vameşcinovnic-procuror. Atunci ar merita, într-adevăr, să ne agităm, să analizăm datele problemei. Cum aşa ceva nu se prea întâmplă, de ce să ne impacientăm? Eu zic că nu are rost… Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Şansele Procuraturii de a scăpa de sub controlul politic par iluzorii Astfel a comentat Iurie Roşca şansele de reformare reală a Procuraturii, precum şi activitatea Grupului de lucru privind reformarea Procuraturii Generale, care s-a întrunit ieri într-o nouă şedinţă, potrivit Novosti-Moldova. „Aş dori să amintesc faptul că în momentul aderării ţării noastre la Consiliul Europei, unul dintre cele patru amendamente care condiţionau admiterea Republicii Moldova în acest for european viza tocmai revizuirea rolului şi a funcţiilor Procuraturii Generale ca instituţie-cheie în sistemul organelor de drept. Însă, din păcate, toate guvernările care s-au succedat timp de nouăsprezece ani n-au onorat acest angajament”, a specificat Roşca. El a mai ţinut să precizeze că „până în 2009, chestiunea respectivă figura cu regularitate în rapoartele coraportorilor din partea APCE, în care se menţiona lipsa de voinţă politică a autorităţilor de a da curs acestei reforme. Eram obişnuiţi timp de vreo cincisprezece ani cu vizitele raportorilor, care se întâlneau atât cu exponenţii puterii, cât şi cu cei ai opoziţiei, dar şi cu experţi din sectorul neguvernamental. Astfel de vizite se încheiau cu conferinţe

de presă, în care deputaţii APCE treceau în revistă toate lacunele de ordin legislativ şi disfuncţiile de ordin practic în domeniul funcţionării instituţiilor democratice”. Roşca i-a reproşat forului european tendenţiozitatea şi lipsa de insistenţă în promovarea acestei reforme în raport cu puterea instalată după 2009, atitudine care se explică, în opinia lui, „prin faptul că guvernarea de la Chişinău reprezintă clientela politică a birocraţiei europene, care închide ochii la orice abuz al acesteia din raţiuni de ordin geopolitic”. Politicianul a mai menţionat că „gruparea aflată la guvernare este formată din elemente corupte şi iresponsabile, care a uzurpat în mod ilegal puterea în stat cu sprijinul birocraţiei europene şi a centralei de la Washington. Astfel încât ar fi cu totul naiv să sperăm că după ce oligarhii şi gangsterii care au acaparat puterea şi şi-au subordonat toate instituţiile publice, justiţia, dar şi majoritatea structurilor media în scopul înavuţirii personale, să renunţe la controlul politic asupra Procuraturii”. „Asta ar însemna că grangurii de la pute-

re ar trebui să accepte ca după o veritabilă reformă a Procuraturii Generale, instituţia respectivă să instrumenteze o serie întreagă de dosare penale contra acestora, atât pentru deturnări de fonduri bugetare şi granturi, pentru privatizări ilicite, cât şi pentru uzurparea puterii de stat, crimă care, de altfel, nu are termen de prescripţie”, a conchis Roşca. FLUX

Atenţie la cei cu maşini de lux! Încă un indice că nivelul corupţiei în ţara noastră este în continuă creştere – maşinile de lux. Deşi Moldova este fără doar şi poate cea mai săracă ţară din Europa, de la an la an, numărul acestora este în creştere. Potrivit statisticilor, din numărul tuturor autoturismelor înmatriculate în 2013 în Republica Moldova, 10 la sută au fost de lux. Celor care nu sunt avizaţi o să le spunem că maşini de lux cumpără doar oamenii care sunt foarte, foarte bogaţi, dat fiindcă ele costă cam de la 50 de mii de euro în sus, iar în unele cazuri acestea pot ajunge la jumătate de milion de euro şi mai bine. În anul trecut, în Moldova au fost procurate 246 de autoturisme marca Mercedes, 121 de BMW, 92 de Porsche, 26 de Lexus, 15 Jaguar şi 6 Bentley. Ca să-ţi procuri una dintre aceste maşini trebuie să ai afaceri mari, multe şi foarte prospere. Şi nici măcar nu toţi oamenii de afaceri mari îşi permit să risipească bani pe o limuzină care, până la urmă, nu e decât un mijloc de transport. Dar la noi afaceri nici nu prea există. În Moldova nu există industrie. Deci, rămâne comerţul. Dar nu comerţul cinstit, căci dacă plăteşti impozitele, mare bogăţii tot nu faci, ci, mai curând, falimentezi. Ca să te îmbogăţeşti trebuie să practici specula, nu comerţul, şi să furi statul la plata impozitelor. Atunci poţi să-ţi cumperi un Mercedes sau un Lexus. Şi încă o şansă de a face bani pentru un Jaguar sau un Bentley sunt afacerile cu statul, să pui laba pe o comandă de stat. Ăsta, da, chilipir. Eu sunt sigur că foarte puţini dintre oamenii de afaceri corecţi şi cinstiţi din Republica Moldova (sper că mai sunt dintre aceştia) îşi pot permite o maşină de lux. În schimb, hoţii de calibrul mare, prădătorii de ţară, cei care fac contrabandă la vamă, care deturnează fondurile publice, îşi permit. Şi lor măcar nu le este jale să scoată atâta bănet din buzunare pentru că nu-s munciţi cinstit, ci furaţi. Aveţi grijă la omul care merge într-o maşină de lux, nu are cum să fie un om cinstit, mai ales într-o ţară atât de săracă.

Luxul cel mai extravagant lângă cea mai amarnică sărăcie

Acum să analizăm un alt aspect al pieţei auto. Cota automobilelor noi de lux a fost de aproape 10 la sută din numărul celor înmatriculate în ţară, în 2013. Dar la mâna a doua au fost înmatriculate peste 31 de mii de maşini, dintre care mai mult de jumătate sunt mai vechi de opt ani. Cei care şi-au procurat o maşină la mâna a doua sunt cei care ar reprezenta clasa de mijloc în ţara noastră. Preţul unei maşini la mâna a doua poate varia de la 1.500 de euro la 5-6 mii de euro. Nu mai mult, pentru că, dacă ai şase mii de euro, îţi poţi cumpăra deja o maşină nouă. Categoria aceasta de cetăţeni cu venituri medii, din păcate, este foarte mică în ţara noastră. În societăţile occidentale ei constituie 70 la sută, dar la noi probabil că nici 10 la sută. La noi, cea mai mare parte a societăţii o constituie cei săraci şi foarte săraci. Aceştia, în general, nu merg cu maşina, ci doar cu transportul public de pasageri, iar unii dintre ei nu au bani nici pentru o călătorie cu troleibuzul. Toţi au observat că moldovenii preferă să-şi procure, fie noi, fie la mâna a doua, automobile de marca Dacia. Asta pentru că ele sunt ieftine (una nouă costă, în funcţie de model, între 6 şi 12 mii de euro, mai scumpe sunt cele de teren), dar fiabile. Astfel, anul trecut, în ţara noastră au fost înmatriculate 1.069 de autoturisme Dacia. În timp ce auto Skoda doar 604, Toyota – 468, Сhevrolet – 299, KIA – 254, Hyundai – 249, Mercedes – 246, Volkswagen – 207, Mitsubishi – 157, Ford – 138. Alexandru STEJĂRESCU, FLUX


5

Opinii

24 IANUARIE 2014

FLUX

Oligarhii moldoveni vor să devină dictatori sau judecătorii corupţi sunt demişi pe principiul loialităţii Mare tărăboi cu reforma Justiţiei. Mai bine zis, cu demisiile şi demiterile judecătorilor. Doar într-o singură zi au fost daţi afară şase magistraţi, prin decretul preşedintelui Nicolae Timofti, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, adică a lui Mihai Poalelungi. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Vlad Ţurcanu, a declarat pentru presă că judecătorul Victor Lanovenco a fost demis pentru că „nu a susţinut testul de calificare şi a avut abateri disciplinare”. Ira Polişciuc şi-a depus singură cererea de demisie, iar Iurie Ţurcan a renunţat la funcţie pe motiv de boală. În cazul altor trei magistraţi, şi anume Liliana Andriaş, Serghei Namaşco şi Alexandru Rotari, au fost depistate „probleme de integritate” încă anul trecut, când s-a discutat despre transferul lor la o altă judecătorie. Ţurcanu a mai spus că preşedintele Timofti consideră că cei trei prezintă „un risc pentru sistemul judecătoresc”. La unison cu Timofti, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, a declarat că „demiterile se înscriu în procesul de reformare a sistemului judiciar”. Solicitat de Publika TV, el a declarat: „Eu consider că în jur de 20% din judecători nuşi merită funcţiile pe care le ocupă. De aceea le-aş propune judecătorilor să dea dovadă de bunăvoinţă să depună cerere de demisie, dacă nu, pentru abaterile disciplinare, vor fi demişi din funcţie”. Reţineţi această declaraţie a lui Mihai Poalelungi. A doua chestiune care merită a fi reţinută. Presa a observat că, în ultima perioadă, tot mai mulţi magistraţi se retrag sau sunt retraşi din sistemul judecătoresc. Potrivit Publika TV, numai în anul trecut, din cauza abaterilor disciplinare au plecat de bună voie sau au fost demişi 28 de judecători. Pe numele magistraţilor au fost iniţiate şi nouă cauze penale,

dintre care trei pentru acte de corupţie. Chiar la începutul lui 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut şefului statului demiterea judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Grigore Zubati. Asta după ce magistratul a pronunţat o decizie în favoarea unui coleg de-al său, Mihai Ciugureanu. În luna septembrie a anului trecut, şi-au pierdut fotoliile alţi doi judecători. Este vorba despre preşedintele interimar al Judecătoriei Vulcăneşti, Corneliu Caşcaval, şi vicepreşedintele Judecătoriei Călăraşi, Petru Codreanu. Cei doi au fost demişi pentru abateri disciplinare. În acelaşi timp, mulţi judecători renunţă la mantii din propria iniţiativă. Potrivit aceluiaşi Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cei mai mulţi dintre ei ar fi nemulţumiţi de reformele implementate în domeniu. Magistraţii ar fi deranjaţi şi de condiţiile de activitate şi remunerare. Ba mai mult. Judecătorii sunt demişi şi, ceea ce e şi mai straniu, pleacă de bună voie chiar după ce preşedintele Nicolae Timofti a promulgat legea care prevede majorarea salariilor magistraţilor. Potrivit Legii privind salarizarea magistraţilor, remunerarea unui judecător va ajunge, în 2014, până la 11.000 de lei, faţă de 4.200 de lei, cât era în 2013. Magistraţii de la Curţile de Apel vor primi câte 13.600 de lei, adică dublu faţă de salariul din anul trecut, iar cei de la Curtea Supremă de Justiţie şi Curtea Constituţională vor fi remuneraţi cu 16.000 de lei. Şi asta în condiţiile în care judecătorii care s-au pensionat având o vechime în muncă de peste 12 ani primesc o pensie de 50 la sută din salariul de magistrat. În cazul unui stagiu mai mare de 35 de ani, ei primesc, după ce pleacă din sistem, 90 la sută din salariu. Pe de altă parte, Parlamentul aşteaptă avizul Comisiei de la Veneţia în cazul proiectului de lege care stabileşte o serie de sancţiuni pentru

Este un paradox, totuşi. Salariile judecătorilor cresc, iar unii dintre ei pleacă din sistem. Ce se întâmplă? Cu adevărat are loc reforma Justiţiei, cu adevărat se luptă cu corupţia din rândurile magistraţilor. Dacă privim cu atenţie ceea ce se întâmplă, putem răspunde categoric: NU! Demiterea unor judecători sau forţarea lor să-şi depună demisia nu înseamnă lupta cu corupţia, chiar dacă majoritatea celor demişi sunt corupţi. Reforme înseamnă cu totul altceva: stabilirea unui sistem legal, prin reforma legislativă şi printr-un control riguros asupra aplicării normei legislative, în care actul corupţiei să devină imposibil sau, cel puţin, să nu fie un fenomen, poate doar o excepţie. Dar o asemenea reformă nu are loc. Pur şi simplu, sunt demişi nişte judecători corupţi, care au dat nişte decizii nedrepte. Şi măcar nu sunt demişi toţi judecătorii corupţi. Regimul oligarhic, şi mă gândesc aici la clanul lui Plahotniuc, mai puţin la cel al lui Filat, este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în societate. Oamenii nu mai au încredere în nimeni, ştiu că toţi fură şi sunt nişte bandiţi. Datele celui mai recent Barometru de Opinie Publică arata că mai mult de jumătate dintre moldoveni n-au încredere în sistemul judecătoresc. Nemulţumirea oamenilor este în continuă creştere, aşa că, şi-au zis oligarhii, trebuie de dat drumul la aburi. Şi atunci şi-au propus să distrugă nu toate, dar aproape toate clanurile mafiotice din sistemul judecătoresc şi să-şi subordoneze lor întreg sistemul. Peştele Plahotniuc cu poale lungi mai mare îi înghite pe răpitorii mai mici. O epurare în rândul judecăabateri disciplinare şi incompetenţă torilor corupţi. Şi această epurare profesională. În cazul în care docu- se face pe criteriul loialităţii. Dacă mentul va fi avizat pozitiv şi votat până acum marii oligarhi controlau în lectură finală în Legislativ, magis- Justiţia prin mita pe care o plăteau traţii incompetenţi şi cei certaţi cu unor judecători corupţi, prin finandisciplina vor fi taxaţi cu până la 30 ţarea unor clanuri din sistemul jula sută din leafă. Ei ar putea fi chiar decătoresc, de azi încolo ei, pur şi demişi, iar în acest caz vor rămâne şi simplu, vor dicta cine şi ce decizie fără indemnizaţia unică de disponi- judecătorească să dea. Judecătorii bilizare şi nu vor putea activa în sis- nu vor mai fi clienţii oligarhilor, ci temul judecătoresc timp de cinci ani. subalternii lor.

În acest caz, regimul oligarhic are doar de câştigat. În raport cu oamenii simpli, care sunt implicaţi în litigii ce nu au cum să afecteze interesele oligarhilor, judecătorii vor da decizii corecte sau în majoritatea absolută corecte. Oamenii vor spune că, în sfârşit, avem justiţie în Republica Moldova, că judecătorii nu mai iau bani ca să te declare nevinovat întrun proces în care oricum nu erai vinovat. Dar când vor fi afectate interesele lor, ale oligarhilor, atunci Plahotniuc sau altcineva va pune mâna pe telefon şi îi va spune şefului de la Consiliul Superior al Magistraturii sau de la Curtea Supremă de Justiţie, sau de la Curtea Constituţională de ce decizie are nevoie întrun proces sau altul. Respectivii vor pune mâna pe telefon şi le vor da indicaţii judecătorilor. Şi aceştia vor executa ordinul întocmai, căci altfel riscă să fie demişi pe motiv că „sunt lipsiţi de integritate, că au admis abateri disciplinare şi au manifestat incompetenţă profesională”. Deci, acum are loc curăţarea sistemului judecătoresc de tot felul de clanuri mafiote, de numeroasele elemente criminale, de tot felul de profitori mari sau mărunţi, adică de primenire a acestuia (a primeni înseamnă a schimba rufăria, lenjeria purtată şi murdară cu alta curată) şi, în acelaşi timp, subordonarea lui pe verticală. Judecătorii care au depus cereri ca să plece din sistem, acum când au crescut salariile, au fost forţaţi să facă acest lucru. Probabil că ei sunt parte a unor scheme pe care regimul oligarhic nu le mai agreează sau, mai curând, de care nu mai are nevoie. Iar regimul oligarhic de la Chişinău, al lui Plahotniuc şi Filat, capătă tot mai multe caracteristici dictatoriale. Pentru că acelaşi proces va avea loc şi în cazul Procuraturii, şi în cazul notarilor publici, al avocaţilor, al executorilor judecătoreşti, al poliţiei şi aşa mai departe. În Republica Moldova, oligarhii vor să devină dictatori sau măcar semidictatori. Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

După o vânătoare în Pădurea Domnească, Guvernul porneşte o “vânătoare de extremişti”? În sfârşit, Guvernul „proeuropean” de la Chişinău a identificat sursa tuturor insucceselor economice, a atacurilor raider, furtului avutului public şi corupţiei la nivel înalt din Republica Moldova! Nu sunt altcineva decât „neofasciştii”, care subminează zi de zi securitatea naţională şi independenţa ţării. Iată că într-o bună zi, Executivul a iniţiat un proiect de lege prin care intenţionează să modifice un şir de acte legislative spre a uşura combaterea „extremismului”, care „a luat pro-

porţii uriaşe în ţara noastră”. În linii generale, modificările vizează, în special, câteva lucruri: - Includerea cultelor şi organizaţiilor religioase printre „potenţiale organizaţii extremiste”. Monitorizarea activităţii cultelor religioase nu va mai fi în competenţa Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor, ci a Serviciului de Informaţii şi Securitate. - Sporirea competenţelor Serviciului de Informaţii şi Securitate în desfăşurarea unor măsuri represive. - Instituirea cenzurii în mass-media, internet şi materiale publicistice. SIS va primi în gestiune „Registrul organizaţiilor extremiste şi materialelor cu caracter extremist”, precum şi dreptul de a bloca accesul la unele site-uri, portaluri, reţele de socializare, bloguri, forumuri, pe o perioadă de 60 de zile, fără decizia unei instanţe de judecată, în cazul în care lucrătorii SIS vor identifica acolo „materiale cu caracter extremist”.

- Stabilirea unor pedepse penale pentru participarea în activitatea unor „organizaţii extremiste”. Însăşi calitatea de membru al unei organizaţii, care va fi identificată ca “extremistă”, va fi pedepsită cu până la 3 ani de închisoare. Crearea şi conducerea unei organizaţii “extremiste” va fi pedepsită cu 5 ani de închisoare. Noua redacţie a legii este în deplină armonie cu scandaloasa Lege cu privire la egalitatea de şanse, prin articolul 1 (a). Ţin să amintesc că aşa-numita lege cu privire la contracararea activităţilor extremiste a fost adoptată de Parlament în anul 2003, în timpul primei guvernări comuniste, cu scopul limitării dreptului la exprimare şi manifestaţie publică a opoziţiei de dreapta. Iată că după plecarea comuniştilor, legea nu doar că nu a fost abro-

gată, ci chiar este îmbogăţită acum cu noi restricţii care îngrădesc libertatea de gândire şi libera exprimare a opiniei. Octavian RACU Sursa: octavianracu.wordpress.com


FLUX

6

Lansare

24 IANUARIE 2014

Ieşirea e doar una: să renunţi la teoriile politice clasice, – la cele perdante ca şi la cele învingătoare, – şi să-ţi concentrezi imaginaţia, să prinzi realităţile unei noi lumi globale, să descifrezi corect provocările Postmodernităţii şi să creezi ceva nou, de cealaltă parte a bătăliilor politice ale sec. XIX şi XX. O astfel de abordare reprezintă invitaţia la elaborarea celei de-a Patra teorii politice, de cealaltă parte a comunismului, fascismului şi a liberalismului.” Aleksandr Dughin

Prefaţa traducătorului (continuare)

Întrebarea „Cine suntem?”, formulată în titlul unei cărţi de către cunoscutul sociolog şi politolog american Samuel Huntington, nu este mai puţin actuală nici pentru poporul nostru. Aş aminti că lucrarea are următorul subtitlu: „Provocările la adresa identităţii americane”. Pentru Moldova de azi această întrebare fundamentală nu poate rămâne pentru mult timp fără un răspuns amplu, solid şi cât se poate de exhaustiv. Cu atât mai mult cu cât provocările ce stau în faţa noastră sunt infinit mai mari decât cele asupra cărora pune accentul autorul american în cazul propriului popor. Iar aici surogatele ideologice ieftine despre integrarea europeană ca idee naţională sunt totalmente inconsistente. Acum câţiva ani defineam Patria noastră astfel: „Moldova – partea care a devenit întreg”. Poate că am anticipat un pic, ţara noastră urmând să capete abia în viitor conştiinţa unei societăţi închegate şi organice. Fiindcă fără înţelegerea propriei unicităţi, a propriei misiuni, orice popor riscă să-şi piardă definitiv calea şi să se dizolve în cazanul comun al globalizării. Şi atât timp cât la nivel local continuă luptele intestine între „moldovenişti” şi „românişti”, perfidul tsunami al mondalismului înaintează cu o eleganţă aparte şi fără vreo violenţă vizibilă, lipsindu-ne pas cu pas de toate elementele identităţii colective: de sentimentul apartenenţei la acest pământ, la familie, la valorile comune. În faţa unor pericole majore, contradicţiile ideologice de suprafaţă trebuie să facă loc solidarităţii naţionale. Acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi la o scară mai largă. Sentimentul apartenenţei la aceeaşi credinţă ortodoxă, la aceeaşi matrice bizantină, alături de înţelegerea unor provocări comune, trebuie să ne ajute să depăşim vechile supărări. Mă gândesc, în primul rând, la relaţiile între Rusia şi România. Acest lucru este deosebit de important pentru Republica Moldova. România este Patria istorică pentru unii dintre noi, iar Rusia – pentru alţii. Moştenirea noastră culturală, limbile noastre, formele noastre mentale şi simbolurile spirituale se trag din aceste două ţări şi popoare. Şi de înţelegerea între ele depinde în mare măsură situaţia din ţara mea – Moldova. Şi aici concepţia eurasianismului, elaborată de profesorul Dughin, poate avea un rol deosebit de important. Cu atât mai mult cu cât, de regulă, alianţele între ţări se creau în mod tradiţional nu neapărat pe principiul similitudinii culturale (deşi în cazul nostru lucrurile stau anume aşa!), ci după principiul „împotriva cui prietenim”. Sau, altfel zis, cine apare în

rolul de „duşman comun”. Dughin a dat un răspuns exhaustiv la această întrebare. Duşmanul nostru comun este liberalismul, atlantismul, sistemul pirateresc al talasocraţiei. Sensul geopoliticii sacrale, lectura proaspătă a noţiunilor „Orient” şi „Occident” cu ajutorul Tradiţiei, precum şi esenţa telurocraţiei (forţa continentală, forţa uscatului), dar şi a antipodului ei – talasocraţiei (forţa maritimă, acvatică), toate aceste noţiuni constituie elemente extrem de importante ale prezentei cărţi. Ele sunt în stare să ajute cititorul să depăşească viziunea fragmentară, superficială şi deformată asupra tabloului lumii contemporane.

*** Şi aici am dori să revenim la patriotismul moldovenesc sau la ceea ce înţelegem noi prin Patria noastră absolută – Moldova. Pentru a ne realiza în calitate de comunitate firească, organică, trebuie să ne tratăm definitiv de straniul amestec al sentimentului dragostei cu cel al urii. Unii dintre noi iubesc Moldova exact în măsura în care urăsc România. Alţii, cu o simetrie absolută, iubesc Moldova în aceeaşi măsură în care urăsc Rusia. Prejudecăţile de ordin istoric şi ideologic tulbură minţile multora dintre noi, exprimându-se prin identificarea imaginii „duşmanului extern” cu unul dintre cele două popoare vecine. Frica de o „invazie rusească” se izbeşte de teama în faţa unei „invazii româneşti”. Şi aici semnalele din exterior se împletesc meşteşugit cu „poveştile de groază” ale politicienilor locali, care-şi acaparează astfel capitalul electoral. Nesiguranţa, obsesia legată de caracterul provizoriu al statului nostru, aşteptarea panicardă a iminentei lui absorbiţii de către una dintre părţile care (chipurile) îşi revendică „drepturile istorice” asupra pământului şi viitorului nostru, sparg societatea în două tabere beligerante ireconciliabile. Însă cu toate acestea, sunt convins în efortul nostru sincer de a revigora principala trăsătură a caracterului nostru naţional, Ortodoxia, vechile fobii se vor destrăma definitiv. Sub aspect religios suntem una dintre cele mai omogene ţări. Mai bine de nouăzeci şi cinci de procente de cetăţeni – atât de etnie majoritară, cât şi minorităţile etnice – mărturisesc aceeaşi credinţă ortodoxă. Şi chiar dacă mulţi dintre noi nu sunt practicanţi activi, mentalitatea noastră, etica noastră socială, cultura noastră sunt pătrunse profund de spiritul creştinătăţii răsăritene. Anume acest factor, ca şi straturile istorice comune, pot să ne conducă spre realizarea nu doar a unui proiect naţional de succes, dar şi a unui proiect mult mai larg, descris de către Dughin ca „spaţiu mare”. Este vorba de acel proiect care leagă două continente ce aparţin unor popoare orientale, contemplative, spirituale şi religioa-

„Apariţia cărţii „A Patra teorie politică” în Moldova se datorează nu doar similitudinii între viziunea gânditorului rus Aleksandr Dughin şi percepţia noastră asupra lumii. Ea este întâi de toate rodul convingerii profunde că lucrarea de faţă, destinată cititorilor din Moldova şi din România, ar putea contribui la dezvoltarea unui atât de necesar dialog între exponenţii elitelor naţionale din cele trei ţări. Pierderea iluziilor legate de comunism şi liberalism ne obligă să ne reconsiderăm propriile vederi politice şi să căutăm ieşire din fundătura conceptuală în care ne-am pomenit. Şi aici un val proaspăt de gândire conservatoare, întemeiată pe Tradiţie, poate şi trebuie să devină un răspuns la deziluziile şi căutările noastre.”

ALEKSANDR DUGHIN

„Cei care nu sunt de acord cu liberalismul s-au pomenit într-o situaţie dificilă: duşmanul care a învins s-a dizolvat şi a dispărut; are loc o luptă cu nimicul. Cum să te ocupi de politică din moment ce ea nu există?

ALEKSANDR DUGHIN

A PATRA TEORIE POLITICĂ

Gândirea conservatoare ca temelie a celei de-a Patra teorii politice sau Neoeurasianismul ca apel la Tradiţie în condiţiile Postmodernităţii

A PAT R A TEORIE PO L ITIC Ă

se. Potrivit unei expresii consacrate, Subordonarea intelectuaIurie Roşca Rusia şi ideile politice ale secolului XXI orice realizare mare este precedată lă şi politică totală a puterii Traducere şi prefaţă de Iurie Roşca de un vis la fel de mare. Anume astfel de stat din Moldova unor se prezintă şi concepţia neoeurasia- centre de comandă din exteTipar: “Prag-3” SRL, str. Petricani 94/1 nistă a lui Dughin. Nu este vorba de022 31 75rior în procesul aşa-numitei Tel./Fax: 37 U P E-mail: prag3@yandex.ru www.prag3.mdintegrări o lectură facilă sau de un joc al unor europene a scos Chişinău, 2014 abstracţiuni intelectuale, ci de o in- în vileag cu toată acuitatea deschis faţă de Biserică, precum şi vitaţie la acţiuni ferme, la luptă, la o contradicţia fundamentală încleştare generală, globală. între „mythos” (subconştientul colec- existenţa unui număr destul de mare tiv) şi „logos” (raţionalitate, conştiin- al credincioşilor ortodocşi practi*** ţă). O astfel de analiză sociologică a canţi printre comunişti, demonstreaInsistând asupra necesităţii renaş- esenţei celor întâmplate, ce decurge ză un profund ataşament al multora terii spirituale a poporului său, atât din concepţia profesorului Dughin, dintre membrii şi simpatizanţii acesde necesare după perioada comu- consună cu definiţia formulată încă tui partid faţă de Tradiţie, adică arată nistă şi după dezmăţul liberalismului în anii treizeci ai secolului trecut de vocaţia lor conservatoare. Anume de din ultimele câteva decenii, Dughin celebrul sociolog român Dimitrie aceea stânga moldovenească îşi poaarată că dezvoltarea economică şi teh- Gusti. El caracteriza astfel de relaţii te reevalua propriul profil identitar nologică (care, de altfel, urmează să ţină dintre putere şi societate drept „con- mult mai productiv prin studierea cont de specificul, de profilul identitar flict între stat şi naţiune”. Sau, aşa lucrării „A Patra teorie politică”. Conal poporului) trebuie să fie precedată în cum s-a exprimat despre astfel de siderăm că un suflu proaspăt al gândirii mod obligatoriu o revoluţie în conştiinţa manifestări filozoful moscovit în mo- conservatoare reprezintă o necesitate colectivă, care să-şi soarbă energia din nografia sa „Arheomodern” (2012), stringentă pentru ei. De o astfel de Tradiţie. „Rusia mai are nevoie de o re- „Elitele încearcă să-şi însuşească mo- reîmprospătare are nevoie nu doar voluţie conservatoare”, susţine auto- dele de împrumut ale logosului sau stânga de la noi, dar şi o parte din rul. Moldova are nevoie de o revolu- reprezintă, în sensul deplin al cuvân- partidele de dreapta, care este mai ţie conservatoare în aceeaşi măsură. tului, o administraţie colonială. Masele ataşată valorilor tradiţionale şi care „Conservatorismul rus se întemeiază se retrag în subconştient, acceptând nu şi-a pierdut definitiv, sub presiuîn mod firesc pe Ortodoxie”, susţine au- doar la nivel formal modelul impus nea Occidentului liberal, capacitatea torul. Am putea adăuga aici că şi con- de sus”. de a raţiona în categoriile moralei, servatorismul moldovenesc se bazează Cu ceva timp în urmă, referindu- responsabilităţii şi patriotismului. pe aceleaşi temeiuri religioase. Acest mă la această ocazie tristă, am făcut *** aspect este mult mai important de- câteva observaţii, legate de mişcarea Supunând unei critici drastice libecât orice divergenţă reală sau imagi- noastră din punctul A (URSS) spre nară. Căutarea unui numitor comun punctul B (UE). În articolul intitulat ralismul ca teorie politică, precum şi care trebuie să preceadă o colabora- „Stefan Fule, sodomiţii şi despărţirea Modernitatea în ansamblu, autorul re mai strânsă trebuie să se orienteze de iluzii sau Adio, integrare europea- face o analiză temeinică a democraţiei spre metafizică, spre căutări ontolo- nă!” menţionam: „De la Independen- ca formă de organizare a societăţii. gice fundamentale, iar economia şi ţă încoace am parcurs un traseu de Şi totuşi, un aspect extrem de impolitica doar le vor urma pe acestea. toată frumuseţea. Am sărit din lac în portant ce ţine de atitudinea critică Iar pentru cei care consideră că în so- puţ. Am scăpat de dracu’ şi am dat de a conservatorilor faţă de democraţie cietatea noastră nu există un puter- tat-su. Am fugit de „comisarii roşii” şi încă nu este expus până la capăt, elaborarea lui nefiind definitivată. nic curent de opinie cu un profund am dat peste „comisarii europeni”. Este vorba despre mitul republicasubstrat conservator, vom aduce câ*** nismului, atât de drag adepţilor libeteva exemple. În situaţia cu impunerea din par- ralismului, dar şi ai comunismului. Şi Întreaga vânzoleală interminabilă, iniţiată de birocraţia europeană în le- tea birocraţiei europene a păcatului dacă ne-a reuşit să cunoaştem întreagătură cu aşa-numita lege „cu privire şi a degradării morale, printre cei ga esenţă diabolică a unei astfel de la antidiscriminare”, denumită mai care şi-au arătat ataşamentul faţă de puteri, care s-ar forma parcă de jos în târziu “despre egalitatea şanselor”, valorile tradiţionale au fost repre- sus (Tradiţia afirmă pe bună dreptate adică despre drepturile “minorităţi- zentanţii unui partid care, se credea, contrariul: puterea le este dată oalor sexuale”, a trezit o reacţie viguroa- ar fi trebuit să se manifeste cu totul menilor de sus în jos, originea ei fiind să în societate. Instinctul autoconser- altfel. Este vorba despre comunişti. transcendentală, iar conducătorul vării unui popor ortodox a ţâşnit din Respingerea unor astfel de modele este „unsul lui Dumnezeu”, mijlocisubconştientul colectiv, ce păstrează ale societăţii occidentale se explică torul direct între cer şi pământ), dacă intacte arhetipurile noastre tradi- nu atât prin nostalgia după trecutul înţelegem cum se manifestă o putere ţionale. Pomenindu-ne în faţa unei sovietic, cât prin profunda lor esen- desacralizată, nu putem să nu resimofensive perfide a duşmanului extern, ţă conservatoare, poate încă necon- ţim întreaga acuitate şi tragism al care a utilizat în calitate de “coloa- ştientizată. Poziţia lor antiliberală următoarei chestiuni. În ce mod, din na a cincea” puterea liberală corup- porneşte de la necesitatea apărării punctul de vedere al filozofiei politită şi reţelele de influenţă formate valorilor ce constituie chintesenţa ce, ce apelează la Tradiţie pe parcurdin clientela alimentată din fonduri identităţii colective a omului: religi- sul elaborării celei de-a Patra teorii străine (autointitulată “societate oasă, culturală, sexuală. O astfel de politice, s-ar putea întemeia legitimicivilă”), am resimţit, poate ca nicio- poziţie nu are nimic în comun nici cu tatea şi mai ales funcţionalitatea nodată până atunci, profunda noastră vechea ideologie comunistă, nici cu ului model al puterii ca parte a proidentitate religioasă. Anume atunci ideologia stângii europene (A. Du- iectului conservator? Dar de această şi-a arătat adevărata faţă mult lău- ghin practic epuizează această temă dată fără a se face apel la parodicul data integrare europeană. Pe scurt, în cartea de faţă). Cam în acelaşi mod “vot universal” şi atât de absurda sucsituaţia respectivă poate fi descrisă se manifestă poziţia lor în legătură cesiune la guvernare în baza “voinţei astfel: schimbăm mântuirea sufletului cu critica adusă capitalismului spe- liber exprimate”, adică a schimbării pe promisiunea unui „paradis terestru”. culativ, oligarhiei, inechităţii sociale, puterii în condiţiile unui “carusel soŞi totuşi, adoptarea acestei legi an- privatizării totale în detrimentul so- cial”, care saltă în vârfurile ierarhiilor tihristice îşi are şi latura ei pozitivă. cietăţii, primirii unor credite nelimi- politice aventurieri şi manipulatori Evenimentul respectiv a dat jos de- tate din exterior etc. Iar acestea deja de toată mâna. Apusul ciclului istoric al Modernifinitiv măştile de respectabilitate de constituie elemente ale etatismului, pe feţele comisarilor plimbăreţi de la protecţionismului şi „naţionalismului tăţii şi alunecarea în Postmodernieconomic” (F. List). Însuşi respectul tate scot la lumină cu şi mai multă Bruxelles. niversitatea

oPUlară


Lansare

24 IANUARIE 2014 claritate întregul dramatism şi lipsa (aparentă) de soluţie pentru această „spirală a căderii”, acest „vertij al minciunii” care este sistemul politic contemporan. Într-adevăr, ne-am pomenit într-o cursă, iar eforturile noastre tot mai încordate de a-i înzestra cu putere pe „cei mai buni dintre cei buni” se transformă în baterea pasului pe loc. Şi iarăşi se derulează acelaşi film, iar sentimentul amar al „déjà vu” (deja văzut) accentuează zădărnicia întregului joc de-a democraţia. Oare nu e un curat simulacru, cum s-ar exprima profesorul Dughin? Pentru a înţelege în profunzime sistemul politic numit democraţie liberală, precum şi relaţia dintre termenii democraţie-plutocraţie-cleptocraţie (adică, puterea poporuluiputerea banilor-puterea hoţilor), este suficient să citim doar un singur capitol dintr-o altă carte a lui Dughin, „Sfârşitul economiei” (2010), care, sper, de asemenea, va apărea în Moldova şi în România. Este vorba despre metafizica banilor. Aşadar, suntem într-un cerc vicios. Altfel nici nu putea fi, de vreme ce în condiţiile democraţiei (liberală sau comunistă) puterea este profanată, în accepţia primară a acestui termen, adică a devenit seculară, desacralizată. În acest context, pentru un conservator de azi, pentru toţi cei care sunt dispuşi să contribuie continuarea elaborării celei de-a Patra teorii politice, se deschide un câmp larg de activitate. Ea trebuie să fie orientată spre căutarea, conturarea şi cristalizarea unui model nou, postdemocratic, postliberal de constituire şi succesiune a puterii de stat. S-a scris mult despre faptul că „democraţia de masă” reprezintă cu totul altceva decât se declară public. Carl Schmitt este printre cei care a demonstrat în mod strălucit această teză încă acum aproape o sută de ani. „Astăzi situaţia parlamentarismului este atât de critică, – scria Schmitt în 1923, – deoarece dezvoltarea democraţiei de masă a transformat discuţia publică argumentată într-o pură formalitate. Unele norme ale dreptului parlamentar de astăzi, în primul rând prescripţiile despre independenţa deputaţilor şi caracterul deschis al şedinţelor, arată pe acest fundal ca un decor inutil şi chiar stângaci, de parcă cineva ar fi vopsit caloriferele sistemului centralizat de încălzire cu nişte limbi roşii de pară, pentru a crea astfel iluzia focului arzând. Astăzi partidele deja (…) se confruntă între ele nu ca opinii exprimate în discuţii, ci ca grupuri de presiune sociale şi economice, calculându-şi interesele reciproce şi şansele puterii, încheie compromisuri şi creează coaliţii pornind de la această stare de fapt. Masele sunt cucerite cu ajutorul aparatului propagandistic, ce obţine un efect maxim prin apelul la cele mai stringente necesităţi şi la pasiuni. Argumentul în sensul lui autentic, caracteristic pentru o discuţie adevărată, dispare. În locul lui, în cadrul tratativelor dintre partide, vine un calcul pragmatic ce urmăreşte interese concrete şi estimează şansele în funcţie de forţă”. Actualitatea izbitoare a acestei analize a celebrului jurist şi gânditor german este evidentă. Dacă la momentul destrămării URSS şi al apariţiei pe ruinele lui a noilor state ne-ar fi fost accesibile astfel de lucrări fundamentale, probabil nu ne-am fi lăsat înşelaţi cu atâta uşurinţă de miturile despre democraţie şi libertate absolută. La fel se prezintă lucrurile şi în domeniul economiei. Dughin subliniază în aceeaşi carte, „Sfârşitul economiei”, că dacă la momentul prăbuşirii sistemului comunist am fi cunoscut esenţa „căii a treia” în economie, poate că astăzi lucrurile s-ar fi prezentat

7

FLUX

Dor de Eugen Cioclea, cel „Antologic”

Joi, 23 ianuarie, editura Cartier a organizat o seară de poezie, prilejuită de lansarea volumului „Antologic” al regretatului poet Eugen Cioclea.

altfel. Mai mult, el subliniază: faptul că încă de la începutul perioadei Perestroika practic nimeni nu i-a acordat nicio atenţie, preferând să vorbească despre alegerea între două contrarii, constituie „cea mai gravă crimă de ordin intelectual”. Este vorba despre o teorie deosebit de valoroasă, fundamentată încă de Friedrich List în elaborările sale ştiinţifice, care au cunoscut o aplicare practică reuşită în teritoriile germane din sec. XIX sub forma unei „uniuni vamale”. Această concepţie, situată între comunism şi liberalism, mai este cunoscută şi ca protecţionism, suveranitate economică sau naţionalism economic. În acest context, sunt deosebit de relevante şi lucrările unor cunoscuţi autori americani contemporani cum ar fi David Korten, Joseph Stiglitz, John Perkins, Paul Gottfried, William Greider, precum şi ale sud-coreeanului Ha-Joon Chang, ca şi a altor somităţi academice de talie internaţională. Aşa cum se cunoaşte, în „societatea de piaţă”, sistemul politic nu este altceva decât un instrument al plutocraţiei. Pentru a pune capăt controlului din partea cercurilor financiare asupra puterii politice, autorul „Sfârşitului economiei” consideră pe bună dreptate că se impune o delimitare clară între politică şi economie, între capital şi conducerea statului. Indiscutabil, o astfel de măsură este vital necesară pentru ca demnitarii să servească interesele naţionale, poporul, iar nu afaceriştii care hrănesc din palmă puterea. La ora actuală este necesar ca această idee nobilă să capete o formă mai articulată şi mai concretă, după care să fie realizată în practică. Adică, să fie elaborate toate detaliile sistemului politic axat pe viziunea conservatoare. Timpul monarhiilor a trecut, fiind înlocuit cu democraţia de masă şi parlamentarismul. Şi oricât de dragi ne-ar fi vremurile apuse ale Premodernităţii, Aleksandr Dughin are dreptate: apelul la Tradiţie nu înseamnă sub nicio formă că ar fi posibilă o întoarcere în trecut şi reproducerea acestuia în condiţiile de azi. Dar pornind de la formele de guvernământ existente până la instalarea Modernităţii, descoperim o problemă deosebit de complexă. Ce anume propun conservatorii în locul „societăţii spectacolului”, cu tot cu imitarea libertăţii de alegere? Aşadar, am dorit să atragem atenţia asupra faptului că acest capitol al „Catehismului conservatorului contemporan” încă nu e scris până la capăt. Ştim deja ce anume respingem cu fermitate, ce este inacceptabil pentru noi. Anume acum în faţa noastră se deschide o largă perspectivă pentru creaţia filozofică, sociologică, politologică şi juridică, pentru căutarea ieşirii din acest (aparent)

impas istoric. Recurgând la cunoscuta metaforă, am putea spune că am însuşit deja deosebirea dintre busolă şi ceas. Direcţia e aleasă, este busola. Acum urmează să alegem ritmul cu care ne mişcăm spre scopul definit. Este ceasul. Ticăitul lui ne concentrează gândul şi voinţa. Dacă Dumnezeu ne-a creat liberi şi ne aflăm în fiecare secundă în faţa unei alegeri, prin urmare soarta noastră, însăşi istoria nu este fatală şi nici fără alternativă. Credinţa noastră, ca şi concentrarea maximă a voinţei şi ideii noastre, trebuie să devină un imbold pentru crearea unui model postdemocratic al puterii, izvorât din simfonia bizantină între puterea spirituală şi cea politică şi adaptat la condiţiile zilei de azi.

*** Apariţia cărţii „A Patra teorie politică” în Moldova se datorează nu doar similitudinii între viziunea gânditorului rus Aleksandr Dughin şi percepţia noastră asupra lumii. Ea este, întâi de toate, rodul convingerii profunde că lucrarea de faţă, destinată cititorilor din Moldova şi din România, ar putea contribui la dezvoltarea unui atât de necesar dialog între exponenţii elitelor naţionale din cele trei ţări. Pierderea iluziilor legate de comunism şi liberalism ne obligă să ne reconsiderăm propriile vederi politice şi să căutăm ieşire din fundătura conceptuală în care ne-am pomenit. Şi aici un val proaspăt de gândire conservatoare, întemeiată pe Tradiţie, poate şi trebuie să devină un răspuns la deziluziile şi căutările noastre. O replică pozitivă liberalismului triumfal presupune nu doar o articulare solidă şi coerentă a discursului conservator. Este vorba şi despre o confluenţă de idei, emanate din partea unor popoare apropiate sub aspect civilizaţional, care formează o singură entitate transcontinentală şi se manifestă printr-o diversitate complementară. Conflictul dintre Orientul nostru spiritual, căruia aparţin popoarele Rusiei, Moldovei şi României, şi Occidentul material, atât de străin firii noastre, reclamă opţiuni tranşante şi participare totală. Identitatea noastră naţională autentică, precum şi identitatea noastră civilizaţională comună, se dezvăluie doar celor care îşi îndreaptă privirile spre Răsăritul primordial. De aici şi nevoia de a căuta aliaţi în spaţiul acestei geografii sacre. Iar cartea de faţă poate fi un bun prilej de a ne găsi unii pe alţii, recunoscându-ne ca purtători ai aceloraşi valori conservatoare perene. Anume aceste valori urmează să emane energie creativă, să aibă o puternică expresie culturală, doctrinară şi politică într-un viitor previzibil. Iurie ROŞCA

Cartea a apărut în cadrul colecţiei „Cartier popular” a Editurii „Cartier”. La eveniment, alături de fiica scriitorului, Laura Cioclea, au evocat personalitatea lui Eugen Cioclea, supranumit „cel mai trist poet din Europa”, editorii antologiei, oameni de teatru (Nelly Cozaru, Mihai Fusu, Andrei Sochircă ş.a.) şi de litere (Arcadie Suceveanu, Maria Şleahtiţchi, Nichita Danilov, Mircea V. Ciobanu ş.a.). Întâlnirea a fost moderată de îngrijitorul ediţiei şi redactorul cărţii, scriitorul Emilian Galaicu-Păun. Ilustrul critic literar român Alexandru Cestelecan îl caracterizează pe Eugen Cioclea în felul următor: „Când i-a aşezat pe optzeciştii basarabeni pentru portretul său de grup, Eugen Lungu l-a pus în capul rândului pe Eugen Cioclea. Era un loc de două ori cuvenit: o dată prin vârstă, ca decan al optzeciştilor de peste Prut, şi a doua oară prin anticipările de autenticitate optzecistă. Cu o adiere din Esenin, atât cât să se simtă o undă de candoare dramatică şi de afectivitate rănită, dar cu atât mai activă, Eugen Cioclea opera într-o scriitură corosivă (chiar şi-n poemele erotice), de directităţi tranşante, cu un nerv pamfletar ce zvâcnea între scârbă şi revoltă. Insolenţa ingenuităţii şi câteva incidenţe tematice din registrul revoltei candorii îl apropie uşor şi de Dinescu, dar mai degrabă accidental. Graţia violentă a imaginaţiei şi cinica notaţiilor duc poezia lui Eugen Cioclea dincolo de ritualitatea rostirii şi de festivitatea imaginativă, angajând-o în interogaţia existenţială imediată şi crudă. O exasperare caustică stă de fond atitudinilor abrupte din poeme, cu sintaxa adesea ruptă în fâşii de angoasă”.

Eugen Cioclea a fost un poet român din Basarabia și s-a născut la 4 august 1948, la Terebna (Druță), Edineţ, a murit pe 8 octombrie 2013 la Chişinău. După absolvirea şcolii medii (8 clase în satul său natal, plus clasele a 9-a şi a 10-a în satul vecin Zăbriceni), urmează Facultatea de Matematică a Universităţii „M.V. Lomonosov” din Moscova, pe care o abandonează după anul patru (1971). Lucrează un an la un ziar de limbă română din Cernăuţi; revenit la Moscova, este ghid, interpret în diferite instituţii, apoi muncitor şi ajustor de maşini-unelte cu programare automată. În tot acest timp, scrie versuri, fără a putea publica, poemele sale circulând în samizdat. Abia odată cu perestroika lui Gorbaciov, poetul iese la rampă, iar prima sa publicaţie – în revista „Literatura şi arta”, în 1986 – îi aduce şi prima punere la punct din partea autorităţilor din RSS Moldovenească, poemul său „Cina irodică” fiind discutat la CC al PC al Moldovei. Debutul său în volum cu „Numitorul comun” (Editura Literatura Artistică, 1988) constituie un adevărat triumf, confirmat la scurt timp de cea de-a doua sa carte, „Alte dimensiuni” (Hyperion, 1991) (Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova). Revenit la începutul anilor ’90 ai socolului trecut la Chişinău, este redactor-şef la „Tineretul Moldovei” (1992-1997), apoi șomer până la sfârşitul vieţii, trăind dintr-o pensie de invaliditate. În 2000, beneficiază de o bursă de creaţie a Fundaţiei Soros - Moldova. Un ultim volum original îi apare la Editura Cartier, în 2001, cu titlul „Daţi totul la o parte ca să văd”.


CMYK

FLUX

8

Externe

24 IANUARIE 2014

FORUL ECONOMIC MONDIAL DE LA DAVOS

Elitele acaparează procesul politic pentru a manipula regulile sistemului economic Pentru cei mai mulţi oameni obişnuiţi, Forumul Economic Mondial de la Davos este încă un „summit” important în care elita businessului mondial şi cei mai puternici politicieni discută pe picior de egalitate, acum într-o staţiune montană scumpă din Elveţia, şi îşi promit unul altuia favoruri. Însă ediţia de anul acesta îi are tocmai pe oamenii de rând printre temele principale, mai exact distribuţia tot mai inegală a veniturilor în societate şi faptul că un grup extrem de restrâns de persoane profită cel mai mult de creşterea economiilor. Inegalităţile globale au crescut în aşa măsură încât averea cumulată a celor mai bogate 85 de persoane la nivel mondial este egală cu cea a celor mai sărace 3,5 miliarde de persoane, jumătate din populaţia lumii, potrivit unei analize a confederaţiei internaţionale Oxfam, al cărei scop este eradicarea sărăciei. Raportul, intitulat „Lucrând pentru cei puţini”, susţine că disparitatea tot mai mare a distribuirii veniturilor are drept cauză „monopolizarea puterii” de către elite, care ar fi acaparat procesul politic pentru a manipula regulile sistemului economic în favoarea lor, scrie The Guardian. Oxfam le-a cerut participanţilor la Forumul Economic Mondial, un eveniment anual care anul acesta s-a deschis pe 22 ianuarie şi se va încheia pe 25 ianuarie, să se angajeze personal că vor rezolva problema abţinându-se de la a evita plata taxelor şi că nu-şi vor folosi averile pentru a căuta favoruri de la politicieni.

1% din familii deţin 46% din averea lumii

„Este şocant că în secolul XXI, jumătate din populaţia lumii, adică 3,5 miliarde de persoane, deţine mai puţin decât o mică elită, un grup de persoane care ar încăpea cu uşurinţă într-un autobuz supraetajat”, a

explicat Winnie Byanyma, directorul general al Oxfam. El a avertizat că amplificarea inegalităţilor creează un cerc vicios în care puterea şi averile sunt acaparate de un grup restrâns, lăsându-i pe ceilalţi să se lupte între ei pentru firimiturile care cad de pe mesele celor de sus. Byanyma va fi unul dintre participanţii la forum. Raportul notează că de la sfârşitul anilor ’70 ai secolului trecut, taxele impuse celor săraci au scăzut în 29 din cele 30 de state pentru care au fost disponibile date. De asemenea, 70% din populaţia lumii trăieşte în ţări în care inegalităţile au crescut din anii ’80, iar 1% din familii deţin 46% din averea lumii. Propriul raport al forumului privind riscurile globale identifică distribuirea inegală a veniturilor drept unul dintre cele mai mari pericole pentru economia globală. Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional – una dintre cele mai influente instituţii financiare internaţionale –, a avertizat şi ea înaintea summitului de la Davos că fructele activităţii economice nu pot fi culese de toată lumea. De aceea, Lagarde le cere, într-un interviu acordat Financial Times, liderilor prezenţi la forum „să-şi aducă aminte că în prea multe ţări

de beneficiile creşterii profită prea puţine persoane. Aceasta nu este o reţetă pentru stabilitate şi sustenabilitate”. Klaus Schwab, cel care a creat organizaţia Forumul Economic Mondial în 1971, a avertizat şi el că modelul economic capitalist nu poate supravieţui dacă veniturile şi averile sunt concentrate în mâinile a prea puţini oameni. Un blog al The Guardian a remarcat că deşi elitele lumii vor dezbate anul acesta distribuirea inegală a veniturilor, printre cei invitaţi la eveniment figurează şi lideri de companii mari cunoscute că se folosesc de tertipuri contabile şi lacune în legislaţie pentru a plăti taxe mai mici. O altă problemă dezbătută la Davos va fi includerea socială, în con-

diţiile în care recesiunea a avut un impact brutal în special asupra tinerilor, mulţi dintre ei neavând loc de muncă sau lucrând pe un post pentru care sunt supracalificaţi. Tinerii sunt cei predispuşi să migreze în căutarea unui trai mai bun şi tot ei pot declanşa turbulenţe sociale. De asemenea, pentru prima dată delegaţilor prezenţi la forum li se va cere să considere îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei un ajutor dat creşterii economice. Câteva lucruri de ştiut despre Forumul Economic Mondial de la Davos (informaţii USA Today): • Prima întâlnire anuală a Forumului Economic Mondial a avut loc în 1971, iar la ea au participat 500 de invitaţi. Ajunsă la cea de-a 44-a

ediţie, reuniunea de anul acesta are 2.500 de invitaţi; • Prima ediţie a Forumului Economic Mondial a ţinut 14 zile. Anul acesta, evenimentul va ţine patru zile, în perioada 22-25 ianuarie; • Davos este oraşul aflat la cea mai mare altitudine din Europa, de 1.560 metri; • Singura dată când Forumul Economic Mondial nu a fost găzduit de Davos a fost în 2002, când reuniunea s-a ţinut la New York, în semn de solidaritate cu Stalele Unite după atacul terorist din 11 septembrie 2001; • Întâlnirea anuală generează venituri de 45 de milioane de dolari pentru economia Elveţiei. Sursa: Ziarul Financiar

Mai poate fi atins ambiţiosul ţel: hrană pentru toţi? Aproape un miliard de oameni suferă de foamete, la nivel mondial. Pe fundalul schimbărilor climatice şi al creşterii populaţiei globale, viitorul nu promite a fi cu nimic mai bun. Doar dacă responsabilii politici reuşesc să cadă de acord asupra unor măsuri eficiente şi aceasta cât de curând. Începând din 2008, pe timpul celui mai mare târg de alimentaţie, agricultură şi grădinărit – Săptămâna Verde (Grüne Woche) de la Berlin – are loc, an de an, în capitala Germaniei, summitul miniştrilor Agriculturii. Aşa s-a întâmplat şi anul acesta, mai precis la finele săptămânii trecute. Participanţii din 69 de state au fost de părere că producţia alimentară globală ar trebui să crească cu 70 de procente, pentru ca întreaga populaţie să se poată hrăni. Achim Steiner, director executiv al programului ONU pentru mediu, critică acest tip de gândire, apreciind că „nu ne mai putem permite o astfel de expansiune a producţiei, cel puţin nu în condiţiile şi cu sistemele agrare existente”.

Cu mai puţine mijloace, mai multă producţie

Deja în prezent se consumă la nivel global două treimi din apă pentru agricultură. Stei-

ner avertizează că „în ultimii 100 de ani, în numele progresului, au fost secate jumătate din zonele umede, mlaştini şi lunci”. La acestea se adaugă schimbările climatice şi distrugerea pădurilor tropicale, făcând imposibilă o creştere a agriculturii. Întrebarea care se pune e cum poate fermierul de mâine să producă fără a afecta în continuare capitalul natural al agriculturii – pământul, umiditatea, resursele de apă. Expertul ONU pentru mediu pledează pentru o revoluţie în agricultură. O revoluţie care se va mai lăsa însă mult aşteptată, de vreme ce responsabilii rămân pe poziţii divergente.

Opinii diferite, interese diferite

Avem de-a face cu concepţii total diferite, atrage atenţia Bernhard Walter, din partea organizaţiei umanitare a Bisericii Evanghelice „Brot für die Welt” (Pâine pentru omenire). Pe de o parte, reprezentanţii industriei spun că trebuie sporită producţia printr-o agricultură intensivă, folosind mai multe îngrăşăminte,

pesticide şi cu ajutorul tehnicii genetice. Ceilalţi, între care bisericile, ONG-urile, societatea civilă susţin că poate fi sporită producţia dacă fermierii din zonele sărace dispun de cunoştinţe solide, deci de mai mult know-how, pentru a-şi folosi mai bine potenţialul. La toate acestea se adaugă diferitele interese politice – ale guvernelor în parte, ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului sau ale Uniunii Europene.

Manipularea genetică e mărul discordiei

Printre participanţii la summitul miniştrilor Agriculturii, desfăşurat la Berlin, s-a aflat şi mi-

nistrul de resort din Zambia , Robert Sichinga. O treime din suprafaţa ţării sale e teren agricol, pe care se cultivă, în principal, porumb. „Nu vrem să devenim dependenţi de alte ţări din acest punct de vedere”, avertizează Sichinga. „Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional vor să ne convingă să nu mai cultivăm porumb, ci să importăm, în schimb, porumb modificat genetic din America de Sud. O propunere absurdă, pe care n-o vom accepta”, explică el. Zambia îi susţine pe micii fermieri, care cultivă soiuri de porumb tradiţionale. Guvernul sprijină cumpărarea seminţelor şi a îngrăşămintelor prin subvenţii substanţiale. În plus, cumpără, la rându-i, producţia de porumb pentru a asigura o oarecare stabilitate a preţului. Vocile critice susţin că Zambia pierde prin faptul că nu foloseşte noile tehnologii, dar ministrul Agriculturii, Robert Sichinga, le răspunde cu fermitate: „Noi nu vrem tehnică genetică pentru că nu ştim ce consecinţe va avea asupra sănătăţii oamenilor”. Ţări africane, precum Ghana, Nigeria, Kenia, Uganda sau Burkina Faso, au ales altă cale. Acolo se cultivă deja nu doar porumb modificat genetic, ci şi bumbac, trestie de zahăr sau banane. Sursa: Deutsche Welle


CMYK

9

Externe

24 IANUARIE 2014

FLUX

Ucraina: între proteste şi negocieri

LA KIEV, negocierile dintre liderii opoziției ucrainene şi preşedintele Victor Ianukovici s-au încheiat fără rezultate, miercuri, 22 ianuarie, dar discuţiile au continuat şi joi fără rezultate notabile. Opoziţia îi cere lui Ianukovici să demisioneze în decurs de 24 de ore şi să organizeze alegeri anticipate. Între timp, la Kiev au continuat face concesii, afirmă Vitali Kliciko, citat ciocnirile răzleţe dintre demonstranţi de AFP. şi poliţie. Manifestanţii antiguverna„Dacă Victor Ianukovici nu face mentali au ridicat baricade, au dat foc concesii, joi vom trece în ofensivă”, a la mormane de anvelope, au aruncat avertizat Kliciko în faţa a zeci de mii cu pietre şi bombe artizanale. În repli- de manifestanţi adunaţi în Piaţa Indecă, poliţia a folosit gaze lacrimogene pendenţei din Kiev, recomandând preşi gloanţe de cauciuc, dar şi tunuri cu şedintelui să convoace alegeri legislaapă, interzise în principiu când este tive şi prezidenţiale anticipate. atât de frig precum era la Kiev, minus UNIUNEA EUROPEANĂ s-a declarat 9 grade şi mai puţin. «şocată» de violenţele din Ucraina, Violenţele izbucnite duminică s-au avertizând Kievul cu «posibile acţisoldat până acum cu moartea a cel pu- uni» şi «consecinţe» asupra relaţiilor ţin doi protestatari antiguvernamen- bilaterale. «Deplângem în termenii tali. Un al treilea ar fi fost identificat cei mai puternici utilizarea forţei şi vila morgă după ce corpul său, se pare, olenţele», a declarat preşedintele Cofusese „furat” de persoane neidentifi- misiei Europene, Jose Manuel Barroso, cate, relatează corespondenţii Europei adăugând că UE analizează «posibile Libere la Kiev. Între timp, au apărut re- acţiuni şi consecinţe asupra relaţiilor latări neconfirmate, de la doctori apro- bilaterale». piaţi de opoziţie, că cel puţin încă trei ŞI STATELE UNITE au condamnat manifestanţi ar fi murit în ciocnirile de violențele de la Kiev. Ele au făcut apel miercuri. la calm după moartea a doi protestaAdresându-se miilor de suporteri, tari. Purtătoarea de cuvânt a Deparmiercuri seară, unul dintre liderii opo- tamentului de Stat, Marie Harf, a spus ziţiei, Vitali Kliciko, a spus că în trei ore că tensiunile sporite din Ucraina sunt de discuții cu Ianukovici, președintele rezultatul „eșecului conducerii politice nu a formulat niciun răspuns pozitiv la de a se angaja într-un dialog real” și revendicările opoziției. Şi a lansat un legislația „antidemocratică” împotriva apel la grevă generală pentru astăzi la protestelor adoptată de Parlamentul prânz. ucrainean săptămâna trecută. Harf a Opoziţia a anunţat miercuri că aş- condamnat însă și „acțiunile agresive” teaptă concesii din partea Puterii, că- ale formațiunii de extremă-dreapta reia i-a oferit un ultimatum de 24 de Pravy Sektor, despre care a spus că ore. Manifestanţii din Ucraina vor tre- „agravează condițiile de pe străzi” și ce „în ofensivă” începând de joi dacă „subminează eforturile protestatarilor preşedintele Victor Ianukovici nu va pașnici”. Departamentul de Stat a în-

demnat din nou guvernul Ucrainei să renunțe la legislația antiproteste și să înceapă dialogul cu opoziția politică. DUMA DE STAT A FEDERAȚIEI RUSE a adoptat o declarație în care condamnă presupusa instigare de către puterile occidentale a demonstrațiilor antiguvernamentale din Ucraina. Potrivit Itar-Tass, în declarație se spune că opoziția de la Kiev urmărește „să răstoarne prin forță structurile de putere legitime din țară”. Duma de Stat

avertizează că este inacceptabil să se impună Ucrainei „o alegere geopolitică în favoarea UE”. Ceva mai devreme, demonstranții antiguvernamentali și liderii opoziției de la Kiev fuseseră criticați de viceministrul de Externe al Rusiei, Grigori Karasin, care reproșa și el UE că ar alimenta violențele din capitala ucraineană, sprijinind protestele. Rusia nu va interveni în situaţia din Ucraina, unde confruntări violente în-

tre manifestanţi proeuropeni şi forţele de ordine s-au soldat cu cinci morţi, a declarat joi purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin. «Credem că nu avem dreptul să intervenim în afacerile interne ale Ucrainei în niciun mod. Este absolut inacceptabil să ne amestecăm în afacerile interne» ale altei ţări, a declarat Dmitri Peskov într-un interviu publicat pe site-ul tabloidului Komsomolskaia Pravda. Rusia este «convinsă» că autorităţile ucrainene «ştiu ceea ce este necesar să facă şi vor găsi cea mai bună soluţie pentru a aduce situaţia la normal şi a restabili pacea», a spus Peskov. El a deplâns «ingerinţele străine» în criza din ţara vecină, care sunt «evidente» în opinia sa. «Nu-i putem înţelege pe ambasadorii ţărilor străine aflaţi la post la Kiev, care le spun autorităţilor din Ucraina ce să facă şi de unde să-şi retragă trupele şi poliţia», a spus purtătorul de cuvânt, fără să ofere alte precizări. FLUX

Mesajul Papei către mai-marii lumii Risipa de hrană şi faptul că mii de persoane mor zilnic de foame sunt „intolerabile”, a afirmat Papa Francisc într-un mesaj adresat participanţilor la Forumul Economic Mondial de la Davos, ale cărui lucrări s-au deschis miercuri, 22 ianuarie, relatează AFP. „Este intolerabil că mii de persoane mor de foame în fiecare zi, în timp ce cantităţi importante de hrană sunt disponibile şi, pur şi simplu, risipite’’, a declarat Suveranul Pontif în ajunul deschiderii celei de-a 44-a sesiuni a forumului, apreciind cuvintele sale ca fiind „puternice, chiar dramatice’’. „Nu putem fi decât emoţionaţi de atâţia refugiaţi care caută condiţii de trai minime şi care nu numai că nu găsesc ospitalitate, ci deseori pier în mod tragic deplasându-se dintr-un loc în altul’’, a mai spus Papa. Conflictul din Siria, schimbările climatice, sănătatea, dar şi chestiunile referitoare la re-

lansarea economică se află în centrul dezbaterilor la Forumul de la Davos în perioada 22-25 ianuarie. Peste 2.500 de participanţi iau parte la eveniment, la care sunt prezenţi decidenţi economici, laureaţi ai Premiului Nobel, dar şi lideri religioşi, reprezentanţi sindicali şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Pangasius – otrava care se vinde file

Peştele Pangas sau Pangasius, denumirea comercială din România, provine din Vietnam, unde este crescut industrial de-a lungul râului Mekong.

Într-o foarte scurtă perioadă de timp, acesta a crescut în popularitate în Franţa şi în întreaga Europă, în special, datorită preţului foarte accesibil. Se vinde mai ales ca fileuri fără oase şi are o aromă şi textura neutră (blândă); mulţi l-ar compara cu codul. Pangasius are un nivel ridicat de otrăvuri şi bacterii care provin din râul Mekong, unul dintre cele mai poluate râuri de pe planetă, aici sunt crescuţi Pangasius, iar industriile dezvoltate de-a lungul râului aruncă substanţe chimice şi deşeuri industriale direct în el. Pangasius nu este un peşte ecologic, fiind un experiment genetic creat pentru a curăţa raul Mekong de diferitele otrăvuri şi microor-

ganisme. Pentru că cererea a devenit foarte mare pe pieţele din întreaga lume, deseori sunt injectaţi cu hormoni proveniţi din urină deshidratată, deoarece s-a constatat că astfel peştii cresc mai repede şi carnea lor devine mai “pufoasă”. Hormonii de creştere extraşi din urină provin din China. Pangasius este hrănit cu rămăşiţe de peşti morţi, uscaţi şi măcinaţi sub forma unei făini, care mai conţine manioc, soia şi resturi de cereale. Astfel, pangasius creşte de patru ori mai rapid decât în natură. Sursa: obiectiv.info


FLUX

10

Interviu

24 IANUARIE 2014

ANA MUNTEANU:

“Au existat momente în care a trebuit să demonstrez că, fiind femeie, pot fi şi artist” Apariția ei pe scena show-ului “Românii au talent” le-a tăiat tuturor respirația. Mișcările ei, la fel de elegante și frumoase precum artista, au făcut nisipul să prindă viață, curgând parcă din respirația ei să vorbească, să strălucească, să spună o poveste, să sensibilizeze... Prin talentul și prestația sa, tânăra pictoriță Ana Munteanu din Chișinău a reușit nu doar să încânte spectatorii și telespectatorii, dar ne-a oferit și motive de mândrie, pentru că ne-a reprezentat demn și onest. Azi vă propunem să o cunoașteți îndeaproape pe Ana Munteanu, lector superior la Catedra Pictură, profesor la Catedra Limbaj vizual a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, artista care pare să tăinuiască în gesturi și priviri o lume paralelă.

- Pentru ca să te cunoaștem mai bine, aș vrea să o luăm de la capăt. De ce ai ales să te exprimi prin pictură? - Cred că nu eu am ales pictura, ci ea m-a ales pe mine, pentru că de mic copil am făcut doar pictură. Nu știu ce înseamnă și cum e să ai alte ocupații, hobby-uri… - Chiar nu ai visat niciodată să fii actriță, cântăreață, top model? - Nu. E adevărat, am făcut și modeling cândva, dar am încercat să exploatez mai mult latura artistică a acestui domeniu. În Republica Moldova, modelingul este privit mai mult din perspectiva unui venit financiar, capital de imagine și nu ca un domeniu al artei. Pictura însă a fost și rămâne una dintre preocupările mele permanente. Până în clasa a cincea am frecventat Cercul de Creație al Copiilor. Pe urmă am studiat la Liceul Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, a urmat Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, apoi masteratul, după care am rămas în calitate de lector la facultate. - Și nu te-a dezamăgit acest domeniu? Probabil altele erau așteptările tale de la această meserie atunci când erai copil și alte sunt impresiile care au rezultat când te-ai confruntat cu realitatea.

- Maică-mea întotdeauna m-a învățat că fiecare drum pe care îl alegi are mici piedici, bariere. Trebuie să recunosc că mi-a fost foarte greu să mă descurc din punct de vedere financiar la început de drum. Nu cunoșteam multe lucruri, ceea ce știam să fac nu era remunerat la nivelul efortului depus. O perioadă am lucrat în calitate de secretară la o catedră, ca să pot să-mi achit contractul de studii. Dar întotdeauna am lucrat în domeniul picturii, am îndeplinit activități care au avut tangență cu arta plastică. Orice proiect în care mi s-a propus să lucrez, l-am acceptat doar dacă avea legătură cu pictura. Am făcut și decor pentru teatru, televiziune. Am avut experiențe frumoase, au fost și altele mai puțin plăcute. Dar toate au avut însemnătatea lor în acumularea de experiență, cunoștințe. - Predilecția ta actuală pentru pictura în nisip nu este un compromis cu arta plastică?

- Eu sunt artist plastic. Sand art, adică pictura în nisip, este doar o tehnică, un derivat al picturii, o formă de reprezentare. Cunoștințele rămân aceleași, capacitățile de gestionare, de a forma compoziții și imagini rămân aceleași, indiferent de tehnica pe care o aplici: ulei, acuarelă… - Pictura în nisip este o artă mai puțin folosită la noi, e și mai efemeră, presupune multă muncă, concentrație, dar rezultatele nu rămân fixate, ca în cazul picturii pe ulei, spre exemplu. - Nu știu multă lume la noi care să lucreze în această tehnică, paremi-se, mai este o domnișoară. Eu am încercat să dau o notă de profesionalism acestei tehnici, pentru că majoritatea artiștilor despre care știu că fac desene în nisip, au început dintr-o pasiune. - N-aveau cum altfel, este o artă spectaculoasă. Într-adevăr. Dar, ca să continui gândul, pentru ei nu era o tehnică derivată din meseria lor de bază. Eu încerc să transpun ideile mele pentru pictura în ulei în nisip, făcând-o accesibilă unui public larg. Prin intermediul acestei tehnici, artistul îi oferă publicului o istorie întreagă, iar spectatorul este martor la dezvoltarea și redarea acestei istorii. Se știe că, de obicei, artiștii creează în ateliere, în intimitate. Dar în cazul picturii în nisip, povestea se naște și se dezvoltă sub ochii spectatorilor. De fapt, acesta este cel mai complicat aspect pentru mine, deoarece eram obișnuită să-mi fac lucrările în atelier. Iar aici a trebuit să lucrez în fața publicului, să greșesc în fața lor, poate n-au știut ei că eu am greșit…, dar eu știam și mă copleșeau emoțiile, mă epuizau. Îmi amintesc un astfel de moment, după un show de 30 de minute, în paranteză fie spus, show-urile durează, de obicei, 5-10 minute, în plus era și un moment de improvizație la final, publicul alegea un cuvânt pe care eu trebuia să-l redau în imagini. Deci, după show eram atât de copleșită că n-am putut vorbi trei ore. - Ce a însemnat pentru tine proiectul “Românii au talent”? - Când am aflat de posibilitatea de a participa la acest show, mi-a luat circa o lună să mă decid. Mă gândeam că ceea ce voi face vor judeca nu doar spectatorii din sală, ci o Românie întreagă și era complicat. De fapt, fiecare ediție a show-ului „Românii au talent” a fost vizualizată de circa 6 milioane de telespecta-

tori. Și știam că orice greșeală va fi taxată, că voi fi urmărită nu doar de specialiști, ci și de nespecialiști, unii poate nu vor înțelege ce vreau să spun, dar toți se vor da cu părerea, vor spune: „uite, asta nu știe ce face”. Știam că nu voi recurge la compromisuri, ca să fiu pe înțelesul tuturor, eu nu sunt omul care să țin cont de părerea cuiva. La preselecție am avut într-un moment o liniște în cap, că-mi auzeam bătăile inimii și am crezut că voi leșina. Mi s-a făcut frică de reacția publicului. Când au început să aplaude, am înțeles că, cel puțin, în acea sală sunt înțeleasă. Și asta mi-a dat un imbold să merg mai departe. Fără intenția de a condamna sistemul nostru de învățământ sau procesul artistic al fiecărui pictor în devenire, dar noi uneori nu ne prețuim la justa valoare sau chiar nu ne conștientizăm puterile și abilitățile și asta face loc în inimile noastre fricii și neîncrederii în propriile forțe. Dar în momentul în care atâta lume îți spune că-i place ceea ce faci, e ca o gură de aer proaspăt, un spor de putere. Am văzut undeva redat, printr-o linie curbată, modul în care se apreciază pe sine un artist: unde graficul arată o linie în ascensiune, el gândește că este un geniu, unde graficul coboară, el consideră că este un ratat. Și linia asta e mereu în mișcare, cu suișuri și coborâșuri. Artiștii, fiind în permanentă mișcare, se simt diferit. Și atunci când primim mesaje de apreciere de la un public numeros, ni se dă un imbold, creștem, creăm. - După show, care a fost reacția celor apropiați, a fost la fel de înălțător sentimentul? - La Chișinău am avut parte de foarte multe critici.

- Evident, aici ești acasă. Lumea te iubește mai tare. Te critică doar pentru binele tău. - Nu am reușit să citesc toate comentariile de pe forumuri încă. Căsuța poștală și site-urile de socializare erau invadate cu diverse mesaje. Multă lume m-a acuzat de plagiat. Nu sunt sigură dacă cei care fac astfel de acuzații cunosc ce înseamnă plagiat. E și firesc, în lume mai există artiști care activează în acest domeniu. Nu am pretins că sunt unică. Nici măcar nu am intenționat să prezint ceva inovator. Prin participarea mea am vrut doar să-mi prezint calitățile de desenator și modalitățile de redare a unor idei, mesaje. În ceea ce constă tehnica, să spunem așa, tehnica de pictură în ulei este veche de când lumea. Și asta nu înseamnă că orice pictor care lucrează în această tehnică este un plagiator. El doar își alege modalitățile de redare a mesajului și a calităților sale. La fel și în cazul cântăreților. Oricum, nu intenționez să comentez sau să răspund acestor acuzații, dar m-a afectat faptul că lumea nu știe, nu cunoaște și nu gândește, dar asta nu-i încurcă să se dea cu părerea. M-a afectat altceva: în România nu am primit niciun astfel de comentariu, în schimb la noi… În mod straniu, la comentariile cu tentă negativă pe care le-am primit de aici, au fost comentarii din România, de genul: „vino la noi”, „stai cu noi”, „tu ești de-a noastră”. Au fost și din partea moldovenilor comentarii lipsite de ostentație, mesaje de încurajare. În ceea ce privește istoria cu plagiatul, atunci când emiți o acuzație, în genere, o opinie, e straniu să nu știi că în artă nu există o părere absolut individuală, ele rezultă din alte păreri, așa se realizează isto-


Cultur=

24 IANUARIE 2014 ria artei. Nu m-am așteptat la astfel de reacții din partea unor bloggeri, oameni despre care eu credeam că gândesc individual… - Cum a fost să te reîntorci la studenții tăi după participarea la acest proiect? La rutina de zi cu zi? Ai revenit acasă după acest show cu gândul să schimbi ceva în viața ta? A revoluționat această întâmplare viziunile tale asupra oamenilor, procesului de învățământ, artei? - În mod sigur, vroiam să schimb ceva în viața mea personală. În momentul în care am decis să particip la proiectul „Românii au talent”, în viața mea personală deja aveau loc schimbări radicale, despre care nu vreau să vorbesc. Iar în privința sistemului de învățământ, Academia în cazul dat, din păcate, trebuie să recunosc că nu sunt o persoană atât de importantă, în stare să schimbe ceva radical. Cât despre relația mea cu studenții, de la prima înfățișare în fața lor le-am spus că orice muncă, într-o bună zi, va fi remunerată și orice adevăr, mai devreme sau mai târziu, iese la suprafață și nu trebuie să exagerăm pe marginea acestor lucruri, trebuie să muncim și să nu ne fie frică de imaginația noastră, de posibilele eșecuri și greutăți. - Pentru studenții tăi reprezinți un model, prin propriul exemplu demontezi vechile prejudecăți despre artiștii plastici: că poartă berete demodate, fulare lungi și părul neîngrijit. Prin exemplul tău ai demonstrat că o tânără frumoasă, talentată, poate fi apreciată pentru arta sa, admirată, înțeleasă… - Nu știu pe cât de frumoasă, dar au existat momente în care a trebuit să demonstrez că, fiind femeie, pot fi și artist. Mai persistă prejudecăți că o femeie nu se poate realiza în domeniul artelor plastice pentru că viața de familie sau maternitatea i-ar încurca să se manifeste plenar, să se dedice, viața de familie i-ar distrage atenția de la artă. Sigur, eu nu am o familie ca să știu ce înseamnă asta, dar în ceea ce privește talentul și îndemânările artistice, ele nu țin cont de sex: masculin sau feminin, ele nu se supun acestor criterii, ele pot fi apreciate doar în măsura talentului, manierei de exprimare, de redare a ideilor. Nu are nicio importanță dacă ești femeie sau bărbat, e nedrept că pentru a-ți confirma talentul și munca trebuie să demonstrezi, mai întâi, că și femeile sunt în stare de ceva. În orice domeniu, din păcate, femeile trebuie să mai demonstreze că pot fi la fel de bune și talentate precum bărbații. Din fericire, acum în preajma mea nu mai există oameni care gândesc diferit. Și femeile, și bărbații sunt la fel și pot crea la fel.

- Este un mare talent să-ți alegi și mediul potrivit. - Am ales și modelat mediul meu astfel încât să mă simt în largul meu. - În prezent, în societatea noastră se vorbește tot mai mult că acasă nu te poți realiza. Pe tine ce te ține aici, dragostea de țară? - Este complicat. Nu știu de dragostea de țară, cât despre orașul acesta, eu chiar am o relație aparte cu el. Și știu, sunt sigură și m-am convins de asta și după participarea la proiectul „Românii au talent” (pentru că am avut foarte multe deplasări în foarte multe orașe), întotdeauna m-am întors acasă ca să-mi găsesc confortul psihologic și nu invers. În această relație a mea cu orașul am avut și multe divergențe, au existat momente în care nu mai aveam puteri să conving lumea din jur să nu mai spună că aici este rău, ci să facă ei așa ca în acest oraș să fie mai bine. Și în momentul de față consider că doar aici mă simt în largul meu, aici pot crea, aici îmi regăsesc echilibrul. Mă simt confortabil la mine acasă, în atelierul meu. Eu dacă mă atașez de locuri, de oameni, de idei, sunt irecuperabilă. - Pe lângă problemele de mentalitate și financiare, care sunt greutățile cu care se confruntă astăzi un tânăr artist? - Un tânăr artist astăzi nu are posibilitatea să călătorească dacă nu are bani, să vadă marile muzee, expoziții. Spre rușinea mea, nici eu nu am văzut încă Luvrul. - Mai ai un scop în plus în viață! - Am mai multe. Altă problemă a noastră ar fi că nu mai găsești la noi în oraș clădiri din orașul vechi. Dispare arta peisagistică. Totul se transformă, apar clădiri moderne, nu mai există peisajele care ne inspirau cândva. - Apropo de asta, pictorii din generația ta se rușinează oarecum să facă peisaje. De ce? - Cândva peisajul exista ca tablou aparte, acum peisajul este parte din tablou. Eu, dacă ar fi să fac un peisaj, ar fi unul în realismul imagic, aș adăuga tot felul de fluturi, pentru că

11

FLUX

ÎN RÂND CU LUMEA ŞI PRIVAŢI DE INTIMITATE Google şi alte companii sunt la curent cu ce se întâmplă în casele noastre Achiziţia Nest Labs de către Google permite intrarea efectivă în casele oamenilor a operatorului celui mai utilizat motor de căutare la nivel mondial, dar analiştii afirmă că obiceiurile lor sunt deja urmărite de companiile de internet, iar acesta este doar începutul.

așa îl văd eu. Am lumea mea, lumea imaginației. În cazul meu, această lume este mult mai dezvoltată decât lumea reală. - Împărtășește-ne un vis de-al tău ce ține de viitorul apropiat. - Unul dintre visele mele apropiate este să termin cât mai curând lucrarea pe care am început-o zilele trecute. Iar un vis al meu de amploare ar fi… să-mi îmbunătățesc spațiul de muncă, deși, sunt mulțumită și cu spațiul de acum, și în acest moment am impresia că-l trădez. Totuși, în mod sigur, acest spațiu are nevoie de îmbunătățiri. Nu am timp să mă ocup de asta, pentru că în ultima jumătate de an am fost trei zile pe săptămână în România și trei zile la Chișinău. - Desele tale deplasări sunt consecințe ale participării la show-ul „Românii au talent”? - Da, am deplasări programate pentru diverse orașe din România până în luna martie. - În astfel de condiții, cum reușești să fii prezentă și la ore cu studenții? - Se întâmplă să parcurg 13 ore pe drum, inclusiv toată noaptea, ca dimineață să fiu la ore. A fost mai greu să mă adaptez la început, pe urmă însă am intrat și în acest ritm. - Sper că studenții tăi merită pe deplin acest efort. - Eu mă bucur că am și studenți care apreciază acest lucru și sunt foarte muncitori. Sper că ei vor reuși să se realizeze în domeniul ales, vor realiza lucrări valoroase, vor deveni nume de referință în domeniul artei plastice. Un dascăl trebuie să tindă spre aceea ca discipolii să-l depășească, acesta ar fi un motiv de mândrie pentru mine. - Cum decurge o zi normală din viața ta? - Am un program foarte fix, o mică parte din timpul meu îl dedic sănătății, după care urmează lectura, iar ce rămâne – e timp pentru pictură. Nu vreau să schimb asta, deocamdată, mă regăsesc în această ordine, eu nu sunt învățată să fac altceva. - Noi îți mulțumim că azi ai găsit timp pentru noi și îți dorim mult succes în continuare. - Vă mulțumesc. Un interviu de Liliana POPUȘOI, FLUX

Google a anunţat săptămâna trecută că a plătit 3,2 miliarde de dolari pentru Nest, producător de termostate care pot fi controlate prin smartphone-uri şi de dispozitive de detectare a fumului. Fondată în 2010 de doi foşti angajaţi ai Apple, Tony Fadell şi Matt Rogers, Nest Labs produce termostate care se autoprogramează în funcţie de preferinţele utilizatorului în ceea ce priveşte temperatura ambientală. Dispozitivul detectează dacă nu este nimeni acasă, caz în care reduce consumul de energie al locuinţei. Industria termostatelor are venituri anuale de circa 3 miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză a pieţei „IBISWorld”, în creştere cu 2% pe an faţă de 2008. Compania de cercetare a pieţei „Navigant Research” estimează că piaţa aparaturii electrocasnice operată prin smartphone-uri va creşte de la 612 milioane de dolari în 2012 la 35 de miliarde de dolari în 2020. «Smartphone-urile devin din ce în ce mai mult telecomenzile vieţii noastre. Vor controla totul, în case şi maşini», a declarat Jeff Kagan, analist în domeniul tehnologiei, relatează „MarketWatch” Tot mai multe companii vor încerca să fabrice astfel de sisteme în următorii ani, care să monitorizeze aproape orice mişcare dintr-o locuinţă, a spus Neil Strother, analist la „Navigant Research”. Există deja o mică armată de aplicaţii care fac acest lucru. SmartThings, o aplicaţie gratuită pentru iOS şi Android, monitorizează comutatoarele pentru lumină şi uşile locuinţelor şi automobilelor. Compania de automatizări pentru locuinţe „Vivint”, cumpărată în 2012 pentru 2 miliarde de dolari de Blackstone Capital Partners, are 800.000 de clienţi în America de Nord. Aplicaţia iOS dezvoltată de această companie acţionează ca un detector de mişcare, sistem de securitate controlat prin telecomandă şi sistem de închidere electronică a uşilor. Sistemul Digital Life al AT&T semnalează, în schimbul unui abonament care porneşte de la 4,99 de dolari pe lună, scurgerile de apă, consumul de energie, uşile care nu sunt închise, incluzând şi camere de supraveghere a locuinţei. Compania tehnologică Belkin a lansat chiar şi un cuptor controlat prin smartphone. Cum afectează aceste aplicaţii viaţa privată? Ceea ce află în prezent companiile atunci când accesezi Facebook dintr-un restaurant sau Google Maps este nimic în comparaţie cu datele care vor fi obţinute de la clienţi în viitorul nu prea îndepărtat, consideră Adi Kamdar, membru al „Electronic Frontier Foundation”, care militează pentru protejarea vieţii private. «Maşinile conectate la Internet ar putea raporta şofatul imprudent, creşterea sau anularea unei asigurări. În mod similar, o companie de asigurări de locuinţe ar putea fi interesată de un detector de fum care se declanşează de mai multe ori pe zi. În timpul unui divorţ, soţul/soţia ar putea cere companiei care operează termostatele date care să dovedească faptul că partenerul său menţine în casă temperaturi prea scăzute, iar copiii stau în frig», a spus Kamdar, întrebându-se dacă oamenii îşi doresc să aibă de-a face cu aşa ceva. Majoritatea companiilor colectează date agregat şi susţin că nu fac publice informaţii personalizate. Cofondatorul Nest, Matt Rogers, a scris pe blogul companiei că politica acesteia limitează în mod clar utilizarea informaţiilor de la clienţi la furnizarea şi îmbunătăţirea produselor. Politica Google în domeniul confidenţialităţii datelor a evoluat de la 650 de cuvinte în urmă cu 12 ani la 2.260 de cuvinte şi stipulează că pot fi făcute publice sau împărtăşite cu partenerii doar informaţii agregat, nepersonale. Regulamente asemănătoare au şi companiile „SmartThings” şi „Vivint”. Politica privind utilizarea informaţiilor despre clienţi trebuie însă să ţină cont şi de piratarea datelor.

G`ndul s=pt=m`nii “O gândire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cât nervii se cutremură mai bine, mai liber, cu atât cugetarea este mai clară”. Mihai EMINESCU


FLUX

12

Cultur=

24 IANUARIE 2014

Leo BUTNARU

MIRUIŢI LA MĂNĂSTIREA PUTNA (Pagini de jurnal)

19.XII.1992 Telefonează V. Spinei, punându-mă la curent că au apărut „Caietele de cultură” dedicate sărbătorilor de An Nou. Roagă să-i reamintesc lui Cimpoi că numărul „VS” din 15 ianuarie va fi dedicat integral lui Eminescu. A fost o noapte cu întunericul străbătut de învârtejiri magnetice. Am dormit cam 4-5 ore şi, după ce mi-am pregătit ceaiul, am reînceput lectura, oarecum „dificilă”, a „Epistolarului” (prezentat şi îngrijit de Gabriel Liiceanu). Astăzi, la 9.00, pornim spre Rădăuţi. Unele manifestări organizate de fundaţia bucovineană „Flondor”. Cu A. Suceveanu şi N. Spătaru. Ieri, primesc următoarea invitaţie: „Fundaţia Soros din Moldova şi Ambasada SUA Vă invită la recepţie în noaptea de Crăciun. Serata va fi găzduită de Centrul de cultură şi artă…”. Plus o notă, ca PS la programul manifestărilor: „Pe tot parcursul zilei de 24 decembrie invitatele noastre pot beneficia contra plată de serviciile salonului de cosmetică şi ale frizeriei etc.”.

26.XII.1992 Prin urmare, între sâmbătă şi marţi (19-22 decembrie), ne-am deplasat la Rădăuţi împreună cu Arcadie Suceveanu, Mihai Pânzaru (preşedintele fundaţiei „Iancu Flondor”), Nicolae Spătaru… Mai sosesc şi realizatorii filmului despre Vasile Leviţchi – Alecu Havriliuc, Silviu Dabija şi Victor Staşevschi. Au închiriat o „Volgă”, şoferul fiind o namilă de bulgăroi care nu prea ştie româneşte, dar poate aprecia la justă valoare băuturile bucovinene. Rădăuţiul e invadat de ucraineni bişniţari. Iar chiciură. Zăpadă. Iniţial, pentru cazare, fuseserăm repartizaţi în familii de gospodari, însă am renunţat, rămânând la baza sportivă „Bucovina”, ce are camere de cămin. Călătorie la Mănăstirea Putna care deja are un stareţ tânăr. În biserica mănăstirii neam miruit. Am mers în rând după şirul de ţărani din localitate şi împrejurimi. Miruia un preot tânăr. O vizită şi la Marginea, în căutarea ceramicii negre, care şi-a săltat preţul de zeci de ori. Luni, la Rădăuţi, o manifestare la biblioteca municipală şi o alta la cinematograful „Flacăra”. Copiii colindă, noi spunem versuri. Vizionăm filmul despre Leviţchi. Din noile cunoştinţe memorabile – Nicolae Cârlan de la Suceava (muzeograf) şi Liviu Papuc de la Iaşi (bibliograf). La întoarcere, foarte bine dispuşi, prin uşoare pale de spulber bucovinean, ne oprim la Suceava. Trecem şi pe la dl Cârlan, scăzând până în temelie o sticlă de whisky. La Iaşi, cam pe la orele 19.00-20.00, trecem pe la cafeneaua literară, unde trebuie să ne aştepte Aurel Ştefănachi, însă noi am întârziat prea mult ca să-l putem găsi. Memorabil doctorul Dorneanu, ce avea nişte explozii de râset descătuşat, spectaculos prin intonaţiile lui niţel stridente, prin modul de a-şi bate palmele de genunchi, înclinându-se parcă a leşin, a „nu mai pot!”. Le-am făcut un recital de bancuri de pomină, pentru că oricare altă localitate din provincie poate fi copleşită de veselia vremurilor trecute, necunoscută, neajunsă pe aici la timpul respectiv, şi de pe aici, bancurile, şi de pe aiurea. Am fost în vizită şi la fabrica de textile, unde firma dlui Pânzaru făcu un gest de Moş Crăciun, alegându-ne fiecare dintre noi cu câte un cadou. Pe 24, recepţia oferită de Fundaţia Soros şi ambasada americană. Lume multă, fiecare în parte – întâmpinat/ salutat de însăşi doamna ambasadoare, cu care se ciocneşte primul pahar de şampanie. Cunoştinţe fel de fel. Pe ici-acolo, exces

de gravitate şi expresie de aşteptare a ceva neobişnuit. Însă predomină firescul şi gestul nespectaculos. Concert de Crăciun. Apoi un spectacol improvizat à la Santa Claus şi Moş Crăciun. În rolul moşului autohton avem surpriza de a-l recunoaşte (după inflexiunile vocii mai specifice) pe… Vasile Vasilache. Rolul nu-i prea merge. Evită cu greu gafele, dar, până la urmă, comite una – ce-i drept, „acceptabilă” în contextul umoristic al spectacolului. Deci, lui Moş Crăciun-Vasilache îi revine şi misiunea de a-i înmâna un cadou Fetiţei, în rolul căreia a fost de la începutul până la sfârşitul serii dna ambasadoare în fes alb-roşu şi caftan roşu. Înainte de a-i înmâna cadoul, Moş Crăciun trebuie să întrebe cam astfel: „Dar cum a fost fetiţa în anul ce s-a scurs, cuminte sau ba?” Pe când, luat de emoţia rolului, Vasilache-Crăciun o întreabă pe dna ambasadoare: „Ia să-mi spui cum ai fost fetiţă?” Echivocul trezeşte hohote de râs. Revenindu-şi din uluiala şi confuzia momentului, Ambasadoarea-fetiţă zice: „N-am să-ţi spun, fiindcă nu e treaba ta, moşule”. Santa Claus, în rol Macholan, unul din funcţionarii ambasadei americane, se dovedeşte a fi mai inspirat. Când o întreabă pe Lorina Bălteanu cine este ea şi aceasta spune că reprezintă Fundaţia Soros, Moş Crăciunul american zice într-o română clară: „Dar eu credeam că tu însăţi eşti Fundaţia!” Se hohoteşte, deoarece formele rotunde ale Lorinei admit o comparaţie poetico-ingenioasă cu Fund-aţia… Romantica Alcătuitoare de orar postmeridian, gingaşa, gentila şi – ca toţi noi – provizoria beneficiară de tinereţe, parcă aflată la vârsta când orice gest, orice cuvânt poate s-o contrarieze, a reuşit să intuiască doar, fără însă a fi în stare să şi formuleze, următoarea situaţie remarcată de protagonistul romanului lui Umberto Eco „Mitul trandafirului”: „… este dat tinerelor să se lege de un bărbat mai în vârstă şi mai înţelept nu numai din pricina farmecului vorbirii sau a acţiunii judecăţii sale, ci şi pentru forma învelişului din afară al trupului, care-i devine (unei tinere) foarte dragă, cum se întâmplă cu făptura tatălui, căruia-i cercetezi gesturile, mâhnirile şi îi iscodeşte zâmbetul – fără ca vreo umbră de luxurie să murdărească felul acesta (poate singurul neîntinat) de dragoste trupească”. O altă vârstă ar putea fi calificată drept o stridenţă, însă contemplatoarea vârstă fragedă pe cât ar căuta, parcă, refugii din faţa stridenţelor de oricare speţă, în egală măsură tocmai că jinduieşte „teribilist” aceste stridenţe, contraste şi „nearmonizări” sufleteşti. Şi ele „forţează” benefic constituirea caracterelor încă fragile, dar avidă de experienţe şi neamânată maturizare. Postmeridiana alcătuitoare de orar, cea cu blândă vehemenţă şi angoasă în vorbire, cea pornită mereu pe delicate şi sfioase mustrări echivalente dezamăgirilor reciproce, poate înţelege pasajul psihologic criptic „extras” din „Mitul trandafirului”, în special pentru că în el e vorba de tată (l-a avut, l-a cunoscut puţin; se zice că a decedat din cauza alcoolismului); aşa îi şi spunea: lumea va crede că mergi alături de părintele tău şi, deci, este exclusă orice suspiciune şi taina vârstelor rămânea-va pură. Iar ca delicată şi înţeleaptă replică ce ar fi trebuit să i se dea de fiecare dată când îşi anunţă dezamăgirea, ar putea veni părerea că ar fi pe cale să se înţeleagă doar şoptinduşi intim gândurile şi sentimentele, fără a şi le rosti cu voce tare, aproape răstită, deformată de receptorul telefonului. Iar o a doua experienţă similară şi alte tentaţii rămase fără urmări au venit să-i dea dreptate protagonistului lui Umberto Eco. Lumea are nişte observaţii esenţiale, ce rămân etern valabile ca nişte adagii psihologice. Telefonează dl Ţăranu de la Ambasadă, venind cu felicitările de Crăciun. Om atent, de bun simţ convertit în rafinată diplomaţie cu interlocutorii.

28.XII.1992 Intră Aureliu Busuioc. E şi Vasile Vasilache, şi Gheorghe Vodă. Discuţie cu înţepături reciproce şi amintiri de pe timpul comunismului, când unii au fost persecutaţi, iar alţii au fost torţionari ideologici. S-a invocat copios susceptibilitatea lui Pavel Boţu, misterioasele motive ale sinuciderii acestuia. Busuioc înclină să creadă că, în această dramă, un rol aparte l-a avut P. Petric, fostul secretar CC la ideologie. Cazul cu două rude ale lui Boţu, lucrători în comerţ, care trebuiau să ia ani mulţi de pârnaie şi pe rude secretarul USM îi salvează. Boţu, ca membru al Prezidiului Sovietului Suprem; la insistenţa lui Petric, prin evaziunea sa, chipurile, reuşeşte să salveze de la pedeapsa capitală pe un ins care a furat cât a încăput în neamul său, dar care îi construise lui Petric o vilă superbă în pădurea Hârbovăţului… E-he, substraturile criminalităţii comuniştilor de tot soiul sunt adânci şi ţinute, încă, în taină… În fine... La un moment dat, Busuioc zice: „Vreau să te felicit cu ocazia Crăciunului”, şi scoate din buzunarul de la piept o carte poştală, întinzându-mi-o. Păi, sigur, e cartea poştală din seria „Scriitorii Moldovei” cu chipul Radului-Busuioc. Îi mulţumesc, trag sertarul mesei şi, reciproc, îi întind şi eu o carte poştală din aceeaşi serie, încă care are imprimată pe ea mutra mea… Un gest ironico-laudativ contracarat prin altul asemănător…Oricum, eu ştiam că Iurie Grekov de la revista „Codrii” a dat la lumină, concomitent, trei cărţi poştale: Busuioc, Vodă şi Butnaru. Pe ilustrata sa Vodă îmi scrie: „Lui Leo! Cu drag, Vodă”. Ieri, praznic de 40 de zile de la plecarea lui Vitalie Baltag în lumea umbrelor. De la USM, înaintăm sindicatelor lista scriitorilor neangajaţi în câmpul muncii, pentru a li se oferi ajutoare sociale. Cam secul şef Fonari scoate din listă pe E. Tarlapan şi pe Z. Cenuşă. (De ce? O fi avut ei vreo altercaţie?...) Şi pe „beţivanul acela flocos, mititel şi guraliv”. Acesta, sigur, nu se va lăsa fără să ridice tărăboi… Chit că şeful de la sindicate e un pachiderm anost şi redus la cele ce ţin de intelect… Aflu că Esinencu e născut (chiar el mi-a spus) pe 13 ianuarie, însă în acte e trecut la… 16 august! He, părinţii au aşteptat câteva luni până să-şi declare autorităţilor odrasla. (Să-l întreb pe Esinencu despre adevăratul motiv al amânării şi… fraudei etnico-demografice.) Chipurile animalice (ambele canine) ale lui Vl. Ber. şi al Ra. Tca… Oricât ai ceda din „pretenţii”, nu-i poţi crede că au înfăţişări de literaţi… Atâta urâţenie şi câinoşenie… (Ba nici Ag. nu e din altă operă de trei parale…) Ştiu că, de vreo lună, M. Cimpoi are o suferinţă legată de scris sau, hai să zic mai simplu, o incomoditate: i s-a terminat cerneala neagră pentru „subtilele” sale stilouri chinezeşti. În papetării nu se găseşte decât cerneală violetă şi demult obişnuitul critic de a scrie cu negru pe alb sau – în alb-negru – foloseşte abătut (lucru aproape evident) un pix, dar tot cărbuniu. Din când în când, serile, când venim spre casă, preşedintele opreşte maşina la pragul papetăriei de pe strada Puşkin, intră, iese, din nou fără sclipire în ochi… Ieri, s-a întrunit juriul pentru premiile anului literar. Mai exact spus – premiile anilor literari, deoarece trei din ele au fost decernate pentru cărţile interzise, ghilotinate în vremuri de desfrâu comunist: „Săgeţile” lui P. Cărare, „Temerea de obişnuinţă” a lui M. I. Ciubotaru şi „Descântece în alb şi negru” de D. Matcovschi (acesta nemulţumit că odată cu el iau premii şi alţii, a scos trei broşurele, desfăcându-le evantai ca pe trei cărţi de joc, demonstrându-ne, chipurile, că nu este apreciat totalmente la justa-i valoare… De, ne-am cam… – vorba ceea…). Alte premii: Zigu Ornea pentru „Viaţa şi opera lui C. Stere”; Petru Dimitriu (diaspora), premiul Opera omnia; Paul Mihnea pentru „Coroana de coroane” (de sonete); premiul special, post-mortem, regretatului şi atât de nedreptăţitului Nicolae Ţurcanu, şi alte două premii.

CALEIDOSCOP

24 ianuarie Evenimente 1859: Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Al.I. Cuza, realizându-se astfel de facto Unirea Principatelor Române 1862: Deschiderea primului Parlament unic al României la București. Domnitorul Al.I. Cuza proclamă în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, «Unirea definitivă a Principatelor», iar orașul București este proclamat capitala țării 1864: A apărut Legea privind înființarea Curții de Conturi 1882: A fost înființată, la București, societatea «Iridența Română», care, din 1883, s-a numit «Carpați». Societatea a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni 1891: Își începe activitatea, la București, «Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor», care a militat pentru alipirea Transilvaniei și Bucovinei la Regatul României. Liga a publicat mai multe memorii privitoare la situația românilor din Austro-Ungaria 1893: Apare la București revista umoristică Moftul român, condusă de I.L. Caragiale și Anton Bacalbașa 1915: Apare la Craiova revista literară «Drum drept», sub conducerea lui Nicolae Iorga 1924: Orașul rusesc Petrograd este redenumit Leningrad 1932: Desființarea Ordinului Iezuiților în Spania 1939: În Chile are loc un cutremur cu magnitudine 8,3 pe scara Richter; 28.000 morți 1960: Camerunul câștigă independența față de Franța 1972: În apropiere de Guam a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că al doilea război mondial e încă în desfășurare 1984: A fost lansat pe piață primul computer Apple Macintosh 1986: Are loc prima survolare a planetei Uranus cu nava spațială Voyager 2 1990: CFSN adoptă prin decretul-lege nr. 40 cântecul „Deșteaptă-te, române” drept imn de stat al României 2010: Crina Coco Popescu în vârstă de 15 ani a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte.

Nașteri 1444: Galeazzo Maria Sforza, duce de Milano (d. 1476) 1679: Christian Wolff, filosof german (d. 1754) 1712: Frederic al II-lea, supranumit „cel Mare”, rege al Prusiei, din dinastia Hohenzolern (d. 1786) 1746: Regele Gustav al III-lea al Suediei (d. 1792) 1752: Muzio Clementi, compozitor italian (d. 1832) 1776: Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, scriitor, compozitor și pictor romantic german (d. 1822) 1779: Elisabeta Alexeevna, soția țarului Alexandru I al Rusiei (d. 1826) 1848: Vasili Surikov, pictor rus (d. 1916) 1881: Mihail Gașpar, prozator român (d. 1929) 1889: Victor Eftimiu, scriitor român (d. 1972) 1890: Petre Iorgulescu-Yor, pictor român (d. 1939) 1905: Grigore Vasiliu Birlic, actor român (d. 1970) 1916: Rafael Caldera, președinte al Venezuelei (d. 2009) 1940: Joachim Gauck, activist civic, din 2012 președinte federal al Germaniei 1950: Stela Enache, solistă de muzică ușoară 1961: Nastassia Kinski, actriță de origine germană

Decese 41: Caligula, împărat roman (asasinat) (n. 12) 772: Papa Ștefan al IV-lea (n. 720) 1595: Ferdinand al II-lea, Arhiduce de Austria (n. 1529) 1866: Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluției de la 1848 din Transilvania (n. 1818) 1872: William Webb Ellis, cleric anglican, acreditat drept inventatorul rugbiului (n. 1806) 1960: Edwin Fischer, pianist și dirijor elvețian (n. 1886) 1962: André Lhote, pictor francez (n. 1885) 1965: Winston Churchill, prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel (n. 1874) 1983: George Cukor, regizor american (n. 1899) 2013: Dan Mihăescu, umorist, scenarist și regizor român (n. 1933).


Magazin

24 IANUARIE 2014

Dacă te vei trezi singur într-un oraş ciudat, vei avea una dintre cele mai plăcute senzaţii din lume Freya Stark

Un popas gastronomic în Argentina nară a vechilor popoare, rețetele indigene fiind puternic influențate de cuceritorii spanioli și de emigranții italieni. Arta gastronomică este transmisă de la o generație la alta, fiecare familie avându-și micile ei secrete culinare. Argentinienii sunt cunoscuți pentru plăcerea lor de a găti și de a mânca, reunindu-se des la petreceri în familie, cu mese îmbelșugate, pline cu fel de fel de bucate. La prepararea acestora participă toţi, de la mic la mare, aceasta fiind o ocazie de a-și exprima afecțiunea și de a comunica. Spaniolii au adus cu ei pe aceste tărâmuri vacile, care au găsit aici condiții foarte prielnice. Astfel că cel mai consumat fel de carne a ajuns cea de vită. Carnea de vită, marinată multe ore într-o explozie de ierburi aromatice și făcută la grătar, este mâncarea emblematică pentru Argentina. Surprinzător, dar pe grătar veți vedea, pe lângă costițe și mușchiuleț, intestine sau fudulii de bou. Vedeta deserturilor este dulce de leche, o cremă caramel pe bază de lapte. Un alt desert interesant şi mai puţin obişnuit constă dintr-o felie de brânză telemea și o felie de jeleu de fructe. Iar lângă desert, întotdeauna vom avea un ceai din yerba mate.

Odată ajunși în Argentina să nu vă mire multitudinea de preparate de influență italiană. Peste o jumătate din populația Argentinei se crede a avea origini italiene. Haideți să lăsăm acum poveștile și să aducem Argentina în bucătăriile noastre, descoperind unele dintre cele mai populare preparate din această țară.

de măsline într-o tigaie și rumenim bucățile de carne câte 10 secunde pe fiecare parte. Mutăm carnea într-un vas termorezistent, punem ceapa și morcovul tăiate rondele, apoi adăugăm sare, piper, frunze de dafin și turnăm vinul deasupra. Acoperim cu un capac sau o folie de aluminiu și dăm la cuptor pentru o oră şi jumătate-două, la o temperatură de 180 de grade. În Argentina orice friptură va fi însoțită de sosul „național”, renumitul: Chimichurri.

Chimichurri

Costiţe de viţel înăbușite Ingrediente: 500g costițe de vițel 1 cană de vin 1 ceapă mare 1 morcov sare, piper 1 lingură de ulei de măsline frunze de dafin Spălăm carnea și o porţionăm în bucăți potrivite. Încingem uleiul

FLUX

MAPAMOND CULINAR

Vă era dor de o nouă călătorie? Ne deconectăm de la cotidian, conectăm imaginarul și mergem pe urmele vânătorilor de comori spanioli care, în căutarea munților de argint, au ajuns într-o țară pe care au numit-o sugestiv: Argentina. Argint nu au găsit, în schimb au descoperit o țară cu peisaje ce-ți taie respirația, cu plante şi vietăţi pe care nu le-au mai văzut în altă parte, o lume misterioasă, total diferită, pe care nu au dorit să o mai părăsească, preferând să se stabilească pe aceste meleaguri nou aflate. După mulți ani care s-au scurs de atunci, poposim și noi în aceste locuri, ca să le dezvăluim farmecul, să cunoaştem oamenii, tradițiile și bucatele inedite. Buenos Aires, capitala Argentinei, ne va fi gazdă și ghid prin cultura țării. În această metropolă exotică, deosebit de animată, vom descoperi câteva chestiuni emblematice – tangoul, ceaiul mate – dar și multe povești argentiniene. Orașul pasional, cu arhitectura sa de inspirație franceză, parcurile mari, bulevardele largi, dansurile până în zori, gastronomia îmbietoare – toate te anunță că ai pornit într-o aventură greu de uitat. Casa Rosada este palatul prezidențial și primul loc pe care-l vizităm. Palatul surprinde prin culoarea lui roz și impresionează prin frumusețe, grandoare și combinația de stiluri arhitecturale. De aici mergem către o locație mai puțin obișnuită: Cementerio de la Recoleta. Acest cimitir nu este unul obișnuit: amenajat cu mult gust şi eleganţă, aici se odihnesc, la umbra copacilor seculari, personalități marcante ale Argentinei. Pentru o seară culturală este absolut obligatoriu să mergem la teatrul Colon. Chiar dacă nu reușim să prindem bilet la un spectacol, putem să-i admirăm arhitectura și sălile extraordinar de frumoase, impresionante prin opulența decorului. Scurta noastră plimbare trebuie să o încheiem neapărat cu o lecție de dans, evident, faimosul dans naţional, tangoul argentinian – dansul pasiunii. Iar după dans și plimbare mai rămâne să ne desfătăm și papilele gustative cu preparatele pline de savoare și miresme îmbietoare ale bucătăriei argentiniene. Bucătăria argentiniană păstrează puțin din arta culiNu putem vorbi de bucătăria argentiniană fără a menționa carnea de bovină, Argentina fiind cea mai mare consumatoare de carne de vită din lume (pe cap de locuitor). Dacă ai vreodată dileme cum ai putea prepara vita, argentinienii îți dau zeci de idei felurite, una mai savuroasă decât alta. Iar costițele de vițel sunt la mare căutare, fiind preparate atât la petreceri cu grătar, cât și în stradă, de către vânzători ambulanți. Eu vă propun să încercăm o rețetă de costițe de vițel înăbușite în vin, care, cu siguranță, nu va lăsa pe nimeni indiferent.

13

Ingrediente: 2 legături de pătrunjel 2-3 căței de usturoi ½ ceapă (opţional) ½ linguriță de oregano 4 linguri de ulei de măsline 2 lingurițe de oțet de vin sare, piper Cu ajutorul unui blender tocăm mărunt ceapa și usturoiul. Apoi adăugăm pătrunjelul și le mixăm în continuare, după care adăugăm restul produselor și amestecăm bine cu ajutorul unei linguri până se încorporează bine toate ingredientele.

Sosul se servește alături de fripturi sau poate fi folosit pentru marinarea preparatelor din carne. Odată cu valul de emigranți italieni stabiliți în secolul 19 în Argentina, au ajuns aici și numeroase feluri de mâncăruri italiene. Unele şi-au păstrat în timp rețeta originală, altele au fost modificate, rezultând noi preparate. La fel s-a întâmplat și cu celebra pizza, care poate fi întâlnită aici și în varianta originală, cunoscând însă și o variantă locală, unică: fugazza Fugazza derivă de la italianul focaccia, iar rețeta a fost inventată de un brutar emigrant genovez, fiind un soi de pizza cu mult cașcaval și ceapă, dar fără sosul de roșii specific acesteia. Cu toate că, de obicei, la prepararea aluatului pentru fugazza se folosește drojdia, vom pregăti în continuare o rețetă de aluat fără drojdie.

Fugazza Ingrediente: Aluat: 500g făină de grâu 250 ml de apă plată 1 lingură de iaurt natural sare, piper 3 linguri de ulei de măsline Umplutură: 2 cepe 250g de mozzarella 200g de cașcaval mai tare (Parmezan, Cheddar sau de care găsim prin frigider) Într-un vas punem 250g de făină

și o amestecăm cu restul ingredientelor până se omogenizează. Acoperim vasul cu folie alimentară și cu un prosop și lăsăm să stea aproximativ 30 de minute. După aceea amestecăm și restul de făină, formăm 4 bile din aluat, acoperim și lăsăm să mai stea o jumătate de oră. Ceapa o tăiem julien (felii lungi și cât mai subțiri), mozzarella o tăiem felii subțiri, iar cașcavalul tare îl dăm pe răzătoare. Luăm o bilă de aluat, o întindem cu ajutorul unui sucitor și o punem într-o tavă de copt rotundă sau direct în tava de la cuptor, care a fost unsă cu ulei şi tapetată cu făină. Deasupra punem cașcavalul ras, apoi feliile de mozzarella și ceapa. Dăm tava la cuptor pentru 7-8 minute, la o temperatură de 200 de grade. Empanadas este cel mai cunoscut și răspândit preparat argentinian, pe care-l vom găsi în toată America Latină, dar și în Europa și chiar în Asia. Acesta a fost lăsat „moştenire” de populațiile indigene din sudul Americii. Etimologia cuvântului provine de la spaniolul ”empanar”, care înseamnă a umple, și reprezintă niște plăcințele coapte sau prăjite, cel mai des în untură. Aceste plăcințele sunt preparate în toate bucătăriile argentiniene, cu umpluturi diverse, de la carne, brânză, ouă, măsline, legume, până la cele cu caramel sau fructe. Dacă vă ia foamea tot plimbându-vă pe străzile oraşului, cu siguranță veți găsi numeroși vânzători ambulanți sau cafenele de unde veţi putea cumpăra o gustoasă empanada.

Empanadas Ingrediente: Aluat: 300g de făină 120g de unt 100 ml de apă sare, piper ½ pliculeț praf de copt 1 gălbenuș pentru uns Umplutură 1: 100g piept de pui 1 ceapă mică sare, piper, curry

Umplutură 2: 10-15 ciuperci 100g porumb fiert sau din conservă 2-3 linguri de smântână sare, piper Pregătim aluatul în felul următor: punem într-un vas făina și amestecăm cu praful de copt și sarea. Adăugăm apoi untul, care a stat la temperatura camerei o jumătate de oră și frământăm aluatul până obținem o masă fărâmicioasă. Adăugăm treptat apa și frământăm până obținem un aluat elastic. Acoperim aluatul cu o folie și-l dăm la frigider 20-30 de minute. Între timp pregătim umplutura. Pentru prima umplutură spălăm carnea și o tăiem cubulețe mici. Ceapa o tocăm mărunt şi o punem într-o tigaie cu ulei încins. Când se înmoaie aceasta, adăugăm carnea, sarea, piperul și curry, apoi amestecăm și lăsăm 10 minute la foc mic.

Ce-a de-a doua umplutură: spălăm și tăiem ciupercile julien, punem într-o tigaie ulei și încingem la foc, adăugăm ciupercile și le amestecăm până se evaporă apa. Adăugăm apoi porumbul, sarea, piperul şi amestecăm bine. La sfârşit punem smântâna, amestecăm și stingem focul. Scoatem aluatul și-l întindem cu un sucitor pe masa de lucru, care a fost înfăinată în prealabil. După ce am întins aluatul, îl tăiem în forme rotunde, cu ajutorul unui pahar. În centru punem o linguriță de umplutură și lipim aluatul cu degetele, apoi mai apăsăm pe margini cu o furculiță. Tapetăm o tavă cu hârtie de copt și punem pe aceasta empanadas. Cu ajutorul unei pensule, le ungem cu gălbenuşul bătut. Introducem apoi tava în cuptorul încins la 180 de grade, pentru 10-15 minute, până se rumenesc. Le servim calde, simple ori, eventual, cu un sos chimichurri sau cu o salsa de roșii. Vă zic Buen provecho și până la un nou periplu culinar vă las pe ritmuri de tango. Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX


FLUX 27

14

Programe

Luni IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.05 - ȘTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Știinţă şi inovare. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 15.00 Desene animate. „Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.55 Magazinele FIFA. 16.25 Fotbal non-stop. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp. 22.50 Cultura azi. 23.35 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.00, 4.30 Anatol Viţu. Concert jubiliar. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

24 IANUARIE 2014

28

Marţi IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 14.30 Magazinele FIFA. 15.00 Documentar. „Koffy Anan, visul nerealizat”. 16.00 Documentar. „Colecţia design”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. Prezentarea filmului „Ana” de Natalia Shaufert. 23.50 Film. „MARTOR FĂRĂ VOIE”. 3.10 Dinastii muzicale. 4.30 Art-club (рус). 5.00 Poftiţi la masă. 5.30 Vector European. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 Film: Un alt început (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4656 15:00 Film: Întreabă-i pe copii 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Hidra ucigaşă 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Întreabă-i pe copii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4657 15:00 Film: Mihai Viteazul II 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Detectiv fără voie 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Inamicul nevazut, partea I 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:30 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Екатерина Порубель, Дмитрий Орлов в многосерийном фильме „Редкая группа крови” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:40 „Познер” 01:30 Чарли Шин в комедии „Горячие головы” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Екатерина Порубель, Дмитрий Орлов в многосерийном фильме „Редкая группа крови” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:40 Премьера. Фильм Екатерины Гордеевой „Голоса”. Часть 1-я 01:40 Остросюжетный фильм „Горячие головы 2” 03:05 „Prima Oră” (R)

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Teleshopping 10:20 Emisiune divertisment 11:00 „Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00„Reporter” buletin informațional 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 Serial 6:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:36 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 16:56 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 DÉTECTIVES 20:18 DÉTECTIVES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DOCUMENTAIRE 23:00 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 PREMIER DE CORDÉE 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 J’AI VU CHANGER LA TERRE

Serial 9:00 Serial 10:00 Teleshopping 10:20 Emisiune divertisment 11:00 „Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00„Reporter” buletin informațional 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 Serial 6:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LAVILLIERS, DANS LE SOUFFLE D’HAÏTI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DÉTECTIVES 15:48 DÉTECTIVES 16:35 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MIKE 20:54 LE DERNIER ROUND 21:15 LES PERRUCHES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNITÉ 9 22:49 UNITÉ 9 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 J’AI VU CHANGER LA TERRE

29

Miercuri IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 Legendele muzicii. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.05 Fii tânăr! 15.50 Magazinul copiilor. 16.20 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.25 Europa în concert. Plush. 0.20 Fotbal non-stop. 5.30 Accente economice. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan. ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mihai Viteazul II (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4658 15:00 Film: Paradisul furat 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Răzbunătorul 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Inamicul nevazut, partea a II a 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Екатерина Порубель, Дмитрий Орлов в многосерийном фильме „Редкая группа крови” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:40 Премьера. Фильм Екатерины Гордеевой „Голоса”. Часть 2-я 01:35 Кэмерон Диас, Эван МакГрегор в фильме „Жизнь хуже обычной” 03:15 „Prima Oră” (R)

30

Joi IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.05 Erudit-cafe. Concurs. 15.55 Părinţi şi copii. 16.30 „La Balul Micului Prinţ”. Program muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 ARTelier. 23.45 Film. „TATĂL MEU ROMULUS” (SUA). 5.30 Știinţă şi inovare. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Paradisul furat (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4659 15:00 Film: Dragostea, un teren înşelător, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Nea Marin Miliardar 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Domnul Brooks 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Екатерина Порубель, Дмитрий Орлов в многосерийном фильме „Редкая группа крови” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:40 „Политика” 01:35 Андрей Мягков в фильме „Похождения зубного врача” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Teleshopping 10:20 Emisiune divertisment 11:00 „Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” buletin informațional 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 Serial 6:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare)

7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Teleshopping 10:20 Emisiune divertisment 11:00 „Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” buletin informațional 17:50 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 Serial 6:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare)

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:35 FAITS D’HIVER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES ENFANTS DU PARADIS (1re partie) 16:40 LES BRIGANDS 17:00 CUT 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 AINSI SOIENT-ILS 20:18 AINSI SOIENT-ILS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE GRAND TOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MANIPULATIONS 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES MINES DE L’ENFER

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 WINTER CHALLENGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 COPROPRIÉTÉS : QUAND LE RÊVE TOURNE AU CAUCHEMAR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AINSI SOIENT-ILS 15:48 AINSI SOIENT-ILS 16:35 FLASH INFO 17:00 CUT 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 MANIPULATIONS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 17 FILLES 23:27 LA VILLE LUMIÈRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 DOCUMENTAIRE 2:52 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES JARDINS DE FLORIDE


Programe 24 IANUARIE 2014

31

Vineri

1

IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. Plush. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.35 Documentar. „Euromaxx”. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Stil nou. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.00, 17.15 Tenis. Cupa Davis. Transmisiune în direct. În pauză: Chişinăul de ieri şi de azi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Chişinăul de ieri şi de azi. 0.30 Natura în obiectiv. 5.25 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 5.35 Reporterul de gardă. 07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Poveștiri adevărate (r) 05:30 Casa Ibacka (r) 06:00 Dincolo de poveștiri (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Nea Marin Miliardar (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Războiul minţii 22:45 Film: Virgin american 00:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Новый год на Первом 00:00 „Вечерний Ургант” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:10 Натали Портман, Мила Кунис в фильме Даррена Аронофски „Черный лебедь” 02:50 Пирс Броснан, Робин Уильямс в комедии „Миссис Даутфайр” 04:50 „Пока все дома” 05:30 „Истина где-то рядом” 7:00 Serial 9:00 Serial 10:00 Teleshopping 10:20 Emisiune divertisment 11:00 „Reporter” buletin informațional 11:10 Serial 13:00 „Reporter” buletin informațional 13:10 Serial 14:10 Serial 15:10 Serial 16:10 Emisiune divertisment 16:45 Teleshopping 17:00 „Reporter” buletin informațional 17:50 Serial 19:00„Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:30 Serial 21:30 Serial 22:30 Serial 23:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 23:50 Emisiune divertisment 1:25 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:50 Serial 2:50 Serial 3:50 Emisiune divertisment 4:30 Serial 6:30„Reporter” buletin informațional (Reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 WINTER CHALLENGE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:35 LA QUÊTE DES VENTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MANIPULATIONS 16:35 FLASH INFO 17:00 CUT 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:03 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DÉTECTIVES 22:48 DÉTECTIVES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 1:01 AINSI SOIENT-ILS 1:47 AINSI SOIENT-ILS 2:35 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VERT DE MALTE

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă FEBRUARIE

6.05, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Începutul visului olimpic”. 7.30, 2.30 Film. „MEȘTERUL MANOLE” („Telefilm-Chişinău”, 1990). 9.00 Desene animate. „Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 2.00 Documentar. „Drumeţii”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În premieră! 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 Cinemateca universală. 14.00 Tenis. Cupa Davis. Transmisiune în direct. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50, 0.45 Documentar.„Ungheni. Un oraş mic cu inimă mare”. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.00 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 4.30 Bună seara! Talk show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.35 Market 9000.md 13.40 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Poveștiri adevărate (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Uriaşul meu 12:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:20 Teleshopping 13:35 MasterChef (sezon 1) 15:15 Film: Superman IV: Lupta pentru pace 17:00 Film: Bărbați în negru 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Armă mortală 3 23:00 Film: O crimă perfectă 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: O crimă perfectă (r) 04:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10„Лев Лещенко. Ни минуты покоя” 07:00 Приключенческий фильм „Отряд особого назначения” 08:15 „Играй, гармонь любимая!” 08:55 „Умницы и умники” 09:35 „Жизнь в служении”. К 5-летию интронизации Патриарха Московского и всея Руси Кирилла 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Смак” 11:05 Премьера. „Александр Пороховщиков. „Пойми и прости...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 12:55 Фильм Екатерины Гордеевой „Голоса” 14:55 Премьера. „Непокоренные” 15:50 Ольга Сутулова, Мира Сорвино, Михаил Ефремов в фильме „Ленинград” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Ленинград”. Продолжение 19:25 „Минута славы. Дорога на Олимп!” Финал 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Премьера. К 70-летию школы-студии МХАТ. Юбилейный вечер 01:10 Дональд Сазерленд в фильме„Военно-полевой госпиталь” 03:00 Людмила Касаткина в фильме „Помни имя свое” 7:00 Serial 11:40 Teleshopping 12:10 Serial 16:45 Emisiune divertisment 17:00 Tema saptamanii 18:00 100 De Moldoveni Au Zis 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 0:00 Emisiune divertisment 0:40 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 1:05 Serial 5:45 100 De Moldoveni Au Zis 6:45 Emisiune divertisment 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:59 360° - GÉO 16:52 FLASH INFO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FÊTE DE LA CHANSON FRANÇAISE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 DÉTECTIVES 1:45 DÉTECTIVES 2:34 TARATATA 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

2

FLUX

Duminică FEBRUARIE

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15, 2.30 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Portrete în timp. 8.35 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Fotografia”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 ARTelier. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „În croazieră cu aerostatul”. 14.00 Tenis. Cupa Davis. Transmisiune în direct. 16.30, 2.00 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”. 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.55 Geta Burlacu. „La poarta pământului”. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. „TATĂL MEU ROMULUS” (SUA). 0.15 Serial. „SIMULATORII”. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000. md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate - ediție specială 18:00 Serial: Diamantul nopții 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viață (primul episod) 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (sfârșitul serialului) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Poveștiri adevărate - ediție specială (r) 02:30 Telenovelă românească: O noua viata (primul episod) (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (sfârsitul serialului) (r) 04:30 Poveștiri adevărate - ediție specială (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Superman IV: Lupta pentru pace (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.9, an 4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (r) 15:00 Film: Bărbați în negru (r) 17:00 Film: Ostaticul 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-Men 22:45 Film: Sărutul dulce al răzbunării 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Film: Sărutul dulce al răzbunării (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:40 Комедия „Пропало лето” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Пропало лето”. Продолжение 07:05 Евгений Евстигнеев, Александр Панкратов-Черный, Наталья Гундарева, Сергей Никоненко в фильме „Зимний вечер в Гаграх” 08:30 „Служу Отчизне!” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Анатолий Кузнецов в фильме „Белое солнце пустыни” 13:35 „Екатерина Максимова. Великая” 14:35 Премьера. Егор Бероев, Любовь Толкалина в фильме „Время для двоих” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Фильм „Время для двоих”. Продолжение 18:00 „Еда как лекарство” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:35 „Кубок профессионалов” 00:20 „Повтори!” Пародийное шоу. Лучшее 02:20 Роберт Де Ниро, Бен Стиллер в комедии „Знакомство с Факерами 2” 03:50 Спенсер Трэйси, Кэтрин Хепберн в комедии „Кабинетный гарнитур” 7:00 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 7:25 Жди меня 8:20 Emisiune divertisment 9:15 Teleshopping 9:30 Serial 14:30 Teleshopping 14:45 Emisiune divertisment 15:00 Serial 19:00 „Reporter” buletin informațional 19:25 Serial 20:25 Serial 1:20 Emisiune divertisment 2:20 DA sau NU 3:30 Emisiune divertisment 4:30 „Reporter” buletin informațional (Reluare) 4:50 DA sau NU 6:00 Emisiune divertisment 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 RIDING ZONE 13:01 FLASH INFO 13:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:39 LES CHANSONS D’ABORD 17:33 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:33 LES ROUTES DANGEREUSES 20:25 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ENFANTS DU PARADIS (2e partie) 23:26 PARENTHÈSE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FOOT! 1:25 FOOT! 1:32 17 FILLES 2:59 LA VILLE LUMIÈRE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

24-31 ianuarie Berbec

Începând de acum, ar fi bine să fii mai atent la informaţiile pe care le primeşti, pentru că se pot dovedi utile.

Taur

Primeşti sugestii de mare preţ de la unele persoane de la care nu te aşteptai să vorbească despre tine.

Gemeni

O perioadă interesantă, cu numeroase momente care îţi vor fi pe plac, mai ales în familie. Vei avea multe idei utile.

Rac

Cu cât te gândeşti la viitor, cu atât vei fi mai pesimist. Dacă te ancorezi în prezent, vei fi mai optimist.

Leu

Te va încânta deschiderea pe care o vei simţi, către tot ce e nou, fie ele persoane, relaţii sau proiecte.

Fecioară

Toate sarcinile pe care le ai la serviciu vor căpăta o importanţă deosebită în perioada următoare.

Balanţă

Ai parte de o săptămână cu reuşite, tot ce vei clarifica aşa va rămâne. Te vei elibera de unele dintre problemele vechi.

Scorpion

Ai nevoie de ajutor, nu de vorbe sau de propuneri care te-ar apăsa şi mai mult. Sfătuieşte-te cu familia!

Săgetător

Unele evenimente vor avea un impact puternic asupra ta, bineînţeles dacă vei permite acest lucru.

Capricorn

Te axezi pe bani şi cauţi orice cale de a transforma în beneficii chiar şi cea mai firavă formă de apreciere.

Vărsător

Eşti plin de viaţă, dornic de experienţe noi şi de stimuli neobişnuiţi, cât să simţi că trăieşti din nou.

Peşti

Primeşti semnale pozitive de la un prieten care te înţelege mai bine decât alţii. Ai acces la informaţii deosebite.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 55 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

TREND Ce geantă plic să porţi

Suntem siguri că ai deja în garderobă cel puţin o astfel de piesă stylish. Ştii însă că o poţi purta chiar şi dacă nu ai programată o apariţie pe covorul roşu? Pentru că plicurile, mai mici ori mai mari, pot fi purtate oricând şi oriunde, cu cele mai elegante rochii sau cu cei mai casual jeanşi. Poţi alege un clutch extrem de elegant şi îl poţi asorta unei ţinute de cocktail sau unei rochii lungi, numai bună pentru o petrecere exclusivistă. Însă le poţi combina şi cu outfituri ceva mai casual, în timpul zilei, la o sesiune de shopping ori la birou. În funcţie de evenimentele la care te duci achiziţionează-ţi un clutch bijuterie cu aplicaţii metalice ori cristale ori clutchuri din material textil, piele sau piele ecologică. Glamourmagazine.ro

Siesta

24 IANUARIE 2014

STUDIU

Persoanele fericite au o condiţie fizică mai bună decât cele care nu se bucură de viaţă Persoanele fericite se bucură de multiple avantaje, printre care şi acela de a trăi mai mult, iar o nouă cercetare realizată de oamenii de ştiinţă britanici arată că oamenii care se bucură din plin de viaţă au o formă fizică mai bună decât cei care sunt nefericiţi.

Un studiu recent a arătat că persoanele care se bucură de viaţă merg mult mai repede şi sunt mai active la vârste înaintate, în comparaţie cu persoanele nefericite. De asemenea, oamenii în vârstă care sunt fericiţi au mai puţine probleme în a se da jos din pat, în a se îmbrăca şi spăla, informează dailymail.co.uk. Pentru realizarea acestui studiu, cercetătorii de la University College London au evaluat 3.199 de bărbaţi şi femei cu vârsta de peste 60 de ani, care locuiesc în Marea Britanie. Oamenii de ştiinţă au monitorizat legătura dintre starea de bine emo-

ţională şi bunăstarea fizică a participanţilor, pe o durată de opt ani. Participanţii la studiu au fost împărţiţi în trei grupuri – 60-69 de ani, 70-79 de ani şi 80 de ani sau mai mult – şi au fost întrebaţi despre bucuriile lor în viaţă. Apoi, cercetătorii au realizat o serie de interviuri cu voluntarii pentru a determina dacă au întâmpinat dificultăţi în realizarea activităţilor zilnice, cum ar fi să se dea jos din pat, să se îmbrace şi să se spele. „Studiul a arătat că oamenii în vârstă care sunt mai fericiţi şi se bucură de viaţă au prezentat un declin mai scăzut în ceea ce priveşte activităţile fizice odată cu înaintarea în vârstă. Aceştia sunt mai puţin predispuşi să dezvolte deficienţe în activităţile zilnice, cum ar fi să se îmbrace sau să se ridice din pat, iar viteza lor de mers arată un declin fizic mai scăzut, comparativ cu cei care se bucură mai puţin de viaţă”, a spus Andrew Steptoe, care a făcut parte din echipa de cercetători ce a realizat studiul. În cazul participanţilor cu vârsta

cuprinsă între 60 şi 69 de ani s-a înregistrat un nivel mai ridicat de bunăstare fizică, la fel ca în cazul celor cu un nivel socioeconomic şi educaţional ridicat şi al celor care erau căsătoriţi şi munceau. În schimb, persoanele care sufereau de boli cronice, precum afecţiuni cardiace, diabet, artrită, accident vascular cerebral şi depresie, au arătat un nivel mai mic de bunăstare fizică. Persoanele al căror nivel de bu-

MEDICAMENTELE contra GRIPEI, efect NEAŞTEPTAT Medicamentele pentru tratarea răcelii şi gripei îi pot face pe pacienţi să se simtă mai bine, însă pot afecta sănătatea prietenilor şi a colegilor, întrucât contribuie la răspândirea cu mai multă uşurinţă a microbilor. Potrivit oamenilor de ştiinţă, aspirina, paracetamolul şi ibuprofenul pot face ca persoana care şi le administrează să se simtă mai bine, întrucât ajută la scăderea temperaturii, dar, în acelaşi timp, aceste medicamente fac ca microbii să se răspândească mai uşor. Drept urmare, mai multe persoane se pot îmbolnăvi, se arată întrun studiu citat de dailymail.co.uk. Cercetătorii canadieni au constatat că medicamentele luate de persoanele care au gripă, pentru a scăpa de transpiraţie şi

frisoane, sunt responsabile pentru cel puţin 1 din alte 20 de cazuri de boală şi mai multe decese. Aceştia sunt de părere că persoanele bolnave ar trebui, mai degrabă, să stea acasă, să se odihnească şi să mănânce supă, decât să ia pastile. Oamenii de ştiinţă de la McMaster University din Ontario, autorii acestui studiu, au analizat mai multe studii despre gripă. Printre acestea se numără şi o cercetare care arată că dihorii au eliberat mai multe virusuri ai gripei, iar infecţia a rămas în corp mai mult timp, după ce li s-au administrat medicamente pentru scăderea temperaturii. Se crede că temperaturile ridicate în urma instalării febrei determină sistemul imunitar să lupte contra infecţiei. În absenţa febrei, cantitatea de virusuri din

tuse şi strănut creşte, astfel încât microbii se răspândesc mai repede. Deşi, pentru unii oameni, dihorii ar putea părea o alegere ciudată în acest studiu, se pare că simptomele gripei manifestate de aceste animale sunt similare cu cele ale oamenilor, spun cercetătorii. Realitatea.net

Sfaturi de înfrumuseţare şi întinerire pentru noul an • Faceţi curat în trusa de machiaj

Înnoirea fardurilor, folosirea unor produse ce oferă protecţie solară şi mai multă odihnă se numără printre sfaturile de înfrumuseţare şi întinerire la început de an.

Produsele de machiat ar trebui schimbate de două ori pe an. Aruncaţi orice miroase ciudat, şi-a schimbat culoarea sau textura. Una din zece femei au suferit de afecţiuni ale ochilor precum conjunctivita, ce pot fi cauzate de cosmetice expirate. Înlocuieşte şi pensulele, şi bureţii sau spală-le cu şampon. Asiguraţi-vă că aveţi elementele de bază: un fond de ten bun şi trei farduri de pleoape: unul de culoare neutră, potrivită cu culoarea pielii, o culoare pentru pleoape şi unul mai închis pentru contur. Adu-ţi machiajul la zi cu un ruj deschis la culoare şi strălucitor, iar pentru ochi foloseşte farduri violet care se potrivesc oricui.

• Folosiţi zilnic un produs cu factor de protecţie solară Expunerea la soare fără protecţie este principala cauză a îmbătrânirii pielii, depigmentării şi ridurilor. Chiar şi în sezonul rece trebuie să folo-

siţi un produs cu factor de protecţie solară 15 pe faţă, gât şi mâini.

• Folosiţi un ser antioxidant Aplicaţi un ser antioxidant uşor pe faţă înainte să aplicaţi crema hidratantă, pentru regenerarea pielii solicitate iarna.

• Schimbaţi-vă coafura şi culoarea părului Nu se mai poartă părul foarte întins, aşa că faceţi-l să arate bogat. Este la modă o tehnică de colorare ce presupune trecerea de la rădăcini mai închise la vârfuri mai deschise ca nuanţă, pentru un aspect natural şi sexy.

• Dormiţi mai mult În cadrul unui studiu suedez, participanţilor li s-a cerut să compare fotografii ale unor oameni, bărbaţi şi femei, dintre care unii dormiseră opt ore, iar ceilalţi avuseseră o noapte de somn insuficient. Aceştia din urmă au fost percepuţi ca fiind mai puţin sănătoşi şi mai puţin atrăgători.

CMYK

năstare fizică a fost mai mic au fost de trei ori mai predispuse să întâmpine probleme în activităţile zilnice. De asemenea, un studiu anterior a arătat că persoanele în vârstă care se bucură din plin de viaţă au mai multe şanse să supravieţuiască în următorii opt ani. Ceea ce arată acest nou studiu este că aceştia au şi o condiţie fizică mai bună. Studiul a fost publicat în Canadian Medical Association Journal. Mediafax.ro

Cactusul, planta de interior nepretenţioasă Cactusul este o plantă de interior, uşor de îngrijit. Pentru a avea un cactus sănătos, care înfloreşte des, există câteva aspecte de care trebuie să ţii cont. Cactusul îşi are originile în America. În general, acesta trăieşte în zone în care predomină seceta. Foarte mulţi cactuşi se găsesc în medii extrem de uscate, tocmai de aceea, cactusul este o plantă perfectă pentru a fi crescută în locuinţă, întrucât nu are nevoie de o atenţie deosebită. Ce trebuie să ştii despre această plantă este faptul că este importantă lumina. Dacă îţi doreşti ca planta să se dezvolte într-un mod armonios şi să înflorească periodic trebuie să ai în vedere că este amplasată la lumină. Pe timpul iernii, ai în vedere să fereşti cactusul de curenţii de aer rece, dar şi de variaţiile mari de temperatură. Transplantarea cactusului se realizează la sfârşitul lunii februarie-începutul primăverii. Mutarea într-un ghiveci nou se face la intervale de minimum 4 ani. În ceea ce priveşte udarea plantei, acest proces se va realiza de maximum două ori pe săptămână, în sezonul cald, în funcţie de specie. În farfuria ghiveciului, se va adăuga apă la temperatura camerei, urmând ca surplusul să fie îndepărtat după aproximativ un sfert de oră. Odată cu venirea sezonului rece însă, se va reduce treptat intervalul de udare. Astfel, dacă la începutul toamnei vei uda cactusul de 3 ori pe lună, iarna nu îl vei uda deloc. Dacă ţi se pare că şi-a pierdut din vitalitate, adaugă-i o lingură de apă. Perioada de repaus din anotimpul rece este extrem de importantă, pentru ca planta să poată înflori în următorul an. Nu trebuie să amplasezi cactuşii în ghivece mari. Cu cât vasul este mai mic, cu atât şansele ca micuţa ta plantă de interior să înflorească sunt mai mari. Pentru ca drenajul să fie cât mai bun, specialiştii recomandă folosirea pietrişului. Poţi prepara pământul amestecând 3 părţi de pământ de grădină, cu 3 părţi de pământ de frunze, 2 părţi de nisip fin şi o parte de praf de cărbune de lemn. Condo.kudika.ro

Ziarul Flux, Ed. 3 (927)  

Flux de stiri on-line

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you