Page 1

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 22 martie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox =) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia

Cursul valutar 22.03.2013

Maxima zilei „Deși legea nu mai are nicio putere să ne condamne, ea are totuși putere să ne poruncească”. Thomas Adams

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.9811 1 Dolar american ............. 12.3726 1 Leu românesc ................. 3.6138 1 Rublă rusească ............... 0.4002 Timpul probabil: 22.03.2013

23.03.2013

Lapoviţă, -7 9 0C

Lapoviţă, -10 4 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 11 (887)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

FLAGRANT

PAGINA

INTERVIU

Blogurile, mostre de agramaţie?

6

(citiţi pag. 8-9)

PAGINA

EXTERNE

Săptămâna aceasta, șeful statului a început consultările cu fracţiunile parlamentare privind desemnarea candidatului la funcţia de primministru. Miercuri, 20 martie, Nicolae Timofti s-a întâlnit cu reprezentanţii formaţiunilor care au constituit fosta Alianţă pentru Integrare Europeană – PLDM, PL și PD. Opoziţia parlamentară, care optează pentru alegeri anticipate, a anunţat că nu va participa la consultări și nu va susţine niciun candidat. Președintele a menţionat anterior că Legea Supremă îl obligă să consulte fracţiunile parlamentare în privinţa identificării candidaturii premierului, iar consultările ar putea să dureze aproximativ 2 săptămâni. După întâlnirea de miercuri, șeful statului nu s-a pronunţat în privinţa posibilului candidat. Nicolae Timofti a făcut doar aprecieri generale despre faptul că discuţiile au fost constructive, despre necesitatea păstrării cursului european și evitarea alegerilor anticipate.

Ceea ce înseamnă că părţile au rămas pe aceleași poziţii ireconciliabile, iar deciziile vor fi luate în culise, nu la Președinţie. Chiar dacă liberal-democratul Valeriu Streleţ a declarat, după întrevederea cu șeful statului, că „nu este momentul pentru a da nume”, el a reiterat că partidul nu și-a modificat poziţia adoptată anterior în privinţa viitorului prim-ministru și că această poziţie i-a

Un preşedinte care nu face nimic rău, face bine? XXX

Cazul Magniţki: cum îşi spală mafia rusă banii în Moldova

7

XXX

Deocamdată, se discută „profilul” premierului. Pe când să aşteptăm „personificarea”?

Vameşi reţinuţi într-un dosar de contrabandă de milioane de euro

5

GPF

Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei

PAGINA

SOCIAL

(citiţi pag. 3)

Cu milioanele la vedere XXX

(citiţi pag. 4)

fost prezentată lui Nicolae Timofti. Urmând ca șeful statului să decidă dacă o face publică sau nu. Candidatul fatal al PLDM este, evident, șeful formaţiunii, Vladimir Filat. Streleţ a opinat că nu este cazul să se ia decizii pripite, menţionând că nu s-a ajuns, deocamdată, la negocierile care vizează persoane și funcţii. În cazul acesta, ne întrebăm ce se negociază? Ne îndoim că doar valori și principii.

Or, anume funcţiile și persoanele fac obiectul acestor discuţii. Anume din acest motiv liberalii au reiterat după consultările cu șeful statului că nu vor susţine candidatura lui Vladimir Filat la funcţia de premier. Restul, afirmaţiile despre criteriile pe care le-au pregătit și în baza cărora vor fi examinate candidaturile înaintate, este doar retorică. Continuare în pag. 3

Criza politică – sursa de îmbogăţire a guvernanţilor XXX

(citiţi pag. 2)

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice:

În 2012, aproape zilnic, o persoană şi-a pierdut viaţa în urma unor infracţiuni grave

Imobilul șefului Fisc, Nicolae Vicol

Castelul judecătoarei Maria Moraru

Imobilul șefului CNA, Viorel Chetraru

Casa procurorului general adjunct Eugen Rusu

CMYK

- consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului, etc. Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 33 56, mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău


FLUX

2

Politic

22 MARTIE 2013

Criza politică – sursa de îmbogăţire a guvernanţilor Moto: „Dar iapa care a murit anţărţ, mai trăieşte?” Fiind catapultaţi în fruntea statului de tragicele evenimente din 7 aprilie 2009, anticomuniștii de carton și campionii europenismului de paradă continuă să exercite puterea în nume propriu și în detrimentul poporului. În aproape patru luni de zile, prin eforturile susţinute ale capilor coaliţiei de guvernământ, „istoria de succes” a Republicii Moldova s-a dovedit una reușită doar pentru grangurii din fruntea ţării. Afacerile lor merg strună. Iar omul de rând consumă la greu „istoria de coșmar” a unei vieţi din ce în ce mai nesuferite. Moldova ca ţară furnizoare de forţă de muncă pe pieţele externe stă în topul tuturor ratingurilor internaţionale. Economia naţională e ucisă cu metodă de guvernanţi prin cârdășii de cartel, contrabandă și importuri excesive, o fiscalitate draconică și un val de teroare fără precedent împotriva întreprinzătorilor. Și în pofida unor evidenţe atât de izbitoare ale unei realităţi dramatice, care condamnă majoritatea oamenilor la o suferinţă cumplită din cauza lipsei celor mai elementare surse de venit pentru supravieţuire, discursul triumfalist al puterii pretinde să ţină loc de hrană și căldură. „Visul european”, repetat în mod obsesiv de exponenţii guvernării, îndeamnă cetăţenii să îndure toate lipsurile din prezent de dragul unui „viitor luminos”. O nouă „generaţie de sacrificiu” se pomenește în postura cetăţenilor sovietici, care erau chemaţi să sacrifice prezentul pentru „raiul comunist”, care urma să-i fericească pe toţi de-a valma și fără rest. Abuzurile, corupţia, aroganţa și nesimţirea boșilor din vârfurile piramidei statale au depășit orice imaginaţie maladivă. Și pe acest fundal sinistru, emisarii și comisarii europeni continuă să aplaude puterii și să-l ţină în braţe pe impostorul din fruntea Guvernului chiar și după ce Vladimir Filat a fost demis din funcţie. Infinita epopee cu degradantele exerciţii intelectuale marca „Mihai Ghimpu”, menite să menţină cu orice preţ puterea în mâinile șmecherilor și trișorilor politici, a dat peste cap întreaga logică juridică pe care se întemeia funcţionarea instituţiilor statului. Coţcarii și sforarii din AIE-ul mereu muribund ne-au servit porţii generoase de aberaţii legate de modificarea Constituţiei prin referendumuri anticonstituţionale, la care renunţau din mers și cu seninătate atunci când eșuau, cu interpretări și reinterpretări ale normelor de drept evidente și pentru un om fără studii juridice. După îndelungata și penibila perioadă de alegere a președintelui ţării, când s-a recurs la o serie întreagă de grave încălcări legale, evitând să dizolve Parlamentul, așa cum o dicta Legea, saltimbancii aeiști și-au găsit în sfârșit o paiaţă care să-i reprezinte. Acum un an în fruntea ţării a fost aburcat un ins șters, incolor, inodor și insipid, complexat, ezitant și debusolat, bărbatul neamului, capul celei mai corupte și nedrepte ramuri a puterii de stat (am numit aici Justiţia) – Nicolae Timofti. Și uite-așa – popâc! – ne-am trezit peste noapte cu încă un „patriot al neamului” dornic să ne fericească prin integrarea europeană. Fiind lipsit de cele mai elementare calităţi, indispensabile pentru un demnitar de acest rang, anume acest ipochimen s-a dovedit cea mai potrivită persoană pentru uzurpatorii dornici să menţină puterea în strictă conformitate cu articolul 339 al Codului Penal. Așa am ajuns să avem în fruntea ţării nu un Președinte al Republicii Moldova, ci al AIE. Amintim și aici că, potrivit articolului 2, alineat 2 al Constituţiei, „Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”.

Iar Codul Penal stabilește expres că această crimă nu are termen de prescripţie. Și dacă plângerea penală, pe care am scris-o acum un an în numele Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și a Democraţiei, se întemeia, în special, pe modul nelegitim în care a fost evitată dizolvarea Parlamentului și ales șeful satului, acum se pare că se conturează apariţia unei noi probe grele în dosarul uzurpării puterii, și anume cea care poate să fie legată de evitarea dizolvării Parlamentului, de această dată pe motivul nealegerii unui Guvern nou în condiţiile legale. Am auzit cu stupoare cum unii exponenţi ai puterii și ţucălarii de serviciu ai acestora caută să interpreteze termenul-limită stabilit de lege pentru alegerea unui nou Cabinet de Miniștri. Dar înainte de a vedea ce stabilește Legea Supremă pentru procedura de instalare a Guvernului, să stăruim puţin asupra conduitei favoritului birocraţiei europene, Vladimir Filat. Acest muţunache spilcuit și dat cu pudră, care se tot saltă din călcâi șiși afișează o mutră gravă de bărbat de stat, la 13 februarie a tras o petardă mediatică, prin care a denunţat Acordul de constituire a AIE. Învinuindu-și ortacii de guvernare de cele mai mari crime posibile, făcându-i una cu pământul, în maniera lui bombastică de cabotin umflat în pene, Filat a ieșit din proprie iniţiativă de la guvernare. După acest atac fără precedent asupra „colegilor de guvernare” era logic să așteptăm ca individul, după care plânge pușcăria de vreo cincisprezece ani, să-și depună demisia și să se declare în opoziţie, atât faţă de aliaţii pe care i-a declarat criminali, cât și faţă de comuniști, împotriva cărora a luptat, cot la cot cu Mihai Ghimpu, preţ de două sute de ani. Da de unde! Fiind uns cu toate alifiile de Bruxelles și Washington, tămâiat cu toate ritualurile oculte ale cercurilor de

influenţă de pretutindeni, ţafandache cel verde unde face: „Voi, dragi aliaţi, sunteţi cu toţii niște nemernici și niște hoţi de cai, însă eu, după ce v-am ars câte un zdupac în moalele capului, vă somez să mă iubiţi, să mă ridicaţi în slăvi și să mă menţineţi în fruntea Guvernului! Vă întrebaţi de ce? E simplu. Eu, dragii mei, mă aflu sub protecţie internaţională și fac ce vreau eu sau, mai exact, ce mi se spune din afară.” Însă povestea cu declaraţiile belicoase ale lui nea fudulache i-a cam ieșit pe ochi. Și cel care a semănat vânt a cules furtună. „Jos cu el!” – au exclamat într-un glas aliaţii democraţi și oponenţii comuniști. Zis și făcut. Impostorul a fost demis. Și aici se părea că serialul dezgustător și lung ca o zi de post se apropie de sfârșit, iar triumviratul puterii s-a spart ireversibil. Ei bine, nu! După ce s-au bălăcărit unii pe alţii ca la ușa cortului, cele trei partide au reluat din nou dansul degradant al negocierilor. Ce negociază, vă întrebaţi? Vai de mine! O știe o lume întreagă: principii și valori. Nimic altceva. Ah, da, și cauza. Cea a integrării europene, firește. Năzdrăvanii de la putere iarăși s-au rotit într-un picior, s-au dat peste cap ca viteazul din poveste și au luat flirtul de la capăt. „Sfânta familie” e din nou grămadă, unul mai drăguţ decât altul. Iar de la o vreme, în formulă extinsă – trei plus unu, cu Timofti aciuat la Președinţie. Culmea obrăzniciei o reprezintă insistenţa lui Filat de a-și păstra fotoliul de premier, după ce și-a denunţat aliaţii. Iar culmea prostiei o manifestă Timofti, cel care afirmă că râvnește evitarea alegerilor anticipate și, în același timp, admite numirea aceluiași Filat în calitate de candidat la aceeași funcţie, fără ca ultimul să aibă susţinerea unei majorităţi parlamentare. De aici am putea deduce că 3 plus 1 e, mai curând, 2 contra 2: Filat și Timofti contra lui Lupu și Ghimpu. Dar asta se va vedea foarte repede. Odată cu toată vânzoleala din ultimele săptămâni, vrând-nevrând, iese la rampă și președintele impostor. Și, în loc să facă uz de prerogativele sale constituţionale, Timofti îi adună la sfat pe cei trei și face eforturi stângace de a-i împăca pe ortacii aflaţi în stare de beligeranţă. După ce s-a spart gașca și cei trei s-au răzleţit, Timofti, pacifistul, s-a pomenit într-o stare de profundă nedumerire. A păţit-o și omul ca-n bancul vechi. Cică, vine un ordin de sus: ”Deștepţii la stânga, iar frumoșii la dreapta!”. Iar maimuţa unde zice: „Da eu ce să fac, să mă rup în două?”.

Niciodată până acum autoritatea șefului statului nu a căzut mai jos. Niciodată președintele ţării, unul mai supărăcios, altul mai șmecher, celălalt mai autoritar, nu a arătat mai jalnic. Citez aici din articolul 98, „Învestitura”, punctul 1 al Constituţiei: „După consultarea fracţiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru”. ATENŢIE! Norma constituţională în vigoare spune în mod univoc CINE desemnează candidatul cu pricina: PREȘEDINTELE, nu grupurile parlamentare. Și putem să criticăm oricât normele constituţionale, dar atâta timp cât ele sunt în vigoare nimeni, nici chiar șeful statului, nu se poate juca cu ele. Și încă o dată ATENŢIE! În acest caz, șeful statului doar consultă fracţiunile, nu le cere candidatul, nici nu coordonează candidatura cu ele. Dacă e bărbat de stat, iar nu cârpă. Prin urmare, logica juridică e simplă, șeful statului ţine cont de opiniile grupurilor parlamentare, dar EL DECIDE, EL EMANĂ VOINŢĂ POLITICĂ, EL ÎȘI MANIFESTĂ POZIŢIA în acest caz. Adică, un om întreg la minte și la fire le-ar fi zis flăcăilor din fosta AIE: „Băieţii lui tata, fiţi atenţi, ceasul ticăie! Și dacă o să tot umblaţi cu fofârlica, voi numi eu omul pentru funcţia de premier, că, slavă Domnului, sunt destui oameni în ţară mai vrednici decât alde voi. Și dacă vă va plăcea, bine, dacă nu, mai vin o dată cu altcineva, care să aibă autoritatea și profesionalismul necesar, după care gata, la revedere! Vă dizolv cât ai zice pește! La alegeri, flăcăi, toţi ca unul, cu excepţia mea.” Și ca să fie mai clar pentru toată lumea despre ce este vorba, revin la textul Constituţiei. Articolul 85, „Dizolvarea Parlamentului”, alineat 1 stabilește: „În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate dizolva Parlamentul.” Iar alineatul 2 al aceluiași articol precizează: „Par-

lamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Totuși, întregul exerciţiu de instalare a unui nou Guvern NU TREBUIE SĂ DEPĂȘEASCĂ LIMITA DE 45 DE ZILE DE LA PRIMA SOLICITARE. Am subliniat de două ori în citatul de mai sus cuvântul „poate” deoarece anume de el se agaţă cei care speră să utilizeze acest termen cu scopul unui nou truc politico-juridic. Adică, să repete performanţa deja testată de amânare la nesfârșit a procedurii de alegere a Președintelui republicii. Însă a interpreta această normă constituţională imperativă și obligatorie ca pe una care s-ar afla la latitudinea șefului statului înseamnă a profana definitiv spiritul și logica interacţiunii între organele centrale ale puterii de stat. Că președintele nostru nu prea POATE mare lucru, s-a văzut deja cu ochiul liber. Dar dacă nu vrea să-și mai adaoge încă un cap de acuzaţie în dosarul uzurpării puterii de stat, pe lângă cel de complicitate la crimă de acum un an, când a fost ales nelegitim în funcţie, ar fi bine să nu se joace de-a ţara cu manipulatorii juridici din fosta AIE. Pentru că oricum ar suci-o, acum sau peste un an, alegerile tot vor veni, iar cei care au crezut că sunt imuni în faţa oricărei răspunderi, vor trebui să meargă la răcoare. Asta dacă suntem un stat suveran, în care poporul își exercită nestingherit dreptul la autoguvernare, iar nu o republică bananieră aflată sub protectoratul internaţional al unor birocraţii oculte care își fac mendrele pe socoteala sărăciei și suferinţelor cetăţenilor noștri năpăstuiţi. Boală lungă, moarte sigură, spune o vorbă înţeleaptă din popor. Așa că de ce se tem cei din vârfurile piramidei statale, de aia nu vor scăpa. Pe foarte curând. Rămâneţi cu noi. Va urma ceva foarte interesant și instructiv. Iurie ROŞCA


3 FLUX Deocamdată, se discută „profilul” premierului. Pe când să aşteptăm „personificarea”? Politic

22 MARTIE 2013

Urmare din pag. 1 Deputatul PL, Corina Fusu, a confirmat că șeful statului i-a consultat în privinţa candidaturii lui Vladimir Filat: „Ne-a fost pusă o așa întrebare. Noi am zis că avem anumite criterii și că nu judecăm persoane, ci judecăm după aceste criterii. PL nu va susţine candidatura lui Vlad Filat la funcţia de premier.” Șeful democraţilor Marian Lupu a încercat să ne convingă că, la moment, identificarea candidaturii premierului nu este nici pe departe subiectul principal în cadrul discuţiilor cu președintele ţării. „Problema personificării noului Guvern este ultima întrebare pe agenda discuţiilor”, a declarat el. Cum nimic nu poate să fie prea simplu pentru falnicul om de stat atunci când vine vorba de treburile ţării, spicherul a afirmat că discuţiile trebuie să fie mai complexe, iar până la identificarea unui candidat pentru funcţia de premier ar trebui urmate mai multe etape. Dar oare președintele nu a iniţiat consultările anume pentru identificarea candidatului? Pentru că asta îi cer șefului statului Legea Supremă. Care să fie atunci subiectele principale? Și câte vor fi etapele și când va sosi momentul? Deocamdată, șeful democraţilor consideră că trebuie să continue discuţiile între reprezentanţii celor trei formaţiuni foste majoritare, „pe platforma 3+3+3”, pentru a asigura schimbări în cadrul Guvernului, în mecanismele de funcţionare ale Executivului. Și abia după asta se va ajunge „la crearea unui profil al prim-ministrului și a miniștrilor”. Dar cu atâţia pași și etape, este

greu de presupus când se va trece de la „profil” la persoane reale. Pretinsele tratative purtate de așa-zisul eșalon doi al celor trei partide nu înseamnă decât tragere de timp, judecând după declaraţiile nebuloase ale protagoniștilor despre valori, principii, mecanisme, criterii etc. Între timp, adevăratele tratative și aranjamente se fac în altă parte și pe alte principii. Noi nu vrem să schimbăm „шило на мыло”, a punctat Lupu, dând foarte clar de înţeles că ei și nu președintele vor desemna candidatul, dacă se dorește „ca opţiunea președintelui să fie susţinută în Parlament”. Și dacă președintele va propune un candidat la șefia Guvernului care nu va fi susţinut în Parlament? Acesta poate fi dizolvat, așa cum prevede Constituţia, în termen de 45 de zile de la prima solicitare a președintelui și dacă au fost respinse cel puţin două solicitări de învestitură. Acum depinde când se va face prima solicitare. Judecând după ceea ce au declarat politicienii după întâlnirea cu președintele Timofti, ei nu se grăbesc, pentru că înţelegerile, aranjamentele, împărţelile sunt departe de a fi terminate. Va aștepta șeful statului rezultatul tuturor acestor vânzoleli de culise sau își va asuma o decizie pe cont propriu, cu riscul ca aceasta să nu mulţumească pe toată lumea? Președintele afirma recent că șansele sunt egale pentru toţi, iar candidatul va fi găsit, pentru că „nu este lipsă de cadre”. Printre cei cu „șanse”, președintele l-a inclus și pe actualul premier Filat.

Să fie șansele lui Filat mai mari decât ale celorlalte „cadre” potrivite pentru funcţia de prim-ministru? Oricât ar părea de incredibil, dar subiectul loialităţii președintelui ţării faţă de partidele politice a devenit chiar obiect de studiu în sondaje de opinie. Potrivit datelor unui sondaj comandat de un post de televiziune, 13 la sută din respondenţi consideră că Partidul Liberal Democrat ar fi cel mai favorizat de către șeful statului. Prin urmare, ar trebui să deducem că și liderul acestui partid ar fi mai agreat de Timofti. Iată, deci, de unde vine supărarea șefului liberalilor Mihai Ghimpu. Iar supărarea pare să fie reciprocă, pentru că președintele Timofti se lamenta recent că vorbește și cu Filat, și cu Lupu, dar cu Ghimpu nu prea, pentru că acesta „este ocupat cu alte activităţi, iese des pe la televiziuni. Probabil, nu are timp”. Cel mai probabil, președintele va aștepta totuși să i se dea un candidat de-a gata și sigur din toate punctele de vedere. Și acest candidat ar putea fi chiar Vladimir Filat, dacă se vor face înţelegerile așa cum trebuie. Iar înţelegerile se vor face, pentru că există interese.

Cine și cu ce se va alege, vom vedea în viitorul apropiat. Ghimpu dă iarăși de înţeles că cineva ar putea smântâni oalele, iar altcuiva i-ar putea reveni borta covrigului. Pe ce valori și principii se vor înţelege? „Opţiuni” se întrevăd destul de multe: funcţia de procuror general, doi judecători la Curtea Constituţională. Trebuie să mai luăm în calcul și promisiunea liberal-democraţilor de a discuta cu comuniștii despre posibilitatea demiterii președintelui Parlamentului, descinderile de la Vamă, dosarele de la Procuratură. Și apoi câte alte capete de vorbă mai pot fi găsite. Ioana FLOREA, FLUX

Un preşedinte care nu face nimic rău, face bine? Zilele trecute s-a împlinit un an de la alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de președinte al ţării. Șeful statului a fost și elogiat, și criticat pentru prestaţia pe care a avut-o la șefia statului. Cea mai exactă și mai dezolantă apreciere a venit de la un analist politic care a vrut, de fapt, să-l laude pe președintele Timofti. „El nu a făcut nimic rău până acum”, a constatat acesta. Adică, după toată mizeria, debandada și lipsa de bun-simţ cu care ne-a obișnuit actuala guvernare, am ajuns să ne bucurăm atunci când unul din înalţii conducători „nu face nimic rău”. Cât despre bine, e clar că nu putem pretinde. Ales în condiţii obscure și cu încălcarea tuturor prevederilor legale posibile (fapt trecut la timpul respectiv cu vederea de oficialii europeni care nu au contenit să ne laude pentru performanţele și progresele extraordinare), Timofti nu a reușit să ajungă un factor de stabilitate așa cum au promis cei care l-au instalat în funcţie. Invocând necesitatea soluţionării crizei politice, ceea ce ar fi trebuit să justifice derogările de la lege admise, acesta a fost, de fapt, legat de angajamente și aranjamente, de acorduri la fel de secrete ca și cele care au stat la baza constituirii AIE 2. Dar anume din acest motiv șeful statului nu a putut să ajungă nici factor de stabilitate, nici „arbitru moral”, nici persoană care să pună capăt crizei permanentizate. Și tot din acest motiv, președintele nu a avut opinii tranșante în chestiuni importante, a fost ezitant în luarea unor atitudini, a reacţionat cu întârziere în situaţii în care ar fi trebuit să-și spună primul cuvântul. Dacă în exterior Nicolae Timofti și-a permis declaraţii mai categorice cu privire la armata rusă staţionată în Transnistria, la simbolurile comuniste, la limba română și altele, în ţară a fost nevoit să dea dovadă de precauţie maximă, pentru a nu atinge interesele unei componente sau alta a puterii și pentru a respecta „clauzele contractului”. Și s-a văzut că a fost avertizat imediat ce a dat semne de neconformare. „Ne-aţi promis și vă rog să vă ţineţi de cuvânt!” l-a somat Mihai Ghimpu. În acest context, am putea aminti reacţia tardivă a șefului statului în cazul vânătorii din Pădurea Domnească, și această reacţie fiind sonorizată de

către purtătorul său de cuvânt. Formulările extrem de prudente despre posibilele interpretări, despre îngrijorările șefului statului și despre faptul că cei implicaţi ar putea „lua în vedere demisia” au arătat că președintele Timofti era depășit de situaţie. Șeful statului a tot așteptat ca actorii politici „să se pătrundă de importanţa momentului istoric” și a tot promis să intervină „mai energic” în soluţionarea crizei politice, până când aceasta a ieșit de sub control și a degradat iremediabil. Este greu de presupus cum ar mai putea influenţa acum situaţia și cum și-ar putea asuma rolul de mediator, dacă vedem că părţile beligerante s-au situat pe poziţii ireconciliabile, iar orice decizie care ar conveni cuiva, va nemulţumi obligatoriu pe altcineva. Cu siguranţă, atunci când a acceptat funcţia, Nicolae Timofti nu s-a gândit că va fi pus în astfel de situaţii ingrate. Șeful statului a încercat să fie mai vocal și mai hotărât în ceea ce privește reforma sistemului judecătoresc și lupta cu corupţia de acolo. Chiar dacă a înfierat judecătorii corupţi, care au „mașină, iaht, casă cu multe etaje și alte bunuri” provenite din venituri ilicite, atitudinea președintelui pare să fie una mai selectivă. Nicolae Timofti este intransigent și de neînduplecat cu unii dintre colegii săi de breaslă. Pe alţii însă, îi tratează cu toată condescendenţa și „omenia”, absolvindu-i de orice pedeapsă, ca în cazul președintelui Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, despre care se știe că a pronunţat mai multe decizii ilegale. Cei din sistem sunt de părerea că anume încălcările grave comise de acesta și acoliţii săi au determinat desfiinţarea

judecătoriilor economice. Nu a avut nimic a-i reproșa președintele nici „vânătorului de lux” Ion Pleșca, președintele Curţii de Apel Chișinău, care a declarat că nu este obligat să-și dea demisia doar pentru că a participat la o vânătoare. Chiar dacă la acea vânătoare a fost omorât un om, iar omorul a fost tăinuit. La Adunarea Judecătorilor din februarie curent, președintele constata cu mâhnire, dar și cu revoltă, că rezistenţa sistemului este mai puternică decât dorinţa de reformare, iar confruntarea cu corupţia a fost pierdută. Nemulţumirile s-au referit și la foștii săi colegi din Consiliul Superior al Magistraturii care nu curăţă sistemul judecătoresc de persoanele corupte. Cel puţin, stranie această revoltă, dacă ţinem cont de faptul că Timofti este singurul judecător care a fost membru al CSM chiar de la înfiinţarea Consiliului, iar în ultima perioadă a fost președintele acestuia. Și oricât ne-am încorda memoria, nu ne prea amintim vreo reacţie tranșantă a fostului judecător în legătură cu corupţia din sistem sau de aplicarea unor sancţiuni pentru fapte de corupţie ori pentru emiterea unor hotărâri ilegale.

Totodată, Nicolae Timofti crede cu sfinţenie că majorarea salariilor judecătorilor va combate corupţia. Acesta a fost dezideratul principal al șefului statului chiar din prima zi de mandat. Urmând ca aplicarea legii privind salarizarea să fie însoţită de îndepărtarea persoanelor compromise și corupte. „Trebuie să ne debarasăm de cei care compromit actul de justiţie, folosind în acest scop toate pârghiile legale”, declara președintele. Și am vrea să credem în sinceritatea intenţiilor sale, dacă faptele nu ar vorbi despre altceva. Dacă nu ar fi existat cazul Colenco, dacă ar fi încercat să-i explice controversatului judecător Ion Pleșca de ce este necesar (și moral) să demisioneze din funcţia pe care o deţine. Amintim că judecătorul care a fost învinuit, în repetate rânduri, de abuz de putere și depășirea atribuţiilor de serviciu, s-a învrednicit de înalta apreciere a președintelui Timofti, care l-a decorat anul trecut cu ”Ordinul de Onoare”. În general, trebuie să remarcăm că singurul domeniu în care a excelat Nicolae Timofti și în care are șansa să-i depășească pe toţi șefii de stat de până acum, a fost acordarea distincţiilor de stat. Ca și predecesorul său, interima-

rul Mihai Ghimpu, el a dat distincţii cu nemiluita, desăvârșind opera începută de șeful liberalilor de devalorizare a acestora. Ne referim, îndeosebi, la „Ordinul Republicii”, care este conferit pentru merite excepţionale. La niciun an de la aflarea în treabă, toate recordurile în această privinţă fuseseră deja doborâte. Precizăm că președintele Voronin a decorat, timp de opt ani, 74 de persoane cu această înaltă distincţie. Și a fost criticat dur pentru asta. Mircea Snegur a decorat 104 persoane, în cei patru ani de aflare la putere. Mihai Ghimpu a dat, într-un singur an, 133 de distincţii de acest fel. Președintele Timofti a decorat într-o singură zi, la sfârșitul anului trecut, 227 de persoane cu „Ordinul Republicii”. Dar trebuie să le mai punem la socoteală și pe cele acordate anterior, inclusiv liberalului Mihai Ghimpu (care l-a înaintat pe Timofti la Președinţie), dar și socrului distinsului democrat Vladimir Plahotniuc. Nu i-a uitat președintele nici pe cei din breaslă, în această perioadă fiind distinși cu diverse ordine judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, de la curţile de Apel Bălţi și Chișinău. Potrivit presei, ar urma să mai fie decoraţi și alţi judecători, mulţi dintre ei având dosare pierdute la CEDO, fiind sancţionaţi pentru încălcarea codului de etică sau fiind implicaţi în scandaluri legate de decizii ilegale, inclusiv cei care au contribuit la sustragerea insulelor din Parcul „La Izvor”. Vom vedea cine va rămâne în lista șefului statului. În zilele ce urmează, președintele Timofti va avea de luat cea mai dificilă decizie din perioada mandatului său. Pentru desemnarea unui prim-ministru, în condiţiile în care negocierile dintre fostele componente ale Alianţei se poartă, „pe principii și valori”, iar liderii nu par dispuși să renunţe la poziţiile declarate anterior, șeful statului va trebui să dea dovadă de hotărâre și caracter. Va avea de unde? Ioana FLOREA, FLUX


4 Vameşi reţinuţi într-un dosar de contrabandă de milioane de euro Flagrant

FLUX

22 MARTIE 2013

Procurorii anticorupţie au ajuns cu percheziţiile și la Serviciul Vamal. Marţi, 19 martie, aceștia au descins la posturile vamale de la Criuleni, Ghidighici și Chișinău. În urma percheziţiilor au fost reţinute 7 persoane – 3 civili și 4 angajaţi ai Serviciului Vamal. Oamenii legii au efectuat, în total, 18 percheziţii, inclusiv la domiciliul suspecţilor. Cercetările sunt efectuate în cadrul unui dosar din perioada 2007-2011, intentat pentru contrabandă în proporţii deosebit de mari. Cei patru vameși au fost suspendaţi din funcţie. Procurorul Secţiei Control și Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată, Artur Sârcu, a declarat la un post de televiziune că ar fi vorba de aproximativ 50 de camioane cu ţigări. Acesta nu exclude că ar putea fi reţinute și alte persoane. Potrivit procurorului, reţeaua criminală s-a extins dincolo de hotarele ţării, iar numărul celor implicaţi depășește cu mult numărul persoanelor reţinute. Venitul infractorilor ar fi fost de aproximativ două milioane și jumătate de euro. Conform șefului Direcţiei investigarea fraudelor a Departamentului poliţie din cadrul MAI, Vitalie Briceag, schema a fost pusă în aplicare de că-

tre o grupare criminală specializată în contrabanda cu materie primă pentru producerea ţigaretelor și a funcţionat în anii 2007-2011. Astfel, tutunul fermentat era importat în zona antreprenoriatului liber din CSI, având codul de import temporar. Ulterior, după modificarea codului, marfa era exportată în ţări din Uniunea Europeană. Modificarea codului de produs urmărea două scopuri: tăinuirea originii mărfii și a destinatarului final și diminuarea valorii acesteia. Angajaţii poliţiei au documentat 48 de TIR-uri cu astfel de marfă. Valoarea la export a acestora era de 400 de mii de lei, dar după modificarea codului din „tutun fermentat” în „resturi

de tutun”, valoarea scădea până la 80 de mii de lei. Venitul realizat în urma tranzacţiei era de 50 de mii de euro de la fiecare TIR. Ziarul „Adevărul” preciza, cu referire la procurori, că din reţeaua de

contrabandiști cu produse de tutun ar face parte și administraţia companiei Intercominvest, firmă care a figurat în anul 2011 în clasamentul celor mai mari exportatori de mărfuri din Republica Moldova.

Șeful Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, citat de UNIMEDIA, a declarat că instituţia pe care o conduce este cea mai interesată de stoparea schemelor ilegale, abuzul în serviciu sau traficul de influenţă. „Odată cu numirea mea în funcţie, în 2010, am demarat un șir de reforme, inclusiv ce vizează controlul vamal. Ele au contribuit la stoparea unor scheme frauduloase începute prin 2007. Dacă o să vă uitaţi în retrospectivă, o să vedeţi că ancheta organului de urmărire penală se termină în 2011, atunci când am încheiat reformele”, a precizat Baliţchi. El a mai menţionat că dosarul este instrumentat de Procuratură în comun cu Ministerul de Interne În opinia premierului în exerciţiu, Vladimir Filat, scopul acestor acţiuni este combaterea „corupţiei din ţară”. Unii experţi nu exclud însă faptul că ar putea fi vorba și de aspectul politic, dacă ţinem cont de criza acută și situaţia tensionată în care se află componentele fostei guvernări. FLUX

Cu milioanele la vedere Milionarul Koreiko din romanul „Viţelul de aur” de Ilf și Petrov, mereu terorizat de ideea că cineva ar putea afla despre bogăţiile sale, trudea ca un biet funcţionăraș și ducea o viaţă de sărăntoc, în așteptarea unor vremuri mai bune în care să-și folosească banii. Spre deosebire de Koreiko, milionarii noștri își etalează ostentativ bogăţia, își bagă banii în edificii monumentale și mașini de sute de mii de euro. Pe care le înregistrează apoi pe numele soţiilor, soacrelor și altor rude de mare încredere. Numărul mare de televiziuni și alte instituţii de presă apărute în ultima perioadă au comportat un avantaj incontestabil: în urma unor investigaţii realizate de acestea, au ieșit la iveală palatele și castelele în care-și duc veacul judecători, procurori și alţi funcţionari cu salarii modeste de la stat. Multe dintre ele fiind trecute în declaraţiile de avere la preţuri de zeci de ori mai mici decât preţul real de piaţă. Aceste dezvăluiri au apărut în contextul pretinsei reformări a sistemului judecătoresc, a altor instituţii de drept, dar și în cazul instalării anumitor persoane în fruntea unor instituţii care au datoria să combată corupţia și evaziunile. Suspiciunile apar și în cazul unor magistraţi care sunt bănuiţi de pronunţarea unor decizii ilegale, de implicarea în cazuri de corupţie etc. Dincolo de bănuielile legate de provenienţa acestor milioane, în condiţiile în care salariile lunare ale demnitarilor pot varia între 6 și 10 mii de lei, chiar ne întrebăm, de ce ţin neapărat să-și înalţe case cu 2 și 3 niveluri, care nu pot să nu bată la ochi, în contrast cu sărăcia din ţară? Nu zicem că acești oameni nu au dreptul sau nu-și pot permite să aibă o locuinţă încăpătoare, dar și decentă, totuși. De unde însă această predilecţie pentru opulenţă și

Imobilul șefului Fisc, Nicolae Vicol

fală goală? De ce neapărat casa judecătorului cutare sau cutare trebuie să fie punct de reper pentru întregul cartier? Ziarul „Adevărul” a scris, de exemplu, despre imobilul de milioane de lei, cu trei niveluri și mansardă, a fostului președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Ion Timofei, care s-a pensionat recent. Imobilul, evident, este proprietatea soţiei magistratului. Terenurile pe care a fost construită casa de peste 220 de metri pătraţi au aparţinut iniţial soţilor Timofei, apoi au fost trecute pe numele fiului judecătorului, iar apoi acesta i le-a donat înapoi mamei sale cu tot cu casă. Despre casa cu trei niveluri a magistratului Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel Chișinău s-a vorbit pe larg în presă, inclusiv despre conflictul pe care l-a avut cu vecinii, pentru că a îngrădit un teren de 270 de metri pătraţi din spaţiul public. Și proprietatea acestuia este înregistrată pe numele soţiei sale. La momentul numirii lui Anatolie Donciu în funcţia de șef al Comisiei Naţionale de Integritate au apărut și informaţiile despre casa în care locuiește acesta, evaluată de experţi la aproximativ 5 milioane de lei. Și Donciu a primit salariu de la stat, mai întâi în calitate de prim-adjunct al procurorului capitalei, apoi de angajat al Centrului Anticorupţie. Donciu și-a îngrădit și el o bucată de teren public, pe care este amplasat un transformator al «Red Union Fenosa». Mai mult decât atât, proaspătul președinte CNI nici nu-și înregistrase imobilul la Oficiul Cadastral. Prin urmare, nici nu achitase impozitele cuvenite la stat. Șeful de la Fisc, Nicolae Vicol, actualmente cercetat în stare de arest într-un dosar de corupţie, locuiește și el într-un imobil cu o suprafaţă de peste 200 de metri pătraţi, estimat de experţi la aproximativ 4 milioane de lei. Mai are și un Mercedes „mișto” de peste 170 de mii de euro. Cam mult pentru un funcţionar cu un salariu de 6 mii de lei, chiar dacă admitem, așa cum afirmă soţia acestuia, că la construcţia imobilului au contribuit financiar și părinţii lui Vicol, care deţin o afacere.

Șeful Centrului Anticorupţie reformat, Viorel Chetraru, locuiește într-o vilă de lux, despre care afirmă că a cumpărat-o, de la rudele soţiei, la un preţ de câteva ori mai mic decât cel estimat de experţi. Chetraru a cumpărat casa de la soacra sa, la puţin timp după instalarea în funcţia de director al CNA. Judecătoarea Maria Moraru, fostă vicepreședinte a Curţii de Apel Economice, actualmente angajată a Curţii de Apel Chișinău, este proprietara unui imobil cu trei niveluri și mansardă, pe care vecinii l-au botezat „castelul”. Într-o investigaţie realizată de „Ziarul de Gardă” se menţionează că magistrata, bănuită de-a lungul timpului de implicare în mai multe acte de corupţie, fiind chiar sancţionată de CSM, a indicat în declaraţia sa de avere că preţul casei ar fi de doar 150 de mii de lei (aproximativ 10 mii de euro), explicând că aceasta nu este încă finisată. Judecătoarea afirmă că și-a construit imobilul din mai multe credite bancare. Zilele acestea, presa a scos la iveală și proprietăţile procurorului general adjunct Eugen Rusu – două case de locuit particulare și un apartament în Chișinău, estimate la aproximativ 10 milioane de lei. Rusu afirmă că una dintre case a fost construită în perioada în care era deputat în Parlament, iar alta – în urma vânzării unui apartament.

Castelul judecătoarei Maria Moraru

Imobilul șefului CNA, Viorel Chetraru

Imobilul judecătorului Ion Timofei Am putea bănui, dar nu afirmăm cu certitudine, că interesul pentru proprietăţile lui Eugen Rusu s-a iscat, mai ales, după ce acesta a făcut, la un post de televiziune, niște afirmaţii mai puţin reverenţioase la adresa fostului procuror general Valeriu Zubco. Nu toţi procurorii sunt ca alde Zubco, a declarat acesta. „Acest caz este o pată murdară peste întregul colectiv al Procuraturii. Noi trebuie să ne exercităm atribuţiile așa cum spune legea și să-i demonstrăm fiecărui cetăţean că în Procuratură există oameni care își exercită onorabil funcţiile”, a mai menţionat Rusu. Ar fi asta o încercare de a demonstra că Procuratura Generală are mai multe „pete”? Prin contrast cu toţi acești demnitari care au case de milioane, sărmanul director al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, continuă să locuiască în imobilul său de 1500 de lei, care, potrivit explicaţiilor purtătorului de cuvânt al Guvernului, ar fi o debara cumpărată de la un vecin. Noi am verificat dacă vameșul principal al ţării nu și-a îmbunătăţit, între timp, condiţiile de trai, dar am găsit pe pagina electronică a instituţiei pe care o conduce aceeași declaraţie de venit pentru anul 2011, unde figurează „imobilul” cu pricina. Ceea ce ni se pare o mare nedreptate, dacă ne gândim la munca grea și plină de primejdii pe care o prestează acesta. FLUX

Casa procurorului general adjunct Eugen Rusu


Social

22 MARTIE 2013

5

FLUX

Blogurile, mostre de agramaţie? urmare, trebuie să discutăm în ce măsură autorii-bloggeri își onorează aceste responsabilităţi.

O discuţie cu doamna Viorica Molea, profesor la Facultatea de Litere a USM, doctor conferenţiar universitar, despre bloguri și despre modul în care acestea formează opinia publică. - Pentru dumneavoastră limba română este un instrument de muncă, să spun așa. Însă presupun că este și o pasiune, un fel de a fi. În acest sens, dacă este să vorbim despre corectitudinea exprimării, știu că blogurile reprezintă un subiect care vă preocupă în mod special. Conţinutul acestora a fost, de cele mai multe ori, definit drept subiectiv și tabloid. Chiar și așa, cei care scriu pe astfel de platforme, formează, într-o oarecare măsură, opinia publică. Întrebarea mea este dacă putem considera blogurile drept presă scrisă. - Da, în mod sigur. Blogurile sunt o altă modalitate de reflectare a realităţii, o alternativă a mass-media. Este vorba de o altă nișă. Aici oricine poate să spună fără frică, fără jenă, fără complexe tot ce crede, tot ce simte, tot ce aude și vede. În același timp, însă, apar și numeroase pericole pentru limba literară, și așa hărţuită de ignoranţa, de indiferenţa noastră, de permanente și sufocante influenţe străine. Întrucât blogurile reprezintă presa neacreditată, ni se creează impresia că cei care scriu sunt lipsiţi de orice responsabilitate. Știm că orice instituţie media are și anumite cerinţe referitoare la ţinuta lingvistică, la corectitudinea exprimării. Prin

„Riscăm să transformăm mass-media într-o instituţie de promovare a agramatismului” - În ce măsură articolele de pe bloguri corespund cerinţelor de limbă și de exprimare corectă? Totodată, am vrea să știm care sunt cele mai frecvente greșeli comise de bloggeri, dar și de jurnaliștii din presa electronică. - Din păcate, întâlnim foarte multe mostre de agramaţie. Nu vorbesc de toţi autorii unor astfel de texte, pentru că există destui care-și îngrijesc cuvântul și scriu foarte bine. Atestăm mai multe greșeli grave de ortografie, nu se respectă nici măcar minima igienă gramaticală, ca să nu mai zic de greșelile stilistice. Asta denotă faptul că aceste texte nu au trecut prin mâna unui redactor. Întâlnim și texte necenzurate, cu foarte multe paradoxuri, contraziceri, alogisme, greșeli de stil. Și atunci e grav, căci, lăsându-le în varianta brută a autorului (care nu respectă sau ignoră normele gramaticale), riscăm să transformăm mass-media (care și așa are multe păcate în acest sens) într-o instituţie de promovare a agramatismului. Evident, există și bloguri ale unor personalităţi, dar și a unor oameni mai puţin cunoscuţi care au grijă ca textele să fie redactate în conformitate cu normele gramaticale, astfel încât chiar ne întrebăm dacă aceștia angajează redactori, corectori sau își cizelează singuri textele? De e așa sau altfel, nu contează, atâta timp cât textele sună românește și sunt corecte din punct de vedere gramatical și stilistic. - Spuneaţi mai sus că autoriibloggeri ar trebui să-și onoreze

niște responsabilităţi. Care ar fi acestea și cine ar putea să-i responsabilizeze? Pentru că, până la urmă, vorbim de platforme libere de exprimare și nimeni nu poate să le interzică nimic. - Fără îndoială, este mai complicat să monitorizezi blogurile neacreditate. Însă există unele platforme (gen Unimedia, VoxPublika) unde apar astfel de texte. Aici cred că cineva ar trebui să intervină în mod sigur. Nu poţi plasa toate agramaţiile. Ţinuta lingvistică a acestor texte trebuie să fie monitorizată de redactorii site-urile în care apar. În caz contrar, riscăm să creăm un haos lingvistic și un agramatism care ne va da mari bătăi de cap pe viitor. Academia de Știinţe, Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să participe la această monitorizare. Însă la noi niciodată nu sunt bani pentru astfel de activităţi. Și e păcat. În fine, dacă omul se respectă, el își îngrijește textul, dar dacă e cam ignorant – nu ţine cont de acest aspect.

„Nu e bine să se insiste în greşeală” Majoritatea consumatorilor de articole de pe bloguri au impresia că tot ce se scrie acolo este corect. Inclusiv din punctul de vedere al corectitudinii. Da, de aceea e foarte important ca cineva să redacteze aceste texte. Mult din ceea ce am citit eu e sub orice nivel, așa că bloggerii trebuie să fie mai atenţi la ceea ce scriu și, important, cum scriu. Nu e bine să se insiste în greșeală. - Cine se face vinovat de promovarea unui nivel scăzut de cultură a vorbirii? - Sistemul de învăţământ, școala, profesorii, în mod sigur. Chiar dacă curriculumul prevede desfășurarea unor ore de limbă română și de cultivare a vorbirii, în clasele de liceu se face doar literatură. Însă

este vorba și de motivaţia personală, până la urmă.

„Bloggerii ar trebui să intre sub incidenţa CCA” - Această libertate de exprimare devine uneori exagerată. Practic, poţi spune orice prostie vrei, tu fiind cel care creezi opinia publică. Dumneavoastră ce părere aveţi? - Când aud cum vorbesc unii tineri, mă ia groaza. De aici pornește totul. Libertatea asta este bună, însă ar trebui să aibă și o măsură. Foarte mulţi percep democraţia ca pe o formă de viaţă fără limite și rigori, ca pe un sistem unde poţi spune tot ce-ţi trece prin cap, poţi îmbrăca tot ce este mai extravagant, poţi cânta tot ce crezi că este mai în vogă. La fel și cu blogurile. E adevărat, observăm o tendinţă de implicare. Fiecare vrea să participe la viaţa politică și socială. Toţi sunt analiști, toţi sunt experţi, și, de cele mai multe ori, influenţează opinia publică. Bloggerii au ajuns la eta-

pa când pot fi puși pe același cântar cu gazetarii, ei ar trebui să intre sub incidenţa CCA. Și asta chiar dacă scriu de capul lor și se consideră liber-cugetători. Ai responsabilităţi: tu formezi opinia publică, dar tot tu ești și cel care promovezi cultura limbii. - Știu că urmăriţi constant ceea ce apare în presa electronică. Credeţi că politicul s-a infiltrat și în bloguri? - Da, în mod clar, politicul s-a infiltrat și aici. Publicistica, mass-media actuală s-a interpătruns cu politicul mult mai mult decât ne-am fi așteptat. Azi fără mass-media nu-ţi mai promovezi imaginea. Publicul este manipulat în modul cel mai urât. Pentru mine este frustrant, căci de multe ori am impresia că în spatele unui blogger stă cineva. Nu generalizez, însă acest fenomen există. Prea unilateral tratează o problemă. Și, de obicei, este vorba de bloggerii destul de cunoscuţi, care au un cuvânt greu de spus. Ei încep să câștige din asta. Dar trebuie să recunoaștem că aceștia din urmă scriu mai îngrijit. Lucia CUJBĂ, FLUX

OBSERVAŢIILE STUDENTEI DE LA LITERE

Imitatorii lingvistici marca „mediocritate de calitate” Reputatul lingvist și militant al limbii române Valentin Mândâcanu mărturisea la un moment dat că după sovietizarea Basarabiei, atunci când se impunea graiul pocit din Transnistria, intelectualii de la Chișinău glumeau așa: „Aici pRostul de radio Chișinău”. Asta era reacţia faţă de limba păsărească a „șantiștilor vremii”. Mândâcanu spunea plin de bucurie: „generaţia noastră a învins șantismul încă în perioada sovietică”. Astăzi, când se încearcă extinderea unei alte exagerări care sluţește limba, a venit momentul să facem un nou îndemn public: „Haideţi să învingem și neoșantismul!” căci imitatorii lingvistici marca „mediocritate de calitate” își fac tot mai mult loc printre noi.

Vorbim de ortoepie, întrucât pronunţia defectuoasă a unor jurnaliști de la noi ne-a determinat să luăm atitudine. E adevărat că limba română a comentatorilor media de la noi a cunoscut îmbunătăţiri: nu auzim atâţia bâlbâiţi, nu se comit atâtea greșeli gramaticale, ortografice și de stăpânire a sensului cuvintelor. Însă a ieșit la iveală o altă meteahnă: ortoepia jalnică. Aceștia, încercând să preia accentul pretins bucureștean, se cam fac de râs. Să vedem ce spune DEX-ul despre acest termen: ORTOEPIE s. f. Ansamblu de reguli proprii unei limbi care stabilesc pronunţarea corectă (literară) a cuvintelor; disciplină care se ocupă cu studiul acestor reguli. – Din fr. orthoépie.

Zilele trecute am auzit la televizor cum un comentator sportiv se străduia să vorbească în graiul muntenesc al limbii române. Tot spunea ceva de campionatul ă-uropean, de U-Ă-FA, de Ă-uro. Tot de la el am aflat că echipa a intrat în finală sub numărul ș-i-ase sau ș-i-apte, un fotbalist a luat cartonași-ul galben, iar un grup de sportivi are avantaj-i-ul să fie calificat în primele sferturi. Și, bineînţeles, auzim la tot pasul nelipsitul ș-i-ut, care trezește fobia colectivă. Sau o altă exagerare: „iar acum transmitem buletinul mătăo!” care a ajuns chiar subiect de bancuri. Ce-i asta? Maimuţăreală? Neglijenţă? Plăcerea iresponsabilă de a pronunţa cuvintele cum îţi trece prin cap?

Este adevărat că prin particularităţile de limbaj îţi declari intenţia de apartenenţă la un grup și dorinţa de integrare într-un mediu. Însă nu putem tolera așa ceva. Comentatorii vor să exceleze, vorbind cu un accent ridicol, având nevoie, în mod sigur, să ia niște lecţii de ortoepie, căci pronunţarea exagerată a sunetului [ă] și [i] supără și chiar zgârie urechea publicului atent la orice variaţie a vocii comentatorului. Bineînţeles că există și excepţii frumoase, jurnaliști care pronunţă impecabil, în conformitate cu regulile ortoepice ale limbii române. De la ele ar trebui să se „inspire” moderatorii care habar n-au de pronunţia corectă. În urma unor monitorizări întreprinse de Consiliul

Naţional al Audiovizualului (CNA) românesc, s-a constatat că nici peste Prut situaţia nu e atât de roz. Există și acolo jurnaliști care exagerează în pronunţări și care mai au de muncit în ceea ce privește cunoștinţele și deprinderile ortoepice. Ai noștri, voind să pară mai „cool” și mai deștepţi, îi imită ca papagalii pe cei care nu pot să se lase de accentul defectuos. Ei bine, dragi jurnaliști de pe sticlă, trebuie să știţi că accentul, pretins bucureștean, nu este decât schimonosirea limbii române. Și, ca să nu ne batem joc de aceasta, vă recomandăm cu toată căldura atât îndreptarele ortoepice, în special cele ale lingvistei Mioara Avram, cât și nelipsitul DOOM. Lucia CUJBĂ, FLUX


FLUX

6

Externe

22 MARTIE 2013

Cazul Magniţki: cum îşi spală mafia rusă banii în Moldova O investigaţie jurnalistică susţine că o parte din bani ar fi ajuns la „Prevezon Holdings”, aparţinând fiului unui fost demnitar de la Moscova. Un tribunal din Moscova a amânat până la 22 martie procesul de evaziune fiscală intentat avocatului Serghei Magnițki, a cărui moarte în închisoare în 2009 a provocat o criză în relaţiile Rusiei cu Statele Unite. În zilele dinaintea înfăţișării în instanţă, presa de stat din Rusia a continuat campania negativă la adresa lui William Browder, șeful firmei Hermitage, pentru care a lucrat Magniţki și care susţine că este victima colaterală a unui furt de 230 de milioane de dolari sifonaţi în 2008 din Rusia prin bănci din mai multe ţări, inclusiv Moldova. Într-un interviu acordat Europei Libere, Browder a spus ce așteap-

tă de la autorităţile moldovene. Browder a declarat că a pus la dispoziţia autorităţilor moldovene documente care ar demonstra că mai multe zeci de milioane de dolari au fost trimiși din Rusia în conturile Băncii de Economii, de unde au dispărut din nou. Browder ar vrea să afle cine erau proprietarii conturilor de la Banca de Economii, și ar fi recunoscător dacă poliţia moldoveană ar afla cine se află în spatele acelei spălări de bani petrecută în Moldova. La 11 februarie, șeful Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, s-a declarat însă sceptic că schema va fi dezvăluită, pentru că de la data faptei au trecut mulţi ani, iar Rusia nu a colaborat deloc. Aproape tot ce se știe despre furtul de bani din Rusia se știe graţie unei investigaţii publicate în august 2012 de un proiect jurnalistic consacrat corupţiei și crimei organizate în care s-au implicat publicaţia financiară din Statele Unite „Barrons” și ziarul rusesc „Novaya Gazeta”. Cum a funcţionat proiectul ne-a spus directorul lui executiv, Paul Radu. Paul Radu a explicat că el și colegii lui au studiat registrele unor firme din lumea întreagă. Au descoperit, de exemplu, că o companie rusească a trimis bani unei bănci din Letonia, care a transmis banii printr-o altă bancă unei companii din Noua Zeelandă... „Una peste alta – a spus Radu – noi am încercat să dezlegăm un puzzle la scară globală”.

Proiectul condus de Radu a reușit să identifice două persoane care ar fi putut beneficia de furt, fără să fie singurele. E vorba de Vladen Stepanov, fostul soţ al Olgăi Stepanova. Ea era șefa biroului de taxe moscovit care a aprobat schema frauduloasă descoperită de avocatul Magnițki. Despre Stepanov se crede că a folosit banii pentru a-și cumpăra proprietăţi de lux în Dubai. El se declară însă nevinovat, iar fosta lui soţie a dispărut. Al doilea posibil beneficiar al furtului, identificat de proiectul jurnalistic, este Denis Kațâv, al cărui tată, Piotr, este fostul șef al transporturilor în regiunea Moscovei. Documentele arată că „Prevezon Holdings”, companie în proprietatea lui Kațâv, ar fi primit o parte din banii furaţi prin Moldova. În februarie, mai multe ţări europene angajate în investigaţii proprii privind soarta așa-numitelor „fonduri Magniţki” au început să coopereze sub auspiciile UE. Auto-

CIPRU:

Parlamentul a respins planul de salvare financiară a ţării Parlamentul de la Nicosia a respins, marţi, 19 martie, cu o mare majoritate de voturi, planul de salvare financiară a Ciprului, convenit, la sfârșitul săptămânii trecute, cu miniștrii de Finanţe din zona euro, care prevederea și un impozit excepţional pe depozitele bancare, transmit agenţiile internaţionale de presă. Toate partidele au votat împotriva planului, cu excepţia partidului de guvernământ, DISY, care s-a abţinut. În total, s-au înregistrat 36 de voturi contra și 19 abţineri. Planul menit să salveze insula de la faliment a fost respins, deși versiunea prezentată de guvernul de la Nicosia și supusă la vot a fost modificată faţă de proiectul iniţial și propunea exceptarea de la impozitare a depozitelor bancare mai mici de 20.000 de euro. Anunţul respingerii planului a generat o explozie de bucurie în rândul miilor de persoane reunite în jurul clădirii Parlamentului de la Nicosia. Anticipând acest rezultat, președintele Ciprului, Nikos Anastasiades, convocase cu câteva ore înainte o reuniune cu liderii grupurilor parlamentare pentru dimineaţa zilei de 20 martie.

Zona euro aşteaptă o „contrapropunere” Zona euro așteaptă o „contrapropunere” din partea autorităţilor cipriote după respingerea de către Parlamentul de la Nicosia a planului de salvare ce prevedea impozitarea depunerilor bancare, transmite AFP. „Așteptăm o contrapropunere cu efect echivalent”, a declarat un responsabil sub

acoperirea anonimatului. Planul de salvare financiară în valoare de 10 miliarde de euro propus de zona euro și Fondul Monetar Internaţional prevedea o impozitare fără precedent de până la 9,9% a depunerilor bancare. Măsura urma să atragă la buget suma de 5,8 miliarde de euro. În faţa nemulţumirii provocate în întreaga ţară de măsura în cauză, zona euro a cerut luni seară Nicosiei să nu taxeze depunerile sub 100.000 de euro, ce iniţial trebuiau impozitate cu 6,75%. Mai mulţi responsabili europeni au subliniat ulterior că autorităţile cipriote trebuie să respecte contribuţia ţării lor în valoare de 5,8 miliarde de euro. O altă sursă apropiată Eurogrupului a menţionat înainte de votul din Parlamentul de la Nicosia că, indiferent de rezultatul acestuia, „mingea se află în terenul Ciprului”. Potrivit presei locale, guvernul încearcă în prezent să renegocieze termenii acordului cu troica finanţatorilor internaţionali (UE, FMI și BCE) și caută în același timp să găsească alte mijloace pentru a asigura cele 5,8 miliarde de euro. Printre opţiuni, Ciprul ar putea avea în vedere emiterea de obligaţiuni, restructurarea băncilor și atragerea mai multor investitori ruși, potrivit mass-media locale. Sursa: ziuaveche.ro

rităţile din Cipru, Estonia, Letonia și Lituania spun că fac eforturi de a da de urma banilor care ar fi ajuns în băncile lor sau ar fi trecut prin ele în drum spre alte ţări. Estonia, de exemplu, a descoperit în acest fel 10 milioane de dolari. Lituania a îngheţat unele conturi bancare, la fel ca Elveţia. Austria și Finlanda și-au încheiat propriile anchete cu concluzia că delictele incriminate nu s-au produs în ţările respective. William Browder a spus Europei Libere că se concentrează în prezent asupra Ciprului, insistând în cancelariile vesteuropene să ţină seama de dorinţa lui când decid un eventual ajutor de salvare pentru ţara insulară aflată în prag de faliment.

Browder crede că dacă banii ar fi recuperaţi în Europa sau în alte părţi ale lumii, ei ar putea fi înapoiaţi Rusiei, chiar dacă Rusia nu face nimic să-i caute. În opinia unor critici ai Kremlinului, pasivitatea Moscovei în această afacere este suspectă. Fostul premier Mihail Kasianov a spus Europei Libere că neimplicându-se în niciun fel în căutarea banilor furaţi, autorităţile ruse demonstrează că au fost implicate cel puţin într-o măsură. Iar această atitudine, crede Kasianov, dă apă la moară speculaţiilor. Mircea ŢICUDEAN Sursa: europalibera.org

La zece ani după război, Irakul este departe de o democraţie stabilă La zece ani după declanșarea războiului, Irakul anului 2013 se află într-o gravă criză politică dublată de un conflict religios care nu seamănă deloc cu democraţia parlamentară pe care Statele Unite ale Americii doreau să o construiască în această ţară, comentează AFP. „Foaia de parcurs” stabilită de președintele american de la acea vreme, George W. Bush, avea câteva obiective clare. Trupele americane desfășurate în deșertul irakian la 20 martie 2003, susţinute de o coaliţie formată din zeci de ţări, au primit ordin să captureze presupusele arme de distrugere în masă aflate în posesia regimului Saddam Hussein. Niciun arsenal de acest gen nu a fost însă vreodată descoperit. Și, foarte rapid, SUA au încercat să se asigure că Irakul se va alătura aliaţilor săi occidentali. Însă, în opinia diplomaţilor occidentali, căderea lui Saddam Hussein a permis în special Iranului săși asigure o influenţă nesperată în afacerile interne ale vecinului său irakian. În plus, după retragerea trupelor americane din Irak în decembrie 2011, Washingtonul abia mai reușește să-și facă auzită vocea la Bagdad, notează sursa citată. În 2003, administraţia Bush a prezentat „argumente de faţadă precum arme de distrugere în masă, legăturile (Irakului) cu Al-Qaida, riscurile pe care le prezenta (regimul Hussein) pentru securitatea Statelor Unite”, a explicat Crispin Hawes, directorul pentru Orientul Mijlociu din cadrul Eurasia Group. „În prezent, toate aceste lucruri par grotești”, a afirmat el. În plus, a mai existat un argument „ideea că Irakul ar putea deveni un aliat al Statelor Unite, că redresarea economică ar putea deveni un catalizator al creșterii în Irak și în regiune, făcând din Irak un exemplu de urmat”, a adăugat Hawes. În realitate, războiul nu a durat foarte mult. Bombardamentele au început la 19 martie 2003, în ajunul invaziei. Bagdadul a căzut la 9 aprilie în

mâinile aliaţilor și la 1 mai președintele Bush a declarat „Misiune îndeplinită”. Însă perioada care a urmat s-a dovedit mult mai sângeroasă decât războiul în sine. Atentatul împotriva unui mausoleu șiit la Samarra, la nord de Bagdad, la 22 februarie 2006, a dat naștere unui conflict religios de o violenţă extraordinară. Din 2006 până în la 2008, bastioanele sunite Al-Anbar și Mosul, orașele sfinte șiite Najaf și Karbala, dar și Bagdadul, au fost scena unor conflicte sângeroase, atentate și asasinate, pe de o parte, aflându-se insurgenţii șiiţi și suniţi, pe de altă parte, forţele de coaliţie. Violenţele s-au soldat cu moartea a 4.800 de militari străini, dintre care majoritatea americani. În conflict, cel puţin 110.000 de civili irakieni au fost uciși. Reconcilierea naţională și consolidarea instituţiilor, care ar trebui însoţite de un declin al violenţelor, sunt încă iluzii în Irak, estimează sursa citată. De la sfârșitul lunii decembrie, minoritatea sunită a ieșit în stradă pentru a cere să se pună capăt marginalizării la care, susţine ea, este supusă de către guvernul șiit condus de Nuri al-Maliki. Proteste au fost organizate pentru a treia lună consecutiv și manifestanţii cer în prezent demisia premierului Maliki. Sursa: AGERPRES


Social

22 MARTIE 2013

Aproape zilnic, o persoană şi-a pierdut viaţa în urma unor infracţiuni grave Situaţia infracţională a continuat să se înrăutăţească și pe parcursul anului trecut. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în 2012 au fost înregistrate 36,6 mii de infracţiuni sau cu 4,3 la sută mai mult faţă de anul precedent. Conform informaţiei oferite de Ministerul Afacerilor Interne, nivelul infracţionalităţii a sporit de 1,5 ori faţă de anul 2007. În medie, la 10 mii de locuitori revin 103 infracţiuni faţă de 68 de infracţiuni în anul 2007. În urma infracţiunilor săvârșite pe parcursul anului 2012, au decedat 646 de persoane sau cu 47 de persoane mai mult comparativ cu anul 2011. Principalele cauze de deces au fost accidentele rutiere (49,2%), omorurile (26,0%) și vătămările intenţionate (10,7%). Aproape în fiecare zi, o persoană și-a pierdut viaţa în urma infracţiunilor grave, iar în urma celor deosebit de grave și excepţional de grave au decedat 250 de persoane. Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămâne a fi înregistrată în municipiul Chișinău – 167 de infracţiuni la 10 mii de locuitori, ceea ce depășește nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. Un nivel înalt al infracţionalităţii a fost înregistrat, de asemenea, și în mun. Bălţi – circa 133 de infracţiuni la 10 mii de locuitori, urmat de raionul Criuleni (109 infracţiuni la 10 mii de locuitori), Ștefan-Vodă (100 de infracţiuni la 10 mii de locuitori) etc. Cea mai mică rată a infracţionalităţii a fost înregistrată în raionul Fălești – 45 de infracţiuni la 10 mii de locuitori și Nisporeni – 49 de infracţiuni.

Aproape un sfert din infracţiuni fac parte din categoria celor excepţional de grave Din totalul infracţiunilor înregistrate, circa 23% (8345 de cazuri) sunt din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave și grave, inclusiv 3,3% (1204 cazuri) revin infracţiunilor excepţional de grave și deosebit de grave, iar 19,5% (7,1 mii de cazuri) – celor grave. Totodată, în 2012, comparativ cu 2007, au fost înregistrate cu 33 la sută mai multe infracţiuni mai puţin grave, iar numărul infracţiunilor ușoare s-a triplat în ultimii 5 ani. Potrivit statisticii, la 10 mii de locuitori revin, în medie, 23,4 infracţiuni grave, excepţional și deosebit de grave. Distribuţia geografică relevă concentrarea infracţiunilor grave în regiunea Centru. Astfel, 3,3 mii de cazuri au fost înregistrate în municipiul Chișinău, cele mai multe în sectorul Centru, de asemenea, în raioanele Ialoveni, Criuleni, Hâncești și Orhei. În regiunea de Nord se evidenţiază municipiul Bălţi, iar în regiunea de Sud cele mai multe infracţiuni grave s-au înregistrat la Căușeni și Cahul. Fiecare a zecea infracţiune a fost săvârșită în locuri publice. Pe parcursul anului 2012 au fost săvârșite 68 de infracţiuni cu aplicarea armelor de foc, explozivelor și grenadelor, inclusiv câte 20 de cazuri de huliganism și vătămări intenţionate, 12 cazuri de omor și 5 cazuri de tâlhării.

Persoanele fără ocupaţie comit mai multe infracţiuni Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 29,3% au fost comise de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie, această tendinţă fiind în ascensiune (+12,7%). Alte 1,5 mii de infracţiuni au fost săvârșite în anul 2012 de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce constituie 4 la sută din totalul infracţiunilor înregistrate. Astfel, se constată o scădere a infracţionalităţii juvenile, comparativ cu anul 2007, când minorii au comis 1770 de infracţiuni, dar o creștere faţă de anul precedent (2011). Cel mai frecvent, minorii sunt implicaţi în săvârșirea furturilor, cu o pondere de 70%, după care urmează jafurile – 6,7% și huliganismul – 2,7 la sută. În anul 2012, la 100 de mii de locuitori în vârstă de până la 18 ani au revenit circa 202 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 217 în anul 2007 și 174 în anul 2011. Circa 6 la sută din numărul total al infractorilor minori au antecedente penale. Se constată tendinţe de creștere a numărului de infracţiuni contra familiei și minorilor (de 1,6 ori), fiind înregistrate 953 de cazuri. De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor economice, de 1,4 ori, între care fabricarea banilor falși și evaziunea fiscală. Au fost înregistrate mai multe violuri (360 de cazuri faţă de 291 în 2011). În structura infracţiunilor înregistrate, aproape fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (51,2%), urmând infracţiunile în domeniul transporturilor (13,2%), infracţiunile contra sănătăţii publice și convieţuirii sociale (4,9%), infracţiunile contra vieţii și sănătăţii persoanei (4,8 %).

La sat se comit de două ori mai multe infracţiuni împotriva copiilor decât la oraş În anul 2012 au fost înregistrate 6,7 mii de infracţiuni contra persoanelor, fiecare a doua fiind comisă în mediul urban. Circa 7% din totalul infracţiunilor împotriva persoa-

nelor au fost îndreptate împotriva copiilor și tinerilor. Vulnerabilitatea copiilor denotă importanţa protecţiei acestora mai ales în localităţile rurale, unde frecvenţa infracţiunilor împotriva lor este mai mare de aproape două ori comparativ cu localităţile urbane. Pentru mediul urban este caracteristică o pondere mai mare a infracţiunilor legate de narcomanie – 75% din această categorie de infracţiuni. Numărul persoanelor care au comis infracţiuni este un alt indicator important care, corelat cu numărul de infracţiuni, permite analiza fenomenului infracţionalităţii. În anul 2012 au fost relevate 20,7 mii de persoane care au comis infracţiuni sau cu 1,7 mii de persoane mai mult comparativ cu anul precedent (+8,9%). La 100 de mii de locuitori revin, în medie, 583 de infractori, faţă de 428 în anul 2007. Fenomenul infracţionalităţii este dominat de bărbaţi, femeile deţinând o cotă foarte mică în rândul persoanelor care au comis infracţiuni (8,6%). Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvârșirea infracţiunilor grave, iar femeile comit mai multe furturi și infracţiuni legate de droguri și escrocherii. Femeile, comparativ cu bărbaţii, încalcă legea la o vârstă mai înaintată. Astfel, fiecare a doua femeie care a comis infracţiuni este în vârstă de 30 și mai mulţi ani, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 40 la sută. Aproximativ 9 la sută dintre bărbaţi și 2 la sută dintre femei erau în stare de ebrietate la momentul comiterii infracţiunii. În anul 2012 se constată o creștere cu 12,4 la sută a numărului infractorilor care au mai comis anterior infracţiuni, precum și a persoanelor care au comis infracţiuni în stare de ebrietate și în grup, respectiv cu 44,7 și 43,6 la sută. Totodată, au fost înregistrate mai multe cazuri și de persoanele care au comis infracţiuni pentru prima dată (+8,7%). În anul 2012, au fost condamnate 8,8 mii de persoane (74,5%) din totalul celor 11,7 mii urmărite penal. 6,7 la sută dintre persoanele condamnate sunt femei (în anul 2008 – 13,3% femei). Circa 4% din numărul condamnaţilor îl constituie minorii în vârstă de 14-17 ani. La începutul anului 2012, în penitenciarele din ţară își ispășeau pedeapsa 5012 deţinuţi, dintre care 412 femei (8,2%). Cei mai mulţi dintre infractorii aflaţi în detenţie au fost acuzaţi de omor – 1222 de persoane. Alte 708 persoane au fost pedepsite cu închisoarea pentru furturi. Ceilalţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni de natură sexuală – 463, infracţiuni privind traficul și consumul de droguri – 280, pentru vătămare intenţionată gravă – 598 și pentru tâlhării – 555 de persoane. Ponderea cea mai mare din deţinuţi revine persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani (33,4%), urmate de cele în vârstă de 30-40 de ani (31,7%). FLUX

7

FLUX

La ULIM înveţi să dăruieşti zâmbete În septembrie 2009, la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a fost lansat primul curs de Leadership pentru studenţii din Chișinău, la care au participat 21 de studenţi dornici de noi orizonturi și implicare socială. Tinerii participanţi au achitat și o taxă modică pentru fiecare modul. La finalul cursului, liderii proaspăt formaţi trebuiau să decidă ce vor face cu cei 6000 de lei adunaţi pe parcursul anului de studii 2009-2010. În urma unui brainstorming, participanţii au hotărât să demareze un proiect de caritate prin care să aducă zâmbete pe feţele unor copii de la orfelinate. Astfel, a fost iniţiat proiectul “Dăruiește un zâmbet!”. Împreună cu cel de al doilea grup de lideri a fost selectată instituţia ce urma să beneficieze de suportul financiar: Școala Auxiliară Internat Grinăuţi, Ocniţa. Tinerii s-au deplasat pe teren, au luat cunoștinţă de problemele și necesităţile copiilor de acolo și au purces la aplicarea planurilor teoretice în practică. Au găsit parteneri dornici de a ajuta, care au oferit și continuă să ofere susţinere materială copiilor și școlii.

Dacă primele cinci vizite la școala din Grinăuţi au fost posibile datorită sponsorilor și donaţiilor financiare colectate de studenţi, banii pentru următoarele trei au fost obţinuţi în urma unor manifestări artistice ale studenţilor voluntari de la ULIM. Meșterii hand-made au învăţat voluntarii să confecţioneze felicitări, bijuterii și jucării, care au fost vândute ulterior în incinta centrelor comerciale din Chișinău, precum și a universităţilor din capitală. „Ne bucură faptul că târgurile de caritate pe care le-am organizat au avut succes. Oamenii s-au dovedit a fi receptivi la iniţiativa noastră, procurând obiectele confecţionate”, menţionează Adriana, voluntar în proiectul „Dăruiește un Zâmbet!” deja de trei ani. Fondurile colectate le-au permis voluntarilor să viziteze din nou copiii, oferindu-le în dar dulciuri, jucării, dar și multă dragoste și emoţii pozitive. Dumitru, un elev de la școala internat, ne-a mărturisit că se bucură mult de vizitele voluntarilor: „Ne place când vin oaspeţii, pentru că ne aduc cadouri, se joacă cu noi, cântăm, dansăm împreună”. Marele succes al proiectului nu este doar că reușește să aibă o continuitate deja de trei ani, ci faptul că își propune să obţină imposibilul. Astfel, în 2011, înaintând un proiect în cadrul concursului de Granturi internaţionale, „Dăruiește un zâmbet!” a intrat în lista celor zece instituţii din ţară care au câștigat grantul de 10 000 de euro. Coordonatorul proiectului, Irina Lencauţan, precizează că din banii obţinuţi au fost pictaţi pereţii sălii de sport, au fost procurate echipamente sportive, inventar pentru atelierul de cizmărie și pentru terenul de joacă din curte. Au fost plantaţi pomi și arbuști pentru înverzirea teritoriului școlii. Adică, banii au fost folosiţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor. În 2012, voluntarii de la ULIM au oferit susţinere unui copil rămas fără adăpost și au dăruit jucării Grădiniţei din satul Mitoc, Orhei. Acţiunile de caritate vor continua și în anul acesta pentru că, în accepţia acestor tineri, fiecare copil care zâmbește este o șansă pentru o Moldovă mai frumoasă. ”Fiecare dintre noi poate schimba lumea în bine”, aceasta este deviza tinerilor de la ULIM. E timpul să te regăsești și tu în rândurile voluntarilor și să dăruiești zâmbete. Se zice că lucrurile făcute cu dragoste sunt veșnice. Elena TUDOREANU, pentru FLUX


CMYK

8 Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei FLUX

Preaiubitului cler, cinului monahal și dreptmăritorilor creștini din cuprinsul Patriarhiei Române, Har, milă și pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, iar de la noi părintești binecuvântări! Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioși și credincioase, În fiecare an, în această primă Duminică din Postul Paștilor, sărbătorim biruinţa dreptei credinţe asupra tuturor ereziilor și a altor învăţături greșite și, în același timp, ne aducem aminte cu evlavie de toţi cei care și-au închinat viaţa lui Hristos și Sfintei Sale Biserici, precum și de cei care au luptat de-a lungul veacurilor pentru apărarea dreptei-credinţe cea „dată sfinţilor, odată pentru totdeauna” (Iuda 1, 3). După ce și-a dobândit libertatea de credinţă și cult prin Edictul de la Mediolanum, din anul 313, al Sfântului împărat Constantin cel Mare, Biserica și-a apărat unitatea și învăţătura de credinţă, formulată de Sfinţii Părinţi în hotărârile dogmatice și canonice ale celor șapte Sinoade Ecumenice, pe temeiul Sfintei Scripturi și al Sfintei Tradiţii. Însă, dintre toate biruinţele sale, numai cea referitoare la învăţătura despre sfintele icoane a fost proclamată în chip solemn ca Biruinţă a Ortodoxiei, fiind sărbătorită de Biserică începând cu data de 11 martie 843, în prima duminică din Postul Mare, numită Duminica Ortodoxiei. Învăţătura de credinţă despre sfintele icoane a fost formulată de Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787, care, pe temeiul cuvintelor Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan: „Și Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi” (Ioan 1,14), mărturisește: „după cum chipul cinstitei și de viaţă făcătoarei Cruci, asemenea să se așeze și cinstitele și sfintele icoane, făcute în culori sau mozaic, sau din alt material potrivit, în Sfintele Biserici ale lui Dumnezeu, pe sfintele vase și veșminte, pe pereţi și pe scânduri, în case și pe drumuri, și adică icoana Domnului și Dumnezeului, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, și cea a Sfintei Preacuratei noastre Stăpâne, de Dumnezeu Născătoare, ale cinstiţilor îngeri și ale tuturor sfinţilor și cuvioșilor bărbaţi. Căci dacă vor fi văzuţi mai des zugrăviţi pe icoane, cu atât mai vii vor fi în faţa respectivilor, care îi privesc, reînviindu-se memoria și dorul de prototipul lor, le vor săruta și le vor da închinarea cinstită, dar nu adorarea deplină, care după credinţa noastră se cuvine numai firii dumnezeiești”1. Icoana lui Dumnezeu-Cuvântul, a Domnului nostru Iisus Hristos, este mărturia întrupării Sale adevărate și sfinţitoare. Din acest motiv, icoana este numită și Evanghelia în imagini. În această privinţă, Sfântul Vasile cel Mare ne învaţă, zicând: „Ceea ce cuvântul comunică prin auz, pictura o arată în chip tăcut, prin reprezentare”2, și „cinstea dată chipului trece asupra prototipului”3, care se află în cer. Cu toate acestea, în veacurile VIII și IX, Biserica s-a confruntat cu o luptă făţișă împotriva cinstirii sfintelor icoane a celor care tăgăduiau tradiţia reprezentării Mântuitorului Iisus Hristos și a sfinţilor și considerau că icoanele nu trebuie

FiatLUX 22 MARTIE 2013

cinstite sau venerate. Potrivnicii sfintelor icoane nu puteau înţelege faptul că, în icoana lui Hristos, este reprezentat chipul Persoanei Fiului lui Dumnezeu, Care S-a făcut om, nu Dumnezeirea nevăzută. Răspunzând celor care erau potrivnici sfintelor icoane, Sfântul Ioan Damaschin explică: „Zugrăvesc pe Dumnezeu nevăzut nu ca nevăzut, ci ca Unul care S-a făcut văzut prin participare la trup și sânge (Evrei 2,14). Nu zugrăvesc Dumnezeirea nevăzută, ci zugrăvesc trupul văzut al lui Dumnezeu. Dacă este cu neputinţă să se zugrăvească sufletul, cu cât mai mult Dumnezeu, Care a dat sufletului imaterialitatea!”4. Înţelegem de aici că cel care cinstește icoana lui Hristos cinstește de fapt pe Cel pictat pe ea, adică pe Hristos Mântuitorul, pe Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic, Care S-a făcut om pentru a dărui oamenilor viaţa veșnică. Cel Unul Sfânt S-a făcut om pentru a sfinţi pe oameni. De aceea, a respinge cinstirea icoanei înseamnă a respinge taina întrupării sau a înomenirii Fiului lui Dumnezeu și a nesocoti întreaga lucrare de mântuire a neamului omenesc.

Iubiţi credincioși și credincioase, Omul, fiind creat după chipul lui Dumnezeu cel Sfânt, are chemarea să ajungă, printr-o viaţă curată, la „asemănarea cu Dumnezeu”, potrivit poruncii lui Dumnezeu: „Fiţi sfinţi, – pentru că Eu sunt Sfânt” (1 Petru 1,16). De aceea, Sfinţii Apostoli îi îndeamnă pe creștini, zicând: „Ca fii ascultători, nu vă potriviţi poftelor de mai înainte, din vremea neștiinţei voastre, ci, după Sfântul Care v-a chemat pe voi, fiţi și voi înșivă sfinţi în toată petrecerea vieţii” (1 Petru 1,14-15). Sau: „Voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră...” (1 Tesaloniceni 4,3). Prin urmare, icoanele pictate înfăţișează nu chipul omului stricăcios, ci chipul omului luminat și sfinţit prin harul lui Dumnezeu, dăruit oamenilor prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și împărtășit de Duhul Sfânt, pentru ca oamenii să devină „fii ai lui Dumnezeu (cf. Ioan 1,12), după har. Conţinutul și mesajul icoanei ortodoxe mărturisesc, pe de o parte, adevărul că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, iar pe de altă parte, adevărul că omul poate ajunge la înfiere și îndumnezeire prin harul dumnezeiesc. Sfinţii Părinţi ai Bisericii ne învaţă că Maica Domnului este mai presus decât toţi sfinţii și cea mai cinstită dintre sfinţi, fiind „cea plină de har” (Luca 1,28), întrucât a născut ca om pe Fiul lui Dumnezeu, pe Iisus Hristos. Chipul înnoit al omului sfinţit și îndumnezeit prin har ni-l arată și icoanele sfinţilor. Din acest motiv, imaginea care nu transmite acest mesaj al sfinţeniei nu este icoană, ci doar un tablou religios, chiar dacă este o imagine plăcută la vedere. Prin urmare, cinstirea icoanei lui Hristos ne apropie și mai mult de El, prin harul sfinţitor al relaţiei dintre icoană și Prototip. Icoana ne întărește credinţa în dumnezeirea și umanitatea lui Hristos și în comuniunea sau legătura Lui cu noi, chiar după înălţarea Sa la Cer: „Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei 28,20). De asemenea, rugăciunile rostite în faţa icoanei Maicii Domnului și înaintea icoanelor tuturor sfinţilor ne apropie și mai mult de Dumnezeu și de sfinţii Lui, astfel încât putem spune, împreună cu psalmistul, că: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi” (Psalmi 67,36).

Icoanele și picturile bisericilor și mănăstirilor ne înfăţișează unirea firii umane cu harul dumnezeiesc într-o armonie sau măsură cumpănită. Această măsură cumpănită este o expresie liturgică a învăţăturii de credinţă formulată de Sfinţii Părinţi de la Sinodul al IV-lea Ecumenic prin care mărturisim neîncetat: „pe Unul și Același Hristos, Fiu, Domn, Unul-Născut, cunoscut în două firi în chip neamestecat, neschimbat, neîmpărţit, nedespărţit”5. Potrivit acestei formulări, omul sfânt este om înduhovnicit și transfigurat, așa cum este reprezentat în picturile murale și icoanele ortodoxe de tradiţie bizantină, iar nu redus la estetica trupului material nespiritualizat, așa cum este redat adesea în arta religioasă a Renașterii. Trebuie însă precizat că o icoană devine pe deplin icoană numai prin actul sfinţirii ei, care „schiţează un hotar de netrecut între un tablou religios - fie el chiar unul superior după cuprinsul lui religios și realizarea lui artistică - și o icoană, oricât ar fi ea de modestă în această privinţă. Sfinţirea este acţiunea tainică a Bisericii în timpul căreia „se sfinţește icoana aceasta cu harul Sfântului Duh” [...]. De aceea, trebuie să spunem că nu orice reprezentare, nu orice icoană are puterea iconicităţii, ci numai cea sfinţită”6. Desigur, putem să ne întrebăm care este folosul duhovnicesc al cinstirii sfintelor icoane și cât de mult ne ajută acestea în viaţa noastră? Încă de la Botez, prin însuși numele care ni se dă, primim lumina și ocrotirea sfântului al cărui nume îl vom purta întreaga viaţă. Apoi, crescând, avem nevoie de sfintele icoane pentru întărirea credinţei și evlaviei, deoarece sfinţii pictaţi pe ele sunt învăţători și rugători pentru noi. Pe parcursul vieţii, fiecare dintre noi avem nevoie de sfintele icoane pentru rememorarea lucrării mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu și a faptelor de sfinţenie ale celor care L-au urmat, astfel încât, privind chipurile lor, vom simţi și noi chemarea de a le urma pilda tăriei în credinţă și a vieţii lor de sfinţenie. Pe de altă parte, icoanele ne ajută să ne exprimăm și dragostea pentru Dumnezeu. Dacă, din iubire, purtăm cu noi și în casele noastre imagini ale rudelor și oamenilor apropiaţi, cu atât mai mult suntem datori să arătăm evlavie faţă de icoanele Mântuitorului, ale Maicii Domnului și ale sfinţilor, împodobind cu ele casele, spre sfinţire și binecuvântare. Sfintele icoane sunt, totodată, o vedere duhovnicească a frumuseţilor și învăţăturilor Sfintei Scripturi prezentate în culori și o cale de cunoaștere și urmare a modelelor de credinţă, iubire și milostenie ale sfinţilor. Astăzi este prima duminică din Postul Mare, pe care o sărbătorim liturgic și duhovnicește ca fiind Duminica Ortodoxiei și a sfintelor icoane. Iar pentru că cinstirea arătată icoanelor se ridică la sfinţii pictaţi pe ele, noi folosim această sărbătoare pentru a vă îndruma părintește: să vă închinaţi cu credinţă și evlavie în faţa sfintelor icoane ori de câte ori intraţi în biserică, rugânduvă sfinţilor reprezentaţi pe ele; să așezaţi la loc de frunte în casele voastre icoane sfinţite, mai ales ale sfântului ocrotitor, și să le cinstiţi prin aprinderea 1

candelei, închinare și rugăciune evlavioasă zilnică; să purtaţi în călătoriile voastre icoanele sfinţite ale Mântuitorului, Maicii Domnului și ale sfinţilor ocrotitori, ca să vă fie spre ajutor și izbăvire de primejdii; să dăruiţi o icoană sfinţită unui copil la primirea Tainei Sfântului Botez sau tinerilor care primesc Taina Sfintei Cununii, pentru sfinţirea familiei; să aduceţi liniște și tămăduire sufletească în viaţa unui bolnav aflat pe patul de suferinţă, oferindu-i o icoană sfinţită; să mergeţi în pelerinaj individual sau organizat de Biserică la icoanele făcătoare de minuni din ţară și de la locurile sfinte ale Ortodoxiei de peste hotare, pentru a primi întărire în credinţă, pace sufletească, vindecare de boli și de suferinţe și ajutor în necazurile vieţii. În aceste vremuri de criză economică, morală și socială, de indiferentism și individualism, rugăciunea smerită și plină de credinţă săvârșită în faţa sfintelor icoane ne ajută să ne luminăm mintea pentru a fugi de păcate și a săvârși fapte bune, să ne încălzim inima și să apărăm dreapta credinţă în faţa rătăcirilor de tot felul și să ne întărim voinţa de a lucra pentru binele Bisericii și al poporului nostru.

Iubiţi fraţi și surori în Domnul, Chipul omului înnoit din sfintele noastre icoane este chipul omului care a iubit pe Domnul Dumnezeu din toată inima sa, din tot sufletul, din toată puterea și din tot cugetul, iar pe aproapele său, ca pe sine însuși (cf. Luca 10,27). Așadar, nu putem spune că iubim pe Dumnezeu, dacă urâm pe fratele nostru (cf. 1 Ioan 4, 20); trebuie să iubim pe fratele nostru, nu numai cu vorba, ci și cu fapta și cu adevărul (cf. 1 Ioan 3,18). Mântuitorul Iisus Hristos ne-a dat cel mai frumos exemplu de iubire a aproapelui nostru prin Pilda Samarineanului milostiv (Luca 10, 30-37) și ne-a arătat, de asemenea, că dragostea cea vie către aproapele nostru trebuie arătată ajutând pe cei flămânzi sau însetaţi, pe cei goi, pe cei străini, pe cei bolnavi, pe cei întemniţaţi, pe care El Însuși îi numește „fraţi ai Mei prea mici” (Matei 25, 35-40). Luând aminte că fapta cea bună este dovada și măsura vieţii noastre creștine, pe temeiul Sfintei Scripturi, aflăm din Vieţile Sfinţilor și din învăţăturile Sfinţilor Părinţi că rugăciunile personale și nevoinţele noastre duhovnicești își găsesc împlinirea în faptele milosteniei, ca fapte ale dragostei adevărate, care „acoperă mulţime de păcate” (1 Petru 4, 8) și biruiesc în faţa judecăţii (cf. Iacov 2, 13), făcându-ne milostivi precum Dumnezeu este milostiv (cf. Luca 6, 36). La acest început de urcuș duhovnicesc din Postul Sfintelor Paști, îndreptăm un cuvânt de suflet către toţi preoţii și credincioșii Sfintei noastre Biserici ca, după obiceiul îndătinat din Duminica Ortodoxiei și a cinstirii sfintelor icoane, să participe cu dărnicie la colecta organizată în toate parohiile și mănăstirile din cuprinsul Patriarhiei Române și să dea fiecare cum socotește cu inima sa (cf. 2 Corinteni 9,7) pentru ajutorarea semenilor noștri mai lipsiţi decât noi, adică a „fraţilor

Dr. Nicodim Milaș, Canoanele Bisericii Ortodoxe, vol. I, partea I, Tipografia Diecezană Arad, 1930, pp. 39-40. Leonid Uspensky, Teologia icoanei, trad. de Teodor Baconsky, Ed. Anastasia, București, 1994, p. 93. Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, XVIII, Col. 149, trad. de Pr. prof. dr. Constantin Corniţescu, în col. PSB12, EIBMBOR, București, 1988, p. 60. 4 Sf. Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra iconoclaștilor, III, 6, trad. de Pr. prof. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 1998, p. 128. 5 Pr. prof. Dumitru Stăniloae, Definiţia dogmatică de la Calcedon, în Ortodoxia, anul III, nr. 2-3/1951, p. 409. 6 Pr. Serghei Bulgakov, Icoana și cinstirea sfintelor icoane, trad. de Ierom. Paulin Lecca, Ed. Anastasia, București, 2000, pp. 148, 153. 2 3


CMYK

9

FiatLUX

22 MARTIE 2013

prea mici” ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Darurile bănești ale dumneavoastră se vor aduna în Fondul Central Misionar, care va fi folosit de Biserică și în acest an la sprijinirea activităţilor sale misionare, la edificarea și întreţinerea de biserici și așezăminte social-filantropice, precum și la sprijinirea parohiilor sărace din eparhii. Să nu uităm nici de responsabilitatea noastră comună faţă de fiii Bisericii noastre, aflaţi în afara hotarelor ţării, care au nevoie de ajutor pentru păstrarea credinţei ortodoxe și a spiritualităţii românești.

Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să vă răsplătească dărnicia arătată prin colecta din anul trecut pentru Fondul Central Misionar și vă îndemnăm să continuaţi a uni rugăciunea cu fapta de milostenie și anul acesta, bine știind, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, că: „Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” (2 Corinteni 9, 7). Vă îmbrăţișăm cu părintească dragoste și ne rugăm ca Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţii Amin!

Președintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

g DANIEL Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

g Teofan g Laurenţiu Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului și Bucovinei g Andrei g Irineu Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului g Nicolae g Petru Arhiepiscopul Timișoarei Arhiepiscopul Chișinăului, și Mitropolitul Banatului Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor g Iosif g Serafim Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Occidentale și Mitropolitul Ortodox Român al Austriei și Luxemburgului, Mitropolitul Ortodox Europei Occidentale și Meridionale Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord g Nifon Mitropolit onorific, Arhiepiscop al Târgoviștei și Exarh Patriarhal g Teodosie g Pimen Arhiepiscopul Tomisului Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuţilor g Irineu g Gherasim Arhiepiscopul Alba Iuliei Arhiepiscopul Râmnicului g Eftimie g ............................. Arhiepiscopul Romanului și Bacăului Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei g Calinic g Casian Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului Arhiepiscopul Dunării de Jos g Nicolae g Timotei Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Arhiepiscopul Aradului Americi g Justinian g Ioan Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Român al Arhiepiscop onorific, Episcopul Covasnei Maramureșului și Sătmarului și Harghitei g Corneliu g Lucian Episcopul Hușilor Episcopul Caransebeșului g Sofronie g Nicodim Episcopul Ortodox Român al Oradiei Episcopul Severinului și Strehaiei g Vincenţiu g Galaction Episcopul Sloboziei și Călărașilor Episcopul Alexandriei și Teleormanului g Ambrozie g Sebastian Episcopul Giurgiului Episcopul Slatinei și Romanaţilor g Visarion g Petroniu Episcopul Tulcii Episcopul Sălajului g Gurie Episcopul Devei și Hunedoarei g Daniil g Siluan Episcop-locţiitor (Administrator) Episcopul Ortodox Român al Ungariei al Episcopiei Daciei Felix g Timotei g Siluan Episcopul Ortodox Român Episcopul Ortodox Român al Italiei al Spaniei și Portugaliei g Macarie g Mihail Episcopul Ortodox Român Episcopul Ortodox Român al Australiei al Europei de Nord și Noii Zeelande g Ciprian Cămpineanul g Varlaam Ploieșteanul Episcop-vicar patriarhal Episcop-vicar Patriarhal g Varsanufie Prahoveanul g Calinic Botoșăneanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor g Vasile Someșeanu g Andrei Făgărășeanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului și Clujului g Marc Nemţeanul g Paisie Lugojeanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei a Europei Occidentale g Sofian Brașoveanul g Emilian Lovișteanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului Germaniei, Austriei și Luxemburgului g Ioachim Băcăuanul g Ioan Casian de Vicina Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului Episcop-vicar Arhiepiscopiei Ortodoxe Române și Bacăului a celor două Americi g Iustin Sigheteanul g Ignatie Mureșeanu Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului a Spaniei și Portugaliei Biroul de Presă al Patriarhiei Române

FLUX

Viaţa “Tălăncuţei”, filă cu filă Veta Ghimpu-Munteanu, solista ansamblului etnofolcloric “Tălăncuţa” și, totodată, redactor prezentator la Departamentul muzical “Radio Moldova”, a lansat cartea “Tălăncuţa în cronici și imagini”. Evenimentul a avut loc săptămâna trecută în incinta Bibliotecii Naţionale. La lansare au participat membrii ansamblului “Tălăncuţa”, dar și fondatorul acestuia, etnomuzicologul, Artistul Poporului Andrei Tamazlâcaru. Veta Ghimpu a precizat că a adunat în cartea sa tot ce s-a publicat pe parcursul anilor, în presă, la radio și la televiziune, despre “Tălăncuţa” – fotografii, interviuri, reportaje despre turneele de peste hotare, informaţii despre formaţie, despre membrii acesteia și despre fondatorul ei, Andrei Tamazlâcaru. Evenimentul a fost, mai degrabă, un concert jubiliar decât o lansare de carte obișnuită. Discursurile au fost intercalate cu piese muzicale, reprezentând diverse genuri ale folclorului autohton, ceea ce a creat o atmosferă extrem de plăcută și emoţionantă. Sala a fost arhiplină, au participat personalităţi ale culturii naţionale: scriitori, interpreţi și jurnaliști care au scris de-a lungul timpului despre “Tălăncuţa”. Autoarea cărţii, dar și întregul grup de artiști, au fost felicitaţi de către vorbitori pentru dăruirea și tenacitatea cu care au reînviat și au promovat folclorul în spaţiul nostru basarabean.

„Tălăncuţa” și-a început activitatea prin 1980, pe scena “Uniunii Scriitorilor”, într-o perioadă în care, așa cum a menţionat și Andrei Tamazlâcaru, promovarea folclorului naţional era interzisă. Însă “Tălăncuţa” a reușit să supravieţuiască, în pofida interdicţiilor regimurilor autoritare, să contribuie la renașterea noastră naţională și să readucă cântecul neamului în sufletele tuturor. “Cântecul nostru a fost persecutat și condamnat să moară, „Tălăncuţa” însă nu a permis acest lucru. „Tălăncuţa” a adus cântecul din secolele trecute, l-a dus peste secole. Noi am supravieţuit prin cântecul popular folcloric autentic”, a menţionat în discursul său scriitorul Nicolae Dabija. Scriitorul și folcloristul Iulian Filip a accentuat că tot ceea ce a făcut „Tălăncuţa” a realizat fără niciun bănuţ, fără nicio susţinere din partea statului și a oficialităţilor. Este păcat că cultura, care este partea cea mai reprezentativă a unui stat, este lă-

PE L E R I N A J E

PENTRU

sată mereu pe ultimul plan, a mai adăugat acesta. Folclorul nostru a trecut prin deportările siberiene, prin foamete, prin biserici închise, dar a învins și s-a păstrat în sufletul nostru cu ajutorul „Tălăncuţei”. “Dacă vrem să ne auzim sufletul, să ascultăm „Tălăncuţa””, a remarcat scriitoarea și ziarista Claudia Partole. „Tălăncuţa” este constituită din aproximativ 25 de membri, soliști vocali și instrumentiști. Toţi acești interpreţi au promovat de-a lungul anilor folclorul naţional prin prisma dezvoltării unor noi formaţii, alcătuite din tineri sau copii, care duc seminţele folclorului autentic peste ani și, astfel, roadele „Tălăncuţei” dăinuie în timp. Sunt bine cunoscuţi Maria Iliuţ cu formaţia folclorică “Crenguţa de Iederă”, Maria Osoianu cu “Cetina”, Valentina Osoianu cu “Iedera”, Nicolae Gribincea cu “Plăieșii” și alţii. Instrumentistul Victor Botnaru activează în ansamblu de la întemeierea lui și până în prezent. El poartă cu sine o traistă plină cu zeci de instrumente muzicale, caracteristice folclorului nostru autentic, reușind să le dea glas la toate. Ansamblul etnofolcloric “Tălăncuţa” a înregistrat un tezaur de cântece folclorice în studioul Radiodifuziunii Naţionale și a avut numeroase turnee în Franţa, Italia, Belgia, Ucraina, Germania, Finlanda, Georgia și Rusia. SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA

BASARABIEI

MOLDOVA

ȱDrumeŖie la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram

23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. Mćnćstiri: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Dorna-Arini, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla: peûtera Sf.Teodora, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûe: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

Republica

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Hagimus ûi Noul NeamŖ-ChiŖcani / Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Cćuûeni / Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim 7 aprilie 2013 (1 zile) Grup 7/16 pers PreŖ 160/140 lei/pers Plecarea Duminicć, 7 aprilie, ora 7. Sosirea ora 19.

ȱPelerinaj

M U N T E N I A ûi M O L D O V A

la moaûtele Sf.Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureûtilor / Zile de Hram la Mćnćstirea Cernica ûi Catedralele din Buzću ûi Roman 11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nopŖi)

Grup 7/16 pers PreŖ 110/100 eur/per Plecare Miercuri, 10 aprilie, ora 21 Sosirea Duminicć, 14 aprilie, ora 22 Mćnćstiri: Cernica, Pasćrea, Antim, Darvari, Radu Vodć, Plumbuita, Stavropoleos, Samurcaseûti-Ciorogârla, Snagov, Cćldćruûani Biserici: Bucur, Sf.Gheorghe Nou, Sf.Spiridon, Draganescu. Catedralele din Buzću ûi Roman. Cimitirul Bellu sau/ûi Muzeul Satului. Oraûe: Bucureûti, Buzću, Roman.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md


FLUX

10

Eveniment 22 MARTIE 2013

Zilele Francofoniei în Republica Moldova Săptămâna curentă, în Republica Moldova au demarat Zilele Francofoniei. Termenul „francofonie” a fost introdus de geograful francez Onesim Reclus (1837-1916) în anul 1880. La început, termenul semnifica totalitatea populaţiei din ţările lumii care utilizează limba franceză în diverse scopuri. În 1960, după ce coloniile au căpătat indepen-

denţă, a fost înaintată propunerea de a uni toate aceste ţări în baza similitudinilor culturale și lingvistice. Astfel, conceptul de francofonie a căpătat statut oficial. Ziua de 20 martie a fost decretată de către Organizaţia Internaţională a Francofoniei drept Ziua Francofoniei, cea mai importantă sărbătoare a limbii franceze și a vorbitorilor de limbă franceză din întreaga lume, sărbătoare a multiculturalităţii și toleranţei. Data de 20 martie n-a fost aleasă întâmplător: anume în această zi în anul 1970 în or. Niamei a fost semnat acordul de creare a Agenţiei Interguvernamentale a Francofoniei (AIF), care în prezent este principala instituţie a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Misiunea ei este de a promova solidaritatea între cele 70 de state membre (56 de membri și 14 observatori) care, în comun, reprezintă 870 mln de oameni, inclusiv 200 mln de vorbitori de limbă franceză. La 24 noiembrie 1994 a fost încheiat Acordul de cooperare culturală, știinţifică și tehnică între Republica Moldova și Franţa, iar la 17 decembrie 1995 a fost instituită Alianţa Franceză în Republica Moldova Zilele Francofoniei au demarat miercuri, 20 martie, și joi, 21 martie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, unde s-au desfășurat diverse manifestări prilejuite de acest eveniment susţinut de Alianţa Franceză în Moldova.

PICTURĂ Fascinantul „spaţiu ucrainean” la discreţia publicului chişinăuian Marţi, 19 martie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a avut loc vernisajul expoziţiei personale a pictorului Anatoli Melnic din Ucraina. Expoziția prezintă 51 de lucrări de pictură realizate în anii 2005-2012. Anatoli Melnic a absolvit Institutul Poligrafic I. Fiodorov din Lvov. Este membru al Uniunii naţionale a pictorilor din Ucraina, Pictor al Poporului, membru al Academiei de Arte a Ucrainei. Între anii 2009 și 2012 a fost președinte al Comitetului naţional ucrainean al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM). Între anii 2000 și 2012 a activat în calitate de director general al Muzeului Naţional de Artă al Ucrainei. Fascinantul „spaţiu ucrainean”, receptiv-deschis pentru creaţie și delimitat figurativ de către clasici ai literaturii ucrainene precum Ivan Kotlearevski, Nikolai Gogol și Ostap Vișnea, spaţiu în care se împletesc strâns fantasticul și realitatea, socialul și naturalul – o puternică energie generatoare de viaţă fiind de neimaginat fără umor și ironie – aceasta este tema expoziţiei pictorului kievean Anatoli Melnic. Galina Sklearenko, doctor în studiul artelor, menţionează despre artist: „Fiind aproape de conștiinţa artistică naţională, artistul aduce aceste trăsături în felul său de a percepe lumea, motiv pentru care în creaţia sa impresionantă se fac resimţite o gamă vastă de tradiţii ale artei ucrainene: folclorul și arta populară decorativă, un expresionism original generat de grotescul “artei primitive”, exagerarea „barocă” a metaforelor reflectând aplecarea artistului asupra problemelor contemporaneităţii”. Iar Liubomir Medvid, artist plastic al poporului din Ucraina, academician al Academiei Naţionale de Arte a Ucrainei, este de părere că: „Maniera de a picta a lui Anatoli Melnic se fundează pe accentele expresive, dinamice și, totodată, impulsive, reflectând tendinţa de a transmite nemijlocit sensul figurativ al operei. Doar gândindu-te la pictor, îţi apar mental asocieri cu o stihie a forţelor vitale, cu senzaţia unei plenitudini a existenţei… Perspicace, înzestrat cu un fin simţ al umorului, artistul este extrem de sensibil la imperfecţiunea umană, convertind impresiile reale, empirice, în imagini expresive de mare intensitate”. Aleksandr Fedoruk, doctor în studiul artelor, susţine că: „...Niciun ucrainean nu poate trăi fără „Mamai” – un războinic rătăcitor care a descins printre noi din legendele sciţilor sau poate din cele ale polovţienilor. Un atare „mamai” a fost și Taras Bulba al lui Gogol, și colonelul Ivan Bogun, și hatmanul Petro Doroșenko – cu toţii eroi ai istoriei ucrainene. Nu sunt deloc surprins de faptul că această imagine-simbol și-a găsit loc în creaţia lui Anatoli Melnik, ea fiind în fond o reiterare a iubirii sale pentru Ucraina, pentru oamenii săi, pentru istoria și natura ei”. Expoziţia este accesibilă pentru public în perioada 19 martie – 21 aprilie 2013.

Zilele Francofoniei se desfășoară la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei al treilea an consecutiv. Programul a inclus concursuri, prezentări, discuţii, recital de muzică franceză ș. a. La evenimente au participat elevi și profesori din liceele din municipiul Chișinău. Șirul evenimentelor continuă în perioada 23-31 martie, la cinematograful Gaudeamus din Chișinău, unde se va desfășura cel de-al 13lea Festival al Filmului Francofon. De asemenea, filme franceze vor fi prezentate la Tiraspol, pe 26 martie, și la Bălţi, pe 27 martie. Deschiderea oficială a Festivalului va avea loc sâmbătă 23 martie, ora 18:00, fiind urmată de proiectarea filmului „La Source des femmes”, de Radu Mihaileanu. În acest an, 12 filme recente pentru toate gusturile vor fi propuse cinefililor pe parcursul celor 9 zile la Chișinău: de la filme de animaţie la comedii, drame și filme de acţiune. Această selecţie variată va onora realizatori francofoni cunoscuţi în lumea cinematografiei: fraţii Dardenne, Radu Mihaileanu, Michel Hazanavicius, dar și Maïwenn. De asemenea, programul celei de-a 13-a ediţii a Festivalului va servi drept ocazie de a descoperi actori puţin cunoscuţi publicului

larg, dar recunoscuţi pentru talentul lor: Corinne Masiero, care interpretează rolul lui Louise Wimmer în filmul cu același nume, și Vincent Lacoste, în rolul lui Hervé, din filmul „Les Beaux gosses”. Potrivit unui comunicat al Alianței Franceze din Moldova, nici copiii nu vor fi neglijaţi în perioada festivalului, pentru ei fiind programată difuzarea unui film francez de animație: „Le Chat du Rabbin” de Joann Sfar și Antoine Delesvaux. Festivalul este organizat de Alianţa Franceză din Moldova, cu sprijinul Ambasadei Franţei în Republica Moldova.

SURSĂ DE INSPIRAŢIE PENTRU FILMELE DE LA HOLLYWOOD

Autorii unui furt istoric dintr-un muzeu din Boston au fost identificaţi după 23 de ani Autorii unui furt istoric comis în urmă cu 23 de ani într-un muzeu din Boston, de unde au sustras 13 opere de artă, au fost identificaţi de autorităţile americane, care au precizat, luni, 18 martie, că hoţii nu vor fi daţi în judecată, întrucât identificarea este tardivă, iar pânzele nu au fost regăsite. Potrivit AFP, operele de artă sustrase de la Muzeul Isabella Stewart Gardner pe 18 martie 1990 - dintre care trei tablouri de Rembrandt, unul de Johannes Vermeer, trei de Edgar Degas și unul de Edouard Manet - erau evaluate la 500 de milioane de dolari. După mulţi ani de mister, FBI a anunţat luni că i-a “identificat pe autorii furtului, care fac parte dintr-o organizaţie criminală ce acţionează în statele Mid-Atlantic (New York, New Jersey și Pennsylvania) și în Noua-Anglie”. “În anii care au urmat furtului, operele au fost transportate în Connecticut și în regiunea Philadelphia”, unde “unele dintre ele au fost propuse spre vânzare” în urmă cu circa 10 ani, a precizat Richard DesLauriers, agent FBI, într-o conferinţă de presă. Insistând asupra “progreselor semnificative” ale anchetei, el a recunoscut însă faptul că FBI a pierdut de atunci urma acelor tablouri. Autorii furtului pot să doarmă liniștiţi. “Furtul s-a produs în urmă cu 23 de ani, iar infracţiunea s-a prescris”, a recunoscut procurorul federal Carmen Ortiz în aceeași conferinţă de presă, evocând, totodată, posibilitatea unei “imunităţi”

pentru aceia care vor ajuta autorităţile să regăsească tablourile. În cadrul unei noi campanii de sensibilizare, sprijinită prin postarea pe reţelele de socializare a fotografiilor operelor de artă furate, Richard DesLauriers a reamintit faptul că muzeul din Boston oferă o recompensă de 5 milioane de dolari oricărei persoane care va contribui la regăsirea pânzelor “într-o stare bună”. “Nu trebuie să ne aduceţi personal pânzele pentru a spera la încasarea recompensei”, a subliniat responsabilul cu securitatea muzeului, Anthony Amore. Furtul de la Muzeul Isabella Stewart Gardner a ţinut în epocă prima pagină a ziarelor americane. Doi bărbaţi deghizaţi în poliţiști - ale căror identităţi nu au fost făcute publice luni - au intrat puţin după miezul nopţii în acel muzeu din Boston. După ce i-au neutralizat pe paznici, ei au furat 13 opere de artă - dintre care trei tablouri de Rembrandt, un Vermeer (doar 34 de tablouri din lume sunt atribuite

cu certitudine acestui pictor), trei desene de Degas și tabloul “Chez Tortoni” de Manet. Pentru a intra în muzeu, ei au spus că se aflau acolo pentru că primiseră un apel telefonic, iar unul dintre paznici le-a deschis ușa de la intrare. Hoţii l-au somat apoi pe acel paznic să își părăsească biroul, spunându-i că deţin pe numele lui un mandat de arestare. Gardianul a respectat ordinul primit, îndepărtându-se astfel de butonul care declanșa sistemul de alarmă. Cei doi hoţi i-au cerut apoi să îl cheme pe colegul său la faţa locului. Hoţii i-au încătușat pe cei doi paznici, i-au închis într-o pivniţă și i-au legat de niște ţevi. Furtul a fost descoperit în dimineaţa zilei următoare. Muzeul, care expune în principal opere de artă americane și europene, a fost înfiinţat în 1903 de colecţionara de artă și filantroapa Isabella Stewart Gardner. Muzeul expune în continuare mai multe cadre goale, în amintirea operelor dispărute.


11

Cultur=

22 MARTIE 2013

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

(NOMENKLA)TURIŞTII PUTERII

22 martie

(Pagini de jurnal)

15.IV.1987 Timp mohorât. Chiar în faţa geamului la care îmi este așezat biroul, scriu și citesc la lumina lămpii. Am redactat traducerile din proza gruzină pentru copii – patru nuvelete. Excepţional de fremătătoare „Frunza roșie de arţar” a lui Revaz Inanișvili. O naraţiune din cele pentru – cum spunea cineva – cititori de la șapte la șaptezeci de ani. Atmosfera e de așteptare, tângă, nostalgia e foarte înrudită sentimentului nostru pe care l-am defini drept „dor”. E o doină alegorică în prag de iarnă și nefiinţare vegetală – a frunzei sortite inevitabilei plecări, dar care mai așteaptă totuși, se opune intemperiilor; așteaptă, așteaptă ceva sau pe cineva. Muget strident de cerb. Și cade flacăra sângerie a frunzei pe albul zăpezii. Trei pagini cât trei romane… Luni. Ghiţă-Ghiţișor de la Nisporeni, insistent începător în ale literaturii, bătut de soartă și, posibil, de propria ambiţie (infirm, umblă cu o vai de ea mașină pentru invalizi). E la N. Vieru care trebuie să-i consulte caietele cu proză. Are o fetiţă roșcată și intens pistruiată, Diana, simpatică și ageră. Ne oferă câte un buchet de flori de pădure. Zinovia le-a împărţit pe din două – la bucătărie și în odaie. Aveau miros intens, dar care, peste două zile, scăzuse aproape complet. Frunzele căpătaseră paloare de toamnă. Poftim, sentiment de noiembrie în aprilie, care, așa cum este anul acesta, pare a fi chiar mai noiembrie decât însuși brumarul. Trăiesc cu senzaţia lirică pe care „mi-o injectează” muzica baletului „Giselle”. (Pentru prima oară, spectacolul l-am văzut la Teatrul din Odesa; eram student la anul doi, trei.) Nu este exclus să scriu ceva poezie inspirată de aceste minunate armonii ale lui Adan. Când? Contează? Probabil, mai importantă e însăși starea de poezie din fiinţa ta, decât actul așternerii ei pe hârtie. Sculptorul și scriitorul Ion Vlasiu spunea pe bună dreptate că actul de naștere a poeziei nu e când o scrii – acesta e deja actul doi, în care majoritatea autorilor ratează. Eu însă aș vrea (cine nu vrea?!) să izbândesc și în actul doi. Surprins, remarcând că vociferările guturale ale gaiţelor au și ceva din măcăitul raţelor sălbatice. Poate nu e nimic straniu în asta, dacă ţinem cont că, asemenea graurilor, gaiţele pot imita glasurile altor păsări. Este important însă să știi care e glasul adevărat al gaiţelor. Ba! – măcăit și ceva din înmugurirea croncănitului de corb tânăr.

19.IV.1987 Învolburare de foarte multă vorbă ca prelungire a adunării USM la care s-a cerut convocarea unei conferinţe extraordinare. Titi, care totdeauna a fost omul-seif, ce nu scoate zare de noutate sau măcar aluzie din culise, ieri ne spune, mie și lui Colca, precum că Ciocoi i-a declarat lui I. C. Ciobanu că, de cum revine de la Moscova, depune cerere de plecare din post. Dabija zice că Ciocoi ar fi fost pe la el, dar nici urmă de atare pornire. Același lucru, chipurile, l-a făcut deja Arh. Cibotaru (noutate de la An. Gondiu). Cică, acesta chiar a și depus cererea de plecare. Oare?

FLUX

Prohin, de când cu secretăría sa, cu documente peste documente, formulări oficiale peste formulări… Gondiu îl întreabă de ce nu prezintă și el vreo proză pe undeva. „Ei, Anatolie, – explică Prohin, – am început nu demult să scriu o povestire, dar până la urmă mi-a ieșit un protocol… o dare de seamă…”. Uite, asta e în spiritul mucalit al lui Prohin care, pare-se, nu e în albia sa. Poate-și revine, iese din haita partinicilor. Dab. – predispus la confesiuni ca urmare a vizărilor neplăcute la care a fost supus și el la adunare. Zice că, pe de o parte, e bine că au fost date în vileag tainicele referinţe la articolul lui Saka. „De azi înainte voi ști și nu voi mai satisface cererile unor diriguitori ce vor să ia foc cu mâna altora”. Despre Boţu – vorbe bune, regrete (chiar dacă acesta a și pus la cale delaţiunile trimise la Moscova). Pentru anumiţi oameni, Boţu a făcut lucruri de pomină, înlesnitoare de situaţie și carieră. Altceva e că putea să facă mult mai multe, pentru mai mulţi, și pe drept. Dar… egoismul, lașitatea, lipsa coloanei vertebrale…

20-21.IV.1987 La Pereni. O „inspecţie” festivă pe la rude. Friguros, cu miei și viţeluși ce tremură, cu iarbă timidă, pitită pe sub bolovani. Oricum, mieii ce nu pot încă mânca de sine stătător nu rup, ci doar sărută firele fragede de iarbă.

23.IV.1987 Adunare de alegere a candidaţilor în deputaţi pentru sovietele locale (orășenești și raionale). După sporovăială și ghimpi antibirocratici, democraţia își face drum. Cad candidaturile alese în prealabil din oficiu: Ciocoi și Stavscaia. Printre înaintaţi, și Vatamanu. Zice: „În tot felul m-am dus acasă, dar prima oară mă duc… deputat”. Ce chestie, dom’le! – vorba poetului căruia i se văd fălcile de pe la spate.

24-25-26.1987 La Negureni, Paștele Blajinilor. Îl vizităm pe vărul meu primar Vasile Munteanu. Trecem pe la nanu Senea, luăm unelte ca să îngrijim mormântul mamei. Concomitent, mai conturăm cu brazde trei morminte în delăsare. Zinovia zice că dacă faci un bine celui în viaţă, el îţi poate mulţumi sau nu, pe când celui trecut din viaţă îi este primit. Mai greblăm pe acasă. Încărcăm genţi mari, torbe cu cărţi – și hai la șosea, să îngheţăm, până ne ia o mașină spre Chișinău. Da, când ne întoarcem de la cimitir, tuţa ne spune că ne-a căutat cineva. Cine? „Doi cu mașina. Șoferul rămăsese în mașină. Da unul dintre cei doi, josuţ, buzat, în costum sur, aproape lău (alb la păr?) a întrebat unde sunteţi. I-am spus că la cimitir. Au zis că sunt niște colegi. Au aflat că aţi venit și au locuri ca să vă ia”. Cine sunt? Cazul care li s-a întâmplat lui Ion Gorea, Vasile văru-meu, Alexei Butnaru, zis Guler pre poreclă. Erau lângă zidul cimitirului, în puterea nopţii. Trei flăcăi, cu armata făcută, toţi dintr-o mahala, chiar vecini între ei. Stau, fumează, își povestesc impresiile despre domnișoare, viaţă în general. Venind din schimbul de noapte de la brutărie, Alexei Cohon îi zărește de departe și, trecând ferit, neobservat, sare în cimitir, se înfășoară, peste cap, cu halatul alb, obligatoriu la coacerea pâinii, vine tiptil, se ridică și-și pune coatele pe gardul de piatră, rămânând nemișcat, privind ţintă spre cei trei flăcăi scăpaţi de armată, care stau, fumează, discută de-ale tinereţii și vieţii. La un moment dat, Alioșa Guler dă cu ochii de arătarea ce stă cu coatele sprijinite pe zidul cimitirului. Guler scapă ţigara dintre degete și, cu buzele tremurânde, doar atâta face: „Iacâtă-lî!” Ceilalţi doi întorc capetele, dau cu ochii

de stafie, după care, brusc, ca la comandă, toţi trei o rup de fugă, alergând în disperare pe toate uliţele satului. Abia peste o habă de vreme se strigă, se fluieră, se caută înde ei de pe unde erau, se adună și, din Vălicică, ce-i cam la trei sute de metri de cimitir, o iau cu genunchii tremurânzi încă spre mahalaua lor, împărtășindu-și uimirea, presupunerile și, firește, spaima pe care le-o băgase în oase arătarea în alb. În cale le apare Alexei Cohon. „Bună seara”. „Bună sera”. „De unde veniţi?” îi întreabă. „Ia, care de pe unde. De la fete”, face Ion Gorea. „Ce bateţi voi capul?... Aţi fugit de vă pârâiau călcâiele speriaţi de o arătare. Voi, aiștea, cu armata făcută, morţi de frică”. „Da de unde știi?” „Cum să nu știu, dacă eu v-am făcut-o?” zice Cohon și scoate de sub haină halatul alb, îmbrobodindu-se cu el, demonstrându-le pe viu ceea ce nu credeau ei. Iată, așa e cu: „Iacâtă-lî”. De reţinut un bocet cu coloratură biblică, zis de o ucraineancă din Negureni, în limba noastră, firește. Își bocea soţul cu care făcuse gospodărie bună, bogată, cu stupi de albine și vie, dar fără să fi avut urmași: „Dameane, Dameane, tu iartă la mine! Poate mâncare nu făcut, poate ceai nu dat, poate picioare nu spălat, Dameane, Dameane, tu iartă la mine…”. Luni, după masă, vreo două ore la serviciu. Apoi, precum ne-a fost înţelegerea cu I. Vatamanu și I. Teleșcu, vin la radio, de unde trebuie să purcedem spre Cărbuna la o serată omagială a lui Vatamanu cel de 50 de ani, pe care îi va împlini la 1 mai. Mai sunt M. Cimpoi, C. Dragomir, I. Hadârcă, Gh. Chira, ansamblul „Folclor” in corpore…. Abia aici aflu că cei cu mașina cu șofer erau Cimpoi, Vodă și Vatamanu, deslușiţi slab de tuţa, care are vedere foarte slabă. Se întorceau de la Costiceni, unde Vatamanu și-a serbat, de asemenea, ziua de naștere; îl reperase pe Gh. Vodă de la Vadul lui Leca, unde acestuia îi decedase o rudă. Le-a fost în drum și au trecut prin Negureni. În drum spre Cărbuna, vânturăm subiectele la zi, ne amintim de altele, importante. În comun – Cimpoi, Vatamanu, Hadârcă, eu – îi facem lui Vasile Coroban un medalion in memoriam. Coroban zicea: „Mihai, dorogoi (intenţionat plasa câte un rusism), în Moldova noastră nu este critic mai mare ca mine și mai mic decât Haralambie Corbu”. Cazul cu bancnota de 10 ruble, ascunsă într-un dicţionar Larousse. N-o găsea, dar nu putea să întrebe de „partizanca mea”, precum îi spunea el soţiei. De la Cărbuna ne întoarcem târziu. Soliștii din „Folclor”, mulţi și feluriţi, – prea s-au întrecut cu măsura. Punând cântec peste cântec. Aflu că au și ei plan de evoluţie în faţa populaţiei de la sate. Un concert de aproape trei ore. Ion Bas mi se plânge că peste o lună este trimis la pensie, însă ar putea să mai cânte. Surpriză. Zice: „Știi că păstrez un text de-al tău de pe când erai încă student?!” O fi, zic eu, dar, sigur, e prost, lipsit de valoare. Fără să o fac pe modestul, așa o fi fiind. Privind în noaptea întunecoasă de dincolo de geamul autobuzului ne întrebăm cu Cimpoi, cum naiba rătăcitorii ceia de tătari se descurcau prin întunecime și hăţișuri de codru, devastându-ne Vechea Moldovă. Cimpoi zice că și pe atunci erau trădători de ajuns și de rămas. Aceștia îi ajutau pe năvălitori. Că Ștefan cel Mare nu a făcut decât să pună capăt trădărilor – având pretutindeni oamenii săi de încredere, din care motiv și reușea să-i înveţe minte pe venetici. (Nomenkla)Turiștii puterii. Parșivi, de nesuferit. Trădători. Nomenklaturiștii, în majoritatea lor, – niște criminali, mai mult sau mai puţin. Vor vi condamnaţi? Fie doar și sub aspect moral…

Evenimente 238: Gordian I și fiul lui, Gordian al II-lea, sunt proclamați împărați romani 1312: La cererea regelui Franței, Filip al IV-lea cel Frumos, Papa Clement al V-lea a desființat Ordinul Templierilor, ale căror bunuri au trecut în stăpânirea regelui 1884: Premiera, la Teatrul Național, a piesei lui Vasile Alecsandri, „Fântâna Blanduziei”, având pe afiș nume mari ale scenei românești: Constantin Nottara, Aristizza Romanescu 1895: Auguste și Louis Lumière au făcut, la Paris, prima demonstrație a cinematografului, utilizând un film din celuloid 1912: Au fost aprobate legea și statutele pentru înființarea „Societății Scriitorilor Români” 1926: Începe greva generală a muncitorilor de la Reșița 1943: Premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizare a celebrei comedii a lui I. L. Caragiale; din distribuție făceau parte: Radu Beligan, Alexandru Giugaru, iar regia era semnată de Jean Georgescu 1945: A fost infiinţată Liga Arabă 1963: The Beatles lansează primul lor album „Please, Please Me” în Marea Britanie 1965: Plenara C.C. al P.C.R. îl alege în funcția de prim-secretar al C.C. al P.C.R. pe Nicolae Ceaușescu, la propunerea lui Ion Gh. Maurer 1965: Bob Dylan lansează albumul „Bringing It All Back Home” 1995: Cosmonautul rus Valeri Poliakov revine pe Pământ, după ce a stabilit un record de 438 de zile în spațiu.

Nașteri 1212: Împăratul Go-Horikawa al Japoniei (d. 1235) 1459: Maximilian I, împărat al Sfântului Imperiu Roman (d. 1519) 1503: Antonio Francesco Grazzini, scriitor italian (d. 1583) 1599: Antony Van Dick, pictor flamand (d. 1641) 1609: Regele Ioan Cazimir al II-lea Vasa al Poloniei (d. 1672) 1712: Edward Moore, scriitor englez (d. 1757) 1759: Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp, soția regelui Carol al XIII-lea al Suediei (d. 1818) 1797: Kaiserul Wilhelm I al Germaniei (d. 1888) 1868: Mihail Dragomirescu, estetician, teoretician al literaturii, critic literar român (d. 1942) 1868: Robert Andrews Millikan, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1953) 1900: Palocsay Rudolf, unul dintre cei mai de seamă horticultori ardeleni, poreclit «Miciurin al Clujului» (d. 1978) 1903: Virgil Gheorghiu, poet, eseist, muzicolog, pianist român (d. 1977) 1909: Nathan Rosen, fizician israelian (d. 1995) 1912: Karl Malden, actor american (d. 2009) 1921: Nino Manfredi, actor italian (d. 2004) 1931: Burton Richter, fizician american, laureat al Premiului Nobel 1937: Emerich Jenei, fotbalist și antrenor român 1942: Mihai Ivăncescu, fotbalist român 1949: Fanny Ardant (Fanny Marguerite Judith Ardant), actriță și regizoare franceză 1951: Tora Vasilescu, actriță româncă de teatru și film 1955: Radu Podgorean, politician român 1967: Jan van Helsing, autor german 1968: Øystein Aarseth, chitarist norvegian (d. 1993)

Decese 1544: Johannes Magnus, ultimul arhiepiscop catolic al Suediei (n. 1488) 1685: Împăratul Go-Sai al Japoniei (n. 1638) 1687: Jean-Baptiste Lully (Giovanni Battista Lulli), compozitor și violonist francez (n. 1632) 1772: John Canton, fizician englez (n. 1718) 1832: Johann Wolfgang von Goethe, poet, dramaturg, prozator german (n. 1749) 1896: Thomas Hughes, nuvelist englez (n. 1822) 1934: Theophilos Hatzimihail, pictor grec (n. 1870) 1946: Clemens August von Galen, episcop romano-catolic, opozant al regimului național-socialist, cardinal (n. 1878) 1958: Mike Todd, producător american de film (n. 1909) 1960: José Antonio Aguirre, politician basc (n. 1904) 1999: Valeriu Cristea, critic literar (n. 1937) 2001: William Hanna, copreședinte și cofondator al studiourilor „Hanna Barbera” 2005: Kenzō Tange, arhitect japonez (n. 1913) 2010: James W. Black, medic și farmacolog scoțian, laureat Nobel (n. 1924)

Sărbători Ziua Mondială a Apei.


FLUX

12

Cultur=

22 MARTIE 2013

TEATRU

Aţi văzut prost să nu caute prostul? „Iubirea la proști”, un spectacol în regia lui M. Chris Nedeea, este o comedie domestică după un text („Dineu cu proști”) de Francis Veber, care a avut premiera pe 7, 8 și 9 martie la Teatrul „Eugene Ionesco”. După vizionarea spectacolului, am fost curioasă să aflu mai multe informaţii despre autor și despre acest text care se joacă cu mult succes astăzi în teatrele din întreaga lume. Există și o montare a acestui text în România, în versiunea regizorală a lui Ion Caramitru, cu Horaţiu Mălăele în rolul principal. Deci, mai întâi, despre autor. Regizor, dramaturg și scenarist francez, Francis Veber a debutat cu comedii de genul farsă în anii ‘70. Fiu al unui cuplu de scriitori, în a cărui „filieră” îi regăsim pe celebrii Tristan Bernard și Pierre-Gilles Veber (autorul filmului „Fanfan La Tulipe”), și pe Catherine Veber, Francis Veber a lucrat ca jurnalist, dedicându-se apoi cu pasiune scenariilor pentru comedii. Primul succes important l-a marcat cu filmul „Le Grand Blond Avec Une Chaussure Noire„/” Marele blond cu un pantof negru”, cu Pierre Richard (1972). În cazul „Dineului cu proști”, tratând într-o savuroasă cheie comică tema larg răspândită a prostiei, piesa de teatru a lui Veber pleacă de la ideea năstrușnică a un dineu organizat într-un grup de prieteni intelectuali, snobi și sarcastici, dineu ai căror invitaţi candidează, fără să știe, la titlul de prostul perfect. La finalul unui astfel de dineu amânat și al unui festin comic desfășurat cu tot tacâmul, autorul ne servește, la desert, o lecţie de viaţă tratată cu rafinament și subtilitate franţuzească: cine este, de fapt, prostul?... Subiectul, transpus cinematografic chiar de autorul său, a avut un succes fulminant în 1999, când, din șase nominalizări la prestigioasele premii César, a fost răsplătit cu trei, pentru: cel mai bun scenariu, cel mai bun actor în rol principal (Jacques Villeret, în rolul François Pignon) și cel

mai bun actor în rol secundar, la care s-a adăugat un formidabil succes de public: peste nouă milioane de spectatori numai în Franţa. Versiunea scenică a piesei lui Veber, realizată pentru Teatrul „Eugene Ionesco” de M. Chris Nedeea, se numește „Iubirea la proști”. Sinopsisul acestui spectacol este următorul: Pierre, directorul unei edituri franceze, are obiceiul de a participa la dinee cu proști, adică un fel de petreceri burgheze la care anumiţi invitaţi vin însoţiţi de un „prost” spectaculos, care nu știe că îi revine onoarea și plăcerea de a fi bătaia de joc a participanţilor la dineu preţ de o seară. În seara cu pricina, Pierre se îmbolnăvește și nu mai merge la dineu, unde era așteptat împreună cu François Pignon, un jovial și binevoitor conţopist, pasionat de modele în miniatură din chibrituri, care urma să joace rolul prostului ce face deliciul tuturor. Și îl joacă, dar nu la dineu, ci acasă la Pierre, unde totul devine imprevizibil, totul se încurcă, înaintând spre un deznodământ în efect de domino. Prin scenă se perindă, vreme de o oră și jumătate, diverși și diverse, casa lui Pierre transfor-

mându-se într-un spaţiu de trecere, în care nimic nu mai e ce a fost. Dincolo de un text deosebit de savuros și mai mult decât explicit, reușita acestui spectacol o asigură jocul actoricesc. Personajele spectacolului, decupate parcă din mediul nostru cotidian, se joacă cu textul precum și-ar interpreta propriile vieţi. Am avut ocazia să urmăresc avanpremiera acestui spectacol din primul rând și m-a impresionat felul în care actorii, într-o manieră absolut firească, ca și cum s-ar fi ridicat de pe scaunele pe care stăteau spectatorii, au evadat treptat într-o lume a lor, o lume în oglindă, în care fiecare își are rostul său, dar este conștient de rolul pe care îl are în conturarea tabloului general. În rolul lui Pierre îl putem urmări pe actorul Valeriu Pahomi. Soţia sa, Christine, este transpusă în scenă de Daniela Burlaca, doctorul Archambaud este interpretat de Laurențiu Vutcărău, François – Gheorghe Pietraru, Leblanc - Dumitru Mamei, Marlène – Ana Jereghe, Cheval – Veaceslav Sambriș, Pascal – Iurie Gologan, Centralista- Irene Boclincă, Bernard – Emilian Crețu.

Acţiunea scenică este astfel compusă, încât și culisele, și scena sunt comasate, spectatorului creându-i-se impresia că poate urmări concomitent ce se întâmplă, în timp real, cu celelalte personaje. Aproape pe întreaga durată a spectacolului, toţi actorii antrenaţi în distribuţie se află pe scenă, în lumină apărând doar cei cărora le-a venit rândul să dea un sens, o motivaţie acţiunii. Dincolo de situaţiile ce provoacă râsul, de dialogurile explozive și de mișcările comice, piesei nu-i lipsește consistenţa psihologică. Este remarcabil felul în care acţiunea piesei trădează dramele personale ale eroilor implicaţi și felul cum acestea se dizolvă în rutina cotidiană. Și singura alinare a fiecăruia este aceea că aproapelui său îi este mai greu, se confruntă cu probleme și mai grave, că societatea ironizează și pe seama altuia. Veber reușește, cu multă măiestrie, să îmbine în creaţiile sale cruzimea cu blândeţea. Autorul dibuie cu multă precizie personaje simple, dar pline de contradicţii, care ne seamănă atât de bine. „Iubirea la proști” nu este un spectacol despre iubire. Și niciun spectacol despre prostia omenească. Mai bine fie spus, și acestea se regăsesc în spectacol, așa cum se regăsesc oriunde și oricum în viaţa fiecăruia dintre noi. Și, în fond, orice se poate reduce la prostie sau invocând-o ne putem eschiva de la anumite responsabilităţi. „Iubirea la proști” este un spectacol despre viaţă, o modalitate de a privi viaţa și prin prisma proștilor. Aţi văzut prost să nu caute prostul? În goana de a ne rezolva problemele cu care ne confruntăm, de a ne aranja viaţa, de a o lua înaintea altuia, de a crea lumii o impresie bună despre noi, o imagine fără cusur, ne transformăm propria viaţă într-un coș de gunoi, cu care rămânem după ce am pierdut tot ce am avut sau am fi putut avea. Gustul amar pe care ni-l dă conștientizarea acestui adevăr nu ni-l ia niciun happy end. Mergeţi la teatru. Este ca o aflare la terapie intensivă, dar să nu neglijaţi perioada de recuperare și modul sănătos de viaţă, dacă doriţi ca această terapie să dea rezultate. Liliana POPUŞOI, FLUX

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

CANTEMIR Oraș, reședinţă a raionului Cantemir, situat pe malul drept al râului Tigheci, aproape de confluenţa acestuia cu Prutul, pe stânga traseului Leova–Cahul, la 125 km de Chișinău. Coordonate geografice: 46°17’ lat. N, 28°12’ long. E. Suprafaţa: 3 km2. Gospodării individuale (apartamente, case particulare): 1550. Populaţia: 6950 de locuitori (2012). Staţia de cale ferată Prut (4 km). Pod de cale ferată peste Prut.

Denumirea orașului evocă numele lui Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei, proeminentă personalitate a culturii românești și europene, savant umanist, autor de scrieri istorice, geografice, filozofice, literare. Orașul a luat fiinţă ca centru agroindustrial, ulterior desemnat ca reședinţă a raionului Cantemir, format la 6

aprilie 1973. Până în 1940, în această zonă a existat o plasă în componenţa jud. Cahul, denumită Cantemir, ea cuprinzând localităţile: Antonești, Cania, Cociulia, Epureni, Filipeni, Hănăsenii de Pădure, Hănăsenii Noi, Lingura, Leca, Mingir, Orac, Porumbești, Tigheci, Toceni, Vozneseni ș.a. În 1973 sunt puse bazele localităţii prin construcţia mai multor blocuri de locuit pentru muncitorii de la Fabrica de conserve „Prut”, aceasta fiind în funcţiune încă din noiembrie 1967. Cu ocazia aniversării a 300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, la 6 aprilie 1973, localităţii i s-a dat denumirea comemorativă Cantemir. Din 1974, ca unitate administrativ-teritoriali de tip orășenesc, cu numele Cantemir, localitatea apare menţionată în toate actele oficiale. Dinamica demografică: 1200 de locuitori în 1975, 2100 de locuitori în 1977, 3180 de locuitori în 1992 și 5245 de locuitori în 1994. În 1989 a fost reamenajat podul peste Prut și repusă în funcţiune

ruta de trenuri Prut–Fălciu. Au fost stabilite relaţii de prietenie și ajutor reciproc între instituţiile din Cantemir și orașele din România: Constanţa, Vaslui, CâmpulungMoldovenesc, Iași, Galaţi ș.a. A fost inaugurat Muzeul „Dimitrie Cantemir”, școlile beneficiază de manuale, dicţionare și opere literare trimise în dar de peste Prut. Menţiuni documentare: 1994. Apartamente, case individuale – 1503, populaţia – 5245 loc. (2464 bărbaţi și 3781 femei), dintre care 3612 români, 638 ruși, 424 bulgari, 131 găgăuzi ș.a.; biblioteci, bancă de economii, magazine, hotel; 1998. Obiective social-economice, culturale și comerciale: asociaţii de producţie agroindustriale, 2 școli medii de cultură generală, școală de meserii, 3 grădiniţe de copii, casă de cultură, 3 biblioteci, cinematograf, oficiu de telecomunicaţii, policlinică, ambulatoriu, farmacii,

centru sportiv, stadion, bază turistică, hotel; 2005. Oraș cu 8000 loc. (români – 68 %, ruși, ucraineni bulgari, găgăuzi ș.a.). Pe teritoriul orașului activează circa 50 de agenţi economici. Spital, policlinică, farmacii, Liceul teoretic „Dimitrie Cantemir”, școală de muzică, școală de meserii, Muzeul „Dimitrie Cantemir”. Diverse aspecte din istoria localităţii, unele momente din viaţa materială și spirituală a locuitorilor, particularităţile fizico-geografice și naturale ale terenului și-au găsit reflectare în toponimia locală: Atanasiu, Bălacea, Budăiul, Cazancu, Fundacul, Imașul, Izvoara, Movila, Paragina, Pârloaga, Podișul, Podul Fălciului, Prutul, Răzășiile, Saca, Sfanduhul, Tigheciul, Troiţa, Vadul Morii. Dr. hab. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, cercet. şt., pentru FLUX


Diverse

22 MARTIE 2013

Postul, un remediu pentru sănătate Perioadele de ajunare sunt foarte recomandate persoanelor care vor să aibă o stare bună de sănătate. Œ Dietele vegetariene ajută nu numai la revigorarea organismului, ci și în curele de slăbire.

Întâlnit în toate religiile, postul are nu numai semnificaţii religioase, ci și beneficii importante pentru starea de bine a organismului. Definiţia o cunoaștem cu toţii – „postul este o perioadă determinată de timp în care credincioșii se abţin de la a consuma alimente de origine animală, se roagă și își curăţă sufletul de păcate”. Perioadele de ajunare sunt stabilite de către Biserică, dar nimeni nu ne împiedică să alegem și altele decât cele trecute în calendar. Potrivit nu doar canoanelor, ci și statisticilor medicale, în perioadele de abstinenţă are loc o detoxifiere a organismului. În post sunt recomandate dietele bazate pe legume, fructe și seminţe, completate cu ceaiuri. O alimentaţie exclusiv vegetariană ajută la o bună funcţionare a organelor interne, care se curăţă de reziduuri. Beneficii au și persoanele care doresc să-și retușeze silueta fiindcă porţiile cu un număr redus de calorii ajută la îndepărtarea kilogramelor în exces cu care am ieșit din iarnă. În perioadele de post scade nivelul trigliceridelor și al glicemiei, cu efect benefic asupra persoanelor predispuse la bolile cardiovasculare și diabet. Renunţarea la alimentele de origine animală îmbunătăţește aspectul tenului, reduce insomniile și stările de anxietate, iar digestia nu ne mai creează probleme. Concluzionând, nu vă temeţi de perioadele de post și încercaţi să vă ajustaţi dieta pentru că veţi avea numai de câștigat! Ziarulevenimentul.ro

FLUX

Aproximativ 40% din inteligenţa unui copil este moştenită Aproximativ 40% din inteligenţa unui copil este moștenită de la părinţi, potrivit rezultatelor celui mai mare studiu genetic efectuat până în prezent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Queensland (Australia). Procentul este mai mic decât estimările anterioare, iar rezultatele acestui studiu sugerează că inteligenţa este influenţată de mai multe gene a căror activitate trebuie analizată prin cumulare, informează dailymail.co.uk. Rezultatele acestui studiu alimentează și mai mult dezbaterile privind inteligenţa, mai precis în ce măsură este un produs al moștenirii genetice, respectiv al factorilor de mediu. Autorii studiului au utilizat date genetice (mostre de ADN) și evaluări ale coeficientului de inteligenţă în cazul a 18.000 de copii, cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, din patru

ţări – Australia, Olanda, Marea Britanie și SUA. Profesorul Beben Benyamin, coordonatorul studiului, spune că au analizat relaţiile între tiparele de diferenţe în ADN-ul copiilor și tiparele de diferenţe în coeficientul de inteligenţă. Cercetătorii au descoperit – eli-

minând factorii de mediu – că între 20 și 40% dintre variaţiile în ceea ce privește coeficientul de inteligenţă în copilărie sunt rezultatul factorilor genetici. Studiile anterioare indicau o variaţie de 40-50%. Analizele au stabilit că gena FNBP1L are o importanţă semnificativă în ceea ce privește nivelul de inteli-

genţă în copilărie. Studii anterioare au stabilit că aceeași genă este cea mai importantă în prezicerea nivelului de inteligenţă la vârsta adultă. De obicei, atunci când analizează modul în care factorii genetici influenţează trăsăturile individuale, cercetătorii preferă să caute variaţiile genetice cunoscute ca polimorfisme uninucleotidice, pentru că oferă informaţii genetice mai precise. Însă Benyamin spune că în timpul studiului lor nu au descoperit nicio astfel de variaţie care să prezică semnificativ nivelul inteligenţei în copilărie. Înţelegerea factorilor care influenţează inteligenţa este importantă: coeficientul de inteligenţă este o bună modalitate de a prezice speranţa de viaţă, rezultatele școlare și profesionale, precum și nivelul veniturilor la vârsta adultă, spune Benyamin. Rezultatele acestui studiu sunt importante și pentru o mai bună înţelegere a maladiilor mintale, a mai spus acesta. Mediafax.ro

STUDIU

Lipsa somnului îi face pe oameni să mănânce mai mult şi să se îngraşe Un program de somn de doar cinci ore pe noapte, timp de o săptămână, și accesul nelimitat la mâncare i-a făcut să se îngrașe pe participanţii la un studiu organizat recent în Statele Unite. Oamenii de știinţă au arătat deja că lipsa somnului poate să conducă la o creștere în greutate, fără însă ca efectele asupra metabolismului să fie bine determinate. În noul studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), cercetătorii americani arată că rămânerea în starea de veghe necesită mai multă energie, conducând la ingerarea unei cantităţi mai mari de alimente. “Nu lipsa somnului în sine duce la îngrășare”, afirmă Kenneth Wrightt, coordonatorul studiului. “Dar atunci când nu dormi suficient ai tendinţa de a mân-

ca mai mult decât este necesar, pentru a compensa“, a explicat el. Pentru acest studiu, savanţii americani au monitorizat 16 femei și bărbaţi cu o stare de sănătate bună, care au “trăit” timp de două săptămâni în Spitalul Universitar din Colorado. Consumul lor de energie a fost calculat prin măsurarea cantităţilor de oxigen inspirate și a celor de dioxid de carbon (CO2) expirate. În timpul primelor cinci zile, jumătate dintre participanţi nu puteau să doarmă mai mult de cinci ore pe noapte, în timp ce membrii din celălalt grup au avut parte de nopţi considerate normale, cu opt sau nouă ore de somn. La sfârșitul acestei perioade, cele două grupuri au făcut schimb de programe, pentru a face același experiment timp de alte cinci zile. Cu toţii aveau acces la mese copioase și alte alimente pe care putea să le mănânce în orice moment ar fi dorit, precum fructe, iaurturi, chipsuri și îngheţată.

Cât de important este să bem apă Doi litri: aceasta e cantitatea minimă de lichide pe care ar trebui să o bem în fiecare zi. „Deshidratarea produce uscarea pielii, mucoaselor, constipaţie, migrene, oboseală, lipsa de concentrare“, spune Andreea Iftimie, medic estetician la Coquette Beauty Clinique. Ce te faci însă dacă gustul apei plate nu-ţi place și nu ești acasă, ca să îţi poţi pregăti un ceai dulce sau o limonadă cu lămâie, miere și mentă? Există alternative viabile?

mare, gustul e puţin dulce sau acrișor, caloriile în plus faţă de o apă normală sunt nesemnificative, iar consumatorii cărora nu le place să bea apă plată simplă se pot simţi încurajaţi să se hidrateze mai bine. Când putem să le bem? Atunci când ţi se pare că setea nu-ţi trece decât dacă bei ceva mai acrișor sau simţi nevoia unui gust dulce după masă, fără grija caloriilor. Dacă vrei însă ca apa ta gustoasă să fie cu adevărat eco și sănătoasă, încearcă mai degrabă varianta naturală: taie lămâi, lime sau portocale în felii și pune-le în sticla de apă plată. Sau pune o lingură de miere și câteva frunze de mentă mărunţite și poţi avea parte de cea mai delicioasă limonadă home-made.

Apă cu plus de vitamine Ce sunt? Aceste băuturi sunt îmbogăţite cu vitamine și minerale ca A, B, C și E și promit un aport de vitamine esenţiale organismului la fiecare înghiţitură de apă. Unele tipuri de apă „îmbogăţită“ promit chiar o stare de relaxare rapidă sau un somn mai ușor. Citește cu atenţie etichetele și fii atentă la coloranţi artificiali și îndulcitori! De ce să le bem? Cu siguranţă nu îţi vor oferi tot surplusul de vitamine de care are nevoie organismul tău. „Este bine să bem băuturi cu minerale în situaţiile în care trebuie să ne reechilibrăm hidroelectrolitic: transpiraţie după efort fizic, saună, după o stare de vomă sau diaree.

13

Sfat

Însă dacă vreţi un aport mare de vitamine, consumaţi fructe și legume proaspete, așa cum sunt ele sau sub formă de suc proaspăt stors“, spune doctorul Andreea Iftimie.

Apă cu diverse arome Ce sunt? Apă plată, în principal, căreia i s-au adăugat diverse arome: de citrice, mere, căpșuni, fructe de pădure. Prin ur-

„Cele mai importante caracteristici ale unei ape sunt PH-ul (care e bine să fie alcalin, adică peste 7) și nivelul de reziduu uscat, adică mineralele (care trebuie să fie scăzut). Apa alcalină contrabalansează acidifierea organismului produsă de alimentaţia și de stilul de viaţă modernă. Reziduul uscat scăzut se corelează cu nivelul ridicat de electroni, respectiv cu proprietăţi antiîmbătrânire“, spune medicul Andreea Iftime. Glamourmagazine.ro

În medie, cei care dormeau doar cinci ore pe noapte ardeau cu 5% mai multă energie în comparaţie cu grupul care dormea până la nouă ore, dar ei au consumat, totodată, mai multă hrană, corespunzând unui procent suplimentar de calorii de 6%. Cei care dormeau mai puţin mâncau mai puţin la micul-dejun, dar consumau mai multe alimente la cină, introducând în organism, seara, un număr de calorii mai mare decât cel care corespundea oricărei alte mese luate în timpul zilei. Autorii studiului au constatat că femeile și bărbaţii au reacţionat diferit în timpul studiului. Dormind normal, bărbaţii s-au îngrășat puţin, în timp ce femeile și-au menţinut silueta. Însă, atunci când au dormit doar cinci ore pe noapte, atât femeile, cât și bărbaţii s-au îngrășat, în medie, un kilogram. Mediafax.ro

Propunem atenţiei Dumneavoastră următoarele SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate și plicuri; 4. Servicii de imprimare rapidă la rezograf în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate (EPSON L800); 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD. Xerox – 25 bani/pagină Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 1 leu/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei Laminare – de la 3 lei/pagină

Executăm rapid şi calitativ! Contacte: str. N. Iorga, 5, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 022 23 33 56 e-mail: mihaib128@gmail.com


FLUX 25

14

Programe

Luni MARTIE

22 MARTIE 2013

26

Marţi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Drumeții”. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 12.00 Vedete la bis. 13.10 Desene animate. “Farhat”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Spectacol TV. “Bătrânul bucătar”. Regia N.Scorpan. 15.10 Documentar. “Arts 21”. 15.35 Cinemateca universală. 15.55 Fotbal non-stp. 16.30 Petalo romano. 17.15, 21.25 Ziua Mondială a Teatrului. Gala Premiilor UNITEM. Transmisiune în direct din sala Teatrului Național “Mihai Eminescu”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 22.20 Corala “Gloria”. Program muzical. Colegiul “Ștefan Neaga”, dirijor T.Danița. 23.00, 0.10 Film. “VIOLETE PURPURII” (SUA, 2007). 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 3.50 Music Mania. 5.10 Respiro. Program muzical. 5.25 Accente economice.

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Petalo romano. 6.40, 1.00 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.15 Film. “MOARA” (“Telefilm-Chișinău”). 10.20 Documentar. “Global 3000”. 10.45 Picături de “Dor”. Program muzical. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10 Portrete în timp. Ecaterina Malcoci. 13.40 Formația “Nemuritorii”. Program muzical. 14.20 Film. “MEȘTERUL MANOLE” (“Telefilm-Chișinău”). 15.55 Ring Star. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Desene animate. “Farhat”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.50 Medalion muzical. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Legendele muzicii. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Serial: Patimile inimii (r) 11:45 Videoclipuri 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă (prima emisiune din acest sezon) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Seducţia pericolului 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4450 15:00 Film: Idilă cu dădaca mea (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.16, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 Премьера. “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Панин в многосерийном фильме “Журов” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Михаил Ножкин, Александр Фатюшин в фильме “Одиночное плавание” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 1.50, 3.00, 6.00 Teleenciclopedia. 2.25 Filmoteca veselă. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:33 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 LE DESTIN DE L’INDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DANS LES PAS DE MARIE CURIE 16:30 FLASH INFO 16:34 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 21:04 PEUPLES DU MONDE 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 COUSINADES - SPECIMEN 23:02 COUSINADES - LE PENSIONNAT DE L’ESPOIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 AVEC LA PEAU DES AUTRES 2:32 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

06:30 Serial: Stăpâna (r) 07:30 Reţeta de acasă (prima emisiune din acest sezon) (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Serial: Patimile inimii (r) 11:45 Videoclipuri 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Trădare de-o noapte 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4451 15:00 Film: Riscuri asumate 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI New York, ep.17, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 Премьера. “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Панин в многосерийном фильме “Журов” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Лиллехаммер” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 4.15 Prim plan. 16.45, 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.15 Interes general. 2.45 Olimpiada veseliei. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 URGENCES À DAVOS 14:13 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN FLIC 16:32 FLASH INFO 16:35 TRÉSORS DE CIVILISATION 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CABOTINS 21:26 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 QUI SÈME LE VENT 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FOOTBALL 1:58 FOOTBALL 2:51 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

27

Miercuri MARTIE

28

Joi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Știință și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 3.50 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.40 Din fondul TV Moldova-1. “A fost odată... Dumitru Caraciobanu”. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. 22.20 Mărțișor-2013. Program muzical. 23.20, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Picături de “Dor”. Program muzical. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 5.10 Music Mania.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Documentar. “Shift - viața în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Drumeții”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 15.50 Părinți și copii. 16.20 Erudit-cafe. Concurs. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Evantai folcloric. 3.50 Respiro. Program muzical. 5.10 Music Mania.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Serial: Stăpâna (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Serial: Patimile inimii (r) 11:45 Videoclipuri 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Riscuri asumate (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4452 15:00 Film: Dă-i bătaie! 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.18, an 7 00:00 Serviciul Roman de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:30 Serial: Stăpâna (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Serial: Patimile inimii (r) 11:45 Videoclipuri 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 05:45 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dă-i bătaie! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4453 15:00 Film: Negustorii de copii 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.4, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.4, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Pentatlon 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 Премьера. “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Панин в многосерийном фильме “Журов” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Среда обитания 01:50 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 Премьера. “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:10 Премьера. “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Андрей Панин в многосерийном фильме “Журов” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 Александр Збруев, Олег Ефремов в фильме “Мой младший брат” 02:40 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.55 Info mediu. 4.15 Prim plan.

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.15, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 4.15 Prim plan. 16.45, 17.50, 0.00, 3.05, 6.15 Teleenciclopedia. 2.15 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:30 PHILIPPE SOLLERS, L’HOMME LUMIÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 JIMMY RIVIÈRE 16:30 FLASH INFO 16:32 LA LARME DU FANTÔME 16:40 LUNDI CDI 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:28 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 1:58 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe 2:54 TEMPS PRÉSENT 3:48 TV5MONDE LE JOURNAL 4:12 D’EST EN OUEST

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:56 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 QUI SÈME LE VENT 21:02 FLASH INFO 21:04 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:01 LA PETITE CHAMBRE 23:29 CÉRÉMONIE DES QUARTZ 2013 23:46 LÉO L’IMPASSIBLE 23:52 CIVILISATION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:58 PHILIPPE SOLLERS, L’HOMME LUMIÈRE 2:53 QUESTIONS À LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE


Programe 22 MARTIE 2013

29

Vineri

30

MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.35 Русский мир. 14.05 Portrete în timp. 14.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 16.05 Documentar. “Micii nomazi”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Medalion muzical. Arsenie Botnaru. 1.00 Cinemateca universală. 1.20 Spectacol TV. “Bătrânul bucătar”. Regia N.Scorpan. 5.10 Respiro. Program muzical.

Sâmbătă MARTIE

6.00, 21.00, 23.55, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 7.40 Vedete la bis. 8.45 Documentar. “Micii nomazi”. 9.40 Documentar. “Shift - viața în era digitală”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. In memoriam. Radu Cărăuș, muzician. 12.00 I.L.Caragiale. “O noapte furtunoasă”. Spectacol al Teatrului “Satiricus I.L.Caragiale”. 13.45 Respiro. Program muzical. 14.05 Documentar. “Made in Hollywood”. 15.00 Desene animate. “Sandocan”. 15.55 Documentar. “Euroboxx”. 16.25 Junior Eurovision. Program muzical. 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Film. “POETUL” (Canada, 2007). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Portrete în timp. 1.30 Program muzical. 2.05 “Și iar Chirița”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălți. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Serial: Stăpâna (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Serial: Patimile inimii (r) 11:45 Videoclipuri 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 05:45 Serial: Stăpâna (r)

06:30 Serial: Lara (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Serial: Patimile inimii (r) 11:45 Videoclipuri 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste și luptă 18:45 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 05:45 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Negustorii de copii (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4454 15:00 Film: Regina frumuseţii 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 23:00 Film: Dulcele sărut al Daliei 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:30 Film: Oaia neagră 16:15 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Afaceri necurate 22:30 Film: Machete 00:45 Explore Midnight 01:15 Știrile Pro Tv (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 Премьера. “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера. “Пока еще не поздно” 17:05 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:10 “Две звезды” 23:45 “Вечерний Ургант” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:45 Брэд Питт, Роберт Редфорд в приключенческом фильме “Шпионские игры” 02:45 “Prima Oră” (R) 04:45 “Primele știri” (rom) (R)

06:00 Новости 06:10 Арнольд Шварценеггер в комедии “Детсадовский полицейский” 08:00 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Людмила Гурченко. Как я стала богиней” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:05 “Рождение легенды. Покровские ворота” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Олег Меньшиков, Леонид Броневой, Инна Ульянова, Анатолий Равикович, Елена Коренева,Татьяна Догилева, Евгений Моргунов в фильме Михаила Козакова “Покровские ворота” 17:30 “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Последняя встреча”. Приключенческий сериал 20:00 Премьера. “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 “Yesterday live” 00:25 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:05 Джордж Клуни в фильме Антона Корбайна “Американец” 02:40 Приключенческий фильм “Царь скорпионов” 05:00 “Пока все дома”

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Prim plan. 16.45, 17.50, 1.55, 2.45, 6.15 Teleenciclopedia. 2.20 Parteneri de week-end. 3.15 Sport. 4.20 Nocturne. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:31 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 QUI SÈME LE VENT 16:32 FLASH INFO 16:34 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 18:47 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:27 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:02 UN FLIC 23:46 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:55 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:46 UNE HEURE SUR TERRE 3:31 NOUVO 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

31

MARTIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Familia Stein - o fabrică de artă modernă”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Elena Obrazțova. Program muzical. 8.45 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.05, 4.30 ARTelier. Ion Morărescu. Expoziția personală. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. Tradiția Mărțișorului în satul Hârbovăț, Anenii Noi. 15.00 Chișinăul de ieri și de azi. 15.15 Film. “SUFLETE ÎN CEAȚĂ” (Franța). 16.45 Cinemateca universală. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 Eugen Doga. “Sub semnul primăverii”. Spectacol muzical susținut de Ateneul Român, București. 21.20 Săptămâna sportivă. 23.30 Documentar. “Global 3000”. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 Dor. In memoriam. Radu Cărăuș, muzician. 2.15 Vedete la bis. 3.15 Fii tânăr! 5.00 Mărțișor-2013. Program muzical. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos 06:30 Serial: Lara (r) 07:30 Reţeta de acasă (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Serial: Patimile inimii (r) 11:45 Videoclipuri 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 05:45 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Oaia neagră (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Film: Fără o vâslă 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Misiune pe MS One 22:30 Film: Firewall: Program de protecţie 00:30 România, te iubesc! (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Великий пост” 07:00 Евгений Леонов, Ия Саввина в фильме “Слезы капали” 08:25 Teleshopping 08:40 “Служу Отчизне!” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “ProVest” 13:10 Ирина Купченко, Александр Збруев в фильме “Одинокая женщина желает познакомиться” 14:30 Александр Збруев, Марина Неелова в фильме “Ты у меня одна” 16:05 “Форт Боярд” 17:25 Премьера сезона. “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:55 “Познер” 01:45 Алексей Булдаков в комедии “Особенности национальной охоты в зимний период” 02:55 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 03:25 Аристарх Ливанов в боевике “Вариант “Зомби” 7.00, 16.35 Parteneri de week-end. 7.25 Să mă aștepți... 9.00-12.30, 17.10, 20.30 Seriale. 12.30 Tezaur folcloric. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 16.00 Filmoteca veselă. 19.00, 6.30 Reporter. 23.00 Ne vedem la TVR. 0.50 Tezaur folcloric. 1.15 O dată’n viață. 3.05 Sport. 4.10 În grădina Danei. 4.35 Universul credinței. 6.15 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:56 LES BOYS 16:18 LES BOYS 16:40 LES BOYS 17:02 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 RALLYE AÏCHA DES GAZELLES DU MAROC 22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 4:01 ACOUSTIC 4:27 PEUPLES DU MONDE 4:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:11 WAKFU 11:35 TACTIK 12:09 SCIENCE OU FICTION 12:35 COQUELICOT & CANAPÉ 13:03 JOUR DE RUGBY 13:46 SAUVETEURS DES MERS 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 ARTISANS DU CHANGEMENT 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 ALEXANDRE LE BIENHEUREUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 FOOT ! 1:36 FOOT ! 1:47 LA PETITE CHAMBRE 3:14 LÉO L’IMPASSIBLE 3:20 CIVILISATION 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

7.00 Zestrea românilor. 8.10 Parteneri de week-end. 8.45, 13.20 Teleshopping. 9.0013.20, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.15 O dată’n viață. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.00 Tezaur folcloric. 0.20, 6.20 Teleenciclopedia. 1.20 Ne vedem la TVR. 4.00 Sport. 4.15 Viața satului.

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

22-29 martie Berbec Este o săptămână potrivită pentru a ieși mai mult, pentru întâlniri romantice și pentru a petrece câteva ore deosebite în compania copiilor. Dorinţele trebuie amânate din cauza priorităţilor.

Taur Cele mai importante probleme pe care le bifaţi în această perioadă sunt cele legate de familie. Singurul element de care aveţi nevoie este mai mult calm în discuţii pentru că sunteţi tentaţi să luaţi măsuri dure fără explicaţii.

Gemeni Pentru a avea o săptămână reușită, ar fi bine să uitaţi anumite cuvinte care v-au fost adresate și care v-au marcat mult. Pe lângă asta va trebui să fiţi atenţi la ceea ce spuneţi și mai ales cu cine vorbiţi.

Rac Vă simţiţi protejaţi prin faptul că anumite persoane plasate în locuri strategice vă oferă informaţii preţioase. Cu toate acestea, perioada se anunţă tensionată din cauza problemelor bănești.

Leu Sunteţi energici, centraţi pe propria persoană și dornici de acţiune. Pe acest fond pot să apară momente tensionate în relaţia cu șefii, din cauza lipsei de simţ practic de care dau dovadă aceștia.

Fecioară Pot să apară schimbări de situaţie în deciziile pe care le-aţi luat împreună cu unul dintre parteneri sau cu persoana iubită. Nu aveţi motive de teamă, aceste modificări se vor dovedi benefice pe termen lung.

Balanţă Încă de la începutul săptămânii veţi avea mai multe ocazii de a vă simţi iritaţi din cauza numeroaselor solicitări venite din partea prietenilor sau, dimpotrivă, a refuzului acestora de a vă ajuta.

Scorpion Sunt posibile momente tensionate la locul de muncă sau chiar conflicte verbale cu partenerii. Sunt mici probleme care nu durează mult, așa că nu are rost să îi luaţi prea în serios pe cei care vă supără.

Săgetător Este posibil ca unele obligaţii de serviciu să nu vă convină din cauză că aţi prefera să faceţi altceva sau că vă este refuzată o cerere legată de concediu din pricina volumului de muncă existent.

Capricorn Aveţi ocazia de a consolida relaţia cu persoana iubită, chiar dacă nu îi îndepliniţi dorinţele așa cum șiar fi dorit. E o perioadă a pasiunii în tot ce faceţi, până și în momentele petrecute în compania celor dragi.

Vărsător Vă ocupaţi de parteneri sau de alţi apropiaţi care s-ar putea să reacţioneze neplăcut la acest exces de atenţie din partea voastră. E posibil să caute motive ca să înţeleagă de ce vă interesaţi de ei atât de mult.

Peşti Tot de probleme din anturajul apropiat trebuie să vă ocupaţi și săptămâna asta. Rudele au nevoie de cineva care să le organizeze activitatea sau vă cer părerea pentru că nu se pot hotărî de unde să înceapă.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 629 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu

22 MARTIE 2013

GENERAŢIA 2002

Savelie Mihai: „Avem un băieţel minunat şi, în exclusivitate pentru FLUX FLUX,, vă spunem că aşteptăm şi o fetiţă” Perla Coastei de Azur, orașul Nice, este una dintre destinaţiile preferate ale turiștilor. Savelie Mihai, tânărul de la Cantemir, locuiește de trei ani și ceva împreună cu familia în acest loc minunat. Tot acolo îi sunt prietenii, mama și fraţii. Nu a uitat de Moldova, chiar dacă spune că s-a acomodat perfect cu modul de trai de acolo. Este fericit, are o soţie minunată și un băieţel tare dulce. Familia este în așteptarea celui de-al treilea membru. Vă invităm să citiţi interviul de mai jos pentru a vedea cum l-a absorbit mediul francez pe Savelie. - Savelie, mulţumim pentru că ai acceptat să ne acorzi acest interviu. De câţiva ani locuiești în Nice, Franţa, alături de familia ta. Te-ai acomodat, ai reușit să te integrezi în comunitatea francezilor? - Cu mare drag. Și eu vă sunt recunoscător pentru acest interviu. În Franţa locuiesc de trei ani și jumătate. Am venit în Nice împreună cu soţia și feciorul care pe atunci avea doar 6 luni. La început ne-a fost cam greu să ne acomodăm: nu cunoșteam limba, nu aveam de lucru, totul era străin pentru noi, nu aveam prieteni. Însă, treptat, am prins la aripi: am cunoscut mai mulţi moldoveni cu care ne întâlneam de sărbători, ascultam muzică populară și chiar ne prindeam în horă, așa ca să ne mai vindecăm dorul de casă. - De câţi ani, mai exact, ești plecat din ţară? Franţa a fost unica ta destinaţie? - Prima și unica noastră destinaţie a fost Nice, Franţa. Desigur, am mai vizitat și alte ţări în calitate de turiști: Italia, Spania, Germania, Austria, însă am realizat că ne simţim mai bine în Franţa. - Locuiești cu soţia și cu băieţelul vostru într-un loc de paradis. Nice oferă vizitatorilor obiective turistice, locuri remarcabile. Curăţenie exemplară, plante exotice, arhitectură, Marea Mediterană alături. Cum e să vezi asta în fiecare zi? Mulţi ar putea să vă considere niște norocoși. - Chiar suntem norocoși. Nu toţi au posibilitate să locuiască pe malul mării, să vadă zi de zi palmieri și să meargă pe străzi spălate în fiecare dimineaţă. Însă această frumuseţe e fascinantă la început, mai apoi devine ceva obișnuit. - În Nice mai ai pe cineva dintre rude, prieteni? Sunt mulţi moldoveni acolo? - Aici e întreaga mea familie. Persoana care a făcut posibilă venirea noastră în Nice este mămica mea. Ea muncește aici de șase ani. În primăvara anului 2008 familia noastră a trăit o dramă: tata a decedat. Mama a plecat și a făcut tot posibilul ca s-o aducă lângă ea pe sora noastră, Maria. Ea avea la acel moment 13 ani. Mai târziu am venit eu cu familia, după care a urmat fratele Mihai. Miam adus aici și prietenii. Este vorba despre o colegă de la Noua Generaţie, Titi Zemba (Potângă), cu soţul ei Anton. Am devenit și cumetri. Există o comunitate de moldoveni aici. Nu cunosc exact numărul lor din motivul că în fiecare săptămână întâlnesc

alţi și alţi moldoveni. Cercul nostru de cunoscuţi și de prieteni este alcătuit cam din 40 de persoane. - De unde ești originar? - Sunt originar din raionul Cantemir, satul Ciobalaccia, o localitate deosebită, cu oameni gospodari și muncitori. O spun cu părere de rău că de câte ori mă întorc la baștina mea văd străzi pustii și tot mai puţini tineri rămași în localitate. Bătrânii, sărmanii, se plâng de sărăcie și de mizeria din ţară.

aceeași seară i-am propus să fie prietena mea. Ei bine, de atunci suntem împreună. Avem un băieţel minunat și, în exclusivitate pentru FLUX, vă spunem că așteptăm și o fetiţă. - Spune-ne despre fiul vostru. Câţi ani are? Vorbește deja franceza? - Acest copil a fost foarte așteptat de toţi, el fiind primul nepoţel atât pentru părinţii mei, cât și pentru socri. Acum, pe 21 martie, face patru ani, se numește Doru-Bogdan, frecventează grădiniţa din Nice, vorbește franceza și italiana. Noi comunicăm cu el în română, ca să nu-și uite rădăcinile. Cineva dintre rude îl numește copilul secolului XXI, deoarece îi place calculatorul, nu are - În timpul liber ieșim la plimbare. Dacă e frig, mergem la munte cu schiurile, dacă e cald, mergem la mare. Nice are foarte multe parcuri unde te poţi odihni cu familia. Chiar recent s-a încheiat carnavalul, un eveniment important pentru oraș. Culori, multă lume, păpuși gigantice, flori, muzică și dispoziţie pe cinste. Aici ne-am schimbat modul de viaţă, am învăţat să îmbinăm utilul cu plăcutul. Suntem mai atenţi la ce mâncăm și cum mâncăm. Am renunţat la grăsimi și prăjit, la alcool și fumat, ne plac mult produsele de mare. Dacă în Moldova le gustam o dată în an, aici sunt pe masa noastră cel puţin o dată în lună. Salatele, fructele sunt de nelipsit la fiecare masă, ca și iaurturile, și dulciurile.

- Mai ai pe cineva în sat? Cât de des veniţi în Moldova? - Foarte puţine persoane au rămas în sat. Mai este nașa și câţiva prieteni de familie ai părinţilor mei, dintre oamenii mai apropiaţi. Însă ceea ce mă face să revin în fiecare vară acasă este mormântul tatălui meu. De câte ori trec de poarta cimitirului, mă răscolesc amintiri și regrete că nu i-am destăinuit multe și nu am apreciat unele momente atunci când era în viaţă.

- Unde ai cunoscut-o pe soţia ta? - Am ajuns și la întrebări mai picante. Fiind tânăr și neliniștit, colindam până în zori discotecile din Chișinău. În ziua cu pricina am avut un mic accident, am lovit motocicleta unui prieten și, ca să-mi răscumpăr cumva vina, l-am invitat la discotecă. Să vedeţi ce aventuri. I-am promis că îi voi organiza o seară în compania mai multor domnișoare. De fapt, ambii eram în căutare de acţiuni mai îndrăzneţe, deși eu flirtam deja cu câteva studente concomitent. Ajungând la locul propriu-zis, am văzut că la o masă stăteau câteva domnișoare drăguţe. Ne-am asigurat că-s singure și am făcut cunoștinţă cu ele. Când am văzut-o pe Ina, soţia mea, am uitat și de promisiune, și de accident, și de toate fetele de pe lume. Am petrecut-o acasă și tot în

de asigurare medicală ce acoperă 83% din cheltuieli. Deși nu sunt cetăţean francez, nu simt discriminare din partea statului. Aici fiecare copil primește indemnizaţie, nu contează unde este născut, fiecărei mame cu mulţi copii i se acordă ajutor lunar. Dacă e să vorbim de preţuri, nu sunt exagerate în raport cu venitul și calitatea, unele produse sunt chiar mai ieftine decât în Moldova.

nicio dificultate să se folosească de IPhone, iar motocicletele sunt pasiunea lui. Așteaptă cu nerăbdare sosirea pe lume a surioarei. Sunt un tată fericit și un soţ împlinit. Ei sunt tot ce am mai scump. - Presupun că singurul motiv din care aţi plecat a fost cel economic. Acolo cum e? Este complicat să locuiești într-un oraș cu preţuri exagerate? Spun asta pentru că Nice e chiar un oraș scump. - Da, ca și majoritatea moldovenilor am fost nevoit să părăsesc ţara din motive economice și nu numai. Haosul, instabilitatea politică, indiferenţa guvernanţilor faţă de tineri și de întregul popor ne-a impus să ne construim viaţa în afara ţării. Aici mă simt om cu drepturi depline, plătesc taxe mari la stat, dar beneficiez

CMYK

- Vă gândiţi să vă întoarceţi acasă? Aveţi astfel de planuri? - Sincer, venim numai în vizită. În Moldova e o parte din inima noastră, însă vreau să le ofer copiilor un viitor mai bun. Și apoi, la ce să mă întorc? La corupţie, salarii mici și preţuri mari, la gropi și întuneric? Familia mea e aici, toţi cei dragi sunt aici. Poate de asta nu simt atât de acut dorul de Moldova. - Cum sunt francezii? Dificili, pretenţioși sau dimpotrivă? - Francezii sunt diferiţi. Și mai buni, și mai pretenţioși, și mai săraci, și mai bogaţi, dar toată lumea este amabilă și zâmbitoare, gata să vină în ajutor oricând. Ei ţin la tradiţiile lor, respectă legile statului, muncesc, dar și se odihnesc pe cinste. Mulţi dintre francezi trăiesc toată viaţa în chirie și nu fac mare tragedie din asta, nu pun accent pe case luxoase. Pentru ei e mai de preţ sănătatea. - Ce vă place să faceţi atunci când aveţi timp liber? Ce vă propune Nice? La ce evenimente participaţi acolo? V-aţi schimbat preferinţele gastronomice?

- Care este experienţa ta cu PPCD? - Pentru mine PPCD e a doua școală. În acest partid m-am format ca persoană, mi-am creat anumite valori, dorinţe și scopuri. Îmi aduc aminte de fiecare moment petrecut în compania colegilor mei, toate evenimentele, începând cu protestele și finalizând cu universităţile de vară organizate de Noua Generaţie. La PPCD mi-am făcut adevăraţi prieteni cu care ţin legătura. Am făcut multe isprave împreună. De aici am învăţat să preţuiesc fiecare om și să ţin cont de părerile altora. Câtă răbdare și înţelegere am avut din partea liderilor de partid. Am avut marea fericire și onoare să mă aflu în preajma domnului Vlad Cubreacov. Zi de zi aflam ceva nou. Pe lângă sfaturi și poveţe, dumnealui mă învăţa să vorbesc corect, îmi spunea multe citate din Biblie, astfel devenindu-mi un părinte spiritual căruia îi împărtășeam chiar și problemele de familie, știind că mereu mă va îndruma pe o cale corectă. Îi sunt foarte recunoscător și îi mulţumesc din suflet. De la Iurie Roșca am învăţat să nu-mi fie frică de nimic, doar de Bunul Dumnezeu. Curajul lui îl îmbărbăta pe fiecare dintre noi, iar optimismul și pofta de viaţă ne fascina și ne motiva. Vă spun cu mâna pe inimă că singura speranţă de a reveni în Moldova ar fi ca domul Iurie Roșca să revină în prim-planul vieţii publice de la noi. - Mulţumim. Numai bine! - Doamne ajută! Nice, Franţa Lucia CUJBĂ, FLUX

Ziarul Flux, Ed. 11 (887)  

Flux de stiri on-line

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you