Page 1

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 21.09.2012

(=)Nașterea Maicii Domnului. Toate ale Praznicului

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0074 1 Dolar american ............. 12.3585 1 Leu românesc ................ 3.5480 1 Rublă rusească ............... 0.3927 Timpul probabil: 21.09.2012

22.09.2012

Soare, 12 16 0C

Soare, 12 21 0C

PAGINA

ACTUAL

3

POLITIC

Moldova – din nou pe baricade sau de ce s-au activizat extremele

5

PAGINA

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

SCANDALOS

Preţul la benzină s-a majorat din nou. Trei companii petroliere au afișat preţuri mai mari la carburanţi cu 50 de bani. În timp ce Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică afirmă că scumpirile nu sunt justificate, petroliștii se plâng că lucrează în pierdere, deoarece preţul de import al combustibilului a crescut până la 1 150 de dolari per tonă. Începând cu data de 19 septembrie, trei companii petroliere au majorat preţurile la carburanţi. Astfel, un litru de benzină cu cifra octanică A95 ajunge să coste până la 17 lei și 75 de bani, cu 50 de bani mai mult decât până acum, iar motorina a ajuns să coste până la 16 lei și 75 de bani pentru un litru. Continuare în pag. 2

Judecătoria Râşcani se va pronunţa, pe 28 septembrie, în cazul Roşca vs AIE

VLADIMIR FILAT:

Când sunt sincere autorităţile – atunci când le vorbesc cetăţenilor sau atunci când solicită ajutor de la donatorii externi?

Tora, la baza spiritualităţii şi binelui nu numai pentru iudei, dar şi pentru toţi oamenii

Avem 75 de concetăţeni cu averi de peste 30 de milioane de dolari

7

PAGINA

ABONAREA 2012

Poşta Moldovei

Majorare-record a preţurilor la combustibil. Moldova, în pragul unor noi scumpiri în lanţ

Judecătorul cu datorii de zeci de milioane de lei la bănci PAGINA

FLUX

Fondat în 1995 z Nr. 34 (862)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ABONAREA 2012

FLUX

Preţ contractual

Maxima zilei „Puţini oameni sunt destul de înţelepţi pentru a prefera critica ce le este folositoare, laudei care îi trădează”. Francois de La Rochefoucauld

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 21 septembrie 2012

INTERVIU

Ministerul Agriculturii a fost inactiv şi nu a avut o viziune de ansamblu în lupta cu seceta

XXX

Ipocrizia ipocriziilor în CMC „O deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”, zicea Eclesiastul, fiul lui David, împăratul Ierusalimului, în încercarea de a defini destinul omului pe pământ. Dacă ar fi să dăm și noi o definiţie clasei politice de la Chișinău, atunci am putea să-l parafrazăm pe Eclesiast în felul următor: „O ipocrizie a ipocriziilor! Toţi sunt niște ipocriţi”. XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 3)

XXX

EDITORIAL

(citiţi pag. 2)

XXX

(citiţi pag. 6)

de Sergiu PRAPORŞCIC

Idila lui Filat cu Şevciuk, lăudată de Lucinda Creighton Străduinţa emisarilor europeni de a-l lăuda și prezenta pe premierul Filat în culori cât mai favorabile îi face uneori pe aceștia să arate niţel ridicoli, dacă nu chiar inadecvaţi. Am mai scris despre acest simptom al europenilor care pornește de la prea multă dragoste pentru premierul nostru (uneori chiar ai impresia, vecină cu gelozia, că Filat este mai degrabă al lor decât al nostru). Iată că și în cadrul vizitei reprezentantului președintelui în exerciţiu al OSCE, Lucinda Creighton, tot ea și ministru de Stat pentru Afaceri Europene al Irlandei, această boală a recidivat.

În cadrul întrevederii de miercuri, 19 septembrie, cu ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, Lucinda Creighton s-a apucat să-l laude pe Filat pentru eforturile depuse de acesta în soluţionarea conflictului transnistrean și, în special, pentru faptul că acesta se întâlnește pe ascuns, ferit de jurnaliști, cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuk. „Relaţia dintre domnul Șevciuk și prim-ministrul Filat este foarte apropiată. Dorinţa și deschiderea dânșilor de a lucra împreună și de a obţine progres, cred, este cheia spre succes. Pașii sunt făcuţi într-o direcţie corectă. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului va duce, în cele din urmă, și la soluţionarea conflictului. Politica pașilor mici este cheia spre succes”, a declarat doamna Lucinda Creighton.

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

(Auzi, politica pașilor mici este cheia spre succes! Să mori de râs. Asta îmi aduce aminte de sloganul muncitorilor cărora le place să iasă des în pauză. „Pauzele mari și dese – cheia marilor succese”, spuneau aceștia. În cazul lui Filat și Șevciuk ar fi bine să spunem în felul următor: „Întâlnirile tainice și dese – cheia marilor succese!”) Noi am fi gata să ne înăbușim cumva nemulţumirea legată de faptul că Filat se întâlnește în taină cu Șevciuk, dacă cele afirmate de reprezentantul președintelui în exerciţiu al OSCE ar corespunde măcar cât de puţin adevărului, și anume că cei doi au obţinut sau ar fi pe cale să obţină „îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, care va duce, în cele din urmă, și la soluţionarea conflictului”. Doar că lucrurile stau tocmai invers.

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Faptul că Șevciuk și Filat se întâlnesc în taină ca, vorba cântecului, „doi nefericiţi amanţi” (sau poate nedespărţiţi amanţi) nu o împiedică, spre exemplu, pe Nina Ștanski, negociatorulșef din partea Transnistriei, să toarne zoi în capul Chișinăului. (În paranteze fie spus, în opinia mea, Nina Ștanski este o fiinţă mult mai agreabilă, deși destul de incisivă, chiar niţel înţepată, decât Evgheni Șevciuk și eu, dacă aș fi în locul domnului Filat, aș fi preferat să negociez în taină cu ea, nu cu Șevciuk.) Deci, exact cu o zi înainte ca doamna Lucinda Creighton să laude idila dintre Filat și Șevciuk, Nina Ștanski, la o întrevedere cu un alt emisar european (acesta de la CoE, nu de la UE), și anume cu comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a acuzat că Chișinăul încalcă flagrant „drepturile cetă-

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

ţenilor transnistreni”. Totodată, doamna Ștanski i-a povestit lui Hammarberg despre problemele pe care le creează Chișinăul întreprinderilor din Transnistria în relaţiile lor cu partenerii externi. Ea a spus că drepturile la sănătate, învăţământ și trai decent ale cetăţenilor din Transnistria, de asemenea, trebuie să fie respectate la Chișinău. Culmea, dar nu doar reprezentaţii administraţiei de la Tiraspol susţin că lucrurile merg prost în relaţiile dintre cele două maluri, în pofida faptului că ele merg bine în relaţiile dintre Șevciuk și Filat. Lucrul acesta îl afirmă și cei de la Chișinău. Chiar președintele ţării, Nicolae Timofti, a spus asta la întrevederea avută cu aceeași Lucinda Creighton. Continuare în pag. 2

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 2254 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei


2

21 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

Majorare-record a preţurilor la combustibil. Moldova, în pragul unor noi scumpiri în lanţ Urmare din pag. 1

Judecătorul cu datorii de zeci de milioane de lei la bănci Ion Pleșca, președintele Curţii de Apel Chișinău, a împrumutat în doi ani câteva zeci de milioane de lei, gajând același apartament. Magistratul nu vede nici o problemă în aceasta, în timp ce alţi juriști susţin că astfel de credite pot fi considerate favoruri.

ANRE: Scumpirile sunt neîntemeiate Directorul general al ANRE, Victor Parlicov, susţine că majorările preţurilor la carburanţi sunt neîntemeiate, întrucât cursul valutar le este favorabil companiilor petroliere. El a mai avertizat că va impune sancţiuni companiilor care vor opera scumpiri, fără a avea avizul ANRE. Potrivit lui Parlicov, după argumentele expuse de actorii pieţei în favoarea scumpirii, în ultimele trei zile, preţul unui baril și cotaţiile Platts pe pieţele internaţionale s-au redus cu 3-4%, iar leul s-a apreciat cu aproape 0,5%. Această tendinţă poate determina nevoia de coborâre a preţurilor, peste câteva zile. Șeful ANRE a mai spus că fără componenta fiscală – accize și alte impozite pe produsele petroliere – preţurile de la benzinăriile din Republica Moldova sunt mai mari decât preţurile medii europene.

Filat îl acuză pe Parlicov că nu-şi face datoria Și premierul Vladimir Filat și-a manifestat nemulţumirea cu noile scumpiri la benzină și motorină. Acesta i-a acuzat pe reprezentanţii ANRE că nu i-au adus la cunoștinţă această informaţie și că a fost nevoit să afle din presă despre noile scumpiri. „Ceea ce mă deranjează pe mine este că am aflat din presă. Era cazul să fi fost informat, în formă scrisă, de cei care reglementează acest domeniu”, a declarat ieri Filat, citat de Jurnal TV. Șeful Executivului a mai menţionat că ANRE trebuie să-și facă treaba nu doar prin comunicate de presă, ci să participe nemijlocit la formarea preţurilor la carburanţi. „ANRE trebuie să ofere, în primul rând, o reglementare foarte clară și transparentă la capitolul formarea preţurilor la produsele petroliere. Am așteptat mult prea mult ca ANRE să-și facă meseria. Dacă nu e în stare, o să-i ofer eu analiza despre viciile care sunt la această procedură a preţurilor”, a declarat Filat.

Aţi încercat vreodată să contractaţi un credit de la o bancă? Nu avem în vedere credite de consum de câteva mii de lei. Încercaţi să împrumutaţi, de exemplu, o sumă de un milion de lei și mai mult și veţi constata că va trebui să dispuneţi de un gaj ce acoperă împrumutul în proporţie de 140% din valoarea acestuia. Regula însă nu este valabilă și în cazul unor „persoane alese”, printre care se numără și judecătorul Ion Pleșca, președintele Curţii de Apel Chișinău. Datele de care dispunem arată că Ion Pleșca și familia sa au împrumut de la două bănci din Moldova câteva zeci de milioane de lei. Lipsa declaraţiei de venit pe pagina Curţii de Apel și pe cea a Consiliului Superior al Magistraturii nu ne permite să afirmăm dacă magistratul a declarat aceste împrumuturi și dacă câștigă suficient pentru a rambursa banii.

Credite pentru fabrica de carne Să o luăm de la un capăt. Conform datelor de la Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru, Ion Pleșca, împreună cu soţia sa Tatiana, deţin în proprietate o casă de locuit pe strada Pictor Ion Jumati și un apartament pe strada Zelinschi, din Capitală. Imobilul se regăsește și în ultima

Petroliştii nu renunţă la scumpiri De cealaltă parte, importatorii de petrol au altă părere. Președintele Uniunii Importcompetrol, Valentin Bodișteanu, a declarat că scumpirile se datorează faptului că preţul de import a crescut până la 1 150 de dolari pentru o tonă de benzină sau de motorină, faţă de 1 050 și 1 080 cât era acum câteva săptămâni. În același timp, directorul general al Rompetrol Moldova, Cătălin Crăciun, afirmă că, deocamdată, compania pe care o conduce nu a decis asupra modificării preţurilor la combustibil și că este în proces de evaluare a situaţiei pentru a stabili dacă este nevoie de a recurge la scumpiri. Precizăm că această majorare fără precedent a preţului la carburanţi va lovi, în primul rând, în agricultori, care se află în procesul lucrărilor agricole de toamnă și care, în afară de gravele probleme provocate de seceta din acest an, vor fi nevoiţi să investească sume impunătoare pentru lucrarea terenurilor. De aceea, este foarte probabil ca această nouă scumpire să-și găsească reflectare imediată și în preţurile la produsele agroalimentare, dar și să determine scumpiri în lanţ la toate produsele și serviciile. Ultima majorare a preţurilor la carburanţi a avut loc la mijlocul lunii august, atunci benzina și motorina s-au scumpit cu 50 de bani. Olesea ŢERNA, FLUX

Ion Pleşca Funcţia: președintele Curţii de Apel Chișinău Vârsta: 55 de ani 2005-2010: deputat în Parlament 2009-2010: președinte al Comisiei juridice. În anii 1987-2005 a fost președinte al Judecătoriei Botanica. A fost numit președinte al Curţii de Apel Chișinău în iulie 2011, înlocuindu-l pe Anatol Doga, care a fost suspendat din funcţie pentru că nu și-a declarat toate bunurile. Recent a fost decorat de președintele Nicolae Timofti pentru activitate prodigioasă în domeniul Justiţiei. declaraţie pe venit publicată, în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010. Tot atunci, Pleșca, împreună cu soţia, declara, pentru anii 20082009, venituri de 270.312 lei. Dacă această casă a fost declarată anterior, apartamentul de pe Zelinschi apare în acte pentru prima dată. În acest bloc doar câteva apartamente sunt locuite. Locuinţa magistratului nu este finisată, dar a fost gajată de câteva ori la două bănci. Oficial, beneficiarul creditelor nu sunt Ion și Tatiana Pleșca, ci combinatul de carne Nivali-Prod SRL (în acea perioadă se numea Sembis-Max SRL), la care feciorul magistratului, Igor, deţine în acte 25% din acţiuni. Feciorul a fost împuternicit de părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Primul împrumut a fost acordat la 7 septembrie 2010. Apartamentul, cu suprafaţa de 87,5 metri, a fost ipotecat pentru patru milioane de lei de la Moldindconbank, pe un termen de trei ani. Tot în aceeași zi banca a mai eliberat un alt împrumut în valoare de 200.000 de dolari, care la cursul oficial echivala cu 2,46 milioane de lei. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane

de lei, adică de cinci ori și ceva mai puţin decât mărimea împrumuturilor. La mai puţin de o lună, pe 4 octombrie 2010, folosind același apartament în calitate de gaj, a fost contractat un credit de 350.000 de dolari (4,3 milioane de lei), pentru o perioadă de trei ani. Peste o săptămână a mai fost luat un alt împrumut de120.000 de dolari (circa 1,5 milioane de lei) pentru un termen de cinci ani. Astfel, în decursul a cinci săptămâni, gajând un apartament ce valora 1,178 milioane de lei, au fost contractate de la o singură bancă împrumuturi în valoare totală de circa 12 milioane de lei. Curios este că nicăieri nu figurează care este rata dobânzii la aceste credite. În acea perioadă, Ion Pleșca era deputat și candida din nou pe listele Alianţei Moldova Noastră. Din documentele de care dispunem nu există însă nici o confirmare că aceste împrumuturi au fost rambursate. La 19 aprilie 2012, Ion și Tatiana Pleșca, reprezentaţi deja de Sergiu Grădinaru, depun iarăși în calitate de gaj apartamentul de pe strada Zelinschi, de această dată la Victoriabank. Creditul, în valoare de cinci milioane de lei și o dobândă de 12%, este acordat din nou firmei Nivali-Prod, la care Sergiu Grădinaru este acţionar majoritar cu 61,06%. Cu o lună mai devreme, la 14 martie 2012, Igor Pleșca, feciorul președintelui Curţii de Apel, a contractat și el două credite, dar de la Moldindconbank, unul de patru milioane de lei și altul

Casa lui Ion Pleșca

Tora, la baza spiritualităţii şi binelui nu numai pentru iudei, dar şi pentru toţi oamenii Premierul moldovean Vladimir Filat a adresat, luni, 17 septembrie, o felicitare rabinului principal și comunităţii evreiești din Republica Moldova cu prilejul Anului Nou evreiesc. Serviciul de presă al Guvernului a remis presei un comunicat în care este reprodus mesajul de felicitare al premierului, pe care îl publicăm și noi mai jos.

spiritualităţii și binelui nu numai pentru iudei, dar și pentru toţi oamenii. În Republica Moldova locuiesc reprezentanţi ai mai multor etnii, care vorbesc în diferite limbi, marchează diverse culturi și fac parte din multiple culte religioase. Cel mai important, pentru noi toţi, este să putem păstra un climat social sănătos, să creăm posibilităţi de prosperare a casei noastre comune – Moldova. Anul Noul să vă aducă Dumneavoastră și tuturor membrilor Comunităţii Evreiești din Republica Moldova pace, bucurie, sănătate și bunăstare, realizarea tuturor aspiraţiilor”.

de 470.000 de dolari. În calitate de gaj este depus de această dată apartamentul de 83 metri pătraţi pe care-l deţine într-un bloc de pe strada Moara Roșie. Potrivit contractului, valoarea de ipotecă a locuinţei, consimţită de părţi, este de 764.000 de lei. Președintele Curţii de Apel nu vede nici o problemă în faptul că a gajat apartamentul său pentru ca o firmă să poată împrumuta de la două bănci circa 17 milioane de lei. „De rambursarea creditelor se ocupă Igor. Nu văd nici o problemă. Astfel l-am ajutat pe feciorul meu să-și dezvolte o

afacere, la care el, împreună cu partenerul său, muncește foarte mult”, ne-a declarat Ion Pleșca.

Judecătorul nu are nici o vină Nicolae Eșanu, ex-viceministru al Justiţiei, spune că, dacă băncile au dat credite cu o valoare mai mare de câteva ori decât gajul, atunci problema este a instituţiei financiare, care astfel își asumă riscuri mari. „Nu cred că un judecător a comis o ilegalitate, dacă a depus gaj imobilul său pentru ca cineva să beneficieze de credit. Problema

Apartamentul de pe strada Zelinschi

FMI:

VLADIMIR FILAT:

Prim-ministrul Vlad FILAT a adresat o felicitare domnului Zalman Leib ABELSKY, rabin principal al Moldovei și Chișinăului și Comunităţii Evreiești din Republica Moldova, cu prilejul Anului Nou, conform calendarului evreiesc În mesaj se spune: „Adresăm cele mai sincere urări de bine, Dumneavoastră și celor apropiaţi, cu prilejul Anului Nou, conform calendarului evreiesc. Această sărbătoare semnifică începutul noii numărători a timpului și renașterea lumii. În aceste zile, oamenii își iartă greșelile unii altora, uită neînţelegerile și intoleranţa. Anume acest timp e timpul purificării și valorificării spirituale. Valorile umane prescrise în Tora stau la baza

FLUX

Adresa Adr AAd ddrrees esa ssaa in iinternet: nte ternet ter e ne net eett: http://flux.press.md; htttttp ttpp E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Moldova este lider mondial la capitolul concentrarea bancomatelor pe cap de locuitor Rezultatele unei analize efectuate de Fondul Monetar Internaţional arată că Republica Moldova este lider mondial la capitolul concentrarea bancomatelor pe cap de locuitor, transmite InfoMarket. Potrivit FMI, în Moldova la 100 de mii de locuitori revin 300 de bancomate, în timp ce în Canada acest indice este de 208 bancomate, iar în Australia și Spania – câte 166 de bancomate, în Franţa – 110 bancomate. În România, la 100 de mii de locuitori revin 60 de bancomate, în Ucraina – 84, Rusia – 153, Elveţia – 100 de bancomate. Raportul FMI nu conţine informaţii despre coraportul dat în Marea Britanie și SUA. În același timp, Moldova nu se poate lăuda cu un indice atât de înalt la numărul reprezentanţelor bancare raportat la numărul populaţiei – doar 11 reprezentanţe la 100 de mii de locuitori. Potrivit datelor FMI, în același timp, primul loc în lume după nivelul de concentrare a reprezentanţelor bancare raportat la numărul populaţiei îl ocupă Ciprul – 104 reprezentanţe la 100 de mii de persoane. În Luxemburg sunt înregistrate 89, iar în Elveţia – 51. În SUA acest indice este de 35 de reprezentanţe, Franţa – 41, Spania – 90. Datele despre Marea Britanie lipsesc. Potrivit sursei citate, cel mai puţine reprezentanţe bancare sunt în Sudan – 0,5 la o sută de mii de locuitori.

este mai degrabă una de etică, de încălcare a deontologiei judecătorești. Astfel de credite pot fi considerate și un fel de favoruri, care știrbesc din credibilitatea magistratului”, a explicat juristul. Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova.

Judecătorul nu trebuie să pretindă şi să accepte favoruri Judecătorul și membrii familiei sale nu trebuie să pretindă sau să accepte cadouri, moșteniri, împrumuturi sau favoruri în legătură cu acţiunile făcute, pe care le vor face sau pe care au omis să le facă în îndeplinirea atribuţiilor judiciare, se spune în Principiile de la Bangalore privind conduita judecătorului, întocmite de Grupul pentru Integritate Judiciară. Documentul publicat pe pagina web a Consiliului Suprem al Magistraturii reprezintă în acest moment singurul instrument internaţional valabil în privinţa conduitei judecătorilor. Sursa: investigatii.md

Idila lui Filat cu Şevciuk, lăudată de Lucinda Creighton Urmare din pag. 1 Spre exemplu, Timofti a cerut ca în cadrul negocierilor în formatul 5+2 să se abordeze și problema școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, a căror activitate a fost zădărnicită în repetate rânduri de miliţiile transnistrene. Și ministrul de stat pentru Afaceri Europene al Irlandei, Lucinda Creighton, a declarat că este la curent cu aceste puncte de vedere ale Republicii Moldova și că va încerca să discute problemele invocate de șeful statului la întâlnirile cu reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol. Păi, doamnă ministru, dacă sunteţi la curent cu aceste probleme, cum puteţi să afirmaţi că pașii făcuţi de Filat și Șevciuk sunt corecţi? Și care sunt acești pași, doar faptul că se întâlnesc la dos de ochii presei și opinia publică nici nu știe ce discută cei doi? Până și Evgheni Șevciuk confirmă faptul că dialogul dintre cele două maluri este ineficient. Joi, el s-a plâns la Moscova, în cadrul unei intervenţii avute în ședinţa Comitetului pentru relaţiile cu ţările din CSI al Dumei de Stat, că autorităţile moldovene pun beţe în roate deschiderii unui consulat rusesc la Tiraspol. „Cetăţenii Rusiei, care locuiesc pe teritoriul Transnistriei, ne roagă insistent să deschidem un consulat la Tiraspol. În stânga Nistrului există mai mulţi cetăţeni ruși decât în Moldova, însă partenerii noștri de la Chișinău caută intens pretexte pentru a evita deschiderea consulatului. De aceea, solicit sprijinul corpului de deputaţi ai Dumei de Stat pentru a rezolva această problemă în cel mai scurt timp cu putinţă”, a declarat Șevciuk. Vedeţi, chiar dacă se întâlnește în taină cu Filat, lui Șevciuk tot Moscova îi este mai dragă și mai apropiată. Însă, vorba aia, inimii nu-i poţi dicta.

Dar dacă este așa, de ce atunci doamna Lucinda Creighton a bătut până aici un drum atât de lung, tocmai din Irlanda, ca să ne aburească cu „relaţia foarte apropiată dintre Filat și Șevciuk” și cu rezultatele extraordinare obţinute de cei doi? Noi știm foarte bine care sunt aceste rezultate: în urma întâlnirilor tainice dintre cei doi nimic nu s-a schimbat spre bine, poate doar contrabanda merge cu mai mult spor pe Nistru. Și atât. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Suprafaţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termopan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoizolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.


FLUX EDI|IA DE VINERI

TITUS CORLĂŢEAN:

Tinerii din regiunea transnistreană au dreptul de a fi educaţi în limba română Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a pledat, la reuniunea miniștrilor de Externe de tip Gymnich din Cipru, pentru dreptul tinerilor din regiunea transnistreană la educaţie în limba română, în contextul discuţiilor privind problema accesului și a lipsei educaţiei în state afectate de conflict sau în proces de tranziţie politică, se arată într-un comunicat emis de MAE, transmite portalul românesc Ora Nouă. Intervenţia ministrului român de Externe s-a concentrat asupra relevanţei abordării atotcuprinzătoare a ciclului educaţional pentru tinerii din imediata vecinătate a UE, atât cea sudică, cât și cea estică. Corlăţean a reamintit dificultăţile întâmpinate de școlile de grafie latină/limbă română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și a atras atenţia asupra lipsei de progrese în reglementarea situaţiei. Șeful diplomaţiei române s-a referit la importanţa menţinerii pe agenda UE a dreptului la educaţie pentru tinerii din regiunea transnistreană și asigurarea accesului acestora la școlile cu predare în limba română. Potrivit sursei citate, ministrul român de Externe a arătat, totodată, că accesul la educaţie este o măsură concretă de consolidare a încrederii dintre părţile aflate în conflict, cu potenţial major de detensionare a relaţiilor. El a evocat rolul pe care sistemul educaţional din România l-a avut și continuă să îl aibă în specializarea tinerilor din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

Despre isteria antirusă şi antigermană Astfel, fără a aduce măcar o probă concludentă sau cel puţin câteva argumente raţionale, aceștia ne asigurau că la Moscova se va produce trădarea intereselor naţionale ale ţării, că va fi cedată Transnistria sau federalizată Moldova, că Guvernul își va schimba cursul proeuropean, că va fi resetată puterea etc. În ziua întâlnirii, aberaţiile și dezinformările erau deja lansate la pachet. Unii și-au pierdut vocea, urlând că la Moscova am fost umiliţi, șantajaţi și mai că violaţi. În critici, au ajuns la absurd: de ce vinul servit delegaţiei noastre era italian? O televiziune, fără a oferi și probe, declara că delegaţia noastră a fost ţinută o oră în anticameră. Informaţia s-a dovedit a fi falsă (a fost modificat programul întâlnirilor). Ţipau tot acei (majoritatea afiliaţi păpușarului) care la venirea doamnei cancelar Merkel jurau pe cruce că „doamna de fier” ne va impune federalizarea, că asistăm la o reiterare a pactului Molotov–Ribbentrop. Ei și? Merkel a venit, și spre profunda dezamăgire a acestor clowni ai spaţiului public, măcar o aluzie nu a făcut la federalizare! În schimb, a declarat că RM are șanse de integrare europeană, oferind și peste 100 mln. de euro suport financiar, plus promisiunea unor investiţii în economie! După plecarea lui Merkel aţi văzut măcar pe unul dintre acești mercenari să-și ceară scuze publice pentru minciuni? Pe dracu. Continuă cu noi aberaţii și mai gogonate decât cele prezentate anterior. Întâlnirea s-a produs. Și? Unde e transnistrizarea, mafiotizarea, federalizarea, trădarea? Unde e schimbarea vectorului, reformatarea guvernării, vinderea activelor ţării? Concret și fără aberaţii. Mai mult. După întâlnirea de la Moscova, RM a fost vizitată de ministrul român de Externe, iar în viitorul imediat va fi vizitată de președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care, practic, aproape sincronizat cu vizita de la Moscova, a promis RM că în 2013 va încheia acordul de asociere. Și aici mai punctez o întrebare: dacă în 2013 Moldova va semna acordul, ce vor zice acești “analiști”, care ne sperie că ar putea fi schimbat cursul proeuropean? Amintesc că tot ei declarau cu ardoare în 2011, că alianţa PLDM-PCRM e una inevitabilă. Unde e harbuzul? Apropo, anume din acest “motiv” Mihai Godea, înfocat, a părăsit PLDM în plină campanie electorală. Acum, el vociferează idei scrise la hotelul Codru, gen, „la Moscova se pregătește trădarea”. Păi, care a fost motivul adevărat, dle Godea?

Vizita la Moscova: realizări şi eşecuri Dincolo de anumite progrese în relaţiile moldo-ruse, trebuie să constatăm că AIE în toţi 3 ani de guvernare a promovat o politică rezervată, ca să nu zic reticentă faţă de Rusia. Respectiv, și Rusia s-a dezis de creditul promis de 500.000.000 de dolari (apropo, ce-s cu cele 100 mln. de euro promise de Băsescu?), a deblocat foarte lent embargoul vinicol (apropo, România la fel a blocat importul unor partide de vin moldovenesc), a majorat gradual preţul la gaze. În plus, MAEIE nu a promovat în toţi acești ani o agendă privilegiată în relaţiile sale cu Rusia, făcând uneori acţiuni și afișând gesturi ce sfidau deschis Moscova. Apropo, chiar în ajunul vizitei, unul dintre

3

Judecătoria Râşcani se va pronunţa, pe 28 septembrie, în cazul Roşca vs AIE Peste zece zile va fi clar dacă Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu vor fi sau nu cercetaţi penal. Decizia urmează să fie luată de Judecătoria sectorului Râșcani pe 28 septembrie, când magistraţii se vor pronunţa asupra cazului iniţiat de reprezentantul Comitetului pentru Apărarea Democraţiei și Constituţiei, Iurie Roșca, referitor la tragerea la răspundere a celor trei lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană. Acum aproximativ jumătate de an, Roșca a cerut Procuraturii Generale ca liderii AIE să fie cercetaţi penal. Cererea a fost refuzată, motiv pentru care Roșca s-a adresat Judecătoriei Râșcani.

Dosar tergiversat la infinit Ex-președintele PPCD îi cere instanţei să oblige Procuratura să iniţieze urmărirea penală a liderilor AIE, pe faptul uzurpării puterii de stat, prin depășirea cadrului constituţional și menţinerea ilegală a puterii. Amintim că la 29 februarie 2012, membrii CACD au depus pe numele lui Valeriu Zubco, procuror general, o scrisoare deschisă în care au cerut tragerea la răspunderea penală a lui Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu pentru crima de uzurpare a puterii de stat. În urma acestei sesizări, examinarea cazului respectiv a fost pusă

în sarcina procurorului Lucreţia Zaharia. La 26 martie, Iurie Roșca, fiind audiat de procurorul respectiv, a depus un demers în care a prezentat o serie de probe concludente, prin care a argumentat vinovăţia celor trei conducători ai partidelor din coaliţia de guvernământ. A doua zi, pe 27 martie, procurorul Lucreţia Zaharia a emis o ordonanţă prin care refuza începerea urmăririi penale pe numele celor trei lideri politici. Aceeași situaţie s-a produs și pe 4 mai 2012, când procurorii au respins repetat cererea reprezentanţilor CACD, după ce, pe data de 20 aprilie 2012, Iurie Roșca a depus la Procuratura Generală o plângere împotriva Ordonanţei de refuz de a iniţia urmărea penală contra celor trei lideri ai alianţei de guvernământ. Potrivit procedurii legale, procurorul ierarhic superior era obligat să studieze plângerea

Putin şi Merkel contra Moldovei?

Vizita premierului Vlad Filat la Moscova, cum era și de așteptat, s-a produs într-o atmosferă de isterie colectivă. Ca de obicei, au apărut comentarii ridicole și pline de venin ale unor jurnaliști și comentatori de serviciu.

21 SEPTEMBRIE 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

deputaţii PLDM a cerut la APCE introducerea sintagmei „retragerea imediată a trupelor rusești”, în schimbul formulei „retragerea trupelor rusești” din Transnistria. În asemenea situaţie, mari succese în timpul acestei vizite nici nu puteau fi. Insuccesele vizitei pot fi reduse la câteva: Nu s-a reușit soluţionarea problemei strategice – micșorarea preţului la gaze, deși în septembrie va fi o nouă rundă de negocieri. RM nu a venit nici cu un mesaj pe dosarul transnistrean. Sunt și anumite succese, chiar dacă discutabile: V.Putin a promis investiţii economice serioase în economia RM, în special în infrastructură și sectorul energetic. Se pare că rușii sunt interesaţi de reţelele de tranzit ale Moldovei. Or, în condiţiile de criză economică, această promisiune valorează mult. Este interesant faptul că V. Lazăr a confirmat că rușii au făcut propuneri valoroase, care vor fi profitabile pentru RM, FR, UE. Ziarul rus Nezavisimaia Gazeta a scris că energia electrică rusească va fi tranzitată prin reţelele moldovenești de înaltă tensiune. V. Putin a promis promovarea activă a exporturilor moldovenești, ceea ce constituie o premieră și ar putea crea condiţiile favorabile creșterii economice a Moldovei. V. Putin și D. Medvedev au reiterat promisiunea referitoare la deschiderea unui nou terminal pentru vinurile moldovenești la Breansk (pe lângă cele din Moscova și Petersburg). Apropo, în premieră, și Putin, și Mevedev, și Gh. Onișcenko au lăudat calitatea vinurilor moldovenești (răspuns celor care isterizau că delegaţia RM a fost servită cu vin italian). Semnarea unor noi tratate de colaborare între ministerele Dezvoltării Regionale ale RM și Rusiei; formarea unei comisii istorice mixte moldo-ruse. Unii experţi ruși și ziarul Nezavisimaia Gazeta și-au exprimat optimismul în problema prelungirii aflării moldovenilor ce lucrează în Rusia până la 90 de zile. Cel puţin, Ucraina a obţinut același lucru. A șantajat sau nu Rusia delegaţia moldovenească? Cred că nu. Șantaj înseamnă, în primul rând, ameninţare. Or, nu poţi ameninţa cu ceea ce este o practică a Gazprom-ului în raport cu toţi vecinii, și, în special, cu UE. Moscova ne-a făcut oferta deschisă de aderare la Uniunea Vamală, dar și-a exprimat doleanţa că aceasta va fi o decizie benevolă. Moscova a cerut denunţarea pachetelor energetice cu UE (pachetul trei, care periclitează poziţia Gazprom în Moldova, în special, MoldovaGaz). Acum depinde de noi ce vom accepta și ce nu. Una e clar: al treilea pachet energetic european poate fi renegociat cu UE și introdus nu în 2015, ci în 2020 sau 2025. Oricum, nu suntem membri UE, și nici candidaţi. Deci, avem câmp de manevră. Respectiv, avem șanse pentru o scădere nu cu 30%, ci cu 10% sau ceva de acest gen. Oricum, ar fi un progres. Va putea Moldova exploata această conjunctură favorabilă sub actuala guvernare? Nu sunt sigur. Accesele de rusofobie ar putea pune cruce pe aceste proiecte.

Rusia ne impulsionează integrarea în UE? Indiferent cum vor evolua relaţiile moldo-ruse, una este clar: Moscova este principalul partener economic al Moldovei, fiindcă de aici avem în 2012 peste 1 mlrd. de dolari transferuri valutare (din UE – 300 mln.), 38 % export de vinuri moldovenești (10% din piaţa rusă). Doar în primele 7 luni ale anului 2012, conform BNS, RM a exportat în Rusia produse în valoare de $ 356,6 mln. (în România – $ 194 mln.). Deci, dacă suntem raţionali, interesul nostru naţional ne impune menţinerea unor relaţii strategice cu Rusia. Dacă ne referim la aspectul politic, marele câștigător al vizitei este Vlad Filat, care, având statut de prim-ministru, s-a întâlnit la direct nu doar cu omologul său Medvedev, dar și cu președintele Putin. Prin această întâlnire, rușii au dat de înţeles că Filat este persoana Nr.1 în RM. Totodată, isteria ridicată de mass-media liberală și cea afiliată păpușarului iarăși toarnă apă la moara premierului. Prezentând propunerile Rusiei drept șantaj, ei au stârnit gelozia UE. Respectiv, Filat va fi curtat dublu de comisarii europeni, ceea ce-i va permite să obţină noi fonduri și favoruri. Argumentul invocat va fi unul simplu: rușii ne presează, dar ne fac și oferte. Voi ce ne daţi în schimb, ca să rezistăm presiunii? Bogdan ŢÂRDEA Sursa: bogdantsirdea.eu

respectivă și să decidă asupra necesităţii iniţierii cauzei penale. În cazul unui posibil refuz din partea procurorului ierarhic superior, legislaţia în vigoare prevede posibilitatea de atac la judecătorul de instrucţie. Astfel, la 25 mai 2012, Iurie Roșca a depus la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău o plângere împotriva celor două ordonanţe de refuz emise de Procuratura Generală din data de 27 aprilie 2012 și 4 mai 2012. La 10 iulie 2012, la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău a început examinarea cauzei Iurie Roșca versus Procuratura Generală pe motivul tragerii la răspundere penală a celor trei conducători ai coaliţiei de guvernământ. Iurie Roșca a cerut instanţei să anuleze ordonanţele de neîncepere a urmăririi penale din 27 martie, emisă de procurorul Lucreţia Zaharia, și din 4 mai, semnată de Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, care au refuzat să iniţieze urmărirea penală împotriva celor trei. Judecătorul de instrucţie Anatol Galben a adus la cunoștinţa celor prezenţi că procurorul Lucreţia Zaharia se află în concediu, motiv pentru care a solicitat amânarea examinării acestui dosar.

AIE a decis: Lupu, Ghimpu și Filat n-au uzurpat puterea

Un nou dosar, pe cale să ajungă la CEDO Astfel, 31 iulie 2012, la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău a fost continuată examinarea cauzei Iurie Roșca vs AIE. Întrucât refuzul Procuraturii de a începe urmărirea penală se baza pe un ordin interdepartamental, la 4 iunie 2012, Iurie Roșca a cerut să i se pună la dispoziţie documentul respectiv. Însă acesta nu a fost

transmis solicitantului nici până în momentul de faţă. În cadrul ședinţei respective, avocatul Igor Ţurcanu a cerut instanţei de judecată să oblige Procuratura să elibereze informaţia solicitată. Reprezentantul Procuraturii, Valeriu Bodean, a căzut de acord cu cererea formulată. Anume din acest motiv judecătorul de instrucţie Anatol Galben a acordat timp suplimentar pentru obţinerea acestui document și formularea argumentelor suplimentare în susţinerea plângerii.

Prin urmare, următoarea ședinţă de judecată a fost stabilită pentru data de 5 septembrie, ora 10.00. În cadrul acelei ședinţe s-a decis că o concluzie finală asupra cazului va fi formulată în cadrul procesului următor, care va avea loc pe 28 septembrie 2012. Cu toate acestea, Iurie Roșca a fost de părere că, cel mai probabil, va pierde acest proces și că va depune plângere la CEDO, pe motiv că judecătoria refuză nefundat să examineze toate probele prezentate. Olesea ŢERNA, FLUX

Moldova – din nou pe baricade sau de ce s-au activizat extremele Alegerea președintelui ţării în primăvara anului curent, contrar declaraţiilor politicienilor, nu a adus și mult râvnita stabilitate. Societatea continuă să fie scindată, iar acţiunile cu caracter destabilizator – tot mai frecvente. În plus, nu există nici o siguranţă că actuala guvernare își va duce mandatul până la capăt, iar primii care recunosc existenţa unor probleme grave în AIE sunt chiar liderii ei. Noul sezon politic începe cu tensiuni de proporţii și există toate motivele pentru a presupune că acestea vor crește în continuare. S-au înteţit acţiunile unioniștilor, care cer alipirea Basarabiei la România, pretinșii stataliști ies tot mai des în stradă, promovând mai degrabă o politică pro-Est, pro-Rusia, decât pro-Moldova, s-au înteţit acţiunile forţelor care cer deschis renunţarea la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și demararea unui amplu proces de integrare eurasiatică, subminarea eforturilor externe și interne de reglementare a problemei transnistrene capătă caracter de campanie permanentă cu actori și roluri bine stabilite. Într-un

cuvânt, Republica Moldova e întinsă în toate părţile, fiecare încercând să rupă din ea o bucată cât mai mare și să o ducă în direcţia dorită. Societatea moldovenească nu are astăzi o viziune comună sau cel puţin una împărtășită de marea majoritate a cetăţenilor privind viitorul statului. Și acest lucru este grav. Luptele politice între grupuri, partide, lideri, clanuri care au loc în ultimul timp demonstrează că unica viziune comună care poate să existe este distrugerea statului Republica Moldova. Nu este exclus că, dacă la un moment dat, cineva ar veni cu iniţiativa ca toţi liderii și liderașii să se așeze la o masă comună de discuţii și, în final, să decidă ruperea Moldovei în câteva părţi, marea majoritate ar fi de acord cu aceasta. Or, transnistrenii s-ar vedea liberi să-și construiască statul lor, găgăuzii – al lor, vorbitorii de limbă rusă și exponenţii lor politici și-ar antrena partea lor de Moldovă în proiectele eurasiatice, unioniștii – partea lor ar alipi-o la România, iar stataliștii, dacă le va rămâne ceva după marea împărţeală, se vor alege cu un stat micuţ (nu mai mare decât Transnistria sau Găgăuzia), care va deveni, într-un fel, ultimul bastion al moldovenismului. Toate acestea ne duc la gândul că ideea de integrare europeană a Republicii Moldova, care la un moment dat părea că poate deveni o idee ce ar uni societatea moldovenească, a suferit un eșec usturător. Integrarea euro-

peană urma să-i împace pe unioniști cu gândul că reunirea cu România, în condiţiile actuale, se poate produce doar în cadrul Uniunii Europene, iar pe stataliști și pe vorbitorii de limbă rusă – să-i ademenească cu beneficiile pe care le implică acest proces – călătorie fără vize și la preţuri mai ieftine, infrastructură europeană, bunăstare etc. Nu se știe ce i-a determinat pe stataliști, unioniști și vorbitorii de limbă rusă să se dezamăgească în ideea integrării europene – fie criza din UE, fie comportamentul actualilor conducători ai Republicii Moldova, cert este că ei au preferat să revină la vechile idei și modele de comportament, alunecând tot mai mult spre extreme. Grav este că în această situaţie, în loc să dea dovadă de unitate în declaraţii și acţiuni, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană alimentează indirect aceste manifestări. Schimburile de replici dure din ultima perioadă și declaraţiile precum că în AIE sunt probleme, nefiind exclusă nici demiterea Guvernului și reformatarea Alianţei, sunt un motiv în plus pentru reprezentanţii diferitor tabere politice să-și urmeze propria agendă. Chiar dacă conducerea actuală a Republicii Moldova încearcă să ia unele decizii (care sunt, mai degrabă, jumătăţi de măsură) și recurge la acţiuni de natură să-i intimideze pe cei care vin cu mesaje radicale, să-i facă să se gândească înainte de a se deda unor acţiuni, efectul se pare că

este egal cu zero. Mai mult decât atât, reprezentanţii extremelor politice văd în acţiunile timide sau în lipsa de acţiune a puterii o încurajare a comportamentului lor, care devine și mai provocator, și mai iresponsabil. Astfel, Moldova se îndreaptă încet, dar sigur spre o catastrofă, care ar putea conta enorm pentru viitorul ţării. Se zice că, atunci când toate soluţiile pentru asigurarea existenţei unui stat în continuare sunt epuizate, se recurge la ultima soluţie – distrugerea acestuia prin împărţirea teritoriilor sale. Istoria ne oferă mai multe exemple în acest sens – de la Imperiul macedonian și Imperiul Roman până la state dispărute chiar în ultimele sute de ani. Moldova nu poate fi comparată cu marile imperii sau cu statele dispărute de-a lungul istoriei. Dar comportamentul politicienilor noștri, orice s-ar spune, tare mai seamănă cu comportamentul acelor conducători care, pornind de la ambiţii personale, la un moment dat și-au sacrificat statele, construind altele noi, în care le-a revenit rolul de lider sau au obţinut alte beneficii. Dacă nu dorim ca și cu Moldova să se întâmple același lucru, e timpul să ne întrebăm: Dar ce scopuri urmăresc oare acei care ne scot astăzi din nou pe baricade și de ce acei care trebuie să apere statul Republica Moldova nu-și îndeplinesc obligaţiunile constituţionale? Dumitru SPĂTARU Sursa: tribuna.md

GUARDIAN:

Germania propune o Armată Europeană. Proiectul care „ar putea scoate Marea Britanie din UE” Un proiect de lege pentru întărirea securităţii UE și formarea unui Minister European de Externe și a unei posibile Armate Europene a fost propus de către ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle. Proiectul este susţinut de 11 ţări membre UE. Ziarul britanic Guardian scrie despre proiectul de lege propus de ministrul german de Externe pentru întărirea sistemului de securitate din interiorul Uniunii Europene, proiect susţinut de 11 ţări membre UE. „Cinci din cele mai importante 6 ţări din Uniunea Europeană, Germania, Franţa, Italia, Spania și Polonia, excluzând Marea Britanie, cer o revizuire radicală a politicii externe și de apărare, pentru a naște un nou minister de externe paneuropean puter-

nic. Majoritatea va vota pentru o politică externă comună pentru a ocoli dreptul de veto al Marii Britanii”. Conform Guardian, proiectul ar putea conţine și o „armată europeană și o singură piaţă pentru industria de apărare europeană”. Proiectul de lege a fost înaintat de ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, susţinut în acest moment de 11 din cele 27 de ţări UE,

printre care se află cele mai puternice nume din uniune, Franţa, Italia, Spania și Polonia, dar și Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Portugalia și Luxemburg. Guardian scrie: „Proiectul mai cuprinde și alegerea directă a unui președinte european, puteri mai mari pentru Parlamentul European și o nouă subcameră în Parlamentul European pentru cele 17 ţări din zona euro”.

„Propunerea pentru o armată europeană nu este susţinută de către toate dintre cele 11 ţări implicate în acest proiect, iar documentul mai aduce în discuţie o „poliţie europeană”, care ar urma să protejeze graniţele externe ale Uniunii, dar și o viză europeană unică”. Proiectul, la care au lucrat în ultimele 9 luni 11 miniștri de Externe, are 12 pagini și, dacă va fi acceptat de către

UE, „va mări presiunea pe Marea Britanie pentru a părăsi Uniunea Europeană”, scrie ziarul britanic Guardian. „Pentru a face din Uniunea Europeană un actor important pe scena internaţională noi credem că ar trebui ca pe termen lung să introducem mai multe decizii în ceea ce privește politica externă și de securitate acceptate de o majoritate și să prevenim posibilitatea ca un singur stat membru să obstrucţioneze iniţiativele”, precizează documentul, care vorbește despre „o politică de apărare europeană și o piaţă unică de armament”. „Documentul cere o revizuire substanţială în 2013 a puterilor deţinute în prezent de Serviciul European de Acţiune Externă, care ar urma să primească sub autoritate dezvoltarea, energia și comerţul. Dacă se va realiza, un minister european de externe cu mai multă putere se va naște”, mai notează Guardian. Sursa: stirileprotv.ro


4

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

21 SEPTEMBRIE 2012

Chirtoacă încearcă să tragă pe sfoară legea

Ipocrizia ipocriziilor în CMC „O deșertăciune a deșertăciunilor! Totul este deșertăciune”, zicea Eclesiastul, fiul lui David, împăratul Ierusalimului, în încercarea de a defini destinul omului pe pământ. Dacă ar fi să dăm și noi o definiţie clasei politice de la Chișinău, atunci am putea să-l parafrazăm pe Eclesiast în felul următor: „O ipocrizie a ipocriziilor! Toţi sunt niște ipocriţi”.

Deși marţi s-a produs un precedent de manipulare juridică ieșit din comun, mass-media și opinia publică au trecut prea ușor peste șarlatania josnică a primarului Dorin Chirtoacă. Faptul că liberalii unioniști sunt niște trișori și șarlatani juridici ordinari era cunoscut încă de acum doi-trei ani, de când aplicau politica „asului din mânecă”. Însă ieșirea de ieri (marţi – n.red.) a lui Chirtoacă a întrecut toate obrăzniciile lui de până acum. Cu un zâmbet infantil, Chirtoacă s-a lăudat că votul Consiliului Municipal Chișinău a fost un trucaj, iar cei 26 de consilieri municipali sunt niște „păpuși de paie” în mâinile șarlatanului general de Chișinău. Culmea este că o parte a mass-media a prezentat manipulările juridice ale lui Chirtoacă drept mare act de „strategie politică”, prin care și-a „tras pe sfoară” adversarii. Oare nu este clar că acest Chirtoacă încearcă să tragă pe sfoară legea și oare nu ar trebui mass-media și opinia publică să condamne dur asemenea intenţii? Nu știu unde a învăţat Chirtoacă astfel de „strategii”: în Sorbonne, prin ţările-mume sau la un joc de cărţi cu gheaghea Mișa. Știu însă că prin așa metode nu va ajunge departe, pentru că și-a dat arama pe faţă acest „cel mai cinstit” politician. Acum toată lumea îi știe apucăturile și lipsa de scrupule. Tot cu ași din mânecă și șarlatanii acești liberali vor să facă, probabil, și „unirea”. Cât privește votul CMC din 17 septembrie, lucrurile sunt cât se poate de evidente: ultima decizie votată este unica decizie valabilă juridic. Ultima decizie votată de consilieri (inclusiv de cei liberali) anulează toate celelalte decizii anterioare. Șarlatanul juridic Chirtoacă ar trebui să știe aceste lucruri elementare. Deci, la ziua de astăzi, din punct de vedere juridic, nu șarlatanesc, strada Ioan Cuza urmează să fie redenumită în strada Alexei Belski. Și Partidul Socialiștilor se va asigura ca legea să fie respectată și pusă în aplicare. Igor DODON Sursa: dodon.md

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Aceasta este sintagma care îi definește întocmai pe protagoniștii scandalului din Consiliul Municipal Chișinău legat de denumirea străzii Alexandru Ioan Cuza. Cunoaștem povestea, nu cred că merită să o repovestim. E cazul doar să punctăm anumite lucruri.

Dodon, coadă de topor Acest scandal îl descalifică completamente pe liderul socialist Igor Dodon și se constituie într-o probă beton că ipocrizia acestui politician nărăvaș nu are margini. Dodon a condiţionat votul consilierilor săi pentru rectificarea bugetului municipal cu schimbarea denumirii străzii respective din „Alexandru Ioan Cuza”, artizanul primei Uniri de la 1859, în „Alexei Belski”, care este simbolul ocupaţiei sovietice din 1944. Prima dovadă a ipocriziei lui Dodon e că acest pretins patriot moldovean este admiratorul ocupaţiei sovietice care a făcut sute de mii de victime printre moldoveni. Nu este decât o coadă de topor acest Igor Dodon. În al doilea rând, dacă Dodon și consilierii lui au găsit oportun și necesar ca bugetul municipal să fie rectificat, atunci de ce au

Ce se întâmplă în CMC? Oleg ONIȘCENCO, fost consilier municipal

Fărădelegea este la ea acasă în Primăria Chişinău Ședinţa Consiliului Municipal Chișinău din 17 septembrie este o dovadă crasă a încălcărilor tuturor normelor legale și democratice. Am asistat și ne-am convins că cârdășiile, chiar și cele care par imposibile, sunt totuși posibile. Extrema stângă s-a cununat cu cea dreaptă în această ședinţă și și-au făcut interesele. Unii au obţinut redenumirea unei străzi, alţii au pus mâna pe milioane, pe care le vor gestiona prin diferite fonduri. Transmisiunea on-line a ședinţelor CMC este obligatorie, or, tocmai faptul că nu am văzut această transmisiune mă face să cred că ședinţa a fost una secretă, pentru a nu da pe post votul liberalilor pentru redenumirea străzii Cuza Vodă. Și atunci unde este transparenţa decizională mult promisă în campaniile electorale. Este o obrăznicie enormă din partea conducerii municipale, care demonstrează că fărădelegea domnește nestingherit în Primărie. Primarul Dorin Chirtoacă nici pe departe nu-și face griji pentru încălcările grave pe care le admite, deoarece este conștient că nici una din instituţiile de drept nu va lua atitudine faţă de acestea. În mod normal, aceste instituţii urmau să se autosesizeze la prima oră, ceea ce nu s-a întâmplat și ne demonstrează încă o dată că fărădelegea este la ea acasă în Primăria Chișinău.

Ion DRON, președintele Centrului de iniţiative și monitorizare a autorităţilor publice

Explicaţiile stângace ale primarului Chirtoacă sunt o şarlatanie şi escrocherie curată Pentru nici un scop, cât de nobil, nu merită să fie încălcată legea. Odată încălcată, aceasta lasă să se înţeleagă că se poate și altă dată de încălcat, or, acest lucru este inacceptabil. Încălcările legii pot genera consecinţe grave pe viitor, care nu vor bucura nici conducerea și nici cetăţenii. Acest lucru nu-l pot înţelege cei care stau la conducere, indiferent că aceasta este locală sau centrală. Suntem martori ai încălcării legilor de la venirea Alianţei la guvernare și acest proces este preluat la toate nivelele. Consiliul Municipal Chișinău nu este o excepţie. Explicaţiile stângace ale primarului Chirtoacă sunt o șarlatanie și escrocherie curată. Nu văd nici o diferenţă dintre un infractor și acești șarlatani de la Primărie, doar că primul este băgat la dubă pentru faptele sale, iar celui de la Primărie i se pun prosoape în gât. Din păcate, în prezent nu mai există nimeni care să ne spună cine răspunde pentru încălcarea legii, deoarece nu mai există astfel de direcţii în instituţiile de drept. Nu mai este nimeni. Am ajuns vremuri când șarlatania, escrocheria, încălcarea legilor și alte ilegalităţi sunt valori în Republica Moldova.

Valeri KLIMENKO, fost consilier municipal

Liga tineretului rus a făcut fracţiunii Partidului Liberal o propunere pe care liberalii nu au putut-o refuza Ședinţa Consiliului Municipal Chișinău a fost convocată corect și fără încălcarea normelor legale. Procedurile au fost respectate și nicăieri nu o să găsiţi o prevedere care ar stabili în cât timp trebuie să aprobe consilierii proiectele de pe ordinea de zi – 10 minute sau 4-5 ore. Ordinea de zi a ședinţelor se discută preventiv în fracţiuni și cu șefii de fracţiuni. Și dacă există deja o părere pe marginea acesteia, atunci de ce mai apar întrebări? Cât ţine de participarea comuniștilor la ședinţa CMC, sunt sigur că aceștia știau când și unde va avea loc. Nu exista nici un motiv să nu fie anunţaţi consilierii comuniști. Și dacă tot au așteptat dânșii să se înceapă ședinţa, iar colegii lor nu au venit, nu aveau decât să sune, să caute secretarul Consiliului și să vadă care este treaba. Eu cred că fracţiunea PCRM nu s-a prezentat special la această ședinţă, deoarece era proiectul cu redenumirea străzii Cuza Vodă și, probabil, dânșii nu au fost gata să-l voteze așa cum au promis anterior. De aceea, pentru a nu le arăta alegătorilor lor că sunt niște lași, ceea ce îi caracterizează, au decis să nu se prezinte. Proiectul privind redenumirea străzii Cuza Vodă în Aleksei Belski a fost votat. Propunerea a venit din partea Ligii tineretului rus. Noi am făcut fracţiunii Partidului Liberal o propunere pe care liberalii nu au putut-o refuza, dar nu o să spun mai mult. Acum primarul Chirtoacă, nemulţumit că fracţiunea PL nu l-a ascultat, încearcă să anuleze decizia, dar nu-i va merge. Anterior, noi am votat un proiect de hotărâre care prevedea că în Chișinău va exista o stradă A. Belski, atunci când aceasta va fi construită. Hotărârea nu a fost respectată. Nu există în capitală o stradă cu această denumire. De aceea, strada Cuza Vodă va fi redenumită în A. Belski, așa cum a fost anterior. Sursa: allmoldova.md

condiţionat votul lor cu schimbarea denumirii străzii „Alexandru Ioan Cuza”? De ce au condiţionat votul pentru o rectificare atât de importantă, cum este cea a bugetului municipal, de care depinde administrarea întregului municipiu, cu satisfacerea interesului lor politic îngust și ideologic? Dacă nu sunt ipocriţi, trebuia, pur și simplu, să voteze pentru rectificarea bugetului și atât, fără a condiţiona. Dar toate acestea sunt floare la ureche. Știţi ce se vorbește în târg despre gestul lui Dodon? Dacă nu știţi, vă spunem noi. Oamenii sunt înclinaţi să creadă că Igor Dodon, acest falnic fiu al poporului moldav, a folosit schimbarea denumirii străzii doar ca pretext pentru a vota rectificarea bugetului și că, de fapt, el a făcut lucrul acesta pentru bani. Eu nu afirm aici că, într-adevăr, Dodon a luat bani pentru votul celor doi consilieri ai săi. Nu am probe, doar fac referire la un zvon. Dar, fiţi atenţi, tot așa s-a spus despre Dodon, că ar fi luat bani, și atunci când a acceptat, practic, fără luptă, înfrângerea în alegerile locale din 2011, deși era clar pentru toţi că, de fapt, el a acumulat mai multe voturi decât Dorin Chirtoacă. S-a spus despre Dodon că a luat

bani și atunci când a plecat de la PCRM, el fiind singurul fruntaș al acestui partid cu șanse reale de a-l succede pe Voronin la șefia formaţiunii. Și, culmea! s-a spus despre Dodon că a luat bani și atunci când l-a votat pe Timofti la funcţia de președinte al ţării, deși, până în acel moment, striga din toţi bojocii că Parlamentul și-a depășit mandatul, că a ieșit din câmpul constituţional și că trebuie dizolvat și anunţate alegeri anticipate. Vedeţi, nu avem probe că Dodon s-ar lăsa mituit, că ar practica mita în politică, dar iată că există prea multe coincidenţe, de prea multe ori liderul socialist spune una, dar face alta. Cum explică el aceste lucruri, aceste paradoxuri și, mai ales, cum explică el opulenţa în care se scaldă, resursele financiare imense cu care întreţine un partid?

Chirtoacă, un alt ipocrit Ceilalţi, consilierii din tabăra primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, nu sunt mai puţin ipocriţi decât Dodon. Aș putea spune că sunt la fel, cum e Tanda așa-i și Manda, cum e turcul – și pistolul sau după sac și cârpeală. Deci, consilierii PL, PLDM și PD le-au promis socialiștilor lui Dodon că vor redenumi strada Alexandru Ioan Cuza în Alexei Belski dacă aceștia votează rectificarea Bugetului municipal. Și nu doar că au promis, dar chiar au și votat. Așadar, primarul Chirtoacă, marele patriot român, tot atât de mare precum și Dodon, care

„Unionistul” Dorin Chirtoacă cu panglica „Gheorghevskaia” în piept este mare patriot moldovean, a acceptat redenumirea străzii Alexandru Ioan Cuza în Alexei Belski, cel care a arborat primul drapelul ocupaţiei sovietice în Chișinău, în 1944. A făcut-o pentru că de altfel ar fi trebuit să dea seama pentru felul fraudulos în care a administrat bugetul municipal. Dar iată că, în ipocrizia sa, acesta a uitat că este român, că defilează la marșurile unioniste și susţine, alături de socialiști, iniţiativa comuniștilor de sovietizare a unei străzi. A doua zi, după ce a văzut care este reacţia opiniei publice, când toată lumea

i-a spus că este un fariseu, un șarlatan, un trădător, când s-a speriat de indignarea oamenilor, a întors-o invers: ba că nu a votat, ba că a votat, dar că strada nu va fi redenumită, că i-a tras pe sfoară pe socialiști și pe comuniști. De fapt, Chirtoacă a demonstrat că este dublu ipocrit, o dată pentru că a votat pentru redenumirea străzii și a doua oară pentru că măcar nici nu recunoaște acest lucru. Și încă ceva. Ce fel de om politic este Chirtoacă, ce bărbat de stat este acesta dacă nici măcar nu se ţine de cuvânt, dacă recurge la tertipuri, la înșelăciune în

raport cu colegii săi din Consiliul Municipal Chișinău, fie ei socialiști sau comuniști? Am mai spus-o: dacă cetăţenii acestei ţări vor să ajungă a fi oameni demni în propria ţară, trebuie să invalideze întreaga clasă politică, de la stânga la dreapta, să scape ţara asta de hoţii, bandiţii și ipocriţii ajunși în posturile cheie din administraţia centrală și locală. Altfel, vom rămâne spectatori pasivi ai spectacolului politic pe care îl joacă astăzi Chirtoacă, Dodon și alţi ipocriţi ca ei. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ce a fost mai întâi: găinarul sau găinăria? Și ca să nu fie nimeni tentat să pună mâna pe-un pahar cu apă, precizez: găinarul „politic” sau găinăria „politică”? Redenumirea bulevardului Cuza Vodă, decisă la ședinţa de luni, 17 septembrie, a Consiliului Municipal Chișinău, discutată intens (și conferinţe de presă, și briefinguri), mi-a amintit de un anume tip de farsă, în care cel care vrea să păcălească ajunge să fie păcălit. Situaţie valabilă în momentul de faţă, căci există și posibilitatea ca cel care evită să fie păcălit, și care păcălește, de fapt, să fie într-un final păcălit, și nu neapărat de cel care-a vrut să-l păcălească iniţial! Dincolo de amuzamentul creat de „șantajistul” Dodon și de „răsturnătorul de situaţie” Chirtoacă, episodul în cauză este o găinărie, fără nici o rezervă!

A ambelor părţi! Și a consilierilor roșii ai rozului cândva Dodon, care au condiţionat susţinerea celorlalte proiecte propuse spre adoptare cu susţinerea propriei iniţiative absolut infantile (că e anacronică nici n-are rost să zic) de redenumire a unei străzi din Chișinău cu numele unui militar sovietic! Și a consilierilor de celelalte culori ale curcubeului numit Consiliul Municipal Chișinău, care, din câte se pare, i-au tras pe sfoară pe primii!

Întrebarea pe care și-au pus-o azi mulţi a fost: cum îi va afecta această găinărie pe găinarii implicaţi? Oricare ar fi răspunsul, este esenţial să nu uităm că astfel de găinării se fac zilnic, nu doar când exotismul unora din ele ne captează atât de pasional atenţia! Și că ei, găinarii-șefi, sunt cea mai fidelă reprezentare a societăţii moldovenești care zi de zi, în totalitatea ei, face găinării sau doar le observă și le ignoră.

*** Vlad Bătrâncea, copie aproape desăvârșită a șefului său de partid, în goana după atenţia presei care-i caracterizează pe dodoniști, a susţinut un briefing la aceeași oră când primarul Chirtoacă a programat o conferinţă de presă. Prestaţia micului „socialist” e o dovadă în plus a „valorilor” pe care și le-a adunat „valoarea” Dodon în juru-i! Individul habar n-are nici împotriva cui luptă propriul partid („Ioan Cuza”!), nici pe cine promovează („Vasili Belski”!). Acest tocmai (!) membru al comitetului executiv al PSRM nu e la prima gafă de genul ăsta. Într-o emisiune de la Publika TV, respectivul Bătrâncea declara convins că europenii sărbătoresc pe 9 mai „ziua eliberării Europei”! Vai de soarta partidului lui Dodon cu așa adjuncţi care habar n-au nici de Declaraţia Schuman, nici de faptul că europenii comemorează (nu „sărbătoresc”) încheierea celui de-al

Virusul politicii

Doilea Război Mondial pe 8 mai… Și ca o dovadă în plus a prostiei promovate de acest partid de orientare rusă (de parcă prestaţia „priceputului” la briefinguri nu era de-ajuns), pe site-ul acestora apare un text în care redenumirea bulevardului Cuza Vodă (Alexandru Ioan Cuza) în „Aleksei Belski” este prezentată ca una din „problemele socio-economice prioritare pentru consilierii socialiști”, alta fiind și „demontarea „pietrii (!) lui Ghimpu” din PMAN”! De cealaltă parte (convenţională!), se pare că „tactica” primarului Chirtoacă a fost ţinută în mare secret, din moment ce nici colegul său de partid, deputatul Valeriu Munteanu, n-a știut de această „operaţiune”, fiind vizibil încurcat de noutatea spusă de Lorena Bogza în emisiunea „În profunzime”!… Iar „replica” celorlalţi farsori, a exclușilor (autoexclușilor) consilieri comuniști – în zădar „majoritari” – preocupaţi mai mult de politica externă a republicii, în general, decât de nevoile curente de la nivelul local, pentru a căror rezolvare au pledat în campania electorală, indică sau o realizare a imposibilităţii înlăturării în perioada următoare a primarului Chirtoa-

Nicolae GÂRBU Sursa: vox.publika.md

*** Pe când și niște pâine, domnilor circari?! Max CIUDIN Sursa: natiadinurma.wordpress.com

Chirtoacă şi „Cina cea de taină”…

Deasupra economiei, justiţiei și culturii unei societăţi, își găsește “culcușul” măria sa, politica. Și nu politica în sensul strict teoretic, ci acea practică zilnică din care nu înţelegem o “iotă”. Schemele politicii sunt peste percepţia multora dintre noi, iar replica politicienilor sună cam așa – politica nu este pentru toţi. Într-adevăr, nu toţi pot minţi, nu toţi pot fura, nu toţi pot patrona, nu toţi pot fi fără verticalitate, iar fără aceste caracteristici, politica îţi este, indubitabil, o chestiune străină. Și totuși, cea mai importantă trăsătură a politicii pare a fi șmecheria. Cu cât mai șmecher, cu atât mai multe șanse de creștere în politică. Un exemplu clasic este președintele de onoare al Partidului Democrat, Diacov (Lunecosul). De peste 20 ani, șmecheriile sale sunt de bun augur, drept rezultat acesta fiind mereu în centrul marii politici a statului. Recent a mai apărut un candidat infectat cu virusul politicii. Este cazul primarului de Chișinău, Chirtoacă, care, deși are o funcţie administrativă, cu ajutorul metodelor neortodoxe (politice) își atinge mereu scopul. Ultima ispravă a fost acum 2 zile, prin intermediul mult-panicatei situaţii Belski. Puţin mai devreme, după ce îndemnase lumea să evite marșul unionist, singur și-a făcut prezenţa, mă rog, cu scuza “dacă totul decurge democratic!”. Încă mai devreme, înainte de alegerile locale, se împrieteniseră cu adepţii panglicii Sf. Gheorghe (am mai scris într-un articol precedent), anterior condamnându-i pe aceștia de subminarea tricolorului. Să nu uităm și de “nebunul” aprilie 2009, când după chemarea tinerilor în PMAN, acesta, alături de colegii liberali, democraţi și liberali-democraţi, se deziseră de propria iniţiativă. Sunt multe alte acţiuni care demonstrează “dexteritatea” politică a lui Chirtoacă, și care, de altfel, confirmă regula – Cu cât mai multă politică, cu atât mai puţină morală… P.S. Oare care ar fi următorul truc politic al lui Chirtoacă?!

că, implicit și o disponibilitate de colaborare, sau, mai probabil, aceeași frustrare de „mare” partid politic, remarcată mai ales în discursul deputatului Voronin, care nu e capabil să vadă un adversar decât în mai-marele zilei – premierul Filat, desconsiderându-l în continuare pe primarul Chișinăului, deși acesta le-a cam șters nasul la ultimele scrutine municipale…

Ieri am râs cu poftă urmărind conferinţa de presă organizată de primarul municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. Concomitent cu această conferinţă, la Jurnal TV, Rita Ursalovschi avea patru invitaţi care discutau aceeași problemă – “ședinţa secretă a Consiliului Municipal Chișinău din data de 17 septembrie”. Invitaţi erau consilierii municipali Todercan, Cernei, precum și doamna Vitalia Pavlicenco și fostul consilier municipal Alexandru Corduneanu. Am urmărit “Ediţia Specială” cu interes. Emisiunea și conferinţa concomitentă erau destul de interesante. Chirtoacă declara că a fost votată această chestiune cu redenumirea străzii Cuza Vodă, iar Cernei a negat totul. În cadrul emisiunii, a fost contactat și consilierul municipal socialist Vlad Bătrâncea, care a declarat că redenumirea străzii a fost votată la pachet cu alte 250 de chestiuni. O așa ipocrizie de care a dat dovadă consilierul Cernei eu încă nu am vă-

zut. Stă Todercan și declară că a fost martor ocular la acest vot, iar Cernei minte, uitându-se în cameră fără pic de rușine. Primarul Chirtoacă a făcut și el spectacol la conferinţa de presă. Ba că are alt “lom” (pe românește rangă), pe semne că la moșul Ghimpu s-au terminat așii din mânecă, ba că a făcut-o numai el știe cum, ba că socialiștii sunt vinovaţi de faptul că nu citesc ceea ce votează și multe alte prostii. Dar cum poţi să citești, cel puţin, denumirea chestiunilor ce vor fi votate, dacă ele sunt tocmai 250 la număr. Nu cred că e o situaţie normală când se votează la pachet toate chestiunile și încă în 10 minute. Caracterul secretizat și formalist al ședinţei CMC ridică, de asemenea, o sumedenie de întrebări. Din ce cauză nu a fost anunţată presa? Care este motivul că nu au fost invitaţi și comuniștii? Ce e cu fuzionarea Termocomului cu CET-urile? Și din ce cauză a fost rectificat bugetul cu 250 de milioane de lei? Situaţia din CMC este

una dezastruoasă. Iar faptul că Chirtoacă „i-a tras pe sfoară” pe socialiști îl va costa scump. El mai are de lucrat cu acest consiliu încă 3 ani. Cu comuniștii nu poate conlucra din principiu, pe socialiști i-a umilit. Ce facem mai departe (fără comuniști și fără socialiști, Chirtoacă nu are nici o majoritate simplă)? Rămâne municipiul pentru următorii ani cu un blocaj al CMC. Să ne așteptăm la un război între primarul general Chirtoacă și CMC? Totul ar trebui să se petreacă civilizat, dar să nu se convoace ședinţele Consiliului în secret, ca în perioada totalitaristă. Ceea ce s-a întâmplat în seara de 17 septembrie a fost un fel de „Cina cea de taină”. Deocamdată, pentru mine nu e clar cine e „Iisus” și cine e “Iuda”? Iuda l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginţi. Care este preţul vânzării astăzi, la o distanţă de 2000 de ani? Veaceslav BURLAC Sursa: vox.publika.md


FLUX EDI|IA DE VINERI

21 SEPTEMBRIE 2012

Scandalos

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

VOX POPULI

Este imposibil să fii cinstit şi să câştigi milioane în Republica Moldova Potrivit unui raport internaţional, în Republica Moldova, care este cea mai săracă ţară din Europa, avem 75 de persoane care au averi de peste 30 de milioane de dolari. Averea acestora constituie per total 8 miliarde de dolari și depășește cu 2 miliarde de dolari Produsul Intern Brut. 1. Credeţi că este normal ca într-o ţară atât de săracă să avem oameni atât de bogaţi? 2. Credeţi că aceste averi uriașe au putut fi agonisite prin muncă cinstită?

Natalia:

Fiecare câştigă cum îl duce capul 1. Fiecare câștigă cum poate. Fiecare se descurcă cum îl duce capul la noi în ţară. Deși eu consider că nu e normal ca în cea mai săracă ţară din Europa să avem atâţia milionari, cu averi uriașe. Dar asta e Moldova. 2. Fără îndoială că aceste averi nu au fost agonisite prin muncă cinstită. Însă, cum am mai spus, fiecare câștigă cum îl duce capul.

Andrei:

Milionarii ar trebui să se împartă cu ceilalţi 1. Am fost noi cândva săraci, dar acum economia tot crește și crește. Nu mai suntem pe ultimul loc, cum am fost acum câţiva ani. Se simte că economia crește, sunt schimbări în ţară, care se văd. Atâta doar că milionarii ar trebui să se împartă și cu alţii. 2. Desigur că banii nu au fost câștigaţi prin muncă cinstită. Fiecare deja are metodele sale de câștig, care mai corecte, care mai puţin corecte. Dar eu cred că acești milionari, în mod sigur, nu au câștigat banii cinstit.

Natalia:

Banii sunt câştigaţi pe suferinţa săracilor 1. Nu este normal să avem atâţia milionari într-o ţară atât de săracă. În buzunarele unuia intră mulţi bani, iar în celelalte – nimic. Și care este cauza? Vina pentru această situaţie o poartă Guvernul și conducerea statului, care permit aceste lucruri. Ei nu știu cum să conducă această ţară, în plus, ei nu sunt cinstiţi. 2. Averile lor au fost câștigate pe suferinţa celor săraci, pe sudoarea nevoiașilor, a oamenilor care au muncit toată viaţa cinstit. Acești oameni s-au ales cu nimic, în timp ce alţii, care au făcut afaceri murdare, au devenit milionari.

Nina:

Nu este normal să existe oameni prea bogaţi şi oameni prea săraci

Avem 75 de concetăţeni cu averi de peste 30 de milioane de dolari Deși este cea mai săracă ţară din Europa, Moldova nu încheie clasamentul și la categoria oamenilor superbogaţi. Potrivit unui studiu al firmei de cercetare WealthX, ţara noastră se plasează pe poziţia 33 în acest clasament în rândul a 45 de state europene analizate. Avem 75 de concetăţeni cu averi de peste 30 de milioane de dolari, care deţin împreună o avere de opt miliarde de dolari. Suntem la acest capitol peste ţări precum Bulgaria, Slovenia, Slovacia sau Cipru. Potrivit studiului făcut în baza informaţiei pentru intervalul august 2011- iulie 2012, România se plasează pe locul 26, cu 125 de superbogaţi, care au o avere de 14 mlrd. de dolari. Belarusul e pe locul 27, cu 115 persoane cu avere mai mare de 30 de milioane de dolari. Serbia e pe locul 29, cu 90 de persoane ce deţin 11 miliarde de dolari, iar Slovenia e pe locul 34, cu 70 de superbogaţi și 8 miliarde de dolari.

Slovacia, Cipru și Bulgaria sunt la egalitate pe locul 38, cu câte 45 de persoane cu o avere de peste 30 de milioane de dolari, care deţin în total, în fiecare din cele trei ţări, câte 5 miliarde de dolari. Topul superbogaţilor din Europa este condus de Germania, cu 15.770 de superbogaţi și o avere de 2.050 de miliarde de dolari, urmată de Marea Britanie, cu 10.515 persoane în această categorie cu o avere cumulată de 1.325 de miliarde de dolari, Elveţia– 5.595 de superbogaţi cu 655 de miliarde de dolari, Franţa (4.100 de bogaţi cu peste 30 de milioane de dolari), Italia (1.940), Spania (1.520), Norvegia (1.370), Olanda (1.205), Rusia (1.145) și Suedia (990). Ultimele cinci locuri sunt ocupate de Estonia (40 de superbogaţi), Macedonia (35), Muntenegru (21), Andora (19) și Malta (16). Dintre ţările din Europa Centrală și de Est, Polonia se situează cel mai sus în top, pe 13, cu 775 de superbogaţi, având o avere totală de 90 de miliarde de dolari, Grecia pe 20, cu 455 de persoane a căror avere se ridică la 50 de miliarde de dolari, urmată de Ucraina (19), cu 480 de persoane și 55 de miliarde de dolari, și Ungaria (locul 22), cu 365 de persoane cu o avere de 40 de miliarde de dolari. Croaţia și Cehia ocupa împreună locurile 23 și 24, la egalitate, cu câte 260 de superbogaţi și averi cumulate de câte 30 de miliarde de dolari.

Moldova de ani buni se plasează pe ultimul loc în Europa conform indexului prosperităţii și dezvoltării economice, după ce a fost depășită de Albania. Un raport realizat de Wealth-X arată însă că… paradoxal, stăm mult mai bine la capitolul superbogătașilor.

1. Părerea mea este că nu e normal un astfel de lucru. Nu e corect ca unul să moară de foame, iar altul să fie copleșit de bogăţie. Trebuie să existe o oarecare egalitate. Să nu existe lume prea săracă sau prea bogată. 2. Milioanele lor au fost câștigate pe spinarea oamenilor. Pe a bătrânilor, care au lucrat și la urmă au pensie mizeră de 600 de lei, din care nu pot nici să se întreţină. Asta e situaţia, nu avem ce face. E trist ce se întâmplă în Republica Moldova.

Victor:

Milioanele lor sunt banii furaţi de la oameni

Leonid:

În Europa își au reședinţa 53.441 de superbogaţi, cu o avere de aproape 7.000 miliarde de dolari. În ultimul an, Europa a înregistrat o reducere de aproape 2% a numărului de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari. Spania, Italia și Franţa au avut cele mai mari scăderi în privinţa populaţiei de superbogaţi, în timp ce Luxemburg și Danemarca au avut cele mai mari creșteri. Mulţi milionari au devenit

în ultimul an mai puţin bogaţi, arată studiul Wealth-X, în timp ce miliardarii, susţinuţi de echipe mari de specialiști în administrarea averilor, au trecut mai bine prin ultimul an de criză. La nivel global, numărul persoanelor cu peste 30 de milioane de dolari a urcat la 187.380, dar averea cumulată a acestora a coborât cu 1,8%, la 25.800 de miliarde de dolari. Numărul miliardarilor a avansat însă

cu 9,4%, la 2.160 de persoane, iar averea acestora cu 14%, la 6.200 de miliarde de dolari. Raportul World Ultra Wealth al Wealth-X se află la a doua ediţie și vizează doar persoanele cu averi de la 30 de milioane de dolari în sus. Sunt luate în calcul acţiunile deţinute la companii listate sau nelistate, investiţii în imobiliare, colecţii de artă, avioane, bani și alte active. Sursa: eco.md

«Şăfu’» Moldovei şi-a tras avion?! Şeicilor arabi, invidiaţi-(ni)-l!

„Moldova fără sărăcie!” – promisiune realizată?!

1. Când trăiam în Uniunea Sovietică erau alte valori. Acum trebuie să înţelegem că trăim în era capitalismului, unde există proprietate privată și economie de piaţă. La noi însă este un capitalism sălbatic, în comparaţie cu ţările din Occident. Problema nu constă în faptul că avem oameni săraci și bogaţi, ci cum toate acestea se raportează la acele valori pe care noi dorim să le avem, adică cum bogaţii și săracii ar trebui să convieţuiască în condiţiile actuale, astfel încât și săracii să fie mulţumiţi, și bogaţii să nu se mănânce între ei. Bogăţia milionarilor noștri se bazează pe furt și pe dorinţa de a se îmbogăţi cât mai mult, de a aduna cât mai mulţi bani. Înainte, atât la noi, cât și în Occident nu era așa ceva. În ultimii 100 de ani, sfera socială de la noi s-a schimbat foarte mult. În Occident lumea se gândește la sfera socială, iată de ce la ei problemele sociale se rezolvă chiar și mai bine decât se rezolvau pe timpurile Uniunii Sovietice. Așa că problema nu constă în existenţa milionarilor, ci în ceea ce reprezintă ei și în măsura în care sunt dispuși aceștia să asculte și de glasul poporului. Însă ei trăiesc după principiul că fiecare este un lup care, dacă vrea să supravieţuiască, trebuie să-l mănânce pe celălalt. Asta nu e creștinește. 2. La noi în ţară nu a fost vorba de „privatizare”, ci „înșfăcare”, fiindcă privatizare e atunci când toţi oamenii au posibilitatea să obţină ceva de valoare. Ce s-a întâmplat la noi? Ne-au dat niște hârtii pe care le-au procurat tot ei (milionarii de astăzi – n.n.), la preţuri de nimic, și astfel, oamenii au rămas cu borta covrigului, iar ei – cu restul. Este clar că averile lor nu constituie bani cinstiţi. Sunt bani furaţi de la oameni.

5

Conform raportului menţionat în motto, ne plasăm pe poziţia 33 din 45 (!!!) de state europene analizate. Cu 75 de milionari „ca floarea” suntem la egalitate cu Liechtenstein și devansăm sigur state membre a UE, mult mai dezvoltate și cu o populaţie mai mare, cum ar fi Estonia, Slovacia, Slovenia sau Bulgaria! Conform raportului, în mâinile boierilor moldoveni sunt concentrate peste 8 miliarde de dolari americani (!!!), ceea ce reprezintă cam… cu 20% mai mult decât PIB-ul ţării!!! Nu mai puţin curios este și faptul că numărul milionarilor moldoveni a crescut cu 5 capete în perioada august 2011–iulie 2012 și asta în plină criză economică și financiară, despre care ne tot trâmbiţează Guvernul, închizând școli și spitale, tăind ca în curechi în bugetele de toate nivelele și stând cu mâna întinsă în faţa UE și FMI!

Ei bine, nu Vă grăbiţi să Vă șocaţi, or, este evident că în raportul menţionat n-au fost analizate decât date oficiale… Și pentru că nu cred că mai este un mare secret iscusinţa pe care o au mogulii moldoveni în a spăla milioanele și miliardele în off-shore-uri, în a scoate cash-ul din ţară în paradisuri bancare. Și asta frumos, fără urme, acte și semnături, ca să nu-i poată „anina” nici un raport, al nici unui centru anticorupţie și al nici unei comisii de integritate, ba chiar nici o investigaţie jurnalistică. Deci, fiţi siguri că situaţia este cu mult mai șocantă decât arată datele oficiale! De o bună perioadă de timp încerc să descurc iţele într-o situaţie stranie legată de… un avion. Unii poate chiar vor spune că am ajuns să „visez avioane”, dar fiţi de acord, e puţin cam dubios când un avion este folosit mai des de altcineva decât proprietarul oficial al acestuia. Da, e vorba de acel misterios avion pe care-l vedeţi în imagine. Așa cum au demonstrat unele investigaţii jurnalistice făcute publice în luna septembrie a anului trecut, aparatul de zbor, care este unul de model „Bombardier”, a fost cumpărat anul trecut de la compania „Nobil Air” de către „Shor Holding”, companie care aparţine oligarhului Ilan Shor. Investigaţiile jurnalistice au relevat că pentru realizarea acestei tranzacţii, oligarhul ar fi contractat un credit de la una din băncile comerciale din Moldova. Fiţi de acord, e puţin cam straniu să-ţi cumperi avion, care e un semn al prosperităţii în afaceri, fără să ai bani pentru el, creditându-te de la bancă. Or, cred că avionul (încă) nu este… chiar și pentru boieri moldoveni… un simplu mijloc de transport, fiind mai curând un lux. Întrebarea e valabilă și dacă ne gândim de la cine a fost cumpărat avionul, care ne dăm seama că nu este deloc mai sărac decât cumpărătorul. Mai mult decât atât, „Shor Holding” se pare că a ajuns în dificultate de a-și onora obligaţiunile conform contractului de credit, or, unele surse apropiate tânărului oligarh au comunicat că pentru a achita creditul, ultimul a fost nevoit să împrumute o sumă apropiată de 5 milioane de euro de la… cine credeţi? De la un oarecare «Șăfu’», poreclă la a cărei pronunţare orice sursă arată cu degetul arătător în sus… E vorba de cineva care este cunoscut drept omul de afaceri care deţine actualmente cel mai mult cash la Chișinău, practicând și activităţi de cămătar. Toţi știu că are, nimeni

Căpitane, acesta este deja avionul meu, nu al lui Shor

însă nu spune de unde are! Pentru că «Șăfu’» stă acolo unde se arată cu degetul, adică „sus”, și, respectiv, este „mai mare” pe MAI, Vamă, Fisc, etc. Shor, aflat conform surselor într-o formă financiară care este departe de a fi una bună, probabil făcând exces de zel în finanţarea noului proiect politic socialist, așa și n-a achitat suma împrumutată de la «Șăf’». Respectiv, sursele menţionează că avionul a fost cedat de către debitor creditorului, în contul datoriei. Acum iată și răspunsul la întrebare. E logic și clar de ce avionul este utilizat, de cele mai dese ori (în calitate de oficial sau nuntaș), de către cineva care nu are nici o treabă cu… compania în a cărei proprietate se află absolut formal avionul. Iar inscripţia de pe coada avionului, care face trimitere la fostul proprietar, nu are decât un caracter conspirativ pentru cel actual.

Frumos, nu? Mai ales că și zborurile sunt deservite din contul Bugetului de Stat! Cunosc din surse sigure că «Șăfu’» își rotunjește cu o viteză de invidiat conturile bancare din Europa, bilanţul cărora recent ar fi trecut de un miliard de euro, ceea ce înseamnă cam un buget anual al Republicii Moldova. Nu mă întrebaţi de unde are atâtea lichidităţi «Șăfu’», or, nici eu nu primesc răspunsuri de la surse la acest subiect. Putem doar presupune că… prosperitatea și cashul acestuia vin din arenda de la IPTEH sau din comerţul cu papetărie de la „Kapital Invest Company”. Desigur, nu poate veni de la Vamă și Fisc sau… MAI. Iată acum ne putem șoca… împreună! Pe curând, la noi investigaţii! Veaceslav BALACCI Sursa: vox.publika.md

Angajaţii din Republica Moldova câştigă, în medie, sub 3000 de lei lunar Câștigul salarial mediu nominal brut în iulie 2012

Să câştigi cinstit milioane nu este posibil în Republica Moldova 1. La aceste întrebări aș răspunde dacă ar fi aici Filat, Plahotniuc, Lupu și Ghimpu. Desigur că e o situaţie prostească faptul, în timp ce o ţară întreagă trăiește la limita sărăciei, alţii înoată în bani. Mai mult decât atât, în timp ce noi stăm în genunchi, milionarii se înmulţesc. Este absurd. 2. În mod normal, unui cetăţean din Republica Moldova nu-i poate ajunge nici o viaţă întreagă să câștige atâţia bani. Este nevoie de, cel puţin, 5 generaţii ca să acumulezi așa sume. Nu este posibil să câștigi cinstit milioane de euro sau dolari în Republica Moldova.

Ion:

Deşi avem mulţi milionari, nu avem şi o economie dezvoltată 1. Moldova e „ţara minunilor”, aici totul e posibil. Nu este normal, sigur că nu este normal ca, într-o ţară atât de săracă, să avem oameni atât de bogaţi. Nu există echilibru între păturile sociale. Problema constă în faptul că, deși avem mulţi milionari, nu avem și o economie dezvoltată. 2. Suntem o ţară postsovietică, unde în anii 90 era un haos total, unde totul a fost privatizat fără ca oamenii să înţeleagă ce se întâmplă. Și astfel au apărut milionari peste noapte. Averea lor a fost acumulată ilegal. Desigur că nu este normal să avem atâţia milionari. În timp ce ei sunt bogaţi în dolari, Republica Moldova e „bogată” în persoane nevoiașe. Asta e viaţa, noi nu putem schimba nimic. Statul e cel care trebuie să se implice. A consemnat Olesea ŢERNA, pentru FLUX

Biroul Național de Statistică informează că în luna iulie 2012, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 3 574,9 lei, înregistrând o creștere cu 9,6% faţă de luna iulie 2011. În sfera bugetară, câștigul salarial mediu a constituit în luna iulie curent 3163,3 lei (+8,9% faţă de iulie 2011). În sectorul economic (real), câștigul salarial a înregistrat 3727,5 lei (+10,0% faţă de iulie 2011). Indicele câștigului salarial real pentru luna iulie 2012 faţă de luna iulie 2011 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele preţurilor de consum) a fost de 105,4%.

pe activităţi economice Activităţi economice Total economie Agricultura, economia vânatului și silvicultura Piscicultura Industrie: industria extractivă industria prelucrătoare energia electrică și termică, gaze și apă Construcţii Comerţ cu ridicata și cu amănuntul Hoteluri și restaurante Transporturi și comunicaţii Activităţi financiare Tranzacţii imobiliare Administraţie publică Învăţământ Sănătate și asistenţă socială Alte activităţi de servicii colective, sociale și personale

iulie 2012, lei 3574,9

În % faţă de luna respectivă a anului 2011 109,6

2196,9

110,0

1570,7 3998,2 3913,1 3694,1 5448,5 3943,2 2990,2 2633,2 4148,0 7671,7 4459,3 4308,6 2636,4 3553,0

92,5 110,0 109,9 110,2 108,5 114,2 108,7 116,0 111,3 112,2 104,6 120,3 97,9 112,4

2887,4

103,2

Informaţia este prezentată fără datele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender. Datele cuprind unităţile economice (sectorul real) cu 4 și mai mulţi salariaţi și toate instituţiile bugetare, indiferent de numărul de salariaţi.


6

21 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Economic

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Când sunt sincere autorităţile – atunci când le vorbesc cetăţenilor sau atunci când solicită ajutor de la donatorii externi? Autorităţile par să fi ajuns la o concluzie finală în privinţa pagubelor provocate de seceta din această vară, chiar dacă anterior au încercat să mai atenueze amploarea acestora. Potrivit evaluărilor Ministerului Agriculturii, pierderile se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de lei. Pentru susţinerea agricultorilor ar fi necesară suma de 190 de milioane de lei, iar Guvernul mizează, inclusiv, pe ajutorul donatorilor externi. Mijloace substanţiale ar trebui direcţionate urgent către sectorul zootehnic, în vederea păstrării șeptelului de animale. De asemenea, este nevoie de suport pentru executarea lucrărilor agricole de toamnă și primăvară, procurarea seminţelor și fertilizanţilor. Cele mai afectate de secetă au fost raioanele Cahul, Cantemir, Căușeni, Taraclia și UTA Găgăuzia. Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a făcut o prezentare detaliată a situaţiei și a direcţiilor prioritare de intervenţie, în cadrul unei ședinţe a Guvernului cu participarea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.

Filat promite că ajutoarele vor ajunge la cei care au nevoie de ele Și premierul Vladimir Filat consideră că bilanţul pierderilor provocate de secetă este „trist”. El a decis să le dea agricultorilor „un moment de respiro” și i-a solicitat ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţă, amânarea plăţii impozitului pe venit în agricultură, de la 30 septembrie la 30 decembrie. Pentru executarea lucrărilor de toamnă, producătorilor agricoli li s-au promis câte 200 de lei pentru fiecare hectar de pământ. Cum prima lună de toamnă este deja pe sfârșite, contează în cât timp va fi distribuit acest ajutor și cum vor fi identificaţi potenţialii beneficiari. Evaluarea necesităţilor a fost pusă în seama Agenţiei de Intervenţii și Plăţi în Agricultură. Șeful Guvernului a mai promis să identifice surse pentru suplinirea Fondului de subvenţionare în agricultură pentru anul 2013, dar și să modifice mecanismul de alocare a acestor subvenţii pentru ca, de exemplu, cei care au beneficiat de fonduri trei ani la rând, să nu mai fie incluși în lista prioritară. În acest context am vrea să amintim de studiul prezentat în luna aprilie de Centrul Analitic

Independent Expert-Grup, „Evaluarea eficienţei și transparenţei utilizării fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli”, în care au fost analizate măsurile de subvenţionare din perioada 2006-2011, accesul producătorilor agricoli la subvenţii, cadrul instituţional și de reglementare și capacitatea instituţională a Agenţiei de Intervenţii și Plăţi în Agricultură. Între alte deficienţe la alocarea subvenţiilor, experţii au semnalat două tendinţe majore. Prima constă în concentrarea sumelor alocate la un număr relativ mic de beneficiari. A doua rezidă în repartiţia teritorială neuniformă. Raportul dintre volumul subvenţiilor calculate pe cap de locuitor și hectar, distribuite primelor cinci raioane, faţă de volumul ultimelor cinci, a fost mai mare de 5 ori. În studiu se mai menţionează că măsurile de subvenţionare aplicate nu sunt suficient de concrete și nu au o delimitare clară între măsuri ce reprezintă alocaţii sau granturi pentru dezvoltarea afacerilor (și care ar trebui să fie acordate în bază de concurs a proiectelor) și cele ce reprezintă alte tipuri de plăţi și intervenţii. Iar această stare de lucruri creează premise pentru alocări ineficiente, cu riscuri privind echitatea socială, precum și condiţii propice pentru corupţie.

Discrepanţa foarte mare între volumele de subvenţii primite pe raioane, consideră experţii, nu ar fi o problemă, în condiţiile în care ar fi fost definite zonele defavorizate, iar resursele alocate erau direcţionate către aceste zone. Analiza arată însă că situaţia pe alocuri se prezintă chiar invers. Am vrea să credem că, pe viitor, autorităţile vor ţine cont de datele prezentate în respectiva analiză și de recomandările experţilor. Practica arată însă că nu prea ţin. Expertul economic Viorel Chivriga consideră că modificarea mecanismului de alocare a subvenţiilor nu va schimba situaţia. „Guvernul modifică mecanismul în fiecare an și nu este un lucru benefic. Aici este nevoie de stabilitate și de claritate: care sunt direcţiile subvenţionate, care sunt mecanismele de acordare a subvenţiilor. Nu trebuie să modificăm regulamentele în fiecare an și să buimăcim oamenii. Trebuie să existe previzibilitate. În economie acesta este un factor decisiv care îţi permite să-ţi planifici activitatea”, consideră expertul.

Cine exagerează şi cine minimalizează? Revenind la evaluarea pagubelor provocate de secetă, ar trebui să menţionăm că studiul efectuat de Institutul de Economie, Finanţe și Statistică al Academiei de Știinţe a Moldovei prezintă date diferite de cele ale ministerului. Potrivit experţilor de la Academie, pierderile ar fi de numai un miliard și jumătate de lei, cu un miliard mai puţin decât estimările Guvernului. În general, această neconcordanţă nu ar trebui să ne mire, pentru că nici autorităţile nu au avut o atitudine univocă în această chestiune. De la caz la caz, s-a încercat ba minimalizarea efectelor secetei, ba amplificarea lor. Ne-am obișnuit și cu oscilările premierului care își modifică opiniile și mesajele de la o zi la alta, una „pe intern” și alta „pe extern”. În luna iulie, în cadrul ședinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, premierul se arăta mai

puţin dispus să creadă în evaluările ministrului Bumacov. Și asta pentru că estimările nu se făceau atunci pentru donatorii externi, ci pentru uzul intern, iar premierul avea bănuiala că se atentează direct la Fondul de Rezervă și că miniștrii ar avea gânduri ascunse în legătură cu acesta. „Toţi miniștrii vă gândiţi numai la Fondul de Rezervă”, i-a admonestat el. Pentru că premierul vrea să păstreze mijloacele fondului pentru alte direcţii prioritare, cum ar fi acordarea unor premii instituite de el, edificarea monumentelor în cinstea guvernării și alte acţiuni menite să ridice moralul societăţii și să-i cultive sentimentele de iubire faţă de actualii conducători. Atunci, Filat a avut chiar bănuiala că se exagerează în privinţa dimensiunii pierderilor provocate de secetă. Amintim că la acea perioadă, ministrul Agriculturii vorbea despre pagube în valoare de 900 de milioane de lei. Primul ministru nu părea sigur de corectitudinea evaluării. „Eu nu știu despre ce vorbește domnul Bumacov. El urmează să prezinte cifre probate, fără evaluări generale”, a punctat Vladimir Filat în faţa presei. (Premierului îi place, în general, să facă pe durul atunci când camerele de filmat stau aţintite asupra lui și nu ezită să-i admonesteze, pe unii și pe alţii, să le dea lecţii și să le pună la îndoială competenţa. Pentru că în astfel de situaţii, Filat își adresează mesajele mai mult publicului larg, decât celor vizaţi.) El a mai declarat că o parte din cheltuieli vor trebui să și le asume agricultorii înșiși, precizând că pagubele nu vor fi acoperite integral de la bugetul de stat sau de partenerii străini: „Cifra enunţată nu presupune obligatoriu finanţare de la bugetul de stat sau de la partenerii de dezvoltare. Sunt anumite pierderi pe care trebuie să și le asume agricultorii”. La fel de categoric a fost Filat și în cazul protestelor agricultorilor, care și-au exprimat nemulţumirea faţă de politica bugetarfiscală aprobată de Parlament, declarând atunci că „am urmărit un protest al milionarilor și nu al agricultorilor”.

Acum Filat ştie despre ce vorbeşte Bumacov Ulterior, primul ministru și-a mai îndulcit tonul, iar proporţiile pagubelor provocate de secetă nu i s-au mai părut exagerate. Atunci când s-a ajuns la discuţiile cu donatorii străini, Filat a supralicitat și a afirmat la un post de televiziune că pagubele s-ar ridica chiar la 3 miliarde de lei. Cu jumătate de miliard mai mult decât suma enunţată de ministrul Bumacov. Prin urmare, acum Filat nu numai că nu pune la îndoială evaluarea făcută de Bumacov, dar chiar i-a și mulţumit acestuia pentru munca depusă: “Este o evaluare realizată în mod profesionist, care indică clar dimensiunile în care este nevoie de intervenţie.” Ce trebuie să înţeleagă oamenii din aceste oscilaţii și declaraţii contradictorii? Și câtă încredere ar putea să aibă în guvernanţii care uită astăzi ce au spus ieri. La ce ar trebui să se aștepte populaţia și cât de gravă este situaţia? Când este sincer

ministrul Agriculturii? Atunci când afirmă că produsele agroalimentare nu se vor scumpi sau când spune că preţurile vor crește, dar nu foarte mult, pentru că „temei pentru scumpiri esenţiale nu există”. Mai degrabă, nici într-un caz, nici în altul. Cum să-l crezi pe primul ministru care te asigură astăzi că securitatea alimentară a ţării nu este în pericol, iar a doua zi cere ajutor umanitar de la donatorii străini (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie și Agricultură și Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională), pentru evitarea unei eventuale crize alimentare?

Donatorii ne sugerează să ne învăţăm lecţia Pe de altă parte, savanţii de la AȘM consideră că scumpirea în lanţ a cerealelor și a produselor zootehnice este, practic, inevitabilă, aceasta fiind o consecinţă iminentă a secetei. De asemenea, din cauza lipsei furajului, numărul porcinelor și al păsărilor domestice se va reduce cu

Denunţarea pachetului energetic cu UE înseamnă abandonarea vectorului de integrare europeană

Valeriu Prohniţchi: - Pachetul energetic trei, la care Moldova a aderat în 2010-2011 și pe care va trebui să-l aplice începând cu 2015, presupune, în primul rând, separarea proprietăţilor în sfera energetică. Se are în vedere separarea activităţilor de transport de cele de producere și furnizare. Aceasta ar fi finalitatea cea mai bună în conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice Europene. Dar acest pachet oferă ţărilor care sunt într-o poziţie mai dificilă și o serie de alternative, cum ar fi varianta operatorului independent de sistem. De exemplu, aceasta presupune că, în caz că Gazpromul nu este gata să renunţe la proprietăţi… Europa Liberă: - La compania de distribuţie Moldova Gaz, în cazul Republicii Moldova? - Exact. Dacă Moldova nu are suficiente pârghii diplomatice, economice, politice pentru a convinge Gazpromul să renunţe la Moldova Gaz, concernului rus i se poate oferi varianta în care el nu renunţă efectiv la proprietate, dar transmite reţeaua de transport unui operator independent. Gazpromul rămâne în continuare proprietar, dar reţelele sunt operate de un operator independent de Gazprom. - De ce ar accepta Gazpromul o aseme-

Europeană are loc o ofensivă diplomatică, economică și juridică împotriva Gazpromului. Poziţiile companiei respective vor slăbi foarte mult în viitorul foarte apropiat. Vor apărea o sumedenie de precedente juridice care vor fi favorabile Republicii Moldova. Moldova nu ar trebui să denunţe, în nici un caz, acest pachet energetic trei pentru că aceasta ar însemna, de fapt, denunţarea vectorului de integrare europeană.

nea sugestie din partea Republicii Moldova, care ar fi interesul Gazpromului să accepte așa ceva? - Gazpromul are nevoie de piaţă de desfacere, iar Moldova este piaţă de desfacere, chiar dacă nu foarte mare. Mai important decât asta – Moldova este o ţară de tranzit pentru gazele furnizate în ţările din Europa de Sud-Est. În plus, îmi închipui că Gazpromul vrea totuși să opereze în conformitate cu prevederile legii. Dacă prevederile pachetului trei vor deveni literă a legislaţiei naţionale, Gazpromul, pur și simplu, nu va avea încotro. - Totuși, cum ar putea explica Guvernul populaţiei că nu acceptă acum o reducere a preţului la gaze de 30%? Ce îi aduce în schimb Republicii Moldova participarea la acest cadru energetic european? - Aceasta aduce perspectiva unor investiţii substanţiale în sfera energetică moldovenească, aduce diversificarea surselor de furnizare, drepturi mai mari pentru consumatori și preţuri mai mici odată cu diversificarea furnizărilor. Pur și simplu, trebuie să înţelegem că nu putem să renunţăm la interesele noastre strategice economice pe termen lung pentru a obţine niște câștiguri destul de dubioase pe termen scurt. Pentru că Federaţia Rusă a utilizat

important este să înveţi ceva din aceste situaţii. „Este important dacă vom ști să dispunem corect de aceste ajutoare, dar și dacă vom învăţa ceva din aceste situaţii de criză, cum ar fi cea din acest an. Trebuie să spun, cu părere de rău că, potrivit unui studiu al unui comitet interguvernamental, care se ocupă de problemele schimbării climatice, și pe viitor ne vom confrunta cu astfel de calamităţi. Mai multe cazuri de secetă, mai multe cazuri de inundaţii și furtuni. Lecţia pe care trebuie să o învăţăm din această situaţie este că, sigur, trebuie să reacţionăm la aceste calamităţi, dar mai important este să întreprindem măsuri pentru a putea înfrunta mai ușor calamităţile pe viitor. Un leu, un euro, un dolar investit în prevenirea calamităţilor poate economisi până la șapte dolari din banii pe care îi vom cheltui pentru eliminarea consecinţelor calamităţilor”. Prin urmare, este important să fie auzit anume acest apel, și nu doar cifrele enunţate de donatori. Ioana FLOREA, FLUX

O PREMIERĂ ABSOLUTĂ LA ACADEMIA DE ŞTIINŢE:

VALERIU PROHNIŢCHI:

Economistul Valeriu Prohniţchi de la Expert Grup spune că cererea Federaţiei Ruse de săptămâna trecută ca Moldova să denunţe pachetul trei al pieţei energetice europene în schimbul unei promisiuni vagi de ieftinire a gazelor reprezintă o capcană. Directorul centrului care monitorizează activitatea Guvernului și politica de integrare europeană a declarat pentru Europa Liberă că Rusia a încălcat asemenea promisiuni făcute altor ţări în trecut, că ar avea o poziţie slabă la negocieri și că spatele Moldovei este asigurat de Uniunea Europeană, care a început o ofensivă juridică pentru încălcarea concurenţei împotriva concernul rus Gazprom. Valeriu Prohniţchi le-a recomandat politicienilor moldoveni să explice populaţiei ce avantaje implică acordurile energetice europene și să încerce să le înţeleagă ei înșiși mai bine.

aproximativ 20 la sută, iar cel al bovinelor – cu 15 la sută. Doar că studiul Academiei nu pare să intereseze autorităţile. Ca, de altfel, și propunerile formulate de savanţi în vederea combaterii secetei. Evident, este mult mai ușor să repartizezi autoarele venite de la „prietenii buni”, decât să întreprinzi niște acţiuni de perspectivă, care ar elimina consecinţele unor astfel de cataclisme în viitor. Comisia Europeană va acorda un ajutor în valoare de 3,15 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor agricoli afectaţi de secetă și depășirea consecinţelor acesteia. Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru Cooperare Internaţională, Ajutor Umanitar și Reacţie la Crize, Kristalina Georgieva. „Prietenul bun la nevoie se cunoaște”, i-a zis cu recunoștinţă premierul Vladimir Filat. Totuși, acest prieten bun le-a sugerat guvernanţilor noștri, într-un interviu acordat postului Publika TV, să nu conteze la nesfârșit doar pe ajutoare, oricât de generoase ar fi acestea. Mult mai

instrumentul energetic în Belarus, în Ucraina, pentru a obţine concesii politice și economice de la ţările respective, după care a renunţat la promisiunile de reducere a preţului la gaze. Astăzi, Ucraina plătește 400 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze și aceasta în pofida faptului că Ucraina și Rusia agreaseră reducerea preţului la gaze după ce Ucraina a acceptat prelungirea staţionării trupelor armate rusești în Crimeea până în 2042. Apropo, ar mai trebui de spus un lucru important: Federaţia Rusă nu a spus că va oferi Republicii Moldova ieftinirea gazelor, dacă Moldova va denunţa pachetul energetic trei. Federaţia Rusă de fapt a spus că va analiza posibilitatea de a acorda această reducere. - Cum credeţi că se vor desfășura de acum încolo negocierile asupra noului contract de import a gazelor în Republica Moldova din Federaţia Rusă? Faptul că Moldova este angrenată în acest cadru energetic european este un atu la negocieri sau un dezavantaj? - Este un atu incontestabil pentru că aceasta ne asigură, dacă pot spune așa, un spate diplomatic foarte lat. Noi nu trebuie să fim timoraţi acum de această ofensivă plenară a Rusiei faţă de Republica Moldova. Pentru că, de fapt, în întreaga Uniune

- Aţi descris un scenariu optimist pentru Moldova, dar dacă el ar fi fost posibil Federaţia Rusă și-ar fi anunţat anume această poziţie acum, la convorbirile de la Soci, în timpul vizitei premierului Vlad Filat. Federaţia Rusă n-a făcut acest lucru, ci cu totul altceva – că va examina posibilitatea reducerii preţului la gaze, dacă Moldova denunţă acordurile energetice cu Uniunea Europeană. Care poate fi scenariul pesimist pe care pot merge lucrurile? - Este evident că Federaţia Rusă vrea să obţină concesiile maximal posibile din partea Republicii Moldova. Federaţia Rusă, de fapt, nu este obișnuită să discute cu fostele sale colonii în limbaj diplomatic, civilizat. În cazul cel mai nefavorabil posibil, desigur că Moldova ar putea să rămână fără un contract despre furnizarea gazelor. Aceasta ar putea duce, probabil, la sistarea livrărilor… - Fără surse alternative pentru Republica Moldova, în momentul de faţă. Încă nu s-a construit gazoductul UngheniIași… - Nu. Și primul ministru, la întâlnirea recentă cu ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a cerut României urgentarea lucrărilor la acest branșament și cred că se va investi pe termen scurt în acest obiectiv. Dar nu pot să cred că Federaţia Rusă va încerca, încă o dată, să utilizeze, în mod atât de flagrant, acest instrument energetic, pentru că acest lucru n-ar face decât să confirme pentru Uniunea Europeană faptul că a fost o decizie foarte corectă să iniţieze această investigaţie contra Gazpromului și că trebuie să se meargă foarte insistent spre denunţare aranjamentelor anticoncurenţiale care au fost implementate de Gazprom în ţările din Europa Centrală și de Est. - S-ar părea că această întorsătură după declaraţiile de la Soci l-au pus pe premierul Vlad Filat în situaţia delicată de a încerca să le explice moldovenilor de ce nu renunţă la niște acorduri greu de înţeles, atunci când i se promite o

ieftinire de 30% a gazelor. Deci, pe de o parte, pare să se afle într-o situaţie delicată. Dar, pe de altă parte, este un argument în plus pentru premierul Vlad Filat ca, într-un an în care viteza economiei descrește, să ceară mai multe ajutoare de la Uniunea Europeană. Credeţi că va folosi această oportunitate? - Eu cred că exact asta va face. Sunt sigur că vor și veni ajutoare suplimentare din partea Uniunii Europene, inclusiv din partea României. Sunt sigur că Moldova nu va denunţa acordul energetic european, pentru că acest lucru ar însemna ridicarea dependenţei Republicii Moldova faţă de Federaţia Rusă până la un nivel foarte periculos. - Dacă privim lucrurile din altă perspectivă, vedem că gazele rusești s-au scumpit continuu în ultimii ani. Care a fost efectul asupra economiei? - De fapt, nimeni nu vrea să înţeleagă că, chiar și reducând preţul cu 30%, impactul asupra economiei nu va fi mare. Pentru că Moldova s-a adaptat deja la nivelul de aproape 400 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze, iar acest preţ mai mare a dus la o cerere enormă pentru tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic. Toate companiile își schimbă ferestrele, își pun contoare de gaz inteligente, investesc în izolarea termică a clădirilor. Deci, oamenii prin la minte. De ce ar trebui să renunţăm acum la tot ceea ce am realizat în ultimii ani în relaţia noastră cu Uniunea Europeană și să mergem spre o promisiune destul de dubioasă de a analiza reducerea preţului la gaze? - Vă așteptaţi ca Guvernul să lanseze o campanie prin care să explice oamenilor situaţia? - Cred că Guvernul a înţeles că, până acum, nu a comunicat suficient de bine strategia pe care o are ţara, inclusiv în acest plan al securităţii energetice. Vor trebui acum să explice mult mai multe lucruri și să spună lucrurilor pe nume. Desigur că aderarea la Tratatul Comunităţii Energetice Europene presupune și niște costuri pentru Moldova. Dar el presupune și numeroase beneficii, între care interconectarea cu România, care oferă Republicii Moldova o supapă în cazul unor conflicte energetice, în cazul de faţă cu Federaţia Rusă. - Vă mulţumim. Sursa: europalibera.org

Noi soiuri apirene create de geneticianul Gheorghe Savin Recent, la Academia de Știinţe a Moldovei, cunoscutul genetician și selecţioner al viţei-de-vie, doctorul în știinţe agricole Gheorghe Savin, a prezentat câteva soiuri apirene (cu bobiţa fără seminţe) noi, cu o rezistenţă biologică sporită la factorii nefavorabili de mediu, în special, la îngheţ.

Gheorghe Savin a creat soiurile apirene atât de masă, cât și pentru fabricarea vinului și a stafidelor. În cadrul evenimentului, în faţa comunităţii academice au fost aduse soiurile Apiren roz, prezentat recent și în revista „Viticultura și Vinificaţia în Moldova”, Apiren negru de Grozești, care este un soi extra timpuriu, Aperen roz basarabean, Aperen alb. Participanţii la eveniment, între care conducerea Academiei de Știinţe a Moldovei, membrii Consiliului Suprem pentru Știinţă și Dezvoltare Tehnologică al AȘM, membrii secţiilor de știinţe, au menţionat că soiurile create de domnul Savin posedă calităţi nutritive deosebite. Totodată, ei au menţionat că în cazul cultivării respectivelor soiuri, producătorii vor obţine efecte economice deosebite, acestea fiind extrem de rentabile, putând oferi noi perspective de dezvoltare a domeniului viticulturii și vinificaţiei în Republica Moldova. Potrivit unui comunicat de presă prezentat de Centrul Media al AȘM, savanţii care au participat la eveniment au menţionat faptul că soiurile create de echipa de cercetători în frunte cu domnul Savin constituie o premieră inedită pe continentul european. În urma unei activităţi complexe, care s-a desfășurat ani la rând, savanţii din Republica Moldova au demonstrat că aici, la frontiera de nord a viticulturii europene, există posibilitatea de crea și de a cultiva soiuri apirene (fără seminţe), lucru care a fost negat zeci de ani de unii specialiști. „Colegul nostru, doctorul Gheorghe Savin, prin munca sa, a dovedit că soiurile apirene de masă și pentru vin sunt de perspectivă și astăzi acestea au fost confirmate și înalt apreciate”, a remarcat academicianul Boris Gaina. În calitatea sa de conducător al Subsecţiei de știinţe agricole, academicianul i-a adus mulţumiri dlui Savin, care este și șeful Laboratorului ameliorare genetică din cadrul Institutului Naţional a Viei și Vinului. Prim-vicepreședintele AȘM, Teodor Furdui, academician-coordonator al Secţiei Știinţe ale Naturii și Vieţii a AȘM, a menţionat că dr. Gheorghe Savin este primul care a reușit să creeze și să producă soiuri fără seminţe, motiv pentru care merită toată aprecierea și recunoștinţa din partea comunităţii știinţifice. Academicianul a precizat că aceste realizări demonstrează fără echivoc că în condiţii, de cele mai multe ori nefavorabile, circumstanţe aproape imposibile, oamenii de știinţă pot face lucruri extraordinare. Olesea ŢERNA, pentru FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

21 SEPTEMBRIE 2012

Interviu

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Ministerul Agriculturii a fost inactiv şi nu a avut o viziune de ansamblu în lupta cu seceta Interviu cu expertul economic Viorel CHIVRIGA - Guvernul a prezentat recent rezultatele evaluării finale a situaţiei din sectorul agricol. Potrivit estimărilor, intemperiile din acest an au provocat pierderi de aproximativ 2,5 miliarde de lei. Suma necesară pentru susţinerea sectorului agricol ar fi de 190 de milioane de lei. Pe de altă parte, savanţii de la Academia de Știinţe a Moldovei (AȘM) afirmau recent că pierderile ar fi de numai 1,5 miliarde. Cât de corecte sunt aceste estimări și de ce a apărut acest decalaj de tocmai un miliard? - Problema este că nu știe stânga ce face dreapta. În principiu, și Ministerul, și Academia ar trebui să acţioneze în tandem și să vină cu o viziune comună. Probabil, pierderile sunt chiar mai mari. Spun acest lucru din următorul raţionament: există și unele pierderi indirecte, pe care le-au suportat unii agenţi economici din alte sectoare care au însă legături cu cel agricol. În afară de aceasta, trebuie să ţinem cont de faptul că au suferit enorm și persoanele care au în posesie anumite cote sau terenuri mai mici. Dar nu cred că Ministerul știe ce face un biet ţăran, așa cum nu știe bietul ţăran ce vrea Ministerul.

Efectele secetei puteau fi atenuate Pierderile sunt mai mari și ele puteau fi estimate încă în lunile de vară, când era posibilă încă realizarea unor acţiuni în complex, care ar fi atenuat efectele secetei. Noi am venit cu unele previziuni pentru anul 2012 încă în primăvară, foarte apropiate de ceea ce avem acum. Din păcate, Ministerul nu a ţinut cont de unele recomandări pe care le-am dat. Și erau niște recomandări pertinente. Practic, de situaţia actuală este vinovat și Ministerul, pentru că a fost inactiv o perioadă destul de mare și a încercat să ne convingă de faptul că situaţia nu ar fi chiar atât de gravă, că pierderile nu sunt atât de mari și că recolta va fi totuși destul de bună. Bănuim că s-a dorit evitarea panicii, dar, până la urmă, previziunile, estimările Ministerului s-au dovedit a fi incorecte. De asemenea, a lipsit o viziune de ansamblu asupra măsurilor care trebuiau realizate pentru a atenua impactul secetei și a preveni un colaps în agricultură. - Iată însă că autorităţile au trasat un șir de măsuri pentru susţinerea sectorului și pregătirea către sezonul agricol 2013, acestea fiind îndreptate pe câteva direcţii. Este vorba de susţinerea sectorului zootehnic, asigurarea cu seminţe, fertilizanţi și combustibil pentru executarea lucrărilor de însămânţare. Aceste măsuri vor redresa situaţia? - Nu este suficient. Campania agricolă de toamnă a început deja, de bine, de rău, cu efortul agricultorilor care au suferit pierderi, dar care își lucrează terenurile, oricât le-ar fi de greu. Însă, deocamdată, fac acest lucru fără ajutorul Ministerului și fără ajutorul statului. Ajutorul promis va ajunge la agricultori doar peste un anumit timp.

Ţăranii îşi sacrifică animalele, pentru că nu au cu ce le hrăni În ceea ce privește sectorul animalier, era clar încă de astă-primăvară că vor fi probleme grave. Sectorul acesta este zdruncinat, practic, în fiecare an. Există o tendinţă care nu poate fi schimbată de nici o guvernare, de reducere a șeptelului de animale. Practic, în anul curent foarte mulţi ţărani au rămas fără animale din simplul motiv că nu au avut cu ce le hrăni. - În condiţiile actuale, situaţia nu poate decât să se înrăutăţească. - Cu siguranţă. Discutasem anterior cu niște ţărani din raionul Leova și oamenii se plângeau că își trimit vitele la pășune dimineaţa și acestea se întorc seara tot flămânde, iar ei nu au cu ce le hrăni. Astfel că singura lor soluţie este sacrificarea animalelor. Fenomenul acesta s-a

amplificat și numărul de animale este în scădere. O consecinţă indirectă a acestei situaţii este creșterea preţurilor la majoritatea produselor agricole. Poate că pentru unii producători agricoli lucrul acesta înseamnă o salvare – au mai puţin, dar vând mai scump și, în felul acesta, își mai recuperează din pierderi, iar unii înregistrează poate și venituri. Gospodăriile casnice pierd însă foarte mult. Sunt foarte mulţi oameni săraci, care au venituri insuficiente (dacă le au, în general). Iar atunci când rămân și fără cele câteva animale de pe lângă casă, care îi asigurau cu puţin lapte și carne, ajutându-i să mai iasă din nevoi, aceștia se pomenesc într-o situaţie extrem de gravă. Dacă mai ţinem cont și de faptul că, în majoritate, ei nu au adunat nimic de pe câmp, nici porumb, nici floarea-soarelui, eu mă întreb, ce vor face acești oameni la iarnă?

Nu avem un mecanism de acordare a ajutorului pentru agricultori În acest context, ar trebui să ne gândim foarte bine la potenţialii beneficiari de ajutor de la stat. În cazul Republicii Moldova, există două mari probleme în acest sens. În primul rând, nu există un mecanism de acordare a acestui ajutor pentru agricultori. În al doilea rând, trebuie identificate, în fiecare localitate, acele persoanele care au suferit în urma secetei și care ar trebui să beneficieze de acest ajutor în

mod prioritar. În funcţie de numărul de hectare, de investiţiile pe care le-a făcut, de pierderile suportate. După un an agricol ratat complet, oamenii trebuie ajutaţi. - Dar există garanţii că mijloacele repartizate vor fi utilizate anume pentru procurarea seminţelor și fertilizanţilor, pentru lucrarea terenurilor și nu vor fi cheltuiţi pentru alte nevoi? - Pentru aceasta trebuie să existe mecanismele respective și trebuie impuse condiţii obligatorii. Ţăranii trebuie să-și lucreze terenurile din gestiune pentru a înfiinţa culturile agricole, trebuie să însămânţeze aceste terenuri cu seminţe de calitate, procurate de la agenţi economici licenţiaţi, nu de la piaţă ori din altă parte, trebuie să utilizeze fertilizanţi. Anume pentru aceasta se acordă suportul respectiv. Este vorba de investiţii pentru anul viitor, care-i vor ajuta să-și îmbunătăţească situaţia economică. Potenţialii beneficiari ai acestor ajutoare ar putea fi micii agricultori, chiar și gospodăriile casnice. Și acei bieţi bătrâni, care au câte 2-3 hectare, tot au nevoie de ajutor. Faptul că ei nu au rezistat în 2012, nu înseamnă că nu trebuie să le oferim o șansă în anul următor. Sunt și agenţi economici medii care, de asemenea, trebuie ajutaţi. Dar trebuie să fim foarte atenţi, pentru că dacă vor fi acordate ajutoare mari pentru unii agenţi economici, micii producători vor fi lăsaţi în voia sorţii. - Comisia Europeană și-a anunţat disponibilitatea de a acorda un ajutor în valoare de 3,15 milioane de euro (50 de milioane de lei) de care ar trebui să beneficieze agricultorii care au avut de suferit

în urma secetei. Vor ajunge aceste mijloace exact la cei care au mai mare nevoie de ele? - Nu cred că vor ajunge. Pe parcursul anilor au mai fost tentative de a distribui bani în perioade mai grele pentru agricultori. Și întotdeauna au fost lacune. Comparativ cu alţi ani când au mai fost astfel de probleme, acum nu există un mecanism eficient, nu există nici un regulament aprobat care să impună anumite rigori: cum, unde și în ce volum trebuie să fie repartizaţi acești bani. Poate vor fi utilizate regulamentele vechi. Dar mă îndoiesc că banii vor ajunge întotdeauna exact acolo unde trebuie. Nu au capacităţi nici primarii, care se confruntă acum cu o groază de probleme, nici cei de la direcţiile agricole raionale, nici ministerul, de a identifica oamenii care au suferit într-adevăr în urma secetei și au nevoie de ajutor. Lucrul acesta nu trebuia lăsat pentru toamnă, ci trebuia făcut în lunile iulie, august, când consecinţele secetei erau deja evidente.

Nu poţi să faci schimbări într-un an de criză - Producătorii agricoli au fost revoltaţi de creșterea TVA, de la 8 la 20 de procente, cu returnarea ulterioară a 12 procente. Această măsură poate fi calificată drept un împrumut pe care îl ia statul de la agricultori? Este îndreptăţită această modificare în contextul unui an agricol de criză? Există garanţii că statul se va ţine de cuvânt și va

rambursa diferenţa în timp de o lună? - Trebuie să precizăm, în primul rând, că nu toţi agricultorii sunt plătitori de TVA și problema trebuie să fie tratată în mod diferit. Dacă vorbim de plătitorii de TVA și de această nouă măsură fiscală aprobată de Parlament pentru 2013, cred că, într-adevăr, s-a făcut un pas necugetat. Nu poţi să faci schimbări într-un an dificil, un an de criză. Lucrul acesta va afecta o parte din oameni. Unele sectoare din agricultură ar putea deveni necompetitive. Indiferent dacă se va întâmpla pe termen scurt, mediu sau lung, lucrul acesta contează și va avea consecinţe de durată. Mai trebuie să ţinem cont și de faptul că statul promite multe, dar nu întotdeauna poate și dorește să-și respecte promisiunile. S-ar putea întâmpla că ţăranii vor credita statul pentru o lună de zile, dar, de fapt, nu se știe când își vor primi banii înapoi. Iar unii ar putea să nu-i mai primească niciodată. Noi nu am prea avut în Republica Moldova situaţii în care statul să întoarcă banii rapid. Agenţii economici, dacă nu-și achită obligaţiunile financiare, sunt amendaţi. Dacă și statul ar fi supus acelorași rigori, lucrurile poate s-ar îndrepta și banii ar fi întorși la timp.

Seceta este o lecţie din care însă nu am învăţat nimic - Republica Moldova a avut parte de mai mulţi ani secetoși în ultimul timp, iar oamenii de știinţă avertizează că acest fenomen doar se va accentua în următoarea perioadă. Prin urmare, chiar dacă este o calamitate, ea nu mai poate fi calificată drept

una imprevizibilă. Miniștrii ar putea să se roage chiar și în fiecare zi pentru ploaie, așa cum îi îndemna premierul Filat, dar asta, probabil, nu va fi suficient. Ce ar trebui să întreprindem, pentru a nu constata an de an că intemperiile ne-au încurcat iarăși socotelile? Și nu mă refer aici doar la actuala guvernare. - Lecţiile la școală sunt predate pentru a învăţa ceva din ele. Seceta tot este o lecţie din care ar fi trebuit să învăţăm ceva. Ai noștri, Guvernul, Ministerul, agricultorii, nu au învăţat nimic nici în 2003, când am avut o secetă severă și când recolta de grâu, de exemplu, a fost de 104 mii de tone, nu au învăţat nici în 2007, când recolta de grâu a fost comparabilă cu cea din acest an (aproximativ 440 de mii de tone). Asta înseamnă că ceva nu este sănătos în sistemul nostru. Cred că ar trebui, în primul rând, să se facă o evaluare a situaţiei. Am avut atâtea programe, atâtea fonduri au fost pulverizate în van, ca, până la urmă, să nu avem nici un rezultat. Eu îmi amintesc că prin 2010 a existat un proiect care avea drept scop anume crearea unui sistem de prevenire a unor astfel de situaţii de criză. Rezultatele sunt inexistente. Au fost aruncaţi bani importanţi pentru reabilitarea sistemelor de irigare. Rezultatele, iarăși, nu se văd. Au fost alocaţi bani pentru Academia de Știinţă, pentru crearea unor soiuri de culturi rezistente la secetă. Unde sunt aceste soiuri? Bani se aruncă, eforturi se fac, iar rezultate nu sunt.

În al doilea rând, ar trebui să schiţăm clar ce avem de făcut, pentru a fi mai protejaţi în faţa tuturor acestor cataclisme naturale. Pentru că noi nu ne confruntăm doar cu seceta: avem și grindină, avem și temperaturi foarte joase, avem și inundaţii, avem maladii de tot felul la animale și la plante. De aceea, cred că se impune crearea unui sistem care ar putea să prevină astfel de situaţii. Aceasta înseamnă și o cooperare foarte bună cu instituţiile abilitate din statele vecine, înseamnă și specialiști bine pregătiţi care să activeze în ţară. Trebuie să existe o cooperare bună a instituţiilor de stat cu agenţii economici. Trebuie să se facă un transfer de experienţă și de expertiză din afară. Evident, un astfel de sistem trebuie să fie dotat tehnic. Nu poţi să alungi cu sapa norii de pe cer și nu poţi să lupţi cu inundaţiile, utilizând căldarea. După aceasta, trebuie să vedem exact de ce avem nevoie: avem nevoie de seminţe, avem nevoie de schimbări în ecosistemul din Republica Moldova, plantarea fâșiilor forestiere care au existat cândva, dar au fost distruse. Evident, avem nevoie de sisteme de irigare, dar trebuie să vedem mai întâi dacă avem apă. Trebuie să se facă o evaluare a tuturor bazinelor, să vedem dacă apa este potabilă, dacă poate fi utilizată pentru irigare. Noi am avut situaţii în sudul republicii, când au fost cheltuite milioane, ca să se clarifice ulterior că apa nu poate fi utilizată pentru irigare. Ar trebui să vedem, de asemenea, dacă nu pot fi reabilitate sistemele vechi de irigare în unele localităţi, ca soluţie temporară. De asemenea, ar trebui studiată foarte bine experienţa unor state ca Israel, Franţa, Italia, dar și a unor ţări africane.

Captivi ai arhaismelor agricole? - În perioada sovietică, în economie exista o planificare excesivă care nu lăsa loc de iniţiative sau ajustări. Acum se pare că am căzut într-o altă extremă. Și mă refer aici la micii producători care, am impresia, în majoritate, activează cam pe ghicite. Anul trecut, de exemplu, a fost o supraproducţie de

cartofi și mulţi agricultori au fost în pierdere, din cauza preţurilor mici și a dificultăţilor la realizarea producţiei. Anul acesta, din câte știu, suprafeţele cultivate cu cartofi au fost restrânse. Totuși, agricultura nu poate să se dezvolte haotic: anul acesta cultivăm toţi roșii, iar la anul nu le mai cultivă nimeni. Există un minim de planificare în acest sector? Cine îi ajută pe micii producători să-și planifice și să-și diversifice culturile, cine-i orienteze spre anumite culturi mai rentabile și pentru care s-ar găsi pieţe de desfacere? - Aţi identificat o problemăcheie în agricultură. Agricultura nu este un sector în care cineva vine să facă filantropie. Și nu este un hobby. Este un sector economic în care cei implicaţi vor să obţină niște avantaje și niște beneficii financiare. Eu, de exemplu, cunosc mulţi oameni de afaceri de succes, mari, mici, mijlocii, care gândesc, care investesc în agricultură, care aduc în ţară tehnologii noi, performante, care cunosc foarte bine piaţa. Dar există și foarte multe, să le zicem așa, arhaisme agricole. Foarte mulţi ţărani nu cunosc nimic altceva decât agricultura sovietică. Sistemul de școlarizare a agricultorilor este format din câteva asociaţii și instituţii, care au activat și pe timpul comuniștilor, și pe timpul sovietic și care, practic, au fost lipite de Ministerul Agriculturii. Dar rezultatele nu se văd. Ceea ce înseamnă că acest sistem trebuie reformat. Cum ar putea fi soluţionată problema dată? Eu cred că dacă agenţii economici s-ar axa pe piaţă și ar începe să gândească la fel ca acei agenţi economici care-și comercializează pro-

ducţia pe piaţă, nu pe undeva pe câmp, s-ar schimba multe. Și dacă o parte dintre aceștia ar mai exporta producţia, atunci s-ar produce schimbări masive, deoarece piaţa îi învaţă pe oameni. Dar asta înseamnă că instituţiile de stat trebuie să le creeze condiţii, pentru că ele reprezintă interesele agenţilor economici din Republica Moldova peste hotare. În realitate, se creează impresia că statul îi avantajează doar pe unii exportatori, îngrădind accesul altor producători. Și aici am putea

rata problemă nu erau schemele, ci persoanele care le gestionau? - Sigur că schemele nu au fost demontate. Este mult mai simplu să adaptezi un sistem astfel încât acesta să lucreze pentru tine, decât să-l reformezi. Și, practic, așa s-a procedat întotdeauna. S-au schimbat doar figurile, ca pe tabla de șah. Importuri se realizează destule, iar agenţii economici din ţară produc tot mai puţin și nu au acces nici pe piaţa internă, nici pe piaţa externă. În halele de

vorbi și de interese, și de birocraţie, și de corupţia care există în agricultură. Dar aţi pomenit și problema asortimentului. Fiecare ţară care practică agricultura are tradiţii și specializări. Le are și Moldova. Eu îmi amintesc că asortimentul de produse animaliere era foarte variat cu 20-30 de ani în urmă. De asemenea, și asortimentul produselor vegetale. Erau variate segmentele în care activau producătorii noștri. Actualmente, despre apicultură se vorbește doar atunci când se scumpește mierea sau când nu este miere pe piaţă. Despre culturile eterooleaginoase se pomenește doar atunci când vin investitorii străini și caută agenţi economici care ar activa pe acest segment și nu-i găsesc, pentru că au mai rămas doar câţiva. Sunt și alte domenii în care noi nu mai suntem prezenţi, pe care le-am pierdut, dar asta nu înseamnă că nu putem să le recuperăm. Pentru aceasta, statul ar trebui să se implice plenar. Agenţii economici ar trebui trimiși pe la diverse expoziţii peste hotare, ca să vadă cum se face agricultură competitivă, să înveţe, să preia experienţă.

carne de prin orașe găsești mai multă carne de import, decât autohtonă. În afară de aceasta, nimeni nu este interesat ca agricultorii din Republica Moldova să aibă posibilitatea să reducă din costurile de producere. Asta este problema principală, dacă vorbim despre competitivitate. Tot ceea ce este folosit în agricultură este scump. Și nu ai cum să vii cu niște preţuri mai mici, decât preţurile oferite la produsele de import. Importatorul are posibilitatea să reducă substanţial din preţ, pentru că preţurile la carne peste hotare sunt mult mai mici, deoarece se aplică alte tehnologii, incomparabile cu cele utilizate la noi. Apoi, există diverse scheme care le permit importatorilor să recurgă și la unele evaziuni, de exemplu, să declare la vamă o cantitate mai mică decât cea reală. Avem o gaură neagră numită Transnistria, unde-și fac de cap cui nu-i este lene. Și atunci, cel care produce în ţară poate să se chinuiască și să muncească 24 de ore din 24, că tot nu va fi competitiv. Aici, într-adevăr, apar niște fenomene care distrug economia. Este vorba, în primul rând, de corupţie, apoi de birocraţie și de concurenţa neloială. Există aceste flagele care trebuie să fie eliminate complet din economie și atunci vor apărea și schimbările.

Este mai uşor să adaptezi, decât să reformezi - Acum trei ani, guvernarea promitea reducerea cu o treime a preţurilor la carne, datorită liberalizării importurilor și demontării unor scheme ilegale de import. „Minunea” însă nu s-a produs, iar preţurile nu numai că nu au scăzut, dar au și fost într-o creștere permanentă. Să înţelegem că schemele nu au fost demontate, ci doar au fost preluate? Iar adevă-

Posibilităţile de stăvilire a preţurilor au fost ratate - Credeţi că vom avea creșteri de preţuri substanţiale la produsele agricole în următoarea perioadă? Ministrul Agriculturi se arăta destul de optimist și afirma că aceste

creșteri nu vor fi prea mari. - Situaţia existentă la noi în ţară este foarte apropiată de situaţia de pe piaţa regională și de pe cea internaţională. Numărul de persoane crește. Randamentul producţiei pe plan mondial crește, dar, totodată, o parte din agricultură lucrează deja pentru alte domenii decât cel alimentar. Cum ar fi cultivarea porumbului pentru producerea unor carburanţi biologici etc. În același timp, un an deficitar cum este 2012 generează niște schimbări esenţiale pe plan mondial, practic, pe toate pieţele. Preţul la cereale a crescut enorm. Iar preţul cerealelor influenţează tacit și direct preţul la produsele animaliere. Există și unele sectoare din agricultură care nu au fost afectate atât de masiv. Mă refer la viticultură și vinificaţie, la pomicultură și o parte din legumicultură. Dar, în fond, preţurile au luat-o în sus. Iar posibilităţile de stăvilire a acestora, practic, au fost ratate. Dimpotrivă, există posibilităţi ca să se dea un nou imbold de creștere. Mă refer la impunerea unor restricţii comerciale. Este suficient ca o ţară care este un important producător de grâu sau de porumb, de exemplu, să-și restricţioneze exporturile și atunci, cu siguranţă, preţurile vor crește pe plan regional și chiar mondial. Ce se putea întreprinde la noi până în acest moment, pentru a avea o situaţie mai sigură? Noi am propus să se procure grâu de la producători, în perioada campaniei de recoltare. Atunci puteau fi procurate cantităţi mai mari de grâu de bună calitate, la preţuri mai mici, care putea fi introdus pe piaţă toamna, iarna, când se atestă o creștere mai mare a preţurilor. Dacă aceste cantităţi erau suficiente, ele puteau stăvili creșterea. Dar lucrul acesta nu s-a făcut. În afară de aceasta, trebuia permisă intrarea pe piaţă a cerealelor de care avem noi nevoie – grâu, orz și altele. Pentru asta trebuia diminuat TVA-ul la import. Nici asta nu s-a făcut. Acum preţurile în statele vecine sunt la fel ca și la noi, poate chiar puţin mai ridicate. S-a pierdut timp și, luând în considerare faptul că din ţară se mai și exportă grâu, mă tem că peste un timp, vom avea probleme pe piaţă. Este grav atunci când de pe piaţă dispare un produs sau se simte o insuficienţă a acestuia. Vă amintiţi ce s-a întâmplat acum un an, când a dispărut hrișca. Și hrișca nu este un produs pe care-l consumă zilnic toată lumea. Vă imaginaţi ce s-ar întâmpla în cazul unei insuficienţe de grâu! Statul are un întreg arsenal de instrumente comerciale și nu doar comerciale care pot schimba situaţia pe piaţă și care au impact asupra preţurilor. Dar statul nu s-a învăţat să lucreze pe piaţă. El știe doar să trimită controale de la fisc, de la alte instituţii de forţă, să-i ciomăgească pe agenţii economici, să-i verifice, dar nu a învăţat și nu utilizează instrumente economice care pot să producă schimbări benefice pe piaţă. - Domnule Viorel Chivriga, vă mulţumim mult pentru acest interviu. Ioana FLOREA, FLUX


8

21 SEPTEMBRIE 2012

CALEIDOSCOP

21 septembrie Evenimente 1792: Convenția Națională Franceză votează pentru abolirea monarhiei 1847: Are loc inaugurarea primei lucrări moderne de alimentare cu apă a Bucureștilor - “Stabilimentul fântânilor de la Mihai Vodă” 1939: Primul ministru român Armand Călinescu este asasinat de membrii pronaziști ai Gărzii de Fier 1990: Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat pe Nicu Ceaușescu la 20 de ani de închisoare, 10 ani de interdicție a unor drepturi și degradare militară. În noiembrie 1992 a rămas în picioare doar acuzația de port ilegal de armă, pentru care a primit 5 ani de detenție și a fost pus în libertate condiționată pe motive medicale

Nașteri 1415: Frederic al III-lea, împărat roman (d. 1493) 1452: Girolamo Savonarola, teolog și politician italian (d. 1498) 1640: Filip I, duce de Orléans, fratele regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1701) 1756: John Loudon MacAdam, constructor de străzi (d. 1836) 1791: István Széchenyi, reformist maghiar 1840: Murat al V-lea, sultan otoman (d. 1904) 1842: Abd-ul-Hamid al II-lea, sultan otoman (d. 1918) 1853: Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1926) 1864: Elena Văcărescu, scriitoare și traducătoare franceză de origine română (d. 1947) 1866: H.G. Wells, scriitor și jurnalist britanic (d. 1946) 1873: Papa Jack Laine, muzician american (jazz) (d. 1966) 1874: Gustav Holst, compozitor britanic (d. 1934) 1875: Henric Stanielevici, critic literar și estetician (d. 1951) 1912: Chuck Jones, animator american (d. 2002) 1926: Donald Arthur Glaser, fizician și neurobiolog american 1931: Larry Hagman, actor american 1934: Leonard Cohen, cantautor canadian 1935: Henry Gibson, actor american 1944: Fannie Flagg, actriță, romancieră americană 1945: Jerry Bruckheimer, producător american 1946: Moritz Leuenberger, membru al Consiliului Federal Elvețian 1947: Stephen King, scriitor american 1949: Artis Gilmore, jucător de baschet 1950: Bill Murray, actor american 1952: Valeriu Sterian, folkist român 1955: Ducu Bertzi, cantautor român 1957: Ethan Coen, director de filme 1963: Regele Mohamed al VI-lea al Marocului 1967: Faith Hill, interpretă americană de muzică country 1972: Liam Gallagher, cântăreț englez Oasis

Sărbători Ziua Internațională a păcii Ziua Internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer.

G`ndul s=pt=m`nii „Unde nu există caracter mare, nici artist mare, nici om mare de acţiune nu există”. Romain ROLLAND

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

APARIŢII EDITORIALE

Îndrumarul urbonimic al Chişinăului De curând, la Editura „Profesional Service”, a văzut lumina tiparului îndrumarul urbonimic ”Chișinău. Istorie și actualitate. Ghidul străzilor”. Este o lucrare cognitiv-știinţifică și de interes public prin problemele și obiectivele cercetate, prin importanţa și valoarea ei practică. Pentru a realiza această lucrare, autorul, doctorul habilitat în filologie Anatol Eremia, mulţi ani la rând a făcut ample investigaţii de informare și documentare în arhivele și bibliotecile din ţară și de peste hotare. Îndrumarul are menirea de a înlocui ghidurile urbonimice anterioare, deja învechite, și de a servi drept instrument de lucru util funcţionarilor din administraţia publică, lucrătorilor din diferite instituţii și întreprinderi (cadastru, poștă, transport etc.), fiind de un real folos locuitorilor și oaspeţilor capitalei. Lucrarea impresionează prin informaţiile de ordin istoric, cultural și edilitar, prin descrierea evenimentelor și faptelor din trecutul și prezentul orașului Chișinău. Sunt de menţionat compartimentele privind cronica documentară a urbei, eseurile istorico-geografice despre principalele zone, cartiere și alte obiective urbane: sectoare, suburbii, bulevarde, pieţe, străzi. Aflăm, bunăoară, că vechiul sat Chișinău a fost proprietate domnească, pe care, în anul 1466, Ștefan cel Mare a donat-o unchiului său Vlaicu pârcălab. Mai târziu, în sec. al XVII-lea, Chișinăul cuprinde treptat și părţi din moșiile mănăstirilor Galata și Sf. Vineri din Iași. Etapele și procesele dezvoltării Chișinăului de la sat la târg și apoi la oraș sunt descrise amănunţit sub multiple aspecte: social, economic, cultural, edilitar. Sunt menţionate datele și împrejurările apariţiei primelor întreprinderi industriale, a primelor așezăminte de cultură, școli, biblioteci etc. Sunt prezentate în plan istoric și arhitectural instituţiile de cult, bisericile din oraș. Este abordată în plan istorico-etimologic provenienţa denumirii orașului, fiind susţinută versiunea originii autohtone a toponimului, și anume

că la baza oiconimului a stat vechiul cuvânt românesc, ieșit de mult din întrebuinţare, apelativul chișinău ”izvor, fântână arteziană”. Astfel de izvoare, după cum susţine autorul, au existat în mai multe regiuni ale spaţiului geografic românesc, fapt pe care îl atestă și vechile hrisoave: Chișinăul de pe Bâc, Chișinăul de pe Răut, denumit și Chișinăul de sub Stâncă, Chișinăul Roșu (nelocalizat), Chișinăul Mare de pe Botna, Chișinăul de pe Criș (România) ș.a. Captivante și interesante din mai multe puncte de vedere sunt explicaţiile etimologice propuse pentru mai multe nume de locuri și obiective urbane. Denumirea sectorului Botanica, de exemplu, ne amintește de vechea Grădină botanică a Școlii de Pomicultură, fondată la periferia de sud a orașului în anul 1842. Denumirea cartierului Visterniceni și cea a sectorului Râșcani reproduc, respectiv, titlul de rang al vistierului Eremia (sec. XVI) și numele demnitarului Constantin Râșcanu (sec. XVIII), foști proprietari ai ocinelor din partea locului. Vechi proprietăţi ale mănăstirilor sunt locurile de aflare a obiectivelor topografice de astăzi: cartierul Galata din preajma Aeroportului, cartierul și strada Sfânta Vineri din partea de sud-vest a sectorului Centru ș.a. Informaţii și interpretări istoricoetimologice conţin și eseurile despre principalele bulevarde, pieţe și străzi: Calea Ieșilor, pentru că avea direcţia spre Iași, orașul de scaun al Ţării Moldovei; Calea Orheiului, în trecut Șleahul Orheiului, care ducea spre orașul ţinutal Orhei; Piaţa

Veche, cea mai veche piaţă a Chișinăului, centrul urbei medievale, în preajma căreia se aflau amplasate vechea Catedrală, Biserica Sf. Ilie, Capela Domnească, principalele instituţii administrative, casele nobililor basarabeni; str. Albișoara, toponim istoric, menţionat în 1436 cu forma Fântâna lui Albaș, care iniţial pare să fi fost Fântâna Albă; str. Armenească, numită astfel la începutul sec. al XIX-lea după așa-zisa Curte Armenească, teren prevăzut pentru reședinţa episcopatului coloniștilor armeni din Basarabia; str. A. Bernardazzi, denumită iniţial Kuznecinaia, după breasla fierarilor din vechiul oraș, cunoscută mai apoi și ca str. Fierarilor, redenumită în 1981 cu numele actual, în preajma aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Alexander Bernardazzi (1831-1907), arhitect-șef al Chișinăului în anii 1856-1878. Semnificative și de mare pondere informaţional-educativă sunt urbonimicele: Calea Basarabiei, care simbolizează stări, evenimente și fapte din trecutul istoric al provinciei Basarabiei: perioada iniţială, când sudul teritoriului făcea parte din componenţa Ţării Românești sub conducerea dinastiei domnitorilor Basarabi, secole la rând de zbucium intern și de lupte pe plan extern pentru libertate și independenţă naţională; Calea Moșilor, nume topic simbolic, semnificând recunoștinţa noastră pentru faptele bune și demne ale predecesorilor, puntea de legătură în timp între generaţii, continuitatea tradiţiilor și obiceiurilor străbune; Bd. CuzaVodă, urbonim comemorativ ce evocă numele marelui voievod Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), domn al Moldovei și Ţării Românești (1859-1866), care a înfăptuit unirea Principatelor Române, devenind primul domnitor al Statului Naţional România (1862). Ghidul urbonimic propriu-zis constă din două părţi. Partea I cuprinde pentru unităţile topografice urbane: denumirile actuale recomandate, ortografiate în limba

română și transcrise în limba rusă, denumirile anterioare, acestea toate fiind însoţite de menţiuni privind localizarea urbonimicelor în cadrul orașului. Partea a II-a oferă cititorului aceleași informaţii, dar în ordinea onimică inversă: denumirile anterioare, denumirile actuale recomandate, ortografiate în limba română și transcrise în limba rusă, precum și menţiunile privind localizarea urbonimicelor respective. Cât despre așa-zisele denumiri anterioare, acestea, în mare parte, nu sunt altceva decât numele topice urbane de sorginte sovietică, ideologizate, de factură proletcultistă. Câteva exemple: Armeiskaia, Iskra, Kirova, Komunarov, Komsomolskaia, Kotovskogo, Krasnoarmeiskaia, Krasnogvardeiskaia, prospect Lenina, Okteabrskaia, Orujeinaia, Pavlika Morozova, Sovetskaia. La acestea să mai adăugăm doar câteva denumiri monstruoase dintr-un cartier al orașului denumit de chișinăuieni, mai în glumă, mai în serios, „Mica Siberie”: Altaiskaia, Amurskaia, Baikalskaia, Eniseiskaia, Irkutskaia, Krasnoiarskaia, Kustanaiskaia, Omskaia, Tomskaia, Ussuriiskaia. Regretabil este faptul că din carte a fost omis compartimentul privind etapele și procesele reglementării nomenclaturii topice a Chișinăului, la care a participat activ și autorul, compartiment prezent, de altfel, în ediţiile precedente. Am fi putut să ne dăm seama din acel compartiment de marea luptă care s-a dat pentru restabilirea fondului urbonimic tradiţional, de munca și străduinţele specialiștilor pentru a face ordine și în acest domeniu al onomasticii naţionale. În acest scop, după cum se menţionează în ediţiile precedente ale îndrumarului, au fost studiate minuţios colecţiile de documente privind istoria Chișinăului, mulţimea de surse și materiale de arhivă (catagrafii, hărţi și planuri ale orașului etc.). În procesul de redenominaţie a unităţilor urbane s-a ţinut cont de specificul lor topografic și cadastral,

de particularităţile fizico-geografice și naturale locale. Pentru multe obiective (cartiere, bulevarde, străzi) s-a revenit la denumirile lor tradiţionale de până în anul 1940. Străzi vechi, străzi noi, denumiri corecte și semnificative în plan istoric și contemporan: Bd. Dacia, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, Bd. Renașterii Naţionale, Piaţa Marii Adunări Naţionale, str. Alexandru cel Bun, str. M. Eminescu, str. N. Iorga, str. A. Mateevici, str. 31 August 1989... Subscriem și noi la spusele unui oaspete al capitalei, specialist în materie: ”Chișinăul e un oraș cu adevărat european, cu tot ce-i aparţine, în plan istoric și contemporan. Trecutul și prezentul lui vorbesc

CE SE MAI AUDE DE RĂU?

S-a stins din viaţă Romulus Vulpescu

22.IV.1985

După bietul limbaj cotidian, cel mai clișeizat e limbajul jurnalistic. Când dau cu ochii în ziare sau aud la radio de „o cireadă din 100 de capete”, deja îmi vine să strig: Bine, când o să se scrie „O cireadă din 100 de cozi”? Și aceasta ar fi, mă rog, metonimie, poezie adică, însă una ieșită deja din clișee. Același lucru s-ar putea subînţelege, când s-ar scrie: „O cireadă din 400 de picioare” sau… „din 200 de coarne” (urechi, ochi…). Că ce nu râvnește omul de dorul și dragul împrospătării expresiei?!... În grupa universitară am avut doi colegi cu nume de familie puţin obișnuite: Partos, care, de fapt, mai devenea și Portos sau Portas. El însuși nu avea preferinţe distincte pentru o variantă sau alta. Portos – îl măgulea, amintindu-i de falnicul muschetar din romanele lui Dumas. Apoi – Calos. Aici erau invocate variantele: Colos – gigant în grecește, sau spic, în rusește, până la zădărâtorul (tipică manieră adolescenţilor) – Caloș (galoș). Oricum, nimeni dintre noi nu era scutit de parafraze nominale. Acum însă aflu că, în grecește, kalos înseamnă frumos, frumuseţe. Există noţiunea de kalogatia (kalokatia) ce unește în ea „kalos” – frumuseţe cu „agatos” – Bun. Domnișoara Calos, colega noastră de grupă, corespundea aproape deplin kalogatiei – gândesc acum, după 18 ani de când am văzut-o pentru prima oară, și 13 – de când nu ne-am mai reîntâlnit.

14.IV.1985 Primăvara sunt arse frunzele din anul trecut, e greblată iarba uscată de prin grădini… Ce e cenușa? Nu am auzit pe nimeni să-i zică: gunoi. Din contră, arzând, gunoiul se… înnobilează, ajungând cenușă. Oricum, pentru mine scrumul înseamnă ceva curat. Precum nu-i zic gunoi ţărânii, nici scrumului nu-i zici. În copilărie, se întâmpla să ne punem pe vreo rană, zgârietură, ţărână, scrum, ca de vindecare. Cu atât mai… jenat intim citesc la Victor Șklovski – scriitor de gust elevat, delicat în toate, acest – „Пепел – мусор огня” (Cenușa – gunoiul focului). Dacă Regele Lear ar fi rămas pe tron, cine știe ce banalităţi regale ar fi debitat în discuţiile cu sfetnicii, fiicele, ginerii. Însă, prins în jugul necruţătoarelor încercări, el cheamă la dialog furtuna, cerul, natura dezlănţuită. Și ce elocvent este! Și ce inedit ca gând, ca simţire! Să reţinem că „deplorabilul” Lear e mai cutezător, mai liber, mai personalizat decât fostul suveran Lear. De ce? Regele dialoga cu un regat, iar fostul rege se încumetă să cheme întru chezășie Universul. Marea suferinţă dă și o mai mare libertate gândului și sentimentului uman, le călește, le pregătește de luptă, acţiune.

16.IV.1985 Cazul lui Vasile Vâșcu a bulversat republica. Discută toţi despre toate.

Liliana STEGĂRESCU, Nicolae JANTÂC, cercetători ştiinţifici, Institutul de Filologie al AŞM

A MAI APUS O STEA

Colâbneac-pictorul mă întreabă (simptomatic?!): – Ce se mai aude de rău? Parafraza mă amuză. El continuă: – Deci, de rău se aude foarte bine. Cam așa e… Vâșcu – jertfă?

13.IV.1985

prin înţeleptele și frumoasele denumiri de locuri și obiective urbane”. Noul îndrumar ”Chișinău. Istorie și actualitate. Ghidul străzilor”, de rând cu alte lucrări ale autorului – ”Dicţionar de nume geografice” (2005), ”Dicţionar geografic universal” (2008), ”Localităţile Republicii Moldova” (2009) ș.a. – constituie un studiu știinţific de bază al onomasticii ca disciplină lingvistică și ca domeniu de activitate aplicativ-practică și de interes public, având repercusiuni directe și pozitive asupra limbii și culturii naţionale.

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

Decese 19 î.Hr.: Virgilius (Publius Vergilius Maro), poet roman 454: Flavius Aetius (n. 396), general roman, Imperiul Roman de Apus 1327: Regele Eduard al II-lea al Angliei (n. 1284) 1558: Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (n. 1500) 1576: Girolamo Cardano, medic și matematician italian (n. 1501) 1832: Walter Scott, scriitor scoțian (n. 1771) 1897: Wilhelm Wattenbach, istoric german (n. 1819) 1939: Armand Călinescu, prim-ministru al României (asasinat) (n. 1893) 1954: Kokichi Mikimoto, inventator japonez (n. 1858) 1957: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei (n. 1872) 1860: Arthur Schopenhauer, filozof german (n. 1788) 1961: Claudia Millian, poetă, soția poetului Ion Minulescu (n. 1887) 1971: Bernardo Houssay, medic, biolog și fiziolog argentinian (Premiul Nobel pentru Medicină) în 1947 (n. 1887) 1974: Jacqueline Susann, scriitoare americană (n. 1918) 1987: Jaco Pastorius, basist (ch. bas) american de jazz (n. 1951) 1995: Rudy Perpich, politician croatoamerican (n. 1928) 2002: Robert L. Forward, scriitor american (n. 1932)

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Prozatorul de doi bani Gh. Skvirenko înaintează o „teorie” stupidă: adică, în magazinele de discuri se înmulţește producţia de muzică clasică din motivul că, cică, cei care o procurau au plecat deja în Israel. (Uite un rus șovin, căsătorit cu o ovreică, ajuns să dea nuanţe sioniste…) D. continuă să mă… bruieze și, nefăcându-mi bine, ba din contră, mă consideră, pe vechi, în sinea sa un inamic potenţial. Oricum, dacă prezintă ceva ca scriitor, ca om, sigur – e cam spre nul. Maniere pijonești (de fandosit): umblă cu pipa, de parcă aceasta i-ar acorda spor de importanţă. Exces de gravitate ce duce la ridicol, bufonadă provincială. Zice bine Dolgan într-o aluzie: abia de au stat două zile în spital, și deja din „poezia” lor publicul află de ce suferă, ce diagnoze li s-au pus și cine le-a pus, care-i metoda de tratament… Egoiști plângăreţi, care fac pe haiducii. Mititeii… Pe de altă parte, alde D. trebuie înţeleși, deoarece psihomatica distinge comportamentele specifice ale oamenilor în funcţie de bolile de care suferă aceștia.

8.V.1985 Pe holul comun „Nistru” – „LA” cu Colca Vieru și cu Victor Prohin. Primul și-a procurat o cutie de carioca, crezând că acestea ar fi cu scrisul subţire și ar putea să le folosească la manuscrise. S-au dovedit a fi mai indicate pictorilor, de unde Victor remarcă:„Iată, Nicolae, câte culori ai tu aici, vreo șase. Și-i foarte bine. Cu una scrii: „Vasile” și, precum e stilul tău, îi dai bătaie cu ceea ce spune și gândește Vasile. Apoi – alt personaj, și-i dai cu altă culoare… Și ţie, și criticilor vă va veni mai ușor”. Ar reieși că e o aplicare „moldovenească” a stilului Faulkner.

6.VII.1985 A. Scobioală mai face un banc (nu este exclus să-l fi împrumutat de la elevi). Îi zice lui I. Vieru: „Ioane, știu că navigatorul Cook a făcut trei ocoluri ale Pământului cu caravelele sale? În timpul uneia dintre ele a fost halit de canibali. Tu nu ţii minte în timpul cărei anume?” Mereu naiv, și de data aceasta I. Vi. face ochi mari, se gândește câteva clipe, apoi răspunde că… a uitat! Bancul ar fi fost recrutat pentru pagina de umor „Beciul vechi”. La Vadul-lui-Vodă, la casa de odihnă „Scânteia” a Casei Presei, – plimbare îndelungată cu poetul Valentin Roșca. Îmi făcu destule confesiuni, opină pe diverse teme. Unele cazuri de erori care se comit în literatura și limba noastră. Cloșca cu pui în „De-a baba oarba” a lui Liviu Damian nu răsare în anotimpul în care scrie autorul; arbuștii pe care Grigore Vieru îi dă drept copaci, pe care-i scutură de… fructe. Cică le-a atras atenţia binevoitor, dar pare-se că s-au supărat… Numai că, în „Mereu ucenic”, scapă și Roșca o eroare: „Ciutele cu luna-n coarne”. Or, știut lucru, ciutele nu au coarne. În varianta iniţială zice că era „Bourii cu luna-n coarne”. A redactat neatent.

25.VIII.1985 Alaltăieri, întâlnire cu scriitorul afgan Habbib, rectorul universităţii din Kabul. La discuţie – Boţu, Busuioc, Madan, Șișcan. Am însoţit musafirul prin Muzeul de literatură. A rămas impresionat de foto-

grafia lui Ponomari care arsese în tanc. Similitudini la ei, în Afganistan, azi…

3.IX.1985 Vreo trei-patru ani în urmă, A. Burac îmi spunea, cu uimire și ironie, precum că văzuse într-un caiet de-al lui An. Ciocanu vreo treisprezece poezii scrise, conform cronologiei de la finele lor, în aceeași zi. Dar iată și o mărturisire a lui Fernando Pessoa (13 ianuarie 1935, scrisoare către poetul Adolfo Casais Monteiro): „Într-o zi… era în 8 martie 1914 – mă apropiai de o comodă înaltă și, luându-mi hârtia, mă apucai de scris. Stând în picioare așa cum fac ori de câte ori am posibilitatea. Și am scris fără întrerupere treizeci și ceva de poezii, într-un fel de extaz căruia nu i-am putut defini natura. Aceasta a fost ziua triumfală a vieţii mele și nu voi mai cunoaște niciodată alta asemănătoare. Am pornit de la un titlu. Paznicul turmelor. Și ceea ce urmă a fost apariţia în mine a altuia, pe care nu întârziai să-l numesc Alberto Caeiro. El mi-a apărut – scuză-mi absurditatea expresiei – ca maestru al meu (…) Am simţit-o cu atâta pregnanţă, încât, îndată ce au fost isprăvite cele treizeci și ceva de poezii, am luat o altă hârtie și am scris, de asemenea, cele șase poezii care constituie ciclul Ploaia oblică, de Fernando Pessoa”. Când zice „am luat altă hârtie și am scris… cele șase poezii”, eu mă întreb de ce dimensiuni era hârtia. Pentru că joia trecută, Ion Bolduma îmi prezintă o „cuvertură” de 0,5 pe 0,5 metri, împăturită-armonică, spunându-mi că a transcris pe ea alte fragmente din poemul său despre cei căzuţi în luptă. Într-adevăr, desfac „cearșaful poetic” pe care, pe o parte și pe cealaltă, sunt încondeiaţi interminabili stâlpi de versuri. Le descifrez. Pe alocuri – nespus de frumoase, cutremurătoare prin tragismul lor. Pe alte alocuri – mai… cum să zic? – nu…

17.X.1985 Ca reprezentat al săptămânalului, sunt prezent la ședinţa secretariatului US. Probleme organizatorice, printre care hotărârea de a se face un demers, pentru ca lui Creţu, Șalari și Starostin să li se acorde titluri onorifice (lucrător emerit…, maestru în arte…). Altă hotărâre – de a se confirma funcţia de consultant pentru critica literară. (Cam searbăd… Nu se simte perestroika…)

30.XI.1985 Teatrul din Bălţi „Vasile Alecsandri” prezintă două spectacole la Chișinău. Ieri – „Osânda” de Ion Puiu, astăzi – „Amurg” de Dudarev. Câteva lucrări actoricești splendide. În primul rând, Volontir, soţia lui, M. Grecu, M. Lupan, Noroc-Pânzaru. De reţinut ce a însemnat și ce înseamnă categoria conștiincioșilor: cazuiști, ce par doar a strădui pentru dreptate, în subtext, de fapt, fiind canalii care ne împiedică să trăim firesc, omenește, conform dreptăţii general-umane, și nu în cadre-cuști inventate, constrângeri, principii arbitrare, impuse cu zel și greu de anulat. Până la urmă, aceste „principii” cad totuși, însă recunoaștem prea evaziv, că anumită vreme ele au făcut rău, au calicit suflete, au surpat temelii de bună-credinţă, au atrofiat simţirea și creierul nostru. „Conștiincioșii” mai sunt și astăzi o categorie periculoasă, camuflată, susţinută și ocrotită de fricoși ce se dau și ei drept conștiincioși. Canalii, ziceam.

Scriitorul, traducătorul și publicistul român Romulus Vulpescu a încetat din viaţă marţi (18 septembrie) după amiază, la vârsta de 79 de ani. În cadrul unui interviu, poetul care în ultimii patru ani nu mai ieșea din casă și își ducea existenţa în uitare și sărăcie, avea să exclame: „Îmi sunt contemporan – și mi-e de-ajuns!”

Romulus Vulpescu a dăruit literaturii române nouă volume nemuritoare de poezie și proză. Textele lui au fost preluate de cântăreţi precum Tatiana Stepa, Margareta Pâslaru și Tudor Gheorghe. Poet strălucit, de o rară delicateţe, Romulus Vulpescu a fost, totodată, indiscutabil, cel mai bun traducător român din franceza veche. Tălmăcirile sale din Villon sau Rabelais sunt inegalabile. Iar cunoscătorii spun că avea o colecţie de înregistrări folclorice unicat, care rivalizează cu cea de la Institutul de Etnografie și Folclor. A fost căsătorit cu scriitoarea Ileana Vulpescu, cunoscută mai ales pentru celebrul roman “Arta conversaţiei”. Cei doi mari intelectuali români au fost zguduiţi acum o lună de tragedia morţii singurului lor copil, la vârsta de 41 de ani, Ioana. Potrivit comunicatului emis de Uniunea Scriitorilor din România, Romulus Vulpescu a încetat din viaţă lăsând traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit. Romulus Vulpescu s-a născut la Oradea în anul 1933. A urmat, la București, școala primară la Sf. Andrei și liceul “Gh. Șincai” (1948-1951), Facultatea de Filologie, Secţia Limba și literatura română, a Universităţii din București, a absolvit-o în 1955. După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, la Editura pentru Literatură Universală, la revista „Luceafărul”, ca secretar literar și director adjunct la Teatrul “Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în redacţia “Manuscriptum”. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 și 1989, apoi director al Teatrului Mic până în 1991. A fost senator în legislatura 1990-1992, apoi membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) între 1994 și 1998. Poemele sale de o rafinată tehnică a versificaţiei au fost culese în mai multe volume, dintre care emblematic este “Arte & Meserie” (1979). A tradus în chip remarcabil poezie de François Villon, Dante Aligheri, Charles d’Orléans, de poeţi francezi ai Pleiadei. A tradus, de asemenea, din François Rabelais și Alfred Jarry. Opera sa cuprinde numeroase volume de poezii, proză - “Proză - Exerciţii de stil” (1967), “Procesul Caragiale-Caion” (1973), “Hâncu - ba!” (2002) -, dar și traduceri din opere clasice - François Villon (“Opurile magistrului”), François Rabelais (“Gargantua”), Dante Alighieri (“Vita Nuova”) etc.


FLUX EDI|IA DE VINERI

Nu hrăni cancerul! Cancerul este o boală caracterizată printr-o diviziune necontrolată a unui grup de celule, ca urmare a unor anomalii ale ADN-ului celulelor canceroase. Cele mai întâlnite forme de cancer sunt cele de sân, de plămân, de prostată, de colon, de stomac, de col uterin, de ficat și de esofag. Potrivit unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Studiul Cancerului, până în anul 2030, vor ajunge să moară de cancer peste treisprezece milioane de oameni, în fiecare an. Cancerul este a doua boală din lume, prin numărul de victime, după bolile de inimă. Cancerul nu are niciodată o cauză unică, evoluţia acestuia fiind inconstantă și diferită. Cu toate acestea, oncologia clasică a privit prea puţin spre stilul de viaţă al bolnavilor, care este semnificativ în evoluţia cancerului.

Nu hrăni cancerul! Stilul de viaţă este decisiv în apariţia și evoluţia cancerului. Astfel, cu cât o regiune este mai industrializată și dezvoltată, cu atât incidenţa cancerului este mai mare. Unele dintre cele mai puternice arme ale cancerului sunt greșelile pe care le facem noi în alimentaţie. Aproape o treime din cazurile actuale de cancer stau în strânsă legătură cu regimul alimentar. În urma mai multor studii, efectuate în ultimele decenii, s-a demonstrat că o dietă corectă este foarte eficientă în profilaxia și terapia cancerului. Astfel, alimentaţia poate fi un aliat de încredere în lupa împotriva cancerului. Dietoterapia naturistă, adică utilizarea alimentelor naturale în procesul terapeutic, este din ce în ce mai căutată. Terapia prin alimentaţie este acea formă de terapie care utilizează alimentele, fie în starea lor naturala, fie prelucrate într-un mod adecvat, ca remedii împotriva diferitelor afecţiuni. De mai bine de un secol și jumătate, oamenii au început să folosească îngrășăminte chimice în agricultură, din dorinţa egoistă de a crește productivitatea. Aceste substanţe chimice de sinteză au scăzut rezistenţa plantelor la condiţiile mediului înconjurător. Prin urmare, au fost introduse insecticidele și erbicidele, la început mai slabe, apoi din ce în ce mai puternice. Prin introducerea îngrășămintelor chimice în agricultură, pe lângă creșterea producţiei, s-a ajuns la scăderea calităţii solului și la alterarea capacităţii naturale de apărare a plantei

faţă de dăunători. Prin urmare, insecticidele au preluat această funcţie naturală a plantelor. În cele din urmă, s-a ajuns la modificarea genetică a anumitor organisme, pentru o producţie și mai mare, precum și pentru a obţine roade mai atrăgătoare, din punct de vedere estetic.

Zahărul Zahărul este bun atâta timp cât este consumat în forma lui naturală, împreună cu celelalte substanţe hrănitoare din plante, iar nu izolat, sub formă de glucoză și fructoză. Astăzi însă, la nivel mondial, consumul izolat de zahăr este enorm. Zahărul este prezent în prăjituri și în dulciuri, în sucuri și în siropuri, în îngheţată, în cafea și în ceai. Zahărul rafinat se comportă precum un drog, odată crescut

consumul acestuia, cu greu mai putându-se reveni la normal. Consumul de zahăr este direct responsabil pentru apariţia multor boli, printre care și a multor cazuri de cancer. Organismul uman a fost creat pentru a consuma glucide naturale, în care zahărul formează abia a douăzecia parte. Precum un virus, zahărul a alungat din meniul oamenilor mierea și fructele. Cu cât creste cantitatea de zahăr din organism, cu atât acesta ajunge să prezinte mai multe anomalii. Consumul separat de zahăr izolat schimbă unele funcţii de bază ale organismului uman: celulele încep să secrete mai multă insulină și acid lactic, iar instinctul alimentar este dereglat, apărând senzaţia de foame permanentă.

Decalogul alimentaţiei Tehnicile gastronomice trebuie să nu altereze calitatea nutritivă a alimentelor. Nu folosiţi vase din aluminiu sau acoperite cu teflon. Evitaţi recipientele din plastic, deoarece conţin „ftalaţi” (FTALÁT, ftalaţi s. m. - Sare sau ester al acidului ftalic) și „bisfenol-A” (BPA).

Folosiţi vase emailate sau confecţionate din lut, ceramică, yena sau inox. Evitaţi cuptorul cu microunde, oala sub presiune și grătarul cu cărbuni. Evitaţi tratarea alimentelor la temperaturi înalte! Ce nu se poate consuma crud, să se gătească în abur, în apă sau în cuptor. Eliminaţi prăjelile din alimentaţie; prin încingere, uleiul devine toxic. Evitaţi, pe cât se poate, plantele alimentare îngrășate chimic și tratate cu insecticide. Nu consumaţi organisme modificate genetic! Alimentele să fie integrale, cât mai puţin procesate și rafinate. Antioxidanţii și fibrele, extrem de importante, se găsesc doar în plante. Colesterolul se găsește doar în alimente de origine animală. Nu folosiţi suplimentele nutritive decât în situaţii de forţă majoră. Evitaţi abuzul alimentar. Postul și ajunarea sunt recomandate și de medici. Digestia începe în cavitatea bucala, deci masticaţia este extrem de importantă.

Făina de cereale să fie integrală, iar pâinea să fie făcută în casă (rapid și sănătos). Făina albă din comerţ nu este simplă, ci conţine aditivi alimentari (ingrediente). Limitaţi progresiv în alimentaţie zahărul rafinat și sarea extrafină. Folosiţi uleiuri presate la rece, iar nu uleiuri rafinate sau dublu-rafinate. Fructele și legumele, pe cât se poate, să fie consumate crude, netratate termic. Fructe importante: citrice, kiwi, fructe de pădure, afine, struguri, nuci, măceșe etc. Sucurile din fructe și zarzavaturi se obţin prin presare, nu prin zdrobire violentă. Uscarea fructelor și a plantelor se face la maxim 40 de grade Celsius. Cerealele integrale se consumă tratate ușor termic, fiind foarte importante. Grâu, porumb, orz, secară, orez și ovăz. Boabele (fasole, mazăre, linte, soia) se consumă numai tratate termic. Zarzavaturi cu efecte anticancer: varză, broccoli, usturoi, ceapa, roșii etc. Ciupercile sunt renumite pentru efectul lor antitumoral. Peștele se consumă tratat ușor termic. Peștele să nu fie de crescătorie, nici afumat. Lactatele naturale sunt o sursă alimentară completă. Se recomandă lactatele fermentate: iaurt, sana, chefir și lapte bătut. Apa de reţea este poluată prin compuși cloraţi. Apa din primele pânze freatice este poluată prin azotaţii folosiţi în agricultură. Se recomandă folosirea apei din puţuri de mare adâncime. Dimineaţa, pe stomacul gol, să se bea un pahar mare cu apă curată. Vinul curat este bun pentru sănătate. Este recomandat un pahar pe zi. Ceaiul verde previne apariţia cancerului. Curcumina (curry) grăbește moartea celulelor tumorale. Mierea este un înlocuitor sănătos al zahărului (tratată termic, devine toxică). Citiţi ingredientele produselor cumpărate! Evitaţi mai ales acidul citric (E330) și glutamatul de sodiu (E621). Teodor DANALACHE sursa: www.crestinortodox.ro

Limba română are statut de limbă regională în satul bucovinean Tărăsăuţi Satul Tărăsăuţi din regiunea Cernăuţi, Ucraina, i-a conferit limbii române („moldovenești”) statut de limbă regională, transmite UNIMEDIA cu referire la publicaţia regională „Molodoi Bukovineţ” („Tânărul Bucovinean”). Precizăm că în documentul final sunt menţionate ambele denumiri ale limbii. Decizia în acest sens a fost luată la 13 septembrie în cadrul ședinţei Consiliului sătesc. Șeful administraţiei locale Sergiu Tigu a remarcat faptul că o parte dintre locuitorii satului Tătăsăuţi se consideră români, iar alta se consideră moldoveni. Din această cauză, a fost luată decizia de a-i acorda „limbii române („moldovenești”)”, statut de limbă regională. „În viaţa satului, această decizie nu va schimba nimic. Numărul românilor și moldovenilor constituie 95 la sută din populaţia localităţii, astfel, în viaţa de zi cu zi, și în adresările către Consiliul sătesc, oamenii folosesc limba lor maternă. Însă toate documentele sunt scrise în limba de stat”, a declarat Tigu. Potrivit șefului administraţiei, prin decizia în cauză Consiliul a legalizat utilizarea limbii române (moldovenești) în activitatea sa, dar asta nu înseamnă că autorităţile locale renunţă la limba ucraineană.

Limba română („moldovenească”) va fi folosită în cadrul ședinţelor Consiliului sătesc. Totodată, consilierii nu au reușit să ajungă la un consens cum această limbă va fi învăţată în școli. „Deși școala este moldovenească, aici lipsesc manuale, în special în clasele mai mari, din care cauză unele obiecte sunt predate după manualele ucrainene”, scrie sursa. Tărăsăuţi, cu 5,2 mii de locuitori, este considerat unul dintre cele mai mari sate vorbitoare de limbă română. Sursa: unimedia.info

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E PENTRU SUFLET

MOLDOVA

Pe urmele Sf.Vasile de la Poiana Mćrului / Pelerinaj la mćnćstirile din zona Buzćului 6-8 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Sâmbćtć, 6 octombrie, ora 6. Sosirea: Luni, 8 octombrie, ora 22.

Traseu: Chisinću - Leuûeni - Huûi - Moreni - Bujoreni - Mćrćûeûti - Brazi - Mera - DćlhćuŖi – Coteûti – Rćteûti Ciolanu – Berca – Bisoca – Poiana_Mćrului – Gavanu – Recea - Chiûinću.

MOLDOVA

La IAúI de Hramul Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei 12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/18 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 22. Sosirea: Duminicć, 14 octombrie, ora 22.

Traseu: Chiûinću - Leuûeni - Vladimireûti – Moreni – Bujoreni – Pârveûti – Huûi - Hadâmbu – Bucium – Bârnova – Piatra_Sfântć – DobrovćŖ – Podul_Înalt – Iaûi (paricipare la Hram ûi închinare la moaŖtele Sf.Parascheva, Sf.Trei Iearhi, Golia, Galata, CetćŖuia, Hlincea, Vlćdiceni) – Leuûeni - Chiûinću.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

21 SEPTEMBRIE 2012

Alarmant

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

9

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

A fost semnat ordinul privind aprobarea listei produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor

În scopul asigurării sănătăţii nutriţionale și asigurarea accesului copiilor la produse alimentare sănătoase, în data de 17 septembrie 2012, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul cu privire la aprobarea listei produselor alimentare nerecomandate preșcolarilor și elevilor. Prin prezentul ordin se interzice folosirea produselor alimentare din lista celor nerecomandate, în instituţiile de învăţământ pentru copii, precum și comercializarea acestora pe o rază de până la 100 m de la instituţie, în conformitate cu prevederile art. 15, alin. 6 al Legii nr. 78-XV din 18.03.2004 privind produsele alimentare, introdus prin Legea 93 din 26.04.2012 privind modificarea și completarea unor acte legislative. Ordinul aprobat de Ministerul Sănătăţii va da posibilitatea educării în rândurile copiilor de vârsta preșcolară și școlară a abilităţilor de a consuma alimente sănătoase, cu evitarea celor bogate în grăsimi, sare și zaharuri. Această premisă a educării unui comportament alimentar adecvat va reduce cu mult stările morbide și va favoriza evitarea bolilor de nutriţie și metabolism, bolilor sistemului endocrin, aparatului digestiv, sângelui și sistemului hematopoietic.

Lista produselor alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor 1. Produse alimentare cu conţinut de zaharuri 15 g și mai mult la 100 g produs (caramele, ciocolată, bezele, conuri de zahăr, rulouri din

fructe, prăjituri cu ciocolată și cremă, brânzică glazurată în ciocolată, caramel din porumb, alte produse similare). 2. Produse alimentare cu conţinut de grăsimi de 20 g și mai mult la 100g produs (chipsuri, hamburgeri, gogoși, sandwich, pizza, produse prăjite în friteuză, inclusiv pateuri, cartofi prăjiţi în ulei, alte alimente preparate prin prăjire, maioneză, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conţinut de grăsime peste 20%, mezeluri, slănină de porc și de oaie, arahide și toate tipurile de nuci și alte produse similare). 3. Produse alimentare care conţin grăsimi hidrogenizate (margarina și alte produse similare preparate pe bază de grăsimi hidrogenizate). 4. Produse alimentare cu conţinut de sare de 1,5g și mai mult la 100g produs (biscuiţi săraţi, covrigei săraţi, sticksuri sărate, snacksuri, alune sărate, seminţe sărate, brânzeturi sărate, alte produse similare). 5. Produse alimentare cu valoarea energetică de 300 kcal și mai mult la 100g produs. 6. Produse alimentare cu adaos de aditivi alimentari (băuturi nealcoolice cu adaos de aditivi alimentari, băuturi pentru sportivi, produse de preparare rapidă, gume de mestecat). 7. Băuturi energizante (cafea sau alte produse similare). 8. Condimente: oţet, muștar, piper, hrean, ketchup, ardei iuţi și alte produse similare. Serviciul Informare şi Comunicare al Ministerului Sănătăţii

Falit, neiubit, muncit, redus la tăcere şi predispus la mită – faceţi cunoştinţă cu jurnalistul secolului XXI 1. Jurnalismul nu mai este o profesie, este o artă. Ce poate fi mai rău pentru jurnaliști? Jurnalismul era pe vremuri o profesie, în care cei ce-o practicau aveau un statut similar cu avocaţii sau cu medicii. În zilele noastre, toată lumea crede că pentru a fi jurnalist sunt suficiente o tastatură, un corector ortografic și atitudine. Un val de mediocritate a distrus profesia. Acest fapt a afectat calitatea produsului final. La petreceri, în anii ’90, dacă spuneai că ești jurnalist, oamenii erau interesaţi. Acum este ca și cum ai zice că scrii poezii – sau mai rău – că ești DJ. Ești luat în serios doar dacă ești faimos. 2. Jurnaliștii trebuie să se angajeze în posturi non-jurnalistice pentru a putea fi în continuare jurnaliști. Un articol poate fi o premieră la nivel global, dar autorul său nu are cu ce să-și plătească chiria. Ca atare, jurnaliștii fie scriu materiale promoţionale sau advertoriale, fie lucrează ca PR pentru a avea destui bani ca să scrie materiale narative sau de investigaţie. Este ca și cum un medic lucrează în paralel ca un reprezentant medical pentru o companie farmaceutică. Dar este necesar. Jurnaliștii trebuie să încalce coduri de etică ca să trăiască. 3. Companiile media se transformă din corporaţii în asociaţii non-profit. Piaţa media se va împărţi, probabil, între multinaţionale, care atrag publicitate prin prisma dimensiunii lor, și în „asociaţii media” autosuficiente, ce funcţionează ca ONG-uri. Aici publicitatea devine „sponsorizare”, cumpărarea de spaţii media devine „donaţie”, iar personalul din Departamentul Vânzări devine specializat în „strângere de fonduri”. Între timp, jurnaliștii au integritatea de a fi independenţi faţă de marile afaceri și de a avea control asupra produsului final, dar trăiesc din cutia milei. O întreagă industrie s-a transformat în organizaţie caritabilă. 4. Un mai mare acces la informaţie nu a transformat jurnalismul într-o cruciadă. Povestea Wikileaks din 2010 – când hacker-ul Julian Assange a publicat telegramele secrete ale ambasadelor americane – a fost un exemplu clasic de jurnalism în noua eră digitală. Dar a fost un eșec. De ce? Poate cineva să-și amintească un singur fapt dezvăluit de Wiki-

leaks? Prea multe articole au fost publicate într-o perioadă prea scurtă de timp pentru ca cineva să evalueze semnificaţia informaţiilor. Dacă ziarele ar fi publicat o singură poveste, aceasta ar fi avut un mai mare impact. O singură scurgere de informaţii reprezintă un scandal. O mie reprezintă statistică. Comparaţi Wikileaks cu investigaţia cotidianului The Guardian din 2011 despre cazul News of the World al telefoanelor interceptate. Aceasta a fost o investigaţie de modă veche a unor jurnaliști experimentaţi care au strâns dovezi „off-the-record” din surse primare. Chiar și cei din SUA sau Franţa pot înţelege știrea: o publicaţie tabloid a interceptat mesajele de pe telefonul unei fete ucise. Întrebaţi care a fost cea mai mare revelaţie Wikileaks, cei mai mulţi le-au amintit pe fetele suedeze care l-au descris pe Assange „drept cea mai proastă partidă de sex”. 5. Blogurile sunt moarte. Acum zece ani mai mulţi oameni scriau romane decât le citeau. Acum, mai mulţi oameni scriu bloguri decât să le citească. Unele bloguri funcţionează dacă sunt simple – ca, de exemplu, The Sartorialist – unde un tip se plimbă prin orașe la modă și face fotografii pe stradă. Dar marea majoritate nu vor face niciodată bani. Relaţia unui vizitator individual cu un site este ca aceea a unui dependent de heroină – are nevoie de trei „hit-uri” pe zi pentru a supravieţui. Acest lucru este imposibil pentru un singur blogger, de aceea ei trebuie să se „înghesuie” într-un produs jurnalistic de modă veche cu o orientare specifică, cum ar fi platformele la modă precum stângista Huffington Post sau autohtonul Hotnews. 6. Mai mult de jumătate din jurnaliștii pe care îi cunosc sunt freelanceri. Dintre ei, mai puţin de jumătate câștigă destui bani ca să trăiască. Sunt mai mulţi freelanceri decât au fost vreodată și, în același timp, mai puţine publicaţii care să plătească articole scrise de freelanceri. Dacă trăiești cinstit din munca de freelancer atunci ești un geniu. 7. Jurnaliștii sunt mai coruptibili. Pentru că jurnaliștii sunt mai săraci decât acum zece ani, dacă o companie vrea să plătească un jurnalist să scrie lucruri frumoase despre produsul propriu sau lucruri mai puţin frumoase despre pro-

dusul concurent, mulţi jurnaliști se conformează fără probleme. La fel, dacă un partid politic – sau un serviciu secret – vrea ca un jurnalist să trâmbiţeze despre ideologia sa, el poate fi cumpărat cu promisiunea unor știri exclusive, șansa de a fi „promovat” în departamentul de comunicare guvernamental sau, pur și simplu, cu bani. Uneori, jurnaliștii nu au nevoie de bani. Produse, vacanţe plătite sau facilitarea accesului la informaţie pot fi suficiente. Acești „profesioniști” reprezintă spaţiul media care nici măcar nu trebuie cumpărat. Dar în același timp, jurnaliștii sunt în poziţia de a fi mituiţi. Accesul gratuit la informaţie a transformat jurnalismul într-o profesie ce poate fi criminalizată. 8. Oricât de rău a fost lovit jurnalismul, fotografia a încasat-o mult mai rău. Democratizarea media le-a permis tuturor să redistribuie fotografii și articole fără drepturi de autor, dar fotografii au un alt inamic – tehnologia de calitate le-a permis multora să facă poze excelente. Asta este ca și cum Nikon sau Canon i-ar permite fiecărui deţinător de laptop să scrie cu ritmul lui Shakespeare sau în stilul lui Tom Wolfe. Companiile media delegă acum jurnaliști, specialiști

PR, secretare sau angajaţi interni – oricine, dar nu un fotograf. Întreaga profesie a fost pusă pe lista neagră. 9. Cel mai mare inamic al jurnalistului este timpul. Cu 15 ani în urmă, jurnaliștii își făceau probleme că petrec prea mult timp vorbind cu oameni la telefon și nu întâlnindu-i faţă în faţă pe teren. Acum este mai rău. Acum nu mai au timp să vorbească la telefon. Interviurile se iau pe email. Ca să obţină interviuri, jurnaliștii vorbesc cu o mașină de scris. Trebuie să scrie prea multe articole într-o perioadă prea scurtă de timp. Este similar cu un medic care trebuie să se ocupe de un număr gigantic de accidentaţi după un dezastru natural. El se va ocupa numai de cazurile cu șanse reale de supravieţuire. Restul pot muri. La fel, un jurnalist se concentrează pe cele mai ușoare știri, deoarece cele mai dificile au nevoie de prea mult timp și, după o analiză mai amănunţită, pot deveni expirate. Știrile mari rămân în sertar. Presiunea timpului pe jurnaliști este cea mai nouă formă de cenzură. Michael BIRD Traducători: A. Iacobescu Sursa: contributors.ro


10

21 SEPTEMBRIE 2012

GHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B5 Vitamina B5 este numită și acid pantotenic, numele venindu-i de la cuvântul în limba greacă “pantoten”, care semnifică “peste tot”. Este o vitamină hidrosolubilă. Este stabilă la lumină și oxigen și instabilă la căldură, în mediu acid sau alcalin.

Capricii culinare Salată de creveţi cu portocale, ceapă roşie şi avocado Ingrediente: 2 portocale, 1 salată verde mică, cu frunzele separate, 140g de creveţi mari, fierţi, 1 ceapă roșie mică, tocată fin, frunzele de la 1 legătură mică de coriandru, 2 linguri sos dulce de chilli, zeama de la ½ de lime

Doza zilnică de vitamina B5

Surse de vitamina B5

Rolul vitaminei B5 - este o ocrotitoare a celulelor, epiteliilor și a celulei hepatice; - participă la asimilarea materiilor grase; - sporește rezistența la stres; - contribuie la formarea anticorpilor, ajutând la creșterea rezistenței organismului; - intervine în procesul de creștere; - încetinește îmbătrânirea; - ajută la cicatrizarea rănilor; - reduce efectele toxice și reacţiile adverse ce apar în timpul tratamentelor cu antibiotice.

Mod de preparare: Se așază portocalele pe un tocător și se taie coaja și pieliţa albă, cu un cuţit ascuţit. Apoi se taie în felii cu grosimea de 1cm. Se pun frunzele de salată pe două farfurii. Se curăţă și se feliază avocado. Se așază deasupra salatei, apoi se adaugă creveţii. Se împart feliile de portocală, ceapa și frunzele de coriandru în cele două farfurii și se amestecă ușor cu celelalte ingrediente. Pentru dressing, se amestecă sosul de chilli cu zeama de lime, apoi se asezonează cu piper negru. Se stropește salata și se servește.

Mod de preparare: Se pune uleiul întro tigaie și se călesc cubuleţele de carne. După ce s-a călit carnea, se adaugă ceapa curăţată și tocată în prealabil. Morcovii se curăţă, se spală, se taie rondele și se călesc și ei, la foc potrivit, și se condimentează cu sare, piper, cimbru și salvie. Se mai lasă câteva minute pe aragaz, se adaugă pasta de roșii și de ardei, se amestecă bine și se bagă apoi în cuptorul încins în prealabil, până se rumenește. Mâncarea se servește cu zeamă de lămâie.

Pui tikka cu orez aromat Ingrediente: 4 piepţi de pui, fără piele și dezosaţi, 150g de iaurt natural, 50g pastă de curry tikka, 100g de castravete,

Vită în sos roşu Ingrediente: 1 kg mușchi de vită, 5 morcovi, 400 g ceapă albă mică, 300 g pastă de roșii, 1 lingura pastă de ardei capia, sare, piper, cimbru și salvie măcinată, 100 ml ulei de floarea-soarelui, 1 lămâie

Oamenii de știinţă au descoperit că uleiul de cocos tratat cu enzime, oprește dezvoltarea streprococilor, care constituie o cauză majoră în degradarea dinţilor, relatează BBC.

Degradarea dinţilor afectează între 60% și 90% dintre copii din ţările industrializate. Cercetătorii irlandezi, care au prezentat descoperirea la conferinţa Societăţii Microbiologilor, au mai spus că uleiul de cocos atacă și diverse ciuperci bucale cum ar fi candidoza. Echipa de la Athlone Institute of Te-

chnology din Irlanda au testat impactul uleiului de cocos, vegetal și de măsline în stările lor naturale, iar apoi au adăugat enzime similare celor din sistemul digestiv. Numai uleiul modificat cu enzime a arătat abilitatea de a inhiba dezvoltarea bacteriilor care populează cavitatea bucală. Uleiul atacă, de asemenea, și streptoco-

Trucuri ca să-ţi salvezi călcâiele crăpate

Problema călcâielor este una foarte des întâlnită în rândul femeilor. După o vară arzătoare în care am purtat numai sandale, iar picioarele noastre au fost expuse la tot praful din jur, este necesară îngrijirea lor pentru ca pielea să-și recapete elasticitatea de altă dată. O parte dintre persoanele cu această problemă gândesc pur estetic, dar dacă tratarea călcâielor nu se face când trebuie și cum tre-

Şarlotă cu prune şi mere Ingrediente: 4 prune, sucul de la o lămâie, 175g unt, 100g zahăr tos, 2 linguri gem de caise, 14 felii de pâine uscată

Mod de preparare: Se încălzește cuptorul la 160ºC. Se curăţă prunele de coajă și sâmbure. Se taie în bucăţi mici și se amestecă cu sucul de lămâie. Se topește o linguriţă rasă de unt într-o tigaie. Se adaugă prunele, merele și zahărul. Se acoperă și se dă la foc mic timp de 5 min., amestecând din când în când. Se adaugă gemul de caise și se lasă încă 5 min. Fructele în acest stadiu vor fi parţial întregi. Între timp se topește untul rămas și se decupează coaja de la feliile de pâine. Se taie 8 felii în jumătate și jumătatea la rându-i se taie în 4. Folosind diametrul deschiderii unui vas mic pentru copt budincă, se taie 6 cercuri din feliile de pâine rămase. Se înmoaie toate bucăţile de pâine în untul topit și se căptușește fiecare vas. Cu o lingură se așază fructele, apoi se acoperă cu feliile tăiate în formă de cerc și date prin unt. Se asigură capacul îndoind în interior bucăţile de pâine care, căptușind pereţii vasului, ies pe margini. Se așază șarlotele pe o tavă în cuptor timp de 30-40 de min. sau până când devin aurii. Se întorc cu grijă și se servesc imediat cu îngheţată, frișcă sau cremă custard.

Uleiul de cocos atacă bacteria care este responsabilă pentru degradarea danturii

Excesul de vitamina B5

Important de reţinut

Pacheţele de curcan

topit să se călească împreună cu ceapa tocată mărunt, până scad. Într-un ibric, se topește puţin unt, se pune făina și laptele. Se lasă să fiarbă la foc mic până devine o ciulama, se pune nucșoară, sare și se toarnă peste ciuperci. Se presară bucăţile de piept cu pesmet, se toarnă compoziţia de ciuperci și se prind cu o scobitoare. Se așază în tavă și se bagă în cuptor aproximativ 60 de min. Se servesc ornate cu pătrunjel verde.

ŞTIAŢI CĂ...

Vitamina B5 este foarte răspândită în natură ceea ce face ca deficitul acestei vitamine să fie foarte rar. Carenţa se poate manifesta prin anemie, astenie, cefalee, tulburări de somn, hipoglicemie, crampe musculare.

Anticoncepţionalele anulează efectul vitaminei B5 în organism. Aceleași efect îl au și antibioticele, somniferele, alcoolul, cafeaua și stresul. Persoanele care au colesterolul crescut și persoanele vârstnice sunt predispuse la deficiență de vitamina B5.

tocat cubuleţe, 1 lingură frunze de mentă, tocate grosier, 1 ceapă roșie, tăiată în felii subţiri, 140g de orez cu bob lung, 1 lingură pudră de curry, 50g de mazăre, decongelată, 1 ardei gras roșu, mic, tocat în cubuleţe Mod de preparare: Se crestează piepţii de pui cu un cuţit. Se pun într-un bol și se toarnă peste ei 50g de iaurt și pasta tikka. Se amestecă bine, se acoperă și se lasă la marinat în frigider 30 de min. Se face sosul amestecând castravetele și aproape toată menta în iaurtul rămas. Se asezonează cu piper negru, se acoperă și se lasă la frigider. Se încălzește cuptorul la 240° C. Se presară feliile de ceapă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Se scoate puiul din marinadă, se scurge excesul de lichid și se așază peste ceapă. Se dă la cuptor 20 de min. Între timp, se pun orezul, pudra de curry, mazărea și ardeiul într-o cratiţă cu apă clocotită. Se fierb 10 min. până se înmoaie orezul. Se scurge totul bine și se pune în patru farfurii. Se adaugă puiul, ceapa coaptă, se presară mentă și se servește cu sos. Ingrediente: 800 g piept curcan, 500 g ciuperci, 100 g unt, 2 lingurițe făină, 1 praf nucșoară, 1 ceapă albă, 1 ardei iute, 1 legătură pătrunjel, 2-3 linguri pesmet, boia dulce, sare, piper Mod de preparare: Se împarte pieptul de curcan în patru. Fiecare bucată se desface cu ajutorul unui cuţit astfel încât să se poată umple. Se unge fiecare bucată cu unt, se condimentează cu sare, piper și boia și se lasă câteva minute la rece. În acest timp, se curăţă ciupercile, se spală și se taie felii. Se pune puţină sare și se freacă până se înmoaie, apoi se pun în untul

Carenţa de vitamina B5

Nu se cunosc situaţii de hipervitaminoză deoarece surplusul se elimină prin urină.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

La adulţi se recomandă o doză zilnică de 1015 mg, iar la copii 3-8 mg pe zi. Studii recente au arătat că organismul uman ar avea nevoie zilnic de doze mai mari cuprinse între 30 și 50 mg. Acidul pantotenic este foarte răspândit în regnul vegetal și animal. Îl găsim în drojdia de bere, gălbenușul de ou, numeroase vegetale, în lăptișorul de matcă, în cereale integrale, în organele de vită, în somon. Într-o oarecare proporţie poate fi sintetizată și de flora noastră intestinală.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

buie, crăpăturile se pot adânci și pot provoca sângerări și durere. Călcâiele și degetele de la picioare sunt cele mai predispuse la apariţia crăpăturilor pentru că pe ele se exercită cea mai mare presiune a corpului, favorizând extinderea lor spre exteriorul tălpilor. Printre cauzele care determină apariţia fisurilor se numără statul foarte mult în picioare, mersul pe jos, obezitatea care forţează călcâiul, încălţămintea decupată la spate și din materiale de proastă calitate, vârsta, lipsa de vitamine și minerale, folosirea exagerată a apei fierbinţi, glandele sudoripare inactive, dar și probleme de sănătate precum diabetul sau afecţiuni ale tiroidei. Pentru a trata sau preveni căl-

câiele crăpate, vă oferim câteva remedii simple și ieftine: O baie caldă seara, urmată de curăţarea călcâielor cu o piatră ponce poate face minuni pentru pielea ta. Mișcarea de curățare trebuie să fie una ușoară, fără a răni ţesuturile. După această procedură, masează călcâiele cu margarină sau ulei de gătit și acoperă picioarele cu niște șosete groase până dimineaţa; Baia cu apă caldă amestecată cu săpun și oţet este un bun tratament pentru a preveni uscarea călcâielor. Ţine picioarele timp de 15-20 de minute în această compoziţie, apoi aplică o lingură de vaselină cu zeamă de lămâie și masează părţile cu probleme;

Toamna, inspiraţie pentru o masă specială Toamna aduce cu sine, în afară de o recoltă bogată, cel puțin așa ar trebui să fie, un parfum ademenitor și culori naturale. Răcoarea ne introduce într-un soi de amorțeală plăcută, pe care totuși încercăm să o răpunem prin intermediul unor activități antrenante. Și ce poate fi mai plăcut decât o masă alături de prieteni, pregătită cu migală din recoltele delicioase ale acestui anotimp? Culorile pastelate ale verii se pierd ușor, locul lor fiind ocupat de nuanțele frunzelor care par să dea un spectacol în întreg orașul. Dacă intenționezi să le pregătești o masă celor dragi, noi îți „vindem” câteva ponturi care îți vor garanta succesul. 1. Lasă-te inspirat de natură. Masa va deveni un centru de interes în care motivele sugestive, materialele naturale și, nu în ultimul rând, trendul își vor da întâlnire pentru a vă încânta simțurile. Așadar, vei avea nevoie de mici „recompense” culinare precum: mere, nuci, alune, portocale, bomboane în folii aurii, maro sau portocaliu. Acestea sunt deliciile care nu vor trece neobservate, atât prin culoare, cât și grație gustului. Astfel, până la sosirea primului fel de mâncare, vor fi aperitivele perfecte. 2. Nu ignora zona din apropierea mesei, oferă-i farmecul anotimpului amenajând un mic colț feeric. În boluri, de dimensiuni diferite, așază câteva pere sau dovlecei micuți și „drăgălași”, printre acestea intercalează vaze încărcate cu ramuri arămii. Frunzele uscate, de acum prezente pe toate drumurile, îți vor încălzi decorul. 3. Felinarele din dovlecei îți încântau zilele copilăriei? Acum te poți bucura de prezența lor, din nou. În locul cartonașelor cu numele invitaților, scobește mici tărtăcuțe și sculptează numele celui care va ocupa respectivul loc. Nu uita de lumânare! Care ar mai fi farmecul unui felinar, dacă nu luminează? Casamea.ro

Folosește o banană coaptă pe zona afectată timp de 10 minute și apoi îndepărteaz-o cu apă caldă; O dată pe săptămână ţine picioarele timp de 20 de minute în zeamă de lămâie și urmează acest tratament până ajungi la rezultatul dorit; Folosește un amestec de apă de trandafiri cu

glicerină pentru catifelarea călcâielor; Foarte important este să mărești consumul de calciu, fier și omega-3 pentru a preveni uscarea și crăparea călcâielor. Eva.ro

MODĂ & STIL

Se poartă colierele masive! Sunt în tendinţe, vin bine la gâtul oricui și deși te sperie, sunt cât se poate de comode și deloc grele! Poartă astfel de coliere oricând, indiferent de momentul zilei și alege din trei categorii mari: pietre (cristale), tip salbă sau geometrice.

Geometric Poţi încerca un colier geometric atunci când și restul ţinutei tale este ceva mai minimalist. Mă refer la rochii cu linii simple și cu un croi tot mai geometric.

Îngrijirea părului cu secrete din cămară Unul dintre cele mai importante atuuri ale frumuseţii este reprezentat de podoaba capilară. Pe lângă un regim alimentar adecvat și un stil de viaţă sănătos părul are nevoie și de îngrijiri suplimentare pentru a-și păstra în timp vitalitatea și strălucirea. Într-un spaţiu invadat de produse cosmetice din ce în ce mai performante care promit rezultate incredibile încă de la primele folosiri, mulţi specialiști recomandă tot mai des tratamente pe care le găseam încă din copilărie pe raftul bunicilor. Anotimpul cald este o perioadă destul de nocivă pentru șuviţele bogate și sănătatea părului nostru s-ar putea șubrezi din cauza temperaturilor ridicate, razelor soarelui și deshidratării. Persoanele care suferă de afecţiuni ale tiroidei sau diabeticii se confruntă cu o cădere masivă a podoabei capilare și au nevoie de suplimente pentru a reveni la buclele bogate de odinioară. Stresul și programul încărcat, ne-

glijenţa, lipsa unui ritual zilnic de îngrijire - sunt toţi agenţi distructivi care trebuie eliminaţi sau măcar ţinuţi sub control.

Măști împotriva căderii părului Farmacia naturistă recomandă aplicarea unor măști hidratante pentru a preveni pierderea masivă a părului. Un amestec format din 2 linguri de ulei de măsline, câteva picaturi de lămâie și un gălbenuș de ou se aplică pe părul curat, se acoperă cu nylon sau cască și se menţine timp de 45 de minute. Părul trebuie spălat cu șampon până rămâne curat. Un alt mix la fel de eficient se obţine din două gălbenușuri de ou, 500 de grame de praf de cedru și câţiva stropi de lămâie. Acest tratament se aplică de 3-4 ori pe lună. Tinctura de lavandă este una dintre principalele recomandări împotriva căderii părului. Se masează scalpul cu tinctură, se acoperă și se spală după două ore cu un șampon ușor, natural.

Urzicile tinere și frunzele proaspete de nuc, soc sau mesteacăn, la fel și rostopasca sunt ingrediente cheie pentru creșterea și regenerarea părului. Acestea se pun în apă caldă pe foc și se fierb foarte puţin timp. Amestecul se lasă câteva minute și se spală părul cu jumătate din el. Folosiţi și un săpun medicinal. Clătiţi și apoi înmuiaţi părul în cealaltă jumătate de fiertură timp de câteva minute și lăsaţi părul să se usuce natural.

STUDIU

Salbă Realizat din bănuţi mulţi, alăturaţi, acest colier este ceva mai permisiv și merge integrat în mai multe ţinute. Poartă-l cu denim, cu rochii lungi, stil hippie, cu pantaloni largi, cămăși cadrilate sau bluze de tip ie. Merge de minune atunci când vine vorba de un stil country adaptat!

cul mutant, o bacterie care produce aciditate, cauza majoră a degradării dentare. Se crede că uleiul modificat de enzime eliberează acizi care sunt activi și eficienţi în lupta împotriva acestui fel de bacterii. Cercetări anterioare au relevat faptul că laptele modificat cu enzime poate opri streptococii mutanţi să adere la smalţul dinţilor.

Ai grijă ca materialul sau metalul din care este realizat, să se potrivească cu pigmentul feţei, dar și cu tonul pielii tale.

Cristale Pentru rochiile de seară, cu care mergi la petreceri simandicoase, la lansări sau la concerte și spectacole de teatru, colierul cu pietre este indicat și în același timp soluţia cea mai elegantă. Da, trebuie să te pui în valoare și un pic de opulenţă nu strică, chiar dacă pietrele nu sunt diamante sau swarovski. Clickpentrufemei.ro

Consumul moderat de BERE ajută MEMORIA Persoanele care consumă bere cu moderaţie prezintă un risc cu 54% mai redus de a dezvolta afecţiuni degenerative și de a suferi pierderi de memorie, potrivit mai multor cercetări desfășurate în mediile academice internaţionale și publicate în Jurnalul Asociaţiei Americane a medicilor, potrivit Mediafax. Cercetările au arătat că berea consumată în cantităţi moderate - doza zilnică recomandată în cazul femeilor este 330 mililitri de bere și în cazul bărbaţilor, de 660 mililitri de bere - poate reduce riscul de declin cognitiv și demenţă, potrivit unui comunicat remis Mediafax. Concluzia unui studiu desfășurat pe o perioadă îndelungată, pe un eșantion de 6.000 de subiecţi, au fost că persoanele care consumă moderat bere au performanţe vizibil mai bune la testele de memorie. Un alt studiu, desfășurat pe aproximativ 8.000 de persoane cu vârsta de peste 55 de ani,

a arătat că oamenii care consumă între unul și trei pahare de bere pe zi prezintă un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de orice tip de demenţă, inclusiv Alzheimer. Un alt studiu (“Nurses’ Health Stud”), demarat în 1980 și realizat de specialiștii Școlii de Sănătate Publică Harvard, a demonstrat că femeile care consumă o cantitate moderată de alcool în mod regulat sunt cu 20% mai puţin predispuse să experimenteze pierderi de memorie și o activitate cerebrală mai slabă. Aceasta este cea mai amplă cercetare efectuată vreodată pe această temă, având ca subiecţi 12.480 de femei, cu vârste cuprinse între 70 și 81 ani. În același timp, un studiu desfășurat pe 1.000 de femei și bărbaţi, monitorizaţi pe o perioadă de 23 de ani, a demonstrat că lipsa consumului de alcool sau un consum exagerat cresc riscul incidenţei bolilor cognitive.


FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

24

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Lucian Freud”. 10.10 Cinemateca universală. 10.30 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Hansel și Grethel”. Spectacol al Teatrului de Păpuși din Târgoviște. 14.55 Serial. “DORA”. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 17.50 Petalo romano. 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.20 Portrete în timp. Spiru Haret. 22.20 Nina Crulicovschi. “Cu numele tău”. Spectacol muzical. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical. 5.25 Accente economice. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Teleshopping 07:45 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:45 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Doamne de poveste 15:15 Rețeta de acasă (prima emisiune din acest sezon) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Doamne de poveste (r) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mai presus de foc 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Omul cu un pantof roșu (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4331 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.3,4, anul III 01:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.8, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 0 5 : 0 0 Те л е к а н а л “Доброе утро”07:00“Prima Oră” 09:00 “Primele știri”(rom) 09:15 Teleshopping 09:50“Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона.“Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Кривые зеркала” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10, 3.30 Gala Crucea Roșie. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 2.35 Rezistenţă prin cultură. 4.30 Avocaţii schimbării. 4.40 Călător pe viaţă. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:23 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:35 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 COUSINADES - NAUFRAGÉS DES VILLES 22:48 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:49 POULET AU VINAIGRE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

25

21 SEPTEMBRIE 2012

Programe TV Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “25 de zile în Europa. Irlanda”. 10.00 ARTelier. 10.40 Respiro. Program muzical. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Arts 21”. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35, 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 13.45 Dor. Program muzical. 14.20 Serial. “DORA”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.50 Recital. Mioara Velicu. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Malta”. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Baștina. 3.50 Music Mania. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colț de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Păcatele trecutului 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4332 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Vocea României 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.9, an 4 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din sport 01:30 Vocea României (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Народная медицина” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:30 “Городские пижоны”. Премьера. “Обитель лжи” 02:05 “Городские пижоны”. “Калифрения”. 02:40 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Gala Crucea Roșie. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 3.00 Pe scurt despre orice. 3.05 Avocaţii schimbării. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:07 FLASH INFO 10:09 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 HIMALAYA, FACE AUX ABEILLES GÉANTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:33 FLASH INFO 16:35 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 QU’UN SEUL TIENNE ET LES AUTRES SUIVRONT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:04 LA MAUVAISE RENCONTRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:49 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

26

Miercuri SEPTEMBRIE

27

Joi SEPTEMBRIE

28

Vineri SEPTEMBRIE

29

Sâmbătă SEPTEMBRIE

30

11

Duminică SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “25 de zile în Europa. Malta”. 10.10 Picături de “Dor”. Program muzical. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35, 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 13.45 Petalo romano. 14.25 Serial. “DORA”. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Magazinul copiilor. 17.45 Profil de savant. Fraţii Moscalenco. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Slovacia”. 22.20 Portrete în timp. Valentina Saviţchi, artistă a poporului din RM. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Fii tânăr! 3.50, 5.15 Music Mania. 5.25 Moldovenii de pretutindeni.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Înălţarea Sfintei Cruci. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.35, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Documentar. “25 de zile în Europa. Slovacia”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35 Documentar. “Minunile lumii”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Videoteca copiilor. 16.15 Erudit-cafe. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40, 3.40 Picături de “Dor”. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Finlanda”. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Evantai folcloric. 3.20 Music Mania. 5.15 Medalion muzical. 5.30 Reporterul de gardă.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “25 de zile în Europa. Finlanda”. 10.15 Profil de savant. Fraţii Moscalenco. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40, 3.20 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Documentar pentru copii. “Bebelușii de la zoo”. 13.35 Russkii mir. 14.05, 1.15 Portrete în timp. Valentina Saviţchi, artistă a poporului din RM. 14.35 Serial. “DORA”. 16.00 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 17.40 Documentar. “Minunile lumii”. 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Congresul Mondial al Eminescologilor. Academicianul Mihai Cimpoi la 70 de ani. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa. Grecia”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.50, 5.15 Music Mania. 3.40 Selecţiuni muzicale.

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” (“Telefilm-Chișinău”, 1989). 7.20 Almanah cinematografic. 7.45 Vedete la bis. 8.50 Documentar. “Minunile lumii”. 9.05 Documentar. “Evoluţia. Maxilarele”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Ion Zaharia, artist al poporului. 12.00 “Ultima șansă”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.00 Documentar. “Minunile lumii”. 13.10 “Cântăm, dansăm...”. Program muzical. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art plus” (rus.) 17.50, 1.10 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10, 2.15 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.15 O seară în familie. 21.25 “Din zestre de lăutar” cu trompetistul Adam Stângă. 22.20 Documentar. “Prăbușirea în Anzi”. Episoadele 1 și 2. 0.20 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 “La fântâna măicuţei mele”. Program muzical. 3.00 Orchestra “Lăutarii”. Program muzical. 5.15 Acasă la Dumitru Matcovschi.

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Evoluţia. Maxilarele”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 9.00, 13.00 Documentar. “Minunile lumii”. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Documentar. “Drumeţii”. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.35 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00, 5.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Documentar. “Prăbușirea în Anzi”. Episoadele 1 și 2. 16.35 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Documentar. “Mănăstirea “Frumoasa”. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Vedete la bis. 21.20, 2.45 Săptămâna sportivă. 22.20 Festivalul “Gustar 2012”. 23.25 Film de scurt metraj. “POLOBOCUL” (Studioul “Buciumul”). 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 2.15 “Din zestre de lăutar” cu trompetistul Adam Stângă. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Formaţia fraţilor Advahov. 5.45 La curţile dorului.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altitudine. Reluare 12.15 Film artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Talent show: X Factor 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) (AP) (dramă)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colț de rai (r) 08:45 Teleshopping (r) 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Păcatele trecutului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.7,8, an 3 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4333 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Marele Stan 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.10, an 4 00:00 Film: Marele Stan (r) 02:00 Totul despre poker (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Știrile Pro Tv din sport 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. Среда обитания. “Что будем пить?” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. 02:50 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.25 Gala Crucea Roșie. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:36 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 INSPECTEUR LAVARDIN 16:42 FLASH INFO 16:46 DANCING 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 GEORGE ET FANCHETTE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FORTIER 1:46 FORTIER 2:33 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Ghidul secretelor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4334 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.1,2, an II 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.11, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.1,2, an II (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:50 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:55 Премьера. “Певцы на час” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 23:20 “Вечерний Ургант” 23:55 “Primele știri” (rus) 00:10 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 01:15 Ночные новости 01:35 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:05 “Городские пижоны”. Премьера. “Гримм” 02:50 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 3.30 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.40 Gala Crucea Roșie. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.00 Pe scurt despre orice. 4.05 Avocaţii schimbării. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 LA RÈGLE D’OR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 GEORGE ET FANCHETTE 16:33 FLASH INFO 16:35 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA MAUVAISE RENCONTRE 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE ROMAN DE MA FEMME 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 DOCUMENTAIRE 2:44 LE DÉBAT RTS 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

06:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:00 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Un colț de rai (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Un colț de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film: Ghidul secretelor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Nu judeca după aparenţe! 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și nelinștit, ep.4335 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: 3 zile de coșmar 23:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 01:45 Film: 3 zile de coșmar (r) 04:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 0 9 : 1 5 Te l e s h o p p i n g 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Премьера сезона. “Время обедать!” 13:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:40 “ЖКХ” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДО РЕ: Владимир Шаинский” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:45 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:20 “Городские пижоны”. Премьера. “Удивительное путешествие: История группы “The Who” 03:40 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal. 8.00, 17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 1.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistenţă prin cultură. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 22.30, 0.00 O dată’n viaţă. Selecţiuni. 3.50 Umbra Umbriei. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À LA DI STASIO 13:35 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA MAUVAISE RENCONTRE 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DOCUMENTAIRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:05 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:45 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:50 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:43 DOCUMENTAIRE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întamplă doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:15 Film: Pierdut familie! 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Calatoria 2: Rătăciţi în San Francisco 17:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Scăpaţi de Smart 22:45 Film: Jocul morţii 00:45 Totul despre poker, ep.12 01:15 Film: Scapaţi de Smart (r) 03:15 Ce se întamplă doctore? (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 0 6 : 0 0 Н о в о с ти 0 6 : 1 0 “Михаил Жванецкий. Тщательнее надо, ребята” 07:00 Леонид Куравлев в комедии “Ты - мне, я - тебе” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Кумиры. Олег Ефремов” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Абракадабра” 17:00 Хиромант. Линии судеб. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Хиромант. Линии судеб. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “Да ладно!” 19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. Катрин Денев, Жерар Депардье в комедии по-французски “Отчаянная домохозяйка” 01:20 Фильм “Благодаря Винн-Дикси” 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:35 Кэтлин Тернер, Майкл Дуглас, Дэнни Де Вито в комедии “Война Роз” 7.00 Teleenciclopedia. 7.15, 0.50 Gala Crucea Roșie. 9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 3.10 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50 Teleenciclopedia. 15.50 Vrei să fii milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:04 FLASH INFO 10:06 SAMSAM 10:14 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:10 GALACTIK FOOTBALL 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:23 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 ARTE REPORTAGE 18:02 ARTE REPORTAGE 18:45 LE DESSOUS DES CARTES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:59 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Calatoria 2: Rătăciţi în San Francisco (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:05 Apropo Tv 14:00 Film: Răzbunarea dragonului negru 15:45 Teleshopping 16:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Din Paris, cu dragoste 22:30 Film: Colecţionarul de oase 00:45 Film: Din Paris, cu dragoste (r) 02:15 Film: Colecţionarul de oase (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:30 România, te iubesc ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:50 Нарисованное кино. “Монстры против пришельцев” 06:00 Новости 06:15 Нарисованное кино. “ М о н с тр ы п р оти в п р и ш е л ь ц е в ”. Продолжение 07:30 “Повелитель пластилиновых ворон Александр Татарский” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 16:50 Премьера сезона. “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 К 95-летию режиссера. Премьера. “С Любимовым не расставайтесь...” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 00:50 Премьера сезона. “Настя”. Вечернее шоу 01:55 “Красная звезда” 03:20 Ирина Розанова, Игорь Скляр в комедии “Дети понедельника” 7.00 Bebe magia. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-12.50, 17.20, 20.30 Seriale. 12.50 O dată’n viaţă. Selecţiuni. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.10 Teleenciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 Gala Crucea Roșie. 0.20 Teatru TV. 2.05 Tezaur folcloric. 3.40 Avocaţii schimbării. 3.50 Magazin mondial. 4.15 Universul credinţei. 5.55 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:31 DOCUMENTAIRE 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:54 REFLETS SUD 8:45 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 SAMSAM 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:46 MON AMI GROMPF 10:59 MON AMI GROMPF 11:12 GALACTIK FOOTBALL 11:36 TACTIK 12:04 SCIENCE OU FICTION 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 NOUVO 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 NUS & CULOTTÉS 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MASQUES 23:39 LA MACHINE À LAVER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 LE ROMAN DE MA FEMME 2:40 KIOSQUE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE


CMYK

12

21 SEPTEMBRIE 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

FOTO

GENERAŢIA 2002

Andrei Şeremet: „Cel mai grav este că are loc diminuarea prestigiului profesiei de pedagog” propria experienţă, cele mai grave sunt lipsa locurilor de muncă la unele discipline, salariile mizere și, plus la asta, sistemul educaţional nu este suficient finanţat și, cel mai grav este că, are loc diminuarea prestigiului profesiei de pedagog, iar tinerii absolvenţi de licee și colegii nu mai merg la facultăţile de pregătire a cadrelor didactice.

Înainte să devină „domnul profesor de la Cahul”, Andrei Șeremet a fost unul dintre cei mai activi și mai energici tineri din Organizaţia de Tineret “Noua Generaţie”. Își păstrează și astăzi energia și dinamismul, activând în calitate de pedagog la o școală pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale din sudul republicii și este, prin propriul exemplu, un model de perseverenţă și de responsabilitate pentru discipolii săi, dar și pentru alţi tineri de vârsta lui. - Pentru început o să te rugăm să ne povestești cum și în ce condiţii ai aderat la Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie”? - S-a întâmplat de mult, încă în anii de liceu, pe când sora mea era vicepreședinte al OTNG filiala Cahul și tata era consilier raional din partea PPCD. Dar despre această organizaţie și despre partid cunoșteam încă de mai înainte, pe când mergeam în fiecare duminică, împreună cu tata, la întrunirile „Frontului” (FPCD). Îmi amintesc și acum de primele activităţi, cutreieram prin raionul Cahul cu sticluţe de clei și afișe într-o mână, iar în alta aveam invitaţii la întâlniri cu alegătorii. Au urmat lecţiile la cunoscutele și foarte popularele universităţi de vară unde, bineînţeles, ca orice tânăr, am fost copleșit și însufleţit de acea atmosferă de lucru în comun, cursurile de instruire și conștientizarea propriei tale importanţe în activitatea organizaţiei. - Apropo de conștientizare, aderarea ta la „Noua Generaţie” a fost o opţiune pentru o eventuală carieră politică în viitor sau o manifestare a atitudinii civice? - Bineînţeles, la început a fost o manifestare a atitudinii civice, o reacţie la evenimentele care aveau loc în societate, dar nu doar atât, era și un sentiment de mândrie și o satisfacţie că ai posibilitatea de a te exprima, mai ales în perioada ´99 – 2005, de a cere, a participa, a te face auzit, că de părerea ta se ţine cont. Pas cu pas înţelegeai că în fiecare zi, cu fiecare activitate, pășești pe o nouă treaptă, o treaptă care te maturizează, te face mai puternic, mai responsabil, mai experimentat, îţi dădea încredere că poţi stăpâni o situaţie, poţi deţine controlul.

Cahul. Povestește-ne despre ocupaţiile tale din prezent. - Într-adevăr, în perioada în care mi-am făcut studiile la Chișinău am fost destul de activ, implicându-mă în mai multe activităţi politice, organizatorice, cât și cultural-artistice. Acum însă am revenit acasă, la Cahul, cu familia și cred că aici și voi rămâne în continuare. În semestrul II al anilor de studii 2011-2012 am avut ore la Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul și în continuare doresc să mă axez în domeniul pe care îl practic. - Mai ţii legătură cu „Noua Generaţie”, te mai implici în proiectele desfășurate de această organizaţie? - Nici nu încape îndoială! Am fost, sunt și voi rămâne un membru fidel al acestei organizaţii și ori de câte ori va fi necesară prezenţa și ajutorul meu, eu voi răspunde pozitiv solicitării. - Să ne referim acum la aflarea și activitatea ta la Cahul. E bine știut că tinerii specialiști, după absolvire, caută mai întâi să își găsească un loc de muncă în capitală. Din punctul tău de vedere, care este avantajul și dezavantajul unui tânăr care activează mai departe de capitala republicii? - Totul depinde unde se află și cu ce se ocupă. La început pentru toţi e greu, dar totuși perspective există. Este nevoie de răbdare, străduinţă și insistenţă pentru a ajunge la scopul propus și care poate fi realizat oriunde te-ai afla. Dezavantajele sunt cunoscute: remunerările simbolice rămân a fi problema numărul unu în Republica Moldova, în orice domeniu de activitate.

- O perioadă ai fost secretar adjunct al filialei municipale „Noua Generaţie”, acum știm că activezi la baștină, în

- Într-adevăr, în prezent activez la Școala specială-internat pentru copii cu deficienţe de auz din Cahul, iar problemele cu care se confruntă un pedagog cred că le cunoaștem cu toţii. Am vorbit mai sus de remunerările simbolice, la care se mai adaugă ore din ce în ce mai puţine. La obișnuitele probleme cu care se confruntă în societatea noastră cadrele didactice din celelalte școli se mai adaugă un șir de probleme specifice. Într-o astfel de școală este cu mult mai dificil să lucrezi. Este o altă metodă de lucru cu acești copii, alte forme de predare, educare, instruire. Iar

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

după absolvire, acești copii se integrează cu foarte mare dificultate în mediul socioprofesional, societatea nu-i prea înţelege, nu-i prea acceptă. Ar fi nevoie de pregătirea societăţii pentru acceptarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES).

- Cu referire la educaţie, Vernon Sanders Law era de părere că „experienţa este cel mai dur profesor, pentru că întâi îţi dă testul și apoi îţi spune care era lecţia”. Care au fost cele mai importante experienţe pe care le-ai acumulat până la această oră și care îţi sunt de folos în activitatea pe care o desfășori? - Experienţe au fost multe, unele mai plăcute și utile, iar altele mai puţin satisfăcătoare. Și totuși, perioada anilor de liceu și finisarea studiilor universitare, pentru orice tânăr sunt un imbold pozitiv în drumul ce urmează a fi parcurs. Un mare avantaj mi-au oferit anii petrecuţi la Chișinău, și anume experienţa căpătată în OTNG și, mai apoi, în cadrul PPCD, ani în care am simţit responsabilitate, muncă și devotament faţă de lucrul pe care îl făceam. Din punct de vedere al specialităţii, predarea la Universitate este o altă etapă de formare, atât pe plan profesional, cât și intelectual.

- Dar dacă ar fi să ne referim, în general, la sistemul de învăţământ din Republica Moldova, care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă? - Probleme ar fi multe, iar din ceea ce am văzut și am simţit din

- Ce părere ai despre optimizarea școlilor? Vă afectează și pe voi într-un fel sau altul? - Vorbeam mai sus despre problemele specifice unei școli speciale. Numărul elevilor din Moldova a scăzut în ultimii ani, mulţi copii pleacă peste hotare

împreună cu părinţii, din această cauză în multe școli din republică au rămas clase cu puţini elevi. Această situaţie se atestă și la noi, având în vedere că astfel de copii nu sunt atât de mulţi, iar unii părinţi refuză să-și lase copiii să frecventeze o școală specială, mai ales că se află tocmai în Cahul. Într-o școală obișnuită, acestor copii le este greu să se integreze, să reziste, în consecinţă, ei rămân neșcolarizaţi. Neșcolarizarea copiilor, în general, este o problemă gravă pentru societatea noastră, a cărei efecte se fac deja simţite. - Dacă ai avea posibilitatea să lucrezi la vreun proiect de lege, care ar fi acela? - Aș lucra asupra oricărui proiect de lege, pe domeniul meu de activitate și nu numai, dar, în primul rând, aș insista asupra acelor proiecte de legi stringente, care vor fi benefice societăţii Republicii Moldova. Spun asta și din considerentul că, în pofida faptului că în principalele domenii de activitate ne confruntăm cu lacune grave de legislaţie, la moment, Legislativul nostru se cam abate în altă direcţie, adoptând legi dubioase, aș menţiona aici legea privind egalitatea de șanse, legalizarea prostituţiei etc. - Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare în activitatea pe care o desfășori! - Și eu vă mulţumesc, vă urez succes, răbdare și cât mai mulţi cititori. - Îţi mulţumim!

Cum înţeleg copiii traficul de fiinţe umane În perioada 12–22 septembrie 2012, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, sunt expuse 52 de fotografii care au ca tematică prevenirea și combaterea traficului de fiinţe umane, realizate de elevi și absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale. Fotografiile au fost făcute pe parcursul lunilor aprilie și mai 2012, în rezultatul a 2 ateliere de instruire a elevilor în domeniul artei fotografice. La ateliere au participat 18 copii și tineri, cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, din raioanele Leova, Orhei, Bender și mun. Chișinău. Evenimentul este organizat de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC) și Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în cadrul proiectului “Prevenirea traficului de fiinţe umane în rândul copiilor fără îngrijire părintească din Republica Moldova”, implementat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei și Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei și cu suportul financiar din partea Principatului Monaco, Principatului Andorra, Principatului Liechtenstein și Republicii San Marino.

EXPOZIŢIE

„Siturile arheologice din spaţiul pruto-nistrean în lumina fotografiei aeriene” La 20 septembrie, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost inaugurată expoziţia „Siturile arheologice din spaţiul pruto-nistrean în lumina fotografiei aeriene”. Cele peste 40 de fotograme, realizate în anul 2007 de Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru din Republica Moldova, oferă o imagine de ansamblu asupra structurilor create de om în diferite perioade istorice, unele cunoscute deja prin vastele cercetări arheologice efectuate de-a lungul anilor, altele identificate recent. Metoda prospectării arheologice cu ajutorul fotografierii aeriene face parte din categoria prospecţiunilor arheogeofizice de suprafaţă și are avantajul surprinderii unor obiective de diferite dimensiuni, care nu este posibilă sau foarte dificilă de realizat de la nivelul solului. Această metodă este utilizată la scară mare în multe ţări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova. Un exemplu concludent în acest sens sunt cercetările arheologice efectuate de muzeu în cunoscuta așezare a civilizaţiei Cucuteni-Tripolie, Petreni, cu participarea specialiștilor din Germania, România și Bulgaria, în cadrul cărora este aplicată cu succes metoda aerofotografică. Expoziţia este complinită cu artefacte, descoperite în unele situri arheologice și poate fi vizitată în perioada 20 septembrie – 20 octombrie 2012.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

21-28 septembrie Berbec

O energie greu de gestionat te-ar putea obosi peste măsură, deși încerci să menţii o oarecare armonie în viaţa ta. Respinge-i pe cei care nu îţi plac!

Taur

- Cunoaștem că în prezent ești profesor și mai ai și ore pentru copiii cu deficienţe de auz. Care sunt problemele cu care se confruntă astăzi un pedagog care lucrează cu copii cu nevoi speciale?

Încerci să te reorientezi și să obţii fondurile necesare dezvoltării unei afaceri sau a unui proiect. Contextul cere însă mai mult decât dorinţă.

Gemeni Poţi trăi stări de dezamăgire accentuată din cauza unor refuzuri care vin din cercul de prieteni. Ideile potrivite pentru situaţia ta vin de la cei dragi.

Rac Ca în orice situaţie dificilă, tu vii cu calmul și diplomaţia și încerci să echilibrezi situaţia, dar neglijezi stresul. Va trebui să te oprești și să ai grijă de tine!

Leu Tu știi ce ai de făcut și care îţi sunt direcţiile de dezvoltare, dar nu ţi-e clar cum vei reuși. E o perioadă a adevărului, în care vezi clar ce e realizabil și ce nu.

Fecioară Metodele tale de convingere nu se potrivesc cu orice situaţie sau om. Poziţia ta e foarte fragilă, dar mimezi soliditatea, ca să inspiri încredere.

TEATRU NOU

Citim, Discutăm și Creăm! Începând cu data de 7 septembrie 2012, orice zi de marţi încetează a fi o marţi oarecare. Această răsturnare de situaţie a avut loc datorită unor persoane precum: Sava Cebotari- regizorul, Dumitru Crudu-dramaturgul și Dorina Khalil-Butucioc-criticul. Ideea constă în faptul că la noi, în Chișinău, a fost lansat Centrul Dramaturgiei Contemporane, pe scurt CDC, care se convoacă, după cum am mai menţionat, în fiecare zi de marţi în incinta sălii Casa Actorului de la UNITEM. Scopul acestui Centru este, pe cât de

simplu, pe atât de complicat: să adune textele autohtone contemporane, să prezinte spectacole-lectură și numaidecât, dar numaidecât, să se întrunească la niște discuţii după asta. Cu ceai și biscuiţi, bineînţeles. Astfel, pe parcursul a câtorva săptămâni au fost lecturate și discutate textele: „A doua zi”, de Dumitru Crudu, „Ruperea”, de Alexandru Vakulovski, și „Siamezii”, de Anatol Moraru și Adrian Ciubotaru. Startul a fost foarte promiţător, cu emoţii mari, o conferinţă de presă, o lectură reușită și dezbateri până seara târziu. Regizat de Sava Cebotari, textul lui Dumitru Crudu despre 7 aprilie 2009 a fost citit, practic, dintr-o răsuflare, însă

accentuat și bine pronunţat de actorii din AMTAP, Mariana Bratu și Dan Melnic. Abordarea pe care a folosit-o regizorul la început, și anume apariţia a doi tineri cu dificultăţi hipoacustice, a sensibilizat și a concentrat lumea la maximum, făcându-i atenţi la fiecare gest și mimică ale lui Igor Cuzuioc și Zinei Bortă. Discuţia acestora s-a produs în liniște și pace, pe când replicile personajelor din text erau construite într-un monolog continuu, agresiv și plin de neînţelegeri. La sfârșit, desigur, a învins dragostea și familia, însă au rămas prea multe întrebări pentru a fi siguri de un happy-end. A doua zi de marţi, a doua întâlnire, marcată cu doi de unu în calendar, la fel a fost consemnată printr-o formulă de 1+1, adică cu două lecturi: „Siamezii”- de Angelina Mistreţ, și „Ruperea”, regizată de Ronin Terente. De data asta sala a găsit chiar asemănări între aceste două piese, descoperind un sens ascuns într-o astfel de combinaţie absolut accidentală, de altfel. A surprins plăcut faptul că fiecare regizor a ţinut să lectureze textul într-o anumită cheie și formă. Astfel, grupul de liceeni ai Angelinei Mistreţ, așezaţi spate la spate, se schimbau permanent cu locurile și doar doi băieţi “siamezi” rămâneau nemișcaţi. Un procedeu dinamic, dar care, la un moment dat, a devenit și foarte deranjant pentru spectatori. În rest, copiii s-au descurcat foarte bine, mai puțin publicul mi-

Balanţă Atmosfera poate deveni conflictuală dacă se găsește cineva care să pună paie pe foc. Aceste situaţii sunt bune, pentru că te fac să-ţi depășești limitele.

Scorpion Trebuie să gestionezi corect un conflict cu unul dintre adversarii tăi. Singurul pericol real este graba, care aduce impulsivitate și o stare de nervozitate.

Săgetător Observi îndoielile celor din jur, regretele lor și încerci să îi înţelegi și să le dai o idee. Intenţiile sunt bune, dar nu vei obţine cine știe ce rezultat. nor din sală, care la a doua lectură a fost nevoit să părăsească încăperea. Greșeala a fost a noastră, a organizatorilor, căci minorii au fost mai puțin pregătiți pentru lecturi de genul Alexandru Vakulovski. Deși a fost destul de curios să observ reacțiile de sinceră nedumerire la limbajul licenţios, ceea ce în teatrul de la noi se întâmplă foarte rar. În lectura lui Ronin Terente (la care a luat parte și el însuși) au mai participat Rusanda Curcă și Dana Oleinic, care, la drept vorbind, pur și simplu au citit textul, lăsându-i pe spectatori liberi să-și aleagă imaginile și accentele din piesă. Situația era salvată, din când în când, de Dana, care, cu o dicţie de prezentatoare de știri, a citit perfect replicile personajului Andreea Esca de la televizor. În rest - atât!

CMYK

Textul a fost auzit, acceptat/neacceptat, dar important e că ambele lecturi după asta au fost discutate, analizate și criticate. În săptămâna curentă, pe data de 18 septembrie, a avut loc cea de a treia întrunire a CDC-ului, cu o lectură în Liceul “Gheorghe Asachi”. Deci, în fiecare zi de marți, începând cu ora 18.00, în sala Casei Actorului vă așteptăm la lecturi mai mult sau mai puţin provocatoare, dar la fel de interesante. Tot atunci va fi anunțată și ziua pentru Atelierul Dramatic, iar cei care simt că pot să scrie și au ce spune, n-au decât să vină și să-și încerce talentul. Până atunci însă - Citim, Discutăm și Creăm! Oxana BUGA, pentru FLUX

Capricorn Acum ai cel puţin un motiv de bucurie: vei reuși să-l potolești pe unul dintre apropiaţi și să eviţi un conflict. Nu ai motive să iei în serios gândurile negre!

Vărsător Curajul de a înfrunta orice situaţie, chiar și conflictuală, îţi dezvăluie complexitatea vieţii. Relaţiile cu cei dragi sunt favorizate. Te simţi mai înţelept!

Peşti Încerci să prinzi din zbor un presentiment care îţi poate da încredere în propriile planuri de viitor. Apare, aduce bucurie în suflet și dispare. Și așa e bine!

Ziarul Flux, Ed. 34 (862)  

Flux de stiri on-line

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you