Issuu on Google+

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 20 iunie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 20.06.2014

Sf. Mc. Teodot, Ep. Ancirei; Sf. Mc. Zenaida și Sebastian Maxima zilei Succesul se ascunde în ambiţia de a nu renunţa. Marius Torok

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................19.0340 1 Dolar american ............. 13.9704 1 Leu românesc ................. 4.3317 1 Rublă rusească ............... 0.4075 Timpul probabil: 20.06.2014

21.06.2014

Soare, 14 25 0C

Soare, 12 23 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

POLITIC

Porcul a fost de vină

4

PAGINA

SOCIAL

Populaţia urbană are venituri mai mari, iar cea din mediul rural este mai dependentă de transferurile din afară

5

PAGINA

ECONOMIC

GPF

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 23 (948)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei (pensionari)

O nouă moţiune simplă în Legislativ. Comuniştii vor demiterea lui Recean Comuniștii au depus o moţiune simplă în Parlament, pentru demiterea ministrului de Interne, Dorin Recean. Opoziţia a invocat nereguli grave în activitatea ministerului de resort, politicile defectuoase din domeniu, starea criminogenă dezastruoasă din ţară, care pune în pericol ordinea și siguranța publică. Autorii moţiunii au criticat activitatea ministrului, pe care l-au acuzat de subminarea domeniului pe care-l conduce. Continuare în pag. 2

Practicile selective ale Consiliului Concurenţei pot îngropa una din cele mai performante ramuri ale economiei moldoveneşti

6

PAGINA

INTERVIU

Părintele Mihail Costandachi: „Prin post arătăm că ne pasă de Dumnezeu, că vrem ca El să facă parte din viaţa noastră”

9

PAGINA

Primarul promite marea cu sarea, experţii constată ilegalităţi şi prejudicii de milioane

UCRAINA

Condiţii mai dure la punctele de trecere a frontierei pe segmentul transnistrean?

XXX

(citiţi pag. 3)

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA:

Transgenderismul – o nouă maladie occidentală (citiţi pag. 7) XXX

Mircea Băsescu, reţinut de DNA pentru trafic de influenţă Mircea Băsescu, fratele președintelui României, Traian Băsescu, a fost reţinut joi de procurorii DNA pentru 24 de ore, fiind acuzat de săvârșirea infracţiunii de trafic de influenţă, urmând a fi prezentat cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Tribunalul București. Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada 20 februarie 2011 — 22 februarie 2012, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denunţător (Florin Anghel), prin intermediar, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârșită de tatăl denunţătorului (Sandu Anghel), precum și a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obţine o hotărâre favorabilă, fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate. La începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă și în schimbul promisiunii că banii vor fi remiși mai departe lui Mircea Băsescu, pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârșită de Bercea Mondial și a altor cereri incidente în respectiva cauză. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-a remis și suma de 350.000 de euro intermediarului, în același scop. Intervalul în care denunţătorul i-a remis sume de bani intermediarului este cuprins între 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de Bercea Mondial) și 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond). Sursa: agerpres


FLUX

2

La mai bine de un an și jumătate de la tragicul incident din Pădurea Domnească, soldat cu moartea omului de afaceri Sorin Paciu, dosarul pe acest caz se mai află în instanţă și nu se știe, deocamdată, când va fi pronunţată sentinţa. După zeci de ședinţe și zeci de martori audiaţi, finalul pare să fie încă departe, pentru că avocatul singurului învinuit, Gheorghe Creţu, fostul șef adjunct al Curţii de Apel Chișinău, a venit cu o nouă versiune asupra celor întâmplate la 23 decembrie 2012. La ultima ședinţă de judecată, avocatul a declarat că fostul magistrat se afla într-o altă zonă a pădurii decât cea în care a fost împușcat Paciu. În opinia lui, glontele care a lovit mistreţul ar fi putut ricoșa, nimerind victima. Examinarea cauzei pe fond a fost iarăși amânată și acest lucru nu miră. Iar deznodământul este previzibil. Chiar dacă a fost numit un vinovat pentru împușcarea din imprudenţă a omului de afaceri (iar acesta pare să fi acceptat benevol rolul de ţap ispășitor), asta nu înseamnă deloc că el va fi și condamnat. Cel mai degrabă, nimeni nu va fi găsit vinovat, în afară doar de porcul care a avut pielea prea groasă. Mai groasă chiar decât pielea de pe obrazul vânătorilor de lux și a protectorilor lor din eșaloanele superioare ale puterii, ne sugerează justiţia.

Politic

20 IUNIE 2014

Porcul a fost de vină

Amintim că la partida ilegală de vânătoare de la sfârșitul anului 2012 au participat vânători de cel mai înalt rang, demnitari de stat, oameni de afaceri, judecători, procurori, între care procurorul general de atunci, Valeriu

Zubco, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, și adjunctul său, Gheorghe Crețu. Persoanele care, în virtutea funcţiilor deţinute, aveau obligaţia să vegheze la respectarea legii, au încercat până în ultima clipă să tăinu-

iască crima, chiar și după ce aceasta a fost dezvăluită de președintele Mișcării Populare Antimafie, Sergiu Mocanu. Mai mult decât atât, fostul procuror general Zubco, aflat departe de ţară, într-un concediu binemeritat, trimitea scrisori lacrimogene, erijându-se în victimă a conspiraţiilor uneltite de dușmanii săi. Nimeni dintre aceștia, cu excepţia procurorului general, nu și-a pierdut funcţia. Este de notorietate cinismul lui Ion Pleșca, care a declarat atunci că nu vede niciun motiv din care ar trebui să-și dea demisia, doar pentru că a participat la o vânătoare (ilegală) și a auzit niște împușcături. Nu au găsit temeiuri pentru suspendarea lui Pleșca din funcţie nici membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Cum nu le-a cerut demisia acestor vânători de stat nici președintele ţării. O comisie parlamentară de anchetă a examinat cazul, constatând multiple încălcări atât din partea demnitarilor participanţi la vânătoare, cât și a structurilor statului, cea mai gravă fiind tăinuirea incidentului, dar și faptul că vânătoarea a fost ilegală. În raportul final, votat de Parlament, a fost cerută demisia tuturor persoanelor cu funcții de răspundere vizate în acest caz. Dar cine să insiste asupra acestei demisii, când la putere o mână spală pe alta, iar solidaritatea corporativă, legăturile de clan, de rudenie sunt mai puternice decât simţul datoriei și chiar decât bunul-simţ. Ioana FLOREA, FLUX

O nouă moţiune simplă în Legislativ. Comuniştii vor demiterea lui Recean Urmare din pag. 1 accident rutier, convorbiri ilegale Deputatul PCRM, Gheorghe cu șeful Fiscului și achiziții publice Anghel, a declarat de la tribuna scandaloase”. Liderii coaliţiei de la guvernare Parlamentului că reforma MAI, iniţiată de putere, este una vicioasă se declară convinși că moţiunea și constituie doar o încercare de nu va trece. Totodată, spicherul Igor Corman a făcut o declaraţie manipulare a societăţii. În declaraţia PCRM se menţio- mai nuanţată. După cum transminează că, sub pretextul reforme- te UNIMEDIA, Corman a afirmat lor, actuala putere a fabricat do- că moţiunea nu va fi sprijinită de sare împotriva poliţiștilor, i-a lipsit coaliția majoritară. „Dar, părerea pe angajaţii MAI de protecţie soci- mea personală este că dezbaterile ală. Politica promovată de condu- care vor avea loc în Parlament vor cerea statului la Interne contravi- fi utile, fiindcă s-au întâmplat anune intereselor țării și a societății, mite lucruri în țară și cred că este consideră deputaţii comuniști: în interesul nostru să ne informeze „Ministerul Afacerilor Interne s-a dl ministru despre toate măsurile transformat într-un instrument care se întreprind. Deciziile pripur politic. Conducerea a pierdut vind demiterea unor miniștri nu se dreptul moral de a elabora politi- iau la solicitarea opoziției, ci este cile de la MAI și de a asigura con- o responsabilitate asumată de coaliția majoritară”, a opinat el. ducerea instituției”. Ar mai trebui să ţinem cont și de În moţiune se mai menţionează că ministrul Recean ar fi fost „pro- faptul că, anterior, chiar deputații tagonistul unor evenimente scan- PLDM, partidul care l-a desemnat daloase: implicarea într-un 2 milioane

USD pe săptămână! Ai înţeles?

DA, Șefu’!

în funcţie pe Recean, au cerut un control financiar la Ministerul de Interne, acuzând că s-ar fi produs nereguli la desfășurarea licitațiilor. Mai mult decât atât, se pare că cei 21 de deputaţi care au înaintat demersul privind efectuarea unei anchete interne nu s-au pus de acord cu șeful formaţiunii, Vladimir Filat. Cel puţin, acesta afirma în cadrul unei emisiuni televizate că iniţiativa respectivă nu a fost discutată nici cu el și nici în partid. Filat dădea asigurări că această situaţie nu este ieșită din comun, iar la finalizarea auditului, subiectul va fi discutat în cadrul formaţiunii. „Ei vor primi toate răspunsurile la întrebările care le frământă în urma auditului. Vreau să vă spun doar că dl Recean desfășoară reforme serioase în cadrul MAI și desigur există mulți nemulțumiți în cadrul instituției sau din afară. Da, există și multe neînțelegeri, dar dl Recean se bucură de mandatul și încrederea din partea partidului. Dacă vreți, are și toată susținerea din partea mea. Eu sunt sigur că dl Recean este un om responsabil și își îndeplinește conștiincios misiunea”, a declarat șeful PLDM, potrivit deschide.md. Portalul de știri deschide.md informa anterior că cei 21 de semnatari ai documentului ar fi fost nemulţumiţi de modul în care conduce ministrul Recean instituţia, dar și de procedurile suspecte prin care ministerul a încheiat mai multe contracte comerciale. Ar mai fi de menţionat și acuzaţiile fostului șef al Direcţiei Securitate internă a MAI, Vladimir Maiduc, care a făcut recent dezvăluiri despre schemele de corupţie și spălare de bani din Ministerul de Inter-

ne, despre șpăgile care se iau în cadrul unor campanii gen „Nopţile albe”. În opinia lui, reforma este doar o iluzie. În realitate, reforma se manifestă prin deturnări de sume exorbitante din bugetul de stat, din fonduri europene, dosare fabricate, oameni numiți în funcții după gradul de rudenie sau după gradul de obediență față de șefi, sau în funcție de loialitatea față de culoarea partidului, a dezvăluit el într-un interviu pentru deschide. md. În cadrul unei emisiuni la postul TV 7, ministrul Recean a negat toate acuzaţiile, afirmând că dezvăluirile din presă ar fi doar niște reglări de conturi puse la cale de cei care au fost afectaţi de reforma de la MAI sau care au alte interese, personale ori de partid. Cereri de demitere a ministrului de Interne s-au făcut auzite și în contextul celor două jafuri răsunătoare care au avut loc recent în capitală, când au fost omorâţi un încasator care luase banii de la fili-

ala unei bănci din sediul unui magazin angro, apoi și casieriţa unei case de schimb valutar. Moţiunea simplă înaintată de comuniști urmează să fie discutată în timp de două săptămâni. Indiferent de rezultat, dezbaterile vor fi aprinse, iar surprizele pentru Recean ar putea veni nu doar de la opoziţie, ci și dinspre guvernare. Menţionăm că nu este prima moţiune a deputaţilor PCRM îndreptată împotriva unor miniștri și a politicilor promovate în anumite domenii. Astfel, în 2013 obiectul moţiunilor au fost ministrul Apărării de atunci, Vitalie Marinuța, și cel al Educaţiei, Maia Sandu, ambele fiind respinse de majoritatea parlamentară. Au căzut și patru moţiuni de cenzură ale comuniștilor privind demiterea Guvernului Leancă. Doar moţiunea de cenzură din luna martie trecut a întrunit numărul necesar de voturi, soldându-se cu demiterea Guvernului Filat. FLUX


3

Actual

20 IUNIE 2014

FLUX

Primarul promite marea cu sarea, experţii constată ilegalităţi şi prejudicii de milioane Zilele acestea, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și-a prezentat raportul de activitate pentru ultimul an. Evenimentul nu s-a desfășurat ca până acum, în Scuarul Europei, din cauza „condiţiilor meteo” nefavorabile, ci într-un mediu mai restrâns, în incinta Teatrului Național ”Mihai Eminescu”. La capitolul realizări, edilul capitalei a inclus mai tot ce a făcut în cei șapte ani de la preluarea mandatului, între care, instalarea Monumentului victimelor regimului comunist, reparaţia străzii Alecu Russo (neterminată încă) și demararea mai multor proiecte de reconstrucție a unor străzi din municipiu, modernizarea parcului de troleibuze, amenajarea primei străzi pietonale din capitală (chiar dacă aceasta este încă departe de a fi gata, iar inaugurarea a fost amânată deja de câteva ori). Chirtoacă a fost, în schimb, extrem de darnic în promisiuni, fără a se opri prea mult la cele anterioare, rămase neonorate. Planurile grandioase sunt pe termen lung și vor fi incluse în așa-zisa Agendă a secolului XXI, pentru că primarul are viziuni de mare perspectivă. Astfel, el a promis amenajarea a mai multe locuri de parcare în Chișinău

(inclusiv sub Piaţa Marii Adunări Naţionale), continuarea programului „Prima casă”, iniţierea unui program de construcţie a locuinţelor sociale, izolarea termică a blocurilor, reparaţia mai multor străzi din centrul istoric al Capitalei, renovarea școlilor și grădinițelor, construcţia unei șosele de centură, reorganizarea Pieţei Centrale, construcţia unei uzine de prelucrare a gunoiului, curățarea albiei râului Bâc și transformarea spaţiilor adiacente în zonă de agrement, asigurarea fiecărui locuitor al municipiului cu suprafaţă locativă de minim 12 metri pătraţi, extinderea spaţiilor verzi și asigurarea unui raport între acestea și spaţiile urbanizate de 60 la 40 sau 50 la 50 (chiar dacă presa scrie aproape zilnic despre numeroasele construcţii ilegale care se înalţă în parcurile capitalei și despre distrugerea spaţiilor verzi pentru a face loc unor parcări, magazine, restaurante etc.). Cum planurile sunt mari și „Agenda” încărcată, Chirtoacă a anunţat că mai vrea un mandat (da poate și mai multe), pentru a le face faţă. Nu se știe însă dacă dorinţa primarului coincide cu cea a locuitorilor din municipiu. Pentru că, în opinia acestora, Chișinăul are în ultima perioadă mai multe probleme decât realizări. Un raport al Centrului Analitic Independent Expert-Grup arată că din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public – privatizare defectuoasă, fraudarea licitaţiilor,

subestimarea valorii bunurilor etc., municipiul Chișinău pierde anual sute de milioane de lei. Un material la temă, semnat de directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, am publicat în numărul trecut al săptămânalului nostru. Expert-Grup s-a referit și la administrarea terenurilor municipale, una dintre cele mai importante resurse de dezvoltare a orașului. Un nou infografic publicat de budgetstories.md, elaborat în bazat studiului „Transparența în municipiul Chișinău”, arată c�� administrarea terenurilor respective nu asigură utilizarea acestora în cel mai bun mod, pentru a satisface necesitățile de dezvoltare a capitalei. Subiectul acestui infografic sunt terenurile ocupate ilegal în perioada 2010-2014 de către „cei care pot și de cei care știu cum funcționează sistemul”, precizează autorii. Potrivit acestora, în perioada de referinţă au fost ocupate ilegal circa 300 de hectare de terenuri municipale, iar bugetul capitalei a suferit pierderi de cel puțin 500 de milioane de lei în urma ocupării abuzive a terenurilor. Pierderile constatate de experţi în cazul celor 300 de hectare de terenuri municipale arată astfel: 215 ha de terenuri agricole – terenurile fostei Gospodării agricole „Dumbrava”; 11 ha de zonă de parc (Dendrariu, Ciocana, Sculeni, Centru); 1,5 ha gherete și terase aferente gherete-

lor; 0,2 ha din terenurile aferente grădinițelor și școlilor; 72,3 ha însumează alte terenuri ocupate abuziv. Printre cele mai recente cazuri de preluare ilegală a terenurilor sunt enumerate mai multe zone de parc. De exemplu, din Valea Farmecelor au fost luate 8 hectare, fiind ocupate ilegal 81 de loturi pentru construcția caselor individuale de locuit. Alte terenuri au fost preluate ilegal în Strada Zimbrului – 2 ha, zona de parc a Dendrariului – 0,53 ha, zona de parc Ciocana – 6,8 ha, zona de parc de pe Calea Orheiului – 0,66 ha. Este o practică frecventă și ocuparea abuzivă a unor terenuri ce aparțin școlilor sau grădiniţelor. Un ultim exemplu pe care-l aduc experţii este cel din strada Ialoveni,

unde proprietarii caselor învecinate au ocupat abuziv 57 de ari din terenul de sport al școlii primare de pe această adresă. Majoritatea terenurilor au fost ocupate pentru a fi construite case individuale, parcări, terase, gherete ș.a. Cele 215 hectare de terenuri agricole sunt actualmente utilizate ilicit de un agent economic în baza unui contract de arendă ilegal, se mai arată în studiul intitulat sugestiv „Cui îi pasă de terenurile municipale ocupate ilegal?”. Impresia este că nu-i pasă nimănui. Chiar dacă primarul Chirtoacă a afirmat că luptă din greu cu ilegalităţile și corupţia din Primărie. Ioana FLOREA, FLUX

Impozitul pe imobil – un ultim tun al lui Chirtoacă? Ieri am primit și eu avizul de plată a impozitului pe bunul imobiliar/2014. Suma este dublă faţă de anul trecut. Tot ieri un post TV a difuzat explicaţia unui reprezentant al direcţiei de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei, conform căruia municipalitatea amenajează teritoriul cu banii colectaţi din sumele dublate ale impozitului respectiv.

În cartierul în care locuiesc, primăria nu amenajează nimic pentru că Asociaţia Locatarilor a angajat persoane care se ocupă de curăţenie și amenajare. Astăzi am sunat la primărie să cer explicaţii. Mi s-a spus că taxele au fost mărite printr-o decizie a primăriei (nici măcar nu a consiliului municipal). Se creează impresia că primarul D. Chirtoacă este conștient de faptul că nu mai poate fi ales ca edil după isprăvile sale de administrator public și visându-se, probabil, în funcţii mai înalte în stat, el vrea să mai dea un tun până la încheierea mandatului, după principul: după el – potopul. Este ciudat cât de impertinent poate fi „un liberal” în zilele noastre. Eminescu în publicistica sa a scris despre principiile liberale, în raport cu cele conservatoare. Într-un articol din 1.04.1882 el a arătat că liberalii priveau statul într-o „manieră mecanică”, ca pe un me-

canism „cu resorturi moarte a cărui activitate și repaos se regulează după legile staticii și ale dinamicii”. De aceea, ei nu respectau tradiţiile, pe care le considerau niște prejudecăţi, și credeau că pot să inventeze după bunul lor plac legi noi sau să importe legi „traduse de pe texte străine, supte din deget”. Chirtoacă este exemplul concludent al liberalului clasic, cel care impune impozite supte din deget. Unii s-ar întreba de ce primăria nu stabilește un impozit diferenţiat pe imobile – cei cu palate și care își permit, să achite impozite mai mari, iar pedagogii, medicii, în general bugetarii, cei cu venituri mici – să achite impozite ca până acum, pe care și le permit? Dar cum să se gândească primarul la așa ceva când unii dintre cei cu palate au protecţie, nici nu își înregistrează imobilele, iar cei săraci și mulţi nu au niciun ajutor de nicăieri, de aceea pot fi jefuiţi în voie.

Mă mir că liberalii, cei demascaţi de Eminescu încă în secolul XIX, își pot face nestingheriţi mendrele astăzi ca și atunci – fără jenă și respect elementar faţă de alegători. Aurelian LAVRIC Sursa: aurelian-lavric.blogspot.com


FLUX

4

Social

20 IUNIE 2014

Populaţia urbană are venituri mai mari, iar cea din mediul rural este mai dependentă de transferurile din afară Moldovenii cheltuiesc mai mult decât câștigă. În primele trei luni ale anului curent, veniturile lunare ale populaţiei au constituit în medie 1650 de lei pentru o persoană. În același timp, cheltuielile medii lunare de consum au constituit 1732 de lei. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, veniturile disponibile ale populaţiei au crescut în primul trimestru al anului 2014 cu 5,7% faţă de aceeași perioadă a anului precedent. În termeni reali însă (cu ajusta-

rea la indicele preţurilor de consum), veniturile populaţiei au înregistrat o creștere de 0,3%. Cea mai importantă sursă de venit au reprezentat-o plăţile salariale – 42,6% din veniturile totale disponibile – contribuţia acestora fiind practic la nivelul perioadei respective a anului precedent. Prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 20 la sută. Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 16% din veniturile populaţiei, inclusiv 10,1% sunt venituri provenite din activitatea individuală agricolă, iar 5,9% – din activitatea individuală nonagricolă. Ca și până acum, transferurile bă-

nești din afara ţării rămân a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17 la sută din totalul veniturilor. Veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 647,2 lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ cu veniturile din mediul rural. Principala sursă de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salariată, care reprezintă 57,6% (53,6% în trimestrul I anul 2013) și prestaţiile sociale – 18,2% (17% în trimestrul I anul 2013). În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (25,7%), dar contribuţia acesteia este mai mică de 2,2 ori decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 19,9% din totalul veniturilor disponibile. Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 24,6% faţă de 10,2%, în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare și a prestaţiilor sociale, contribuţia acestora fiind de 22,1%, comparativ cu 18,2% în mediul urban. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au crescut în perioada de referinţă cu 4,6% faţă de anul precedent. Dar în termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor

Cetăţenii moldoveni din străinătate se pot înregistra online pentru a participa la alegerile parlamentare din toamnă Cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care se află în străinătate se pot înregistra în prealabil online pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. În acest scop, Comisia Electorală Centrală (CEC), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) și Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), a lansat ieri, 19 iunie, aplicaţia online pe www. alegator.md. Înregistrarea prealabilă a moldovenilor din străinătate va permite stabilirea concentraţiilor majore de alegători în vederea constituirii secţiilor de votare suplimentare. Cetăţenii moldoveni din străinătate sunt invitaţi să completeze la rubrica ”Înregistrare prealabilă”, pe pagina www.alegator.md, formularul de înregistrare și declaraţia electronică, prin care își exprimă voinţa de a participa la alegeri și că se află peste hotarele ţării. Ulterior, alegătorul va primi confirmarea privind înregistrarea sa prealabilă la adresa de e-mail pe care a indicat-o în formular. Astfel, cu cât cetăţenii de peste hotare vor fi mai activi în procesul de înregistrare, cu atât urna de votare poate ajunge mai aproape de ei. Pentru a aduce mai multă claritate și corectitudine în listele electorale, cetăţenii de peste hotare vor fi automat radiaţi din lista de bază după locul de trai din Moldova. Această radiere temporară va fi valabilă doar pentru alegerile parlamentare din anul curent. Perioada de înregistrare prealabilă va începe odată cu lansarea aplicaţiei și se va încheia cu cel târziu 40 de zile înainte de ziua alegerilor. BRD și MAEIE vor facilita diseminarea informaţiei în diasporă despre posibilitatea de înregistrare prealabilă online a moldovenilor din străinătate. În același timp, MAEIE este responsabil de întocmirea listelor electorale înainte de alegeri și deschiderea birourilor electorale ale

de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 0,8% mai puţin comparativ cu trimestrul unu al anului 2013. Cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional este destinată necesarului de consum alimentar – 43,9%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană a alocat în medie 18,6% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte și încălţăminte – 10,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate, transport, comunicaţii, dotarea locuinţei. Ca și până acum, cheltuielile destinate învăţământului se situează pe ultimele locuri în structura cheltuielilor (0,6% faţă de 0,8%). Și la capitolul cheltuieli de consum, populaţia din mediul urban o depășește cu mult pe cea din mediul

rural. Astfel, locuitorii de la oraș au cheltuit lunar în medie câte 2051 de lei, ceea ce constituie cu 563,1 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de cei din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,6% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,4%. Populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (20,6% faţă de 16,5% în mediul rural), dar și pentru transport, servicii de comunicaţii, servicii de agrement etc. Totodată, populaţia rurală a cheltuit mai mult pentru sănătate și pentru dotarea locuinţelor. Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Record istoric - euro a depăşit pragul de 19 lei Cursul euro a înregistrat un nou record. Banca Națională a Moldovei a stabilit pentru astăzi un curs oficial de 19 lei și 3 bani pentru un euro, cu circa 10 bani mai mult decât cel din ziua precedentă. Este cel mai înalt curs de la introducerea monedei europene pe piaţă. Cursul oficial pentru dolarul american este de 13 lei și 97 de bani pentru un dolar.

secţiilor de votare constituite în ţările unde există misiuni diplomatice și consulare ale Republicii Moldova. După finalizarea perioadei de înregistrare, informaţia privind numărul de cetăţeni înregistraţi în prealabil în străinătate va fi transmisă de către CEC Guvernului Republicii Moldova pentru luarea deciziei asupra necesităţii deschiderii secţiilor de votare suplimentare în afara misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Datele colectate în urma înregistrării prealabile vor fi prelucrate exclusiv pentru organizarea și desfășurarea alegerilor. Acestea vor fi protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal și nu vor fi dezvăluite niciunei instituţii de stat din ţară ori de peste hotare, cu excepţia cazurilor stipulate expres de legislaţia în vigoare. Potrivit CEC, informaţia despre statele și localităţile unde vor fi înfiinţate secţii de votare în străinătate, altele decât cele de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, se va aduce la cunoștinţa publică îndată după determinarea acestora de către Guvern.

După cum informează bani.md, ultima dată cursul euro a atins pragul critic la 10 martie curent. Atunci moneda unică a înregistrat un curs de 18 lei și 94 de bani. Euro a atins valoarea de 18 lei la 30 decembrie 2013. Atunci BNM a stabilit un curs de 18 lei și 11 bani pentru un euro. Chiar dacă pe la începutul anului leul moldovenesc s-a mai depreciat puțin faţă de euro, de la data de 22 ianuarie, când un euro costa 17 lei și 91 de bani, acesta nu a mai fost cotat niciodată la o valoare sub 18 lei, moneda națională continuând să se devalorizeze în raport cu acesta. Publika TV amintește că în februarie curent, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, explica creșterea cotaţiei monedei europene prin factori sezonieri: „În această perioadă, moldovenii nu mai schimbă atât de multă valută pentru a celebra sărbătorile, cum se întâmplă în luna decembrie, iar construcţiile, un important sector de generare a plăţilor din străinătate, au încetat pe timp de iarnă. În același timp, importatorii de resurse energetice cumpără intens valută pe piaţa locală”. Leul va începe să crească faţă de euro la vară, când se așteaptă un surplus de valută străină pe piaţa moldovenească, promitea Drăguţanu. Cu aceleași explicaţii a venit guvernatorul și în luna mai, dând asigurări că cursul monedei euro și a dolarului american va scădea în viitorul apropiat: „Știm că cu venirea perioadei estivale, vom avea un surplus de ofertă din partea persoanelor fizice de valută străină, ceea ce poate contribui la aprecierea leului faţă de dolar”. Însă socoteala guvernatorului BNB nu s-a prea potrivit cu cea de pe piaţă.

Sursa: interlic.md

FLUX


Economic 20 IUNIE 2014

5

FLUX

Practicile selective ale Consiliului Concurenţei pot îngropa una din cele mai performante ramuri ale economiei moldoveneşti În mod normal, într-o economie de piaţă, agenţiile antimonopol sau de protecţie a concurenţei sunt autorităţile, care veghează ca legile pieţei să fie respectate întocmai, deoarece în final o competiţie sănătoasă generează companii puternice, apte să se descurce în cele mai grele condiţii. Nu e și cazul Consiliului Concurenţei de la noi, care își exercită autoritatea în mod selectiv și fără a avea suficiente argumente. O atare situaţie este consemnată în cazul industriei zahărului, care ar putea fi prejudiciată grav de o așa-numită liberalizare a importului de zahăr, promovată de Consiliu. Cu o lună în urmă, Consiliul Concurenţei de la Chișinău și-a făcut simţită prezenţa, după mai multe luni de discreţie cvasitotală pentru a aplana o dispută tensionată dintre producătorii și consumatorii industriali de zahăr după ce preţul acestui produs s-a majorat de la 9,5 lei, la începutul anului, până la 13,5 lei, la finele lunii mai.

Consumatorii industriali se plâng că preţurile la zahăr le reduc din competitivitate Potrivit reprezentanţilor ultimilor, fluctuaţiile preţurilor la zahăr sporesc costurile și reduc din competitivitatea produselor moldovenești, la fabricarea cărora se folosesc cantităţi mari de zahăr. Potrivit lui Boris Efimov, director general al companiei „Orhei-Vit”, întreprinderea sa cheltuie circa 1,5 mil. dolari anual pentru zahăr, necesarul întreprinderii fiind de 1,5 mii tone. Și, așa cum pe parcursul anului preţurile variază în proporţie de 20-30%, acest fapt cauzează pierderi considerabile producătorului de conserve, or, 50% din costul producţiei finite revine anume zahărului. Astfel, potrivit lui Efimov, pierderile companiei sale de pe urma fluctuaţiilor preţurilor la zahăr ajung la 200300 mii de dolari anual. Și Roman Treachin, director general al fabricii de bomboane Bucuria, a invocat faptul că scumpirea zahărului provoacă pierderi considerabile întreprinderii sale, menţionând că dulciurile moldovenești pierd, astfel, din competitivitate. Atât reprezentanţii Orhei-Vit, cât și cei de la Bucuria au solicitat să li se acorde dreptul de a importa zahăr în anumite perioade ale anului pentru consum propriu.

Producătorii de zahăr: Preţurile nu au crescut, ci au revenit la nivelul normal pentru această perioadă În replică, producătorii de zahăr spun că preţurile actuale sunt cele reale, pe când cele de la începutul anului au fost dictate de o conjunctură nefavorabilă. Totodată, ei susţin că consumatorii de zahăr au posibilitatea la fiecare început de an să cumpere cantitatea necesară de zahăr la un preţ destul de avantajos. Uniunea Naţională a Producătorilor de Zahăr a emis și un comunicat de presă, în care și-a expus exhaustiv poziţia pe marginea subiectului în cauză. „La începutul lunii iunie, preţul pentru zahăr în Republica Moldova

a atins nivelul regional, fapt care permite revenirea la un nivel funcţional normal al producţiei de zahăr după ce, în urma situaţiei nefavorabile din primul trimestru al anului 2014, provocate de către unul din producători, prin suprasaturarea pieţei cu „zahăr-barter”, ceilalţi producători au suportat pierderi considerabile”, se spune în comunicatul UNPZ, care menţionează că din această cauză și celelalte întreprinderi producătoare de zahăr au fost nevoite să-și vândă zahărul la preţuri foarte mici pentru a-și finanţa partenerii agricoli în scopul procurării de seminţe, combustibil, îngrășăminte și mijloace de protecţie a plantelor înainte de semănat. În același timp, situaţia a fost înrăutăţită de scăderea cursului valutei naţionale și de creșterea preţurilor la combustibil. La finele semănatului, când producătorii de zahăr și-au îndeplinit obligaţiunile faţă de partenerii agricoli, preţul pentru zahăr a revenit la nivelul normal.

Republica Moldova are unul din cele mai mici preţuri la zahăr Potrivit informaţiei, creșterea preţului la zahăr din ultimele trei luni a atins în unele ţări din regiune 30%, în timp ce în Republica Moldova această creștere a fost sub 10%. „O asemenea creștere la începutul verii poartă un caracter sezonier și se înregistrează în regiune în fiecare an”, susţin cei de la UZPM, aducând drept argument faptul că preţul mediu de vânzare din depozitele producătorilor de zahăr ai RM este de 11,25 lei pentru un kg, în timp ce în Rusia acesta este de 12,6 lei, iar în Kazahstan – de 13,5 lei pentru un kg. Și în Ucraina, care are, în mod tradiţional, cel mai ieftin zahăr, de la începutul anului (ianuarie-mai 2014) preţurile au crescut cu 33,1%, iar în decurs de un an (mai 2013-mai 2014) acestea s-au majorat cu 66%.

Piaţa regională nu permite marje prea mari de profit Conform producătorilor, randamentul industriei zahărului din Republica Moldova este limitat de preţul înalt al sfeclei de zahăr și al resurselor energetice, pe de o parte, iar pe de alta – de preţurile regionale. „În condiţiile acordurilor existente de liber schimb și, mai ales, având în vedere contrabanda la graniţa moldo-ucraineană, producătorii de zahăr nu pot ridica preţul pentru a-și spori rentabilitatea. Cu toate acestea, cifra de afaceri anuală a ramurii depășeș-

te 1,5 mld lei, ceea ce influenţează pozitiv creșterea PIB-ului Moldovei, iar anual sunt exportate cca 30 mii tone de zahăr”, explică UNPZ, care informează că, dacă până acum zahărul moldovenesc era exportat doar în una din ţările occidentale – în România, atunci în primul trimestru al acestui an a fost exportat și în Cipru, Bulgaria, Ţările Baltice, precum și, tradiţional, în ţările Uniunii Vamale.

Viorica Cărare – una spune, alta face Disputa dintre producătorii și consumatorii de zahăr părea să se fi detensionat după ce președinta Consiliului Concurenţei, Viorica Cărare, a menţionat că, așa cum preţurile s-au stabilizat, Consiliul Concurenţei va examina argumentele participanţilor la discuţie și se va expune asupra problemei în viitorul apropiat. Totodată, ea a promis că discuţiile dintre părţi vor continua. Însă, în scurt timp, președinta Consiliului Concurenţei se pare că s-a răzgândit și a decis să meargă pe alt scenariu decât cel promis participanţilor la masa rotundă. La începutul lunii iunie, Consiliul Concurentei a expediat o scrisoare în adresa Guvernului

în care invoca, printre altele, „accesul problematic la importul zahărului pentru consumatorii mari industriali”. Potrivit scrisorii, cantităţile de zahăr și produse zaharoase, precum și perioada importului în regim preferenţial sunt stabilite trimestrial de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare de comun acord cu Uniunea Producătorilor de Zahăr din Republica Moldova. Această practică ar oferi producătorilor de zahăr posibilitatea de a controla importul, iar acest fapt poate conduce la obţinerea unui avantaj nefiresc de către aceștia. „Astfel, crește probabilitatea denaturării concurenţei, eventual generând preţuri mari pentru consumatorii finali din Republica Moldova și subminând competitivitatea pe pieţele externe a producătorilor autohtoni de sucuri, dulciuri, conserve etc.”, se spune în scrisoare. Prin urmare, dacă în cadrul întrunirii Consiliul Concurenţei abordase o poziţie echidistantă, în scrisoarea adresată Executivului acesta ia în mod vădit partea consumatorilor mari de zahăr și, în mod clar, lobează dreptul acestora de a importa zahăr fără vreo restricţie. S-ar părea că se urmărește, astfel, o cauză nobilă, liberalizarea importurilor creându-le condiţii companiilor consumatoare să reducă costurile și să sporească competitivitatea, inclusiv pe pieţele externe.

Liberalizarea pieţei poate provoca un aflux de zahăr necalitativ Însă problemele invocate atât de consumatorii industriali de zahăr, cât și de CC în scrisoarea către Guvern sunt, în mare parte inventate, or, potrivit producătorilor de zahăr, fabricile mari au posibilitatea să procure în primele luni ale anului zahăr în cantităţile necesare la un preţ extrem de avantajos. Astfel, în primele luni ale anului, atât compania Sudzucker-

Moldova, cât și Moldova-Zahăr vindeau fabricilor de conserve zahăr la preţul de 9,30 de lei kilogramul, oferind o vacanţă de până la 120 de zile pentru achitare. E clar că interesul constă aici în altceva, iar răspunsul ar putea fi căutat la cel de-al treilea jucător de pe piaţa zahărului. Printre muncitorii fabricii de zahăr din Glodeni, care aparţine companiei Magt-Vest (cel de-al treilea jucător de pe piaţă), se discută despre posibilitatea prelucrării trestiei la fabricile companiei. Astfel, liberalizarea importului de zahăr ar putea conduce direct la un aflux considerabil de zahăr din trestie pe piaţa moldovenească sau de o calitate îndoielnică, care nu poate fi verificată din cauza lipsei laboratoarelor speciale. Iar aceasta ar însemna pierderea statutului zahărului moldovenesc de cel mai calitativ produs de acest gen din regiune și, în ultimă instanţă, închiderea pieţelor, atât din vest, cât și din est pentru zahărul moldovenesc.

O practică anticoncurenţială reală de pe piaţa zahărului aşa şi n-a fost soluţionată Printre altele, Magt-Vest, care aparţine alesului local din Dondușeni al PLDM, Gheorghe Magdâl, este figurantul altui scandal legat de practicile anticoncurenţiale pe piaţa zahărului, de această dată destul de întemeiat. La finele anului trecut, compania primise o cantitate de 3500 de tone de păcură din rezerva Guvernului și nu se știe nici până în prezent dacă aceasta a fost achitată. Atunci, Consiliul Concurenţei nu a fost atât de insistent în examinarea acestui caz evident de favorizare de către Executiv a unui jucător de pe piaţă, propunându-le celor de la Sudzucker să facă, practic, propria lor investigaţie pentru a găsi dovezile, care, de fapt, se aflau la suprafaţă. Într-o economie de piaţă veritabilă, companiile care se conduc de legile pieţei investesc constant în eficientizarea producerii, devin lideri pe piaţă și sunt tot mai profitabile. Cele, care nu fac faţă, pur și simplu, dispar. În felul acesta, se produce o selecţie naturală, companiile ineficiente dispar, iar cele eficiente prosperă. Astfel de cazuri în Republica Moldova pot fi numărate pe degete, Sudzucker Moldova și Moldova-Zahăr intrând în această categorie. Însă, din câte se vede, alte „virtuţi” sunt necesare pentru a reuși în afaceri pe plaiurile mioritice. Și acestea n-au nimic în comun cu libera concurenţă. Ion CHIŞLEA Sursa: eco.md


FLUX

6

Interviu 20 IUNIE 2014

Părintele Mihail COSTANDACHI:

„Prin post arătăm că ne pasă de Dumnezeu, că vrem ca El să facă parte din viaţa noastră”

Părintele Mihail Costadache este preot slujitor la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Suruceni. A acceptat cu simplitate și modestie să discutăm despre rostul postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în care creștinii au intrat de o săptămână, chiar dacă a trebuit să renunțe la puținele ore de odihnă între slujbele mănăstirești de dimineață și seară. - Părinte Mihail, suntem în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. De ce a rânduit Biserica Ortodoxă acest post, cât durează și ce foloase poate avea din el creștinul obișnuit, care, cea mai mare parte a timpului său, se zbate să câștige un ban pentru el și pentru familie? - Postul Sfinților Apostoli a fost instituit relativ târziu în Biserică, inițial fiind un post mai mult pentru monahi. Are o durată variabilă, în funcţie de sărbătoarea Paștelui. Uneori el poate fi doar de câteva zile, alteori, cum s-a întâmplat în anii precedenți, poate dura șase săptămâni. Din punct de vedere alimentar este un post relativ ușor, cu dezlegări la vin și undelemn, iar în zilele de sâmbătă, duminică și de sărbătorile mai mari se dezleagă și la pește. Postul începe de obicei după Duminica tuturor sfinților (anul acesta, pe data de 15 iunie) și sfârșește odată cu sărbătoarea închinată Soborului Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie, stil nou/12 iulie, stil vechi). Se știe că postul este o perioadă în care creștinii intensifică rugăciunea și toate celelalte lucrări duhovnicești ca citirea Scripturilor, faptele bune, practicarea altor virtuți creștine. Bineînțeles, postul nu poate fi pentru nimeni obligatoriu, însă încă marii dascăli ai pocăinței și cunoscători subtili ai sufletului omenesc au remarcat că pentru a-L simți și a-L aduce pe Dumnezeu mai aproape de om, este nevoie de o lucrare și o sârguință deosebită pe care ei au numit-o asceză. Omul poate să nu postească, căci postul este manifestarea maximă a voinței și libertății omenești. Prin post arătăm că ne pasă de Dumnezeu, că vrem ca El să facă parte din viața noastră. De aceea, Isaac Sirul spunea: „A mânca este o lege a firii, a posti însă ţine de

libertatea omului”, din acest motiv animalele nu postesc. Postul este, de asemenea, o ocazie de a aduna în sufletul nostru mai multă lumină. Tocmai de aceea, bucuria și roadele pe care le aduce, le poate simți și descrie doar cel care postește. Iar postul poate aduce, în primul rând, liniște, pace, curățenie lăuntrică, mai multă claritate în activitățile pe care le avem și, desigur, bucurie, chiar și în lucrurile mici din viața noastră de zi cu zi pe care nu prea le observăm. Prin urmare, postul nu trebuie privit doar ca pe o restricţie alimentară, ci, mai întâi de toate, ca pe o pocăință, ca pe o schimbare a modului nostru de a fi și de a trăi. Este o perioadă de înfrânare de la orice exces material, o înfrânare de la tot ce este rău. - Postul Sfinților Apostoli din acest an coincide cu o competiţie sportivă de mare anvergură – Campionatul mondial de fotbal din Brazilia. După o zi de lucru mai mult sau mai puțin obositoare, chișinăuienii se retrag pe la terase și baruri ca să vizioneze cu prietenii un spectacol în care 22 de sportivi în floarea vârstei aleargă într-o nebunie după o minge. Cum se împacă postul cu fotbalul și, mai ales, cu cantitățile industriale de bere care se consumă în timpul vizionării unui meci? - Nu se împacă deloc, pentru că, de fapt, nici nu au ce împăca. Nu văd o problemă în a posti și a privi un meci de fotbal, a citi o carte sau a privi un film, dacă aceste lucruri se fac în limitele decenței și nu vin în contradicție cu scopul și esența postului, ca lucrare duhovnicească. Creștinismul nu înseamnă o îngrădire a libertății omului și personalității,

ci punerea lor într-o nouă lumină. Biserica cunoaște mai multe cazuri a unor oameni ajunși mai apoi sfinți care erau și amatori ai sportului. De aceea, eu cred că cineva poate fi în egală măsură un bun creștin și amator de fotbal, dacă acest lucru nu naște în el ură, invidie și comportamente degradante. Pentru a folosi aici un cuvânt care s-a mai spus, până la urmă, „nu vinul este rău, ci beția; nu femeia este de vină, ci curvia; nu mădularele trupului sunt pricina, ci reaua lor folosință”, după cum spune Sfântul Petru Damaschin. Așadar, nu fotbalul sau alte lucruri sunt de vină, ci modul și felul în care știi tu să le privești. Un om care postește niciodată nu trebuie să întoarcă spatele lumii ca să se dedice propriului creștinism într-o manieră habotnică și fanatică. - Sfântul Ioan Gură de Aur recomanda creștinilor un „standard” de postire care ar putea părea neobișnuit cel puțin pentru cei pentru care postul se reduce la o dietă alimentară. El zicea să avem milă de cei săraci, să ne împăcăm cu dușmanii, să ne întoarcem capul de la femeile frumoase. Și chiar mai mult, să postim nu doar cu gura și stomacul, dar și cu ochii, urechile și cu toate mădularele trupului nostru. „Mâinile voastre să

postească rămânând curate și de hrăpire și de lăcomie. Picioarele, nealergând la priveliști urâte și în calea păcătoșilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile străine… Gura trebuie să postească de sudalme și de alte vorbiri rușinoase”, spunea sfântul ierarh. Cât de realizabile sunt aceste sfaturi pentru creștinii contemporani din Moldova, 80 la sută dintre care nu respectă nici măcar postul alimentar? - Exemplele cu citate din Sfinții Părinți referitoare la modul în care trebuie să postim ar putea continua la nesfârșit. Același Ioan Gură de Aur ne spune că dacă postim trebuie să o arătăm și prin fapte, îndemnândune ca în timpul postului să procurăm alimente mai ieftine iar diferența de preț care ne rămâne să o dăruim săracilor. Iar Sfântul Vasile cel Mare spune și el că nu avem folos că postim dacă continuăm să bârfim și să săvârșim lucruri rele asemănându-

ne în acest caz mai mult demonilor, care nu mănâncă niciodată, dar nu încetează să facă răul. Trebuie să înțelegem că postul nu este o corvoadă, ci un lucru benevol pe care credinciosul trebuie să îl facă cum poate mai bine și, întâi de toate, sincer. Mult, puțin – după puterea fiecăruia. Așa că la întrebarea, cum postim? se poate răspunde omului de astăzi – doar sincer. Or, în acest sens, constatăm astăzi o îngrijorătoare lipsă de înțelegere între cei care postesc și cei care nu postesc. Unii consideră postul drept o chestiune depășită, care nu-și mai are locul în societatea contemporană, iar alții, la cealaltă extremă, dogmatizează și absolutizează valoarea postului ca pe ceva fără de care „nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu”. Nu are sens să încarci pe nimeni cu rigoarea postului tău. Să nu confundăm fondul cu formele, or, postul este doar una din formele de purificare, fără a minimaliza bineînțeles valoarea și importanța duhovnicească a postului pentru omul credincios. - Chiar dacă nu are legătură nemijlocită cu tema postului, nu pot să nu vă întreb ce credeți despre legislatorii din Danemarca care au adoptat recent o lege prin care obligă toate bisericile să „cunune”

cuplurile de homosexuali. La prima vedere s-ar părea că este prea puțin probabil ca în timpul apropiat Parlamentul de la Chișinău să ajungă în situația de a obliga biserica să cunune homosexuali. Dar dacă ne amintim că nu foarte demult legislatorii noștri au votat legea „egalității de șanse”, care apără persoanele discriminate din cauza „orientării” lor sexuale, că în timpul protestelor din mai 2014 împotriva paradei LGBT au fost reținuți doi preoți ortodocși, iar la începutul lunii curente Judecătoria Bălți l-a obligat pe episcopul de Bălți și Fălești să-și ceară scuze de la homosexuali și să plătească 22 de mii de lei avocaților acestora din organizația Gender Doc-M, atunci nu mai putem fi atât de siguri că peste 10-15 ani, Biserica Ortodoxă nu va fi pusă în situația bisericilor din Danemarca. - Nu putem neglija ceva ce se pe-

trece undeva în Danemarca sau în altă parte, pentru că efectele acestui proces de desacralizare vor lovi inevitabil creștinismul din întreaga Europă. Mi se pare că acest lucru a fost remarcat foarte bine de ieromonahul Savatie Baștovoi în romanul „Diavolul este politic corect”, în care ilustrează foarte reușit cum falsele „valori” ale lumii moderne, precum avortul, distrugerea familiei, promovarea homosexualității, reducerea populației, eutanasia și altele, pot găsi o justificare ideologică și științifică, dacă vreți, într-o societate a viitorului. Iată că această societate cu legi bizare, pe fondul unui ateism agresiv, nu mai este o simplă ficțiune, ci o realitate tot mai dură în mai multe țări europene. Pe mine nu mă impresionează atât rapiditatea și haotismul cu care se adoptă unele legi ce afectează întrun fel sau altul viața confesiunilor religioase, cât ușurința sau iresponsabilitatea cu care acceptăm aceste reforme impuse din afară, fără a le mai digera măcar. În ceea ce privește poziția Bisericii, ea nu poate fi alta decât cea exprimată de-a lungul veacurilor, chiar dacă ar fi să ne întoarcem și cu picioarele în sus. Problema sexualității pervertite nu este nici de ieri, nici de azi și ea a fost calificată dintotdeauna drept o anomalie a firii umane. După cum spune și Nicolae Steinhardt, Hristos nu i-a respins pe curve și pe hoți, dar nu spre a-i binecuvânta în poziția lor de curve și de hoți, ci pentru a-i ajuta să nu mai fie așa. În acest sens, poziția Bisericii rămâne una clară și nu trebuie să ne ascundem după deget, iar o Biserică ce ar accepta să promoveze și alte „adevăruri” paralele, din zona gri, ar înceta de fapt să mai fie Biserică, pentru că s-ar supune mai mult voii și adevărului oamenilor decât legii lui Dumnezeu. Biserica nu s-a situat niciodată pe poziții comode, confortante într-o societate, ci dimpotrivă, a scandalizat și provocat prin mesajul și poziția ei. Problema este însă și de altă natură, ea ține de modul în care reușim noi să explicăm aceste adevăruri pentru a le face credibile în fața celor mulți care nu mai văd în ele niște adevăruri. Astăzi nu mai este suficient sentimentul credincioșilor că homosexualitatea este împotriva firii și a naturii și că nu este bine. Este în puterea Bisericii și a ierarhiei să explice cum se cuvine aceste lucruri, ca să nu-i lase pe credincioși să dibuie în asemenea probleme importante. Și este în puterea Bisericii să nu-i lase pe adepții „atracțiilor romantice” să se autoamăgească cu ideea că se pot apropia de Dumnezeu pe de-a îndoaselea, fără pocăință. Iar aici din partea autorităților bisericești se cer nu doar declarații oficiale, ci răspunsuri clare, explicite, materializate în programe concrete cu activități sistematizate. - Vă mulţumesc pentru interviu. - Să vă fie de bine. Igor PÂNZARU, FLUX


Opinie

20 IUNIE 2014

7

FLUX

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA:

Transgenderismul – o nouă maladie occidentală O manie bizară bântuie prin lumea occidentală – mania transgenderismului, un flagel devenit popular la occidentali, dar care se îndreaptă și spre noi. Maladia aceasta apărută peste noapte se extinde cu o repeziciune uimitoare. Uitaţi noţiunea de „orientare sexuală” apărută acum câteva decenii, care ne-a asaltat și încă ne asaltează, la nivel social, legislativ, de etică, teologie, sociologie și altele. Uitaţi mișcarea pentru „drepturi” ale „minorităţilor sexuale”. Noţiunile acestea încep să ruginească și să devină demodate. „Orientarea sexuală”, o frontieră odată „nouă” în revoluţia sexuală, cedează locul unei frontiere noi, aceea a transgenderismului. Vocabularul specific „orientării sexuale” devine și el demodat, și cam sărac în comparaţie cu vocabularul și limbajul specific transgenderismului și a drepturilor persoanelor transgender. Privind transgenderismul am atenţionat vreme de mulţi ani în scrisorile săptămânale AFR de marţi, dar astăzi facem o analiză mai aprofundată a fenomenului.

Eurovision 2014 Punctul culminant al transgenderismului a fost Eurovisionul 2014 câștigat de „femeia cu barbă”, o persoană transgender. Evenimentul a șocat întreaga Românie, cât și alte ţări, dar a fost găsit de bun augur de occidentali. Occidentalii au văzut

în persoana premiată apogeul unor noi manifestări ale revoluţiei sexuale, „progresiste”, dar care, zic ei, nu trebuie criticate, ci înţelese, acceptate și dotate cu „drepturi” la fel ca și celelalte manifestări de orientare sexuală.

Transgenderismul dincolo de Ocean Evenimentul Eurovision 2014 a făcut valuri și dincolo de ocean, unde, pe 29 mai, publicaţia americană „Time” a publicat, ca articol de fond, un dosar privind anvergura transgenderismului în America. I-a dat un titlu sugestiv: „The Transgender Tipping Point: America”s Next Civil Rights Frontier”. („Punctul de turnură al transgenderismului: noua frontieră a drepturilor civile în America”.) Transgenderismul este o ideologie sexuală manifestată în schimbarea intenţionată a sexului biologic din femeie în bărbat ori din bărbat în femeie. Adică inversionarea sexelor. Știinţa și tehnologia postmodernă au dobândit capacitatea de a schimba, prin proceduri medicale, sexul fiinţei umane din bărbat în femeie și din femeie în bărbat. Aceeași întrebare fundamentală însă este pusă transgenderismului, care a fost pusă și homosexualilor: este transgende-

rismul înnăscut, adică o predilecţie cu care fiinţa umană se naște? Este transgenderismul imprimat în genomul uman? Persoanele care își schimbă sexul afirmă că s-au născut cu un sex biologic greșit, că înainte de naștere iţele lor biologice s-au încâlcit și că în loc ca „el” să se nască „ea”, s-a născut „el”, și că în loc ca „ea” să se nască „el”, s-a născut „ea”. Astfel de persoane, ni se spune, nu se simt „confortabile” în trupul dobândit la naștere și, în mod special, cu sexul cu care au fost înzestrate biologic. În consecinţă, cer să li se modifice trupul și sexul prin proceduri medicale. Unele persoane își schimbă sexul de mai multe ori în viaţă, nu doar o dată. Mulţi regretă că și-au schimbat sexul, îl schimbă din nou, apoi regretă, și schimbarea sexului biologic devine o preocupare permanentă în viaţa acestor persoane. Ba mai mult, ni se spune că și copiii experimentează confuzie sexuală de la o vârstă tot mai fragedă, și că din această cauză trebuie înţeleși și ajutaţi. În 2006, The New York Times a publicat un articol despre acești copii, afirmând că, de fapt, confuzia lor sexuală e „normală”. Articolul menţiona situaţii unde băieţii mergeau la școală în rochiţe roz, iar fetele tunse și îmbrăcate ca băieţii. În sprijinul acestor copii au venit activiști care le promovează drepturile, numite „gender – identity rights” („drepturile identităţii de gen”). Ca rezultat al activismului lor, unele state americane au adoptat legi care permit adulţilor să-și schimbe sexul în certificatul de naștere chiar dacă biologic nu și l-au schimbat. Dacă în mintea persoanei respective „ea” se crede „el”, are dreptul să-și schimbe certificatul de naștere, să reflecte că nu mai e „ea”, ci „el”. Starea aceasta mintală este numită „free to be”, adică „liber/ă de a fi”, cum el ori ea dorește. Au apărut și cazuri extreme, de exemplu școli care predau cursuri în „vocabularul neutru” din perspectiva sexului („gender – neutral vocabulary”), în care obiectele ori lucrurile nu mai sunt identificate după gen ori sex. Un exemplu cu totul bizar este încercarea de a elimina cuvintele „pisoi” și „pisică”.

Hollywood-ul dă apă la moară Media și Hollywood-ul promovează cu agresivitate noua maladie transgenderistă, așa cum au

promovat toate manifestările bizare ale revoluţiei sexuale de până acuma: căsătoriile unisex, căsătoriile multiple, căsătoriile de grup, normalizarea adulterului, relaţiile sexuale între persoane de același sex, poligamia, avortul, divorţul în serie, poliamoria, eutanasia, suicidul asistat. Vedeta transgenderismului american e Laverne Cox, o actriţă a showului „Orange îs the New Black” („Portocaliul e noul negru”). O altă vedetă hollywood-iană e Fallon Fox, un bărbat care vreme de mulţi ani a făcut lupte, s-a schimbat în femeie, ia doze mari de estrogen și cere să i se permită să lupte ca femeie în luptele greco-romane la categoria bărbaţi. Pe lângă asta, media mediatizează masiv și excesiv persoanele care își schimbă sexul și deţin funcţii înalte în instituţii ori societate. În septembrie 2013, un profesor de teologie și filosofie de la o universitate creștină din California a șocat conducerea universităţii anunţând că s-a transformat în femeie. Universitatea l-a destituit din funcţie și el/ ea a dat universitatea în judecată pentru discriminare. Reacţia legislaturii californiene a fost previzibilă: a emis o lege care constrânge universităţile și școlile să permită elevilor și studenţilor să folosească toaletele care se conformează sexului ales de ei, nu sexului lor biologic.

Facebook face la fel Și Facebook promovează transgenderismul. În februarie anul acesta, Facebook a listat 50 de opţiuni de identitate sexuală din care publicul poate să aleagă. Să fie oare 50 de „orientări sexuale”? Confuzia sexuală e, deci, la modă, ceva chic, cool și de dorit, de la copii până la oameni în vârstă. Nu este de mirare că, după un studiu recent emis de Williams Institute din California, în America sunt aproximativ 700.000 de persoane care se identifica ca fiind transgender. Nu toate aceste persoane însă și-au schimbat sexul biologic. Multe dintre ele au făcut-o, iar restul doar se identifică, în documente oficiale ori în public, ca aparţinând sexului biologic opus. Unii dintre ei sunt căsătoriţi cu persoane de sex opus, au copii și „descoperă”, la o vârstă înaintată, că, de fapt, aparţin sexului opus decât celui cu care s-au născut. Apar știri bizare despre bărbaţi căsătoriţi care încep să se îmbrace ca femeile, inclusiv să poarte sutiene, și despre femei căsătorite cu bărbaţi care se îmbracă și se comporta ca bărbaţii.

Consecinţele transgenderismului Transgenderismul însă își are consecinţele lui, la fel ca homosexualitatea. Un sondaj de opinie făcut recent în America arată că 41% din persoanele transgender au încercat să se sinucidă. În contrast, tentativa de suicid la persoanele heterosexuale este de nouă ori mai mică. De asemenea, violenţa domestică și depresia sunt mult mai ridicate la persoanele transgender. Menţionăm și un studiu longitudinal de 30 de ani publicat în 2011 de Institutul Karolinska din Suedia, făcut pe 324 de persoane care și-

au schimbat sexul. El denotă că la 10 ani după operaţie, persoanele transgender dovedesc acute dificultăţi mintale, iar rata suicidului a fost de 20 de ori mai mare decât la persoanele heterosexuale. [Recomandăm articolul The Tidal Wave of Transgenderism („Valul Transgenderismului), publicat pe 6 iunie în publicaţia americană Canon & Culture: Christianity & The Public Square.]

Ce zic experţii? Dacă cu mulţi ani în urmă „experţii”, adică psihologii și sociologii, erau de comun acord că transgenderismul este o boală mintală, numărul lor e în scădere. Printre ei se află Dr. Paul McHugh, care vreme de mulţi ani a fost șeful catedrei de psihiatrie la Johns Hopkins Hospital în Baltimore, Maryland. În anii 60, el și colegii lui au prestat servicii de schimbare a sexului, dar în anii 70 Dr. McHugh a renunţat, afirmând că persoanele cu înclinaţii transgender au nevoie, mai degrabă, de un psihiatru decât de un medic chirurg. Opinia lui McHugh ar trebui să cântărească destul de greu, având în vedere onorabila lui vârstă de 83 de ani. Transgenderismul este o boală a minţii, zice el, nu o reflecţie a unei deformaţii biologice, cum afirmă alţii. Media și autorităţile nu fac nicio favoare persoanelor transgender facilitându-le împlinirea fanteziilor lor sexuale, adaugă el. Dimpotrivă, le agravează starea mintală denaturată. Transgenderismul, spune McHugh, este o simptomă a „confuziei sexuale” a generaţiei contemporane. Persoanele transgender, susţine el, suferă de „boala prezumţiei”, așa cum suferă multe persoane care

„presupun” că ceea ce au primit din partea naturii nu li se potrivește. Se uită în oglindă și văd o fiinţă umană urâtă, care nu corespunde naturii. Statisticile arată că transgenderismul este o stare tranzitorie. Până în 80% dintre copiii ori adolescenţii care afirmă că „suferă” de confuzie sexuală își revin la normal. Ceilalţi 20% rămân încă un mister pentru psihologi. În concluzie, afirmă McHugh, persoanele care doresc să-și schimbe sexul trebuie convinse să nu o facă. La urma urmelor, spune el, o schimbare de sex este o imposibilitate biologică. Bărbaţii care își schimbă sexul în femei nu devin femei, ci bărbaţi feminizaţi, iar femeile – femei masculinizate. O astfel de confuzie, zice el, nu poate fi premisa acordării de drepturi civile unei întregi clase de oameni care doresc să fie diferiţi doar de dragul de a fi diferiţi. Recomandăm un articol publicat de Dr. McHugh în Wall Street Journal pe 12 iunie despre tragedia transgenderismului. Recomandăm, de asemenea, articolul „Nine Things to Know about Transgenderism” (“Nouă lucruri care trebuie cunoscute despre transgenderism”).

Dar bisericile? Rămâne de văzut ce poziţii vor adopta bisericile și diferitele denominaţii religioase privind transgenderismul. Săptămâna trecută baptiștii americani afiliaţi cu Convenţia Baptistă de Sud au adoptat o rezoluţie care deplânge transgenderismul ca o deviaţie radicală și inacceptabilă de la standardele și moravurile biblice. Alianţa Familiilor din România Sursa: www.alianta-familiilor.ro


8 După ce Occidentul s-a văzut „în căruţă” cu gazele ruseşti aduse de Nord Stream, UE i-a interzis Estului să construiască South Stream Externe

FLUX

20 IUNIE 2014

Pentru economiile europene vestice impactul unui nou „îngheţ” al gazelor rusești ar fi minim, în timp ce economiile sărace din Est ar suferi cel mai mult Rusia a tăiat luni, 16 iunie, complet livrările de gaze naturale către Ucraina, care a refuzat o propunere de preţ din partea Kremlinului mai mic decât, spre exemplu, cel perceput României, în reeditarea unui joc care în 2009 a făcut să îngheţe, la propriu, mai multe state europene. De atunci, condiţiile de joc s-au mai schimbat, iar riscurile pentru Europa de Vest sunt minime. Dintre ţările UE, impactul cel mai puternic al unei eventuale sistări a livrărilor de gaze rusești pe teritoriul ucrainean l-ar simţi cele mici, din Est, în special Bulgaria, cel mai sărac stat comunitar. „Livrările de gaze către Ucraina au fost reduse la zero”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Yuri Prodan, citat de BBC. Gazprom, monopolul exporturilor de gaze naturale rusești, a dat asigurări că va continua să aprovizioneze Europa. În iarna din 2008-2009, în urma unei dispute legate de preţul gaze-

lor rusești vândute Ucrainei, Rusia a tăiat exporturile de gaze către Ucraina și apoi a redus livrările către celelalte state europene efectuate prin conductele care tranzitează teritoriul ucrainean. Moscova a explicat că reducerea fluxului către Europa reflectă cantitatea furată din gazoducte de Ucraina, iar Kievul a susţinut că a folosit gaze doar în scop tehnic. Multe state au fost luate pe nepregătite și au fost lăsate fără gaze câteva zile în miez de iarnă. Bulgaria a fost forţată să oprească producţia mai multor uzine industriale, iar Slovacia a declarat stare de urgenţă. Cele mai afectate au fost ţările din Europa de Est, puternic dependente de gazele rusești, iar pentru cele occidentale impactul a fost minim. Condiţiile s-au schimbat de atunci. Cele mai multe ţări și-au făcut rezerve de gaze care le-ar acoperi consumul mai multe zeci de zile, statele nordice sunt alimentate acum din

Rusia prin gazoductul ruso-german Nord Stream, care ocolește Ucraina, interconexiunile dintre reţelele diferitelor state au fost modificate în așa fel încât să permită fluxuri inverse, iar problema rusească a fost descrisă ca fiind una a UE. Cu toate acestea, cele mai vulnerabile state au rămas tot cele sărace, din Est, în special Bulgaria și Macedonia, în timp ce pentru Europa de Vest riscurile au rămas minime, notează Jack Sharples și Andy Judge într-o analiză publicată pe blogul EUROPP al London School of Economics privind impactul pe care l-ar avea suspendarea livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina. Trebuie menţionat aici că Uniunea Europeană prin Comisia Europeană i-a interzis pentru moment Bulgariei să colaboreze cu Rusia pentru construirea secţiunii bulgărești a gazoductului South Stream, prin care Rusia vrea să livreze gaze Europei Centrale și de Est printr-o rută care, ca și Nord Stream, ocolește Ucraina. Aproximativ 15% din gazele naturale consumate în Europa tranzitează teritoriul ucrainean.

Ucraina îi cere Rusiei gaze la preţuri mai mici decât cele vândute României Rusia a suspendat livrările de gaze către Ucraina după ce a cerut ori plata acestora în avans, ori rambursarea a aproape 2 mld. dolari din datorii de 4,5 mld. dolari legate tot de exporturi de gaze. Naftogaz urmărește, în schimb, să recupereze de la Gazprom 6 mld. dolari, sumă ce ar reprezenta o „supraplată” a gazelor acumulată începând cu 2010. Moscova îi vinde Kievului gaze la preţul de 485,5 dolari pe mia de metri cubi, cu mult peste tariful de discount de 268 de dolari pe mia de metri cubi promis înainte de înlăturarea de la putere a președintelui Victor Ianukovici în încercarea de a menţine Ucraina în sfera sa de influenţă. Ucraina susţine că este pregătită să-și plătească datoriile către Rusia dacă aceasta reduce preţul la 326 de dolari pe mia de metri cubi. Comisia Europeană, care a mediat o serie de negocieri între Rusia și Ucraina, a propus ca statul ucrainean să plătească preţul de 385 de dolari pe mia de metri cubi iarna și

de 300 de dolari vara. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate accepta un tarif mai mic de 385 de dolari pe mia de metri cubi, nivel care ar fi apropiat de media de pe piaţa europeană. Spre comparaţie, România a plătit în ianuarie pentru gazele importate din Rusia 390 de dolari pe mia de metri cubi. „Partea ucraineană ar fi acceptat propunerea, dar nu și partenerii ruși. Comisia este convinsă că se poate ajunge la o soluţie”, se arată într-un comunicat al CE. Preţul gazelor este o problemă foarte sensibilă în Ucraina deoarece activitatea economică de acolo, în special cea a industriei învechite, este adaptată preţurilor mici ale combustibilului livrat de Rusia. De asemenea, nemulţumirile populaţiei legate de nivelul scăzut de trai – Ucraina este una dintre cele mai sărace economii din Europa – au fost ţinute în frâu prin subvenţionarea gazelor de către stat. Noul președinte ucrainean Petro Poroșenko i-a cerut UE să impună asupra Rusiei sancţiuni economice după ce separatiștii proruși din estul Ucrainei au doborât un avion al armatei ucrainene ucigând astfel 49 de soldaţi. Sursa: Ziarul Financiar

Criza din Ucraina periclitează şi reactoarele atomice ale ţării 200 de kilometri de Doneţk, unde se află epicentrul luptelor dintre armata ucraineană și separatiștii proruși.

Situaţia politică instabilă din Ucraina ameninţă și securitatea celor 15 reactoare nucleare moștenite din perioada sovietică, avertizează experţi germani. Ei vor ca opinia publică să ia act de acest pericol. Știrea recentă, conform căreia estul Ucrainei se confruntă cu o penurie de apă ca urmare a avarierii unei conducte, nu înseamnă nimic bun pentru securitatea centralelor atomice ale ţării. Mii de oameni din regiunea de criză se confruntă cu lipsa apei potabile. Or, pentru exploatarea în siguranţă a centralelor atomice, funcţionarea reţelelor de apă și curent este de maximă importanţă. Michael Sailer, membru al Comisiei pentru securitatea reactoarelor din Germania, a declarat pentru DW: „Dacă s-a decis exploatarea unui reactor nuclear sau, ca în cazul de faţă, a unui întreg parc de reactoare, atunci este obligatoriu să se poată garanta stabilitatea socială a acelei ţări. În niciun caz nu este permis ca zona respectivă să devină teatru de război”.

Potenţial pentru erori umane „Centralele nucleare sunt un însemnat factor de risc, chiar dacă sunt bine construite și

Pericol de sabotaj

bine întreţinute”, a continuat Sailer. „Dar în Ucraina există și alte probleme. Potenţialul pentru erori umane este cu mult mai mare, fiindcă cei care exploatează centralele sunt mai puţin motivaţi decât în alte ţări. În plus, sistemele de siguranţă sunt mai neperformante în Ucraina, comparativ cu reactoarele mai noi”. În prezent, Ucraina dispune de patru centrale atomice însumând 15 reactoare. Acestea produc aproximativ o jumătate din necesarul

de curent al ţării. De aceea, este practic imposibil să se renunţe la ele pe durata crizei. Toate reactoarele au fost construite în perioada sovietică și au fost racordate la reţea în anii 80 ai secolului trecut. De asemenea, sunt construite după modelul reactoarelor de la Cernobâl, unde s-a înregistrat cel mai grav accident din istoria exploatării civile a energiei atomice. Cea mai mare centrală a Ucrainei se află la Zaporojie, oraș aflat la o depărtare de numai

Reactoarele mai vechi din perioada sovietică sunt mai puţin sigure decât cele din Occident, afirmă Lothar Hahn, fost director al Societăţii pentru siguranţa reactoarelor GRS. „Dar asta nu e nimic în comparaţie cu riscurile care apar în vreme de război. Pentru un act de sabotaj, nu este nevoie de o armată. Sunt suficienţi 20 până la 30 de oameni bine instruiţi”, a avertizat expertul. Din cauza riscurilor enumerate, NATO a trimis deja din aprilie o mică echipă civilă de experţi în Ucraina, pentru a ajuta la ameliorarea siguranţei reactoarelor nucleare și altor instalaţii sensibile de infrastructură. Experţii au întocmit între timp un raport confidenţial, pe care l-au predat autorităţilor de la Kiev. Totuși, în ciuda sprijinului NATO, până acum nu s-a acordat atenţia cuvenită siguranţei reactoarelor nucleare din Ucraina. Experţii germani avertizează la unison că oamenii care se ocupă de crize politice de felul celei existente în fosta republică unională – cum ar fi, de pildă, diplomaţii – nu știu de regulă cât este de sensibil un reactor nuclear. Sursa: Deutsche Welle


Ucraina 20 IUNIE 2014

VOX POPULI Ucraina şi Rusia vor ajunge la o înţelegere Rusia a sistat la începutul acestei săptămâni livrările de gaze către Ucraina, din cauza datoriei uriașe de 4,5 miliarde de dolari a Kievului faţă de Gazprom. Negocierile mediate de reprezentanţi europeni privind preţul gazelor au eșuat, iar Moscova a introdus un sistem de plată în avans a livrărilor de gaze naturale către Ucraina. SA „Moldovagaz” a anunţat printr-un comunicat că această decizie a furnizorului rus de gaze nu a afectat consumatorii din Republica Moldova. Responsabili de la întreprindere au precizat că la moment, sistemele de distribuţie și transport din întreaga ţară funcţionează în regim obișnuit. Credeţi că Rusia și Ucraina se vor înţelege până la urmă în privinţa preţurilor la gaze și a achitării datoriilor? Consideraţi că ţara noastră ar putea fi afectată de ce acest conflict a gazelor?

Alexandru:

Ucraina şi Rusia vor ajunge la o înţelegere Sunt sigur că Ucraina și Rusia se vor înţelege în privinţa datoriilor. În ceea ce privește preţul gazelor, consider că Rusia nu va vinde Ucrainei gazul mai ieftin. Ucraina va fi nevoită să accepte cerinţele impuse și astfel conflictul se va soluţiona. Republica Moldova nu va fi afectată în niciun fel de aceste neînţelegeri.

Irina:

Trebuie să se ajungă la un numitor comun Ar fi bine ca Ucraina și Rusia să găsească totuși un numitor comun pentru a nu ajunge la sistarea livrărilor de gaze. Sunt de părere că Uniunea Europeană va fi cea care va decide care ţară trebuie să cedeze și doar atunci situaţia se va schimba. Ucraina încă nu este pregătită să-și achite toate datoriile și din cauza acestor neînţelegeri ţara noastră ar putea avea de suferit.

Maria:

Va fi posibilă negocierea preţului la gaze Cred că Ucraina va reuși să negocieze cu Rusia în privinţa preţului la gaze și în final vor obţine un preţ mai redus. Totodată, termenul de achitare a datoriilor va fi, probabil, prelungit pe o perioadă mai mare. Nu cred că decizia luată de Rusia va afecta Republica Moldova, pentru că scopul acestei ţări este altul.

Elena:

Sper ca ţara noastră să nu fie afectată Consider că Rusia va ceda în ceea ce privește achitarea deplină a datoriilor, dar în schimb preţul gazelor nu va fi unul prea avantajos pentru Ucraina. Nu știu cât va dura și până unde se va ajunge cu acest conflict al gazelor, dar sper ca el să nu devină o problemă pentru ţara noastră.

Alexandru:

Este nevoie de timp pentru soluţionarea conflictului Părerea mea este că, până la urmă, aceste două ţări se vor înţelege atât în privinţa achitării datoriilor, cât și în privinţa preţului gazelor, dar asta va mai dura ceva timp. Preţul gazelor pentru Ucraina va fi mai redus comparativ cu alte ţări, pentru că Rusiei nu îi este convenabil să piardă legătura cu Ucraina. La moment, acest conflict nu afectează ţara noastră, dar se pot produce schimbări după semnarea Acordului de Asociere. Valeria BOTNARU, pentru FLUX

9

FLUX

Condiţii mai dure la punctele de trecere a frontierei pe segmentul transnistrean? Marţi, 17 iunie, Rada Supremă a Ucrainei i-a recomandat Guvernului de la Kiev să sporească măsurile de securitate la frontiera de stat cu Rusia și pe segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova. Hotărârea parlamentului ucrainean prevede întreruperea temporară a activităţii mai multor puncte de control de pe acest segment. În timp ce responsabilii de la Chișinău precizează că, deocamdată, este vorba doar despre o recomandare, unele instituţii media au scris că măsurile restrictive sunt puse deja în aplicare. Astfel, Publika TV informa ieri, cu trimitere la agenţia Tiras, că grănicerii ucraineni au intensificat controlul pe segmentul transnistrean al frontierei cu Moldova. Aceștia ar fi introdus mai multe filtre pentru pasagerii care se deplasează din regiunea transnistreană în Ucraina. Potrivit agenţiei, bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, deţinători ai pașaportului rusesc, li se interzice, practic, intrarea în Ucraina, în cazul în care nu prezintă dovezi incontestabile privind necesitatea stringentă de a se deplasa pe teritoriul statului vecin. Sursa mai menţionează că aceluiași control riguros sunt supuși și bărbaţii care deţin pașapoarte străine, dar sunt domiciliaţi în regiunea transnistreană, însă nu le este îngrădit dreptul la libera circulaţie. Unii analiști consideră că Chișinăul ar putea să beneficieze de pe urma închiderii punctelor de trecere a frontierei de pe segmentul transnistrean. În cadrul unei emisiuni de dezbateri la TV7, expertul IDIS Viitorul, Corneliu Ciurea, a opinat că locuitorii din regiunea transnistreană vor trece tot mai mult prin ţară și vor simţi astfel nevoia existenţei statului Republica Moldova Reprezentanţii puterii de la Chișinău sunt de părerea că decizia parlamentului ucrainean este firească și are în vedere necesitatea fortificării frontierelor, în contextul ultimelor evenimente. Șeful Biroului pentru Reintegrare, George Balan, a declarat pentru Publika TV că în cazul dat ca pericol principal vine Federaţia Rusă: „Ceea ce ţine de segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene urmează ca după aceste recomandări autorităţile executive de la Kiev să pregătească demersurile necesare și să informeze partea moldovenească”. În opinia deputatului democrat Andrian Candu, frontierele unui stat trebuie să fie controlate și controlabile, iar în anumite situaţii trebuie întreprinse unele acţiuni. „Mi-e greu să cred că

va fi blocată în totalitate călătoria cetăţenilor în situaţia în care ei respectă legea și rigorile care sunt impuse de autorităţile de frontieră ale Ucrainei”, a declarat el, citat de UNIMEDIA. „Este o grijă firească a Legislativului de la Kiev faţă de securitatea statului. Este explicabilă această îngrijorare din motiv că regiunea de est a Republicii Moldova, care nu este controlată de autorităţile constituţionale, din păcate, reprezintă o zonă de instabilitate și o sursă de insecuritate”, a precizat pentru UNIMEDIA și deputatul liberal-democrat Valeriu Streleţ. Pe de altă parte, analistul politic Aurelian Lavric atrage atenţia, într-un articol postat pe blogul său (aurelian-lavric. blogspot.com), asupra faptului că secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Andrii Porubii, a folosit denumirea „PMR”, adică „RMN” (Republica Moldovenească Nistreană) atunci când a vorbit despre instituirea procedurilor suplimentare la frontieră, calificând gestul drept unul inamical și un afront adus Republicii Moldova. Fiind vorba de o republică nerecunoscută, denumirea „RMN” nu poate fi utilizată în discursul oficial al unui demnitar de stat, precizează Lavric. În opinia analistului, dacă vreun demnitar de la Chișinău șiar fi permis să folosească în declaraţii denumirile „Republica Populară Donețk” sau „Republica Populară Lugansk”, fără a le însoţi cel puţin de calificativele „așa-zisele” sau „autoproclamatele”, ambasadorul Ucrainei în ţara noastră, oficiali de la Kiev ar fi ripostat virulent. Reprezentantul puterii de la Kiev și-a permis acest gest pentru că lipsa de reacţie a autorităţilor de la noi era previzibilă. Tocmai pentru că nimeni din conducerea de la Chișinău nici nu s-ar gândi să-l someze pe acesta să-și ceară scuze pentru utilizarea la modul serios a denumirii „RMN” („PMR”), conchide Aurelian Lavric. Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Pacea în lume s-a deteriorat constant în ultimii șapte ani (raport) Pacea în lume s-a deteriorat constant în ultimii șapte ani, pe fondul războaielor, al atacurilor lansate de militanți și al crimelor care au dat o lovitură progreselor înregistrate treptat de-a lungul ultimelor șase decenii, relevă raportul anual Global Peace Index (Indicele Global al Păcii), realizat de Institutul pentru Economie și Pace (IEP), cu sediul în Australia, transmite Reuters. Conflictele din Irak, Siria, Afganistan, Sudan și Republica Centrafricană au fost cele care au contribuit în cea mai mare măsură la deteriorarea indicilor globali ai păcii. În același timp, în Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Africa a crescut numărul celor uciși în atacuri comise de militanți, iar în centrele urbane în plină dezvoltare din lumea emergentă rata criminalității a înregistrat o creștere. De asemenea, tot mai mulți oameni au ajuns în postura de refugiați din cauza luptelor. În paralel, în regiunile mai dezvoltate, îndeosebi în Europa, rata criminalității și a conflictelor a scăzut, în general, se arată în raport.

Dar, per ansamblu, scăderea indicilor păcii este cea mai semnificativă din ultimii 60 ani. IEP precizează că, deși raportul său privind pacea globală a fost lansat abia în 2007, estimările privind cum ar fi arătat acesta înainte de lansare arată că situația păcii în lume s-a îmbunătățit mai mult sau mai puțin continuu după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Steve Killelea, fondator și director executiv al IEP, a explicat pentru Reuters că între cauzele actualei deteriorări se numără repercusiunile „Primăverii arabe”, răspândirea terorismului, mai ales după invadarea Irakului, dar și repercusiunile crizei financiare globale. Studiul are în vedere 22 de indicatori în 162 de țări, între care cheltuielile mi-

litare, rata criminalității și a deceselor de pe urma conflictelor, nesupunerea civică și terorismul. Per total, în ultimii șapte ani, indicele mediu de pace pentru toate țările luate împreună a înregistrat o creștere de la 1,96 la 2,06, ceea ce indică o lume mai puțin pașnică. Țările cel mai puțin pașnice din lume sunt, potrivit raportului IEP, Siria și Afganistan, iar Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Ucraina și Egiptul au cunoscut unele dintre cele mai drastice scăderi ale nivelului de securitate. Numărul 1 pe listă, ca statul cel mai pașnic de pe glob, este Islanda. România se află pe poziția 35 din cele 162 de țări. IEP estimează, totodată, că violențele și cheltuielile militare au costat economia globală circa 9,8 mii de miliarde de dolari, adică aproximativ 11,3% din produsul intern brut al lumii, o creștere anuală de 179 de miliarde de dolari. Întrucât studiul a fost realizat pe baza datelor disponibile până în martie a.c., nu au fost luate în calcul recentele violențe din Irak și Ucraina, dar fără îndoială că, dacă s-ar fi ținut cont de ele, tabloul general ar fi fost și mai sumbru, a remarcat directorul IEP. Sursa: agerpres.ro


FLUX

10

Externe 20 IUNIE 2014

În România, lucrurile merg foarte prost. Mai ales din punct de vedere economic pentru omul de rând, pentru micile întreprinderi, pentru România profundă, cea care contează cu adevărat. Dimpotrivă, exploatarea la sânge prin bănci (străine), prin multinaţionale (fără capital românesc) și fonduri de investiţii a populaţiei și a tuturor resurselor naturale – cu multe apucături sălbatice, cum sunt distrugerea solului și a pădurilor – pare încă să meargă foarte bine. Dar împotriva românilor și a României, cu ipotecarea gravă a viitorului. O politică a „pământului pârjolit”, cum s-a observat deja. Intenţionează Occidentul să abandoneze pe termen mediu România sau anticipează că Rusia se va extinde oricum și în această ţară majoritar ortodoxă? Singurul succes notabil împotriva capitalului internaţional asasin a fost cel obţinut în cazul Roșiei Montane. Și te întrebi cum de a fost posibil. Evident, cu largul concurs al Ungariei, interesată în continuare de soarta Transilvaniei și de propriile ei ape freatice, cu ajutorul fundaţiilor lui George Soros având sediul principal la Budapesta, al unor ONG-uri susţinute din Germania și din alte ţări vestice. Toate împotriva președintelui și puterii centrale de la București. Sare în ochi că nu se bucură de același tratament și ţăranii din Moldova, unde fantoma sinistră a exploatării gazelor de șist înnebunește lumea mai departe și nici măcar Biserica Ortodoxă nu mai pare în stare să susţină o opoziţie consistentă. Nu puţini observatori se întreabă dacă li se pregătește românilor din aria extracarpatică o soartă diferită de cea a populaţiei multietnice și muticonfesionale din Transilvania – Transilvanie la care se uită cu interes Ungaria, Austria, Elveţia, Germania, Italia, pe lângă Prinţul Charles.

Se vor încheia curând zece ani de domnie portocalie la Cotroceni. De doi ani executivul a fost pierdut fără drept de apel de portocalii, în principal în favoarea socialiștilor proamericani, conduși la vedere de Victor Ponta („socialist proamerican” e o formulă dadaistă, care i-ar fi plăcut mult și compatriotului nostru Tristan Tzara!). Cu ce ne alegem după zece ani de domnie ai proamericanului deșănţat Traian Băsescu, susţinut gălăgios de „proconsulul” Mark Gitenstein, cel trimis de președintele Obama (și de Joe Biden) la București în semn de mulţumire pentru susţinere în campania electorală? Cu vreo sută de miliarde de euro datorii, cu controlul feroce al FMI asupra guvernului, fără industrie, cu educaţia și cu sănătatea în pioneze, cu o justiţie aservită și discreditată, cu o oligarhie mafiotică, cu media la pământ, fără infrastructură – pentru că Băsescu a fost și multiplu ministru al Transporturilor, asta după ce a reușit să înmormânteze flota! De

Se poate mai rău? altfel, încă nu s-a răspuns pertinent la întrebarea dacă Băsescu și a lui ceată au distrus la vremea ei flota României în interesul Vestului sau al Estului. Ce e sigur e că nu au făcuto în interesul României. Sau poate tocmai de aceea Traian Băsescu a devenit președintele României... Astăzi, cel mai capabil de cele mai mari distrugeri (pe urmele maestrului său Adrian Năstase) pare a fi actualul prim-ministru Victor Ponta. E acesta un motiv suficient pentru ca el să devină președintele României? Poate că da. După alţi observatori, cele mai mari merite pentru dezastru i-ar aparţine totuși longevivului guvernator al Băncii Naţionale, și aceste „merite” l-ar plasa pe primul loc în cursa pentru Președinţie, al cărei start a fost dat imediat după europarlamentare prin demisia-surpriză a lui Crin Antonescu. La ce se mai poate aștepta românul de rând – micul întreprinzător, ţăranul, muncitorul, studentul, pensionarul și copilul? În orice caz, la nimic bun. Puţina clasă de mijloc care își făcuse cu greu loc în România postcomunistă a fost practic aneantizată în ultimii cinci ani de criză. Nu mai avem decât foarte bogaţi (mai puţin de 1% din populaţie) și săraci de toate felurile și nivelurile, nesiguri și stresaţi de ziua de mâine. Riscul unor revolte violente ale cohortelor de săraci nu pare iminent, dar el nu mai poate fi nici ignorat și, întrun viitor previzibil, nici măcar evitat. Ucraina are peste 150 de miliarde de dolari datorii, făcute mai ales de regimul portocaliu, și nu mai pare a fi în stare să garanteze o asemenea datorie externă. Totuși, cineva va

John Milbank:

„Căsătoria” gay este o „mişcare strategică” şi nu are nimic de-a face cu drepturile homosexualilor Insistenţa în privinţa legalizării căsătoriei între homosexuali face parte dintr-o strategie prin care statul „încearcă să obţină controlul direct asupra reproducerii populaţiei”, scrie teologul britanic John Milbank. „Reproducerea și relaţiile heterosexuale au constituit mereu însăși «gramatica» legăturilor sociale în esenţa lor. Abandonarea acestei «gramatici» ar conduce la o societate care nu ar mai fi formată, în principal, din legături extinse de rudenie, ci ar fi supusă tot mai mult controlului din partea statului”, susține teologul britanic. Milbank, iniţiatorul conceptului de „ortodoxie radicală”, își începe argumentaţia subliniind imposibilitatea definirii căsătoriei între homosexuali în termenii tradiţionali de „împlinire” și „iubire”. Aceasta implică faptul că mariajul va fi „inevitabil redefinit chiar pentru heterosexuali în termenii pe care îi va impune căsătoria între homosexuali”. Împlinirea și iubirea vor înceta să mai fie categorii valabile chiar și în cazul uniunilor firești. Acest fapt va conduce la încetarea „recunoașterii legale publice a unei realităţi sociale definite în termenii legăturii naturale dintre sex și procreaţie”. Acest aspect, spune Milbank, „este, de fapt, punctul nevralgic în această chestiune”. „Nu a existat o cerere susţinută pentru legalizarea

trebui să plătească această datorie. Cine? UE? Germania? Polonia? Rusia? Cei 17 miliarde de dolari acordaţi recent de FMI sunt cu totul insuficienţi. Nevoile imediate se cifrează la peste 50 de miliarde de dolari. Occidentul nu își asumă în niciun fel eșecul politicilor sale din ultimii zece ani în această parte de lume. Se mulţumește cu o propagandă simplistă în care îl compară pe Vladimir Putin cu Hitler. Comparaţia nu e numai ridicolă și inadecvată, dar, mai grav, bagatelizează tragedia Holocaustului, banalizează răul și distrugerile apocaliptice din cel de-al Doilea Război Mondial. Să fim serioși! Putin nu a declanșat încă un război mondial și nici nu a provocat moartea a zeci de milioane de oameni. Nu suntem chiar toţi dispuși să digerăm asemenea găluști propagandistice. Situaţia din Republica Moldova și

din România nu se poate compara cu cea din Ucraina. Nu avem război civil și nici dezmembrarea ţării nu e pusă încă în discuţie. Dar eșecul patent al politicilor occidentale, ale UE și ale SUA, au adus și populaţia României la un nivel de disperare probabil comparabil cu cel din ultimii ani ai lui Ceaușescu. Atâta doar că starea economică reală e, probabil, și mai dezastruoasă, cu o Românie aproape în întregime vândută sau amanetată. De unde și emigraţia fără precedent în toată istoria ţării. În plus, conflictul dintre Occident și Rusia pentru Ucraina se extinde de la o zi la alta spre Republica Moldova. Și, astfel, România intră într-un joc care nu e în întregime al său și care o depășește de departe. Se poate mai rău? Petru ROMOŞAN Sursa: cotidianul.ro

Danemarca obligă prin lege cultele să oficieze „căsătorii” homosexuale

«căsătoriei gay», iar acest lucru nu are nimic de-a face cu drepturile homosexualilor. Este, de fapt, o mișcare strategică pusă la cale de statul modern în încercarea de a obţine controlul direct asupra reproducerii populaţiei, desconsiderând importanţa familiei. Nu este vorba de justiţia naturală, ci de dorinţa manifestată de o tiranie biopolitică de a desfiinţa căsătoria și familia ca fiind cea mai importantă instituţie socială mediatoare.” „«Reţeta» pentru producerea confuziei psihologice, pentru divizarea familiei și crearea conflictelor sociale – scrie Milbank – este mult prea evidentă și nu poate fi ignorată”. „Un individ trăiește cel mai profund experienţa unei unităţi natural-culturale prin faptul că formarea acestei unităţi este consecinţa unui act interpersonal (așadar, «cultural»), de iubire. Acest lucru îi conferă sentimentul că înseși rădăcinile sale biologice sunt ancorate într-o naraţiune interpersonală. Din nou, a renunţa la această «gramatică» ar echivala cu a compromite cel mai profund sens al umanităţii și cu riscul de a preda întreaga putere tiraniei pieţei și a statului, tiranie care se alimentează din mituri referitoare fie la ideea unei naturi umane pure, fie la fabricarea unei lumi tehnocratice…” „Am acceptat în mod inconștient legalizarea unor practici a căror logică și ale căror implicaţii nu au fost niciodată serios dezbătute”, scrie Milbank. Puternica sa luare de poziţie reprezintă un nou semnal de alarmă.

Danemarca a adoptat, recent, legislația care obligă toate bisericile să ofere servicii de „cununie religioasă” cuplurilor de același sex. Nu doar Biserica Luterană, care este biserică de stat în Danemarca, ci toate bisericile. Știrea mai conține un detaliu interesant: ministrul de resort din guvernul danez, cel care a supervizat proiectul de lege și l-a susținut împotriva opoziției creștinilor este ateu (sau agnostic, cum este la modă acum să se spună). Așadar, cine discriminează pe cine, cine obligă pe cine – și, mai ales, cine nu și-a respectat promisiunile că nu va încălca niciodată libertatea religioasă a altora? Ați răspuns „lobby-ul homosexual”? Ați răspuns corect. Exact aceasta este dimensiunea onestității și respectului pe care activiștii gay îl au față de creștini: dimensiunea unei minciuni ordinare, disimulată atent sub cuvintele mari și termenii goi de conținut ai „drepturilor omului”. Danemarca este prima țară din lume care a legiferat o formă de „parteneriat civil” între persoane de același sex, în 1989. Astăzi, ea continuă să fie în avangarda ideologiei homofile, expunând celor care au ochi de văzut și minte de înțeles întregul plan: distrugerea celor doi stâlpi ai civilizației, Familia și Biserica. Naivii care mai cred că această luptă este despre „drepturile homosexualilor” mai au, oare, nevoie și de alte argumente?

Sursa: culturavetii.ro

Sursa: www.ortodox.md


Cultur=

20 IUNIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

AŞTEPTAREA – ZĂDĂRNICIE A LUMII MODERNE…

Clădirea fostului orfelinat, mai târziu cârmuirea Zemstvei guberniale a Basarabiei

(Pagini de jurnal)

30.VI.1993 Subconștientul nostru traumatizat din cauza convieţuirii pe durata a mai multor decenii cu un colos agresiv, căruia i s-a tot spus „frate mai mare”… Poţi deducea asta fie și din stupid-înduioșătoarea obsesie a diminutivelor: MOldovioară, ţărișoară; sau, pe firme: „Spicușor”, „Fluieraș”, „Izvoraș”, „Struguraș” și atâtea alte tâmpenioare (ori. Tâmpeniuţe?) a handicapului psihic care nu va fi ușor de tratat. Și altceva: e greu să scapi de pecinginea imperialistă. Pe unele firme, pe unele mașini speciale, pe etichete de preţuri din anumite buticuri persistă încă inscripţiile în rusește. Creierul aborigenilor se dovedește a fi un palimpsest sociopsihic prost civilizat: încă nu a fost curăţat de textele vechi, încă nu s-a scris pe el cu alt alfabet… Să nu fie cumva un palimpsest indelebil, sonoritatea acestui adjectiv fiind oarecum apropiată de cea a altui adjectiv, dramatic: debil… Însă cine ne poate împiedica să fim lucid-optimiști? Doar că, provizoriu, lenea și poate că încă lașitatea și cretinizarea noastră socialistă atât de conservatoare sau indiferentă… Să fi dat peste mine o criză de timp? Mai curând, o lăcomie, o zgârcenie de timp. De unde mă văd nevoit să dedic destule zile altor preocupări, care nu sunt cele ale literaturii. Deci, zgârcit la timp, nu îndrăznesc nici sămi recitesc lucrările apărute prin reviste. Zic că timpul de care dispun ar fi mai cu cale să-l consum pentru lecturi din alţi autori. Și-apoi, cam obositoare paginile tipografice presărate cu caractere de litere micromizerabile, încât, la anumite momente, văzul meu începe să facă.. scurtcircuite. Însă de recitit aș avea ce: interviurile cu Cezar Baltag („Basarabia”), C. D. Zeletin („Sud-Est”), Mircea Petean („Columna”), alte lucruri, care s-au cam adunat. Alte extrase din adagiile lui Ţuţea: „În lumea valorilor prietenia este câteodată o primejdie: ea falsifică ierarhia valorilor”. „Am fost totdeauna foarte ostil rușilor, pentru că și ei ne-au fost nouă. Îmi aduc aminte că, într-o societate de diplomaţi, mi s-a spus că rușii sunt un popor mesianic. Le-am răspuns că nu: rușii sunt un popor numeros cu o obrăznicie mesianică și care au preluat Bizanţul, considerându-se continuatorii strălucirii bizantine”. „… nu cred să fi întâlnit vreun rus care să fie normal; asta nu mi-o pot explica decât prin faptul că, probabil, s-au corcit cu tătarii”. „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau câte 25 de kile de lapte pe zi și apoi se balegă în șiștar”.

2.VII.1993 Din topul de cărţi procurat la București, am devorat-o neamânat pe cea a lui Emile Bréhier „Mari teme de filosofie”. De fapt, nici nu e prea voluminoasă, dar aproape densă, cu esenţializări ale cam dubioasei stări de lucruri în filosofia contemporană și nu numai: după părerea lui Edmund Hursserl (deja din alt volum, „Filosoful-Rege?”), criza filosofiei înseamnă criza tuturor știinţelor moderne, o criză mai întâi latentă care, cu timpul, se accentuează, devenind evidentă. Emile Bréhier formulează memorabil: criza principiilor. În virtutea fanteziei speculative care te însoţește (dacă – da!) în timpul lecturii altor texte, altor autori, Emile Bréhier „mi-a sugerat” să scriu un eseu, pe care l-am intitulat (deocamdată doar?): „Glosări asupra (posibilului) fenomen post-modern și a (imposibilei?) știinţe a literaturii”. Mai e ceva de făcut la el – completări, mici monturi, delicateţuri de stil (dar nu frumuseţuri!), însă cred că e un text interesant. Poate că, odată cu reflecţiile despre „Public-Presă-Putere”) (circa 8 pagini) sâmbătă-duminică re-dactilografiez și „Glosările…” care au cam același volum.

Tot ieri, am scris un poem inspirat de ipostaza unui Hemafroditos modern, care așteaptă să apară Venus din spumă, multă, de șampon, pe care o tot agită în cada din baie. Aș putea părea trivial? Doar pentru cei care nu vor recepta dramatismul din subtext. Doar atât. Fiindcă, pentru elucidarea unui poem oarecare, n-ar fi cazul (dar dacă ar fi, ar fi ridicol) să invoc drept motiv de ceartă pentru insensibili citatul din Husserl (că el mi-e acum sub mână, sub privire și în creier) despre „raţionalitatea «raţiunii leneșe» care ocolește lupta pentru o lămurire a premiselor ultime”. (Vai, termenul de luptă, aici, cred, stă pe conștiinţa traducătorului, care putea folosi: strădanie, efort etc.) În nr. 21-22-23, „Rl” publică fragmente din jurnalul lui M. R. Paraschivescu, interesante, dramatice, uneori – cutremurătoare, precum se poate judeca și după o mărturisire, pe care redacţia a pus-o de titlul: „Scriu însemnările unui sinucis”. (Pentru a mai atenua decepţiile trăite de poet, o remarcă: se crede că expresia „Îmi place subsuoara piciorului” ar fi pornit de la Nichita Stănescu, dar iată o frază din jurnalul lui D.R.P.: „…o blondă foarte despletită care-mi arată cât poate genunchii și prelungirea subsuorii lor”. Posibil să nu fi fost autorul nici Paraschivescu, ingenioasa expresie venind cine știe de când, de la vreun anonim, iar „subsuoara piciorului” contribuie puţin, cât o fi, la celebritatea lui Nichita.) Însă mai important îmi pare, firește, cu totul altceva, o notiţă de laborator pe care M.R.P. o face cam la aceeași vârstă, pe care o am eu acum. Împărtășesc ideile din text, reproducându-le în următorul citat desfășurat: „15 iunie 1955. Cred că mai am de învăţat cum se montează o poezie. Am scris acum câteva, unda din care, revăzând-o bătută la mașină, n-am mai reţinut decât ultimele două versuri din cele trei catrene. Am înţeles abia acum, la aproape 44 de ani, ceea ce până azi, abia când și când presimţeam: că o poezie nu se scrie cum o gândești, cum curge ea din tine. Totul, la început mai ales este doar o șuetă, un monolog, un discurs (cum înţeleg exact termenul lui Paul Valéry), o bâlbâială în decursul căreia poate scăpa vreo scânteiere de spirit. Important e ca să meargă creionul, să fie activ și să o surprindă. Odată născută această idee, restul poeziei e rumeguș. Și abia atunci începe cazna: făcutul poezie, a monturii care să pună cu multă discreţie nevăzută și surprinsă de vârful creionului. Dar voi avea vreodată oare timpul, răbdarea și forţa acestei munci de Sisif? Că e mai greu să confecţionezi o montură unui vers reușit, decât să surprinzi acest vers chiar. El poate ieși într-o secundă neprevăzută. Dar poţi lucra la montarea lui ani de zile…”

8.VII.1993 Ce lipitoare mai e și aparatul de telefon! Pus la fir lung, îl cărăbănesc după mine prin spaţiile apartamentului, să-l am la îndemână. Poate din motivul că nu suport sunetul strident și-l dau la semiton, la „șoaptă”… Totuși, aţâţă stridenţa zurgălăului său dintr-un metal cam ne-nobil, departe de a fi aramă sau fontă din turn bisericesc. Ei, alţii nu că în mașină, ci în borsetă poartă telefon… E o indispensabilă așteptare – zădărnicie a lumii moderne… La „Revista revistelor” din „Rl” nr. 22 este reprodusă și coperta „Vieţii românești” nr. 12 din 1992 (revista este într-o întârziere cauzată de o sincopă financiară pe care a avut-o anul trecut). Deci, e dat sumarul numărului viitor, ce va insera poeme de Mircea Ciobanu, Leo Butnaru, Petre Got. Când era în drum spre Costinești, i-am telefonat dlui Cezar Baltag care-mi spusese că deja nr. 1 apăruse, dar nu-l avea la îndemână. Mi-l expediază. Eh, câte asociaţii internaţionale își pun la baza activităţii lor poezie?! Aflăm că Sono Uchida, fost ambasador al Japoniei într-un șir de ţări, astăzi e „ambasadorul haiku-ului”, alias președintele Asociaţiei Internaţionale de Haiku. Italiana Anna Santoliquido e președinte a unei asociaţii, tot internaţionale, „Donne

e poesia”. Și-apoi această donna mobile e și o combatantă pentru re-identificarea femeii și feminismului, considerând că, la etapa istorică în care supravieţuim, feminismul ca atare s-a cam dus pe apele sâmbetei. Donna Anna își mai dezvăluie opiniile în felul următor: Am luptat pentru recunoașterea egalităţii femeibărbaţi, am obţinut-o, de azi încolo trebuie să deschidem un alt front, pentru a obţine recunoașterea diferenţelor femei-bărbaţi; o luptă pentru elementul de compunere care, împreună cu adjectivul feminism, să dea ceea ce e adevărat azi: post-feminismul. Domnul să le ajute pe donne, care mai revendică și altceva: diferenţa și în literatură, pentru reîntoarcerea donnelor-orfee la sentimente, sensibilitate, sexualitate. Să le dea Domnul har, ca să poată converti în vocabule alese „diferenţa” de sexualitate… Dar bărbatul contemporan? Aici, în estul postcomunist, e în mare parte cel căruia, pe la 1955, M. R. Paraschivescu, în jurnalul său, îi contura un portret jalnic. Iată-l pe voinicu’! – „…pe aleea circulară și plină de pietriș prăfos, un bărbat de vreo 30-35 de ani împingând un cărucior în care doarme ţâncul: e bărbatuldădacă, invenţia democraţiei populare, ca și bărbatul-fată în casă, pe care-l vezi oricând cu plasa în mână prin pieţe și magazine alimentare, ca și bărbatul-bucătăreasă, pe care-l surprinzi acasă cu șorţul peste cămașă și pantaloni. Și bărbatul-dădacă acesta e prototipul cetăţeanului din democraţia populară, scofâlcit, cu șanţuri adânci ce-i pornesc de sub umerii obrazului, până mai jos de colţurile gurii, părând mult mai bătrân decât este cu fruntea îngustată de zecile de riduri etc.” Păcat de adăugat ceva la această schiţă antologică… Ce destrăbălare în muzica de estradă rusească!... Borealii au așteptat libertatea, pentru ca să urle în microfoane ameninţări imperialiste, înjurături și tot felul de tâmpenii din cușca orangutanului. Trec întranzistoraţii, înmagnetofonizaţii vlăjgani pe sub balcoane și câte un fitecine-cântăreţul îi zice în slavonă de toate duhorile lumii; o duhoare șovină, agresivă și – destrăbălată, destrăbălată! Cu părere de rău, gunoiul acesta mai are răspândire pe aici, unde nu e Rusia… Sărăcia și înfometarea de totdeauna a Moscovei… Îmi povestea A. că, pe când făcea studii la institutul „Gorki”, făcea și ce face de obicei un bărbat cu o femeie, aceasta tânăra soţie a unui oarecare Ivan. O mai miluia cu niște bai. Odată, când se ridicară din culcuș, ea prinse a se îmbrăca, pentru ca la un moment să izbucnească într-un hohot de plâns sfâșietor. Motivul? Ah, ce motiv… Dânsa sesizase că A. observase că are chiloţii cârpiţi! (N-am vrut să tabuizez un termen dat de DEX, folosind „decenta” parafrază: „obiect de lenjerie, care acoperă corpul de la talie până mai sus de genunchi”.) Parcă pentru o femeie nu era, cu adevărat, un motiv de disperare, umilinţă și alte sentimente sfâșietoare, ca la Dostoievski? Eh, Moscova cea săracă și flămândă… În „Viaţa românească”, un vers excepţional de Gellu Naum: „îngeri bătrâni purtând nisip în ridurile frunţii”. Un vers nemuritor într-un poem din alte multe versuri, cărora ar fi trebuit să li se aplice metoda de care vorbea D. R. Paraschivescu în jurnal. În același număr 11-12/ 1991 al „VR” mult mai multe versuri surprinzătoare într-un poem de Dan Verona, autor pe care l-am recitit cândva, cel din volumul „Daţi ordin să înflorească magnolia”. (Poate că magnolia din curtea Casei Artelor din Galaţi… Acum vreo două primăveri, Sterian Vicol rupsese și-mi oferise o ramură de magnolie cu câteva flori mari pe ea. Aproape instinctiv, fără pic de premeditare, i-am readresat-o unei domnișoare care trecea prin preajmă. Ea a luat ramura cu un gest nespus de firesc, fără a da semne de surprindere sau suspiciune… bleagă, precum se întâmplă de atâtea alte ori. Se vede: domnișoara știe că e simpatică și că merită atenţie din partea lumii…)

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională aflat pe strada Alexei Șciusev, 103.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Duma urbană a indicat un lot de pământ, pe străzile Leova, Buiucani și Meșanskaia, de 1908 stânjeni pătraţi pentru construcţia orfelinatului din Chișinău. La sfârșitul secolului al XIXlea, aceste case au fost transmise Zemstvei guberniale. S-a păstrat o descriere scurtă a acestora din 1915: „Case din piatră, într-un parter, acoperite cu olane, tavanul și pereţii tencuiţi, podele din lemn, sobe de tip olandez, din cahle, în ea se află Secţia de asigurare, în care sunt șapte odăi cu 11 ferestre”. La sfârșitul secolului al XIXlea, toate clădirile care aparţineau Orfelinatului au fost transmise Zemstvei guberniale. S-a păstrat planul cartierului alcătuit în 1889 de către inginerul Paraschivoglu. Clădirea principală și blocurile de la colţ erau construite, în ele aflându-se pavilionul expoziţiei agrare și erau etalate obiectele de artizanat. Este un complex de clădiri, format începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și terminând cu perioada interbelică, care ocupa o jumătate din cartier, 60x30 stânjeni, mărginit din patru părţi de străzile M. Cibotari, A. Șciusev, M. Kogălniceanu și Sfatul Ţării. Primul dintre edificii a fost edificat blocul central, construit întrun parter A fost ridicat între anii 1854 și 1957, alcătuit din două aripi laterale și un corp central, construit de-a lungul liniei roșii a străzii Șciusev, cu o mică retragere pentru crearea unui cour-d’honeur în faţa intrării în clădire. Prezenta un complex din patru clădiri, construite de-a lungul străzii Șciusev, partea de sus a cartierului fiind ocupată de o fâșie de grădină. În axa de simetrie a cartierului a fost amplasată clădirea principală. Legătura dintre încăperi era soluţionată printr-un culoar care străbătea toată clădirea, cu o simetrie axială, dictată de amplasarea a două dormitoare pentru 15 băieţi și 15 fete, cu ferestrele orientate spre curtea interioară. Clădirea orfelinatului conţinea clase pentru lecţii și ateliere pentru instruirea prin muncă. Interioarele au păstrat carurile din ceramo-plastică, cu care sunt pavate culoarele, o sală, în care s-a aflat iniţial Muzeul de meșteșuguri, a păstrat decoraţia plastică din stucaturi. Faţada principală este realizată în stil eclectic în baza arhitecturii clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roșie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitaţia bosajelor orizontale, sunt plasaţi pilaștri, cu fusul conturat cu caneluri. În 1875 au fost construite două corpuri de casă întrun parter, amplasate la colţurile cartierului, una la colţul mărginit de strada Buiucani (Maria Cibotari) și alta – de strada Meșceanskaia (Sfatul Ţării), cu arhitectura identică și simetrică faţă de blocul central. Erau legate cu el prin culoare cu iluminare laterală dinspre strada Șciusev, unde, din cauza retragerii de la linia roșie, au fost create grădiniţe cu vegetaţie. În 1915, în una dintre ele, alcătuită din patru încăperi, se afla arhiva și depozitul Zemstvei. Arhitectura faţadelor repetă motivul grupului din trei ferestre, conturate de o arhivoltă comună. Cantina a fost construită perpendicular străzii M. Cibotari, la un interval de blocul central (ulterior retrasă într-o proprietate separată, str. M. Cibotari, 7). Ultima clădire a fost construită în perioada interbelică, amplasată perpendicular străzii Sfatul Ţării, cu arhitectura în spirit neromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu faţada laterală, construită pe linia roșie a străzii Sfatul Ţării, are o compoziţie simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streașină o friză dintro bordură în zigzag. Sursa: monument.sit.md


FLUX

12

Magazin 20 IUNIE 2014

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

„Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi” Librăria „Geanta cu cărți”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici într-o antologie intitulată „Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi”, tradusă din limba sârbă de Adrian Tănăsescu Vlas și tipărită de Editura Sophia, cu binecuvântarea Preasfințitului Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului. Cartea este concepută sub formă de răspunsuri oferite de Nicolae Velimirovici unor oameni cu profesii și ocupații foarte diferite care îl întreabă lucruri concrete legate de problemele și neînțelegerile din viața lor: despre criza mondială, blestemul părintesc, concursurile de miss, răzbunarea morților, interpretarea Evangheliei, duhul fricii, morala politică, sinucidere sau naționalism. Pentru a gusta din expresivitatea și inteligența răspunsurilor Sfântului Nicolae

Velimirovici, vă propunem un fragment din capitolul intitulat „UNEI FEMEI CULTIVATE pe care lumea o batjocorește fiindcă merge la Biserică”: „La batjocură să răspunzi prin zâmbet. Batjocura lor vine din răutatea inimii; zâmbetul tău să fie lipsit de răutate. Neștiinţei i se potrivește batjocura, iar cunoașterii, zâmbetul. Prin zeflemeaua lor, ei fac să crească preţul rugăciunii tale înaintea Veșnicului Judecător: fiindcă lui Dumnezeu cea mai dragă îi este rugăciunea sufletului curajos care-i înconjurat de săgeţile răutăţii, urii, ticăloșiei și batjocurii. Toate săgeţile acestea sunt boante la vârf și ascuţite la coadă, așa încât sărind înapoi din tine pricinuiesc răni înșiși săgetătorilor. Soţia împăratului David, Mihala, și-a bătut joc de o rugăciune însufleţită a bărbatului ei. De această batjocură Dumnezeu S-a aflat mai jignit decât împăratul David. Drept aceea, Cel Preaînalt a pedepsit-o pe Mihala, și Mihala, fiica lui Saul, nu a avut copii până la moartea sa. Cine urmărește cu luare-aminte destinele și întâmplările ome-

nești, acela se poate încredinţa că și în zilele noastre Dumnezeu pedepsește cu asprime pe cei ce își bat joc de lucrurile sfinte. Iar tu să spui batjocoritorilor tăi – asta dacă socoţi că vreun cuvânt este pentru ei leac mai tare decât tăcerea –, să le spui: „Mă mint cumva ochii mei sau văd eu bine că voi în fiecare zi vă rugaţi de negustori și de judecători și de poliţiști ba pentru una, ba pentru alta? Și atunci, de ce vă bateţi joc de mine când mă rog Veșnicului nostru Ziditor? Oare nu e mai caraghios să te rogi unui neputincios decât Celui Atotputernic? Oare nu e mai nebunesc lucru să te închini prafului decât Făcătorului de viaţă și Domnului?...” „Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi” de Nicolae Velimirovici, dar și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edituri din România, pot fi găsite la librăriaatelier „Geanta cu cărți” din Chișinău, strada Coropceanu, 17, care își deschide ușile pentru toți cei care iubesc cartea și alte lucruri frumoase făcute cu drag, pe data de 22 iunie. Igor PÂNZARU, FLUX

TOP 5 Cele mai avansate construcţii antice Civilizaţiile antice au dat, deseori, dovadă de o ingeniozitate extraordinară. Cei de la „Cracked“ au realizat un top al celor mai interesante și mai complexe construcţii din perioada antică.

Complexul subteran de la Derinkuyu

În Turcia, în 1960, sub orașul Derinkuyu, a fost găsit un alt oraș, așezat pe 18 nivele. Descoperirea a fost făcută în timpul renovării unei case. Se crede că orașul subteran a fost construit în jurul secolului 8 î.E.n și putea susţine circa 20.000 de locuitori. Cercetătorii sunt de părere că acesta urma să servească pe post de buncăr, în cazul unei catastrofe naturale sau al unui război. Totuși, înăuntru exista acces la apă potabilă, încăperi private, spaţii comune, magazine, loc de depozitare pentru animalele de fermă și școli. Situl nu a fost excavat în totalitate nici până în prezent.

Hipogeul Hal Saflieni are proprietăţi acustice bizare

Construcţia a fost descoperită în 1902, în Malta, de o echipă de muncitori care făceau excavaţii. Ei au căzut în hipogeu după ce au găurit, din greșeală, tavanul. La intrare au fost descoperite peste 7.000 de schelete. Muncitorii au decis să arunce o privire prin construcţia structurată pe trei etaje și au descoperit un aspect uimitor. Vocile masculine se propagă în întreg complexul, dacă vorbitorul stă într-un anumit punct. Însă sunetele emise de acesta trebuie să fie cuprinse între 95 și 120hz, adică vocea femeilor nu are același efect. Mai mult, s-a descoperit că sunetele transmise prin hipogeu au proprietatea de a stimula centrul creativ din creierul ascultătorului. Oamenii de știinţă încă nu au reușit să recreeze proprietăţile acustice ale templului.

Barajul Marib a funcţionat 1.000 de ani

Pumapunku, oraşul Lego Pumapunku a fost construit de poporul Tiwanaku, din Bolivia antică. Acesta se deosebește de alte

PENTRU SUFLET

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

O D E S A ûi C R I M E E A 09 – 14 septembrie 2014

Ziua 1: Deplasare din Iaúi, ora 07.00 (de la Palatul Culturii), spre Odesa pe ruta Chiúinău-Odesa (350 km). Catedrala Mitropolitană „Schimbarea la FaĠă” – moaútele Sf. Ier. INOCHENTIE, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului – Kaèpirovskaia. Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” – moaútele Sf. Cuv. IONA, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului – Kaèpirovskaia úi cea din Iviron. Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro).

orașe prin modul în care sunt făcute clădirile. Arhitecţii au folosit sute de blocuri de piatră uriașe, identice, pentru a face diverse clădiri. E ca și cum cineva ar folosi piese Lego uriașe pentru a construi un oraș. Tăieturile din piatră sunt atât de precise, încât, în zilele noastre, s-ar folosi un laser pentru a le realiza. Cel mai mare bloc cântărește aproximativ 130 de tone. Reprezentanţii civilizaţiei Tiwanaku au dispărut, iar incașii au ajuns să-i considere zei.

Gobeli Tepe, cea mai veche construcţie umană În anii 1960, în Turcia, o echipă de cercetători a descoperit o structură formată din stâlpi din piatră așezaţi în cerc. Structura era foarte similară celei de la Stonehenge, însă cu mult mai veche – cu 6.000 de ani mai veche.

Barajul Marib a fost construit în anul 750 î.E.n. și este considerat una dintre cele mai importante invenţii din perioada antică. Barajul era dotat cu canale, porţi, căi de vărsare și a rezistat aproximativ 1000 de ani. Barajele construite cu tehnologie modernă funcţionează în jur de 100 de ani. Construcţia avea 600 de metri lungime și a transformat Yemenul antic într-o oază fertilă. Barajul a rezistat până în anul 600 d.Hr.

PE L E R I N A J E

Ziua 2: Mic dejun. Deplasare spre Simferopol (470 km). Sosire în Simferopol, aprox. ora 16.00. Catedrala Sfânta Treime – moaútele Sfântului Ierarh LUCA, doctorul fără de arginĠi. Catedrala SfinĠilor Apostoli Petru úi Pavel – moaútele Sfântului Ierarh GURIE (†1882), Icoana Făcătoare de minuni a Sf. Ier. Nicolae. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 3: Mic dejun. Yalta. Catedrala Sf. Alexandru Nevski. Palatul LIVADIA, (reúedinìa de vară a familiei imperiale), Biserica cu hramul "ÎnălĠarea Sfintei Cruci". Castelul “Cuibul Rândunicilor”. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 4: Mic dejun. BAHCISARAI – supranumit Muntele Athos al Crimeii. Mănăstirea de călugări din munte (peúteră) „Adormirea Maicii Domnului”, Închinare la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Mănăstirea Inckerman. Construită în piatră deasupra peúterii Sf. Ap. Andrei. În biserica rupestră din mănăstire se află un paraclis închinat Sf. Ap. Andrei úi reprezintă, de fapt, chiar peútera în care a locuit Sfântul Apostol úi ucenicii săi; un al doilea paraclis (cel mai mare, în care se slujeúte) este închinat Sf. Clement – papă al Romei, ucenicul Sf. Ap. Petru, exilat de împăratul Traian la Chersones úi martirizat la anul 99. Aici se află racla cu Sfintele lui Moaúte. Hersones (SEVASTOPOL) Catedrala Sf. Cneaz Vladimir. A fost construită pe locul unde a fost botezat Sf. Cneaz VLADIMIR în anul 988, socotit ca cel care a încreútinat poporul rus. (TAXA de intrare 4 Euro). PLIMBARE PRIN SEVASTOPOL. FIOLENT – muntele Maicii Domnului. Mănăstirea Sf. Gheorghe Biruitorul. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina. Ziua 5: Mic dejun. Deplasare Simferopol-Odesa (470 km). Mănăstirea Sf. Prooroc Ilie – moaútele Sf. Gavriil Athonitul, icoana Maicii Domnului alăptând. Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro). Ziua 6: Mic dejun. Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, moaútele úi mormântul Sf. Cuv. KUKgA úi talpa Sf. Ap. ANDREI. Deplasare OdesaChiúinău-Iaúi (350 km). Sosirea în Iaúi, aprox. ora 20.00 (în funcĠie de formalităĠile vamale). PreĠul pelerinajului: 300 Euro. PreĠul include: * transport, viza de intrare în Crimeea (Rusia), masă (dejun èi cină), 5 nopìi de cazare (Hotel** în Odesa, Crimeea/Pensiune la 200 metri de Marea Neagră), asigurare medicală, ghid local, traducător úi taxe vamale.

Gobekli Tepe este considerată cea mai veche construcţie umană, fiind făcută în anul 9.000 î.E.n., în Epoca de Piatră. Construcţia a fost realizată înainte de invenţia agriculturii și în împrejurimi au fost găsite numeroase oase de animale. Cercetătorii sunt de părere că Gobekli Tepe avea un rol religios. Sursa: histori.ro

Nu sunt incluse în preĠ: - intrarea la unele obiective turistice, - cina în Odesa (4 Euro). Următoarele pelerinaje: Kiev, Poceaev, Cernigov. 15-20 iulie. PreĠ: 500 lei Grecia – 09-21 august. PreĠ: 450 Euro.

Marin Osoianu http://pelerinajeucraina.com

ª0744848704 www.byzantion.ro


Programe 20 IUNIE 2014

23

Luni IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 3.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. SUA - Portugalia. 11.35 World stories - lumea în reportaje. 12.00, 13.10 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creație. 14.05 Știință și inovare. 14.35 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.05 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 15.35 Profil de savant. 16.00 Energia de alternativă. 16.30 Accente economice. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

24

Marţi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 3.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.35, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.00 Documentar. „Global 3000”. 12.30 Accente economice. 13.10 Baștina. Magazin agricol. 14.00, 5.20 La noi în sat. 14.35 Portrete în timp. Elena Răcilă. 15.05 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 16.00 Documentar. „Colecția design”. 16.30 Gagauz ogea. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial.„AGRODOLCE”. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Maeștrii iluzionismului (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.5 și 6, an 1 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4739 15:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Obsesia 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.5, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: In umbra terorii 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4740 15:00 Film: Tornade înghețate 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Îngerii lui Charlie: În goana mare 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.6, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Сергей Газаров, Юрий Стоянов, Лариса Гузеева в многосерийном фильме„Море. Горы. Керамзит” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Политика” 01:00 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:40 Курт Рассел в фильме „Большой переполох в маленьком Китае” 03:15 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы. Керамзит”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Сергей Газаров, Юрий Стоянов, Лариса Гузеева в многосерийном фильме „Море. Горы. Керамзит” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Познер” 01:00 Ночные новости 01:10 Комедия „Официантка” 02:50 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LE SARCOPHAGE GLACÉ DE MONGOLIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 16:49 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 BOULEVARD DU PALAIS 21:00 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES FRANÇAIS DU JOUR J 23:32 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LES BONNES FEMMES 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 TEMPS PRÉSENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 48 HEURES PAR JOUR 20:55 TAUREAU TAUREAU 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:30 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA 2:46 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 ARTISANS DU CHANGEMENT

25

Miercuri IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 3.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.35, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Documentar. „Almanah cinematografic”. 13.10 Cultura azi. 13.55 Mit teatral cu Anatol Răcilă. 14.40 Documentar. „Euromaxx”. 15.50 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Accente economice. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tornade înghețate (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Promotor (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4741 15:15 Film: Totul se plătește 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Amenințarea nopții 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.7, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы. Керамзит”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Сергей Газаров, Юрий Стоянов, Лариса Гузеева в многосерийном фильме „Море. Горы. Керамзит” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Роковая любовь Саввы Морозова”. Фильм 1-й 01:00 Стивен Сигал в фильме „Помеченный смертью” 02:30 Ночные новости 02:40 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:01 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 ÉPICERIE FINE 13:38 L’HISTOIRE SECRÈTE DES COUPES DU MONDE DE FOOTBALL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’EFFRONTÉE 16:35 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 SHANGHAI BLUES, NOUVEAU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 L’HEURE DU SECRET 1:42 L’HEURE DU SECRET 2:24 LE DESSOUS DES CARTES 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

13 26

FLUX Joi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15, 5.30 Русский мир. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.35, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.00 O seară în familie. 13.10 Ion Gagim la 65 de ani. Concert aniversar. 14.40 Documentar. „Almanah cinematografic”. 15.10 Erudit-cafe. Concurs. 15.40 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.30 Super-loto„5” din„35”. 18.35 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Dosar public. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 10:45 Film: Totul se plătește (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4742 15:00 Film: Disparută fără urmă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Acum ori niciodată 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.8, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы. Керамзит”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Сергей Газаров, Юрий Стоянов, Лариса Гузеева в многосерийном фильме „Море. Горы. Керамзит” 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Роковая любовь Саввы Морозова”. Фильм 2-й 01:00 Фильм „Тезки” 02:55 Ночные новости 03:00 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 RICARDO 13:37 VIOL, DOUBLE PEINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:31 MAUVAIS KARMA 16:00 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’HEURE DU SECRET 20:12 L’HEURE DU SECRET 21:00 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 D’AMOUR ET D’EAU FRAÎCHE 23:24 LA VILLE LUMIÈRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:01 LES SECRETS DE LA SELEÇÃO 2:52 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 ARTISANS DU CHANGEMENT


14

FLUX 27

Programe 20 IUNIE 2014

Vineri

28

IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.55 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Documentar. „Viața noastră privată pe web”. 7.10, 8.15, 3.40 Bună dimineața! 8.45, 19.00 Semnarea Acordului de Asociere RM-UE. Ediție specială. 11.00 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 13.30 Festivalul Internațional de Arte „Plai Natal”. 15.00 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 15.30 Ring Star. 16.30 Stil nou. 17.00, 23.00 - ȘTIRI (рус). 17.45 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 18.30, 1.05 Documentar. „Arts 21”. 21.00, 3.00 MESAGER. 21.50 Concert din PMAN. Transmisiune în direct. 23.20 „Summer Niht”. Concert din Viena. 1.30 Ion Gagim la 65 de ani. Concert aniversar. 5.00 Dosar public. 07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dispărută fără urmă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Viața de liceu 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Speed 2: Croazieră infernală 23:15 Film: Operațiune riscantă 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Operațiune riscantă (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Море. Горы. Керамзит”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Точь-в-точь” 01:00 „Primele știri” (rus) 01:10 Алена Бабенко, Сергей Юшкевич в фильме„Прощание” 02:55 Татьяна Догилева, Юрий Назаров, Сергей Гармаш в фильме „Обида” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 À LA DI STASIO 13:38 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’HEURE DU SECRET 15:45 L’HEURE DU SECRET 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:31 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:55 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 1:56 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 2:58 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:51 TV5MONDE LE JOURNAL 4:17 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă IUNIE

6.05, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeții”. 6.45 Film. „ȚINTA LEGITIMĂ” (SUA, 2010). 8.30 În ritm de dans. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Art-club (рус). 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 „Ce frumoasă este viața!” Rozalina Buldumea. Spectacol muzical. 13.30 Știri pozitive. 13.50 Energia de alternativă. 14.15 Chișinăul de ieri și de azi. 14.30 Documentar. „Euroboxx”. 15.00 „Istoria nu uită, nu iartă...”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Dialog social. 18.05 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Dor. Program muzical. 3.35 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creație. 5.30 Documentar. „Drumeții”.

29

Duminică IUNIE

6.05, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Aniversări. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. „Colecția design”. 9.30 „Copilărie, vis cu pălărie”. Program distractiv. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Evantai folcloric. 13.40 Festivalul Iei. 14.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 16.35 World stories lumea în reportaje. 17.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.30 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 ARTelier. Pictorul Gheorghe Jalbă. 3.35 Erudit-cafe. 4.05 Casa mea. 4.35 Augustine Florea. Concert de caritate. 5.35 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep.11, an 1 11:00 Promotor 11:30 Film: Viață de liceu (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 Serviți, vă rog! (r) 15:15 Film: Clubul de noapte 17:00 Film: Minele regelui Solomon 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Saga amurg: zori de zi, partea a II a 23:15 Film: Încredere 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 Film: Încredere (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:35 Ален Делон, Клаудия Кардинале, Берт Ланкастер в фильме Лукино Висконти „Леопард” 06:00 Новости 06:15 Фильм „Леопард”. Продолжение 07:30 Александр Панкратов-Черный в фильме „Мы из джаза” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 100 лет со дня „Сараевского убийства”. Премьера. „Дорога к Первой мировой” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 Майкл Дуглас, Кэтлин Тернер в приключенческом фильме „Роман с камнем” 15:05 „Клара Лучко. Поздняя любовь” 15:50 Марина Ладынина, Клара Лучко в фильме „Кубанские казаки” 17:40 Иннокентий Смоктуновский, Олег Ефремов, Анатолий Папанов, Ольга Аросева в комедии „Берегись автомобиля” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Комедия „Берегись автомобиля”. Продолжение 19:35 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. „Вся жизнь в перчатках. Продолжение следут” 00:15 Дмитрий Нагиев, Нонна Гришаева в комедии „Мужчина с гарантией” 01:45 Виталий Соломин, Вера Глаголева в фильме„Искренне Ваш...” 03:05 Сергей Никоненко, Михаил Глузский в фильме „Места тут тихие” 04:25 Приключенческий фильм „Морские рассказы” 7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 2.05-6.45 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.05 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 11:59 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:59 DÎNER À LA FERME 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 NICOLAS LE FLOCH 2:29 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep.12, an 1 11:00 Film: Clubul de noapte (r) 13:00 Știrile PROTV 13:15 Teleshopping 13:30 Serviți, vă rog! (r) 15:15 Film: Minele regelui Solomon (r) 17:00 Film: Mirajul dansului 2 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film artistic 22:45 Film artistic 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serviți, vă rog! (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Serial: Maeștrii iluzionismului (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Комедия „Луковые новости” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Луковые новости”. Продолжение 07:05 Фильм Леонида Быкова „Аты-баты, шли солдаты...” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Приключенческий фильм „Жемчужина Нила” 14:10 „Сергей Жигунов.” Теперь я знаю, что такое любовь” 15:05 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в фильме „Принцесса на бобах” 16:55 „Универсальный артист” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Универсальный артист”. Продолжение 19:00„Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 Воскресное„Время”. Информационно-аналитическая программа 22:40 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:50 „Повтори!” Пародийное шоу 02:30 Фильм Сергея Соловьева „Одноклассники” 04:10 „В наше время” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 8.20, 18.45, 0.20, 4.50 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45-18.45, 19.25-0.20 Seriale. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES NOUVEAUX JOURNALISTES 6:24 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 13:10 FLASH INFO 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 NUS & CULOTTÉS 20:22 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TROIS HOMMES ET UN COUFFIN 23:41 CHRONIQUE DE L’ENNUI 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 D’AMOUR ET D’EAU FRAÎCHE 2:32 LES CARNETS DE JULIE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AWA O GBÉ, UNE AVENTURE HUMAIN

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

20-27 iunie Berbec Deși aveţi foarte mult de lucru la serviciu, unul dintre membrii familiei are nevoie de ajutorul vostru. Persoana iubită vă admiră altruismul și vă iubește de două ori mai mult pentru devotamentul de care daţi dovadă.

Taur Vor avea loc unele schimbări neașteptate în programul vostru, cum ar fi amânarea unor întâlniri sau semnarea unor contracte. În ciuda acestor deziluzii, veţi avea parte de multe reușite profesionale și vi se va cere părerea în chestiuni importante.

Gemeni În acest interval, sunteţi dominat de un spirit critic accentuat, din cauza căruia nu sunteţi foarte mulţumit de ceea ce faceţi, dar și exigent cu cei din jur. În viaţa de cuplu, încercaţi să întrerupeţi rutina cu activităţi relaxante.

Rac Treceţi printr-o perioadă încărcată la serviciu, cu sarcini mai multe ca de obicei, dar cu răbdare și calm le duceţi la bun sfârșit. Unii vor primi oferte de a-și schimba locul de muncă, dar care trebuie analizate cu atenţie.

Leu Dacă primiţi oferte de colaborare, analitaţi-le în cele mai mici detalii, pentru a nu fi dezamăgiţi după aceea. Încercaţi să nu sufocaţi partenerul de cuplu din prea multă dragoste, va aprecia cu siguranţă un pic de independenţă.

Fecioara Asaltaţi din toate părţile, se anunţă o săptămână agitată, cu termene-limită care se apropie, noi responsabilităţi și colegi care pleacă în concediu. Din fericire, sunteţi organizaţi și veţi rezolva eficient sarcinile de serviciu.

Balanţă În cazul în care apar probleme de comunicare la serviciu, iar colegii se pierd în discuţii sterile, veţi ști să nu vă lăsaţi cuprinși de panică și să găsiţi o soluţie realistă. Luciditatea este cuvântul de ordine al săptămânii.

Scorpion Deciziile pe care le veţi lua la începutul intervalului vor avea urmări pe termen lung. Înainte de a cumpăra sau vinde ceva, calculaţi și evaluaţi foarte bine toate variantele și cereţi sfatul unui expert.

Săgetător La serviciu, fiţi foarte atent la mesajele care vi se trimit, treceţi printr-o perioadă în care se pot crea ușor confuzii și, mai ales, pentru cei care lucrează în domeniul comunicării, nicio zi nu seamănă cu alta.

Capricorn În această perioadă, veţi face ore suplimentare câteva zile la rând, dar recompensele financiare vor fi pe măsură. În viaţa de cuplu, treceţi printr-o perioadă privilegiată, în care vă exprimaţi cu ușurinţă sentimentele.

Vărsător Deși nu vă stă în fire, în această săptămână treceţi prin ușoare crize de gelozie, convinși că persoana iubită nu vă acordă suficientă atenţie. Relaxaţivă mai mult, pentru a vedea realitatea cu mai multă detașare.

Peşti Treceţi printr-o perioadă favorabilă în carieră, în care succesele sunt ușor de obţinut și munciţi cu mai mult entuziasm ca de obicei. Este totuși important să vă păstraţi calmul și să nu vă enervaţi dacă ceilalţi nu lucrează la fel de repede ca voi.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 696 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


Diverse 20 IUNIE 2014

FARMACIA NATURII Ce efecte benefice au caisele asupra sănătăţii? Caisul este originar din China și are o mare arie de răspândire, fiind cultivat în Europa, America și Asia.

Caisul are fructe foarte bogate în elemente nutritive parfumate și gust deosebit de plăcut. Fructele proaspete conţin cantităţi apreciabile de vitamina A (250 miligrame la 100 de grame de fructe), vitamina C, vitaminele B1 și B2. Caisele proaspete au o valoare energetică de 50 kcal la 100 de grame, iar cele uscate de 306 kcal. Aceste fructe sunt indicate mai ales persoanelor care suferă de tulburări digestive, dureri abdominale, balonări. De asemenea, caisele au efecte pozitive în cazul persoanelor suferinde de anemie, îndeosebi de anemii consecutive cauzate de hemoragii. În aceste cazuri, caisele contribuie la regenerarea ţesuturilor, mai ales a celui nervos. Și în cazul convalescenţilor, caisele au efecte benefice. Datorită proprietăţilor de tonifiere nervoasă, caisele pot fi consumate în special în astenii, stări depresive, nevroze și insomnii. „Acţiunea asupra tranzitului intestinal este paradoxală. Astfel, în timp ce fructele proaspete sunt astringente, antidiareice, cele uscate sunt ușor laxative”, remarcă dr. Ovidiu Bojor în volumul „Pledoarie pentru viaţă lungă”. Caisele reprezintă și o importantă materie primă în cosmetică pentru tonifierea tenului normal. Chiar dacă nu au multe proprietăţi medicinale, totuși caisele sunt fructe foarte bune la gust, foarte nutritive și foarte digerabile, cu aport mare de vitamine. Ele pot fi consumate ca atare sau preparate sub formă de suc, compot sau dulceaţă. De asemenea, caisele sunt excelente și ca fructe uscate. În cosmetică se utilizează măștile din caise zdrobite sau loţiunile cu suc.

15

FLUX

STUDIU

De ce e bine să mănânci pâine albă?

Experţii au descoperit că aduce un beneficiu incredibil Până acum, nutriţioniștii recomandau să evităm pâinea albă și chiar să o înlocuim cu cea integrală. Însă cercetătorii susţin că ar putea reprezenta o opţiune sănătoasă. Un studiu recent, publicat în Journal of Agricultural and Food Chemistry, arată că pâinea albă stimulează dezvoltarea bacteriilor benefice din intestine. Aceste bacterii sunt foarte importante pentru sănătate. Dacă numărul lor scade, organismul este mai predispus la boli. Pentru a stimula aceste culturi de

bacterii benefice, dieta este foarte importantă, iar diferite studii au demonstrat rolul pozitiv al fibrelor și probioticelor. Puţini cercetători au studiat însă efectul polifenolilor, care se regăsesc în foarte multe alimente: fructe, legume, cereale. Sonia Gonzales și echipa ei de cercetători s-au axat tocmai pe acest detaliu. Au întrebat 38 de adulţi sănătoși ce alimente consumă, apoi au analizat ce culturi de bacterii sunt prezente în intestinele acestora. Astfel, ei au observat că pectina, substanţă care se regăsește în citrice, scade numărul bacteriilor benefice.

În schimb, pâinea albă stimulează producţia de Lactobacillus, un grup de bacterii foarte bune pentru sănătate. Până acum, nutriţioniștii recomandau înlocuirea pâinii albe cu

Băuturile reci – delicioase, dar sănătoase? Nu e vară fără un suc rece, aromat, perfect! Însă nu faceţi din băuturile la temperaturi scăzute favoritele anotimpului cald! Chiar dacă vi se pare anormal să vă delectaţi cu băuturi la temperatura camerei, există suficiente argumente ca să optaţi pentru această variantă de consum! Consumul frecvent al băuturilor reci este o îngrijorare a medicilor specialiști ORL. Explicaţia acestora? “Lichidele reci diminuează capacitatea de apărare a regiunii cervicale. Laringele va coborî și va ridica mai încet în timpul deglutiţiei, mecanism natural de protecţie în timpul înghiţitului”. ”Ce se întâmplă, de fapt? Mecanismul favorizează acţiunea factorului toxic la nivelul laringelui”, explică prof.

dr. Viorel Zainea, șef secţie chirurgie ORL. Iar factorul toxic se găsește atât în ţigări, cât și în poluanţii din atmosferă. Referindu-ne doar la băuturile reci, chiar dacă nu fumaţi, nu consumaţi alcool, doar acestea scad capacitatea de apărare a mucoaselor din interiorul gâtului. Merită atunci să le consumaţi frecvent? Cu siguranţă nu, chiar dacă afară vor fi 40 de grade Celsius, chiar dacă vi se pare că o vară perfectă presupune un lichid rece și un loc perfect la mare. Consumaţi așadar sucuri din fructe și legume la temperatura camerei, evident nu ale celor arse sub razele soarelui. Csid.ro

LA MARE, LA SOARE!

Piese esenţiale pe care le iei când mergi la plajă

Revistafelicia.ro

Ești pregătită pentru un nou sezon la mare? Iată câteva piese pe care este musai să le iei la plajă sezonul acesta. Dacă pleci în vacanţă trebuie să iei cu tine câteva piese esenţiale. Află ce trebuie să știi pentru a avea bagajul complet de plajă. Asigură-te mai întâi că ai cel puţin două costume de baie. Îţi recomandăm să iei cu tine unul în două piese pentru zilele la plajă și unul întreg pentru serile la piscină. Nu uita de pălăria din paie care te va feri de soarele arzător, de ochelarii coloraţi, o pereche funky de flip-

Decor marin în locuinţa ta Putem aduce în locuinţa noastră farmecul unui decor maritim, trebuie doar să ne lăsăm imaginaţia să zboare, să avem curajul să îmbinăm accesorii, de la ancore, scoici și până la felinare ori sticluţe cu nisip. Iată câteva sfaturi despre cum să îţi amenajezi locuinţa în stilul marin. Stilul marin se potrivește perfect persoanelor care iubesc marea, tot ceea ce amintește de vară. De aceea, un living în care predomină mobilierul alb și cel în tonuri nisipii sunt alegerea perfectă. Nuanţele de albastru, de bleu ale diverselor obiecte de mobilier, vor întregi atmosfera de vacanţă și relaxare. Alegeţi o masă de cafea albă, din lemn, cu însemne marinărești și mânere sub formă de funie, veioze și lustre supradimensionate. Decoraţi pereţii cu tablouri care duc cu gândul la vacanţă: fotografii de la mare, scoici li-

pite. Simplitatea este cea care caracterizează stilul marinăresc, astfel încât interiorul nu trebuie încărcat cu prea mult mobilier. Folosiţi pentru ferestre perdele vaporoase, albe, lumina care va intra în living va fi deosebit de reconfortantă. Relaxaţi-vă seara, în weekend, în fotoliul moale și visaţi la vacanţa binemeritată. Optaţi pentru texturi fluide, care amintesc de briza mării, pentru interioare luminoase. Vor sugera ideea de mare, de spaţiu vast. Nodurile marinărești, plasele stilizate care le imită pe cele originale, corpurile de iluminat asemenea felinarelor de la bordurile navelor sunt un must have al acestui decor. De aceea, orientaţi-vă pentru hol, către obiecte de depozitare sub forma unor coșuri împletite, pentru cufere în loc de noptiere. Vara se poartă stilul navy, așadar, cum ar fi să ne trezim în fiecare dimineaţă cu marea aproape? Condo.kudika.ro

flops, geanta supradimensionată pentru plajă și crema cu factor SPF ridicat. În funcţie de perioada pe care o petreci în vacanţă, ia cu tine cel puţin două ţinute pentru plajă. Poţi alege fie o rochie maxi dintr-un material diafan, o fustă sau un șort pe care le poţi combina cu un T-shirt cu un print simpatic. Poţi fi elegantă chiar și la plajă. Ia cu tine o pereche de cercei și un colier statement... foarte cool în acest sezon. Îţi recomandăm să nu le porţi împreună. Glamourmagazine.ro

pâinea neagră, integrală sau cea cu cereale, sortimente care conţin mai multe fibre și considerate mai bogate în nutrienţi. Doctorulzilei.ro

FRUMUSEŢE Avantajele pe care le aduce bicarbonatul de sodiu frumuseţii tale

În ceea ce privește soluţiile pentru o piele mai frumoasă, păr mai mătăsos sau unghii puternice, acestea se află de cele mai multe ori chiar în bucătăria noastră. Sunt foarte multe ingrediente pe care le ignorăm și care fac minuni când vine vorba de frumuseţe. Unul dintre acestea este chiar nebănuitul bicarbonat de sodiu. Acesta are multiple beneficii, de la îndepărtarea petelor roșii și a acneei până la reducerea aspectului gras al părului.

1. Deodorant natural Bicarbonatul de sodiu combate mirosurile neplăcute și petele de transpiraţie de pe hainele noastre. Tot ceea ce trebuie să faci este să amesteci bicarbonatul cu un pic de apă până devine o pastă și să o aplici la subraţ. Tocmai ai obţinut un deodorant natural.

2. Curăţă părul Din când în când, părul nostru mai are nevoie de o schimbare și de revigorare. Îl poţi readuce la viaţă și îl poţi curăţa, adăugând o cantitate mică de bicarbonat de sodiu în șamponul tău.

3. Îţi face dinţii mai albi Dacă vrei să prepari o soluţie pentru dinţi mai albi, amestecă o lingură de bicarbonat de sodiu și 5 picături de apă oxigenată până obţii o pastă. Mai poţi adaugă un pic de apă dacă crezi că este necesar. Aplică această soluţie pe dantură și lasă să acţioneze 5 minute. După acest procedeu, spală-te normal pe dinţi și clătește cu apă. Pentru rezultate mai bune, fă acest lucru o dată pe săptămână.

4. Reface cuticulele Unghiile cu gel sunt foarte în vogă la ora actuală. Dacă ai exagerat și cuticulele tale arată de parcă ar fi fost în război, folosește bicarbonatul de sodiu. Obţine o compoziţie din apă călduţă, bicarbonat și masează această pastă pe unghii. Această „cremă” de casă este foarte bună și pentru mâinile tale. Romanialibera.ro


FLUX

16

Interviu 20 IUNIE 2014

"Visul meu este să devin profesor universitar de matematică" Interviu cu Nicolae Șapoval, absolvent al Liceului Teoretic „Orizont”, un tânăr pasionat de matematică, deţinător al mai multor medalii și premii în cadrul unor concursuri naţionale și internaţionale la disciplina respectivă. - Când și în ce împrejurări a luat naștere pasiunea ta pentru matematică? - Când eram mic, am fost tare impresionat de jocurile pe calculator. Tata mi-a zis că pentru a putea elabora astfel de jocuri trebuie să fiu un bun programator, iar pentru asta este nevoie să cunosc foarte bine matematica. Probabil, această frază mi-a trezit interesul pentru disciplina dată. În clasele primare rezolvam problemele cu ușurinţă și datorită acestui fapt prima mea învăţătoare mi-a propus să particip la olimpiada pentru clasa a 4-a. Atunci am luat primul meu premiu, care m-a determinat să lucrez mai departe și să învăţ mai multe. - Ce te-a motivat să aprofundezi anume această disciplină? - În fiecare an am participat la concursuri municipale, dar începând din clasa a 7-a am ajuns la olimpiada republicană de matematică și la diverse concursuri de peste hotare. Posibilitatea de a vizita ţări noi mi-a adus multă plăcere, iar performan-

ţele și premiile obţinute m-au motivat să perseverez în această direcţie. Pe parcurs, matematica a început să-mi pară tot mai interesantă. Consider că, în mare parte, acest interes a fost susţinut de profesorul meu de matematică, domnul Marcel Teleucă. Atunci când ai alături un profesor bun, învăţătura devine nu doar ușoară, ci și captivantă. - Care sunt cele mai relevante performanţe pe care le-ai obţinut în acest domeniu? - Am reușit să iau locul I atât la olimpiada municipală de matematică, cât și la cea republicană. Mă bucur mult că am participat la Olimpiada Internaţională din Argentina și la Olimpiada Balcanică din Cipru, unde m-am ales cu medalii de bronz. Medalia din Argentina a fost ţinta spre care tindeam și care în final am cucerit-o. Alt moment pe care îl voi ține minte este și mențiunea primită în cadrul Olimpiadei din Columbia. Recent, m-am întors cu o medalie de argint din Bulgaria.

- Ce a însemnat pentru tine Olimpiada Balcanică de Matematică și care este următorul pas? - Pentru mine Olimpiada Balcanică a fost o șansă de a demonstra capacitățile dezvoltate pe parcursul ultimilor șase ani. Medalia obținută este o recompensă pentru munca depusă și o încurajare spre noi încercări. După concurs, am avut chiar și puțin timp liber pentru a admira orașul bulgar Plevna. Deci, pot să spun că după această experiență am plecat nu doar cu medalia și diploma câștigată, ci și cu amintiri frumoase. Acum mă pregătesc pentru o nouă încercare. Pe data de 6 iulie urmează să plec, împreună cu alți 5 elevi de la noi, la Olimpiada Internațională de Matematică care se va desfășura în Africa de Sud, orașul Cape Town. Sper să obținem rezultate bune și la acest concurs. - Cât timp îţi ia, aproximativ, să rezolvi o problemă? - La concurs, timpul este limitat, prin urmare încerc să rezolv cât mai mult. Uneori sunt nevoit să sacrific rezolvarea unei probleme mai grele, dar interesante, pentru a câștiga timp și puncte pentru alte probleme ce mi se par mai ușoare. Sigur că sunt momente când pot să mă gândesc și să stau asupra unei întrebări zile la rând.

- Ţi-ai făcut deja planuri de viitor? - La moment sunt admis la University of Chicago, universitate privată din SUA care este clasată în top 10 universităţi din lume. Vreau să fac studii universitare și doctorale pentru a-mi realiza visul de a deveni profesor universitar de matematică. - Ce sfat le poţi da tinerilor pasionaţi de matematică? - Încercaţi să vă exprimaţi prin intermediul disciplinei preferate. Discutaţi despre ideile și gândurile voastre, nu ezitaţi să puneţi între-

bări și să căutaţi răspunsuri. O astfel de pasiune trebuie să fie susţinută atât de părinţi, cât și de profesori. Pentru a obţine performanţe înalte este nevoie de multă muncă, însă ea nu poate fi realizată fără susţinerea celor apropiaţi. De asta aș vrea să le mulţumesc părinţilor, profesorilor și tuturor prietenilor care sunt alături de mine. - Îţi doresc succese în tot ceea ce îţi propui să realizezi. - Mulţumesc. Valeria BOTNARU, pentru FLUX

O pictură ascunsă a fost descoperită sub stratul de vopsea al tabloului „Camera albastră”, de Picasso O pictură ascunsă sub stratul de vopsea al tabloului „Camera albastră”, realizat de Pablo Picasso în 1901, a fost descoperită de experţii în artă și de curatorii fondului Phillips Collection din Washington, cu ajutorul radiaţiilor infraroșii, informează bbc.co.uk. Picasso a pictat „Camera albastră” peste un alt tablou, ce reprezintă un bărbat cu papion și cu capul sprijinit în palme, ambele fiind realizate de celebrul artist în etapa de creaţie denumită „perioada albastră”. „Este într-adevăr vorba despre unul dintre acele momente care te fac să simţi că ai realizat ceva special”, a spus Patricia Favero, din partea Phillips Collection. Considerat unul dintre cei mai importanţi artiști din secolul XX,

Pablo Picasso a pictat tablouri monocromatice, în tonuri de albastru și albastru verzui, în timpul „perioadei albastre”, respectiv între 1900 și 1904. „Camera albastră” a fost cercetată din 2008 de experţi de la Phillips Collection, Galeria naţională de artă, Universitatea Cornell și Muzeul Winterthur din Delaware. Tehnica studierii cu radiaţii în infraroșu a permis experţilor să observe, dincolo de stratul de vopsea al tabloului „Camera albastră”, portretul unui bărbat îmbrăcat cu jachetă și cu papion, sprijinindu-și capul în palme și cu trei inele pe degetele mâinii stângi. În urma testării cu radiaţii infraroșii s-a confirmat că Picasso a pictat „Camera albastră” peste portretul acestui bărbat, experţii căutând în prezent să stabilească identitatea bărbatului.

„Picasso probabil că nu și-a permis să achiziţioneze noi pânze de fiecare dată când avea o idee. Uneori picta pe bucăţi de carton deoarece pânzele erau mult mai scumpe”, a precizat Susan Behrends Frank, curatoarea colecţiei Phillips. „Camera albastră” a făcut parte din Phillips Collection din anul 1927. Cercetările asupra tabloului „Camera albastră” vor continua, iar curatorii au plănuit o expoziţie pentru 2017, care va avea în prim-plan această pictură. Aceasta nu este prima oară când s-au descoperit picturi ascunse sub stratul de vopsea al unui tablou de Picasso. Analiza tabloului „La Vie”, aflat la Muzeul de artă din Cleveland, a relevat faptul că Picasso a refăcut compoziţia tabloului, iar examinarea pânzei „Călcătoreasa”, păstrat la Muzeul Guggenheim, a dat la iveală chipul unui bărbat cu mustaţă.

Pablo Picasso, născut în Malaga, pe 25 octombrie 1881 și decedat în 1973 la Mougins, Cannes, a fost pictor, sculptor, ceramist și gravor. Venit în Franţa la începutul secolului, a devenit liderul mișcării cubiste, împreună cu prietenul său, Georges Braque.

Înzestrat cu o sete excepţională de creativitate, a încercat toate mișcările artistice ale secolului XX: suprarealismul, expresionismul și neoclasicismul, pentru a deveni unul dintre maeștrii de necontestat ai artei moderne. Sursa: mediafax.ro


Ziarul Flux, Ed. 23 (948)