Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 17.09.2010

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Vavila, Ep. Antiohiei; Sf. Pror. Moise

1 EURO..............................16.1987 1 Dolar american ............. 12.3677 1 Leu românesc ................ 3.8152 1 Rublă rusească ............... 0.4003 Timpul probabil:

Maxima zilei „Sunt două păcate principale din care toate celelalte păcate se nasc: Nerăbdarea și Lenea.” Franz Kafka

17.09.2010

1809.2010

Ploi, 16 27 0C

Ploi, 11 22 0C

FLUX

EUROPEAN

Fondat în 1995 z Nr. 33 (765)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

COMENTARII

GPF

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 17 septembrie 2010

ABONAREA 2010

FLUX

Poşta Moldovei

PAGINA

ABONAREA 2010 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

15,00 lei

45,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

14,50 lei

43,50 lei

Planul Roşca

Alegerile, interimarul şi vaca imprevizibilă

5

ATITUDINI

Iurie Roşca propune tuturor formaţiunilor politice un Pact de conciliere naţională *** O alternativă echilibrată între două tabere aflate în război *** Comentatorii politici salută iniţiativa PPCD, dar se îndoiesc că aceasta va fi acceptată de partidele parlamentare *** "Este timpul ca atât comuniştii, cât şi partidele din Alianţă să renunţe la baricade" XXX

Iurie Roşca: În Republica Moldova nu pot exista două limbi de stat

7

PAGINA

SOCIAL

O bătrână de 84 de ani, aruncată în stradă de propriul fiu

(citiţi pag. 2-3)

Miturile electorale ale politicii moldoveneşti

La mulţi ani, Mitropolia Basarabiei!

XXX

EUROPEAN

(citiţi pag. 9)

XXX

Cea mai importantă organizaţie studenţească din Europa, găzduită la Chişinău de Noua Generaţie

(citiţi pag. 4)

Filat, Smirnov şi Contrabanda Igor Smirnov: „Dialogăm constructiv cu Vladimir Filat”

În perioada 21-25 septembrie, la Chișinău, se va desfășura Ședinţa Consiliului Organizaţiei Studenţilor Democraţi Europeni. Tema evenimentului găzduit de Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” a PPCD este „Drepturile Omului și Democraţia – promovarea valorilor europene”. Cei peste 40 de tineri lideri de organizaţii de studenţi și tineret din 25 de ţări europene se vor întâlni cu responsabili din cadrul Guvernului și vor întreţine discuţii cu analiști politici și lideri de partide politice din Republica Moldova.

XXX

(citiţi pag. 6)

Organizaţia Studenţilor Democraţi Europeni este cea mai mare organizaţie de studenţi din Europa, numărând în jur de 600 de mii de membri și este afiliată Partidului Popular European.

IMPORTANT!

S-a scumpit pâinea XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 6)

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Adela Mocan DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru INGINER COMPUTER: Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079774425 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1633 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei


2

17 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Iurie Roşca propune tuturor formaţiunilor politice un Pact de conciliere naţională Pentru un pact de conciliere naţională. Scrisoare deschisă către partidele politice

Președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, a ţinut luni, 13 septembrie, o conferinţă de presă în cadrul căreia a prezentat Planul său de depășire a crizei politice și constituţionale.

Stimaţi președinţi ai partidelor politice, Stimaţi membri de partid,

Principalele teze ale Planului propus de Iurie Roșca au fost cuprinse într-o scrisoare deschisă adresată tuturor președinţilor de partide politice, precum și membrilor acestora. Scrisoarea deschisă are genericul “Pentru un Pact de conciliere naţională”. Scrisoarea deschisă propune tuturor partidelor politice să se convoace într-o “masă rotundă”, unde să fie semnat un document comun ca angajament de onoare în faţa alegătorilor. Documentul urmează să determine toate partidele politice, indiferent de rezultatul pe care îl vor obţine acestea și indiferent dacă vor fi la guvernare sau în opoziţie, să elaboreze, în mod solidar, un proiect de lege de modificare a Constituţiei, care să elimine riscul de dizolvare a Parlamentului pe motivul nealegerii președintelui republicii, precum și să consolideze rolul Parlamentului în procesul de formare a Guvernului. Liderul creștin-democrat mai propune ca viitorul președinte al ţării să nu fie afiliat politic și, până la modificarea Constituţiei, să accepte din start principiile de exercitare a mandatului său în condiţiile unor competenţe restrânse, caracteristice republicilor parlamentare. În scrisoarea sa deschisă, președintele PPCD s-a referit la necesitatea perfecţionării articolelor 78, 85, 89 și 98 ale Legii fundamentale.

Criza politică și constituţională, care macină ţara noastră de peste un an de zile, a sleit și mai mult economia naţională și are consecinţe sociale deosebit de grave. Cauzele acestei situaţii sunt bine cunoscute. Deși le interpretăm în mod diferit, suntem cu toţii dispuși să găsim o soluţie optimă de depășire a acestui impas. Acum, după ce referendumul din 5 septembrie s-a consumat fără a oferi o soluţie pozitivă, ar fi contraproductiv să ne angajăm în polemici sterile și să discutăm care forţe politice ar fi câștigătoare și care ar fi perdante. Cel care a avut de pierdut în urma acestor războaie politice este poporul Republicii Moldova. Și oricât de diferite ar fi fost opţiunile noastre, un adevăr putem să îl recunoaștem cu toţii: alegătorii nu au susţinut modelul de alegere directă a președintelui ţării, optând astfel în favoarea formei de guvernământ de republică parlamentară. Deoarece ne aflăm în preajma unei noi campanii electorale și riscăm să ne pomenim în aceeași situaţie de blocaj, atât concetăţenii noștri, cât și partenerii externi ai Republicii Moldova se întreabă cu îngrijorare dacă clasa politică va fi în stare să propună o cale de depășire a acestei crize cronice. Întrebarea formulată tot mai frecvent pe plan extern este dacă liderii politici moldoveni sunt în stare să dezmintă impresia că am fi un stat falimentar și un popor incapabil să se autoguverneze. Pentru a ajunge la un rezultat pozitiv și a depăși criza, este nevoie

să manifestăm deopotrivă și în mod solidar voinţă politică, curaj și simţ al răspunderii. A venit momentul când trebuie să recunoaștem că pe parcursul ultimilor douăzeci de ani am avut și greșeli, fiecare partid în parte. Opera de edificare a unui stat de drept și a unei democraţii funcţionale este o activitate nouă pentru fiecare dintre noi. Am învăţat din propriile greșeli, am acumulat experienţă și cunoștinţe, am înţeles adevărul că efortul de construcţie statală este o lucrare colectivă, și nu atribuţia unui singur partid sau exclusiv a guvernării. Partidul Popular Creștin Democrat adresează un apel tuturor partidelor politice să renunţe la atitudinile exclusiviste și negările reciproce. Rămânând diferiţi ca doctrine și profil identitar, trebuie să renunţăm la ispita de a ne califica reciproc drept dușmani ireconciliabili, faţă de care să se aplice logica războiului. Suntem doar oponenţi politici și trebuie să ne recunoaștem drept parteneri sociali chiar atunci când polemizăm dur, unii fiind de dreapta, alţii – de stânga, unii – la putere, alţii – în opoziţie. Pentru a nu provoca o criză constituţională și în viitorul Parlament, Partidul Popular Creștin Democrat propune tuturor partidelor politice să ne întrunim în cadrul unei “mese rotunde”, unde să semnăm un document comun, un PACT DE CONCILIERE NAŢIONALĂ, care să se constituie într-un angajament de onoare în faţa alegătorilor noștri. Acest document trebuie să garanteze următoarele:

1.

Indiferent de configuraţia politică a viitorului Parlament, indiferent de faptul care partide vor obţine majoritatea și care vor rămâne în opoziţie, ne angajăm să elaborăm

de comun acord un proiect de lege de modificare a Constituţiei și să îl adoptăm prin consens.

2.

Proiectul de modificare a Constituţiei urmează să vizeze simplificarea procedurii de alegere a Președintelui republicii, reducerea atribuţiilor acestuia și consolidarea capacităţii instituţionale a Parlamentului și Guvernului.

3.

Articolul 78 va prevedea trei tururi de alegere a șefului statului și alegeri repetate, în care nu se vor mai putea înscrie persoanele care au candidat în turul întâi și nu au fost aleși. Prevederea privind dizolvarea Parlamentului va fi omisă din acest articol.

4. 5.

Articolul 85, care îi permite Președintelui în exerciţiu să dizolve Parlamentul, va fi omis. Articolul 89, care prevede posibilitatea de demitere a Președintelui republicii de către Parlament cu votul a două treimi al deputaţilor, va fi omis. Șeful statului își poate pierde mandatul doar dacă își dă demisia, este în incapacitate fizică de a și-l exercita, este condamnat penal printr-o decizie judecătorească definitivă sau în caz de deces.

6.

Articolul 98 (1) va fi completat, iar noua redacţie va avea următorul conţinut: “După consultarea fracţiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, propusă de către majoritatea parlamentară, constituită din cel puţin 52 de deputaţi”. Astfel, șeful statului nu va mai consulta formal fracţiunile parlamentare, ci va ţine cont de voinţa politică a majorităţii de guvernământ

din Parlament. Majoritatea parlamentară de guvernământ își va asuma răspunderea pentru exercitarea actului guvernării și își va exprima votul de încredere faţă de Guvernul ţării, acordându-i acestuia susţinerea politică necesară.

7.

Articolul 98(6), care astăzi le oferă Președintelui republicii și Prim-ministrului dreptul de a efectua remanieri guvernamentale, va fi modificat și va avea următoarea redacţie: “În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea

Prim-ministrului, îi revocă și îi numește pe unii membri ai Guvernului cu majoritatea de voturi ale deputaţilor aleși.” Astfel, va dispărea contradicţia existentă când șeful statului și premierul dispun de dreptul arbitrar de a modifica componenţa nominală a Guvernului, iar Parlamentul, care acordă votul de încredere întregului Cabinet de miniștri, este eliminat din acest proces.

8.

Până la modificarea Constituţiei în spiritul propunerilor de mai sus, deputaţii din viitoarea legislatură vor agrea să aleagă prin consens sau printr-o largă majoritate de voturi în

funcţia de Președinte al Republicii Moldova o persoană neafiliată politic, neutră, care să reprezinte un simbol al coeziunii naţionale și al stabilităţii.

9.

Candidatul la funcţia de Președinte al ţării va accepta atribuţiile reduse conform propunerilor de mai sus și se va angaja să îl desemneze în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru pe exponentul majorităţii parlamentare de guvernământ. Iurie ROŞCA, preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat Chişinău, 13 septembrie 2010

VOX POLITIC

Ce cred liderii politici despre iniţiativa lui Iurie Roşca Mihai Ghimpu, președintele interimar al R. Moldova, președinte al Parlamentului, lider PL:

Mihai Godea, președintele fracţiunii parlamentare a PLDM:

Vom semna un acord doar în cadrul AIE Am discutat în cadrul AIE ca partidele componente ale Alianţei să semneze un acord de conlucrare, de continuitate, ca după alegeri sau în perioada campaniei electorale cetăţenii să fie liniștiţi că ceea ce ne-am asumat după alegerile din 29 iulie 2009 va continua. Programul asumat de noi trebuie să-l ducem la bun sfârșit pe o perioadă de 4 ani. Noi ne-am asumat un program de 4 ani, dar abia am guvernat un an de zile. Deci, asta înseamnă că suntem obligaţi să fim împreună și în continuare. Și vom semna acest acord. Referitor la ceea ce s-a propus, vreau să spun că în societate sunt diferite păreri privitor la Constituţie, mai bine zis la ce fel de regim de guvernare să avem: prezidenţial, semiprezidenţial, parlamentar. Nu are nimic în comun cu alegerile. Când vom discuta, vom reveni la noua Constituţie, pentru că și Uniunea Europeană, și Comisia de la Veneţia au recunoscut că ea trebuie modificată, atunci vom reveni la acest subiect: să vedem care va fi forma de guvernământ.

Dumitru Diacov, președinte de onoare al PDM:

Sunt adeptul dialogului, de aceea susţin iniţiativa lui Iurie Roşca

Nu am încă o părere faţă de această iniţiativă, deși Partidul Democrat a fost întotdeauna pentru compromis, pentru dialog, pentru soluţionarea problemelor ţării, în primul rând, și abia după aceea de a face gălăgie politică. Este o idee care nu sună prima dată în Republica Moldova, dar, din păcate, așa și nu se realizează în viaţă. Era bine ca partidele care vor accede în Parlament să se așeze la masă și să discute ce avem de făcut mai departe. Pentru că ceea ce a urmat după aprilie 2009 în Republica Moldova desigur că nu poate fi un exemplu de cooperare și conlucrare pentru binele patriei.

Avem nevoie de un dialog civilizat, atât în cadrul Parlamentului, cât şi în afara lui Nu pot să exprim poziţia partidului, pentru că este un subiect serios care trebuie discutat. Știu că se discută și problema cu privire la semnarea unui pact care se referă la un comportament civilizat în cadrul campaniei electorale. Noi suntem părtașii unui astfel de pact. În ceea ce privește iniţiativa domnului Roșca, consider că este nevoie ca toate partidele să participe la discuţii, inclusiv cele de opoziţie, parlamentare și extraparlamentare, pentru că Republica Moldova are nevoie de stabilitate politică, socială și economică. Dar înainte de a mă pronunţa pro sau contra trebuie să văd conţinutul acestui document. Republica Moldova are nevoie de un dialog civilizat, atât în cadrul Parlamentului, cât și în afara lui, cu participarea formaţiunilor parlamentare, cât și celor extraparlamentare.

Nu știu dacă sunt întrunite condiţiile necesare pentru realizarea oricărui pact de nivel naţional, nu doar în problema respectivă. Societatea rămâne, în continuare, una dezbinată și comuniștii continuă politica lor de segregare. Referendumul a demonstrat acest lucru. Nu cred că este posibilă, la ora actuală, realizarea unui asemenea obiectiv. Consider că trebuie să medităm mult asupra oricăror modificări din Constituţie în situaţia care s-a creat în Republica Moldova. Tot ce este făcut în pripă ar putea fi dăunător.

Vadim Mișin, deputat PCRM:

Ceea ce a urmat după aprilie 2009 nu este un exemplu de cooperare şi conlucrare pentru binele patriei

Leonid Bujor, AMN, ministru al Educaţiei

Nu cred că este posibilă, la ora actuală, realizarea acestui obiectiv

Nu pot vorbi în numele partidului, însă pot să vă spun care este părerea mea personală faţă de propunerea lui Iurie Roșca. Declar din faţa locului că sunt adeptul dialogului, iar orice problemă, mai ales cele de importanţă naţională sau cele ce ţin de domeniul constituţionalului, să fie soluţionate doar prin metoda dialogului și consensului. Nu prin organizarea a tot felul de referendumuri, de genul celui pe care l-am avut recent. Din acest punct de vedere, îl susţin întru totul pe Iurie Roșca. În general, sunt susţinătorul lui Roșca nu doar în această privinţă. Doar că sunt de părere că această masă rotundă trebuie organizată după alegerile parlamentare anticipate. După ce vor avea loc aceste alegeri, indiferent cine va intra în Parlament și câte mandate va avea, toate partidele parlamentare, dar și partidele serioase din afara Parlamentului, trebuie să se întrunească și să discute serios pe marginea Constituţiei Republicii Moldova. Există foarte multe articole care, în opinia echipei lui Ghimpu, încurcă, deși acestea sunt foarte normale și foarte constituţionale și nu încurcă absolut nimănui, ci, dimpotrivă, răspund necesităţilor zilei de astăzi. De aceea, Constituţia nu poate fi schimbată din mers, ea nu poate fi modificată în cazul unor reglări de stradă. Faţă de Constituţie trebuie să avem o atitudine atentă, astfel încât ea să fie stabilă, or, o Constituţie stabilă presupune și o situaţie stabilă în societate. De aceea, repet încă o dată: susţin propunerea lui Iurie Roșca, însă realizarea acesteia trebuie să aibă loc după alegeri.

Mark Tkaciuk, deputat PCRM:

Eforturile PPCD sunt constructive şi binevenite Noi avem o atitudine pozitivă faţă de propunerea lui Iurie Roșca și, în general, faţă de iniţiativele PPCD. Considerăm că eforturile pe care le întreprinde PPCD în această privinţă sunt constructive și binevenite. Există destul de multe lucruri care necesită a fi dezbătute, care ar fi bine să fie analizate de către experţi în cadrul unei mese rotunde. Propunerea în sine nu poate să nu provoace interes. Noi înţelegem că, în cazul de faţă, iniţiativa PPCD și a domnului Roșca se adresează tuturor partidelor politice, dar, în mod special, partidelor din cadrul alianţei de guvernare. Deoarece, dacă există deficienţe de comunicare, dacă există neînţelegeri și lipsește dialogul, toate aceste probleme sunt cauzate de reprezentanţii actualei puteri, care se fac a nu observa opoziţia, atât de pe dreapta, cât și de pe stânga. Partidul nostru a optat nu o singură dată în favoarea unor astfel de iniţiative, inclusiv ce ţin de pactul care ar fi împăcat poziţiile partidelor în ceea ce privește modificare articolului 78 din Constituţie. Acest lucru s-a întâmplat încă în luna aprilie a acestui an. Atunci, nici una dintre partidele Alianţei nu a reacţionat la propunerea Opoziţiei. Subliniez că iniţiativa PPCD și a domnului Roșca reprezintă o modalitate foarte serioasă și importantă de a determina puterea actuală să deschidă ochii și să vadă realitatea și lumea din jurul său și mai puţin să privească sub propriile picioare sau în buzunarele alegătorilor noștri.

Valentin Krâlov, președintele Partidului Socialiștilor din Moldova:

Republica Moldova are nevoie de un dialog politic intern Această chestiune trebuie privită din două perspective. În linii generale, iniţiativa este bună și noi o susţinem. Ea se referă la necesitatea dezvoltării unui dialog politic intern în ţară, dialog care a avut loc la începutul anilor 2000, 2001 și parţial 2002. După aceea aceste discuţii s-au încheiat și, din păcate, până astăzi, nu au mai fost reluate. În acest context, noi susţinem propunerea înaintată de domnul Roșca referitor la colaborarea partidelor politice din Republica Moldova. Al doilea aspect este legat de esenţa problemei. Poziţia domnului Roșca este întemeiată, din punct de vedere al regimului parlamentar, și noi o susţinem. Însă, referitor la formulările concrete, avem și propunerile noastre. În primul rând, este vorba de propunerea ca viitorul președinte al ţării să nu aibă apartenenţă politică. Noi nu credem că acest lucru este rezonabil. Deci, avem și noi unele propuneri, dar, în principiu, susţinem această iniţiativă.

Valeriu Pleșca, liderul Mișcării Forţa Nouă, ex-ministru al Apărării:

Domnul Roşca a atins o problemă care îngrijorează întreaga societate Consider că domnul Roșca și-a exprimat opinia și îngrijorarea vizavi de starea de lucruri din Republica Moldova, criza politică care se perpetuează în una constituţională. Or, aceste îngrijorări le are și majoritatea politicienilor și societatea, în general. De aceea, orice iniţiative care cheamă la conciliere, orice propuneri care pot duce la depășirea unor situaţii de criză sunt binevenite. Dar ca să aibă și efect, ca să se ajungă la un rezultat este bine ca ideea organizării acestei mese rotunde să fie acceptată, în primul rând, de componentele politice ale actualului Parlament, atât de către partidele din AIE, cât și de Opoziţie. Dat fiind faptul că, într-o perioadă scurtă de timp, vom intra în campania electorală, nu aș fi atât de categoric ca domnul Roșca, care propune modificare unui șir de articole din Constituţie, deoarece există niște lucruri care, în fond și de principiu, nu pot fi acceptate. De aceea, dacă se va propune ca în cadrul mesei rotunde respective să fie discutate articolele din Constituţie, riscăm să ne împotmolim și să intrăm în campania electorală, iar tentativa să eșueze. De aceea, accept o astfel de iniţiativă, atunci când se vorbește despre implicarea tuturor partidelor politice, care să delege reprezentanţii săi, iar întrunirea să fie una lucrativă cu rezultate concrete. Însă trebuie să fim foarte atenţi la articolele din Constituţie pe care vrem să le modificăm, deoarece există propuneri pe care noi nu le acceptăm. De exemplu, acolo unde se vorbește despre demiterea președintelui sau mecanismul de remanieri guvernamentale, care astăzi se fac la propunerea prim-ministrului, iar președintele demite prin decret. Or, PPCD propune ca aceste demiteri să se facă cu acceptul majorităţii parlamentare, iar în acest caz se bat cap în cap principiile de separare a puterilor în stat, pentru că puterea executivă este reprezentată de președinte și Guvern, iar Parlamentul reprezintă puterea legislativă. În această situaţie ar putea apărea diverse discuţii. Exact în acest mod ar putea exista opinii separate și asupra altor articole, ceea ce ar putea duce, cum am mai spus, la eșecul acestei mese rotunde. Masa rotundă se impune pentru stabilirea apriori a unor principii, concepte, astfel încât în următorul pParlament să nu existe situaţia de criză cu care ne confruntăm astăzi.

Nicolae Andronic, președinte PPR:

Liderii AIE sunt plini de sine şi vor neglija această iniţiativă Iniţiativa este bună. Asta face dovadă că în sânul partidului este creier. Dar mi se pare că actuala guvernare merge pe căile comuniste. Reprezentanţii guvernării actuale declarau la televiziune că sunt gata să conlucreze cu societatea civilă, cu partidele de opoziţie, dar, până la urmă, manifestau un dispreţ total și faţă de societatea civilă, și faţă de partide. Mi se pare că, ţinând cont de mentalitatea alianţei de guvernământ și plenitudinea de sine a liderilor acesteia, și această iniţiativă are soarta de a fi uitată sau neglijată, iar motivul va fi nu că iniţiativa n-ar fi bună, ci că Roșca nu este persoana indicată. Și, în acest caz, populaţiei îi rămâne să mai voteze pentru așa lideri care conduc azi Alianţa.

Ruslan Bârlădeanu, vicepreședinte PSD

Este o iniţiativă foarte bună, deoarece partidele politice se ceartă foarte mult şi nu găsesc limbă comună PSD a primit această invitaţie la dialog pentru a elabora un pact de conciliere. Însă, deocamdată, poziţia partidului nu poate fi exprimată, deoarece aceasta trebuie discutată în comun cu colegii. De aceea, o vom prezenta mai târziu. Poziţia mea personală însă este că forţele politice trebuie, într-adevăr, să poarte un dialog, pentru interesul cetăţenilor și al Republicii Moldova. Eu numesc acest lucru interes economic comun, ceea ce ne unește pe toţi, indiferent de poziţiile pe care le avem. Așa cum suntem împărţiţi acum în proruși, proromâni, promoldoveni, este important ca anume interesul economic să ne unească. Pasul în sine este unul foarte bun, deoarece, în ultimul timp, partidele politice se ceartă foarte mult și nu găsesc limbă comună. Consider că este necesar să ne așezăm la o masă unde să discutăm inclusiv ceea ce eu am numit interes economic comun. Sondaj realizat de Nicolae FEDERIUC, FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

Ziarul FLUX a solicitat opinia câtorva analiști politici, referitor la propunerea lui Iurie Roșca, adresată tuturor partidelor politice, de a se întruni, în cadrul unei mese rotunde, pentru a încheia un pact de conciliere naţională și pentru a realiza, printr-un consens larg, mult discutata reformă constituţională.

17 SEPTEMBRIE 2010

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

OPINIA ANALIŞTILOR

Comentatorii politici salută iniţiativa PPCD, dar se îndoiesc că aceasta va fi acceptată de partidele parlamentare

Igor BOŢAN BOŢAN,, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), analist politic:

Arcadie BARBĂROȘIE BARBĂROȘIE,, directorul Institutului pentru Politici Publice:

Iniţiativa PPCD este bună şi necesară, însă va fi trecută cu vederea de actualele partide parlamentare

Este timpul ca atât comuniştii, cât şi partidele din Alianţă să renunţe la baricade

Este o iniţiativă foarte bună. În situaţia în care se află Republica Moldova, cu un suport substanţial din partea Uniunii Europene și SUA, ar fi o prostie dacă clasa politică nu ar găsi un numitor comun pentru ieșirea din criza politică și instituţională. Din acest punct de vedere, desigur, iniţiativa PPCD este foarte bună. Problema însă este care va fi soarta

acestei iniţiative. Eu cred că așa-zisele partide mari, atât cele de la guvernare, cât și comuniștii, o vor ignora, pentru că nu vor dori să recunoască că îmbrăţișează o iniţiativă venită de la un partid extraparlamentar. Este un lucru care mi se pare evident, dacă ţinem cont de cultura noastră politică. La noi, mai ales, politicienii nu recunosc niciodată că oponenţii

lor sau colegii lor din alte partide generează idei care merită toată atenţia și suportul. Deci, este o idee bună, necesară, care trebuie acceptată și implementată, dar care va fi trecută sub tăcere. Pentru PPCD însă, aceasta poate fi o idee de campanie electorală, după ce se va convinge că toţi ceilalţi se vor preface că nu o văd.

Viorel CIUBOTARU CIUBOTARU,, directorul Institutului European de Studii Politice, membru superior asociat al Centrului de la Geneva pentru Controlul Democrat al Forţelor Armate:

Deşi ar fi salutată de UE, soluţia propusă de PPCD nu se regăseşte printre preocupările partidelor parlamentare În opinia mea, iniţiativa PPCD ar reprezenta o soluţie pentru criza în care se află astăzi partidele politice. Subliniez: criza în care se află partidele. Pentru că nu este vorba de o criză politică, constituţională sau socială. Criza este în relaţiile dintre partidele care astăzi constituie guvernarea și opoziţia parlamentară. Este vorba de incapacitatea lor sau nedorinţa de a se înţelege.

Propunerea PPCD ar fi o soluţie foarte bună și ar contribui, în mod sigur, la continuarea procesului de dezvoltare a ideilor, principiilor și modelelor de parlamentarism de tip european. Mai mult decât atât, consider că o astfel de soluţie ar fi salutată de majoritatea ţărilor europene, atât cele care fac parte din UE, cât și cele din afara Uniunii, dar care și-au construit sisteme democratice pe principii similare. Trebuie însă să constatăm faptul că această idee și propunere are puţine șanse de a fi observată sau, mai bine zis, de a fi luată în seamă de către partidele Alianţei și PCRM. Această soluţie nu se regăsește în preocupările acestor partide, care sunt concentrate asupra propriilor interese de partid și în obţinerea unor rezultate care le-ar per-

mite repartizarea instrumentelor de control asupra puterii, după alegerile parlamentare. În acest sens, cele câteva partide cu șanse mari de a fi elemente de constituire a unei noi guvernări, își doresc, și acesta este un lucru declarat, să menţină status quo-ul la care s-a ajuns astăzi. Acest lucru se referă, în special, la partidele care constituie astăzi Alianţa. Dacă e să ne referim la PCRM, acesta dorește să revină la formulele pe care le-a promovat în ultimii ani. Deci, nu există, în momentul de faţă, nici o probabilitate că s-ar dori dezvoltarea unui dialog politic pentru a găsi și alte formule de ieșire din criză. Acest lucru ar distrage atenţia electoratului de la ideile și mesajele-ţintă pe care le promovează astăzi atât Alianţa, cât și PCRM.

Susţin totalmente ceea ce propune domnul Roșca. Este timpul ca, atât comuniștii, cât și partidele din Alianţă să renunţe la baricade. Este timpul ca politicienii, fie ei și concurenţi, să înceteze a se privi prin vizorul Kalașnikovului. Chemarea la dialog este extrem de importantă. Susţin, de asemenea, ideea privind alegerea unui președinte apolitic. Un președinte apolitic nu înseamnă că acesta este completamente apolitic, doar că este din afara partidelor care constituie Parlamentul. Această idee a mai fost discutată, chiar imediat după 2005, când societatea civilă avansa ideea ca domnul Voronin să-și sisteze calitatea de membru de partid. Deci, propunerea este actuală, ea a fost susţinută și discutată și cred că trebuie discutată și în continuare. De aceea, aș chema partidele politice care fac parte din actualul Parlament sau care au șanse mari să acceadă în viitorul Parlament, dar și cele extraparlamentare, să discute la modul cel mai serios această idee și chiar să o accepte și să o promoveze. Referitor la diminuarea competenţelor președintelui, eu aș formula această propunere un pic altfel: precizarea competenţelor președintelui și ale Guvernului pentru a evita dublarea atribuţiilor, delimitarea clară între aceste două instituţii. Și aș înclina, de asemenea, spre o republică mai pronunţat parlamentară, prin consolidarea rolului Parlamentului și Guvernului. Totodată, optez pentru accentuarea rolului de mediator/ moderator al președintelui.

Deci, în linii generale, susţin toate propunerile pe care le-a formulat domnul Roșca și aș chema partidele să le discute atent. Referitor la șansa ca aceste propuneri să fie acceptate de actorii politici, nu-mi prea place să ghicesc în cărţi. Nu am discutat, deocamdată, despre acest lucru nici cu reprezentanţii PCRM, nici cu cei ai AIE și nici cu liderii partidelor extraparlamentare. De aceea nu știu care este poziţia lor. Probabil că ar fi nevoie de un mediator în acest dialog, ar fi bine să fie chiar cineva din exterior. Mi-amintesc de situaţia creată în urma Revoluţiei Oranj din Ucraina, când a fost nevoie de mediatori din exterior pentru a se ajunge la un compromis, la un acord. Cred că ar fi bine să invităm și noi pe cineva din exterior care să medieze negocierile din diferite partide. Într-un astfel de caz, șansele ar crește, desigur. În momentul de faţă însă, șansele ca această iniţiativă să fie acceptată nu sunt prea mari. De aceea, este necesar să se insiste. Sondaj realizat de Nicolae FEDERIUC, FLUX

O alternativă echilibrată între două tabere aflate în război

Surprize şi locuri comune în politica de la Chişinău Eșecul răsunător al tentativei guvernanţilor de a amenda Constituţia prin referendum a constituit o surpriză aproape pentru toată lumea. Nimeni nu se aștepta că puterea, în ciuda propagandei agresive și abuzive de la instituţiile publice massmedia, dar și de la cele private, nu va fi în stare să aducă la urnele de vot nici măcar 30 la sută din alegători. Dacă mai adăugăm aici și utilizarea pârghiilor administrative, atât la nivel central, cât și nivel local, a resurselor financiare uriașe pe care le-au aruncat partidele de guvernământ în încercarea lor de a scoate oamenii la vot (de văzut panotajul stradal proreferendum din Chișinău, dar și din restul ţării), atunci surpriza este, cu adevărat, enormă.

Republica Electorală Moldova Însă nu doar rezultatul referendumului din 5 septembrie a fost de natură să provoace uimirea publicului nostru (dar și al celui de peste hotare). Imediat după referendum s-a produs un alt eveniment la care, iarăși, nimeni nu se aștepta, doar că acesta a provocat nu mirarea, ci consternarea și chiar dezgustul publicului. Chiar a doua zi după referendum, atât liderii coaliţiei de guvernământ, cât și cei ai opoziţiei parlamentare comuniste s-au grăbit să respingă, în mod categoric, o soluţie de compromis în vederea simplificării mecanismului de alegere a șefului statului. Să nu uităm că membrii Curţii Constituţionale deja avizaseră pozitiv un proiect de lege al comuniștilor, proiect care putea fi votat imediat în Parlament și a cărui esenţă consta în faptul că șeful statului putea fi ales, în ultima etapă, cu doar 52 de voturi, dar nu cu 61, așa cum prevede norma constituţională în vigoare. Așa se face că din primăvara anului 2009, adică de aproape un an și jumătate, Republica Moldova se află într-o profundă criză politică, dar și economică, pentru că în Parlament, în pofida a două scrutine parlamentare succesive, nu s-a creat o majoritate de 3/5, capabilă să aleagă un nou președinte de ţară. Și pentru că mecanismul de alegere a șefului statului nu va fi simplificat de actualul

Parlament, iar în noiembrie vom avea din nou alegeri parlamentare anticipate, e foarte posibil că problema se va menţine și în următoarea legislatură. Dacă în viitorul Parlament nu va exista o majoritate de 3/5 de deputaţi, și este sigur că nu va exista, atunci Legislativul va trebui dizolvat din nou și vor fi organizate din nou, deja a treia oară succesiv, alegeri parlamentare anticipate. Dacă Republica Moldova ar fi avut parte de o clasă politică responsabilă, problema ar fi fost depășită în Parlament, prin consens, printr-un compromis atins între democrat-liberalii lui Lupu, Filat, Ghimpu, Urechean și comuniștii lui Voronin, imediat după alegerile din 5 aprilie 2009. Puterea și opoziţia trebuiau ori să convină asupra unei candidaturi de compromis la funcţia de președinte, ori să diminueze, prin amendarea Constituţiei, pragul de alegere a șefului statului de la 61 la 52 de voturi. Însă lucru acesta nu s-a întâmplat nici chiar acum, în ceasul al doisprezecelea, după eșecul referendumului din 5 septembrie, când liderii AIE au declarat că nu sunt dispuși să recurgă la serviciile comuniștilor, votând un proiect de lege elaborat de ei, iar liderul comunist Vladimir Voronin a declarat că partidul său nu mai este disponibil să le ofere guvernanţilor voturile necesare în vederea modificării Legii Supreme.

Şi guvernarea liberală, şi opoziţia comunistă se tem de viitoarele alegeri parlamentare De fapt, ambele tabere, și comuniștii, și liberalii, știind că sunt vulnerabile în ajunul alegerilor parlamentare anticipate și că nu vor acumula 61 de mandate în viitorul Parlament, au preferat să menţină actuala stare de fapt pentru a negocia cu majoritatea parlamentară, oricare va fi aceasta, sau chiar pentru a o șantaja pe chestiunea alegerii șefului statului. Iată cum se explică faptul că și unii, și alţii refuză să reducă, fără amânări, pragul de alegere a șefului statului în Parlament.

Deja s-au cheltuit 120 de milioane de lei bugetari pentru ambiţiile politice ale lui Lupu, Filat, Ghimpu, Urechean şi Voronin Asta se numește egoism politic. Și opoziţia comunistă,

A TREIA FORŢĂ, POLUL CREŞTIN-DEMOCRAT

și guvernarea liberal-democrată au arătat că pentru ele interesele de partid, de grup, prevalează asupra celor care i-au ales, decât interesele naţionale ale Republicii Moldova. Să facem un calcul elementar, accesibil chiar și unui elev de clasa a treia. Un scrutin parlamentar costă Bugetul de Stat 40 de milioane de lei. În 2009 s-au desfășurat 2 scrutine. Până la sfârșitul acestui an se va mai desfășura unul, și dacă Constituţia nu va fi modificată de actuala legislatură, și, cu siguranţă, nu va fi modificată, pentru că nu le convine nici comuniștilor, nici democratliberalilor, atunci la începutul anului viitor ar urma să se mai desfășoare unul. În total vor fi patru scrutine parlamentare în trei ani de zile, plus un referendum, în loc ca în patru ani să se desfășoare un singur scrutin parlamentar. Dacă plusăm, constatăm că în trei ani de zile se vor cheltui 200 de milioane de lei, în loc de 40 de milioane de lei. 120 de milioane de lei deja au fost irosite pentru desfășurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, 29 iulie 2009 și a referendumului din 5 septembrie 2010. Egoismul clasei politice de la Chișinău a costat 120 de milioane de lei. Să mai adăugăm 40 de milioane de lei pentru anticipatele din noiembrie 2010 și suma cheltuită crește la 160 de milioane de lei munciţi de moldovenii noștri și

cheltuiţi de dragul unei mâini de politicieni egoiști și incapabili de compromis în numele interesului naţional.

Un nou pol politic între cele două tabere beligerante Că lucrurile vor lua anume o astfel de întorsătură, că liderii clasei politice, atât de la guvernare, cât și din opoziţia parlamentară, vor adopta anume acest comportament ireconciliabil și războinic, a anticipat unul dintre actorii politici de la Chișinău. Pe 8 iulie 2010, Partidul Popular Creștin Democrat a făcut publică poziţia creștin-democraţilor faţă de situaţia creată la acel moment. Documentul purta titlul „PPCD – FORŢA A TREIA, ÎNTRE COMUNIȘTI ȘI LIBERALI” și a fost semnat de către președintele PPCD, Iurie Roșca (republicăm alăturat textul documentului din 8 iulie 2010 întro redacţie nouă). Cu regret, Iurie Roșca a avut dreptate atunci, făcând următoarea constatare: „Atât liberalii, cât și comuniștii au arătat egoism politic, incapacitate de dialog și nedorinţa de a găsi compromisuri rezonabile. Interesele de partid în ambele tabere prevalează asupra celor naţionale”. Declaraţiile din 6 septembrie ale lui Lupu, Ghimpu, Filat și Urechean, pe de o parte, dar și ale lui Voronin, pe de altă parte, precum și acţiunile lor de până atunci confirmă că atât gu-

vernanţii liberali, cât și opozanţii comuniști sunt la fel. Deosebirea constă doar în retorici, titulaturi și coloratura politică.

PPCD are deja voturile pentru a depăşi pragul electoral de 4 la sută O parte dintre concetăţenii noștri i-au dat dreptate atunci liderului creștin-democrat. Drept dovadă servește și faptul că la referendumul din 5 septembrie 2010, aproape 100 de mii de alegători au răspuns apelului lansat de PPCD, prezentându-se la secţiile de votare, deci, detașându-se de opoziţia comunistă, dar votând împotriva alegerii șefului statului în cadrul alegerilor generale, deci, votând împotriva iniţiativei guvernanţilor liberali. Fără îndoială că după declaraţiile din 6 septembrie ale liderilor fracţiunilor parlamentare liberale și comunistă, numărul celor care vor răspunde apelului PPCD va crește. Acum problema nu se mai pune dacă PPCD va intra sau nu în Parlament la următoarele alegeri parlamentare anticipate, care ar urma să se producă prin luna noiembrie 2010. Calculele arată că la o prezenţă la vot de cam 50 la sută, 100 000 de voturi constituie nu mai puţin de 7 la sută. Deci, PPCD va trece cu ușurinţă pragul electoral de 4 la sută. Asta dacă operăm cu

Problema acum se pune cât va lua PPCD în următoarele alegeri? Și asta depinde nu atât de creștin-democraţi, ci, oricât ar părea de straniu, de comuniști și democrat-liberali. Dacă Voronin, Lupu, Ghimpu, Filat și Urechean vor respinge Pactul de Conciliere Naţională, lansat de Iurie Roșca, atunci la alegerile din noiembrie voturile date de alegători creștin-democraţilor ar putea constitui o nouă surpriză. Planul lui Iurie Roșca de ieșire a Republicii Moldova din actualul blocaj constituţional și psihologic este adresat clasei politice, dar efectele lui îi vizează pe oamenii de rând. Dacă nu va fi depășită criza politică, nu se va reuși să se stabilizeze nici situaţia economică și oamenii vor continua să trăiască la fel de prost ca în prezent. Și chiar mai rău. Iată de ce nici Voronin, dar nici Lupu, Filat, Ghimpu și Urechean nu pot trece peste Planul Roșca.

1. Pe agenda partidelor politice trebuie să stea drept prioritate problema stabilităţii economice și a bunăstării poporului. 2. Ţara are nevoie de stabilitate și de echilibru între forţele politice. 3. Coaliţia de guvernământ nu constituie o schimbare pozitivă în raport cu fosta guvernare comunistă. 4. La baza întregii activităţi a coaliţiei de guvernământ stă logica confruntării. Societatea e împărţită în tabere beligerante. 5. Escaladarea conflictului între putere și opoziţie va aprofunda criza politică. 6. Criza politică adâncește criza economică și are consecinţe sociale deosebit de grave. 7. Atât liberalii, cât și comuniștii au arătat egoism politic, incapacitate de dialog și nedorinţa de a găsi compromisuri rezonabile. 8. Interesele de partid în ambele tabere prevalează asupra celor naţionale. 9. Investiţiile străine sunt descurajate din cauza crizei politice. 10. Reformele-cheie, pe care le aștepta societatea de la actuala putere, nu se fac. 11. Numărul de locuri de muncă nu crește, ceea ce amplifică migraţia forţei de muncă peste hotare. 12. Măsuri de stimulare a mediului de afaceri prin instrumente fiscale și de creditare la dobânzi rezonabile nu sunt luate. 13. Presiunea organelor de control și de urmărire penală asupra agenţilor economici devine insuportabilă. 14. Reforma administraţiei publice locale este blocată. Nu se dorește o reală descentralizare a puterii de stat și consolidarea capacităţii administrative și financiare a colectivităţilor locale. 15.„Verticala puterii”este menţinută și folosită de guvernanţi pentru a exercita presiuni asupra aleșilor locali, care sunt constrânși să treacă în partidele puterii pentru a beneficia de sprijin financiar. 16. Puterea judecătorească este supusă unor atacuri permanente, legislaţia în domeniu este ciopârţită și adaptată la interesul de moment al puterii politice. 17. Actuala conducere insistă să elimine din sistemul judecătoresc pe toţi cei care nu i se subordonează și caută să îi înlocuiască cu persoane docile. 18. Reforma Procuraturii și a Ministerului de Interne sunt blocate. Acestea, alături de Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupţiei, au rămas instrumente de presiune asupra oamenilor de afaceri indezirabili puterii și „organe de forţă”, folosite contra oponenţilor politici. 19. Guvernarea este incapabilă să combată corupţia, crima organizată și concurenţa neloială. 20. Serviciul de Informaţii și Securitate este condus în întregime de cadre vechi, de vârfurile KGB-ului cu vechime de zeci de ani în organele de represiune ale regimului totalitar sovietic. 21. Compania „Teleradio-Moldova” este pusă sub un control politic dur, promovând aproape exclusiv exponenţii actualei puteri și blocând accesul opoziţiei și a societăţii civile. 22. Nici Procuratura Generală, nici majoritatea parlamentară nu au făcut lumină asupra tragicelor evenimente de la 7 aprilie 2009. Organizatorii criminali ai acelor acţiuni violente nu au fost identificaţi. Sunt urmăriţi penal doar câţiva ofiţeri superiori ai MAI, cărora li s-a atribuit rolul de „ţapi ispășitori”. 23. Guvernarea comunistă a tensionat, în mod artificial, relaţiile cu România, iar actuala putere a deteriorat grav relaţiile politice și economice cu Federaţia Rusă. Consecinţele economice pentru ţară se anunţă a fi extrem de grave. 24. Republica Moldova are nevoie de relaţii pozitive cu toţi vecinii. 25. Clasa politică trebuie să cunoască în profunzime interesele geopolitice ale vecinilor, România, Ucraina, Rusia, și, pornind de la interesele naţionale ale Republicii Moldova, să contribuie la armonizarea lor. 26. Antagonizarea conflictului geopolitic este în detrimentul ţării noastre. 27. PPCD ESTE DISPUS SĂ DEZVOLTE UN DIALOG POZITIV CU TOATE FORŢELE POLITICE DIN ŢARĂ ȘI ARE UN RESPECT EGAL PENTRU TOŢI ACTORII POLITICI, PE CARE ÎI TRATEAZĂ CA POTENŢIALI PATENERI SAU OPONENŢI ȘI ÎN NICI UN CAZ CA DUȘMANI. 28. PPCD APRECIAZĂ CĂ ÎN URMA ALEGERILOR VIITOARE, ACTUALA GUVERNARE TREBUIE SĂ PLECE, IAR FOSTA PUTERE COMUNISTĂ NU TREBUIE SĂ REVINĂ. 29. PPCD SE POZIŢIONEAZĂ DREPT FORŢA POLITICĂ ÎNTRE COMUNIȘTI ȘI COMPONENTELE ALIANŢEI PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ. POLUL POLITIC CREȘTIN-DEMOCRAT, FORŢA A TREIA ESTE DESCHISĂ PENTRU TOŢI CETĂŢENII ŢĂRII, CARE S-AU DEZAMĂGIT DE ACTUALA PUTERE ȘI NU DORESC REVENIREA PUTERII COMUNISTE. 30. PPCD SE PREZINTĂ CA O ALTERNATIVĂ ATÂT PENTRU GUVERNAREA ACTUALĂ, CÂT ȘI PENTRU OPOZIŢIA COMUNISTĂ.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Iurie ROŞCA, preşedinte PPCD, 8.07.2010

cifre concrete, nu cu sondajele măsluite ale unor servicii pretins sociologice, puse în slujba guvernării care creditează PPCD cu doar un procent, și care pretindeau că la referendumul din 5 septembrie se vor prezenta 70% din alegători, în timp ce, de fapt, au venit la vot mai puţin de 30 la sută.

Planul Roşca


4

17 SEPTEMBRIE 2010

Alegerile, interimarul şi vaca imprevizibilă Motto:

Folclor din regiunea de codru

„- Când vor avea loc alegerile parlamentare anticipate? - Dumnezeu şi Ghimpu ştie. Folclor din Chişinău

Vaca lovită de streche Cei de la Codru (din regiunea de codru, nu de la Spitalul de Psihiatrie din orașul Codru, de unde interimarul Mihai Ghimpu și-a recrutat un consilier), deci oamenii din regiunea de codru pretind că povestea este una reală și că s-ar fi întâmplat undeva prin împrejurimile Nisporenilor. Se spune că într-o seară, un codrean își aducea vaca de pe toloacă, unde păscuse toată ziua, fiind priponită într-un ţăruș. Codreanul înfășurase pe mână un capăt al frânghiei cu care ducea vaca, celălalt capăt fiind legat de coarnele patrupedului. La un

28 august 2009, Ghimpu votează pentru Ghimpu moment dat, bovina a fost atacată de streche și a început să fugă orbește pe hudiţele satului, târându-și din urmă stăpânul, care nu se putea elibera din strânsoarea funiei. Tot alergând ei așa prin sat, dobitocul înainte și stăpânul din urmă, se întâlnesc cu un consătean care, văzându-i, îl întreabă pe bietul om: „Dar unde alergi așa, cumetre?”. La care celălalt, neavând timp pentru o explicaţie pe îndelete, îi răspunse din fugă: „Dumnezeu și vaca știe!”.

Mihai Ghimpu, lovit de îndoială Eu mi-am adus aminte de această expresie plină de haz și de tâlc ţărănesc după ce miercuri, 15 septembrie 2010, am ascultat cu multă atenţie declaraţiile interimarului Ghimpu, făcute în cadrul unei conferinţe de presă. Întrebat de jurnaliști când vor avea loc alegerile parlamentare anticipate, Ghimpu a spus că trebuie mai întâi „să se consulte

cu poporul”. (După Mircea Snegur, Mihai Ghimpu este al doilea șef de stat care „ţine sfat cu poporu”. De fapt, toţi dictatorii, atunci când iau decizii ce le convin doar lor, spun că s-au consultat cu poporul). Iată ce a declarat interimarul nostru liberal: „O să vedem când. Eu vreau să mai am niște întâlniri în teritoriu. Și am programate. Vreau să mă duc să mă sfătui și cu cetăţenii. Perioada în care am nimerit nu este una foarte … este foarte grea de înţeles din partea cetăţenilor. Anul trecut - de două ori alegeri, anul acesta – referendum și iar alegeri. Lumea a dat dovadă de oboseală. Cu atât mai mult că nu vede să se fi produs vreo schimbare. Nu că nu vede, ea vrea peste noapte schimb��ri, dar peste noapte nu poate să se întâmple ceea ce așteptăm. Și un copăcel dacă-l sădești, tot trebuie să aștepţi vreo trei ani. Cred că de aici și au hotărât că

activitatea unui Parlament să fie de patru ani de zile, ca să reușească să crească merele, roada. Că al treilea an - abia încep, dar al patrulea an e roadă bună. Duminică o să mă sfătui și cu organizaţiile etniilor, că e Festivalul etniilor duminică. Știţi? Am să fiu iar invitat la vreun dans. Și am să mă sfătui și cu reprezentanţii etniilor, să vedem ce zic ei. Pe urmă, duminică am două întâlniri la Ialoveni și la Strășeni. Și pe urmă am să iau decizia, ca să nu greșim. Plus că Curtea nu a examinat pe data de 14, cum a promis, dar a amânat examinarea demersului pentru … și constatarea circumstanţelor pe 21 septembrie (Mihai Ghimpu a vrut să spună că, printr-un demers, a solicitat Curţii Constituţionale să constate prin aviz dacă se întrunesc circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a – n.n.). Deci, eu până la 21 nu pot emite decretul”.

Interimarul: Alegerile, la anul şi la mulţi ani Un jurnalist însă a insistat ca interimarul să spună, măcar cu aproximaţie, când vor avea loc alegerile: „Dar cel mai probabil este că vom avea alegeri în noiembrie...?” a întrebat jurnalistul. La care Ghimpu a răspuns, făcând o mină gânditoare: „În noiembrie - da, asta este sigur. Anul nu știm care, dar în noiembrie - precis. Ha-ha-ha! Glumesc!”. Și eu am crezut că Mihai Ghimpu glumește, mai ales că la câteva ore după această conferinţă de presă era anunţată ședinţa alianţei de guvernământ, care să decidă data desfășurării alegerilor. Dar iată că ședinţa a avut loc, însă fără ca membrii AIE să convină asupra datei desfășurării alegerilor, aceasta rămânând la latitudinea lui Mihai Ghimpu. Deci, interimarul cu adevărat va decide data ale-

gerilor după ce va sta la sfat cu poporul, după ce duminică, la Festivalul etniilor, va fi invitat la vreun dans de vreo ţigancă cu fusta pestriţă, care poate îi va ghici și în palmă data alegerilor anticipate. Mihai Ghimpu nu a glumit atunci când a spus că acestea ar fi bine să se desfășoare odată cu cele locale, din primăvara lui 2011, sau în luna noiembrie a anului viitor, sau în noiembrie 2012.

Interimarul, la fel de imprevizibil ca şi vaca lovită de streche Este incredibil, dar adevărat! Guvernanţii pretind că trăim într-o ţară democratică, dar opinia publică nici măcar nu cunoaște când vor avea loc alegerile parlamentare, mai ales că acestea trebuiau să se desfășoare încă acum un an, imediat după ce s-a văzut că Legislativul ales pe 29 iulie 2009 nu este în stare să aleagă șeful statului. Democraţia înseamnă transparenţă, consens, participarea tuturor la luarea deciziilor ce vizează destinele ţării. Dar la noi nici măcar ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, sau premierul Vladimir Filat nu știu când vor avea loc alegerile. De mai bine de un an, toată lumea ghicește: va dizolva sau nu va dizolva Ghimpu Parlamentul și dacă da, atunci când îl va dizolva. Interimarul este un tip imprevizibil, la fel de imprevizibil ca vaca atacată de streche. Dacă te-ar întreba astăzi cineva când vor avea loc alegerile parlamentare, nu ai putea răspunde decât ca și codreanul din anecdotă: „Dumnezeu și Ghimpu știe”. Cu o precizare, musca ce l-a mușcat pe Ghimpu se numește nu streche, ci megalomanie, care-i provoacă dorinţa irezistibilă de a se menţine cu orice preţ în cele două fotolii: de președinte al Legislativului și de șef interimar al statului.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Chetă naţională pentru avionul prezidenţial al lui Ghimpu Toată lumea îl invidiază sau, în cel mai bun caz, ironizează pe seama lui Mihai Ghimpu pentru faptul că cel mai liberal dintre toţi liberalii stă cu fundul în două fotolii, apropo, cele mai moi din Republica Moldova: în cel de președinte de ţară și în cel de președinte al Legislativului. Ba chiar mai mult, nea Mihai este și președintele unui partid din arcul guvernamental – PL. Toţi și-ar dori să fie președintele la cub. Dar nimeni nu bănuiește cât de chinuit și de nenorocit este sărmanul președinte3 Mihai Ghimpu. Lumea nici măcar nu bănuiește cât de greu îi este să ducă povoara celor trei funcţii fără … avion. Da, da, fără avion prezidenţial.

„- Unde te duci, cumetre? - Dumnezeu şi vaca ştie”.

Consângenii noștri din regiunea codrilor folosesc o expresie neaoșă atunci când trebuie să dea un răspuns într-o chestiune care îi privește, dar care, în virtutea împrejurărilor, se produce independent de voinţa lor. Spre exemplu, când sunt întrebaţi ceo să facă în serile lungi de iarnă dacă iată! ploile din august au compromis roada de struguri și n-au cum să-și umple butoaiele pântecoase din beciuri cu vin gras de cabernet sau cu vin ușor de sauvignon, codrenii, care sunt iscusiţi producători de struguri și de vin, dar și talentaţi consumatori ai acestei licori de fabricaţie proprie, răspund resemnaţi: „Dumnezeu și vaca știe”. Să nu credeţi că prin părţile codrului vaca ar fi considerată, ca și la hinduși, un animal sfânt, înzestrat cu capacitatea de a prezice viitorul. Nu, la Codru vaca este un dobitoc simplu, bun de carne și de lapte, tot așa cum e în stepa Bugeacului, Lunca Prutului sau în Munţii Vrancei. La Codru, „Dumnezeu și vaca știe” este o expresie care are tendinţa de a se încetăţeni ca o îmbinare stabilă de cuvinte, fără a purta însă o conotaţie divină (codrenii fiind buni creștini, nu se închină vacilor, asemenea hindușilor). La etimologia acestei expresii se află o banală întâmplare anecdotică.

EDI|IA DE VINERI

Comentarii

După cum știm, Mihai Ghimpu are un elicopter prezidenţial cu care s-a plimbat în voie, în timpul inundaţiilor, pe meleagurile patriei (costul unei ore de zbor cu elicopterul prezidenţial fiind de o mie de dolari). Mihai Ghimpu mai are și un autoturism personal de marca Mercedes, pe care și l-a cumpărat după alegerile locale din 2007, la scurt timp după ce a devenit nacialnic la Consiliul Municipal Chișinău. Mai are și câteva unităţi de transport, tot luxoase, numai BMW-uri și Mercedes-uri, pe care i le asigură statul pentru că este președinte de ţară și de Parlament. Dar avion nu are și asta îi provoacă multă suferinţă, atât fizică, cât și morală. Acest lucru l-a recunoscut interimarul, nu ca să se plângă, ci, probabil, pentru că l-a ajuns cuţitul la os, chiar la conferinţa sa de presă de miercuri, 15 septembrie 2010. Fiind întrebat de jurnaliști dacă este adevărat că avionul prezidenţial, cu care s-ar fi plimbat Voronin atunci când era președinte, urmează să fie vândut, Ghimpu a infirmat, spunând că nu există un asemenea avion sau, cel puţin, el nu cunoaște nimic despre asta, dar că ar fi foarte necesar ca președintele să aibă un avion. ”Este greu, să vă spun eu, e foarte greu cu deplasările acestea de trei ori să aterizezi și să deco-

lezi până ajungi într-un punct de destinaţie. Din cauza aceasta că n-ai avion trebuie să te duci pe trei zile și să stai ore întregi, câte cinci ore stai în aeroport. Eu când merg în deplasările acestea îmi vine să zic: de-amu mai bine mă duc cu căruţa și tot mai repede te întorci acasă”, a spus Ghimpu. Și noi, care credeam că cei mai oropsiţi în ţara asta sunt invalizii, pensionarii, orfanii, familiile cu mulţi copii, șomerii, studenţii. Fals, cel mai oropsit om din Republica Moldova este Mihai Ghimpu, pentru că nu are avion prezidenţial. Și îi este atât de greu fără avion, încât este gata să se deplaseze cu căruţa. Doamne, ce popor ingrat avem. Nici măcar nu a observat cum se chinuiește interimarul, făcând câte trei escale și așteptând câte cinci ore de fiecare escală pentru a ajunge acolo unde trebuie să reprezinte poporul. În schimb, l-a etichetat cu o mulţime de epitete și vorbe defăimătoare, pe care noi, din respect pentru instituţia prezidenţială și cea parlamentară, nu ne putem permite să le reproducem aici. Și când te gândești câte jertfe a făcut Ghimpu pentru acest popor: a împărţit bani sinistraţilor, l-a convins pe Băsescu să dea și el materiale de construcţii pentru aceiași sinistraţi și, mai ales, Ghimpu a împărţit ordine și medalii. Atâtea ordine și medalii că nu a văzut poporul acesta de când este pe faţa pământului, de la daci și romani. Pentru că, ne-a fost dat să auzim tot în cadrul conferinţei respective, alte împuterniciri nu are. Doar atât, să dea medalii. Adevărat că medaliile nu le-a dat poporului, ci preponderent membrilor și simpatizanţilor PL și ai guvernării, în general, care, însă, tot din popor se trag. Și Ghimpu a mai făcut … Ce a mai făcut? Altceva nu a prea făcut. Dar e suficient și atât. E de ajuns ca norodul Moldovei să-i cumpere lui Ghimpu avion prezidenţial. Și trebuie să se grăbească pentru că acuș vin alegerile parlamentare anticipate și Ghimpu nu va mai fi prezident. Și atunci ce va face poporul cu avionul? Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

ZI CĂ NU!

Miturile electorale ale politicii moldoveneşti Accederea partidelor aflate astăzi la guvernare s-a bazat, în mare parte, pe miturile create de acestea în campaniile electorale care, la momentul respectiv, au reușit să păcălească electoratul și să ofere credibilitate unor partide de conjunctură, fără doctrină și fără o viziune clară privind parcursul pe care ar trebui să-l urmeze Republica Moldova. Liderii acestor partide au fost motivaţi nu atât de grija declarată pentru soarta ţării, pentru cei mulţi și nedreptăţiţi, cât de dorinţa nestăvilită de acaparare a puterii, care, într-un stat ca Republica Moldova, înseamnă acces nelimitat la banii publici, controlul asupra afacerilor, posibilităţi de manipulare a justiţiei și influenţă asupra instituţiilor media de stat. Dar nu este de neglijat nici satisfacţia pe care le-o oferă senzaţia puterii unor oameni cu mai puţină cultură politică, suficiente complexe și nemăsurate orgolii.

Promovarea tinerilor nu este totuna cu promovarea rudelor Un astfel de mit electoral, pe care l-a lansat Partidul Liberal, condus astăzi de dublul demnitar Mihai Ghimpu, a fost cel al promovării tinerilor la guvernare. Este suficient să ne uităm acum la componenţa fracţiunii PL în Parlament, ca să ne dăm seama cât de „proaspeţi” sunt cei aduși în funcţiile de deputat de către formaţiunea respectivă. Ion Hadârcă, Gheorghe Brega, Boris Vieru, Anatol Arhire (nici un cuvânt despre doamne) și alţii, cu toată bunăvoinţa, nu pot fi încadraţi nici pe departe la categoria „tineret”. Manipularea s-a făcut prin supralicitarea imaginii lui Dorin Chirtoacă, sugerându-se, astfel, ideea de promovare a tinerilor. Până la urmă, campania a fost, mai degrabă, una de promovare a rudelor în funcţii importante, adică o mică afacere de familie cu o miză extrem de mare. Amintiţi-vă și de insistenţa spicherului și interimarului nostru de a-și aduce un alt nepot, la fel de tânăr, în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale. Evident și nu în ultimul rând, lansarea mitului a urmări propulsarea la putere a Partidului Liberal, un partid fără prea mare relevanţă în viaţa politică, dar, și mai important, scoaterea din anonimat a șefului acestuia, Mihai Ghimpu, aflat ani în șir într-un con de umbră, în postura ingrată de politician nerealizat și marginalizat.

Astfel că nu grija pentru un viitor politic strălucit al nepotului l-a animat pe Ghimpu, ci propria ascensiune spre culmile puterii. S-a văzut aceasta și atunci când șeful PL a dorit să ajungă, cu orice preţ, președinte al CMC, chiar cu riscul pierderii majorităţii fragile existente acolo, dar și atunci când acesta și-a adjudecat șefia Parlamentului, la care râvnea atât de mult actualul premier. Anume atunci au apărut primele fisuri în „betonul” Alianţei. Și este greu să înţelegem acum de ce se lamentează președintele liberal că nu are pondere în procesul decizional, că are împuterniciri reduse, că nu semnează decât deciziile care-i parvin de la Guvern, că are doar responsabilităţi, nu și posibilităţi. Însă să revenim la tânărul și perspicace primar liberal. În scurt timp, din cauza comportamentului excentric al unchiului, dar și a incompetenţei și incapacităţii lui Chirtoacă de a administra treburile municipiului, credibilitatea și popularitatea acestuia s-a dezumflat ca o bulă de săpun. Incapabil să schimbe ceva în activitatea Primăriei, și, cu atât mai mult, în municipiu, el a continuat să pedaleze pe factorul politic, ca unul uitat, abandonat de cineva într-o eternă campanie electorală. Pe perioada mandatului său de primar, Dorin Chirtoacă a făcut declaraţii politice, a demascat și a înfierat, a umblat cu brăduţul prin oraș, a scos barierele unora, lăsându-le pe ale altora etc. Populaţia aștepta însă, de la cel în

care-și învestise toate speranţele, cu totul altceva. Astfel că, junele primar, lăsat în derivă de unchiul care, după ce s-a aburcat pe umerii săi în vârful piramidei puterii, a pierdut orice interes pentru a-i mai menţine acestuia popularitatea, îi tot dă astăzi cu „dă-o în mă-sa” și alte bădărănii pe care nici nu bănuiam să le auzim de la un apropiat al familiei prezidenţiale de la București. Dezonorant sfârșit pentru un mit atât de frumos.

Filat a confundat Republica Moldova cu o afacere de familie Campania electorală a actualului premier, Vladimir Filat, a fost clădită, de asemenea, pe povești cu feţifrumoși, lansate cu abilitate de cei care au plănuit accederea acestuia la guvernare. Unul dintre mituri – lupta cu corupţia – un subiect sensibil pentru populaţia ţării, a fost sloganul principal graţie căruia transfugul din partidul lui Diacov, reorientat spre liberalism, a ajuns în Parlament cu un scor destul de bun pentru formaţiunea sa. Acum, după mai bine de un an de când se află la putere, să ne întrebăm ce succese a înregistrat Filat în lupta, piept la piept, cu corupţia? Mai degrabă am putea spune că acesta a confundat demersul anticorupţie cu pofta de revanșă și răzbunare pentru umilinţa de a fi fost purtat prin instanţe de fosta guvernare, pentru privatizările făcute într-o altă perioadă de glorie. De asemenea, și cu dorinţa de a-și proteja și înmulţi averile, despre anvergura cărora putem doar bănui. Altfel, pare inexplicabilă, dacă nu chiar sfidătoare, numirea lui Tudor Baliţchi, cel care a administrat anterior afacerile premierului Vladimir Filat, în funcţia de director general al Serviciului Vamal. Ceea ce ne duce la gândul că Filat percepe Republica Moldova ca pe o mare afacere personală. În acest an de luptă totală cu corupţia au cunoscut o ascendenţă fără precedent cazurile de contrabandă

cu ţigări, inclusiv cu implicarea unor funcţionari din Guvernul Filat și membri ai formaţiunii conduse de acesta. Mai mult, Filat însuși este figurantul unui dosar mai vechi de contrabandă cu ţigări. Aţi auzit să fi păţit ceva șeful Serviciului Vamal cu această ocazie, i-a cerut Filat acestuia demisia?

Comuniştii promiteau pâine de 16 bănuţi, guvernanţii de astăzi – carne ieftină Cu câtva timp în urmă, fostului șef al Direcţiei Origine Mărfuri, Veaceslav Balacci, dezvăluia o schemă prin care întreprinderea ”Carne Sud” din Moldova, împreună cu Serviciul Vamal, „transforma” carnea importată din Brazilia în carne de origine autohtonă, nefiind, astfel, supusă impozitării. Balacci

(pe care Sergiu Mocanu a încercat, fără succes, să-l înregimenteze în alaiul său de luptători cu mafia) afirma că a fost demis din funcţie pentru că a încercat să stopeze importarea frauduloasă a cărnii. S-a schimbat ceva odată cu venirea la putere a incoruptibilei guvernări? Potrivit fostului funcţionar, în aprilie 2010, Serviciul Vamal a aprobat importul ilegal al cărnii de către SRL, ”Carne Sud”, cu scutirea de impozite. Totodată, chiar dacă Balacci a fost restabilit în funcţie de către instanţa de judecată, decizia instanţei nu a fost executată, deocamdată. Vă mai amintiţi cum ni se promitea în campania electorală că vom procura carne la un preţ cu aproximativ 30 la sută mai mic. Cică de vină era mafia cărnii care, prin intermediul Ministerului Economiei, a impus un sistem de autorizaţii la importul de carne, dar și la alte produse. S-a schimbat

ceva odată cu anularea autorizaţiilor? Probabil, doar lista importatorilor și beneficiarilor, pentru că schemele par să fi rămas aceleași, iar preţurile la carne sunt la fel de mari.

Statul – învins în lupta cu criminalitatea Poate că actuala guvernare a excelat în ceea ce ţine de lupta cu criminalitatea, un alt capitol din mitologia electorală? Atunci de ce elementele criminale acţionează atât de nestingherit în ultimul timp, iar relatările despre oameni omorâţi în propriile case, torturaţi cu fierul de călcat, găsiţi împușcaţi, carbonizaţi pe marginea drumurilor au început să facă parte din cotidian. Aceasta să fie liniștea și siguranţa promisă? De ce trenează anchetarea evenimentelor din 7 aprilie

2009? Poate pentru că, dacă s-ar spune tot adevărul, s-ar afla prea multe și despre rolul celor care au profitat electoral în urma acelor evenimente? Liderii partidelor aflate la putere încearcă astăzi să se absolvească de vina pentru eșecurile înregistrate, nerespectarea promisiunilor, dezastrul din economie, înflorirea corupţiei și creșterea criminalităţii, punând această vină pe seama fostei guvernări, a lipsei de influenţă asupra structurilor de forţă și organelor de justiţie, dar și a partenerilor de guvernare care și-au arogat funcţiile cheie în aceste structuri. În curând, făcătorii de mituri își vor relua activitatea, pentru că intrăm într-o nouă campanie electorală. Și s-ar putea să-i credem iarăși, pentru că, de obicei, miturile sunt mai frumoase decât realitatea. Ioana FLOREA, FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

Gafa „5 septembrie” şi efectul domino Un nou referendum pentru oficializarea limbii ruse Mișcarea social-politică „Noua Găgăuzie”, condusă de primarul orașului Comrat, Nicolai Dudoglo, intenţionează să organizeze un referendum constituţional, pentru a-i acorda limbii ruse statut de a doua limbă de stat în Republica Moldova. Mișcarea „Noua Găgăuzie” a desemnat un grup de iniţiativă care se va ocupa de colectarea numărului necesar de semnături pentru iniţierea referendumului, iar în cursul acestei săptămâni, acesta va fi înregistrat la Comisia Electorală Centrală. Iniţiativa găgăuzilor a fost salutată și susţinută de mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, dar și de unele partide politice. Printre acestea se numără Partidul Social Democrat, condus de Victor Șelin, și Mișcarea Social-Politică „Ravnopravie”, condusă de consilierul municipal Chișinău, Valeri Klimenko. Mai mulţi analiști politici de la Chișinău sunt de părere că iniţiativa primarului de Comrat are conotaţii politice, întrucât Nicolai Dudoglo ar intenţiona să candideze la funcţia de bașcan al Gagauz-Yeri, în cadrul apropiatelor alegeri, care vor avea loc în autonomia găgăuză. Iniţiatorii plebiscitului sunt încrezători că referendumul va avea succes și că rusa va deveni limbă oficială, ţinând cont de numărul mare de rusofoni din Republica Moldova, dar și de lipsa de interes a populaţiei majoritare în ceea ce privește participarea la astfel de scrutine. Mai ales că precedentul din 5 septembrie a atestat un absenteism de circa 70 la sută, or, în această situaţie, o mobilizare exemplară a electoratului prorusesc din Republica Moldova ar garanta succesul plebiscitului. De asemenea, se mizează și pe faptul că actuala guvernare va decide renunţarea la pragul de 33,3 la sută, care condiţionează validarea scrutinului, mai ales că o astfel de intenţie a fost formulată de liderii alianţei de guvernământ, după eșecul referendumului constituţional din 5 septembrie curent, determinat de slaba participare la scrutin. Precizăm că pentru desfășurarea unui referendum constituţional, reprezentanţii grupului de iniţiativă trebuie să colecteze cel puţin 200 000 de semnături din partea alegătorilor. Totodată, conform modificărilor la Codul Electoral, efectuate de actuala guvernare în vara acestui an, Constituţia poate fi modificată prin referendum, dacă în favoarea acestei opţiuni se pronunţă cel puţin 50% + 1 dintre participanţii la plebiscit și doar în cazul când este depășit pragul de validare, care constituie 1/3 dintre alegătorii cu drept de vot. Or, în cazul în care la referendum participă 33,3 la sută dintre alegători, Constituţia poate fi modificată cu votul a 17 la sută din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot. Anterior însă, pragul de validare a referendumului constituţional constituia 60 la sută, iar decizia adoptată în cadrul plebiscitului urma să fie confirmată de 2/3 din deputaţii din Parlamentul Republicii Moldova. Menţionăm, în context, că, potrivit datelor recensământului efectuat în anul 2004, în Republica Moldova populaţia rusofonă constituie circa 22 la sută, dintre care 8,3% sunt etnici ucraineni, 5,9% – etnici ruși, 4,4% – etnici găgăuzi, restul fiind alte naţionalităţi care, de asemenea, utilizează rusa ca limbă de comunicare pe teritoriul Republicii Moldova. Nicolae FEDERIUC, FLUX

17 SEPTEMBRIE 2010

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

IURIE ROŞCA:

În Republica Moldova nu pot exista două limbi de stat „În Republica Moldova nu pot exista două limbi de stat”, a declarat președintele PPCD, Iurie Roșca, solicitat să comenteze iniţiativa primarului din orașul Comrat, Nicolai Dudoglo, de a iniţia un referendum privind conferirea limbii ruse a statutului de limbă de stat. Întrebat de reporterul FLUX, care este poziţia creștin-democraţilor moldoveni faţă de această iniţiativă, Iurie Roșca a declarat în conferinţa de presă de luni, 13 septembrie 2010, că aceasta este una falsă, care nu răspunde unei necesităţi reale și ar putea duce doar la divizarea societăţii.

Iată ce a declarat liderul creștin-democrat: „Este evident pentru toată societatea noastră și pentru partidele politice responsabile că în Republica Moldova nu pot exista două limbi de stat. Din foarte multe motive. În primul rând, pentru că populaţia vorbitoare exclusiv în limba rusă nu are nici un fel de disconfort, de nici un gen, inclusiv în Parlament. Dumneavoastră vedeţi foarte bine că cine dorește să se exprime rusește - se exprimă rusește, nu are nici o problemă. Mai mult decât atât, cei care propun chestia asta, chiar dacă s-ar merge pe varianta lor, nu vor să înţeleagă că, în cazul acesta, tot cetăţenii Republicii Moldova ar trebui să vorbească în egală măsură în română și în rusă. Adică, actualii vorbitori doar ai limbii ruse oricum ar fi nevoiţi să cunoască și româna. Nu se ţine cont nici de o altă realitate. Există o generaţie de până la 30 de ani care, deja, vorbește destul de aproximativ în limba rusă sau nu o vorbește deloc. În timp ce generaţia tânără a nevorbitorilor de limba română sau a foștilor vorbitori de limba rusă deja vorbește și scrie din ce în ce mai bine românește. Prin urmare, nu cred că este o idee fericită, nu cred că trebuie com-

bătută energic și anatemizat cel care a enunţat-o, domnul Nicolai Dudoglo. Este dreptul domniei sale, este o procedură democratică. Doar vreau să sper că chestiunea aceasta nu va aduce la noi divizări pe criterii etnice sau lingvistice. Nu este nevoie de asemenea războaie, lucrurile sunt depășite. Dimpotrivă, trebuie să ne îngrijim de dezvoltarea minorităţilor naţionale, de acordarea unui sprijin mai mare, inclusiv financiar, pentru localităţile cu populaţie preponderent alogenă, minoritară, unde să fie mai multe obiecte de studiu în limbile lor materne: ucraineană, rusă, găgăuză, bulgară, acolo unde reprezentanţii acestor minorităţi locuiesc compact. Aceste minorităţi trebuie să se bucure de sprijin din partea statului. Și, în același timp, statul trebuie să se îngrijească și de stimularea studierii limbii de stat”. Iurie Roșca a spus că este oarecum greu de înţeles faptul că iniţiativa privind acordarea limbii ruse a statutului de limbă de stat vine de la Comrat, dat fiind că în autonomia găgăuză limba rusă deja are statut de limbă oficială, alături de limba română și cea găgăuză. „În Găgăuzia există trei limbi oficiale (nu de stat – n. n.): rusa, româna și găgăuza.

Prin urmare, în autonomie nu există probleme, nici în administraţie, nici în sfera socială. De aceea, eu cred că iniţiativa aceasta nu va avea un impact de destabilizare în Republica Moldova. Este doar o parte a campaniei electorale din regiunea respectivă”. În opinia președintelui PPCD, iniţiativa lui Dudoglo are o conotaţie exclusiv electorală: „Eu cred că trebuie să înţelegem contextul în care a apărut această iniţiativă. În Găgăuzia a fost cea mai mică rată de participare la referendum – 8 la sută. Cel care a militat extrem de activ în favoarea modificării articolului 78 al Constituţiei în spiritul propus de către majo-

ritatea de guvernământ a fost bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal. Este evident că acest rezultat l-a afectat foarte mult pe bașcan, inclusiv i-a afectat perspectivele domniei sale de a-și recăpăta un alt mandat în decembrie, când va avea loc o nouă campanie pentru alegerea bașcanului. Și atunci, unul dintre concurenţii domniei sale a ieșit în faţă și a spus că vrea să iniţieze chestia asta cu referendumul. Probabil că și dânșii își dau seama că o astfel de soluţie este irealizabilă, dar speră că ea se poate constitui într-un element important al PR-ului electoral”. Referindu-se la procedura de modificare a Constituţiei prin

referendum, impusă de guvernarea AIE, la care este suficient să se prezinte 33 la sută din cetăţenii cu drept de vot ca acesta să fie validată, iar 50% + 1 din cei care s-au prezentat la urnele de vot să se pronunţe „pro” ca rezultatele referendumului să devină normă constituţională, Iurie Roșca a declarat: „Vreau să vă amintesc că în Constituţia Republicii Moldova există un articol foarte clar, univoc, articolul 143, care arată că Forul legiuitor, Parlamentul, este singura instituţie în drept să opereze modificări la Constituţie. Din păcate, Curtea Constituţională a emis un aviz straniu, din punctul meu de vedere, atunci când a considerat că Legea Fun-

damentală poate fi modificată și prin referendum. Consider că un referendum naţional poate să poarte un caracter exclusiv consultativ. Poporul nu modifică legile. Poporul își deleagă reprezentanţii, deputaţii, legiuitorii care modifică legile. Și este neserios să se spună că poporul este mai important decât Parlamentul. Nu, fiecare își are rolul lui. Parlamentul este expresia poporului. Și poporul niciodată cu caută să se ridice deasupra parlamentului. Dacă alegătorilor nu le convine acest corp de legiuitori, data viitoare o să voteze pentru altul”. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

De ce refuză AIE ratificarea Cartei Limbilor Regionale şi Minoritare? Referendumurile sunt la modă. Alianţa de guvernământ și-a făcut moftul (român?) cu referendumul său pentru un președinte „atotnorodnic” de tip CSI-ist, chiar dacă Uniunea Europeană și Comisia de la Veneţia nu au recomandat un referendum, ci găsirea unei soluţii în Parlament, gruparea securisto-preoţească condusă de Pasat și mitropolitul Vladimir s-a opintit și ea să stoarcă ceva dividende politice din ideea unui referendum pentru Bazele obligatorii ale Ortodoxiei, iar acum, iată, primarul de Comrat, Dudoglo, și prietenul lui, Klimenko, agită spiritele, poate-poate pun de un referendum pentru limba rusă drept a doua limbă de stat. În toate cele trei cazuri de referendumuri soluţiile se găsesc în Parlament și Guvern, nu în colbul străzii, ele trebuie să fie europene sau cel puţin euroconforme și să nu ne împingă în spaţiul de nostalgie al fostei URSS, ci să ne alinieze la normele și bunele practici internaţionale în materie. FLUX din 9 octombrie 2009 a inserat un material (Vom scoate minorităţile din umbra limbii ruse?) despre necesitatea ratificării de către Republica Moldova a Cartei Limbilor Regionale și Minoritare, aducând subiectul, pentru a câta oară, în atenţia opiniei publice și a factorilor decizionali din Guvern și Parlament. În ultimele 11 luni și ceva nimic nu s-a schimbat la acest capitol, și Republica Moldova rămâne a fi restanţieră atât în faţa Consiliului Europei, cât și în faţa Uniunii Europene, care ne-a cerut ratificarea Cartei, drept una dintre condiţiile cuprinse în Planul de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, ca element esenţial de implementare a Planului de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova. Abia iniţiativa aceasta deșucheată a primarului de Comrat, Nicolai Dudoglo, lansată săptămâna trecută, de modificare a Constituţiei pentru legalizarea limbii ruse drept a doua limbă de stat a Republicii Moldova a trezit spiritele din amorţire. Trebuie să arătăm din nou ce reprezintă documentul despre care vorbim și cum ne-ar putea ajuta acesta să evităm legalizarea limbii ruse ca limbă de stat, pe de o parte, și să integrăm minorităţile etnice neruse, dar și pe cea rusă, în ansamblul corpului nostru social. Așadar, Carta Limbilor Regionale și Minoritare este un instrument juridic internaţional elaborat de Consiliul Europei și deschis spre semnare la 5 noiembrie 1992. Pentru 24 de state membre ale

Consiliului (din 47) documentul a intrat în vigoare. România a semnat Carta în 1995, a ratificat-o în 2007, aceasta intrând în vigoare la 29 ianuarie 2008. Ucraina a semnat acest instrument în anul 1996, l-a ratificat în anul 2005, pentru a evita pericolul adoptării iniţiativei Partidului Regiunilor de proclamare a limbii ruse drept a doua limbă de stat, și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2006. Republica Moldova rămâne o pată albă între România și Ucraina. Chișinăul a semnat Carta la 11 iulie 2002 și nu a ratificat-o până în prezent. Celelalte 22 de state care nu au ratificat Carta sunt state fără minorităţi etnice tradiţionale (Andora, Irlanda, Islanda, Monaco, San-Marino) și state care au probleme serioase cu minorităţile etnice (Azerbaidjan, Belgia, Bosnia și Herţegovina, Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, Macedonia) sau aplică politici asimilaţioniste (Albania, Bulgaria, Federaţia Rusă, Franţa, Grecia, Italia, Portugalia, Turcia). Am spus-o și altădată și o spunem și acum că Republica Moldova este singurul stat ex-sovietic în care minorităţile etnice neruse

(ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei, parţial ţigani) sunt supuse continuu unui proces de rusificare prin menţinerea învăţământului public pentru acestea doar în limba rusă. Noţiunea de rusofon/rusolingv, inventată de propaganda sovietică, a fost și rămâne un eufemism pentru tot ce înseamnă etnic alohton. Minorităţile etnice neruse au fost decupate întotdeauna din ansamblul corpului nostru social și aliniate sau subordonate minorităţii ruse, în contrabalanţă lingvistică faţă de majoritatea etnolingvistică română. Lingvistic și cultural vorbind, ucrainenii, găgăuzii și bulgarii au fost și rămân un fel de auxiliari ai comunităţii etnice rusești, o continuare periferică a unui nucleu etnic rus și monolingv. Sarcina noastră, a majorităţii, care trebuie să fie întotdeauna generoasă și grijulie cu minorităţile etnolingvistice, este să spargem aceste tipare strâmbe, moștenite din perioada sovietică și să le oferim compatrioţilor noștri de alte etnii posibilitatea emancipării de „teroarea rusă”, pe de o parte, și a integrării armonioase în peisajul cultural-lingvistic al ţării, pe de altă parte. Ratificarea Cartei Limbilor Regionale și Minoritare ne-ar putea ajuta enorm în acest sens. De ce și cum anume? vor întreba mulţi dintre dumneavoastră. Simplu. Litera și spiritul Cartei susţin că minorităţile etnolingvistice sunt perfect egale între ele, că, sub aspectul drepturilor și obligaţiilor, nu există minorităţi mai mari sau mai mici (cantitatea fiind o noţiune pur statistică). Totodată, nu vom găsi în cuprinsul Cartei Limbilor Regionale și Minoritare noţiuni de tipul „limbă de comunicare interetnică”, o noţiune prin excelenţă sovietică, care desemna un mecanism de geopolitică culturală internă a URSS, prin care minorităţile din fostele republici naţionale erau aduse și menţinute în umbra limbii ruse, pe atunci singura „limbă de comunicare interetnică”.

În toate statele europene în care a fost ratificată și se aplică acest instrument al Consiliului Europei, au fost instituite pe plan local, nu naţional, bilingvisme care presupun cunoașterea și folosirea în paralel, de către reprezentanţii minorităţilor etnolingvistice, atât a limbii oficiale a statului, cât și a limbii lor materne. Altfel zis, limba unei minorităţi, oricare ar fi aceasta, poate deveni la nivelul administraţiei unei localităţi sau a unui șir de localităţi situate compact, în funcţie de distribuţia geografică și ponderea minorităţilor respective, a doua limbă oficială, după cea de stat. Nimic mai mult. În cazul Republicii Moldova am avea de a face, în localităţi concrete, cu bilingvisme locale româno-ucrainean, româno-rus, româno-găgăuz, româno-bulgar etc. Ar fi pentru prima oară în istoria Republicii Moldova când limba rusă, alături de alte limbi, ar căpăta statutul oficial de limbă minoritară și ar fi lipsită de statutul special, privilegiat, de „limbă de comunicare interetnică”. Carta nu presupune tilingviste sau multilingvisme la nivelul administraţiilor locale. Și nici impunerea limbii vreunei minorităţi etnolingvistice la scară naţională, în detrimentul limbii de stat a fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei. Orice stat semnatar al Cartei este obligat ca în momentul ratificării să aprobe o Listă a localităţilor sau regiunilor în care se va specifica exact care anume limbă minoritară va fi folosită alături de limba de stat a ţării. Acest tip de liste se întocmesc, de obicei, în baza datelor recensămintelor generale ale populaţiei, iar în unele cazuri specifice și în baza rezultatelor unor referendumuri locale. Aplicat la cazul Republicii Moldova, acest fapt ar însemna ca Guvernul Filat și Ministerul de Externe, condus de prim-vicepremierul peledemist Iurie Leancă, în a căror responsabilitate cade promovarea politicilor statului în materie de ajustare a cadrului legislativ naţional la normele și practicile europene notorii, să demareze procedura de ratificare a Cartei, prezentându-i Legislativului și o listă în care să figureze toate localităţile populate majoritar de etnici ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari și alţii. Iată însă că guvernarea unei alianţe intitulate pompos „pentru Integrare Europeană” se împotrivește ratificării Cartei Limbilor Regionale și Minoritare. Motivul este unul evident. El ţine de dorinţa de a menţine în vigoare mecanismele de rusificare a minorităţilor etnice neruse prin intermediul instituţiilor de stat. La fel a procedat, din anul 2002, și guvernarea Partidului Comuniștilor, pe care nu am ezitat să o criticăm pentru împotrivirea sa

faţă de ratificarea Cartei Limbilor Regionale și Minoritare. Speram totuși că actuala guvernare, venită la putere pe valul „revoluţionar” al anticomunismului, se va distanţa de abordarea PCRM în această chestiune și va ratifica documentul european. Nu a fost să fie și probabil că ratificarea lui se amână la Sfântul așteaptă! De dragul adevărului trebuie să amintim totuși că în legislatura 2001-2005 a existat o tentativă de prezentare spre ratificare a Cartei Limbilor Regionale și Minoritare. Atunci, Guvernul Tarlev propunea, la insistenţa fostului Departament Relaţii Interetnice, formularea unui șir de rezerve prin care se dorea consfinţirea stării de fapt pe plan lingvistic și absolvirea Guvernului de orice responsabilităţi în raport cu limba română ca limbă de stat, precum și în raport cu limbile minorităţilor neruse. Acele rezerve prevedeau menţinerea privilegiilor limbii ruse, așa cum au fost ele fixate în legislaţia despre funcţionarea limbilor din 1989.

Acum, Guvernul Filat nu mișcă un deget, pentru că nu i-ar conveni o normalizare, în spirit european, a situaţiei lingvistice din Republica Moldova. Să nu uităm că în fruntea Oficiului Relaţii Interetnice Guvernul Filat a desemnat-o pe doamna Elena Beleacova, care provine din partidul lui Valeri Klimenko și care, spre deosebire de toţi antecesorii ei în funcţie, nu stăpânește limba română. Astăzi, Valeri Klimenko este cot la cot cu Nicolai Dudoglo la colectarea de semnături pentru deocheatul referendum. De același elan plebiscitar fuseseră cuprinși și alţi soldăţei de plumb ai intereselor străine în Republica Moldova: securistul Valeriu Pasat și mitropolitul-colonel Vladimir Cantarean, cu ideea lor eminamente politicianistă și de inspiraţie externă, de introducere obligatorie a „Bazelor Ortodoxiei” în programa școlară. Ministerul Educaţiei a procedat înţelept și pragmatic introducând de la 1 septembrie predarea opţională a obiectului „Religia” în învăţământul primar și gimnazial

de stat, revenind astfel la o tradiţie interbelică a locului. În felul acesta, Pasat și prietenul său cu camilafcă albă s-au pomenit a turna apă pe sol umed, încercând să spargă niște uși între timp deschise. Dacă Ministerul de Externe al prim-vicepremierului Leancă ar avea același grad de inteligenţă de care a fost capabil Ministerul Educaţiei, condus de Leonid Bujor, ar propune de urgenţă ratificarea în Parlament a Cartei Limbilor Regionale și Minoritare, astfel încât orice sforţare a unei minorităţi monolingve de a-i impune întregii populaţii o a doua limbă de stat să se risipească ca o ceaţă, așa cum s-a risipit și ardoarea plebiscitară a coctailului securisto-bisericesc Pasat–Cantarean. Așadar, are de gând Alianţa de guvernământ să ratifice în Parlament Carta Limbilor Regionale și Minoritare sau asemenea chestiuni sunt mai prejos de nobleţea ei „europeană”? Vlad CUBREACOV, FLUX


6

17 SEPTEMBRIE 2010

Creşterea preţurilor este generată de impactul inflaţiei Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a efectuat recent o analiză a cauzelor creșterii preţurilor în Republica Moldova. Potrivit expertului Adrian Lupușor, conform ultimelor date publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în luna august curent a fost înregistrată o deflaţie lunară de 0,9 la sută, iar indicele preţurilor de consum a constituit 7,8%, depășind nivelul prognozat de Banca Naţională a Moldovei (BNM) cu peste 5 la sută. Totodată, deși preţurile s-au diminuat faţă de luna precedentă, tendinţă sezonieră determinată de ieftinirea fructelor și legumelor, acestea au rămas la un nivel destul de înalt, generând o serie de costuri sociale și economice importante. Astfel, analistul menţionează că o simplă analiză a impactului inflaţiei asupra ratei de sărăcie pe diferite categorii de populaţie, demonstrează că principalii perdanţi în urma creșterii preţurilor au fost pensionarii și populaţia din localităţile rurale. Pe de o parte, contrar teoriilor de sorginte keynesiană, redevenite populare în ultimul timp și conform cărora un anumit nivel al inflaţiei redistribuie veniturile de la cei care economisesc către cei care se împrumută și, respectiv, stimulează investiţiile și consumul, în cazul Republicii Moldova inflaţia nu poate fi considerată un „rău necesar”. Pe de altă parte, pentru o ţară care, în comparaţie cu ţările din regiune, are un nivel de îndatorare și economisire foarte mic, creșterea preţurilor creează pierderi duble. Expertul este de părere că în acest fel sunt erodate economiile populaţiei și confidenţa în sistemul bancar și este restricţionat accesul sectorului real la credite din cauza dobânzilor nominale ridicate aplicate de bănci. Prin urmare, decidenţii de politică economică și, în special, BNM, trebuie să trateze acest fenomen drept un pericol major pentru situaţia macroeconomică a întregii ţări. La moment, BNM menţine ratele la principalele instrumente de politică monetară la un nivel relativ scăzut, astfel încât rata de bază de 7 la sută este inferioară atât inflaţiei anuale, cât și celei anticipate. În opinia lui Lupușor, BNM, deși a adoptat anul curent strategia de ţintire a nivelului inflaţiei, în realitate promovează o politică monetară destul de relaxată, care să nu prejudicieze perspectivelor de relansare economică. Această poziţie este argumentată de abundenţa factorilor inflaţioniști non-monetari, determinaţi, în primul rând, de creșterea costurilor de producţie, care nu pot fi influenţaţi de politica monetară. Adrian Lupușor a precizat că creșterea volumului de bani puși în circulaţie constituie 29 la sută faţă de 7,8% cât a fost la finele lunii iulie. O creștere atât de vertiginoasă a volumului banilor puși în circulaţie este explicată de ratele dobânzilor mici la depozitele bancare, care generează costuri mai mari de oportunitate pentru deponenţi și, respectiv, stimulează consumul. Acest fapt este confirmat și de creșterea comerţului intern cu mărfuri, care în luna iulie a crescut cu 8,9%. Astfel, creșterea cererii pentru mărfurile de consum duce și la creșterea indicelui preţurilor de consum. În concluzie, caracterul monetar al inflaţiei nu este unul temporar în Republica Moldova. Inflaţia se manifestă pe parcursul ultimilor ani și constituie cauza fundamentală care generează presiuni inflaţioniste permanente pentru economia ţării. Aceasta derivă din cererea mică pentru moneda naţională, fapt ce implică intervenţii permanente din partea BNM în direcţia sterilizării excesului de lichidităţi din sistem. Prin urmare, cauza inflaţiei cronice din ţară constă în deficienţele sistemice ale economiei moldovenești, manifestate prin competitivitate și productivitatea muncii scăzute, dar și a insuficienţei instrumentelor financiare. Precizăm că, potrivit lui Lupușor, în lupta antiinflaţionistă, implicarea BNM este insuficientă și este necesară antrenarea altor instituţii publice, cum ar fi Ministerul Economiei și Ministerul Finanţelor. Tatiana MANEA, FLUX

EDI|IA DE VINERI

Scandalos

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Preţul la pâine a crescut, pentru că s-a scumpit grâul Majorarea preţului la pâine în mai multe regiuni ale ţării este întemeiată și argumentată. Cât privește preţul la crupe, inclusiv la hrișcă, acesta a fost mărit în mod nejustificat, din moment ce stocurile existente în depozitele din ţară sunt suficiente pentru o perioadă de 12 luni. Acestea sunt concluziile la care a ajuns Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (FISC). În cadrul unei conferinţe de presă, șeful Inspectoratului, Nicolae Platon, a declarat că majorarea preţului la pâine a fost condiţionată de creșterea preţului la grâu. „Faptul că preţul pâinii a crescut în unele regiuni ale ţării nu este speculativ. Anul trecut, un kilogram de grâu putea fi cumpărat cu un leu. Anul acesta, preţul este de două ori mai mare. Din acest motiv a crescut și preţul la făină. Dar, potrivit regulilor de formare a preţului la pâine și la produsele de panificaţie, adaosul comercial nu poate depăși 10 la sută”, a precizat Platon. Această explicaţie vine

la scurt timp după ce premierul Filat a declarat că majorarea preţului la pâine contravine normelor legale. Totodată, referindu-se și la majorarea preţurilor la crupe, în special la hrișcă, șeful FISC a precizat că, deși produsele respective sunt importate din Rusia și Ucraina, unde, în ultimul timp, s-a atestat o creștere a preţurilor acestora, potrivit datelor prezentate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, acest fapt nu avea cum să influenţeze costurile de la noi, deoarece, în ultimele luni, volumul importurilor de acest gen a fost neesenţial. „Prin urmare, pe pieţele din ţară se comercializează crupe din stocurile importate anterior. Astfel, până la epuizarea acestora, o eventuală majorare a preţurilor este inadmisibilă”, a mai spus el, precizând că hrișca nu ar trebui să coste mai mult de 19 lei. Nicolae Platon a accentuat că mărfurile produse și puse în circulaţie pe teritoriul ţării se comercializează la preţuri libere de livrare, dar, cu toate acestea, adaosul comercial nu trebuie să depășească 20 la sută, indiferent de numărul de intermediari. În același timp, el a precizat că marfa ambalată poate fi mai scumpă decât cea vândută la kilogram, pentru că se ia în calcul și preţul ambalajului. Conform datelor prezentate

de Serviciul Vamal, la 31 august curent, situaţia stocurilor intrate pe teritoriul ţării se prezintă astfel: crupe de hrișcă importate - 906 tone, la preţul de aproximativ 9 lei kilogramul; crupe de porumb – 1985 tone, la preţul de 7 lei; orez – peste 65 de mii de tone, la preţul de 8 lei, și paste făinoase importate în cantitate de peste 42 de mii de tone, la preţul de 15 lei kilogramul.

Menţionăm că, potrivit șefului FISC, 40 la sută dintre comercianţii care activează în pieţele din capitală nu dispun de acte de provenienţă a mărfii. „În continuare vom colabora cu MAI, pentru că atunci când încercăm să verificăm situaţia privind provenienţa mărfurilor, mulţi dintre vânzători se ascund. Reprezentanţii FISC nu au dreptul să ridice marfa decât în prezenţa

unui colaborator de poliţie, de aceea comercianţii continuă să activeze în asemenea condiţii”, a mai adăugat Platon. Acesta dă totuși asigurări că, în cazul în care administraţia pieţelor va mai tolera această stare de lucruri, directorii riscă să fie amendaţi sau chiar concediaţi. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va monitoriza și în continuare preţul valoric la produsele

de primă necesitate, pentru că stocurile existente sunt chiar mai mari decât în perioada similară a anului trecut și nu există temei pentru ca preţurile să fie majorate. În urma controalelor efectuate de FISC, majorări nejustificate ale preţurilor, inclusiv la hrișcă, au fost depistate la majoritatea dintre cei 242 de agenţi economici care comercializează produse sociale în capitală.

Filat, Lupu şi Ghimpu încă mai îndeamnă lumea să voteze PENTRU la referendum Deși a trecut mai bine de o săptămână de la referendumul din 5 septembrie, Chișinăul, dar și alte localităţi din ţară sunt împânzite de panouri electorale, prin intermediul cărora alegătorii sunt îndemnaţi să voteze pentru alegerea directă a șefului statului. Luni, 13 septembrie, Partidul Popular Creștin Democrat a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), în legătură cu încălcările legislaţiei electorale, comise de către participanţii la referendumul constituţional din 5 septembrie 2010. Sesizarea se referă la faptul că unii dintre participanţii la referendumul constituţional din 5 septembrie 2010 nu au demontat, până în momentul de faţă, panourile electorale, prin care își promovează imaginea și le sugerează alegătorilor cum să voteze la referen-

dum. Astfel de panouri electorale pot fi văzute și astăzi, atât în Chișinău, cât și pe întreg teritoriul Republicii Moldova. „Considerăm că astfel este încălcată legislaţia electorală, și anume articolul 47, alin. (8) din Codul Electoral, care specifică faptul că „în ziua alegerilor și în ziua precedentă alegerilor nu se

admite nici un fel de agitaţie electorală. Interdicţia dată nu se referă la informaţiile deja plasate în internet și la afișele expuse anterior”, se menţionează în sesizarea semnată de liderul PPCD, Iurie Roșca. Astfel, PPCD a solicitat CEC să avertizeze partidele care încalcă legislaţia

electorală și să oblige concurenţii electorali, care nu au demontat panourile electorale, să le scoată imediat. De asemenea, PPCD îi cere CEC să determine Ministerul Afacerilor Interne să se implice în supravegherea lucrărilor de demontare a panourilor menţionate și să întreprindă măsurile de rigoare

în cazul persoanelor care refuză să se conformeze normelor legale. Partidele care nu și-au demontat până astăzi panourilor electorale afișate în campania pentru referendumul din 5 septembrie sunt trei dintre componentele actualei guvernări, PLDM, PL și PD.

Filat, Smirnov şi Contrabanda Igor Smirnov: „Dialogăm constructiv cu Vladimir Filat” Agenţia rusă de știri REGNUM titrează: „Smirnov și Filat au discutat despre îndeplinirea înţelegerilor din cadrul întâlnirii de la Tiraspol”. Într-adevăr, potrivit serviciului de presă al „președinţiei republicii moldovenești nistrene”, la 9 septembrie 2010 Igor Smirnov a fost telefonat de către Vladimir Filat, care i-a raportat celui dintâi despre decizia adoptată în ajun, la 8 septembrie, de către Cabinetul de la Chișinău. Cu toate acestea, o anumită parte a presei a lansat fumigene, susţinând cum că singurul subiect discutat de către Filat cu Smirnov ar fi fost cel al lui Ernest Vardanian și Ilie Cazac, aflaţi în arest la Tiraspol și acuzaţi de spionaj în favoarea Republicii Moldova, în calitate de agenţi ai Serviciului de Informaţii și Securitate de la Chișinău. REGNUM notează că „Guvernul Moldovei a aprobat în ședinţa sa din 8 septembrie un șir de modificări care vor permite optimizarea mecanismelor și căilor de export al mărfurilor de către agenţii economici din Transnistria. După cum a explicat în ședinţa de guvern primul ministru Vladimir Filat, este vorba despre faptul că agenţii economici din Transnistria vor primi dreptul de a-și exporta producţia nemijlocit prin „sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene”,

fără a o transporta pe căi ocolite prin teritoriul Moldovei, ca până în prezent. La 9 septembrie a avut loc o convorbire telefonică între președintele Republicii Moldovenești Nistrene, Igor Smirnov, și primul ministru al Moldovei, Vladimir Filat, convorbire în cadrul căreia partea moldovenească a informat despre pașii întreprinși pentru îndeplinirea înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul recentei întâlniri de lucru dintre președintele RMN și primul ministru al RM”. În ce constă decizia adoptată de Guvernul Filat la 8 septembrie 2010? Este vorba despre anularea regulilor de transportare a mărfurilor peste frontieră, reguli instituite prin Acordul interguvernamental moldo-ucrainean din 3 martie 2006. În conformitate cu prevederile acelui Acord interguvernamental, începând cu data de 4 martie 2006, posturile vamale ale Ucrainei au încetat să mai permită trecerea peste frontiera de stat a mărfurilor însoţite de documente eliberate de „vama transnistreană” (care, apropo, se află în subordinea lui Vladimir Igorievici Smirnov, fiul mai mare al lui Igor Nikolaevici Smirnov!). Acordul moldoucrainean din 3 martie 2006 a constituit o continuare logică a Declaraţiei Comune a primminiștrilor Ucrainei și Republicii Moldova din 30 decembrie 2005, prin care a fost instituit un regim vamal comun pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu sprijinul și monitorizarea EUBAM (Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră). Pentru aceste motive, principalii agenţi economici din Transnistria s-au văzut nevoiţi să se înregistreze la Chișinău, pentru a deveni persoane juridice moldovene și pentru a putea efectua orice export de mărfuri prin posturile vamale ale Republicii Moldova din nordul și sudul ţării. Totodată, agenţii economici de pe malul stâng al Nistrului, dar înregistraţi la

Chișinău, au căpătat dreptul de a beneficia de avantajele oferite de Preferinţele Autonome Comerciale acordate Republicii Moldova de către UE. Contrabanda moldo-rusoucraineano-transnistreană prin Transnistria primise astfel cea mai mare și grea lovitură de la 1991 încoace. În aceste condiţii, începând cu luna martie 2006, „administraţia” de la Tiraspol a vorbit despre o așazisă „blocadă a Transnistriei din partea Moldovei”. Contactele dintre Vladimir Filat și Igor Smirnov au fost mai multe. La 24 august 2010, cei doi, plus șeful MGB (așa-zisul „minister al securităţii statului”) al separatiștilor, Vadim Șevţov-Antiufeev, s-au întâlnit la Tiraspol, sub pretextul unui meci de fotbal. Filat a declarat cu acea ocazie: „Pentru mine

este important că am reușit să ajung acolo fără probleme. Mai mult decât atât, am fost întâmpinat acolo și mi s-a asigurat toate condiţiile necesare. Probabil, asta se datorează muncii în acest sens pe care o depunem”. Comentând întâlnirea și discuţiile sale cu Smirnov, Filat a confirmat că a abordat chestiuni de natură economică, menite să spargă „blocada” Transnistriei, numind aceste chestiuni drept „probleme mai generale, ca să le spunem așa”. Vicepremierul Victor Osipov avea să deschidă însă parantezele, arătând că „în primul rând, este vorba de activitatea agenţilor economici din partea stângă a Nistrului. Se știe că nu e simplu pentru oamenii de afaceri de acolo să activeze. Această întâlnire va impulsiona lua-

rea de decizii pe viitor”. Deci, nu interesul sportiv și nici grija pentru prezumaţii agenţi SIS l-au mânat pe Filat la Tiraspol pentru a se întâlni cu Smirnov și l-au determinat să poarte mai multe discuţii telefonice cu acesta, discuţii prezentate distorsionat de presa proguvernamentală. Întrebat dacă a obţinut vreo promisiune de la Smirnov în cazul celor doi, Filat a spus că „nu mizează pe promisiuni, ci își propune să rezolve problemele prin acţiuni concrete”. Totodată, fiind foarte mulţumit de relaţia sa „constructivă” cu Filat, Smirnov a arătat că se află în contact direct sau intermediat cu acesta ori de câte ori are nevoie și a declarat pentru presă: „Am început să dialogăm constructiv cu Vladimir Filat, primul ministru al Repu-

blicii Moldova. Când trebuie, ne contactăm și discutăm pe diferite subiecte”. Nici un alt oficial de astăzi de la Chișinău și nici unul dintre toţi oficialii moldoveni din 1991 până în prezent nu a avut contacte directe și atât de „constructive” cu căpetenia separatistă de la Tiraspol. Cauzele acestei strânse apropieri dintre Filat și Smirnov sunt, potrivit mai multor analiști, de natură economică și ţintesc transformarea raioanelor de est ale Republicii Moldova într-o placă turnantă a contrabandei, cum a fost aceasta din 1991 până în 2006. Zona controlată de regimul Smirnov reprezintă 10% din teritoriul naţional al Republicii Moldova, 12% din populaţia ţării și 40% din economia ţării. Dată fiind structura disproporţionată a economiei pe

regiuni și raportul industrieargicultură-servicii, exporturile industriale din Transnistria fac ca ponderea regiunii în structura de ansamblu a exporturilor din Republica Moldova să se apropie de 50%. De aici și miza uriașă pentru evidenţa și controlul fluxurilor de mărfuri peste frontiera noastră de stat. După decizia Cabinetului Filat de așa-zisă „simplificare a regulilor pentru exportul de mărfuri de către agenţii economici din Transnistria” devine clar că, prin intermediul lui Filat, Smirnov a reușit să răstoarne și chiar să anuleze conceptul de spaţiu economic și vamal unic al Republicii Moldova. Întrucât la frontiera moldo-ucraineană de pe segmentul transnistrean posturile vamale ale Republicii Moldova nu sunt acceptate de către regimul Smirnov, exportul de mărfuri prin această porţiune a frontierei de stat se va face în afara controlului și evidenţei autorităţilor vamale ale ţării. Această concesie făcută de Guvernul Filat regimului separatist va comporta mai multe efecte negative: 1. Scoate raioanele de est ale ţării din spaţiul nostru vamal unic, după ce în anii anteriori s-au depus eforturi susţinute pentru integrarea agenţilor economici din zonă în acest spaţiu; 2. Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră (EUBAM) devine lipsită de rost la graniţa moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Acest fapt va fi cu siguranţă interpretat adecvat la Bruxelles; 3. Toate reglementările legale privind integrarea graduală a agenţilor economici din stânga Nistrului în spaţiul financiar-fiscal al Republicii Moldova, stabilite în anii anteriori, își pierd orice sens și devin astfel literă moartă; 4. Grupurile de interese economice de la Chișinău și Tiraspol, care practică contrabanda, își vor da din nou mâna, pentru împărţirea profiturilor din contrabandă, așa cum s-a întâmplat în timpul regimului Lucinschi, când separatiștilor

le-au fost distribuite ștampile ale vamii Republicii Moldova, pentru același nobil scop al „sporirii încrederii” și al înlesnirii „activităţii agenţilor economici din partea stângă a Nistrului”. Contrabanda cu diverse tipuri de mărfuri s-a dovedit până acum a fi un business dintre cele mai profitabile în Republica Moldova și, mai cu seamă, în partea ei transnistreană. În ultimul an, frontiera noastră fluvială pe Prut și pe Dunăre a fost traversată de partide record de mărfuri de contrabandă, în special cu ţigări. Numele premierului Filat și cel al unuia dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, Tudor Baliţchi, șef al Serviciului Vamal, au răsunat în context. Singura regiune unde, din cauza vechilor reglementări din 2005 și 2006, contrabanda devenise dificilă era segmentul transnistrean al frontierei noastre de stat. Acum, prin decizia Guvernului, adoptată ca urmare a propunerii lui Filat după înţelegerile lui cu Smirnov, a făcut o breșă de 470 de kilometri pe graniţa de est, pe unde va putea fi reluat traficul de mărfuri, inclusiv contrabanda, în afara controlului și evidenţei autorităţilor statului. Va trece puţin timp și ne vom convinge că Vladimir Filat, omul de încredere al lui Igor Smirnov la Chișinău, nu a venit cu propuneri gratuite în acest sens. Orice iniţiativă de acest gen costă și, de regulă, costă foarte scump. Nu știm, deocamdată, ce procent din tranzacţie îi revine autorului și promotorului acestei iniţiative îndreptate contra intereselor naţionale ale statului. Însă, într-o ţară ca a noastră, în care lucrurile merg din prost în mai prost, această lacună nu va rămâne prea mult timp necompletată, de vreme ce, vorba lui Smirnov: „singurul lucru pozitiv poate fi considerat dialogul între mine și primministrul Vladimir Filat”. Emil CONSTANTINIU, FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

OAMENI MICI CU FUNCŢII MARI

Fostul ministru Gabriel Sandu de la Bucureşti i-a minţit pe românii din Timoc. Aceştia aşteaptă încă antenele promise Vizita reprezentanţilor comunităţii românești din Timoc, în luna aprilie a acestui an, a fost prilej de bucurie pentru unii și de vorbe deșarte pentru alţii. Pe de-o parte, reprezentanţii comunităţii din Timoc au avut ocazia să se întâlnească la cel mai înalt nivel cu responsabili ai statului român privind relaţia României cu românii din afara frontierelor, însă, așa cum ne așteptam, aceștia ar fi trebuit să fie într-adevăr responsabili de ceea ce spun sau ceea ce fac.

Invitaţi în seara zilei de 23 aprilie la postul de televiziune B1 TV, în cadrul emisiunii „Nașul”, aceștia au avut ocazia să povestească și opiniei publice despre viaţa și suferinţele românilor din Timoc. Cum se uită sau își doresc să se uite la programele românești și cum le prind doar aceia care și-au achiziţionat antene satelit din România. Cum nu au mass-media în limba română și cum sunt prigoniţi încă de sârbi pentru că vor să fie români. Impresionat, și chiar avea de ce, ministrul de la acel moment, Gabriel Sandu, ministrul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale, a intrat în direct cu Radu Moraru și, în faţa milioanelor de telespectatori, le-a promis acestora ajutor constând în 10.000 de antene sub formă de donaţie și echiparea a cel puţin unui studio multimedia, în cazul în care programul este făcut în limba română. Spunea ministrul de la acea vreme că împreună cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va face acest proiect viabil. Sandu a minţit cu nerușinare. Iar minciuna este cu atât mai gravă pentru că ea afectează o comunitate și așa lovită de statul sârb de 200 de ani încoace. Când l-au întrebat, mai acum vreo două luni, într-o discuţie telefonică, acesta se eschiva deja și trimetea mingea în curtea unui senator care păstorește românii de pretutindeni. Cât despre DRP, acesta nu avea nici un semn sau vreo acţiune a ministrului Sandu în această direcţie. Când să îl întrebăm și noi pe domnul Sandu de respectiva promisiune, a fost schimbat și nu mai avem cu cine sta de vorbă, căci o vorbă a unui om de stat, în România nu este un gentleman agreement, ca în orice ţară civilizată, căci România nu este orice ţară și nici civilizată nu este încă. Sau se întârzie acest status quo printr-o seamă de astfel de oameni mici cu funcţii mari, care nu au înţeles că verba volant, și că dacă o dai pe gură, și în public, mai bine faci cumva și măcar de jumătate din ea să te ţii. Dacă nu, mărimea funcţiei e înghiţită de micimea omului.

17 SEPTEMBRIE 2010

Social ⁄ economic

7

Toţi bagă mâna în buzunarul statului, contează însă cât de adânc Intenţia Guvernului de a scoate la vânzare peste 50 de societăţi pe acţiuni în care statul deţine pachete de acţiuni a generat discuţii aprinse, legate, în general, nu de necesitatea privatizării, ci de contextul politic în care se desfășoară aceasta. Mai mulţi analiști consideră că perioada din ajunul unei campanii electorale nu este tocmai potrivită pentru anunţarea privatizărilor, lucrul acesta iscând anumite suspiciuni, dar și speculaţii. Printre cele mai cunoscute societăţi expuse la vânzare se numără întreprinderile„Vibropribor”, pentru care a fost fixat un preţ de 170 de milioane de lei, „Energoreparaţii” – 84 de milioane de lei, „Giuvaier” – cu un preţ de start de 70 de milioane de lei. Cel mai scump obiectiv din lotul expus pentru privatizare este un imobil nefinisat, cu un teren aferent de 9 ha în Chișinău. Pe lista de bunuri mai figurează câteva întreprinderi de fermentare a tutunului, patru cinematografe din Edineţ, Glodeni, Căușeni și Ștefan Vodă, trei farmacii, patru grădiniţe, două școli nefinisate, dar și avionul prezidenţial YAK-40, despre vânzarea căruia președintele interimar afirmă că nu știe nimic. În total, statul speră să obţină din aceste privatizări suma de 1,1 miliarde de lei. Fără a nega importanţa și necesitatea privatizării, specialiștii se referă la câteva aspecte importante de care trebuie să se ţină cont - corectitudinea procedurii de privatizare, pentru ca ulterior să nu se recurgă la renaţionalizare, scopul bine definit și

întrunirea tuturor condiţiilor de privatizare.

Dacă nu vom vinde acum, s-ar putea să nu avem ce vinde mai târziu Guvernul își argumentează acţiunile prin faptul că majoritatea acestor întreprinderi generează pierderi, întreţinerea lor fiind mai costisitoare decât taxele și impozitele pe care le achită acestea. Ministrul Economiei, vicepremierul Valeriu Lazăr, explica, în cadrul unor dezbateri televizate, că Guvernul nu axează procesul de privatizare pe agenda politică, ci pe agenda reformelor pe care trebuie să le promoveze, precizând că acest proces nu are nimic cu perioada electorală, care la noi a devenit una permanentă. Ministrul a menţionat două considerente principale care justifică efectuarea neîntârziată a privatizărilor . Unul dintre acestea ar fi că Legea bugetului pentru anul 2010 prevede 350 de milioane de lei la capitolul venituri din privatizări. Al doilea aspect, dar și cel mai important în opinia lui Lazăr, este că mai multe întreprinderi, în loc să genereze valoare adăugată, în loc să contribuie la dezvoltarea economică, generează doar pierderi. Administraţia acestora, an de an, nu face altceva decât să epuizeze activele statului, care se duc pentru achitarea salariilor managerilor și paznicilor. S-ar putea întâmpla să nu mai avem ce vinde în scurt timp, a precizat el. Valeriu Lazăr a dat asigurări că decizia de a expune aceste întreprinderi la privatizare se bazează pe o expertiză serioasă, pe o analiză-diagnostic a performanţelor acestora pe parcursul ultimilor 5-7 ani.

Privatizarea, între interesele de moment şi cele de perspectivă Pe de altă parte, analistul economic Visarion Ceșuiev este de părere că în preajma alegerilor, într-o situaţie politică incertă, nici un investitor serios nu va fi interesat să investească. „Ar fi mai potrivită acum instituirea unui moratoriu asupra înstrăinării proprietăţii de stat”, a spus Ceșuiev. Totodată, el nu crede că, de exemplu, cele patru fabrici de fermentare a tutunului, care au fost scoase la vânzare, nu ar avea venituri. În opinia analistului, problema majoră este procedura, obiectivele privatizării și nu necesitatea acesteia pe care nimeni nu o pune la îndoială. „Problema este ce ne propunem – să acoperim o gaură în buget sau să ne gândim la interesele de perspectivă ale ţării”, a conchis el. Ceșuiev consideră că în condiţii prielnice ar putea fi obţinute venituri mult mai mari din privatizarea acestor întreprinderi.

Altă guvernare aceleaşi argumente Are sau nu are importanţă contextul electoral este o chestiune discutabilă. Contează ca atunci când argumentăm ceva să nu operăm cu standarde duble. Pentru că, iarăși, dacă ne amintim de campania electorală trecută, Alianţa aflată acum la putere a criticat vehement guvernarea comunistă pentru privatizările efectuate în ajunul alegerilor din 2009. Dacă aruncăm o privire în urmă, fără a încerca o justificare a fostei guvernări, ne vom aminti că reprezentanţii AMN cereau atunci, în Parlament, „stoparea urgentă

a procesului de privatizare în condiţiile unei crize financiare mondiale”. În cadrul unei acţiuni de protest, aceștia atenţionau că se urmărește „cumpărarea la un preţ de nimic de către clientela comunistă a ultimelor active importante din patrimoniul economic al Republicii Moldova”. Mai mulţi analiști și politicieni erau de părerea că privatizare în ajunul alegerilor ar însemna fie că guvernanţii știu deja cine vor fi cumpărătorii, fie că aceștia vor să-și însușească proprietăţile statului pentru că nu mai au siguranţa accederii la putere, ceea ce, și într-un caz, și în altul, era calificat drept corupţie la nivel înalt. Totodată, comuniștii erau învinuiţi că încearcă astfel să facă rost de bani pentru campania electorală. Acum lucrurile par să se reflecte ca într-o oglindă strâmbă: foștii guvernanţi cer stoparea privatizărilor, care, în opinia lor, nu sunt argumentate economic și sunt convenabile doar clientelei politice a actualilor guvernanţi. Aceștia, la rândul lor, afirmă că sunt ghidaţi doar de interesele ţării și grija pentru binele poporului. Argumentul că foștii guvernanţi

au fost răi, iar noi suntem curaţi ca lacrima o fi interesant, dar nu și suficient. Și ne întrebăm, ce o fi având în vedere președintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, care a afirmat, la ultima sa conferinţă de presă, că corupţia începe odată cu privatizarea?

Să fure, dar cu măsură Interesantă și concludentă în acest sens ni s-a părut opinia fostului deputat și ex-președinte al Partidului Naţional Liberal, Mircea Rusu. Considerându-se liberal prin esenţă, el crede că orice privatizare este binevenită și aceasta ar trebui efectuată cât mai repede, pentru că doar astfel vom scăpa de corupţie. În opinia lui, nu contează atât de mult perioada în care se efectuează privatizarea, cine va face privatizarea - actuala guvernare sau cea care va veni după. Privatizarea, crede el, trebuie să fie un proces continuu, dar și naţionalizarea, pentru că în unele cazuri și naţionalizarea este necesară, iar acest lucru nu trebuie să ne sperie. În opinia lui Rusu, Guvernul ar trebui să se debaraseze cât mai repede de

aceste societăţi de stat, indiferent dacă au sau nu au venituri, pentru că astfel exploatarea lor va deveni mai eficientă. Însă privatizarea trebuie condiţionată cu păstrarea locurilor de muncă vechi și crearea locurilor de muncă noi, investiţii, dezvoltare etc. Referitor la discuţiile cu privire la perioada în care se face privatizarea, Mircea Rusu este de părerea că acestea sunt doar comentarii politice. Mai mult, el este convins că toţi cei care vor fi la putere, își vor băga mâna în buzunarul statului. Contează însă, cât de adânc își vor bagă mâna, cât vor scoate de acolo și dacă vor împarţi ceva și celor săraci. Să nu credeţi pe nimeni care spune că nu ia, iau toţi, a mai adăugat ex-președintele PNL. Privatizarea trebuie făcută cât mai repede, pentru că, indiferent cine o va face, când o va face, noi, în calitate de cetăţeni, oricum vom fi furaţi. De aceea, decât să nu se miște nimic, să plece lumea la muncă peste hotare, să se menţină corupţia, mai bine să dăm aceste întreprinderi pe mâna privaţilor, pentru că aceștia nu vor fura singuri de la ei. Ioana FLOREA, FLUX

NO COMMENT

Scrisoarea lui Mihail Fiodorovici către Dmitri Anatolievici şi rudele acestuia Președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a adresat un mesaj de felicitare cu ocazia zilei de naștere președintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, ne anunţă pagina oficială a președintelui Republicii Moldova.

În mesaj se menţionează: „Stimate Dmitri Anatolievici, Permiteţi-mi să Vă adresez sincere felicitări și urări de bine cu prilejul zilei Dumneavoastră de naștere. Sunt ferm convins că relaţiile dintre Republica Moldova și Federaţia Rusă se vor dezvolta în spiritul respectului reciproc și în

baza unui dialog constructiv, contribuind la întărirea în continuare a colaborării și parteneriatului moldo-rus, în beneficiul ţărilor și popoarelor noastre. Vă doresc din tot sufletul, Stimate Dmitri Anatolievici, multă sănătate, viaţă îndelungată, fericire și succese, iar rudelor și apropiaţilor Dumneavoastră – pace și bunăstare”.

Daniela SOROS, Romanian Global News

O bătrână de 84 de ani, aruncată în stradă de propriul fiu O bătrână în vârstă de 84 de ani din orașul Strășeni afirmă că a rămas fără locuinţă după ce fiul mai mare i-a falsificat semnătura pentru a intra în posesia casei care îi aparţinea de drept. Maria Suman are doi feciori, Grigore și Tudor. Fiul cel mare, Grigore, și familia acestuia au locuit până în 2000 la Chișinău, unde deţin un apartament cu două camere. Acesta s-a mutat la Chișinău după o ceartă cu mama sa, și a plecat. A revenit abia după 10 ani. Odată întors acasă, mama și fiul s-au împăcat, iar Grigore s-a mutat cu traiul, împreună cu întreaga sa familie, în casa bătrânei. Acum femeia susţine că Grigore i-ar fi sustras toate actele care confirmau că ea este proprietara imobilului, înregistrând la notar un contract de donare a casei pe numele său. Maria Suman mai afirmă că i-a fost falsificată și semnătura de pe actele de înstrăinare a imobilului. În sprijinul afirmaţiilor sale, bătrâna precizează că, la acel moment, ea suferea de cataractă și nu vedea deloc, astfel că nu putea să semneze nici un document, mai ales unul de împărţire a averii. Maria Suman a mai locuit un timp cu feciorul mai mare, dar, ulterior, acesta a evacuat-o cu forţa din propria casă prin decizia Judecătoriei din Strășeni. „Îmi pare foarte rău de ceea ce s-a întâmplat. Nu am crezut vreo dată că voi fi alungată din propria casă de către fiul meu. Mi-a sustras toate actele de moștenire. Apoi a mers la primărie și a înaintat o cerere, precum că eu doresc să-i donez casa. Mi-a falsificat semnătura de pe decizia organului cadastral. Când au venit cei de la cadastru pentru a împărţi ograda, pe mine m-au dat de spete în drum”, ne-a spus bătrâna plângând.

Tudor, fiul mai mic al bătrânei, a confirmat cele povestite de mama sa. El ne-a mărturisit că nimeni nu bănuia ce avea să se întâmple de fapt, atunci când Grigore și-a făcut apariţia, după ce a lipsit 10 ani. „A început să vină foarte des pe la noi. Venea, practic, în fiecare sâmbătă și duminică. Avea și motive bine întemeiate. Nu avea unde să ţină mașina și m-a rugat să-i permit să-și construiască un garaj, că, chipurile, la parcare este foarte scump. Eu, ce să zic, i-am intrat în voie ca la un frate. Nu știam ce este în capul lui”, ne-a povestit bărbatul. Aflându-se la muncă peste hotare, fratele mai mic a aflat abia la întoarcere că Grigore este noul proprietar al casei. „Până în anul 2003 am fost plecat la muncă. La întoarcere, fratele Grigore îmi spune: „Știi, m-am săturat de mama, hai să o ducem la un azil de bătrâni”. La început nu am știut despre ce este vorba. Mai târziu am aflat că, chipurile, mama i-ar fi donat casa, ceea ce nu este adevărat. Avem dovezi, expertize, doar că nimeni nu vrea să facă lumină în acest caz. Din

anul 2003 umblu prin instanţele de judecată pentru a recâștiga casa mamei”, ne-a spus Tudor. Potrivit lui, în cei câţiva ani cât mama sa a locuit împreună cu Grigore, acesta o bătea, nu-i dădea de mâncare, i-a deconectat curentul și căldura. Mai mult decât atât, bătrâna a rămas infirmă, fiindu-i amputat un picior, din cauza unei lovituri care a evoluat în gangrenă, după ce a stat singură mai multe zile în frig. Tudor mai afirmă că a găsit de câteva ori pastile în paharul cu ceai al femeii, presupunând că fratele său vroia, probabil, „să o termine mai repede”. În momentul de faţă, Maria Suman locuiește împreună cu familia fiului mai mic. „Am luat-o pe mama la mine, pentru că mi-a fost milă de ea. Îmi vine însă foarte greu, am o singură cameră, iar cei doi copii minori ai mei stau în încăperea în care facem și mâncare. Numai eu lucrez, iar mama a rămas invalidă din cauza fratelui”, a mai menţionat Tudor. El s-a mai plâns că a sesizat de nenumărate ori organele competente, dar nimeni nu-i

face dreptate. „Am adresat multe demersuri către Procuratura și Comisariatul de poliţie din Strășeni, pentru a investiga acţiunile fratelui meu și pentru falsificarea semnăturii mamei în contractul de donaţie a casei, dar nimeni nu întreprinde nimic. Mai mult, toţi îmi spun că contractul este legal. Procuratura și Comisariatul de poliţie nu vor să ia măsuri și asta este evident. Toţi sunt implicaţi. Mie îmi pun amenzi, vor ca să-mi închidă gura. M-am adresat și la Procuratura Generală din Chișinău, la Centrul Anticorupţie, dar nu am primit nici un răspuns”, a spus Tudor, precizând că Oficiul cadastral din teritoriu nu i-a prezentat nici până astăzi actul original de împărţire a averii. „Chiar și contractul de donare a imobilului, care a fost întocmit de notarul Taisia Culava, nu există în original”, susţine bărbatul. Potrivit raportului de expertiză tehnico-criminalistică, semnătura de pe cererea făcută în numele Mariei Suman, către Oficiul cadastral teritorial Strășeni, a fost executată de către Grigore Suman.

Din raportul de examinare medico-legală rezultă că Maria Suman suferă de mulţi ani de scăderea acuităţii vederii la ambii ochi. Pornind de la cele menţionate, bătrâna nu putea să semneze textul contractului de donaţie a casei. Am încercat să stăm de vorbă și cu Grigore, dar acesta s-a enervat foarte tare când a văzut că facem poze în curte, refuzând să vorbească cu noi.

Notarul dă „o mie de procente” că totul este legal Solicitată de FLUX, notarul Taisia Culava, care a legalizat contractul de donaţie a imobilului, a afirmat că își amintește despre acest caz, dar afirmă că semnătura bătrânei este autentică. „Despre falsificarea semnăturii nu știu nimic, poate la cadastru, la noi falsificare de semnături nu au fost. Dau o mie de procente că a fost totul legal. Acești fraţi se judecă între ei de vreo cinci ani. După atâtea expertize și judecăţi, cum de mai îndrăznesc să umble pe la ziar? Instanţa a verificat totul. Cum vă închipuiţi că notarul poate face așa ceva? Clar că Maria Suman a fost și a semnat. Ei spun că semnătura a fost falsificată, pentru că le este convenabil să zică anume așa. Acest lucru l-au spus și la judecată, este clar că și la ziar vor spune exact același lucru. Dacă expertiza ar fi confirmat că nu este semnătura ei, oare instanţa nu anula contractul? Doamna a fost pe la notar nu o singură dată, a lăsat și testamente. Tot ce pot să vă spun este că actul de donaţie a fost legal”, susţine notarul. La rândul său, directorul adjunct al Oficiului teritorial cadastral din Strășeni, Anatolie Pereu, a negat cele spuse de Tudor Suman, privind lipsa ștampilei pe actele eliberate de Cadastru. „Eu vă garantez că există ștampilă vie pe decizia de formare a imobilului și este

aplicată în anul 2002. Însă originalul actului ca atare nu este obligatoriu să fie la organul cadastral. De fapt, originalul actului îl păstrează proprietarul. În dosarul Oficiului cadastral poate fi copia. În cazul în care există două acte originale, unul îl putem păstra noi. Actul de formare a unui bun imobil se păstrează la notar, în original. În legătură cu semnătura de pe decizie, a cui este nu pot să vă spun, pentru că nu sunt expert, însă este semnat în limba rusă. Este semnat de proprietar, dar poate și nu, nu pot să vă zic exact”, a declarat Anatolie Pereu.

Procuratura, solicitată să facă dreptate, strânge din umeri La rândul său, procurorul orașului Strășeni, Elena Neaga, ne-a declarat că toate adresările lui Tudor Suman au fost examinate în termenii și modul prevăzut de lege. „De cazul Suman s-a ocupat procurorul Șendrea, care,

în momentul de faţă, se află în concediu. Toate demersurile au fost examinate conform legii. Faptul că reclamantul nu este de acord cu răspunsul procurorului nu înseamnă că noi nu am examinat cererile și demersurile înaintate de către acesta”, a precizat procurorul. Întrebată dacă Procuratura din Strășeni a luat cunoștinţă de rezultatele expertizei, Elena Neaga ne-a răspuns: „Sunt notificate și concluziile, unde dumnealui are dreptul să indice dacă are obiecţii, cereri suplimentare. Încălcări aici nu au avut loc”. Reprezentantul Centrului Anticorupţie, Grigore Covalenco, ne-a explicat că instituţia nu a întreprins nici un fel de acţiuni în acest caz pentru că Tudor Suman a mai înaintat plângeri similare și la Procuratura Generală. „Petiţiile veneau la un telefon de încredere al lui Filat, fiecare suna acolo și spunea ce problemă are. Nouă ni se dădea două zile ca să investigăm și să transmitem cazul mai departe. În cazul Suman, adresarea a fost făcută și la

Procuratura Generală, și la MAI, și la Centru. Noi însă, nu putem controla Procuratura Generală, pentru a vedea ce măsuri au întreprins. Noi am primit doar petiţia și am transmis-o mai departe. La moment, actele se află la Procuratura Generală”, a precizat Covalenco. Solicitând reprezentantul Procuraturii Generale care trebuia să investigheze cazul dat, procurorul Mircea Ciobanu nu a fost de găsit. Cu toate acestea, specialistul principal al acestuia ne-a informat că aici nu s-au întreprins măsuri și la moment petiţia înaintată de Tudor Suman a fost retransmisă Procuraturii din Strășeni. În cele din urmă, am reușit să vorbim cu un alt procuror, Vladislav Cojocaru, în a cărui subordine se află Procuratura Strășeni. Acesta ne-a spus ca să luăm legătura cu el peste o săptămână, pentru a se putea documenta referitor la acest caz, deși petiţia a fost transmisă în teritoriu încă în luna iunie curent. Tatiana MANEA, FLUX


8

17 SEPTEMBRIE 2010

1717. Afirmaţia că trecerea la alt alfabet ne-ar transforma într-o republică de analfabeţi nu rezistă criticii. Parcă nu avem destui analfabeţi „chirilici”? Teama cea mare, probabil, nu este că vom fi analfabeţi, ci că vom fi… altalfabeţi! Vasile ROMANCIUC, în LA, 22 septembrie 1988 1718. Încotro ne chemaţi, domnilor? La o conservare pe vecie a gângăvelii noastre tradiţionale? Chiar doriţi ca și copiii voștri să rămână lipsiţi de șansa unei dezvoltări intelectuale adecvate, ca nu cumva să vă depășească cultural? Vasile VÂȘCU. Fariseii mediului nostru lingvistic. LA, 25 octombrie 2007 1719. Spiritul purtătorilor ideii de revoluţie nu poate suferi calitatea, el este tentat să înece totul în cantitate. Nicolai BERDIAEV, filozof și eseist rus (1874-1948), stabilit în Franţa (1925) 1720. Tămâia și alfabetul latin, astea au să-l termine pe diavol! Grigore VIERU 1721. Dacă nu lupţi activ pentru bine și împotriva răului, ești fără să vrei și poate fără să înţelegi de partea răului. Așadar, omul ori se înalţă prin gând și faptă spre Cel de Sus, ori se prăbușește până în fundul pământului în braţele Necuratului. Iurie ROȘCA, în „Flux”, 22 ianuarie 2009 1722. Pace nu poate fi pe această palmă de pământ atâta vreme cât cele trei supreme valori ale neamului – Biserica, Limba Română și Istoria Naţională – vor fi prigonite și sugrumate, sfidându-se astfel ordinea firii pe care a statornicit-o Dumnezeu. Grigore VIERU, în LA, 17 ianuarie 2008 1723. Mai bine să te lupţi din greu cu un dușman cinstit, decât să învingi ușor niște ticăloși. Giuseppe GARIBALDI, revoluţionar italian (1807-1882) 1724. Când cineva nu s-a împrietenit nici măcar cu gramatica, (…) să nu cuteze a scrie poezii și novele. Mihai EMINESCU

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

TEATRU

Între ACASĂ şi ACASĂ

SURSE DE LUMINĂ

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Pagin= realizat= de Liliana POPU{OI

Valentin Mândâcanu

1725. În munca pentru perfecţionarea personalităţii tale, pentru răspândirea luminii, pentru ajutorarea semenilor tăi se află fericirea. Ionel JIANU, critic de artă și umanist român 1726. Mai sus de adevăr numai Providenţa e! Dumitru MATCOVSCHI, în „Flux”, 19 iunie 2009 1727. Binevoiască deci acela în mâinile căruia ar încăpea această cărticică să se curăţe de toate cele ce i-ar fi rămas din vechile învăţături răuvoitoare ale străinului, menite numai să ne înjosească și să ne slăbească neamul… Nicolae IORGA. Neamul românesc în Basarabia. București, 1995 1728. Orice generaţie are obligaţia să predea celei viitoare o limbă cel puţin la fel de curată cum a primit-o de la cei de dinainte. Oferind celor de după noi o limbă stâlcită, nu ne-am îndeplinit datoria faţă de popor, batjocorindu-i ce are mai sfânt – sufletul. Dorin TUDORAN. Kakistocraţia. Chișinău, 1998 1729. Ceea ce e deosebit de interesant și de instructiv este faptul că ce se întâmplă în câţiva ani în Republica Moldova este o repetare, de o stupefiantă asemănare, cu ceea ce se întâmpla în 1917. După cum ne-o confirmă faptele, aceleași cauze – apăsarea rusească – au produs aceleași efecte negative asupra moldovenilor în ambele perioade de dominare – după 1812 și după 1944, - iar destinderea, la rândul ei, aceleași efecte: redeșteptarea vulcanică a conștiinţei naţionale, care nu murise decât aparent. (…) Sunt absolut convins că moldovenii de peste Prut își vor câștiga libertatea, că vor fi stăpâni pe pământul lor strămoșesc și că minoritarii din Moldova, primiţi de ei în cursul anilor, cu omenia ce le e proprie, vor ajunge la concluzia că trebuie să renunţe la pretenţiile nesăbuite ce le-au fost inoculate de pescuitorii în ape tulburi, pe care nici un stat civilizat și demn nu le admite, nicăieri și nicicând în lume. Octavian GHIBU, în „Basarabia”, nr. 2, 1991

CALEIDOSCOP 17 septembrie Evenimente * 1787: Este adoptată Constituția Statelor Unite ale Americii * 1939: Al Doilea Război Mondial: URSS atacă Polonia * 1944: Al Doilea Război Mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forțarea Mureșului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureș - Dealul Sângiorgiu - Iernut, zdrobind rezistența înverșunată și bine organizată a armatelor germano-ungare. * 1988: Se deschide la Seul a XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară. * 1991: Linus Torvalds lansează prima versiune Linux (Versiuna 0.01)

Nașteri * 1856: Moses Gaster, istoric literar și folclorist român de etnie evreiască (d. 1939) * 1881: George Bacovia, poet român (d. 1957) * 1971: Cristian Roman, cântăreț, chitarist și compozitor român al trupei (The Teachers Orchestra)

Decese * 1621: Robert Bellarmin, cardinal, unul dintre cei 33 Doctori ai Bisericii * 1665: Filip al IV-lea al Spaniei (n. 1605) * 1863: Alfred Victor de Vigny, scriitor francez (n. 1797) * 1892: Rudolf von Jhering, jurist german * 1932: Niels Ronald-Ross, medic britanic (n. 1857) * 1947: Ádám Abet, scriitor, poet, jurnalist și traducător maghiar (n. 1867) * 1965: Alejandro Casona, dramaturg și poet spaniol (n. 1903).

„Cântec de leagăn pentru bunici”: timpul trece, accentele se schimbă, iar înstrăinarea rămâne Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” își deschide astăzi stagiunea cu piesa „Cântec de leagăn pentru bunici” de Dumitru Matcovschi, în regia lui Sandu Cozub. Premiera este, de fapt, prima realizare a Teatrului „Veniamin Apostol” din orașul Soroca. Este vorba de un proiect în care sunt implicaţi actori ai naţionalului chișinăuian, de baștină din Soroca, cu o piesă a unui dramaturg sorocean („Cântec…” este prima piesă pe care a scris-o Matcovschi). Directorul Teatrului „Veniamin Apostol”, Petre Popa, la iniţiativa căruia a fost înfiinţat teatrul, dar și realizat proiectul, a ţinut să menţioneze că alegerea piesei cu care a fost lansat teatrul, a făcut-o dramaturgul. Chișinăuienii pot urmări spectacolul „Cântec de leagăn pentru bunici” la Teatrul „Mihai Eminescu” pe 17, 18 și 19 septembrie. Din cauza problemelor legate de sănătate, Dumitru Matcovschi n-a văzut premiera spectacolului la Soroca. În distribuţia spectacolului sunt antrenaţi actorii: Vitalie Rusu (Teofil Augustinovici), Angela Ciobanu (Margareta Aurelevna), Petru Oistric (Nae), Ion Mocanu (Gore), Valentin Zorilă (Visarion), Margareta Pântea (Magda), Mihaela Damian-Oistric (Evlampia), Diana Dicusar (Maria), Ana Tcacenco (Saveta), Angela Cărăuș (Daria). Dramaturgul Dumitru Matcovschi a ţinut să menţioneze că a scris această piesă într-o perioadă foarte dificilă și și-a cerut scuze de la jurnaliști că a trebuit să le spună personajelor sale cu două nume și cu patronimic. A ales conștient prenume și patronimice care nu se potrivesc, caraghioase: „În 1973 am scris această piesă „Cântec de leagăn târziu”(așa a fost iniţial intitulat acest text – n. r.). Străini la noi acasă. Vorbeam, gândeam în altă limbă. Tocmai de aceea, numele personajelor – după un calapod anapoda. Pe cineva îl vor încrâncena, știu. Am vrut să strig în gura mare: „care Teofil Augustinovici!!!” Ceasul răspunderii bate. N-am inventat nimic. Aveam și noi partea de vină, ne-am dat după vânt. Târziu am înţeles: libertatea nu se cerșește. Mureau părinţii, buneii, străbuneii noștri „de mult suflet”. Noi murim fără locșor sfânt, rătăciţi în lumea mare. Inima poate fi mucegai? Mă întreb, atât”.

„Produsele semimediocre care se montează în teatrele noastre sunt cea mai veritabilă maculatură” În cadrul conferinţei de presă care anunţa deschiderea stagiunii la Naţional, Dumitru Matcovschi a declarat: ”Cântecul” este prima mea piesă. Mi-a fost arestată o carte în 1969, „Descântece în alb și negru”, nu mai eram publicat, am fost dat afară de la lucru și căutam alte forme de exprimare. Am scris un roman, „Duda”, am scris o carte pentru copii, „Greierașul și puiul”, și am scris „Cântec de leagăn pentru bunici”. (…) De ce sunt categoric uneori? Pentru că teatrul este profesia dramaturgului și a actorului. Și azi, dramaturgii, în primul rând, nuși cunosc profesia. Îmi pare foarte rău că astăzi nu mai avem mesaj, am rătăcit pe drumul mare. Arta, literatura, cultura, am crezut și cred că vor reveni la esenţe, teatrul este esenţă. Eu cer de la teatru, în primul rând, mesaj. În al doilea rând – sentiment. Nu se poate face teatru fără sentiment. Cine crede că teatrul este fiziologie, greșește, nici literatura, nici teatrul nu e fiziologie, și toate femeile goale și homosexualii de pe scenele teatrului sunt trivialităţi, teatrul este artă complexă, teatrul este durere, teatrul este locșorul nostru sfânt. Produsele semimediocre care se montează în teatrele noastre sunt cea mai veritabilă maculatură.

„Pe noi toţi ne deosebeşte nu atât, poate, talentul, cât curajul” Pe noi toţi ne deosebește nu atât, poate, talentul, cât curaju. Curajul este o trăsătură morală rară și cei care se bat azi cu pumnul în piept că au făcut revoluţie în Moldova, că au adus limba română… nu au mai adus ei nimic. Atunci tremurau și scriau că românii sunt cotropitori. Nu vorbesc de toţi. Eu cred în optzeciști, printre ei sunt și poeţi, și prozatori foarte buni, ei cunosc limba română mai bine decât generaţiile anterioare, pentru că au fost și alte vremuri. Noi am rămas numai cu durerea. Dar o dramaturgie bună se scrie în teatru”.

„În ultimii 7-8 ani, Teatrul Naţional nu a mai avut subvenţii de la stat pentru montarea spectacolelor” Referindu-se la planurile artistice, dar și organizatorice ale viitoarei stagiuni, directorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, Ion Grosu, a menţionat că la ora actuală, trupa naţionalului este una închegată, unde nu există conflicte între generaţii și conducerea se străduiește să păstreze această trupă. „Singura problemă care apare este cea de ordin financiar. Știu că pe parcursul anilor, în momentele de grea încercare

pentru teatru s-au montat cele mai bune spectacole. Acum trebuie să ne menţinem cumva. În ultimii 7-8 ani, Teatrul Naţional nu a mai avut subvenţii de la stat pentru montarea spectacolelor. Nu am vrea să montăm ceva de dragul montării. Ne străduim să colaborăm cu toţi regizorii care sunt în Republica Moldova. Dar ne dorim să invităm și regizori de peste hotare, dar un spectacol montat cu un regizor invitat din străinătate este mai costisitor. Am anunţat neoficial o campanie de subvenţionare pentru montarea spectacolelor la Teatrul Naţional, neam adresat dramaturgilor autohtoni, care pot să-și sponsorizeze sau să gă-

sească sponsori pentru ca spectacolul să fie montat la teatrul nostru. Primul proiect este „Pomul vieţii” al lui Dumitru Matcovschi, pe care s-a oferit să-l susţină financiar Fundaţia EDELWEISS. Spectacolul va avea premiera în luna noiembrie și va fi regizat de Sandu Cozub, directorul artistic al teatrului”, a mai spus Ion Grosu. Prezent la conferinţă, ministrul Culturii, Boris Focșa, a salutat ideea deschiderii stagiunii cu o piesă a dramaturgului Dumitru Matcovschi: „Noi am deviat prea mult de la rădăcini în teatru, am mers în forme, cred că o reîntoarcere acum ar fi absolut necesară, chiar dacă după asta ar urma iar experimente de tot felul. Cred că, între timp, noi am

pierdut ceva foarte important, teatrul s-a rupt de spiritualitatea noastră. Noi avem nevoie de această revenire, pentru că riscăm să nu fim înţeleși de public, or, până la urmă, teatrul are menirea să păstreze această spiritualitate. Mie mi se pare absolut logică această tendinţă a Teatrului Naţional, să nu uităm de dramaturgia cu care a crescut poporul nostru, mie mi se pare un proiect necesar”. Prima scenă a teatrului dramatic din ţară își deschide azi cortina. Rămâne doar să aflăm dacă noua stagiune este o invitaţie la tradiţiile artei noastre teatrale sau o punte de legătură între generaţii. Liliana POPUŞOI, FLUX

Piesa “Pomul Vieţii” de Dumitru Matcovschi, pe scena Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”, cu sprijinul Fundaţiei Edelweiss Renumita piesă a lui Dumitru Matcovschi, “Pomul vieţii”, montată pe scena Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”, în parteneriat cu Fundaţia EDELWEISS, va avea loc în luna noiembrie. În cadrul întrevederii, fondatorul EDELWEISS, Vlad Plahotniuc, și poetul, prozatorul, dramaturgul și publicistul moldovean Dumitru Matcovschi au decis să fructifice relaţia pe care deja au stabilit-o, prin noi colaborări, în special editarea unui volum de poezii. “Creaţiile Dvs. m-au însoţit în toate etapele vieţii – din copilărie și adolescenţă până la maturitate. Sunt onorat că am ocazia să contribui și eu prin intermediul Fundaţiei EDELWEISS la moștenirea ce o vom lăsa viitoarelor generaţii – prin susţinerea acordată aducerii în scenă a piesei “Pomul vieţii.” Poezia “Bucuraţi-vă” este una dintre cele mai preferate poezii ale mele,” a spus Vlad Plahotniuc în cadrul întrevederii. Dumitru Matcovschi a spus că “sunt sigur că “Pomul vieţii” va fi un cadou destoinic pentru amatorii de teatru, în special prin faptul că din 1986 nu a mai fost montată de nici un teatru, în 1982 ocupând primul loc la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri internaţionale din Federaţia Rusă”. În cadrul întrevederii, dl Matcovschi a primit un cadou simbolic - în 1987 a fost interpretată pentru prima dată poezia „Basarabia”, scrisă de D. Matcovschi, și dl Plahotniuc i-a oferit un volum de scrieri despre Basarabia editat în 1903. Dumitru Matcovschi i-a mulţumit Dlui Plahotniuc pentru susţinere și a menţionat că continuă să creeze piese și poezii noi. Oaspeţii s-au înţeles să se vadă la premiera piesei, ce va avea loc în luna noiembrie a anului curent.

*** Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui

la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor. Adela MOCAN, FLUX

EXPOZIŢIE INEDITĂ

CARTE

Hărţi istorico-etnografice ale spaţiului etnic românesc şi sud-estul Europei

„Maria Bieşu – vocaţie şi destin artistic”

Harta face parte din patrimoniul naţional prin valoarea sa istorică, simbolică, știinţifică și artistică. Pentru a ne convinge o dată în plus de acest adevăr, astăzi la Chișinău este inaugurată o Expoziţie Internaţională cu tematica„Harţi istorico-etnografice (Moldova, spaţiul etnic românesc și sud-estul Europei)”. Expoziţia poate fi văzută în perioada 17 septembrie – 7 noiembrie 2010 la Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei și este consacrată Zilelor Europene ale Patrimoniului. La realizarea acestei expoziţii a contribuit Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală în colaborare cu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova, Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru, Academia de Știinţe din Moldova, Academia de Știinţe din Austria, Academia Română, Institutul de Geografie, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Universitatea de Stat Tiraspol, Facultatea

de Geografie, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Istorie și Filozofie, Asociaţia de Geografie și Etnologie din Moldova. Una dintre motivaţiile majore ale acestei expoziţii este faptul că reprezentarea spaţială a fenomenelor naturale și socioumane este de o importanţă deosebită pentru majoritatea știinţelor actuale. Concepţiile regionării, arealităţii, limite și interferenţe, aspecte cantitative și calitative, spaţii reale și imaginare, toate pot fi reprezentate prin intermediul cartografiei. Hărţile sunt un rezultat al cercetărilor minuţioase, precum ele însăși reprezintă o sursă de documentare și cercetare care își păstrează valoarea știinţifică, iar deseori și artistică sau de utilitate practică, indiferent de timpul realizării lor. Spaţiul înconjurător, de la cea mai elementară percepţie umană a mediului de habitare până la

conceperea unor sistematizări globale, poate fi cel mai bine reprezentat prin intermediul cartografiei. Harta răspunde unei străvechi necesităţi umane, aceea de a ne localiza în spaţiu – de a ne defini locul ocupat și de a prezenta cadrul natural și sociouman în care

se desfășoară toate procesele și fenomenele. Harta merge mână în mână cu aventura cunoașterii și este un element definitoriu al civilizaţiei umane, al clipelor de graţie, dar și al marilor tragedii. A exista pe o hartă înseamnă bucuria și mândria identităţii, cursul firesc

al nașterii, existenţei și afirmării unei naţiuni. Și nimic nu definește mai dramatic o catastrofă naturală sau ororile războiului așa cum face sintagma „a șterge de pe hartă”. După cum a nu figura pe nici o hartă este echivalentul enigmei, al marilor întrebări, al misterelor, dar și al provocărilor. Expoziţia include: baza de realizare a hărţilor: elemente de topografie și cartografie ilustrate prin instrumente, metodologie, tehnici, proiecţii cartografice; evoluţia teritorial-administrativă a Moldovei / Basarabiei ilustrată prin hărţi originale (sec. XVIII – XXI); hărţi etnografice și istorice relevante pentru Moldova, spaţiul etnic românesc și sud-estul Europei; hărţi tematice reprezentând elemente socioeconomice și demografice; regiunile și localităţile Moldovei istorice: hărţi regionale, topografice, planuri ale localităţilor; atlase, cărţi, globuri geografice, materiale cartografice.

Marţi, 14 septembrie, în cadrul Festivalului internaţional al vedetelor de operă și balet “Invită Maria Bieșu”, ediţia a XVIII-a, a fost lansată monografia colectivă „Maria Bieșu – vocaţie și destin artistic”, dedicată primadonei operei naţionale, membru de onoare al Academiei de Știinţe a Moldovei (a. n.1999). Volumul a apărut în prestigioasa colecţie de carte „Academica”, a șaptea la număr, la Î.S. Firma editorialpoligrafică „Tipografia Centrală”. Coordonator și redactor știinţific este dr. Violina Galaicu, responsabil de ediţie – dr. hab. Aurelian Dănilă. Evenimentul s-a desfășurat la Academia de Știinţe a Moldovei, evenimentul înscriindu-se și în programul Centrului Studiul Artelor al Institutului Patrimoniului Cultural al AȘM. Lucrarea are un cuvânt introductiv, „Har, perseverenţă, sacrificiu…”, semnat de academicianul Gheorghe Duca, președintele Academiei de Știinţe a Moldovei, și o prefaţă scrisă de compozitorul academician Eugen Doga,„Un vis divin împlinit”, în care ambii autori vin cu un sincer omagiu

pentru cântăreaţa Maria Bieșu, care și-a început cariera internaţională în Japonia – ţara soarelui-răsare, iar destinul artistic al celebrei Madame Butterfly a înflorit și el sub acest semn. Volumul „Maria Bieșu – vocaţie și destin artistic” constă din trei părţi: partea I este cea știinţifică – „Studii. Sinteze. Interpretări”; partea a II-a a inclus „Opinii. Reflecţii. Mărturii”, materiale scrise de interpreţi vocali, compozitori, dirijori, scriitori, de cei care au fost și sunt alături de Maria Bieșu, au cunoscut-o și

au muncit împreună cu ea de-a lungul anilor; partea a III-a, intitulată „Primadona în imagini”, prezintă un emoţionant album al cântăreţei, avându-l în calitate de director de imagine pe Mihai Potârniche. Ca studiu complex, volumul este însoţit și de o bibliografie, discografie, spectacologie, filmografie, iconografie, ceea ce sporesc valoarea lucrării lansate. Este un veritabil cadou pentru cititori și discul plasat în buzunărașul cărţii cu lucrări interpretate de Maria Bieșu.


FLUX EDI|IA DE VINERI

17 SEPTEMBRIE 2010

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

La mulţi ani, Mitropolia Basarabiei! La 14 septembrie s-au împlinit 18 ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. În afară de FLUX, ca și în ceilalţi ani, nici o altă publicaţie, televiziune sau post de radio laice de la Chișinău sau București nu și-au amintit de eveniment.

Mulţumim Ţie, Hristoase! Singura manifestare publică prin care a fost consemnată istorica aniversare a fost un Te Deum oficiat la paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău de către preoţii Ioan Barbău, protopop de Chișinău, Iulian Budescu, paroh de Manta, Cahul, Andrei Deleu, șef al cancelariei mitropolitane, și Veaceslav Mereuţă, paroh de Rădenii Vechi, Ungheni, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Și nimic mai mult. Nici unul din cei 4 membri ai cvartetului de guvernământ nu a avut vreo tangenţă cu evenimentul, după cum nu au, în general, cu Patriarhia Română și mitropolia ei istorică din Republica Moldova. Nici o oficialitate, mare sau mică, nu s-a înghesuit la slujba Te Deumului din 14 septembrie și nici nu și-a delegat reprezentanţii. Nici diplomaţii sau angajaţii de la Ambasada României nu au fost prezenţi. Nici unul dintre cei care constituie armata de români de serviciu și de enoriași decoraţi de Mitropolia Basarabiei și Patriarhia Română cu cele mai mari distincţii bisericești – de la Dorin Chirtoacă la Mihai Ghimpu – nu a pășit pragul singurei noastre instituţii interbelice reactivate. A fost o slujbă simplă, obișnuită, de mulţumire pentru binecuvântarea cerească din 1992, când istorica noastră Mitropolie a fost readusă la viaţă.

Lumina să stea în sfeşnic Intuiam că așa va fi. Și tocmai pentru acest motiv am avut grijă din timp să-i scriu unui mai nou consilier prezidenţial, făcându-l atent la această aniversare, în speranţa că autorităţile vor schiţa măcar un gest simbolic de preţuire a Mitropoliei Basarabiei. După ce am văzut cu câtă generozitate soră cu nesăbuinţa risipește distincţii de stat președintele interimar, prinzând Ordinul Republicii în pieptul unor denigratori ai Mitropoliei Basarabiei și ai Patriarhiei Române ca peledemistul românofob Dmitri Ciubașenco (trecut deja în partidul securistului Pasat, alături de mitropolitul Vladimir), am găsit potrivit să-i sugerez respectivului consilier prezidenţial că, mai degrabă, liderul spiritual al românilor din Basarabia, Mitropolitul și Exarhul Petru Păduraru, ar merita să fie distins cu o asemenea decoraţie. Unde mai pui că mitropolitul-colonel Vladimir Cantarean deţine un asemenea ordin încă de pe când prigonea sălbatic Mitropolia Basarabiei, pe clericii și credincioșii ei. Pe deasupra, și răposatul patriarh Alexei al II-lea al Moscovei și al întregii Rusii a fost purtător al Ordinului Republicii. Iar preoţi ca Ion Ciuntu și Petru Buburuz, chiar dacă sunt mai mici în treaptă decât Mitropolitul și Exarhul Petru, au fost băgaţi în seamă de președintele interimar înaintea mitropolitului nostru. Sugestia făcută de mine consilierului prezidenţial îi viza în egală măsură și pe: Preafericitul părinte Patriarh Daniel Ciobotea, unul dintre sprijinitorii constanţi ai Mitropoliei Basarabiei; avocatul americano-britanic al Mitropoliei Basarabiei, John Warwick Montgomery, cel care a servit cauza Mitropoliei la Strasbourg în faţa CEDO și eu sunt întâiul martor la această slujire exemplară; Fericitul în adormire și vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu (post-mortem), singurul patriarh din lume care a binecuvântat Republica Moldova și, cu gândul, cu rugăciunea și cu fap-

ta, a fost alături de conducerea de stat și de populaţia Republicii Moldova în timpul războiului de la Nistru. Până la ora la care am scris aceste rânduri, Președinţia noastră nu dăduse nici o reacţie. Să vedem dacă măcar de acum încolo va avea bunul-simţ să schiţeze un gest de apreciere publică a Mitropoliei Basarabiei.

Că drept este Domnul, iubeşte Dreptatea, iar faţa Lui spre cele Drepte priveşte (Psalmul 10, versetul 7) Am scris și cu alte ocazii că Mitropolia Basarabiei a reprezentat și reprezintă un test de patriotism și de europenitate pentru clasa politică din Republica Moldova. Pentru a le aminti cititorilor noștri câteva aspecte ale traseului destul de zbuciumat, dar și binecuvântat, parcurs de Biserica noastră în ultimii 18 ani, vom reda în continuare pasaje din prefeţele la cele două ediţii de până acum, de la Chișinău, ale Hotărârii CEDO în speţa „Mitropolia Basarabiei și alţii versus Moldova”.

test pentru fiecare și pentru toţi, dar mai cu seamă pentru clerul și clasa politică basarabeană. În această problemă nimeni nu a fost și nu este neutru, pentru simplul fapt că nu te poţi niciodată opri la jumătate de cale între Adevăr și minciună. Victoria Mitropoliei Basarabiei împotriva Republicii Moldova la CEDO a rușinat partida românofobilor de la noi, care s-a văzut nevoită acum să-și tempereze elanul persecutor și să-și subtilizeze diabolicul arsenal al metodelor de prigoană. Rămâne ca Dumnezeu și istoria să le judece pe toate. Preoţii și credincioșii din Mitropolia Basarabiei nu au încetat niciodată să se roage pentru îmblânzirea și luminarea prigonitorilor lor. Valoarea hotărârii CEDO este, fără îndoială, una deosebită, întrucât ţine de noţiuni ca Dreptate, Adevărul și Libertatea. Având pronunţate aspecte canonice, naţionale, (geo) politice chiar, problema Mitropoliei Basarabiei este, întâi de toate, una a drepturilor omului, concept biblic primar și fundamental însușit de sistemul juridic european modern. Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului are, dincolo de valoarea sa intrinsecă de instrument juridic internaţional, valoarea unei inestimabile mărturii a calvarului și umilinţelor suportate de românii basarabeni între 1992 și 2002. Completată de alte mărturii, acestea se constituie în probă elocventă în cadrul unui atât de așteptat și necesar Proces al Comunismului. Modul de îndeplinire a Hotărârii CEDO a fost monitorizat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Procedura de monitorizare a fost încheiată subit anul acesta prin efortul unor persoane ca preotul Ianec Cosoi și avocatul Alexandru Postică, care, pentru raţiuni politice evidente și nedisimulate, au acţionat în interesul Guvernului Republicii Moldova și în detrimentul interesului legitim al Mitropoliei Basarabiei.

Patru semne şi date alese de Sus Republica Moldova a debutat în justiţia naţională în anul 1998 prin dosarul pe care i l-a intentat Mitropolia Basarabiei, discriminată, persecutată cinic și brutal, aruncată în afara cadrului legal. Procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg fusese anticipat de un lung periplu în faţa instanţelor naţionale, acoperind ca timp mandatul a trei șefi de stat (Snegur, Lucinschi, Voronin) și a șapte guverne (Sangheli I, Sangheli ll, Ciubuc l, Ciubuc ll, Sturza, Braghiș, Tarlev), la fel de ostile Mitropoliei Basarabiei. Deceniul negru (1992-2002) al persecuţiilor de stat împotriva Mitropoliei Basarabiei a arătat esenţa rusoimperială și reflexele marxiste ale stăpânirilor criptocomuniste de la Chișinău. Ura nestăvilită a acestor stăpâniri a avut în anumite momente accente atât de sălbatice, încât s-a transformat în anticreștinism și mizantropie de cea mai joasă speţă. Regretul nostru a fost cu atât mai mare de-a lungul acestui deceniu negru, cu cât Patriarhia soră Rusă a fost o și mai nesăbuită persecutoare a creștinilor din Mitropolia Basarabiei, insistând să nu ne mai fie soră, ci mamă cu de-a sila, călcând în picioare bun-simţ, adevăr istoric, canoane bisericești și legi omenești. Cazul Mitropoliei Basarabiei a constituit un adevărat

Fără să fi fost ales de oameni, se întrezăresc în istoria reactivatei Mitropolii a Basarabiei patru date cu încărcătură mistică și simbolică aparte: 14 septembrie 1992, 19 decembrie 1992, 13 decembrie 2001 și 27 martie 2002. Astfel, Mitropolia Basarabiei a fost reactivată la 14 septembrie 1992 când creștinii ortodocși cinstesc Înălţarea Sfintei Cruci. Crucea ca semn al jertfei, al suferinţei, al martirului, al morţii și al reînvierii biruitoare, al mântuirii noastre. Scoaterea de pe crucea răstignirii sale și readucerea la viaţă sau reînvierea Mitropoliei martire a Basarabiei a coincis și va coincide în chip minunat până la sfârșitul veacurilor cu această mare sărbătoare creștină. Se știe că în 1940 și după 1944, din cauza fidelităţii lor exemplare faţă de Biserica Ortodoxă Română, mii și mii de credincioși ai Mitropoliei Basarabiei și 56 de preoţi și-au primit cununa muceniciei pentru Hristos, fiind împușcaţi, schingiuiţi sau omorâţi în gheţurile Siberiei. A fost primul semn că reactivarea Mitropoliei noastre a fost bineplăcută și voită de Iisus cel Reînviat, Domnul și Mântuitorul nostru. În 1994, Mitropolia Basarabiei avea să-și stabilească Icoana Învierii drept element central al stemei sale bisericești. Paștele a devenit hramul Mitropoliei noastre. Așadar, am avut un semn al Reînvierii

după martiriul și jertfa scumpă de sânge dată de Mitropolia Basarabiei. Tot la 14 septembrie sărbătorim pe stil vechi Începutul anului bisericesc, ceea ce adaugă evenimentului valenţele oricărui nou început. Apoi a venit ziua de 19 decembrie 1992 ca zi a binecuvântării reactivării Mitropoliei Basarabiei de către Sfântul, Marele și Îndreptătorul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, concretizată într-un Act sinod și patriarhal. La 19 decembrie îl cinstim pe Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni. Iată al doilea semn, al Minunii pentru cei aleși și iubiţi de Domnul. Neimplicată în calendarul liturgic creștin, la 31 decembrie 2001 Curtea Europeană și-a pronunţat Hotărârea, dând câștig de cauză Mitropoliei Basarabiei și condamnând Repu-

blica Moldova. A fost ziua de cinstire a Sfântului Apostol Andrei cel Întâichemat la Apostolie, Încreștinătorul geto-dacilor și Ocrotitorul Tuturor Românilor. Al treilea semn, al Ocrotirii, ni l-a dat Apostolul nostru tutelar. La 27 martie 2002, CEDO s-a pronunţat asupra cererii Guvernului de la Chișinău de reexaminare a Hotărârii sale din 13 decembrie 2001 și a respins-o ca nefondată. Astfel, Hotărârea CEDO a intrat definitiv în vigoare în chiar ziua în care comemorăm actul binecuvântat de reunificare naţională din 27 martie 1918. Prin acest al patrulea semn Dumnezeu ne-a trimis cu gândul la înaintași și ne-a cerut să fim la înălţimea faptelor lor.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei Avocatul americano-britanic John Warwick Montgomery a susţinut cauza Mitropoliei Basarabiei la CEDO. Întrucât am avut privilegiul, plăcerea și onoarea să lucrez în dosarul Mitropoliei Basarabiei împreună cu domnul Montgomery mai bine de trei ani de zile, mă văd îndreptăţit să comunic cititorului nostru câteva repere biografice sumare ale acestei personalităţi de excepţie, care a avut o contribuţie esenţială la apărarea intereselor legitime ale Bisericii noastre. John Warwick Montgomery s-a născut la 8 octombrie 1933 la Warsaw în statul New York. A studiat în Statele Unite ale Americii, Anglia și Franţa la universităţi de marcă cum sunt Cornell University, University of California, Wittemberg University, Universite d’Essex, University of Cardiff, Faculte de Theologie protestante de Strasbourg. Este deţinătorul diplomelor: Bachelor of Arts, Bachelor of Librara Science, Bachelor of Laws, Master of Arts, Master of Philosophy in Law, Master of Laws, Master of Sacred Theology, Doctor of Philosophy, Docteur d’universite (mention theologie protestante), Docteur en droit etc. Cariera sa de jurist și teolog este impresionantă: redactor- șef la Global Journal of Classical Theology (după 1998), membru în birou (Virginia, California și statul Washington) după 1978, respectiv 1990, membru al Curţii Supreme a Statelor Unite ale Americii (după 1981) și membru al Curţii Supreme a Angliei (după 1984). Este una dintre cele șase personalităţi din lume care a primit

diploma cum laude a Institutului Internaţional pentru Drepturile Omului și a fost director de studii al acestei prestigioase instituţii, din 1979 până în 1981. Este profesor universitar activ în SUA și Franţa. A publicat zeci de cărţi și mii de studii și articole în diverse domenii, dar mai cu seamă în teologie și drept. Este considerat cel mai mare polemist din lume cu așa-zișii „teologi ai Dumnezeului mort” și un redutabil polemist cu doctri-

L-am cunoscut la Strasbourg în iunie 1998 și astfel am dobândit un mare prieten. De îndată ce a avut primele detalii despre cazul Mitropoliei Basarabiei, a acceptat, fără umbră de ezitare, să ne reprezinte în proces, cu titlu gratuit, considerând că astfel se pune în serviciu cauzei creștine, în serviciul Ortodoxiei românești nedreptăţite de ocupaţia sovietică atee. A avut o prestaţie exemplară în faţa Camerei de judecători ai CEDO când a pledat cauza Mitropoliei Basarabiei și l-a înfruntat pe exministrul Justiţiei, Ion Morei, agent al guvernului comunist de la Chișinău. John Warwick Montgomery și-a meritat un loc de cinste în istoria recentă a Republicii Moldova și a Bisericii Române.

Unitatea transpolitică a Lumii Româneşti narii marxismului ateu. În octombrie 2003, la invitaţia Preafericitului nostru Părinte Patriarh Teoctist Arăpașu, a efectuat o vizită frăţească în cuprinsul Patriarhiei Române, conferenţiind despre cazul Mitropoliei Basarabiei la Universităţile din București (Facultate de Sociologie) și Târgoviște ( Facultatea de Teologie Ortodoxă) și participând la festivităţile și slujba de canonizare a unor sfinţi români la Mănăstirea Brazi din sfânta Episcopie a Buzăului și Vrancei. A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie bisericească naţională – Crucea Patriarhală.

Admisă în legalitate de autorităţile comuniste la 30 iulie 2002 Mitropolia Basarabiei cunoaște astăzi cea mai mare dinamică printre Bisericile legal recunoscute din Republica Moldova, ca dovadă a procesului de recuperare a românilor ortodocși din prizonieratul canonic al Patriarhiei Ruse de la Moscova. Se poate estima, ţinând cont de amploarea și ritmurile acestui proces recuperatoriu și acumulativ, că Mitropolia Basarabiei ar putea redeveni către anul 2012 Biserică majoritară numeric în spaţiul canonic dintre Prut și Nistru și de dincolo de Nistru. Proiectul de reconstrucţie și reactivare a structurilor Mitropoliei Basarabiei este la răsărit de Prut cel mai important proiect care va produ-

ce efecte benefice îndelungate în timp. Mitropolia Basarabiei, ca instituţie fundamentală românească, are, în comparaţie cu orice partid politic, grup cultural sau de interes, revistă, ziar, organizaţie neguvernamentală etc., marele avantaj de a fi un așezământ sacru și veșnic. Este singura instituţie românească de la noi care întrunește aceste calităţi. Orice investiţie sufletească, intelectuală, financiară sau de alt ordin în Mitropolia Basarabiei și în structurile ei este, fără exagerare, o investiţie în viitorul și eternitatea Neamului Românesc. Puterea spirituală a Bisericii Ortodoxe Române nu este mai puţin importantă ca puterea politică a celor două state românești ale noastre: România și Republica Moldova. Biserica Ortodoxă Română, ca păstrătoare și promotoare a identităţii noastre spirituale, reprezintă un agent integrator și un factor de reorganizare a spaţiului spiritual românesc, o resursă esenţială, inepuizabilă și vizibilă a unităţii transpolitice a Lumii Românești într-o epocă nouă a drepturilor omului.

Sarcini strategice: Sinod, canonizarea martirilor, recuperarea bunurilor Drumul pe care îl are de parcurs Mitropolia Basarabiei de acum încolo este lung și încă destul de anevoios. Principalele sarcini strategice care îi stau acum în faţă sunt câteva: alegerea a 8 episcopi eparhioţi sau vicari din cele patru eparhii istorice sufragane, astfel încât Sinodul mitropolitan în frunte cu mitropolitul Petru să fie constituit ca for superior al Mitropoliei; pregătirea dosarelor preoţilor și credincioșilor martirizaţi de sovietici în 1940 în vederea canonizării celor care întrunesc condiţiile și includerea lor în calendarul și Martirologiul Bisericii Ortodoxe; recuperarea de la stat a Arhivelor Mitropoliei Basarabiei și a bunurilor ei imobiliare spoliate de regimul sovietic și deţinute abuziv până astăzi de Guvernul Republicii Moldova. Mai devreme sau mai târziu aceste sarcini prioritare vor fi realizate și Mi-

tropolia Basarabiei își va reocupa binemeritatul loc de cinste în societatea noastră. Așa sau altminteri, ziua de 14 septembrie ne oferă în fiecare an prilejul de a ne bucura sufletește și de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru minunea reactivării Mitropoliei noastre, supranumită altădată „DE AUR”. Înfiinţat la 3 ani după reactivarea canonică a Bisericii noastre, Ziarul FLUX spune astăzi pentru a 15-a oară: La mulţi ani, Mitropolia Basarabiei! Post-Scriptum: În seara zilei de 14 septembrie, la 6 ore de la postarea materialului nostru pe pagina de internet a FLUXULUI, Serviciul de presă al Președinţiei Republicii Moldova a difuzat un Comunicat prin care anunţă decernarea Ordinului Republicii Patriarhului Teoctist Arăpașu (post-mortem) și Patriarhului Daniel Ciobotea, precum și decernarea Ordinului de Onoare Arhiepiscopului Casian Crăciun al Dunării de Jos și Mitropolitului Basarabiei, Petru Păduraru. Părerea noastră este că președintele interimar Ghimpu a gafat enorm respingând propunerea de a-i decerna Întâistătătorului Mitropoliei Basarabiei Ordinul Republicii, de vreme ce anterior le-a acordat distincţia supremă unor personalităţi de excepţie pe ogorul Patriei ca Dmitri Ciubașenco, Anatolie Golea, Lorena Bogza, Elena Zamura, Corina Fusu, Aneta Grosu, Val Butnaru, Valentina Ursu, sau unor subalterni ai Mitropolitului Petru Păduraru - preoţii Petru Buburuz și Ion Ciuntu. Este păcat că, sfătuit de consilierii săi, președintele interimar a procedat așa. Gestul lui Mihai Ghimpu îl situează pe Mitropolitul Petru mai prejos decât cei enumeraţi mai sus, dar și decât atâţia alţi purtători ai Ordinului Republicii, printre care și capul structurii locale a Patriarhiei Moscovei, cu care domnul Ghimpu s-a avut și se are de bine. Dar, de! Ce să-i faci?!... E limpede că în ochii lui Mihai Ghimpu, Părintele Mitropolit Petru Păduraru al Basarabiei mai are încă de crescut până la nivelul staturii morale și cetăţenești a unor uriași ca Elena Zamura, Dmitri Ciubașenco sau Anatolie Golea, preţuiţi, după cum se și vede, mai înalt de către iubitul nostru interimar. Vlad CUBREACOV, FLUX


10

17 SEPTEMBRIE 2010

Sfaturi utile

ª Gustul de nămol al peștilor dispare foarte ușor dacă în apa în care îi gătiţi se sting 2-3 cărbuni de lemn. ª Crapii pot fi transportaţi proaspeţi la o distanţă mare dacă li se bagă în gură un miez de pâine înmuiat în rachiu. ª Ţiparii mor mult mai ușor dacă după ce sunt pescuiţi se bagă întrun vas ce conţine apă și oţet.

ª Sângele ţiparilor este una dintre cele mai periculoase otrăvuri, care, dacă pătrunde, printr-o zgârietură sau rană, în sângele uman acţionează mai repede decât veninul de viperă. ª Mucegaiul de pe cărnurile afumate se curăţă ușor dacă este frecat cu o saramură groasă. Același procedeu, aplicat pe carnea proaspăt afumată, o ferește să facă mucegai. ª Conservele pe bază de fructe trebuie puse încă o dată la fiert dacă celofanul de pe gura borcanelor începe să se umfle. ª Mirosul de mobilă lăcuită și nouă dispare atunci când se pun pe rafturi vase cu lapte luat de pe foc și se închid ușile sau sertarele. ª Fulgerele lovesc numai acele locuri pe sub care curge sau este apă. ª Copacii cei mai loviţi de fulgere sunt stejarii sau arborii care au ramuri uscate. Mestecenii sunt cei mai feriţi de fulgere. ª Zaţul de cafea amestecat cu apă este un bun îngrășământ pentru planta de iederă. ª Albușul de ou este cel mai sigur lipici. Acesta nu se desface nici trecut prin vapori de apă.

Bucate ca la mama acasă Deși porumbul nu a ajuns de foarte mult timp pe meleagurile noastre, unii ar fi tentaţi să vorbească despre o istorie „milenară” a mămăligii, care ar fi influenţat până și caracterele moldovenilor, făcându-i mai mămăligoși și gata oricând s-o pună de mămăligă. Așa ori altfel, mămăliga ocupă acum un loc de frunte în topul mâncărurilor tradiţionale, adevărate hituri printre acestea fiind mămăliga cu scrob, cu tochitură, cu pește fript etc., etc. De la mâncarea săracilor – mămăligă rece cu ceapă și „ursul” cu brânză de oi din copilărie, aceasta a evoluat la variante laborioase, cum ar fi balmoșul - o mâncare atât de consistentă, încât nici nu mai este nevoie să pui ceva alături, decât un pahar cu vin roșu. La fel și bulzul ciobănesc, cu brânză de burduf, copt pe jar, seara târziu, la o stână de munte. Varianta pe care v-o propun eu este una mai „de oraș”, mai stilizată, dar la fel de bună.

Bulz cu ochiuri Fierbeţi împreună 200 ml de lapte amestecat cu 200 ml de apă, puţină sare și o lingură de unt. Când dă în clocot, adăugaţi, în ploaie, 200 g de mălai, amestecând energic. Fierbeţi mămăliga până se îngroașă și se coace bine. Împărţiţi-o în aproximativ 8 porţii și daţi-le, cu o lingură, forma unor chiftele. Puneţi-le întrun vas termorezistent și faceţi câte o adâncitură la mijloc în care presăraţi 150 g de telemea de oi și spargeţi câte un ou. Presăraţi totul cu piper măcinat, daţi la cuptor pentru 10-15 minute și serviţi imediat. Dar ce ziceţi de o ciulama cu mămăligă? Bunica mea fă cea una de nu mă mai puteam sătura. Dar pentru că nu mi-a ajuns minte atunci să învăţ cum se face, acum tot încerc ba o reţetă, ba alta, poate voi găsi gustul acela de demult. Dar m-am resemnat de la un timp, pentru că în copilărie totul ni se pare mai altfel și problema este una temporală, nu gustativă. Așa că vă propun o ciulama de compromis… cu amintirile.

Ciulama de găină Puneţi la fiert o găină în apă rece cu sare. Când se ridică spuma, aceasta se îndepărtează și se adaugă în cratiţă o ceapă întreagă, un morcov și o rădăcină de pătrunjel tăiate în bucăţi mai mari. Când a fiert carnea,

topiţi în altă cratiţă 100 g de unt în care rumeniţi 4 linguri de făină, amestecând continuu. Stingeţi apoi cu zeama în care a fiert pasărea, turnând câte puţin ca să nu se formeze cocoloașe. În total se toarnă cam 1,5 litri de zeamă de carne. Amestecaţi în permanenţă cu o lingură de lemn și fierbeţi până obţineţi un sos de consistenţă potrivită. Puneţi în sos găina tăiată în bucăţi egale și încă puţin unt. Se mai lasă la fiert aproximativ 15 minute. Din câte-mi

Copilul mofturos la mâncare

Perioada în care copilul tău are între unu și trei anișori este una foarte importantă. În sfârșit, el este capabil să interacţioneze cu lumea din jurul lui. Acesta este un timp când copilașii vor să exploreze și să experimenteze ceea ce văd. Este, de asemenea, momentul când poţi începe să le faci cunoștinţă cu noi mâncăruri. Aceasta poate fi o perioadă dificilă atât pentru copii, cât și pentru părinţi. Copilașul are nevoie să i se acorde oportunitatea de a încerca mâncăruri noi, de a decide dacă îi plac și de a nu fi obligat să consume o mâncare ce nu-i place. Reţine faptul că papilele gustative ale unui copil sunt mult mai sensibile decât cele ale adulţilor. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sensibilitatea papilelor noastre gustative începe să scadă, la fel cum se întâmplă cu multe alte lucruri din corpul nostru. Așadar, ceva ce pentru tine are gust plăcut îi poate părea îngrozitor de amar pentru copilul tău. Există o substanţă chimică în mâncăruri numită feniltiocarbamidă care dă gustul amar unor alimente precum grepfruit, căpșuni, portocale, mere, cos-

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

ª Vânatul rămâne proaspăt și își păstrează gustul nealterat dacă este presărat cu cafea măcinată. ª Cărnurile sărate se desărează ușor dacă sunt spălate cu apă fiartă în care s-a dizolvat înainte zahăr praf. ª Peștii de baltă își pierd acel miros de nămol dacă se lasă câteva ore în apa amestecată cu sare și cu argilă.

Momentul diversificării alimentaţiei copilului este semnificativ și important, atât pentru micuţ, cât și pentru părinţi. Află ce îi place și ce nu copilului tău.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

tiţă, gulie, broccoli sau fasole verde. Unii oameni sunt sensibili la acest compus și, implicit, la gustul amar al acestor alimente. Reţine că, dacă micuţului tău nu-i place o anumită mâncare, el nu poate controla acest lucru. Nu vrei să-ţi hrănești copilul cu forţa. Propoziţia „mănâncă tot din farfurie” nu trebuie adresată unui copil. Ca adult, nu ar trebui să judeci preferinţele la mâncare ale celorlalţi membri ai familiei tale. Când un copil e atât de tânăr, nu este momentul să-i creezi complexe legate de preferinţele lui de mâncare. Ar trebui să i se permită să încerce alimentele pe care toţi ceilalţi le consumă și să decidă el însuși dacă îi place sau nu acea mâncare. Nu exagera creând o mâncare cu totul diferită de ceea ce mănâncă restul familiei, ci dă-i copilului șansa să guste tot ce vrea să mănânce și să își elaboreze propria listă de mâncăruri care îi plac și care nu. Un copil poate dezvolta o preferinţă compulsivă. Acesta se referă la insistenţa copilului de a mânca doar anumite alimente. Aceștia își vor reveni de îndată ce vor fi pregătiţi pentru asta, deoarece această etapă a mofturilor nu durează prea mult.

Ce să faci dacă copilul este mofturos: – Prepară mâncăruri relativ simple; – Oferă-i copilului tău porţii mici pe o farfurie mică; – Permite-i copilului tău să ceară supliment de lichide și de mâncare; – Nu insista ca acesta să termine mâncarea înainte de a primi desertul. Ai putea servi desertul odată cu mâncarea,

amintesc eu, bunica dilua rântașul mai întâi cu puţin lapte, apoi îl adăuga în zeama de carne, dar asta rămâne la latitudinea dumneavoastră. Obligatorie și într-un caz, și în altul este o mămăligă mai tărișoară și bine coaptă. Când eram mică, îmi plăcea să recitesc povestea „Capra cu trei iezi”, mai ales secvenţa unde erau enumerate felurile de mâncare gătite de capră pentru praznicul la care a chemat lupul. Printre altele, se vorbea acolo și de plachie, care pe la noi denumește o mâncare de orez cu lapte, făcută în oale de lut la cuptor, un desert simplu cu care se încheia orice masă de pomenire, dar și la nunţi, hram sau alte ocazii. De aceea, am fost surprinsă să aud mai târziu despre „plachia de pește” și-mi imaginam cu greu un astfel de „desert”. Acum că știu ce mâncare de pește este aceasta, vă propun să o încercaţi și dumneavoastră, chiar dacă nu pot să afirm că anume aceasta este reţeta desăvârșită. Deși, în temei, principiul rămâne același, iar peștele preferat este crapul, există mici deosebiri de la o reţetă la alta. Este însă, și o diferenţă esenţială și aceasta ţine de pregătirea prealabilă a peștelui. De obicei, acesta se pune crud pe patul de legume și se dă la cuptor. Unii însă, preferă să-l rumenească mai întâi, ceea ce-i dă mai multă savoare, dar îl face mai puţin dietetic. Așa că alegeţi singuri.

Plachie de crap Curăţaţi și spălaţi bine un pește de 1-1,5 kg, presăraţi-l cu sare și daţi-l la frigider pentru o jumătate de oră. Între timp, tăiaţi solzișori 500 g de ceapă, 3-4 roșii în felii și un ardei gras – în fășii. Înăbușiţi ceapa în ulei până se înmoaie, apoi adăugaţi roșiile și ardeiul, puţin usturoi, condimente după gust (cimbru, salvie, piper, boia, o foa-

ie de dafin), 100 ml de vin alb și 150 ml de suc de roșii (sau apă). Așezaţi legumele într-o tavă, iar deasupra puneţi peștele, întreg sau porţionat în bucăţi, uns cu 2-3 linguri de ulei. După cum am mai spus, bucăţile de pește pot fi date în prealabil prin făină și prăjite ușor. Ţineţi tava la cuptor 30-35 de minute, la foc mijlociu. Serviţi plachia rece sau caldă, garnisită cu felii de lămâie. Când mă gândesc la bucătăria tradiţională, de la mama de acasă, în minte îmi vine, în primul rând, pâinea coaptă în cuptorul mare, încins cu lemne și mireasma care se răspândea prin sat în zilele de sâmbătă, când gospodinele făceau aprovizionarea pentru întreaga săptămână. Părinţii mei fiind învăţători, noi consumam mai mult pâine din cumpărat, dar îmi plăcea să-mi ajut prietenele din vecini la unsul tăvilor, la păzitul focului, apoi la căratul pâinilor fierbinţi în casa mare. Nimic mai bun decât felia de pâine din care ieșeau aburi care mă îmbătau la propriu, pentru că vecina noastră cocea pâinea cu „botcale” din tescovină, nu am gustat în toată viaţa mea. Chiar dacă reţeta pâinii de casă este una foarte sim-

plă – făină, apă și sare – rezultatul pe care-l obţine fiecare gospodină este diferit și fiecare dintre ele își are micile secrete care fac diferenţa. De exemplu, prin multe părţi se adaugă în aluat de pâine câţiva cartofi fierţi, ceea ce-i face coaja mai crocantă, dar îi și prelungește durata de păstrare.

Pâine de casă cu cartofi

iniţial cu mai puţin, iar dacă vă va plăcea rezultatul – puteţi dubla sau tripla cantităţile. Desertul de astăzi va fi tot unul tradiţional, o prăjitură delicioasă cu mere, pe care am gustat-o pentru prima dată la o mătușă de-a mea din zona Ardealului, dar ulterior am găsit-o, cu mici variaţiuni, și prin alte părţi. Este ușor de gătit, iar ingredientele necesare sunt la îndemâna oricui. Rezultatul nu vă va dezamăgi, începând de la aroma care va „invada” casa și terminând cu gustul absolut fantastic, care ar putea crea dependenţă.

Prăjitură de toamnă cu mere Curăţaţi și fierbeţi în apă cu puţină sare 3-4 cartofi. Faceţi din ei un piure, iar apa păstraţi-o pentru frământat. Dizolvaţi 25 g de drojdie și o linguriţă de zahăr în jumătate de cană de lapte călduţ. Cerneţi 400 g de făină și faceţi în ea o adâncitură în care turnaţi maiaua, piureul de cartofi, o jumătate de cană de apă în care au fiert cartofii, în care aţi mai dizolvat o linguriţă de sare. Frământaţi bine, adăugând treptat 3-4 linguri de ulei. Lăsaţi aluatul la crescut o oră. Modelaţi apoi pâinile, ungeţi-le cu ou bătut, cu sare și – atenţie! – coaceţi-le pe frunze de hrean unse cu untură și presărate cu sare grunjoasă. Când scoateţi pâinea din cuptor, ungeţi-o cu ulei și lăsaţi-o să se răcească acoperită cu un șervet de bumbac. Încercaţi

Dizolvaţi 25 g de drojdie și o linguriţă de zahăr în puţin lapte cald. Amestecaţi apoi maiaua cu 300 g de făină, 150 g de margarină topită și răcorită, 2 gălbenușuri, 2 linguri de smântână și un vârf de cuţit de sare. Lăsaţi aluatul să dospească o oră. Între timp, radeţi 5-6 mere mari, adăugaţi câteva linguri de zahăr, scorţișoară și fierbeţi-le puţin, până scade zeama. Împărţiţi aluatul în două. Întindeţi din prima parte o foaie pe care o așterneţi în tava tapetată cu hârtie de copt. Puneţi deasupra umplutura de mere, răcită, în strat uniform și acoperiţi cu cea de a doua foaie. Coaceţi la foc mediu, aproximativ 180 de grade, până când prăjitura va căpăta o culoare aurie. Ca întotdeauna, poftă bună tuturor și până la noi întâlniri. Laura POPOVICI, FLUX

SĂNĂTATE

Miracolul numit miere Mierea este cunoscută și folosită din vremuri străvechi ca având proprietăţi benefice asupra sănătăţii, deoarece este un aliment ce conţine elemente nutriţionale de care organismul are nevoie pentru dezvoltare și refacere. pentru a-i micșora importanţa preconcepută, de premiu. – Laudă copilul atunci când încearcă mâncăruri noi și pentru că știe cum să se comporte la masă; – Profită de timpul mesei pentru a discuta lucruri pozitive, precum fapte bune, comportamente lăudabile sau lucruri bune pe care le-a făcut copilul tău în acea zi: – Vei cunoaște multe provocări alături de copilul tău. Evident, mâncarea va fi una din marile provocări. Totuși, reţine faptul că el n-a gustat înainte toate mâncărurile pe care i le oferi. Ţine cont de următoarele recomandări: – Amintește-ţi de propriile tale experienţe; – Fii atentă la nevoile copilașului tău. Nu există absolut nici un motiv pentru care un copil ar trebui să se simtă vinovat deoarece nu-i place o anumită mâncare sau când nu-și termină mâncarea din farfurie. Depinde numai și numai de părinţi crearea unei relaţii pozitive între copil și mâncare; Hrana este o necesitate a vieţii atât la copii, cât și la adulţi. Nu trebuie folosită niciodată ca o recompensă ori considerată o pedeapsă pentru copii. Nu putem sublinia îndeajuns importanţa creării unei relaţii pozitive cu mâncarea. Numărul tinerilor cu alimentaţie defectuoasă este incredibil de mare. Chiar dacă putem învinui revistele de modă și celelalte mijloace mass-media pentru impunerea unei imagini a corpului perfect asupra noastră, relaţia dintre individ și alimentaţie se cultivă în familie. În calitate de părinte, controlezi această relaţie încă de la început. Așadar, ţie îţi revine rolul important de a preveni dezvoltarea unei relaţii negative între copilul tău și alimente.

Aceasta nu este recomandată copiilor sub 1 an deoarece poate fi o potenţială sursă de spori de Clostridium botulinum. Aceștia afectează sugarii care nu au o microfloră intestinală normală și care pot declanșa botulismul infantil.

Mierea este foarte bună pentru copiii care au tendinţa de constipaţie, deoarece poate înlocui cu succes zahărul, chiar și pentru îndulcirea laptelui sau a ceaiului. Este de preferat să folosiţi mierea zaharisită fără să o mai fierbeţi, deoarece prin fierbere se pierd toate mineralele și substanţele din ea, rămânând un simplu îndulcitor. Mierea este foarte ușor asimilată de către organism deoarece conţine microelemente similare cu cele ale sângelui uman. Mierea își păstrează intacte calităţile în timp. Drept dovadă este mierea veche de peste 2000 de ani descoperită într-o amforă, ea având toate calităţile intacte.

În miere, atât vitaminele, cât și mineralele variază în funcţie de nectarul folosit de albine și de resursele solului pe care cresc plantele de unde se ia polenul. Există foarte multe sortimente de miere, unele monoflore (produse dintrun singur fel de flori: salcâm, tei, floareasoarelui etc.), altele produse în zonele deluroase sau sub montane, acolo unde există multe flori (mierea polifloră, care este cea mai valoroasă din punct de vedere terapeutic).

Mierea are câteva proprietăţi esenţiale și anume: – este un calmant care liniștește organismul; – combate cu succes insomnia;

– are o acţiune ușor laxativă și antiseptică; – înlătură starea de vomă; – ajută la eliminarea substanţelor toxice din ficat și rinichi; – este un bun expectorant; – combate tusea; – limpezește vocea (în caz de răgușeală); – este indicată în cazul anemiilor.

MODĂ

Câteva idei pentru toamna-iarna 2010-2011 Zilele de vară sunt parcă interminabile, dar mai devreme sau mai târziu va trebui să începem să ne pregătim pentru sezonul mai puţin plăcut al toamnei. Printre primele care se preocupă de schimbarea anotimpului sunt desigur fashionistele, care ar trebui să știe încă de pe acum cam care sunt tendinţele sezonului următor, mai ales având în vedere faptul că designerii au ieșit deja la rampă cu noile colecţii. Cu toate că vom reveni la momentul oportun cu detalii, iată care sunt câteva dintre tendinţele pe care trebuie să le aveţi în vedere pentru toamna-iarna 2010-201. În primul rând, ne vom întoarce atenţia spre moda anilor’50 și vom avea parte de diverse ar-

tificii ale acesteia, de la decolteu adânc la rochii cu o lungime sub linia genunchilor. Pentru idei, sunt revelatoare colecţiile Louis Vuitton and Dolce & Gabbana, și Prada. Un al doilea trend este acela al inserţiilor de blană. Nu știm încă ce reacţii vor avea organizaţiile de protecţie a animalelor, dar să sperăm că vom miza pe materialele de provenienţă sintetică. Oricare ar fi însă cazul, cert este că de la Karl Lagerfeld la Chanel, mai toate colecţiile prezentate până acum au folosit din plin blănurile. Stilul minimalist nu dispare nici în această toamnă, de data aceasta axându-se pe cel masculinizat, cu linii pe alocuri bruște, pantaloni drepţi și jachete ce de-

pășesc linia șoldului, cu o tentă militărească. În ceea ce privește formele, două sunt tendinţele care se remarcă în colecţiile de toamnă-iarnă. Prima este aceea a rochiilor și fustelor extrem de lungi și vaporoase, cu alura vintage, precum cele ce au putut fi văzute în colecţiile Luis Vuitton, Michael Kors, sau Ralph Lauren. A doua tendinţă majoră este aceea a stilului înfășurat, constând în asocierea a cât mai multe piese vestimentare în aceeași ţinută. Ea poate fi văzută în colecţia J.Crew's Jenna Lyons, unde designerii au îmbrăcat modelele cu nu mai puţin de opt rânduri de haine. În privinţa culorilor, în sezonul următor vom avea parte poate de cele mai plăcute idei din ultima perioadă. Astfel, pentru a fi în ton cu coloritul natural, anul acesta avem parte de mult beige și auriu, combinat cu nuanţe de verde pal și vișiniu. Mai mult, pentru a fi la modă în această toamnă, va trebui să ne alegem hainele și culorile lor din aceeași gamă. Oscar de la Renta, de exemplu, a oferit o colecţie cât se poate de revelatoare în această direcţie, asociind topuri de culori pastelate cu fuste în nuanţe mai închise, însă din aceeași paletă sau invers. Una peste alta, toamna își va intra în drepturi și ar fi bine să ne apucăm încă de pe acum de temele pentru garderoba de sezon.


FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

20

Luni SEPTEMBRIE

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 9 Ep 12,13 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4 Ep.13,14 10.30 Telecinemateca. Războiul minţii. Push. Thriller. SUA 2009 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.3 Ep.15,16 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.18,19 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Dovada. Proof. Dramă. SUA 2005 22.40 Telecinemateca. Inferno, orașul păcatelor. Inferno Acţiune. SUA 1999 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de Acasă 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Poveștiri adevărate ediţie specială 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare, episodul 1 (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate ediţie specială (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Miniserie: Ucenicul lui Merlin 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Film: Toate pânzele sus III: Întâlnire în Atlantic (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3826 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.17, anul V 00:00 Film: Medalionul 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал“Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Жить здорово!” 11.25 “Контрольная закупка” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 15.55 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Жди меня��� 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Побег” 23.25 “Горящее лето 2010. Прогноз на будущее” 0.30 Ночные новости 0.50 Ивар Калныньш в фильме “Идущий следом” 2.25 Георгий Бурков, Татьяна Васильева в комедии “Добряки” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Добряки”. Продолжение 3.55 “Лидия Федосеева-Шукшина. О любви, о детях, о себе...” 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȚTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineața! 8.10 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 9.00 Film. “HEIDI” (SUA). 10.50, 2.30 O carte pentru tine. 11.00 Documentar. “Planeta arborilor. Nucul, o comoară”. 11.30 Bună dimineața! (reluare). 13.25 Desene animate. “Micul vampir”. 13.40 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 14.55, 16.10 Film. “MOSCOVA NU CREDE ÎN LACRIMI” (URSS, 1979). Episoadele 1 și 2. 17.35 Documentar. “Bun venit la Arts 21”. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 3.00 Politica în direct. Talk-show. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). Episodul 1. 22.40 Magazinele UEFA. 23.25 Film. “PEARL HARBOR” (SUA, 2001). Episodul 1. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Țtiri. 1.15 Lucrări picturale. Nicolae Dimov. 1.20 La noi în sat. 2.40 Respiro. Muzică bisericească. 3.45 Artiști care cântă. 4.40 Ghidul sănătății tale. 5.10 Documentar. “Saharna grădina Maicii Domnului”. 5.55 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 “Jefuitorii de bănci” (SUA 1991) “Fast Getaway” film artistic 13:00 Observator 14:00 „Povestea lui Babe Ruth” (SUA 1992) film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Ангел А” (Франция 2005) “Angel-A” film artistic. 23:45 Un Show Păcătos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TELETOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:00 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 COTE MAISON 11:00 FLASH 11:05 PARTIR AUTREMENT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 901 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LOUIS XVII, QUERELLES POUR UN TRÔNE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA CARTE AU TRÉSOR 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 5 20:30 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 6 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Géorgie, pour l’amour du vin 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 IMPASSE DES DEUX ANGES / Cinéma 2:35 CINÉMAS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

SE VINDE GOSPODĂRIA DLUI CONSTANTIN DELINSCHI din satul CENUŞA, FLOREŞTI TEL.: 0-79-600-261

ANUNŢ Contabil-cumul Tel.: 83-05-44 mob. 069120253

SERVICII: Predarea limbii engleze Tel.: 43-04-86, 067108002

21

17 SEPTEMBRIE 2010

Programe TV Marţi

22

SEPTEMBRIE

Miercuri SEPTEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek.Sez 9 Ep. 13,14 9.00 Serial. 24 hours. Sez.4 Ep.14,15 10.30 Telecinemateca. Dovada. Proof. Dramă. SUA 2005 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.3 Ep.16,17 18.00 Serial. Luna. Ep.22 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.19,20 20.50 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Râuri de purpură. Les rivieres pourpres. Mister. SUA 2000 0.00 Închiderea staţiei

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.14,15 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4. Ep.15,16 10.30 Telecinemateca. Râuri de purpură. Les rivieres pourpres. Mister. SUA 2000 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.23 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3 Ep.20,21 20.50 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Râuri de purpură 2. Les rivieres pourpres 2. Mister. SUA 2004 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (“Tormenta en el Paraiso”), primul episod (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Serial: Om sărac, om bogat, ep.73, 74 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Secrete în grădină (r) 14:15 Film: Cadillacul roz 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3827 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legea lui Jacob 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.18, anul V 00:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.73, 74 (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Гаражи» 23.25 К юбилею Сергея Бондарчука. «Смысл жизни - сама жизнь» 0.30 Ночные новости 0.50 Стив Мартин в комедии «Оптом дешевле» 2.25 Лорен Беколл в фильме «Дар любви» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Дар любви». Продолжение 6.00, 7.00, 8.00, 17.00, 23.10 ȚTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineața! 8.10 Respiro. Program muzical. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Nașterea Maicii Domnului”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 10.20 Politica în direct. Talk-show. 11.10 Desene animate. “Micul vampir”. 11.30 Bună dimineața! (reluare). 13.25 Film. “PEARL HARBOR” (SUA, 2001). Episodul 1. 15.00 Mai în glumă, mai în serios. 16.10 Documentar. “Planeta arborilor. Nucul, o comoară”. 16.40 Documentar. “Continuitate în dialog: Giuliette Binoche”. 17.35 Unda Bugiacului. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). 22.40, 23.25 Film. “PEARL HARBOR” (SUA, 2001). Episodul 2. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Țtiri. 1.15 Vedete la bis! 3.00 Pro percuție. Muzică jazz. 3.45 Dimensiuni europene. 4.40 ARTelier. 5.10 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 “Pasărea pe sârmă” (SUA 1990) film artistic. 13:00 Observator 14:00 “Cadet Kelly” (SUA 2002) “Cadet Kelly” film artistic. 16:00 Observator 16:35 Жди меня. 17:45 Bun de cinste. divertisment 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Дьявол носит «Prada»” (США 2006) “The Devil Wears Prada” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VERITE? Emission spéciale indépendance du Mali 10:00 FLASH 10:00 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 902 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LES BRUMES DU MANENGOUBA / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 5 16:05 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 6 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 L’INCORRIGIBLE / Cinéma 21:00 SOUDAIN SES MAINS / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA MAITRESSE DU PRESIDENT / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA CARTE AU TRÉSOR 2:45 LE POINT 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Cadillacul roz (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: Eroi adolescenţi 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3828 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: A doua șansă 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Aventuri în lumea întunericului, ep.19, anul V 00:00 Film: A doua șansă (r) 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Apropo Tv (r) 03:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Голоса» 23.20 Среда обитания. «Роковые яйца» 0.20 Ночные новости 0.40 Дарья Михайлова, Родион Нахапетов, Инна Чурикова в фильме «Валентина» 2.25 Комедия «Наши соседи» 3.00 Новости 3.05 Комедия «Наши соседи». Продолжение 3.55 «Детективы» 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȚTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineața! 8.10 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 9.00 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). 9.45 Zona liberă. 10.15 Respiro. Program muzical. 10.30 Unda Bugiacului. 11.00 Documentar. “Veșminte din toată lumea”. 11.30 Bună dimineața! (reluare). 13.25 Film. “PEARL HARBOR” (SUA, 2001). Episodul 2. 15.10 Vedete la bis. 16.10 Respiro. Program muzical. 16.30 Cu noi la teatru. 17.00 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 17.35 Russkii mir. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Documentar. “Continuitate în dialog: Giuliette Binoche”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). 22.40, 23.25 Film. “FRIGUROȚII” (Franța). 0.35 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Țtiri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligență. 2.30 Pagini de creație. Arcadie Suceveanu. 2.40 Descoperă Moldova. 2.50 Festivalulconcurs “La izvorul Osoiencelor”. 4.40 Documentar. “Ultimul romantic. Emil Loteanu”. 5.20 La obiect. 5.30 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 „Confesiunile unei mirese” (SUA 2005) „Confessions of a Young Bride aka Confessions of an American Bride” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Nicio vorbă” (SUA 2001) „Don’t Say a Word” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Наука сна” (Франция, Италия 2006) “La science des rêves” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 Face the Pro. game show 2:00 „La birou” (SUA 2005) “The Office” serial. 2:30 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 3:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:00 ESCAPADE GOURMANDE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 VISITE LIBRE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 903 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE... / Documentaire La fabuleuse histoire de la Fiat 500 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE CHAT / Cinéma 16:30 SOUDAIN SES MAINS / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE / Fiction Episode 1/2 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CONGO RIVER / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 5 1:45 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 6 2:35 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

ASOCIAŢIA JURIȘTILOR CREȘTINDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 1000 – 1200 joi 1000 – 1200 Persoană de contact: Mihai Bușilă tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402 e-mail: busilaradu@gmail.com pagina web: juristi.md Adresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

23

Joi SEPTEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.15,16 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4. Ep.16,17 10.30 Telecinemateca. Râuri de purpură 2. Les rivieres pourpres 2. Mister. SUA 2004 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.3 Ep.17,18 18.00 Serial. Luna. Ep.24 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.21,22 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Singur în întuneric. Alone in the dark. Acţiune. SUA 2005 22.40 Telecinemateca. Lumina zilei. Daybreak. Thriller. SUA 2004 0.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Eroi adolescenţi (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Film: Un vis spulberat 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3829 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 Profit 19:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Sheriff Tiraspol AZ Alkmaar (Direct) 22:00 Fotbal Europa League: Steaua Liverpool (Direct) 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Fotbal Uefa Europa League 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fotbal Europa League: Sheriff Tiraspol AZ Alkmaar (r) 04:30 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Банды» 23.30 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 0.30 Ночные новости 0.50 «Обмани меня». Заключительная серия 1.40 Людмила Нильская, Елена Соловей, Александр Михайлов в фильме «Бешеные деньги» 3.00 Новости 3.05 Фильм «Бешеные деньги». Продолжение 3.20 Ольга Остроумова в фильме «Чаша терпения» 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ȚTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineața! 8.10 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 9.00 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). 9.45 Respiro. Program muzical. 10.00 Russkii mir. 10.30 ARTelier. Valeria Duca, pictoriță. 11.00 Documentar. “Jurnal de călătorie. Capul Verde”. 11.30 Bună dimineața! (reluare). 13.25 Film. “FRIGUROȚII” (Franța). 15.05 Respiro. Versuri. 15.20 Evantai folcloric. 16.10 Documentar. “Veșminte din toată lumea”. 16.35 Erudit-cafe. 17.20 În ritm de dans. 17.35 Petalo romano. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45, 1.15 Vector european. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). 22.40, 23.25 Film. “ASTRONAUTUL FARMER” (SUA). 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Țtiri. 2.30 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 3.00 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 4.40 Cu noi la teatru. 5.10 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 „Prinţesa hoţilor” (SUA 2001) „“Princess of Thieves”?” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Un mascul extraterestru” (SUA 2000) „What Planet Are You From ?” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Небесный капитан и мир будущего” (2004) “Sky Captain and the World of Tomorrow” film artistic. 23:45 Un Show Pacatos cu D. Capatos. divertisment 1:00 „Familia Bundy” (SUA 1998) „Married with Children serial. 2:00 Observator 2:45 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 3:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 904 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Géorgie, pour l’amour du vin 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE / Fiction Episode 1/2 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA MAITRESSE DU PRESIDENT / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PROFESSIONNEL / Cinéma 23:45 PAUL RONDIN EST... PAUL RONDIN / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CINÉMAS 1:45 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:40 QUESTIONS A LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

24

Vineri SEPTEMBRIE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.9 Ep.16,17 9.00 Serial. 24 hours. Sez. 4. Ep.17,18 10.30 Telecinemateca. Singur în întuneric. Alone in the dark. Acţiune. SUA 2005 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Sez. 1 Ep.25 19.00 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.22,23 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Pianistul. The pianist. Dramă. SUA 2002 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Învaţă să iubești (“Taking A Chance On Love”) 00:15 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:15 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:00 Cinema ACASĂ: Învaţă să iubești (r) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Film: Un vis spulberat (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 14:00 Fotbal Uefa Europa League 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3830 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Misiune: imposibilă III 23:00 Film: Presidio 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 După 20 de ani (r) 03:00 Film: Presidio (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Жить здорово!» 11.25 «Контрольная закупка» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.55 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 «Поле чудес» 19.10 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. «Большая разница» в Одессе. Фестиваль пародий. Финал 23.15 Люк Бессон представляет. Джейсон Стэтхэм в приключенческом фильме «Перевозчик 2» 0.45 Вячеслав Тихонов, Леонид Филатов в детективе «Европейская история» 2.25 Фильм «Причалы» 3.50 Татьяна Лютаева в комедии «Внимание: Ведьмы!» 5.10 «Жди меня» 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.20 ȚTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineața! 8.10 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 9.00 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). 9.45 Vector european. 10.30 Petalo romano. 11.00 Documentar. “Magia surfingului. Senegal”. 11.30 Bună dimineața! (reluare). 13.20 Film. “ÎNGERII LUI CHARLIE” (SUA, 2000). 15.10, 16.10 Nina Crulicovschi. Cu numele tău... Spectacol muzical. 17.35 Portrete în timp. Gheorghe Ciocoi, poet. 18.05 Serial. “DRAGOSTE ȚI CIOCOLATĂ”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 1.10 Bună seara! Talk-show. 20.30 Povestea de seară. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stop-cadru. 21.50 Miniserial. “VENUS ȚI APOLO” (Franța, 2007). 22.35, 2.30 Focus. Magazin TV. 23.35 Festivalul-concurs “Maria Drăgan”. Gala laureaților. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 3.00 Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 4.40 Portrete în timp. 5.10 La curțile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 6:00 Observator 7:00 Caleidoscop (desene animate, meteo Moldova, horoscop) 8:00 ’Neatza cu Răzvan și Dani. divertisment 10:00 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 11:15 „Omul zăpezilor” (SUA 1984) „Iceman” film artistic. 13:00 Observator 14:00 „Omul nostru din Panama” (SUA 2001) „The Tailor of Panama” film artistic. 16:00 Observator 17:00 Acces Direct cu Simona Gherghe. news magazine 19:00 Observator 20:00 “Reporter” buletin informaţional 20:30 “Fetele marinarului” (România 2009) serial. 21:30 “Полиция Майами: Отдел нравов” (США, Германия 2006) “Miami Vice” film artistic. 0:00 „Scene de căsnicie” 0:30 „N-am chef de nimic !” (SUA 2007) „Numb”” film artistic. 2:15 “Barb Wire” film artistic. 4:00 “Secrete in Paradis” (Grecia 2008) “Secrets of Eden” serial. 4:45 Acces Direct. news magazine (reluare) 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 PARTIR AUTREMENT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 SILENCE ÇA POUSSE 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 905 12:00 FRANCOIS EN SERIE / Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 ESCAPADE GOURMANDE 13:30 SUR LA ROUTE LÉGENDAIRE DU THÉ / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Au coeur de Shangri-La 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA MAITRESSE DU PRESIDENT / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITE 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 5 23:00 REPORTERS (Saison 2) / Fiction Episode 6 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CLARA, UNE PASSION FRANÇAISE / Fiction Episode 1/2 2:35 MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

25

Sâmbătă SEPTEMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 5,6 10.30 Telecinemateca. Pianistul. The pianist. Dramă. SUA 2002 13.00 Film indian 15.30 Telecinemateca. King Kong. Aventuri. SUA 2005 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.23,24 20.00 Concert. De ce plâng chitarele. P.III 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Tăticul nostru trăsnit. Mts. Doubtfire. Comedie. SUA 1993 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Povești la o cafea 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Trandafirii sunt pentru cei bogaţi (“Roses are for the Rich”) (partea I) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Poveștiri adevărate emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Așa vreau eu! (“Because I Said So”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Film serial: Trădarea (AP) (romance) 02:15 Cinema ACASĂ: Așa vreau eu! (r) (12) (comedie) 04:00 Serial: Povești la o cafea (r) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Secrete în grădină 10:30 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Rezumat Europa League 14:00 Film: Hook 16:00 Film: Harry Potter și piatra filozofală 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith 23:45 Film: Ultima prinţesă 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Rezumat Europa League (r) 03:00 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Secrete în grădină (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 Евгения Симонова в фильме “Контрольная по специальности” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Играй, гармонь любимая!” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.55 Премьера. “Людмила Максакова. Дама с характером” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 Премьера. “Два цвета страсти”. Многосерийный фильм 14.40 Среда обитания. “Роковые яйца” 15.40 Премьера. “Большие гонки” 17.00 Футбол. Чемпионат России. XXII тур. “Зенит”- “Сатурн”. В перерыве - Новости (с субтитрами) 19.05 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Детектор лжи” 22.20 “Прожекторперисхилтон” “Городские пижоны” 22.55 Главное событие мирового телесезона. Премьера. “Шерлок Холмс”. Фильм 2-й 0.35 Сигурни Уивер в фильме Джеймса Кэмерона “Чужие” 3.10 Сергей Бондарчук в фильме “Отелло” 5.00 “Поле чудес” 6.00, 12.00, 15.00, 23.00 ȚTIRI. 6.10 Documentar. “Vânătoarea de vrăjitoare din Tanzania”. 7.05 Serial. “STAGIARII” (Franța). 8.00 Documentar. “Călătorul”. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 Teatrul foclcloric “Ion Creangă”. 10.30, 4.30 Dor. Program muzical. 11.05 Bună seara! Talk-show. 12.10 Film. “GARAJUL” (URSS, 1979). 13.45, 2.30 Perpetuum mobile. 14.15 Lumina adevărului. 15.10 Studio “Art plus” (rus.) 15.40 La mulți ani! Dedicații muzicale. 16.10, 1.20 Grigore Vieru. Poezie și destin. 16.50 În ritm de dans. 17.00 Erudit-cafe. 17.45 Junior Eurovision Song Contest 2010. Finala națională. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Junior Eurovision Song Contest 2010. Decizia juriului plus Televoting. Transmisiune în direct. 20.15 Desene animate. “Micul vampir”. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 De-ale pescarilor. Program de divertisment. 22.05, 23.15 Film. “LA VITA E BELLA” (Italia, 1997). 0.20 P.I.Ceaikovski. Concertul nr.1. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Țtiri. 1.15 Descoperă Moldova. 3.00 Festivalul-concurs “Maria Drăgan”. Gala laureaților. 5.00 La obiect. 5.10 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop. 7:00 Desene animate. 7:30 “Mașini”(SUA 2006) desene animate. 9:00 „ Comoara pierdută” (SUA 1997) „ Lost Treasure of Dos Santos” film artistic. 11:00 “Valeţii muschetarilor II” (Franţa 1974)„Charlots en folie: A nous quatre Cardinal !” film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie și David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00 „Toamna bobocilor” (România 1975) film artistic. 16:00 Observator 16:40 „Benny Hill” (comedie) 17:00 “Hercule în infern” (SUA 1994)„Hercules in Underworld” film artistic. 19:00 Observator 20:00 “Легенда Зорро” (США 2005) “The Legend of Zorro” film artistic. 22:30 Comanda la mine. divertisment 00:00 Bun de cinste . divertisment 1:30 “Sărută mireasa” (SUA 2002) “Kiss the Bride” film artistic. 3:00 “Valeţii muschetarilor II” (Franţa 1974) „Charlots en folie: A nous quatre Cardinal !” film artistic. 4:45 „Călugăr antiglonţ” (SUA 2003) “Bulletproof Monk” film artistic. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 COTE MAISON 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANETE 10:00 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! 10:10 TiVi5MONDE - MANON 10:15 TiVi5MONDE - RANTANPLAN 10:20 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:30 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:40 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:05 TiVi5MONDE - GALACTIK FOOTBALL (Saison 2) 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANETE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Canada : l’appel de la forêt (Collection « Les chemins du possible ») 15:55 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:35 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:55 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ARTE REPORTAGE 1:40 ACOUSTIC 2:05 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:55 GEOPOLITIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANETE 4:30 CITE GUIDE

26

11

Duminică SEPTEMBRIE

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 2 Ep. 6,7 11.00 Telecinemateca. Tăticul nostru trăsnit. Mts. Doubtfire. Comedie. SUA 1993 13.00 Serial. 24 hours. Sez.4. Ep. 13 - 17 16.30 Concert. Gheorghe Urschi la 40 de ani de meserie 18.30 Serial. Dosarele X. The X - files. Sez.3. Ep.24, Sez. 4 Ep.1 20.00 Concert. Tezaur folcloric 21.00 Desene animate 22.00 Telecinemateca. Mona lisa Smile. Dramă. SUA 2003 00.00 Închiderea staţiei 05:30 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Pe cuvânt de femeie (AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:15 Film serial: Săracii tineri bogaţi (r) (AP) (romance) 09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Legământul (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Serial: Povești la o cafea 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Trandafirii sunt pentru cei bogaţi (“Roses are for the Rich”) (partea a II a) 15:30 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:30 Film serial: Legământul (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Doamne de poveste emisiune prezentată de Olivia Steer (prima ediţie) 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Săracii tineri bogaţi (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dragoste cu preaviz (“Two Weeks Notice”) (12) (romance) 22:30 La naiba, să poveștim! emisiune prezentată de Mircea Solcanu (prima ediţie din acest sezon) (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Cinema ACASĂ: Dragoste cu preaviz (r) (12) (romance) 03:15 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:00 Serial: Povești la o cafea (r) 04:30 Film serial: Luna fermecată (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv 10:00 După 20 de ani 11:00 Film: Hook (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Promotor 13:35 Film: Harry Potter și piatra filozofală (r) 16:30 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith (r) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Victime colaterale 22:30 Film: Emisarul iadului 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Film: Victime colaterale (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 04:00 Film: Emisarul iadului (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r) 6.00 Новости 6.10 “Остров ошибок”. Мультипликационный фильм 6.35 Людмила Максакова, Олег Стриженов в фильме “Неподсуден” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.25 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.10 “СЧАСТЬЕ ЕСТЬ!” 13.00 Премьера. “Тур де Франс” 14.00 Премьера. “Вся правда о еде” 15.05 Нарисованное кино. “Ледниковый период” 16.30 Евгений Леонов в комедии “Полосатый рейс” 18.10 Премьера сезона. “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 Премьера.”Мульт личности” 22.35 Премьера. “Yesterday live” 23.20 “Познер” 0.20 Елена Соловей, Родин Нахапетов в фильме Никиты Михалкова “Раба любви” 2.00 Уолтер Маттау в комедии “Руководство для женатых” 3.35 Сериал “Спасите Грейс” 4.20 “Играй, гармонь любимая!” 6.00, 15.00, 23.00 ȚTIRI. 6.10 Documentar. “Script în ceața din Majuli”. 7.00 Serial. “STAGIARII” (Franța). 7.55 Documentar. “Kallawaya, fiul fulgerului”. 8.45 Locuința mea. 9.15, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 9.45 Desene animate. “Micul vampir”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătății tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15 Tuneul memorial “Andrei Doga”. Sambo. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.10, 2.30 Miracolul dansului. 15.40 La mulți ani! Dedicații muzicale. 16.10 Film. “LA VITA E BELLA” (Italia, 1997). 18.15 Evantai folcloric. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis! 20.20 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tânăr! 22.25, 23.15 Film. “CEI 13 PRIETENI AI LUI OCEAN” (SUA). 0.50 În ritm de dans. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Țtiri. 3.00 Pagini de creație. Nicolae Popa. 3.10, 4.30 Nina Crulicovschi. Cu numele tău... Spectacol muzical. 5.00 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. 7:00 Desene animate. 7:30 “Epoca de gheaţă 3: Apariţia dinozaurilor” (SUA 2009) desene animate. 9:00 „Miss Litoral” (România 1990) film artistic. 11:00 “Hercule în infern” (SUA 1994) „Hercules in Underworld” film artistic. 13:00 Observator 13:15 “Maddie și David” (SUA 1985) “Moonlighting” serial. 14:00„Iarna bobocilor” (România 1977) film artistic. 16:00 Te pui cu blondele ? cu Dan Negru. divertisment 17:45 Să te prezint părinţilor. romance 19:00 Observator 20:00 “Игры разума” (США 2001) “A Beautiful Mind” film artistic. 22:30 Plasă de stele. divertisment 0:00 „ Scene de căsnicie” 1:00 „Aventurile lui Sebastian Cole” (SUA 1998) „The Adventures of Sebastian Cole” 3:00 “Observator” 3:45 “Intangibilul” (SUA 2004) “Out of Reach” film artistic. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:20 CONTINENT NOIR 7:50 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! 10:10 TiVi5MONDE - MANON 10:15 TiVi5MONDE - RANTANPLAN 10:20 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:30 TiVi5MONDE - KID PADDLE 10:40 TiVi5MONDE - POTLACH, LA FERME 11:05 TiVi5MONDE - GALACTIK FOOTBALL (Saison 2) 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU (SAISON 2) 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 NOUVO 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 14:45 VIVEMENT DIMANCHE 16:15 LA PETITE VIE / Fiction L’hospice (II) 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Le frère jumeau 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 SUR LA ROUTE LÉGENDAIRE DU THÉ / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Sur le toit du monde 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANETE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MACADAM / Cinéma 23:40 SELF DEFENSE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE PROFESSIONNEL / Cinéma 2:40 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRU PUBLICITATEA SOCIALĂ Stimaţi clienţi, începând cu 1 aprilie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publicitate cu caracter social va fi de doar 1,8 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 70 de procente! Pentru cei care vor semna un contract de publicitate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imbatabilă: o reducere de 80 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 1,2 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: 079774425 sau e-mail: publicitate@flux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU UN BUSINESS DE SUCCES Președinte Eduard Roșca mob: 069984441 Vicepreședinte Elena Catâșev mob: 079709825 Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinău Birou: +373 22/ 24 00 26 e-mail: cdamoldova@gmail.com pagina web: sfaturi.biz


CMYK

12

17 SEPTEMBRIE 2010

EDI|IA DE VINERI

Siesta

Adrian Ursu şi Natalia Gordienco – „Love rain”

Adrian Ursu și Natalia Gordienco au lansat în duet melodia “Love rain” – o baladă de dragoste pe versurile Alinei Dabija, muzica este semnată de Sandu Gorgos. În prezent, cei doi interpreţi au început promovarea piesei la radio și tv, ea poate fi ascultată și pe pagina personală a lui Adrian, iar cei doi cântăreţi se pregătesc pentru o ședinţă foto care va avea loc în Odesa. „Piesa “Love rain” este un duet și nu va exista în variantă solo. Iniţial se programează lansarea melodiei doar în Moldova. Despre o posibilă lansare peste hotarele ţării, precum și realizarea unui videoclip, se va hotărî în urma impactului promovării piesei de către posturile de radio autohtone, dar și după ce vom vedea care sunt părerile publicului”, a spus Adrian Ursu.

ŞI LUI I-AU PICAT CU TRONC Edward Maya: “Cele mai frumoase femei pe care le-am întâlnit sunt din Cahul, Moldova” Edward Maya este unul dintre artiștii români de succes, care a cucerit Europa, iar odată cu faima, admiratoarele n-au încetat să-l asalteze. De astfel, cântăreţul este cuplat cu o moldoveancă, Vika Jigulina, care a devenit cunoscută pe piaţa muzicală din Rusia. “Stereo Love” este primul single din cariera artistului și cel care i-a adus recunoașterea pe plan internaţional. “Cele mai frumoase femei pe care le-am întâlnit sunt din Cahul, Moldova. Îmi plac și fetele din România, dar, până la urmă, nu este frumos ce e frumos, e frumos ce îmi place mie!” a declarat Edward Maya în presa românească. Recent, artistul și-a lansat cel de-al doilea videoclip din carieră, “This is My Life”. Iar colaborarea dintre Edward Maya și Vika Jigulina “este una de durată”, așa cum a declarat artistul, iar cei doi vor continua să formeze un cuplu nu doar în viaţa privată, ci și pe scenă.

Vitas cântă în română!

A VENIT RÂNDUL EI SĂ AŞTEPTE TAXIUL

Cătălina Cărăuş, aleasă de ruşi să egaleze succesul Vanessei Paradis Scriam astă-primăvară despre Cătălina Cărăuș, că, deși studia jurnalismul la Bellerbys College, un liceu de elită din Cambridge, Marea Britanie, interpreta nu-și propune să facă o carieră în massmedia. După absolvirea colegiului, Cătălina a fost admisă la Universitatea Kingston din Londra, unde va studia actoria și muzica. Primul an pe care l-a petrecut în Marea Britanie a fost unul de acomodare, așa cum afirmă și cântăreaţa: de depășire a unor bariere ce ţin de integrarea culturală, de prejudecăţi, religie și valori spirituale. „Este un examen pe care pot spune că l-am susţinut onorabil și sunt pregătită să susţin și altele”, afirmă Cătălina. Primăvara asta, Cătălina a înregistrat, la propunerea unor producători din Rusia, piesa „Joe Le Taxi”, cântată în anii ’80 de către Vanessa Paradis, care a fost un veritabil hit. Despre această colaborare, dar și despre alte proiecte muzicale, vorbim astăzi cu Cătălina Cărăuș.

șinău, pe Viaduct și într-o cafenea, am lucrat cu regizorul moldovean Andrei Samardac. De altfel, ideea videoclipului a fost susţinută și de producătorii ruși, cărora le-a plăcut rezultatul final.

- Cui aparţine ideea de a interpreta piesa „Joe Le Taxi”? Ţi-ai asumat o mare responsabilitate, luând în calcul popularitatea de care s-a bucurat acest șlagăr. - De fapt, alegerea piesei nu-mi aparţine. Eu am cântat această piesă la propunerea unor producători din Rusia, care deţin drepturile de autor asupra piesei „Joe Le Taxi”.

- Care sunt planurile tale pentru viitorul apropiat? - Voi susţine în toamnă un turneu de promovare în Europa a piesei „Joe Le Taxi”. De altfel, am început promovarea piesei încă în primăvară.

- Dar cum de te-au ales tocmai pe tine? - Cei de la Casa de Discuri „Sens Music” le-au propus spre ascultare câteva piese de ale mele și m-au ales, considerând, probabil, că timbrul vocii mele este mai aproape de cel al Vanessei Paradis, care a interpretat la început această piesă. Așa am ajuns eu să interpretez acest remix, într-adevăr, piesa originală a avut un mare succes în anii ’80, probabil de asta producătorii au decis să revină asupra ei.

- Nu te-ai gândit să te lansezi și pe piaţa muzicală din Marea Britanie? Din câte se știe, topurile muzicale britanice au un cuvânt greu de spus în industria muzicală europeană. - Nu vreau să mă orientez pe o piaţă dintr-o ţară anume, mă interesează piaţa muzicală europeană în special, dar sunt deschisă pentru orice proiect muzical interesant. Dacă am realizat un proiect cu produ-

- Ţie personal cum ţi s-a părut ideea? - Iniţial nu mi-a plăcut, dar nu puteam să refuz o propunere de lansare pe piaţa muzicală rusească, care, știm cu toţii, este foarte mare și într-o continuă dezvoltare și perfecţionare. Însă, după ce am văzut rezultatul, am fost încântată. - Care va fi soarta acestui cântec? - Piesa este difuzată la mai multe posturi de radio rusești, a fost plasată pe diverse compilaţii muzicale, dar și în topurile muzicale europene. Mă bucur că această piesă s-a plasat pe locul II în topul preferinţelor ascultătorilor la unul dintre principalele posturi muzicale rusești, Di FM, surclasându-le în acest top pe Lady Gaga cu piesa „Bad Romance”, Inna cu „Morena”. Din acest motiv, am considerat că e binevenit să filmăm și un videoclip pentru ea. Am filmat la Chi-

cători ruși, nu mă orientez anume spre piaţa rusească, pur și simplu, am avut o ocazie pe care nu am vrut s-o ratez.

O moldoveancă a câştigat un concurs de Miss în China concurs de frumuseţe, ci și un schimb cultural dintre ţara-gazdă și ţările participante la concurs. Este o posibilitate pentru străinii din China pentru a prezenta cultura propriei ţări, în același timp, ei arată ceea ce știu sau au învăţat despre cultura Chinei. Concursul urmărește să ofere fetelor din străinătate, născute sau care trăiesc în China, posibilitatea de a prezenta nu numai frumuseţea, ci și cultura, talentul și creativitatea lor. Evenimentul are scopul de a pune în valoare patrimoniul cultural al diferitelor ţări participante la concurs. Potrivit publicaţiei „Global Times”, concursul se desfășoară printre cele mai frumoase fete care nu sunt de origine chineză, dar care trăiesc în China. Ana a ieșit în finală alături de alte concurente din Rusia, SUA, Canada, Australia și un șir de state africane. Timp de un an, câștigătoarea concursului va reprezenta China, participând la

La concurs au participat 18 fete din diferite ţări. Concurentele au avut de înfruntat mai multe etape, între care prezentarea unei piese sau a unui dans. Frumoasele au trebuit, de asemenea, să povestească despre cele mai mari realizări din viaţa lor, să prezinte cultura ţării de origine prin dans, cântec sau poezie. Concursul s-a încheiat cu un test de inteligenţă și cu o tradiţională defilare în rochii de seară. Frumoasa moldoveancă a cântat o piesă lentă la un instrument tradiţional chinez, numit guzheng. La următoarea etapă, ea a uimit juriul, dansând salsa. Chinezii au fost de-a dreptul încântaţi de prestaţia Anei. Premiul a fost înmânat de către ministrul Culturii din China. Câștigătoarea va semna mai multe contracte de modelling în China și alte ţări. Despre celelalte premii, organizatorii concursului nu au oferit detalii. „Miss Laowai China” nu este doar un

Tudor și Nadia s-au cunoscut în 2008, s-au logodit în 2009, iar la 30 iulie 2010, șiau unit destinele în faţa legii și a bisericii. Când spunem „în faţa legii” nu avem în vedere doar faptul că mirii au

mers la Oficiul Stării Civile, ci și acela că martorul principal al mariajului a fost însuși ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care, împreună cu soţia sa, Angelina, i-au cununat pe tineri. Cununia

religioasă s-a desfășurat la biserica „Sânta Teodora de la Sihla” din Chișinău. Nunta a avut loc la Casa Vinului, unul dintre cele mai prestigioase și luxoase localuri de ceremonii din Chișinău, iar mirii și-au asortat costumele albe cu accesorii mov. Au ţinut cont de acest detaliu și domnișoarele, și cavalerii de onoare. De altfel, directorul UNIMEDIA își împărtășește bucuria pe site-ul personal, www.tudordarie.md, unde le mulţumește tuturor celor care s-au implicat în buna organizare și desfășurare a ceremoniei. Le dorim și noi, echipa FLUX, casă de piatră lui Tudor și Nadiei, urându-le, de

- De ce ai optat pentru actorie, ești interesată de această meserie? - Voi studia muzica și actoria la Universitatea Kingston din Londra. Mama mă întreba uneori dacă nu sunt tentată de această meserie, care este interesantă și frumoasă, și eu refuzam categoric să mă gândesc la asta, deoarece consideram că nu pot juca teatru. Elementar, nu puteam spune nici măcar cea mai mică minciună fără să fiu depistată de prieteni, colegi sau părinţi, și mai credeam că actoria e o meserie în care trebuie doar să memorezi niște replici și mai mult nimic interesant. În colegiu însă, am avut de făcut un film, un scurt metraj, în care eu am participat în calitate de regizor, cameraman și chiar am interpretat un rol și m-am descurcat, mi-am descoperit o nouă vocaţie. Consider că e foarte bine pentru cariera mea muzicală să cunosc actoria. - Până acum ai obţinut premii importante la câteva festivaluri din Moldova, dar și din străinătate. Ai renunţat la festivaluri deja? - Dacă semnez toamna asta contractele muzicale în Londra, voi avea un an cam dificil, pentru că îmi voi asuma încă niște responsabilităţi la cele pe care le am deja. Și nu pot neglija nici studiile. Dacă mi se ivește ceva timp liber, aș dori să particip la câteva festivaluri de muzică din Franţa și Italia. - Noi îţi dorim mult succes în continuare și așteptăm noi realizări. - Vă mulţumesc. Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

17 - 24 septembrie Berbec

Sunteţi în căutarea adevărului în toate situaţiile de viaţă. Nu încercaţi să le impuneţi celor din jur părerile voastre, pentru că nu rezolvaţi nimic. Dialogurile de la serviciu revin la normal.

Taur Puteţi comunica din nou cu persoanele dragi și chiar vă înţelegeţi. Nu refuzaţi nici o invitaţie, chiar dacă vine de la o persoană cu care nu aţi reușit să vă împrieteniţi. Sunt favorizate întâlnirile de afaceri.

Gemeni S-ar putea să auziţi câteva replici mai aspre de la partenerul de cuplu sau de la cineva din familie. Dacă treceţi peste enervarea de moment veţi vedea că sfaturile sunt bune, chiar dacă nu conţin laude.

Rac Deplasările se răresc și lucrurile devin mai clare în jurul vostru. Vă puteţi organiza mai bine timpul și nu mai apar întârzierile care v-au tot dat dureri de cap. Dorinţele voastre devin de nestăpânit.

Leu o serie de campanii sociale în lupta împotriva cancerului, va pleda public pentru un mod sănătos de viaţă, va fi implicată în proiecte ce ţin de educaţia copiilor, turism și schimb cultural. Ana studiază în China managementul turistic, vorbește fluent chineza și încă alte șase limbi. În 2009, Ana Ropot a câștigat titlul “Miss Fujian Tulou - 2009” și a reprezentat orașul-cetate, inclus în lista patrimoniului ocrotit de UNESCO.

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, naşul de cununie al directorului UNIMEDIA, Tudor Darie În sfârșit, avem ocazia să-i admirăm, în calitate de miri, pe Tudor Darie, colegul nostru de breaslă și directorul portalului informativ UNIMEDIA, și pe aleasa inimii sale, Nadia Afanasie. Spunem în sfârșit pentru că nunta a avut loc pe 30 iulie 2010, iar proaspeţii însurăţei au făcut publice imaginile de la ceremonia nupţială abia acum.

- A fost o colaborare temporară, în cadrul colegiului, am avut câteva concerte în cadrul școlii, am rămas prieteni, după colegiu, fiecare își urmează studiile în diferite orașe din Marea Britanie. Și chiar dacă am fi mers toţi în Londra, unde am ales eu să-mi continuu studiile, tot ar fi fost dificil să ne reunim.

- Știu că în colegiul din Cambridge, unde îţi făceai studiile, ai activat în cadrul unui band.

Chișinăuianca Ana Ropot, în vârstă de 22 de ani, este câștigătoarea concursului de frumuseţe „Miss Laowai China”, care a avut loc pe data de 11 septembrie la Beijing (China).

Interpretul rus Vitas, pe care chinezii îl venerează ca pe o zeitate pentru vocea sa, despre care spun că este tămăduitoare, va cânta o melodie din folclorul românesc. Este vorba de „Lie, Ciocârlie”, pe care vedeta o va interpreta în limba română. Vitas este recunoscut pentru calităţile sale vocale excepţionale, timbrul vocii sale poate varia de la tenor la cel de soprană, Piesa „Lie, Ciocârlie” a fost subiectul unui scandal izbucnit acum câteva săptămâni în România între cunoscuta interpretă de muzică populară Maria Ciobanu și Mihai Trăistariu. Mărul discordiei îl constituie utilizarea melodiei “Lie, Ciocârlie” pe albumul de muzică populară a lui Trăistariu. Maria Ciobanu susţine că drepturile asupra piesei îi aparţin și intenţionează să îl dea în judecată pe cântăreţ. “Eu am făcut varianta mea la piesă și o cânt cu încă o octavă deasupra melodiei interpretate de Maria Ciobanu”, a precizat Trăistariu, cel de-al optulea artist care cântă respectiva piesă. Nu știm ce va avea de comentat fosta soţie a lui Ion Dolănescu despre interpretarea lui Vitas. Asta rămâne încă de aflat.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Sunt destule probleme financiare de lămurit. Cerinţele sunt mai numeroase și nu pot fi amânate sau ignorate. Apar tensiuni în relaţia cu cei dragi, pentru că nu aveţi chef să îi menajaţi și le spuneţi tot.

Fecioară Perioada începe tot cu problemele casei, ale familiei sau cu frământări sufletești. Aveţi tendinţa de a vă baza numai pe propria persoană pentru a le rezolva pe toate. E nobil, dar nu e sănătos și practic.

Balanţă Este o perioadă dificilă în care parcă toată lumea și-a propus să vă supere prin replici nemiloase și exagerări care vă indispun. Poate că și voi le acordaţi prea multă importanţă. Majoritatea sunt vorbe goale, spuse de plictiseală.

Scorpion Sunt posibile tensiuni din cauza unor probleme bănești pe care nu le puteţi rezolva fără sprijinul unor superiori. Chiar dacă nu vă place, abordaţi subiectul cât mai direct, dacă se poate între patru ochi.

Săgetător Vă simţiţi încolţiţi din mai multe direcţii. Unele lucruri nu merg cum vă doriţi, în privinţa sănătăţii, a banilor sau a prietenilor. Nu încercaţi să înţelegeţi ce e în sufletul celor din jur! E aproape imposibil.

Capricorn Dacă vreţi ca săptămâna să se încheie bine, nu vă lăsaţi copleșiţi de moleșeala și de lipsa de energie de la începutul acestei perioade. Poate fi nevoie să fiţi alături de partener într-o problemă sau să luaţi decizii importante.

asemenea, sănătate, mult noroc și, vorba cântecului, „la anu’ un boboc”! Iar pentru că Tudor Darie este, ca și noi, jurnalist, iar în această meserie se câștigă greu și cu mult efort bucata de pâine, avem și pentru nașul Alexandru Tănase o urare, tot din folclor culeasă:

CMYK

Nașule, Măria ta, Ia ascultă muzica, Bagă mâna-n buzunare Și pornește masa mare. Dacă vrei să fii iubit, Nu mai fi așa zgârcit. Iar acum la încheiere Îţi spunem la revedere Și copiii să-ţi trăiască, Și nașa să te iubească!

Vărsător Sunteţi în formă, pentru că laudele primite v-au ajutat să vă recăpătaţi încrederea în propriile calităţi profesionale. Nu exageraţi cu efortul fizic. Rămâneţi fără energie și apoi suferiţi din cauza frustrării.

Peşti Aveţi inspiraţie și intuiţie, așa că știţi că lucrurile sunt doar în aparenţă complicate. Timpul trebuie lăsat să rezolve ce se poate rezolva de la sine. Sănătatea e bună. Liniștea din suflet vă echilibrează.


Ziarul Flux, Ed. 33 (765)