Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 17 iunie 2011 12 pagini

Preţ contractual Cursul valutar 17.06.2011

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculiţel; Sf. Mitrofan, Patr. Constant.; Cuv. Sofia (Harţi)

1 EURO..............................16.4526 1 Dolar american ............. 11.6573 1 Leu românesc ................ 3.9008 1 Rublă rusească ............... 0.4128 Timpul probabil:

Maxima zilei

„Tot ce e bine e greu de făcut. Să 17.06.2011 18.06.2011 mori e ușor, să pierzi e ușor, să trișezi e ușor, să fii mediocru e ușor. Evită lucrurile ușor de înfăptuit. Soare, Soare, Scott Alexander 18 31 0C 18 32 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2011

FLUX

FLUX

ABONAREA 2011

Poşta Moldovei

Fondat în 1995 z Nr. 22 (802)

EUROPEAN

1 lună

3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

16,00 lei

48,00 lei

96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei

46,50 lei

93,00 lei

Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?

ACTUAL

Un nou episod din epopeea regelui traficanţilor de ţigări

Politica – o schemă banală, electoratul – o pradă uşoară

3

PAGINA

ATITUDINI

Kisinyov versus Chişinău. Budapesta rusificatoare în numele UE

6

PAGINA

RECONSTITUIRI

XXX

Cine a fost şi de ce a fost omorât şeful staffului electoral al lui Mihai Godea? La doi ani de la instaurarea noii guvernări, pretins democratică și proeuropeană, corupţia și crima organizată nu doar că nu s-au diminuat, ci par să fi atins cote fără precedent, extinzându-se primejdios în toate structurile statului. Crime răsunătoare, omoruri la comandă rămân nedescoperite, pentru că criminalii par să fie în strânsă legătură și să fie protejaţi chiar de către cei care ar trebui să-i prindă. Reforma justiţiei și a organelor de drept nici nu a fost începută, în pofida promisiunilor din campaniile electorale și a cerinţelor impuse de organismele internaţionale, pentru că guvernanţii sunt interesaţi în păstrarea actualului statu-quo, singura lor preocupare fiind redistribuirea sferelor de influenţă. Vă propunem în cele ce urmează o investigaţie independentă care dezvăluie adevărata dimensiune a nivelului pe care l-a atins crima organizată în ţara noastră și a concreșterii ei cu structurile abilitate ale statului, preluată din publicaţia adevărul.md.

Eminescu, modelul dintâi al ziaristului român

7

PAGINA

ECONOMIC

Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei?

XXX

De ce vrea Ghimpu renumărarea voturilor? XXX

70 de ani de la deportările românilor din Basarabia şi Bucovina

(citiţi pag. 3)

XXX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov

(citiţi pag. 4)

SURSE NEOFICIALE:

Baghirov, reţinut la Chișinău Scriitorul și bloggerul rus Eduard Baghirov a fost reținut la Chișinău, fiind acuzat de participare și organizare a dezordinilor în masă din aprilie 2009. Despre aceasta scrie prietenul său, cunoscutul scriitor și publicist rus Serghei Minaev, într-o postare recentă pe blogul său. Acesta susține că a fost telefonat de Baghirov, care l-a anunțat că este reținut pe trei zile de către procurorii moldoveni. Anterior, potrivit sursei, Baghirov ar fi fost chemat de două ori la interogatoriu, iar a treia oară a fost reținut. „Nu confirmăm, dar nici nu infirmăm această informație”, a declarat pentru UNIMEDIA șefa serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru. Se pare că în timpul evenimentelor din aprilie 2009, Eduard Baghirov se afla la Chișinău. Fosta lui soție este moldoveancă și acesta venea des în Republica Moldova. Baghirov se cunoaște și cu Natalia Morari. Aceasta a confirmat pentru UNIMEDIA că Baghirov ar fi venit la Chișinău zilele trecute, iar acum nu răspunde la telefoane. Eduard Baghirov este o personalitate controversată la Moscova. Acesta a publicat trei romane care au provocat vâlvă în capitala rusă. El este scenarist și fondator al unuia dintre cele mai cunoscute site-uri literare ruse, litprom. ru. Pe blogul său, el a dedicat multe postări situației politice din Republica Moldova, inclusiv evenimentelor din aprilie 2009, criticând

PPCD:

XXX

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea

DEPARTAMENT MARKETING: Ana Muntean DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

Sursa: Unimedia.md

Având în vedere faptul că, după primul tur de scrutin al alegerilor locale din municipiul Chișinău, unii concurenţi electorali au afirmat public precum că rezultatele ar fi fost falsificate, comiţându-se numeroase încălcări ale legislaţiei, precum și faptul că cei doi contracandidaţi se situează foarte aproape ca șanse electorale, Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi, în parteneriat cu săptămânalul FLUX, anunţă opinia publică despre decizia luată de comun acord de a participa la monitorizarea procesului electoral. În acest scop vor fi mobilizaţi peste 200 de voluntari, care vor supraveghea desfășurarea alegerilor la secţiile de votare din capitală. După încheierea scrutinului va fi prezentat un raport asupra modului în care s-au desfășurat alegerile. Biroul de presă al AJCD

(citiţi pag. 2)

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu

guvernarea comunistă, dar și cea a Alianței pentru Integrare Europeană. Majoritatea postărilor sale abundă în limbaj necenzurat.

AJCD şi FLUX vor monitoriza alegerile de duminică

,,Nu susţinem nici un candidat în turul doi la Chişinău”

(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 5)

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

16 iunie 2011 Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1205 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei


2

17 IUNIE 2011

EDI|IA DE VINERI

Actual

FLASH Exibiţionism la urnele de vot Ghimpu a spus, CEC-ul a acceptat! Gata cu intimitatea în cabinele de vot. Următoarele alegeri vor fi fără perdea, iar actul (votării) mai la vedere. Pe data de 19 iunie, cabinele de vot vor fi deschise și toţi doritorii vor putea aprecia acum votul nostru liber, ne-vândut și ne-cumpărat. Sugerăm angajarea unor băgători de seamă, care să urmărească dacă alegătorii votează corect și pun ștampila acolo unde trebuie.

Politica – o schemă banală, electoratul – o pradă uşoară Alianţa ne-a umplut din nou de bucurie. Capii acesteia ni s-au arătat iarăși, dacă nu prietenoși, atunci cel puţin dispuși să se suporte. Ne-au spus că nu s-au certat, ci că ar fi doar foarte diferiţi, iar vorbele grele despre cine și ce controlează, care și de pe unde se căpătuiește, cine și ce vrea să privatizeze, nu au fost decât niște glume între prieteni. Și trebuie să-i credem, pentru că avem alegeri, iar ţara este în pericol.

Ori Ghimpu minte, ori CEC-ul s-a dat cu comuniştii Unul dintre motivele pentru care Partidul Liberal a declarat că alegerile au fost fraudate și a cerut renumărarea voturilor a fost numărul prea mare, în opinia lor, de voturi declarate nevalabile. Iată că după examinarea acestor buletine, CEC afirmă că lucrurile stau tocmai invers. Într-un comunicat al instituţiei se arată că numărul buletinelor de vot invalidate la alegerile locale generale din acest an a scăzut semnificativ, comparativ cu cel de la scrutinul local din 3 iunie 2007. De exemplu, la alegerea consiliilor municipale (Chișinău, Bălţi) și raionale, în 2007 au fost declarate nevalabile 4,51 la sută din buletinele de vot, iar anul acesta – doar 2,73%. La alegerea primarului general al municipiului Chișinău, numărul buletinelor nevalabile în 2007 a fost de 2,41%, în 2011 – de numai 1,9 la sută. După cum se observă din toate datele prezentate de CEC, descreșterea este evidentă. Sau nu este evidentă? În mod sigur, CEC-ul îl sabotează pe Ghimpu!

Ministrul Justiţiei îşi învinuieşte predecesorul Seful Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), Vadim Cojocaru, a fost demis miercuri, 15 iunie, de către noul ministru al Justiţiei, Oleg Efrim. Ministrul a descoperit că general-maiorul Cojocaru, care anterior se pensionase, a fost reangajat ilegal prin ordinul ministrului Justiţiei de atunci, Alexandru Tănase. Declaraţia este cu bătaie lungă și vrea să sugereze devotamentul total al ministrului Efrim faţă de angajatorul său, primul ministru Vladimir Filat. Pentru că nu Tănase i-a adus ofense grave premierului și nu a pus el la îndoială dorinţa acestuia de a promova reformele? „La reangajare a fost admisă o încălcare de competenţă, deoarece, conform legislaţiei, conducătorul DIP este numit de către colegiul Ministerului Justiţiei și norma respectivă nu a fost respectată”, a spus Efrim. „Se numește prin ordinul ministrului Justiţiei. Toţi au fost numiţi așa”, a ripostat Tănase, care sugerează că succesorul său ar cam bate câmpii, iar funcţia respectivă i-ar fi „juruită” unui candidat de-al partidului. S-a anunţat deja că, până la întrunirea Colegiului Ministerului Justiţiei, conducerea Departamentului va fi asigurată de către directorul general interimar, Veaceslav Ciobanu, și, prin cumul, soţul interpretei Aura. Prin presă s-a scris că acesta ar fi bun prieten cu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, și cumătru cu cumnatul ministrului, Iurie Ciocan, președintele CEC. Amintim că la momentul plecării sale din funcţia de ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase l-a recomandat pe Efrim în calitate de posibil succesor al său, considerându-l drept cel mai potrivit candidat pentru acest post. „Dânsul și-a expus un punct de vedere, propunerea însă o voi face eu, în calitate de prim-ministru”, a replicat tăios Filat la timpul respectiv. Dar, după ce mai multe persoane pe care le-a solicitat, i-au declinat oferta, premierul a ajuns tot la Efrim. Acum, Filat a putut să se convingă că a făcut o alegere bună.

Închisoare pentru mită electorală Senatul României a dezbătut o iniţiativă legislativă care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru darea de mită electorală. Senatorii au stabilit că, pe lângă bani, alimentele, băuturile alcoolice sau nealcoolice și produsele din tutun se încadrează la categoria incriminată a foloaselor oferite alegătorului pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Pedeapsa atât pentru cel care oferă astfel de bunuri, cât și pentru cei care le primesc, ar putea fi închisoare între 6 luni și 5 ani. Îi sugerăm doctorului în știinţe juridice și înverșunatului luptător cu macaroanele, orezul și vodca electorală să vină și el cu o iniţiativă legislativă similară în Parlamentul de la Chișinău.

Politicienii şi Eminescu După exerciţii repetate, politicienii au reușit să înveţe câte o poezie de Mihai Eminescu. De câţiva ani buni, în zilele de 15 ianuarie și 15 iunie, ziariștii marcaţi de originalitate, de pe la toate televiziunile, îi întreabă invariabil pe potentaţii zilei dacă pot să recite vreo poezie de Mihai Eminescu. Anul acesta, la comemorarea morţii marelui poet, aproape toţi au venit cu poezia învăţată. Și nu una simplă, cum ar fi „Somnoroase păsărele”, ci dintre cele patriotice sau filosofice. De mare actualitate, cum a remarcat unul dintre cei care ne guvernează cu mult succes și de unul singur. Astfel că, după ce și-au ţinut recitalul, cu tâlcuri în rostire, emoţii în voce și pauze sugestive, lăsând impresia că ar fi fost chiar părtași la scrierea acestor versuri, politicienii au arătat și ei parcă mai împovăraţi de înţelepciune. Oricum, este bine. Au învăţat și ei ceva. Și, oricum, dă bine la imagine. „Know-how-ul” acestei comemorări a fost întrebarea despre eventualele preferinţe electorale ale lui Eminescu. Marc Tkaciuk este sigur că marele poet ar vota cu Dodon, Ghimpu crede că Chirtoacă ar fi, fără îndoială, preferatul. Eu cred însă, ca și dumneavoastră, că Eminescu s-ar prăpădi de râs. Ioana FLOREA, ELUX

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Ceea ce se întâmplă de la un timp încoace, nici spectacol nu mai poate fi numit. Politicienii par să acţioneze după o schemă pusă la cale de ei, nouă fiindu-ne

rezervat rolul de masă de manevră cu ajutorul căreia aceștia își asigură succesul electoral și se menţin pe linia de plutire. În linii mari, schema funcţionează cam așa: politicienii se unesc (alegeri) – ne mint – îi votăm – împart puterea – se ceartă și dau gunoiul din casă (gunoiul miroase destul de urât) – se unesc (iarăși alegeri) – ne mint – îi credem - îi votăm – împart puterea (dar nu împart prea bine) – se ceartă (gunoiul emană miasme pestilenţiale) – se unesc (fatalitate, iarăși alegeri) – îi credem – îi votăm (și suntem prostiţi ca întotdeauna). Nu are rost să continuăm, pentru că lucrurile se vor derula mereu la fel, după calapodul prestabilit, iar ultima apariţie a celor trei, dar și bălăcăreala care a precedat-o, ne întăresc în această convingere. Și iată că unuia îi arde inima de bucurie, întrezărind apropiata victorie, pe altul îl mănâncă palmele, iar unui al treilea îi fuge pământul de sub picioare. Liderii (pocăiţi) ai Alianţei,

necorupţi și incoruptibili, ne-au îndemnat să participăm activ la votare pentru candidaţii AIE, pentru că doar astfel vom alege un viitor democratic (și luminos) pentru Moldova. De ce „viitorul democratic” se lasă atât de mult așteptat, iar reformele rămân doar o poveste de adormit electoratul, despre asta politicienii preferă să tacă. Mai ales șeful democraţilor, Marian Lupu, este îngrijorat, pentru că dacă Dorin Chirtoacă va pierde alegerile, ne avertizează el, criza politică din republică, provocată de nealegerea președintelui, se va aprofunda și va duce la consecinţe ireversibile. Adică, oricum am da-o, tot la ideea obsesivă a lui Lupu ajungem. Soluţia ar fi una: dacă, Doamne ferește, nu ajunge Chirtoacă primar, măcar interimarul să-și vadă visul împlinit, că poate scoatem criza mai la suprafaţă. După atâta minciună și ipocrizie, este tot mai dificil să te alături cu inima deschisă și cu sufletul împăcat la mobilizarea

generală în susţinerea lui Dorin Chirtoacă, chiar dacă nici simpatizant ai lui Igor Dodon nu ești. Pentru că este tot mai greu să crezi în sinceritatea politicienilor care, după luni de zile în care s-au învinuit de corupţie, interese meschine și sabotarea reformelor, apar în faţa noastră cu chipurile crispate de ură și ne spun că trebuie să-i „votăm masiv”, pentru că altă soluţie nu avem. Dar ce facem cu păpușarul care, potrivit unui politician curat ca lacrima, este pe cale să înghită Republica Moldova. Îl votăm la pachet? Sau totul a fost o glumă și păpușarul este doar un Moș Crăciun deghizat? Într-o perioadă nu prea îndepărtată, electoratul, dezamăgit și sătul de minciuni, sancţiona politicienii prin absenteism. Istoria ar putea să se repete, dacă politicienii, uniţi doar în faţa pericolului de a scăpa puterea din mâini, vor avea drept singur argument sloganul: suntem buni, pentru că ei au fost și mai răi. Ioana FLOREA, FLUX

Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau plânsul „sfinţilor” cu lacrimi de crocodil Duminică, 12 iunie 2011, Puterea a organizat un miting la Chișinău, chiupurile, de comemorare a victimelor primului val de deportări în masă din Basarabia, orchestrat de către ocupanţii sovietici acum 70 de ani. De fapt, evenimentul care a avut loc în capitală și la care au participat toţi liderii AIE a fost unul mai puţin de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice, cât, mai degrabă, unul propagandistic, electoral, menit să îmbunătăţească imaginea deja rău șifonată, în mai puţin de 2 ani de guvernare, a lui Filat, Ghimpu și Lupu. Discursuri cu ondulaţii emotive, plângăcioase și chiar isterice, patriotism găunos de paradă, declarativism și festivism liberal și democrat, acestea sunt caracteristicile de bază ale respectivului eveniment. În special, s-au remarcat Ghimpu și Chirtoacă, care au făcut spune la gură în încercarea de a converti efectele publice ale unui miting de comemorare în voturi în favoarea primarului general la alegerile de duminică. Privit dintr-o parte, spectacolul a fost doar dezgustător. Spectacolul ar fi fost și revoltător dacă cele câteva sute de foști deportaţi care au fost aduse să participe la clounada politică a AIE-ului ar fi schiţat măcar un minim gest de dezacord faţă de guvernanţii care încearcă să transforme în beneficii politice până și suferinţa, și jertfa omenească.

Pentru că prostia unora nu are hotare, la fel ca și dorinţa guvernanţilor de a se menţine cu orice preţ la putere, mitingul de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice s-a transformat în unul de idolatrizare, la propriu, nu la figurat, a capilor partidelor de guvernământ: Vladimir Filat, Mihai Ghimpu,

Dorin Chirtoacă și Marian Lupu. Unul dintre vorbitori, un domn Vasiliev din Telenești, fiind, probabil, într-atât de înfierbântat la cap de soarele de iunie, a comis o blasfemie: „Ne închinăm sfintei noastre Alianţe, care e din beton”. O să-l contrazicem pe domnul Vasiliev, AIE nu e din beton, cu atât mai mult nu

e sfântă. Ba chiar e păcătoasă, mult prea păcătoasă. Și o să vă explicăm de ce. Dacă liderii AIE ar fi avut măcar un pic de bun-simţ, ei nu ar fi organizat mascarada din 12 iunie. Filat, Ghimpu și Lupu se află la guvernare, ei deţin puterea, frâiele administrative, menirea lor nu este să facă mitinguri la care să-i

PREŞEDINTELE PPCD:

interiorul alianţei de guvernare”, este de părere liderul creștin-democrat. În ceea ce privește rezultatul obţinut la scrutinul din 5 iunie a.c. de partidul pe care îl conduce, Victor Ciobanu a remarcat o creștere în preferinţele alegătorilor, faţă de anul 2010, când au avut loc alegeri parlamentare. ,,Suntem pe drumul cel bun. Am avut mulţi candidaţi tineri care vor crește de la un scrutin la altul”, a adăugat acesta. Info Prut amintește că potrivit rezultatelor anunţate de Comisia Electorală Centrală după procesarea a 100% din buletinele de vot, Partidul Popular Creștin Democrat a obţinut 1,04% din voturi valabil exprimate pentru primării, 1,06% pentru consiliile locale și 1,43% pentru consiliile raionale. Sursa: www.infoprut.ro

Transport gratis pentru votanţii lui Chirtoacă Studenţii cu viză de reședinţă în Chișinău, care în ziua alegerilor se vor afla în localităţile de baștină, vor beneficia de transport gratuit din partea Partidului Liberal, pentru a putea participa la turul doi de scrutin pentru funcţia de primar general al capitalei. Liberalii întocmesc deja listele doritorilor. Astfel, cei care vor ţine să ajungă duminică pe gratis la Chișinău, o vor putea face, dar, evident, cu o escală obligatorie la secţiile de votare. Informaţia este confirmată de liderul Clubului studenţilor liberali, Ion Bargan, care a precizat că liberalii vor să faciliteze participarea membrilor și simpatizanţilor săi la vot. Solicitat de Publika TV, președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Cio-

can, a afirmat că astfel de acţiuni sunt legale, în cazul în care cheltuielile vor fi menţionate în raportul financiar al partidului. Totuși, nu crede Ciocan că organizarea acestor transporturi de către un

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

9 membri ai grupării criminale „Makena” au fost trimişi în instanţă

,,Nu susţinem nici un candidat în turul doi la Chişinău” ,,Lăsăm electoratul să decidă cui va acorda votul în turul 2 al alegerilor din mun. Chișinău”, a declarat președintele Partidului Popular Creștin Democrat din Moldova, Victor Ciobanu, în exclusivitate pentru Info Prut. Comentând rezultatul scrutinului de duminică, în care liberalul Dorin Chirtoacă a obţinut un scor electoral mai mic decât al candidatului comunist Igor Dodon, liderul PPCD a precizat că alegătorii din municipiul Chișinău au fost dezamăgiţi de activitatea primarului liberal, care a lăsat să activeze în primărie aceeași echipă de funcţionari cu care a lucrat și Serafim Urechean. Totodată, întrebat pe cine ar prefera să vadă administrând problemele Chișinăului din fotoliul de edil, Victor Ciobanu a declarat că Radu Bușilă, candidatul formaţiunii creștin-democrate, ar fi trebuit să ocupe această funcţie, deoarece dispune de pregătirea necesară pentru a soluţiona problemele Chișinăului. În ceea ce privește candidatura reprezentantului PCRM, Igor Dodon, Victor Ciobanu a menţionat că acesta ar fi potrivit să ocupe funcţia de premier al R. Moldova sau un alt post central în actul guvernării. Președintele PPCD a evaluat scorul electoral înregistrat de formaţiunea comunistă la nivelul R. Moldova ca fiind unul ,,imprevizibil, ridicat”, obţinut pe fundalul nemulţumirii populaţiei faţă de guvernarea Alianţei pentru Integrare Europeană și de certurile publice din cadrul acesteia. ,,Într-o jumătate de an – un an, vom fi martori la o nouă revenire la putere a PCRM, la fel ca în 2001, din cauza actelor de corupţie și a certurilor din

adune pe foștii deportaţi ca să le plângă de jale în faţa camerelor de luat vederi, dar să facă ceva concret pentru ei. Spre exemplu, să le facă măcar un pic de dreptate, să le returneze proprietăţile confiscate de sovietici sau contravaloarea acestora la preţul de piaţă. Așa cum s-a făcut în Ţările Baltice, spre exemplu. Adevărul este că, deși în curând se vor împlini 20 de ani de independenţă a ţării noastre și, în același timp, de la eliberarea de sub ocupaţia sovietică, foștii deportaţi încă nu au fost despăgubiţi pentru proprietăţile confiscate de ocupanţii sovietici (compensaţia unică de 500 de lei pentru fiecare suflet deportat, promisă cu atâta pompă de guvernanţi, nu e decât o batjocură, o luare în râs). Iar „sfinţii” noștri guvernanţi organizează mitinguri prin care să prostească populaţia ca să-i mai voteze o dată, în loc să rezolve problemele oamenilor, inclusiv ale foștilor deportaţi. Filat, Ghimpu, Chirtoacă și Lupu au plâns duminică cu lacrimi de crocodil de jalea deportaţilor. De fapt, ei sunt niște indivizi fără scrupule, absolut insensibili la nevoile celor pe care public îi compătimesc. Altfel, nu s-ar ocupa doar de afacerile lor, de traficul cu ţigări, în special, ci ar face măcar ceva și pentru populaţia ţării, inclusiv pentru foștii deportaţi, pe care o menţin într-o stare de sărăcie lucie.

concurent electoral înseamnă, implicit, propagandă electorală în ziua alegerilor, iar operaţiunea transport gratuit contra vot pentru candidatul liberal aduce a mită electorală?

Serviciul de presă al Procuraturii Generale a anunţat că această instituţie a definitivat cercetările și a expediat în instanţa de judecată o cauză penală, în care, în calitate de inculpaţi, figurează 9 deţinuţi ai Penitenciarului numărul 16, comuna Pruncul, învinuiţi de șantaj, precum și de crearea și conducerea unei organizaţii criminale. Iată ce relatează comunicatul expediat pe adresa redacţiei de către Serviciul de presă al Procuraturii Generale: „Toţi cei 9, potrivit procurorilor, fac parte din organizaţia criminală condusă de condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. Această cauză penală a fost declanșată la începutul anului trecut, ca urmare a plângerilor unor deţinuţi, care reclamau că ar fi fost șantajaţi prin aplicarea violenţei și ameninţarea cu moartea de către un grup de condamnaţi ai penitenciarului, membri ai organizaţiei criminale „Makena”. În cadrul urmăririi penale, procurorii au stabilit că în anii 1999-2010, Vladimir Moscalciuc, condamnat și deţinut în diferite penitenciare din republică, a format organizaţia criminală cu denumirea „Makena”, alcătuită din reuniuni de grupări criminale, una dintre care își desfășura activitatea infracţională pe teritoriul Penitenciarului Pruncul. Cu scopul de a crea fonduri bănești pentru susţinerea organizaţiei în instituţiile penitenciare și pentru atragerea altor membri din rândurile deţinuţilor, membrii reţelei interlope îi șantajau pe alţi condamnaţi ai penitenciarelor. Ultimii, fiind ameninţaţi cu moartea, erau impuși să achite sume impunătoare de bani. Datele procurorilor arată însă că organizaţia criminală „Makena” își desfășura activitatea criminală atât în penitenciarele ţării, cât și în afara ei. Prin urmare, procurorii i-au trimis pe banca acuzaţilor atât pe liderul organizaţiei criminale Vladimir Moscalciuc, cât și pe alţi opt membri ai grupării, printre care figurează și numele lui Lilian Chirica, conducătorul grupării criminale din Penitenciarul Pruncul. Toţi inculpaţii își ispășeau pedepsele pentru comiterea unor infracţiuni grave și deosebit de grave. Dosarul a fost transmis spre examinare în Curtea de Apel Chișinău. Potrivit procurorilor, probele acumulate au demonstrat că gruparea criminală din Penitenciarul nr.16, sub conducerea condamnaţilor Moscalciuc Vladimir și Chirica Lilian, își realizau faptele infracţionale prin susţinerea unor angajaţi ai închisorii, cu care erau în cârdășie de mai multă vreme. Procurorii continuă acţiunile de urmărire penală în privinţa unor angajaţi ai Departamentului Instituţii Penitenciare a Ministerului Justiţiei, care au statut de învinuiţi”.


FLUX EDI|IA DE VINERI

Va supravieţui PCRM fără Dodon? Printre analiștii politici și jurnaliști predomină ideea că simbolurile comuniste și nostalgia după trecutul sovietic sunt elementele care oferă capital politic PCRM. Ideea a devenit atât de răspândită în pofida faptului că nu există nici un studiu care ar proba acest lucru. Dimpotrivă, cercetările sociologice efectuate pe parcursul acestor ani indică clar faptul că alegătorii votează liderul, nu ideologia sau programul partidului. Miracolul „secerii și ciocanului” nu este decât un mit. Schimbările radicale a mesajelor cu care a venit PCRM în campaniile electorale din 2001 (comunism și apropiere de Federaţia Rusă) și 2005 (neoconservatorism și apropiere de SUA), demonstrează o dată în plus că ceea ce cu adevărat contează este încrederea electoratului faţă de liderul politic și mai puţin platforma partidului. Brandul, mesajul politic, ideologia nu sunt decât elemente „decorative”, care au sarcina de a construi imaginea liderului – „locomotiva” electorală a partidului. Ce contează astăzi PL fără Dorin Chirtoacă, PD fără Marian Lupu, PLDM fără Vladimir Filat sau PCRM fără Voronin? Iată de ce ascensiunea lui Igor Dodon va necesita schimbări radicale în PCRM, desigur, în cazul în care „garda veche” îl va accepta în calitate de lider al formaţiunii, ceea ce, la moment, este greu de imaginat. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, Dodon nu va avea decât o singură opţiune: lansarea propriului său partid politic, ceea ce va însemna trecerea PCRMului pe linie moartă. Ce va conta PCRM în politica basarabeană după plecarea lui Voronin? Iar el neapărat va pleca odată și odată. Ce va conta atunci PCRM fără Dodon? Un partid care nu este capabil să conștientizeze necesitatea schimbărilor radicale într-o perioadă de criză profundă este inevitabil sortit pieirii. Timpul trece în defavoarea comuniștilor: Voronin se pregătește de pensionare politică, iar Partidul Comuniștilor devine tot mai strâmt pentru ambiţiile tot mai mari ale echipei lui Dodon. Un alt candidat la funcţia de lider al comuniștilor, care, totodată, nu ar face de râs partidul și ar da dovadă de loialitate, nu se prea ivește în zare. În plus, lansarea unui nou proiect politic ar putea fi salutată cu ambele mâini de componentele AIE, care vor „identifica” în persoana lui Dodon un partener de dialog pentru o soluţionare „onorabilă” a problemei alegerii președintelui ţării, fără a risca să fie suspectaţi de „trădare” de către electorat și patronii săi occidentali. În orice caz, un lucru este sigur: în următoarea perioadă, politica moldovenească urmează să treacă printr-un nou val de “schimbări miraculoase”. Să vedem cât de utile vor fi acestea. Octavian RACU, vox.publika.md

17 IUNIE 2011

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

De ce vrea Ghimpu renumărarea voturilor? La actualele alegeri locale, câteva lucruri l-au făcut nefericit pe liberalul Mihai Ghimpu: ziua de duminică, perdelele la cabinele de vot și tinerii care au mâncat sămânţă. De aceea, imediat după scrutin, acesta a spus că alegerile au fost fraudate, demonstrând niște poze de pe telefonul mobil și afirmând că are dovezile că au fost furate voturile pentru Consiliul Municipal. Dacă, iniţial, cineva a crezut că doar Ghimpu este amnezic și a uitat că de doi ani se află la guvernare, a greșit totuși. Pentru că, la câteva zile distanţă, deja nepotul acestuia a spus că Partidul Liberal va cere renumărarea voturilor pentru Consiliul Municipal Chișinău. Întrebarea este de ce numai pentru Consiliu, dar nu și voturile date pentru candidaţii la funcţia de primar general al capitalei? Dacă după alegerile din aprilie 2009 afirmaţiile despre fraudarea alegerilor erau oarecum explicabile (deși mulţi naivi mai așteaptă și astăzi să vadă probele promise), este ridicol să vorbească despre fraude partidele aflate acum la putere, pentru că aceste partide și-au numit oamenii în Comisia Electorală Centrală, deţin controlul asupra consiliilor electorale de circumscripţie și a Întreprinderii „Registru”, aceste partide au făcut atâtea modificări la Codul electoral, de câte au avut nevoie. Să înţelegem, deci, că s-au furat aliaţii pe ei înșiși? „Pentru a evita speculaţii în ceea ce privește fraudarea voturilor, ne-am consultat cu colegii din AIE și am decis să cerem renumărarea voturilor acordate pentru consilierii din Primăria capitalei”, a precizat Chirtoacă. Speculaţii din partea cui?

Și de ce nu pun la îndoială liberalii corectitudinea numărării voturilor acordate candidaţilor la funcţia de primar? Doar pentru că respectivul rezultat, care a făcut posibilă organizarea turului doi de scrutin, le convine, iar faptul că nu le-a ajuns un singur mandat pentru a avea majoritatea în Consiliul Municipal le-a încurcat socotelile? Este posibil ca în cadrul aceluiași exerciţiu electoral, voturile să fi fost furate selectiv, doar acolo unde crede Mihai Ghimpu? Pentru a câta oară, actualii guvernanţi jonglează cu adevărul și interpretează democraţia și legalitatea în funcţie de cum le cere interesul. Pe ei pare să nu-i intereseze faptul că toate aceste manevre și incoerenţe, ca, de altfel, și bâlbâielile anterioare ale CEC-ului, întreruperea numărătorii voturilor, anunţarea cu întârziere a

rezultatelor, trezesc doar suspiciuni și să generează interpretări și speculaţii. Considerându-se părinţi fondatori ai democraţiei din Republica Moldova, acești politicieni cred că pot să schimbe niște lucruri care nu le sunt pe plac și care le creează anumite stări de insatisfacţie, prin tot felul de șmecherii, însă cu un pretext nobil – înlăturarea comuniștilor de la putere. Dar este absurd să critici fosta guvernare pentru derapajele antidemocratice și să procedezi la fel cum a procedat și aceasta. Nu poţi recurge la niște tertipuri pentru a te menţine la putere, doar pentru că și guvernarea comunistă a procedat anterior la fel. Or, dacă între cele două guvernări nu există nici o deosebire, cetăţenilor le-ar putea fi chiar totuna cine va accede la putere. Lucrurile acestea sunt periculoase, mai ales pentru că guvernarea recidivează. Să ne amintim că atunci când coaliţia de guvernământ nu a avut o majoritate confortabilă în Parlament, a modificat regulamentul de funcţionare a Legislativului și a redus pragul de asigurare a cvorumului pentru adoptarea deciziilor. Apoi au urmat numeroase modificări la Codul Electoral, inclusiv cea care prevede împărţirea egală între partidele care au acces în Parlament a voturilor acumulate de formaţiunile care nu au trecut pragul electoral. Tot ei au modificat și Legea cu privire la funcţia publică și statutul funcţionarului public, pentru ca viceminiștrii să nu mai

fie desemnaţi în bază de concurs, ci să fie numiţi de Guvern, astfel încât politicienii să-și poată îndestula cu funcţii clientela politică. Șirul acţiunilor bazate pe principiul „pentru că așa ne convine nouă” ar putea fi continuat, dar acestea ar putea să cadă, în viitor, ca un bumerang, tot în capul celor care le-au generat. Revenind la declaraţiile lui Mihai Ghimpu despre voturile furate și cumpărate, avem o întrebare care ne frământă și căreia nu-i găsim răspunsul: De ce nu i-o fi acuzat oare

șeful liberalilor și pe amicii săi democraţi de cumpărarea alegătorilor, atunci când aceștia au tot împărţit torbele cu macaroane, sare și scutece pentru nou-născuţi. Sau nu sunt bune doar macaroanele comuniștilor, pe când cele cu gust democratic fac doar bine la stomac? Ca să nu fim acuzaţi de miopie politică și favorizare a comuniștilor, vom mai adăuga că nici Judecătoria Centru nu a considerat suficiente dovezile liberalilor pentru a declanșa procedura de renumărare

a voturilor pentru Consiliul Municipal Chișinău. O fi de vină greaua „moștenire” comunistă și judecătorii obedienţi fostului regim? În orice caz, liberalii nu sunt dispuși să renunţe și afirmă că vor apela la instanţa superioară. De remarcat că democraţii și liberal-democraţii au preferat să privească de pe margine cum caută liberalii „mandatul de aur”. Să fi înţeles aceștia din start că este o cauză pierdută? Ioana FLOREA, FLUX

Răbdarea moldovenilor pasionaţi de geopolitică Se spune că trebuie să alegem în turul doi nu un primar de Chișinău, dar să alegem între Est și Vest și cel mai important să votăm pentru a păstra AIE la guvernare. Eu, la rândul meu, nu înţeleg ce treabă are geopolitica cu faptul că locuiesc într-un bloc care timp de doi ani nu poate fi dat în exploatare și de ce AIE nu s-a îngrijit să aibă copilul meu un teren de joacă decent în zonă și trebuie să mă milogesc ca să-mi bag odrasla la grădiniţă. Dacă îmi veţi imputa miopie politică, voi primi, în schimb vreau să spun că am dreptul să fiu egoistă și să aleg simplu un primar sau să nu-l aleg, pentru că eu am naivitatea să cred că impozitele pe care leam plătit de-a lungul anilor îmi dau dreptul să le cer demnitarilor indiferent de coloratură un elementar feedback. Acum despre AIE și obligaţia mea de-a menţine cu orice preţ la putere această guvernare. Nu contaţi pe mine. Eu nu cred că democraţie înseamnă obligaţia de a alege răul cel mai mic. Plus, și cel mai important, nu prea văd diferenţa între guvernarea pretins democrată și pretinsul regim comunist. Dacă până acum presa era loială unui partid, acum e devotată la trei, fiecare cu propriul patron. Și aici îmi amintesc de istoria vechiului NTV care l-a promovat pe Putin la putere, tot apropo în lupta cu comuniștii, fiind ulterior cu succes distrus în semn de profundă recunoștinţă. Vorba ceea, numai lașii învaţă din greșeli străine. Dar presa moldovenească, din păcate, niciodată nu a avut parte de manageri talentaţi în ţara noastră și fie a trăit din granturi, fie din banii patronului.

Respectul pentru lege, toţi egali în faţa legii, alegeri corecte și libere, bla, bla, bla. Nici nu știu de unde să încep și mă tem că nu mă voi putea opri. Deci nu comentez. Suntem într-un interimat interminabil și puterea ne roagă, din nou, să avem răbdare. Lupta cu sărăcia a eșuat. Guvernanţii s-au gândit că nu este cazul să inventeze roata și au apelat la tactica feodalilor – jupoaie supușii cu elan și dragoste. Evident, în secolul nostru, majorarea impozitelor și a preţurilor se numește – reformă. Mă rog, s-ar putea să fi învăţat definiţii diferite ale fenomenului, dar, dragii mei, vorba președintelui interimar, în Moldova nu au existat ţărani șerbi niciodată. Să vă spun cum văd eu lucrurile. Voi vorbi despre mine, ca să nu generalizez. Stră-străbuneii mei și-au vândut într-o zi casa, iar

a doua zi a avut loc o reformă în Imperiul Ţarist, care le-a mâncat banii prin devalorizare. Șocul sărăciei care i-a pălit subit a dus la moartea strămoșilor mei în mai puţin de un an. Norocul meu că reforma a avut loc după apariţia pe lume a străbuneilor mei. Străbunelul era profesor și ca orice om cu studii în vremea aceea, era ofiţer în armata română. Fratele său și-a făcut studiile la Sankt Petersburg și a fost înrolat în armata rusă. Pe primul l-a salvat de la soldaţii cu mandat pentru execuţie nevasta, care a pus copiii în faţă și a spus călăilor să-i împuște mai întâi pe aceștia, că oricum vor muri de

foame fără tata, pe urma pe ea, că nu va putea trăi fără copii, iar apoi și pe el, dacă tot au ordin. Ostașii au fost dezarmaţi de curajul femeii și i-au lăsat în pace. Din păcate fratele străbunelului meu nu a reușit să se însoare și a fost executat de ofiţerii roșii. Străbuneii mei au trăit o perioadă în România, fapt care le-a permis să evite deportările, care au dus departe de casă toate rudele noastre. Dorul de casă i-a întors în satul de baștină, unde au găsit casa cu 9 odăi goală, iar podul plin de oase. Fiind cea mai mare clădire din sat, noua putere a decis să o folosească drept magazin, depozit și, ulterior, ca abator.

Oamenii din sat s-au îndurat să le întoarcă un pat și câteva scaune, restul au menit de sănătate. Au luat-o de la zero, cu răbdare și înţelegere - ţara suferea o nouă reformă... Buneii meu au muncit toată viaţa și niciodată nu s-au gândit să amintească statului sovietic că au fost dezmoșteniţi fără nici un drept, că pământurile lor au devenit brusc colective, că le-a fost schilodită copilăria, că se temeau să-și amintească cine sunt. Au muncit și au pus deoparte, dar a venit o nouă reformă, s-a schimbat puterea și tot ce au adunat s-a dus pe apa sâmbetei. Părinţii meu s-au pus pe treabă și muncesc sărmanii din greu, reușind chiar din salariile de bugetari să pună și deoparte că vine pensia și știu că din mila statului nu vor supravieţui. Dar cine știe, cum va fi cu reformele... Nu zic, avem mare nevoie de reformă, dar de una adevărată, globală. Singura problemă este că nu știu cum am reuși să găsim niște guvernanţi care să poată gândi în termeni care ar depăși o generaţie. De unde să scoatem strategii într-o ţară fără memorie, o ţară unde părinţii nu lasă moștenire decât frica pentru reforme. De asta mă tem că votul pentru AIE nu poate salva situaţia, cel puţin în actuala formulă a guvernării. Nu vreau să-i creditez după doi ani de dezamăgire. Știţi cum se spune, dacă nu-i de dimineaţă, nu-i nici peste noapte. Asta cred eu, omul pentru care democraţie înseamnă boicotarea alegerilor în lipsa unui candidat credibil. Iuliana BORDEIANU Sursa: allmoldova.md

Kisinyov versus Chişinău. Budapesta rusificatoare în numele UE Centrul European Comun de Vize din Republica Moldova, situat la Ambasada Ungariei din Chișinău, a introdus, din momentul deschiderii sale, o practică vicioasă de rusificare a denumirii capitalei noastre, denumire pe care o redă (doar) în limba maghiară astfel: Kisinyov. Asta în condiţiile în care denumirea orașului are o formă consacrată istorică în limba urmașilor lui Attila: Kisjenő. Există și o altă linie a tradiţiei maghiare de utilizare a toponimului în forma lui românească: Chișinău. S-ar părea că este vorba despre un detaliu și încă despre unul foarte nesemnificativ. Nu este însă nici pe departe așa. Precum se știe, diavolul este ascuns întotdeauna în detalii, iar neglijarea lor, într-un caz sensibil, care ţine de demnitatea naţională, poate conduce la confuzii politice grave și chiar la conflicte diplomatice. Toată lumea s-a obișnuit deja cu faptul că denumirea capitalei Republicii Moldova, Chișinău, este transpusă în limbile străine care folosesc alfabetul latin ca și în originalul românesc. Singura abatere de la această regulă, impusă de Regulile Internaţionale de Transcriere, este a omiterii semnelor diacritice în cazul literelor românești „ș” și „ă”, astfel încât denumirea capitalei este redată astfel: Chisinau. Excepţie fac limbile în care denumirea Chișinăului are forme istorice specifice respectivelor limbi. În cazul altor limbi străine, care nu folosesc alfabetul latin, se aplică principiul transcrierii fonetice sau este respectată tradiţia istorică, dacă toponimul are o formă consacrată de mult timp. Astfel, chiar versiunea rusă, fixată în Constituţie, a denumirii capitalei noastre respectă acest principiu, denumirea oficială în rusă fiind: Кишинэу. Cu toate acestea, tradiţia istorică și uzul menţin în paralel și denumirea consacrată, cea de Кишинёв. Versiunile ucraineană Кишинів și, respectiv, bielorusă Кішынёў sunt, de

asemenea, în uz, ca forme tradiţionale ale toponimului. Tradiţia a impus și formele Kišiniovas în lituaniană, Kišiņev în letonă, Kiszyniów/Chișinău în polonă, Kiishinaw în finlandeză, Chișinău/Kischinau în germană, Kišiněv/ Chișinău în cehă, Κισινάου în greacă, Кишињев/ Kišinjev în sârbă, Kišinjev în croată, Chișinău în estonă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, portugheză și suedeză, Chizinau în uzbecă, Kișinov în azeră, Кишинэу în bașkiră. Când este vorba de limba maghiară, după cum arătam mai sus, toponimul Chișinău a circulat în forma originală românească între 1918 și 1944, în paralel cu o altă formă consacrată istoric: Kisjenő. Aceasta din urmă datează de până la 1918. Forma românească are circulaţie și astăzi. De exemplu, Wikipedia în limba maghiară ne anunţă, în articolul consacrat Republicii Moldova, că „Fővárosa és legnagyobb városa Chișinău” (Capitala și cel mai mare oraș este Chișinău). Nici un fel de Kisinyov nu apare în acel articol, cu toate

că este indicată, între altele, și forma istorică Kisjenő. Întâmplarea face că în România există, chiar în apropiere de frontiera cu Ungaria, o localitate omonimă: Chișinău Criș din judeţul Arad. Uneori, denumirea localităţii din România este redată și Chișineu Criș. Limba maghiară este mai puţin tolerantă cu denumirile străine sau, cel puţin, refractară la acestea, având tendinţa traducerii cvasigenerale a toponimelor de altă origine decât cea maghiară. Astfel, în limba maghiară Chișinău Criș devine, pur și simplu, Kisjenő („Ineul Mic”, în retroversiune) sau Köröskisjenő. După cum Cetatea Albă devine Fehérvár sau Dnyeszterfehérvár (Cetatea Albă de pe Nistru), Alba Iulia devine Gyulafehérvár, Brașov – Brassó, Sibiu – Szeben sau Nagyszeben, Bacău – Bákó, Zalău – Zilah, Cluj-Napoca – Kolozsvár, iar Viena – Bécs, Belgrad – Nándorfehérvár și Bratislava –Pozsony. În sine, aceste forme nu sunt deloc deranjante

sau condamnabile. Ele sunt, după cum am mai spus, consacrate istoric. Aceasta este tradiţia limbii maghiare și vorbitorii respectivei limbi știu exact despre ce este vorba când li se spune despre Bécs, Gyulafehérvár sau Pozsony. Și în română avem asemenea forme consacrate, ca Moscova pentru rusescul Moskva, Chiu pentru slavonescul Kiev, Budapesta pentru ungurescul Budapest sau Londra pentru englezescul London. De unde a apărut totuși toponimul Kisinyov (citit Kișiniov) în uzul oficial al Ambasadei Ungariei și a Centrului European Comun de Vize de la Chișinău? Vrea să însemne acest fapt o sfidare a formei originale românești (Chișinău) sau a formelor consacrate, conforme cu tradiţia și specificul limbii maghiare (Kisjenő și Chișinău)? Reprezintă forma Kisinyov o transliterare fonetică a rusescului Кишинёв? Sunt întrebări la care diplomaţia maghiară ne datorează răspunsuri clare.

Nu vom greși foarte mult dacă am presupune că ambasadorii și diplomaţii maghiari la Chișinău, în general cunoscători ai limbii ruse, au avut opţiuni personale, legate de simpatiile și antipatiile lor culturale personale. Altminteri este greu să ne explicăm cum a ajuns să fie respinsă denumirea originală a celui mai mare oraș al Republicii Moldova, după cum a fost neglijată însăși tradiţia limbii maghiare și denumirile consacrate istoric, cele de Kisjenő și Chișinău. Asta nu poate să nu deranjeze. Subiectul este prea sensibil. Am avut o situaţie cumva similară în cazul denumirii Republicii Moldova, în redarea ei în limba germană. Iniţial, dându-ise curs unei obișnuinţe nefaste, diplomaţia și oficialii germani au redat denumirea statului prin Moldawien, o adaptare a rusescului Молдавия. După abordarea publică și repetată a subiectului, germanii au renunţat la Moldawien în favoarea numelui istoric consacrat Moldau, iar

denumirea oficială a ţării este astăzi doar Republik Moldau. Gestul germanilor a fost nu doar unul de revenire la o veche tradiţie proprie, ci, mai ales, de respect și luare în calcul a sensibilităţilor noastre cultural-lingvistice și – de ce nu? – geoculturale. Zeci și sute de mii de concetăţeni ai noștri, care își obţin vizele de călătorie într-un număr important de state din spaţiul Schengen, sunt supuși zilnic umilinţei de a li se aplica în pașapoarte vize europene în care denumirea capitalei noastre este redată nici ungurește, nici românește, ci rusește în transliteraţie fonetică maghiară. Această practică vicioasă ar trebui să înceteze. Va înceta oare? Este necesar ca cetăţenii noștri să-l sesizeze în acest sens pe Comisarul european pentru Multilingvism? Sau se va autosesiza ministrul moldovean al Afacerilor Externe și al Integrării Europene, Iurie Leancă, care și-a făcut studiile în perioada sovietică în Ungaria și cunoaște foarte bine limba

maghiară, ca și tradiţia acesteia de a folosi formele consacrate pentru denumirea capitalei noastre (Kisjenő și Chișinău)? Nu de alta, dar invenţia recentă și neglijentă (Kisinyov) a diplomaţilor maghiari de la Chișinău ne aruncă într-un soi de boscorodeală lipsită de orice frumuseţe și rafinament. Apropo de boscorodeală. „Boscorodeală” vine în română de la„a boscorodi”, iar „a boscorodi” de la arhaicul „boscor”, care în româna veche însemna literalmente „bașkir”, nu „ungur”, cum s-a crezut și, poate, se mai crede. Bașkirii care au convieţuit timp de secole cu strămoșii maghiarilor pe Volga, au avut un aport important la etnogeneza maghiară într-o regiune limitată din arcul intracarpatic, fiind plasaţi de către unguri la marginea spaţiului lor de control politic în epoca medievală. Cu timpul, acești bașkiri s-au maghiarizat în mare parte și au fost cunoscuţi mai târziu cu numele de secui. Până ca românii băștinași să le spună secui,

i-au numit așa cum se autoidentificau ei: „boșkor” sau „boskor”. Limba primilor bașkiri aduși de strămoșii maghiarilor în zona intracarpatică era ciudată și neînţeleasă pentru români. De aceea, a boscorodi înseamnă astăzi a vorbi pe neînţeles. Există și alte cazuri când nume etnice au devenit substantive comune. De la goţii prădalnici ne-a rămas cuvântul „hoţ”, de la avarii din Caucaz – „avar”, de la lituanienii (litfanii) catolici cu care s-a învecinat Moldova într-o vreme – „liftă”, de la vandalii de neam germanic care au prădat Roma – „vandal”. Lăsând la o parte această poveste, vom reţine că bașkirii de astăzi, cei din Boșkorkostan, îi spun Chișinăului exact cum îi spunem și noi românește, chiar dacă ei folosesc alfabetul rusesc: Кишинэу. Asta demonstrează că bașkirii sunt un popor respectuos cu noi și cu limba română, chiar dacă nu fac parte din Uniunea Europeană. Vlad CUBREACOV, FLUX


4

EDI|IA DE VINERI

Şocant

17 IUNIE 2011

La doi ani de la instaurarea noii guvernări, pretins democratică și proeuropeană, corupţia și crima organizată nu doar că nu s-au diminuat, ci par să fi atins cote fără precedent, extinzându-se primejdios în toate structurile statului. Crime răsunătoare, omoruri la comandă rămân nedescoperite, pentru că criminalii par să fie în strânsă legătură și să fie protejaţi chiar de către cei care ar trebui să-i prindă. Reforma justiţiei și a organelor de drept nici nu a fost începută, în pofida promisiunilor din campaniile electorale și a cerinţelor impuse de organismele internaţionale, pentru că guvernanţii sunt interesaţi în păstrarea actualului statu-quo, singura lor preocupare fiind redistribuirea sferelor de influenţă. Vă propunem în cele ce urmează o investigaţie independentă care dezvăluie adevărata dimensiune a nivelului pe care l-a atins crima organizată în ţara noastră și a concreșterii ei cu structurile abilitate ale statului, preluată din publicaţia adevărul.md.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cine a fost şi de ce a fost omorât şeful staffului electoral al lui Mihai Godea?

„Ministerul moldovean al Crimei Organizate” sau ce a precedat asasinarea afaceristului Igor Ţurcan, spulberat de explozia unei maşini-capcană în Chişinău Moartea afaceristului moldovean Igor Ţurcan, spulberat marţi (7 iunie n.n.) în explozia unei mașini-capcană, în centrul Chișinăului, dezvăluie o lume în care crima organizată și instituţiile care ar trebui să lupte împotriva ei colaborează strâns în statul aflat la graniţa de est a Uniunii Europene. Asasinatul, investigat de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), developează o realitate unde poliţiști și criminali fac afaceri împreună și unde politicul este doar o platformă pentru activităţi ilegale ce duc la crime violente. Igor Ţurcan a fost unul dintre reprezentanţii acestei lumi: pe scena publică, victima asasinatului era consultant politic, șef de federaţie sportivă și afacerist cu ochelari auriţi și îmbrăcat la patru ace, în spatele cortinei însă, același Ţurcan se mișca printre milioane de euro și afaceri subterane cu ţigări, printre criminali condamnaţi, șefi din Poliţie, interlopi periculoși și ofiţeri de informaţii. Bomba detonată la distanţă, plasată într-un automobil Lada cu numere rusești furat din Ucraina, completează un puzzle de conexiuni pe care OCCRP le-a investigat în Moldova și le-a pus cap la cap.

Conflictul. Plângeri penale de 40.000 de euro Cu 50 de zile înainte de atentatul din Chișinău, pe 19 aprilie, soţia lui Igor Ţurcan deschide un dosar civil la Judecătoria raionului Criuleni. Aproape concomitent, femeia înregistrează și o plângere penală la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei (CCCEC). Juridic, acţiunile Rodicăi Cobzari-Ţurcan se contopesc, pentru că ambele privesc aceeași faptă și sunt îndreptate împotriva aceleiași firme: Bulgartabac Group MB SRL. Ca parte civilă, soţia lui Ţurcan revendică o datorie de 650.000 de lei moldovenești (40.000 de euro) de la această companie. În prima instanţă, Ţurcan are câștig de cauză, dar Bulgartabac Group MB a atacat decizia la Curtea de Apel. Asta se întâmpla în mai. Ţurcan a făcut afaceri cu această firmă în care OCCRP a descoperit prezenţa unor oameni de afaceri cu trecut criminal sau cu legături cu serviciile de informaţii sau Poliţia din Republica Moldova.

Criuleni. Fabrica de fum În marginea orașului Criuleni, cu 200 de metri înainte de graniţa militarizată dintre Moldova și republica separatistă Transnistria, funcţionează o fabrică de ţigări. O hală mare albastră, câteva containere de transport și ghereta unui

portar care bea votcă e tot ce se vede prin plasa de oţel a gardului. Restul reiese din documente: fabrica aparţine Bulgartabac Group MB SRL – companie înfiinţată în aprilie 2009. Oficial, acţionarul majoritar (90%) al firmei este generalul (r) Igor Ștefan Ursachi din Serviciul de Informaţii și Securitate (SIS) – contraspionajul moldovenesc. Ursachi a activat în Subdiviziunea cu Destinaţie Specială Antiteroristă „Alfa” a SIS, de unde a ieșit în rezervă, retrăgându-se

rămas în afaceri de consultanţă și furnizări cu fabrica de ţigări de la Criuleni, administrată de Iurie Lungu. Tovărășia însă a celor trei din Bulgartabac cu familia Ţurcan se termină brusc, în aprilie a.c., când certurile pe bani culminează în acuzaţii penale și un dosar civil aflat pe masa judecătorilor. O lună și jumătate mai târziu, la nici 24 de ore de la decesul lui Igor Ţurcan, Iurie Lungu urma să împartă o bancă într-un parc, alături de un vechi „coleg din Poliţie”.

atât timp cât și unul, și altul au plecat în direcţii diferite: ofiţerul spre sediul Poliţiei, iar interlopul spre o mașină înmatriculată în Chișinău. Mai limpede e că în afacerile suspecte cu ţigări din Moldova - un punct important pe harta internaţională a contrabandei cu tutun, - sunt implicaţi foști poliţiști specializaţi în crimă organizată care, la rândul lor, sunt conectaţi, prin cumetrii și afinităţi, la șefi actuali ai Poliţiei. În acest carusel, Igor Ţurcan, și el fost absolvent al Academiei de Poliţie, avea legături de afaceri cu mulţi dintre colegii săi. O parte dintre ele s-au sudat în 2005, în orașul Orhei, în inima Republicii Moldova.

Orhei. Contrabanda Ţurcanilor

în afaceri și la conducerea unei organizaţii a veteranilor din Serviciu. Acţionarul minoritar (10%) al Bulgartabac Group MB este bulgar. Îl cheamă Manolov Chavdar Krastev și mai deţine o companie în Sofia de intermedieri alimentare. Director al firmei Bulgartabac Group MB este Iurie Ștefan Lungu - un fost ofiţer de poliţie care a lucrat în Departamentul pentru Combaterea Crimei Organizate și a Corupţiei. Asta până în octombrie 2002, când Lungu a fost condamnat la 20 de închisoare, fiind unul dintre cei care l-au asasinat pe Valeriu Rotari, zis „Zelionâi” - un așanumit „Vor v zakone” („hoţ în lege”). Astfel se numesc șefii grupărilor criminale din fostul spaţiu sovietic care urmează modelul de organizare piramidală al mafiei ruse. Împreună cu alţi doi interlopi moldoveni, fraţii Vitalie și Pavel Levinţa, Iurie Lungu a comis crimele la comanda lui Popovici Gâlca Petru, zis „Micu” - primul „hoţ în lege” dovedit în Moldova care, la acea vreme, își lichida rivalii („Zelionâi”, „Jeca”) și care se află încă în pușcărie. Spre deosebire de Iurie Lungu și de fraţii Levinţa, eliberaţi în 2008, înainte de termen, pentru „comportament pozitiv”. Cu Lungu, Ursachi și Krastev a făcut afaceri Igor Ţurcan, ucis marţi (7 iunie – n.n.) în Chișinău. Ilustrativ e faptul că în momentul înfiinţării, compania Bulgartabac Group MB SRL și-a declarat sediul social la aceeași adresă ca firma familiei Ţurcan, Seita Tobacco Co SRL (fosta East Consulting Company): Chișinău, str. Lazo Serghei, 21, o zonă centrală a capitalei moldovene. Ulterior, Bulgartabac și-a mutat cartierul general la Criuleni. În tot acest timp, Seita Tobacco Co, al cărei acționar principal (50%) este Rodica Cobzari-Ţurcan, a

Fabrica de tutun din Criuleni

Chişinău. Întâlnirea din parcul Bucuriei Parcul este situat chiar în faţa sediului central al Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate (DCCO), din strada Bucuriei, Chișinău. „Colegul” cel vechi al lui Iurie Lungu este locotenentcolonelul de Poliţie, Alexandru Pânzari - actual șef adjunct al Secţiei de Contracarare a Grupărilor Criminale din cadrul DCCO și fost director-adjunct al DCCO. Miercuri, în jurul orei 13, Pînzari și Lungu au petrecut aproximativ un sfert de oră împreună, pe o bancă, discutând pe un ton scăzut, într-o atmosferă relaxată. Scena a fost surprinsă de reporterii OCCRP aflaţi în proximitate. Contactat telefonic de către OCCRP, după un scurt moment de ezitare, lt. col. Alexandru Pânzari a confirmat întâlnirea neoficială cu directorul fabricii de ţigări din Criuleni: „Da,... ne-am întâlnit. Eu am fost coleg la Academia de Poliţie cu Iurie Lungu, așa cum am fost și cu Igor Ţurcan... Apoi, l-am predat colegilor de la Direcţia de fraude care aveau misiunea să verifice activitatea economică a fabricii în cauză (de la Criuleni - n.r.). (...) Nu, nu vă pot spune dacă le-a furnizat vreo informaţie, nu sunt la curent cu ancheta. Da, eu l-am întâlnit pe Lungu în legătură cu acest caz, cu moartea lui Ţurcan. Era angajat la decedat, care avea ceva plângeri cu el și eu l-am chemat și i-am zis: „uite, mergem la colegii de la investigarea fraudelor ca ei să-ţi pună întrebări”?...” Acestea fiind zise de lt. col. Alexandru Pânzari, rămâne totuși neclar la ce „verificări economice” s-a referit acesta sau unde l-ar fi „predat pe Lungu”,

Pe 7 noiembrie 2005, Igor Ţurcan se asociază cu ucraineanul Igor Martyniuk în firma International Tobaccco SRL. Compania opera fabrica de ţigări din Orhei - apărută tot în acea perioadă. În schemă, a fost cooptat și maiorul Oleg Gheorghe Ţurcan - fost șef adjunct al Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din Departamentul Serviciilor Operative. Cu un an înainte, în 2004, Oleg Ţurcan ieșise șifonat din aparatul Poliției prin ordinul ministrului de Interne, după ce fusese acuzat oficial de complicitate și protecţie acordată unei puternice grupări de contrabandiști („Căciulă”), dar și de obstrucţionarea anchetelor din acel caz. Deși au același nume de familie, Igor și Oleg n-au fost rude, ci doar amici din aceeași promoţie a Academiei de Poliţie, împreună cu lt.col. Pânzari, interlopul Iurie Lungu și alţi funcţionari influenţi care închid cercul investigat de OCCRP. Din start, fabrica din Orhei intră puternic pe piaţă, iar producţia devine a doua din Moldova, după cea a întreprinderii de stat. Diferenţa dintre cele două este că, la stat, marfa e controlată mai riguros, în timp ce la Orhei contrabanda începe să înflorească. Asta o spune chiar un comunicat CCCEC (Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei) din iulie 2007: „Pe teritoriul fabricii de producere a ţigărilor din Orhei, ce aparţine Î.M. „Internaţional Tobacco” SRL, pe lângă ţigaretele produse de această fabrică în mod legal (Focus, Prefect, Wind - n.r.), (...) au fost depistate și ridicate: 400.000 de ţigarete cu filtru fără inscripţia denumirii producătorului și 850.000 ţigarete de marcă „Regal” și „Super King’s”, produse conform inscripţiei pe pachete în Marea Britanie și nemarcate cu timbre de accize. (...)”. Între timp, despre dosarul penal deschis de CCCEC nu s-a mai aflat nimic, iar fabrica din Orhei a funcţionat bine-mersi cu cei doi Ţurcani plus ucraineanul partener. Numai că, de-a lungul timpului, între cei doi moldoveni au survenit tot felul de neînţelegeri financiare. Conflictul s-a acutizat, iar Oleg a reușit să-l scoată pe Igor încet din afacere. În prezent, compania International Tobacco SRL, pe care funcţionează fabrica de ţigări din Orhei, este controlată (92%) de Oleg Ţurcan, iar asociat minoritar a rămas ucraineanul Martyniuk.

Tot Oleg figurează oficial ca administrator al firmei. El este finul de cununie al altui Ţurcan, și mai controversat: Ion Serghei Ţurcan, actualul șef al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” (trupele de intervenţie, „mascaţii” moldoveni - n.r.), fost șef al Departamentului de Servicii Operative. Și acest din urmă Ţurcan, poliţist cu ștate vechi, ar fi fost implicat în activităţi de contrabandă, potrivit documentelor obţinute de OCCRP de la Ministerul de Interne moldovenesc.

Contrabandă şi asasinate la comandă Conflictul dintre cei doi foști poliţiști, Oleg și Igor, a avut consecinţe cu efecte imediate pe piaţa ţigărilor din Moldova. Scos din afacerea de la Orhei, Igor Ţurcan își mută interesele la Criuleni, unde apare noua fabrică, în 2009 - cu ofiţerul (r) SIS, interlopul și bulgarul în acte. Astfel, Bulgartabac Group (Criuleni) intră rapid în concurenţă cu International Tobbaco (Orhei), cele două fabrici de ţigări devenind cele mai prolifice entităţi private în domeniu din republică. Pentru mulţi dintre ofiţerii de Poliţie moldoveni de la Crima Organizată, fabrica de la Criuleni e însă un fel de subiect tabu. Vorbesc în șoaptă despre asta, în locuri ferite de întâlnire la marginea Chișinăului sau pe Internet - acolo unde comunicaţiile ar fi mai greu de monitorizat decât pe telefoanele lor mobile. Încet, un aparat tăcut se pune în mișcare cu poliţiști, procurori, funcţionari de la Fisc și din Ministerul Justiţiei, acţionând discret, pe lângă funcţie, dar încercând să denunţe public influenţa crimei organizate. Investigând afacerile cu ţigări din Moldova, OCCRP a intrat în contact cu mulţi dintre aceștia, chiar înaintea morţii lui Igor Ţurcan.

Triplul asasinat Astfel, au apărut informaţiile, încă nedovedite judiciar, care leagă apariţia fabricii din Criuleni de un triplu asasinat comis la sfârșitul anului 2000 în raionul Ialoveni, Moldova. Victimele, Ilie Buruiană, Mihai Guzun și Andrei Plămădeală, trei afaceriști moldoveni, au fost răpiţi, torturaţi și executaţi cu automate Kalașnikov. Cadavrele lor incinerate au fost îngropate într-o pădure. Acolo au zăcut aproape zece ani. Abia în 2009, cei trei au fost dezgropaţi și identificaţi de Poliţie.

Ce s-a stabilit judiciar Escadronul de asasini a fost condus de interlopul Robert Gârleanu, care a acţionat împreună cu Serghei Banaru, Vitalie Vîrtos și Dumitru Nicolae Catruc. Acesta din urmă a fost prins de ofiţerii Secţiei de Servicii Operative din cadrul DCCO, condusă de lt.col. Alexandru Jizdan și de adjunctul Alexandru Pânzari șeful Secţiei de Contracarare a Grupărilor Criminale. Catruc și-a recunoscut vina, a descris în detaliu tripla crimă și i-a turnat pe toţi, inclusiv pe cel care ar fi comandat-o: Ion Anton Druţă, zis „Pisateli” - un alt moldovean certat cu legea. La scurt timp, filmul operativ în care Catruc face mărturisirea, adică proba-cheie, a dispărut

Fabrica de tutun din Orhei

chiar din dosarul poliţiei, ceea ce le-a permis lui „Pisateli” și Robert Gârleanu să se plimbe nestingheriţi prin România și Moldova. Filmul însă reapare brusc în 2010 la dosarul incomplet aflat pe masa procurorului Denis Rotaru din Ialoveni. Acesta îi pune pe toţi, oficial, sub învinuire pentru tripla crimă printr-o ordonanţă obţinută de OCCRP. Acum, dosarul e pe rolul Judecătoriei Ialoveni, dar Druţă și Gârleanu, principalii acuzaţi, se ascund în România, după ce, în prealabil, au reușit să obţină cetăţenie. Primul e rezident la Iași, celălalt locuiește în București. Ambii sunt locotenenţii lui Ion Gușan, zis „Patron” - un alt „hoţ în lege” moldovean care, la rândul lui, face afaceri prin România. Culmea este că Robert Gârleanu, cel care i-a ciuruit efectiv pe cei trei afaceriști moldoveni, a fost reţinut în noiembrie 2010, în România, de procurorii DIICOT. Anchetatorii au stabilit că Gârleanu e liderul unei grupări de contrabandiști cu ţigări după ce depistaseră într-o hală a unei firme din Urziceni, judeţul Ialomiţa, 1339 de baxuri de ţigări de diferite mărci provenind din Moldova și Ucraina. Taxele vamale aferente capturii depășeau suma de un milion de euro. În prezent, Robert Gîrleanu se află în libertate.

Ce nu s-a dovedit judiciar Mai mulţi ofiţeri de poliţie moldoveni din cadrul DCCO susţin că dispariţia filmului cu interogatoriul lui Catruc a fost plătită cu 150.000 de euro. Cu o parte din acești bani s-a înfiinţat fabrica de ţigări din Criuleni, care funcţionează pe firma Bulgartabac Group MB - administrată de fostul poliţist Iurie Lungu, condamnat pentru alte asasinate la comandă.

Alexandru Jizdan: „Jur pe epoleţii mei, nu am nicio legătură” Contactat de OCCRP, lt.col Alexandru Jizdan, șeful Direcţiei Servicii Operative din care a dispărut controversatul film, susţine că nu are nicio legătură cu toate acestea. Îi redăm declaraţia integral: „De ce nu-l întrebaţi pe Igor Ursache (patronul din acte al fabricii de la Criuleni).

El este fost ofiţer SIS. Nu sunt banii interlopilor. Eu cunosc cine-i acest Ion Druţă – „Pisateli”. N-are treabă el cu fabrica. El trăiește în Iași acum. Ăștia, Druţă și Gârleanu, au legături cu traficul de ţigări în România. Eu jur pe epoleţii mei că n-am legătură cu asta. Am fost acuzat de-a lungul timpului de trafic de heroină, de contrabandă, de câte și mai câte. Sunt multe zvonuri, dar nimic nu-i adevărat. Da, îi cunosc pe toţi. Am fost colegi la Academie și în Poliţie, cu Pânzari, Igor Ţurcan (asasinat marţi în Chișinău – n.r.), Oleg și Lungu. Eu vă spun așa: Oleg Ţurcan (directorul fabricii din Orhei, fost poliţist acuzat de contrabandă - n.r.) este în relaţii ostile cu Iurie Lungu (directorul fabricii din Criuleni, fost poliţist condamnat pentru crimă-n.r.). Și Igor cu Oleg erau certaţi de la afacerea cu fabrica din Orhei. Eu sunt în relaţii bune cu Oleg, eram și cu Igor, dar nu vă lăsaţi manipulat. Cineva are interesul... Știu că cineva vorbește despre mine că am tangenţă cu lucrurile astea, cu alde „Patron”, prostii... Da, Patron are clubul Bamboo în Constanţa, parcă. NU avem noi treabă. La câţi ofiţeri SIS și poliţiști erau lângă Igor Ţurcan, nu puteţi să ne acuzaţi pe noi...”

Şefii Poliţiei, acuzaţi de contrabandă încă din 2004 Autobuzele aparţinând firmei „A. Căciula”, care asigurau transportul în comun pe ruta Odessa-Chișinău, încărcate cu mărfuri de contrabandă, au fost reţinute de poliţiști în 2004. Ulterior, Ministerul de Interne (MAI) a stabilit că, chiar sub protecţia Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din Republica Moldova au fost introduse, din Ucraina în Moldova, mărfuri de uz casnic, tehnică audio și video, vestimentaţie, articole de parfumerie și alimente prin Vama Hârbovăţ și „protejate” pe teritoriul Republicii Moldova de escorte ale serviciului de patrulă și santinelă al acestui punct vamal. Documentele semnate de ministru impun sancţionarea disciplinară a trei șefi din DCCO și Direcţia Servicii Operative Alexandru Jizdan, Oleg Gheorghe Ţurcan și Ion Serghei Ţurcan. De dirijarea întregii reţele de contrabandiști se ocupa un fost inspector de poliţie din Criuleni, Ion Știrbu, aflat în post până în 1994, exact perioada în care Ion Serghei Ţurcan era șeful Poliţiei criminale a acelui comisariat. De protecţia „din umbră” a mărfurilor se ocupau doi înalţi funcţionari ai Poliţiei: adjunctul Direcţiei de Combatere a crimei organizate, maiorul de poliţie Oleg Gheorghe Ţurcan, și șeful Secţiei de Documentare și Supraveghere a Organizaţiilor Criminale, maiorul de poliţie Alexandru Efim Jizdan. În cazul în care vreunul dintre autobuzele de contrabandă ar fi fost reţinut, cei doi solicitau, prin ameninţări transmise de subalternii lor, eliberarea acestora. De altfel, în documentele obţinute

de OCCRP se precizează că, la momentul reţinerii, șeful Direcţiei Operative, colonelul de poliţie Ion Ţurcan, a intervenit în ancheta organelor de control. Pentru încălcarea legilor privind combaterea corupţiei și protecţionismului, Alexandru Efim Jizdan a fost propus pentru sancţiuni disciplinare, dar el a solicitat să fie eliberat din funcţie în octombrie 2004. Situaţia s-a repetat în cazul maiorului Oleg Gheorghe Ţurcan, în timp ce colonelul Ioan Sergiu Ţurcan a fost trecut în rezervă și pus la dispoziţia MAI pentru cercetări. Anterior, aceiași Alexandru Jizdan și Oleg Gheorghe Ţurcan, împreună cu Alexandru Pânzari, au fost sancţionaţi disciplinar pentru obstrucţionarea unui alt dosar grav de corupţie: cazul „Gemenii-Maidan”. Toţi cei amintiţi mai sus ocupă, în prezent, funcţii înalte în Poliţia moldoveană, conducând direcţii de combatere a crimei organizate. Singura excepţie este Oleg Ţurcan, care atunci a ieșit din sistem ca să facă afaceri cu ţigări la Orhei. Alexandru Jizdan confirmă documentele, dar susţine că în 2004 s-a făcut o greșeală: „Da, m-au băgat și pe mine acolo. Ion Știrbu (coordonatorul reţelei „Căciulă” - n.r.) era o persoană care se afla sub protecţie oficială, sub protecţia statului. Deci, îl apăram noi. Pretextul pentru care au vrut să mă elibereze pe mine din Ministerul de Interne a fost legat de faptul că Știrbu m-a sunat pentru că avea probleme cu niște persoane mascate. Așa, am fost eu acuzat că îl tutelez. Dar în instanţa de judecată, eu i-am făcut praf. Am câștigat procesul”, a declarat lt.col. Alexandru Jizdan. El răspunde simplu și atunci când e întrebat de ce, în situaţia în care nu se simţea vinovat, și-a dat atunci demisia, evitând astfel sancţiunile: „M-au rugat atunci colegii și prietenii mei să-mi dau demisia ca să nu aibă ei probleme, înţelegeţi? Peste patru luni, m-am întors, după proces”.

Lanţul cumetriilor cu epoleţi Lanţul cumetriilor din Poliţia moldovenească e complicat. Alexandru Jizdan și Alexandru Pânzari sunt cumetrii lui Vitalie Rotaru, alt fost poliţist la Crima Organizată, care acum, politican fiind, e consilierul premierului Moldovei, Vlad Filat. Vitalie Rotaru este ginerele generalului Gh. Stratulat din Serviciul de Protecţie și Pază de Stat din Moldova. Jizdan și Pânzari sunt prieteni buni și cu Damir Dorin, un afacerist fost poliţist. La rândul său, Damir e finul de cununie al oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc. Oleg Ţurcan, fabricantul de ţigări din Orhei, dat afară din Poliţie, este finul de cununie al lui Ion Ţurcan (și el acuzat de contrabandă) - actualul șef al Brigăzii „Fulger” din Poliţia moldovenească. Investigaţia a fost realizată de reporterii Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP)


FLUX EDI|IA DE VINERI

17 IUNIE 2011

Investiga\ii

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?

5

Un nou episod din epopeea regelui traficanţilor de ţigări După ce am publicat o serie de articole, în care dezvăluiam neregulile din sistemul vamal, care duceau invariabil spre contrabanda cu ţigări și spre vechiul practicant al acestei îndeletniciri, actualul premier V. Filat, cineva ne-a transmis la redacţie materialul de faţă. Stilul și maniera de documentare ne spun că ar putea fi vorba de un vameș onest, care nu mai poate să rabde fărădelegile pe care vede că le comit șefii, sau de un ofiţer din structurile de forţă, care știe bine că superiorii lui nici nu vor, nici nu pot să facă nimic pentru a curma traficul de ţigări și a pedepsi contrabandiștii. Textul de mai jos constituie o documentare solidă a câtorva personaje implicate în traficul ilegal de ţigări de pe teritoriul Republicii Moldova spre România. În fruntea Caracatiţei se pare că stă „baronul mafiei ţigărilor”, Vladimir Filat. Alături de el ar sta mâna lui dreaptă în acest business negru, Tudor Baliţchi, șeful Serviciului Vamal, omul care a administrat și oficial o parte din afacerile actualului premier, până a ajunge în fruntea Vămii. Despre cei doi opinia publică a mai auzit. Dar despre cineva pe nume Ruslan Francu până în prezent nu s-a auzit nimic. Se pare că este doar unul din valeţii presupusului „clan Filat”, care ar opera sub protecţia acestuia și a lui Baliţchi. Am văzut ce a păţit Igor Ţurcan, se pare, din cauza implicărilor în confecţionarea ilegală și contrabanda cu ţigări. Cartelurile criminale ale contrabandiștilor specializaţi în ţigări din Moldova încep să semene leit cu cele ale traficanţilor de droguri din Mexic. Acolo, războaiele dintre grupările criminale sunt permanente și sunt ucise o mulţime de persoane implicate în aceste conflicte. Va evolua situaţia de la noi în aceeași direcţie, vor urma și alte victime? Această „scurgere de informaţii” s-a produs, probabil, în contextul asasinatului de săptămâna trecută și a dezvăluirilor care i-au urmat acestuia, dezvăluiri care duc tot mai clar către mafia ţigărilor. Sau este vorba despre o redistribuire a sferelor de interese între clanurile care controlează acest business? Ne dăm seama că cei care au colectat și prelucrat informaţia pe care o prezentăm în cele ce urmează, nu au nici un chef să li se ia viaţa pentru datele pe care ni le-au furnizat incognito. Ei nu cred în justiţie, în capacitatea statului de a lupta cu corupţia și, cu atât mai puţin, în conducerea de azi a ţării, pentru că statul nostru este sufocat de corupţie și reţele de tip mafiot. Noi nu ne putem pronunţa cu certitudine în privinţa veridicităţii tuturor faptelor expuse în scrisoare, dar, fiind în posesia mai multor informaţii care vizează neregulile din cadrul sistemului vamal, nici nu le putem trece cu vederea. Sperăm că Procuratura Generală, CCCEC și alte organe abilitate cu asemenea împuterniciri, vor cerceta cazurile semnalate aici și vor da un răspuns clar opiniei publice, care este tot mai îngrijorată de dimensiunile la care a ajuns corupţia, dar și de influenţa crescândă a clanurilor mafiote în societatea noastră. Redacţia „FLUX”

Cine controlează vămile şi traficul de ţigări din sudul Republicii Moldova Francu Ruslan Ion, născut la 14.07.1980, în satul Chetrosu, Drochia, a fost adus la postul vamal Cahul-Oancea de către cumătrul său, Vladlen Stadler, în acea perioadă, șef al vămii respective, actualmente șeful Biroului vamal Leușeni-Albiţa, totodată și persoană de încredere a directorului Serviciului Vamal din Moldova (SVM), Tudor Baliţchi. A contribuit, de asemenea, și nașul său de cununie, șeful Postului vamal Briceni, care este și cumătru cu Vladlen Stadler. Numirea acestuia în funcţie s-a făcut cu scopul de a controla vămile din sudul republicii, Stadler controlând vama Leușeni, și pentru a implementa noi modalităţi de contrabandă cu ţigări. Pentru atingerea scopurilor, locotenentului-major Ruslan Francu i s-a permis de către Baliţchi să-și aducă oamenii săi de la vămile din nordul republicii, de la Briceni, unde a activat, inclusiv pe cumnatul său, care lucrează pentru el. Acesta adună sume enorme de bani pentru mituirea reprezentanţilor SIS, ai Procuraturii anticorupţie și MAI pentru zona de sud, ca să poată activa în liniște, acumulând bani pentru conducerea vămii, care ajung mai departe la PLDM. În ce privește persoanele care-l protejează, R. Francu deseori se laudă că el îi hrănește pe toţi și că, neoficial, Baliţchi și Filat i-au încredinţat să controleze toate schemele frauduloase care activează în vămile din zona de sud și că ar cunoaște mai multe persoane influente din ţară, cu care a făcut cunoștinţă pe

linia partidului. Despre Stadler Francu zice că, la moment, îl manipulează, în ultima perioadă vorbind cu invidie despre acesta și afișând că s-a săturat să-i asculte indicaţiile, pentru că, în timp ce el personal își riscă cariera, Stadler se odihnește pe banii lui. De exemplu, el a menţionat că V. Stadler, împreună cu prietenul său apropiat, Veaceslav Turevici, unul dintre cei mai tari producători de ţigări contrafăcute, care are linii clandestine de producere a ţigărilor în Grecia și Bulgaria, au fost împreună cu familiile la odihnă în Cehia, în orașul Karlovy Vary, hotelul HUMBOLT. Foile de odihnă, care au costat câte 5000 de euro per persoană, pentru familia Stadler au fost achitate de Ruslan Francu. Acestuia însă nu i-au fost permise nici măcar câteva zile de odihnă, fiindcă trebuia să facă bani și să supravegheze businessul ilegal. Francu mai spune că ultimii au plecat la odihnă „cifrat”, părăsind ţara prin vămi diferite, dar că el cunoaște totul. El a mai afirmat că cei doi sunt foarte apropiaţi și sunt prieteni de familie. Veaceslav Turevici i-a dăruit recent soţiei lui Stadler un Mercedes ml class, număr de înmatriculare CTT 044 și, respectiv, lui Vladlen Stadler o mașină Scoda Octavia nouă, ca să nu bată la ochi. Iniţial, trebuia să-i dăruiască un Land Rover, însă despre aceasta a aflat Baliţchi și l-a mustrat. Francu îl urăște pe Stadler pentru că, menţionează el, nu destul că-i plătește lunar sume enorme de bani, dar tot el trebuie să-i achite și costurile pentru foile de odihnă. Ruslan Francu a stabilit care sunt persoanele care-l susţin pe V. Stadler și, prin anumite relaţii, a ajuns direct la Tudor Baliţchi și la o persoană influentă din anturajul prim-ministrului

Filat și se așteaptă că, în curând, va fi numit în locul lui Stadler, mărindu-și astfel arealul de influenţă. O parte din banii pe care-i obţine ilicit, R. Francu a menţionat că îi duce lui Baliţchi pentru PLDM, care-l protejează și-l va avansa în funcţie. Referitor la protecţia acestuia, este bine cunoscut faptul că Francu îi plătește procurorului anticorupţie, zona sud, cu care sunt prieteni. Îl are în cârdășie și pe șeful poliţiei economice pentru zona de sud, Beschieru Ruslan. Deși recent acesta a fost avansat în aparatul central al MAI de către noul ministru de Interne, Alexei Roibu (care face parte, la fel, din „echipa” lui Filat și încă de pe când era la Serviciul Grăniceri este la curent cu toate schemele de contrabandă), Francu afirmă că el continuă să participe activ la favorizarea și prosperarea contrabandei cu ţigări, având cota parte în afacere. O parte din atribuţii acesta le-a delegat noului șef al poliţiei economice, V. Baban, o persoană de încredere a ministrului, care l-a și numit în funcţie. R. Francu are organizate două scheme infracţionale prin care își desfășoară activitatea frauduloasă.

încredere a lui Francu; - K AN 673 Opel Omega, se deplasează Negruţă Petru; - CA 4467 HT Honda Prelude, se deplasează Negruţă Petru; - K AR 417; - Un microbuz cu numere de înmatriculare românești, localitatea Dâmboviţa ș.a. Trecerea mașinilor respective prin vamă are loc de fiecare dată la același schimb și în timp foarte limitat. (De exemplu, pe data de 31.03.2011, ora 02.48.58 – 02.49.03, C PD 807, adică în numai 5 secunde transportul a fost verificat, înregistrat și trecut. Și acest lucru se întâmplă de fiecare dată, de nenumărate ori.) Ţigările sunt comercializate în localităţile din zona de frontieră. Vameșii nu verifică mijloacele de transport menţionate, deoarece R. Francu spune că sunt ale unor oameni mari, făcând trimitere la Filat și Baliţchi. În momentul de faţă sunt stabilite locurile unde sunt încărcate acestea cu ţigări și sunt documentate de CCCEC,

Trecerea ţigărilor prin Vama CahulOancea Împreună cu alte persoane (de exemplu, Borș din s. Băcioi, prietenul lui Stadler, care are autocare cu locuri special amenajate pentru contrabanda cu ţigări în Italia, acestea nefiind oprite pentru verificare în vama Leușeni), Francu a procurat mai multe unităţi de transport pe care le-a reutilat și le-a amenajat cu locuri speciale pentru transportarea ţigărilor.

Câteva exemple: - C PD 807, microbuz Iveco Daily, în 2007 a fost adus în ţară de R. Francu și înregistrat pe numele său, cu nr. de înmatriculare BL CW 481și transporta ţigări prin vama de la nord unde activa. În 2010, odată cu venirea în noua funcţie, transportul respectiv fost înregistrat pe Morari Constantin, născut în 1948, pensionar, care nici nu știe

că are microbuz. La volanul acestuia se află, de fapt, o persoană de încredere a lui Francu, Petru Negruţă. Microbuzul respectiv circulă doar în timpul nopţii și este înregistrat ca transport fără marfă. Este interesant că transportul dat traversează frontiera numai prin locul și în timpul în care activează Ruslan Francu. Din momentul numirii lui Francu la sud, Negruţă Petru a traversat vama respectivă cu transporturile lui Francu de peste 100 de ori, de fiecare dată fiind înregistrate ca fiind fără marfă; - K AN 613 Mercedes 315 CDI, înmatriculat pe numele lui Rotaru Alexandru, persoană de

secţia sud. Însă, cel mai probabil, nu va urma nimic, banii murdari din contrabandă urmând să ajungă și la cei din CCCEC.

Trecerea ţigărilor prin vama Giurgiuleşti-Galaţi Același principiu de lucru, numai că alte persoane și alte unităţi de transport – autocamioane. Una dintre cele mai de încredere persoane ale lui Francu în zona dată este Grecu Ion. Acesta se deplasează cu un Jaguar de culoare albă, cu numere de înmatriculare românești. El se ocupă de contrabanda cu ţigări, sub acoperirea colectării și exportului de metal uzat în România, ascunzând în fiecare camion cu metal câte 300 de cutii cu ţigări. Grecu activează 50/50 cu Francu, fiecare având rolul său: I. Grecu aranjează trecerea cu vama românească, iar Francu – cu cea moldovenească. Cei doi au cumpărat împreună o uzină mare la nordul republicii, contra sumei de 1 milion de euro, fiind achitată în bani cash suma de 400 de mii de euro, câte 200 de mii fiecare, restul urmând să fie achitat în timpul apropiat. Uzina a fost procurată pentru dezasamblarea și exportarea metalului uzat, pentru a ascunde, de fapt, contrabanda cu ţigări. Grecu Ion și Francu Ruslan își ascund activitatea criminală sub acoperirea a câtorva întreprinderi: SC „Vasion-Comp” c/f 1006603001773/3400787, „Jeanionintertrans” c/f român 18616314, SC „Grandfox” c/f ro-

mân 18493467. Acestea activează atât pe teritoriul RM, cât și pe teritoriul României, fiind gestionate de Grecu. Recent, R. Francu și-a procurat un apartament de lux în Chișinău, unde urmează să-și aducă familia. R. Francu de multe ori se laudă în companiile în care obișnuiește să consume alcool că are o susţinere enormă în partidul pe care-l finanţează, adică PLDM, și V. Filat. Aceste informaţii au ajuns la urechile lui Tudor Baliţchi, care l-a suspendat temporar din funcţie, până când atenţia de la persoana acestuia va fi distrasă de alte circumstanţe. Dar, deși Francu este suspendat din funcţie, el continuă să supravegheze activitatea ilicită de trecere a ţigărilor peste frontieră prin posturile vamale Cahul-Oancea și GiurgiuleștiGalaţi, deoarece șefii responsabili de tură sunt persoane aduse, la propunerea lui Francu, de la vama Briceni și alte vămi ca să activeze la aceste posturi vamale. (Ex.: Rusu Adrian, Botnari Andrei, Zaim Pavel, Ţîbirnac Ion – cumnatul lui Francu, Buză Ion, Talmaci Marin, Stamati Vladislav, Nistor Eugen.) Astfel, este asigurată continuitatea activităţii criminale, prin intermediul persoanelor sus-menţionate. Exemplu sunt următoarele unităţi de transport care circulă cu regularitate în România, în care sunt ascunse ţigări și care le plătesc vameșilor din echipa

lui Francu câte 150-300 de euro pentru fiecare unitate de transport, la fiecare trecere: VL AF 094 din luna februarie 2011 are 91 de traversări; CH AW 361 din luna martie are 183 de traversări; CH AM 613 din luna martie are 39 de traversări; CH AX 670 din luna martie are 89 de traversări; CH AZ 854 din luna aprilie are 50 de traversări CH AS 978 din luna martie are 71 de traversări; CH AF 850 din luna martie are 164 de traversări: CH AN 870 din luna martie are 44 de traversări: CH AV 427 din luna martie are 66 de traversări; CH AW 775 din luna martie are 28 de traversări; CT 79 BNX; BR 04 BSU; BR 03 TVA, ș.a. Banii sunt acumulaţi de Ruslan Francu. Acesta le spune șefilor de tură că banii sunt transmiși pentru finanţarea PLDM, în legătură cu alegerile locale. Chiar dacă este suspendat din funcţie, Francu se află zilnic la posturile Cahul-Oancea și Giurgiulești-Galaţi și coordonează activitatea ilicită, povestindu-le inspectorilor și altor persoane că se află în concediu de două săptămâni.

Pe lângă faptele menţionate mai sus, în scopul colectării sumelor de bani pentru PLDM, Ruslan Francu se mai laudă că el, împreună cu „oameni mari”, cum ar fi Stadler Vladlen și Baliţchi Tudor, mai patronează o activitate ilicită, și anume schimbarea facturilor la frontieră a autocamioanelor cu marfă care tranzitează teritoriul Republicii Moldova. Unităţile de transport enumerate mai jos sunt înmatriculate în Ucraina și pornesc din Turcia sub acoperirea Carnetului TIR și cu o valoare facturară care depășește 100 000 de euro. Dar la traversarea Republicii Moldova, cu permisiunea lui Francu și Stadler, facturile sunt legiferate cu o valoare de până la 50 000 de euro. Despre aceste acţiuni ilicite, directorul SVM, Tudor Baliţchi, este la curent, dar le tolerează și nu întreprinde nimic, în schimbul sumelor de bani pe care le primește cu regularitate de la cei doi. Primește și alte cadouri de preţ, cum ar fi televizoare Samsung de ultimă

generaţie, la preţul de 30-40 de mii de lei, de la șeful reţelei de magazine Maximum, în schimbul mașinaţiilor făcute de acesta la importul electrocasnicelor. Prejudiciul adus statului este de milioane de lei, o parte dintre care se duc direct în buzunarul acestuia și a celui care l-au numit în funcţie: CE 3769 AO; CE 7884 XX; AB 6788 BE; AB 7878 XT; CE 2961 AO; CE 7558 XX; AB 0848 BE; AB 6790 XT; AB 3088 BC; AB 6788 XT; AB 8300 AM; AB 3988 XT; CE 9816 AK; CE 6767 XX; AB 9588 AH; AB 4608 XT; Aceste acţiuni au loc din anul 2010. Încă o dovadă a legăturii dintre cei trei s-ar putea obţine dacă s-ar pune la control telefonul mobil al lui Ruslan Francu, 079222428, pentru a vedea de câte ori pe săptămână se deplasează acesta de la locul lui de muncă ce se află la Giurgiulești, în timpul orelor de serviciu, la Vama Leușeni, la Stadler, și la Chișinău, la Baliţchi, pentru a duce sumele bănești și a coordona acţiunile sale frauduloase de mai departe. Odată cu lansarea campaniei electorale, Stadler a pus în sarcina fiecărui șef de tură din vama Leușeni să adune fiecare câte 12 mii de euro lunar, iar ultimii au ridicat, respectiv, taxele percepute ilegal de la persoanele fizice și juridice. Cum se vede din cele expuse mai sus, Francu Ruslan și Stadler Vladlen, care conduc și coordonează activităţile ilicite (ex. CONTRABANDA DE ŢIGĂRI) la posturile vamale Giurgiulești-Galaţi și Cahul-Oancea, Giurgiulești-Reni, Leușeni-Albiţa, sunt apropiaţi ai lui Baliţchi Tudor. Acesta, la rândul său, a fost întărit în funcţie personal de prim-ministrul Vladimir Filat, ca persoană de încredere. După cum se vede, Filat ar fi la curent cu schemele expuse aici, protejându-le din umbră.

Actualizare După apariţia pe site-ul FLUX.md a articolului privind schemele de contrabandă cu ţigări (titlul: Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?), am fost contactaţi telefonic de către un domn care s-a prezentat Ruslan Beschieru și care este menţionat în textul respectiv ca una dintre persoanele ce ar fi implicate în contrabanda cu ţigări. Ruslan Beschieru ne-a spus că el nu are și nici nu a avut, în perioada în care a deţinut funcţia de șef al poliţiei economice pentru zona de sud, dar nici după, vreo implicare în schemele de contrabandă cu ţigări. Totodată, el ne-a cerut să scoatem din respectivul text referirea la persoana sa. Pornind de la normele deontologice ale jurnalistului și cele legale, anunţăm public că domnul Ruslan Beschieru respinge categoric implicaţia sa în schemele frauduloase denunţate în investigaţia în cauză. De asemenea, îl anunţăm pe domnul Ruslan Beschieru (am făcut-o și în cadrul discuţiei telefonice) că ne poate solicita dreptul la replică în cazul în care se consideră nevinovat și dorește să dezmintă public acuzaţiile care i se aduc. Mai ales că noi am anunţat din start, în textul introductiv al scrisorii, că admitem că nu toate faptele expuse ar fi sută la sută veridice, mai ales că investigaţia nu este realizată de noi. În același timp, precizăm că nu putem interveni în textul original al scrisorii deoarece acesta nu ne aparţine și vizează un subiect de interes public major. Anunţăm că publicaţia noastră este gata să ofere dreptul la replică oricărei persoane vizată în articolul respectiv. Totodată, suntem în așteptarea unui punct de vedere oficial pe marginea acestui subiect, în special de la instituţiile care sunt vizate în mod direct sau indirect: Serviciul Vamal, Ministerul de Interne, Serviciul de Grăniceri, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei, Serviciul de Informaţii și Securitate, Partidul Liberal Democrat din Moldova, Guvernul, în ansamblu, și premierul Vladimir Filat, în particular. În același context, menţionăm cu regret că, deși au trecut deja 3 zile după apariţia materialului respectiv, nu am avut, deocamdată, nici o reacţie oficială la acuzaţiile ce au fost aduse unui șir de instituţii de stat și responsabili din cadrul acestora.


6

17 IUNIE 2011

Acum 122 de ani, la 15 iunie 1889, se stingea din viaţă, în casa de sănătate a dr. Șuţu, și trecea în eternitate Mihai Eminescu, poetul, ziaristul și omul de cultură. Mii de pagini s-au scris despre viaţa și mai ales opera sa, oscilând între cultul construit pe sintagme de manual, în care osanalele, metaforele tocite prin uz, se înghesuie, sufocând imaginea vie a poetului, și virulenta contestare. Și totuși, la 122 de ani după, modul în care a murit poetul rămâne o enigmă, subiect de controverse. Pe lângă ipoteza asasinării sale prin otrăvire cu mercur chiar de către cei care ar fi trebuit să îl trateze sau a uciderii sale de către un „coleg” de ospiciu, mai există varianta morţii sale ca o consecinţă fatală a contractării sifilisului. Oricare ar fi adevărul, statuia lui Eminescu nu coboară de pe piedestal, nu se năruiește, nici nu este ciuntită, iar el poate fi și contestat, dar și pentru asta trebuie atent citit și recitit. 15 iunie, ziua sfârșitului pământean al pământeanului Eminescu și ziua intrării sale în neuitarea românilor. Ziariștii și-l amintesc sau ar trebui să o facă și întrucât este spiritul tutelar al îndeletnicirii și misiunii lor. Să încercăm, bunăoară, să-l cunoaștem pe gazetarul Eminescu și să-i înţelegem locul în lumea presei romanești. Să nu ne lăsăm descurajaţi de zeflemeaua, îndreptăţită de altfel, a lui George Călinescu la adresa celor ce-l văd pe Eminescu primul și cel mai mare în toate.

EDI|IA DE VINERI

Reconstituiri

Despre ce a scris gazetarul Eminescu, despre cuprinderea tematică a publicisticii sale, exegezele și datul cu părerea în texte însumează un material mai mare decât voluminosul corpus al scrierilor sale în presă, de la 1870, când a început-o ca ziarist ocazional la „Albina” și „Federaţiunea”, din Pesta, la 1888, când a acceptat conducerea revistei „Fântâna Blanduziei”, cu apogeu prelungit în anii 1877-1883, ani și de neagră, dar sublimă salahorie la „Timpul”. Ne interesează, acum și aici,

Eminescu, modelul dintâi al ziaristului român nu ce a scris, despre ce a scris, ca ziarist, ne interesează pentru ce a scris și cum a scris. A fost un împătimit al meseriei, chiar dacă a intrat în ea de nevoie, iar istovitoarea muncă de gazetar i-a răpit mult din truda creaţiei poetice, ba, mai mult, i-a înrăutăţit starea sănătăţii, i-a însoţit agonia și i-a grăbit moartea. Căci Eminescu a fost un sacrificat și al gazetăriei („Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!”). A lucrat la un ziar de partid, ziar influent al unui mare partid al vremii, dar s-a exprimat întotdeauna în nume personal („Și mai potoliţi-l pe Eminescu!”, îi scria un lider al partidului lui Titu Maiorescu). De la alt ziar, „Curierul de Iași”, venise la „Timpul”, pentru că nu voise să scrie un articol comandat, de laudă pentru un oarecare. A fost corector, redactor și redactor-șef și a fost, mai ales pe timpul verilor, el singur, întreaga redacţie a unui cotidian. Nu a lucrat însă, în nici o împrejurare, superficial, avea respect egal pentru orice cuvânt scris și tipărit. Presei îi vedea un rol formativ,

fără a încerca să-și impună, decât cu argumente, propria opinie: „Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creșterea morală a generaţiunii tinere și a generaţiunii ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea dintâi, dar la cea de a doua sufletul meu ţine ca la el însuși”. A fost ziarist prin excelenţă politic, dar, remarca George Călinescu, „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-și sprijine doctrina pe economic”. Afirmaţie cam categorică, dar care vorbește de profesionalism și temeinicie. Pe tema România, tânăra Românie, în cuprinsul geopolitic de la Dunăre și Marea Neagră, un cercetător a numărat, ca surse de documentare, 65 de publicaţii străine, agenţiile de presă Wolf, Reuter și Havas, documente istorice și declaraţii politice ale zilei. Iar pe atunci nu era nici Internet, nici Biblioteca Academiei. Ziaristica politică e plină de capcane și tentaţii, e predispusă la ipocrizie, la minciună, la meschinărie. Dar gazetăriei eminesciene îi sunt străine toate

70 de ani de la deportările românilor din Basarabia şi Bucovina Muzeul Naţional de Istorie a României a vernisat duminică, 12 iunie, expoziţia „70 de ani de la deportările din Basarabia și Bucovina de Nord din 12–13 iunie 1941”, însoţită de o conferinţă susţinută de E.S. Vasile Soare, fostul ambasador al României în Kazahstan (2002–2008). După cum se cunoaște, Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecinţe tragice pentru populaţia românească din Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa și sudul Basarabiei. Anexarea acestor provincii românești de către URSS la 28 iunie 1940 a fost urmată de măsuri represive și de deznaţionalizare a românilor basarabeni și bucovineni de către regimul stalinist – deportări în masă și trimiteri la muncă forţată în Siberia și Kazahstan în anii ’40 –’50 a zeci de mii de persoane, unele dintre acestea ne mai întorcându-se niciodată. Conferinţa susţinută de Vasile Soare a abordat cele trei valuri de deportări. Primul dintre acestea a avut loc în 12–13 iunie 1941, când din Basarabia și nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29 839 de persoane, dintre care 5 479 fiind arestate („membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare și alte elemente antisovietice”) și 24 360 au fost deportate. În gările de unde au fost transportaţi, cei arestaţi au fost separaţi de familii și trimiși la destinaţii diferite. Ulterior, ajunși în lagăre, aceștia au fost supuși unei represiuni dure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”. Românii din Basarabia și Bucovina au fost deportaţi în vagoane de vite către Siberia și Kazahstan. Cel de-al doilea val s-a desfășurat în 6-7 iulie 1949. Operaţiunea, denumită conspirativ „IUG” (Sud), s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc, din 6 aprilie 1949, „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane și românești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11 280 de familii cu 40 850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”. În fapt, au fost deportate 11 293 de familii, respectiv 35 796 de persoane, din care 9 864 de bărbaţi, 14 033 de femei și 11 889 de copii. Ultimul val, din 1 aprilie 1951, a constituit operaţiunea numită conspirativ „SEVER” (Nord). Aceasta a fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al URSS Nr. 1290 –467cc, din 6 aprilie 1949, completată cu Hotărârea Consiliului de Miniștri al URSS nr. 667–339cc, din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a membrilor sectei ilegale antisovietice a iehoviștilor și membrilor familiilor acestora, în total 5 917 persoane”. Au fost arestate și deportate în Siberia 723 de familii, respectiv 2 617 persoane, dintre care 808 bărbaţi, 967 de femei și 842 de copii.

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

acestea, căci gazetarul știe pe ce teren minat lucrează: „Caracterul obștesc al luptelor din viaţa politică a românilor nu sunt lupte de idei, ci de persoane”. Se exprima direct, formula „adevărul curat, spus neted”, nu „mai cu înconjur” și recunoștea că folosește „pentru orice idee expresia cea mai exactă posibil”, fără însă „o intenţie de a ponegri”. Dar e o datorie „a spune ticăloșilor că ticăloși sunt”. Deontologie profesională, s-ar spune astăzi. S-a ocupat, în articolele sale, de toate problemele realităţii romanești a momentului, un moment deosebit de frământat și al începuturilor în multe privinţe, un moment al revoluţiilor și naţiunilor. De fiecare dată s-a întemeiat pe argumente și a transmis un mesaj clar de fiecare dată. Pentru Eminescu, ziaristica are menire obștească, ea e a patra putere în stat, cum avea să se numească mai târziu, e chemată să vegheze la bunul mers al celorlalte puteri în stat. Iar comandamentul suprem al presei, fie ea și politică, de partid, militantă, este adevărul:

Sursa: Roncea.ro

Corneliu VLAD Sursa: ZiaristiOnline.ro

Ion Negru, un codrean cu notele în mână şi cu privirea spre cer Ion Negru este unul dintre exponenţii de vârf al Generaţiei 1989. Învăţătorul de muzică și dirijorul de cor din satul Ţaul, raionul Dondușeni, umbla cu bicicleta din sat în sat, adunând semnături pentru Limbă și Alfabet, chemând lumea la Marea Adunare Naţională, făcând agitaţie pentru candidaţii noștri la funcţiile de deputaţi, iniţial în Sovietul Suprem al URSS, apoi în Parlamentul naţional.

Diplomatul Vasile Soare a prezentat și situaţia etnicilor români care trăiesc astăzi în statele Asiei Centrale (Kazahstan, Kârgâzstan), supravieţuitori ai deportărilor din urmă cu peste o jumătate de veac, urmași ai acestora și alte categorii, pe care i-a întâlnit în timpul misiunii sale diplomatice de 6 ani pe acele meleaguri. Cea mai numeroasă comunitate de etnici români trăiește în Republica Kazahstan. În anul 2000, în această ţară erau înregistrate oficial 20 054 de persoane de etnie română, din care 594 declarate români și 19 460 „moldoveni”. Majoritatea acestora trăiesc în localităţi situate în regiunile din nordul Kazahstanului – Karaganda, Aktubinsk, Akmola, Pavlodar, Kustanai, dar și în Alma-Ata, Shymkent din sudul ţării. La 28 aprilie 2005, în orașul Karaganda, la iniţiativa ambasadorului României în Kazahstan, Vasile Soare, a fost înfiinţată și înregistrată juridic Societatea Culturală Română „DACIA”, care astăzi desfășoară o activitate susţinută pentru păstrarea identităţii naţionale a etnicilor români din Kazahstan. Comunităţi românești, neorganizate în asociaţii culturale, trăiesc astăzi și în Kârgâzstan (circa 800 de persoane), Uzbekistan (circa 1 000 de persoane) și Turkmenistan (circa 2 000 de persoane), mai informează Muzeul Naţional de Istorie al României. Totodată, la Chișinău, doctorul în istorie Ion Varta și-a lansat cartea intitulată „Deportările în masă din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească – 13-16 iunie 1941”. În lucrarea sa, autorul prezintă documente și liste întregi de persoane care au fost expulzate forţat de organele represive sovietice. Ion Varta, cunoscut drept un militant al istoriei nefalsificate, a menţionat că volumul de documente este o contribuţie a sa personală și a soţiei sale, Tatiana Varta, în vederea elucidării adevărului istoric despre evenimentele tragice din iunie 1941. Autorul celor circa 400 de pagini ale cărţii susţine că numărul de documente prezentate în studiu este destul de modest, deoarece o bună parte din acestea au fost pierdute pentru totdeauna. Lansarea cărţii s-a desfășurat la Biblioteca Naţională din centrul capitalei în cadrul unei conferinţe știinţifice dedicate împlinirii a 70 de ani de la primul val de deportări ai locuitorilor Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. La conferinţă au fost prezenţi și unii oficiali moldoveni, istorici și profesori universitari.

„Lupta noastră de căpetenie e o luptă pentru adevăr”. Nu va fi fiind Eminescu singurul gazetar român însufleţit de asemenea convingeri, dar aura de înaltă spiritualitate pe care i-o conferă creaţia sa poetică îl instituie ca model dintâi pentru ziaristul român din orice vreme. Nu oricare ziarist de azi și de oricând poate scrie „Luceafărul”, nu oricare poate limpezi într-atâta limba română, nu oricare poate avea un verb atât de incandescent, nu oricare este pe deplin imun la concesii. Cu aceste virtuţi, și atâtea altele, Eminescu este și ziarist nepereche. Pereche cu Eminescu, în ziaristică, nu putem fi, dar pe urmele acestui „prim-redactor” al românilor nu ne rătăcim de calea cea dreaptă a presei.

Ion Negru reprezintă un caz tipic al romanticului invincibil, al luptătorului pentru cauza naţională, inspirat din faptele de glorie ale înaintașilor noștri. Fascinaţia istoriei naţionale, asumată integral, trăită pasional, studierea febrilă, până la lacrimi, cu patimă și ardoare, a culturii românești, retrăirea dureroasă a vieţii și operei „apostolilor Neamului” au aruncat această fire vulcanică la cele mai înalte culmi ale trăirilor sufletești. Ca om de o elevaţie intelectuală deosebită și de o delicateţe sufletească aparte, Ion Negru a suferit din plin starea de sufocare sub regimul sovietic, teroarea totalitară și deznaţionalizarea afectând-l până în cele mai adânci coarde sufletești. Decenii la rând, el, ca atâţia alţi fii ai acestui pământ năpăstuit, a practicat în mod exemplar „rezistenţa prin cultură”, altoindu-le copiilor și ţăranilor din sat dragostea faţă de valorile naţionale. Muzica, cântecul coral, folclorul, literatura erau armele acestui războinic de pe frontul supravieţuirii fiinţei naţionale, supuse unei cumplite asimilări. Perestroika, acea relaxare a dictaturii, a reprezentat și pentru el o șansă a vieţii lui de a-și dezrobi neamul, de a se ridica din genunchi și a recuceri drepturile politice și culturale. Riscul cotidian, înfruntarea făţișă a regimului a devenit pentru Ion Negru o stare permanentă, o condiţie fundamentală a existenţei, care i-a dat vieţii lui un rost suprem. Eram puţini și temerari, sfidam cu entuziasm și bucurie toate primejdiile și ameninţările. El, alături de Simion Suhalitca și Andrei Ţurcanu, erau cei trei brazi mândri și viguroși, care reprezentau nucleul de aur al mișcării de emancipare naţională de la Dondușeni. Nelipsiţi la toate mitingurile, demonstraţiile și cenaclurile din Chișinău, cei trei, alături de alţi bărbaţi vrednici ai Neamului, care puteau fi număraţi pe degete în fiecare raion, au făcut posibilă ridicarea unui val al mișcării populare de o forţă neașteptată chiar pentru organizatori. Acum 23 de ani, la 3 iunie 1988, se producea Congresul Mișcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării. Era prima organizaţie politică de rezistenţă faţă de regimul comunist după multe decenii, când bărbaţii care s-au ridicat la luptă împotriva dictaturii au fost împușcaţi,

deportaţi, băgaţi în pușcării, degradaţi social. În acele zile de fierbere generală, nimeni dintre noi nu știa ce va urma. Nimeni nu putea prezice câte zile mai avem pentru a lărgi spaţiul libertăţii, pentru a ne aduna, când în stradă, când în săli, când prin satele noastre, pentru a cere, a smulge din mâinile regimului drepturile noastre firești. Au urmat sute de demonstraţii neautorizate, campania de colectare a semnăturilor pentru Limbă și Alfabet. A urmat ziua de 20 mai 1989, când am fondat Frontul Popular din Moldova, apoi 27 August 1989, când s-a produs miraculoasa Mare Adunare Naţională, apoi 31 August, când am obţinut Limba de Stat și Alfabetul Latin. Apoi primăvara anului 1990, cu primele alegeri democratice pentru Parlamentul Moldovei, apoi 27 August 1991, când s-a proclamat Independenţa. Ion Negru poate să spună cu mândrie urmașilor și elevilor săi: „Și eu am fost acolo!”. El a fost primul președinte al filialei noastre teritoriale Dondușeni timp de mulţi ani de zile. Cine nu a fost cu el și cu atâţia alţii în vâltoarea acelor evenimente nu știe ce este stare de fericire deplină, absolută, ce este bucuria unor victorii pașnice, obţinute de un popor de ţărani, asupra cărora plana blestemul resemnării, a falsului mioritism, a vorbei neghioabe „capul plecat sabia nu-l taie”. Ion Negru, ca și toţi cei care au trăit satisfacţia aleasă a marilor împliniri, dar și amarul marilor înfrângeri și pierderi, care au urmat fascinantei perioade 1988-1991, este un avantajat al sorţii. El privește cu milă și mahnă la insectele sociale din jur, care se închistează în „raiul filistin” redus la obsesia supravieţuirii prin lașitate, căpătuială și îmbuibare. El știe bine că face parte din acea cohortă de „veterani” uitaţi și marginalizaţi pe nedrept de puzderia de parveniţi, care au transformat politica într-o meserie degradantă. Omul care a pus pe altarul Neamului propria tinereţe și sănătate, a trăit, a rămas întotdeauna fidel unor principii morale neclintite, adevărate virtuţi ale celor care respiră, modest și senin, starea de luptători. El știe bine ce înseamnă să servești o cauză majoră, cum să aperi valorile care îţi sunt dragi mai mult decât propria viaţă. Acest exponent de excepţie a Generaţiei 1989 poate repeta cu ușurinţă, după Radu Gyr, „Noi nu am avut tinereţe”. Fapta unor oameni ca el nu este urmată de aplauze, lauri și onoruri. Locul vechilor luptători a fost preluat cu abilitate de parveniţi, lichele și nulităţi. Ei nu primesc distincţii de stat, nici mulţumiri de la semeni. Iar atunci când nu sunt huliţi, sunt daţi uitării. Și singurul remediu împotriva mahnei și deznădejdii este înţelegerea profundă a faptului că ai făcut ce trebuia să faci. Așa cum învaţă înţelepciunea creștină: „Fă bine și nu aștepta răsplată.” Radu Gyr, cu cei 21 de ani de pușcărie politică, a fost condamnat la moarte pentru o poezie. Apoi, după un an de așteptare, în celulă, legat

în lanţuri de mâini și de picioare, a fost anunţat că pedeapsa cu moarte i se substituie cu privaţiune de liberate pe viaţă. Mi-am amintit de el tocmai pentru că anume poemul de la care i s-a tras acea faimoasă condamnare exprimă perfect motivaţia profundă, intimă, care l-a animat pe Ion Negru să se ridice în picioare și să-și urle durerea și setea de Libertate. Să îl mai citim odată împreună.

RIDICĂ-TE, GHEORGHE, RIDICĂ-TE, IOANE! Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru patule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanţuri, pentru cântecul tău ţintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mania scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tapsane o claie de zări și-o căciula de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane și zărzării ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ţi ies înainte, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii! Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Și sus, spre lumina din urmă-a furtunii, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ion Negru, cu sufletul brăzdat de cicatricele memoriei, a înţeles că Istoria tragică a Neamului nu trebuie doar cunoscută, ci și trăită vibrant. Bunul Dumnezeu i-a oferit rarisima șansă să participe la făurirea ei. Binecuvântaţi fie părinţii care i-au dat viaţă, binecuvântat fie satul lui natal, Vălcineţ, raionul Călărași, unde a văzut pentru prima dată lumina zilei. Suntem vecini cu satele, al meu este Hirova, același raion. Iar codrenii nu se lasă bătuţi cu una, cu două. Sâmbătă, 18 iunie, bunul meu prieten și camarad de luptă, Ion Negru, împlinește 70 de ani. Am fost surprins să aflu că între noi sunt tocmai două decenii. Eu îl consideram de-o seamă cu mine. Și chiar suntem. Pentru că și eu am fost acolo. Deunăzi l-am vizitat împreună cu Simion Suhalitca. În locuinţa lui mică dintr-un bloc din satul Ţaul, el e înconjurat de cărţi, de ziare și mai ales de note. Profesorul de muzică nu se lasă. Învaţă elevii care deprind de la el nu doar cultură, dar și trăire adâncă a destinului naţional, și dragoste pentru idealuri măreţe. Dragă frate Ioane, te știu cam mâhnit în ultima vreme. Nu dispera. Noi nu am făcut degeaba umbră pământului. Poate alţii nu știu și nu înţeleg ce a fost pentru noi acea vreme de mult apusă. Dar între noi, prietenii, știm bine cât de mare a fost bucuria participării împreună la cele întâmplate odinioară. Sus fruntea, Ioane, nu e mult până departe. Destinul nostru este unul împlinit. Iar lupta continuă. Prin tinerii pe care i-am ridicat împreună. Și nu uita:

„Sus ne-așteaptă vulturii, în ciocuri cu cununa spaţiilor sfinte.” (Radu Gyr. Jnepii)

Iurie ROŞCA


FLUX EDI|IA DE VINERI

17 IUNIE 2011

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

DECLARAŢIA SEECP:

“Libera mişcare a persoanelor - valoare majoră pentru dezvoltarea democratică a regiunii” “Procesul de liberalizare a vizelor, care confirmă una dintre cele patru libertăți fundamentale pentru UE - libera mișcare a persoanelor - trebuie să fie privit drept o valoare majoră pentru dezvoltarea democratică a regiunii”, se menţionează în declaraţia finală adoptată în cadrul celei de-a 9-a conferințe a Președinților de Parlamente a Procesului de Cooperare a Europei de Sud-Est. La această conferinţă a participat și o delegație din Republica Moldova, condusă de prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

În textul Declarației se menționează că cea mai bună modalitate de a menține stabilitatea în regiune este de a încuraja și promova cooperarea mai strânsă dintre statele din regiune, inclusiv oferirea unei perspective clare de aderare la UE. În acest context, declarația cheamă toți reprezentanții statelor participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est să contribuie la elaborarea unei

noi platforme instituționale parlamentară a Procesului de Cooperare în Europa de SudEst ținând cont de interesele și prioritățile regionale. De asemenea, participanții la conferinţă au salutat progresul Croației, care a încheiat procesul de negocieri cu UE, precum și progresul altor candidați potențiali și state ce aspiră să obțină statutul de candidat. În discursul său din prima zi a evenimentului, Vlad Plahotniuc

Dinamica comerţului extern: viitorul arată bine? Comerţul extern continuă să se afle pe un trend ascendent, demonstrând o creștere extrem de robustă. Date l e s t at i s t i ce pentru ianuarie-aprilie 2011 atestă o creștere vertiginoasă de 63% în comparaţie anuală, un nivel nemaivăzut cel puţin din 2005. Importurile cresc iute și ele, postând un avans de 43,9% pentru aceeași perioadă. Aceasta este la nivel cu creșterea record din ultimii 5 ani, observată în 2008, înainte ca efectele crizei economice mondiale să se fi făcut simţite și în Republica Moldova. Totodată, remarcăm că aceste ritmuri de creștere sunt excepţionale și în comparaţie mondială sau regională. De pildă, exporturile globale s-au majorat cu 22,3% în primul trimestru al 2011, iar exporturile din ţările CSI și UE au postat rate de creștere de 28% și, respectiv, 18,6% (exporturile moldovenești au crescut în primul trimestru al anului curent cu 58,2%). În afară de aceasta, ca valoare absolută, atât exporturile, cât și importurile au atins și au depășit valorile maxime istorice din perioada corespunzătoare din 2008. Dacă ne uităm la datele statistice privind indicii valorici și indicii volumului fizic, vedem că expansiunea fizică (a volumului) exporturilor a jucat un rol mai important decât creșterea prețurilor mărfurilor exportate de companiile moldovenești. Aproximativ aceeași situaţie se observă și în cazul importurilor. Ţinând cont că, în ultimul timp, în Moldova nu au fost descoperite rezerve mari de petrol sau pietre preţioase, este firească întrebarea: ce stă în spatele creșterii robuste a comerţului extern, și cel mai important al exporturilor? Bineînţeles, avem de a face cu o suită de cauze: În primul rând, comerţul extern continuă să se recupereze urmând recuperarea economică în ţările din regiune. Pentru exporturi aceasta înseamnă recuperarea cererii pentru mărfurile moldovenești pe pieţele externe. În acest caz, recuperarea exportului de metale și deșeuri de metale este cel mai elocvent exemplu. În cazul importurilor, aceasta implică întâi de toate sporirea influxului de remitenţe de peste hotare, care în continuare servesc motorul principal în spatele consumului din economia Republicii Moldova. În al doilea rând, are loc expansiunea geografică („descoperirea” noilor pieţe) a exporturilor moldovenești. Exporturile către pieţele în afara partenerilor tradiţionali, UE și CSI, cresc ceva mai robust la nivel agregat. În al treilea rând, se atestă și consolidarea unor sectoare ale exporturilor, ce până nu demult nu au fost considerate „tradiţionale” pentru Republica Moldova. Întâi de toate, este vorbă de exporturi de „mașini și echipamente pentru transport”, care în mod clar au o creștere robustă și ocupă un loc tot mai mare în exporturile per ansamblu. Ceea ce poate însemna și o schimbare calitativă a exporturilor moldovenești, fiind susţinută și de o creștere pronunţată a investiţiilor în sectorul respectiv (http://expertgrup.org/index.php?go=news&n=194&nt=4). Astfel, putem conchide că convalescenţa comerţului extern se datorează unei serii de factori, unii reflexivi, alții proactivi. Ultimii ar putea servi drept semnale, deocamdată timide, ale unor schimbări calitative ale creșterii economice din Moldova. Totodată, aceste schimbări puţin probabil că ar putea dobândi prezenţa persistentă și decisivă fără abordarea constrângerilor principale pentru creșterea economică din Moldova: infrastructura și capitalul uman … nemaivorbind de aspecte de guvernanţă, precum stabilitatea politică și climatul de afaceri. Alex OPRUNENCO, Expert-Grup Sursa: expert-grup.org

a solicitat sprijinul și solidaritatea țărilor din regiune privind acordarea țării noastre a perspectivei de aderare la UE, atât ca o pârghie valoroasă în implementarea reformelor, cât și ca un catalizator necesar pentru sprijinul public pentru aceste reforme.„Pentru Republica Moldova, ca și pentru majoritatea statelor membre, participarea la procesele de cooperare regională din Europa de Sud-Est reprezintă un cadru important și

indispensabil pentru avansarea sa pe calea integrării europene, precum și o oportunitate de a se afirma drept un partener de încredere în regiune”, a declarat Vlad Plahotniuc. În cadrul lucrărilor conferinței, Plahotniuc a avut întrevederi bilaterale cu dl Vasja Klavora, vicepreședintele Adunării Naționale a Republicii Slovenia, și cu dl Grigorios Niotis, primvicepreședintele Parlamentului Republicii Elene. În cadrul între-

vederilor au fost abordate diverse subiecte, printre care intensificarea relațiilor bilaterale, în special pe dimensiunea parlamentară, extinderea cadrului juridic bilateral și consolidarea relațiilor economice bilaterale. Plahotniuc a adresat interlocutorilor săi invitații de a vizita țara noastră. Ambii interlocutori s-au declarat disponibili să onoreze aceste invitații, urmând să fie stabilite termenele cele mai favorabile.

Care sunt costurile şi pericolele inflaţiei? Conform datelor publicate de către Biroul Naţional de Statistică, inflaţia anuală, exprimată de indicele preţurilor de consum, pentru luna mai a constituit 7%. Până la finele anului curent, acest indicator este estimat să crească până la 8-8,5% pe fondul creșterii preţurilor la produsele alimentare și energetice pe pieţele externe, precum și a recuperării consumului intern și extern. Totodată, nu putem exclude și anumite devieri de la prognoză în cazul înrăutăţirii condiţiilor climaterice și, respectiv, diminuării ofertei interne de produse agricole. Care sunt costurile și, mai ales, pericolele procesului inflaţionist din Republica Moldova?

Contextul general Din start trebuie să remarcăm faptul că actualul nivel al inflaţiei anuale, deși este superior ţintei băncii centrale (5%, ±1,5 p.p.), rămâne a fi destul de mic și chiar atipic pentru economia moldovenească. Spre exemplu, în perioada 2000-2008, preţurile în expresie anuală au crescut în medie cu 13,4%. Cu toate acestea, cele mai multe îngrijorări trezește inflaţia cumulată, care deja la finele lunii mai a atins nivelul de 4,9% – un nivel similar cu cel „tradiţional”. Totodată, creșterea preţurilor are loc pe fondul unei recuperări economice care încă nu este asociată cu ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii. Astfel, la finele primului trimestru al anului curent, rata de ocupare a crescut cu doar 0,8%, rămânând la un nivel destul de redus – 34,6%, iar

rata șomajului a atins nivelul 9,4%. Prin urmare, erodarea puterii de cumpărare, asociată cu fenomenul inflaţionist, agravează și mai mult situaţia socială, și așa precară, a populaţiei. În mod evident, cele mai afectate sunt păturile sărace, care alocă cea mai mare parte din bugetul familiei pentru produsele de larg consum.

Costurile inflaţiei sau cât ne fură „hoţul invizibil”? Costurile directe generate de creșterea preţurilor sunt specifice păstrării banilor în numerar sau în depozitele la vedere. Acestea ţin de diminuarea puterii de cumpărare (sărăcirea populaţiei) și creșterea costurilor de oportunitate (păstrarea banilor lichizi în schimbul

ce, la rândul său, afectează negativ eficienţa politicii monetare.

investirii sau plasării sub forma depozitelor la termen). Luând în calcul că, la finele anului 2010, volumul total al banilor în circulaţie și a depozitelor la vedere a constituit 15720,2 milioane de lei, rata anuală a inflaţiei – 7,4%, iar rata nominală medie a depozitelor atrase în moneda naţională – 7,56%, putem conclude că costul direct al creșterii preţurilor pentru anul 2010 a constituit aproximativ 1257,6 milioane de lei sau 1,8% din PIB.

Concluzii şi recomandări

Care sunt pericolele inflaţiei? Pe lângă costurile imediate asociate cu creșterea preţurilor, aceasta presupune și un șir de pericole pe termen mediu și lung care sunt prezentate în continuare. 1. Distorsionarea activităţii economice. Astfel, pentru industrie efectele benefice de pe urma creșterii preţurilor (asociate cu creșterea veniturilor) se menţin timp de circa 2 trimestre, după care urmează o perioadă lungă de contracţie. O tendinţă similară caracterizează și activitatea agricolă, unde creșterea preţurilor este avantajoasă pentru fermieri o perioadă foarte scurtă de timp. În cazul serviciilor, creșterea preţurilor presupune efecte strict negative, însă magnitudinea contracţiei este practic de două ori mai mică. Per ansamblu, simulările relevă faptul că inflaţia nu poate fi considerată drept un „rău necesar”

relansării economice. Mai curând, aceasta distorsionează persistent activitatea economică datorită erodării capacităţii de cumpărare a populaţiei, imposibilităţii constituirii contractelor pe termene mai lungi de timp, precum și a factorilor enunţaţi în continuare. 2. Scumpirea creditelor. Creșterea preţurilor este una din principalele cauze ale costului înalt al creditelor bancare – o altă problemă cronică a economiei moldovenești. În mediu, creșterea preţurilor cu 1 p.p. contribuie la creșterea ratei reale medii a creditelor cu 0.6 p.p. Aceasta se explică prin faptul că inflaţia implică o redistribuire a resurselor de la creditori spre debitori. Prin urmare, în asemenea

Cursul valutar în plutire liberă – semn al unei strategii de ţintire a inflaţiei autentice? În primele 4 luni ale anului curent, Banca Naţională a Moldovei a făcut cele mai mici intervenţii pe piaţa valutară autohtonă de pe parcursul ultimului deceniu (de când se publică datele respective). În această perioadă, BNM a operat vânzări de valută străină cu echivalentul a 3,5 milioane de dolari în ianuarie și cumpărări de circa 0,4 milioane de dolari în aprilie. Astfel, autoritatea monetară a fost practic invizibilă pe piaţa valutară moldovenească, cursul valutar fiind lăsat în plutire liberă în funcţie de variaţiile cererii și ofertei. Care este esenţa acestor importante schimbări în politica valutară a băncii centrale și cât de justificată este pasivitatea acesteia în contextul volatilităţii sporite și mult mai persistente a cursului de schimb? Majoritatea băncilor centrale recurg la intervenţii pe pieţele valutare în vederea atenuării fluctuaţiilor excesive a ratelor de schimb ale monedelor naţionale. Spre exemplu, în cazul creșterii puternice a cererii pentru valută străină, autoritatea monetară operează vânzări de valută din contul rezervelor valutare internaţionale pentru a evita deprecierea bruscă a monedei naţionale. Luând în consideraţie concentrarea destul de înaltă a economiei moldovenești și, prin urmare, prezenţa unui număr mic de companii mari (ex: Moldova-Gaz) care ar putea influenţa puternic cursul de schimb, BNM, tradiţional, a fost nevoită să intervină pe piaţa valutară. Astfel, până în prezent, am asistat la un regim de curs flotant administrat. În momentul de faţă, asistăm la o abordare diferită a politicii valutare prin care autoritatea monetară încearcă să elimine termenul „administrat”, astfel încât cursul valutar să fie determinat exclusiv de mecanismele de piaţă. Noua abordare a început să fie implementată din 2010, odată cu aplicarea Strategiei de ţintire a inflaţiei, fapt analizat de Expert-Grup în ultima publicaţie MEGA. Astfel, tentativele BNM de a lăsa cursul valutar în plutire liberă este direct corelat cu Strategia de politică monetară pentru perioada

2010-2012, care stipulează expres că „ajustarea sistematică a cursului de schimb valutar poate duce la modificări incompatibile (…) cu obiectivul inflaţiei adoptate”. Prin urmare, noua politică valutară a băncii centrale sugerează tentativele acesteia de a implementa o politică autentică de ţintire a inflaţiei, în care cursul valutar nu este influenţat de autoritatea monetară și servește la atenuarea șocurilor externe. Efectele directe ale acestei noi abordări a BNM este creșterea volatilităţii cursului de schimb. Astfel, deviaţia standard – indicator convenţional al volatilităţii – pentru primele 4 luni ale anului curent a constituit 21,3%, faţă de 17,2% din perioada respectivă a anului precedent.

condiţii băncile aplică prime de risc, care sunt printre cele mai ridicate din regiune, fapt ce explică parţial cauza costului înalt al creditelor bancare și, respectiv, accesul limitat al sectorului real la aceste lichidităţi. 3. Diminuarea confidenţei în moneda naţională. La general, inflaţia nu este nimic altceva decât preţul plătit pentru utilizarea unei anumite valute. Astfel, creșterea preţurilor contribuie nu doar la erodarea puterii de cumpărare a populaţiei, dar și a încrederii în moneda naţională. Aceasta explică nivelul tradiţional înalt al valutizării economiilor populaţiei (circa jumătate din depozitele bancare sunt exprimate în valută străină), fapt

Prin urmare, pericolele creșterii preţurilor, atât sub aspect social, cât și economic sunt incontestabile, fapt ce subminează calitatea și durabilitatea actualei relansări economice, care este asociată cu un pronunţat fenomen inflaţionist. În vederea soluţionării problemei respective este necesară conjugarea eforturilor autorităţii monetare și a puterii executive. Astfel, luând în consideraţie faptul că inflaţia pe termen lung este un fenomen pur monetar, banca centrală, care a adoptat recent strategia de ţintire a inflaţiei, ar trebui să fie mai asertivă în raport cu actualele presiuni inflaţioniste. Dacă autoritatea monetară este responsabilă de problema creșterii preţurilor, atunci Ministerul Economiei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei și alte instituţii de resort ar trebui implicate mai activ în atenuarea problemei nivelului preţurilor. Astfel, înlăturarea unor eventuale înţelegeri de cartel, aranjamente oligopoliste și alte măsuri de protecţie aplicate de unii agenţi economici ar putea diminua esenţial nivelul preţurilor la multe produse alimentare care, la moment, sunt superioare ţărilor din regiune. Adrian LUPUŞOR, Expert-Grup Sursa: expert-grup.org

Creşterea investiţiilor în capital fix – speranţa pentru o creştere economică mai bună

Totodată, este interesant că fluctuaţiile din anul curent, deși se menţin în limite constante, sunt mai înalte și persistente chiar faţă de perioada crizei economice (cu excepţia unor scurte episoade de deprecieri bruște de la finele anului 2008 și 2009) (figura 1). Pe de o parte, aceasta relevă preţul noii politici valutare, care implică mai puţine intervenţii și, prin definiţie, fluctuaţii mai înalte. Pe de altă parte, creșterea volatilităţii ar putea fi asociată cu creșterea puternică a influxurilor valutare în primele 4 luni (creșterea exporturilor cu 63% și a remitenţelor cu 19,7%) și a fluctuaţiilor pe pieţele externe, toate soldate cu aprecierea constantă a monedei naţionale faţă dolarul SUA (figura 2). În ambele cazuri, creșterea volatilităţii cursului de schimb, cel mai probabil, este una temporară. Astfel, în condiţiile unui regim flotant autentic, cursul va ajunge aproape de echilibru, iar actuala tendinţă de apreciere se va atenua pe măsura relansării depline a economiei moldovenești. În concluzie, noua politică valutară denotă eforturile BNM în vederea implementării unei strategii autentice de ţintire a inflaţiei, deoarece „administrarea” frecventă a cursului de schimb este incompatibilă cu obiectivul sau central. Totodată, actuala volatilitate sporită a cursului este una temporară, fiind un rezultat evident al diminuării intervenţiilor pe piaţa valutară, precum și al recuperării robuste a economiei moldovenești. În cele din urmă, un curs valutar aflat în plutire liberă va genera beneficii pentru întreaga economie datorită unei politici antiinflaţioniste mai eficiente a băncii centrale care va putea fi concentrată exclusiv asupra obiectivului său de bază, precum și o confidenţă mai înaltă în moneda naţională.

În primul trimestru al anului curent, procesul de investire în economie a continuat. Ritmul de creștere a investiţiilor în active materiale pe termen lung a revenit la nivelul anilor 2007-2008. Cu siguranţă, aceasta este una din cele mai importante evoluţii economice, având în vedere obiectivul autorităţilor de a trece la acel model de creștere economică bazat pe investiţii, competitivitate și inovaţii. Creșterea a fost însă destul de neomogenă. De fapt, revenirea și avansul puternic s-au datorat aproape în exclusivitate creșterii investiţiilor în utilaje și mașini (cu 60,6%) și în mijloace de transport (cu 73,8%). Astfel, relansarea din sectorul real al economiei este percepută deja stabilă de către agenţii economici care decid să-și extindă afacerile în prezenţa unui potenţial de creștere în sector. Investiţiile în sectorul privat și cel mixt (public și privat) au contribuit cel mai mult la creșterea înregistrată - 90%, acestea fiind finanţate din mijloacele proprii ale agenţilor economici și populației. În același timp, interesul investitorilor străini se epuizează, investițiile în active materiale pe termen lung, finanțate din surse din străinătate, fiind în scădere cu 25%. Astfel, climatul investițional și instabilitatea politică din țară determină dezinteresul investitorilor străini atât în stabilirea afacerii în Moldova, cât și în extinderea afacerilor existente. Investițiile în active materiale finanțate din bugetele unităților administrativ-teritoriale aproape că s-au dublat (creșterea de 85%), asemenea evoluție nefiind surprinzătoare în contextul preelectoral. Chiar dacă trendul ascendent a început încă mai devreme, în 2010, ajunul alegerilor locale a fost o oportunitate bună pentru autoritățile locale să-și arate grija pentru comunitate. Totuși, acestea au un rol nesemnificativ, ponderea lor în totalul investițiilor în active materiale fiind sub 2%. Aparent, lucrările de construcţie și montaj s-au temperat, ritmul de creștere reducându-se comparativ cu T4’10. Astfel, numărul în creștere a locuinţelor date în folosinţă în T4’11 este rezultatul investiţiilor din anul precedent, investițiile în case de locuit fiind în scădere în perioada dată. Totuși, o concluzie exactă nu poate fi formulată pentru că trendul nu este unul stabil și a variat pe parcursul anului. Această publicație apare în cadrul proiectului „Promovarea bunei guvernări prin analiză și prognoză economică independentă”, implementat de ExpertGrup cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova. Informaţiile și concluziile expuse în acest articol aparţin în exclusivitate autorului și nu sunt împărtășite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.

Adrian LUPUŞOR, Expert-Grup

Ana POPA, Expert-Grup, sursa: expert-grup.org


8

17 IUNIE 2011

Eminescu nostru cel de toate zilele…

Tineri din diferite colţuri ale ţării au participat, zilele trecute, la ediţia a XVII-a a Festivalului Naţional “STEAUA CHIȘINĂULUI—STEAUA MOLDOVEI–2011, eveniment organizat cu suportul Fundaţiei Edelweiss.

“Dacă românii recunosc în Eminescu pe cel mai mare poet al lor, e pentru că Eminescu tocmai a știut să exprime în mod remarcabil sufletul ţării sale, traducând cu fidelitate aspiraţiile sau visurile compatrioţilor săi”. Alain GJUILLERMAN

“Când va răsări est Luceafăr pe cerul Daciei, bătrânii ei vor întineri de bucurie, fetele ei vor corona cu flori pe îngerul care va cuteza a lua vălul străin ce le întunecă, feciori-l vor purta în triumf ca pe un mare erou, care au șters macula străină de pe numele românesc, poporul îi va da eterna memoria cu mormânt de neuitare pe care I-l va înălţa inima sa cea recunoscătoare, ca restauratoriul tinereţilor limbei sale.” Simion BĂRNUŢIU, 1853

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Fundaţia Edelweiss a premiat câştigătorii Festivalului „Steaua Chişinăului”

“Eminescu nu s-a încadrat niciodată în timp, în lume și în spaţiu. Poetul care a adunat în rime și în iambi toată durerea și nostalgia acestui popor, n-a scris despre noi, el ne-a creat. Eminescu este strigătul disperat al conștiinţei românești. Și nu întâmplător, în multe case din satele basarabene, întâlnim, lângă icoană, chipul lui Eminescu. Lor, ţăranilor, nu trebuie să le dovedească nimeni că Eminescu este cel mai mare poet pe care l-a dat lumii vreodată pământul

românesc. Ei îl știu pe Eminescu mai bine decât cel mai mare și mai recunoscut eminescolog. Ei îl simt pe Eminescu. Lor nu trebuie să le amintești că sunt români, ei sunt români prin Eminescu, deoarece capodopera lui Eminescu este neamul românesc. Una e să înveţi, să citești și e cu totul altceva să simţi, să-l ai în sânge pe Eminescu”… Revin mereu la Eminescu, dar nu știu și nici nu pot scrie despre Eminescu. Și nici nu înţeleg ce scriu alţii despre Eminescu. Nimeni nu m-a învăţat și nici nu m-a convins să citesc din Eminescu mai bine decât însăși Eminescu. Cele apărute, publicate, scrise, comentate și răsuflate după Eminescu nu mă interesează. Cunosc mulţi Eminescu: Eminescu din școală, Eminescu din facultate, Eminescu din saloanele literare, Eminescu de la teatru, Eminescu din scuarul Sălii cu Orgă. Dar e cu noi alt Eminescu, absolut diferit de cel înfăţișat de alţii. Eminescu nostru cel de toate zilele. Eminescu și punctum. Cel mai bun ce i s-a putut întâmpla neamului românesc, pentru care opera lui Eminescu rămâne în continuare cel mai important și singurul îndrumar de conștiinţă. Liliana POPUŞOI, FLUX

Participanţii au concurat pentru Trofeul Festivalului, care reprezintă simbolul porţilor deschise ale Chișinăului cu Steaua mântuitoare a Betleemului, precum și pentru Marele premiu al Festivalului - 16 000 de lei, oferit de Fundaţia Edelweiss. Anul acesta, participanţii la festival au fost împărţiţi pe două secţiuni: copii (8-13 ani) și tineri (14 – 30 ani), fiecare interpretând câte o piesă în limba română. La ediţia curentă, la secţiunea tineri s-au înscris 18 concurenţi, iar la secţiunea copii - 19. „În numele domnului Vlad Plahotniuc aș vrea să

felicit organizatorii acestui frumos festival, care pe parcursul celor 17 ediţii au demonstrat că sunt întradevăr o pepinieră pentru talentele pe care le avem noi aici”, a declarat Diana Danu, consilierul prim-vicepreședintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc, care este și fondatorul Edelweiss. „Ediţia din acest an e și un proiect social, pentru că mai mulţi copii și tineri defavorizaţi material au fost scutiţi de taxa de participare, astfel încât ne bucurăm că am reușit să facilităm prezenţa lor la acest Festival”, a mai adăugat Diana Danu.

G`ndul s=pt=m`nii “Eminescu ştia foarte bine că Europa nu ar fi interesată de un popor care ar fi maimuţărit ultima modă de la Paris sau de aiurea”. Mircea Eliade

SURSE DE LUMINĂ

În cele trei zile, pe scenă au răsunat, în interpretarea tinerilor participanţi, piese cunoscute, precum „De-ar fi să vii”, de Mihaela Runceanu, „Nebun de alb”, de Emerik Imre, și altele. Premiul Mare la secţiunea „Copii” a fost câștigat de Valeria Engalâceva, din or. Bălţi, cu numele de scenă Lerika. „Emoţiile sunt foarte plăcute. Când au spus că eu am luat Marele Premiu, a fost chiar cel mai mare premiu din viaţa mea”, a spus Valeria. La secţiunea tineri, Trofeul a mers la Doina Bordeianu, care a cucerit juriul, dar și publicul cu o piesă din repertoriul regretatei Mădălina Manole. La solicitarea Fundaţiei Edelweiss, în ultima seară,

după Gala premiilor, în scenă au urcat interpreţii Jozef Ivaska din Austria, și Marcel Pavel din Romania, care i-au bucurat pe cei prezenţi în sală cu recitaluri de excepţie. Fundația EDELWEISS este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor oportunităţi echitabile pentru oamenii talentaţi și dezavantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele fundaţiei se bazează

pe ideea că toţi oamenii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin potenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea programelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fiecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se află entuziasmul, dinamismul și forţa inovatoare, cât și în vârstnici, pentru că ei ne aduc încrederea, înţelepciunea și experienţa anilor.

INTERVIU

Între ACASĂ şi ACASĂ

2027. Dogmele sunt setoase de sânge ca un lup flămând. Lucian BLAGA, poet și filozof român (1895-1961) 2028. De Stati păziţi-vă, nu de mine! Grigore VIERU 2029. Când va buciuma Dumnezeu, Stati nu va ști încotro s-o apuce. În Rusia? Dar nici rușii nu au nevoie de asemenea savanţi! Vasile VASILACHE 2030. Dacă ai venit să mă cumperi, pentru că ai venit apoi pleacă cu venitul tău cu tot de unde-ai venit, venitură! Vasile ROMANCIUC 2031. E o nenorocire pentru om să lase în urma lui o pată de întuneric care îi seamănă. Victor HUGO, scriitor francez (1802-1885) Notă. Dacă vă veţi gândi la V. Stati, nu veţi greși! 2032. Pe Stati l-a desfiinţat ca entitate umană și știinţifică tânăra savantă Eugenia BOJOGA, nepoată și continuatoare a marelui om de știinţă Eugeniu Coșeriu, în articolul ei ”Limba moldovenească” și dicţionarul lui V. Stati”, apărut în ”Contrafort”, nr. 7-8, 2008. În același articol este reprodusă o ”înaltă” apreciere a unui lingvist occidental: Acest Stati trebuie să pască oile. De unde se iau așa tâmpenii de oameni?! 2033. Dușmanul ne-a luat cărţile noastre Și ne-a dat cărţile lui... Nicolae ESINENCU. Cu mortul în spate Notă. Mâzgăliturile lui Stati sunt o ilustrare elocventă în acest sens! 2034. Prins în flagrant delict de minciună, dezinformatorul (V. Stati) se scuză prin încadrarea acesteia în domeniul erorilor – noţiuni complet diferite: eroarea se opune realităţii, pe când minciuna se opune adevărului! Eugen COȘERIU 2035. Iertată fie-mi vanitatea autocitării, dar voi spune mai jos unele lucruri pe care le-am mai spus în acest colţ de pagină, vorba publicistului Bogatu. Țin să subliniez că, de când a devenit ”ideolog al moldovenismului” (M.

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

Nordul Bucovinei, Eminescu şi românii noştri Valentin Mândâcanu

Cimpoi), Stati scrie tot felul de opuri antiromânești, dar tot ce scrie este substanţă nocivă și urât mirositoare, capabilă să pună pe fugă orice fiinţă înzestrată cu simţ olfactiv nealterat. Drept pentru care, un românaș dintre cei prigoniţi în trecut de regimul comunist a alcătuit catrenul: Auzind că Stati screme un tratat pe sacre teme, Zis-a un șofer de rută: - Păi să scrie, nu să pută! Iar un alt ins, demograf de meserie, a explicat dramaticul exod al populaţiei băștinașe către Occident prin același fenomen de natură... olfactivă: Românașii ţin cărarea Spre Apus, cât mai departe, Ca să scape de duhoarea Emanată de V. Stati... Vomele ”știinţifice” ale lui Stati mai sunt și puse în vânzare... Și ”poporul” se adună ciotcă să le cumpere! De aici s-a iscat dialogul: - Ce-i cu-atâta gălăgie, Chiote și frenezie? - Îl cată lumea pe Stati Să-l felicite... la spate! Precizez că acolo se vindea genial de prostescul op al lui Vasile Stati ”Dicţionar moldovenesc-românesc”! 2036. Moldovenismul nu se opune românismului, ci este o formă a lui... Există și moldovenism care își are moralitatea, eficacitatea sa (...). Poţi fi moldovenist fără a fi antiromân. Ba mai mult, poţi fi moldovenist fiind în același timp și român. Român în toată puterea cuvântului. Eugen COȘERIU 2037. Stultorum infinitus est numerus (Numărul proștilor este infinit). Notă. Dicton latin îndrăgit de E. Coșeriu. 2038. Pe Emanuil Cattely (fost prefect al judeţului Bălţi, arestat a treia zi după ocuparea Basarabiei de către zbirii sovietici) îl anchetau enkavediștii cu faimă în meseria lor de călăi. - Cine ești? îl întrebau. - Sunt român, răspundea el. - Ești moldovan, nu român! - Toţi moldovenii sunt români, răspundea Cattely de fiecare dată... Vadim PIROGAN, fost deţinut, în LA, 13 mai 1999 2039. Gigantul Coșeriu a declarat la Bălţi că aberaţiile lui Stati sunt primejdioase pentru umanitate la fel cum gunoaiele spaţiale îi pun în pericol pe astronauţi...

Interviu cu poetul Vasile Bâcu, preşedinte al Societăţii pentru cultura românească „Mihai Eminescu”, redactor-şef al „Gazetei de Herţa” - Luna iunie este pentru tot poporul nostru legată de trecerea în eternitate a poetului naţional Mihai Eminescu. În toate locurile în care amintirea sa este încă vie se organizează diferite manifestări culturale. Ce activităţi intenţionează să realizeze societatea din Cernăuţi care poartă onorantul său nume? - În fiecare an, la 15 iunie și 15 ianuarie, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi organizează manifestări sub genericul „Eminesciana”, care diferă prin structură din an în an. Vom depune jerbe de flori la bustul poetului de la casa lui Aron Pumnul, la monumentul din centrul orașului și în alte locuri legate de amintirea sa. Ne vom strădui ca această dată să fie marcată și prin prezentări de cărţi, întâlniri cu scriitori din România și Republica Moldova, vor fi scrise articole în presa periodică și vor fi vernisate expoziţii de creaţii plastice inspirate de opera eminesciană. - Care sunt modalităţile prin care societăţile culturale românești, cu deosebire cea pe care o conduceţi, promovează cunoașterea vieţii și operei lui Eminescu în rândul românilor, dar și al ucrainenilor din regiunea Cernăuţi? Există în bibliotecile școlare ediţii în limba română și în limba ucraineană ale poeziilor eminesciene? - Nu putem impune nimănui să-l cunoască și să-l iubească pe Eminescu. Am avut fericirea ca personalităţi precum Vitali Kolody a realizat, cu ajutorul lui Mircea Lutic, cea mai reușită traducere a „Luceafărului” în limba ucraineană. În școlile ucrainene se studiază Eminescu la literatura universală. Nu demult am participat la un spectacol oferit de studenţii Liceului de Arte din Cernăuţi, care au prezentat o înscenare bazată pe un reușit montaj de versuri combinate din operele a doi poeţi: Lesea Ukrainka și Mihai Eminescu. A fost un eveniment cultural reușit acest teatru poetic, realizat de tinerii actori, alături de profesorul lor, Grigore Sorocean. În școlile românești, Eminescu este cunoscut, iar în biblioteci există opere ale lui, dar nu în cantităţile dorite și necesare. Mai ales sunt necesare ediţiile de opere complete. Din păcate, nici biblioteca societăţii noastre nu dispune măcar de volumele operelor complete eminesciene. De asemenea, nu există nici studii eminescologice

recente. Ar fi bine ca editurile din România și Republica Moldova să doneze câte un exemplar din operele clasicilor literaturii române, fiindu-ne extrem de utile aici, în regiunea Cernăuţi. - Societatea condusă de către Dumneavoastră realizează un periodic cu rezonanţă eminesciană - „Plai românesc”. Vă rugăm să spuneţi pentru cititorii noștri când a apărut această publicaţie, care sunt condeiele sale cele mai statornice și cine sunt cei care fac mecenat pentru ca ea să poată exista astăzi? Din cauza invaziei presei electronice, dar și a condiţiilor economice dificile din multe ţări europene, dispar multe publicaţii și tocmai de aceea ar fi bine să cunoaștem care sunt urmașii lui Stroescu și Gavriliţă de la Cernăuţi? - „Plai românesc” a început să apară în 1990 prin grija poetului Vasile Tărâţeanu. O perioadă de șapte ani publicaţia nu a apărut. Din 2008, când am fost ales președinte interimar al societăţii, mi-am propus ca obiectiv editarea periodicului „Plai românesc”. Am reușit câte 3-4 apariţii anuale. În 2011 au văzut lumina tiparului două numere. Ne ajută persoane private, dar și conducerea regiunii Cernăuţi, care, printr-un program special, a oferit 23 000 de grivne, o sumă care ne-a ajutat la editarea ziarului. Ne propunem în continuare ca „Plai românesc” să fie difuzat la abonaţi, să aibă o tematică mai bogată, chiar și publicitate. Există mai mulţi jurnaliști care colaborează dezinteresat la această publicaţie, precum Dumitru Covalciuc, Dragoș Olaru, Constantin Ungureanu de la Chișinău, pedagogul Octavian Voronca sau mai tinerii Dumitru Mintencu, Constantin Dascaliuc și Daniela Bâcu. - Fiind prezent la o lansare de carte în sediul societăţii, am văzut că într-un spaţiu relativ mic se desfășurau mai multe activităţi: Corul „Dragoș Vodă” avea repetiţie, erau îndeplinite și dorinţele solicitanţilor de carte românească la bibliotecă, plus pomenita lansare de carte, astfel încât cele câteva încăperi erau solicitate la maximum. Datorită acestei densităţi a activităţilor desfășurate simultan, nu credeţi că aţi fi îndreptăţiţi să primiţi un spaţiu suplimentar? - Nu vrem spaţiu suplimentar decât întreaga clădire oferită de statul ucrainean fără chirie și care a aparţinut Societăţii pentru Cultură și Literatură

Română din Bucovina, pe care societatea noastră o moștenește. Din păcate, în Ucraina nu există o lege de retrocedare a imobilelor, însă sperăm să apară odată cu integrarea acestei ţări în Uniunea Europeană. Densitatea activităţilor pe care aţi văzut-o a fost o simplă coincidenţă. Uneori avem și perioade mai puţin aglomerate. - La Liceul „Taras Șevcenko” din Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureș (România), unde elevii etnici ucraineni studiază în limba maternă, a fost lansat un concurs pentru elevii de alte etnii, ce viza cunoașterea tradiţiilor pascale ale altor popoare. În Ucraina există și sunt încurajate manifestări culturale care fac să relaţioneze tineri aparţinând unor etnii diferite? Vă rugăm să exemplificaţi cu date din regiunea Cernăuţi. - Bineînţeles că sunt încurajate asemenea manifestări. Există diferite proiecte care implică și participarea elevilor, tinerilor din Republica Moldova și România. Societăţile culturale poloneze, evreiești, germane, inclusiv cele ucrainene, se invită reciproc la manifestările lor culturale. Ultimul eveniment de acest tip a fost Festivalul șlagărului polonez, desfășurat pe 2 mai, unde fiecare concurent trebuia să prezinte un cântec polonez și unul aparţinând repertoriului naţional al fiecăruia. Au fost și participanţi de etnie română și au avut rezultate bune. - În Cernăuţi își desfășoară activitatea mai multe asociaţii culturale și profesionale românești. Românii sunt a doua minoritate etnică din Ucraina, după ruși. Cum sunt ei văzuţi de opinia publică din această ţară? - Avem oameni de vază, personalităţi integrate în toate domeniile vieţii social-politice din Ucraina. În mare majoritate suntem văzuţi ca cetăţeni cu aceleași drepturi ca și ucrainenii și cu aceleași obligaţii faţă de statul în care locuim. Am foarte mulţi prieteni ucraineni și din rândurile minoritarilor din Cernăuţi. Ce-i drept, există și o categorie de persoane care cred că am avea prea multe drepturi, însă sperăm că numărul lor va scădea. - Anul acesta, când s-au împlinit șapte decenii de la masacrul cu mii de victime nevinovate de lângă localitatea Fântâna Albă, în România a fost supusă spre dezbatere parlamentară declararea zilei de 1 Aprilie - Zi naţională a memori-

ei românilor victime ale regimului sovietic în nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa și întreaga Basarabie. Există vreo iniţiativă venită din partea organizaţiilor românești din Cernăuţi pentru cercetarea împrejurărilor masacrului, stabilirea corectă a numărului de victime și a vinovaţilor de crima colectivă comisă? - De această cercetare românii din nordul Bucovinei și nu numai ei, ci și ucrainenii (un ucrainean a publicat primul la Moscova documente despre masacrul de la Fântâna Albă) se ocupă de mult. Au apărut sute de pagini despre această tragedie. Cercetările continuă și astăzi, descoperindu-se noi liste ale jertfelor inocente de la Fântâna Albă, Lunca și alte locuri de tristă pomină, unde au avut loc masacre. Sute de pagini de mărturii ale supravieţuitorilor atrocităţilor sovietice au fost publicate în revista „Ţara fagilor”. În fiecare sat s-au făcut troiţe. Societatea „Golgota” are drept scop principal cunoașterea celor ce s-au petrecut atunci. - Revenind la Eminescu, v-am ruga să ne spuneţi ce întreprinde societatea care-i poartă numele pentru ca muzeul dedicat prezenţei sale în casa lui Aron Pumnul să poată fi vizitat cât mai curând?

- Muzeul dedicat lui Mihai Eminescu se află sub jurisdicţia Muzeului Etnografic Cernăuţi și tot prin intermediul acestui muzeu se vor face lucrări de restaurare, care necesită eforturi financiare uriașe - bani de care societăţile românești nu dispun. Sper că se vor găsi mijloace la Ministerul Culturii pentru ca acest lucru să se facă în mod profesionist. Societăţile românești vor contribui cu voluntari sau colecte de bani. E bine că s-a eliberat casa de locatari și vor putea începe lucrările. - Ce planuri de viitor aveţi? - Dorim să terminăm repararea sediului pentru ca societatea să devină un adevărat centru de cultură, cu bibliotecă mai bogată, chiar și cu cărţi în format electronic, cu o sală de calculatoare, una de conferinţe, sisteme multimedia, sală de expoziţii. Dorim ca sediul să fie la un standard mai ridicat, iar în privinţa colaborării, suntem deschiși către oamenii de cultură din Republica Moldova și România, ca și din alte părţi. - Domnule Bâcu, vă mulţumim pentru interviu și sperăm să vi se îndeplinească dorinţele cât mai curând. Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşan, pentru FLUX


FLUX EDI|IA DE VINERI

17 IUNIE 2011

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

13 iunie 1941 – 13 iunie 2011

Comemorare la Stăneşti În noaptea dintre 12 și 13 iunie 1941, trupele NKVD au arestat, în vederea deportării, familii întregi din satele Basarabiei și Bucovinei de nord. Peste 32 000 de persoane de toate vârstele (intelectuali, foști angajaţi ai administraţiei românești, dar și foarte mulţi ţărani înstăriţi) au fost scoase noaptea din casele lor, permiţându-li-se să ia un mic bagaj din care li se luau adesea obiectele utile sau preţioase de către cei veniţi să-i aresteze. Oamenii erau duși cu camioanele sau căruţele la gară, unde erau triaţi pe categorii. Capii de familie au fost trimiși separat în lagărele din partea asiatică a URSS și mulţi au fost acolo executaţi. Tinerii de peste 18 ani au îngroșat rândurile celor care lucrau ca sclavi în

fabricile, uzinele, minele, pădurile sau agricultura imperiului sovietic. Femeile cu copii mici și bătrânii aveau ca destinaţie alte lagăre de muncă în îndepărtata Siberie. Mulţi au murit pe drum, alţii în lagărele de exterminare și foarte puţini au supravieţuit, aceste victime neprimind nici până astăzi vreo despăgubire pentru pierderile și suferinţele îndurate. Jertfa atâtor suflete nevinovate nu a fost uitată de urmașii celor deportaţi și, în localităţile de baștină, se comemorează acele momente tragice. La Stănești, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuţi, a fost organizată o astfel de ceremonie datorită colaborării fructuoase dintre filiala locală și cea din Cernăuţi a Asociaţiei „Golgota” a victimelor represaliilor staliniste, școala din sat și autorităţile locale și regionale. După terminarea slujbei reli-

gioase, preotul Nicolae Topală, parohul Bisericii „Sfânta Parascheva” din localitate, a oficiat un emoţionant Te Deum în memoria celor 154 de deportaţi din sat. Cu fraze pline de înţelepciune, părintele a reușit să reînvie în sufletele credincioșilor momentele groaznice prin care au trecut în urmă cu șapte decenii victimele stăneștene ale teroarei staliniste. Profesorul universitar Ilie Popescu, președintele Asociaţiei „Golgota” din regiunea Cernăuţi, care a fost deportat la vârsta de 7 ani, a trecut de la suferinţele copilăriei sale, moment de mare impact asupra elevilor veniţi în număr mare la acest eveniment, la importanţa cunoașterii cu mai mare exactitate a celor întâmplate atunci, pentru că, după surse documentare diferite, numai din zona Cernăuţilor au fost deportaţi între 13 000 și 20 000 de oameni.

Vă mulţumesc din inimă, domnilor medici! Primăvara care a trecut a fost doldora de flori și vise împlinite încât pentru unii rămâne o frumoasă amintire! Tocmai în acest anotimp am avut inima bolnavă și a trebuit să mă internez la spital. Ce să-i faci dacă inima umană se îmbolnăvește uneori de prea multă frumuseţe, dar și de durere uneori. O boală grea și un verdict al medicilor care au decis că trebuie o intervenţie chirurgicală serioasă... A fost foarte dificilă intervenţia, a durat 8 ore. Acum sunt acasă, dar cu gândul în secţia de chirurgie cardiacă de la Spitalul Republican din Chișinău. Pentru că acolo am simţit că mai există oameni în halate albe care nu uită ce au jurat lui Hipocrate. Câtă căldură, atenţie, bun-simţ au manifestat medicii, infirmierele, tot personalul medical. Niște oameni cu responsabilităţi mari, buni profesioniști și gata să-ţi întindă o mână de ajutor. Lumea noastră încă nu-i pierdută dacă ne mai auzim unii pe alţii când strigăm de durere. Asta a fost concluzia

mea, dar și a colegelor mele de suferinţă cu care am stat în același salon și ne-am ajutat cum am putut. La despărţire am scris cuvinte de preţuire în cartea de sugestii a secţiei, dar am avut o înţelegere, noi, niște femei venite să-și lecuiască inima din diferite colţuri ale Moldovei, să le adresăm un cuvânt cald și prin intermediul ziarului. „Domnilor și doamnelor Doctori, Vă mulţumim pentru că ne-aţi lecuit inimile! Vă rămânem întotdeauna recunoscătoare că aţi ţinut în palmă o inimă plină de suferinţă, dar ne-aţi trimis acasă cu INIMILE SĂNĂTOASE, iubitoare de copii, de soţi, de viaţă. În această lume, totul și toate sunt în armonie: vă dorim sănătate, înţelepciune și o mare de flori! Bunul Dumnezeu să vă răsplătească pentru faptul că nu lăsaţi o inimă bolnavă să împovăreze o mamă, o soră, o soţie, o iubită! Un ocean de recunoștinţă, domnilor doctori Gheorghe Manolache, Sergiu Panarciuc, Vitalie Morozan, Gheorghe Ţurcanu, Tatiana Ion, Maria Petru.” Cu sincere mulţumiri şi preţuire, Anişoara PLEŞCA, satul Văratic, raionul Râşcani

Aleksandr Grigorișin, reprezentant pentru minorităţi din partea administraţiei regiunii Cernăuţi, a arătat că ucrainenii au împărţit aceeași soartă cu românii în perioada de teroare stalinistă și a apreciat pozitiv organizarea unor asemenea acţiuni de comemorare, asigurându-i pe participanţi de sprijinul autorităţilor în acest sens. Președintele Asociaţiei „Golgota” din Cernăuţi, profesorul Octavian Bivolaru, precum și președintele filialei locale al aceleiași organizaţii, profesorul Ion Posteucă, au rostit cuvinte emoţionante despre calvarul îndurat de către cei deportaţi. Profesorul Posteucă a povestit cum o mătușă de-a sa, care a fost deportată împreună cu cei șase copii ai săi, căuta rădăcini comestibile într-o pădure siberiană. Au fost simţiţi de lupi și trei animale începuseră să le dea târcoale. Neștiind ce să facă

într-o asemenea situaţie, femeia și-a strâns copiii împrejur și a început să se roage la Dumnezeu. După terminarea rugăciunii au plecat doi lupi, apoi și al treilea s-a dus fără să le facă vreun rău. Această întâmplare reală, a spus vorbitorul, demonstrează că slujitorii lui Stalin erau mai răi decât lupii, iar cruzimea lor o întrecea pe cea a fiarelor. Primarul Gheorghe Gireadă, descendent al unei familii cu membri deportaţi, un gospodar desăvârșit și un sensibil poet religios, a argumentat necesitatea cunoașterii de către tânăra generaţie a ceea ce s-a întâmplat atunci, pentru ca asemenea lucruri să nu se mai repete niciodată. Un grup de elevi îndrumat de către profesoarele Elena Cârcu și Olga Iaţeniuc au recitat poezii, având ca temă calvarul deportărilor, cele mai multe fiind creaţii ale localnicilor. Trebuie men-

ţionat faptul că satul Stănești este locul de baștină al poetului Vasile Posteucă, care a plecat din calea tăvălugului sovietic și a ajuns profesor universitar în Canada și SUA. Și acum în această localitate bucovineană poezia este la ea acasă, oamenii având un deosebit talent în exprimarea lirică a trăirilor mai importante, autorii versurilor recitate în

biserică nefiind numai oameni de condei, ci gospodari care-și înfrumuseţează astfel puţinele clipe de răgaz. Apoi toată lumea a mers la cimitir, unde Asociaţia „Golgota” a înălţat două monumente alăturate, unul dedicat victimelor deportărilor și celălalt ostașilor morţi în război. S-au depus coroane de flori și lacrimile au

inundat ochii celor ce și-au adus aminte de rudele dispărute acum șapte decenii. Urmașii deportaţilor nu i-au uitat pe cei dragi, care au murit pe meleaguri îndepărtate, fără vreo vină și fără a avea parte de o lumânare sau o cruce la căpătâi. Iuliu-Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Istoria Bisericii noastre în imagini Preotul Roman Braga în lupta spirituală împotriva comunismului

Olga Greceanu - femeia misionară a Ortodoxiei româneşti Olga Greceanu era cunoscută ca o foarte apropiată a Bisericii Ortodoxe, atunci când intra în grupul "iniţiaţilor" de la Rugul Aprins. Iar în acest grup erau acei intelectuali care susţineau cauza Bisericii și trăiau în Biserică.

Este originar din Condriţa Lăpușnei, născut în 1922 într-o familie de credincioși ortodocși. Își începe pregătirea teologică la seminariile de la Cernica, București, apoi Chișinău. În 1947 a absolvit cursurile Facultăţii de Teologie din București, pentru ca un an mai târziu să se înscrie la doctorat. Apropierea de viaţa autentică creștină o începe de la vârsta de 12 ani, când a intrat pe poarta Mănăstirii Căldărușani. Însă vocaţia sa de luptător se va concretiza în timpul facultăţii, când căuta calea pentru a înfrunta ideologia comunistă. Îl cercetează pe Sandu Tudor la Antim, la conferinţele cu miros duhovnicesc ţinute de monahi și intelectuali ortodocși. Sandu Tudor este cel care îl convinge că împotriva comunismului se poate lupta numai cu armele duhovnicești. Totodată, tânărul Braga este implicat în grupul studenţilor de la Teologie care nu puteau accepta instalarea regimului comunist în România. Alături de alţi colegi, precum Antonie Plămădeală, Nicolae Bordașiu sau Paul Munteanu, redactează un manifest intitulat "Fraţi creștini", în care îi îndeamnă pe români să păstreze în post sâmbăta din Săptămâna patimilor, care cădea de 1 mai. La 9 iulie 1948 este arestat, apoi condamnat la cinci ani temniţă grea. A fost trimis la Peninsula-Valea Neagră, în "brigada preoţilor", unde a muncit timp de 582 de zile. La 27 iulie 1953 a fost eliberat.

Olga Greceanu era un membru demn al acestui grup care medita și se ruga încă din vremea Cernăuţilor aflaţi sub oblăduirea mitropolitului Tit Simedrea. Olga Greceanu era cunoscută ca singura femeie care avea binecuvântare de la patriarhul Nicodim, apoi Justinian, de a predica de la amvon, era cea care înfăţișa Scriptura și istoria Bisericii prin zugrăvelile pe care le executa în lăcașurile de cult sau lucrările pe care le prezenta în expoziţiile primite chiar și peste hotare. Olga Greceanu era cea care lupta pentru respectarea femeii, așa cum fusese răscumpărată de Maica Domnului. Având origine boierească, fusese doamnă de companie a reginei Maria. Cu toate acestea, avea o smerenie exemplară, care o situa alături de marile trăitoare ale vieţii creștine. Cu aceeași smerenie a acceptat nedreptăţile regimului comunist ca pe o mare încercare de la divinitate, știind că dreptate i se va face în lumea drepţilor. Adrian Nicolae PETCU, sursa: ziarullumina.ro

Românii ortodocşi de la sud de Dunăre au un Vicar administrativ propriu Decizie istorică cu privire la românii ortodocși din Serbia de Răsărit. Duminică, 12 iunie, Episcopul locţiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix de la Vârșeţ, Doctor Daniil Stoenescu, a înfiinţat un nou post de Vicar administrativ pentru credincioșii români din Serbia, fiind vorba despre românii din sudul Dunării, mai exact din Timoc. Astfel, din 12 iunie, Episcopia Daciei Felix va avea doi Vicari administrativi: unul pentru Voievodina (la nord de Dunăre) și altul pentru Timoc (la sud de Dunăre). Primul Vicar administrativ pentru Timoc (Valea Timocului, Valea Moravei și Homolie) este preotul iconom stavrofor Boian Alexandrovici din Negotin, protopop al Daciei Ripensis și paroh de Mălainiţa și Remesiana. Vicarul administrativ pentru Voievodina este preotul Moise Ianeș, paroh de Straja (Banatul sârbesc), care ocupă această funcţie din perioada dinaintea înfiinţării Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix, când aceasta avea statutul de Vicariat al Patriarhiei Române în Republica Iugoslavia, iar mai târziu în Serbia și Muntenegru. Episcopul Daniil Stoenescu arată în Decizia sa chiriarhală din 12 iunie că apreciază și recunoaște „în mod deosebit întreaga activitate misionară, pastorală și bisericească” desfășurată de părintele Boian Alexandrovici „timp de opt ani de zile, pentru binele românilor/vlahilor ortodocși din Serbia de Răsărit”, exprimânduși „deplina încredere în faptul că

Sfinţia Sa va continua și va spori și pe mai departe toate cele începute, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu binecuvântarea Patriarhiei

Române și cu susţinerea și îndrumarea” arhierească a Preasfinţiei Sale. Românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Serbia, fiind repartizată teritorial în mod inegal. Astfel, circa 30 de mii de români locuiesc în Provincia autonomă Voievodina, la nord de Dunăre, și se bucură de drepturi culturale și naţionale (școli, biserici, mass-media), iar peste 300 de mii de români locuiesc în Timoc, pe văile râurilor Dunărea,

Timoc și Morava, fără a le fi asigurate drepturile culturale și naţionale elementare. Situaţia acestei comunităţi a făcut obiectul dezbaterilor în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care, la 1 octombrie 2008, a adoptat Rezoluţia 1632 (2008) și Recomandarea 1845 (2008), intitulate: „Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina și a minorităţii etnice române din Serbia”. Rezoluţia 1632 (2008) spune, între altele: „Adunarea este conștientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile și organizaţiile religioase din Republica Serbia și se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic și a hotărârilor instanţelor bisericești. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă și cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, așa cum este deja în cazul Voievodinei”. Totodată, APCE le-a cerut autorităţilor de la Belgrad „Să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce privește garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.), punând integral în

aplicare, și pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu; Să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei și Dunării) accesul la învăţământ, la presă și la administraţie publică în limba lor maternă și să le ofere acestora mijloacele de a-și ţine servicii religioase în această limbă; Să identifice și să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanelor din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina”. Până în 1833, când provincia sud-dunăreană autonomă Marginea, populată preponderent de români, a fost anexată de statul sârb, românii din Timoc au ţinut administrativ-bisericește de Mitropolia Ungrovlahiei cu reședinţa la Târgoviște, iar apoi la București. Biserica Ortodoxă Sârbă a promovat o politică înverșunată de sârbizare a etnicilor români din această regiune și s-a opus oricăror revendicări privind folosirea numelor românești și a limbii române în cultul public bisericesc. În ultimele două decenii, mai multe parohii ortodoxe române au fost înfiinţate în Timoc, dintre care prima la Mălainiţa, comuna Negotin, în frunte cu protopopul Boian Alexandrovici. Nota FLUX: Dacia Ripensis este denumirea unei provincii romane care a făcut parte din Dacia Aureliană, organizată pe la anul 283 după Hristos de către împăratul Aurelian, când el a pus pietrele de graniţă și una dintre ele a fost

Părintele Vicar Boian Alexandrovici al Timocului cu Părintele Episcop Lukian Pantelić al sârbilor din România reînnoită de Gaianius, după retragerea lui din Dacia de la nordul Dunării. Ratiaria a fost stabilită drept capitală a Daciei Ripensis (înainte fiind o colonie, fondată de împăratul Traian, în Moesia Superior). Ratiaria se află în Bulgaria, lângă Dunăre, la 17 km sud de Vidin. Capitala servea atât ca sediu al guvernatorului militar, cât și ca bază militară a legiunii romane a XIII-lea, Gemina. După Priscus, Dacia Ripensis a fost o provincie înfloritoare, în secolele al patrulea și al cincilea ale erei noastre. Însă la începutul anilor 440, hunii au cucerit provincia

(înainte de asta având loc câteva conflicte între romani și huni, în urma cărora hunii cuceriseră Castra Martis). Deși provincia a fost redobândită pentru o perioadă scurtă, până la urmă a fost decimată de către avari în anul 586. Pe o notă mai specifică, Aurelian a dezvoltat Dacia Ripensis de-a lungul Dunării, și anume între Moesia Superior și Moesia Inferior. Pe timpul domniei împăratului Traian, multe cetăţi și fortificaţii au fost construite în această provincie. Aceste cetăţi/fortificaţii au inclus Singidunum (Belgradul de astăzi), Viminacium (Kostolaţ), Ta-

nata, Zernis, Doukepratou, Caputboes, Zanes și Pontes. Dacia Ripensis a avut câteva orașe mai mari, în care au funcţionat și centre episcopale, de unde s-a răspândit creștinismul timpuriu. Pe lângă Ratiaria, unul dintre centrele principale era și orașul Aquae, care era și sediu episcopal. La sinodul din Sardica (Sofia de astăzi) în anul 343 este menţionat, între alţii, și episcopul „Vitalis et Daciae Ripensis de Aquis”. Această episcopie este amintită și de împăratul Iustinian în cunoscuta sa novelă numărul 11. Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis este o scânteie vie a creștinismului daco-roman, dând expresie organizatorică bisericească comunităţii numeroase a românilor din Timocul de astăzi, români pe care sârbii și bulgarii îi numesc vlahi și care sunt băștinași în Serbia de răsărit și în cea de nord-est (ca și în Bulgaria de nord-vest). Episcopia Ortodoxă Română a Daciei Felix pentru românii din Serbia există prin iconomie (sau pogorământ de la principiul jurisdicţiei teritoriale), întrucât și la Timișoara există, prin reciprocitate, din 1918, o Episcopie Ortodoxă Sârbă, condusă de un episcop sârb (acum Preasfinţitul Lukian Pantelić), pentru toţi etnicii sârbi de confesiune ortodoxă din România. În prezent, Episcopia Ortodoxă Sârbă cu sediul la Timișoara cuprinde 56 de parohii și 5 mănăstiri, organizate în 3 protopopiate (Arad, Socol, Timișoara). Vlad CUBREACOV, FLUX


10

17 IUNIE 2011

GHIDUL ALIMENTELOR

Conopida

Dacă aveţi musafiri... Salată picantă cu pui, caise şi nuci

Conopida este considerată un bun aliment anticancerigen și detoxifiant al organismului.

Proprietăţi Conţine enzime, proteine și vitamine, toate bune pentru a fi folosită în favoarea unui organism sănătos. Conopida are 21 de calorii, vitaminele C, A, B1, B6, B2, fosfor, zinc, calciu, magneziu, fier, mangan, caroten, cupru, nu are colesterol, nu conţine amidon și poate fi consumată în curele de slăbire.

Uz intern Printre proprietăţile importante ale conopidei se numără prevenirea bolilor de inimă, a atacului cerebral, detoxifierea organismului, bun anticangerigen, antireumatic, energizant natural, analgezic antianemic, oftalmologic, scade nivelul colesterolului și sprijină sistemul imunitar. Datorită conţinutului de fosfor, conopida are un efect benefic asupra dentiţiei. Conopida este benefică și în cazul bruxismului și a altor ticuri nervoase.

Ingrediente: 1 jumătate de pui fript, rece, 6 caise tari, 100 grame miez de nucă, 150 grame frunze de salată asortată, 100 grame tulpină de ţelină verde, 2 linguri ulei de măsline, 4 linguri oţet balsamic, 4 linguri sos de soia light (preferabil cu ciuperci), piper proaspăt măcinat Preparare: Dezosaţi puiul și scoateţi pielea de pe carne. Tăiaţi carnea de pui în fâșii. Tăiaţi ţelina rondele. Scoateţi sâmburele caiselor și tăiaţi-le felii. În patru boluri sau farfurii de servire așezaţi un pat de salată amestecată cu tulpina de ţelină. Adăugaţi carnea de pui și caisele. Amestecaţi ușor. Formaţi un dressing din sosul de soia, oţetul balsamic și ulei și distribuiţi-l egal peste fiecare farfurie. Presăraţi miez de nucă și piper proaspăt măcinat. Salata picantă de pui se servește ca atare, la temperatura camerei, sau scoasă de la rece.

Cartofi umpluţi cu brânză Ingrediente: 4 cartofi medii, 50 grame brânză de vaci, 50 grame unt, 3 linguri de

Conopida este recomandată fumătorilor Persoanele care fumează ar trebui să consume de câte ori au ocazia conopidă, dar și broccoli, fiind două legume ce conţin substanţe anticancerigene. Conopida poate fi folosită gătită sau murată. Dacă nu s-a folosit toată conopida la gătit este indicat să se păstreze la rece împachetată în folie, însă nu pentru mult timp. Atenţie! Persoanelor care au probleme cu glanda tiroidă (hipertiroidă) le este recomandat consumul moderat de conopidă, deoarece predispune la apariţia gușei endemice.

Uz extern Conopida este benefică și în combaterea mătreţei. De asemenea, datorită lipsei de colesterol, a unui indice caloric și glicemic mic și a calităţii sale, această legumă poate fi inclusă în dieta persoanelor care vor sa slăbească sănătos.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Să presupunem că în week-end aveţi musafiri și vreţi să le oferiţi o masă cu feluri mai puţin cunoscute. Reţetele pe care le-am selectat și pe care vi le propunem sunt delicioase și ușor de pregătit.

Consumul acestei legume de cel puţin trei ori pe săptămână previne anemia și reglează tensiunea arterială. Conopida este recomandată persoanelor care vor să slăbească.

EDI|IA DE VINERI

Diverse

smântână, 50 grame brânză de burduf, un vârf de linguriță de chimen măcinat, parmezan, sare și piper Preparare: Spălați bine cartofii. Puneți-i într-o tavă și băgați-i la cuptor la foc mediu 30 de minute. Amestecați într-un bol brânza de vaci cu brânza de burduf. Scoateți cartofii din cuptor. Crestați-i pe lungime și scoateți cu o lingură miezul. Amestecați miezul cu brânzeturile. Mânuiți cartofii cu un prosop pentru a nu vă arde. Adăugați smântâna peste amestecul din miez de cartof și brânzeturi. Încorporați untul cât miezul de car-

tof este încă fierbinte ca să se topească. Potriviți de sare și piper. Umpleți cartofii cu umplutură. Presărați chimenul măcinat. Băgați-i la cuptor încă 10 minute. Cartofii umpluți se servesc calzi, cu parmezan ras deasupra.

Friptură de porc aromată cu vin şi usturoi Ingrediente: 2 bucăţi cotlet, ceafă sau spată de porc (a câte 250-300 grame fiecare), 4 căţei de usturoi, 2 linguri de untură de porc, 1 cană de vin alb sec, 1

lingură amestec de rozmarin, oregano și (opțional) fulgi de ardei iute, 1 foaie de dafin, sare, piper Preparare: Încingeţi cuptorul la 190 de grade (foc mediu). Bateţi carnea, dacă e cazul (dacă are zgârciuri sau dacă feliile

sunt prea groase), cu un ciocan de șniţele sau latul unui satâr. Asezonaţi carnea cu amestecul de condimente, sare și piper. Puneţi bucăţile de carne într-o tavă încăpătoare. Adăugaţi în tavă untura de porc, foaia de dafin, vinul și căţeii de usturoi necurăţaţi, zdrobiţi doar cu latul cuţitului. Acoperiţi tava cu o folie de aluminiu și introduceţi-o la cuptor. Lăsaţi tava acoperită timp de 45 de minute. După cele 45 de minute, scoateți tava din cuptor, dați la o parte folia de pe tavă (cu atenție la aburii fierbinți). Creșteţi temperatura cuptorului la 210 grade (foc mare). Reintroduceți carnea la cuptor, câte 8-10 minute pe fiecare parte, până se rumenește. Friptura de porc se servește ca atare, cu diverse garnituri, cu sosul format în tavă. Dacă sosul a scăzut prea mult, mai adăugaţi o jumătate de cană de vin la finalul preparării.

Tartă cu mac Ingrediente: Pentru aluat: 250 g făină, 150 g unt, 120 g zahăr, 1 pachet zahăr vanilat, 1 gălbenuș

Pentru umplutură: 1 pachet budincă de vanilie, 500 ml lapte, 150 g zahăr, 300 g mac, 1 compot de mandarine, 1 albuș, 1 pachet zahăr vanilat Pentru glazură: 100 g zahăr, 2 linguri zahăr pudră Preparare: Se amestecă rapid făina, zahărul, zahărul vanilat, untul și gălbenușul, până se obţine un aluat nisipos. Se împarte în două, se acoperă cu folie transparentă și se pune la frigider pentru jumătate de oră. Compotul se desface și se lasă la scurs într-o strecurătoare. Pentru umplutură, se prepară budinca de vanilie conform instrucţiunilor de pe pachet, folosind laptele și zahărul. Se lasă să se răcească și se amestecă ușor cu mandarinele tăiate cubuleţe și cu macul fiert jumătate de oră în sucul din compot. Se păstrează la rece până în momentul în care se folosește. Se ia o bucată din aluat, se întinde într-o foaie subţire și se așază întro tavă unsă cu puţin unt. Se pune crema de mac în care s-a încorporat și albușul bă-

Căpşunele, prietenele creierului Căpșunele protejează inima, reduc riscul de cancer, au rol antiinflamator și sunt benefice pentru creier, spun cercetătorii de la Healthy Aging Project din Chicago. Aceștia au descoperit că adulţii care consumă căpșune cel puţin o dată pe lună sunt mai puţin predispuși la declin cognitiv. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul Berry Health Symposium. Argumentele cercetătorilor în favoarea efectelor benefice pe care aceste fructe le au asupra creierului au constat în demonstrarea că, în marea lor majoritate, celulele sunt afectate de diferite tipuri de inflamaţii. Prin consumul de căpșune, se reduce riscul inflamaţiilor și, implicit, creierul este protejat.

Cum să... reutilizezi cafeaua folosită Dacă ești un băutor serios de cafea, există mari șanse să pregătești cel puțin o ceașcă în fiecare zi. Această plăcere îți aduce o cantitate mare de cafea măcinată folosită, pe care o poți considera nefolositoare. Totuși, zațul de cafea este foarte benefic și valoros pentru tine și pentru locuința ta. Iată doar câteva metode prin care poți reutiliza cafeaua folosită:

• Dezodorizează chiuveta Fierbe 5 căni de apă. Pune pe fundul chiuvetei o jumătate de cană de zaț apoi toarnă apa fiartă peste.

• Fertilizează solul Adaugă cafea folosită uscată pe pământul din curte pentru a spori creșterea plantelor (trandafiri, azalea, trandafiri japonezi, arbori cu frunza verde tot anul, camelii).

• Înlătură pisicile și furnicile Dacă vrei să scapi de furnicile care îți invadează casa, aruncă pe cărarea folosită de acestea bucăți umede de cafea. Sau dacă te deranjează pisicile străine care își fac nevoile în grădină, împrăștie peste teren un amestec din zaț de cafea și coji de portocale.

• Întărește culoarea mobilierului Firimiturile de cafea pot fi folosite pentru vopsirea pieselor închise la culoare, mascând astfel petele și zgârieturile. Pune cafeaua într-un ciorap de nylon, leagă-l și scufundă-l într-o ceașcă cu apă fierbinte pentru 10 minute. Colorează apoi părțile de mobilier afectate.

• Sporește strălucirea părului brunet Cât timp ești încă la duș, după șamponarea și clătirea părului, freacă-l delicat cu puțin zaț de cafea. Dacă mirosul te deranjează, folosește apoi balsam de păr.

• Înlătură puricii de pe cățel În timp ce speli animalul utilizează pe blăniță și puțină cafea folosită. Clătește apoi din abundență.

• Împiedică pulberea din șemineu să se împrăștie Înainte de a curăța șemineul, aruncă zațul umed de cafea peste cenușă, în loc să-l arunci la gunoi.

• Construiește lumânări Amestecă ceara cu cafeaua folosită, adaugă un fitil, dă-i forma dorită și…lumânarea cu miros de cafea este gata.

• Dezinfectează Usucă zațul în cuptor, pune-l într-un bol și lasă-l un timp în frigider sau în congelator pentru a înlătura mirosurile neplăcute. La fel poți proceda în cazul dulapurilor sau cămărilor, atârnând un săculeț plin cu zaț de cafea în aceste locuri.

• Încetinește dezvoltarea celulitei Amestecă un sfert de cană de zaț călduț cu o lingură de ulei de măsline. Aplică soluția peste zonele cu probleme, în timp ce stai în picioare. Apoi, învelește locul cu un material care te strânge și stai așa câteva minute. La final clătește cu apă călduță. Repetă procedura de două ori pe săptămână.

Astfel, la femeile care au consumat mai mult de o masă de căpșune lunar pierderile de memorie au fost cu 16,2 procente mai mici decât la cele care mâncau puţine sau deloc.

Printre alte beneficii ale căpșunelor, specialiștii au mai enumerat: • tratarea afecţiunilor hepatice și reumatice. Ei recomandă, în acest sens, 200 g de suc de căpșune, băut timp de zece zile. • reducerea aportului grăsimilor în organism, fiind indicate în curele de slăbit (500 de căpșune de mărime medie conţin numai 100 de calorii). • favorizarea producerii de globule roșii, stimularea metabolismului și creșterea capacităţii de ardere a grăsimilor. • prin conţinutul lor bogat de fructoză, sorbitol și xilitol, căpșunele păstrează nivelul glucidelor și al insulinei din organism în limite normale.

Răsfăţ pentru picioare perfecte Toate doamnele și domnișoarele vor să aibă gambe fine și sexy, cu piele catifelată, o dorinţă realizabilă, de altfel, datorită produselor cosmetice de ultimă generaţie și masajelor propuse de specialiști. Pentru a avea picioare fine trebuie să îngrijiţi cu atenţie două zone foarte sensibile, genunchii și gleznele, care sunt primele afectate, mai ales în cazul în care apar probleme la nivelul sistemului circulator. Pentru genunchi, cea mai eficientă soluţie o reprezintă efectuarea de două ori pe zi a unor masaje speciale, cu mișcări circulare, în sensul acelor de ceasornic, “frământând” pielea pentru a stimula sângele. Pentru a spori eficienţa acestui masaj, puteţi folosi o cremă pentru tonifiere sau una pentru slăbire. Pentru glezne sunt indicate mișcări circulare, “aplicate” de la călcâi până la baza pulpei. Pentru a ajuta drenajul limfatic la nivelul gambelor, descoperiţi noua generaţie de creme și geluri de îngrijire. Având proprietăţi de combatere a celulitei, aceste produse sunt special create pentru a lupta împotriva stratului de grăsime ce se depune pe picioare. Aceste creme sau geluri sunt produse pe bază de cafeină, ceai verde sau alb, alge sau uleiuri esenţiale, care au proprietăţi de dinamizare și remodelare. Se recomandă să fie aplicate în fiecare zi cu mișcări ascendente, începând de la glezne și până pe coapse. Explicaţia pentru această senzaţie ce apare în special în timpul verii este faptul că în interiorul venelor există niște “supape”, care urcă sângele spre inimă. Din cauza căldurii, venele se dilată, iar aceste “supape” nu mai funcţionează așa cum ar trebui și, prin urmare, sângele rămâne la nivelul gambelor. Pentru a evita această neplăcere, medicii recomandă să nu purtaţi pantaloni prea strânși și să nu staţi prea mult în picioare. Este indicat să mergeţi cât mai mult pe jos, pentru a stimula circulaţia sângelui, iar atunci când ajungeţi acasă este bine să vă odihniţi picioarele, spri-

tut spumă cu zahărul vanilat, iar deasupra se pune restul de aluat dat pe răzătoarea mare. Se coace în cuptorul bine încins, la foc potrivit, 25-30 de minute. Când se răcește, se ornează cu glazura de lămâie și câteva mandarine din compot.

Salată de fructe Ingrediente: 1 portocală (sau mandarină), 1 banană, 1/2 grepfrut roșu, 1 mango, 200 gr. căpșuni, 1 lingură zeamă de lămâie sau 2 de lichior, frișcă bătută, iaurt sau smântână pentru servire Preparare: Curăţaţi fructele îndepărtându-le coaja și sâmburii. Tăiaţi fructele în cuburi relativ egale. Amestecaţi fructele într-un vas cu zeama de lămâie și lichiorul. Zeama de lămâie și lichiorul previn oxidarea fructelor. Serviţi salata de fructe din cupe, cu un top de smântână, iaurt sau frișcă bătută. Salata se poate decora cu frunze de mentă sau fructe de pădure.

Controlul natural al paraziţilor din casă Fiecare locuință este vizitată, la un moment dat, de diferite soiuri de dăunători, de la furnici, gândaci până la muște, țânțari sau purici.

Pentru combaterea acestora există soluții și spray-uri otrăvitoare, mai mult sau mai puțin eficiente, însă cu siguranță dăunătoare și pentru organismul nostru. Dacă vrei să elimini prin metode naturale prezența paraziților din casă, folosește remediile de mai jos, care se încadrează în categoria produselor prietenoase cu mediul înconjurător. Prima și cea mai sigură regulă cu care trebuie să începi este să le elimini sursele de apă și hrană. Păstrează bucătăria și baia curate, atât la suprafață, cât și în profunzime. Șterge suprafețele din aceste încăperi, după fiecare spălare, cu o soluție alcătuită în proporții egale din apă și oțet. Îndepărtează petele de apă și repară orice scurgere la robinet.

Pentru a scăpa de furnici: • așază felii de castravete în zonele cu activitate intensă • menta, cuișoarele, lămâia și boabele de cafea sunt, de asemenea, elemente care intimidează furnicile. Plasează-le la intrarea în fiecare cameră • pentru a omorî aceste insecte realizează un amestec dintr-o cană de zahăr, o lingură de borat de sodiu și 250 ml apă. În această soluție îmbibă câteva bile de vată, pe care apoi plasează-le într-un container de plastic cu multe găuri. Furnicile care vor pătrunde în vas vor duce momeala otrăvitoare în colonie și vor muri.

Pentru a scăpa de gândaci:

jinindu-le pe o pernă poziţionată mai sus decât restul corpului. Pentru a stimula circulaţia la nivelul picioarelor, puteţi folosi creme speciale. Acestea sunt produse pe bază de camfor, mentol sau viţă de vie roșie, ingrediente active ce stimulează circulaţia în vene. Aveţi de ales între geluri, care se aplică dimineaţa și seara, sau sub formă de spray, ideale pentru utilizarea în timpul zilei. Pentru folosirea unor astfel de produse, așezaţi vă pe sol, cu picioarele ușor flexate, aplicaţi gelul sau pulverizaţi sprayul pe picior și întindeţi soluţia pe gambă, până la genunchi. Puneţi mâinile de o parte și de alta a piciorului și masaţi pulpa în sus și în jos, apăsând ferm, până când crema intră complet în piele.

Bucătăria ludică

Pielea de pe picioare are în mod natural mai puţine glande sebacee, de aceea are nevoie de îngrijiri speciale pentru a nu deveni aspră. Iată ce trebuie să faceţi pentru a vă păstra pielea fină și catifelată. În primul rând, faceţi un gomaj de două ori pe săptămână, insistând pe zonele mai deshidratate. Folosiţi o loţiune de corp specială, mai grasă decât cea pe care o folosiţi pentru restul corpului, sau, în caz de urgenţă, optaţi pentru creme cu aplicare la rece. Nu ezitaţi să folosiţi loţiuni grase, pentru că pielea de pe picioare are nevoie de cât mai multă hidratare. La sfârșitul “tratamentului” aplicaţi un gel autobronzant sau unul sclipitor, pentru un plus de strălucire. Dacă pielea prezintă mici imperfecţiuni (vânătăi, varice), le puteţi acoperi cu fond de ten.

Îţi plac la nebunie culorile vii? Te simţi un copil în suflet și zâmbești imediat cum vezi buline și forme fără noimă? Înseamnă că cel mai indicat ar fi să-ţi „clădești” o bucătărie colorată, care să te inspire și să-i distreze de minune pe cei mai mici dintre membrii familiei. Până la urmă, gătitul este o joacă, momente care îţi permit să inventezi, cu reguli pe care câteodată vrei să le încalci. Asta poate însemna că cel mai potrivit ar fi să ai un spaţiu colorat, viu, nu cu prea multe reguli. Bucătăria ludică înseamnă imprimeuri, plastic, elemente lucioase, multe sticle colorate, castroane supradimensionate și

evenimentul.ro

• sunt valabile și aici cojile de castravete, considerate un adevărat inhibitor • usturoiul și foile de dafin se înmoaie pe timpul nopții în apă fiartă. Acest lichid se va pulveriza în spatele dulapurilor și de-a lungul bordurii parchetului.

Pentru a scăpa de purici: • usturoiul și oțetul din mere, adăugate în hrana cățelușilor de casă, vor preveni invazia puricilor sau mușcăturile • toarnă câteva cești de apă fiartă peste 2 lămâi tăiate felii și lasă peste noapte. Cu acest lichid și cu un burete spală câinii și pisicile. Puricii vor fi imediat distruși.

Pentru a scăpa de păianjeni: Păianjenii sunt, de fapt, insecte care ajută la combaterea altor paraziți. A avea în preajmă câteva exemplare din acești băieți buni este chiar indicat. Totuși, dacă vrei să scapi de ei, curăță ramele ferestrelor și ușilor cu soluție de lămâie. Muștele pot fi păstrate afară din casă cu ajutorul frunzelor de mentă, dafin și eucalipt. Atârnă la ferestre săculeți plini cu aceste verdețuri. Sau toarnă câteva picături de ulei de eucalipt în apă și pulverizează în jurul ușilor și ferestrelor.

multe ustensile cu care nu știi exact ce se face, dar par utile. Liniile în bucătăria ludică pot fi oricum: curbate, drepte, nehotărâte. Mobila trebuie să fie viu colorată și cu multe spaţii deschise în care să pui tot felul de recipiente simpatice, cărţi și jucării. Fă din spaţiul tău un teren de joacă adăugând un covoraș vesel, cu desene animate sau nu, care să te întâmpine în fiecare dimineaţă cu zâmbetul pe buze. O bucătărie jucăușă este perfectă pentru copilul din tine.

Ce să alegi Pentru podele și pereţi cel mai bine ar fi să alegi gresie și faianţă în culori vii, cum ar fi oranj, verde praz, roz, galben pai sau chiar turcoaz. De asemenea, poţi pune

pe blat și dulapuri oricât de multe plante aromatice, suporturi pentru pâine, linguri din lemn și pahare... cât mai simpatice.

Veselă și înflorată Alege o untieră cu flori și cercuri colorate. Ea este din ceramică și are un stil unic și jucăuș.

Distracţie la shopping Pătrate colorate, palete zâmbitoare și multe accesorii pentru sare și piper. Acestea sunt câteva obiecte pe care le poţi alege pentru cea mai simpatică dintre bucătării. Ele nu sunt doar simple ustensile, ci pot fi amicii tăi coloraţi, care te distrează în fiecare dimineaţă. Încearcă să găsești diverse huse, suporturi sau feţe de masă în cât mai multe culori vii.


FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

20

Luni IUNIE

6.00 ARTelier. 6.30 Portrete în timp. Vasile Iovu, artist al poporului. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Documentar. “Global 3000”. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Conferinţă de presă la CEC. Ediţie specială. 11.30 Vector european. 12.10 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.40 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 14.30 Desene animate. “Fantaghiro”. 17.00 ȘTIRI. 17.35, 4.30 Săptămâna sportivă. 18.05 Sub același cer. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 20.05 Respiro. 20.25 Abraziv. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40 Ghidul sănătăţii tale. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Erudit-cafe. 0.05 Templul muzicii. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 La datorie. 2.50 Music Mania. 5.00 Medalion muzical. Mihai Ciobanu. 5.15 Baștina. 5.45 Calendarul zilei. 6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.32 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinților 23.00 Serial. Narcisa sălbatică. Ep.150 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (“Aurora”) (primul episod) (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu. Ediţie specială 07:10 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 08:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu. Ediţie specială 08:10 Știrile Pro Tv 09:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu. Ediţie specială 09:10 Știrile Pro Tv 10:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu. Ediţie specială 10:10 Teleshopping 10:15 Film: Robin Hood (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Din nou pe pământ (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4012 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.6, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.5, anul IV 01:00 Film: Paznic de temut 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм 23.15 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.40 Премьера. Джереми Айронс в сериале “Борджиа” 0.35 Приключенческий фильм “Вертикальный предел” 2.30 Фильм “Паприка” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Паприка”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 5.20 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15, 22.00 Tezaur folcloric. 16.30 Zestrea românilor. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 2.20 Prim plan. 23.10 Replay. 0.30 Nocturne.. 1.30 La vie en rose. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1094 13:00 FLASH INFO 13:05 LE BBQ DE LOUIS 13:30 AUX FRONTIÈRES DE LA CHINE / Documentaire Khara Khoto : citadelle des sables 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DES RACINES & DES AILES 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction Le principe de transparence 20:20 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 20:55 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Espagne, les pompiers du ciel 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MON ONCLE D’AMÉRIQUE / Cinéma 2:55 ARTE REPORTAGE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

21

17 IUNIE 2011

Programe TV Marţi IUNIE

22

Miercuri IUNIE

23

Joi IUNIE

6.00 Documentar. “În Beijing”. 6.30, 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Accente economice. 10.30 Documentar. “Global 3000”. 11.00 Moldova în direct 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Săptămâna sportivă. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Miniserial. “VETERINARUL” (Italia). Episodul 1. 15.10 Respiro. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Videoteca copiilor. 18.00 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Templul muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 4.30 ARTelier. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” Italia). Episodul 1. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Cultura azi. 5.00 Cinemateca universală. 5.15 Pagini negre ale istoriei. Auschwitz. Polonia. 5.35 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Cinemateca universală. 6.15 Erudit-cafe. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ghidul sănătăţii tale. 10.30 Focus TV. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Sub același cer. 13.00 ȘTIRI. 13.40 Cultura azi. 14.25 La noi în sat. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Documentar. “În Beijing”. 18.05 Russkii mir. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 In memoriam. Lida Istarti. 20.30 Ziua Comemorării victimelor fascismului. Documentar. “Pagini negre ale istoriei. Auschwitz. Polonia”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.30 Din fondul TV Moldova 1. Portrete în timp. Lida Istarti. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Erudit-cafe. 4.30 Știinţă și inovare. 5.00 Lucrări picturale. 5.15 Dor. Program muzical. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. K.I.T.T.Ep.33 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Să te prezint părinților. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Canan – Destin furat. Ep.1,2. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.34 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.3. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.35 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.4. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:15 Serial: Cu un pas înainte (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Nevastă sub acoperire 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4014 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Supravieţuitorul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.8, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.7, anul IV 01:00 Film: Supravieţuitorul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Nevastă sub acoperire (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: 7 ani de căsnicie 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4015 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Răzbunare întunecată 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.9, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.8, anul IV 01:00 Film: Răzbunare întunecată (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Apropo TV (r) 11:00 România, te iubesc (r) 12:00 Serial: Tanar și nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.1, 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4013 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Soldatul 22:25 Profit 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: CSI New York, ep.7, anul VI 00:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.6, anul IV 01:00 Film: Soldatul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.40 Премьера. “Безумцы” 1.15 Олег Ефремов, Олег Табаков, Вячеслав Невинный в фильме “Испытательный срок” 3.00 Новости 3.05 Сериал “Спасите Грейс” 3.45 “Давай поженимся!” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 22.10 Ne vedem la TVR. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptă-mă! 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 1.25 Cu ochii’n 4. 0.25 Perechea potrivită. 2.15 Tezaur folcloric. 5.20 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1095 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ...ET LA MUSIQUE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Le principe de transparence 15:50 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DANS TES BRAS / Cinéma 20:55 FLASH INFO 21:00 DANS LE SANG / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 LE PENDU / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.40 “Белый воротничок” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон 0.55 Евгений Стеблов, Валентина Талызина в комедии “Культпоход в театр” 2.20 Фильм “Поезд идет на Восток” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Поезд идет на Восток”. Продолжение 3.55 Сериал “Спасите Грейс” 7.00 Telejurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 5.20 Profesioniștii. 11.00, 2.10 Teleenciclopedia. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 15.00, 0.20 Perechea potrivită. 16.00, 6.15 VIP confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 1.20 Cu ochii’n 4. 22.10 Salutare, naţiune! 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1096 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Les grands mythes pirates 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’AMOUR À MORT / Cinéma 16:30 FLASH INFO 16:35 DES NOEUDS DANS LA TÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Quel est votre nom ? 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Par amour 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Le principe de transparence 1:35 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00 Cinemateca universală. 6.20 Templul muzicii. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.05 Natura în obiectiv. 10.35 La datorie. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Unda Bugeacului. 13.00 ȘTIRI. 13.40 ARTelier. 14.10, 17.35 Filozoful Dan Puric despre: “Omul frumos”, “Cine suntem”, “Spiritul Răsăritean”. 17.00 ȘTIRI. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10, 2.30 Reporterul de gardă. 20.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor în pedagogie. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Abraziv. 1.45 Improvise quintet. 2.50 Music Mania. 4.30 Itinerare. 4.55 Documentar. “Piaţa Poporului”. 5.15 Evantai folcloric. 5.55 Calendarul zilei.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.25 70 лет назад началась Великая Отечественная война. “Крепость”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 23.20 Ночные новости 23.40 Фильм “День смеха” 1.10 Александр Збруев, Олег Даль, Андрей Миронов в фильме “Мой младший брат” 2.45 Владимир Гостюхин, Александр Калягин, Евгения Глушенко в комедии “В профиль и анфас” 3.00 Новости 3.05 Комедия “В профиль и анфас”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!” 7.00 Tele jurnal matinal. 8.50, 4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00 Garantat 100%. 11.00 VIP confidenţe. 12.00, 17.20, 0.00 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 2.45 Interes general. 15.15, 1.55 Perechea potrivită. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10, 5.20 Salutare, naţiune! 2.45 Interes general. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 LE BBQ DE LOUIS 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1097 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 GRANDES VACANCES CHEZ LES CH’TIS / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Quel est votre nom ? 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Par amour 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LE PENDU / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 SE SOUVENIR DES BELLES CHOSES / Cinéma 23:45 SUPER ORDINAIRE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 PÉTROLE : LE DÉBUT DE LA FIN / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 DOCUMENTAIRE

24

Vineri IUNIE

6 . 0 0 D o c u m e n t a r. “Unde se nasc fluturii”. 6.45 Cinemateca universală. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Casa mea. 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Dunărea, râu european”. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.45 Studio “Art plus” (rus.) 14.15 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40, 4.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.00, 2.30 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Concertul nocturn de la Viena. 23.10 ȘTIRI. 23.20 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 0.50 Respiro. 1.00 TVMi. Știri. 1.45 Music Mania. 3.00 “Un blues autumnal în doi”. Spectacol al Teatrului republican “Luceafărul”. 4.30 Dimensiuni europene. 5.00 “Visul prinţesei Ateh”. Monoperă de Ghenadie Ciobanu. 5.50 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. K.I.T.T. Ep.36 SUA 1982 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (sfârșitul serialului) (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: 7 ani de căsnicie (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dovleacul salvator 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4016 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ultimul castel 23:30 Film: Luptă dublă 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Ultimul castel (r) 04:00 Film: Luptă dublă (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20“Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДО РЕ: Игорь Николаев” 23.30 Открытие 33-го Московского Международного кинофестиваля 0.10 Закрытый показ. Премьера. Лучший фильм Кинотавра-2010. “Перемирие” 2.55 Жаклин Биссет в триллере “Охота на ведьм” 4.25 Фильм “У тихой пристани” 7 . 0 0 Te lejurnal matinal. 8.50 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 23.10 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.25 Telejurnal. 14.45, 3.50 e-Forum. 15.15, 1.10, 5.20 Perechea potrivită. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 2.00 Ne vedem la TVR. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1098 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Montana 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE PENDU / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR / Fiction Le principe de transparence 22:50 MIRADOR / Fiction La spirale du silence 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Quel est votre nom ? 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Par amour 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

25

Sâmbătă IUNIE

6.00 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”. 6.30 Ion Creangă. “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Portrete în timp. Victor Ștefaniuc. 12.25 “Luceafărul”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 13.05 Desene animate.”Fantaghiro”. 13.55 Cuvintele Credinţei. 14.40 Festivalul-concurs Naţional de Muzică Ușoară “Steaua Chișinăului”. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 5.00 Eugen Mamot la 70 de ani. Bună dimineaţa, Soare! Spectacol muzical. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.40, 2.45 O seară în familie. 19.00 MESAGER (rus.) 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Miniserial. “VETERINARUL” (Italia). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Documentar. “Un loc pe-acest pământ...Crasna”. 2.30 Music Arts and Drama. 5.45 Calendarul zilei. 6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.1,2. Turcia 2011 20.20 în puii mei 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 02:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte, ep.3, anul II (r) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Prinţul deșertului 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Prinţese de culoare 17:00 Film: Inelul Nibelungilor, partea a II-a 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Omul Păianjen 23:00 Film: Omul de răchită 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Omul Păianjen (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и з лодеи” 6.40 Приключенческий фильм “Мой домашний динозавр” 8.20 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 70 лет назад началась Великая Отечественная война. Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение” 17.15 Евгений Леонов, Анатолий Папанов, Нина Ургант в фильме “Белорусский вокзал” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.10 Фильм “Белорусский вокзал”. Продолжение 19.05 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.10 “Что? Где? Когда?” 23.20 Премьера. Жан Рено в боевике “22 пули. Бессмертный”1.20 Дневник 33-го Московского Международного кинофестиваля 1.30 Фильм “Спасая Сару Кейн”3.05 Музыкальная комедия “Фантазия на тему любви” 4.30 Алексей Грибов, Михаил Яншин в фильме “Шведская спичка” 5.20 “Играй, гармонь любимая!” 7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor. 9.00, 14.30 Bebe magia. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00, 0.10 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 3.00 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Crucea Roșie. 23.00 Profesioniștii. 1.45 Ţinutul dinozaurilor. 4.35 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Wyoming 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° GEO / Documentaire Chiens, graines de champions 16:00 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

26

11

Duminică IUNIE

6.05 Documentar. “Drumeţii”. 6.35 Miniserial. “VETERINARUL”. 8.10 Erudit-cafe. 9.00 Desene animate. “Fantaghiro”. 9.50 Legendele muziii. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 13.15 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Cinemateca universală. 14.45 Film. “DIVORŢ ÎN STIL ITALIAN” (Italia). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10, 5.00 Eugen Mamot la 70 de ani. Bună dimineaţa, Soare! Spectacol muzical. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis. 20.35 Reporterul de gardă. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 , 2.30 Ziua Internaţională Olimpică. Cursa Olimpică. 21.55 Film. “POVESTEA UNUI CAVALER” (SUA, 2001). 23.55 ȘTIRI. 0.05 O seară în familie. 1.00 TVMi. Știri. 2.50 Festivalul-concurs Naţional de Muzică Ușoară “Steaua Chișinăului”. 4.30 De ce plâng chitarele... Selecţiuni. 4.45 Picturi. 5.45 Calendarul zilei. 6.30 Film artistic 8.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.3,4. Turcia 2011 20.20 Plasa de stele 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert 05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 06:15 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea a V-a) (AP) (romance) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Doamne de poveste (reluare din 22 mai) 02:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 03:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.4, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Prinţese de culoare (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Inelul Nibelungilor, partea a II-a (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Hudson Hawk 17:15 Film: Un tătic grozav 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Armă mortală 3 23:00 Film: Identităţi furate 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Armă mortală 3 (r) 03:15 Film: Identităţi furate (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Алексей Грибов, Николай Крючков, Евгений Леонов в комедии“Спортивная честь”8.20“Смак” 8.55 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30“Пока все дома”11.20“Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 70 лет назад началась Великая Отечественная война. Киноэпопея Юрия Озерова “Освобождение” 14.45 Олег Даль в фильме “Женя, Женечка и “Катюша” 16.10 Иосиф Кобзон, Эдита Пьеха, группа “Фабрика”, Марк Тишман и другие в творческом вечере Александры Пахмутовой 18.15 Премьера. “Валерий Золотухин. “Я устал быть Бумбарашем”. К 70-летию артиста 19.10 Премьера. Валерий Золотухин, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме “При загадочных обстоятельствах” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Какие наши годы!” 23.10 “Познер” 0.10 Дневник 33-го Московского Международного кинофестиваля 0.20 Приключенческая комедия “Лига джентльменов апокалипсиса” 1.50 Евгений Сидихин в боевике “Между жизнью и смертью” 3.15 Сериал “Спасите Грейс” 4.00 “Пока все дома” 7.00 Zestrea românilor. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 0.35 Culoarele puterii. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.20 Sport. 21.10 O dată’n viaţă. 23.35 Garantat 100%. 1.35 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Montana 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:00 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:25 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE / Documentaire “Des Terres & des Hommes” La colère de la mousson 20:55 FLASH INFO 21:00 MAGHREBORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MÉLO / Cinéma 23:50 TRAGÉDIE GROUICK / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 SE SOUVENIR DES BELLES CHOSES / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

MICA PUBLICITATE ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. CV pe adresa: office@consultgrup.eu


CMYK

12

17 IUNIE 2011

17 iunie Evenimente

La 122 de ani de la moartea controversată a lui Mihai Eminescu, încă nu știm totul despre opera sa. Noroc că există însă, pe lângă niște Manolescu și Pleșu sau Patapievici și Cărtărescu, și oameni care studiază în continuare tot ceea ce a scris gânditorul Eminescu, la virgulă. Astfel, eminescologul Nae Georgescu, căruia i-am publicat cartea sa despre Boala și moartea lui Eminescu pe site-ul Mihai-Eminescu.ro, creat de noi la 120 de ani de la uciderea poetului și jurnalistului naţional, a descoperit că versiunea arhicunoscută a poeziei „Criticilor mei”, așa cum apare în volumele editate până acum, nu este cea reală, integrală. Două strofe, cu un conţinut care poate avea o simbolistică aparte, au fost, pur și simplu, cenzurate de Titu Maiorescu la publicarea poeziei. Descoperirea profesorului Nae Georgescu va fi cuprinsă într-o lucrare de referinţă pentru eminescologie, aflată încă în lucru, în care sunt prezentate, inclusiv în facsimil, versiunile originale ale unor poeme comparativ cu cele cunoscute nouă. În premieră, cred, naţională, vă prezint astăzi, de 15 iunie 2011, varianta originală a poeziei „Criticilor mei”, publicată cenzurat în decembrie 1983, la șase luni după arestarea și încarcerarea lui Eminescu, începutul moţii civile a jurnalistului și luptătorului pentru românism, în data fatidică de 28 iunie a acelui an, sub acuzaţia de… nebunie și “terorism”.

Cu albastru sunt redate versurile cenzurate.

CRITICILOR MEI

Decese 1925: Anghel Saligny, inginer, președinte al Academiei Române (19071910) (n. 1854) 1996: Thomas Kuhn, filosof american (n. 1922) 2001: Donald J. Cram, chimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1919) 2007: Gianfranco Ferrè stilist italian.

Și c’o singur-creatoare Trăsătură de condei Unor să le dai viaţă Altor viaţa să li iei.

Multe flori sunt, dar puţine Rod în lume o să poarte, Toate bat la poarta vieţii, Dar se scutur multe moarte.

Pentru-a tale proprii patimi, Pentru propria-ţi viaţă, Unde ai judecătorii, Ne’nduraţii ochi de gheaţă?

E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune.

Ah! atuncea ţi se pare Că pe cap îţi cade cerul: Unde vei găsi cuvântul Ce exprimă adevărul?

Dar când inima-ţi frământă Doruri vii și patimi multe, Ș-a lor glasuri a ta minte Stă pe toate să le-asculte,

Critici voi, cu flori deșarte, Care roade n-aţi adus, E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai de spus.

Ca și flori în poarta vieţii Bat la porţile gândirii, Toate cer intrare-n lume, Cer veștmintele vorbirii.

Mihai Eminescu decembrie 1883

De-unde iei privire clară, Care’n liniște alege, La gândiri menite vieţii Viaţa’n floare să le-o lege.

(ea este citată și anterior de Eminescu, într-o scrisoare către Slavici) Sursa: roncea.ro

CENTRUL de PELERINAJ

ONU: Accesul la Internet reprezintă un Drept al Omului

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2011 <MĂNĂSTIRI <SCHITURI <BISERICI <ICOANE FĂCĂTOARE DE MINUNI <SFINTE MOAùTE

ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) a lansat un raport potrivit căruia deconectarea oamenilor de la internet reprezintă o încălcare a drepturilor omului și a prevederilor internaţionale. Documentul se adresează în special Franţei și Angliei, care au votat de curând legi prin care autorităţile au dreptul de a deconecta de la internet persoanele acuzate de încălcarea drepturilor de autor.

Nașteri 1239: Regele Eduard I al Angliei (d. 1307) 1818: Charles Gounod, compozitor și dirijor francez (d. 1893) 1825: Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (d. 1909) 1882: Igor Stravinsky, compozitor, pianist și dirijor rus (d. 1971) 1932: Sabin Bălașa, pictor, regizor și scriitor român (d. 2008) 1939: Krzyssztof Zanussi, regizor de film, teatru și operă 1947: Paul Young, solist vocal.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

INEDIT. Varianta originală a poeziei lui Eminescu, „Criticilor mei”

CALEIDOSCOP

1473: Călugărul Nicodim de la Mânăstirea Neamţ a terminat “Tetraevangheliarul de la Humor”, lucrare vestită pentru miniaturile sale și pentru că în el se află portretul lui Ștefan cel Mare 1940: Al doilea Război Mondial: Radiodifuziunea Franceză transmite discursul lui Philippe Pétain, președinte al Consiliului de Miniștri, în care se cerea poporului francez să predea armele în lupta cu armatele naziste: “Cu inima strânsă, vă spun astăzi că trebuie să încetăm lupta”. La 22 iunie 1940 a fost încheiat armistiţiul între Franţa și Germania 1944: Islanda anunţă separarea sa definitivă de Danemarca și se proclamă republică - ziua naţională 1950: Medicul american Richard Lawler efectuează primul transplant de rinichi la Spitalul “Mary” din Chicago 1954: România a ratificat Convenţia asupra drepturilor politice ale femeilor adoptată de ONU la 20 decembrie 1952.

EDI|IA DE VINERI

Varia

BUCOVINA úi MOLDOVA

M©n©stireaȱPUTNAȱȱ ȱSf.ȱMareȱVoievodȱktefanȱalȱMoldoveiȱ 1 - 3 iulie 2011

Plecarea spre Suceava: Joi, 30 iunie, ora 19. Sosirea la Chiûinću: Duminicć, 3 iulie, ora 23.

Ziua 1, Vineri, 1 iulie Hramul Sf. Leontie de la RćdćuŖi (Mćn. Bogdana) SUCEAVA: Mćn. Sf. IOAN cel Nou, moaûtele Sf. IOAN cel Nou de la Suceava, Bis. MirćuŖi, Cetatea de Scaun ûi Monumentul lui útefan cel Mare, muzeul de istorie - Sala tronului, RĆDĆUŕI: Catedrala, Mćn. Bogdana (participarea la Hram): moaûtele Sf. LEONTIE, Mormântul ûi monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei, Mćn. PUTNA: Mormântul Sf. Mare Voievod úTEFAN al Moldovei. Cazare: Putna. Ziua 2, Sâmbćtć, 2 iulie Hramul Sf. Mare Voievod útefan al Moldovei Mćn.PUTNA: participare la Sf. Liturghie de Hram, Muzeul, Bis. Dragoû Vodć, Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; Mćn. SIHĆSTRIA PUTNEI; Mćn. SUCEVIŕA, munŖii CARPAŕI: pasul Ciumârna (1100 m.alt.) - popas, Mćn. MOLDOVIŕA: muzeul, Mćn. VORONEŕ: Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA - popas, Mćn. HUMOR - participare la Vecernie. Cazare: Gura Humorului sau Suceava. Ziua 3, Duminicć, 3 iulie Mćn. DRAGOMIRNA: participare la Sf. Liturghie, IAúI: Catedrala Mitropoliei Moldovei ûi Bucovinei, moaûtele Sf. PARASCHEVA, Mćn. Sf. TREI IERARHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR ûi Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui úTEFAN cel Mare ûi Sfânt. (+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 ª(+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.mdȱ

CONCURS

Recunoaşteţi personajul? Dragi cititori,

Redacţia FLUX

Câştigă un abonament la ziarul FLUX

Recunoaşteţi personajul? Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Nume Prenume Adresa Telefon

Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În ediţia din 1 iulie vom anunţa numele celor care au dat cele mai multe răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fiţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Succes!

CONCURS

Concursul s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răspunsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX. Dintr-o confuzie regretabilă, în numărul precedent am indicat publicarea celei de-a 12-a siluete, care, de fapt, a fost a 11. Cea de-a 12-a siluetă, și ultima, o publicăm astăzi.

de la accesul la internet și să se abţină de la adoptarea unor astfel de prevederi, se mai specifică în raportul organizaţiei. Documentul ONU a fost emis în ziua în care o companie de monitorizare a internetului a observat că două treimi din conexiunile la Internet ale Siriei au fost deconectate, ca răspuns al guvernului la protestele din ţară. Autor: hit.ro, sursa: basarabeni.ro

Cursuri particulare de tobe Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru oamenii care vor să facă carieră în muzică, cât și pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Ședinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însușirea acestui instrument (poziţia mâinilor și a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamentul setului de tobe), precum și ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; 079007559

Concursul, la final Dragi cititori,

Concursul constă în identificarea unor personaje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, strada Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

ONU protestează, de asemenea, împotriva măsurilor de blocare a accesului la internet pe baza considerentelor politice. Raportorul Special îndeamnă toate statele să asigure menţinerea accesului la internet în permanenţă, inclusiv în perioade de tulburări politice. În particular, Raportorul Special le solicită statelor să echilibreze legile pe drepturi intelectuale care permit ca utilizatorii să fie deconectaţi

Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” a ajuns la ultima etapă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (6 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (7 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (3 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (6 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); BUDEI Elena din Tocuz, Căușeni (2 răspunsuri); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (7 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (9 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (9 răspunsuri); CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (6 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLESNIC Larisa din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (8 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (8 răspunsuri); FĂRÂMĂ Eugenia din Chișinău (6 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (3 răspunsuri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GÂLCĂ Oleg din Albineţul Vechi, Fălești (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (8 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (10 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUCHIANOV E. din Munteni, Cimișlia (5 răspunsuri); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (8 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (10 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri);

CMYK

MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (7 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (10 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (8 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (11 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (9 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); TRAIAN Virginia din Lopatnic, Edineţ (1 răspuns); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (2 răspunsuri); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (7 răspunsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (11 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (6 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (8 răspunsuri). Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (11 răspunsuri) și VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (11 răspunsuri). Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” este la final. Silueta publicată astăzi în FLUX este ultima dintr-un total de 12. La expirarea unui termen de 14 zile rezervate expediţiei poștale, redacţia va anunţa câștigătorii în ediţia de vineri, 1 iulie. Tot în ediţia din 1 iulie vom publica toate cele 12 siluete cu numele corecte ale personajelor. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX! Redacţia FLUX

17-24 iunie Berbec

Se accentuează unele probleme în relaţia cu șefii, poate pentru că nu aţi găsit curajul la timpul potrivit să deschideţi o discuţie sinceră despre ele. Cu toate acestea, aveţi spor și vor apărea și beneficiile. Vă puteţi îndrăgosti la prima vedere.

Taur Frământările voastre interminabile vizează cariera și tot ce vă aduce poziţia pe care o ocupaţi la locul de muncă. S-ar putea să fie nevoie de schimbări, mai întâi să analizaţi situaţia actuală și apoi să vedeţi ce se poate face acum.

Gemeni Se întâmplă tot felul de lucruri în familie, cu părinţii și chiar cu proiectele voastre. Unele probleme se rezolvă de la sine, altele se agravează fără să puteţi interveni. Într-un cuvânt, o zi solicitantă și acasă, și la locul de muncă. Oricâte probleme ar apărea, sigur le veţi face faţă.

Rac O problemă minoră poate deveni motiv de ceartă majoră cu unul dintre șefi sau cu o altă persoană cu autoritate. Există și pericolul de a spune cuvinte mai puţin plăcute partenerului de cuplu, care vă arată unde greșiţi din dorinţa de a vă ajuta.

Leu Parcă toată lumea și-a găsit să vă pună beţe în roate chiar acum când vă este mai dificil să vă mobilizaţi pentru a face ca proiectele începute să meargă. Ar trebui să fiţi mai corecţi cu cei din jur și să renunţaţi la postura de victimă.

Fecioară Pot să apară probleme cu bunurile sau cu banii partenerului, iar prima voastră reacţie este aceea de a dori să interveniţi în forţă. Sigur nu veţi rezolva nimic așa. Mai bine renunţaţi și vă informaţi serios înainte de a deschide o discuţie.

Balanţă Se acumulează din nou tensiuni în familie. Revin unele probleme pe care le credeaţi dispărute. Azi pot să iasă scântei în discuţiile cu partenerul de cuplu, sunt prea multe nemulţumiri acumulate și nu le mai puteţi ignora.

Scorpion O problemă de sănătate a unei persoane apropiate sau chiar a voastră vă pune pe drumuri. Sunteţi sprijiniţi de partener, de prieteni, poate și de oameni mai în vârstă, dar unele lucruri nu le puteţi rezolva decât personal.

Săgetător Sunt posibile numeroase probleme în paradisul celor care s-au îndrăgostit de curând, mărturisiri vulcanice sau discuţii despre infidelităţi. Refuzaţi destul de brutal îndeplinirea unor dorinţe ale copiilor pe motivul că nu staţi prea bine cu banii.

Capricorn Sunteţi inspiraţi, scrieţi și citiţi cu plăcere, vă faceţi treburile cu implicare maximă și vă atrage ideea de a vă relaxa în moduri noi, neexperimentate până acum. Dinspre rude veștile nu sunt prea bune, dar le puteţi lăsa să se descurce singuri.

Vărsător Veștile de azi vin din direcţia copiilor sau a altor persoane dragi, unele sunt tulburătoare, altele vă bucură. Dacă aveţi de făcut deplasări, e bine să fiţi prudenţi și cât se poate de diplomaţi cu toţi cei pe care îi întâlniţi. Aveţi tendinţa de a exagera.

Peşti Este una dintre zilele tensionate în relaţiile cu prietenii sau cu protectorii. Se anunţă și unele discuţii mai radicale cu familia, cel mai probabil cu tatăl. Orice s-ar întâmpla, este important să știţi ce aveţi de făcut și să vă susţineţi părerile cu calm.


Ziarul Flux, Ed. 22 (802)