Page 1

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 17 mai 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 17.04.2013

Cuv. Mc. Pelaghia; Cuv. Valerian Maxima zilei „Prima condiţie a bunătăţii sufletului omenesc este să aibă ceva de iubit; a doua – să aibă ceva de respectat”. George Eliot

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................15.8343 1 Dolar american ............. 12.3066 1 Leu românesc ................. 3.6508 1 Rublă rusească ............... 0.3918 Timpul probabil: 17.04.2013

18.04.2013

Soare, 12 27 0C

Soare, 14 27 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 18 (895)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

Cine se teme de Stefan Fule?

4

PAGINA

REPORTAJ

GPF

Ministerul Educaţiei anunţă modificări şi la admiterea în învăţământul superior XXX

(citiţi pag. 5)

Iurie Leancă – un candidat pentru „stabilitate” sau pentru anticipate? Partidul Liberal Democrat, după multe și laborioase „căutări”, și-a făcut publică opţiunea pentru șefia Guvernului, evident, actualul premier interimar Iurie Leancă. Și cum celelalte partide nu au venit cu vreo altă propunere, președintele Timofti l-a desemnat, fără vorbă, pe acesta în calitate de candidat, îndemnând deputaţii să voteze un nou Guvern, pentru a readuce stabilitatea în ţară. (Între altele fie spus, și alegerea șefului statului, tot stabilitate trebuia să ne aducă.) Prim-ministrul desemnat și interimar are, potrivit Constituţiei, 15 zile la dispoziţie pentru a forma Cabinetul, urmând să solicite votul Parlamentului asupra programului de guvernare. Continuare în pag. 2

Cartea lui Iurie Roşca a unit oameni cu convingeri politice absolut diferite Pana, vocea şi icoana dascălului din Voloca

5

PAGINA

SOCIAL

XXX

Tallinn, mon amour

6

PAGINA

OPINII

Bătrâni şi tineri în politica moldovenească

(citiţi pag. 8-9)

V-am promis în ediția precedentă a ziarului FLUX că vom reveni cu detalii de la prezentarea recentă a cărții lui Iurie Roșca. Culegerea de articole „Moldova – partea care a devenit întreg” a apărut în două limbi (română și rusă) și reprezintă o selecție de materiale publicistice ale autorului apărute în ultimii ani. Evenimentul, ce a avut loc în fața Universității Populare, a fost moderat de către analistul politic Igor Boțan și a adunat laolaltă aproximativ 150 de persoane: cunoscuți jurnaliști, oameni de cultură și de știință, analiști politici. Aceștia și-au expus opinia față de noua apariție editorială. Vă prezentăm mai jos, cu continuare în paginile 8 și 9, câteva dintre părerile exprimate de oaspeții prezenți la eveniment.

Olga GONCEAROVA GONCEAROVA,, președintele Adunării Popoarelor Moldovei:

Nicolae OSMOCHESCU OSMOCHESCU,, doctor în științe juridice:

Roşca face ceea ce nu reuşeşte conducerea ţării: să-i unească pe oameni

Iurie Roșca, de la politician radical la om de stat

Suntem la a doua prezentare a unei cărţi semnate de Iurie Roșca și sunt foarte bucuroasă pentru aceasta. Trebuie să ai mare putere de voinţă ca, păstrându-ţi principiile morale, să renunţi la unele viziuni politice și să le îmbrăţișezi pe altele, să evoluezi. Datorită lui Iurie Roșca, la această prezentare s-au adunat oameni care au viziuni absolut diferite în chestiuni ce ţin de dezvoltarea societăţii civile, a ţării, de viitorul fiecăruia dintre noi. Dar iată că toţi am venit aici. Iurie Roșca a reușit să facă ceea ce nu reușește să facă astăzi conducerea ţării noastre. Ea nu este în stare să-i unească pe oameni. Eu cred că poziţia civică pe care o împărtășește astăzi Iurie Roșca, bazată pe valorile și morala creștină, este exact ceea ce, într-un anumit moment, va uni poporul nostru.

Am urmărit foarte atent evoluția și creșterea lui Iurie Roșca de la politicianul radical la omul de stat. În această lucrare am găsit idei esențiale pentru evoluția unei societăți. Și cel mai important este că toate gândurile și atitudinile sunt trecute prin experiența personală a autorului. De asemenea, avem ocazia să vorbim despre Iurie și ca despre un bun profesor și mentor. Nu întâmplător m-am interesat despre cursurile Universității Populare, căci și eu voi fi unul dintre activii absolvenți ai acestei instituții.

CMYK


FLUX

2

Actual

17 MAI 2013

Iurie Leancă – un candidat pentru „stabilitate” sau pentru anticipate? Urmare din pag. 1 Partidul condus de fostul premier Vladimir Filat a anunţat că are chiar și o echipă de negociatori care ar urma să discute cu partidele parlamentare și cu deputaţii neafiliaţi, echipă alcătuită din trei vicepreședinţi ai formaţiunii și coordonată de premierul desemnat. Consultările privind formarea majorităţii parlamentare care să voteze un Guvern condus de Iurie Leancă au și început, dar, deocamdată, între liderii PLDM și PD, urmând ca mai apoi discuţiile să fie purtate de grupurile de negociatori. Întrebarea pe care și-o pun comentatorii și analiștii este: cu ce se va ocupa Vladimir Filat în continuare și ce va rămâne din imaginea acestuia și a partidului până la următoarele alegeri parlamentare, în cazul în care adjunctul său de partid va fi confirmat în funcţia de șef al Cabinetului de Miniștri? Se va mulţumi acesta cu rolul de dirijor din umbră al lui Leancă și cu postura penibilă de însoţitor al acestuia pe la diverse evenimente și acţiuni ale Guvernului? Și cât va mai reuși el să-l dirijeze pe noul premier sau în cât timp ar putea Leancă să-și schimbe „șăfu”? Pentru că, fără îndoială, odată ajuns premier cu drepturi depline, se vor găsi destui ahotnici să-l preia pe acesta sub tutela lor. Și Filat nu are cum să nu știe cât de nestatornice și vremelnice sunt iubirile în politică. Prin urmare, cea de-a doua întrebare pe care și-o pun cu insistenţă toţi cei care urmăresc procesul politic de la noi este: dacă înaintarea unui candidat de către liberal-democraţi înseamnă că aceștia chiar vor ca el să fie cu adevărat și ales? Ori este un pas spre alegerile anticipate, doar că PLDM ar vrea să dea impresia că nu el este cel care le declanșează. Asemenea gânduri „negre” ni le-au sugerat chiar declaraţiile pe care le-a făcut șeful PLDM după anunţarea numelui candidatului. Acesta a precizat că vor fi purtate negocieri pentru învestirea noului Guvern doar cu „partidele care ne împărtășesc viziunile și care sunt gata să muncească pentru RM”. Câte sunt partidele care-i împărtășesc viziunile și, mai ales, care sunt viziunile, rămâne o întrebare deschisă. Intuim că liberal-democratul a avut în vedere PD, dar și partea „reformată” a PL. În legătură cu PD, Filat nu a precizat dacă se referă la „viziunile” de până la decizia Curţii Constituţionale de a-i îngrădi accesul la fotoliul de prim-ministru sau la cele votate ulterior împreună cu PCRM. În schimb, ex-premierul a

PE L E R I N A J E

ţinut să reitereze că formaţiunea nu va discuta cu deputaţii din grupul lui Ghimpu, care, „din punctul nostru de vedere, nu au calităţile necesare pentru a asigura un act responsabil de guvernare”. Filat a declarat și anterior același lucru, în cadrul unei emisiuni televizate, dar în termeni ceva mai duri. El a spus atunci că vrea un Guvern stabil, care să poată activa „fără isterie și, mă scuzaţi de expresie, fără nebunie”. „Isterie și nebunie în actul guvernării eu personal nu voi mai tolera”, a mai adăugat el. Dar dacă atunci aceasta putea fi considerată o declaraţie spusă la fierbinţeală, reluarea ei acum, când ar putea conta orice vot, înseamnă clar că șeful liberaldemocraţilor vrea să excludă orice posibilitate de participare la vot a acestora. Fapt demonstrat și de evoluţiile ulterioare. Dar Filat a mai dat de înţeles, în același context, că în Parlament mai sunt și alte partide, în afară de PCRM, care ar vrea alegeri anticipate, chiar dacă afirmă că nu și le doresc, însă „prin acţiuni concrete, directe și indirecte, duc ţara către alegeri”. Dacă șeful PLDM a avut în vedere PD-ul, atunci, implicit, el recunoaște că sunt puţine șanse să se ajungă la crearea unei majorităţi parlamentare care să voteze noul Executiv și, prin urmare, negocierile vor fi, mai degrabă, o pierdere de timp, cum au fost și cele de până în data de 22 aprilie. Sau totuși, Vladimir Filat își „suspectează” propriul partid de gânduri ascunse? Își doresc democraţii, într-adevăr, alegeri anticipate? Probabil, nu mai mult decât liberal-democraţii și Filat însuși, de care lumea ar putea să uite până la alegerile ordinare, așa cum s-a mai întâmplat și cu alţi premieri ori demnitari de rang înalt, după ce și-au părăsit funcţiile și nu au mai fost atât de des în vizorul camerelor de filmat. Democraţii nu ar mai fi atât de favorizaţi în cadrul anticipatelor, cum ar fi fost dacă rămâneau în vigoare modificările la legislaţia electorală votată anterior împreună cu PLDM, în speţă, votul mixt. Cu atât mai mult, cu cât aceștia nu arată prea bine nici în sondaje și par să fie la limita pragului electoral. Astfel că, PD chiar ar putea fi interesat în constituirea unui nou guvern, pentru a avea timp să-și elaboreze noi tactici și strategii prin care să-și consolideze poziţiile. Cine ar mai putea vota un Guvern Leancă și va fi suficient numărul acestora? Comuniștii au declarat clar că vor alegeri

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Republica MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi 26 mai 2013 (1 zile) Grup 45/35 pers PreŖ 120/140 lei/pers Plecarea Duminica, 26 mai, ora 7. Sosirea ora 21.

UCRAINA

ȱUCRAINA > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov)

18 - 20 mai 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 18/7 pers. PreŖ: 100 / 125 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 8 mai, ora 19.Sosirea: Sambata, 11 mai, ora 22. Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mćnćstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor. Oraûe: Kiev, Cernigov.

MUNTENIA

Pelerinaj de Sfintele Manastiri Cernica si Antim / Biserica Draganesu / BUCURESTI inchinare la moastele Sf.Cuvios Dimitrie cel Nou 25 – 27 mai 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup 7/18 pers PreŖ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 24 mai, ora 19 Sosirea Luni, 27 mai, ora 22 Mćnćstiri: Cernica, Pasarea, Antim, Darvari, Ciorogarla, Samurcasesti, Ghighiu, Dintr-un Lemn, Bistrita, Arnota, Hurezi, Polovragi, Tismana, Sf.Ana-Orsova Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Oraûe: Bucureti, Ploiesti.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

anticipate, afirmând că nu doresc să participe „nici la negocieri, nici la discuţii despre principiile și valorile discreditate și compromise” și nu par să aibă vreun motiv pentru a-și schimba decizia. Judecând după ultimele evoluţii, am putea afirma deja cu certitudine că nici „credincioșii” lui Ghimpu nu vor vota pentru Leancă, despre care șeful liberalilor a afirmat din capul locului că nu are nimic împotriva lui, doar că „... se vede o alianţă cu trădătorii”. „De ce să-mi asum eu actul guvernării, dacă Filat m-a aruncat în opoziţie?” – s-a întrebat Ghimpu încă înainte ca miniștrii săi să fie debarcaţi din Executiv. Evident, Mihai Ghimpu nu doar a anticipat, ci a știut cu certitudine despre remanierile care se așteptau, atunci când a declarat că, în scurt timp, „vor fi emise niște decrete de eliberare din funcţie a miniștrilor instalaţi de PL”. Însă el a avertizat că demiterile respective sunt ilegale, pentru că în Constituţie sunt specificate clar atribuţiile Guvernului demis. Or, în acest caz, ar fi trebuit modificată Legea Supremă. Modificările la Legea Guvernului și extinderea atribuţiilor Guvernului în demisie s-au făcut, în opinia liberalului, anume pentru a putea fi operate aceste remanieri. Precizăm că ieri, în cadrul ședinţei Guvernului, premierul interimar Iurie Leancă l-a eliberat pe Ion Ceban, care a fost anterior ministru PL al Tineretului și Sportului, din funcţia de director al Agenţiei Moldsilva. De asemenea, la propunerea lui Leancă, președintele Timofti a semnat decretele privind revocarea lui Mihai Moldovanu din funcţia de viceprim-ministru și a lui Anatolie Șalaru din funcţia de ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Șeful liberalilor consideră că și aceste demiteri sunt o dovadă a faptului că se merge cu pași vioi spre anticipate, altfel nu ar avea niciun haz să demiţi niște miniștri, dacă, oricum, peste 15 zile, prim-ministrul desemnat va veni în Parlament cu lista noului Guvern. Respectivele funcţii, cel mai probabil, vor fi gestionate de „reformaţii” din PL, pentru că aceștia și-au condiţionat deja votul de păstrarea „intactă” a acelorași ministere pe care le-a avut PL în Guvernul AIE 2, „pentru a menţine unitatea Partidului Liberal și a nu dezamăgi

încrederea alegătorilor”. Ministerele – da, nu și miniștrii. De altfel, deputatul liberal Ana Guţu a declarat că este sigură de faptul că Leancă va întruni majoritatea necesară pentru instalarea Guvernului „proeuropean” și a reiterat că „grupul reformatorilor din PL va participa la negocierile pentru formarea noului Guvern”. După toate fentele pe care și le-au făcut, foștii aliaţi, PD și PLDM, sunt bântuiţi acum de suspiciuni și nu mai au nici pic de încredere unii în alţii. Ca și liberalul Mihai Ghimpu, deputatul PD, Adrian Candu, consideră că înaintarea lui Iurie Leancă nu este decât un joc al PLDM, adevăratele intenţii ale liberal-democraţilor fiind declanșarea anticipatelor. El a opinat că legile anticonstituţionale pe care le-au votat aceștia împreună cu comuniștii sunt un motiv suficient pentru a nu-i mai crede. Candu și-a reiterat aceste bănuieli și după ce Partidul Liberal Democrat a făcut public proiectul viitoarei coaliţii de guvernare, coaliţie care urmează să se numească “Coaliţie Pro-Europeană de Guvernare”. “Nu putem crea coaliţii de guvernare în baza unor documente puse pe un site de partid. Noi așteptăm o abordare mai serioasă a discuţiilor în privinţa creării coaliţiei de guvernare”, a declarat democratul, care bănuiește că PLDM doar mimează negocierile. Nici deputaţii neafiliaţi din grupul Dodon nu intenţionează să voteze pentru candidatura lui Iurie Leancă la funcţia de premier, pentru că este „un exponent important al rușinoasei Alianţe pentru Integrare Europeană” și pentru că Leancă se pricepe „în treburi diplomatice, dar nu are habar cum să gestioneze treburile economice și sociale interne”. Prin urmare, chiar dacă unii consideră că Iurie Leancă ar fi șansa noastră de „stabilitate”, de păstrare a cursului european, candidatul care i-ar putea uni pe toţi, fiind evitate, astfel, alegerile anticipate, deocamdată se întrevăd puţine șanse pentru ca acesta să fie ales. Dar, mai ales, nu există niciun indiciu că cei care l-au propus cred și vor ca acesta să fie întradevăr ales. Ioana FLOREA, FLUX


3

Politic

17 MAI 2013

FLUX

Cine se teme de Stefan Fule? Încă un oficial occidental vine să ne viziteze ţara zilele acestea. Doar că de data asta vizita lui Stefan Fule, comisarul european responsabil cu extinderea Uniunii Europene, nu mai este așteptată cu aceeași nerăbdare și bucurie solemnă ca altădată de către guvernanţii de la Chișinău, când acești înalţi oaspeţi veneau să ne laude, să ne spună că suntem pe calea cea dreaptă, că avem conducători înţelepţi, unu ca unu, și că am făcut progrese inimaginabile. Cu atât mai mult, cu cât nici guvernanţi nu prea avem, ci mai mult interimari. Mai degrabă, comisarul european este așteptat cu îngrijorare. După toată tevatura din ultima perioadă, după ce foștii aliaţi s-au tot demis unii pe alţii, după ce au creat alianţe ad-hoc pentru a răscroi legislaţia după bunul lor plac, anulând orice idee de stat de drept, Occidentul nu mai are cum să închidă ochii la toate matrapazlâcurile și să-și susţină necondiţionat protejaţii. Într-un comunicat de presă remis pentru Europa Liberă se menţionează că Fule a criticat dur „pachetul legislativ aprobat în mod pripit de către Parlamentul Moldovei”, unele dintre aceste importante modificări legislative fiind promulgate deja sub formă de legi de către președintele Nicolae Timofti. „Înainte de a introduce astfel de modificări legislative, Moldova ar trebui să solicite opinia instituţiilor internaţionale competente în chestiunile constituţionale, cum sunt Comisia de la Veneţia sau Consiliul Europei, instituţii în care Moldova este membru”, a avertizat comisarul european.

„Legi care ating domenii vitale ale funcţionării unei democraţii, precum funcţionarea sistemului electoral sau interacţiunea dintre instituţii, ar trebui să fie adoptate pe baza unui consens cât mai larg al principalelor forţe politice. Asemenea decizii vitale trebuie pregătite temeinic, iar evoluţiile politice trebuie să aibă loc în interiorul, nu în afara instituţiilor democratice”, a mai declarat Stefan Fule. După cum putem observa, în ultima vreme guvernarea, sau ce a mai rămas din ea, nu se mai precipită și nu mai pomenește atât de des de vectorul european, nu ne mai ameninţă că fără AIE numărul nu-știucare nu pupăm Europa și că trebuie să ţinem cu dinţii de parcursul nostru european, fără a ne mai uita la corupţie și hoţii, nu se mai îngrijorează că am putea rata „viitorul european” și nu mai vorbește cu atâta convingere despre acordurile care ar fi urmat să fie încheiate în toamnă la Vilnius. Pentru că „trenul” pare să fie plecat din gară, iar politicienilor noștri cu viziuni europene nu le-a rămas

decât să-și fluture batistele în urma acestuia. O știre de ultimă oră confirmă, practic, faptul că Republica Moldova mai are de așteptat până la semnarea acordurilor. Comisia Europeană i-a solicitat Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene mandatul pentru semnarea Acordului de Asociere cu Ucraina, care include și dispoziţia privind crearea Zonei de Comerţ Liber. Potrivit Comisiei Europene, Kievul a îndeplinit criteriile impuse de UE. Uniunea Europeană a înaintat trei condiţii de asociere cu Ucraina: conformarea procesului electoral cu standardele internaţionale, eradicarea „justiţiei selective” și realizarea reformelor social-economice cu politicile de integrare în UE. Dacă ne referim, mai ales, la primele două condiţii, ne dăm seama că Republica Moldova, practic, nu are șanse să încheie un Acord de asociere în timpul apropiat, iar reacţiile dure ale lui Fule doar confirmă acest fapt. Purtătorul de cuvânt al comisarului european a menţionat că propunerile aprobate de Comisia Europeană, sunt un pas necesar pentru a permite Uniunii Europene să meargă înainte din punct de vedere tehnic cu măsurile pregătitoare necesare pentru posibila semnare a documentului la summitul de la Vilnius. Prin urmare, Ucraina are toate șansele să semneze Acordul de Asociere cu UE la summitul „Parteneriatului Estic” din luna noiembrie de la Vilnius. De fapt, unii oficiali europeni, chiar dacă au accentuat importanţa procesului de negocieri, mai ales

pe marginea Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb, au avertizat totuși că semnarea lor de către ţara noastră ar putea să mai dureze. De exemplu, în cadrul vizitei la Chișinău a celor trei miniștri de Externe din Polonia, Suedia și Marea Britanie, care, deși au menţionat progresele înregistrate de ţara noastră în relaţiile cu UE, au atenţionat că semnarea Acordului de Asociere în acest an nu este sigură, din cauza procedurilor de durată din cadrul Uniunii Europene. Șeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski, deși a afirmat că Republica Moldova a avansat cel mai mult în cadrul Parteneriatului Estic, iar summitul de la Vilnius ar putea fi încă o etapă importantă în acest sens, anterior vizitei sale la Chișinău

a spus că Republica Moldova nu va semna Acordul de Asociere cu UE înaintea Ucrainei. Într-un interviu pentru „Polskie Radio”, ministrul a declarat că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, deoarece textul Acordului cu Ucraina a fost deja convenit: „Deci, conform criteriilor tehnice, vom fi în curând pregătiţi să semnăm Acordul cu Ucraina. Cât despre alte ţări ale Parteneriatului Estic, este necesară finalizarea negocierilor, după care parafarea Acordului”. După ultimele evoluţii de la noi, după starea de profundă incertitudine și haos legislativ care este departe de a fi lămurit, Republica Moldova se pare că nici nu mai are pentru ce merge la Vilnius. Doar poate pentru o călătorie de agrement. Ioana FLOREA, FLUX

Filat se răzbună pe Ghimpu pentru că acesta l-a călcat pe bătătură, spunându-i că e contrabandist Faptul că președintele Nicolae Timofti i-a demis ieri prin decret pe miniștrii Partidului Liberal (viceprim-ministrul Mihai Moldovanu și ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Anatolie Șalaru) confirmă o dată în plus că liderul PLDM, Vladimir Filat, este un om meschin, adică lipsit de orice noblețe sufletească. Este mai mult decât evident că președintele Timofti nu i-a demis pe cei doi miniștri liberali din proprie convingere. Formal, propunerea a venit din partea premierului interimar Iurie Leancă, care este subalternul lui Filat pe linie de partid. Dar, în mod evident, Filat este cel care a dispus demiterea lui Moldovanu și Șalaru, iar Timofti s-a conformat ordinului venit din partea liderului PLDM.

Filat iubeşte trădarea, dar nu-i urăşte pe trădători Este important să menţionăm că Timofti nu i-a demis pe toţi miniștrii care au acces în Guvern din partea Partidului Liberal, ci doar pe cei care au refuzat să răspundă comandamentelor venite din partea lui Filat și să-l trădeze pe liderul liberalilor Mihai Ghimpu. Spre exemplu, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, a rămas în funcţie și asta nu pentru că, în comparaţie cu ceilalţi doi, ar fi un bun specialist, un profesionist. Ca manager în domeniul forţelor armate, Vitalie Marinuţă este rudimentar, dar generalul a învăţat să facă sluj în faţa contrabandistului nr. 1 din Republica Moldova și, în felul acesta, și-a păstrat postul și, probabil, se va regăsi și în viitoarea garnitură guvernamentală a lui Leancă. Altfel spus, Filat promovează trădătorii. În mod evident, au dreptate cei care afirmă că Filat se răzbună pe Mihai Ghimpu și pe Partidul Liberal. În caz contrar, tot joi, adică în aceeași zi în care Timofti a semnat respectivul decret, Guver-

nul în frunte cu Leancă nu l-ar fi demis din funcţie pe un alt reprezentant al PL – Ion Ceban, care a fost eliberat din postul de director al Agenţiei Moldsilva. Mai ales că premierul desemnat, care, între timp, a devenit un fel de portavoce a lui Filat, a declarat franc că Ceban este demis doar din considerente politice. Și, probabil, Ceban, la fel ca Moldovanu și Șalaru, a refuzat să-l trădeze pe Mihai Ghimpu și pe partidul care l-a delegat în această funcţie. De unde vine această ură a lui Vladimir Filat faţă de PL și Mihai Ghimpu și de ce ex-premierul ţine să se răzbune cu orice preţ pe foștii săi aliaţi din majoritatea parlamentară? Răspunsul este foarte simplu: dintre toţi liderii AIE, Mihai Ghimpu a fost singurul care i-a spus lui Filat verde-n ochi că este un hoţ și un contrabandist. Liderii PD au fost mult mai temperaţi în criticile lor faţă de Filat, ei s-au exprimat mult mai eufemistic, chiar și atunci când PLDM, în alianţă cu deputaţii

comuniști, l-au demis, mai întâi, pe Vladimir Plahotniuc, după care și pe Marian Lupu. Pe când Ghimpu a spus lucrurilor pe nume. Nu mă apuc să-i aduc aici laude liderului liberal, nu sunt apologetul lui Mihai Ghimpu. Dimpotrivă, consider că acesta are multe păcate, inclusiv faptul că a acceptat în 2009 să-l voteze pe Filat în funcţia de prim-ministru, deși știa în detalii despre toate hoţiile săvârșite de liderul PLDM în timpul Guvernului Sturza, atunci când a fost director la Privatizare și apoi șef al Cancelariei de Stat. Dar, în cazul de faţă, gura păcătosului adevăr grăiește. Orgoliul lui Filat este mare, se ridică până la ceruri, în timp ce el este mic la suflet. Filat nu poate trece peste o ofensă care i-a fost adusă lui personal. Interesul său personal și meschin prevalează asupra intereselor ţării. Altfel, nu ar fi declarat din start că nu negociază cu liberalii formarea viitorului Guvern Leancă, mai ales, în condiţiile

în care, deocamdată, nu are cele 51 de voturi necesare confirmării Cabinetului de Miniștri. Dacă Filat ar fi sincer atunci când afirmă că vrea stabilitate în ţară și că nu-și dorește alegeri parlamentare anticipate, dacă Filat, cu adevărat, nu are o înţelegere ocultă cu Voronin privind provocarea unui scrutin legislativ, atunci el era obligat să discute și cu PL. Și asta fiindcă pentru instalarea cabinetului Leancă s-ar putea să nu ajungă un vot-două, iar liberalii, de bine, de rău, mai deţin tocmai 5 mandate. Filat se răzbună pe Ghimpu pentru că acesta l-a călcat pe bătătură, adică l-a atins acolo unde pe liderul PLDM îl doare mai tare, spunându-i că face contrabandă. Asta nu i-o poate ierta Filat lui Ghimpu. Nu-i vorbă, acuzaţii de acestea au mai făcut și alţii, cum ar fi Voronin, Dodon, un șir lung de ziariști și comentatori politici, dar Filat era imun la ele pentru că toţi acei alţii nu erau credibili. Pe când Ghimpu este și chiar foarte credibil atunci când spune că Filat este contrabandist, pentru că el a guvernat împreună cu Filat și vine de pe același segment al eșichierului politic, împărtășind aceleași principii politice și valori doctrinare. Electoratul PLDM poate să nu-i creadă pe Voronin și Dodon că Filat este contrabandist, dar pe Ghimpu nu are cum să nu-l creadă. Se pare că sondajele de uz intern realizate de PLDM indică o cădere drastică a ratingului PLDM și a lui Filat, după ce Ghimpu a declarat de la tribuna Parlamentului că acesta este un hoţ și un contrabandist. Așa că Filat a decis să bată fierul cât e cald, adică să intre în alegeri cât PLDM mai păstrează câteva șanse să acumuleze ceva voturi, cât electoratul nu l-a uitat la moacă pe liderul PLDM. Și cât Mihai Ghimpu nu a ieșit cu o nouă acuzaţie sau poate chiar o dezvăluire despre Vladimir Filat, cum ar fi rolul acestuia în evenimentele din 7 aprilie 2009, relaţiile lui cu provocatorii care au incendiat palatul prezidenţial și sediul Parlamentului. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX


FLUX

4

Reportaj 17 MAI 2013

Pana, vocea şi icoana dascălului din Voloca Voloca din regiunea Cernăuţi este o localitate deosebită faţă de spaţiul locuit de români, în general, și pentru cel al zonei, în mod special. Aici, iniţiativa privată a dat roade nesperat de bune: locuitorii s-au specializat în confecţionarea rochiilor de mireasă, exportate cu un succes financiar remarcabil în ţările ex-sovietice, dar și în Europa, iar coaserea cu mărgele a costumelor populare a făcut ca un asemenea veșmânt de sărbătoare să aducă cinci-șase mii de euro în mâna meșteriţei volocene. Munca cinstită a schimbat înfăţișarea satului, care are niște case pe măsura câștigului stăpânilor lor, iar dacă la o populaţie de 4500 de oameni există 2000 de automobile, cred că standardul de civilizaţie la care a ajuns Voloca o poate înscrie oricând între localităţile Europei de azi. În Voloca există o biserică de lemn, construită în 1829, având hramul Sfântul Nicolae, care este cea mai mare biserică din lemn a Ucrainei contemporane. Dar tot la Voloca a fost zidită și o biserică nouă, cu elemente arhitecturale ce amintesc de Curtea de Argeș, la care au făcut donaţii și românii de peste graniţă. Școala din Voloca are peste 400 de elevi și funcţionează în două clădiri, în faţa uneia se află bustul lui Ștefan cel Mare, volocenii fiind urmașii aprigilor luptători moldoveni din Codrii Cosminului. Intelectualii satului, cu toţii băștinași, au făcut din școală un adevărat templu al educaţiei în limba strămoșească, iar copiii sunt îndrumaţi spre continuarea tradiţiilor populare românești de dascăli care au o adevărată vocaţie pentru aceasta. Ca niște adevăraţi făclieri ai maselor, dascălii au făcut din satul lor un centru de păstrare a culturii populare românești autentice, câștigându-și preţuirea întregii obști. O personalitate cu merite deosebite în activitatea culturală este profesorul de limba și literatura română Nicolae Mintencu, care poartă cu demnitate cele șapte decenii de existenţă, dintre care mai bine de cinci decenii le-a dedicat activităţilor artistice, educaţiei copiilor și scrisului în limba lui Eminescu. A scris patru cărţi, mărind zestrea apariţiilor editoriale în limba română din regiunea Cernăuţi cu volumele „Doina mea în codru-i

scrisă”, „Curge timpul”, „Duminicile sufletului meu”, „În viaţă sunt un pelerin”, cărţi valoroase ce se bucură de o reală apreciere, unde se găsesc pagini lirice de o mare sensibilitate artistică, perle ale folclorului bogat din zonă, articole de substanţă publicate în periodicele de limba română și altele. Pana sa harnică ţese mărgelele vorbelor graiului românesc cu multă măiestrie și atunci când descrie viaţa școlii, personalităţile ei sau problemele cu care se confruntă aceasta, dar și atunci când abordează subiecte legate de protejarea mediului și a tradiţiilor străbune ori îmbunătăţirea activităţii instituţiilor de cultură și cultivarea pasiunii pentru carte și limba maternă. Nicolae Mintencu este unul dintre

Școala din Voloca

puţinii dascăli care a expus în articolele sale o viziune clară și în conformitate cu standardele europene asupra desfășurării învăţământului pentru copiii etnicilor români din regiunea Cernăuţi. Pătruns de dragoste pentru înţelepciunea populară și fiind dăruit de Dumnezeu cu o voce deosebit de caldă și catifelată, cu totul nealterată de trecerea anilor și de tendinţele distructive pătrunse în folclor, Nicolae Mintencu este poate singurul interpret de muzică populară de nivel profesionist din spaţiul limbii române care cântă cu modestie ca amator alături de orchestra de instrumente populare a Școlii Medii sau cea a Căminului cultural din localitate. A fost prezent la mai multe confruntări artistice zonale, naţionale și internaţionale, unde a cucerit premii importante. Constituind un exemplu pentru elevii săi, mulţi au urmat o carieră muzicală și, când mentorul lor a împlinit șapte decenii de viaţă, volocenii i-au organizat un spectacol unde nouă zecimi dintre interpreţi erau foști discipoli ai maestrului sărbătorit. A fost o frumoasă recunoaștere a meritelor celui care a fost vreme de peste cinci decenii un mesager de seamă al cântecului popular bucovinean la întreceri artistice din Ucraina, Republica Moldova și România. Este foarte mulţumit că, în domeniul muzical, fiul său, Marin, îi moștenește calităţile vocale și se dovedește un urmaș vrednic al său.

Însă icoana sufletului lui Nicolae Mintencu este credinţa în limba română: limbă pe care o vorbește, o cultivă și o împărtășește elevilor săi, uneori însoţită de cântec. Orele sale de literatură îi captivează pe elevi și aceștia își găsesc loc în sufletul lor pentru operele marilor clasici ai literaturii române. Dacă la Voloca oricine afirmă cu mândrie că este român, acest lucru se datorează în bună parte și dascălului de la școală. Biblioteca localităţii, cu cele peste 18 000 de Nicolae Mintencu volume, are o mare parte dintre cărţi în limba română și Pasiunea sa nesecată pentru limbă este un loc unde elevii parcurg ore l-a făcut să fie un neobosit culegător bune în compania cărţilor cu litere al folclorului din zona Cernăuţilor și latine, deși acasă nu le lipsesc com- are în pregătire o amplă culegere de puterele cu tentaţiile lor. Profesorul nestemate folclorice, care așteaptă Mintencu a realizat pentru elevii săi să vadă lumina tiparului. o reușită dramatizare a poemului Domnul profesor Nicolae Minten„Luceafărul”, ce s-a bucurat de succu este un etalon al intelectualului ces, a îndrumat un cerc al tinerilor poeţi din școală, care mai târziu român din Bucovina de nord, o vas-au lansat în peisajul liric cernău- loare care ar trebui mai mult cunosţean, a reînviat perioada lui Ștefan cută și preţuită. Fostul președinte al cel Mare, montând cu actorii-elevi Ucrainei, Victor Iușcenko, i-a acorpiesa „Apus de soare” de Barbu Ște- dat titlul de profesor emerit, însă cele două patrii ale limbii pe care o fănescu-Delavrancea. slujește cu atâta pasiune și muncă titanică nu i-au oferit niciun titlu de preţuire. Din păcate, indiferenţa încă îi mai caracterizează pe cei ce ar trebui să aibă în vedere acest lucru. Vă spuneam la început că Voloca este un sat atipic românesc. Am aflat că multe familii din Voloca se numesc Popovici, nume răspândit printre aromânii din sudul Dunării. Sunt tentat să cred că o parte dintre voloceni provin din sudul Dunării, aceasta fiind și o dovadă a inteligenţei native a afacerilor pe care le posedă. În timp, ei au făcut în regiunea Cernăuţi o Gramoste a nordului. Depinde numai de dânșii să-i menţină înflorirea și să-i consolideze statutul european. Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX


5

Social

17 MAI 2013

FLUX

Ministerul anunţă modificări şi la admiterea în învăţământul superior Ministerul Educaţiei anunţă schimbări nu doar în organizarea și desfășurarea examenelor de BAC, ci și în metodologia de admitere în învăţământul superior. Potrivit organului de resort, modificările au fost făcute în baza evaluării metodologiilor aplicate în ultimii ani la organizarea concursului de admitere la studii superioare, ţinându-se cont de principiile autonomiei universitare și de bunele practici în domeniu, implementate pe plan european. Admiterea în instituţiile de învăţământ superior de stat și privat la ciclul I, studii superioare de licenţă, se va efectua, ca și în anul precedent, în baza regulamentelor proprii de concurs, stabilite de fiecare instituţie în parte, evident, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare și ale Regulamentului de organizare și desfășurare a admiterii. Noutatea din acest an este că aspiranţii la studii superioare vor avea dreptul să se înscrie la concursul de admitere, concomitent, la mai multe specialităţi din diverse domenii, la una sau mai multe instituţii de învăţământ superior. Însă vor fi înmatriculaţi la o singură specialitate, în cadrul unei singure instituţii de învăţământ. Taxele de aplicare vor fi stabilite la discreţia universităţilor. După afișarea rezultatelor intermediare a concursului de admitere, candidatul declarat admis la mai

multe universităţi va trebui să opteze pentru specialitatea solicitată prin depunerea tuturor documentelor necesare, în original, la instituţia de în care va dori să-și realizeze studiile, respectând termenul de depunere stabilit de Ministerul Educaţiei. Neprezentarea în termenul stabilit a actelor în original, din vina exclusivă a candidatului admis, va duce la pierderea locului obţinut prin concursul de admitere. Cetăţenii statelor membre ale CSI și ţărilor baltice de naţionalitate moldoveni (români) vor putea participa la concursul de admitere în condiţiile prevăzute pentru cetăţenii Republicii Moldova, în limita planurilor de înmatriculare cu finanţare bugetară și prin contract. Locurile cu finanţare bugetară, planificate pentru cetăţenii străini și apatrizi în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, vor fi

redistribuite candidaţilor, cetăţeni ai Republicii Moldova, doar în cazul lipsei solicitărilor din partea cetăţenilor străini și apatrizilor. Potrivit ministerului, în acest an au fost menţinute cotele la admitere: cota de 15% pentru candidaţii din familii dezavantajate, cota de 20% pentru candidaţii cu instruire în limba rusă, cota rural/urban (65%/35%), cota bacalaureat/studii medii de specialitate (90%/10%), locuri cu destinaţie specială pentru absolvenţii din partea stângă a Nistrului. La universităţi, depunerea cererilor se va efectua în perioada 16-27 iulie 2013. Anunţarea rezultatelor intermediare se va efectua până la 31 iulie curent. Documentele în original vor putea fi depuse la instituţia aleasă până la 03 august 2013, iar rezultatele finale vor fi anunţate până la 14 august curent. În perioada 7-9 august va avea loc concursul repetat pentru locurile rămase disponibile. Amintim că anterior, ministerul de resort a anunţat schimbări și în organizarea examenelor de bacalaureat, mai ales în ceea ce privește securizarea acestora, modificări care însă nu au fost apreciate în mod univoc de societate. Astfel, centrele de bacalaureat și centrele republicane de evaluare a lucrărilor urmează să fie echipate cu scanere de depistare

Tallinn, mon amour Detașat, calm, simplu și de bun gust, așa mi s-a conturat imaginea orașului Tallinn, după ce am întreprins, în perioada 12-16 mai a.c., o vizită de studiu în capitala Estoniei. Fără pretenții cosmopolite, fără fițe occidentale, orașul este un exemplu de conservare a arhitecturii istorice, și, totodată, un exemplu de oraș modern, în care tehnologiile dictează modul de viață al locuitorilor. Se zice chiar că internetul pentru estonieni, accesibil practic peste tot, este ca și aerul. Orașul Vechi, principala atracție turistică a Tallinnului, m-a cucerit prin alura sa medievală și prin simplitatea cu care defilează în fața turiștilor. Construit pe malul Mării Baltice, cu drumuri înguste pavate cu granit, cu fortărețe medievale și cu felinare

a metalelor, cu aparate de bruiere a legăturii telefonice și camere video. În felul acesta, responsabilii de la minister își propun să descurajeze fraudarea examenelor, prin instituirea unui control mai riguros și a unor măsuri suplimentare de securizare a procesului de evaluare. Astfel, în timpul desfășurării activităţii de evaluare, profesorii evaluatori vor preda telefoanele mobile și orice alte mijloace de comunicare electronică în sala de depozitare a obiectelor personale. Autorităţile locale din Găgăuzia anunţaseră anterior că nu se vor supune acestei decizii a ministerului și nu vor instala camere video în incinta centrelor de bacalaureat. Responsabilii de la minister afirmă că problema privind elevii din Găgăuzia a fost deja soluţionată, astfel că toţi candidaţii vor susţine examenele de BAC în condiţii egale. De asemenea, anul acesta centrele

de BAC vor fi instituite în raioane și în municipii cu un efectiv de, cel puţin, 300 de absolvenţi. În cazul raioanelor cu un număr mai mic de candidaţi va fi instituit un singur centru de bacalaureat. O altă noutate este că în sesiunea 2013, candidaţii care nu vor promova examenele de BAC, le vor putea susţine în următoarele trei sesiuni de bază, comparativ cu două încercări la care au avut dreptul până în prezent. Candidaţii care vor lua note insuficiente în sesiunea de bază nu vor putea să susţină, repetat, examenele respective în sesiunea suplimentară. Anul acesta, instituţiile de învăţământ superior din ţară vor înmatricula peste 19 mii de studenţi, iar 6 mii dintre aceștia vor beneficia de burse. Reprezentanţii ministerului mai afirmă că mărimea taxelor de studii va rămâne la nivelul celor din anul precedent. FLUX

Întâlnire informativă în cadrul Proiectului „TOURIST” Primăria satului Negrea, raionul Hâncești, în parteneriat cu Primăria orașului Eforie, Constanţa, România, și ONG-ul EUREKA din Bulgaria, a organizat, în perioada 09-11 mai 2013, la hotelul „Europa” din Chișinău, o întâlnire informativă adresată sectorului turistic în cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre – TOURIST”.

de fier, acesta e pus la loc de cinste în lista UNESCO. S-ar părea că ritmul de viață aici este mai lent, poate din cauza temperaturilor mai scăzute, poate din cauza tehnologiilor. Însă acesta este doar un stereotip, o impresie inițială. Pur și simplu, oamenii își fac timp să fie mai calculați și să gândească mai eficient. Domnul Victor Guzun, ambasadorul Republicii Moldova în Estonia, depune un efort considerabil pentru ca relațiile moldo-estone să fie în continuă dezvoltare. Tot datorită reprezentanților diplomatici și efortului diasporei, Republica Moldova rămâne a fi o țară prioritară pentru asistență externă din partea Estoniei. Aș avea atâtea să spun despre această experiență, însă, întrucât nici nu am reușit sămi trag sufletul, voi reveni în ediția viitoare cu mai multe detalii despre această vizită de studiu. Lucia CUJBĂ, FLUX

Proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, proiect care are drept scop iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării economice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorificarea, într-o manieră integrată, a potenţialului turistic al regiunii. Prezentul eveniment s-a adresat agenţiilor de turism, organizaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţilor publice cu competente în sectorul turistic. Evenimentul, care a avut o durată de 3 zile, a abordat următoarea temă: „Promovarea turismului – Îmbunătăţirea rezultatelor prin intermediul cataloagelor de turism, broșurilor, flyerelor, panourilor publicitare, anunţurilor media radio și TV, website-urilor de promovare”. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni-ţintă din cadrul proiectului – Republica Moldova, Judeţul Constanţa și Bul-

garia și reprezentanţi din sectorul turistic din zonele menţionate. Au avut loc dezbateri asupra temelor sus-numite, după care au fost organizate vizite la câteva produse ale turismului religios și cel vitivinicol: Mănăstirea Hâncu, Mănăstirea Vărzărești și Orașul subteran „Cricova”. Toate aceste activităţi au avut în vedere creșterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea produselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.


FLUX

6

Opinii

17 MAI 2013

Bătrâni şi tineri în politica moldovenească Recvuiem pentru o poveste de succes Am zis să nu mai scriu despre problemele actuale ale nenorocitei noastre ţărișoare, pentru că orice ai zice, fie că e vorba de fenomene tragice din societatea noastră, de fărădelegi de tot soiul, în special de cele comise de persoane din instituţiile puterii, ale dreptului sau din „mediul de afaceri”, oricât de grave ar fi acestea, de înșelare sistematică și deliberată a cetăţenilor, fie direct ori printr-o stufoasă reţea de interpuși – jurnaliști cumpăraţi, așa-ziși analiști politici mafiotizaţi, o pletoră de lichele care sunt totdeauna gata să facă sluj chiar și fără plată – într-un cuvânt, orice ai zice despre toate acestea și despre multe alte fapte și fenomene la fel de grave, care compromit speranţa de viaţă normală în această ţară, nu are niciun efect, pare să nu intereseze pe nimeni. În perioada sovietică, dacă apărea în presă un material care semnala un fenomen nenormal din structurile puterii sau ale dreptului, chiar dacă nu era nici pe departe tot atât de grav ca cele care se petrec acum zilnic sub ochii noștri, acesta era discutat imediat la cel mai înalt nivel și se luau măsurile cele mai drastice pentru stârpirea unor astfel de manifestări. Că aceste atitudini puteau avea o conotaţie politică sau ideologică, că se luau din frica unor sancţiuni ce puteau veni de la vârful piramidei puterii, aceasta este o cu totul altă chestiune, care iese din cadrul subiectului de faţă. Importantă era predispoziţia de stârpire a răului, care acum, la noi, mai ales când sunt vizate puterea, justiţia și așa-zisul business, dar numai cel de mare calibru, care activează în afara legii, lipsește cu desăvârșire.

Nevoia permanentă de semnalare a răului Am tot zis să nu mai scriu, și totuși, scriu. Scriu pentru că mai sper ca lucrurile în sfera puterii, a justiţiei și în celelalte domenii care influenţează cel mai mult starea societăţii și viaţa cetăţenilor să nu fi evoluat în rău chiar atât de mult, încât să nu mai poată fi reparat nimic. Că în aceste domenii, ca și în starea materială a majorităţii populaţiei și în viaţa economică, în general, este destul de rău, asta o știm cu toţii. Că cei care au acaparat puterea, cei care au făcut din justiţie sclava politicii și a banului, împreună cu o bună parte a slujitorilor acesteia, dacă nu cei mai mulţi dintre ei, cei care – destul de numeroși și aceștia – au reușit, pe diferite căi, dintre care cele mai puţine au fost cele cinstite, să acumuleze averi, să se înţolească cu vile, mașini de lux, conturi în bănci și pe sub saltelele soacrelor sunt iremediabil pierduţi ca cetăţeni fideli și corecţi ai acestei ţări – asta, de asemenea, o știm foarte bine. Și totuși, mai sperăm. Sperăm că, deși Moldova nu poate fi o poveste de succes, cum s-a afirmat ușor iresponsabil de atâtea ori, ea ar putea avea șansa să supravieţuiască în calitate de stat independent, iar cetăţenii ei să ajungă, odată și odată, să trăiască și ei omenește și să aibă o clasă politică din oameni cumsecade, nu o bandă compusă din elementele cele mai decăzute ale societăţii. Sperăm ca tot tineretul nostru, scârbit de prestanţa mizerabilă a acestei clase, să nu plece pentru a se stabili pentru totdeauna cu traiul în alte ţări, mai bine rânduite, făcând astfel ca

Moldova, îmbătrânită și sfâșiată fără încetare de hienele politicii, ale justiţiei criminale și ale businessului ilegal, tustrele, în condiţiile noastre, de un primitivism barbar, să moară puţin câte puţin.

Care sunt mai buni pentru politică – bătrânii sau tinerii? Profund dezamăgiţi de evoluţia pe care a avut-o Moldova după proclamarea independenţei și, mai ales, în ultima vreme, când mulţi crezuseră că îndepărtarea de la putere a comuniștilor prosovietici și proruși va aduce ţara pe calea ordinii democratice, a bunăstării și legalităţii, tot mai mulţi cetăţeni se întreabă ce e de făcut, cine ar trebui să conducă această ţară pentru a ajunge la o situaţie normală – politicienii mai în vârstă, cu experienţă mare în administrare și în variate domenii profesionale, sau tinerii cu mai puţine cunoștinţe, fără sau cu puţină experienţă, dar având, în schimb, destulă energie și mereu dispuși spre schimbare. Problema aceasta este deosebit de delicată. În mod normal, așa cum s-a procedat și se procedează în ţările cele mai dezvoltate din lume, în politică și în tot aparatul de stat, ca și în toate celelalte domenii, succesul este asigurat prin colaborarea celor doi factori de vârstă, adică prin îmbinarea eforturilor celor tineri cu ale celor mai puţin tineri sau chiar bătrâni, inclusiv, în funcţie de domeniu, destul de înaintaţi pe drumul vieţii (de exemplu, în legislativ, jurisprudenţă, ca să nu mai vorbim de știinţă și cultură). În Republica Moldova, acest principiu este fundamental pentru buna funcţionare a statului și a întregului mecanism. Bineînţeles că situaţia în care Parlamentul și Guvernul erau populate exclusiv de agrarieni sau comuniști nu poate fi considerată normală, dar chiar și într-o astfel de situaţie în instituţiile respective se afla o mână de oameni de foarte bună calitate, atât ca cetăţeni devotaţi intereselor ţării și ale populaţiei, cât și ca specialiști în domeniile pe care le reprezentau. În primul parlament, mai ales, a activat un număr mare de oameni care erau dispuși să-și servească ţara dezinteresat și cu toată dăruirea. Mulţi dintre ei erau profesioniști de mare clasă în diverse sfere și specializări. Cel puţin, o parte a acestora ar fi putut aduce astăzi mari servicii statului și societăţii, dar partea tragicomică a fenomenului e că pentru viaţa politică și administraţia de stat acești

oameni de mult nu mai există. Ei sunt văzuţi astăzi ca niște relicte din vremuri demult apuse, asupra lor arareori se aruncă un fascicul de lumină, asta întâmplându-se aproape numai cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei.

Politicieni de ieri şi de azi: răul tot rău rămâne Pe de altă parte, nu ar fi corect să le fie date note prea mari tuturor oamenilor în vârstă care au activat cândva sau activează acum în politica moldovenească, dacă mai ales îi avem în vedere pe cei care au stat în fruntea statului. Dacă Snegur sau Druc merită tot respectul măcar pentru bunele intenţii pe care le-au avut, chiar dacă nu întotdeauna și pentru competenţă, nu același lucru se poate spune despre alţii, cum ar fi cazul lui Lucinschi și Sangheli, care au fost foarte departe de nevoile ţării și ale populaţiei, și nu numai din motiv că au rămas cu sufletul la Moscova, ci, pur și simplu, pentru că, funciar, ei nu sunt plămădiţi din materialul din care se fac acei oameni de stat, care pot sluji interese mai mari decât cele pur personale. Din păcate, nici oamenii ceva mai vechi care au deţinut în ultima vreme sau deţin acum funcţii înalte în stat nu sunt cu mult mai breji. Faptul că, de exemplu, Ghimpu a deţinut funcţiile de președinte al Parlamentului și de șef de stat e ceva care ţine de domeniul paranormalului – omul acesta nu se poate conduce pe dânsul, nu ca să mai ajungă să conducă o ţară. Dar vina că a ajuns până acolo nu e a lui, ci a acelora care l-au promovat în aceste funcţii, a ortacilor săi din acea nenorocită alianţă, care s-a dedat la toate potlogăriile posibile: încălcarea flagrantă a legilor pe faţă, promovarea în importante demnităţi de stat a unor oameni incompetenţi și/sau iresponsabili și, în primul rând, a rudelor, prietenilor și a plevei de partid, acoperirea reciprocă a ilegalităţilor și ticăloșiilor, dezinformarea sistematică a opiniei publice și a susţinătorilor din afară ai Republicii Moldova, inclusiv a instituţiilor și demnitarilor UE. Sunt unul dintre puţinii care a spus în public ceea ce cred despre președintele Timofti. Am spus și repet: este un om bun, dar asta nu e nici pe departe îndeajuns ca să se afle în fruntea statului. Ca și în cazul lui Ghimpu, vina nu este a lui, ci a acelora care l-au pus acolo, iar aceștia l-au pus nu pentru că au văzut în el un adevărat om de stat – dimpotrivă, l-au pus ca pe un manechin care să nu le încurce jocurile lor mereu dubioase. În condiţiile noastre, funcţia de șef de stat este, întâi de toate, una de factor moral. Or, nu are îndreptăţire să pretindă la un asemenea statut cineva care are pe conștiinţă cazuri ca cel deosebit de grav al lui Gheorghe David (și la sigur că vor fi fiind și altele), când acel cineva recunoaște public că a slujit regimul sovietic cu credinţă, deoarece atunci când îl slujea nuși dădea seama care era natura cea adevărată a acestuia, când promulgă în mare grabă legi în favoarea unui partid sau a unui grup mafiot și când tot atât de grabnic dă curs hotărârilor neconstituţionale ale

Curţii Constituţionale, când apără judecători în mod evident corupţi, când partenerii săi de dialog aproape întotdeauna îl depășesc în toate privinţele etc. Cât privește hotărârea judecătorească prin care disidentul David a fost trimis la tratament psihiatric forţat, domnul președinte nu este corect când încearcă să ne convingă că aceasta s-a bazat exclusiv pe concluzia medicilor. Nicidecum – părerea medicilor nu a fost mai mult decât un motiv pentru ticluirea acelei criminale hotărâri judecătorești, care era un document pur politic, prin care judecătorul Timofti îl acuza pe David de „propagandă sistematică, în scris și oral, a ideilor cu caracter naţionalist, urmărind scopul de a provoca dușmănie naţională faţă de persoanele de naţionalitate rusă, de a discredita politica naţională leninistă a PCUS” și de a „răspândi născociri vădit false care compromit orânduirea sovietică”. Este cu totul deplasată încercarea de a acoperi acum aceste fapte cu declaraţii politice despre patriotism, valori democratice și cu alte vorbe goale. Acum, după ce această faptă gravă a devenit publică, problema nu mai este a lui Timofti, ci a cetăţenilor, a căror demnitate, securitate și drept de a trăi într-o societate civilizată, democratică, umană reclamă sancţionarea unor fapte atât de inumane, deoarece de la astfel de judecători te poţi aștepta la orice – pentru asta e suficient numai să se schimbe decorul politic.

Moldova continuă să se afle în prizonieratul politic şi moral al Kremlinului De fiecare dată când, în ultimii 2-3 ani, am vorbit cu o oarecare duritate despre oamenii noștri politici, și, mai cu seamă, când m-am referit la primele trei persoane din fruntea statului, m-am întrebat dacă nu am fost prea exigent, dacă nu am părut

a fi un cârcotaș. Din păcate însă, sarabanda politică pe care am urmărito din 2009 încoace și care a culminat cu debandada din ultimele trei-patru luni din partidele fostei alianţe, din Parlament și Guvern, m-au convins că acea atitudine de aparentă încrâncenare a fost o apreciere destul de detașată a situaţiei de fapt. Și dacă chiar și după această manifestare evidentă de marasm în instituţiile noastre politice mai puteam fi încercat de o ușoară îndoială privind o astfel de atitudine faţă de liderii de la guvernare, evenimentele petrecute în Chișinău la 9 mai curent m-au convins definitiv că Republica Moldova nu are o adevărată conducere politică. Eu am rămas uimit că, după aproape 22 de ani de independenţă, reprezentanţi oficiali ai Rusiei de cel mai înalt nivel, împreună cu vechi trubaduri ai slavei sovietice, cu coruri militare rusești și cu haite întregi de agenţi de securitate ruși, au acaparat Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău, simbol al demnităţii noastre naţionale, aducând omagii Armatei Sovietice, vechiului dușman de moarte al libertăţii popoarelor europene, acestui mare călău al Basarabiei. În ceea ce mă privește, ca cetăţean al acestei ţări, eu am receptat această demonstraţie agresivă a imperialismului rusesc, ca și replica murdară a lacheului putinist Kobzon în adresa protestatarilor moldoveni împotriva acestei manifestări, ca pe o ofensă deosebit de gravă adusă mie personal. Nu pot înţelege în ruptul capului cum a fost cu putinţă ca niciun reprezentant al puterii să nu protesteze împotriva acestui act de umilire făţișă a Basarabiei și a milioanelor de români care au avut de suferit de la ocupaţia sovietică, și, în primul rând, de la teribila ei unealtă de opresiune și distrugere – Armata Roșie. Că nu au protestat Voronin, Diacov, Lupu sau Dodon, nu e deloc de mirare, dar nu au protestat nici Filat, Tănase, Panţâru și Plahotniuc, care, dincolo de faptul că, prin funcţiile pe care le deţin și prin ocupaţiile pe care le practică,


Opinii

17 MAI 2013 au o responsabilitate directă faţă de românii basarabeni, se pare că mai au și niște obligaţii morale faţă de România, și, culmea, nu au protestat superpatrioţii de la problematicul PL. Este, pur și simplu, straniu că în fruntea protestatarilor nu s-a aflat Ghimpu, care își trâmbiţează patriotismul românesc cu și fără ocazie, până la pierderea glasului, și nu a fost văzut pe acolo nici nepot-su, care e și el, nu-i așa, mare „luptător pentru cauza naţională”. Mă întreb ce au căutat la memorialul slavei sovietice primele persoane ale statului independent Republica Moldova. Înţeleg că Timofti a fost trimis acolo de un oarecare maestru de ceremonii, de aceea nu i se poate cere nicio socoteală, dar ceilalţi au mers din proprie iniţiativă, au făcut acest pas cu bună știinţă și pe proprie răspundere. Pentru ce? Ce i-a mânat pe ei acolo? Cea mai mare lecţie a acestei zile de tristă faimă pentru ţărișoara noastră e că singurul om care s-a bătut cu tot curajul pentru mândria naţională a moldo-românilor basarabeni a fost cetăţeanul moldovean de origine africană John Onoje. Tocmai de aceea trebuie să ne întrebăm dacă acestui luptător sincer pentru demnitatea noastră naţională nu i s-a făcut o mare nedreptate atunci când locul său la funcţia de Președinte al Republicii Moldova a fost ocupat, fără niciun fel de motivaţii serioase, de Timofti. Evenimentul care a avut loc la 9 mai în inima Chișinăului, dar și la memorialul slavei sovietice și rusești de lângă Cimitirul Central, este, din păcate, deosebit de instructiv. Până la această dată, noi ne mai făceam iluzia că trăiam într-o ţară independentă și că aveam oameni politici care, dacă nu azi, atunci mâine, în sfârșit, cândva în viitor ar putea rezolva toate problemele ţării noastre. Dar această zi nefastă s-a dovedit a fi și oarecum benefică, deoarece a fost pentru noi ca un duș rece care ne-a trezit la viaţa cea reală și ne-a făcut să ne dăm seama măcar în ceasul al doisprezecelea că, de fapt, noi (încă) nu avem ţară și că jocurile de-a politica și de-a guvernarea, pe cât de infantile, pe atât de periculoase, pe care le-au făcut politicienii noștri în ultimii trei-patru ani nu au fost ceva nefiresc pentru mediul nostru, ba dimpotrivă, ele demonstrează foarte clar că aceștia nu au nimic din ceea ce trebuie să aibă politicienii adevăraţi și, mai ales, conducătorii de ţară. Pentru că aceștia, indiferent de partid, niciodată nu s-au arătat capabili să pună interesele ţării înain-

tea celor ale partidului sau chiar ale celor pur personale, ceea ce, până la urmă, e același lucru, niciunuia din liderii politici nu i-a dat prin cap vreodată să le spună celorlalţi franc: domnilor, noi nu am venit la putere să negociem funcţiile și să împărţim dividendele rezultate din ele, noi am venit pentru a ne asuma rezolvarea problemelor ţării și ale cetăţenilor, iar cine gândește altfel, nu are ce căuta printre noi. Aceasta este cauza care a dus la marasmul politic în care ne aflăm astăzi, iar rușinoasa pagină de istorie pe care ne-au scris-o rușii la 9 mai e tocmai produsul acestei stări de gravă inconsistenţă politică. Faptele petrecute în ultima vreme în sânul fostei alianţe de guvernare, pe care nefasta zi de 9 mai le-a pus în lumina lor adevărată, au oferit posibilitatea de a înţelege conţinutul real al discursului proeuropean al politicienilor din această înjghebare dubioasă și fragilă. Orice intenţie bună sau rea, liderii și reprezentanţii alianţei o acopereau cu numele Uniunii Europene. În numele acesteia ei și-au numit alianţa, de la numele ei se învinuiau reciproc de trădare, de ilegalităţi și hoţii, cu numele ei își acoperea fiecare propriile matrapazlâcuri. De altfel, atunci când normele europene nu se potriveau cu interesele lor de moment, „aliaţii” se înţelegeau de minune să le ignore. Această demagogie ne face să înţelegem că pentru componentele fostei alianţe, UE nu se arată ca un obiectiv în sine, în care cred cu toată tăria și pentru care sunt gata să lupte până în pânzele albe, ci este, mai degrabă, o umbrelă sau un paravan care să le acopere inconsistenţa politică și să le ascundă fărădelegile și ticăloșiile. Trebuie să o spunem foarte clar: Moldova nu poate ignora vectorul european, dar specularea demagogică a acestuia în detrimentul angajării plenare și cât se poate de responsabile a guvernanţilor pentru rezolvarea problemelor interne, stringente, de mare impact economic, politic, social și cultural ale ţării este extrem de periculoasă, întrucât ţine ţara în haos și subdezvoltare, complicând și îndepărtând realizarea obiectivului integrării europene. Până să ajungem a ne integra în UE, trebuie să demonstrăm noi înșine, prin propria noastră vrere și cu propriile noastre puteri, că suntem în stare să facem ceva în ţara asta. Pe scurt, după cele două nefericite experimente de guvernare din ultimii 12 ani, cel comunist și cel așa-zis „democratic proeuropean”, Republica Moldova continuă să lâncezească

7

FLUX

în aceeași situaţie de incertitudine și de sărăcie. Niciunul din cele două proiecte nu s-a dovedit a fi corect și viabil. Asta înseamnă că trebuie construit ceva nou, ceva care să se bazeze nu pe vorbe mari și fără conţinut real, ci pe angajare corectă, competentă și, mai ales, responsabilă. Bineînţeles că și acesta va trebui să fie tot un proiect politic. Dar avem noi, în noi înșine, tot ce ne trebuie pentru a construi așa ceva? Datele concrete de care dispunem astăzi nu ne încurajează să fim optimiști. Dar trebuie să dorim așa ceva și să ne zbatem pentru asta. Contrariul înseamnă impas.

Tinerii, ca şi bătrânii, sunt foarte diferiţi Când cetăţenii care nu sunt indiferenţi faţă de soarta lor și a ţării văd becisnicele figuri ale „beaumonde”ului nostru politic, unele blânde, dar fără chemarea de a sluji ţara cu pricepere și devotament, altele, pur și simplu, sinistre, le întorc spatele, căutându-și cu speranţă salvatorii în rândul tineretului. Tinereţea este acea calitate care conţine, ca promisiune, toate virtuţile de care poate fi capabil un om: agerime a minţii, sinceritate, consacrare, altruism, capacitate de sacrificiu, rezistenţă la compromisurile descalificante, energie și vitalitate, acţiune promptă ș.a. Bineînţeles că nu toţi tinerii au aceste calităţi, și totuși, ele sunt caracteristice pentru cei mai mulţi dintre ei. Întrebarea e dacă tineretul nostru este pregătit să-și asume prea greaua povară de a salva acest stat și de îndrumare a lui pe calea progresului. Este greu de obţinut un răspuns pozitiv la această întrebare. În cele peste două decenii de independenţă și, mai ales, în ultimii 10 ani, am asistat la un adevărat exod al tinerilor din Republica Moldova. Și nu e vorba de oameni fără studii, dimpotrivă, cea mai mare parte a acestora au studii superioare. Ba mai mult, cu cât studiile sunt mai bune, cu atât deţinătorii lor sunt mai hotărâţi să plece pentru totdeauna din ţară. Tot mai mulţi caută să-și facă studiile în străinătate, fapt care anunţă că într-un viitor nu prea îndepărtat, universităţile noastre vor fi pustii. Visul tinerilor necăsătoriţi este America, și într-adevăr, mulţi ajung acolo pe diferite căi, dar cu toţii pe un drum fără întoarcere. Pentru familiile tinere, cele mai tentante ţinte sunt Canada și Australia, care le oferă din start toate condiţiile necesare unui trai bun. Dar, în general, tinerii moldoveni cu studii pot fi întâlniţi practic în toate ţările lumii, unde se află nu ca turiști, ci în căutarea unui trai omenesc.

Tineri mult mai răi decât bătrânii Cu totul alt tablou oferă tinerii rămași în ţară. Dacă facem abstracţie de tinerii fără studii superioare sau fără un loc de muncă stabil și care își duc traiul greu de la un câștig ocazional la altul, toţi ceilalţi pot fi împărţiţi în două categorii. Una o fac cei care au reușit, pe cele mai diferite căi (poate nu totdeauna onorabile și legale), să-și facă o situaţie bună, care, până la urmă, este totuși conformă cu legea: au o slujbă bine plătită ori și-au deschis o afacere proprie și încearcă să fie cetăţeni cinstiţi și onorabili. O categorie cu totul aparte este cea a tinerilor foarte ambiţioși care urmăresc să obţină cu orice preţ o stare materială sau/și o poziţie socială care să-i plaseze deasupra societăţii

și împotriva acesteia. Aceștia, la rândul lor, se împart în două grupuri, dintre care unul apucă pe calea marelui business, care la noi aproape întotdeauna se realizează prin hoţii și fărădelege, cum e cazul lui Plahotniuc și al acoliţilor săi, poate și cel al lui Filat, despre afacerile căruia știm însă, mai puţin, iar altul este cel care intră în politică și în justiţie. Pe cei din politică și justiţie i-am numit împreună, deoarece sunt strâns legaţi între ei, astfel că lumea prosperă din cele două domenii formează o singură categorie social-mafiotă: cea a oamenilor îmbogăţiţi prin încălcarea legilor, a traficului de influenţă, a aservirii instituţiilor statului în interese personale. De fapt, aceștia, așa cum am văzut pe exemplul aceluiași Plahotniuc, sunt tot atât de strâns legaţi cu gangsterii din business, așa încât alcătuiesc împreună o clasă de mafioţi și de criminali, a cărei singură religie este banul. Unii dintre cei care astăzi se află în culmea puterii, ca Vlad Filat și Al. Tănase, au făcut studii în România și, întorcându-se acasă, s-au apucat să fericească poporul, care și cum l-a ajuns capul și cum a putut: unii scoţând bani din afaceri, alţii storcând bani din interpretarea delincventă a legilor. Au prosperat și unii, și alţii într-atât de mult, încât cei dintâi, pur și simplu, nu mai pot face deosebire între averea statului și propria agoniseală, iar ceilalţi au ajuns în stare să nu mai poată înţelege prin ce se deosebește legea de fărădelege și o instituţie juridică de una politică sau de afaceri ilicite. În schimb, ambele grupuri au însușit temeinic și pentru totdeauna un singur lucru, și anume că legile nu sunt pentru ei, că pentru ei nu există niciun principiu moral, că nu au nicio datorie faţă de stat și societate, că, într-un cuvânt, totul le este permis. În Parlament, lucrurile nu stau mult mai bine cu tinerii. În acest bâlci al deșertăciunilor o pleiadă întreagă de tineri, de la Sârbu și până la Lupu, au dat dovadă de o capacitate formidabilă de a trage foloase personale din aflarea în politică. Ambii, dar și alţii care au evadat la fel ca ei din Partidul Comuniștilor, au fost slujitori credincioși ai acestei formaţiuni, dar numai până la o vreme, până în momentul în care cineva le-a arătat o momeală suficient de atrăgătoare ca niște figuri sărăcuţe cu duhul, ca ei, să o poată înghite cu lăcomie. Și pe dată și-au schimbat pielea comunistă în blană de „democraţi” sau de altă jivină politică, pofticioasă de câștiguri nemuncite. Fenomenul trădărilor, adică al vânzării-cumpărării deputaţilor, nu se manifestă numai în tabăra comuniștilor, ci și în alte facţiuni, mai cu seamă la liberal-democraţi, unde cam tot așa s-a întâmplat cu același Tănase, Nagacevschi,

Godea. În general, Parlamentul este o adevărată tarabă a negocierilor pe bani mulţi și pe ignorarea oricăror principii legale sau morale. De aceea nu este deloc întâmplător că acolo domnește mereu o atmosferă de suspiciuni, de condamnări și învinuiri, de comploturi, de uneltiri, de haos, ba câteodată chiar și de bătăi între deputaţi. Ceea ce mie, ca profesor bătrân și vechi slujitor al cărţii, îmi displace cel mai mult la tinerii noștri din politică, dincolo de potlogăriile la care se dedau tot timpul cel puţin o parte dintre ei, este îngâmfarea primitivă, bădărănia și limbajul de mahala suburbană, când, de ex., V. Munteanu, I. Cioban, S. Sârbu, E. Mușuc, A. Reșetnikov, dar și ceva mai vârstnicii Lupu și Streleţ etc., etc. își permit să se adreseze presei, întregului legislativ, unui grup de deputaţi sau unui partid cu apelativul „voi” sau unei persoane necunoscute sau mai în vârstă îi zic „tu”. Nu prea avem motive să ne lăudăm nici cu tinerii din Guvern, ca și cu cei din fruntea unor administraţii locale, ca cea a Chișinăului, dar întrucât aici ar fi prea multe de spus, nu intru în dezbaterea acestei chestiuni, lăsând-o pentru altă dată sau în sarcina altora, care ar putea să o cunoască mult mai bine decât mine. Pentru a ieși la liman și a se putea încadra în comunitatea statelor contemporane civilizate, Moldova are nevoie ca de aer de oameni politici și de conducători care ar fi croiţi cu totul altfel decât cei pe care îi are acum. Dar obţinerea unui astfel de produs autohton nu se poate realiza decât, așa cum spuneam mai sus, prin elaborarea și realizarea unui adevărat proiect politic, nu prin bâlbâieli politice incoerente și fără substanţă reală, care au constituit, invariabil, mesajul tuturor guvernărilor de până acum, mesaj care s-a evidenţiat prin trei incapacităţi de bază: incapacitate de evaluare corectă a stării în care se află ţara, incapacitate de identificare a obiectivelor prioritare ale ţării și incapacitate a factorilor de la putere de a se pune în serviciul ţării angajant, sincer, dezinteresat, fără cea mai mică intenţie de aservire a aparatului de stat și a tuturor celorlalte instituţii publice interesului personal. Sarcina deosebit de grea pe care o are Moldova acum nu este încropirea unui astfel de proiect, ci depășirea acestor vicii structurale, care, mai ales cel de la urmă, sunt atât de prezente în întregul organism social, încât stârpirea lor, fără o chirurgie radicală, nu este cu putinţă. Dar pentru salvarea Republicii Moldova, alternativă nu este. Cine ar putea fi eroii care s-ar încumeta să-și asume o asemenea sarcină? Și îi avem oare? Ion ŢURCANU


CMYK

FLUX

8

Eveniment 17 MAI 2013

Cartea lui Iurie Roşca a unit oameni Igor BOȚAN BOȚAN,, analist politic:

Boris MARIAN MARIAN,, scriitor, poet, publicist:

Efortul autorului este un îndemn la competiţie

Roşca face o publicistică de calitate

Mai întâi de toate vreau să-i mulțumesc domnului Iurie Roșca pentru atâtea ocazii oferite de a ne întâlni și de a discuta. Am observat că auditoriul ce participă la aceste evenimente se lărgește și acesta este un fenomen foarte interesant. Prilejul de astăzi este lansarea unei noi publicații – „Moldova – partea care a devenit întreg”. Inovația lucrării constă în încercarea de a ne oferi abordări noi ale problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. Într-adevăr, este complicat să treci la o altă treaptă de analiză, să faci eforturi de sinteză. Pentru atingerea unui astfel de nivel este nevoie de o

viziune, iar această viziune o putem schița doar prin aducerea la nivel comun a proiecțiilor pe care le au segmentele de cetățeni. Inițiatorul acestor întruniri, pe lângă oferta unui cadru de discuții, vine și cu propriile abordări asupra celor mai diverse probleme: politice, sociale, identitare. Efortul autorului este un îndemn la competiție. Domnul Iurie Roșca nu vrea să se complacă în organizatorul de serate în care domnia sa este centru de atracție, de aceea cred că aceste întruniri reprezintă un îndemn și pentru alți cetățeni activi să participe, să-și expună părerea. Doar într-o

Gheorghe DUCA DUCA,, președintele Academiei de Științe din Republica Moldova:

Iurie Roșca a adunat laolaltă oameni care gândesc diferit Eu rămân tot mai impresionat de Iurie pentru că este o persoană inteligentă și privește lucrurile în profunzime. Îmi pare bine că, după o activitate politică îndelungată și serioasă, Iurie Roșca și-a deschis propria universitate. Sunt convins că dumnealui va produce performanța și va educa potențialul uman necesar țării noastre. Felicitări pentru această inițiativă de a aduna laolaltă oameni care gândesc diferit, dar care au o viziune unitară asupra Moldovei – partea care a devenit sau care urmează să devină întreg. Îi urez izbândă autorului, iar gândurile și ideile sale să obțină finalitatea de care să ne bucurăm cu toții.

competiție de idei putem ajunge la ceea ce își dorește, probabil, autorul. Îndemnul meu este să ne pătrundem cu toții de importanța acestor întruniri ale noastre ce au loc în bază de voluntariat.

În rândurile noastre, a jurnaliștilor și a publiciștilor, a apărut o personalitate proeminentă – Iurie Roșca. Publicistica pe care o face Iurie Roșca este una patriotică, civică, cetăţenească. Este una de calitate. Printr-un singur alineat, Iurie Roșca reușește să prezinte o problemă, o situaţie complexă și să sugereze și soluţii. Acolo unde alţii ar fi irosit 100 de pagini, lui Iurie Roșca îi este îndeajuns o singură pagină. Asta înseamnă că este un publicist talentat.

Iulia SIMIONOVA SIMIONOVA,, jurnalist:

Ne lipsesc politicieni ca Iurie Roşca Este unanim acceptat ca atunci când mergi la o prezentare de carte să lauzi autorul. În cazul lui Iurie Roșca, atunci când îi aduci laude, faci acest lucru fără a afirma niște neadevăruri. Nu vreau să spun că sunt întru totul de acord cu cele scrise de Iurie Roșca. Articolele lui provoacă polemici, dar asta este normal. Anormal ar fi dacă nu ar provoca polemici. Îmi pare bine că această carte este bilingvă. Și nu e întâmplător, pentru că scopul autorului acestei cărţi este să consolideze societatea indiferent de limba vorbită, de identitatea naţională sau de alte lucruri. Portalul la care lucrez a publicat o bună parte din articolele lui Iurie Roșca. Aceste articole provoacă dezbateri

aprinse în rândurile vorbitorilor de limbă rusă. Acum ceva timp în urmă, numele lui Iurie Roșca era asociat cu evenimentele din anii ‘90 și pentru mulţi acest nume provoca rezerve, temeri și chiar adversităţi. Acum însă, lumea a devenit foarte atentă la ceea ce scrie Iurie Roșca, la problemele pe care le abordează. Noi avem nevoie să discutăm aceste probleme, să găsim împreună soluţii. S-a vorbit despre Iurie Roșca ca publicist. Eu vreau să vorbesc de Iurie Roșca ca om politic. Vreau să vă spun că nouă ne lipsesc politicieni ca Iurie Roșca. Asta înseamnă că nouă ne lipsesc politicieni normali, echilibraţi, adecvaţi. Aș putea spune că Roșca este singurul de acest gen.

Valentin BENIUC BENIUC,, rector IRIM:

Natalia UZUN, jurnalist:

Iurie Roșca trebuie să revină în politică

Asistăm la compromiterea valorilor creştine

Am fericita ocazie să recunosc că domnul Roșca îmi este coleg de activitate universitară și vreau, totodată, să menționez că la orele dumnealui de curs, studenții vin cu mare dragoste și deschidere. Cartea are consistență filozofică și este una foarte necesară pentru actuala conjunctură politică, socială și identitară. Este o îndrăzneală mare să spui critic, în tumultul discuțiilor proeuropene, că Uniunea Europeană este un proiect falimentar. Este și primejdios, și întotdeauna trebuie să te pregătești pentru replici, riposte. De fapt, autorul a spus ceea ce mulți dintre noi gândesc. UE este o structură birocratică, ale cărei elemente se erodează. După ce s-au consumat trei ani și ceva de politică ineficientă, ne dăm seama că Iurie Roșca trebuie să se reîntoarcă.

Iurie Roșca abordează problema „concepţiei naţionale”, care trebuie să aibă la bază valorile creștine, să-l aibă în centru pe Dumnezeu. Eu cred că această problemă îl frământă pe orișicine a trăit această perioadă de tranziţie, care la noi durează de mai bine de 20 de ani. Astăzi asistăm la compromiterea valorilor creștine. Este un lucru grav, pentru că valorile creștine stau la baza culturii occidentale, a școlilor filozofice europene. Pe aceste baze s-a dezvoltat civilizaţia europeană, occidentală, s-a dezvoltat întreaga omenire. Compromiterea acestor valori poate să ducă la distrugerea culturii europene. Ce înseamnă astăzi Europa? Europa este redusă la ideea de confort de moment și la posibilitatea de a face bani. Cine dintre tinerii de astăzi ne poate spune ceva despre, să zicem, școala filozofică germană? Cred că aproape nimeni. Același lucru se întâmplă și cu cultura rusă. Acum se încearcă compromiterea culturii ruse, pentru că aceasta este transformată într-o unealtă a luptei politice.

Valeriu OSTALEP OSTALEP,, președintele Institutului de Studii Diplomatice și de Securitate:

Mihail FORMUZAL FORMUZAL,, bașcanul Găgăuziei:

Roșca, unul dintre puţinii oameni de stat care au viziune

Avem nevoie să revenim la morala creştină

Roșca este omul care se simte la fel de sigur și de confortabil atât în stradă, știind ce înseamnă mișcare de opoziție, fiind capabil să organizeze mii de oameni fără să distrugă clădiri, cât și în instituții de stat, reușind să promoveze politici și reforme necesare țării. De multe ori am avut fericita ocazie să merg împreună cu domnul Roșca peste hotare la tot felul de reuniuni internaționale. Pe lângă faptul că mă simțeam în siguranță, eram mândru că, în numele Republicii Moldova, Roșca prelua inițiativa și propunea de fiecare dată câte ceva la aceste foruri. Vreau să remarc faptul că la noi sunt foarte puțini oameni de stat care sunt activi când merg peste hotare. În cartea prezentată astăzi am găsit reflecțiile unei persoane pregătite nu doar teoretic, ci și practic. Mie îmi lipsește în Republica Moldova caracterul puternic și hotărât al clasei politice. Cum nu mai este deputat, nu mai luptă, cum nu mai este ministru, nu-l mai auzi deloc. Domnul Roșca a demonstrat în cei 20 de ani că este printre puținii oameni de stat care au viziune.

Pentru prima dată eu am auzit de Iurie Roșca în anul 1992. Cred că vă daţi seama în ce context am auzit eu numele acesta. Dacă mi-ar fi spus cineva în 1992 că eu voi ajunge să vorbesc de la această tribună, fiind invitat de domnul Iurie Roșca la prezentarea cărţii sale, eu i-aș fi recomandat să se programeze la psihiatru. Dar iată că astăzi mă aflu aici. Pentru un politician este ușor să exprime un punct de vedere și peste puţin timp, când conjunctura se schimbă, să-și remodeleze și el punctul de vedere. Iurie Roșca nu și-a schimbat poziţiile exprimate, el s-a schimbat pe sine însuși. Și acest lucru este unul foarte greu, nu oricare poate face asta. Cu trecerea timpului, Iurie s-a schimbat și odată cu aceasta au evoluat și atitudinile, și convingerile lui. În cartea lui Iurie Roșca am găsit ceea de ce duce lipsă societatea moldovenească: reîntoarcerea la valorile noastre spirituale, la izvoarele noastre: la tradiţia, la morala creștină, care este una milenară.


CMYK

Eveniment 17 MAI 2013

9

FLUX

cu convingeri politice absolut diferite Oazu NANTOI NANTOI,, analist politic:

Situaţia din Republica Moldova se va schimba atunci când se va aduna o masă critică a oamenilor care gândesc Vreau să vă mărturisesc că pe timpuri, când eu cu Iurie eram vicepreședinți la Sfatul Frontului Popular, era de neînchipuit să vezi lume atât de diferită adunată laolaltă. Întotdeauna am spus că situația în Republica Moldova se va schimba atunci când se va aduna masa critică a oamenilor care gândesc critic. Această carte, în opinia mea, este o hrană intelectuală ce trebuie digerată de noi și, pe această cale, să contribuim la creșterea numărului celor care gândesc critic. Noi observăm un lucru foarte trist, pe noi ne dezbină trecutul. Politicienii se țin morțiș de trecut și nimeni nu are grijă să caute ceea ce ne unește. Prin această broșură văd o încercare de a trasa puncte de reper pentru găsirea elementului comun, unificator. Așa că nimic nu este târziu și vă urez succes în toate.

Nicolae ŢVEATCOV ŢVEATCOV,, profesor:

Lui Roşca nu i-a fost frică să se manifeste în politică de o manieră absolut originală Vreau să-mi exprim admiraţia pentru curajul manifestat de Iurie Roșca nu doar în lupta pentru democratizarea Republicii Moldova, dar și pentru faptul că lui nu i-a fost frică să se manifeste în politică de o manieră absolut originală, fără a imita pe alţii, ci exprimând în mod creativ propriile convingeri politice, propriile proiecte politice. Eu am avut ocazia să discut în câteva rânduri cu Iurie Roșca, ceea ce mi-a produs o mare satisfacţie intelectuală.

Dumitru CIUBAȘENCO CIUBAȘENCO,, jurnalist:

Credinţa ortodoxă – temelia pe care vom putea construi ceva În Republica Moldova ne lipsesc multe lucruri, inclusiv ne confruntăm cu un deficit sever al gândirii politice, din păcate. Îi mulţumesc lui Iurie pentru că a depus efort pentru a reduce din acest deficit, mai ales că a făcut acest lucru în mod corect, sincer, fără a manipula și fără a executa niște comenzi străine. Am citit această carte și am constatat că cea mai mare parte a meditaţiilor autorului se referă la identităţile oamenilor care locuiesc pe acest pământ și la temelia pe care acești oameni ar putea să construiască ceva. În anii ‘90 și în 2000, noi, împre-

ună cu Iurie Roșca, am luptat pentru democraţie, pentru libertate. Poate că acum avem motive să regretăm anumite lucruri, pentru că în 20 de ani, în Republica Moldova s-a distrus tot ce a putut fi distrus. Și acest lucru îl recunosc toţi. Dar întrebarea de căpătâi este „Ce-i de făcut?”. Iurie Roșca consideră că credinţa ortodoxă este temelia pe care vom putea construi ceva. Totodată, el spune că, având, pe de o parte, un trecut sovietic, și, pe de altă parte, unul românesc, noi trebuie să încercăm să construim un prezent moldovenesc, în care

toţi cetăţenii moldoveni s-ar simţi confortabil, indiferent de identitatea lor etnică. În teorie totul este bine, problema este cum edificăm în practică un asemenea stat. Cartea lui Iurie nu conţine asemenea soluţii, dar sper că ele ne vor fi servite în următoarele publicaţii.

Iurie ROȘCA ROȘCA::

În calitatea mea de jurnalist voi pune întrebări, iar în calitatea mea de om politic voi da răspunsuri Eu nu pretind că ceea ce scriu aici este un adevăr în ultimă instanță. Este doar o invitație la dialog, la o dezbatere pozitivă, sănătoasă a celor care se consideră într-adevăr patrioți ai Republicii Moldova și nu-și leagă speranțele de alte țări. Nu am niciun fel de amețeli asupra propriei importanțe ca jurnalist sau ca autor de texte publicate în diverse locuri. Cartea nu oferă răspunsuri. Deocamdată. În calitatea mea de jurnalist voi pune întrebări, iar în calitatea mea de om de stat voi da răspunsuri. Vorbitorii de limbă rusă au menționat că eu m-am schimbat. Eu vreau să spun că și dumneavoastră v-ați schimbat. Noi toți ne-am schimbat, sper în sens pozitiv. După cum ați remarcat, un articol din această broșură apare în cinci limbi: română, engleză, rusă, bulgară și ucraineană. S-a întâmplat așa că un prieten de-al meu din Rada de la Kiev a venit cu un portbagaj de biblii și de cărți de rugăciune în limba ucraineană. Ne-am pornit cu el prin satele ucrainene din nordul Republicii Moldova să distribuim aceste biblii. Credeți-mă, am văzut ucraineni plângând, căci citeau pentru prima dată cartea sfântă și rugăciunile în limba lor.

Euroentuziasmul triumfalist, care domină spaţiul public din Republica Moldova, deja este nu numai contraproductiv, dar și ridicol Ce facem cu ideea integrării europene, în ce măsură aceasta poate fi temelia unei idei naționale

pentru Republica Moldova? Eu am avantajul să fi călătorit de multe zeci de ori la Bruxelles și în alte capitale europene. Cunosc din interior aceste organisme internaționale, aceste politici orientate spre regiunea noastră. Eu nu sunt antieuropean, eu sunt eurosceptic. Noi suntem europeni, dar euroentuziasmul triumfalist, care domină spațiul public din Republica Moldova, deja este nu numai contraproductiv, dar și ridicol. Nu este vorba de un discurs arogant, fundamentalist, categoric, ce respinge mesajul european. Dimpotrivă. Eu cred că este nevoie de mai mult spirit critic, de mai multă înțelepciune și discernământ în selectarea ideilor ce vin din exterior. Noi am devenit o groapă de gunoi, importatoare de idei de toată mâna: bune și foarte rele. Niciun fel de discernământ, niciun fel de intenție de a trece prin sita intelectuală, morală a interesului național ce se vântură din exterior spre țara noastră. Cineva dintre dumneavoastră își punea întrebarea dacă țara noastră a devenit sau nu întreg. Eu sunt convins că este în devenire și contribuția este a fiecăruia dintre noi. Atunci când spunem că Republica Moldova încă nu a devenit o unitate cu reprezentări comune asupra trecutului, prezentului și viitorului, atunci când spunem că nu avem mituri fondatoare comune, atunci când spunem că avem o viziune conflictuală asupra problemelor de ordin identitar, etnolingvistic, totul este adevărat și trebuie să ne obișnuim că puncte de vedere diferite asupra unor fenomene de ordin cultural, istoric, lingvistic nu înseamnă relații neapărat de dușmănie, de poziții ireconciliante.

Perspectiva poate fi una fascinantă dacă vom avea încredere în propriile forţe Noi vorbim că vrem să devenim o națiune. Adăugăm: vrem să devenim o națiune civică. Iată din acest punct de vedere toate sursele academice subliniază un lucru fundamental ce nu trebuie să ne scape: o națiune este un act de voință. Al cui? Al elitei intelectuale. Nu e o circumstanță, o împrejurare întâmplătoare. Este o muncă colectivă, de cooperare, un loc de schimb de opinii, de verificări ale unor teze. De aceea, eu sunt încrezător că perspectiva poate fi una fascinantă dacă vom avea încredere în propriile forțe.

Nu trebuie să ne simţim de acum încolo ca o periferie, nu suntem nici buricul pământului, dar nu suntem nici blestemaţii lumii Noi uneori ne complacem în autobiciuirea noastră ca zonă de periferie: intelectuală, geopolitică, economică, un fel de țară a nimănui. Nu trebuie să ne simțim de acum încolo ca o periferie, nu suntem nici buricul pământului, dar

nu suntem nici blestemații lumii. Trebuie să ne debarasăm de complexul de reproș, de sindromul imitatorilor unor modele străine, trebuie să realizăm performanță intelectuală și academică serioasă. Efervescența intelectuală, energia spirituală, capacitatea de a ne concentra asupra unor valori fundamentale este în creștere în Republica Moldova. M-am gândit la un moment dat că poate și organismul nostru colectiv este cuprins de o febră, după care va veni și starea de sănătate. Această extraordinar de dificilă situație prin care trece țara noastră poate fi și întruchiparea vorbei populare: „nu e rău fără bine”. Poate trebuie să consumăm tot amarul, eșecul deziluziilor, prăbușirilor, dezgusturilor noastre față de anumite modele, persoane, ca să putem începe din rând nou, pe foaie curată, reconstrucția Republicii Moldova și reînchegarea acestor energii naționale. Lucia CUJBĂ, FLUX


10 Turcia îşi dezvăluie secretele succesului economic: investiţii în infrastructură pe timp de criză şi încrederea populaţiei în guvern Externe

FLUX

17 MAI 2013

Cu toate că este prinsă între o Europă în criză și un Orient Mijlociu frământat de turbulenţe politice și sociale, economia Turciei crește de patru ani în ritm susţinut. După ce la începutul mileniului a trecut prin propria criză bancară, Turcia își permite acum să pună la respect FMI și este dată drept exemplu de urmat pentru alte economii emergente. Printre „secretele“ acestei performanţe, premierul Recep Tayyip Erdogan enumără continuarea investiţiilor pe timp de criză, multe în infrastructură, educarea forţei de muncă și participarea cetăţenilor la deciziile care le schimbă vieţile pentru menţinerea sentimentului de încredere. În urmă cu zece ani, când Partidul Justiţie și Dezvoltare al premierului Erdogan a venit la putere, Turcia era datoare la FMI cu 23,5 miliarde de dolari. Ultimul acord de creditare cu Fondul a fost încheiat în 2005 și a expirat în 2008, iar de astăzi Turcia va deveni creditor al instituţiei de la Washington. „De atunci nu am mai semnat niciun acord cu FMI. De ce? Ne-au cerut altceva în schimb. Au vrut să ne înveţe cum să facem politică. Eu sunt politician și ascult, și învăţ de la alţi politicieni, nu de la birocraţii instituţiilor internaţionale”, a afirmat Erdogan în discursul de deschidere al ședinţei anuale a Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare, organizată anul acesta la Istanbul. Premierul a explicat că ar fi acceptat sprijin financiar dacă, după ce Turcia și-ar fi plătit datoriile, FMI ar fi renunţat la orice pretenţie. „Dacă nu ne-am plăti datoriile, atunci am face ceea ce este necesar. Dar ei s-au întors și ne-au cerut să aplicăm nu știu ce reformă, iar noi am decis să nu semnăm. Ne-am plătit datoriile, iar de marţi împrumutul de la FMI este istorie”, a spus Erdogan.

niveluri record. Randamentele obligaţiunilor cu scadenţa la doi ani au scăzut în urmă cu două săptămâni sub 5% pentru prima dată în istorie, semn al încrederii investitorilor. Iar investiţiile sectorului privat reprezintă cel mai important factor care contribuie la dinamica dezvoltării economice și creșterii, a subliniat Erdogan. Economistul-șef al BERD, Erik Berglof, a salutat „aterizarea lină” a economiei în 2012 și a estimat că PIB-ul va crește cu 3,7% anul acesta, după un avans de 2,2% în 2012, cel mai lent din ultimii patru ani. Creșterea de anul acesta ar fi susţinută de extinderea cererii interne și politica monetară relaxată. Erdogan a explicat că guvernul își bazează dezvoltarea pe infrastructura fizică și producţie, dar și pe investiţii în resurse umane. „Am luat măsuri pentru a întări relaţia dintre educaţie și forţa de mun-

că. De asemenea, ne-am concentrat pe pregătirea vocaţională sau profesională pentru a crește gradul de calificare al forţei de muncă”, a spus premierul.

Investiţii în infrastructură Un alt element al strategiei de creștere sunt investiţiile pe timp de criză. În urmă cu câteva zile, Turcia a organizat o licitaţie pentru construirea și administrarea unui aeroport cu o capacitate de 100 de milioane de pasageri pe an. Dacă va fi finalizat, proiectul ar putea avea ca rezultat cel mai mare aeroport din lume. Licitaţia a fost câștigată de un consorţiu format din cinci companii turce, care timp de 25 de ani vor plăti redevenţe de 22 de miliarde de dolari plus TVA. Turcia construiește, de asemenea, un canal navigabil ultramodern care să lege Marea Neagră de Marea Marmara. Astfel va fi protejată strâmtoarea Bosfor de dezastre ecologice. Canalul va avea o lungime de 42 km și 500 de metri în cea mai lată porţiune. Guvernul turc pune accent și pe latura socială a strategiei de creștere. „Credem că performanţa economică și succesul sunt posibile doar dacă sunt stabilite legături puternice și relaţii de încredere între populaţie și guvern. Este foarte important să se asigure că participarea oamenilor la deciziile cu impact asupra vieţilor

Economia a „aterizat lin” şi a evitat riscul supraîncălzirii Economia Turciei crește susţinut de patru ani, iar economia s-a transformat într-un magnet pentru investiţii, scrie The Wall Street Journal. Bursa de acţiuni de la Istanbul a urcat anul acesta de mai multe ori la

lor este la nivel maxim”, a spus Erdogan. Rata șomajului a scăzut de la 15% în 2009 la 9,2% anul trecut, iar guvernul turc are destul spaţiu pentru a aloca mai multe resurse pentru programe sociale. Acest gen de cheltuieli au crescut de la echivalentul a 0,5% din PIB în 2002 la 1,4% din PIB în 2011. Rezervele valutare s-au majorat de la 27,5 miliarde de dolari în 2002 la 135 de miliarde de dolari în prezent.

De la datornic la creditor al FMI Dincolo de afirmaţiile victorioase ale lui Erdogan, trebuie notat că Turcia a ieșit din propria criză bancară, din 2001, împrumutând echivalentul a 14% din PIB de la FMI. Până în 2008 statul turc a semnat în total 19 acorduri stand-by cu FMI, de la care a împrumutat în total 50 de miliarde de dolari. Turcia va împrumuta Fondului 5 miliarde de dolari, ceea ce o plasează pe locul 23 în topul creditorilor instituţiei. Turcia se confruntă, de asemenea, cu probleme structurale, printre care dependenţa aproape totală de importurile de energie, ceea ce face ca economia să fie vulnerabilă, de exemplu, la fluctuaţiile preţului petrolului, și un deficit cronic de cont curent alimentat de fonduri de investiţii adesea cu un caracter capricios.

Cu toate acestea, Turcia are o economie și un sector al serviciilor publice bine gestionate și poate servi ca model în multe privinţe, a spus președintele BERD, Suma Chakrabarti, citat de World Bulletin. Turcia este a doua piaţă ca mărime, după Rusia, pentru BERD, a subliniat Chakrabarti. Turcia și România au devenit state acţionare la BERD în aceeași zi, 28 martie 1991.

Turcia vrea să ofere facilităţi fiscale evazioniştilor dacă aceştia îşi repatriază activele Guvernul turc intenţionează să atragă fondurile păstrate de cetăţenii turci și de companii în străinătate, reducând taxele de la 35% la 2%, dacă acestea sunt aduse în ţară. Autorităţile fiscale nu vor cere clarificări în privinţa provenienţei fondurilor, scrie World Bulletin. Singura condiţie este ca aceste active, a căror valoare este estimată la 100 de miliarde de dolari, să fie declarate până la 31 iulie. Demersul are ca scop reducerea dependenţei economiei de capital străin. Proiectul va proteja oamenii de afaceri de anchetele fiscale privind activele nou declarate și îi va scuti de taxe pe venit și profit dacă aleg să transfere activele în Turcia până la sfârșitul anului. Sursa: Ziarul Financiar

Franţa, în recesiune pentru a treia oară în ultimii patru ani. Germania scapă cu o creştere la limită Franţa, a doua mare economie europeană, a intrat în recesiune pentru a treia oară în ultimii patru ani, cu o contracţie de 0,2% în primul trimestru, în timp ce Germania, ţara europeană cu cel mai ridicat PIB, a evitat la limită recesiunea, cu un avans de doar 0,1% în primele trei luni ale anului.

PIB-ul Franţei s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru, faţă de ultimele trei luni ale anului trecut. În trimestrul al patrulea, economia s-a contractat cu 0,2%, procentaj revizuit faţă de cât a fost anunţat anterior, a informat biroul de statistică de la Paris. Economiștii consultaţi de Bloomberg anticipau o scădere economică de 0,1% în primele trei luni. Intrarea în recesiune pune presiune pe președintele Francois Hollande pentru adoptarea de măsuri care să susţină creșterea economică. Hollande, care a sărbătorit primul an la conducerea Franţei, are probleme în a reduce numărul record al șomerilor, de 3,22 milioane de persoane. Popularitatea președintelui a atins un minim record din cauza problemelor economice. În contextul așteptărilor ca zona euro să înregistreze contracţie pentru al doilea an consecutiv în 2013, Hollande încearcă să obţină o încetinire a ritmului de reducere a deficitului

bugetar în statele membre ale uniunii monetare. Economia germană a reușit să scape de recesiune în primul trimestru, după ce a înregistrat un avans minim, de 0,1%, situat sub așteptările analiștilor. PIB-ul a crescut cu 0,1% faţă de trimestrul al patrulea, când a consemnat un declin de 0,7%, procentaj revizuit, potrivit biroului federal de statistică de la Berlin. Economiștii anticipau un avans de 0,3%. Recuperarea Germaniei s-ar putea să fi fost afectată de iarna foarte lungă, care a limitat activitatea din construcţii și încrederea consumatorilor, potrivit Bundesbank. Evoluţia sub așteptări a PIB evidenţiază însă, riscurile economice, generate de recesiunea zonei euro. „Scăderea investiţiilor, exporturilor și importurilor semnalează cerere internă slabă. Iarna foarte rece a avut un rol și va exista o revenire în al doilea trimestru, dar cu o încredere mai slabă, oamenii ar putea fi nevoiţi să

se gândească cât de realiste sunt prognozele pentru întreg anul”, a declarat Holger Sandte, analist la Nordea Markets, din Copenhaga. PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,1% în primul trimestru, după o contracţie de 0,6% în ultimele trei luni ale anului trecut, potrivit estimărilor analiștilor consultaţi de Bloomberg. Sursa: mediafax.ro


Cultur= 17 MAI 2013

11

Leo BUTNARU

CALEIDOSCOP

ENTUZIASM GENERAL, SĂLI ARHIPLINE (Pagini de jurnal) 1.II.1990

18.I.1990 Căci pentru (sau: și pentru) români scria Camus: „Când toţi ne vom simţi vinovaţi, aceea va fi democraţia”. Însă nomenclaturiștii-„poeţi” se consideră lacrimă de nevinovăţie. Ei continuă să mai deruteze lumea. Vicleni. Profitori.

26.I.1990 Fiecare scriitor este întrebat de oricine, inclusiv de colegii săi, dacă nu candidează la deputăţie. O adevărată molimă politicopatriotică. Vreo 20 deja candidează. Să le fie de bine. Numai că unii dintre ei nu au nici idei, nici pregătire, ci doar orgolii și explozii ridicule, ca N. J-u. Dar, Dumnezeu cu ei… Am fost printre cei care au refuzat să fie înaintaţi candidaţi pentru parlament. Până la urmă, mai mult cu autoritatea de forţă a mulţimii, i s-a impus lui S. Vangheli să consimtă. În fond, scriitorii în parlament sunt suficienţi. Însă ne trebuie oameni politici cu adevărat și, firește, patrioţi. De altfel, mulţi dintre colegii deputaţi ar trebui să recunoască drept referitoare și la ei mărturisirea lui Pan Halippa: „N-am fost un om mare politic, pentru că poezia niciodată nu m-a părăsit complet: în politică am făcut poezie și în poezie am făcut politică”. Mărturisire nu prea măgulitoare pentru poeţii noștri deputaţi, dar nici denigratoare. O explicaţie onestă de om care și-a potolit orgoliul, ajungând la înţelepciune. Plus că intrarea în politică le va periclita poezia (pentru cei care o au totuși), îi va face mai mărunţi ca scriitori. La adunarea din 23 – discutarea proiectului de statut al US autonome, desprinsă de cea unională. Eu propun să se prevadă neadmiterea organizaţiilor ideologice în cadrul acestei asociaţii de creaţie. M-am referit la organizaţia de partid, propunând ca membrii ei să stea fiecare la evidenţă la locul de trai, cum e civilizat și democratic. La acest moment se aude replica leșietică a lui Da-a: „Da cine are să ne apere, când au să vrea să ne dea afară din partid?” Sala mai să hohotească! Ce grijă, ce!... Primo: colegul, nevrând parcă, iarăși despre sine – înainte de toate! – se îngrijește. Nu care cumva cineva să-l obijduiască și să-l îndepărteze de la ceea ce-i face bine… Secundo: astăzi, când întreaga Europă, inclusiv România, se dezice cu vehemenţă de comunism și comuniști, marele democrat patriot Da-a și-a cusut carnetul de partid sub piele… De fapt, în concepţia sa, astfel și-ar putea apăra pielea mai bine… Sărmănelul!!!

28.I.1990 N. Popa e vecin cu I. C. Primul, la agapa legată de ziua de naștere a celui de-al doilea, îmi povestește-ne-bârfitor despre critic. Se știe cum arată I. C. – 1,69 înălţime și cam tot atâta în circumferinţă burto-taliei. Și, în noaptea de An Nou, picioaica lui Popică îl așteaptă, precum așteaptă toţi copiii, pe Moș Crăciun. La un moment dat, le face o vizită vecinul I. C. Piciulica popică îi șoptește dezamăgit la ureche tatălui: „Păi, tăticule, eu te-am rugat să-l inviţi pe Moș Crăciun, iar mata l-ai invitat pe Karlsson de pe acoperiș…”.

Există autori foarte populari – la un anumit timp, însă fără un stil personal (pentru că „original” ar fi prea mult spus). Cum – foarte populari, dar ne-remarcabili prin specificul artei lor? Firește, așa e, pentru că ei nu ţin să-și facă un stil, ci își fac o tactică. Sau o strategie. Tactica (sau strategia) de a plăcea publicului. Fără ca acesta să depună efort. Fără ca el, publicul, să mai pună în aplicare și raţiunea. Sunt suficiente doar emoţiile. În concluzie: publicul nu cere un stil, ci un nivel convenabil/ accesibil. Și dacă a-i ghicit acest nivel, ești foarte popular. Ţi se oferă scena, tribuna, radioul, televiziunea, piaţa și gloata. Numai bagă de seamă: nu care cumva să-ţi elaborezi un stil personal, original. În toiul verii toride publicul se trântește cu fesele de gheţarul indiferenţei sale. Indiferenţa, ca să nu-i zicem lipsa de pregătire, care, precum se știe, are oarece legătură cu cultura. Cu absenţa acestuia. Mă rog, fiecare e liber să aleagă ce-i convine: un stil sau o bucăţică de zahăr pe care i-o oferă dresorul-vechil.

25.II.1990 Săptămâna ce se încheie am avut câteva călătorii Chișinău-Orhei-Chișinău, cu abateri „cointeresate” prin satele Mana, Ustia (Inculeţ), Ocniţa, Cucuruzeni, Trebujeni, Furceni. Vlad Pascaru și Boris Laza m-au luat de chezaș în campania lor preelectorală. Intrigi și viclenii, ciondăneli și răfuieli, interese personale și locale, înrăire generală și sete de căpătuire – cam acesta e tabloul ce se conturează la aceste acţiuni preelectorale… Situaţie deloc ademenitoare, însă în bulboanele căreia – să vezi! – se aruncă foarte mulţi. Dar, ce e mai trist, puţini dintre ei sunt pregătiţi și pentru o eventuală mare dezamăgire. Nu știu cum se simte Vlad. El, mai mult ca sigur, era proclamat sută la sută membru al viitorului parlament. Boris se văzu nevoit să fie mai realist: un șef de secţie la interne nu prea întrunește admiraţia generală. Apoi dânsul mai are consolarea că nu a trecut și un serios concurent de-al său: mitropolitul Vladimir. Dar Dumnezeu cu dânșii. Din toată odiseea aceasta memorabile și cuceritoare rămân peisajele Trebujeni–Butuceni, Orheiul Vechi, adus de mine și în cartea cu același nume… Farmec irezistibil. Și aceasta nu e puţin: face să te angajezi într-o campanie preelectorală pentru a… revedea minunăţiile sus-amintite.

28.II.1990 Pan-românul e la noi: de câteva zile Gheorghe Zamfir a făcut din Chișinău o mare capitală a muzicii. Entuziasm general, goană după un bilet în plus, săli arhipline, lume în picioare, aplauze până la istov… Ieri, am fost la Sala cu Orgă, unde tuburile naiului creșteau în prelungiri de aramă sunătoare până la ceruri. Nai plin cu suflet și istorie naţională, cu artă și lacrimi, cu evlavie și disperare, cu măreţie și destin de om-furnică… Zguduitor, pe alocuri. Splendid – în întregime. Oricum, în faţa lui Gh. Zamfir ai conștiinţa că te afli în faţa unui unicat: un al doilea ca el pe Pământ nu există! A acordat și câteva interviuri splendide, prin profunzime și dramatism, prin competenţă și sete de desăvârșire în arta sa… Luni, 26 februarie, prezint editurii dactilograma volumului de eseuri și impresii critico-literare „Umbra ca martor”, după care revin acasă. Peste 3 ore, Vasile Gârneţ

FLUX

îmi telefonează: „Vino și ia semnalul cărţii de proză” (De ce tocmai mâine-poimâine?). Așa s-a făcut că în aceeași zi s-au întâlnit prima mea carte editată cu alfabet latin și ultima pe care mi-a apărut cu caractere slavone. Firește, dacă facem abstracţie de faptul că acum 2 luni am prezentat 50 de pagini, tot cu caractere românești, a viitoarei cărţulii pentru copii „La desfrunzirea brăduţilor”.

28.II.1990 La palatul „Octombrie” – un nou concert al lui Zamfir, de data aceasta însoţit de orchestra simfonică. Și mai exploziv, și mai dramatic, și mai al nostru. Se anunţă că Zamfir intenţionează să-și construiască o casă la Chișinău, edificiu care va fi și un centru de artă și cultură. Simbolic, temelia a și fost pusă. Deci, sunt așteptaţi… dolarii.

6.III.1990 Ieri, ca și vinerea trecută, întâlniri cu Dumitru M. Ion și Carolina Ilica (soţ și soţie), sosiţi de la București pentru pregătirile prealabile în vederea editării unei antologii de poezie contemporană românească de la noi în Iugoslavia. Impresii de ordin mediu. Poeţi descurcăreţi. Dar descurcăreţii pot fi interesanţi, nu și mari, și profunzi. Numai că aceasta nu poate fi decât prima impresie – subiectivă și ne-deplină.

13-18.V.1990 Călătorie în Uzbekistan legată de cei 80 de ani din ziua nașterii lui Hamid Olimjon. E soţul Zulfiei, poetă a poporului, decedat în 1944 (accident de automobil). Are, cică, peste 47 de monumente!… Exagerare gen orientalistă și… orientată. A fost prezentă și Zulfia la sărbătoriri. Și fiica ei, Ulicar, de altfel – tot poetă, căsătorită cu feciorul unui alt clasic în viaţă, prezent și el, sosit din Azerbaidjan, și fiul lui Samed Vurgun. Iar din Kazahstan – nepotul (poet) unui renumit acân. În această parte de lume, pe lângă atâtea genuri de clanuri, cel al familiilor de creatori e foarte prezent. Cine știe ce valoare?... Pare-se, acest detaliu nu contează… Tașkentul – impresie penibilă! Mormântul lui Timur (Tamerlan) sub bolţi reci de minaret albastru. Cunoștinţe noi…

23-28.V.1990 Dimpreună cu Arcadie Suceveanu, Ion Gheorghiţă, Teo Chiriac, Nicolae Popa, Em. Galaicu-Păun, călătorie în România pe linia societăţii „Cultura fără frontiere”. Itinerar de veșnică istorie și patriotism: Iași – Ruginoasa (palatul lui Cuza-Vodă) – cetatea Neamţ – din nou Iași, după care: Voroneţ – Stupca (Ciprian Porumbescu) – Rădăuţi – Putna… Iar Iași: Trei Ierarhi – Casa Dosoftei – Palatul Culturii – Golia – Bolta Rece etc., etc. Cazaţi la Mitropolie. Seri cu mici aventuri, memorabile.

30-31.V.1990 Geografia noastră și întreaga suflare de pe ea – terorizaţi de două cutremure de pământ. Penibilă stare de neputinţă. Spaima face ravagii. Zvonurile sunt supersonice.

1.VI.1990 Un P.S. la cele două călătorii. În ambele am întâlnit reprezentanţi ai „clanurilor” de poeţi. Iar în „România literară” din 24 mai a. c. citesc o zicere a lui Geo Bogza: „Fiu al unui arhitect, m-aș fi încumetat să fiu arhitect. Fiu al unui aviator, m-aș fi încumetat poate să fiu aviator. Fiu al unui poet, nu m-aș fi încumetat să fiu poet”. Ceva mai complicat. Doar pentru ca să-ţi depășești părintele?

17 mai Evenimente 1215: A fost ocupată Londra de către baronii englezi (în puciul contra regelui John) 1590: Ana a Danemarcei este încoronată în Holyrood, un cartier al Edinburgului, ca regină a Scoției 1673: Louis Joliet și Jacques Marquette încep explorarea fluviul Mississippi 1792: Înființarea bursei de pe Wall Street, cel mai important sediu al bursei mondiale 1808: Napoleon Bonaparte dispune anexarea Statelor Papale la Imperiul francez 1814: Constituția Norvegiei este semnată și Prințul danez Christian Frederik este ales rege al Norvegiei de către Adunarea Constituantă norvegiană 1914: Principatul de Monaco este ocupat și, astfel, trece de sub stăpânirea franceză sub cea austriacă 1940: Al doilea război mondial: Germania ocupă orașul Bruxelles, Belgia 1957: Regizorul Ion Popescu-Gopo a fost premiat la Cannes cu Marele Premiu Palme d’Or pentru scurt metraj, pentru filmul de desen animat „Scurtă istorie” 1973: Afacerea Watergate: încep audierile televizate în Senatul Statelor Unite 1983: Liban, Israel și Statele Unite semnează un acord privind retragerea Israelului din Liban 1990: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a scos homosexualitatea din nomenclatorul bolilor 1992: Demonstrații în Bangkok împotrivă regimului militar. 450 de oameni sunt împușcați, ceea ce duce la declanșarea democratizării țării 1995: Pentru prima dată, un român, Constantin Lăcătușu, a reușit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest (8.848 m) 1950: După ce timp de 18 ani a fost primar al Parisului, Jacques Chirac devine președinte al Franței 2004: Liderul separatiștilor ceceni Șamil Basaev a revendicat atentatul comis la Groznâi, la 9 mai, în timpul căruia a murit președintele Ceceniei, Ahmad Kadârov, și a anunțat că pregătește noi atentate împotriva Rusiei

Nașteri 1749: Edward Jenner, medic britanic (d. 1823) 1768: Caroline de Braunschweig, soția regelui George al IV-lea al Regatului Unit (d. 1821) 1821: Sebastian Kneipp, medic în științele naturii (d. 1897) 1886: Alfonso al XIII-lea al Spaniei (d. 1941) 1891: Prințesa Alexandra, Ducesă de Fife (d. 1959) 1897: Odd Hassel, chimist norvegian, laureat Nobel (d. 1981) 1901: Pompiliu Constantinescu, critic literar român (d. 1946) 1901: Romul Ladea, sculptor român (d. 1970) 1904: Jean Gabin, actor francez (d. 1976) 1920: Geo Dumitrescu, poet român (d. 2004) 1936: Dennis Hopper, regizor și actor american (d. 2010) 1949: Bill Bruford, baterist englez (Yes) 1961: Enya (Eithne Ni Bhraonain), solistă vocală irlandeză 1971: Regina Máxima a Țărilor de Jos, soția regelui Willem-Alexander al Țărilor de Jos

Decese 1336: Împăratul Go-Fushimi al Japoniei (n. 1288) 1510: Sandro Botticelli, pictor al Renașterii florentine (n. 1445) 1727: Ecaterina I a Rusiei, țarină a Rusiei din 1725 până la moartea sa (n. 1683 sau 1684) 1729: Samuel Clarke, filosof englez (n. 1675) 1802: Ducesa Sofia Antonia de Brunswick-Wolfenbüttel, străbunica reginei Victoria (n. 1724) 1818: Tadataka Inō, cartograf japonez (n. 1745) 1838: Charles Maurice de Talleyrand, diplomat francez (n. 1754) 1889: Maria a Prusiei, soția regelui Maximilian al II-lea al Bavariei (n. 1825) 1951: Împărăteasa Teimei, soția împăratului Taishō al Japoniei (n. 1884) 1968: Oscar Lemnaru, prozator și traducător român (n. 1907) 2007: Pierre-Gilles de Gennes, fizician francez (n. 1932) 2009: Mario Benedetti, scriitor uruguaian (n. 1920) 2012: Donna Summer, cântăreață americană (n. 1948)


FLUX

12

Magazin 17 MAI 2013

Merele doamnei Vatamanu Drumurile prin Bucovina de nord m-au dus în satul Costiceni din raionul Noua Suliţă, locul de naștere al marelui poet și om politic Ion Vatamanu, care ar fi împlinit la începutul acestei luni șaptezeci și șase de ani dacă o moarte necruţătoare și nedreaptă nu l-ar fi răpit în deplină putere creatoare acum aproape două decenii.

După o discuţie cu tânărul primar al localităţii, domnul Alexandru Munteanu, un om plin de spirit gospodăresc, care în amintirea studiilor sale universitare de istorie a înfiinţat la Costiceni Asociaţia Cultural-Sportivă „Ștefan cel Mare”, prin intermediul căreia desfășoară activităţi comune cu omologii săi din România și Republica Moldova, am pășit însoţit de dânsul spre casa poetului, aflată în vecinătatea primăriei. Doamna Maria Vatamanu

Alexandru Munteanu și Maria Vatamanu

nu era afară. Se vede că aerul rece al dimineţii o reţinuse înăuntru. Nu putem totuși să nu remarcăm aspectul îngrijit al gospodăriei, deși stăpâna a pășit pe al nouăzeci și cincilea an al vieţii, iar starea sănătăţii la o asemenea vârstă nu e deloc înfloritoare. Mai curajos, primarul bate la ușă voinicește și ne recomandă, iar doamna Vatamanu ne întâmpină scuzându-se că se află în haine de lucru și că tocmai avea ceva de dereticat în casă. Primarul afirmă că doamna este ajutată de un lucrător social angajat de primărie. Dumneaei confirmă cele spuse de Alexandru, însă îi place lucrul bine făcut de mâna proprie, așa cum s-a obișnuit toată viaţa. Amână treburile casnice și ne primește în odaia unde locuiește, dominată de un pat mare, de unde poate să zărească pe un afiș scris cu chirilice imaginea fiului dispărut, iar mai jos, pe un calendar, dominat de fotografia părintelui-poet Alexei Mateevici, poate desluși sărbătorile religioase. Singurul lucru de care se plânge doamna Maria este faptul că nu se poate duce până la biserică să audă slujba, deși biserica satului nu-i departe. Bătrâneţile o împiedică să meargă până acolo. Se bucură când vine cineva să discute cu dânsa și este fericită când îi vin rude de la Chișinău. Acum tocmai pregătea camera de oaspeţi pentru dânsele. Deși se vede că suferă cumplit din cauza singurătăţii, nu s-ar desprinde de la casa ei pentru nimic în lume. Este fermă în hotărâri și poartă în suflet acea scânteie de eroism pe care toate moldovencele o moștenesc de la mama lui Ștefan cel Mare.

Înainte de a ne despărţi, doamna Vatamanu, ca și la precedenta întâlnire, s-a simţit datoare să ne dea câteva mere din livada proprie, neatinse de substanţe chimice, cu un parfum sănătos și un gust irezistibil. În ciuda protestelor, a ţinut neapărat să-i acceptăm darul. Am primit merele și, după ce am ajuns acasă, nu știam ce să fac cu ele. Ca să le mănânc, îmi părea un sacrilegiu, fiindcă pentru mine acele fructe au căpătat valoarea unei preţioase împărtășanii, pe care am oferit-o mai apoi unor copii de la școala unde predau, spunându-le de unde provin acele mere. Poate acest gest îi va apropia de seva viguroasă a plaiurilor bucovinene, unde trăiesc încă atâţia oameni minunaţi ca doamna Maria Vatamanu. Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

DRĂGĂNEŞTI Sat, reședinţă de comună în raionul Sângerei, situat pe cursul mediu al râului Soloneţ. Coord. geogr.: 47º43΄20˝ lat. N, 28º15΄20˝ long. E. Suprafaţa – 35,4 km2. Gospodării individuale – 1252. Populaţia – 2748 loc. (1989), 2503 loc. (2004), 2700 loc. (2009), 3256 loc. (2010). Terenuri agricole – 3089 ha. Întreprinderi agroindustriale și comerciale, asociaţii și gospodării agricole individuale. Liceul teoretic „V. Alecsandri”, grădiniţe de copii, spital, policlinică, farmacie, oficiu poștal, unităţi de prestări servicii, magazine, cafenea, stadion. Biserica Sf. Ierarh Nicolae (1822). Din componenţa comunei fac parte și satele Chirileni și Sacarovca. Distanţe: 18 km până la Sângerei, 136 km până la Chișinău. Staţii de cale ferată la Ghindești (rn. Florești, 25 km) și Alexăndreni (rn. Sângerei, 26 km). Este unul dintre cele mai vechi sate de pe valea Soloneţului. Printr-un document din 25 septembrie 1470, considerat îndoielnic de specialiști, moșia Drăgăneștilor este întărită boierului Nicolae Drăgan, fiul lui Iliaș Drăgan. Sigure însă sunt documentele care dovedesc că dinastia demnitarilor Ureche (Nestor, Grigore ș.a.) a stăpânit părţi din ocina Drăgăneștilor în sec. al XVIIlea. Cronicarul moldovean Grigore Ureche intră în posesia unei jumătăţi din moșia Drăgăneștilor la 9 martie 1643. Documentul din 1470 ar fi fost o dovadă sigură în ceea ce privește provenienţa antroponimică a denumirii satului. Totuși, originea antroponimică a denumirii nu se exclude și drept mărturie poate servi formantul -ești, care derivă nume de localităţi de la nume de persoane. Deci, oiconimul Drăgănești reprezintă un derivat cu suf. -ești al numelui de persoană Drăganu. Vechi sunt și numele de locuri din hotarul localităţii: Chiua, Coada Iazului, Dealul cel Mare, Faţa Satului, Grădinile din Sus, Gura Hârtopului, Hodoroaba, La Stâlp, Loturile, Lozia, Prohonul, Rădiul, Râpa Ungureanului, Soloneţul, Starii Deal (Dealul Vechi), Șesul, Valea Feteștilor, Valea Hriţcului, Valea

Grigore Ureche Izvoarelor, Valea Pânzarului. Câteva nume de familie, pitorești și semnificative: Bănaru, Bânzari, Bontea, Budeanu, Cangea, Chica, Cirimpei, Ciubotaru, Cotruţă, Clipa, Cristinoiu, Drăguţă, Fetescu, Fodor, Grigoreanu, Grigorescu, Ionache, Macovei, Misac, Movilă, Munteanu, Nacu, Pasat, Petrașcu, Perju, Policarp, Preașcă, Racu, Răcilă, Robu, Sânchetru, Ţăruș, Ţurcanu, Urecheanu, Urschi, Vâșcu, Vreme. Primii oameni au staţionat aici cu mii și mii de ani în urmă. Faptul este confirmat de vetrele unor staţiuni primitive din preajma satului, unde au fost găsite unelte de cremene din paleoliticul superior (mileniile XI-XII î.Hr.). Pe locul altor staţiuni au fost găsite vase de argilă datând din neolitic (mileniul V î.Hr.), vestigii de cultură materială din eneolitic, din epocile aramei, bronzului și fierului. Aici au existat câteva așezări și în perioada romană, precum și în diferite perioade ale Evului Mediu. Menţiuni documentare: 1617. Prin act domnesc se reconfirmă lui Nestor Ureche logofăt moșiile ce le avea în ţinutul Sorocii, inclusiv „satul Drăgănești pe Soloniţ”. Cronicarului Grigore Ureche îi revin, de rând cu alte moșii, satul Drăgăneștii și o parte din satul Cobicenii (astăzi Copăcenii). 1774. În sat func-

ţiona o biserică din bârne, acoperită cu șindrilă, lăcașul avea hramul Sf. Nicolae. 1803. Conform „Condicii liuzilor”, Drăgăneștii erau „a Măriei sale Doamnei Zoiţa Moruz” și aveau 206 familii de ţărani. 1813. Localitatea făcea parte din ocolul de Peste Răut din ţinutul Soroca. Avea 245 de familii. 1855. Sat cu 900 de locuitori. 1859. Sat în judeţul Soroca, 150 de gospodării, 1072 de locuitori (570 bărbaţi și 502 femei). 1878. Proprietarul Deleanov deţinea 5.010 desetine de pământ. Funcţiona o moară cu aburi. Erau 151 case, 710 locuitori (369 bărbaţi și 341 femei). Informaţii documentare din sec. al XX-lea: 1906. Sat cu 1663 de locuitori. Copii de vârstă școlară (de 8, 9, 10 și 11 ani) – 166. 1922. Funcţiona biserica Sf. Neculai, construită în 1882 din piatră; 400 de gospodari, majoritatea de etnie română. Preot paroh – Ioan Agapie, absolvent al Seminarului teologic din Chișinău, cântăreţ – Ioan Chișcă. 1923. Satul făcea parte din jud. Soroca, plasa Florești. Clădiri locuite – 136, menage – 134, 553 de locuitori (267 bărbaţi și 280 femei), 2 mori cu aburi, Cooperativa agricolă „General Poetaș”, școală

primară mixtă, agent sanitar, poștă rurală, infirmerie. 1924. La reforma agrară din 1918-1924 în Drăgănești au fost împroprietăriţi 322 de locuitori cu 1179 ha de pământ. 1930. Recensământul din acest an înregistrează o populaţie de 2023 de locuitori, dintre care 1817 români, 89 evrei, 80 ucraineni și ruși, 17 polonezi ș.a. 1932. Drăgănești, sat în jud. Bălţi, 1930 de locuitori, tribunal la Bălţi, judecătorie de ocol la Sângereii Vechi, cooperativă agricolă, mori, fabrică de uleiuri vegetale, ateliere de fierărie, lemnărie, băcănii. 1933. Populaţie școlară înscrisă în recensământ – 494,

elevi înscriși în catalog – 177. Învăţători: Eufimie Grosu, Petru Marandici, Neculae Baran, Olga Baran. 1940. 535 de gospodării individuale, 2200 de locuitori. Informaţii statistice din anii postbelici: 2548 loc. în 1959, 2934 loc. în 1970, 2922 loc. în 1979; 970 de gospodării, 2748 de locuitori, 2728 ha terenuri agricole, gospodăria agricolă „Drăgănești”, spital, policlinică, școală medie de cultură generală, grădiniţe de copii, casă de cultură, 3 biblioteci, oficiu de telecomunicaţii, magazine, cantină, stadion în 1994. Personalităţi: Anatol Podubnâi (1934-1986), entomolog, doctor în biologie, autor de studii știinţifice și manuale; Elena Bontea (n. 1936), pictor și critic de artă, distinsă cu Premiul de Stat al RM, Ordinul Gloria Muncii, Medalia Meritul Civic; Victor Cirimpei (n. 1940), cercetător știinţific, folclorist, doctor în filologie, autor de studii știinţifice și lucrări didactice; Maria Sava-Băcilă (n. 1941), pictoriţă, membru al UAP din RM, Maestru Emerit al Artei, distinsă cu Medalia Meritul Civic; Alexandru Macovei (n. 1957), pictor, membru al UAP din RM; Serghei Tighipco (n. 1960), inginer, om politic și de stat în Ucraina; Eugeniu Nacu (1969-1992), participant la luptele de la Nistru, decorat post-mortem cu Ordinul Ștefan cel Mare. Dr. hab. Anatol EREMIA,

Hrisov domnesc

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM


13 F L U X Ce spune râsul despre personalitatea unui om Diverse 17 MAI 2013

FARMACIA VERDE Ceaiul de salcâm calmează crizele ulceroase

Unul dintre cele mai importante ajutoare în farmacia verde este salcâmul, aflat în plină perioadă de înflorire acum. El este folosit și în uz intern, dar și extern. Specialiștii în fitoterapie îl recomandă persoanelor care suferă de gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal, pirozis (arsurile gastrice). Este de foarte mult ajutor persoanelor anxioase, dar și celor care suferă de iritaţii ale laringelui ori afecţiuni ale căilor respiratorii. Florile de salcâm sunt bogate în flavonoide, glucozide, tanin și uleiuri esenţiale, cu efect calmant ale mucoasei gastrice și sedativ pentru cei care suferă de migrene ori au insomnii. Pentru prepararea ceaiului din flori de salcâm avem nevoie de o linguriţă de flori uscate la o cană cu apă. Se face o infuzie care se consumă după fiecare masă. Atenţie! Coaja conţine substanţe otrăvitoare, cu proprietăţi puternic purgative și vomitive și nu se recomandă a fi folosită la prepararea ceaiurilor, aceeași atenţionare fiind valabilă și pentru scoarţă. De reţinut! Femeile însărcinate trebuie să consulte medicul înainte de a apela la farmacia naturii. Este adevărat că medicina naturistă are girul timpului și efectele ei benefice se cunosc, dar nu trebuie ignorat sfatul medicului. Evenimentul.ro

Râsul, element caracteristic fiecărei persoane, reprezintă, în același timp, un factor care dezvăluie personalitatea, potrivit unui studiu recent. Indiferent dacă aveţi un râs de “căpcăun”, de Moș Crăciun sau cristalin, felul dumneavoastră de a vă manifesta astfel veselia reprezintă un factor care vă dezvăluie personalitatea. Cercetătorii au preferat în ultimele decenii să observe micile gesturi și activităţile zilnice pentru a schiţa portretul personalităţii unei persoane. Dacă felul în care strănutăm ar putea să ne dezvăluie caracterul, iar poziţia adoptată într-un ascensor să ne definească statutul social, felul în care râdem ar reprezenta “o fereastră” deschisă către sufletul nostru, informează site-ul Gentside.com. Aveţi un râs unic și contagios – râsul dumneavoastră este ușor de

Mâna dreaptă strânsă în pumn ajută la memorarea de informaţii noi, de exemplu a unor cuvinte, în timp ce mâna stângă strânsă în pumn activează memoria de scurtă durată, relevă psihologul american Ruth Propper de la Montclair State University. Însă acest lucru este valabil doar dacă sunteţi dreptaci, subliniază publicaţia germană Focus. Cauza unui efect atât de inedit se ascunde, în opinia specialiștilor, în stimularea diverselor emisfere ale creierului. Rezultatele studiului au fost publicate prima dată pe site-ul revistei medicale PLOS ONE. Participanţilor la experiment (51 de oameni) li s-a propus să memoreze, într-o perioadă scurtă, o listă de 72 de cuvinte. Cel mai bine s-au descurcat cu această sarcină cei care în timpul memorării ţineau strâns pumnul drept, iar în timpul redării – pe cel stâng.

1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Râsul dumneavoastră seamănă cu o fluierătură – atunci când râdeţi emiteţi o șuierătură în loc să eliberaţi un râs puternic, ca și cum vaţi reţine râsul în gât. Acest fapt rezultă din obișnuinţa de a fi discret și dintr-o “deformare” a universului profesional care vă impune să fiţi tăcut. Vă forţaţi să râdeţi – Sunetul și mișcarea gurii sunt prezente, dar partea superioară a feţei rămâne impasibilă și neutră. “Acest fapt sugerează că râsul este o formă de obligaţie, fie de politeţe, fie pentru a atrage atenţia, fie pentru a determina publicul să râdă”, afirmă autorii studiului. Reprezintă totuși o stratagemă utilă

Pumnul drept strâns ajută la învăţare, iar pumnul stâng strâns activează memoria de scurtă durată

SERVICII POLIGRAFICE

Xerox – 25 bani/pagină

recunoscut de toată lumea și îi face pe toţi cei din jurul dumneavoastră să izbucnească în râs, la rândul lor. Acest tip de râs poate fi perceput ca o dorinţă de a vă face remarcat și ca un semn de vanitate. Totuși, dacă râsul este franc și natural, veţi fi considerat probabil o persoană amuzantă, sociabilă și cu picioarele pe pământ. Emiteţi un “cloncănit” ușor și controlat – cu mâna în faţa gurii, ochii care se mijesc, un tremur ușor la nivelul umerilor și mici “cloncănituri”, acest râs de fetiţă trădează o persoană timidă sau o persoană care vrea să pară bine crescută, respectând normele de bună creștere. Vă lansaţi în râsete de “căpcăun” cu gura larg deschisă – dacă râdeţi cu gura larg deschisă, scoţând sunete zgomotoase și plesnindu-vă cu palmele peste coapse, sunteţi fără îndoială într-un proces demonstrativ și aveţi nevoie de a vă face remarcat, întrucât această atitudine relevă o anumită dorinţă de a vă face ascultat și admirat.

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG) Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Laminare – de la 3 lei/pag.

Executăm rapid şi calitativ! Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

pentru a râde în urma unor glume răsuflate făcute de superiorul dumneavoastră ierarhic. Acest studiu a fost realizat de compania britanică Lambrini. Mediafax.ro

FRUMUSEŢE

Ce efect neplăcut au injecţiile cu botox Întinerirea cu ajutorul injecţiilor se plătește și la nivelul moralului, arată un studiu realizat de cercetători britanici. Persoanele care fac injecţii cu botox sunt mai înclinate să se simtă deprimate.

Potrivit organizatorilor experimentului, rezultatele obţinute atestă că unele mișcări simple ale corpului pot să schimbe temporar funcţiile creierului și să îmbunătăţească memoria. Chiar dacă în timpul experimentului activitatea creierului nu a fost monitorizată, iar numărul de participanţi a fost unul destul de mic, cercetătorii americani sunt de părere că rezultatele obţinute sunt importante pentru știinţă.

Făcute în doze mari, injecţiile cu botox șterg orice expresie facială, inclusiv pe cea de bucurie. Potrivit rezultatelor studiului efectuat la Universitatea din Cardiff, femeile care au făcut tratament pe bază de toxină botulinică la faţă prezintă un nivel de depresie cu 50% mai ridicat decât cele care nu au făcut astfel de injecţii. Cum s-ar explica legătura dintre injecţii și depresie? Conform cercetătorilor, acest lucru se datorează faptului că botoxul imobilizează mușchii și împiedică expresia facială, lucru valabil și pentru expresiile pozitive, cum ar fi zâmbetul, inhibat de produsul injectat. Fiindcă nu mai primește semnale pozitive legate de acest tip de stimulări, creierul ar fi astfel expus riscului de depresie. Evz.ro

AGERPRES

STUDIU

Care este secretul fericirii?

Grant Study s-a desfășurat pe o perioadă de 75 de ani, pe un eșantion de 268 de indivizi. În tot acest timp, cercetătorii au măsurat constant o serie de trăsături psihologice, antropologice și fizice (de la tipuri de personalitate, IQ și consum de alcool, până la relaţiile familiale) ale participanţilor, în scopul de a afla care sunt factorii de contribuie la prosperitatea individului. Recent, George Vaillant, psihologul care a coordonat studiul pentru mai bine de trei decenii, a publicat Triumphs of Experience, o carte în care dezvăluie concluziile realizate în urma studiului. Printre acestea se numără și „alcoolismul – o tulburare cu o putere distructivă foarte mare”. Vaillant scrie că alcoolismul a fost principala cauză a divorţurilor. Tulburarea a fost puternic corelată cu nevroza și depresia (care are tendinţa de a apărea după abuzul de alcool) și împreună cu fumatul a creat cel mai mare factor care a contribuit la mortalitatea timpurie. O altă concluzie realizată în urma studiului a fot aceea că „peste un anumit nivel, inteligenţa nu a contat”. Nu a existat nicio diferenţă semnificativă între venitul maxim al unui bărbat cu un IQ între 110 și 115 puncte și un bărbat cu IQ peste 150.

care au obţinut cele mai scăzute scoruri. În concluzie, gradul de căldură ar relaţiei dintre copil și mamă va avea repercusiuni asupra fiului ajuns la maturitate.

Mai exact:

Constatarea asupra căreia Vaillant insistă cel mai mult se referă la corelaţia dintre căldura relaţiilor și nivelul de sănătate și fericire la bătrâneţe. Mai exact, pe baza rezultatelor din studiu, cercetătorul consideră că ceea ce contează cel mai mult în viaţă sunt relaţiile, legăturile pe care le avem cu ceilalţi. De exemplu, cei 58 de bărbaţi care au obţinut scorurile cele mai mari atunci când a fost măsurat „nivelul de apropiere al relaţiilor”, au câștigat, în medie, cu 141.000 de dolari pe an mai mult decât cei 31 de bărbaţi

• Bărbaţii care au avut relaţii apropiate în copilărie cu mamele lor au câștigat, în medie, cu 87.000 de dolari mai mult comparativ cu cei care aveau mame mai nepăsătoare. • Bărbaţii care în copilărie nu avuseseră o relaţie bună cu mamele lor erau mult mai predispuși la demenţă, atunci când ajungeau la bătrâneţe. • Relaţiile bune dintre mame și fii, în copilărie, determinau, mai târziu, gradul de eficienţă al fiilor la locul de muncă. • Bărbaţii care au avut relaţii apropiate în copilărie au înregistrat un nivel mai scăzut de anxietate, s-au bucurat mai mult de vacanţe și s-au declarat mai „satisfăcuţi de viaţă” la vârsta de 75 de ani. „După 75 de ani și 20 de milioane de dolari cheltuite, Grant Study duce la o concluzie simplă alcătuită din cinci cuvinte: fericirea este iubire și punct”, a declarat Vaillant. Realitatea.net


FLUX 20

14

Programe

Luni MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Săptămâna sportivă. 18.00 Sub același cer. 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Posteurovision. Analiza evoluării participanţilor la “Eurovision 2013”. 23.20, 0.10 Film. “ROMAN DE DRAGOSTE” (SUA). 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cultura azi. 3.50 Prin ani cu “Dor”. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Comoara din spatele cărţilor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4489 15:00 Film: Frumoasa și insula 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.4, an 8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Красавица”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Познер” 01:55 Ночные новости 02:10 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.55 Divertisment. 8.30 O dată’n viaţă. 9.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 PORT D’ATTACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 17:03 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SOS 18 20:27 SOS 18 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 EXILS 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 BLUFFER SA VIE

17 MAI 2013

21

Marţi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Focus. Magazin TV 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 15.45, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.15 “Grădina “Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40, 21.50 Prin ani cu “Dor”. 13.45 Legendele muzicii. 13.55 Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare “Joc”. 15.00 Documentar. “Musorgski. Tablouri dintr-o expoziţie”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”. 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). Episodul 1. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Respiro. 5.10 Chișinăul de ieri și de azi. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Frumoasa și insula (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4490 15:00 Film: Planul perfect 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI: New York, ep.5, an 8 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Красавица”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:55 Ночные новости 02:10 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10, 3.25 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 PORT D’ATTACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 MAIN BASSE SUR LE RIZ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SOS 18 15:55 SOS 18 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LE PÈRE DE MES ENFANTS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:57 CARMEN 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 HOLTANNA, L’AVENTURE ANTARCTIQUE

22

Miercuri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la cinstirea moaștelor Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30 “Cine știe a cânta”. Spectacol muzical. 10.45 Tezaur. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Respiro. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). Episodul 1. 15.50 Magazinul copiilor. 16.20 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. Tudor Paladi. 22.20 Documentar. “Aventuri la grădina zoologică”. 23.05, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 0.50 Legendele muzicii. 1.00 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.20 Documentar. “Ctitoria Țigănești”. 5.10 Descoperă Moldova. 5.30 Formaţia “Nemuritorii”. Program muzical. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan. ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile ProTv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Planul perfect (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4491 15:00 Film: Dallas: J.R. se întoarce 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Stirile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.10, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.6, an 8 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Красавица”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “На ночь глядя” 01:45 Ночные новости 02:00 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 4.20, 5.10, 6.00 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.45, 5.35, 6.25 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:06 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 PORT D’ATTACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:35 CONTEURS D’IMAGES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 RENDEZ-VOUS 16:22 FAIS CROQUER 16:45 BIENVENUE AUX AA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 CARLOS 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

23

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Unde se nasc fluturii”. 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.15 Documentar. “Acceptare”. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Veteran TV”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 0.55 Respiro. Program muzical. 1.05 Știri pozitive. 1.25 La noi în sat. 3.55 Prin ani cu “Dor”. 5.05 Melodii de altă dată. Program muzical. 07.00 Divertisment .Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan. ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dallas: J.R. se întoarce (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4492 15:00 Film: Moartea joacă murdar 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.12, an 3 22:00 Serial: Spitalul de demenţă, ep.12, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: O escapadă super 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Красавица”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Политика с Петром Толстым” 01:55 Ночные новости 02:10 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 23.55, 2.25, 4.40, 5.55 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 4.05, 5.20, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 PORT D’ATTACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:35 GÉNÉRATION SCARFACE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:32 FLASH INFO 16:34 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 CARMEN 21:13 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 À PERDRE LA RAISON 23:52 LE MIROIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 CONTEURS D’IMAGES 2:47 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe


Programe 17 MAI 2013

24

Vineri

25

MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. “Acceptare”. 10.00 Documentar. “Arts 21”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40, 1.05 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 Русский мир. 14.10 Portrete în timp. Tudor Paladi. 14.40 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 16.15 Parada fanfarelor. 17.15 Documentar. “Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Documentar. “Veteran TV”. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 0.50 Tezaur. 1.25 “Tablouri dintr-o expoziţie...”. Program de muzică clasică. 3.50 Respiro. 5.10 Music Mania. 07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv  Ce se întâmplă, doctore?  Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Moartea joacă murdar (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4493 15:00 Film: Novicele 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Justiţiarul: Zona de război 22:45 Film: Râul morţii 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:15 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Две звезды” 00:00 “Вечерний Ургант” 00:50 “Primele știri” (rus) 01:00 Премьера. Фильм “Охотники за головами” 02:35 Комедия Марка Захарова “Формула любви” 04:00 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 2.35 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.25, 0.00, 2.30, 3.25, 5.05 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.40, 5.55, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 PORT D’ATTACHE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:35 LES ALPES VUES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CARMEN 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 RUGBY - TOP 14 22:57 RUGBY - TOP 14 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 C’EST MON TOUR 2:36 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 AU SIECLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXe

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Sergiu Praporşcic

Sâmbătă MAI

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia). 7.50 Documentar. “Jules Dassin, biografia unui puști newyorkez”. 8.45 Program de muzică corală. 9.05 Documentar. “Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”. 10.00, 1.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Ion Tălămbuţă, Maestru în Artă. 12.00 Din fondul TV Moldova-1. “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.50 Profil de savant. A.Gulea. 14.05, 2.15 Concert organizat de Liga Aerofonilor. Selecţiuni din spectacol. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”. Episodul 1. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 3.15 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 “În mijlocul horelor”. Ansamblul de dans popular “Veselia”. 23.35 Cursa Olimpică. 0.10 Fii tânăr! 1.30 Muzic Mania. 3.45 Respiro. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă (r) 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Intrigi și seducție 19:30 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografie 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv  Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Eroi de rasă 15:15 Film: Stăpânul Inelelor: Cele două turnuri 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Sărutul dulce al răzbunării 23:00 Film: Atât de aproape 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 MasterChef (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:35 Олег Даль в фильме “В четверг и больше никогда” 08:05 Teleshopping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Никита Богословский. “Я умер. Я приветствую Вас!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:20 “Абракадабра” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:10“Последняя встреча”. Приключенческий сериал 17:00 “Кабаева. Документальный фильм” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 Праздничный концерт к 90-летию ЦСКА 20:00 “Куб” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:15 “Время” 21:35 Футбол. Лига чемпионов UEFA. Финал “Боруссия Дортмунд” - “Бавария”. Прямая трансляция 00:10 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 01:45 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 02:25 Премьера. Французская комедия “Секса много не бывает” 04:05 Михаил Барышников, Ширли Маклейн в фильме “Поворотный пункт” 7.00, 14.30, 0.00 Divertisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10, 1.40 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 4.10 Viaţa satului. 6.15 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SUR LA ROUTE LÉGENDAIRE DU THÉ 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:20 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:57 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 RUGBY - TOP 14 18:16 FLASH INFO 18:27 RUGBY - TOP 14 19:18 TV5MONDE LE JOURNAL 19:39 LE BAR DE L’EUROPE 19:52 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 CHAMPS-ELYSÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:24 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

26

FLUX

Duminică MAI

6.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. “Jules Dassin, biografia unui puști newyorkez”. 7.10 Prin ani cu “Dor”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar. “Global 3000”. 8.40 Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Descoperă Europa ta. Cârnaţii de Pleșcoi”. 13.30 Prin ani cu “Dor”. 13.35 Ansamblul de dansuri “Strămoșeasca”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 “Amintiri, amintiri...”. Selecţiuni din spectacol. 16.00 Documentar. “Euromaxx”. 16.30 Portrete în timp. Ștefan Lozan. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Profil de savant. In memoriam. M. Dolgan, academician. 20.00 Fotbal. Finala Cupei Moldovei. Transmisiune în direct de la Stadionul “Zimbru”. În pauză: Știri. 22.20, 4.30 Fotbal non-stop. 22.55 Documentar. “Dezvăluiri din istoria Iranului”. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.30 Cursa Olimpică. 2.15 “În mijlocul horelor”. Ansamblul de dans popular “Veselia”. 3.30 Portrete în timp. 5.05 Prin ani cu “Dor”. 5.10 Fii tânăr! 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Talent show. România dansează 07:00 Serial: Eva Luna (r) 08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografie 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r) 07:00 Știrile Pro Tv  Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Eroi de rasă (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Film: Corky - Nătărăul clanului 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Teroare nevăzută 22:30 Film: Kill Bill: Volumul 2 01:30 Apropo Tv (r) 02:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Videoclipuri Pro Tv 04:45 MasterChef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:30 Всеволод Санаев в детективе “Версия полковника Зорина” 08:05 Teleshopping 08:25 “Служу Отчизне!” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Среда обитания. “Ни рыба ни мясо” 13:05 Андрей Соколов, Владимир Меньшов, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме “Личные обстоятельства” 16:30 Премьера. Кристина Асмус в фильме “Настоящая любовь” 18:10 “Один в один!” Финал 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 “Один в один!” Финал 00:30 Лауреат премий “Оскар-2011”, “Золотой глобус-2011” за лучший фильм на иностранном языке. “Месть” 02:20 Владимир Басов, Валентина Титова, Евгений Весник в комедии “Нейлон 100 %” 03:40 Фильм “У самого Черного моря” 7.00, 19.00, 4.05, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 15.00, 19.25, 23.30, 3.40 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 0.45, 4.30, 6.15 Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 1.00 O dată’n viaţă. 4.35 Universul credinţei. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BONHEURS AU FÉMININ 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:57 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 LES ALPES VUES DU CIEL 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 L’INVITÉ 22:07 LES INVISIBLES 23:54 CIVILISATION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:31 FOOT ! 1:45 À PERDRE LA RAISON 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

17-24 mai Berbec Năvălesc diverse sentimente și nu știi ce să faci cu ele. Nu îţi rămâne decât să iei ce este util din fiecare și să rămâi echilibrat(ă)!

Taur Reușești să înţelegi nevoile și cerinţele partenerilor de orice fel, în special ale celui de cuplu. Asta te poate ajuta să faci concesiile necesare.

Gemeni Mai puţine griji financiare înseamnă mai multă liniște pentru a te concentra pe ceea ce contează. Când ești senin(ă), și problemele par mai mici.

Rac Starea ta depinde de orientarea pe care ai ales-o: dacă e una pozitivă, puţine lucruri te vor stresa, dacă nu, aproape totul ţi se va părea prea complicat.

Leu E bine să te lași în voia ritmului pe care îl impune perioada, fiindcă energia ei te ajută să rezolvi probleme de care te lovești de mult timp.

Fecioară Un prieten te sprijină, nu fără a avea și el diverse interese în proiectele la care lucrezi intens. Ești rezonabil(ă) din fire și de aceea te caută lumea.

Balanţă Săptămâna este favorabilă pentru a prinde din zbor anumite idei, păreri și informaţii care te vor ajuta să te adaptezi mai bine la situaţia actuală de la serviciu.

Scorpion Te bucuri de rememorări plăcute acum. Îţi vezi de treburi, departe de orice turbulenţă și asta te ajută să fii calm(ă).

Săgetător Recuperezi energia care ţi-a lipsit anterior, printr-o alegere fericită, aceea de a fi bine dispus(ă). Numai tu știi cât ai muncit ca să ajungi aici!

Capricorn Cei mai importanţi oameni din viaţa ta te răsfaţă: îţi fac pe plac în toate. Primești, pe această cale, confirmarea valorii proprii, dar și a bunelor lor intenţii.

Vărsător Muncești fără grabă acum, după zorul pe care l-ai dat săptămâna trecută. Îţi prinde bine să faci asta din proprie iniţiativă, fără presiuni din afară.

Peşti Persoanele dragi îţi oferă leacul tuturor durerilor de care suferi. Poţi petrece clipe minunate alături de ele și prin asta uiţi de neajunsuri.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 973 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu 17 MAI 2013

Diana Vieru: „Talentul nu este niciodată suficient pentru a-ţi clădi o meserie, studiile te fac om mare” Acum șapte-opt ani, apariţia ei în costum popular pe scenă, în cadrul festivalurilor, concursurilor sau împreună cu ansamblul „Iedera” era o revelaţie pentru public, dar și pentru specialiștii în domeniu. Premiantă la diverse festivaluri de muzică populară, chiar dacă abia atinsese vârsta adolescenţei, Diana Vieru se bucura de multă apreciere și când interpreta romanţe. Între timp, adolescenta timidă, dar foarte talentată, s-a transformat într-o tânără superbă și a rămas la fel de îndrăgostită de muzică. Dragi cititori, vă prilejuim astăzi o întâlnire cu cântăreaţa de muzică populară Diana Vieru, pentru a descoperi împreună ce metamorfoze a suferit în acest răstimp și care sunt planurile ei de viitor. - Te-ai apreciat deja ce vrei să faci după absolvirea facultăţii? - Eu cred că odată ce finisezi o etapă în viaţa ta, trebuie să fii pregătit pentru alta. Un an în urmă, când am absolvit Academia de Muzică, Teatru, Arte Plastice, mi-am propus ca mai departe viaţa mea să nu se abată de pe un drum, indiferent de orizonturile spre care mă îndrept. Mi-am propus ca toate etapele din viaţa mea să le parcurg cu cântec, am rămas atașată de cântecul popular. Mai nou, am abordat și muzica de estradă, care îmi place la fel de mult. Acum studiez managementul, specializare în relaţii cu publicul. Este o disciplină care, la fel, îmi place foarte mult, dar sufletul meu rămâne totuși la muzică. - Deci, mai nou, abordezi și muzica de estradă. Acum șapte ani te știam oscilând între cântecul popular și romanţă. - Romanţa face parte, în continuare, din viaţa mea, în ea mă regăsesc mereu. Ori de câte ori am ocazia, știu că o romanţă este binevenită și nu evit să o cânt acolo unde este solicitată. Eu iubesc muzica în general, îmi place să învăţ ceva nou, în special în domeniul muzical, există însă perioade în care sufletul vibrează pe ritmuri diferite. Acum consider că, pe nedrept, am ignorat muzica de estradă și a venit momentul să mă reabilitez în faţa ei. - Te rog să ne dai mai multe amănunte. - Recunosc, muzica de estradă este o provocare pentru mine. Am avut la 14 ani o încercare să cânt acest gen de muzică, dar eram doar un copil, nu prea înţelegeam de ce vreau să cânt estradă. Cântam, dar aveam o atitudine oarecum superficială pentru acest gen muzical. Acum însă știu că mi-ar diversifica orizontul muzical și mi-ar prinde bine să includ și astfel de piese în repertoriu, mai ales pentru petreceri. - Participi și la petreceri? - Da, de altfel am și echipa mea. Cânt cu formaţia Virtuozii. Revenind la amănuntele pe care mi le-aţi cerut vizavi de opţiunile mele pentru muzica de estradă, vreau să încep un proiect, dar încă nu m-am decis cu cine o să lucrez în această direcţie. Îmi doresc să fac ceva bun, de calitate și încă mă încearcă dubiile. Prima încercare în ceea ce privește muzica de estradă am avut-o cu Sandu Culai, la 14 ani, apoi am colaborat cu Andrei Sava pentru o piesă ethno, mai am o piesă scrisă de Andrei Sava și mă gândesc să lucrez la ea. Am piesa de la 14 ani, doar că am lăsat timpul să treacă, ca eu să am o altă simţire artistică, o altă abordare, să mă maturizez, și cred că timpul ei a venit. - Cum altfel decât prin petreceri poate să supravieţuiască un artist, un cântăreţ în Republica Moldova? - Este o întrebare la care aș vrea și eu să aflu răspuns! E foarte dificil pentru un tânăr interpret să se descurce financiar. Un interpret consacrat se descurcă mai ușor, pentru că numele lui are deja o greutate. Dar când abia ești la înce-

put de cale, când ai în buzunar doar o diplomă de absolvire și câteva premii la concursuri sau festivaluri, astea nu sunt dovezi pentru cei care organizează spectacole, concerte, evenimente artistice. Spectacole avem puţine, nimeni nu te invită, pur și simplu, în spectacolul lui ca tu să te afirmi, să afle lumea despre tine. Alte opţiuni decât concursurile nu prea avem. Așa află despre noi organizatorii de spectacole. O altă modalitate decât să ne câștigăm existenţa cântând la petreceri (dar și acolo trebuie să ai o reputaţie bună), nu prea avem. Este ceva mai complicat să fii angajat într-o orchestră. - Te mai interesează participarea la diverse festivaluri? În adolescenţă ai participat la mai multe concursuri și festivaluri naţionale, a cărei premiantă ești, amintesc acum doar festivalul „Maria Drăgan” sau „Nicolae Sulac”... - Nu am pierdut interesul pentru concursuri și festivaluri, doar că mă pregătesc acum pentru o promovare peste hotare. Am în vizor câteva festivaluri prestigioase din România, vreau să-mi încerc și acolo puterile, dar voi reveni cu amănunte la momentul oportun. Concursurile sunt foarte importante pentru un interpret, participarea la ele presupune o performanţă continuă. - La începutul discuţiei noastre ne-ai spus că ai decis să mai faci o facultate. De ce ai optat pentru management? Ca să-ţi gestionezi mai bine activitatea ta muzicală sau pentru a încerca și alt domeniu? - Managementul în relaţiile cu publicul este lucrul cu publicul, pentru public și în public. M-am regăsit în această îndeletnicire, o consider o artă. Pune accent foarte mult pe legătura pe care o avem sau trebuie să o stabilim cu publicul. Iar fiecare interpret trebuie să fie aproape de public. - Fiecare interpret are, de obicei, un impresar, care are grijă de aceste detalii. - Decizia asta mi-a a venit atunci când am început să lucrez cu formaţia, am vrut să învăţ să fiu lider, să cunosc cum să-mi gestionez activitatea, să organizez, să coordonez, pentru că ades sunt pusă în situaţii care, în lipsa unei pregătiri speciale, mă depășesc. - Pentru că am vorbit ceva mai sus despre petreceri, te rog să ne spui, din observaţiile tale, ce pretenţii au acum oamenii de la artiști, poţi vorbi, reieșind din cerinţele lor, despre anumite schimbări în societate? - Pretenţiile oamenilor la petreceri sunt diverse și ele ilustrează evident schimbările care se produc în societate și influenţele altor societăţi asupra concetăţenilor noștri stabiliţi peste hotare. Îmbucurător este faptul că, mai nou, la petreceri lumea cere multă muzică populară, ceea ce mă bucură foarte mult. Până mai recent, ni se solicita preponderent muzică în limba engleză, franceză, în prezent însă foarte multe perechi ne cer un repertoriu format din muzică populară, mă refer la muzică de calita-

te. Asta înseamnă că acești oameni încep să se intereseze mai mult de acest gen de muzică, s-o îndrăgească, i-au prins gustul. - Ori poate asta se întâmplă și din cauză că majoritatea dintre ei sunt întorși de peste hotare și, din nostalgie, cer muzică populară, care li se asociază cu casa. - Ar putea fi și acesta unul dintre motive. - Care este cea mai cerută melodie la petreceri? - Noi abordăm un repertoriu format din melodii foarte cunoscute și atunci când cântăm, oamenii cântă împreună cu noi, dar, nu pot să nu recunosc, cel mai des la petreceri ni se solicită piesa „Bine-i șade mesei mele”. - Dacă ţi-ai realiza într-o zi toate visele legate de muzică, ce ţi-ai mai dori să faci? - Multe mi-aș mai dori să fac! Și pe toate le-aș face în paralel cu muzica. Dar cel mai mult mă gândesc acum să îmbin muzica cu activităţile de caritate. Mi-aș dori să organizez și să desfășor o campanie de ajutorare a copiilor orfani sau cu nevoi speciale. Și abia după asta mi-aș mai dori să deţin și să administrez un salon de frumuseţe și un restaurant. Ei, dar astea sunt vise mai lumești. La modul serios însă, preconizez, în cel mai apropiat viitor posibil, să iniţiez o campanie de binefacere pentru copiii din internate. Intenţionez chiar să merg la o casă de copii și să ofer lecţii de muzică, fără să pretind salariu, fără să fiu angajată.

CMYK

- De ce îţi dorești atât de mult să le dai lecţii de muzică copiilor orfani? - Pentru că acum câţiva ani am lucrat la o casă de copii și m-am atașat foarte mult de ei, sunt foarte sensibili. Vreau să le ofer aceste lecţii pentru că știu că muzica vindecă, înnobilează, îţi oferă refugii în momente dificile. Și știu că ochii lor privesc altfel lumea după ce au fost atinși de muzică. - Există în lume, dar și la noi, multe istorii cu copii-minune, care au cunoscut de timpuriu succesul în diferite domenii ale artei și, ulterior, au dispărut din atenţia publicului, pentru că nu s-au mai regăsit. Acum șapte ani erai și tu un copil-minune, dar, spre deosebire de ei, tu ai rămas în acest domeniu. S-a pus vreodată problema să abandonezi muzica? - Eu îmi amintesc în cele mai mici detalii prima mea evoluare pe scenă, a fost un moment care mi-a marcat viaţa și din acea clipă nu m-a părăsit niciodată convingerea că eu aparţin muzicii. Dar la fel de important a fost pentru mine să urmez studii în domeniu, ca să fiu mai sigură pe ceea ce fac sau urmează să fac. Ca să pot găsi răspuns la eventualele întrebări care vor apărea, ca să am o bază pentru activitatea pe care o desfășor. Nu cred că e suficient să te bazezi doar pe talentul nativ. Acesta este și un îndemn pentru toţi copiii care, de mici, încep să aibă apariţii publice, manifestându-se într-un domeniu sau altul al artei. Talentul nu este niciodată suficient pentru a-ţi clădi o meserie. Studiile te fac om mare, indiferent cum se vor schimba timpurile. Un om cu

studii se simte altfel, are o altă ţinută într-o confruntare cu un necărturar, studiile îţi pot oferi și un refugiu într-un moment de cumpănă, te pot ajuta să depășești anumite crize, să-ţi ordonezi viaţa atunci când nimerești în situaţii aparent fără scăpare. - Nu te-ai gândit să-ţi încerci talentul în pedagogie? - Ba da. De ceva timp sunt chiar profesoară, am câţiva elevi pe care îi îndrum la pian și le predau canto popular și estradă. Câţiva dintre acești copii au avut apariţii la diverse concursuri, iar unii dintre ei s-au ales cu premii și menţiuni, au luat și premiul I, și Premiul Mare. Și asta este o mare bucurie pentru mine, mă bucur de parcă le-aș fi primit eu! Sunt mândră de ei. Până la urmă, premiile nu contează foarte mult, eu mă bucur că sunt apreciaţi. - Cânţi des la pian? - Da, foarte des. Și, mai ales, în momentele grele. Dar și în cele senine. Când am ceva pe suflet, cânt la pian. Când trebuie să iau o decizie – cânt la pian. Când urmează să fac faţă unui moment important – cânt la pian. Când mi-e dor de sora mea, Irina, care acum e în Franţa și căreia îi simt enorm lipsa, cânt la pian. Pianul este confidentul meu. Prietenul meu fidel. - Noi îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră și îţi dorim mult succes în continuare! - Și eu vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Ziarul Flux, Ed. 18 (894)  

Flux de stiri on-line

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you