Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 10 ianuarie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 10.01.2014

Sf. 20.000 de Mucenici arşi în Nicomidia (Harţi) Maxima zilei „Fiece popor şi fiece epocă stă pe umerii vremilor trecute”. Mihail Eminescu

ABONAREA 2014

EDI|IA DE VINERI

FLUX

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................17.7619 1 Do­lar ame­ri­can ............. 13.0587 1 Leu românesc ................. 3.9185 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3938 Timpul probabil: 10.01.2014

10.01.2014

Noros, 1 7 0C

Noros, 0 6 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

Poşta Moldovei SPECIAL

Fondat în 1995  Nr. 1 (926)

SPECIAL

ABONAREA 2014

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Serviciul Vamal ar putea fi desfiinţat? 2

PAGINA

ACTUAL

Cântecul de lebădă al lui Leancă

3

PAGINA

OPINII

De la economia planificată la economia de piaţă

4

PAGINA

ECONOMIC

Expert-Grup: cinci eşecuri economice ale anului 2013

7

PAGINA

GEOPOLITICĂ

Întoarcerea Rusiei spre dreapta

Ion Prisăcaru, şeful IFPS, a declarat ieri, în cadrul unei şedinţe, că statutul Serviciului Fiscal de Stat trebuie revăzut, pentru că în formula actuală, instituţia nu poate avea randamentul unei structuri care activează cu maximă eficienţă. În opinia lui Prisăcaru, este necesară consolidarea capacităţilor SFS, prin oferirea de noi pârghii şi împuterniciri, creându-se condiţii pentru înfiinţarea, în perspectivă, a unei singure instituţii de stat, care să preia funcţiile FISC-ului şi ale Serviciului Vamal.

Potrivit lui Prisăcaru, experienţa demonstrează necesitatea consolidării statutului autorităţii fiscale naţionale. El a menţionat că, analizând datele problemei, odată cu numirea sa în func-

ţia de conducător al FISC-ului, dar şi lor propuse va crea, în perspectivă, condiţii propice anterior, s-a ajuns la concluzia că este pentru regionalizarea SFS şi, necesar să fie revăzut statutul SFS, în Ion eventual, pentru crearea unei sensul consolidării capacităţilor instituţiPrisăcaru singure instituţii de stat, care să ei, prin oferirea de noi pârghii şi împuterpreia funcţiile FISC-ului şi ale Serviniciri. ciului Vamal” , a specificat şeful IFPS. “În acelaşi timp, remodelarea statutului SFS În cadrul şedinţei s-a propus elaborarea unui presupune intervenţii serioase şi pe interior, prin reformarea şi modernizarea structurii, care să proiect de lege care să conţină propunerile forducă la optimizarea cheltuielilor şi economisirea mulate şi care, ulterior, să fie înaintat instanţelor banului public. Banii alocaţi de la buget trebuie cu putere de decizie. FLUX gestionaţi cu maximă eficienţă, iar operarea ce-

Anul 2013 a fost marcat de 880 de dezastre naturale, la nivel global

Dezastrele naturale au provocat anul trecut pagube în valoare de peste 125 de miliarde de dolari, cele mai multe victime şi daune fiind produse de uraganul Haiyan în Filipine, se arată într-un raport realizat anual de compania europeană de reasigurări Munich Re.

Uraganul Haiyan a fost cel mai devastator fenomen care a avut loc anul trecut, în urma căruia peste 6.000 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar pagubele au depăşit 10 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu aproximativ 5% din PIB-ul statului Filipine. Alte surse indică însă 7.000 de morţi. Îngrijorător este faptul că în regiune este posibil să mai aibă loc fenomene asemănătoare, în anii care vor veni, a avertizat Ludger Arnoldussen, membru în conducerea Munich Re, ale cărui responsabilităţi includ zona Asiei. Cu toate acestea, din punct de vedere economic, cele mai costisitoare

catastrofe naturale din 2013 au fost inundaţiile care au avut loc în centrul Europei, la începutul lunii iunie, pierderile totalizând 15,2 miliarde de dolari, din care cele asigurate au fost de 3 miliarde de dolari, relatează CNBC, citat de Mediafax. În raportul anual referitor la catastrofele naturale, reasiguratorul german arată că 20.000 de oameni şi-au pierdut

Dosar penal, în cazul iniţiativei de referendum în Găgăuzia 

(citiţi pag. 2)

CMYK

viaţa anul trecut în 880 de dezastre naturale la nivel global, dar, cu toate acestea, pierderile provocate de respectivele evenimente au fost de un nivel ceva mai redus comparativ cu alţi ani. Astfel, pagubele totale generate de dezastrele naturale la nivel global au fost de aproximativ 125 de miliarde de dolari, din care cele asigurate s-au ridicat la 31 de miliarde de dolari. Nivelul

Doi într-o barcă: România şi Bulgaria 

(citiţi pag. 6)

pagubelor totale este unul ridicat, dar se situează sub media ultimilor 10 ani, de 184 de miliarde de dolari, respectiv de 56 de miliarde de dolari în cazul celor asigurate. Pe de altă parte, potrivit unei estimări publicate în decembrie de compania elveţiană de asigurări Swiss Re, citată de The Wall Street Journal, catastrofele naturale au costat omenirea 130 de miliarde de dolari americani. În privinţa pierderilor umane, numărul deceselor s-ar ridica la 25.000 de persoane. Potrivit aceleiaşi surse, valoarea pagubelor materiale înregistrate în 2013 este mai mică decât cea înregistrată în anul precedent, care a fost de 196 miliarde de dolari, mai ales din cauza uraganului Sandy. Dincolo de cifre însă, aceste dezastre înseamnă drama unor oameni care şi-au pierdut apropiaţii, au rămas fără case, fără bunurile acumulate o viaţă, nevoiţi să-şi părăsească locurile de trai, devastate acum de inundaţii, uragane, taifunuri sau cutremure. Continuare în pag. 5

Moldova, pe penultimul loc într-un clasament privind cheltuielile pentru alimente



(citiţi pag. 4)


FLUX

2

Politic

10 IANUARIE 2014

Când vom depăşi etapa “limbă şi alfabet”? Republica Moldova are limbă. În sfârşit, după 24 de ani de supraeforturi intelectuale, floarea românităţii basarabene a obţinut izbânda cea mare: sintagma „limba română” este pusă pe aceeaşi treaptă cu „limba moldovenească”. Acum de noi se poate mândri întreaga Europă, visul şi idealul întregii intelectualităţi basarabene a fost împlinit. Acum putem întâlni cu sufletul împăcat orice asteroid sau cometă. Doar că mie nu prea îmi sare inima în piept a bucurie. Privesc dintr-o parte cei 22 de ani de independenţă şi am senzaţia că am trăit într-un loc în care nu se întâmplă nimic. Într-o margine de lume, o mică provincie sau un cătun, unde nişte probleme mărunte sunt dezbătute aprins şi ridicate la nivelul unor probleme globale. Timp de 22 de ani am pendulat între glotonim şi etnonim şi atunci când ni se pare că am mai crescut un pic, din nou reducem toată existenţa noastră politică la „limbă şi alfabet”. Cum ar fi să intraţi într-o academie de ştiinţe şi să-i surprindeţi pe academicieni cum învaţă să citească? Vă veţi bucura? Veţi sări din papuci până în tavan de fericire? Eu cred că veţi simţi un gust amar şi o dezamăgire profundă în toată „ştiinţa moldovenească”. De unde atunci atâta mulţumire de „reușitele noastre ca societate, ca ţară? În ultimii ani, nu am observat nicio urmă de progres, în afară de internet, malluri şi telefonie mobilă. În schimb, acum aveţi limbă? Bravo, vouă! În anul 1989, mulţimile ieşeau în stradă cu o singură lozincă: „limbă şi alfabet!”. Nu s-a cerut democraţie, libertate economică, protecţia familiei, educaţie de calitate, autonomie locală. Înţeleg prea bine că pentru acea perioadă erau nişte chestii prea complicate, prea abstracte şi prea ireale. Dar au trecut 24 de ani şi noi tot la faza de „limbă şi alfabet” am rămas, de parcă am continua să fim acel popor mic şi năpăstuit care abia a ieşit de sub ruinele imperiului. În toţi aceşti ani, nu am reuşit să ajungem nici măcar la etapa de a discuta despre nişte idealuri politice, morale şi spirituale, despre rostul şi misiunea noastră în istorie (dacă am putea pretinde la aşa ceva, desigur), iar toate acestea ar trebui să definească cu adevărat identitatea noastră, nicidecum limba în calitatea ei de sistem gramatical şi lexical. Octavian RACU Sursa: mesager.net

Dosar penal, în cazul iniţiativei de referendum în Găgăuzia

Procuratura Generală califică drept samavolnicie acţiunile Comratului privind organizarea referendumului de ieşire din componenţa Republicii Moldova Procuratura Generală a dispus începerea urmăririi penale pe faptul samavolniciei (art.352, Cod Penal) comise în procesul organizării referendumului în autonomia Găgăuzia. Serviciul de presă al Procuraturii Generale a difuzat un comunicat de presă în care se constată că acţiunile Adunării Populare de la Comrat contravin Constituţiei Republicii Moldova. Reproducem mai jos textul comunicatului de presă. „Conform informaţiilor prezentate de organele abilitate, s-a stabilit că pe 27 noiembrie 2013, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat două hotărâri: „Cu privire la desfăşurarea referendumului legislativ privind statutul separat al locuitorilor din Găgăuzia la autodeterminare externă” şi „Cu privire la desfăşurarea referendumului consultativ”. Ulterior, Oficiul Teritorial (OT) Comrat al Cancelariei de Stat a sesizat instanţa de contencios administrativ în vederea anulării hotărârilor menţionate. În data de 5 decembrie 2013, instanţa de judecată a dispus suspendarea actelor administrative contestate, iar prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 3 ianuarie

Cântecul de lebădă al lui Leancă Nici nu a început bine anul 2014 că guvernanţii de la Chişinău s-au dat în spectacol, făcând declaraţii deşănţate. Chiar pe 6 ianuarie, premierul Iurie Leancă a declarat pentru un post de radio străin că, din 2014, moldovenii vor fi parţial cetăţeni ai Uniunii Europene: „Şi acum sunt chiar foarte optimist că, în prima jumătate a anului 2014, vom deveni parţial cetăţeni europeni”. Leancă a făcut această declaraţie având în vedere că anul acesta, Moldova ar urma să semneze şi să ratifice Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, care le „va permite moldovenilor să călătorească fără vize în statele Uniunii Europene”.

În primul rând, încă nu e deloc sigur că Acordul de Asociere la Uniunea Europeană va fi semnat şi ratificat în 2014. Şi chiar dacă va fi semnat şi ratificat, asta nu înseamnă că moldovenii vor călători fără vize în UE. Birocraţii europeni au spus în repetate rânduri că vizele nu vor fi anulate, ci doar va fi simplificat regimul de acordare a lor. Dar să admitem că în 2014 moldovenii vor putea călători fără vize în Europa. Asta nu înseamnă că ei vor fi cetăţeni europeni, nici măcar parţial. Diferenţa dintre a avea, pe de o parte, dreptul de a călători într-o ţară sau într-o uniune de state şi, pe de altă parte, de a te bucura de drepturile pe care ţi le oferă statutul de cetăţean al acestui stat este enormă. Străinii care obţin dreptul să treacă prin teritoriul Republicii Moldova, să viziteze ţara noastră, să se afle aici, nu devin sub nicio formă, nici măcar parţial, cetăţeni ai Republicii Moldova. E la mintea cucoşului, dar, din păcate, nu şi a premierului. Şi apoi cum poţi „să fii parţial” cetăţean al unei ţări. Cetăţean ori eşti, ori nu eşti. Exact ca în cazul femeii, care poate să nu fie sau poate să fie gravidă, dar în niciun caz „parţial gravidă”.

curent hotărârile Adunării Populare a UTA Găgăuzia au fost anulate, ca ilegale. În cadrul investigaţiilor premergătoare începerii urmăririi penale, procurorii au stabilit că deşi hotărârile Adunării Populare a UTA Găgăuzia au fost suspendate, iar ulterior anulate, actualmente se întreprind acţiuni de organizare şi petrecere a referendumului, fiind constituită o comisie electorală pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi alocate mijloace bugetare, suma respectivă fiind aprobată în bugetul UTA Găgăuzia pentru anul 2014.

Potrivit procurorilor, prin acţiunile respective sunt încălcate prevederile Constituţiei, Codului electoral şi ale altor acte legislative, faptele respective întrunind elementele infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) Cod Penal (samavolnicie). Pentru desfăşurarea investigaţiilor, respectiva cauză penală a fost expediată conform competenţei, organului de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne, conducerea urmăririi penale urmând a fi asigurată de procuratură. FLUX

În goana după energie ieftină, Europa dezgroapă cel mai murdar combustibil şi îşi distruge istoria În faţa revoluţiei energetice din SUA, Europa a ales să dezgroape una dintre cele mai ieftine, dar şi cele mai murdare surse de energie, lignitul, ceea ce ameninţă să crească poluarea şi să dărâme localităţi care supravieţuiesc din vremuri medievale, scrie Bloomberg.

Declaraţia pe care a făcut-o premierul Leancă la începutul acestui an ne face să presupunem că, şi în 2014, autorităţile vor folosi succesele înregistrate de ei în dialogul cu birocraţia comunitară (sau, mai bine zis, ceea ce ei prezintă drept succese) ca momeală pentru electorat, ca acesta să-i mai voteze încă o dată la următoarele alegeri parlamentare. Scrutinul parlamentar ar urma să aibă loc la sfârşitul acestui an sau la începutul lui 2015. Aşa cum alte realizări palpabile guvernanţii nu au înregistrat nici în economie, nici în sfera socială, agricultură sau infrastructură, propaganda guvernamentală se va axa exclusiv pe „integrarea europeană a Republicii Moldova”. Acesta va fi cântecul guvernanţilor până la următoarele alegeri parlamentare. Să sperăm că va fi şi cântecul lor de lebădă.

De-a lungul centurii miniere a Europei, din Germania şi până în Polonia şi Cehia, companii de utilităţi precum Vattenfall, CEZ şi PGE extind mine de suprafaţă care produc lignit. Acest cărbune degajă prin ardere mai puţină energie decât altele şi mai mult carbon, dar este mai ieftin. Proiectele nu respectă tendinţa regulilor UE care reduc emisiile poluante şi favorizează energia alternativă. Dar alarmaţi de preţurile mari ale energiei, aproape duble faţă de cele din SUA, politicienii permit extinderea acestor mine de cărbune stârnind furia comunităţilor învecinate sau a celor sub care se află zăcămintele. „Este absurd”, spune Petra Roesch, primarul satului german Proschim, care are o vechime de 700 de ani. Acesta va fi mutat din cauza unei mine dezvoltate de Vattenfall. „Germania vrea să treacă la energie regenerabilă, iar noi suntem deposedaţi de pământ”, s-a plâns Roesch. Cererea mondială pentru lignit va creşte cu până la 5,4% până în 2020, potrivit celor mai recente prognoze ale Agenţiei Internaţionale a Energiei. Agenţia estimează că în acelaşi timp va trebui să scadă consumul cu 10% pentru a putea fi atinse obiectivele privind stoparea încălzirii globale stabilite de UE şi statele industrializate ale lumii. Maşinăriile de minerit de mărimea unor zgârie-nori stau gata să înghită satul german cu 330 de locuitori. Vattenfall, deţinut de guvernul Suediei, aşteaptă aprobarea pentru a dărâma clădirile pentru extinderea minei Welzow-Sued.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Sursa: Ziarul Financiar


3

Opinii

10 IANUARIE 2014

FLUX

Stanislav PAVLOVSCHI:

„Reforma sistemului judecătoresc cu procurori şi judecători profund corupţi e o iluzie” Radio Europa Liberă a difuzat un interviu cu fostul judecător la CEDO, avocatul Stanislav Pavlovschi, în care acesta califică starea din justiţia moldovenească drept deplorabilă şi opinează că Republica Moldova nu va fi în stare să schimbe situaţia „independent şi de sine stătător”. Acesta îşi bazează afirmaţiile pe experienţa sa de activitate în domeniu, precizând că, „pe lângă faptul că am activat, timp de șase ani și jumătate, ca judecător la Curtea Europeană, am lucrat și douăzeci și unu de ani în calitate de procuror, iar timp de șase ani lucrez în calitate de avocat”.

În opinia lui Pavlovschi, starea deplorabilă este cauzată, în primul rând, de „lipsa totală de profesionalism: procurorii și judecătorii noștri nu cunosc legea. Al doilea lucru pe care l-aș numi e nivelul foarte înalt al corupției”. Avocatul consideră că avem o legislaţie „foarte și foarte bună”, doar că aceasta nu este respectată: „Eu niciodată în viață nu puteam să cred că organele judecătorești, la noi în țară, neavând răspuns la argumentele avocatului, în loc să îi dea câștig de cauză, preferă altă cale, calea dosirii documentelor. Mai devreme sau mai târziu, noi vom avea necesitatea să dăm justa apreciere a acestor fapte”. Totodată, Pavlovschi precizează că faptul coruperii este foarte dificil de probat, deoarece „corupția este un act clandestin, în care sunt implicate două părți, niciuna dintre aceste două părți nefiind cointeresată în a face public acest act de corupție”. Din acest motiv, consideră avocatul, nici nu avem exemple de mare corupție în instanța de judecată. „Cred că autoritățile naționale ale Moldovei, dacă ele

sunt sincere în dorința lor de combatere a acestui flagel, trebuie să înceapă cu anchetarea cauzelor de adoptare a deciziilor ilegale de către judecătorii noștri”, a mai declarat acesta. Avocatul nu consideră că majorarea salariilor magistraţilor ar putea fi un colac de salvare pentru buna reformă în justiție. Sunt, într-adevăr, foarte mulți judecători care onest, decent și cu devotament își îndeplinesc obligațiile de serviciu şi care, într-adevăr, o duc foarte greu. Pentru aceştia, consideră Pavlovschi, majorarea salariului este necesară şi acest pas trebuia făcut încă acum 3-4 ani. Însă el conside-

ră că pentru acei care s-au obișnuit să trăiască din mită, niciun stat nu va fi în stare să le achite un salariu „egal cu mărimea mitei pe care ei o primesc”. Avocatul a dat de înţeles că averile importante pe care le au unii reprezentanţi ai sistemului judecătoresc nu pot fi acumulate din salarii: „Eu am lucrat șase ani și jumătate la Strasbourg, primind salariul între 17 și 18 mii de euro pe lună. Când m-am întors la Chișinău, prima idee a mea a fost să îmi cumpăr o căsuță la sol, să am la bătrânețe. Și știți că nu a fost posibil pentru mine, pentru că sumele pe care trebuie să le plătești pentru o casă la Chișinău cu mult, cu mult depășesc veniturile legale ale unui judecător la Curtea Europeană”. În opinia lui, judecătorii care iau mită pentru a da decizii ilegale, pentru a băga oameni nevinovaţi la închisoare, nu au niciun fel de mustrări de conştiinţă. Pentru ei este important cât i se dă şi dacă merită să-şi rişte libertatea pentru respectiva sumă. Dacă suma va fi suficient de mare, el va face tot ceea ce i se va cere. Stanislav Pavlovschi a mai declarat în interviu că fără reformarea Procuraturii nu ne vom putea mişca înainte şi nu vom putea realiza nimic: „Procurorii încalcă legea în cel mai flagrant mod. Pot să vă dau zeci de exemple, ca, de pildă, procurorul personal anchetează cazul, după care el personal înaintează învinuirea, personal trimite dosarul

în judecată, procuror care are statut de anchetator simplu, procesual, după aceea el se duce în judecată și susține acuzarea de stat în fața instanței, după aceea, el nefiind de acord, depune apelul și participă la examinarea cauzei în instanța de apel. Reforma Procuraturii la noi practic nu se face. La noi toată reforma Procuraturii s-a redus la un singur element: modalitatea de numire sau alegere a procurorului general. Iată cea mai mare problemă cu care se confruntă la noi Procuratura! Toți oamenii care suferă în urma ilegalităților procurorilor trebuie să se gândească la aceasta: cum procurorul general să fie ales sau numit… Dar, oameni buni, respectați cele mai elementare principii în activitatea Procuraturii, faceți ca procurorii să studieze legea. Eu nu exclud că ei o cunosc și o încalcă intenționat. Dacă este așa, atunci situația devine încă mai gravă”. Fostul judecător la CEDO consideră că imaginea ţării noastre în exterior are de suferit din cauza că frânează reformele în domeniul justiției: „Știți, deja lumea râde.

Deci, când partenerii noștri de dezvoltare se duc la donatorii externi și cer bani, aceștia spun: „Ce, iarăși pentru reforma în Moldova?! Ce, nu au fost de ajuns zecile de milioane pe care noi le-am buhnit acolo? Mai vreți încă 10 milioane? Oh, my God, ce fac ei cu acești bani?!”. Vă închipuiți, 60 de milioane de euro face aproape 1 miliard de lei, 900 și ceva de milioane de lei numai pentru justiție. Cu această sumă de bani se poate de demolat justiția totalmente și de construit o justiție nouă la noi în țară…”. Pavlovschi nu crede că se va reuşi reformarea justiţiei până în 2016 – termenul limită pentru încheierea procesului. El s-a declarat prea puţin optimist în ceea ce privește continuarea reformei în justiție, precizând că ar trebui să ne debarasăm mai întâi de cei corupți și abia după aceea, „cu cei care au rămas, cei decenți, să facem reforma”. „De reformat sistemul judecătoresc cu procurorii și judecătorii profund corupți – aceasta e o iluzie”, a conchis avocatul. FLUX

De la economia planificată la economia de piaţă Tot nu pot înţelege de ce salariile în Republica Moldova sunt atât de mici, dar prețurile – atât de mari? Presupun că este aplicată teoria neoficială a procesului de globalizare: „Cei bogați vor fi și mai bogați, iar cei săraci vor fi și mai săraci”. Acesta-i capitalismul? Când s-a trecut de la economia planificată la economia de piață, chiar nu s-a știut ce risc ne aşteaptă? S-a știut chiar destul de bine, dar, ce nu face omul pentru libertate, pentru democrație. Nu-i așa? A căzut un imperiu – URSS, căruia lumea care a trăit în acea perioadă îi aduce doar laude. Se spune că a fost bine, statul te învăța, îți acorda un loc de muncă, de trai. Trebuia doar

să nu fii împotriva sistemului. Generații întregi au crescut în acel sistem și acum îi duc dorul. Poate a fost și bine, nu știu. Am trăit doar 6 ani sub acel regim, eram prea mic să înțeleg, dar țin bine minte anii `90 ai sec. XX. O copilărie frumoasă, o primăvară de renaștere națională, cu iz de naftalină sovietică. Cupoane, cine le mai ține minte? Acum ce avem? Nimic. Un sistem economic de tip capitalist, pe care mulți îl mai numesc capitalism sălbatic. Aici vreau să remarc că nici Statele Unite ale Americii nu mai este un stat capitalist, încă din anii `70, din momentul în care statul a început să intervină în economie

prin susținerea consumului. O economie bazată pe non-valoare, dolari – o hârtie emisă de Trezoreria Statelor Unite ale Americii, care se bazează pe cerere și ofertă. Adevărata valoare este aurul, un metal prețios, care multe secole a fost un etalon. Aici chiar nu înțeleg unde se duc banii? Companiile din Moldova au forță de muncă foarte ieftină, dar produsele lor se vând la prețuri nebune. Acestor proprietari de companii chiar nu le ajunge adaosul din afaceri? În țările occidentale, un profit de 30% obținut din activitatea companiei este deja un succes. La noi un profit de 100% pentru proprietarii

de companii nu înseamnă nimic. De ce moldoveanul este atât de hapsân? Chiar ei nu înțeleg că, dacă plătești un salariu mai bun, ai și o prestare a serviciilor mai bună, iar acel angajat poate să-și permită să consume mai mult, ce va duce la creșterea cererii la produsele tale sau ale altora? Se formează un circuit sănătos din care toți au de câștigat. Un citat din Phillip Blond este chiar la temă: “Faceţi ca piaţa să devină din nou morală, relocalizaţi economia, recapitalizați nevoiașii!”. Dionisie COMERZAN Sursa: mesager.net


FLUX

4

Economic 10 IANUARIE 2014

Expert-Grup: cinci eşecuri economice ale anului 2013 Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a lansat recent cea de-a şasea radiografie economică anuală, care oferă o privire analitică de ansamblu asupra evoluţiilor economice majore care au marcat anul precedent. Actuala radiografie conţine trei topuri, al succeselor, al insucceselor şi cel al provocărilor pentru 2014. Iată care sunt cele trei eşecuri economice principale ale anului 2013, în versiunea experţilor centrului: 1. Cedarea activelor strategice ale statului în gestiune privată Renunțarea la menținerea pachetului majoritar la ”Banca de Economii” și concesionarea Aeroportului Internațional din Chișinău au fost tranzacții prin care Guvernul, în mod netransparent, s-a autodeposedat de controlul asupra unor active strategice. Susținerea politică a acțiunilor Guvernului nicidecum nu justifică aceste cedări din partea statului. Aceste tranzacții implică aspecte neelucidate. De exemplu, până în prezent nu au fost făcute publice studiile de fezabilitate ce argumentează oportunitatea soluțiilor alese, iar cea mai mare carență se referă la lipsa de transparență de care a dat dovadă Guvernul în realizarea acestor tranzacții. Mai mult, în cazul Băncii de Economii, a fost creat un precedent periculos: în cazul aplicării ulterioare a acestui mecanism statul ar putea pierde controlul asupra mai multor active. În acest context, apar un șir de întrebări ce țin de ampla rundă de privatizare ce se dorește a fi realizată în 2014. Transferarea activelor statului către mediul privat ar putea spori eficiența gestionării acestora și în final ar putea aduce beneficii mai mari pentru economia națională. Totuși, experiența cedărilor stângace și netransparente ale activelor statului (Banca de Economii și Aeroportul Internațional Chișinău), precum și rapiditatea cu

care se dorește realizarea privatizărilor într-un an electoral nu inspiră încredere și induce ambiguitate acestor decizii ale Guvernului. Pentru evaluarea corespunzătoare a activelor, efectuarea unei privatizări avantajoase și evitarea efectelor nefaste pentru securitatea economică a statului este imperativă asigurarea transparenței depline a procesului de privatizare și eliminarea barierelor de intrare a companiilor private la licitații.

2. Operaţiunile dubioase din sistemul financiar Șocurile care au bulversat sectorul financiar din Republica Moldova în ultimii 3 ani au fost determinate de ineficiența sistemul judecătoresc, disfuncționalitățile, lipsa de conlucrare și neimplicarea instituțiilor publice. În 2013 neglijența față de securitatea investițiilor și permiterea efectuării unor operațiuni de rea-credință au adus o lovitură puternică pentru sectorul financiar din Republica Moldova. Cele mai importante acțiuni au fost: În cazul BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB) achiziția ostilă s-a realizat prin procurarea simultană a pachetelor de acțiuni ale MAIB sub nivelul cotei substanțiale de 5%, de către 7 companii, evitându-se în acest mod solicitarea acordului Băncii Naționale. Ulterior, BNM a blocat dreptul de vot al noilor acționari. Însă, Judecătoria Buiucani a interzis aplicarea deciziei BNM, iar noii acționari au reușit modificarea managementul băncii. Aceasta a fost posibil chiar și după ce Curtea de Apel a anulat hotărârea Judecătoriei Buiucani, iar noii proprietari au fost obligați de BNM să-și înstrăineze acțiunile. În același an, Grawe Carat Asigurări a invocat un atac anti-concurențial din partea SA „Moldasig” S.A., CIA „Asito” S.A., CA „Victoria Asigurări” S.A. şi CA „Klassika Asigurări” S.A.

Motivul ține de faptul că la data de 27.09.2013, în cadrul ședinței Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule prin votul acestor 4 companii a fost luată decizia de a interzice emiterea Cărții Verzi de către Grawe CaratAsigurări. În această situație, Consiliul Concurenții până în prezent nu și-a expus oficial poziția. Procurarea de către 7 companii a unor pachete de acțiuni ale Victoriabank mai mici de 5%, a permis evitarea solicitării permisiunii de la BNM, precum și implicarea în tranzacție a tandemului MoldasigAsito indică asupra posibilității realizării unei activități concertate. Mai mult decât atât, SA „Moldasig” S.A. și CIA „Asito” S. A. deja au fost acuzate de participarea într-o schemă anticoncurențială. Ineficiența instituțiilor publice creează condiții favorabile pentru realizarea tranzacțiilor frauduloase, iar această situație reprezintă un risc major pentru securitatea economică a Republicii Moldova. Nu este exclus că rezultatul final al acestor acțiuni să fie concentrarea unei părți importante din activele sectorului financiar în mâinile unui grup restrâns de persoane.

3. Adoptarea și aplicarea întârziată a Legii cu privire la finanțele publice locale Legea dată prevede consolidarea autonomiei autorităților publice locale în materie de gestionare a finanțelor publice. Legea nouă, aprobată de Parlament la 1 noiembrie, va intra în vigoare la începutul acestui an, prin pilotarea la nivelul a patru raioane, iar din 2015 urmează să intre în vigoare în mod plenar. În temei, acest document, venit cu mare întârziere, va permite extinderea autonomiei financiare a autorităților publice locale. Legea prevede că 75% din fondurile acumulate local vor rămâne în gestiu-

nea directă a satelor și comunelor. Totuși, adoptarea întârziată a legii va tergiversa procesul de dezvoltare echilibrată și durabilă a tuturor localităților Republicii Moldova. Totodată, punerea atât de târzie în aplicare a documentului relevă faptul că legea rămâne captivă calculelor electorale, continuitatea și integritatea acesteia fiind amenințate de viitoarea compoziție a Legislativului.

4. Tentativele de subminare a independenței Băncii Naționale a Moldovei Exact după cum ne-am așteptat în Radiografia anului economic 2012, în 2013 am fost martorii mai multor acțiuni menite să submineze independența BNM. În acest context poate fi menționată hotărârea Curții Constituționale de la 1 octombrie 2013 de a declara drept neconstituționale prevederile din Legea cu privire la BNM conform cărora unele acte ale băncii centrale nu puteau fi suspendate. O altă inițiativă recentă din partea Guvernului, dar la care ulterior s-a renunțat, viza Proiectul de Lege cu privire la crearea comitetului de stabilitate financiară prin care Guvernul putea da ordine directe BNM. Cu siguranță, acțiunile respective contravin bunelor practici internaționale privind independența băncilor centrale și nu corelează nicidecum cu procesul de integrare europeană. Având în vedere faptul că eficiența politicii monetare și, respectiv, menținerea stabilității prețurilor,

depinde în mod direct de nivelul de independență al băncii centrale, acțiunile respective nu sunt de bun augur pentru stabilitatea macroeconomică a țării.

5. Ne-debursarea granturilor externe la bugetul de stat conform nivelului planificat La data de 31 octombrie, potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor, doar 59% din granturile externe prevăzute pentru perioada respectivă au fost efectiv debursate la bugetul public național, înregistrând devieri de circa 904,8 milioane de lei față de nivelul planificat. Principalele cauze ale subutilizării granturilor externe pe parcursul anului 2013 țin de factorul politic. Astfel, criza politică de la începutul anului 2013, care s-a prelungit până în luna mai, s-a soldat cu paralizarea activității instituțiilor statului. Pe fundalul scandalurilor cu implicarea conducerii instituțiilor de stat a fost deteriorată imaginea țării, iar donatorii externi au luat repaus în privința alocării asistenței financiare. În consecință, aproximativ jumătate din suma granturilor externe specificată în bugetul public național nu a putut fi recepționată. Pentru a îmbunătăți capacitatea de absorbție a asistenței externe, este esențială „imunizarea” instituțiilor statului contra efectelor unor potențiale crize politice, prin depolitizarea lor exhaustivă, dar și eficientizarea procesului de achiziții publice. Sursa: expert-grup.org

Moldova, pe penultimul loc într-un clasament privind cheltuielile pentru alimente Republica Moldova se numără printre ţările cu cele mai mari cheltuieli pentru alimente din Europa, informează Moldpres cu referire la un studiu al Agenţiei de evaluare rusă RIA Rating. Moldova a fost plasată pe locul 39 din 40 de ţări incluse în clasamentul privind ponderea cheltuielilor pentru alimente în totalul cheltuielilor de consum. Moldovenii cheltuiesc lunar pentru acoperi-

rea necesarului de consum alimentar 43,2 la sută din veniturile disponibile şi, respectiv, 1,7 la sută pentru alcool. Cea mai mare parte din cheltuieli pentru alimente este observată în Ucraina, cu puţin peste jumătate din total, şi 3,5 la sută pentru procurarea băuturilor alcoolice. Experţii Agenţiei de evaluare explică cheltuielile mari pentru alimente în ţările CSI prin veniturile reduse ale populaţiei din aceste state. Ponderea cheltuielilor pentru procurarea produselor alimentare este relativ proporţională cu valoarea Produsului

Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, de regulă cu cât primul indicator este mai înalt, cu atât este mai jos cel de-al doilea.

În ţările cu un PIB redus pe cap de locuitor ponderea cheltuielilor pentru alimente este mai mare. Astfel, Kazahstanul este plasat pe locul 37, cu o

pondere de cheltuieli pentru alimente de 42,5 la sută din totalul cheltuielilor, România este pe locul 36, cu 41.9 la sută, Belarus pe 35, cu o cotă de 40,8 la sută. Federaţia Rusă este plasată pe locul 29, cu o pondere de cheltuieli pentru alimente de 30,3 la sută. Populaţia din Luxemburg, Marea Britanie şi Elveţia cheltuieşte pentru alimente doar până la 10 la sută din banii care îi îndreaptă spre consum. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în trimestrul trei cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum ali-

mentar – 40,9%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 20,3% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,2%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,8%), transport (5,1%), comunicaţii (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învăţământ (0,8%). În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban au constituit 2242,5 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 627,4 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de mediul rural. Sursa: moldpres.md


5 FLUX Anul 2013 a fost marcat de 880 de dezastre naturale, la nivel global Dezastre 10 IANUARIE 2014

Urmare din pag. 1 Probabil, cel mai impresionant şi neobişnuit fenomen s-a produs chiar la începutul anului 2013, provocând groază şi panică în oraşul Celiabinsk din Ural. La 15 februarie, deasupra oraşului a explodat un meteorit de zece tone, care semăna cu o imensă minge de foc. Meteoritul s-a dezintegrat în numeroase fragmente care au ars în atmosferă. Multe dintre acestea însă au căzut pe Pământ. Asteroidul s-a apropiat de Terra cu o viteză de 54 de mii de kilometri pe oră. Impactul cu atmosfera terestră, spun specialiştii, a produs fragmentarea meteoritului, la 30-50 de kilometri deasupra solului, care şi-a continuat căderea pierzând însă viteza cu fiecare minut parcurs. Fragmentele de meteorit care au căzut în regiunea Celiabinsk au produs pagube evaluate la peste 30 de milioane de dolari. Astfel, în jur de 4.000 de clădiri au fost avariate, iar peste 1.000 de persoane au fost rănite cu cioburi de la geamurile sparte. Oamenii de ştiinţă au estimat că meteoritul a generat o forţă de 20 de ori mai mare decât bomba de la Hiroshima, însă roca spaţială a explodat la o altitudine mult mai mare. Amy Mainzer, un specialist din cadrul NASA, afirmă că atmosfera a jucat rolul de scut. Chiar dacă unda de şoc a distrus ferestre, „atmosfera a absorbit vasta majoritate a energiei exploziei”, a explicat Mainzer. În luna mai a anului trecut, mai multe tornade au traversat statele americane Oklahoma, Kansas, Illinois şi Iowa, potrivit Serviciului Naţional american de Meteorologie, statele Oklahoma şi Kansas fiind cele mai afectate. Au fost înregistraţi morţi şi zeci de răniţi. Puternica tornadă extremă, de gradul EF5, care a devastat Oklahoma City, a provocat moartea a 24 de persoane. Înregistrări video din elicopter realizate de KFOR şi KOCO, posturi afiliate CNN, prezentau pagube grave în apropiere de Wellston şi Carney. Acoperişurile au fost smulse de pe case, crengile au fost rupte din copaci, iar drumurile au fost blocate de dărâmături. Câteva zile mai târziu, acelaşi stat a fost devastat de o nouă serie de tornade, care au luat alte 12 vieţi. Zeci de vehicule, inclusiv camioane de mari dimensiuni, au fost luate pe sus. Un raport arată că o vacă a fost purtată de vârtej peste o autostradă. La începutul lunii iunie, o bună parte a Europei a fost afectată de inundaţii. Inundaţiile au început în Republica Cehă. În sudul şi în nordul Pragăi, suburbiile au ajuns sub apă, acestea fiind cele mai mari inundaţii din 2002, când s-au înregistrat 17 morţi şi pagube materiale evaluate la 20 de miliarde de euro. Râurile ieşite din matcă în urma ploilor abundente au devastat estul Germaniei, Cehia, Austria, Slovacia, Serbia şi Ungaria, fiind înregistraţi peste 20 de morţi. Mii de persoane au

fost evacuate, iar alte mii de oameni au fost mobilizaţi în lichidarea consecinţelor calamităţii. Potopul a distrus tot ce i-a stat în cale. Sute de drumuri şi căi ferate au fost blocate în Germania, Austria şi Cehia, iar starea de urgenţă a fost decretată în mai multe regiuni din centrul şi estul Europei. Pagubele s-au ridicat la aproape 17 miliarde de dolari. În iulie, Europa a fost lovită de furtuna Andreas, care a afectat Germania şi Franţa, provocând pagube acoperite de asigurări în valoare de trei miliarde de dolari. În august, un nou val de inundaţii catastrofale s-a abătut asupra Europei, din Germania până în Lituania. Una dintre ţările cel mai grav afectate a fost Polonia, care de-abia îşi încheiase evaluarea pagubelor lăsate în urmă de precedentele intemperii - 2,9 miliarde de euro. Au avut iarăşi de suferit din cauza apelor revărsate Cehia şi Germania. În septembrie, uraganele Ingrid şi furtuna tropicală Manuel au lovit concomitent Mexicul. Furtuna Manuel a adus vânturi de 55 de kilometri pe oră şi ploi abundente. Uraganul Ingrid a lovit Mexicul cu rafale de 120 de kilometri pe oră şi a adus ploi torenţiale. Inundaţiile şi alunecările de teren din numeroase regiuni au lăsat zeci de mii de persoane fără adăpost, aproape 10 mii de persoane fiind evacuate. În jur de 100 de oameni au murit, din cauza alunecărilor de teren, a viiturilor şi a prăbuşirii clădirilor. Doar două săptămâni mai târziu, pe data de 12 octombrie, pe cealaltă parte a globului, ciclonul Phailin a afectat aproape nouă milioane de indieni, peste un milion fiind evacuaţi. Cinci persoane au murit, strivite de arborii căzuţi şi dărâmături. Ciclonul Phailin, care a atins estul Indiei, a fost însoţit de puternice rafale de vânt de până la 200 de kilometri pe oră şi ar putea fiind considerat cel mai puternic ciclon care a afectat regiunea în ultimii 14 ani. Cel mai greu încercat însă în 2013 a fost arhipelagul Filipine. În septembrie, taifunul Usagi („iepure” în japoneză) a lovit nordul Filipinelor şi Taiwanul. Usagi a adus ploi torenţiale care au provocat inundaţii în mai multe localităţi.

Rafalele violente de vânt au smuls copaci din rădăcini, au pus la pământ stâlpi de electricitate şi au spulberat acoperişurile caselor. Zonele de coastă au fost măturate de valuri uriaşe. Din fericire, nu au fost înregistrat victime. Taifunul s-a îndreptat ulterior spre sudul Chinei, unde a provocat moartea a cel puţin 25 de persoane în provincia Guangdong. Doar o lună mai târziu, la 16 octombrie, un cutremur puternic, de 7,2 grade a zguduit regiunea. Seismul care a afectat partea centrală a Filipinelor s-a soldat cu aproximativ 200 de morţi şi zeci de persoane date dispărute. În noiembrie, un alt taifun, mult mai violent decât cel din septembrie, a lăsat în urmă aproape 6.000 de morţi, 1.800 de persoane dispărute şi 27.000 de răniţi. Zeci de sate au fost

rase de pe faţa pământului. Peste patru milioane de persoane au fost strămutate, mai ales pe insulele Samar şi Leyte, sărace şi, în general, agricole. Taifunul Haiyan, care a afectat arhipelagul Filipine la 8 noiembrie, este una dintre cele mai mari catastrofe naturale din istoria recentă a ţării şi unul dintre cele mai violente taifunuri care a atins vreodată uscatul, fiind însoţit de rafale de vânt de peste 300 de kilometri pe oră. Mai târziu, un cutremur cu magnitudinea de 4,8 grade a fost resimţit în oraşul Tagbilaran, situat pe insula Bohol din Filipine. Specialiştii au afirmat

că acesta a fost o replică a seismului cu magnitudinea de 7,2 grade produs în insula Bohol la 15 octombrie. Numeroase cutremure au avut loc în anul trecut şi în România, multe dintre care au fost resimţite şi la noi. Din fericire, nu s-au adeverit prezicerile făcute anterior privind producerea unui seism devastator în 2013. Începând cu 23 septembrie, în județul Galați au fost înregistrate numeroase cutremure crustale, cu focare la adâncimi foarte mici. Epicentrele au fost localizate în apropierea comunelor Schela și Slobozia Conachi (satul Izvoarele). Între 23 septembrie şi 1 octombrie 2013 s-au produs mai mult de 40 de cutremure în această zonă, multe fiind resimțite de locuitorii din Izvoarele și Schela. Cele mai puternice dintre acestea (cu magnitudini de 3,9 și 4 grade pe scara Richter) s-au resimțit însă și în municipiile Galați, Brăila și Focșani. La 10 octombrie, numărul cutremurelor era deja de 217. Potrivit unui raport al specialiştilor, cutremurele din Galaţi au fost de natură tectonică, nu au legătură cu cele din Vrancea şi nu au fost generate de foraje sau de inundaţii, dar acestea din urmă au amplificat efectul în comuna Izvoarele. Dar şi regiunea Vrancea a fost marcată de o activitate seismică intensă. În 2013, aici s-au produs 193 de cutre-

mure de adâncime, cel mai mare, de 5,5 grade, fiind înregistrat pe data de 6 octombrie. Datele centralizate ale Institutului Naţional pentru Fizica Pământului arată că în România s-au produs peste o mie de cutremure în anul trecut, cele mai multe cutremure având loc în zona Vrancea. Anul nu s-a încheiat tocmai bine, iar intemperiile au afectat iarăşi Europa. Vânturile violente şi ploile puternice au lovit pe data de 24 decembrie Franţa şi Marea Britanie, unde două persoane au murit. În cele două ţări au fost perturbate puternic transporturile, iar mii de locuinţe au rămas fără energie electrică. Zeci de zboruri au fost anulate pe aeroportul Heathrow din Londra, primul din lume în ceea ce priveşte numărul de pasageri. Rafale puternice de vânt s-au înregistrat şi în Irlanda, unde peste 5.000 de linii telefonice au fost dezafectate. Mai multe legături maritime au fost întrerupte în Canalul Mânecii între Franţa şi Marea Britanie sau Spania. Calvarul nu s-a încheiat însă în 2013. Marea Britanie, Irlanda şi Franţa au continuat să luptă cu inundaţiile şi la începutul acestui an. Ploile abundente şi vântul violent au scos râuri din matcă şi au ridicat valuri uriaşe. În unele zone, apele au început să se retragă, însă multe altele sunt, în continuare, în alertă. Pe de altă parte, vremea extremă face ravagii în Statele Unite. În jur de 70 de recorduri de temperatură au fost doborâte până acum, mii de zboruri au fost anulate doar în Chicago, iar temperaturile resimţite au ajuns până la minus 52 de grade Celsius. Gerul cumplit a făcut deja şi mai multe victime. Cea mai mare parte a teritoriului Statelor Unite şi Canadei este afectat de temperaturi extrem de scăzute sub efectul unui val de ger istoric, astfel încât chiar şi ursul polar de la grădina zoologică din Chicago a fost mutat la adăpost. New York-ul a înregistrat marţi temperaturile cele mai scăzute pentru ziua de 7 ianuarie din ultimii 100 de ani, dar zona cea mai afectată este Midwest. La Embarrass, în Minnesota, s-au înregistrat minus 37 de grade Celsius, recordul de marţi pentru tot teritoriul Statelor Unite. În mai multe state şcolile au fost închise, iar autorităţile au avertizat populaţia, subliniind că în combinaţie cu rafalele de vânt, temperaturile resimţite ar putea fi mortale. Ceea ce ne rămâne de făcut astăzi este să sperăm că în continuare situaţia se va ameliora, iar în 2014 cataclismele ne vor ocoli. FLUX


FLUX

6

Important 10 IANUARIE 2014

Doi într-o barcă: România şi Bulgaria

România şi Bulgaria, sclavele imperiului european. Despre primele revoluţii anticolonialiste din UE şi despre handicapul uriaş de a avea resurse minerale I UE a aruncat România şi Bulgaria într-o aceeaşi barcă. Nu se ştie dacă este o barcă a salvării sau dimpotrivă a scufundării. Dar nimeni nu va mai scoate România şi Bulgaria din această aceeaşi barcă, în ciuda strâmbăturilor din nas de pe la Bucureşti, aşa ca din partea celui care se consideră mai mare şi mai frumos, şi în ciuda chiţăielilor de pe la Sofia când simte că pe la Bruxelles se pretinde că Bucureştiul a cam dat-o cu bâta în baltă. La o analiză atentă, plasarea într-o aceeaşi barcă a României şi Bulgariei nu este deloc exagerată. România şi Bulgaria se află la aceeaşi periferie estică a UE. Ambele sunt cele mai sărace state din Europa. Îşi dispută în orice clasamente europene ultimele două locuri. Li s-a prescris de către Occident acelaşi program de distrugere a economiei, îndeosebi a industriei, cu specificităţi mai mult sau mai puţin semnificative. Amândurora li s-a programat dezechilibrarea şi destabilizarea sistemului energetic. În ambele distribuţiile de energie (de unde se colectează banul din sistemul energetic) au fost preluate de străini. De altfel, capitalul străin deţine în ambele ţări controlul în axa majoră a economiei şi în sectorul financiar-bancar. În sistemul centru-periferie al UE ambele au ajuns clasice colonii de la periferie ale centrului vest-european. Sunt tratate în bloc. Au fost acceptate împreună în Uniune, după o procedură identică. Sunt respinse împreună să facă parte din spaţiul Schengen. Cu aceleaşi diversioniste argumente! Sunt tratate împreună ca ţări de rangul doi. Toate discriminările – unele strigătoare la cer – din UE vizează cele două ţări. Le-au fost impuse deopotrivă aşa-zise mecanisme de verificare, un fel de şantaj oficial. Fermierii lor primesc cele mai mici subvenţii din UE. Muncitorii lor sunt practic singurii neacceptaţi oficial în mai toate ţările vestice ale UE. Cele două ţări sunt vinovaţii de serviciu în tot ceea ce se întâmplă rău prin Uniune, de la cetele

de ţigani acuzate că distrug Parisul sau Londra, la suspiciunea că se livrează carne de cal în loc de carne de vită. Tot felul de bandiţi occidentali fac tot felul de nereguli şi malversaţiuni comerciale şi financiare fără griji pentru că, fără repercusiuni, pot arunca vina pe bulgari şi români. Toate acestea, dincolo de esenţa problemei: din cauza statutului ce le este rezervat în imperiu, bulgarii şi românii sunt plătiţi, indiferent dacă la ei acasă sau prin cine ştie ce alte ţări ale Europei, cel mai slab, în timp ce acasă la ei preţurile sunt la fel ca peste tot în UE. Și, ca atare, trăiesc cel mai prost din imperiu şi, în cerc vicios, vor trăi mereu mai prost, rezervându-li-se pe veci statutul de paria în imperiu. La nivelul guvernelor şi claselor lor politice, România şi Bulgaria par să nu conştientizeze că se găsesc în aceeaşi barcă şi că normal ar fi să conlucreze în sărăcia şi nefericirea lor, în loc să-şi dea ghionturi, ba chiar să încerce a ieşi separat din barca cea comună, spre satisfacţia stăpânilor care îşi văd sclavii certându-se.

în favoarea numai şi numai a monopolurilor vest-europene care au pus mâna pe sistemele energetice ale celor două ţări. După vulnerabilizarea acestor sisteme, Bruxellesul pretinde acum consumatorilor din ţările respective să plătească aceleaşi preţuri pentru energie ca în Occident. Cu totul pe nedrept acest lucru, deoarece aici costurile sunt mai mici şi consecinţa este doar aceea că se realizează profituri nemeri-

II Un singur lucru deosebeşte România de Bulgaria în tot acest concert de frustrări şi discriminări guvernate de la centrul vest-european. Bulgaria, spre deosebire de România, este mai săracă în resurse minerale. Şi a nu avea resurse minerale în UE este astăzi un avantaj imens, pentru că eşti mai puţin în bătaia samsarilor vesteuropeni (fie că aceştia sunt bănci sau aşa-zişi investitori energetici). În schimb, a avea resurse minerale este un uriaş handicap. Prin intermediul brokerilor lor – care sunt FMI şi Comisia de la Bruxelles – samsarii vest-europeni vor să acapareze toate resursele coloniilor de la periferie şi să-i lase coate goale pe adevăraţii posesori ai acestor resurse, astfel încât aceştia să nu mai aibă alte opţiuni decât văcsuirea ghetelor celor de pe la Bruxelles. Un instrument principal al acestei acţiuni de anvergură este aşa-zisa liberalizare a preţurilor în energie, impusă de la Bruxelles României şi Bulgariei,

tate de către companiile vest-europene care au pus mâna pe distribuţiile din sistemele energetice ale acestor ţări! Nemaivorbind de impactul economic şi social, căci salariile mici de aici nu pot face faţă unor asemenea preţuri. În cazul României se atinge paroxismul pentru că obiectul preţurilor forţate artificial la niveluri fabuloase îl constituie propriile resurse lăsate de Dumnezeu românilor şi nu altcuiva! Este extrem de important a se insista asupra acestor aspecte, pentru că, după cum s-a evidenţiat, explozia economico-socială inevitabilă s-a produs deja tocmai în acest domeniu! De jos în sus, bulgarii, spre cinstea lor, au spart buba. Au ieşit în stradă. Fără programe şi fără conducători! Cu alte cuvinte, s-a ieşit în stradă din mânie, din nevoie, ţintind nu pe

Germania: O activistă FEMEN a întrerupt serviciul divin de Crăciun Mişcarea feministă FEMEN se află din nou în centrul unui scandal. În ziua de Crăciun, o femeie semidezbrăcată a întrerupt serviciul divin din catedrala din Koln, Germania. Activista a sărit în altar şi a început să scandeze lozinci, având pe corp inscripţia „Eu sunt dumnezeu”. În acest fel, activista a protestat împotriva poziţiei Vaticanului în problema avortului. Lucrătorii catedralei au imobilizat-o imediat şi au transmis-o în mâinile poliţiei. În prezent, aceasta riscă un dosar penal pentru împiedicarea săvârşirii unui ritual religios şi trei ani privaţiune de libertate.

Cu puţin timp în urmă, o acţiune similară a fost organizată într-o catedrală din Franţa, unde activista FEMEN a urinat pe altar şi a imitat avortul.

cineva anume, ci starea de lucruri. Nu împotriva unui guvern anume sau unui partid anume, ci împotriva stărilor de lucruri! „Să dăm foc monopolurilor” a fost sloganul predilect. Şi era vorba îndeosebi de companiile străine care au confiscat, ca şi în România, distribuţiile din sistemul energetic – nu întâmplător cele care culeg banii din acest sistem – şi care au mărit fabulos preţurile în numele aşa-numitei liberalizări în energie dictate de la Bruxelles. La salariile mici din Bulgaria, factura energetică poate ajunge chiar să le depăşească! În medie, factura energetică a urcat la peste 100 euro, în timp ce salariul mediu este de 300 euro şi pensia medie de 150 euro. Fără să-şi dea seama, bulgarii au transformat protestele lor în primele manifestări antisistem – de fapt, anticolonialiste spre a le spune chiar pe nume – din UE.

III Mişcările de stradă din Bulgaria sunt primele contestări anticolonialiste din UE pornite de jos! Primele, pentru că acelea anterioare din Grecia, au avut un alt caracter. Au izvorât din frustrarea faţă de tăierile din ceea ce exista la dispoziţie. Dar acest ceva la dispoziţie fusese luat de la alţii şi nu era din sudoarea sau competitivitatea proprie. Fusese luat de la alţii cu minciunele sau, pur şi simplu, cu împrumut. A fost supărarea că a cam înţărcat bălaia. La bulgari însă a fost din mânie, mânia de a-i lua omului de la gură, din munca lui! Este o mare deosebire! Impactul pe care îl pot provoca aceste mişcări şi revendicările lor este superior discursurilor antico-

lonialiste ale guvernului Orban de la Budapesta şi măsurilor anticolonialiste luate de acesta (naţionalizarea sistemului de pensii private, suprataxarea băncilor, telecomului, retailului şi distribuţiilor de energie, toate confiscate ca şi în România de capitalul străin). Este superior pentru că vine de jos şi nu de sus! Impactul, cu o posibilă contagiune în Est, produce fiori reci la Bruxelles. Mai ales că în primele rânduri ale protestelor au fost tinerii, conştienţi că în ţara lor nu-i aşteaptă decât sărăcia şi umilirea de către străini. În asemenea circumstanţe, confruntările electorale nu au de fapt o miză reală, căci nu rezolvă nimic. Bulgarii nemulţumiţi, mai ales cei tineri, nu au (ca şi românii) cu cine vota de fapt! Niciun partid principal nu le prezintă o autentică alternativă, ci doar acelaşi drum cu alte figuri! O alternativă reală n-ar putea oferta decât o forţă politică cu un program având tente de eliberare naţională de sub colonialism, şi nu nişte partide care nu au altă preocupare decât să-şi îmbogăţească liderii şi, ca o garanţie în acest sens, să cumpere oblăduirea stăpânilor de la Bruxelles. Similaritatea României cu Bulgaria duduie şi în această privinţă. România a putut evita, deocamdată, protestele de stradă de amploare pentru că în plan politic, lucrurile s-au învârtit de o asemenea manieră încât nemulţumirile – de fapt şi pe fond aceleaşi cu cele ale bulgarilor – au fost absorbite de înfruntarea dintre forţa politică ce a impus austeritatea şi forţele politice pe care soarta le-a ocrotit prin faptul că atunci erau în opoziţie. La alegeri, prima a pierdut în mod strălucit, în favoarea celor din urmă care au preluat neuzualul 70% din voturi. Ajunsă la guvernare, fosta opoziţie nu poate face de fapt nimic pentru a combate marile nemulţumiri ale românilor, care sunt aceleaşi cu cele ale bulgarilor: sărăcia, umilinţa de la Bruxelles, practicile coloniale ale monopolurilor (bănci şi companii) vest-europene care au luat în stăpânire ţara. Este de discutat în termenii „nu poate” doar admiţând că ar vrea! Dar, de fapt e mult mai rău: nici nu vrea să facă ceva, fiindu-i mai comod politic să nici nu crâcnească, probabil considerând că, făcând sluj la Bruxelles, îşi asigură spatele la Bucureşti. Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: badpolitics.ro


Geopolitic= 10 IANUARIE 2014

7

FLUX

Principalele motive de îngrijorare pentru zona euro în 2014 Dacă anul trecut a fost pentru zona euro cel mai calm de când Grecia a provocat criza datoriilor suverane, anul acesta se anunţă la fel de liniştit, idee împărtăşită chiar şi de o parte din cei care nu demult preziceau destrămarea uniunii monetare.

Agenţia Thomson Reuters a identificat însă cinci motive de îngrijorare, respectiv alegerile europarlamentare, testele de stres la care sunt supuse băncile europene, stricteţea Curţii Constituţionale a Germaniei, pierderea voinţei de reformă şi deflaţia.

Deflaţia

Dacă deflaţia se instalează, aceasta va deveni cea mai mare ameninţare pentru zona euro, aducând perspectiva unui deceniu pierdut precum cel prin care a trecut Japonia, ţară care a pierdut locul doi în topul economiilor mondiale în favoarea Chinei. Deflaţia va face ca datoriile suverane să fie mai greu de plătit. În faţa decelerării inflaţiei din zona euro la doar 0,7%, BCE a tăiat dobânda de politică monetară la minimul record de 0,25% în noiembrie. În faţa unui pericol similar, banca centrală niponă a recurs la printarea masivă de bani. Politicienii europeni se opun unei astfel de măsuri.

Alegerile europarlamentare

Şomajul ridicat, populaţia ajunsă la saturaţie cu austeritatea şi creşterea economică încă anemică creează mediul perfect de dezvoltare pentru partidele antisistem şi de

protest, iar ce forţă au acestea va deveni limpede la alegerile din mai pentru membrii Parlamentului European. Unii analişti prezic că un grup de partide antieuro care va include Frontul Naţional din Franţa, Partidul Independenţei din Marea Britanie, deja celebrul Syriza din Grecia şi Partidul Libertăţii din Olanda va captura 20% sau chiar mai mult din locuri. Partidele ar putea frâna eforturile statelor de a întări coeziunea în UE. „Această situaţie ar putea împinge partidele tradiţionale pe poziţii mai eurosceptice şi ar complica numirea unei noi Comisii Europene şi misiunea parlamentului de a vota legislaţia legată de uniunea bancară”, consideră Alastair Newton, analist la Nomura Securities.

Testele de stres bancare

Banca Centrală Europeană va publica rezultatele celor mai dure teste de stres la care va supune cele mai mari bănci europene înainte de a prelua, în noiembrie, rolul de supraveghetor unic al sistemului bancar european, un pas important în formarea unei uniuni bancare. Posibilitatea unui şoc major este limitată având în vedere ritmul în care băncile s-au recapitalizat până acum. Însă creditarea va rămâne,

probabil, limitată până la finalizarea testelor, ceea ce va frâna revenirea economiilor. De asemenea, faza incipientă în care se află construcţia uniunii bancare permite izbucnirea unor noi crize bancare.

Curtea Constituţională din Germania

Principalul motiv al optimismului legat de zona euro este că pieţele nu au curaj să testeze plasa de siguranţă întinsă de BCE. Orice gaură în sistemul de protecţie ar schimba imediat regulile jocului. Curtea Constituţională a Germaniei va decide curând asupra legalităţii programului de achiziţii de obligaţiuni al BCE, un mecanism încă nefolosit de protecţie. Istoria arată că instanţa de obicei nu respinge direct măsurile de luptă contra crizei. Curtea a oferit în schimb puteri mai mari de supraveghere Bundestagului, parlamentul german. Însă dacă instanţa alege opţiunea „nucleară“, piaţa obligaţiunilor ar putea declara deschis sezonul pentru vânarea membrilor mai slabi ai zonei euro, aducând Europa înapoi în criză.

Lipsa de voinţă pentru reforme

BCE a indicat de mai multe ori că trage de timp pentru ca guvernele să-şi facă ordine acasă prin reducerea datoriilor şi aplicarea reformelor economice necesare unui trai îndestulat în secolul XXI. Pe scena voinţei, actorul a cărui joc îngrijo-

rează cel mai mult este Italia, o economie care stagnează de zece ani şi este guvernată de o coaliţie căreia îi lipseşte unitatea. De asemenea, Franţa se află în pragul recesiunii şi preşedintele ei, Francois Hollande, şi-a pierdut enorm din popularitate. Saturaţia cu austeritate este cel mai vizibilă în Grecia. Guvernul de aici refuză să reducă şi mai mult cheltuielile, dar speră că anul acesta va scoate economia din programul de bailout în condiţiile în care partidul antibailout Syriza creşte în sondaje.

SUA îi cer Germaniei să consume mai mult şi să accelereze formarea uniunii bancare

Guvernul SUA consideră că Germania ar trebui să stimuleze mai

mult piaţa internă şi să accelereze proiectul uniunii bancare din zona euro, iar această poziţie va fi făcută publică în următoarele zile la Berlin de secretarul general al Trezoreriei SUA, Jack Lew (în imagine), scrie Financial Times. Lew se va întâlni la Berlin cu ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, în timpul unui turneu de trei zile în Europa, în care oficialul american se va opri şi la Paris şi Lisabona. În urmă cu două luni, Trezoreria SUA critica cu o duritate fără precedent Germania pentru excedentul uriaş de cont curent, considerând că dezechilibrul dintre exporturile şi importurile celei mai mari economii europene favorizează deflaţia în Europa şi la nivel mondial. O sursă oficială americană a sugerat pentru FT că guvernul american continuă să vadă modelul economic german drept o problemă. Sursa: Ziarul Financiar

Întoarcerea Rusiei spre dreapta de William S. Lind1

să salutăm un preşedinte rus care îndrăzneşte să sfideze „corectitudinea politică“? Lumea s-a întors cu fundul în sus. America, condamnând şi chiar atacând alte ţări pentru a impune „democraţia“ şi definiţii iacobine ale drepturilor omului, devine liderul Stângii internaţionale. Rusia îşi reafirmă rolul ei istoric ca lider al Dreptei internaţionale. Aceasta este o răsturnare de importanţă istorică. Politica externă americană ar trebui să fie bazată pe apărarea intereselor Americii, şi nu pe afinităţile pe care SUA le are cu oricare altă putere străină. Punând interesele Americii pe primul plan (America first – nota trad.) nu înseamnă să fii ostil Rusiei sau oricui altcuiva. Dimpotrivă: conservatorii americani ar trebui să salute renaşterea unei Rusii conservatoare.

Moscova îşi revendică rolul conservator pe care l-a avut în secolul al XIX-lea

O moştenire nefericită a Războiului Rece este atitudinea negativă pe care o mai au încă unii conservatori americani faţă de Rusia. Obişnuiţi timp de decenii să pună semnul egalităţii între Rusia şi Uniunea Sovietică, ei încă mai percep Rusia postcomunistă ca pe un pericol. Uită că Rusia ţaristă a fost cea mai conservatoare mare putere, un bastion al monarhiei creştine, duşmănită deopotrivă de revoluţionari, iacobini şi democraţi. Joseph de Maistre2 nu a fost singurul dintre conservatorii secolului al XIX-lea care şi-a găsit refugiul şi speranţa în Rusia. Sub preşedintele Vladimir Putin, Rusia este în curs să redevină cea mai importantă putere conservatoare. Aşa după cum am putut constata în cazul Siriei, când Rusia l-a scos pe preşedintele Obama din fundătura în care intrase, Kremlinul – scrie New York Times – „defineşte rolul Rusiei pe plan mondial nu pe baza învechitei paradigme a Războiului rece, ci, mai degrabă, pe baza unei viziuni diferite care favorizează suveranitatea statului-naţiune şi stabilitatea statu-quoului în faţa răspândirii democraţiei de tip occidental“. Într-un articol de opinie privitor la Siria, publicat în revista Times, Putin a scris: „Este alarmant că intervenţia militară în conflictele interne din ţări străine a devenit un loc comun pentru Statele Unite. Este oare în interesul pe termen lung al Americii? Mă îndoiesc“. Senatorul Robert A. Taft3 şi Rusell Kirk4 aveau şi ei îndoieli în această privinţă. Moscova pare să înţeleagă mai bine decât Washingtonul că necesităţile politicii externe din secolul al XXI-lea sunt păstrarea integrităţii statelor în faţa Războiului din A Patra Generaţie purtat de către entităţile non-statale,

Putin şi Soljeniţân în anul 2000 precum cele care luptă în Siria de partea rebelilor. Rusia s-a opus, pe bună dreptate, Washingtonului când acesta a distrus state, inclusiv Irakul şi Siria. Când Putin a venit la putere, după anii haotici ai preşedinţiei lui Elţân, exista o posibilitate reală ca însuşi statul rus să se dezintegreze. Marea realizare a lui Putin, şi motivul principal al popularităţii sale în ţară, este faptul că a salvat şi a întărit statul rus. Orbiţi de venerarea „Democraţiei“, idolul lor de lut, elitele de la Washington nu pot percepe importanţa realizărilor lui Putin, dar conservatorii ar trebui să o facă. Rusia poate fi un adevărat aliat împotriva entităţilor de a patra generaţie, iar conservatorii preferă statele anarhiei fără frontiere (stateless anarchy). Vechiul conservatorism renăscut al Rusiei este evident nu numai în politica sa externă, dar şi în cea internă. În septembrie, Financial Times scria că „Vladimir Putin a cerut ruşilor să

întărească o nouă identitate naţională bazată pe valorile conservatoare şi tradiţionale, cum ar fi cele ale Bisericii ortodoxe, atrăgând atenţia asupra faptului că Vestul se confruntă cu o criză morală... Domnul Putin a spus că Rusia ar trebui să evite exemplul ţărilor europene care «s-au îndepărtat de rădăcinile lor» prin legalizarea căsătoriilor homosexuale şi o excesivă «corectitudine politic㻓. „Cetăţenilor din multe ţări europene le este ruşine şi teamă să vorbească de convingerile lor religioase, ei sunt fie privaţi de sărbătorile religioase, fie obligaţi să accepte sărbători cu nume schimbat, aşa încât să se ascundă în mod ruşinos esenţa lor religioasă“, a spus Putin. „Trebuie să respectăm drepturile minorităţilor la diferenţă“, a adăugat, „dar drepturile majorităţii nu ar trebui să fie puse sub semnul întrebării“. Conservatorii americani nu pot decât să viseze la un preşedinte american care să rostească asemenea lucruri. Oare n-ar trebui

Articol preluat din The American Conservative, versiunea digitală (Kindle), 1 ianuarie 2014. Traducere din limba engleză de Ovidiu Hurduzeu __________________________ 1. William S. Lind este un „paleoconservator“ (conservator tradiţionalist) american, director al American Conservative Center for Public Transportation (Centrul conservator american pentru transportul public). Este expert în probleme militare şi analist al conservatorismului cultural. Autor al teoriei „războiului din generaţia a patra“. Conceptul de „război din a patra generaţie“ a fost lansat de William S. Lind în 1989. Acest război corespunde epocii informaţionale şi cuprinde toate domeniile: politic, economic, social şi militar. 2. Joseph de Maistre (1753-1821), unul dintre fondatorii conservatorismului european. 3. Robert A. Taft (1889-1953), om politic conservator, senator din statul Ohio, candidat la preşedinţia Statelor Unite. 4. Rusell Kirk (1918-1994), una dintre cele mai importante personalităţi ale conservatorismului tradiţional din SUA.


FLUX

10

Cultur=

10 IANUARIE 2014

Sanctuarul singurătăţii salvatoare Vreau să vă las amintire cărţile mele. Vasile TOMA

Cioran din Cioara

Sublim de modest şi onest, poetul Vasile Toma a fost ctitorit din sfinţenie, cuminţenie şi muţenie românească, moştenind o biobibliografie cristalină: s-a născut la 2 ianuarie 1954 în Cioara (“Curierul de Hânceşti” publica un material intitulat sugestiv: “Nasc şi la… Cioara Oameni!” semnat de T. Todoseiciuc). În 1980 a absolvit Facultatea de Litere (USM), a publicat în revistele „Literatura şi arta”, „Post-scriptum”, „Glasul naţiunii”, „Viaţa Basarabiei”, în volumele „O antologie a epigramei româneşti actuale” (1999), „Satiră şi umor de pe ambele maluri ale Prutului” (1999), „Epigramişti români contemporani (mic dicţionar-antologie, 2002), „Epigrama daco-romană contemporană” (2005), „Pledoarie pentru epigramă”, Câmpina (2007)… Pe când activa la Primăria Chişinău ca responsabil pentru respectarea legislaţiei lingvistice, în urma unui accident rutier, a rămas ţintuit la pat ani grei... Pururi a slujit graiului matern, iar în nopţile ultimilor ani medita şi crea, iar în zori dicta zămislirile sale soţiei. Astfel, Vasile ne-a dăruit, cinstit şi omenit prin cărţile sale: a izbutit să tipărească în 2006 volumul de poeme „Între iubire şi nimic”, apreciat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, în 2008 publică cartea de poezie satirică „Osanale la pachet”, urmată în 2009 de „Mesaje din orfelinat” (Premiul „N. Stănescu”). Apoi ne-a surprins cu titlurile „Tablete pentru a fi” (2011, Drobeta-Turnu Severin, Premiul „M. Eminescu”, „101 poeme” (Colecţia „Ideal”, 2011), „Cântece pentru alte vieţi”, „Palimpsest cu fulgi” (Premiul ICR M. Eminescu Chişinău), 2013… A scris umor (când oasele teribil dor) cu-n dublu eroism, detestând virulent paranoismul decenial săptămânist cu apocalipticul “Ce mai face-ţi, domnilor ţărani”. Atare performanţe le poate realiza numai un veritabil asanator şi vrăciuitor de moravuri: “…Mă apucă un căscat nebun, / Tot gândind la dragii mei plăvani,/ Şi mi-am zis să fiu cu voi doar bun, / Do sfidanea, domnilor ţărani!”. Apoi să invoci colegial-competiţional redutabilii predecesori Gh. Topârceanu, M. Dinescu, M. Cărtărescu, A. Păunescu, P. Cărare, E. Tarlapan, N. Esinencu etc. obligă la enorme responsabilităţi creatoare.

Altarul suferinţei şi al biruinţei

Poetul Vasile Toma s-a grăbit fulgerător de încet şi sigur. Modernizatoarele lui osanale moralizatoare sunt absorbitoarele imoralităţii, aspiratorul-epuratorul lor. Poziţionat întro ascendenţă vertiginoasă, secundată de calmitatea-i olimpică, se autoprezenta: Eu n-am ...umblat prin ţări străine, / Nu l-am văzut pe Rochefoucauld, / Că mie şi aşa-mi stă bine / Între Cărare şi Grabco”. Volumul „Osanale la

G`ndul s=pt=m`nii “Inteligenţa este ceea ce folosești când nu știi ce să faci”. Jean PIAGET

pachet” era o alternanţă scriitoricească – primul volum era debut liric, al doilea – satiric (ambele arhitecturizate din trei capitole), al treilea din nou liric (prefaţat de A. Păunescu). M. Cimpoi rezuma lapidar statutul (tributul) tomist: „Liric ingenuu, împresurat chiar de „lumina din ochii lui Iisus”, Vasile Toma se preschimbă într-un satiric incisiv, care încearcă să alunge „lumina” Apocalipsului ce s-a instaurat „în patrie”. Milenara cruciadă panromânească arhivează mii de mucenicii. Domnul a zămislit omul profund naţional – elogiat, imnizat şi protejat în cărţile lui V. Toma. Nu cunosc cazuri (necazuri) similare de eroism, sacrificiu, intransigenţă feroce faţă de oponenţii ideatici şi dogmatici, păgânimea pârjolitoare de ţară şi neam ca V. Toma: „Roşu-n sârmă, roşu-n stele, / Roşu-n gândurile mele, / Roşu în academii, / Roşu-n crâng de puşcării...”. Umoriştii şi ilegaliştii dintotdeauna ruinau imperiile. Ion Caraion afirma că un poem supravieţuieşte imperii (o mare carte-i cimitirul imperiilor toate), E. Tarlapan forfeca imperiul urss-is, satira lui V. Toma decima sclavagismul şi colonialismul imperial, condeiul lui conecta fulgerele cereşti şi lumeşti, suferinţele sufleteşti şi trupeşti, oblojind şi tămăduind suferinzii… Aduna averi din cumplite dureri. Suferi, deci exişti. Cuvioasa modestie şi voinicie V. Toma avea sursa izvorul-autorul: “Vouă, ce aţi crezut în mine / Şi nu mi-aţi fript cu bârfa osul, / Eu mă închin cum se cuvine / S-o facă Toma ...credinciosul” (Apostolul Toma e din galeria-sihăstria celor 12 apostoli ai Evangheliilor Matei, Marcu, Luca, cunoscut ca „Toma-Necredinciosul” ori „Toma-Geamănul, grec de obârşie, misionar). Am admirat spectaculosul epigramatic al triumviratului Ion Diviza–Gheorghe Bâlici–Vasile Toma. Provocat de Gh. Bâlici prin “Grafomania” – “Sunt de mult convins de tot/ Că-n această meserie / Cei ce scriu aşa cum pot / Nu mai pot să nu mai scrie”, el reacţionează neprovocator-convingător: „Cum n-ai fost deloc modest / Şi le-ai spus-o franc, vezi bine, / Grafomanii fac protest / ... şi de-atuncea scriu ca tine”. Ion Diviza îi arunca mănuşa duelistă prin epigrama: “E vesel plaiul moldovean, / De roşii flamuri plină-i ţara / Că o conduceun Cioroian, / Dar nu un costiujan din ... Cioara”, Vasile Toma răspunde: „Văzând cum îţi „prosperă” ţara, / Mi-am zis aşa, nu fără miză: / Mai bine un Cioran în Cioara, / Decât pe la Kremlin cu viză...”. Poetul ctitoreşte în granitul de carte, sperând a fi testamentare şi roditoare. Diriguitorii viitoarelor oştiri umoristice trebuie să emită inevitabil ordinul de glorie: ostaşi, citiţi şi recitiţi spadasinul invincibil V. Toma (precum este zguduitorul lui poem dedicat mareşalului Ion Antonescu). Firavul nostru umanism încă n-a inventat apreciative, criterii ce ar putea onora o fiinţă zidită în suferinţă. Recitindu-i poemele, ai senzaţia şi sentimentul că el a turnat în frază de granit sfâşietoarele drame naţionale.

Filele unui regal omagial

Gheorghe Budeanu consemna în cotidianul Timpul din 31 ianuarie 2011: încă de pe timpurile studenţiei, Vasile era un intelectual deosebit, ne aduna serile în lumina versurilor sale: Bate ciuma-n soarta mea, alungândumă din ea, să mă zvânte, să mă piardă; alei, scârbo, să te ardă. V. Matei menţiona că în ultima sa carte – „Cântece pentru alte vieţi” – a trecut, cum spunea N. Stănescu, de la etapa a doua a poeziei – cea blagiană, bacoviană – la a treia, barbiană, poezia de esenţă, de cheaguri tari, care are un limbaj aparte. Vreau să-l felicit pentru această ştiinţă a condensării şi

esenţializării. E ca şi cum esenţele tari le-ai pune în sticluţe mici sau ai extrage din totul ce te înconjoară doar ceea ce are cu adevărat sclipire de diamante. Duminici poetice deosebite s-au perindat mai multe în locuinţa dumisale de pe strada Alba-Iulia din capitală. Poetul aduna amicii inimii la lansări de carte. Prieteniile de cândva actualmente devin piese muzeale, arhaisme, modernitatea mutilându-le oribil. Dacă ne naştem sub zodia singurătăţii, apoi redevenim prada ei la finele vieţii. Soţia Eleonora îi întâmpina evlavios în pragul casei – acad. M. Cimpoi, poeţii Nicolae Dabija şi Valeriu Matei, istoricii Anatol Petrencu şi Andrei Grosu, criticul literar Ion Ciocanu, epigramistul Ion Diviza, folcloristul Victor Cirimpei,

care partea lui de ţară a fost aruncată”. Era visul de aur al poetului V. Toma să fie integrat, sincronizat în marea cultură românească. Cântecele noastre sunt depozitarul de aur al înţelepciunii naţionale. De aspiri a cunoaşte istoriile şi victoriile, suferinţele şi biruinţele, filosofiile şi sărăciile – ascultă tezaurul melosului popular. Am admirat vocile remarcabile ale scriitorilor M. Cimpoi, A. Strâmbeanu, Traianus, a regretaţilor Gr. Vieru, Gh. Mazilu... şi V. Toma. Probabil, în turnul nocturn de fildeş dânsul intona-n surdină, muzicaliza poezia, apoi o transcria… În casa lui am simţit bucuriile suferitoare, testamentar imnizate de către Gr. Vieru: „A fi îndurerat în fericire şi fericit în suferinţă – nu cunosc o mai subtilă calitate morală”.

Dovada dragostei Domnului

lingvistul Valentin Guţu, cercetătorul Valeriu Sclifos, editorul şi omul de cultură Vasile Căpăţână… La unul din cenaclurile sale, Vasile a mărturisit cu sinceritatea-i caracteristică: „Fraţilor, vroiam să vă spun că mi se făcuse dor de dumneavoastră. Faptul că aţi venit îmi dă o nouă speranţă de viaţă, ca atunci, cu ani în urmă, când soţia mea mi-a adus „Literatura şi arta” în care îmi apăruse ciclul „Poemul vieţii şi al morţii”, inclusiv un poem la care ţineam foarte mult – „Balada celui care vine” – mi se pare uneori că altcineva a scris durerea mea: „Suflete, tăiat în două, / Sângerezi de parcă plouă / Peste apa Prutului / De din gheara rusului. / Nespălată de murdară, / Gheară trasă peste Ţară, / Peste inimile ei / Şi pe ochii plânşi ai mei. Pe N. Dabija îl consideră naşul literar, amintind un vers din cea mai frumoasă poezie: „Mi-e dor de tine ca de limba română…”. M. Cimpoi demonstra „disciplina organizării clasiciste” a creaţiei, V. Căpăţână a găsit un zbucium liric basarabean foarte original, V. Guţu l-a caracterizat drept un suflet ales de poet şi om al cetăţii (Literatura şi arta, 9 mai 2013)…

Recuperarea dialogului ratat

Imposibil a intuit cum şi de unde începe dialogul imaginar cu V. Toma, care n-a admis compromisuri ideologice, naţionale, religioase, umane ori de altă natură, n-a deţinut înalte funcţii administrative… Dimpotrivă, regimul l-a „onorat şi medaliat” cu prigoniri, înjosiri, umiliri, izgoniri, huliri... Tot nu ştim de avea ceva de a returna şi răzbuna turnătorilor, crucificatorilor şi torţionarilor săi, precum nu i-a fost dat să-l vadă pe N. Dabija cântând sau plângând. Când deznădejdile mă copleşesc ori disperările năvălesc, îi telefona lui V. Toma ca să-i cer ajutor şi speranţe... Recunoaştem uşor cui aparţine această confesiune publică, ca şi prefaţa volumului de poezii: „Bun venit în cultura română, poetului cu paşaport din orfelinatul istoric în

Vasile a scris poeme şi eseuri despre Cioara copilăriei, prin ea se revendica, paşaportiza descendenţii, deconspira întrebările ce nimeni nu mai vrea să le-ntrebe, a elaboratarhivat testamentul pentru Ţară şi Neam în tainiţele sufleteşti şi scriitoriceşti. A dedicat un recviem pentru soţie şi veşnicie – sacrificii din care trăia şi murea... Sub zodia suferinţelor biruitoare „De la răstignire lumea ştie că nu durerea sau bucuria ca atare sunt hotărâtoare pentru suferinţă sau fericirea noastră; ci atitudinea pe care personalitatea noastră spirituală o păstrează în faţa lor” – rezuma Nae Ionescu la 1927. Chiar şi Cioran era evlavios şi pios: „dacă s-ar măsura după suferinţă, câţi n-ar avea dreptul înaintea lui să se considere fii ai lui Dumnezeu” (1934). Iorga ne exila în muţenia mântuitoare (monumentalizare proeminesciană din 1928): „sus pe vârful de munte al mândrelor sale suferinţi”. Şi Petre Ţuţea vine definitoriu în materie de suferinţi: convingerea mea este că suferinţa rămâne cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu. E astralitatea gânditoare a iluştrilor predecesori din infernul suferitor, tributul achitat pentru imperfecţiune şi păcatele păcătuite ori moştenite congenital… Grigore GRIGORESCU 2008-2013

P.S.: Prin prezenta cronică încerc dezlegarea obsesivă a fenomenologiei Vasile Toma. La 29 martie 2013, în ziua înhumării poetului, notam naufragiabilul necrolog al inimii mele: ne-a părăsit cel ce ne-a iubit fără margini şi dincolo de frică, stoic şi eroic, luminos şi victorios – poetul muceniciei noastre – Vasile Toma, ostaşul mareşalului Antonescu. S-a retras în tării şi vecii din viaţa pământească spre cea cerească întru slugi şi rugi. Sfinţeniile vor canoniza româneasca lui inocenţă şi decenţă. La 10 aprilie 2012, publicam în ziarul Flux cronica intitulată Patul suferinţei – cetatea biruinţei, care a avut cei mai mulţi cititori dintre toate publicaţiile subsemnatului. G.G.


Cultur=

10 IANUARIE 2014

11

Leo BUTNARU

IUBIŢI-VĂ, FRAŢILOR, CÂT MAI E TIMP! (Pagini de jurnal)

27.XI.1992 Primesc o scrisoare de la Ioanid Romanescu: „Frate Leo, trimit fotografia, prin mesageri de nădejde, că altfel mi-e teamă să nu-mi pătez obrazul. Ieri, de la revista «Cronica», Holban a expediat un grupaj de poeme (plus foto) pentru «Literatura şi arta». Intermediarul atent «de Holbi» este negru (adică poartă acest nume). Ai grijă, te rog (ba chiar: Te rog!) să-mi parvină şi mie revistele cu interviul şi versurile apărute! Domnii Baghiu şi Moisuc (de la Editura «Princeps»), cărora le-am umflat capetele cu propuneri tangente la poezia lui Leo Butnaru şi Arcadie Suceveanu (poeţi care merită să fie cunoscuţi şi în dreapta Prutului), vor să discute cu matale şi Arcadie. Totodată, dacă voi vreţi, ajutaţi-i în privinţa hârtiei (sau tipăririi acolo). Ei vor oferi detalii şi asupra comenzilor de exemplare din volumele «Urania» şi «Antares» (colecţia B.P.T. a Editurii «Minerva» din Bucureşti). Iubiţi-vă, fraţilor, cât mai e timp! Că eu, chiar dacă vă iubesc, merit mai puţin să fiu iubit (sunt egoist, pentru că prea am luat-o razna, cu nunta, până la Dumnezeu). Mulţumiri din suflet. Sănătate şi cărţi! Te îmbr��ţişez fratern, Ioanid Romanescu. Iaşi – 24 noiembrie ’92”.

29.XI.1992 Îmi telefonează Serafim Saka: i-a decedat sora, la Vancicăuţi, nu găseşte benzină, pentru că e mare criză de combustibil şi poate îl sfătui cum să iasă din situaţie. Îi sugerez să apeleze la Ioan Mânăscurtă, care ştie a-şi face şi a avea rezerve de carburanţi. Venind de la Bucureşti, Doru, fiul lui Cimpoi, îşi învaţă mama arta fumatului: „Mămică, doamnele trebuie să ţină ţigara în mâna stângă. De ce? Fiindcă atunci când cineva îi sărută dreapta, să nu-l izbească în nas miros de nicotină. Dacă fumează o ţigară bună, să o ţină la linia de demarcare sau special aplicată etc.”.

1.XII.1992 Ieri a murit Gheorghe Malarciuc. La 58 de ani. Cu toate ale lui, şi rele, şi bune, şi viclene, şi sincere… Ierte-l Cel de Sus… Aseară, recepţie oferită de Ambasada României cu ocazia Zilei Unirii. Lume multă. Bonton, decenţă şi etichetă. Suceveanu mă întreabă: „Cine e domnul care seamănă atât de mult cu Louis de Funès?” A, e actorul, regizorul şi şmecherul în ale conjuncturilor M. Bădicheanu. Şi chiar seamănă cu neuitatul comedian!

10.XII.1992 Pe 4-6 decembrie, deplasare la Focşani, participând la Salonul Literar Dragosloveni. Cimpoi, Spinei, acesta punându-ne la dispoziţie maşina. Peste ceva timp a venit şi V., dar numai pentru a cădea în uitare de sine şi a tot întreba plângăreţ de ce nu-l iubeşte nimeni. Iar la Cârlige a intrat în discuţie cu Fănuş Neagu, vrând să-i dovedească acestuia că el, V., e mare poet. „Citeşte o poezie şi convinge-mă”, face Fănuş. Poetul începe: „Tr-r-r-upul meu…” etc. „Nu urla!” îl somează amical Neagu. V. reîncepe cu: „Tr-r-r-upul…”. Scrii o poezie urlătoare”, conchide Fănuş. „Spun alta, mai şoptită”. Şi începe: „Eu o…” etc. „Ei şi?”, îl întrerupe Fănuş. Concluzia e drastică şi, fireşte, nedreaptă, dar aşa a spus: „Eşti un poet mediocru. Din câte mi-ai citit, n-am reţinut niciun vers”. Acest verdict, repet – exagerat, nedrept, l-a atins grav pe V., care, a doua zi dimineaţă, la „Ateneul popular” din Focşani, reia discuţia cu Fănuş, vociferând supărat şi nu mai ştiu cum: „V. e

la singular, dar Fănuş e la plural”. Repetă de mai multe ori această, – i se pare, – găselniţă, până Fănuş zice hazliu: „Când discuţi cu mine, tu să taci!” V. a plecat, derutat, înainte de vreme… Alţi participanţi, oameni cu nume multspunătoare, aproape pornite a se… înlegenda pe la Focşani: Mircea Dinescu, Al. Piru, Eugen Simion, Gheorghe Istrate. Apoi Sterian Vicol, Dumitru Pricop, Ion Panait, Florin Muscalu, Cornel Forea, Gheorghe Neagu… Impresionantă seara de la Dumbrăveni şi Gugeşti. Pelerinajul la Casa memorială Vlahuţă, unde ne plimbăm cu şareta – hăţuieşte Fănuş Neagu, iar ceilalţi cântăm: „Mână, birjar, şi du-mă-n noapte…”. Moment. Gh. Istrate, nostalgicul, sensibilul, uşor înduioşătorul, se vâră printre hamurile căluţului de la şareta lui Vlahuţă, trăgând alături de patruped la trăsura istoriei literare a Dragoslovenilor! Pe aici venea des Caragiale, Grigorescu… Ca totdeauna, voia bună a întreţinut-o duetul de poeţi-gurişti Panait-Pricop. Apoi formidabilii Pricop şi Istrate, care pot spune la infinit versuri de alţi poeţi, Deşteaptă, sensibilă şi pasionantă adolescenta de la Liceul „Unirea”. Le-a spus atâtea lui Pricop şi Vicol, uimindu-i prin cunoştinţe şi posibile perspective. Chopin şi Beethoven, în special „Apasionata”. La o librărie din Focşani se aflau 4 exemplare din cartea mea „Umbra ca martor”; autografe pentru Muscalu, Panait şi Olteanu. Oraşul e simpatic, mai curăţel ca altele. Intenţia de a dialoga cu Eugen Simion – amânată până la o eventuală vizită a mea la Bucureşti. Se pare că aş putea alege ceva de pe bandă din cele discutate cu dl Piru. Ca subiect: povestea cu banii puşi de-o parte, ca să poată telefona. Mica vacanţă de iarnă la Sinaia. Dorinţa de a reveni în paginile revistei elevilor. Tristul viitor cu dezamăgirile inevitabile. Ce păcat! Frăgezimea şi puritatea eseniană, despre care tot recită versuri Mitică Pricop, până dincolo de ploaie şi miezul nopţii. Plecasem „hăituit” spre Focşani, dar mă întorc în altă atmosferă: calomniatorii de acum câteva zile îmi găsesc deja calităţi şi vor să mă „plaseze” în post de director la Ed. „Hyperion”. Discuţia cu Cimpoi, Esinencu, Vodă, M. I. Ciubotaru (unicul scriitor care şi-a ajustat numele la varianta corectă, ceilalţi rămânând: Cibotaru…) mă limpezeşte asupra unei imprevizibile surprize: „protestatarii” s-au retras cu toţii din preajma guralivei băborniţe Ag., asta luându-se prea în serios, crezând că poate mobiliza colegii. Ieri, la Consiliu, mahalagioaica a fost muşcată rău de Esinencu, M. I. Ciubotaru, încât i-a pierit piuitul de la începutul – la sfârşitul şedinţei. Ah, ce dezamăgire, fosto! Altădată, să-ţi ştii locul. Eu însă, ca şi la şedinţa de constituire a CSS (Comitetul de salvare a scriitorilor – ce tâmpenie inventată de Ag. şi pusă pe hârtie de harnicul ziarist, din păcate – V. Dumbrăveanu), am tăcut şi de data aceasta, nu am intervenit. Oricum, există o magie a tăcerii. De ce dracu’ tace?! Ce ştie el de tace?! Ce poate, ce ascunde el?! De ce, de ce tace?!! Ion Miloş e nerăbdător de a-şi vedea publicaţiile în presa basarabeană. După ce mi-a telefonat mie şi lui Andrei, le telefonează şi Todoroilor, rugându-i acelaşi lucru, aceştia telefonându-mi mie, etc. Va fi bine: Andrei i-a expediat un colet. Telefoane de la Ioanid Romanescu, inclusiv în legătură cu editura „Princeps” din Iaşi, unde, printre altele, îmi propune să editez o carte de versuri, el, Ioanid, fiind coordonator de colecţie. Astăzi, la 14.00, începe adunarea generală a scriitorilor. Va fi prezent şi Snegur. (Mai mult nu merită a se spune nici despre adunare, nici despre...)

Ieri am procurat la librăria US „Luceafărul” şi un disc pe care Mircea Dinescu recită din versurile sale, ceea ce-mi readuce în minte câteva secvenţe focşănene cu acest coleg. Îi zic: „Am auzit că pleci pe mai mult timp în Germania”. Mircea, brusc-impulsiv, ca totdeauna: „Plec, dar demisia din preşedinţie nu mi-o dau”. Ce l-o fi apucat să insiste acolo, unde nu e de insistat? Cum va ieşi? În ce priveşte versurile, şi la Casa Cărţii, şi la Liceul „Unirea”, adolescentele l-au rugat să recite „Baladă veselă de îndrăgostit ce pleacă la oaste”. Ego, prezentat de Florin Muscalu: „Un poet aparte, care parcă nici nu vine din Basarabia. O să-i auziţi versurile şi o să vă convingeţi că e altul, altul…”. La Dumbrăveni (20 km depărtare de Focşani) o doamnă profesoară îmi elogiază versurile pentru „subtilitate şi inteligenţă”, precum a spus. De la Casa Cărţii din Focşani am procurat „Nu” de Eugen Ionescu, „Şantier”, „Cosmologie şi alchimie babiloniană”, „Meşterul Manole” – toate de Mircea Eliade, şi „Revelaţia durerii” de Cioran (ar fi oarecum jenant să mai spui că, la capitolul cumpărături, ai şi o pereche de pantofi eleganţi – să-i pui alături de cărţi?…).

11.XII.1992 Ieri, la Consiliul US, o ciocnire violentă cu D. Matcovschi, necivilizată din ambele părţi. Provocarea a pornit de la bietul de el, însă eu, imprevizibil chiar pentru mine însumă, am punctat dur. Am simţit necesitatea să-mi cer scuze, ceea ce am făcut-o mai târziu, când ieşii de la adunarea generală a scriitorilor. Ne-am întâmplat ambii în hol şi Mitică nu s-a lăsat deloc rugat ca să mă înţeleagă, întinzându-mi mâna a împăcăciune, apoi ne-am îmbrăţişat creştineşte, cu toate că pretenţiile sale au rămas: De ce susţin eu la capitolul cărţi tăiate şi romanul lui Vasile Vasilache? Pentru că, vezi, el a apărut totuşi, iar „Descântece în alb şi negru” ale sale au fost ghilotinate. Apoi, pe scurt, Mitică vrea premiu la orice capitol posibil. Vedem peste două săptămâni, când se mai întruneşte juriul încă o dată… Adunare generală – leşinată, prezenţă brontozaurică a celor mai înalţi demnitari ai Moldovei Prutonistrene. În aşa-zisul său raport, Cimpoi a fost, ca totdeauna, şovăielnic, neconcludent, evaziv, ca orice om ce se atinge de înaltele porţi ale puterii şi, din când în când, este lăsat să treacă dincolo de ele. Spre finalul adunării – scandal, protagonistul fiind, evident, Esinencu. Au mai muşcat Moraru şi Istrati. Dar, să recunoaştem s-a eşuat pe toate planurile…

13.XII.1992 Am ascultat unele secvenţe, pe care leam imprimat la Dumbrăveni/ Focşani. Al. Piru critică literatura de proastă calitate, reamintindu-şi distihul: „Nu-i maşină ca Lăstunul,/ Şi nici carte ca Şogunul”. Despre Lăncrănjan zice: „Pentru mine el e un Lăncrănjan la oi m-aş duce. Nu pot citi mai mult de zece pagini din oricare proză a lui”. La Liceul „Unirea”, Dinescu zice că: „Păunescu a fost un mic Goebbels al culturii române”. Despre Al. Paleologu: „Am fost prieteni buni cu Paleologu. Însă Al. Paleologu s-a înfricoşat în perioada când eu aveam probleme cu securitatea. Trebuia să vină la un revelion la mine şi nu a mai venit”. Alt episod: „Când vine Pleşu la Paris, Paleologu îl întreabă: «E adevărat că Dinescu poartă costum şi cravată?» Adică, în concepţia lui, devenisem şi eu un soi de activist. Pleşu zice că: «Nu, domnule Alecu, nu poartă. Dar dacă purta, ce s-ar fi întâmplat?» Şi-atunci Paleologu îi spune soţiei: «Adă-mi jurnalul să tai scena cu Dinescu cu cravată şi cu costum»”.

FLUX

CALEIDOSCOP

10 ianuarie Evenimente 49 î.Hr.: Iuliu Cezar traversează Rubiconul, ocupă Roma și îl alungă pe Pompeius 1475: Bătălia de la Podul Înalt: Victoria de la Vaslui prin care Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a zdrobit armatele otomane conduse de Suleiman Pașa 1545: Este tipărit, la Târgoviște, «Molitvelnicul» lui Dimitrie Liubavici și este reluată activitatea tipografică în Transilvania 1661: Nicolae Milescu a tradus, din grecește, «Cartea cu multe întrebări» 1839: Gheorghe Asachi publică la Iași, în tipografia Albinei Românești, lucrarea «Atlas românesc geografic», format din 8 hărți, primul de acest gen în literatura de specialitate 1863: Prima linie publică de transport subteran din lume a fost deschisă la Londra 1880: Gruparea liberală în frunte cu Gheorghe Vernescu («liberalii sinceri»), de orientare politică conservatoare, părăsește Partidul Liberal, constituindu-se ca grupare politică de sine stătătoare în Partidul Liberalilor Sinceri 1920: Liga Națiunilor ia naștere în mod oficial, odată cu intrarea în vigoare a Convenției Ligii Națiunilor, ratificată de 42 de state în 1919 1946: Are loc prima Adunare Generală a ONU, la Central Hall Westminster, Londra. Participă toți reprezentanții celor 51 de națiuni, membre cu drepturi depline ale ONU. 1949: Au fost lansate discurile de vinilin de către CBC (45 rpm) și Columbia (33,3 rpm). 1966: Semnarea, la Tașkent, a Declarației privind reglementarea conflictului indo-pakistanez 1984: SUA și Vaticanul au restabilit relațiile diplomatice, după o pauză de 117 ani 1995: Prin rezoluția nr. 48/126, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat anul 1995 drept Anul internațional al toleranței 1997: Miron Cozma, liderului minerilor din Valea Jiului, a fost arestat pentru mineriada din septembrie 1991. El a fost acuzat și trimis în judecată pentru subminarea puterii de stat, infracțiuni la legea siguranței pe calea ferată și pentru port ilegal de armă 2005: A intrat in vigoare, în Italia, legea ce interzice fumatul în public

Nașteri 1493: Nicolaus Olahus, umanist și istoric de origine română, arhiepiscop de Esztergom și guvernator al Ungariei (d. 1568) 1769: Michel Ney, general și mareșal francez (d. 1815) 1799: Petrache Poenaru, revoluționar pașoptist, unul dintre organizatorii învățământului național (d. 1875) 1883: Alexei Tolstoi, prozator și dramaturg rus (d. 1945) 1936: Robert Wilson, fizician american, laureat al Premiului Nobel 1945: Rod Stewart, cântăreț britanic 1949: George Foreman, boxer american 1960: Ioana Pârvulescu, critic literar român 1979: Anna Lesko, cântăreață din România

Decese 681: Papa Agaton 1276: Papa Grigore al X-lea 1778: Carl Linné, botanist suedez (n. 1707) 1862: Samuel Colt, inventator american, constructor al revolverului care îi poartă numele (n. 1814) 1951: Sinclair Lewis, scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1885) 1957: Gabriela Mistral, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1889) 1971: Coco Chanel, celebră creatoare franceză de modă (n. 1883) 1997: Lordul Alexander Todd, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (n. 1907) 2005: Prințesa Joséphine-Charlotte a Belgiei, soția lui Jean, Mare Duce de Luxembourg (n. 1927) 2007: Carlo Ponti, producător cinematografic, soțul Sofiei Loren (n. 1912).


12

FLUX

„Cu siguranţă, călătoriile reprezintă mai mult decât admirarea unor obiective turistice, acestea sunt o schimbare profundă și permanentă asupra modului de a trăi.”

Magazin

10 IANUARIE 2014

MAPAMOND CULINAR

Călătorie gastronomică în Germania

Miriam Beard

Sărbătorile de iarnă prin liniștea și magia lor ne-au ajutat să ne încărcăm bateriile pentru un nou an ce sper eu că ne rezervă multe surprize frumoase și multe peripeții culinare împreună. Pentru călătoria de început de an, am ales o țară cu orașe ca din poveștile Disney, cu peisaje ce-ți fură ochii, oameni veseli și primitori, dar și cu multe feluri de bucate gustoase: Germania. Mi-a fost greu să aleg un singur oraș din Germania spre care să ne zboare gândurile în această aventură, căci sunt atât de multe pe care aș vrea să le vizitez întro bună zi, şi poate nu doar imaginar. Într-un final am ales totuşi Dresda, orașul de pe râul Elba, încărcat de istorie, ce impresionează nu doar prin frumusețea sa, ci și prin puterea de voinţă a locuitorilor lui, care l-au refăcut din ruine, după ce fusese distrus aproape în totalitate în bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Biserica Maicii Domnului (Frauenkirche), care este și unul din simbolurile orașului, este un exemplu de edificiu readus la viață dintr-o grămadă de ruine. După o perioadă de 49 de ani, ea a fost reclădită întocmai cu originalul, în baza pozelor și a schițelor rămase de pe vremuri, fiind folosite și pietre din vechea biserică. Astfel, acum putem observa în pereţii acesteia pietre de culori diferite, cele de o culoare mai închisă fiind parte din biserica de altădată. Plimbându-ne pe râul Elba vom putea admira mai multe palate mărețe, cum ar fi Castelul Albrechsberg, Palatul Eckberg, cu un stil arhitectural distinct, a căror frumusețe e sporită și de peisajele magnifice care le împrejmuiesc. Zwinger este un impresionant palat, construit în stil baroc, și este emblematic pentru Dresda, fiind şi cea mai mare atracție turistică a orașului, îndrăgită deopotrivă de localnici și de turiști. Vă propun să mai aruncăm şi o privire panoramică asupra orașului, urcând pentru asta în Turnul Primăriei, care a fost și el distrus de bombardamente, dar a fost reconstruit în forma sa originală. Printre cele mai faimoase preparate ale bucătăriei germane se numără cu siguranță Sauerbraten: carne marinată timp de trei sau patru zile întrun amestec de oțet, vin, condimente și legume și mai apoi prăjită. Inițial, doar carnea de cal era folosită pentru Sauerbraten, însă acum acest fel se prepară și din carne vită ori de porc. Pe post de garnitură, cel mai des vom servi Sauerkraut, o salată din varză marinată, foarte răspândită în Germania.

Sauerkraut

Ingrediente: 1 varză (1 kg) 4 linguri de chefir 1 lingură sare 1 lingură semințe de chimen Varza o dăm pe răzătoare sau o tocăm mărunt. Într-un vas mai mare amestecăm varza cu sarea, chimenul și chefirul. Acestea se amestecă energic și se presează cu mâinile, până când observăm că lasă suc. Punem amestecul într-un borcan de sticlă curat și apăsăm până când sucul se ridică în partea de sus, iar varza rămâne dedesubt. Lăsăm cel puțin un centimetru până la buza borcanului și acoperim cu un capac de plastic.

Iar cum tabloul unei țări nu este întreg fără a-i descoperi și gastronomia, vă invit să tragem cu ochiul și prin bucătăria acestei țări deosebite. Inevitabil, când ne gândim la ce am putea savura în Germania, prima imagine care ne apare în fața ochilor este o porție generoasă de crenvurști sfârâind încă și o halbă mare de bere rece cu un guler frumos de spumă. Crenvurștii sunt foarte populari aici, un neamț consumând anual aproximativ 30 kg din acest produs delicios. În Germania există peste 1500 de feluri de crenvurști, cei mai populari fiind Weißwurst (se disting prin culoarea albă, sunt preparați din carne de vițel, fiind specifici regiunii Bavaria, Nuremberg). Iar dragostea față de bere și respectarea cu sfinţenie a vechilor tradiții de preparare a acesteia sunt lesne de înțeles, dacă ne gândim că prima bere a fost produsă pe aceste meleaguri încă în anii 800 î.Hr. Dar gastronomia germană ne surprinde cu mult mai multe preparate, diverse, rafinate sau mai ”ca acasă”, însă deosebit de savuroase. Bucătăria germană este adesea considerată ca fiind foarte consistentă, accentul fiind pus îndeosebi pe carne și cartofi. Acest lucru se explică parțial prin amplasarea geografică a Germaniei, mai spre nordul continentului. În perioada rece a anului, locuitorii de aici au nevoie să consume mai multe calorii și alimente nutritive, pentru a-și menține sănătatea şi energia. Astfel au rezultat diverse feluri de mâncare consistente, pe bază de cartofi, Germania fiind în topul țărilor consumatoare de cartofi. Şi pâinea ocupă un rol important, fiind preparate peste 600 de feluri, nemţii utilizând aproape toate tipurile disponibile de cereale: grâu, secară, orz, alac, ovăz, mei, porumb și orez sau făină de amidon. Germanii sunt adevărați gurmanzi și apreciază mâncărurile gustoase, porțiile generoase, care trebuie să arate și bine pe farfurie. Gastronomia germană satisface cu ușurință și cele mai variate gusturile, fiind un melanj de tradiții culinare. Preparatele diferă de la o regiune la alta, fiind puternic influențată de gastronomia țărilor vecine. Astfel, sudul este influențat de Elveția, în vest vom descoperi puternice influențe franceze. Olanda și-a lăsat amprenta în regiunile din nordul țării, iar în zonele de coastă bucătăria este similară cu cea scandinavă.

Punem borcanul într-un dulap întunecos și-l lăsăm 3-4 zile, apoi mutăm borcanul la frigider pentru 2-3 săptămâni, după care salata din varză este gata pentru a fi servită. Rețeta poate varia de la o gospodină la alta, fiecare adăugând câte un ingredient secret, pentru a-i da o aromă distinctă. Putem adăuga ghimbir ras, suc de lămâie, chiar și fructe de pădure, lăsându-ne conduși de imaginație și gust. Cu toate că în trecut produsele marine nu erau prea apreciate pe teritoriul Germaniei, fiind consumată doar în zona coastei de nord, acum acestea sunt foarte populare, astfel că vom întâlni o sumedenie de rețete delicioase avându-le ca ingrediente de bază. Printre cele mai răspândite tipuri de pești pe care îi consumă nemții sunt păstrăvul, somonul, tonul, heringul și sardinele. Dacă înainte somonul se găsea din abundență în râuri, încât poveștile spun că până și cei mai săraci erau nemulțumiți când aveau pe masă prea des somon, acum cel mai des întâlnit este păstrăvul. Astfel, vă propun să gătim și noi un păstrăv şi, cu siguranță, veți fi seduși de gustul acestuia, care, spre deosebire de somon, este şi mai puţin gras.

Păstrăv la cuptor Ingrediente:

1 păstrăv 1 ceapă ¼ ceașcă vin alb sare, piper rozmarin Spălăm peștele și-l curățăm, apoi îl așezăm într-un vas termorezistent.

Îl condimentăm cu sare, piper și rozmarin. Punem în jurul lui ceapa tăiată rondele și turnăm vinul. Acoperim vasul și-l dăm pentru 25 de minute la cuptor, la 180 de grade. Servim cu o garnitură de cartofi natur. ”E preferabil să nu ai o lingură, decât să nu ai supă”, spune un vechi proverb german. Nemții sunt cunoscuți drept mari amatori de ciorbe, supe, borșuri, astfel că, aflându-ne în Germania, vom avea la masă cel puțin un fel de supă. În continuare vom găti împreună o delicioasă și aromată supă de ciuperci, dar nu una obișnuită, ci una cu bere, numită Sf. Lioba, pentru a demonstra încă o dată care este pasiunea nr. 1 a germanilor.

Supă Sf. Lioba cu ciuperci și bere

Ingrediente: 2 căni de ciuperci, tocate 2 cepe mari, tocate 6 linguri de ulei 6 cutii de bere 1 frunză de dafin 2 ouă 4 linguri de smântână pătrunjel tocat sare și piper brânză Gruyere sau Parmezan (opțional) Turnăm uleiul într-o cratiță pe care o punem la foc. Când s-a încins uleiul, adăugăm ciupercile și ceapa. Le gătim ușor, câteva minute, la foc mic. Adăugăm berea, frunza de dafin și dăm focul ceva mai tare. Când începe a fierbe, dăm iarăşi focul mai mic și o lăsăm aproximativ 20 de minute. Între timp batem într-un castron ouăle și apoi le amestecăm cu smântâna. Adăugăm 6 linguri de supă fierbinte la amestecul de ou și omogenizăm bine. Turnăm compoziţia în supă, amestecând încontinuu. Adăugăm pătrunjelul tocat, sarea și piperul. Stingem focul și servim supa fierbinte, presărând brânză rasă peste fiecare porție. Pentru că tot vă spuneam că în bucătăria germană cartofii ocupă un loc aparte, am decis să încercăm şi o salată caldă de cartofi cu bacon. Încă din secolul 16, când a poposit cartoful pe tărâmuri europene, adus de spanioli după expedițiile în America, acesta a început să fie plantat la scară largă la ordinul oficialilor și a nobililor proprietari de pământuri. Se spune că, pe la sfârșitul secolului 17, Regele Federik William a considerat cartoful drept soluție pentru a rezolva problema deficitului de alimente, astfel încât el le-a ordonat țăranilor să planteze cartofi, în caz contrar ei fiind amenințați cu tăierea nasului!

Salată caldă de cartofi

Ingrediente:

8-10 cartofi 200 g de bacon 1 ceapă ¼ ceaşcă de oțet alb ¼ ceaşcă de zahăr 1 lingură de muștar 1 linguriță de sare Punem cartofii într-un vas de dimensiuni medii și îi acoperim cu apă, în care adăugăm sarea. Punem cratița pe aragaz, la foc mare, până începe să fiarbă apa, apoi micșorăm focul și lăsăm să fiarbă 20 de minute. Între timp tăiem felii subțiri baconul și-l călim într-o tigaie cu ulei, până devine crocant. Scoatem baco-

nul și în uleiul rămas rumenim ceapa tocată mărunt. Batem oțetul cu zahărul, muștarul și sarea, adăugăm peste ceapă și amestecăm, apoi adăugați cartofii tăiați felii, baconul prăjit, amestecăm și stingem focul. Servim salata caldă. Glühwein este o băutură foarte populară pe timp de iarnă pe întreg teritoriul Germaniei și, surprinzător, nu este preparată din bere, ci din vin roșu. Glühwein este servit, tradițional, la Piețele de Crăciun, la diversele festivaluri de iarnă, pe pârtiile de schi, dar și acasă, pentru a încălzi și a da aromă zilelor friguroase. La piețe și festivalurile de iarnă, Glühwein este oferit, de obicei, într-o cană specială de sărbătoare, care, de multe ori, poate fi păstrată în calitate de suvenir.

Glühwein

Ingrediente: 1 cană de apă 1 sticlă (750 ml) de vin roșu 4 lingurițe de zahăr 1 baton de scorţișoară 4 cuișoare 1 portocală coaja rasă de la o portocală Într-o cratiță turnăm vinul, apa, punem batonul de scorțișoară, cuișoarele și coaja rasă de la o portocală. Punem pe aragaz la foc mic și înfierbântăm (fără a aduce la fierbere). Când ajunge aproape de punctul de fierbere, adăugăm zahărul, amestecăm și mai lăsăm la foc mic, timp de un minut. Stingem focul și strecurăm cu ajutorul unei site și turnăm în căni, în care adăugăm rondele de portocală. Pentru moment vă zic Guten Appetit și vă aștept să pornim și în alte călătorii pe mapamondul culinar. Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX


Diverse

10 IANUARIE 2014

Trucuri Cum poţi transforma puloverele vechi în pernuţe decorative

Dacă ai în garderoba ta pulovere, bluze și cămăși care nu-ți mai plac sau nu-ți mai vin le poţi transforma în pernuţe decorative cu aspect deosebit şi design unic. Dacă eşti cât de puţin îndemânatică şi creativă, profită de serile friguroase de iarnă care te ţin în casă şi confecţionează câteva pernuţe decorative, perfecte pentru înfrumuseţarea canapelei din living, pentru completarea imaginii aurei de relaxare din dormitorul tău sau pentru a fi dăruite celor dragi. Tot ce trebuie să faci este să stabileşti dimensiunea şi forma pernuţei şi apoi să decupezi din puloverul vechi viitoarea husă, având grija să păstrezi, pentru tiv, câte 1,5-2 cm de rezervă pe fiecare latură.

Coase marginile husei (de preferinţă la o maşină de cusut, mai ales dacă nu ai răbdare să coşi de mână), ataşează într-unul dintre capete un fermoar şi pernuţa este gata. Pentru a preveni destrămarea marginilor pernuţei, e bine să dublezi tivul cu un material special, folosit de obicei pentru întărirea şi fixarea tivurilor pantalonilor, rochiilor sau fustelor. RTV.net

13

FLUX

NOPŢILE NEDORMITE provoacă daune CREIERULUI similare cu LOVITURILE la CAP Ai simţit vreodată durere ca şi când te-ai fi lovit la cap, după o noapte nedormită? Potrivit oamenilor de știință, această impresie nu este de fel de exagerată. Rezultatele unui recent studiu confirmă importanța somnului pe timp de noapte. Cercetătorii au descoperit că lipsa de somn este strâns legată de boli ca Alzheimer sau Parkinson, deoarece nopţile nedormite determină modificări la nivelul creierului similare cu cele care apar după o lovitură la cap, scrie Daily Mail. Savanţii susţin că la tinerii sănătoși, participanţi la experiment, după o noapte nedormită s-a identificat o creştere a indicatorilor care apar în cazul leziunilor pe creier.

Profesorul Christian Benedict, de la Universitatea Uppsala, Suedia, a explicat că chemcials NSE și S - 100b sunt biomarkeri pentru leziuni ale creierului, cum este comoția. «Ceea ce am descoperit a fost că nivelul acestor biomarkeri în sânge a crescut în cazul celor care nu au dormit pe timp de noapte. Chiar dacă nivelul acestor biomarkeri nu este la fel de ridicat ca după un traumatism cranian, rezultatele sunt evidente», a adăugat expertul. Acesta a subliniat că studiile anterioare au demonstrat deja modul în care creierul foloseşte somnul pentru a se curăța de toxine. Profesorul Benedict a atras atenţia că cercetările sale susţin şi studiile anterioare care arată că lipsa de somn creşte riscul de Alzheimer, Parkinson și scleroza multiplă. «În concluzie, rezultatele studiului indi-

că faptul că o noapte de somn poate fi esenţială pentru menținerea sănătăţii creierului», a mai spus profesorul Christian Benedict De altfel, oameni de ştiinţă au avertizat deja că lipsa somnului poa-

te provoca tulburări, de la dureri de cap, la boli de inimă. În plus, cei care dorm mai puțin de opt ore pe noapte pot avea IQ-ul redus a doua zi. Evz.ro

REVELAŢIA ANULUI:

PAHARUL CU APĂ de dimineaţă și beneficiile sănătoase extraordinare

Specialiștii au studiat efectele paharului cu apă pe stomacul gol și au rămas uimiți. Aproximativ 250 ml de apă reprezintă exact cantitatea de lichid de care organismul nostru are nevoie în unele momente, cum ar fi dimineața, imediat după trezire sau pe stomacul gol înainte de masă. Dacă vom crește această cantitate, atunci trebuie să ne alegem un singur moment din zi: dimineața.

Așadar rezultatele cercetărilor efectuate inițial în Japonia, dar apoi preluate și de alte echipe de specialiști din întreaga lume, arată că 1-4 pahare cu apă dimineața imediat după trezire asigură o vindecare/ameliorare sigură pentru afecțiuni și tulburări ca: durerea de cap prin deshidratare sau pe fond vascular; astmul bronșic; obezitate; hemoroizi; previne tulburările digestive, precum diareea sau voma, dar ameliorează și simptomele în caz de diaree și vomă; răceala; palpitații; pietre la rinichi; cistită; ficat obosit; tulburări de vedere; gastrită; artrită; diabet; afecțiuni genitale; piele uscată sau care se descuamează ușor etc.

Coafuri romantice reinterpretate Romantismul nu mai este ce era odată. Dar nu ne plângem. Nu există restricţii, nici încorsetări care să îţi taie respiraţia. Dată fiind această liberate şi această relaxare, de ce părul coafat în spirit romantic este încă atât de ancorat în trecut? A ajuns un veritabil clişeu să poziţionezi perfect fiecare onduleu şi zonele de volum, iar stilistul Luigi Murenu vrea să aducă o gură de aer proaspăt în această abordare. O forţă creativă incontestabilă pentru show-urile de modă (ca Givenchy sau Gucci), Murenu are un talent pentru definirea stărilor de spirit. Înainte să realizeze o coafură, ia în considerare „ce trebuie să transmită acel stil“. În privinţa romantismului, sentimentul principal este sinceritatea şi el alege să prezinte o versiune realistă a dragostei. Acest lucru înseamnă efect radios fără rigiditate, simetrie care nu este intimidantă şi testură modernă fără restricţii. „Cred că asocierea romantismului cu atitudinea va deschide noi teritorii“, spune Murenu.

Rebel

Textura ceva mai aspră a părului oferă onduleurilor o alură curajoasă. Pentru început, aplică spumă modelatoare de dimensiunea unei mingi de tenis pe părul uscat, de la rădăcină până la vârfuri. Foloseşte uscătorul până când spuma este complet absorbită, apoi pune la lucru un ondulator, de la jumătatea părului în jos. La final, îndreaptă vârfurile cu o placă.

Spiralat Buclele rotunde şi opulente sunt mai mult aspre şi rebele decât glossy – şi în asta constă şarmul lor. Un păr cu firul ceva mai gros şi ondulat suportă şi susţine mai bine genul acesta de coafură. Tot ce trebuie să faci este să aplici spumă modelatoare pentru volum pe părul umed, apoi să-l usuci. Acum foloseşte ondulatorul şi ai grijă să prinzi bine vârfurile fiecărei şuviţe în cleştele acestuia. Ţine doar câteva secunde, apoi împinge buclele către scalp pentru a imprima efectul de lifting. La final pulverizează lac cu fixare flexibilă.

Onduleuri conice Pentru a crea şi menţine onduleurile simetrice nu este nevoie de o cantitate impresionantă de lac fixativ. De fapt, cu cât este vorba de mai puţin control, cu atât mai bine. Pur şi simplu înfăşoară secţiuni generoase de păr pe un drot cu diametru mare, având grijă să urmezi mereu aceeaşi direcţie – vei obţine acea formă spectaculoasă de S. Odată ondulat părul, potoleşte puţin buclele cu ajutorul unei perii late, pe care o poţi folosi de la rădăcină până la vârfuri. Dacă ai breton, îndreaptă-l cu placa; contrastul arată foarte cool. Finisează cu un spray pentru strălucire. Glamourmagazine.ro

Paharul cu apă de dimineață – metoda de tratament

Dimineața, imediat după ce v-ați dat jos din pat, beți un pahar mare cu apă. Puteți lua micul dejun normal sau bea cafeaua după jumătate de oră.

Cura scurtă cu apă După o săptămână puteți crește cantitatea de apă la două pahare și tot așa în fiecare săptămână până ajungeți la 4 pahare de aproximativ 150 ml în fiecare dimineață. Apoi descreșteți săptămânal cantitatea de apă până la un pahar dimineața. Puteți bea toată viața acest pahar cu apă, fiind un obicei sănătos pe care îl puteți urma pe termen lung.

Paharul cu apă de dimineață – beneficii pentru sănătate Ce beneficii îți aduce un pahar cu apă pe stomacul gol în fiecare dimineață: 1. Detoxifică colonul și scade aciditatea gastrică de peste noapte. 2. Purifica sângele și accelerează metabolismul. 3. Îmbunătățește activitatea musculară și echilibrul limfei în organism. 4. Ajută în eliminarea surplusului de kilograme! 4 pahare cu apă în fiecare dimineață poate duce la accelerarea metabolismului cu 40% pentru primele ore ale zilei. 5. Luminează tenul. Apa ajută în purificarea sângelui, ceea ce se observă și la nivelul pielii. Tenul devine mai tânăr, mai luminos. Kudika.ro

TENDINŢE Fereşte-te de frig cu cele mai trendy piese Căciulile, eşarfele şi mănuşile sunt principalele accesorii pe care este indicat să le porţi pe perioada iernii, dar acestea sunt atât de diversificate, încât poţi alege o serie de modele pentru fiecare ţinută, ocazie şi de ce nu, stare. În funcţie de trăsăturile tale, dar şi de stilul vestimentar, poţi opta, în locul unei căciuli clasice, pentru o pălărie stilată, în lupta cu temperaturile de iarnă. Desigur, dacă preferi un look casual, lejer, vei purta un accesoriu de tip fes, „beanie” sau căciulă. Croşetate mărunt sau cu fir gros, cu urechi sau fără, cu ciucuri sau simple, acestea continuă să facă furori şi sunt prezente chiar şi în outfit-uri smart-casual, nu doar în cele cu tentă sport.

Cele mai apreciate modele ale sezonului sunt cele cu ciucuri de blană, ce atârnă uşor pe spate – le poţi purta în egală măsură şi întro parte. Asortează-le şi un fular supradimensionat sau o eşarfă groasă, pentru a te proteja şi mai bine de frig. În plus, accesoriile de gât sunt foarte chic, oferindu-ţi un aer original, indiferent de registrul vestimentar ales. La capitolul mănuşi, cele mai stylish rămân modelele din piele, ultra-lungi. Sunt ideale pentru ţinutele elegante, cu jachete şi mantouri cu mânecă 3/4 sau veste de blană. Orice piesă ai alege, orientează-te către acele item-uri care te reprezinte ca stil şi încearcă să le „potriveşti” astfel încât la final, look-ul să fie unul coerent, gândit în ansamblu! (One.ro)


FLUX 13

14

Programe

Luni IANUARIE

10 IANUARIE 2014

14

Marţi IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.10 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. «Tineri și sălbatici». 10.15 Documentar. «Grecia - insula Folegandros». 11.20 Reporterul de gardă. 11.45 Profil de savant. D.Ghițu, academician. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (rus). 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Documentar. «Orașele portuare ale lumii». 15.00 Desene animate. «Zorro». 15.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 15.55 Documentar. «Colecția design». 16.25 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 La balul dintre ani! Program muzical. 0.25 Cultura azi. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Documentar. «Monumente de arhitectură».

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 8.30 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu prilejul sărbătorii «Sf. Vasile cel Mare». 10.00 Vasile Rusu. Concert omagial. 12.15 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Documentar. «Orașele portuare ale lumii». 15.15 Documentar. «Monumente de arhitectură». 15.45 Anul trece, anul vine... 16.30 Gagauz ogea. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Documentar. «Tineri și sălbatici». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 22.40, 4.30 «La mulți ani!» vă urează orchestra «Folclor». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Dialog social. 23.50 Serial. «CRIMINI». 2.40 Documentar. «Zestrea românilor -»Țara Oașului». 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000. md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan. ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 11:00 MasterChef (sezon 1) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4648 15:00 Film: Comoara din spatele cărților 2 (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Lovitura decisivă 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 09:00 Новости 09:05 Телеканал „Доброе утро” 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Брак по завещанию. Танцы на углях” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 „Две звезды”. Новогодний выпуск 02:55 Мэрилин Монро в фильме „Мы не женаты” 04:20 „Истина где-то рядом” 04:35 „Контрольная закупка” 05:00 Профилактика

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut (sfârșitul serialului) 20:30 Serial: Santa diabla (primul episod) 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 MasterChef (sezonul 1) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4649 15:00 Film: Autostrada destinelor 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Preţul răzbunării 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Blestemul comorii 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Брак по завещанию. Танцы на углях” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 Премьера. Джуди Денч, Мэгги Смит в фильме „Отель „Мэриголд”: Лучший из экзотических” 02:30 Мэрилин Монро в фильме „Вождь краснокожих и другие” 04:25 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:34 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 OPÉRATION LUNE 16:30 FLASH INFO 17:00 CUT 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 NICOLAS LE FLOCH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DOCUMENTAIRE 22:59 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FUTURES VEDETTES 2:29 BABA NOËL 2:46 ARTE REPORTAGE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 BUZKASHI ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 NICOLAS LE FLOCH 16:40 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ASSOCIÉS CONTRE LE CRIME 21:11 YURI LENNON’S LANDING ON ALPHA 46 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNITÉ 9 22:46 UNITÉ 9 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 FAUT PAS RÊVER 2:51 LE POINT 3:41 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

15

Miercuri IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 10.05, 17.15 Documentar. «Tineri și sălbatici». 10.35, 14.20 Film. «LUCEAFĂRUL». Episoadele 1 și 2. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Svitanok. 17.45 2014 - anul Dumitru Matcovschi. Anastasia Lazariuc «Va fi». 18.00, 19.35 Ziua Națională a Culturii. Transmisiune în direct de la Palatul Național «N.Sulac». 19.00, 4.00 MESAGER. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.25 Europa în concert. Patricia Kaas. 0.20 Săptămâna sportivă. 3.10 Documentar. «Orașele portuare ale lumii». 4.30 «La mulți ani!» vă urează orchestra «Folclor». 5.30 Accente economice. 07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (primul episod) (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Autostrada destinelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4650 15:00 Film: Amintiri şterse 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cine sunt? 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Cine sunt? (continuare) 23:15 Misiune în linia întâi 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Брак по завещанию. Танцы на углях” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 Премьера. Хью Джекман в фильме „Люди Икс: Начало. Росомаха” 02:15 „Prima Oră” (R) 03:55 „Истина где-то рядом” 04:10 „Контрольная закупка” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:34 FAITS D’HIVER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIQUETTE ET SA MERE 16:40 FLASH INFO 16:42 ARGILE 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 AINSI SOIENT-ILS 20:20 AINSI SOIENTILS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 CE MONDE EST FOU 2:31 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

16

Joi IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Svitanok. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 10.05, 17.15 Documentar. «Tineri și sălbatici». 10.15 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Vector European. 11.00, 13.10 Festivalul «Maria Tănase». 12.00 O seară în familie. 14.10, 3.10 Documentar. «Orașele portuare ale lumii». 15.10 Erudit-cafe. Concurs. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Sub același cer. 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.35 Dinastii muzicale. 20.40, 5.20 2014 - anul Dumitru Matcovschi. Anastasia Lazariuc «Va fi». 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. «BOYNTON BEACH CLUB». 5.30 Știință și inovare. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveștiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveștiri adevărate (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Amintiri șterse (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4651 15:00 Film: Băiatu’ mamei 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Febra roșie 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Брак по завещанию. Танцы на углях” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 Премьера. Джеймс МакЭвой, Майкл Фассбендер в фильме„Люди Икс: Первый класс” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:15 „Истина где-то рядом” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 WINTER CHALLENGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:36 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AINSI SOIENT-ILS 15:50 AINSI SOIENT-ILS 16:40 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 CE MONDE EST FOU 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES VENTS CONTRAIRES 23:32 LA PASSAGÈRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 DOCUMENTAIRE 2:50 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS


Programe 10 IANUARIE 2014

17

Vineri

18

IANUARIE

Sâmbătă IANUARIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Sub același cer. 6.45, 11.00, 4.30 Dinastii muzicale. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.15 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 10.35, 5.05 Documentar. «Monumente de arhitectură». 11.40 Știri pozitive. 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Documentar. «Orașele portuare ale lumii». 15.05 Circul de iarnă din Paris. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 0.15 Chișinăul de ieri și de azi. 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Anotimpuri». 7.15 Documentar. «Fluviul Yangtze». 8.50, 17.45 «Fiindcă iubesc...» Versuri de Grigore Vieru. 9.00 Desene animate. «Zorro». 9.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.30 Circul de iarnă din Paris. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Aniversări. 13.00 Știri pozitive. 13.20, 2.45 Film. «VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA». 14.40 Orchestra «Plai moldovenesc». Spectacol muzical. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Ultima oră cu Grigore Vieru. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 18.05 2014 - anul Dumitru Matcovschi. Poezia «Am fost bătrân». 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Film. «MAREȘALUL ROCCA» (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Documentar. «Unde se nasc fluturii». 4.30 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000. md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Poveștiri adevărate (r) 05:30 Casa Ibacka (r) 06:00 Dincolo de poveștiri (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Băiatu’ mamei (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Rambo II 22:30 Film: Luptătorul cu dinamită 00:15 Știrile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:05 Премьера. Татьяна Арнтгольц, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Брак по завещанию. Танцы на углях” 23:05 Новый год на Первом 01:15 „Primele știri” (rus) 01:30 Елена Соловей, Родион Нахапетов в фильме „Раба любви” 03:00 Мэрилин Монро в фильме „Река не течет вспять” 04:30 Наталья Варлей, Георгий Вицин в музыкальной комедии „Большой аттракцион” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 WINTER CHALLENGE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 AL DENTE 13:36 LA QUÊTE DES VENTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CE MONDE EST FOU 16:34 FLASH INFO 17:00 CUT 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:16 21E SIÈCLE 21:44 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:14 NICOLAS LE FLOCH 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 0:59 AINSI SOIENT-ILS 1:47 AINSI SOIENT-ILS 2:37 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:45 Serial: Maricruz (sfârșitul serialului) 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Poveștiri adevărate (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Salvaţi-l pe Willy 12:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:20 Teleshopping 13:35 MasterChef (sezon 1) 15:15 Film: La mijloc 17:00 Film: Un tătic grozav 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ziua Independenţei 23:45 Film: Lipit de tine 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Александр Зацепин. „В огнедышащей лаве любви...” 07:05 Фильм „Особое подразделение” 08:20„Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актера. Премьера. „Василий Лановой. „Честь имею!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:15 Александр Панкратов-Черный, Владимир Меньшов, Валентина Теличкина в комедии „Где находится нофелет?” 14:35 „Ледниковый период” 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. „Евгений Плющенко. Жизнь продолжается” 19:15 „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Александр Демьяненко, Наталья Варлей в комедии „Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 01:05 Дмитрий Харатьян, Спартак Мишулин в комедии „Частный детектив, или Операция „Кооперация” 02:35 Мэрилин Монро в фильме „Моложе себя и не почувствуешь” 03:55 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме „Время желаний” 05:35 „Контрольная закупка”

19

IANUARIE

6.05, 21.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Pe la case luminate». 6.45 Documentar. «Colecția design». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.05 Dialog social. 8.30 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu prilejul sărbătorii «Boboteaza». 10.30 Ring Star. Concurs muzical. 11.30 Părinți și copii. 12.00 Poftiți la masă. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 15.00 La o aniversare. Silvia Goncear. Spectacol muzical. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 16.15 Profil de savant. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Prin muzică în Europa. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. «BOYNTON BEACH CLUB». 0.10 Serial. «SIMULATORII». 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 2.00 World stories - lumea în reportaje. 2.30 Documentar. «Anotimpuri». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecție. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Maricruz (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Maricruz - în culisele succesului 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 04:30 Doamne de poveste (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: La mijloc (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.5, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Un tătic grozav (r) 15:00 Film: Ziua Independenţei (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cecul sau viaţa 23:00 Film: Ultima şansă 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Film: Ultima șansă (r) 06:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Владимир Мулявин. Горькое счастье песняра” 07:05 Фильм „Зонтик для новобрачных” 08:30 „Служу Отчизне!” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Свадебный переполох” 13:10 Премьера. Джек Блэк в приключенческом фильме „Путешествия Гулливера” 14:40 Федор Дунаевский, Инна Чурикова в фильме „Курьер” 16:15 Жанна Прохоренко, Анатолий Васильев в фильме „Близкая даль” 17:55 Премьера. „Анна Нетребко. „И тут выхожу я!” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 Премьера. „Кубок профессионалов” 01:10 „Повтори!” Пародийное шоу 03:10 Людмила Гурченко в фильме „Любимая женщина механика Гаврилова” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepți... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Divertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:33 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 360° GÉO 16:58 FLASH INFO 17:03 TARATATA 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:03 LES CHANSONS D’ABORD 2:00 DOCUMENTAIRE 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 6:21 À BON ENTENDEUR 6:49 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:29 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:40 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:32 LA QUÊTE DES VENTS 20:31 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 PREMIER DE CORDÉE 23:37 LA TÉLÉFORMATION 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 DES VENTS CONTRAIRES 2:29 KIOSQUE 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

7.00, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

10-17 ianuarie Berbec

Cu mare greutate te vei stăpâni acum şi asta doar dacă vei reuşi să găseşti suficiente motive pentru a păstra armonia, atât cât mai e. Este o perioadă explozivă.

Taur

Te ocupi de intrigi şi orice intenţie strict egoistă pe care o încurajezi acum se va întoarce împotriva ta. Vei avea ocazia să vezi acest lucru în foarte scurt timp.

Gemeni

Te simţi părăsit de unii prieteni sau de rude care au planuri în care nu eşti inclus. Soluţia e să îţi faci şi tu propriile planuri, ca alternativă de rezervă.

Rac

Te preocupă imaginea publică şi puterea de influenţă pe care le mai ai în acest moment. E important să nu uiţi că situaţia e în schimbare, nu stă pe loc.

Leu

Deşi faci eforturi, nu reuşeşti să evaluezi corect anumite situaţii. Contextul nu favorizează limpezimea şi concentrarea pe chestiuni punctuale, limitate.

Fecioară

Te întrebi cât valorezi în ochii celor care şi-au asumat anumite obligaţii faţă de tine şi acum nu mai sunt interesaţi. Dramatizezi prea mult şi te afectează.

Balanţă

Eşti în pericol să te laşi cuprins de ciudă, de revolta care apare când priveşti la viaţa altora şi ţi se pare că o duc prea bine şi că totul e foarte simplu pentru ei.

Scorpion

Cu cât tonul pe care îl vei folosi în dialogurile cu colegii va fi mai ridicat, cu atât vei obţine mai puţin din ceea ce ceri. Fă un sacrificiu şi cere frumos, şi vei primi.

Săgetător

Observi că unii prieteni neglijează promisiunile pe care ţi leau făcut. E o slăbiciune omenească, firească, la care trebuie să te aştepţi.

Capricorn

Grija pentru imagine şi pentru a te asigura că valoarea îţi e recunoscută nu trebuie să fie o sursă de stres, ci o motivaţie suplimentară, pentru a fi mai eficient.

Vărsător

Te supără anturajul, deoarece nu înţelegi motivele pentru care refuză să facă gesturi pe care tu le consideri fireşti. Poate că nu vor decât să îţi plătească nişte poliţe.

Peşti

Eşti în formă şi cu toate acestea ai motive de nemulţumire, pe care însă ar fi bine să le gestionezi inteligent, ca să nu devină mai importante decât merită.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 11 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu

10 IANUARIE 2014

ECATERINA COJOCARU:

„Mi-aş dori să pun la cale un proiect care să-i facă pe moldoveni să vrea să se întoarcă în ţară” Dragi cititori, vă propunem să o cunoaşteţi pe Ecaterina Cojocaru, o interpretă de 18 ani, rafinată, sociabilă, manierată, care nu-şi imaginează viaţa fără muzică şi depune toate eforturile pentru a fi cea mai bună în domeniul în care activează. Specialiştii apreciază atât calităţile vocale ale Ecaterinei, cât şi maniera interpretativă, dar şi vocea puternică, nebănuită că ar putea să se ascundă într-o făptură mică şi delicată – prima impresie pe care ţi-o creează interlocutoarea mea de astăzi. Cariera ei muzicală a început în anul 2006 şi, de atunci, nu a trecut niciun an în care să nu participe la diverse concursuri, festivaluri naţionale şi internaţionale şi să obţină premii şi menţiuni valoroase. Printre cele mai importante realizări remarcăm: Festivalul internaţional pentru copii ”Слънце-Младостъ-Красота“, Sunny Beach, Bulgaria – locul III (2007); Festivalul internaţional al copiilor “Crystal Star”, Praga, Republica Cehă – locul I (2008) Festivalul internaţional pentru copii ”Слънце-Радостъ-Красота “, Nessebar, Bulgaria – locul II (2009); Festivalul-concurs “Cu Drag şi Dor de Neam şi ţară”, Chişinău, Moldova – locul I (2010); Concursul, “Ploaia de stele”, Chişinău, Moldova – locul I (2010); Concursul internaţional ”Спивограй-2010”, Feodosia, Ucraina – locul I (2010); Festivalulconcurs “Земля под белыми крыльями”, Belarus – locul I (2010); Concursul, “Молода Галичина 2011”, Novoeavorovsk, Ucraina – locul III (2011); Concursul Municipal “Ion şi Doina AldeaTeodorovici” – locul I (2012); Concursul Chantons, Amis! Chişinău, Moldova – Grand Prix (2013); Concursul, “Веселка над Тисою”, Hust, Ucraina – locul I (2013); Jocurile Delfice, Novosibirsk, Rusia – locul II (2013).

- Povesteşte-ne, te rugăm, de unde vine pasiunea ta pentru muzică? - Părinţii îmi povestesc că totul a început la vârsta de trei ani. Ei, fiind melomani, ascultau multă muzică şi mie îmi plăcea nespus de mult acest lucru şi de câte ori auzeam vreo melodie, cântam şi dansam, organizam minispectacole. Părinţii sunt cei care mi-au inoculat dragostea pentru muzică, mă testau să vadă ce capacităţi am prin muzica ce răsuna în casa noastră. Am aflat pe urmă că mama şi-a dorit mult în copilărie să fie cântăreaţă, a studiat doar pianul la şcoala muzicală, dar a renunţat să-şi continue visul. O atenţie sporită muzicii am început să-i acord la vârsta de zece ani, fiind dornică să devin o cântăreaţă profesionistă. Astfel, în 2006 am studiat la şcoala muzicală în clasa pentru ionică şi vocal. În 2010 am început să studiez saxofonul. Din 2007 particip la diverse concursuri şi festivaluri muzicale în ţară şi peste hotare. Este şi perioada în care am făcut cunoştinţă cu compozitorul Marian Stârcea şi el mi-a recomandat-o şi pe cea care ulterior avea să-mi devină profesoară de canto – Ludmila Lojchina, cu care lucrez şi în prezent. - Dar care e genul muzical pe care îl simţi cel mai aproape, în care ţiai dori să faci performanţe?

- Eu încerc să mă regăsesc în fiecare stil muzical, îmi place muzica şi nu mă pot opri acum la ceva anume. Dar înţeleg că deja e timpul să mă apreciez şi mi-am propus ca anul acesta, că tot absolvesc şi liceul, să mă hotărăsc şi asupra stilului muzical. - Dar ce fel de piese se regăsesc în repertoriul tău? - Multă estradă, jaz, ethno, muzică clasică. Majoritatea pieselor din repertoriul meu sunt reinterpretări, cover-uri după unele melodii celebre. Am doar două piese scrise personal pentru mine. - Unde înveţi? - La Liceul Teoretic Pro-Succes, sunt în clasa a XII-a, anul acesta susţin Bacalaureatul, este un an foarte important pentru mine, un an de la care am multe aşteptări şi sper să am şi realizări pe potriva aşteptărilor. - În acest context, e clar că artiştii din noua generaţie trebuie să fie şi foarte pragmatici, să ştie să-şi gestioneze singuri creaţia, ca pe o afacere, dacă doresc să facă din ea o meserie. Te gândeşti la o astfel de meserie de viitor, de viitor apropiat, dacă tot absolveşti liceul anul acesta?

- Dacă voi susţine cu succes BACul şi sper că aşa va fi, pentru că pe parcursul anilor de studii am învăţat mult pentru a se întâmpla anume aşa, voi continua studiile în domeniul marketingului şi al logisticii. În paralel, îmi doresc să studiez actoria sau muzica în România sau la Moscova. În luna mai, când am participat la Jocurile Delfice din Novosibirsk, unde am obţinut locul II şi medalia de argint, am primit din partea juriului propunerea şi un certificat de a-mi continua studiile în domeniul muzicii la Academia de Artă din Moscova. Am şi o propunere similară pentru Bucureşti, dar încă nu am decis exact ce voi face, rămâne să iau marea decizie pe parcursul acestui an. - Dar ce ţi-ai dori, ce simţi mai aproape de tine? - Dacă sincer, îmi doresc foarte mult să rămân şi să activez acasă. Fără prea mult patos şi emfază, eu chiar îmi iubesc familia şi patria, iar majoritatea rudelor, prietenilor, cunoscuţilor mei sunt aici şi nu peste hotare. Dar mi-aş dori să fac studii în altă ţară şi pe urmă să revin ca să implementez cunoştinţele şi experienţa mea acasă. Cred că în prezent, societatea noastră are nevoie de asemenea practici. Pe lângă visele şi ambiţiile mele legate de domeniul muzicii, eu mai visez să deschid la Chişinău o şcoală pentru fete, unde se va studia muzica, designul, bunele maniere, dansul – pentru ca tinerele să deprindă arta de a trăi şi a se comporta frumos. Consider că pentru un artist este foarte important locul în care s-a născut, aici el se simte mai bine, creează, este pus în valoare. La noi, oamenii judecă prin prisma multor prejudecăţi, sunt tentaţi să-şi nege şi să-şi neglijeze personalitatea, alegând altceva care nu e neapărat mai bun. Astea sunt momentele de care mi-e frică că ar putea să mi se întâmple. Evident, nu pot acum să spun că nu mi-aş dori să mă realizez, să devin cunoscută şi pe plan internaţional, dacă aş afirma asta ar însemna că mint cu neruşinare. Ceea ce afirm cu toată tăria este că eu nu vreau să plec din ţara mea, să mă dezic de ea, să rup orice legătură cu ea şi să nu încerc să fac ceva în ţara asta. Poate părea utopic, dar mi-aş dori să pun la cale un proiect care să-i facă pe moldoveni să vrea să se întoarcă în ţară!

CMYK

- Ce alte pasiuni mai ai? - Îmi place foarte mult dansul, o altă pasiune a mea este actoria, îmi place să pozez, am făcut şi o şcoală de modeling, dar nu vreau să fac din asta o ocupaţie de bază, o carieră, chiar dacă am participat la diverse şedinţe foto. - Ai un model în muzică pe care îl consideri demn de urmat? - Eu urmăresc cu mult interes cântăreţii noştri, dar şi pe cei de peste hotare, consider că de la mulţi ai ce învăţa. În mod special, îmi place Cher, vocea, maniera ei interpretativă, temperamentul, dar consider că fiecare cântăreţ trebuie să aibă propria sa individualitate. - După părerea ta, ce le lipseşte tinerilor din societatea noastră? - Deschiderea, atitudinea pozitivă. Eu călătoresc mult prin Europa, este şi asta una dintre marile mele pasiuni. Se creează impresia că la noi, oamenii, în special tinerii, sunt profund nefericiţi. În Europa, de exemplu, dacă se apropie cineva de tine, e zâmbitor, debordează bună dispoziţie, la noi încă, dacă se apropie cineva străin de tine, imediat te aştepţi la ceva neplăcut, apare senzaţia că vrea să-ţi facă sau să-ţi spună ceva rău, neplăcut. Dar cred că astea sunt lucruri care pot fi îndreptate. - Povesteşte-ne despre experienţele tale acumulate la concursuri. De ce preferi să participi la festivaluri şi concursuri muzicale? Sunt cântăreţi care se bucură de popularitate, dar care evită concursurile, spunând că sunt subiective. - Îmi place să particip la concursuri şi festivaluri pentru că acumulez experienţă şi îmi încerc puterile alături de alţi artişti din străinătate, competiţia este benefică pentru dezvoltarea fiecărui artist. De exemplu, anul muzical 2013 a început pentru mine cu concursul francez Chantons, Amis! la care am luat Marele Premiu. Compozitorul Constantin Rusnac mi-a propus, după acest concurs, să particip la Jocurile Delfice din Novosibirsk, unde am luat medalia de argint. Plecarea mea la Novosibirsk

a fost prima competiţie la care am mers singură şi am lipsit şapte zile de acasă. Au fost foarte mulţi participanţi, fără implicări vădite din partea juriului pentru susţinerea unui sau altui participant. Premiul I la categoria mea i-a revenit unei concurente din Rusia, dar eu am avut convingerea că şi eu, şi ea, am câştigat pe merit, nu m-am simţit nedreptăţită, discriminată, m-am simţit mândră, matură şi responsabilă. - Este vreun concurs la care ai vrea să ajungi, pe lângă cel din San Remo, evident? - Până la San Remo aş vrea să câştig preselecţia naţională pentru Eurovision. - Ai participat la Eurovisionul naţional? - Am participat o dată la preselecţia Eurovision Junior şi o dată la categoria pentru maturi, dar şi în calitate de back vocal pentru Nicoleta Gavriliţă, însă nu mă simţeam pregătită pentru acest concurs, dar cred că acum a venit timpul să-mi încerc puterile şi o voi face când voi avea piesa potrivită pentru acest concurs. Vreau să particip la Eurovision pentru că aş fi mândră să încerc să promovez ţara noastră. De altfel, asta fac la fiecare concurs la care particip. - Ecaterina, îţi mulţumim că ai acceptat invitaţia noastră şi îţi dorim mult succes şi în anul care vine. Cu siguranţă, vom avea încă prilejuri să ne întâlnim pentru a ne împărtăşi amănunte despre planurile şi realizările tale de viitor. - Vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX


Ziarul Flux, Ed. 1 (925)