FLUX
10
Cultur=
6 SEPTEMBRIE 2013
CEL MAI MARE TEZAUR MONETAR DIN ARGINT DESCOPERIT ÎN ROMÂNIA
Peste 50 de kilograme de monede otomane din secolul XV Un localnic din comuna Goleşti, judeţul Vâlcea, a descoperit un tezaur de peste 50 de kilograme de monede de argint otomane, de la începutul secolului al XVlea, şi a înştiinţat autorităţile competente, a anunţat ministrul Culturii din România, Daniel Barbu.
«Ieri (marți, 3 septembrie), în Goleşti, Vâlcea, un cetăţean a descoperit un tezaur de peste 50 de kilograme de monede otomane de la începutul secolului al XV-lea şi a anunţat imediat autorităţile culturale şi suntem în proces de recuperare a acestui tezaur», a anunţat Daniel Barbu, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), acesta este cel mai mare tezaur monetar din argint descoperit şi recuperat de pe teritoriul României şi ajuns într-o colecţie publică. Potrivit MNIR, este vorba de un tezaur monetar din argint alcătuit din aspri otomani emişi în prima jumătate a secolului al XV-lea. Tezaurul a fost descoperit întâmplător duminică, în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, şi cântăreşte 54,7 kilograme. Persoana care a făcut descoperirea a anunţat luni dimineaţă Muzeul Naţional de Istorie a României, care s-a sesizat şi a trimis o echipă de specialişti pentru a cerceta contextul descoperirii şi pentru a prelua tezaurul. Acesta se află în acest moment în custodia muzeului, care se ocupă de identificarea, analizarea pieselor numismatice, precum şi de inventarierea acestora. Asprul este o monedă din argint turcească, ce a circulat în Ţările Române începând cu secolul al XV-lea până la începutul secolul al XIX-lea.
EVENIMENT
Astăzi demarează Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet «Maria Bieşu» La Chișinău demarează astăzi a 21-a ediţie a Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet «Maria Bieşu», care durează până la 15 septembrie și la care participă valoroşi interpreţi şi colective din Austria, Canada, Germania, România, Rusia, Spania, Tatarstan şi Ucraina. Pentru a doua oară, evenimentul se va desfășura în absenţa celei care a iniţiat festivalul - regretata Maria Bieşu. Şi tot pentru a doua oară va avea loc concursul internaţional de interpretare «Maria Bieşu», la care au fost selectați 36 de tineri interpreţi din mai multe ţări. Luând în considerare faptul că în întreg spațiul liric mondial, 2013 este declarat Anul Verdi, festivalul „Maria Bieșu” va demara cu opera „Aida» de Verdi. Pe 7 septembrie va fi prezentat spectacolul „Don Quijote” de Ludwig Minkus, iar în ziua următoare, Teatrul Muzical de Cameră “Boris Pokrovski” din Moscova va prezenta opera comică „Die Drei Pintos” de Carl Maria von Weber - G. Mahler. Pe 10 septembrie, Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet „A. Solovyanenko” din Doneţk va prezenta un spectacol de balet în trei părţi: „Romeo şi Julieta”, „Francisco de Remini” şi „Divertisment coregrafic”. Pe 13 septembrie va avea loc spectacolul franco-german de teatru-dans în trei părţi: Sehnsucht, Im Abendrot şi Epilog, iar pe 14 septembrie, publicul va putea urmări spectacolul jubiliar dedicat tenorului Mihail Munteanu, artist al poporului. Festivalul va culmina la Palatul Naţional «Nicolae Sulac» cu un concert de gală al oaspeţilor şi laureaţilor concursului «Maria Bieşu». Pentru prima dată la Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet «M. Bieşu» se va juca un spectacol în aer liber. Un anunţ în acest sens a făcut Valeria Şeican, directorul Operei Naţionale, în cadrul conferinței de presă. Spectacolul se va da în scuarul Teatrului de Operă şi Balet „M. Bieşu”, este vorba de opera «Aida» de G. Verdi.
SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE ŞI-A DESEMNAT LAUREAŢII
Cartea Anului a fost declarată „Cronica Basarabiei 1918-1944 – mărturii din presa timpului şi imagini de epocă” Săptămâna curentă, la Chişinău şi-a încheiat lucrările cea de-a XXII-a ediție a Salonul Internaţional de Carte, care s-a desfăşurat în perioada 31 august-3 septembrie sub egida ministerelor Culturii, Educaţiei, Tineretului şi Sportului, a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM) şi a uniunilor de creaţie. Recenta ediţie a salonului a găzduit aproximativ șase mii de titluri de carte, producţie realizată în peste 300 de edituri din 20 de ţări. Pentru prima dată au fost prezentate cărţi din Tadjikistan şi Elveţia. De asemenea, Salonul de carte a beneficiat și de un vast program cultural. Au avut loc peste 150 de lansări de carte. În cadrul Salonului au avut loc şi alte acţiuni de anvergură: seara de creaţie a distinsului cântăreţ de operă Mihai Munteanu; o conferinţă memorabilă a lui Ivo Ivanovici, preşedintele Asociaţiei Internaţionale „Noua acropolă”; conferinţa scriitorului şi directorului Bibliotecii judeţene „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Dan Doboş, despre situaţia literaturii române actuale; expoziţia-eveniment „Povara bunătăţii noastre”, consacrată aniversării a 85 de ani
de la naşterea lui Ion Druţă şi sesiunea de comunicări ştiinţifice „Creaţia lui Ion Druţă, între tradiţie şi modernitate”. Întrucât Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost consacrat Anului Spiridon Vangheli, în cadrul Salonului a fost organizat atelierul de creaţie „Spiridon Vangheli ilustrat”, care a reunit pictori ce au prezentat realizarea grafică a creaţiei marelui scriitor. În acelaşi timp, pentru prima dată, pe durata Salonului şi Festivalului a
fost organizată campania „Cartea – dar de nepreţuit”, în vederea colectării de cărţi pentru bibliotecile publice din spaţiul rural. Salonul a culminat cu înmânarea testimoniilor de laureat scriitorilor care au intrat în topul celor 10 cărţi ale anului 2012 şi Gala laureaţilor Salonului Internaţional de Carte-2013. Marele Premiu Coresi a revenit în acest an Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM pentru cartea „Mănăstiri şi schituri din Republica Moldova” de acad. Andrei Eşanu. Titlul „Editura Anului” a fost conferit Editurii „Tracus Arte” din Bucureşti, iar Cartea Anului a fost declarată „Cronica Basarabiei 1918-1944 – mărturii din presa timpului şi imagini de epocă", alcătuitori - Vlad Darie şi Mihai Potârniche. Premii din partea juriului, a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, dar şi a ministerelor Culturii, Educaţiei, Tineretului şi Sportului au revenit mai mulţi autori. Evidențiem aici și cărțile lui Leo Butnaru, «În ambuteiaj & Partiţiuni Nabokov» şi «Lista basarabeană. Copil la ruşi», care s-au învrednicit: prima - de testimoniul uneia dintre cele mai citite cărţi în anii 2012-2013 și a doua - de Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, care a mai acordat cinci premii: pentru proză, poezie, critică literară, eseu şi pentru debut.
«Am decis să prezentăm această piesă în aer liber, pentru a aduce tradiţia la modernitate», a menţionat Şeican. Regizorul spectacolului, Mihai Timofti, a subliniat că în «Aida» vor fi antrenaţi circa 250 de persoane. Printre aceştia sunt actori ai Operei Naţionale, orchestra, două coruri, dirijorul Friedrich Pfeiffer din Austria, dar şi câţiva carabinieri moldoveni, care vor interpreta roluri de ostaşi ai armatei egiptene. În perioada 9-15 septembrie va avea loc ediţia a doua a Concursului Internaţional „Maria Bieşu”. Competiţia se va desfăşura la Sala cu Orgă, Filarmonica Naţională „S. Lunchevici” şi Palatul Naţional «N. Sulac». Pentru organizarea evenimentului, Guvernul a alocat peste 2 milioane de lei. Preţul biletelor pentru spectacolele din cadrul festivalului variază între 50 şi 300 de lei.
INIŢIATIVĂ Un monument dedicat Limbii Române, în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei În cadrul celei de-a II-a ediţii a Congresului Eminescologilor, care s-a desfășurat în perioada 3-4 septembrie, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academicianul Gheorghe Duca, a lansat iniţiativa de a inaugura un monument dedicat Limbii Române.
Academicianul Gheorghe Duca a mai menționat că amplasarea monumentului în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei este justificată prin faptul că la şedinţa lărgită a Prezidiului AŞM din 9 septembrie 1994 şi Adunării Generale Anuale a AŞM din 28 februarie 1996 a fost adoptată o declaraţie prin care a fost confirmată opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi, potrivit căreia limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română. Iniţiativa a fost susţinută plenar de participanţii congresişti, Academia de Ştiințe a Moldovei asumându-şi sarcina de a o realiza. Monumentul ar putea fi inaugurat chiar anul viitor, de Ziua Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea Română”.