Issuu on Google+

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 6 septembrie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 6.09.2013

Sf. Mc. Eutihie, ucenicul Sf. Ap. şi Evanghelist Ioan Maxima zilei “Este greu să pierzi, dar mult mai rău este să nu fi încercat niciodată să reuşești”. Theodore Roosevelt

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.9504 1 Do­lar ame­ri­can ............. 12.8281 1 Leu românesc ................. 3.7951 1 Ru­blă ru­sească ............... 0.3843 Timpul probabil: 6.09.2013

7.09.2013

Noros, 11 19 0C

Noros, 12 21 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995  Nr. 32 (909)

Statul şi-a pierdut puterea de negociere în cazul BEM

PAGINA

ECONOMIC

Raiderul: Capturarea întreprinderilor de stat PAGINA

ALARMANT

„Să plece americanii şi să vină Dumnezeu!”

8

(citiţi pag. 2)

De ce a cedat statul, de bună voie şi nesilit de nimeni, controlul asupra Băncii de Economii?

Vicepreședintele CNPF, Iurie Filip, a menţionat că decizia de a nu participa la emisia suplimentară a aparţinut Guvernului, motivele unei astfel de hotărâri depăşind competenţa Comisiei. Statul a pierdut astfel pachetul de control, rămânând însă cu cel de blocaj, a mai precizat funcţionarul. „A fost confirmată emisia suplimentară de 80 de milioane de lei decisă de Adunarea generală a acționarilor BEM, iar subscrierea s-a finalizat pe 28 august curent. Cele 22,7 la sută din acțiuni au fost redistribuite în mod echitabil acționarilor care au manifestat această dorință, proporțional acțiunilor pe care le dețineau la începutul subscrierii”, a declarat pentru presă vicepreședintele CNPF, Iurie Filip. Continuare în pag. 3

AFACEREA SECOLULUI:

7



Statul a renunţat la calitatea sa de acţionar majoritar la Banca de Economii a Moldovei (BEM), singura instituţie bancară cu capital de stat. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat miercuri, 4 septembrie, o decizie privind înregistrarea emisiei suplimentare de acțiuni la instituţia bancară. Guvernul a decis neparticiparea la emisia suplimentară din 29 august pentru majorarea capitalului BEM, iar statul a pierdut, în felul acesta, 22,7 la sută din acţiunile deținute.

Vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, în Republica Moldova

5

EDI|IA DE VINERI

PAGINA

EXTERNE

Prăbuşirea unui gigant în numai patru ani. Nokia s-a predat de tot la Microsoft

Aeroportul Internaţional Chişinău a fost concesionat ruşilor pe jumătate de secol E confirmat, autorităţile au concesionat ruşilor Aeroportul Internaţional Chişinău. La concurs au fost invitate să participe 7 companii cu renume internaţional în domeniu. S-au prezentat doar două ruseşti, mai puţin renumite, iar una dintre ele a câştigat. Este vorba despre „UK Komaks” din oraşul Habarovsk, Federaţia Rusă, care va primi în gestiune aeroportul pe o perioadă de 49 de ani, adică jumătate de secol. Totodată, ruşii s-au obligat să investească în dezvoltarea aeroportului 244,2 milioane de euro. Continuare în pag. 4

CMYK

Propun să concesionăm nu doar Aeroportul, ci şi Statul. Calculele mele arată că aşa ne va fi mai bine. Nouă ne va fi mai bine. Nu şi moldovenilor. Dar ei oricum sunt plecaţi peste hotare şi nu mai au nevoie de stat.


FLUX

2

Actual

6 SEPTEMBRIE 2013

Onişcenko ameninţă cu interzicerea importului de vinuri moldoveneşti Dacă Rospotrebnadzor mai găsește cel puțin un lot necalitativ de vin din Republica Moldova, Rusia va impune „restricții draconice” și va interzice complet importul de vinuri moldovenești. Declarația a fost făcută ieri de șeful Serviciului sanitar rus Rospotrebnadzor, Ghenadi Onişcenko. „Sistemul vinicol moldovenesc a intrat într-un trend negativ, întorcându-se la situația din anii 2005-2006. Suntem pe punctul de a impune un embargo asemănător celui din 2006. Încă un lot de vin moldovenesc necalitativ și interzicem importul de vin din RM”, a amenințat Onişcenko. El a precizat că în vinul produs în Republica Moldova a fost depistat un nivel interzis de dibutilftalat, deoarece acesta ar fi păstrat în recipiente de plastic. Șeful Rospotrebnadzor a mai spus că autoritățile de la Chișinău au propus o întâlnire a experților din cele două țări. „Vom organiza, dar oare acest fapt va schimba situația?”, a conchis şeful Rospotrebnadzor, calificând reacția oficialilor moldoveni la această situație drept niște „grimase slabe”. În total, de la începutul anului, în Rusia au fost exportate aproape 4 mii de loturi de vin, în volum de 24 840 044 de litri. Precizăm că în urma embargoului vinicol impus de Rusia în 2006, vinificatorii din R. Moldova au suportat pagube estimate la 180 de milioane de dolari. Atunci, autoritățile rusești spuneau că vinul moldovenesc este necalitativ și chiar nociv. Mai mulţi analişti afirmau la timpul respectiv că sistarea importului de vinuri, coniacuri şi şampanie din Republica Moldova este o replică dată Chişinăului pentru noul regim vamal de pe segmentul transnistrean al hotarului cu Ucraina. Sursa: jurnal.md

Statul şi-a pierdut puterea de negociere în cazul BEM

Interviu cu Natan Garştea, directorul Agenţiei de rating şi estimare „Estimator VM” - Cedarea de către stat a controlului asupra Băncii de Economii, cu păstrarea pachetului de blocaj de 33%, este una dintre cele trei recomandări ale comisiei parlamentare care a examinat situaţia de la BEM şi din sistemul bancar. Altele două propuneri au fost, după cum ştim, naţionalizarea şi capitalizarea întreprinderilor de stat care au datorii la bancă. Soluţia la care s-a recurs este cea mai bună? - Fiecare dintre modalităţi are o serie de avantaje şi dezavantaje, aici fiind implicate mai multe părţi. Este însăşi instituţia bancară ca entitate economică, este statul ca proprietar, sunt şi alţi acţionari, mai există şi interesul public legat de această bancă. Prin urmare, oricare dintre aceste soluţii va avea avantaje şi dezavantaje pentru fiecare dintre părţi. Decizia de a recurge la o emisie suplimentară de acţiuni aparţine, pe de o parte, acţionarilor băncii, printre care este şi statul. În acelaşi timp, decizia statului, reprezentat în acest caz de ministerele Finanţelor şi Economiei, de a nu participa la această emisie suplimentară deja îi revine exclusiv. Dacă organele de decizie au hotărât să nu participe, probabil au avut nişte motive ale lor, nu ştiu care însă. - În aceste zile au fost avansate mai multe presupuneri în legătură cu eventualele persoane care ar sta în spatele acestei operaţiuni, spunându-se că este o încercare de privatizare a băncii în condiţii de totală netransparenţă. - Privatizarea ar însemna ca statul să-şi vândă pachetul său de acţiuni şi să primească în schimb bani. În cazul BEM avem o altă situaţie, în care statul a pierdut controlul asupra băncii fără a primi nimic în schimb. Proprietarul a permis să se facă o emisie suplimentară de acţiuni în urma

căreia cota statului s-a diminuat, încetând să mai fie acţionar majoritar. - Într-un clasament al eficienţei bancare făcut de instituţia dumneavoastră în 2010, BEM coborâse în premieră de pe poziţia a 10-a direct pe locul 6. Care este situaţia băncii acum? - La finele anului trecut, banca era pe ultimul loc în clasament, însă, între timp, s-a ridicat pe locul 7. Potrivit rezultatelor activităţii pentru prima jumătate de an, situaţia s-a mai stabilizat oarecum. - Credeţi că a existat, aşa cum se vorbeşte, interesul de a slăbi poziţiile băncii, a o devaloriza, pentru a putea fi privatizată de anumite persoane interesate la un preţ cât mai atractiv? - Dumneavoastră operaţi cu termeni învechiţi deja. Nu mai este cazul să vorbim despre privatizare, pentru că nu mai are niciun rost. Privatizarea era actuală atunci când statul deţinea controlul asupra băncii şi un eventual investitor era interesat de pachetul statului. Acum, când statul a pierdut controlul asupra BEM, chiar dacă va apărea un investitor, el nu va mai negocia cu statul. Chestiunea cu privatizarea nu mai este deloc relevantă, statul pierzându-şi puterea de negociere în cazul acestei instituţii bancare. În afară de aceasta, dacă cineva va dori să ieftinească banca, o va face foarte bine şi fără participarea statului, pentru că deciziile deja nu le mai ia statul. - Statul îşi va păstra în continuare acţiunile rămase sau, mai degrabă, va vinde acest pachet de 33 la sută? - Banca era inclusă în planurile de privatizare ca un obiect strategic şi, probabil, vor continua încercările de a o vinde. Dar, repet, deja nu mai depinde foarte mult de stat. Dacă acţionarii ma-

Vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, în Republica Moldova Sâmbătă, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, îşi începe vizita în Republica Moldova. Comitetul organizatoric pentru pregătirea vizitei în Republica Moldova (7–9 septembrie) a Patriarhului Kiril a stabilit ultimele detalii privind programul înaltei feţe bisericeşti la Chișinău. Patriarhul va avea întrevederi cu conducerea statului, cu ierarhii de la Mitropolia Moldovei, dar şi cu reprezentanţii regiunii transnistrene.

Programul vizitei Preafericitului Patriarh Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii în Republica Moldova (7-9 septembrie 2013) 7 septembrie 2013 (sâmbătă) 14.45 – Avionul Preafericitului Patriarh Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii va ateriza pe Aeroportul Internaţional Chişinău. La festivitatea de primire a înaltului oaspete va participa Garda de onoare.

14.55 – Briefing al Preafericitului Patriarh Kiril (sala delegaţiilor oficiale din incinta Aeroportului Internaţional Chişinău). 15.30 – Întrevederea Preafericitului Patriarh Kiril cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (Reşedinţa de Stat, str. Nicolae Iorga nr. 24). 16.00–17.45 – Ceremonia prilejuită de aniversarea a 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei de Chişinău. Prezentarea unui scurt concert tematic (Palatul Naţional „Nicolae Sulac”). 18.00 – Întrevederea Preafericitului Patriarh Kiril cu Vlad Filat, ex-primministru al Republicii Moldova (Reşedinţa de Stat, str. Nicolae Iorga nr. 23). 19.00 – Vizita la Mănăstirea Căpriana, unde va fi săvârşită o Litie la mormântul Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.

8 septembrie 2013 (duminică) 09.00–12.00 - Întâmpinarea Preafericitului Patriarh Kiril la Arca de Triumf. Oficierea Sfintei Liturghii în faţa Catedralei Mitropolitane „Naşterea Domnului” din Chişinău. La serviciul divin vor participa reprezentanţii conducerii Republicii Moldova,

membrii Guvernului, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe şi Primăriei Chişinău. După slujbă, va urma adresarea Preafericirii Sale către credincioşi şi participanţii serviciul divin. 12.30 – Întâlnirea Preafericitului Patriarh Kiril cu prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă (Reşedinţa de Stat, str. N. Iorga nr. 23). 13.00 – Recepţia oficială organizată în cinstea Înaltului Oaspete (Palatului Republicii). 16.00 – Plecarea Preafericitului Patriarh Kiril în oraşul Tiraspol. 18.00 – Oficierea unei slujbe la Catedrala „Naşterea Domnului” din Tiraspol.

9 septembrie 2013 (luni) 10.00 – Întâlnirea Preafericitului Patriarh Kiril cu locuitorii oraşului Tiraspol (Piaţa Suvorov). 11.15 – Vizita Preafericitului Patriarh Kiril la Mănăstirea din satul Chiţcani. 13.00 – Vizita Preafericitului Patriarh Kiril la cetatea Tighina. 16.00 – Briefing al Preafericitului Patriarh Kiril (Sala delegaţiilor oficiale din incinta Aeroportului Internaţional Chişinău).

joritari ai băncii vor găsi nişte investitori strategici, ar putea eventual să o vândă. Ar putea chiar noii acţionari majoritari să fie interesaţi de restul pachetului, pentru a cumpăra integral banca. Oricum, pachetul deţinut de stat a devenit mult mai puţin interesant pentru investitori. - Când a fost cel mai bun timp pentru privatizarea BEM, astfel încât statul să fi obţinut un profit maxim? - Cel mai bun timp încă nu a venit. Dar atunci cânt priveşti în urmă, ai impresia că, dacă ştiai ce va fi, era bine să procedezi într-un anumit fel. Dacă se vindea banca până la criza din 2008, s-ar fi obţinut resurse semnificative. Acum, dacă s-ar fi adoptat o politică de redresare a băncii şi s-ar fi lucrat, timp de vreo doi ani la modernizarea şi transparentizarea ei, cu siguranţă, BEM ar fi devenit iarăşi un activ foarte valoros. Ioana FLOREA, FLUX


Politic

6 SEPTEMBRIE 2013

3

FLUX

De ce a cedat statul, de bună voie şi nesilit de nimeni, controlul asupra Băncii de Economii? Urmare din pag. 1 El a mai precizat că tranzacţia a fost una legală, fiind respectate toate procedurile. Astfel, banca are acum doi acţionari majoritari: statul şi, respectiv, o persoană juridică - SRL „Sisteme Informaționale Integrate”, care, a precizat Filip, a trecut controlul Băncii Naționale atunci când a procurat pachetul de acțiuni. Totodată, BEM mai are şi peste două mii de acţionari minoritari. Prin urmare, statul a rămas acum cu 33,38 la sută din cele 56,1% de acţiuni deţinute anterior la BEM, ceea ce îi va permite, în anumite condiţii, blocarea unor decizii ale adunării acţionarilor. Pachetul de blocaj deţinut de investitorul privat este de 33,72 la sută.

Este decizia Guvernului

A fost decizia Guvernului de a nu participa la emisia închisă suplimentară de acţiuni, a precizat şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, după consumarea evenimentului. Chiar dacă statul a pierdut pachetul de control, el a rămas cu cel de blocaj. Fără acordul statului, adunarea acţionarilor nu poate adopta decizii importante pentru BEM, a mai opinat el.

„Acţionarii privaţi, care acum vor fi în majoritate, s-au angajat ca întrun termen scurt să aloce sumele necesare pentru capitalizarea şi dezvoltarea Băncii de Economii, astfel încât aceasta să revină la o activitate normală şi profitabilă“, a declarat Drăguţanu pentru ziarul „Adevărul”. La fel de optimist este şi Ivan Crivceanschi, președintele Băncii de Economii, care a anunţat tot miercuri, în cadrul unui briefing, că în urma emisiei suplimentare de acțiuni, banca se va alege cu investiții de 1 miliard de lei, ceea ce va duce la capitalizarea instituției şi, respectiv, la majorarea preţului acțiunilor. Acest fapt va contribui la stabilizarea băncii, a concluzionat preşedintele BEM. Pe de altă parte, ar trebui de menţionat că anterior, Guvernul examina varianta capitalizării băncii, fiind dispus să aloce în acest scop suma de 200 de milioane de lei. Precizăm că şi soluţia capitalizării, şi cea de renunţare la pachetul de control în favoarea unui investitor privat au figurat printre recomandările Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deținut la „Banca de Economii” S.A. şi a situaţiei din domeniul financiarbancar al Republicii Moldova.

Una din trei soluţii. Cea aleasă este şi cea mai bună?

În raportul prezentat de Comisia de anchetă în cadrul unei şedinţe închise a Parlamentului au fost propuse trei soluţii de depăşire a crizei de la BEM, care urmau să fie analizate de Guvern: naţionalizarea băncii; cedarea controlului băncii unui investitor privat cu păstrarea unui pachet de blocaj de 33%; capitalizarea companiilor de stat care au datorii faţă de BEM, în scopul rambursării creditelor neperformante. Proprietarul, adică statul, a considerat că cea mai bună hotărâre este să piardă controlului asupra băncii. Neparticiparea la emisia suplimentară de acţiuni a fost motivată, inclusiv de unii reprezentanţi ai Guvernului în consiliul BEM, prin lipsa mijloacelor financiare în buget şi a faptului că a fost una din recomandările comisiei parlamentare de anchetă. Dacă după realizarea tranzacţiei nu a existat nicio reacţie oficială din partea Guvernului, avem în vedere, în primul rând, reprezentanţii ministerelor Finanţelor şi Economiei, după confirmarea emisiei de către CNPF, au urmat şi declaraţiile şefilor acestor instituţii. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a menţionat că propunerea privind cedarea pachetului de control la Banca de Economii a venit din partea ministerul Finanţelor, iar comisia guvernamentală care a examinat-o a considerat-o drept optimală. ”A fost propunerea colegilor de la ministerului Finanțelor. Comisia guvernamentală a găsit că această abordare este raţională. Ei știu mai bine ce se întâmplă cu finanțele publice. Sper că timpul ne va arăta că aceasta a fost cea mai bună soluție”, a declarat Valeriu Lazăr. Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Anatol Arapu, a afirmat că decizia de cedare a controlului la Banca de Economii ar fi fost impusă de Comisia parlamentară care a examinat situaţia de la instituţia bancară. „A fost o decizie a Comisiei parlamentare, care a fost executată de Guvern. Statul nu a administrat corect această bancă. Sperăm ca sectorul privat să fie mai bun în a o administra”, a declarat noul ministru al Finanţelor. Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, a precizat pentru „Adevărul” că soluţia aleasă de autorităţi nu este cea mai reuşită, dar că nu a fost identificată alta mai bună: „Este totuşi mai bună decât scenariul cu capitalizarea băncii din contul resurselor de la bugetul de stat. Până la urmă, pe termen lung nu era o altă cale pentru salvarea băncii decât privatizarea acesteia, deoarece statul a demonstrat că este un manager prost“. Totodată, el a acuzat maniera în care s-a produs operaţiunea. În opinia lui Lupuşor, nu este o problemă neparticiparea statului la respectiva emisie de acţiuni şi pierderea controlului statului asupra băncii, ci faptul că procedura nu a fost una transparentă.

să juridică a acesteia fiind pe strada Ismail, 52”. În acelaşi timp, în perioada 2011-februarie 2012 adresa juridică a firmei coincidea cu cea a Hotelului Codru, despre care se spune că i-ar aparţine lui Vladimir Plahotniuc. Întreprinderea a fost înregistrată la 31 noiembrie 1997, având drept fondator compania rusă „Constanta”. Banca de Economii a ajuns în dificultate după ce a acordat mai multe credite neperformante, în valoare de aproximativ un miliard şi jumătate de lei. Instituţia bancară a încheiat anul trecut cu pierderi de peste 300 de milioane de lei. În ianuarie 2013, Grigore Gacikevici, fostul preşedinte al Băncii de Economii, a devenit suspect în dosarul privind acordarea unor credite frauduloase. Unii economişti însă au criticat dur decizia Guvernului, opinând că s-a acţionat în interesul cuiva anume şi că, în acelaşi timp, se încearcă absolvirea de orice responsabilitate a celor care au luat credite şi nu leau rambursat.

Cine este cel care va rămâne şi fără bani, şi fără onoare?

În cadrul unei recente emisiunii de la Pro TV, omul de afaceri şi fostul premier Ion Sturza, care a dat de înţeles că ar putea reveni în politica

de la Chişinău, confirmând indirect această intenţie şi prin prezenţa tot mai frecventă în mediile de informare de la noi, s-a referit la situaţia de la BEM, calificând-o drept o diversiune împotriva Republicii Moldova şi „o bombă plasată sub guvernare”. „Diminuarea cotei statului, într-o formulă destul de netransparentă, va stârni foarte multe discuții și dezbateri, lucru de care nu are nevoie guvernarea”, a menţionat Sturza. „Statul moldovenesc nu are câteva milioane de dolari ca să participe la o creștere de capital și diminuează pentru câțiva bănuți cota lui într-o instituţie bancară care este patrimoniu național?”, s-a întrebat ex-premierul. Fără a da nume, el a lăsat să se înţeleagă că ştie cine ar fi beneficiarul de pe urma acestei afaceri: „Îl preîntâmpin pe cel care stă în spatele situaţiei de la BEM că va rămâne şi fără bani, şi fără onoare. În ţară au mai rămas câteva molecule care se împart. Aceasta este foarte periculos într-un an electoral”. Totodată, Sturza consideră că nici guvernatorul Băncii Naționale nu şi-a făcut datoria, gestionând „ambi-

guu crizele bancare”. „El este responsabil de ceea ce s-a întâmplat în bănci. El putea și trebuia să intervină, indiferent dacă un judecător a făcut sau nu a făcut ceva. Eu știu subtilitățile. A fost un joc de copii mici, care, până la urmă, au pus în pericol securitatea statului moldovenesc”, a mai afirmat Ion Sturza la PRO TV.

Cine este beneficiarul?

Comentatorii, analiştii avansează diverse supoziţii privind beneficiarul acestei tranzacţii, în urma căreia statul a pierdut controlul asupra BEM. Unele medii de informare, făcând trimitere la surse de încredere, au afirmat că în spatele operaţiunii s-ar afla ex-premierul Vladimir Filat, reprezentat de persoane interpuse. Prin urmare, consideră aceştia, Guvernul a acţionat în interesul lui Filat prin decizia de a nu participa la emisia de acţiuni şi a aloca 80 de milioane de lei. De asemenea, ei vorbesc şi despre participarea „unui oligarh” cu implicaţii în sistemul bancar din Moldova la realizarea schemei prin care statul a fost deposedat de pachetul de control. Avocatul Andrei Năstase a afirmat pentru Jurnal TV că noul acţionar majoritar, SRL „Sisteme Informaționale Integrate”, i-ar aparține controversatului afacerist Vladimir Plahotniuc. „În 2011, această bancă a fost furată de Plahotniuc prin intermediul justiției. Ulterior, managementul Băncii de Economii a trecut în gestiunea unor persoane din cadrul PLDM, care au dus-o la faliment. În prezent sunt puse în joc 66 de procente din acțiuni, dintre care 33,78 la sută sunt deținute de „Sisteme Informaționale Integrate”, care, din informațiile mele, îi aparține lui Plahotniuc, iar restul aparțin lui Filat”, a declarat Andrei Năstase în cadrul unei emisiuni.

Cine este noul acţionar majoritar?

Potrivit vicepreşedintelui CNPF, pachetul de blocare de 33,7% este deţinut de compania moldovenească cu capital străin „Sisteme Informaționale Integrate” SRL. Ziarul „Adevărul” informează că respectiva companie avea la începutul acestui an un pachet de 10% din acţiuni la Banca de Economii, adre-

Guvernanţii, cu domeniile şi responsabilităţile

Acordul de constituire a noii coaliţii de guvernământ prevede, între altele, gestionarea unilaterală a ministerelor şi altor structuri ale statului de către partidele cărora leau revenit acestea. Noua majoritate a promis solemn să-şi asume total “responsabilităţile politice în cadrul instituţiilor guvernamentale”. Aliaţii s-au jurat, cu semnătură, să nu se critice şi să nu se amestece unii în treburile altora, indiferent de ce decizii vor fi adoptate. “Membrii Coaliţiei vor coordona reciproc opiniile exprimate public”, iar miniştrii şi alţi reprezentanţi ai coaliţiei vor evita luarea “unor poziţii publice contradictorii şi critice faţă de deciziile adoptate de partenerii de Coaliţie, în alte domenii de activitate decât cele asumate”. Ceea ce vedem acum, este exact respectarea acestor înţelegeri. Domeniile au fost partajate, “responsabilităţile” au fost asumate, iar acum fiecare face ceea ce crede de cuviinţă pe “domeniul” său, fără teama că ar putea fi deranjat sau că cineva i-ar putea călca ocina. Ministerul Finanţelor a venit cu soluţia pentru BEM, iar comisia specială privind administrarea proprietăţii publice din cadrul Ministerului Economiei a considerat-o drept cea mai bună, pentru că liberal-democraţii sunt cu responsabilităţile pe acolo. La Ministerul Economiei s-a decis soarta Aeroportului Internațional Chișinău şi nimeni, nici chiar premierul Leancă, nu a îndrăznit să pună la îndoială justeţea afacerii. Pentru că, nu-i aşa, toţi au semnat acordul de neamestec. Astfel, ministrul democrat Valeriu Lazăr a avut „undă verde” şi a declarat victorios miercuri, 4 septembrie, că aeroportul a fost dat în concesiune pentru jumătate de secol unei companii din Federaţia Rusă. Pentru că aşa a vrut el şi pentru că îi este în cot de ce spun experţii şi ce cred oamenii. În perioada de până la alegerile parlamentare vom asista, probabil, şi la alte tranzacţii netransparente, pe care aliaţii le vor realiza, nestingheriţi, fiecare pe domeniul care i-a revenit. Iar terenul pentru astfel de operaţiuni a fost deja pregătit. Ioana FLOREA, FLUX


FLUX

4

Scandalos 6 SEPTEMBRIE 2013

AFACEREA SECOLULUI:

Aeroportul Internaţional Chişinău a fost concesionat ruşilor pe jumătate de secol Urmare din pag. 1 Miercuri, 4 septembrie, după şedinţa Executivului, vicepremierul moldovean Valeriu Lazăr a făcut publică informaţia, prezentând-o ca pe o mare realizare a autorităţilor moldoveneşti: „Da, aeroportul a fost concesionat. Aprobarea raportului a însemnat finalizarea ultimei proceduri. Avem 60 de zile pentru a începe implementarea. Sper să nu apară surprize”. Lazăr a prezentat situaţia Aeroportului Internaţional Chişinău ca fiind una aproape dramatică, sugerând că doar concesionarea lui este în măsură să-l salveze de la faliment şi de la închidere: „Aeroportul Internaţional Chişinău este o entitate economică cu parametri efectivi. Dar situaţia nu este una statică. Există o competiţie foarte dură cu aeroporturile din regiune. Nu este un secret pentru nimeni că pasagerii din Republica Moldova zboară prin Odesa, Bucureşti. Dacă nu vom face investiţii, suntem puşi în situaţia de a pierde anumite certificări, poate chiar stoparea aeroportului. Sunt ca-

renţe la capitolul iluminat, sistem de securitate. A găsi bani în buget asta însemna a subvenţiona tariful pentru cei care zboară din contul celor care nu zboară. Noi nu privatizăm nimic. Ei investesc şi ne creează nouă proprietate”. Declaraţiile lui Lazăr sunt, cel puţin, stranii. Asta pentru că, de câţiva ani, administraţia Aeroportului, dar şi autorităţile centrale, ne-au bombardat cu tot felul de comunicate de presă despre cât de rentabilă şi eficientă este această întreprindere de stat, câte concursuri a câştigat, că e cel mai modern şi mai bun aeroport din CSI, din regiune. Iată doar câteva informaţii, difuzate de administraţia Aeroportului pe internet. „Aeroportul a fost declarat cel mai bun al anului 2007 dintre aeroporturile statelor CSI. Respectiva distincţie a fost acordată aeroportului Chişinăului la categoria „Aeroportul ce se dezvoltă cel mai intensiv printre aeroporturile cu un volum de transportare a pasagerilor de la 0,5 până la 1 milion de persoane”. La

concurs au participat membrii asociaţiei „Aeroport”, cel mai impunător şi prestigios de pe teritoriul CSI. Aerogara de la Chişinău a fost înalt apreciată după criteriile cum ar fi nivelul de asigurare a pasagerilor, creşterea interesului companiei aeriene în zboruri, asigurarea securităţii, dezvoltarea bazei tehnico-materiale, activitatea pentru un an, dar şi indicatorii financiari de producţie. La 27 mai 2008, Aeroportul Internaţional Chişinău a obţinut distincţia „Cel mai bun Aeroport al anului din ţările CSI”. La 12 mai 2009, Aeroportul Internaţional Chişinău a obţinut, al doilea an consecutiv, titlul de „Cel mai bun aeroport al anului din ţările CSI”. La 25 mai 2010, Aeroportul Internațional Chișinău a fost desemnat „Cel mai bun aeroport al anului din țările CSI”, pentru al treilea an la rând. La 24 mai 2011, Aeroportul Internațional Chișinău obține, pentru al patrulea an consecutiv, cupa

la concursul „Cel mai bun aeroport al anului din țările CSI” și distincția „Aeroportul cu cea mai dinamică dezvoltare”. Şi acum, după atâta dezvoltare şi modernizare, Lazăr ne spune, în mod subit, că Aeroportul nu mai este bun şi trebuie urgent de modernizat şi de dezvoltat, în consecinţă, de dat străinilor. Haideţi să privim lucrurile în mod treaz. Aeroportul Internaţional Chişinău a fost construit şi reconstruit cu banii Bugetului de Stat, el fiind una dintre cele mai rentabile întreprinderi din Republica Moldova. Şi, mai ales, una strategică. Acum Aeroportul este dat unei companii ruseşti ca aceasta să scoată profituri uriaşe din patrimoniul nostru, în loc ca aceste profituri să meargă înapoi la Bugetul de Stat, de unde se plătesc pensii şi salarii, se întreţin şcoli, grădiniţe şi spitale. Lazăr crede că lumea este chiar idioată atunci când afirmă că Bugetul de Stat nu are 244 de milioane de euro ca să modernizeze Aeroportul. Deci, statului nu îi este rentabil să inves-

tească 244 de milioane de euro, iar unei companii din fundul Siberiei îi este rentabil. Lazăr spune că statul, dacă ar investi aceşti bani, nu şi i-ar recupera şi că asta ar însemna să subvenţioneze călătoriile pasagerilor cu avionul. Atunci să înţelegem că această companie rusească „UK Komaks”, din oraşul Habarovsk, s-a angajat să subvenţioneze călătoriile moldovenilor cu avionul? O să vedeţi ce o să se întâmple. Ruşii nu vor investi nici măcar 2-3 milioane de euro, dar vor scoate venituri uriaşe din această afacere. Şi chiar dacă vor investi, 244 de milioane de euro este, practic, nimic, raportat la veniturile pe care le vor obţine ruşii de la exploatarea Aeroportului timp de, atenţie, jumătate de secol! Bună afacere, nimic de zis. Şi apoi ne mai mirăm de unde unii devin multimilionari peste noapte. Domnul Lazăr este şi el milionar? Încă nu? Dacă nu este, atunci în mod sigur că va fi, chiar foarte curând. Şi nu doar el. FLUX

Proiect cusut cu aţă albă şi dedicat cuiva! Sturza: Cineva ne ia de proşti! Proiectul de cesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău este o aberaţie care presupune deposedarea statului Republica Moldova de un activ profitabil, strategic şi important. De această părere este fostul prim-ministru al Moldovei, Ion Sturza. Potrivit lui, proiectul în cauză nu presupune altceva decât înstrăinarea Aeroportului Internaţional Chişinău. „Mie îmi pare rău că cineva ne ia de proşti. Aeroportul, care este una din cele mai profitabile şi cele mai sănătoase companii din Republica Moldova, nu poate fi înstrăinat. Or, concesiune înseamnă înstrăinare, fără plată. Republica Moldova nu are nevoie să concesioneze. Ea are nevoie să dea Aeroportul în gestiunea unei companii specializate”, a declarat Sturza, în cadrul emisiunii „În PROfunzime” de la ProTV. Fostul şef al Executivului de la Chişinău a subliniat că a solicitat şi părerea specialiştilor străini. „Eu am discutat cu reprezentanţii uneia dintre companiile mari internaţionale care gestionează aeroporturi şi mi-au spus din start că acesta este un proiect dedicat cuiva. Moldova nu are nevoie să concesioneze. Moldova nu are nevoie să se investească 250 de milioane, cum s-a discutat. Cu această sumă, teoretic, poţi face cinci aeroporturi. Aeroportul este o companie perfect banca-

bilă. Este nevoie de 20-25 de milioane pentru a se face modernizări la pistă şi peron”, a afirmat businessmanul. Ion Sturza spune că actualul prim-ministru Iurie Leancă nu ar trebui implicat în această problemă, întrucât decizia a fost aprobată în ultima şedinţă a Guvernului Filat. În acelaşi timp, sursa citată se arată sceptică faţă de implementarea documentului. „Este un proiect bizar, cusut cu atâta aţă albă, încât eu nu cred că se va realiza. Sunt convins că nu se va realiza. Altfel a mai rămas să mai dăm şi crucea de pe monumentul lui Ştefan cel Mare cuiva din Est şi să le spunem ok, Welcome”, a conchis fostul premier moldovean. UNIMEDIA precizează că la 29 mai 2013, Guvernul a decis să scoată spre cesionare activele aflate în gestiunea economică a Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi terenul aferent acesteia. Ulterior, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a declarat că Aeroportul urmează să fie controlat de către controversatul om de afaceri Ilan Shor. Zilele trecute, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a refuzat să comenteze aceste speculaţii şi a declarat că există două companii înscrise în competiţie. Proiectul prevede că scopul concesiunii este de a asigura dezvoltarea infrastructurii aeroportua-

Ion Sturza re şi a calităţii serviciilor prestate de Aeroportul Internaţional Chişinău. Activele Î.S. „Aeroportul Internaţional Chişinău” şi terenul aferent acesteia urmează să fie transmise în concesiune pentru o perioadă de până la 49 de ani, iar volumul investiţiilor întreprinderii concesionale urmează să fie de cel puţin 230 de milioane de euro.

Sturza îl desfiinţează pe Ilan Shor

Fostul premier Ion Sturza a făcut şi alte declaraţii în cadrul emisiuni de la postul ProTV. Acesta l-a criticat dur pe controversatul om de afaceri Ilan Shor şi pe cei de la guvernare.

Ilan Shor, „evreul” guvernanţilor de la Chişinău „Ştiţi cum spun ruşii: U kajdovo guvernatora doljen biti svoi evrei (traducerea redacţiei: fiecare guvernator trebuie să aibă evreul său). Fără de referinţă la naţionalitate. Să nu se supere. Este o persoană minusculă. El are aproape 1 miliard datorii la băncile din Moldova. E trist că guvernanţii nu şi-au găsit un alt partener de drum decât un Ilan Shor. E penibil… acest băiat... cu glamour… nebărbierit de 3 zile… plătit din banii BEM.... eu aş merge pe cealaltă parte a drumului dacă l-aş întâlni. E atât de penibil că nici nu vreau să discut acest subiect”, a spus Sturza despre Shor. Sursa: unimedia.md


Economic

6 SEPTEMBRIE 2013

5

FLUX

Raiderul: Capturarea întreprinderilor de stat

Populaţia dusă de nas

Încercarea de a studia procesul de privatizare a întreprinderilor de stat s-a soldat cu eșec total, din cauza lipsei de informație și accesului limitat la aceasta. Cum are loc tăinuirea acaparării proprietății publice de către oligarhi? Începând cu anul 1997 au fost privatizate câteva sute de întreprinderi de stat care aduceau venit considerabil statului, protecției sociale. La aceste întreprinderi munceau mii de cetățeni, care, mai apoi, au fost aruncați în brațele șomajului. De la începutul anului 1994, când s-a desfăşurat privatizarea în masă a celor mai nerentabile întreprinderi de stat, și până în prezent nu există niciun registru al privatizării, cel puțin nu este făcut public, la care ar avea acces toți cetățenii acestui stat. Privatizarea în masă a întreprinderilor de stat din anii 1994-1996 a avut ca scop să prostească și să deposedeze legal cetățenii de avere. Cetățenilor li s-a eliberat câte o țidulă (bon patrimonial), care conținea valoarea averii, astfel, ca și când, i-au făcut proprietari pe averea statului, care, practic, era distrusă și nu mai funcționa. Această țidulă mai apoi a fost furată, tot de către nomenclaturiști, care au emis aceste bonuri, prin fondurile de investiții, fondate tot de ei.

Cum funcţionează secretomania raiderului

Conform legislației în vigoare, toate tranzacțiile cu proprietatea publică trebuie în mod obligatoriu făcute publice. Însă, dacă încercăm să obținem informații reale despre privatizarea unor întreprinderi de stat, ne ciocnim cu bariere de ordin administrativ, economic, confidențial. Mecanismul de ascundere a informațiilor legate de privatizarea întreprinderilor de stat funcționează foarte bine încă din 1997, preluat de comuniști și continuat de către guvernarea democrată din 2009 încoace. Începând cu 2001 nu există niciun raport despre rezultatele privatizării întreprinderilor de stat.

Nu există nici registru public de privatizare a întreprinderilor de stat. Nu există nicio informație concretă despre privatizarea întreprinderilor de stat nici la o instituție sau serviciu de stat. În procesul de privatizare a întreprinderilor de stat au fost tot timpul implicate două structuri: Agenția Proprietății Publice (fostul minister al privatizării, mai apoi departament al privatizării) din cadrul Ministerului Economiei și Camera Înregistrării de Stat. Ultima are misiunea doar de a înregistra tranzacțiile efectuate cu averea statului. Însă APP este structura care organizează și efectuează tot procesul de privatizare a averii statului. Nici Ministerul Economiei și nici Agenția Proprietății Publice nu publică online niciun raport despre privatizarea întreprinderilor de stat. Pe site-ul APP ultima informație cu privire la desfăşurarea concursului comercial este datată cu 12 septembrie 2008.

Secretizarea și vinderea informaţiei publice

Astfel, ca accesul la aceste informații să fie legal îngreunat, Camera Înregistrării de Stat vinde toate informațiile despre schimbarea proprietarilor la întreprinderile de stat la tarife și prețuri cosmice. Costurile sunt de așa natură că îți trece orice poftă de a mai obține informații. Pentru obținerea informațiilor privind istoricul întreprinderilor de stat, adică privatizarea, schimbul fondatorilor, reorganizarea, restructurarea etc., fiecare trebuie să plătească. Conform tarifelor stabilitate de stat, pentru a obține informație mai relevantă despre o întreprindere de stat, trebuie de plătit cel puțin 280 de lei, iar dacă ai nevoie în regim de urgență, asta ar constitui aproximativ 2000 de lei. Dacă ai nevoie de efectuarea unei cercetări privind procesul de privatizare a mai multor întreprinderi de stat, atunci ţi-ar trebui aproximativ de la 75 de mii de lei în sus. Aceasta, presupun, nu este stabilit în zadar. Puțini dintre cetățenii Moldovei și-ar putea permite un așa lux. Dacă facem referință la cercetătorii

științifici, atunci, fără îndoială, niciunul dintre ei nu-și poate permite o astfel de cercetare. Dacă vorbim despre reprezentanții societății civile, atunci, fără discuții, informația nu poate fi obținută.

Repercusiuni publice

Acum despre repercusiunile acestor tarife stabilite intenționat de către guvernări în mod exagerat. Dacă analizăm cu atenție cercetările privind evoluția privatizărilor în Moldova, nu găsim nicio cercetare relevantă despre managementul privatizărilor, începând cu 1992. Mai mult, nu există nicio teză de doctor sau doctor habilitat cu tematica gestionării privatizărilor efectuate în masă și aparte. Presupun că politica tarifelor exagerate pentru accesul la informație a fost profanată complet și a avut ca scop ascunderea informațiilor de acaparare a averii de stat pe toată perioada de la obținerea independenței încoace. Această politică a continuat și după revolta din 7 aprilie 2009. După stabilirea guvernării deschise către valorile democratice europene, inclusiv transparența în procesele de administrare a țării, s-a constatat că aceasta a preluat

de la comuniști aceeași paradigmă. Într-un fel sau altul, ascunderea informației despre acapararea întreprinderilor de stat, de până la comuniști și în perioada guvernării lor, a servit pentru guvernarea democratică o lecție și o experiență pentru a fi imediat preluată de către actualii guvernanți. Aici parcă se face claritate deja, când ministrul Lazăr vorbește de vreo 3 ani despre schimbarea paradigmei, însă niciodată nu a explicat ce are în vedere. Astfel se demonstrează că oligarhii, care stau în prezent la putere, nu vor ca informațiile privind privatizarea să fie făcute publice, deoarece se poate de admis că ei înşişi sunt cei care pun mâna pe averea statului prin diferite surogate. P.S. Miracolul din jurul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău scoate la iveală fața adevărată a celor care se ocupă de acapararea averii statului și demonstrează cu lux de amănunte procesul de capitulare a poporului în fața oligarhilor. TOTUL PENTRU RAIDER, TOȚI ÎN SLUJBA RAIDERULUI... Gheorghe CONSTANDACHI Sursa: constandachi.eu

Despre întârzierea sistematică a procesului bugetar din Republica Moldova Procesul bugetar pentru anul 2012 este aproape de încheiere, însă aprobarea de către Parlament a Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2012 întârzie. Conform legislaţiei, „Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat se examinează şi se aprobă prin hotărâre de Parlament până la data de 15 iulie”. Raportul nu a fost aprobat până la moment, deşi legislaţia obligă autorităţile să o facă până pe 15 iulie. Totodată, această întârziere se observă sistematic, fapt ce denotă mai multe carenţe privind organizarea procesului bugetar în Republica Moldova. În continuare vom analiza pe scurt problema respectivă şi implicaţiile acesteia. Pe parcursul ultimilor cinci ani, rapoartele privind executarea bugetului de stat au fost aprobate şi publicate cu întârzieri majore. Deşi în acest an Guvernul a prezentat Parlamentului Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2012 pe 22 mai, cu câteva zile până la data limită (1 iunie), iar Raportul Curţii de Conturi a fost prezentat pe 18 iulie, doar cu câte-

va zile întârziere, aprobarea de către Parlament a Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2012 întârzie. Totuşi, în anul curent Ministerul Finanţelor depune mai multe eforturi în vederea respectării calendarului bugetar. Astfel, se prevedea ca versiunea preliminară a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2014 să fie finalizată până la

sfârşitul lunii august 2013. Publicarea la timp şi conform legislaţiei în vigoare a documentului pentru consultare cu publicul ar constitui un progres faţă de anul precedent, atunci când proiectul Legii bugetului de stat a fost aprobat abia pe 25 noiembrie 2012, cu întârziere de aproape două luni. Mai mult decât atât, acesta nu a fost consultat cu publicul, ceea ce contravine celor mai bune practici internaţionale în domeniul procesului bugetar şi contribuie la utilizarea resurselor bugetare contrar interesului public. Rămâne de văzut dacă această practică vicioasă se va păstra şi în anul curent. Însă dacă Guvernul va decide să implice mai activ cetăţenii în procesul bugetar, ar trebui să se mobilizeze cât mai rapid, deoarece, conform legislaţiei, consultările ar trebui să înceapă cel târziu pe 10 septembrie 2013. Un alt document bugetar important pentru planificarea strategică, şi anume Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2014-2015, trebuia să fie finalizat la 10 aprilie 2013, conform legislaţiei în vigoare. Aşadar, în prima etapă a ciclului bugetar, Cadrul Bugetar pentru Termen Mediu pentru anii 2014-2016 întârzie substanţial. Este evident că procesul de elaborare a CBTM a întârzi-

at din cauza instabilităţii politice din primele luni ale acestui an. Cu toate acestea, se repetă problema de anul trecut, atunci când CBTM pentru 2013-2015 a fost elaborat, însă nu a fost aprobat. În concluzie, observăm că contrar prevederilor legislaţiei naţionale, dar şi bunelor practici internaţionale, autorităţile nu respectă întocmai calendarul bugetar, cele mai importante documente de planificare (legile bugetului de stat şi CBTM) fiind aprobate în mod sistematic cu întârziere. Mai mult decât atât, publicul nu participă în cadrul procesului bugetar, deşi Guvernul este obligat să antreneze cetăţenii în acest proces. Astfel, în acest an, părţile interesate au fost lipsite de oportunitatea de a participa la procesul de elaborare

a CBTM 2014-2016. Rămâne de văzut dacă această practică vicioasă se va transpune şi asupra elaborării proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2014. În cele din urmă, ignorarea opiniei societăţii civile în procesul definirii priorităţilor de politică bugetară nu este de bun augur pentru eficientizarea utilizării banilor publici şi respectarea interesului cetăţenilor. Mai multe detalii despre respectarea datelor limită pentru aprobarea şi publicarea documentelor aferente procesului bugetar pot fi găsite la modulul interactiv „Calendarul Bugetar” de pe http://www.BudgetStories.md/. Victoria VLAD Sursa: expert-grup.org


FLUX

6

Anchet=

6 SEPTEMBRIE 2013

Gazoductul Iaşi-Ungheni, un sat de-a lui Potiomkin Ştiţi ce înseamnă „satul lui Potiomkin”? E un sat care, de fapt, nu există. General-feldmareşalul rus Grigori Potiomkin era favoritul (asta însemnând şi amant) împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. El se ocupa de administrarea Crimeii, ce era de curând anexată la Imperiul Rus. Păi, iată, când peninsula a fost vizitată de Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman (Imperiul Habsburg), care în 1775 a obţinut Bucovina de la Imperiul Otoman, şi de regele Poloniei, Potiomkin a instalat pe traseul parcurs de aceştia nişte decoruri uriaşe, pe care erau desenate sate şi oraşe bine amenajate şi prospere, care, la depărtare, păreau o realitate, dar, de fapt, nu erau decât o ficţiune. Păi, iată, exact de Ziua Independenţei Republicii Moldova, pe 27 august 2013, în ţara noastră a fost inaugurat un sat de-a lui Potiomkin. Toată lumea a văzut cum la Ungheni, în cadrul unei ceremonii extrem de pompoase, au demarat lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni. La eveniment a participat premierul român Victor Ponta, premierul moldovean Iurie Leancă şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger. În acea zi, la Ungheni a fost improvizat un şantier întreg, a fost adusă tehnică specializată în instalarea ţevilor, escavatoare, aparate de sudat, ţevi enorme şi câte şi mai câte. Proaspătul şantier fremăta de muncitori, de persoane oficiale şi de alţi gură-cască.

Leancă visează cu ochii deschişi

Cei trei oficiali au ţinut discursuri bombastice. Spre exemplu, premierul Iurie Leancă a vorbit de parcă gazoductul era aproape gata şi deja se punea problema extinderii lui. „Odată cu darea în exploatare a gazoductului Ungheni-Iaşi, planificată pentru anul viitor, vom avea o cale adiţională de import a gaze-

În timpul ceremoniei

După ceremonie

lor naturale. Totodată, ne dorim să creăm condiţiile necesare pentru valorificarea capacităţilor depline ale conductei. Am demarat împreună cu partenerii din UE şi România pregătirile pentru următoarea etapă a proiectului, inclusiv extinderea gazoductului spre Chişinău”, a anunţat solemn premierul.

Comisarul scrutează viitorul

Şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a vorbit privind în viitor, de parcă gazoductul ar fi fost gata construit: „Integrarea Republicii Moldova la piaţa gazelor europene nu se opreşte aici. Cea de-a doua etapă înseamnă modernizarea infrastructurii şi prevede ca gazele europene să ajungă şi în capitala Republicii Moldova. Comisia Europeană este dispusă să sprijine financiar diverse proiecte de interconexiune dintre Republica Moldova şi România”.

Ponta, pus pe fapte

Premierul Victor Ponta a îndemnat la fapte concrete: „Vreau să cred că, anul viitor, atunci când primii locuitori de aici din zonă vor avea acces, în casele lor, la fabrici, la un gaz cu un preţ mai mic decât cel pe

care-l plătesc astăzi, acel moment va fi mai important decât o mie de vorbe despre România sau despre Uniunea Europeană”. După lansare, cei trei oficiali au dat startul lucrărilor de construcţie a Gazoductului Iaşi-Ungheni. Priviţi-i cum apasă butonul.

Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană – acelaşi festivism

Frumos, frumos. Numai laude şi aplauze. Doar că imediat după ce s-a terminat ceremonia, muncitorii au demontat ţevile care erau deja sudate, şi-au luat uneltele, tehnica militară, au astupat şanţul săpat în pripă în ajun şi au plecat. Întro încercare stângace de a explica cumva situaţia, primarul oraşului Ungheni, Iurie Toma, declara la un post de televiziune că „inaugurarea şantierului, care a avut loc de Ziua Independenţei, a fost simbolică”.

Adică a fost doar o farsă. O farsă de proporţii. Ca pe timpul lui Brejnev. Festivism, acum, cu Uniunea Europeană, ca şi cu Uniunea Sovietică. Şi exact ca în perioada comunistă, autorităţile se comportă de parcă ar trăi în altă lume. Vorbesc despre realităţi imaginare, pe care şi le-ar dori aievea, şi nu văd ce se întâmplă cu adevărat. Spre exemplu, după ce toată presa din România şi Republica Moldova a prezentat imagini video şi foto cu şantierul abandonat, cu tehnica evacuată peste noapte de acolo, premierul Victor Ponta spune că acestea toate sunt prostii. „Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul”, a declarat Ponta, la Constanţa.

Rogozin: „Luaţi seama să nu îngheţaţi la iarnă!”

Aflat într-o vizită de două zile în Republica Moldova, vicepremierul rus Dmitri Rogozin ne-a avertizat că am putea rămâne fără gaze după summitul de la Vilnius, când ar urma să fie parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. „Sper să nu îngheţaţi la iarnă!”, a declarat Rogozin, în bătaie de joc, în cadrul unui briefing, pe care demnitarul rus l-a ţinut după întrevederea cu premierul Iurie Leancă. Păi, evident că avem toate şansele să îngheţăm la iarnă dacă înţeleapta conducere a Republicii Moldova nu face nimic pentru a asigura nişte căi de alternativă de import a gazelor naturale. Poate doar nişte festivităţi. FLUX


7

Alarmant

6 SEPTEMBRIE 2013

FLUX

„Să plece americanii şi să vină Dumnezeu!”

Protest împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, Bârlad

Duminică, 1 septembrie 2013, în cadrul unei manifestaţii desfăşurate în Bârlad, circa 6000 de români din întreaga ţară au cerut interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist în România prin fracturare hidraulică, precum şi anularea proiectului RMGC. Acţiunea, care a durat aproximativ 2 ore, a fost organizată sub forma unui miting în Piaţa Sf. Ilie, în cadrul căruia participanţii la eveniment au cerut demiterea Guvernului Ponta şi au afişat bannere cu mesaje precum “Nu fracturării viitorului copiilor noştri”, “Ponta nu uita: România nu e a ta!”, “Toată lumea să strige tare: ţara nu e de vânzare!”, “Demisia!”, “Salvaţi Roşia Montana”, “Afară, afară cu Chevronu din ţară!”, “Go home,

Chevron!”, “CHEVR-OFF”, “Opriţi crima ecologică Chevron”, “Dacă vine aici Chevron/ şi se-apucă să foreze/ le vom da dureri în somn/ cum a fost pe metereze”, “Nu gazelor de şist/ vrem viaţă, nu moarte”, “Să plece americanii şi să vină Dumnezeu!”. În cadrul mitingului, expertul geolog Gabriel Milan Sava (GISCB – Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene) a declarat: “Aşa cum am mai spus-o, nu exploatarea în sine a gazelor din şist este problema noastră, ci metoda prin care această exploatare se doreşte a fi făcută. Metoda fracturării hidraulice utilizează un volum foarte mare de apă, circa 60000 de metri cubi la o sondă. Multiplicaţi această cifră cu numărul impresionant de sonde care vor fi puse în condiţiile descoperirii gazelor de şist şi vă daţi seama ce cantitate uriaşă de apă va fi folosită. Apa reprezintă cel mai important element al vieţii, dacă ea dispare, existenţa vieţii este pusă sub semnul întrebării. Am observat în ultima perioadă cinismul unor oameni de ştiinţă pre-

luat cu mare bucurie şi repeziciune de unii omenii politici care, referindu-se la faza actuală de EXPLORARE, spun că este inofensivă. Sfătuiesc pe toţi acei care susţin această stupidă afirmaţie să citească manuale de geologie de specialitate şi să informeze corect oamenii şi nu să îi dezinformeze aşa cum doresc ei. Marele nostru domnitor Ştefan cel Mare otrăvea apa şi pământul pentru a scăpa de invadatori…acum … CULMEA CINISMULUI, unii aşa-zişi români îi ajută pe străini să ne otrăvească apa şi pământul pentru a scăpa de NOI!”. Acest protest face parte dintr-un lung şir de acţiuni împotriva exploatării şi explorării gazelor de şist şi s-a dorit atragerea atenţiei publicului larg, a mass-media şi a factorilor politici asupra faptului că USL a ajuns la guvernare pe baza unui program electoral prin care se angaja că va vota o lege de interzicere a fracturării hidraulice în România, precum şi stoparea proiectului RMGC. Sursa: gazedesist.ro

Roşia Montană: 3500 de oameni în stradă la Cluj-Napoca Peste 3500 de oameni au ieşit în stradă la Cluj, în semn de protest faţă de promovarea proiectului de lege cu privire la exploatarea auriferă de la Roşia Montană. A fost oraşul cu cea mai mare mobilizare din întreaga ţară. Proteste similare au avut loc şi în Bucureşti, Braşov, Timişoara, Sibiu şi Iaşi.

CONSULTAŢII JURIDICE Radu Buşilă preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488 or. Chişinău, str. N. Iorga, 8 PE L E R I N A J E

PENTRU SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

Miile de protestatari s-au adunat în piaţa Unirii din Cluj, de unde au pornit în marş pe străzile centrale. Ei s-au oprit în faţa clădirii Prefecturii, apoi la sediile par- Roşia Montană: 3500 de oameni în stradă la Cluj-Napoca. tidelor din Cluj. Printre protestatari s-a aflat şi fostul director al MuzeLa protest a participat şi Oana Boc, soţia primarului ului de Istorie al Transilvaniei, Ioan Piso, vechi militant Emil Boc, dar şi Gheorghe Funar, acum preşedinte al PRM. împotriva proiectului de la Roşia Montană. Prin nişte fluturaşi, oamenii au fost îndemnaţi să se adreseze parlamentarilor din colegiile lor şi să-i întrebe cum vor vota atunci când proiectul aprobat de Guvern va ajunge în Parlament. Pe de altă parte, deputatul USL, Aurelia Cristea, a decis să-şi întrebe ea electoratul cum doreşte să voteze în Parlament, când va ajunge proiectul la sufragiu. Proteste precum cel din Cluj au avut loc în marile oraşe din România, însă niciunul nu a fost de aceeaşi anvergură. În ciuda faptului că multe dintre aceste mitinguri nu au fost autorizate, ele nu s-au soldat cu ciocniri cu autorităţile. Mobilizarea s-a vrut a fi şi una internaţională. La Viena, de exemplu, va avea loc un protest similar, în 6 septembrie, după obţinerea autorizaţiei de miting. Sursa: rfi.ro

MOLDOVA

Iaşul şi Cetatea Neamţ, Acasă la Ion Creangă / pentru copii (vârsta 7-12 ani) 14-15 septembrie 2013 (2 zile/1 nopţi)

Grup 18/7 pers Preţ 70/80 euro/pers Plecarea Sâmbătă, 14 septembrie, ora 7. Sosirea Duminică, ora 22. IAŞI: Catedrala Mitropoliei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandu Ioan Cuza, Grădina Botanică sau Grădina Publică "Anastasie Fătu" din Copou, Teiul şi Bustul lui Mihai Eminescu, Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău, Mormântul lui Ion Creangă din Cimitirul "Eternitate", Esplanada Domnitorilor. Târgu Neamţ: Măn.Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Crescătoria de zimbri "Dragoş Vodă", Humuleşti - acasă la Ion Creangă, Cetatea Neamţ, Munţii Carpaţi şi râul Moldova.  UCRAINA

UCRAINA

> Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov) 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup: 7/18 pers Preţ: 125/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 20 septembrie, ora 19. Sosirea: Luni, 23 septembrie, ora 22. Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau Mănăstiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor. Oraşe: Kiev, Cernigov.

M U N T E N I A, A R D E A L ş i M O L D O V A

Circuit ortodox în Munţii Carpaţi / Acasă la domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt 21–23 septembrie 2013 (3 zile/3 nopţi)

Grup 7/18 pers Preţ 110/100 eur/per Plecare Vineri, 20 septembrie, ora 19 Sosirea Luni, 23 septembrie, ora 22. Mănăstiri: Sinaia, Caraiman, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, Berivoi, Dejani, Şinca Veche, Bucium. Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Castele: Peleş şi Pelişor. Cetăţi: Râşnov şi Făgăraş a lui Mihai Viteazu. Oraşe: Braşov, Făgăraş, Sinaia, Bran, Poiana Braşov, Buşteni: Urcare cu telecabina în Munţii Bucegi (1600 m.alt), Urcare pe jos în Munţii Făgăraş, Izvorul părintelui Arsenie Boca, BRAŞOV: Biserica Sf. Nicolae, Muzeul Prima Şcoală Românească, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră, BORZEŞTI: Acasă la ŞTEFAN cel Mare şi Sfânt.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 office@emaus.md


CMYK

FLUX

8

Externe

6 SEPTEMBRIE 2013

Prăbuşirea unui gigant în numai patru ani. Nokia s-a predat de tot la Microsoft „Întrebarea este dacă din două companii slabe iese una puternică. Eu mă îndoiesc”

Microsoft va plăti 5,44 miliarde de euro cash pentru divizia de telefoane a Nokia. Tranzacţia era aşteptată, gigantul software american fiind singura alternativă pentru ca Nokia să nu se afunde şi mai mult. Sindicatele de la Nokia au fost de acord cu preluarea. De-a lungul a aproape 150 de ani, Nokia s-a transformat dintr-o fabrică de cauciucuri în cel mai mare producător de telefoane mobile. În numai patru ani de zile, simbolul economiei finlandeze s-a prăbuşit pentru simplul fapt că nu a văzut venind smartphone-ul. După doi ani de „logodnă”, în care un partener venea cu telefoanele şi celălalt cu software-ul, Nokia şi-a legat definitiv destinul de Microsoft, ambele companii făcând eforturi pentru a mai avea un cuvânt de zis pe piaţa ultracompetitivă a telefoniei mobile. Microsoft va plăti 5,44 miliarde de euro (7,2 miliarde de dolari), bani gheaţă, pe practic jumătate din afacerile Nokia, preluând, totodată, şi un portofoliu consistent de brevete de invenţie, scrie Bloomberg. Un număr de 32.000 de salariaţi ai Nokia vor fi transferaţi la Microsoft. CEO-ul Nokia însuşi, Stephen Elop, va reveni şi el la compania americană, după trei ani în Finlanda, pentru a conduce divizia de telefonie mobilă. Elop a fost în trecut directorul diviziei de software de afaceri a Microsoft, iar acum este văzut ca un potenţial succesor al lui Steve Ballmer. Actualul şef al Microsoft, care deţine postul din anul 2000, a spus recent că se va retrage în cel mult 12 luni. „Este un pas îndrăzneţ către viitor – o mutare win-win pentru angajaţi, acţionari şi consumatori ai ambelor companii”, a declarat Ballmer. El a descris achiziţia Nokia ca un eveniment-cheie în transformarea companiei dintr-un producător de software într-un furnizor de dispozitive şi servicii. Risto Siilasmaa, şeful boardului Nokia şi CEO interimar, a spus că negocierile cu Microsoft au început în ianuarie-februarie, iar în final opţiunea vânzării a fost aleasă deoarece reprezenta cea mai bună soluţie pentru companie şi acţionari. El a negat că Elop, care a plecat de la Microsoft în 2010 pentru a prelua conducerea Nokia, ar fi fost o „cârtiţă“ trimisă pentru a pregăti terenul, potrivit Financial Times. Pentru Microsoft, preluarea Nokia va reprezenta un pariu substanţial pe hardware, într-un moment când scăderea vânzărilor de PC-uri îi ameninţă cererea pentru sistemul de operare Windows.

Ultimul pionier a ieşit din peisaj

Astfel, compania americană va deveni ultimul dezvoltator de sisteme de operare pentru smartphone-uri care îşi face intrarea în producţie. Apple îşi asamblează propriile telefoane, pe care le echipează cu sistemul iOS. Google a dobândit propria serie de telefoane pentru sistemul propriu de operare, Android, anul trecut, prin preluarea Motorola Mobility. Odată cu finalizarea tranzacţiei, care necesită aprobarea acţionarilor, ultimul dintre pionierii industriei de telefonie mobilă, respectiv Motorola, Nokia şi Ericsson, se va despărţi de domeniul în care s-a consacrat. Ericsson a produs telefoane în parteneriat cu Sony timp de un deceniu, dar a renunţat la această afacere tot anul trecut. Conducerea producătorului canadian BlackBerry, altă dată preferatul mediului de business, ia acum în calcul vânzarea companiei.

Cu ce rămâne Nokia

Acordul cu Microsoft prevede şi că Nokia va ceda timp de 10 ani licenţele pentru invenţiile asociate telefoanelor mobile, în schimbul sumei de 1,65 miliarde de euro. După vânzarea diviziei de telefoane, Nokia va rămâne cu 56.000 de angajaţi şi se va concentra pe activităţile din domeniul echipamentelor pentru reţele de telecomunicaţii, derulate până recent în parteneriat cu nemţii de la Siemens. Nokia a preluat anul acesta participaţia Siemens la compania mixtă, pe care a redenumit-o Nokia Solutions and Networks. Cei mai mari concurenţi pe acest segment sunt tot foşti sau actuali producători de telefoane, respectiv Ericsson, Alcatel-Lucent, Huawei şi ZTE. Oficialii companiei Nokia au anunţat şi că vor păstra divizia de servicii de navigaţie, numită HERE, cât şi cea de dezvoltare de tehnologii.

De la hârtie la cabluri şi la cele mai vândute electronice

Compania Nokia a fost înfiinţată în 1871, preluând denumirea râului Nokianvirta, şi a parcurs peste 100 de ani ca producător de hârtie, cauciucuri, cizme de cauciuc şi cabluri. Nokia a produs în anul 1987 primul telefon mobil, denumit Mobira Cityman. Telefonul a fost poreclit mai târziu „Gorba“, după apariţia unei fotografii în care fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov folosea terminalul finlandez. Dispozitivul avea o greutate de 800 de grame şi un preţ de 24.000 de mărci finlandeze, echivalentul curent a 4.650 de euro. În 1992, Nokia a vândut afacerile care nu aveau legătură cu telefonia mobilă şi a lansat primul telefon GSM. Cel mai mare succes al companiei a fost Nokia 1100, lansat în 2003, care s-a vândut în 250 de milioane de unităţi şi este până în ziua de azi cel mai de succes produs electronic de consum la nivel mondial.

Nokia în secolul XXI: cotă de piaţă în scădere şi mutarea producţiei în Asia

Nokia a fost lider pe piaţa mondială a telefoanelor mobile de la sfârşitul anilor ‘90 până în 2012, când a fost detronată de Samsung după mai mulţi ani de declin, începând de la apariţia iPhone, în 2007. Capitalizarea de piaţă a Nokia a atins nivelul record în 2008, la 250 de miliarde de dolari, dar a scăzut cu peste 90% în ultimii cinci ani, declin reflectat şi de preţul agreat în tranzacţia cu Microsoft. Directorul general al Nokia, Stephen Elop, numit în 2010 cu misiunea de a revigora afacerile companiei în domeniul smartphone, a luat o serie de decizii controversate în Finlanda, care au prefigurat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft. Anterior, Elop a fost vicepreşedinte la Microsoft pentru divizia business, fiind responsabil de pachetul de software Office. După preluarea conducerii Nokia, executivul de naţionalitate canadiană a renunţat la sistemele de operare utilizate de grupul finlandez, adoptând platforma Windows Phone dezvoltată de Microsoft printr-un parteneriat strâns între cele două companii, marii întârziaţi ai revoluţiei mobile. Deşi asocierea a impus platforma Microsoft ca al treilea jucător pe piaţa smartphone, Windows Phone depăşind în acest an BlackBerry – un alt lider decăzut – mica victorie este una amară având în vedere că Apple şi Google controlează 90% din sector, iar creşterea tot mai timidă a pieţei pare să fie de partea producătorilor chinezi de terminale low-cost. Sistemul de operare Windows Phone a ajuns la o cotă de piaţă de 3,7% în trimestrul al doilea, cu 8,7 milioane de smartphone-uri comercializa-

te – aproape dublu faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut – marea majoritate produse de Nokia. După instalarea la Nokia în 2010, Elop a anunţat peste 20.000 de concedieri şi a închis toate unităţile de producţie din Europa, transferând activităţile în locaţii care oferă costuri mai mici, precum India şi China. Parte a programului de restructurare, Nokia a anunţat în luna septembrie a anului 2011 închiderea fabricii din România, din Cluj, şi concedierea a 2.200 de angajaţi. Grupul finlandez începuse producţia la Jucu, Cluj, în februarie 2008, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 de milioane de euro. Elop a demisionat din funcţia de CEO al Nokia odată cu anunţarea tranzacţiei şi va reveni la Microsoft, unde va conduce divizia de produse electronice şi servicii conexe. Pe lângă smartphone-uri, divizia va produce consola de jocuri video Xbox şi tabletele Surface. Canadianul este, totodată, unul dintre principalii candidaţi la funcţia de CEO al Microsoft.

Investitorii se bucură, analiştii spun că Nokia şi Microsoft au prins ultimul tren

Anunţul tranzacţiei a fost primit cu entuziasm de investitori, acţiunile Nokia crescând cu 45% în deschiderea bursei de la Helsinki, cea mai bună evoluţie din 1991. Analiştii au salutat, de asemenea, decizia Microsoft de a intra în activitatea de producţie a telefoanelor, apreciind sinergia dintre experienţa în software a companiei americane şi cea în hardware a finlandezilor. Ian Fogg, analist la firma IHS Electronics & Media, a declarat pentru BBC că strategia Microsoft este una cu riscuri mari, dar oferă şi po-

sibilitatea unei recompense mari. „Noua companie are un drum lung în faţă pentru a aduce Windows Phone într-o poziţie de concurent viabil pentru Android şi iPhone”, a spus el. În al doilea trimestru din 2013, Nokia a livrat 7,4 milioane de telefoane cu Windows, în timp ce Apple a vândut 31,2 milioane de iPhoneuri, iar numărul de unităţi vândute cu sistemul Android a fost de 185 de milioane. De aceeaşi părere a fost şi Ben Wood, analist-şef la CCS Insight. „Cum telefoanele mobile sunt platformele cu cea mai rapidă creştere, considerăm mutarea un pariu curajos, dar întru totul necesar, al Microsoft. Segmentul telefoanelor mobile trebuie să fie de bază pentru businessul Microsoft pe viitor”. Alţi analişti au considerat însă că ambele companii s-au trezit prea târziu pentru a mai putea concura cu ceilalţi jucători de pe piaţa telefoanelor. „Întrebarea este dacă din două companii slabe iese una puternică. Eu mă îndoiesc”, apreciază Paul Budde, consultant în telecomunicaţii, citat de Bloomberg. „Atât Nokia, cât şi Microsoft au ratat trenul smartphone-urilor şi este extrem de dificil să vină din urmă acum”. În Finlanda, vestea a lovit dur chiar şi în investitorii care o vedeau ca pe o ultimă speranţă pentru Nokia, cândva cel mai mare angajator din ţară şi un mare contribuitor la PIB. „Sunt ambivalent, pentru că sunt finlandez. Ca finlandez, nu pot agrea această înţelegere. Pune punct unui capitol din povestea Nokia”, a declarat Juha Varis, manager de portofoliu la Danske Capital, un fond care deţine şi acţiuni la Nokia. „Pe de altă parte, poate a fost ultima ocazie să mai vândă ceva”, a adăugat el, citat de Thomson Reuters. Sursa: sf.ro


CMYK

Externe

6 SEPTEMBRIE 2013

9

FLUX

Turism morbid. Locul în care a fost împuşcat Nicolae Ceauşescu – inclus în circuitul turistic Execuţia lui Ceauşescu este subiect de muzeu. Unitatea militară unde şi-a găsit sfârşitul cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost transformată în muzeu. Toate încăperile au fost amenajate în aşa fel încât să arate exact la fel ca în decembrie 1989. Inaugurarea a avut loc la Târgovişte. Unitatea militară unde au fost judecaţi şi executaţi Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost transformată în muzeu şi a fost deschisă marţi, 3 septembrie. Pentru acest eveniment s-au făcut amenajări, după ce clădirea a stat nefolosită timp de aproximativ 15 ani. Au fost revopsite interioarele clădirii, cu aceleaşi culori care erau în 1989, a fost adus mobilierul din acea perioadă. De asemenea, vizitatorii pot vedea paturile unde au dormit soţii Ceauşescu înainte de execuţie. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Ioan Marinescu, a spus că se fac demersuri la Ministerul Apărării pentru a fi adus şi expus TAB-ul cu care au fost aduşi soţii Ceauşescu la unitatea militară de la Târgovişte. În cazul în care nu se

va putea aduce chiar acel TAB, va fi adus unul de acelaşi tip. Potrivit Agerpres, autorităţile judeţene spun că au solicitări din străinătate ale unor grupuri de turişti care vor să viziteze locul unde au fost împuşcaţi soţii Ceauşescu. Preţul biletului pentru vizitarea acestui punct muzeal este de şapte lei. Zidul unde au fost împuşcaţi în 1989 soţii Ceauşescu, la unitatea militară din Târgovişte, a fost tencuit în primii ani de după Revoluţie, astfel că nu se mai regăsesc urmele de gloanţe, iar acum reprezentanţii Complexului Muzeal Curtea Domnească din Târgovişte caută o metodă de restaurare. Până recent puţine persoane ştiau că acest zid a fost tencuit. Asta pentru că după Revoluţie unitatea militară a mai funcţionat câţiva ani, apoi clădirile şi curtea unităţii au stat părăsite, însă erau în aceeaşi curte cu o unitate de jandarmi, zona era păzită, iar accesul interzis. „Într-adevăr, zidul unde s-a pus în practică sentinţa completului de judecată în 25 decembrie 1989 a suferit nişte modificări în timp, în sensul că, la un moment dat, nu ştiu exact perioada sau cine, s-a tencuit acel zid şi, de asemenea, imediat după anul 1990, 1991, dacă nu mă înşel, la Târgovişte s-a filmat o parte din peli-

cula „Revoluţia, punctul zero”, avându-l ca regizor pe Sergiu Nicolaescu, şi atunci, în momentul filmărilor, intervenindu-se asupra zidului, în anumite zone fiind introduse capse care au explodat pentru a se da veridicitate momentului execuţiei’’, a declarat directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească Târgovişte, Ovidiu Cârstina. Acesta a precizat că, la momentul când s-a filmat pelicula regizată de Sergiu Nicolaescu, zidul era deja tencuit. ”În momentul de faţă nu am luat o decizie foarte clară, să vedem cum reuşim să dăm acea tencuială jos. Cel mai probabil se vor ocupa de acest lucru restauratorii din cadrul muzeului, pentru a îndepărta acel strat de tencuială astfel încât să ajungem la suprafaţa din 1989”, a mai spus directorul Complexului Muzeal. Întrebat despre o posibilă variantă ca să se tragă o rafală în zid, cu arme de acelaşi tip cu care s-a tras în 1989, Cârstina spune că este puţin probabil să se întâmple aşa. ”Nu am avut astfel de discuţii. Au venit colegi de-ai mei cu astfel de idei, dar nu ştiu dacă se poate pune în practică aşa ceva”, a precizat Cârstina. Acum câteva săptămâni, jurnalişti de la agenţia France Presse au prezentat un reportaj despre circuitul turistic bazat pe viaţa şi moartea fostului dictator. Ei au menţionat şi faptul că, pentru prima dată după mai bine de 20 de ani, unitatea militară în care a fost încarcerat şi unde şi-au pierdut viaţa Nicolae şi Elena Ceauşescu va putea fi vizitată, autorităţile decizând să o transforme în muzeu. Potrivit digi24.ro, turistul francez e îndemnat, dacă vine în România, să treacă și pe la Târgoviște – locul în care a fost împușcat Nicolae Ceausescu. Fostul dictator este prezentat drept o atracţie turistică. După ce casa natală şi vilele în care a locuit au fost deschise publicului, acum

Grecia a LEGALIZAT vânzarea alimentelor EXPIRATE Pe rafturile magazinelor din Grecia se pot vedea, începând de luni, 2 septembrie, alimente cu termenul de valabilitate depăşit, după intrarea în vigoare a unei noi reglementări ce permite astfel de practici, scrie cotidianul spaniol El Pais, potrivit Agerpres. Măsura a fost luată în contextul crizei economice, pentru diminuarea cantităţii de alimente pe care magazinele sunt nevoite să le arunce după ce au expirat şi pentru a ieftini unele produse. Dar ea a stârnit o serioasă polemică în Grecia şi secretarul de stat pentru consum, Yorgos Stergiou, a fost nevoit să iasă în întâmpinarea criticilor, susţinând că nu există vreun risc pentru sănătatea publică. Odată cu noua reglementare, magazinele au posibilitatea să comercializeze produse alimentare neperisabile la preţuri mai mici, dar fără să aibă pe etichetă data expirării, ci doar inscripţia „a se consuma de preferinţă înainte de...”. Vânzarea acestor alimente se poate face numai în comerţul cu amănuntul şi este interzisă în baruri şi restaurante. În cazul produselor perisabile, data expirării continuă să fie obligatorie.

curioşii pot vedea locul în care a fost executat cuplul Ceauşescu, scriu jurnaliştii străini. „Nu ne propunem să formăm opinii sau să stârnim polemici istorice sau politice. Din punctul acesta de vedere, expoziţia va fi axată pe momentul 25 decembrie”, spunea Ovidiu Cârstina, directorul Muzeului de Istorie Târgovişte. Vizitatorii vor putea vedea dormitorul în care au stat cei doi, încăperea în care a avut loc procesul şi curtea unde au fost executaţi. Reprezentanţii muzeului nu încearcă să interpreteze sau să lămurească evenimentele din decembrie 1989, ci doar să prezinte faptele petrecute acolo, spuneau jurnaliştii de la APF. Scopul principal este atragerea turiştilor, în special a celor străini. „România are nevoie disperată de turişti străini. Şi pentru asta trebuie să apelăm la mituri, legende şi la istorie. Mitul lui Dracula, de exemplu, care este cunoscut în întreaga lume, şi mitul sau realitatea legată de Nicolae Ceauşescu”, afirmă Traian Bădulescu, consultant în turism. Reporterul AFP a vizitat şi casa din Scorniceşti a dictatorului şi a stat de vorbă cu Emil Bărbulescu, nepotul lui Nicolae Ceauşescu. „Sunt de acord să transformăm istoria într-o curiozitate pentru a câştiga bani. Sunt de acord cu adevărul

istoric reflectat de documente, nu de legende”, spune nepotul dictatorului. Emil Bărbulescu are şi acum cheile casei din Scorniceşti, unde a crescut Ceauşescu şi nu ezită să fie ghid, când turiştii solicită să vadă casa natală a dictatorului, conchid jurnaliştii de la AFP. Pe de altă parte, ziare.com nota acum aproximativ o lună că mulţi dintre cititorii de pe Facebook ai ziarului francez Le Figaro au reacţionat dur la informaţia că unitatea militară din Târgovişte în care a fost executat Nicolae Ceauşescu va deveni muzeu. Ei au calificat ideea ca oamenii să viziteze zidul execuţiei drept „turism morbid”, „turism negru” şi „muzeu de prost gust”. „Nostalgicii dictaturii... Acolo este vorba de un dictator cu mult sânge pe mâini. E ca şi cum casa unui asasin ar fi devenit un loc de reculegere. Asta este un turism morbid”, a scris pe Facebook unul din cititorii Le Figaro. Târgovişte va fi parte dintr-un proiect pentru un circuit turistic numit Drumul roşu, iniţiat în 2011 de guvernul român, care va uni locuri importante pentru istoria comunismului şi a dictaturii. FLUX, după rtv.net, digi24.ro şi ziare.com

CRIZA DIN SIRIA

Vladimir Putin: Rusia este pregătită să acţioneze Rusia a suspendat livrarea de rachete solaer Siriei

Potrivit guvernului grec, decizia nu contravine în mod necesar normelor comunitare, elaborate în anul 2000, întrucât acestea fac distincţia între data expirării unui aliment şi consumul preferabil înaintea unei anumite date, prevedere ce ar urma să fie menţinută în noua directivă europeană privind etichetarea alimentelor, ce va intra în vigoare la sfârşitul anului viitor.

Rusia este pregătită să acţioneze „hotărât”, chiar să susţină o acţiune armată în Siria, dacă occidentalii prezintă la ONU „dovezi convingătoare” privind folosirea armelor chimice de către puterea siriană, a declarat miercuri, 4 septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin. „Dacă există informaţii potrivit cărora au fost folosite arme chimice, şi folosite de armata regimului, atunci aceste dovezi trebuie să fie prezentate Consiliului de Securitate al ONU (...). Şi ele trebuie să fie convingătoare”, a declarat Putin într-un interviu acordat Pervâi Kanal. „După aceea noi vom fi pregătiţi să acţionăm cât se poate de hotărât şi de serios”, a adăugat el, răspunzându-i jurnalistului că „nu exclude” susţinerea unei acţiuni armate occidentale.

Sursa: jurnalul.ro

Sursa: mediafax.ro


FLUX

10

Cultur=

6 SEPTEMBRIE 2013

CEL MAI MARE TEZAUR MONETAR DIN ARGINT DESCOPERIT ÎN ROMÂNIA

Peste 50 de kilograme de monede otomane din secolul XV Un localnic din comuna Goleşti, judeţul Vâlcea, a descoperit un tezaur de peste 50 de kilograme de monede de argint otomane, de la începutul secolului al XVlea, şi a înştiinţat autorităţile competente, a anunţat ministrul Culturii din România, Daniel Barbu.

«Ieri (marți, 3 septembrie), în Goleşti, Vâlcea, un cetăţean a descoperit un tezaur de peste 50 de kilograme de monede otomane de la începutul secolului al XV-lea şi a anunţat imediat autorităţile culturale şi suntem în proces de recuperare a acestui tezaur», a anunţat Daniel Barbu, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), acesta este cel mai mare tezaur monetar din argint descoperit şi recuperat de pe teritoriul României şi ajuns într-o colecţie publică. Potrivit MNIR, este vorba de un tezaur monetar din argint alcătuit din aspri otomani emişi în prima jumătate a secolului al XV-lea. Tezaurul a fost descoperit întâmplător duminică, în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, şi cântăreşte 54,7 kilograme. Persoana care a făcut descoperirea a anunţat luni dimineaţă Muzeul Naţional de Istorie a României, care s-a sesizat şi a trimis o echipă de specialişti pentru a cerceta contextul descoperirii şi pentru a prelua tezaurul. Acesta se află în acest moment în custodia muzeului, care se ocupă de identificarea, analizarea pieselor numismatice, precum şi de inventarierea acestora. Asprul este o monedă din argint turcească, ce a circulat în Ţările Române începând cu secolul al XV-lea până la începutul secolul al XIX-lea.

EVENIMENT

Astăzi demarează Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet «Maria Bieşu» La Chișinău demarează astăzi a 21-a ediţie a Festivalului Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet «Maria Bieşu», care durează până la 15 septembrie și la care participă valoroşi interpreţi şi colective din Austria, Canada, Germania, România, Rusia, Spania, Tatarstan şi Ucraina. Pentru a doua oară, evenimentul se va desfășura în absenţa celei care a iniţiat festivalul - regretata Maria Bieşu. Şi tot pentru a doua oară va avea loc concursul internaţional de interpretare «Maria Bieşu», la care au fost selectați 36 de tineri interpreţi din mai multe ţări. Luând în considerare faptul că în întreg spațiul liric mondial, 2013 este declarat Anul Verdi, festivalul „Maria Bieșu” va demara cu opera „Aida» de Verdi. Pe 7 septembrie va fi prezentat spectacolul „Don Quijote” de Ludwig Minkus, iar în ziua următoare, Teatrul Muzical de Cameră “Boris Pokrovski” din Moscova va prezenta opera comică „Die Drei Pintos” de Carl Maria von Weber - G. Mahler. Pe 10 septembrie, Teatrul Academic de Stat de Operă şi Balet „A. Solovyanenko” din Doneţk va prezenta un spectacol de balet în trei părţi: „Romeo şi Julieta”, „Francisco de Remini” şi „Divertisment coregrafic”. Pe 13 septembrie va avea loc spectacolul franco-german de teatru-dans în trei părţi: Sehnsucht, Im Abendrot şi Epilog, iar pe 14 septembrie, publicul va putea urmări spectacolul jubiliar dedicat tenorului Mihail Munteanu, artist al poporului. Festivalul va culmina la Palatul Naţional «Nicolae Sulac» cu un concert de gală al oaspeţilor şi laureaţilor concursului «Maria Bieşu». Pentru prima dată la Festivalul Internaţional al Vedetelor de Operă şi Balet «M. Bieşu» se va juca un spectacol în aer liber. Un anunţ în acest sens a făcut Valeria Şeican, directorul Operei Naţionale, în cadrul conferinței de presă. Spectacolul se va da în scuarul Teatrului de Operă şi Balet „M. Bieşu”, este vorba de opera «Aida» de G. Verdi.

SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE ŞI-A DESEMNAT LAUREAŢII

Cartea Anului a fost declarată „Cronica Basarabiei 1918-1944 – mărturii din presa timpului şi imagini de epocă” Săptămâna curentă, la Chişinău şi-a încheiat lucrările cea de-a XXII-a ediție a Salonul Internaţional de Carte, care s-a desfăşurat în perioada 31 august-3 septembrie sub egida ministerelor Culturii, Educaţiei, Tineretului şi Sportului, a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM) şi a uniunilor de creaţie. Recenta ediţie a salonului a găzduit aproximativ șase mii de titluri de carte, producţie realizată în peste 300 de edituri din 20 de ţări. Pentru prima dată au fost prezentate cărţi din Tadjikistan şi Elveţia. De asemenea, Salonul de carte a beneficiat și de un vast program cultural. Au avut loc peste 150 de lansări de carte. În cadrul Salonului au avut loc şi alte acţiuni de anvergură: seara de creaţie a distinsului cântăreţ de operă Mihai Munteanu; o conferinţă memorabilă a lui Ivo Ivanovici, preşedintele Asociaţiei Internaţionale „Noua acropolă”; conferinţa scriitorului şi directorului Bibliotecii judeţene „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Dan Doboş, despre situaţia literaturii române actuale; expoziţia-eveniment „Povara bunătăţii noastre”, consacrată aniversării a 85 de ani

de la naşterea lui Ion Druţă şi sesiunea de comunicări ştiinţifice „Creaţia lui Ion Druţă, între tradiţie şi modernitate”. Întrucât Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost consacrat Anului Spiridon Vangheli, în cadrul Salonului a fost organizat atelierul de creaţie „Spiridon Vangheli ilustrat”, care a reunit pictori ce au prezentat realizarea grafică a creaţiei marelui scriitor. În acelaşi timp, pentru prima dată, pe durata Salonului şi Festivalului a

fost organizată campania „Cartea – dar de nepreţuit”, în vederea colectării de cărţi pentru bibliotecile publice din spaţiul rural. Salonul a culminat cu înmânarea testimoniilor de laureat scriitorilor care au intrat în topul celor 10 cărţi ale anului 2012 şi Gala laureaţilor Salonului Internaţional de Carte-2013. Marele Premiu Coresi a revenit în acest an Institutului de Studii Enciclopedice al AŞM pentru cartea „Mănăstiri şi schituri din Republica Moldova” de acad. Andrei Eşanu. Titlul „Editura Anului” a fost conferit Editurii „Tracus Arte” din Bucureşti, iar Cartea Anului a fost declarată „Cronica Basarabiei 1918-1944 – mărturii din presa timpului şi imagini de epocă", alcătuitori - Vlad Darie şi Mihai Potârniche. Premii din partea juriului, a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, dar şi a ministerelor Culturii, Educaţiei, Tineretului şi Sportului au revenit mai mulţi autori. Evidențiem aici și cărțile lui Leo Butnaru, «În ambuteiaj & Partiţiuni Nabokov» şi «Lista basarabeană. Copil la ruşi», care s-au învrednicit: prima - de testimoniul uneia dintre cele mai citite cărţi în anii 2012-2013 și a doua - de Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, care a mai acordat cinci premii: pentru proză, poezie, critică literară, eseu şi pentru debut.

«Am decis să prezentăm această piesă în aer liber, pentru a aduce tradiţia la modernitate», a menţionat Şeican. Regizorul spectacolului, Mihai Timofti, a subliniat că în «Aida» vor fi antrenaţi circa 250 de persoane. Printre aceştia sunt actori ai Operei Naţionale, orchestra, două coruri, dirijorul Friedrich Pfeiffer din Austria, dar şi câţiva carabinieri moldoveni, care vor interpreta roluri de ostaşi ai armatei egiptene. În perioada 9-15 septembrie va avea loc ediţia a doua a Concursului Internaţional „Maria Bieşu”. Competiţia se va desfăşura la Sala cu Orgă, Filarmonica Naţională „S. Lunchevici” şi Palatul Naţional «N. Sulac». Pentru organizarea evenimentului, Guvernul a alocat peste 2 milioane de lei. Preţul biletelor pentru spectacolele din cadrul festivalului variază între 50 şi 300 de lei.

INIŢIATIVĂ Un monument dedicat Limbii Române, în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei În cadrul celei de-a II-a ediţii a Congresului Eminescologilor, care s-a desfășurat în perioada 3-4 septembrie, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academicianul Gheorghe Duca, a lansat iniţiativa de a inaugura un monument dedicat Limbii Române.

Academicianul Gheorghe Duca a mai menționat că amplasarea monumentului în scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei este justificată prin faptul că la şedinţa lărgită a Prezidiului AŞM din 9 septembrie 1994 şi Adunării Generale Anuale a AŞM din 28 februarie 1996 a fost adoptată o declaraţie prin care a fost confirmată opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi, potrivit căreia limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română. Iniţiativa a fost susţinută plenar de participanţii congresişti, Academia de Ştiințe a Moldovei asumându-şi sarcina de a o realiza. Monumentul ar putea fi inaugurat chiar anul viitor, de Ziua Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea Română”.


11

Cultur=

6 SEPTEMBRIE 2013

Leo BUTNARU

LUME SUFOCATĂ DE LIPSA DE EDUCAŢIE… (Pagini de jurnal)

10.XI.1991 Acasă la Negureni, cu muşchii mei neobişnuiţi în ultima vreme cu supraeforturi, dobor La Ghiol vreo trei arţari, îi fac buşteni şi-i aduc spre ogradă, de foc pentru tata. Astăzi, resimt durerea şi oboseala de mădulare, însă nu chiar cum presupuneam: se vede că vigoare mi-e între tinereţe şi vârsta următoare… O accidentală, dar amicală întâlnire cu Tudor Cernencu în renumitul, pentru Ciocana, autobuz nr. 29. Vine de la vila sa de vacanţă, insistă să trec pe la el, unde golim vreo trei sticle de şampanie, semn că vechiul meu coleg de universitate lucrează în subsolurile de la Cricova. Are două fete foarte simpatice şi o soţie ospitalieră care, din solidaritate feminină, îi trimite o şampanie roze şi Zinoviei. Evenimentul sufletesc din ultimele zile – lectura numărului de „Ateneu” dedicat ultimelor zile ale lui Marin Preda. La Bacău am avut să-l cunosc pe fratele prozatorului, Alexandru, zis şi Sae, care mi-a dăruit două romane ale fiului său, Sorin Preda.

12.XI.1991 Vestea că am fost primiţi în PEN-Clubul Internaţional ne parvine din Armenia, de la Ghevorg Emin, care ne expediază o telegramă. Probabil, prietenul nostru de lângă Ararat a participat la şedinţa din noiembrie a acestei prestigioase organizaţii şi s-a grăbit să ne bucure. De la Galaţi sosesc Ion Chiric şi Radu Mihăiescu. Al. Condeescu l-a recomandat pe Vasile Vasilache ca autor ce ar putea să-şi publice proza la editura dunăreană „Porto-Franco”. Seara, cu sus-numiţii şi cu M. Cimpoi, suntem invitaţi la o agapă de către „pretendent”, acasă. Aici bătrânul face pe umilul, mărturisindu-ne că a vândut automobilul „cerşit”, zice, de la US, lucru de care noi ştiam de mult. Păcat că spiritul târguielilor/tânguielilor de tot soiul s-a abătut şi asupra celor care ar trebui să se preocupe doar de înţelepciune… Timpurile, grelele?...

14.XI.1991 Ieri, o vizită la Casa de creaţie. Adunat colectivul, anunţată eliberarea din post a directorului Pleşca. Mergem la Râşca şi Işnovăţ să facem cunoştinţă cu un posibil gospodar al Casei. Primarul Dumitru Goncear îl prezintă pe Leonid Gagiu. Istorii, istorii… Dar pare a fi om cumsecade. Cimpoi şi cu Scobioală s-au cam reţinut pe lângă… oala cu vin, astfel că nu am reuşit să ne întâlnim cu dl Cobasnean, actualul şef al taberei pentru copii, care ar intenţiona, la o adică, să vină director la Casa de creaţie, unde e în floare nepăsarea, corupţia, cumetrismul etc. Ca preşedinte, Cimpoi ar trebui să fie mai responsabil. Lectură curentă – „Epistolarul”, îngrijit de Gabriel Liiceanu, de unde extrag următoarele (căci mai sus vorbeam de înţelepciune): „Nu uita că deceniul de aur al creatorului în cultura umanistă se desfăşoară între 60 şi 70 de ani”, zicea Constantin Noica, generalizând un optimism… pesimist, cred. Andrei Pleşu: „Cultura e mai curând un

mod onorabil de a suporta absenţa iubirii sau crizele ei”. Ceea ce ne lipseşte multora dintre cei care s-ar dori nobili, fără a se trage din viţa respectivă, Andrei Pleşu vede la Alexandru Paleologu: „…într-o lume sufocată de o lipsă de educaţie, în cel mai bun caz pitorească, conu’ Alecu repune în drepturi cultul ceremoniei: ne învaţă cum se preţuieşte un amic şi cum se salută un potrivnic, cum se aruncă mănuşa şi cum se ridică mănuşa, cum se înjură cu amenitate, cum se tace, cum se riscă fără bravadă, cum se ţine o făgăduinţă, cum se obţine galanteria fără vulgaritate, cum se zâmbeşte interlocutorului când e idiot, cum se primeşte o înfrângere, cum se trece sub tăcere o victorie, cum se stă la masă, cum se suportă canicula fără transpiraţie, cum se păstrează – în praful verii – albul cămăşii şi câte şi mai câte asemenea delicatese anexe, dar esenţiale, care, fără a ţine loc de conţinut, pot da omului şi unei epoci întregi măcar aparenţa, dacă nu substanţa însăşi a stilului”. Portret excepţional, bravo Pleşu. Cam cu ora 8 în cap, îmi telefonează V. Vasilache, anunţându-mă că (prin feciorul dumisale Victor) i-a parvenit chestionarul pentru dialog. „Îţi mulţumesc pentru inteligenţă”, zice. Adică, îi priesc întrebările, să vedem rodul final. Se interesează de gălăţeni, cu care ar dori să mai trateze proiectul eventualului său volum de proză de la „Porto-Franco”.

Seara, 22.00 Primeşte-ţi colegul gălăţean cu braţele deschise, pentru ca el să te toarne într-un hal ceauşist! Astăzi, Matcovschi găseşte momentul de a-mi spune că: „Ieri, au fost pe la mine doi din Galaţi… Eu nu-i ştiu, dar unul dintre ei mi-a spus că tu ai alcătuit o antologie de poezie, din care lipsesc şi eu, şi Grigore!...” Ce perfidie! Dintr-o selecţie de 5-6 autori de aici şi tot atâţia de dincolo, lucru convenit cu Vremuleţ şi Vicol, păcătoşelul de Chiric face „antologie” şi motiv de intrigă! De fapt, nu am rămas surprins: presupuneam în el un mărunţel, un fitecine, colaboraţionist cu vechiul regim. Însă nu atrăgeam atenţia la ceea ce spuneau alţi gălăţeni despre aşa-zisul redactor-şef la „Porto-Franco”. Păi, tipul se vede şi după nume: Chiric… Mai nimic… Însă Matcovschi schimbă tema, deschizând „Viaţa Basarabiei” de prin 1938, citindu-mi un articol de-al lui Nic. Costenco: problematica reintegrării naţionale, greutăţi etc. – foarte actual şi astăzi. Îmi citeşte şi traducerea „Albatrosului” lui Baudelaire, efectuată la un nivel bun de acelaşi Nic. Costenco. Apoi versuri de Meniuc, Luţcan… Cu toate astea, Dumitru este artistul unui registru îngust, populist, ceea ce se răsfrânge şi asupra revistei „Basarabia”, care are un aer vetust, compilativ, rudimentar… Literatura contemporană, literatura modernă rămâne în afara copertelor. Tocuşor s-a transformat în ticluitor de replici: i se cam descoperă tertipurile, fiind încolţit ba în „Sfatul Ţării”, ba în „Ţara”, ba în altă parte, şi el, orgolios precum este, răspunde ba în dreapta, ba în stânga… Se întâmplă ceea ce am presupus şi eu, ce am schiţat în eseul „Despre păcăleli trecute cu vederea”…

15.XI.1991 Citind „Epistolarul”, regret că nu am avut cum să duc la capăt şi „Jurnalul de la Păltiniş”, din care parcursesem cam jumătate, în perioada cât stătusem la Ioana şi Traian Ierimia, la Iaşi, în a căror bibliotecă l-am găsit. Să mă interesez pe la colegi, poate cineva îl are.

Până în prezent, cu colegii aveam doar relaţii spirituale. Astăzi, economia haosului ni le impune şi pe cele umilitor-materiale: Valeria Grosu îmi spune că are o cunoştinţă la una din ospătării şi poate să-mi obţină nişte unt, de care, de altfel, şi face rost, spulberându-mi una din griji, iar odată cu ea – şi satisfacerea unui mic capriciu al apetitului (cu toate că pentru mine untul nu este obligatoriu). Nu ştiu de ce, repetat, Matcovschi ne povestea unor colegi cât e de confortabilă „Volga” lui nouă faţă de „Jiguliul” pe care îl avusese: e spaţioasă, nu se simte „boţit” la volan… Ieri, M. B. îmi adresează o remarcă glumeaţă: „Porţi însemne revoluţionare”. Răspund: „Mie îmi plac oamenii subtili care, văzând o alăturare de roşu şi negru, nu se gândesc la comunism, ci la Stendhal”. (Amicul se referise la cravata roşie pusă la cămaşă neagră.)

16-17.XI.1991 Două compleano cu protagonişti aflaţi la jumătatea decalajului de vârstă: Vasile Leviţchi la 70 de ani şi Mircea B. la 35. Alb-negrul situaţiilor (prin care am trecut) contrastant până la dramatism. Însă şi de data aceasta încăpăţânata mea discreţie preferă suspansul… Iar după acest suspans, ca aluzie oarecum vag-lămuritoare, pot aduce constatarea lui Liiceanu trimisă lui Paleologu, pe când dânşii se aflau în neliniştită căutare de împăcare: „Cum umbra lui Caragiale planează asupra fiecărui român care se îndreaptă cu braţele deschise către un confrate al său, pentru a topi într-o finală pupătură toată amărăciunea şi zbaterea unei prealabile discordii…”. Deci, despre discordii ar fi trebuit să mărturisesc, însă acestea sunt prea triviale, banale şi provinciale, în manifestarea lor făcându-se simţită lipsa de caracter. Pentru că educaţia noastră este una alunecos-fugoasă, nu una aleasă, întemeiată pe neclintiri selecte, caracteristice unor descendenţi din spiţe nobiliare…

19.XI.1991 Vremurile tulburi pun cel mai limpede în lumină deformata şi păcătoşita psihologie umană. Să zicem, pe când partidul subvenţiona dubiosul săptămânal „Curierul”, acordându-i redacţiei spaţiul în cuibul fostei case a învăţământului politic, Hari nu-şi făcea probleme de patrimoniu naţional. Însă, odată ce această clădire a fost oferită actorilor de la teatrele chişinăuiene, fostul redactor la „Curierul” umblă şi se văicărează că, vedeţi ’neavoastră, actorii scutură scrumul pretutindeni, calcă pe covoare ce nu sunt altceva decât piese de muzeu, că… Pe scurt, patrimoniul naţional e în pericol. Însă câtă vreme „comiteau” urme pe covoare „de patrimoniu” cei de la fostul săptămânal, totul era în ordine…

20.XI. – 12.XII.1991 Un caleidoscop nesistematizat ca imagini, ad libitum… Lansarea volumului lui Baudelaire „Florile răului” (traducere Radu Cârneci). În pofida metaforei folosite de unii că, chipurile, pentru noi ar fi vorba, indubitabil, de „Florile binelui”, agapa amicală, cu tradiţionalul pahar de vorbă, avu un deznodământ tragic: I. G., ajuns într-o stare de ebrietate incontrolabilă, este dus de maşina Uniunii Scriitorilor până în preajma blocului său. Dimineaţa, îmi telefonează soţia lui, spunându-mi că I. a fost omorât. Adevărul îl va stabili ancheta, însă una din versiuni e că el, rătăcind scara casei sale, a bătut pe la uşile unui bloc vecin, a căzut pe scări, la etajul patru, lovindu-se cu ceafa de beton etc. Unii martori spun că l-ar fi văzut încă pe la ora 1,30…

FLUX

CALEIDOSCOP

6 septembrie Evenimente 1776: Un uragan lovește Guadeloupe, făcând mai mult de 6000 de victime omenești 1863: A intrat în funcțiune, la Londra, primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km; tracțiunea era realizată cu o mașină cu aburi 1885: Sub presiunea naționaliștilor bulgari, Rumelia Orientală și-a proclamat unirea cu Principatul Bulgariei 1901: Anarhistul Leon Czolgosz îl împușcă fatal pe președintele american William McKinley (va muri la 14 septembrie) la Pan-American Exposition în Buffalo, New York 1930: Președintele ales democratic al Argentinei, Hipólito Yrigoyen, este îndepărtat de la putere printr-o lovitură militară de stat 1939: Al Doilea Război Mondial: Africa de Sud declară război Germaniei 1940: După instaurarea guvernului militar-legionar condus de Ion Antonescu, regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947) 1941: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David 1946: George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin 1951: Scriitorul american William S. Burroughs își împușcă și ucide soția accidental, atunci când, la o petrecere, vrea să adapteze scena din William Tell, fiind în stare de ebrietate 1955: Grupuri de turci din Istanbul i-au atacat pe grecii din oraș, ucigând 13 oameni, rănind peste 30 și distrugând peste 5.000 de case și prăvălii grecești 1983: Uniunea Sovietică recunoaște că a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic 1991: Leningrad ia din nou numele său istoric de Sankt Petersburg 1997: La Londra au loc funeraliile Dianei, Prințesă de Wales. Peste un milion de oameni pe străzi și peste 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume au urmărit transmisia televizată

Nașteri 1666: Țarul Ivan al V-lea al Rusiei (d. 1696) 1757: Gilbert du Motier de La Fayette, om politic francez și militar de carieră (d. 1834) 1766: John Dalton, chimist, fizician englez, cunoscut ca unul dintre părinții fizicii moderne (d. 1844) 1781: Anton Diabelli, compozitor austriac de origine italiană (d. 1858) 1808: Abd el-Kader, învățat arab, lider al luptei algeriene de eliberare națională (d. 1883) 1817: Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist și om politic român (d.1891) 1819: Nicolae Filimon, scriitor român (d. 1865) 1892: Edward Victor Appleton, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (d. 1965) 1923: Petru al II-lea, rege al Iugoslaviei (d. 1970) 1939: Susumu Tonegawa, imunolog japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1987) 1943: Roger Waters, cântăreț-compozitor englez (Pink Floyd și The Bleeding Heart Band) 2006: Prințul Hisahito, singurul nepot al împăratului Akihito al Japoniei

Decese 972: Papa Ioan al XIII-lea 1683: Jean Baptiste Colbert, om politic francez (n. 1619) 1907: Sully Prudhomme, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1839) 1998: Akira Kurosawa, regizor japonez (n. 1910) 2007: Luciano Pavarotti, tenor italian (n. 1935) 2007: Eva Crane, fizician britanic (n. 1912) 2011: Arhiducele Felix de Austria (n. 1916)

Sărbători Swaziland: Ziua Independenței (față de Regatul Unit, 1968).


FLUX

12

“Nimeni nu îşi dă seama cât de frumos este să călătorești, până nu ajunge acasă şi îşi aşază capul pe vechea, familiara sa pernă.” Lin Yutang

Magazin

6 SEPTEMBRIE 2013

MAPAMOND CULINAR

Locul de pornire şi întoarcere: România

După îndelungi călătorii peste mări şi ţări, am decis să revenim pe plaiurile noastre dragi, în România. Cu toate că ne lăsăm uşor purtaţi prin locuri îndepărtate, în dorinţa de a descoperi ineditul, de a savura necunoscutul, câteodată avem nevoie de tradiţional, de acasă – locul în care te poţi odihni şi încărca bateriile pentru noi experienţe. Periplul nostru culinar se îndreaptă către una dintre cele mai pitoreşti zone ale României, „casa” pelicanilor, a nuferilor, locul ce trebuie vizitat măcar o dată în viaţă, pentru a descoperi ţara cu adevărat: Delta Dunării. Plimbându-ne pe braţele Dunării, descoperim oaze de nuferi albi şi galbeni ce adăpostesc cuiburile păsărilor sălbatice şi coloniile de pelicani. Mergând cu vaporul pe apele Dunării vom ajunge în cel mai estic punct al României, la Sulina, un oraş uitat de timp, aflat în locul în care braţul Sulina al Dunării îşi varsă apa în Marea Neagră. Sulina, deşi acum e un oraş liniştit, acesta a avut o istorie tumultuoasă. Pe la 1800 era un oraş cosmopolit, aici locuind români, turci, greci, armeni, evrei, ruşi şi italieni, fiind şi un loc de refugiu al piraţilor care jefuiau corăbiile venite din Occident. Drept dovadă, avem cimitirul maritim amplasat în apropierea plajei din Sulina, unde lespezile mortuare sculptate ne

Salată de icre

Ingrediente: 150 g icre de pește 200 ml ulei 2 linguri griș 1 lămâie 1 ceapă mică sare Spălăm și curățăm icrele de pieliță, apoi le sărăm și le dăm la frigider. Între timp punem la fiert 100 ml de apă, iar când începe să fiarbă adăugăm grișul în ploaie și amestecăm bine, încontinuu, să nu facă cocoloașe, până se îngroașă. Stingem focul și lăsăm să se răcească complet. Scoatem icrele de la frigider, dăm o lingură deoparte, iar restul le amestecăm cu grișul fiert și le batem cu mixerul până se omogenizează. Stoarcem sucul de la jumătate de lămâie și-l adăugăm în compoziția de icre, apoi adăugăm uleiul în fir subțire și mixăm încontinuu până încep să se umfle. Adăugăm ceapa tocată mărunt și restul icrelor și mai mixăm un pic, la viteză mică, pentru a nu zdrobi icrele. Adăugăm sare și suc de lămâie dacă mai e nevoie și le amestecăm. O putem păstra la frigider și 3 zile, într-un vas acoperit cu capac. Orice masă românească începe cu o porţie zdravănă de ciorbă. A fost adusă pe mesele noastre de militarii otomani, lângă ale căror corturi se afla tot timpul câte un ceaun aburind de „çorba”, iar şefilor regimentelor de spahii dându-li-se titulatura de „ciorbagii”. Vă propun să începem festinul culinar de azi cu o delicioasă ciorbă de pui a la grec, preferata mea.

Ciorbă de pui a la grec

Ingrediente:

4 pulpe de pui (putem folosi şi alte părţi ale puiului) 2 morcovi 1 ceapă 1 pahar de lapte 2 ouă rădăcină de ţelină, pătrunjel verdeaţă

spun poveştile hoţilor de mare şi a străinilor ce şi-au găsit sfârşitul aici. Odată ajunşi în port, ne vom plimba agale pe faleză, admirând vapoarele ancorate la mal, iar apoi vom vedea vechiul far din Sulina. De aici paşii ne vor purta către plajă, unde vom descoperi un peisaj sălbatic, ne vom lăsa contopiţi cu natura. Iar dacă vrem să pescuim, închiriem o barcă şi ne aventurăm prin stuhăriş, unde vom prinde cele mai diverse specii de peşti, numai buni pentru o ciorbă pescărească, aşa cum doar localnicii de la Dunăre ştiu să o facă. Bucătăria românească a combinat o serie largă de specificuri culinare, în special ale bucătăriei balcanice, greceşti, turcă, maghiară, germană, italiană, cel mai pregnant simţindu-se originile orientale. Acestea, trecute prin filtrul specificului local, al obiceiurilor culinare, dar şi al tradițiilor culturale şi religioase, au creat bucătăria gustoasă şi diversă românească. Gurmanzi din fire, orice sărbătoare românească este caracterizată de mese abundente, cu bucate alese, vinuri şi ţuică de casă, mult cântec şi voie bună. Și dacă tot am fost la pescuit, sigur am prins o „peștioaică” plină de icre, din care vom face o salată pentru tartine-aperitiv.

2 căţei de usturoi frunze de dafin orez sare, piper Se pune carnea la fiert, într-un litru de apă cu o lingură de sare, iar când începe a fierbe strângem cu o lingură spuma adunată. După aceea adăugăm morcovii tăiaţi în două, ceapa întreagă, uşor crestată, usturoiul, frunzele de dafin, rădăcinile şi lăsăm să fiarbă 30 de minute. Între timp, spălăm orezul şi-l lăsăm să stea în apă rece. După 30 de minute, adăugăm orezul în ciorbă. Apoi batem ouăle într-un bol, adăugăm laptele şi batem în continuare cu telul. Când s-a omogenizat compoziţia, luăm un polonic din supa care stă pe foc şi turnăm în bol, punem şi verdeaţa tocată şi amestecăm energic.

Scoatem cu o spatulă legumele din supă, iar dacă dorim, putem scoate carnea şi o dezosăm, tocăm şi o punem înapoi în supă, după aceea adăugăm compoziţia de lapte şi ouă, sare şi piper, punem capacul şi stingem focul. Ciorba se lasă aşa 15 minute înainte de a fi servită. În farfurii putem să mai presărăm verdeaţă tocată şi să punem puţin suc de lămâie. Că nouă, românilor, ne place mămăliga, nu e un secret, cum nu e nici faptul că nu noi am descoperit mălaiul. Dar în secolul XVI, când au adus spaniolii porumbul în Europa, din Mexic, românii deja mâncau un soi de mămăligă, preparată cu făină de mei, care ulterior a fost înlocuită cu cea de porumb. Italienii sunt cei care au făcut cunoscut acest fel de mâncare sub denumirea de „polenta”. Dar bulzul ardelenesc, de pe plaiurile mioritice, cu siguranţă, poate fi considerat cel mai savuros preparat pe bază de mămăligă, pe care nici „polenta” italiană nu-l întrece. Atât de apreciat este acest fel de mâncare de români, încât în Covasna a fost făcut, în 2010, cel mai mare bulz din lume, cu o lungime de 151 m, care a intrat şi în Cartea Recordurilor.

Aceştia au ajuns în bucătăria noastră în timpul Imperiului Otoman, fiind un preparat al bucătăriei levantine (arabe).

Ardei umpluţi

Ingrediente:

8 ardei 200 g orez 4 roşii 1 morcov 200 g carne tocată (vită/porc sau amestecat) 1 ceapă sare, piper cimbru

Bulz ardelenesc

Ingrediente: 300 g mălai 400 g carne de porc 2 praji brânză de oi 2 ouă sare Pregătim mămăliga: punem într-un ceaun la fiert un litru de apă şi 2 linguri de sare, iar când apa începe a fierbe punem o parte din mălai în ploaie şi amestecăm bine cu telul, să nu facă cocoloaşe. Când începe a fierbe din nou, mai adăugăm treptat şi restul de mălai, până obţinem o mămăligă tare. Când am ajuns la consistenţa dorită o lăsăm să fiarbă la foc mic, până face o pojghiţă pe marginea ceaunului. Când e gata, răsturnăm mămăliga pe un fund de lemn sau un platou. Pregătim carnea: tocăm prazul şi-l călim până devine moale, apoi adăugăm carnea tăiată cubuleţe mici şi o coacem cu capac la foc mic. Dacă vedem că se lipeşte, putem adăuga câteva linguri de apă sau vin. Luăm o bucată de mămăligă, îi dăm o formă rotundă, facem o adâncitură în mijloc şi punem carne şi brânză rasă, apoi spargem un ou deasupra şi dăm la cuptor până se întăreşte oul. Din Mexic până în Orient, peste tot vom întâlni ardeiul umplut, fie cu orez sau legume, carne sau brânză, condimentat în fel şi chip, picant sau dulce, cu lămâie la turci, cu boia la unguri, dar în toate reţetele rămânând la fel de savuroşi. Ardeii umpluţi, în special în zona Moldovei, sunt nelipsiţi de pe mesele tradiţionale de sărbătoare, însoţiţi şi de o lingură de smântână dulce, grasă, de casă.

Tocăm ceapa mărunt şi o punem la călit, iar după ce se înmoaie adăugăm morcovul dat pe răzătoare. Decojim 2 roşii (le scufundăm 1 minut în apă fierbinte pentru a scoate pieliţa mai uşor), le pasăm cu un blender şi le punem în tigaie. Amestecăm carnea tocată cu condimentele şi sarea şi o adăugăm la legumele din tigaie. Apoi adăugăm şi orezul spălat bine şi amestecăm toate ingredientele. Pregătim ardeii: îi spălăm, cu un cuţit ascuţit tăiem atent căpăcelele (dar nu le aruncăm, veţi vedea mai jos de ce) şi scoatem seminţele. Umplem ardeii cu amestecul din tigaie şi punem căpăcelul deasupra. Aşezăm ardeii într-un ceaun sau vas termorezistent, punem restul roşiilor tocate deasupra, turnăm 2-3 căni de apă fiartă şi dăm ardeii la cuptor pentru o oră şi jumătate. Tot turcilor trebuie să le mulţumim şi pentru ciulama, că bună mai e. Iar sosul alb folosit pentru pregătirea acesteia este, de fapt, un sos „Béchamel”, franţuzesc, cum e, de altfel, şi piureul pe care-l vom servi alături. Curios e că la începutul secolului XVIII, francezii erau sceptici față de această plantă adusă de un farmacist francez, Antoine-Augustin Parmentier, ei folosind cartoful doar ca plantă decorativă. Parmentier, împreună cu Ludovic al XVI-lea, pentru a trezi interesul francezilor pentru această legumă, au plantat la periferia Parisului suprafețe mari de cartofi, care erau păzite cu o strictețe ostentativă pe timpul zilei, astfel populația pe timp de noapte fiind tentată să fure cartofii.

Ciulama de pui cu piure Ingrediente:

10 cartofi mari 150 g unt 200 ml lapte 200 g smântână 4-5 pulpe de pui 2 linguri făină 1 morcov rădăcină de pătrunjel, țelină 1 ardei dulce usturoi frunze de dafin sare, piper, nucşoară măcinată Spălăm carnea și o punem la fiert în 2 litri de apă cu sare. Când începe să fiarbă, luăm spuma și adăugăm mor-

covul tăiat în două, rădăcina de pătrunjel, țelina tăiată cubulețe, ardeiul curățat, 3 căței de usturoi și 2 frunze de dafin. Topim 50 g de unt într-o crăticioară, apoi adăugăm făina și amestecăm până se formează cocoloașe de făină, adăugăm apoi un pahar de lapte și amestecăm bine până dispar toate cocoloașele, după care adăugăm sare, piper și nucșoară. Scoatem carnea și legumele din supă, luăm 3-4 polonice din aceasta și le adăugăm peste sosul din lapte, amestecăm ușor până se îngroașă un pic, adăugăm carnea și stingem focul. Pregătim piureul, așa cum știu doar francezii să-l facă. Spălăm și fierbem cartofii în coajă. Când sunt fierți, îi scoatem din apă, așteptăm să se răcorească și îi decojim. Îi pisăm bine, apoi îi punem într-o cratiță pe aragaz, la foc mic, amestecăm continuu câteva minute până prind o consistență mai uscată și pufoasă, apoi adăugăm 100 g de unt și amestecăm până devin cremoși. Adăugăm un pahar de lapte fiert și amestecăm bine, adăugăm sare și piper după gust. Servim piureul cu ciulamaua de pui. O bunătate! După atâtea feluri de mâncare delicioase, e timpul să facem și un desert, pe cât de simplu de preparat, pe atât de savuros și fin.

Lapte de pasăre

Ingrediente: 600 ml lapte 2 ouă 100 g zahăr 1 linguriță amidon Separăm ouăle și batem albușurile spumă cu un praf de sare, când devin mai tari adăugăm jumătate din cantitatea de zahăr și batem până obținem o spumă tare și lucioasă. Punem laptele la fiert, iar când începe a fierbe luăm cu o linguriță din spuma de albușuri și punem peste lapte. Fierbem „norișorii” din albușuri aproximativ un minut pe fiecare parte, apoi îi scoatem cu o spumieră pe un platou. Strecurăm laptele, apoi îl amestecăm cu gălbenușurile frecate cu restul de zahăr și lingurița de amidon, punem din nou la fiert la foc mic, până se îngroașă un pic. Punem „norișorii” din albușuri în boluri și turnăm crema de lapte deasupra. Lăsăm să se răcească și dăm bolurile la frigider pentru câteva ore. Un deliciu! Vă salut până la o altă călătorie culinară și vă urez „Poftă bună”! Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX


Diverse

6 SEPTEMBRIE 2013

PERICOLELE ASCUNSE ale deodorantelor: Ce afecţiuni grave pot cauza spray-urile

Îngrijoraţi în privinţa utilizării excesive a deodorantului spray de către adolescenţi, experţii avertizează că inhalarea chimicalelor din aerosoli poate afecta grav sănătatea, cauzând probleme ca reacţii alergice sau astm. Deodorantul este produsul de îngrijire pentru bărbaţi cel mai bine vândut din toată lumea, fiind comercializat în 60 de ţări, scrie dailymail.co.uk, dar are şi efecte negative în cazul folosirii excesive, care poate duce, în cazuri extreme, şi la probleme cardiace fatale. “Aproximativ unul din trei adulţi din Marea Britanie are o anumită formă de boli alergice - astm, rinită sau eczemă -, iar simptomele acestora sunt cu uşurinţă agravate de produse parfumate şi de chimicale din aerosoli”, explică Maureen Jenkins, director de servicii clinice la organizaţia Allergy UK. Potrivit acesteia, chiar şi cei care nu suferă de alergii pot fi sensibili la chimicalele din produsele de îngrijire sau de curăţare. Reacţii frecvente ca iritaţii ale pielii, greţuri sau dureri de cap se pot înrăutăţi la inhalarea de aerosoli. Pentru a evita acest lucru este indicată respectarea instrucţiunilor de pe etichetele deodorantelor, potrivit cărora spray-urile nu ar trebui folosite în spaţii închise, spune Dr. Peter Dingle, om de ştiinţă a mediului şi toxicolog consultant. “I-aş sfătui pe adolescenţi să rămână la deodorantele roll-on, de preferat la cele naturale”, a mai spus Dr. Dingle. Mediafax.ro

13

FLUX

Somnul de frumuseţe – tot ce trebuie să ştii Dacă încă mai ai îndoieli, îţi spunem răspicat – este cea mai simplă şi sigură metodă de înfrumuseţare.

Profită de procesul natural de regenerare a organismului. În timpul somnului, datorită hormonilor de creştere eliberaţi, fibrele de colagen şi elastină sunt stimulate, iar celulele sunt determinate să se regenereze în ritm accelerat. Studiile au demonstrat că nivelul hormonilor din organism poate fluctua în momentul în care somnul este agitat, iar aceste fluctuaţii au fost corelate cu apariţia acneei şi cu deshidratarea pielii. Cearcănele, pe de altă parte, sunt specifice persoanelor care au fost private de orele necesare de odihnă şi sunt cauzate de schimbările de la nivelul circulaţiei. Când organismul se luptă cu efectele oboselii, sângele este direcţionat către principalele organe interne.

Rezultatul? Aspectul palid al feţei şi accentuarea cearcănelor. Aşadar, calitatea somnului este mai importantă decât cantitatea. Iată câteva sfaturi practice care te vor ajuta să îmbunătăţeşti calitatea orelor tale de odihnă: • Încearcă să te culci şi să te trezeşti la aceeaşi oră. • Evită să tragi un pui de somn în timpul zilei; apelează, mai degrabă, la o tehnică de relaxare. • Încearcă să nu te enervezi dacă nu reuşeşti să adormi. • Fă mişcare cel puţin jumătate de oră în fiecare zi, dar, în acelaşi timp, evită exerciţiile alerte seara. • Ai grijă ca temperatura din dormitor să fie moderată şi lasă aerul proaspăt să circule (nu este musai să laşi o fereastră deschisă, este suficient să deschizi uşa dormitorului). • Evită cafeaua. • Plante precum valeriana, teiul şi floarea pasiunii sunt remedii cunoscute pentru insomnie.

• Probabil ai auzit despre mitul alcoolului. Adevărul este însă că... cei care consumă alcool pot adormi repede, dar somnul lor este agitat. Aceştia se trezesc de mai multe ori pe noapte şi nu acumulează orele necesare de somn.

Combinaţii de culori “vibrante” pentru casa ta Alegerea culorilor pentru casa ta reprezintă o etapă importantă în procesul de amenajare. Culorile „vibrante”, îndrăznețe, sunt de multe ori evitate deoarece proprietarii nu știu ce combinații sunt potrivite pentru a evita un fiasco total.

Energia pe care o transmit culorile intense nu se compară cu nimic altceva. Un „strop” de roz bombon, verde lime sau albastru electric poate readuce la viață un interior ponosit. Principala problemă cu aceste culori este folosirea lor în exces sau combinațiile greșite de nuanțe. Vă propunem din start câteva variante plăcute și îndraznețe care să vă inspire în amenajările viitoare. Începem în forță cu verde lime + cobalt. Este o alegere destul de „stridentă”, dar de efect. De asemenea, se pretează atât în cazul amenajărilor clasice, cât și celor moderne. De exemplu, o comodă cobalt va „da” bine pe suprafața unui perete verde lime. În bucătărie, putem opta pentru finisaje „verzui” și accesorii cobalt sau invers. Aceste culori arată extrem de bine, atât pe materiale mate, cât și lucioase, în funcție de stilul abordat. „Vedeta” anului trecut, și anume tangerine, împreună cu cea mai „hot” culoare în tendințe pentru 2013, verde smarald, formează o combinație reușită pentru casa ta. Și în cazul lor este valabil același lucru: alegeți o culoare pentru finisaje (pereți, par-

SERVICII POLIGRAFICE 1. Servicii de xerox, printer, scanner şi copertare a cărţilor; 2. Executarea cărţilor de vizită; 3. Tipărirea de pliante, fluturaşi, foi cu antet, formulare, cărţi, broşuri, calendare, formulare, etichete, certificate, plicuri etc.; 4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare; 5. Servicii de laminare; 6. Imprimare foto de înaltă calitate; 7. Înregistrare şi imprimare pe CD şi DVD. Scanare: 25 bani/pagină Xerox – 25 bani/pagină (format PDF şi JPG) Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei color – de la 1 leu/pagină 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei Printer foto – 10x15 – 2 lei Laminare – de la 3 lei/pag. format A4 – 8 lei

Executăm rapid şi calitativ! Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău; telefon: 079 502 402; 067 440 556 e-mail: rodionservice@gmail.com

Ştiai că:

66% dintre oameni dorm în mod regulat între 6,5 şi 8,5 ore pe noapte. 16% dintre oameni pot dormi mai mult, iar 18% mai puţin de 6 ore şi jumătate. Glamourmagazine.ro

Secrete din natură pentru un păr mai frumos

doseală) și una pentru mobilier și accesorii. Sau vă puteți limita la o bază albă pe care să o accesorizați cu decorațiuni tangerine&verde smarald. O combinație la fel de reușită este și cea dintre somon + bleu. Prima culoare poate fi deopotrivă intensă, cât și pașnică, în funcție de preferințele fiecăruia. În plus, este interesantă și mai rar întâlnită. Fiind o nuanță delicată, discretă, bleu-ul se potrivește de minune și, împreună, creează o atmosferă plăcută sau exotică, dacă introduceți accesoriile adecvate. Pentru final vă propunem o asociere de culori pasionale: roșu + mov. Dormitorul va fi prima destinație pentru ele, deși nici în dining nu arată deloc rău. Mare grijă cu gradul de intensitate; fie alegeți roșu „vulcan” cu mov închis, fie grena cu violet.

Cine a spus că doar cu ajutorul produselor foarte scumpe poţi obţine rezultate excelente la capitolul „îngrijirea părului“? Îţi spunem ce soluţii excelente are natura pentru un plus de luminozitate. • Dacă vrei un plus de strălucire pentru părul tău fără a-l îngrăşa, clăteştel cu ceai de mentă. Îţi va hrăni fibra în profunzime şi o va învălui într-un luciu natural de invidiat. • Pentru a ţine mătreţa sub control, masează-ţi părul de la rădăcină până la vârfuri cu sucul obţinut de la câteva mere stoarse. Pe urmă, în loc de balsam, clăteşte cu două linguriţe de oţet de mere diluat într-o cană cu apă. Vei vedea rezultate după aproximativ trei utilizări. De încercat! • Oul este foarte bun dacă îţi doreşti un plus de luminozitate. Pentru un şampon home-made veritabil, stiliştii recomandă să spargi două ouă într-un bol, să umpli cojile rămase cu ulei de măsline şi să-l torni peste ouă. Pe urmă amestecă bine şi masează-ţi părul de la scalp, la vârfuri. Apoi, clăteşte bine.

Casamea.ro

Glamourmagazine.ro

MODĂ & STIL

Ce fuste purtăm în sezonul rece

Dacă nu eşti adepta pantalonilor, află că sezonul acesta se poartă din nou fustele – creion, scurte, cu pliseuri, ori în formă de A, tu alegi. Din piele, tweed, catifea, cu aplicaţii strălucitoare sau dantelă. Dacă eşti o persoană cu forme, îţi recomandăm să alegi o fustă în formă de A. Nu trebuie decât să-ţi alegi modelul şi materialul preferat şi să o porţi cu o centură care să îţi sublinieze talia. La birou poartă

o cămaşă cambrată, un blazer şi pantofi clasici cu toc. Dacă mergi în club, optează pentru o fustă în care să te simţi confortabil. Îţi sugerăm să alegi varianta mini ori pe cea cu pliseuri. Poartă un top uni şi cizme înalte. Un şirag din lanţuri va completa ţinuta aleasă... Pentru birou este perfectă fusta creion – este o piesă versatilă, dar, în acelaşi

timp, sobră şi nu ar trebui să-ţi lipsească din garderobă. Este o piesă care nu se va demoda vreodată. În timpul liber o poţi purta şi cu o cămaşă din jeans ori un tricou cu un print colorat. De asemenea, o pereche de tenişi vor face ca ţinuta ta să arate supercool. Alege de fiecare dată modelul de fustă în care te simţi bine şi care îţi avantajează silueta.


FLUX 9

14

Programe 6 SEPTEMBRIE 2013

Luni SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Teoria improbabilităţii”. 9.35 Documentar. „Euromaxx”. 10.05 World stories - lumea în reportaje. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 Moldovenii de pretutindeni. 11.30, 14.00 Film. „VETERINARUL” (Italia, 2005). Episoadele 1 şi 2. 13.10, 1.15 Cultura azi. 15.40 Cinemateca universală. 16.00, 4.10 Fotbal non-stop. 16.35 Magazinele FIFA. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Documentar. „Alain Bashung, nevoia dorinţei”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 In memoriam. Pavel Boţu. 20.40, 1.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 21.25 Documentar. „Moldova-gură de rai”. Episodul 1. 22.20 Templul muzicii. 23.15 „Un suflet pentru o păpuşă”. Spectacol. 0.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 3.55 Descoperă Moldova. 4.45 Orchestra „Lăutarii”. Recital. 5.25 Accente economice. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 14:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 15:30 Serial: Triumful dragostei (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Îngeri pierduţi (primul episod) 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka (prima ediţie) 00:00 Serial: Îngeri pierduţi (primul episod) (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Casa Ibacka (prima ediție) (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:50 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:10 Serial: Sheena, prinţesa junglei (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei, ep.22 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4569 15:00 Film: Copilul furat 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.1, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Истина где-то рядом” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Андрей Егоров, Раиса Рязанова, Вера Сотникова в многосерийном фильме „Жених” 00:15 „Primele ştiri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 „Городские пижоны”. Премьера. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 Сериал „Форс-мажоры” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.55, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.20, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 2.20 Maşini, teste şi verdicte. 2.50 Descoperă Europa ta. 3.20 În grădina Danei. 3.45 Tezaur folcloric. 4.00 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PORTS D’ATTACHE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 CENT REGARDS SUR LE MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 VOYAGE DANS LE POTAGE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 L’HISTOIRE DU MONDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DEVOIR D’ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CAÏN 20:23 CAÏN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 Y’EN AURA PAS DE FACILE 2:34 LE POINT 3:26 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE

10

Marţi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Documentar. „Civilizaţia chineză”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Teoria improbabilităţii”. 9.40 Magazinele FIFA. 10.05 Documentar. „Global 3000”. 10.30 Accente economice. 11.00, 4.10 In memoriam. Pavel Boţu. 11.45 Cinemateca universală. 12.00 Templul muzicii. 13.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.45 „Un suflet pentru o păpuşă”. Spectacol. 15.30 Documentar. „Euromaxx”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.45 Gagauz ogea. 18.15 Documentar. „Ctitoria Ţigăneşti”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Marica”. 20.45 Respiro. Program muzical. 21.25 Dialog social. 21.45, 4.55 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 22.25 Film.„TORNADA” (Germania). Episodul 1. 0.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.55 Descoperă Moldova. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blondele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Serial: Îngeri pierduţi (primul episod) (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveştiri (prima ediție) 00:00 Serial: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Dincolo de povestiri (prima ediție) (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Copilul furat (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4570 15:00 Film: Capcana în lumea modei 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Pregăteşte-te, că vine! 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.2, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Spartacus: Răzbunarea (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Истина где-то рядом” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера.„В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” 21:00„Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Андрей Егоров, Раиса Рязанова, Вера Сотникова в многосерийном фильме „Жених” 00:15 „Primele ştiri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 „Городские пижоны”. Премьера. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 Сериал „Форс-мажоры” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Biziday. 16.45, 17.50, 3.45 Teleenciclopedia. 2.30, 6.20 Tezaur folcloric. 4.00 Sport. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTORAL FRANÇAIS 5:45 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:29 HIMALAYA, FACE AUX ABEILLES GÉANTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CAÏN 15:52 CAÏN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 L’EXERCICE DE L’ÉTAT 21:24 LOLA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BANKABLE 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FAUT PAS RÊVER 2:55 PORTS D’ATTACHE 3:47 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE

11

Miercuri SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Teoria improbabilităţii”. 9.40 „Fantezii”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuşi „Licurici”. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baştina. Magazin agricol. 11.30 Evantai folcloric. 12.15 Documentar. „Ctitoria Ţigăneşti”. 13.10 Documentar. „Marica”. 14.00 Respiro. Program muzical. 14.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Film. „MEŞTERUL MANOLE” („Telefilm-Chişinău”). 16.30 Magazinul copiilor. 17.45 Русский мир. 18.15 Documentar. „Acceptare”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 21.25 Documentar. „Moldova-gură de rai”. Episodul 2. 22.25 Film. „TORNADA” (Germania). Episodul 2. 0.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Cinemateca universală. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Destine de colecţie. 4.40 „Un suflet pentru o păpuşă”. Spectacol.

12

Joi SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45, 17.40 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar. „Animale în pericol”. 9.40 Documentar. „Global 3000”. 10.15 Stil nou. 10.45 Tezaur. 11.00 O seară în familie. 12.00 Aniversări. Ion Druţă la 85 de ani. 13.10 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 14.15 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.05 Formaţia „Trigon”. Recital. 15.40 Părinţi şi copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 18.10 Focus. Magazin TV. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Europa în concert. Mike and The Mechanics. 20.40 Profil de savant. Constantin Gaindric. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.20 Documentar. „Moldova-gură de rai”. Episodul 3. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 5.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Ştiri pozitive. 1.20 Evantai folcloric. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Documentar. „Marica”.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07.00 Divertisment. Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.20 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Serial: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Serial: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Serial: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Îngeri pierduţi 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Serial: Îngeri pierduţi (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Poveştiri de noapte (r) 03:30 Cancan.ro (r) 04:00 Chelsea Settles (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Capcana în lumea modei (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4571 15:00 Film: Mama de profesie 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Patru nunţi şi o provocare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.3, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Spartacus: Răzbunarea (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Mama de profesie (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4572 15:00 Film: Speranţa 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Patru nunţi şi o provocare 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.4, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Spartacus: Răzbunarea (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Истина где-то рядом” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Андрей Егоров, Раиса Рязанова, Вера Сотникова в многосерийном фильме „Жених” 00:15 „Primele ştiri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 „Городские пижоны”. Премьера. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 Сериал „Форс-мажоры”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Истина где-то рядом” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера сезона. „Ясмин”. Многосерийный фильм 17:05 Премьера. „В наше время” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” 21:00„Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Андрей Егоров, Раиса Рязанова, Вера Сотникова в многосерийном фильме „Жених” 00:15 „Primele ştiri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 „Городские пижоны”. Премьера. Люк Бессон представляет: „Перевозчик” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:35 Вячеслав Тихонов в фильме „Европейская история”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Biziday. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 2.25 Scenart. 2.50 Tezaur folcloric. 3.10 Moştenirea clandestină. 4.00 Sport.

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 13.10, 18.00 Biziday. 16.45, 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.30 Maşini, teste şi verdicte. 3.00 Eco - Logica. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LES PLUS BELLES PLAGES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:17 LES VILLAGES DE FRANCE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 LA ROUTE DES OLIVIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 SALVADOR ALLENDE 16:35 FLASH INFO 16:37 ART SOUS ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE BONHEUR À TOUT PRIX 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 L’ÉPERVIER 20:30 L’ÉPERVIER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE PIÈGE BLANC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 CAÏN 1:47 CAÏN 2:41 LE BONHEUR À TOUT PRIX 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 PEUPLES DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 À TABLE ! 13:30 CONSOMMATEURS PRIS AU PIÈGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’ÉPERVIER 15:58 L’ÉPERVIER 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 BANKABLE 21:00 FLASH INFO 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE SECRET DE L’ENFANT FOURMI 23:50 LE TAXIDERMISTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 SECRETS D’HISTOIRE 2:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 2:32 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE


Programe

6 SEPTEMBRIE 2013

13

Vineri

14

SEPTEMBRIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar. „Animale în pericol”. 9.40 Orchestra „Lăutarii”. Recital. 10.15 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 11.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.05 Serial în desen animat. „Povestitorul Andersen”. 13.10, 17.15 Tenis. Davis Cup by BNP Paribas. Campionatul Mondial pe echipe. Transmisiune în direct. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.00 Accente economice. 20.30 Documentar. „La drum”. 21.25 Documentar. „Moldova-gură de rai”. Episodul 4. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00 Templul muzicii. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Focus. Magazin TV. 4.55 Aniversări. Ion Druţă la 85 de ani. 07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măşti 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măşti. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Serial: Îngeri pierduţi (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă (primul episod) 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (primul episod) (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Speranţa (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4573 15:00 Film: Prietenul prietenei mele 17:00 Patru nunţi şi o provocare (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Predator 22:45 Film: Asasinul 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Истина где-то рядом” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера сезона. „Самый лучший муж” 16:20 Премьера. „За и против”. Ток-шоу 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Вышка” 00:20 „Вечерний Ургант” 01:15 „Primele ştiri” (rus) 01:25 „Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют:„Под куполом” 02:05„Prima Oră” (R) 03:55 Дэнни Де Вито в комедии „Джек-Медвежонок” 7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 13.10, 18.00 Biziday. 16.45, 17.50, 6.45 Teleenciclopedia. 2.30 Tezaur folcloric. 2.40 Scenart. 3.05 Europa mea. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport. 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:47 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:36 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 CHABOTTE ET FILLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:31 NATURE INVISIBLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 BANKABLE 16:31 FLASH INFO 16:35 ART SOUS ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SECRETS D’HISTOIRE 20:59 FLASH INFO 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CAÏN 22:47 CAÏN 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 LES HÉRITIÈRES 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DE LA CUISINE AU PARLEMENT

GRU­PUL DE PRESĂ FLUX ADRE­SA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Film. „LUNA ŞI LACUL” (Italia). 7.40 Documentar. „Animale în pericol”. 8.10 Serial în desen animat. „Povestitorul Andersen”. 9.05 Documentar. „O zi perfectă pe pământ”. 10.00 Ştiinţă şi inovare. 10.30 Părinţi şi copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chişinăul de ieri şi de azi. 12.15 Documentar. „Oraşele portuare ale lumii”. 13.00 Tenis. Davis Cup by BNP Paribas. Campionatul Mondial pe echipe. Transmisiune în direct. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Drumeţii”. 17.00, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Dor. Anatol Rudei, cantautor. 22.20 Film. „ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007). Episodul 1. 0.15, 2.15 Fii tânăr! 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 1.30 Orchestra „Lăutarii”. Recital. 3.00 Documentar. „Moldova-gură de rai”. 5.10 Ion Druţă „Toiagul păstoriei noastre”. Spectacol. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

15

SEPTEMBRIE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ŞTIRI. 6.10 Legendele muzicii. 6.25 Documentar. „Oraşele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar. „Drumul mătăsii”. 8.35 Dialog social. 9.00 Natura în obiectiv. 9.35 La datorie. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Tenis. Davis Cup by BNP Paribas. Campionatul Mondial pe echipe. Transmisiune în direct. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Legendele muzicii. 15.15 Cultura azi. 16.00 La noi în sat. 16.45, 22.00, 2.00 - ŞTIRI (рус). 17.00 Închiderea Festivalului Internaţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”, ediţia a XXI-a. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”. 19.30 MESAGER. 20.10 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 20.20, 4.45 World stories - lumea în reportaje. 21.20, 4.10 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. „ULTIMUL ZBOR” (Italia, 2007). Episodul 2. 0.10 Erudit-cafe. Concurs. 1.00 Avangaraj. 2.15 Dor. Anatol Rudei, cantautor. 2.45 Respiro. Program muzical. 2.55 Documentar. „Moldova-gură de rai”. 5.15 Program muzical cu A.Lazariuc. 5.35 „Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Dincolo de povestiri (r) 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Doctorul casei (prima ediție) 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 21:30 Bingo România 23:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 02:00 Bingo România (r) 03:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Prietenul prietenei mele (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Paznicul muntelui de aur 15:00 Film: Flubber 17:00 Patru nunţi şi o provocare (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Masca lui Zorro 23:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Patru nunţi şi o provocare (r) 02:30 Ştirile Pro Tv (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Ştirile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Flubber (r) 12:00 Serial: Devoratoarea de bărbaţi, ep.2 13:00 Ştirile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Merlin ep.1, an 4 14:00 Film: Masca lui Zorro (r) 17:00 Patru nunţi şi o provocare (r) 19:00 Ştirile Pro Tv 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Eroi de sacrificiu 22:30 Film: Diamantul sângeriu 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Diamantul sângeriu (r) 05:30 Serial: Devoratoarea de bărbăţi (r) 06:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:30 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

7.00, 14.30, 0.00, 2.20, 6.10 Divertisment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10, 0.40 Nicolae Botgros. Concert aniversar. 19.00, 6.35 Reporter. 3.10 Muzici şi tradiţii în Cişmigiu. 3.55 Sport. 4.10 Viaţa satului. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:29 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:22 PETIT LAPIN BLANC 10:26 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:59 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:11 LE RANCH 11:37 C’EST PAS SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 FERMIER URBAIN 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAGAZINE 16:00 À BON ENTENDEUR 16:30 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:09 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LES CHANSONS D’ABORD 1:41 NOUVO 1:57 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 GAUGUIN À TAHITI ET AUX MARQUISES

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

05:40 Игорь Костолевский, Ирина Купченко, Алексей Баталов, Олег Стриженов в фильме „Звезда пленительного счастья” 06:00 Новости 06:10 Фильм „Звезда пленительного счастья”. Продолжение 08:35 „Служу Отчизне!” 09:00„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Кино в цвете. Екатерина Савинова, Анатолий Папанов в комедии „Приходите завтра...” 13:55 „Синие ночи”. Многосерийный фильм 14:50 Брюс Уиллис в приключенческом фильме „Крепкий орешек 2” 16:50 „ДОстояние РЕспублики: Михаил Танич” 18:20 Премьера сезона. „Ледниковый период” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Юрий Яковлев, Леонид Куравлев, Александр Демьяненко в комедии „Иван Васильевич меняет профессию” 00:30 Премьера. Концерт группы „Би-2” 02:05 Лив Тайлер в фильме „Выдуманная жизнь Эбботов” 03:45 Сериал „Замороженная планета” 7.00, 19.00, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 2.30 Dimineaţa zurli. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25, 0.50 Festivalul folcloric „Cântecele munţilor”. 11.25 Dănutz SRL. 13.05, 0.20, 2.00 Maşini, teste şi verdicte. 13.35, 14.45, 6.20 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00, 3.50 Telejurnal. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00, 3.20 Descoperă România. 16.30 Exclusiv în România. 17.10, 21.00 Seriale. 4.40 Universul credinţei. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:43 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE CODE CHASTENAY 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 MOUK 10:20 MOUK 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LABO GENIUS 10:35 LABO GENIUS 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:56 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:09 LE RANCH 11:33 TACTIK 12:07 JOUR DE RUGBY 12:48 SAUVETEURS DES MERS 13:00 FLASH INFO 13:13 INTERNATIONALES 14:03 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:29 LES CHANSONS D’ABORD 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:23 MAGHREBORIENT EXPRESS 19:49 NATURE INVISIBLE 20:42 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES BOYS 23:53 MERCI D’ÉTEINDRE EN PARTANT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:31 FOOT ! 1:41 LE SECRET DE L’ENFANT FOURMI 3:28 LE TAXIDERMISTE 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 IRRÉCUPÉRABLES ?

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

FLUX

Duminică

07:00 Serial: Triumful dragostei (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Que bonito amor (r) 10:15 Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Serial: Suflet de gheaţă (primul episod) (r) 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Suflet de gheaţă 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Suflet de gheaţă (r) 03:00 Serial: Îţi ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Iubiri vinovate (r)

06:00 Новости 06:10 Сергей Юрский в комедии „Человек ниоткуда” 07:25 К юбилею Татьяны Дорониной. Фильм „Старшая сестра” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актрисы. „Татьяна Доронина. „Не люблю кино” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 К юбилею Татьяны Дорониной. Кино в цвете. „Три тополя на Плющихе” 14:25 „Синие ночи”. Многосерийный фильм 17:05 „Свадебный переполох” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Угадай мелодию” 18:45 Премьера. „Куб” 19:50 Премьера. „Минута славы. Дорога на Олимп!” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Премьера сезона. „Успеть до полуночи” 00:25 Премьера. Романтическая комедия Фредерика Бегбедера „Любовь живет три года” 02:00 Джефф Бриджес, Колин Фаррелл в фильме „Сумасшедшее сердце” 03:45 Сьюзан Сэрэндон, Голди Хоун в комедии „Сестрички Бэнгер”

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adre­sa in­ter­net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6-13 septembrie Berbec

Vrei să faci ordine peste tot, acasă, la serviciu, în relaţiile cu cei dragi. Nu e rău că vrei clarificări, dar contează mult cum le ceri.

Taur

Te încurci în toate compromisurile pe care eşti dispus să le faci, deşi nimeni nu le cere. În schimb, ceea ce ţi se solicită nu vrei să iei în calcul.

Gemeni

Apropiaţii încearcă să obţină de la tine diverse avantaje, unele cuvenite, altele nu prea. Eşti genero(a)s(ă) şi vei trece cu vederea aceste detalii.

Rac

O idee salvatoare vine de la o persoană din familie, dar trebuie să înţelegi potenţialul acesteia, pentru că nu este uşor de pus în aplicare.

Leu

Este o perioadă destul de obositoare din cauza discuţiilor contradictorii cu partenerii. Cu puţin efort, vei reuşi să vezi partea constructivă a acestor dialoguri.

Fecioară

Ai decis să nu mai ţii cont de sfaturile celor apropiaţi, pentru că au interese diferite de ale tale. Este un lucru bun, dar poate provoca şi pierderi.

Balanţă

E bine să cauţi acele preocupări care te ajută să te încarci cu energie. Este o perioadă care te poate epuiza dacă exagerezi cu efortul.

Scorpion

Există şi riscuri într-o perioadă atât de complexă, dar le poţi anticipa dacă vei fi foarte atent(ă) la ce se discută în jur şi vei analiza deciziile posibile.

Săgetător

Ţi se cere concentrare maximă pe chestiunile legate de carieră, imagine publică şi progres social. Deşi nu foarte puternic, vei simţi totuşi presiunea.

Capricorn

Eşti protejat(ă) de consecinţele unor decizii riscante chiar prin faptul că îţi revizuieşti mereu planurile şi renunţi la timp la unele dintre ele.

Vărsător

Refuzi orice intervenţie în chestiunile financiare, zicând că numai aşa vei învăţa şi tu să te descurci cu ele. E un semn de maturizare.

Peşti

O perioadă bogată în evenimente – invitaţii sau doar dialoguri – care pot deveni profitabile. Ai ocazia de a negocia excelent un contract sau planurile de viitor.

Ti­par: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1461 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Ti­tlu­ri­le şti­ri­lor pre­lua­te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu

6 SEPTEMBRIE 2013

Svetlana BIVOL: „Muzica bună înnobilează sufletul omului şi îl predispune spre un alt comportament” Toamna debutează cu un șir de evenimente emblematice pentru cultura și imaginea țării noastre peste hotare, cele dedicate primadonei Maria Bieșu se înscriu, tradițional, în această listă de manifestări artistice. Discutăm astăzi cu muzicologul Svetlana Bivol, directorul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, despre Concursul de Interpretare „Maria Bieșu”, care va demara peste câteva zile, dar și despre rolul muzicii în dezvoltarea și promovarea imaginii unei societăți.

- Spre deosebire de alte instituții artistice care încă nu și-au deschis stagiunile după vacanță, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” e în lucru deja de la mijlocul lunii august, când a desfășurat concursul internațional al dirijorilor. - Aveți dreptate, în luna august am desfășurat a doua ediție a concursului simfonic de dirijat coral, care, fără falsă modestie, considerăm că a fost unul reușit, cu câștigători demni de premii și de locurile pe care le-au obținut. În finală au intrat patru tineri din: Japonia, Venezuela, Ucraina și Spania. Concursul de dirijat coral este inedit prin diversitatea de stiluri, de școli dirijorale, de maniere, de culturi. Este interesant să urmărești cum se manifestă un tânăr dirijor în fața unei orchestre mari, ce vrea să spună, ce vrea să audă, ce vrea să transmită spectatorului. - Este un concurs muzical oarecum specific și are deja și o reputație bună, dacă stârnește interesul unor muzicieni de peste hotare chiar de la a doua ediție. - Este un concurs elitar și ne bucurăm că a trezit interesul muzicienilor, pentru că are și o abordare serioasă. Valeriu Matei, directorul Institutului

Cultural Român din Republica Moldova, a declarat în deschiderea acestui eveniment că organizarea unui concurs de dirijare simfonică este însemnul maturității unei culturi, în general, și a celei muzicale, în special. Dirijatul este o artă elitară și pe înțelesul unui număr redus de spectatori, dar am avut un public receptiv, cu un interes sporit pentru participanți, care și-a desemnat simpatizantul. Acest concurs a fost un laborator de creație, eu așa l-am perceput.

- Să trecem la următoarea etapă, un alt eveniment aflat, la fel, la a doua ediție este Concursul de Interpretare „Maria Bieșu”, iar instituția pe care o reprezentați este coorganizatorul evenimentului. - Și în acest caz este vorba despre un concurs foarte important pentru țara noastră și pentru cultură în general, deoarece participanți sunt foarte mulți – 36, din mai multe țări ale lumii, și numele Mariei Bieșu este cel care, de fapt, îi călăuzește pe toți și îi atrage să vină în republica noastră. Exigențele concursului sunt foarte serioase și tinerii, soliștii în devenire, manifestă un interes sporit. În genere, vreau să menționez că în ultimul timp se întâmplă ceva în societate, în lumea întreagă, și încep să apară foarte mulți cântăreți, voci puternice, frumoase, voci mari și chiar mă bucură diversitatea de concursuri muzicale care se organizează în toată lumea și sunt descoperite asemenea voci. - Să aibă șanse muzica să salveze omenirea? - Cunoașteți părerea mea – eu cred că are! Dacă înainte existau mai mulți instrumentiști, acum sunt mulți cântăreți de calitate. Și asta este foarte bine, și pentru Republica Moldova este un indiciu foarte important. - Cum s-a făcut selecția pentru concurs? - S-au înscris mai mult de o sută de concurenți. S-a făcut o preselecție în baza înregistrărilor audio și video. A lucrat un juriu de preselecție care i-a ales pe cei mai buni, 36 au intrat în concurs, dintre care – 13 din Moldova, 5 din Ucraina, 6 din Armenia, 3 din Germania, 3 din Rusia, 2 din Israel, 2 din Belarus și unul din Kazahstan. Juriul s-a convocat la Uniunea Muzicienilor, o zi întreagă am audiat înregistrările, am discutat, am ascultat, am revenit de câteva ori asupra unor înregistrări… Cred că după prima ediție, ecourile au fost foarte mari și acest concurs a început să atragă tot mai mulți concurenți, care, în mare parte, s-au înscris pe ultima sută de metri. Toți au lăsat să vadă dacă se va desfășura sau nu, va fi finanțat sau nu și, în ultima zi, ne-am pomenit cu o avalanșă de doritori.

- Cine a selectat concurenții? - Din componența juriului fac parte personalități din domeniul muzicii de la noi și de peste hotare. Anul trecut președintele juriului a fost Alexandru Samoilă, și era firesc acest lucru, deoarece a fost un partener devotat al Mariei Bieșu, cu care a muncit cot la cot mai multe decenii, au lucrat împreună la mai multe roluri pentru multe spectacole. Acum domnul Samoilă a solicitat un alt președinte, un nume de rezonanță în întreaga lume, și așa am ales-o pe Elena Obraztsova. Am invitat-o pe scena Filarmonicii, în cadrul Festivalului “Mărțișor”. A primit propunerea și din partea Uniunii Muzicienilor, a Centrului de Știință Rusă, s-a bucurat foarte mult și a acceptat. Deci, președintele juriului este Elena Obraztsova, vicepreședinte - Alexandru Samoilă. Mihai Muntean, care, la

fel, este partenerul Mariei Bieșu, este directorul festivalului. Din Republica Moldova în juriu mai suntem Gheorghe Mustea și eu. În componența juriului vor fi și membri invitați din alte țări. Avem un invitat foarte important din Marea Britanie, care este, de fapt, un tenor de origine argentiniană, Roberto Garcia Lopez. De asemenea, în componența juriului se mai află și câștigătorul de anul trecut al concursului – Azamat Jeltirguzov, el a luat premiul întâi la concurs, Mariana Bulicanu a luat trofeul, dar fiindcă ea trebuie să nască zilele acestea, ne-am propus să invităm laureatul premiului întâi, care a făcut o carieră frumoasă în Kazahstan și este cunoscut în toată lumea. Mai este și șef de catedră, deși are doar 27 de ani, are o carieră internațională strălucită. La fel vine un bariton din Armenia, Barseg Tumanian, un tânăr cu o carieră fulminantă interpretativă, și Sorin Lupu din România. În total, în juriu suntem nouă membri și concursul se va desfășura în câteva etape, prima a fost cea de preselecție, a doua etapă va avea loc la Sala cu Orgă, pe 9 și 10 septembrie, iar etapa a treia cu orchestra – la Filarmonică, pe 13 septembrie. În finală vor intra doar 12 concurenți din 36, îar cei care vor cânta cu orchestra vor interpreta câte două arii, după asta juriul va anunța câștigătorii. Există trofeul, cu aceeași valoare ca și anul trecut – 15 mii de euro. Concursul este specific și se vor acorda, pe lângă primele premii, diplome, mențiuni... Pe 15 septembrie, la Palatul Național, la Închiderea Festivalului-Concurs „Maria Bieșu”, prima parte va fi rezervată Galei, înmânării premiilor și va fi urmată de recital. Foarte important este că de anul viitor, acest concurs va fi bi-

CMYK

face multă vâlvă și care creează multe contradicții. Înțeleg că orice părinte e gata să îndeplinească orice capriciu copiilor săi și investesc în niște copii care vor să fie vedete, chiar dacă nu au voce. Le înțeleg pe toate, dar nu putem profana o scenă profesionistă, trebuie să tindem, pas cu pas, spre un nivel mai înalt, elitar. De asta încercăm să oferim repere, chiar dacă am înțeles de mult că mentalitatea țării noastre este una agrară și m-am conformat.

enal, adică, într-un an se va desfășura festivalul, iar în alt an – Concursul de Interpretare “Maria Bieșu”. Se va face acest lucru din mai multe considerente, cel financiar fiind unul dintre motive, dar am luat în considerare și faptul că în anii pari, la Brăila se desfășoară renumitul concurs “Hariclea Darcle”, la care participă foarte mulți tineri și ca să nu coincidă aceste concursuri, vrem să-l facem bienal. În plus, din anul viitor, Filarmonica Națională revine la concursul „Alexei Stârcea”. În primăvara lui 2014, Alexei Stârcea ar fi împlinit 95 de ani. - Revenind la concursul de interpretare „Maria Bieșu”, ați observat în ce măsură concurenții cunosc activitatea Mariei Bieșu? - Regulamentul presupune că în concurs sunt admise doar arii interpretate de Maria Bieșu, tenorii și baritonii interpretează ariile în care a participat primadona, palmaresul ei era atât de mare, încât găsești aici toată muzica de operă. Da, concurenții cunosc foarte bine repertoriul Mariei Bieșu.

„Oferim o nouă imagine lumii despre noi” - Poate părea o abordare pragmatică, cinică chiar, dar, după părerea Dvs., ce importanță mai are acest festival și concurs în afară de faptul că aduce un omagiu unei personalități? - Este foarte important. Revenim la afirmațiile de la începutul discuției noastre, un concurs de asemenea nivel este o recunoaștere a maturității artistice a unei societăți. La noi se organizează o mulțime de concursuri, festivaluri muzicale în jurul cărora se

- Nivelul despre care vorbiți nu presupune doar talent. - Eu vorbesc de mentalitate și cultură generală. Ceea ce mă dezamăgește la noi este lipsa totală a culturii de comunicare. Oamenii nu știu să comunice unii cu alții. Dar asta nu este o artă, este un lucru care trebuie să se întâmple firesc: să știi să asculți pe cineva, să știi să dai replica potrivită, să înțelegi ce spune celălalt, să taci când e nevoie. Asta mă dezamăgește cel mai mult, nu faptul că nu toți înțeleg simfoniile. Asta nu e cel mai grav, dar lipsa de cultură a comunicării este îngrozitoare. Iar muzica bună înnobilează sufletul omului și îl predispune spre un alt comportament. - Putem constata cu mare bucurie că acum avem voci care ne recomandă peste hotare ca o societate ce se apropie de o cultură elitară. - Bineînțeles! Mi s-a reproșat deseori că acești artiști ne părăsesc, dar ce le asigurăm noi acestor oameni? În schimb, ei reprezintă Republica Moldova peste tot, mă refer la Alexandra Conunov, care este în Elveția de câțiva ani, și care peste tot, în programe, în pliante, scrie că este moldoveancă. Dar câți tineri moldoveni talentați avem în toată lumea! Și Elena Casian, care cântă La Scala, Ina Losi – la Metropolitan Opera, Tatiana Lisnic, Valentina Naforniță și soțul ei, Mihail Dogotari! Și e bine că se afirmă într-un domeniu elitar al muzicii. Revenind la întrebarea despre importanța acestor concursuri, este importantă pentru că devenim cunoscuți în lume și câștigăm un statut de țară cultă. E valabil și în cazul festivalurilor de teatru, a maratoanelor teatrale studențești. Spre asta trebuie să tindem, astfel oferim o nouă imagine lumii despre noi. - Vă mulțumim și vom urmări cu interes noua stagiune a Filarmonicii Naționale. - Și eu vă mulțumesc și vă aștept cu drag în sala noastră de concerte. Un interviu de Liliana POPUȘOI, FLUX


Ziarul Flux, Ed. 32 (908)