Issuu on Google+

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 6 iunie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 6.06.2014

Cuv. Simeon, cel din Muntele Minunat; Sf. Mc. Marciana (Odovania Înălţării) Maxima zilei Elocinţa este arta de a înfrumuseţa logica. Denis Diderot

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.8596 1 Dolar american ............. 13.8586 1 Leu românesc ................. 4.2895 1 Rublă rusească ............... 0.3981 Timpul probabil: 6.06.2014

7.06.2014

Soare, 16 29 0C

Soare, 17 31 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 21 (946)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

PPCD – o identitate politică în continuă devenire 3

26 DE ANI DE LA FONDAREA PARTIDULUI PAGINA

POLITIC

Miniştrii fără de noroc ai liberalilor reformatori

4

PAGINA

SOCIAL

Republica Moldova îmbătrâneşte. Numărul populaţiei tinere scade, iar a celei vârstnice este în creştere

5

PAGINA

SOCIAL

„Eu sunt Legea la voi!”. Vladimir Hotineanu a dat de înţeles că adoptarea Legii antitutun depinde de el

8

PAGINA

EUROPA

Lupta pentru putere din Europa a devenit evidentă în războiul pentru şefia Comisiei Europene

9

PAGINA

EXTERNE

Juan Carlos al Spaniei a abdicat. Trăiască regele Felipe!

Întrucât pe parcursul acestui sfert de veac am scris în permanenţă despre momentele de vârf, ca și despre cele de cumpănă ale partidului nostru, astăzi am hotărât să mă limitez doar la schimbările pe care le-a suferit denumirea formaţiunii în care sunt prezent, alături de alţi colegi de generaţie, din prima zi. De-a lungul acestor ani, căutările noastre ideologice, frământările asupra opţiunilor strategice, însăși autoidentificarea noastră evoluau odată cu devenirea noastră intelectuală, cu acumularea de cunoștinţe și de experienţă, acestea fiind mereu determinate și de contextul politic și geopolitic în continuă și deseori neașteptată schimbare din

Iurie Roşca a lansat cartea „Căderea din URSS în U€”

jurul nostru. Ceea ce ieri era o evidenţă, peste un timp era deja perimat, orizonturile noi pe care le descopeream determinându-ne să ne adaptăm din mers la ritmurile momentului trăit. Cine nu merge înainte rămâne în urmă, vorba unui proverb. Iar cine trăiește doar cu realizările de ieri, n-a mai realizat nimic valoros în prezent și nici nu are șanse să producă performanţe remarcabile în viitor. Acum douăzeci și șase de ani, un grup de iniţiativă fonda o nouă organizaţie. Era momentul intrat în istorie ca Perestroika, iar părintele acestui concept era nimeni altul decât Gorbaciov. Dincolo de scenariile terifiante despre originile și efectele acelor transformări majore, pentru noi, ca și pentru atâţia alţii, acea perioadă a însemnat o oportunitate de a ne descătușa. Intelectual, spiritual, politic. Așa a apărut mișcarea noastră politică. Foi volante, cenacluri, mitinguri și demonstraţii, revendicări temerare. Continuare în pag. 2

Fermierii vor capul lui Lazăr

XXX

(citiţi pag. 6-7)

Bătaia din Adunarea Populară şi interesele democraţilor în Găgăuzia

XXX

(citiţi pag. 3)

Agricultorii din Moldova s-au supărat rău pe ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. Ei au reacţionat la declaraţiile pe care le-a făcut acesta după mitingul de protest din 28 mai, solicitând demisia ministrului. Lazăr i-a învinuit atunci pe protestatari de „partizanat politic”, afirmând că adevăraţii agricultori „sunt în câmp”, iar „anumite persoane care doresc să se asocieze cu aceste comunităţi importante urmăresc interese politice”. Continuare în pag. 5


FLUX

2

Actual

6 IUNIE 2014

PPCD – o identitate politică în continuă devenire 26 DE ANI DE LA FONDAREA PARTIDULUI Urmare din pag. 1 La Congresul acestei noi organizaţii, iniţial obștești (în acel moment încă se păstra dominaţia exclusivă a partidului-stat), care s-a desfășurat la 3 iunie 1988 în sala mare a Uniunii Scriitorilor, a luat naștere Mișcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării. Timp de un an de zile am activat în această formulă. Marile realizări ale Mișcării noastre încă erau înainte. La 20 mai 1989, în aceeași sală a urmat un alt congres. Pe atunci, cea mai în vogă titulatură era cea pe care am și adoptat-o: Frontul Popular din Moldova. Elanul nostru era unul vulcanic. Eram deciși să scăpăm o dată și pentru totdeauna din îmbrăţișarea sufocantă a comunismului sovietic. Iar singurul model la care ne raportam și pe care îl râvneam era cel occidental. La scurt timp, căpătând acces la sursele istorice până atunci interzise, am aflat ce au reprezentat „fronturile populare” în strategiile Kominternului, cum a fost folosită această denumire-umbrelă pentru acapararea puterii de către comuniști în ţările încăpute în lagărul socialist. Se impunea un alt nume, mai potrivit, pentru organizaţia noastră. Am început să studiem cu febrilitate doctrinele politice existente în Europa și SUA. Din tot ce exista mai vizibil pe piaţa politică occidentală la acea oră am găsit că cea mai potrivită haină doctrinară o reprezenta Democraţia Creștină. Eram anticomuniști, prin urmare, în mod implicit, democraţi. Ca și creștini conștienţi de prigoana Bisericii sub vechiul regim am descoperit un nume care ni se potrivea cel mai bine, cel de creștin-democrat. Așa, la un alt congres al nostru, cel din 15-16 februarie 1992, care s-a ţinut în sala Operei Naţionale, am adoptat denumirea de Frontul Popular Creștin Democrat. Schimbarea parţială a titulaturii a fost determinată de obișnuinţa membrilor noștri, ca și a întregii societăţi, de a identifica formaţiunea noastră cu numele de Front Popular. Se impunea însă renunţarea treptată la cuvântul-cheie – Front – din denumirea mișcării noastre. Acesta, fiind o noţiune atât de dragă sufletului nostru, pentru mulţi dintre noi începuse să aibă o conotaţie de stânga. Și așa cum nu doream să ne mai lege nimic de trecutul comunist, am ales momentul potrivit pentru a opera modificările respective în documentele noastre de bază.

Astfel, la 11 decembrie 1999, un alt congres a luat decizia de a modifica încă o dată denumirea organizaţiei noastre, ea păstrându-se din acel moment și până în prezent: Partidul Popular Creștin Democrat. Îndelungata noastră colaborare cu Partidul Popular European (PPE) s-a încheiat acum câţiva ani. Asta după ce am văzut ce reprezintă el în birocraţia europeană controlată de exponenţii acestei grupări politice și în ce măsură criteriile afișate de către aceștia consună cu practicile. Am gustat din plin din „valorile” lor. Ipocrizia și cinismul acestora s-au dezgolit definitiv ca efect al sprijinului total acordat unei guvernări corupte, perverse, ilegale și incapabile, care s-a cocoţat la putere în Republica Moldova după 2009 încoace. Însă cel mai grav aspect al conflictului iscat între PPCD și exponenţii PPE de la Bruxelles ţine de sfidarea de către aceștia a credinţei creștine, promovarea agresivă a unor idei neoliberale ce lovesc frontal în tradiţia, cultura și codul etic al poporului nostru. Această tristă experienţă din ultimii ani ne-a deschis o altă perspectivă asupra teoriilor politice. Democraţia Creștină, fondată de personalităţi eminente ale politicii europene, care s-a afirmat în special după cel de-al Doilea Război Mondial, nu mai există în Uniunea Europeană decât ca fenomen istoric rămas în trecut. Locul omului politic creștin a fost ocupat de tot felul de impostori și afaceriști, care împărtășesc doar credinţa în bani și în putere, acestea fiind singurele valori care contează cu adevărat pentru ei. Întreaga tărășenie cu integrarea europeană s-a dovedit a fi o cacealma, în spatele căreia stau tupilate interesele marilor corporaţii ale capitalismului speculativ, nocive pentru interesul nostru naţional. Evenimentele din ultimii ani au reușit să limpezească multe dintre confuziile pe care le-am avut preţ de douăzeci de ani. Ele sunt legate în special de ceea ce a devenit un prilej de fascinaţie colectivă – ideea de integrare europeană. Acest mit, prezentat ca soluţie salvatoare și fără alternativă, este alimentat puternic de mass-media afiliată puterii și centrelor de comandă din exterior. În realitate însă, în spatele acestui atac propagandistic de spălare a creierelor, de o amploare comparabilă doar cu mașinăria de manipulare în masă a regimului sovietic, se ascund interese ostile societăţii noastre. Și din nou, ca pe vremea regimu-

lui comunist, prima ţintă a strategilor occidentali este descreștinarea noastră, distrugerea Ortodoxiei, fracturarea relaţiei între creatură și Creatorul ei. Diferenţa între agresiunea împotriva religiei, practicată de comisarii bolșevici și cea instrumentată de comisarii europeni ţine de metodă, nu de scop. De la versiunea hard, care presupunea teroare fizică, asasinate și demolarea bisericilor, s-a trecut la versiunea soft. Astăzi nu ni se mai iau trupurile, ci sufletele. Gulagul comunismului a fost substituit cu Gulagul consumismului, al hedonismului, al culturii de masă. Sacralizării membrilor Biroului Politic al CC al PCUS i-a urmat divinizarea birocraţilor europeni și a emisarilor americani. Gândirea „politic corectă” în limitele calapodului comunist a fost înlocuită de gândirea „politic corectă” a menghinei liberale. Deportările forţate în Siberia la ora actuală sunt reeditate, la o scară infinit mai mare, prin deportările benevole în Europa, Rusia și America. Dezrădăcinarea violentă de pe timpuri se prezintă azi ca o dezrădăcinare nonviolentă. Și dacă cea din trecut era percepută ca o tragedie, cea de azi este văzută ca o binefacere. „Nomadismul de masă” a izgonit din ţară circa un milion de moldoveni. Catastrofa social-economică în care ne-am prăbușit ne transformă într-un popor pe cale de dispariţie. După consumarea iluziilor despre „marșul triumfal al Puterii Sovietice”, astăzi se spulberă și iluziile despre „marșul triumfal al integrării europene”. După despărţirea de mitul comunismului, astăzi se impune despărţirea de mitul liberalismului. Cele două ideologii, una deja defunc-

tă, iar alta în plină expansiune, sunt, deopotrivă, inacceptabile pentru noi. Noi alegem conservatorismul. Partidul Popular Creștin Democrat este un organism viu și dinamic în continuă schimbare. Ziua de azi reclamă o nouă transformare majoră. Ea ţine de viziunea noastră asupra omului și a societăţii, asupra realităţilor politice, economice, sociale, culturale, educaţionale, dar și asupra noilor realităţi geopolitice. Din această perspectivă se impun schimbări fundamentale în documentele programatice ale partidului. Avem nevoie de un nou suflu, de un nou val de gândire, de un nou curent de opinie. Noi deja îl promovăm cu putere și consecvenţă prin tot ce facem, scriem și vorbim în spaţiul public. Renașterea mișcării noastre politice are loc prin apelul la Tradiţie, la valorile noastre perene, la Ortodoxie, prin revenirea la matricea noastră civilizaţională milenară în condiţiile globalismului și Postmodernităţii. Platforma noastră economică este deja elaborată. Ea este una diferită

de modelele ce ni se impun din exterior. Principiul suveranităţii economice, cu elemente ale protecţionismului capabile să stopeze invazia pieţei interne cu mărfuri și capitaluri străine, un stat puternic, apt să își îndeplinească funcţia de neadmitere a concentrării forţei economico-financiare în mâinile unui grup restrâns de oligarhi, miza pe businessul mic și mijlociu, solidaritatea socială, protecţia mediului reprezintă doar câteva elemente din platforma noastră. Acum mai bine de un sfert de secol ne-am ridicat împotriva imperiului sovietic, nedrept, inuman, potrivnic intereselor noastre ca neam, ca familii și ca persoane. Astăzi este necesar să ne păstrăm intactă vocaţia noastră antiimperialistă. De această dată riscurile majore se abat dinspre un alt centru de putere, de dincolo de ocean. Suntem deciși să ne opunem unui nou tip de totalitarism, unui nou kominternism ce apare sub masca globalismului. Adică să milităm împotriva imperiului american, care tinde să-și subordoneze întreaga lume. De la o lume bipolară, divizată pe principii ideologice, trecând prin momentul unipolarităţii care insistă să se afirme, să punem umărul la reașezarea lumii pe temeiul multipolarităţii, în cadrul căreia fiecare popor, fiecare civilizaţie să se bucure de dreptul de a-și proteja propria identitate și interese. În acest moment aniversar, când facem un nou bilanţ al luptei noastre, adresez sincere felicitări membrilor și simpatizanţilor partidului nostru, urându-le sănătate, putere sufletească și multe izbânzi în viitor. Dumnezeu să-i ierte pe toţi cei care s-au stins din viaţă de-a lungul acestor ani, dar și pe cei care au dezertat atunci când se întâmpla să ne fie mai greu. Iurie ROŞCA 3 iunie 2014


3

Politic

6 IUNIE 2014

FLUX

Bătaia din Adunarea Populară şi interesele democraţilor în Găgăuzia A fost bătaia din Adunarea Populară a Găgăuziei un incident banal, provocat de nervozitatea excesivă a cuiva sau o acţiune premeditată, ce urmărește niște scopuri mai puţin la vedere. Din relatările unor agenţii de presă locale am aflat cu toţii că ședinţa a luat o turnură violentă, după ce deputatul democrat Grigori Morar și președintele parlamentului local, Dmitri Constantinov, și-au adus critici dure unul altuia. Atunci în sala de ședinţe au dat buzna mai mulţi cetățeni în frunte cu Serghei Cernev, fostul președinte al raionului Vulcănești și membru PD. Aceștia i-au cerut lui Constantinov să-și dea demisia. Pentru a fi mai convingător, Cernev a sărit pe masă și l-a lovit cu pumnul în faţă pe spicherul Adunării Populare. Apoi i-a aplicat o lovitură cu piciorul și bașcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal. Incidentul a fost reflectat diferit în presă. De exemplu, mediile controlate de democraţi au pus accentul pe faptul că a fost cerută demisia șefului Adunării Populare și a bașcanului, iar în urma discuţiilor mai aprinse în această chestiune, „tensiunile au atins cote mari”. Cât despre Cernev, aceleași surse au relatat că acesta s-a aflat „printre cei care au cerut demiterea conducerii Autonomiei”. Nu însă cel care a împărţit pumni și picioare. Conducătorii Adunării Populare au fost învinuiţi de gestionarea incorectă a banilor oferiți de Rusia, dar și a celor veniţi din alte surse, precum și de promovarea unor interese personale prin implicarea în anumite jocuri politice. Pe de altă parte, bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, califică incidentul care s-a produs în cadrul ședinței Adunării Populare a Găgăuziei, urmat de aplicarea forţei fizice și cererea ultimativă a demisiei, drept o nouă încercare a Partidului Democrat de a realiza o lovitură de stat în autonomia găgăuză. Într-un comunicat al serviciului de

presă al bașcanului se menţionează: „Cruzimea deosebită și ferocitatea cu care democrații moldoveni au încercat să acapareze puterea în autonomie trădează o reacție panicată a acestora la faptul că, recent, am făcut publice o serie de încălcări și scheme discriminatorii aplicate de reprezentanții PDM în cadrul autorităților centrale ale Republicii Moldova și în privința locuitorilor Găgăuziei și a altor raioane ale republicii”. Liderul autonomiei găgăuze pune lipsa reacţiei adecvate din partea Procuraturii și a Ministerului de Interne pe seama unor acțiuni concertate de înlăturare a conducerii legale din Găgăuzia puse la cale de organele de drept și partidele din cadrul coaliţiei de guvernământ care au influenţă asupra acestor structuri. Totodată, bașcanul se arată indignat de modul în care mediile de informare „controlate de oligarhi” au reflectat incidentul, prezentându-i pe „militanţii PD-ului” drept luptători cu „separatismul”: „Astfel de învinuiri în adresa conducerii Găgăuziei sunt lipsite de orice temei real, nu sunt decât niște mituri despre așa-zisa „ameninţare găgăuză” create chiar de ei, în încercarea disperată de a distrage atenţia opiniei publice de la schemele criminale ale democraţilor sus-puși”. Formuzal a mai atenţionat că capii grupării criminale din PDM ar putea aplica schema de preluare a puterii probată în Găgăuzia și la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Pentru că respectiva grupare nu recunoaște principiile concurenţei

politice, preferând metodele de șantaj, corupere și chiar aplicarea forţei fizice. Pe de altă parte, Partidul Democrat din Moldova a condamnat „cu fermitate” actele de violență care s-au petrecut în cadrul ședinței Adunării Populare a Găgăuziei. Într-un comunicat al formaţiunii se menţionează că „aceste violențe nu au nimic în comun cu valorile democratice și cu principiile statului de drept pe care trebuie să le promoveze oamenii politici”. Democraţii le-au cerut organelor de drept să-și facă datoria și să-i sancţioneze pe cei care se fac vinovaţi de incident. În același timp, ei au făcut apel la calm și raţiune în rezolvarea disensiunilor din Adunarea Populară: „Totodată, ne exprimăm speranţa că forţele politice din Republica Moldova nu vor exploata un incident izolat pentru a crea dezbinare și spectacol politic ieftin. Moldovenii nu au nevoie de jocurile politicianiste ale unora sau altora, ci de răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă zilnic, de ordine și de aplicarea nediscriminatorie a legii”. O reacţie similară a venit și din partea președintelui Parlamentului, Igor Corman, care a chemat forțele politice să trateze cu responsabilitate incidentul și să se abțină „de la exploatarea abuzivă a situației în scopuri politice”. Departe de noi gândul de a-i considera pe liderii găgăuzi fără de păcat. Unele acţiuni ale acestora sunt condamnabile. Și, probabil, urmăresc anumite interese personale. Ca

și politicienii de la Chișinău, de altfel. Acesta însă este subiectul unei alte discuţii. Întrebarea este, ce au urmărit democraţii și cât de sincer au condamnat ei „actele de violenţă”? De ce se tem ei că scandalul ar putea fi „exploatat” și de ce apelează atât de insistent la responsabilitatea forţelor politice în tratarea acestui „incident izolat”? Democraţii, ai căror exponenţi au provocat, de fapt, violenţele în Adunarea Populară, sunt preocupaţi să dea propria interpretare acestui incident. Interpretare care să fie percepută drept singura adevărată. Lucrul acesta poate fi observat în cadrul unor emisiuni de la un post de televiziune foarte apropiat oligarhilor din PD. Inocularea subtilă a unor anumite idei, descrierea unor scenarii apocaliptice menite să bage în sperieţi populaţia și, în consecinţă, propunerea unor măsuri urgente de contracarare a acestor scenarii, toate aceste tertipuri sunt menite să creeze o anumită percepţie, ușor isterizată în societate, a ceea ce se întâmplă în autonomia găgăuză. Astfel, este acreditată insistent ideea că în Republica Moldova ar putea începe un război civil, sau am putea avea un scenariu similar celui din Ucraina. Toate aceste grozăvii ar putea avea loc din vina celor doi lideri ai autonomiei găgăuze, Constantinov și Formuzal, care urmăresc scopuri meschine și încearcă „să-și facă interesele pe seama cetăţenilor din Găgăuzia”. Și tot aici este dată și soluţia: izolarea urgentă a „guvernatorului Auto-

nomiei, Mihail Formuzal, și a președintelui parlamentului local, Dmitri Constantinov”, evident prin metode juridice. Acest deziderat este reluat insistent și cu multă îngrijorare pe parcursul întregii emisiuni, el fiind singurul mod de a evita „un război civil”. Prin urmare, ceea ce vor democraţii este, se pare, izolarea lui Formuzal și Constantinov, scopul fiind unul cât se poate de nobil – evitarea „scenariului ucrainean”. Și punerea în aplicare a propriului scenariu. Așa stând lucrurile, parcă nici cei care au dat cu pumnii și cu picioarele nu au pentru ce fi pedepsiţi. Pentru că au acţionat și ei în numele interesului major al patriei, nu al democraţilor. De altfel, despre gradul de vinovăţie al acestora am putea afla într-un viitor apropiat. Cel puţin, Inspectoratul General de Poliție a anunţat că a intentat un dosar penal pentru huliganism în cazul dezordinilor de la Comrat. Deputaţii PCRM, care i-au învinuit pe democraţi de destabilizarea situaţiei în autonomia găgăuză, au cerut ieri formarea unei comisii parlamentare care să examineze incidentul, solicitând, totodată, audierea în Parlament a directorului SIS, a ministrului de Interne și a procurorului general. Majoritatea parlamentară a respins însă propunerea. Rămâne de văzut dacă se va mai insista pe ideea „izolării” celor doi lideri de la Comrat. Și ce urmări ar putea avea astfel de demersuri. Ioana FLOREA, FLUX

Miniştrii fără de noroc ai liberalilor reformatori Partidul Liberal Reformator a anunţat că i-a retras susținerea politică ministrului Mediului, Gheorghe Șalaru. Premierul Iurie Leancă a fost anunţat despre asta printr-un demers al formaţiunii. Decizia a fost luată de biroul politic al partidului, motivul fiind restanţele înregistrate „în procesul de realizare a matricei de politici de mediu”. Totodată, PLR a propus candidatura Valentinei Țapiș la funcția de ministru al Mediului. Gheorghe Șalaru a fost ministru al Mediului din septembrie 2009, fiind instalat în funcţie la propunerea Partidului Liberal. Pe parcursul anilor, ministerul condus de Șalaru a figurat în mai multe scandaluri de corupţie. În noiembrie 2012, presa a scris despre faptul că ONG-ul „EcoCim”, fondat de fiul minis-

trului Mediului, Andrei Șalaru, și condus de un activist PL, Andrei Prisăcaru, a devenit beneficiar al mijloacelor Fondului Ecologic Naţional (FEN) pentru anul 2012, care constituia 1,5 milioane de lei. În aprilie 2013, ministrul Mediului a fost acuzat de corupţie de către Asociaţia pentru prevenirea crimei economice, fiind învinuit de complicitate la vânzarea pe un preţ de nimic a mii de metri de ţeavă de irigare. La scindarea Partidului Liberal, Gheorghe Șalaru a rămas de partea reformatorilor. Supărat, șeful PL, Mihai Ghimpu, l-a caracterizat în termeni duri pe acesta, afirmând că el nu „avea absolut nimic cu Mediul” și că l-a adus de la Cimișlia, unde lucra „cu muștele”, „arunca pesticide să scape de muște”. Cu puţin timp în urmă, un alt ministru sprijinit de reformatori a rămas fără funcţie. În februarie curent, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, și-a anunţat demisia, în cadrul ședinţei

Colegiului, la care participase șeful statului Nicolae Timofti. Demisia acestuia a fost acceptată imediat, fără ca cineva dintre colegii de partid ai fostului ministru să pună la îndoială oportunitatea acestui pas. Marinuţă a invocat atunci divergenţe de opinii cu șeful statului. Iar purtătorul de cuvânt al președintelui, Vlad Ţurcanu, a precizat că demisia a survenit în urma unor discuţii aprinse ce s-au iscat în cadrul ședinţei Colegiului, șeful statului criticând activitatea Ministerului Apărării și a Armatei Naţionale, în special lipsa de disciplină, managementul defectuos și ineficienţa unor departamente ale ministerului. Faptul că cei doi miniștri „dezertaţi” din PL au rămas, în cele din urmă, fără funcţii i-au adus, probabil, o doză de satisfacţie fostului lor șef de partid Mihai Ghimpu, care „i-a adus” și „le-a dat”, iar ei l-au trădat. Alexandru STEJĂRESCU, FLUX


FLUX

4

Social

6 IUNIE 2014

Republica Moldova îmbătrâneşte. Numărul populaţiei tinere scade, iar a celei vârstnice este în creştere Ţara noastră trece printr-un continuu proces de îmbătrânire demografică. Natalitatea a scăzut în 2013 faţă de anul precedent. Rata totală de fertilitate a fost și ea foarte redusă (1,24-1,28 nașteri la o femeie). Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se remarcă reducerea ponderii copiilor în structura populaţiei, de la 23,8% la 16,0% (-297 de mii de persoane), și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste), de la 9,4% la 10,0% (+15,4 mii de persoane). Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014 a fost de 3 miliarde 557,6 mii de persoane, 42,2% constituind populaţia urbană și 57,8 la sută – cea rurală. Numărul femeilor este aproximativ egal cu cel al bărbaţilor, respectiv 51,9 și 48,1 la sută.

Natalitatea şi fertilitatea Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de scăderea natalităţii din ultimii ani, care a determinat reducerea absolută și relativă a populaţiei tinere. Pe parcursul anilor 20112013, numărul născuţilor a avut o evoluţie atât pozitivă, cât și negativă. Numărul născuţilor-vii în anul 2013 a fost de aproximativ 38 de mii, micșorându-se cu aproape 16 mii (4,0%) faţă de anul 2012, rata natalităţii constituind 10,6 născuţi-vii la 1000 de locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale este mai înalt decât în localităţile urbane. Anual se nasc mai mulţi băieţi decât fete, raportul de masculinitate fiind în 2013 de 105 băieţi la 100 de fete. Distribuţia născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei arată concentrarea acestora până la vârsta de 30 de ani. Totodată, trebuie de menţionat că în 2013 s-a păstrat aceeași pondere a nașterilor la femeile în vârstă de până la 20 de ani ca și anul trecut, constituind 8 la sută din numărul total al născuţilor. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 23,9 ani. Mamele din

mediul rural nasc la o vârstă mai timpurie decât mamele din mediul urban, respectiv la 23 și 25,5 ani. Majoritatea copiilor născuţi în familiile numeroase revin mamelor din mediul rural. Din punct de vedere al stării civile, în anul 2013 numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost de peste 8 mii (22,0% din numărul total), cu 6,0% mai puţin decât în 2012. Statistica relevă că rata natalităţii prezintă diferenţieri în profil teritorial. Cele mai mici rate ale natalităţii s-au înregistrat în raioanele: Basarabeasca, Ocniţa, Briceni, Cimișlia, Soroca, Râșcani și municipiul Chișinău, iar cele mai înalte rate s-au înregistrat în Ungheni, Ialoveni, Sângerei, Criuleni, Strășeni, Cantemir și Orhei.

Mortalitatea În anul 2013 au decedat circa 38 de mii de persoane, cu 1500 de persoane (3,8%) mai puţin comparativ cu anul precedent. Rata mortalităţii generale a constituit 10,7 decedaţi la 1000 de locuitori. Se menţine decalajul între ratele mortalităţii generale pe medii de trai: în mediul urban au fost înregistraţi 8,4 decedaţi la 1000 de locuitori, în cel rural – 12,4%. Diferenţa semnificativă între ratele mortalităţii generale pe medii este rezultatul unui proces mai accentuat de îmbătrânire demografică a populaţiei din mediul rural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii au fost înregistrate în municipiile Chișinău și Bălţi, în UTA Găgăuzia, în raioanele Ialoveni, Cahul, Strășeni, Anenii Noi, Sângerei, Nisporeni, Dubăsari și Cantemir, iar cele mai înalte rate – în raioanele Dondușeni, Briceni,

Agricultura şi dezvoltarea rurală – domenii strategice pentru dezvoltarea ţării Doleanţele agricultorilor par să fi fost auzite de autorităţi. După adresări repetate pe parcursul ultimilor ani și acţiuni de protest ale fermierilor, Guvernul a hotărât să le dea satisfacţie acestora și să declare agricultura și dezvoltarea rurală drept domenii prioritare pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Cabinetul de Miniștri a avizat pozitiv proiectul de lege ce prevede completarea și modificarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020”, prin care se stabilește drept domenii strategice pentru dezvoltarea Republicii Moldova sectoarele agricol și dezvoltare rurală. Fie că este vorba de o încercare de a preveni alte acţiuni de masă ale agricultorilor, fie că este un pas dictat de agenda unui an electoral, acest fapt ar putea îmbunătăţi totuși situaţia din domeniu. Decizia se înscrie în eforturile de realizare a obiectivului privind promovarea rolului central al domeniilor agricol și rural în dezvoltarea Republicii Moldova, în contextul Acordului de Liber Schimb cu UE, precizează Executivul. Scopul modificării este consolidarea economiei locale și comunităţilor din mediul rural. Totodată, aceasta va facilita obţinerea sprijinului conceptual și financiar din partea partenerilor de dezvoltare, instituţiilor financiare internaţionale și donatorilor. Documentul include o analiză detaliată a situaţiei în agricultură și industria alimentară, a ocupării forţei de muncă în localităţile rurale, precum și viziunea strategică, scopurile și obiectivele privind securitatea și siguranţa alimentară, păstrarea resurselor naturale și a fondului fiduciar etc. Valeria Botnaru, pentru FLUX

Șoldănești, Ocniţa, Râșcani, Drochia și Edineţ. Cele mai multe decese (58,1%) au fost cauzate de bolile aparatului circulator, urmate de tumori (15,5%), boli ale aparatului digestiv (8,8%), accidentele, intoxicaţiile și traumatismele (7,5%), boli ale aparatului respirator (4,5%). Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an a fost de 359 în anul 2013, rata mortalităţii infantile constituind 9,4 decedaţi în vârstă sub un an la 1000 de născuţi-vii. Principalele cauze de deces la copii au rămas stările ce apar în perioada perinatală, malformaţiile congenitale, deformaţiile și anomaliile cromozomiale, bolile aparatului respirator, accidentele, intoxicaţiile și traumele. Speranţa de viaţă la naștere în 2013 a crescut comparativ cu anul 2011 aproximativ cu un an, în măsură mai mare majorându-se speranţa de viaţă a bărbaţilor ce locuiesc în mediul rural (cu 1,25 ani). Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu 7,5 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor. Durata medie a vieţii locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, cu 3,3 ani atât la bărbaţi, cât și la femei.

Nupţialitatea şi divorţialitatea Potrivit BNS, evoluţia proceselor demografice depinde, în mare măsură, și de numărul căsătoriilor și divorţurilor. În 2013 au fost încheiate 24,4 mii de căsătorii, cu 0,8 la sută mai mult comparativ cu anul precedent, rata nupţialităţii constituind 6,9 căsătorii la 1000 de locuitori. Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2013, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,6% pentru bărbaţi și 84,3% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate care s-au recăsătorit a fost de 16,5% la bărbaţi

și 14,1% la femei, iar proporţia persoanelor văduve care s-au recăsătorit a constituit 0,9 % și, respectiv, 1,4%. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâre judecătorească a fost în 2013 de 10,8 mii, cu 1,3% mai mult faţă de anul 2012, revenind, în medie, 3 divorţuri la 1000 de locuitori. În perioada de referinţă, din totalul divorţurilor 28,2% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioada cuprinsă între: 5 și 9 ani (26,5%), 10 și 14 ani (12,9%), 15 și 19 ani (10,8%), 20 ani și peste (21,6%). Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ a fost de 11 ani.

Migraţiunea populaţiei Conform datelor Ministerului Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate aproximativ 2600 de persoane. Cele mai active legături migraţionale se menţin cu Ucraina și Rusia (respectiv 1054 și 684 de emigranţi). Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât și bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani și 30-39 de ani. În mare parte, emigran-

ţii, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 19,5% din total. O parte a emigraţiei din ţară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova și imigraţie. Potrivit informaţiei primite de la Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2013 în ţară s-au repatriat 323 de persoane. Majoritatea repatriaţilor au sosit din Rusia și Ucraina, respectiv 59,8% și 32,5%.

Migraţia internă Pe parcursul anului 2013 și-au schimbat locul de trai în interiorul ţării 33,4 mii de persoane. Intensitatea migraţiei interne poate fi măsurată după numărul de sosiri și plecări la 1000 de locuitori. Indicele de mobilitate al populaţiei, în anul 2013, a înregistrat o valoare de 9,4 persoane la 1000 de locuitori. În mare parte, migranţii interni (mai mult de 90 la sută) sunt persoanele în vârstă aptă de muncă, cu o predominanţă a grupei de vârstă de 20-34 de ani. Aproximativ 2/3 din numărul total al populaţiei care și-au schimbat locul de trai în anul 2013 sunt de la sate. Valeria BOTNARU, pentru FLUX

„Naţionalitatea sau apartenenţa etnică”, în actele de stare civilă Cabinetul de Miniștri a aprobat miercuri, 4 iunie, noile tipuri de formulare pentru actele de stare civilă elaborate de Ministerul Justiției în colaborare cu Serviciul Stare Civilă. Potrivit modificărilor propuse, actul de naștere și certificatul de naștere vor conține o rubrică nouă – „naționalitatea sau apartenența etnică” a titularului documentului. ”Înscrierea naţionalităţii sau apartenenţei etnice în actul de naștere și în certificatul de naștere este facultativă și se poate face la cerere, în baza declaraţiei pe propria răspundere a persoanei care a împlinit vârsta de 16 ani”, a precizat ministrul Justiției, Oleg Efrim. Vor fi modificate, de asemenea, denumirile rubricilor corespunzătoare care se referă la părinți. Astfel, în loc de „naţionalitatea” în actul sau certificatul de naștere va fi scris „naţionalitatea sau apartenenţa etnică”. Totodată, documentul prevede excluderea informaţiei cu privire la naționalitate din conţinutul celorlalte acte de stare civilă, cum ar fi cele de căsătorie, divorţ, schimbare a numelui de familie și/sau prenumelui și deces. Prin aceeași hotărâre de Guvern, au mai fost aprobate modificări în conţinutul certificatului de schimbare a numelui și/sau prenumelui cu scopul de optimizare și

conformare a conţinutului acestuia cu prevederile Legii privind actele de stare civilă. Astfel, pentru a evita confuziile cu privire la identificarea titularului documentului, s-a decis ca din conținutul acestora să fie excluse rubricile „nume” și „prenume”. În același timp, pentru asigurarea corectitudinii înscrierii temeiului înregistrării divorţului, a fost completat conţinutul actului de divorţ. Modificarea a fost necesară pe motiv că prezentul formular al actului de divorț nu permite înscrierea tuturor datelor de referinţă ale hotărârii sau deciziei privind desfacerea căsătoriei emise de instanţele de fond sau apel. Modificările actelor de stare civilă urmează să fie examinate în Parlament. Valeria BOTNARU, pentru FLUX


Social

6 IUNIE 2014

5

FLUX

Fermierii vor capul lui Lazăr Urmare din pag. 1 Marţi, 3 iunie, reprezentanţii asociațiilor de agricultori și fermieri din Republica Moldova au ţinut să răspundă, în cadrul unei conferinţe de presă, la acuzaţiile demnitarului. „Noi putem răspunde, din prima sursă, la trei întrebări principale: cine au fost în piață în data de 28 mai curent, care a fost caracterul acestei acțiunii pașnice de protest și dacă a existat sau nu partizanat politic în cadrul acelui eveniment”, a precizat vicedirectorul Federației Naționale a Agricultorilor „AGROinform”, Iurie Hurmuzachi. Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Valeriu Mârzenco, a menţionat că în cadrul acţiunii de protest, cei prezenţi s-au expus pe marginea unor probleme pe care le abordează de mai mulţi ani. „Însă după miting am fost martorii unei reacții bolnăvicioase din partea ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, care a tratat neobiectiv această acțiune de protest a agricultorilor, dând de înţeles că în piaţă nu s-ar afla agricultori adevăraţi. A fost o apreciere șmecheroasă și foarte ieftină pe care o utilizează și alți politicieni, care nu sunt prea deranjați de situația gravă în care s-a pomenit sectorul agricol”, a opinat Mârzenco. În opinia lui, Lazăr a încercat, în felul acesta, să dezinformeze și să inducă în eroare opinia publică. Mârzenco a ţinut să precizeze că la proteste au participat anume reprezentanţii fermierilor din teritoriu, deoarece este evident că aceștia sunt ocupaţi acum cu muncile agricole și nu puteau fi prezenţi masiv la acţiune, iar mulţi dintre ei, sărăciţi

de politicile proaste promovate de guvernare, nici nu au mijloace pentru a se deplasa la Chișinău. „Noi nu suntem partide politice sponsorizate de oligarhi, pentru a avea cu ce le plăti drumul și a-i aduce în piaţă”, a mai afirmat Mârzenco. „Să nu creadă ministrul și alți politicieni că șmecheriile lor vor fi înghițite de agricultori, dar și de societate”, a mai avertizat el. Să nu încerce să arunce învinuiri nefondate în adresa liderilor organizaţiilor nepolitice din sectorul agricol. „Caracterul apolitic al organizațiilor noastre nu înseamnă nicidecum că vom tolera astfel de atitudine. Noi avem tot dreptul legal să dialogăm cu partidele politice, cu guvernarea, cu decidenţii, pentru a contribui la îmbunătățirea situației social-economice din ţară, în cazul nostru, a situaţiei agricole. De aceea, organizaţiile noastre vor fi și în continuare combative, vom

identifica problemele și vom veni cu propuneri și soluţii. Noi dorim să promovăm cultura participării largi a fermierilor, a agricultorilor la elaborarea politicilor agrare”, a mai menţionat directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor. Mârzenco a mai anunţat că organizaţia fermierilor s-a adresat către președintele Timofti și premierul Leancă cu cererea de a-l demite din funcţie pe ministrul Economiei. În opinia directorului executiv al Federației Naționale a Agricultorilor „AGROinform”, Aurelia Bondari, a devenit deja o tradiţie proastă a guvernanţilor să demonstreze lipsă de respect faţă de agricultori, utilizând un limbaj mai puţin adecvat atunci când producătorii agricoli vin cu anumite solicitări și abordează probleme importante pentru societate. „Cred că trebuie să le dăm ripostă și să punem punct acestui comportament lipsit de demnitate și

de etică al politicienilor. La 28 mai, agricultorii au ieșit în piaţă pentru a atenţiona asupra constrângerilor cu care se confruntă, în speranţa că vor fi auziţi. Ce am obținut ? De fapt, niciun oficial, niciun reprezentant al Guvernului nu a ieșit în fața noastră. Mai mult decât atât, ministrul Lazăr ne-a acuzat de partizanat politic. Atunci ne întrebăm, dacă ministrul Economiei nu înțelege că agricultura este singura ramură productivă în economia naţională, la ce ar trebuie să ne așteptăm în viitor și în ce mod ar trebui să acţionăm? Unele țări acordă suport, uneori chiar excesiv, ramurii agricole, prin subvenţii și prin diverse programe, fiind conștienţi de importanța acesteia. Ce se întâmplă la noi, aţi văzut deja. Noi știm că agricultura este esența poporului nostru și atunci când un politician acționează împotriva propriului popor, eu nu cred că el are viitor”, a conchis Bondari. Producătorul agricol Nicolae Morari, președintele filialei Nord a Asociației „UniAgroProtect”, a ajuns la concluzia că ar trebui să-i mulțumească, de fapt, ministrului Lazăr, pentru că a „deschis buba”. După acele declaraţii, ministrul și întreaga clasă politică „au arătat de fapt cine sunt ei”, au arătat că nu pun niciun preţ pe agricultură. Este o rușine că într-o ţară agrară, 72 la sută din produsele alimentare necesare pentru consum sunt importate, a declarat Morari. „Declaraţiile „trăsnite” că domnii Slusari și Cosarciuc folosesc mitingurile acestea pentru a-și ridica ratingul politic m-au făcut să cred că oamenii aceștia nu pricep ce se întâmplă. Fermierii prezenţi în Pia-

ţa Marii Adunări Naţionale au reprezentat tot spectrul politic din Republica Moldova. Și acest lucru este știut. Oare asta nu trebuia să-i pună în gardă pe politicieni. La protest au venit și cei care fac parte din partidele de la guvernare, și cei din opoziție, fiindcă i-a ajuns cuțitul la os”, a declarat Nicolae Morari în cadrul conferinţei. Directorul executiv al asociaţiei producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova Fruct”, Iurie Fală, a menţionat și el că producătorii din teritoriu s-au simţit ofensaţi de faptul că ministrul Lazăr i-a divizat în agricultori „adevăraţi” și „neadevăraţi”. În opinia lui, atunci când producătorii agricoli încearcă să vorbească despre problemele acute cu care se confruntă, de exemplu, cele legate de concurenţa pe pieţele internaţionale, guvernanţii îi acuză de partizanat politic. Aceasta nu este o scuză pentru nesoluţionarea problemelor pe care noi le înaintăm ani la rând, a mai precizat Fală. Mai mult ca probabil, solicitarea fermierilor privind demiterea ministrului Economiei nu va fi satisfăcută. Cel puţin, prim-ministrul Leancă nu intenţionează să dea curs cererii. Amintim că pe data de 28 mai, peste o mie de fermieri au participat la mitingul de protest organizat de asociaţiile de agricultori din ţară. Aceștia și-au exprimat dezacordul faţă de politicile promovate de guvernare în domeniul agriculturii și au formulat mai multe revendicări, între care modificarea legislaţiei privind importul produselor petroliere și demonopolizarea pieţei produselor agroalimentare. FLUX

„Eu sunt Legea la voi!”. Vladimir Hotineanu a dat de înţeles că adoptarea Legii antitutun depinde de el „Eu sunt legea la voi” – această declaraţie i-ar aparţine lui Vladimir Hotineanu, președintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate și familie, și a fost făcută la ultima ședinţă a grupului de lucru, unde s-a discutat proiectul Legii antitutun, susţine un reprezentant al societăţii civile, participant la această ședinţă. Legislatorul ar fi venit cu această precizare în timp ce reprezentanţii Ministerului Sănătăţii și cei ai societăţii civile încercau să-l convingă că documentul este bun în varianta în care a fost aprobat de Guvern și nu e nevoie de modificări esenţiale. După ore în șir de discuţii și vădit enervat, Hotineanu le-ar fi spus celor prezenţi că, cităm: „eu sunt legea la voi”, de aceea ultimul cuvânt i-ar aparţine. Ultima ședinţă a grupului de lucru pe marginea proiectului de Lege antitutun s-a desfășurat cu ușile închise, pe 27 mai. Atunci s-au întrunit să discute doi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al societăţii civile, șase reprezentanţi ai industriei tutunului și președintele Comisiei protecţie socială, sănătate și familie, Vladimir Hotineanu. Am încercat și noi să aflăm detalii despre această ședinţă, așa că am discutat cu unii participanţi. Vicedirectorul Centrului Naţional de Sănătate Publică, Ion Șalaru, care a reprezentat Ministerul Sănătăţii la întrevedere, spune că

a rămas uimit când Vladimir Hotineanu s-a arătat nemulţumit de mai multe prevederi ale proiectului.

„Trebuia să facem faţă nu doar industriei tutunului, dar şi lui Hotineanu” „Eu am rămas nedumerit când domnul Hotineanu a spus că fumatul în locurile publice închise nu ar trebui să fie interzis. El este președintele Comisiei protecţie socială, sănătate și familie și ar trebui în prim-plan să pună sănătatea, dar nu alte aspecte. Am încercat să-l convingem că o astfel

de măsură este indispensabilă, însă el a spus că trebuie de găsit o soluţie și de amenajat spaţii pentru fumători”, a declarat Ion Șalaru, pentru Sănătate INFO. La ședinţă, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au argumentat precum că amenajarea spaţiilor pentru fumători în localurile publice închise nu i-ar proteja în niciun fel pe nefumători, însă Hotineanu nu s-ar fi lăsat înduplecat. „Imaginaţi-vă, eram doar doi membri ai Ministerului Sănătăţii și trebuia să facem faţă nu doar la șase reprezentanţi ai industriei tutunului, dar încă și domnului Hotineanu. El se arăta chiar mai deranjat de această prevedere decât industria tutunului, care, în general, nu are dreptul să participe la astfel de ședinţe”, a mai adăugat Șalaru. Amintim că potrivit Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului, tratat internaţional fundamental în domeniu, ratificat și de Republica Moldova, participarea industriei tutunului la discuţiile legate de legile privind

controlul tutunului este interzisă. În Republica Moldova însă, reprezentanţii industriei tutunului participă activ la ședinţele grupurilor de lucru desfășurate de comisiile parlamentare.

„În curând, industria tutunului va scrie această lege” „Avem și noi demnitate. Mai mult nu o să participăm la astfel de ședinţe, pentru că se creează impresia că în curând, industria tutunului va scrie această lege”, afirmă Șalaru. Vladimir Hotineanu ar mai fi propus o soluţie pentru a-i proteja pe nefumători – în locurile publice închise să fie amenajate cabine speciale pentru fumători. Autorii proiectului de Lege antitutun afirmă însă că acestea sunt foarte costisitoare și deloc eficiente. „Dacă se va include așa ceva în lege, toate instituţiile vor fi obligate să-și amenajeze astfel de cabine, care sunt extrem de scumpe. Nu știu ce instituţie își va permite așa

ceva. Plus că ele nu protejează nefumătorii de fumul de tutun”, mai explică Ion Șalaru. Vladimir Hotineanu s-ar fi enervat că nu este înţeles și ar fi spus că deputaţii vor decide ce va fi inclus în acest proiect de lege și ce nu. Am încercat să aflăm chiar de la Vladimir Hotineanu de ce, din punctul lui de vedere, fumatul în spaţiile publice închise nu trebuie interzis. „Moldova va avea o Lege antitutun foarte bună, însă prevederile care nu sunt acceptate de comisii nu vor fi incluse în document”. Mai multe nu am putut

afla de la Hotineanu. Acesta a ţinut să precizeze că ședinţele grupului de lucru nu sunt publice și chiar și-a permis să facă atac la persoană. „Nu ești copil normal, nu ai minte”, a strigat acesta în receptor și a închis. Amintim că proiectul de Lege antitutun trebuia să fie dezbătut în Parlament, însă documentul nu a fost inclus pe ordinea de zi, deși documentul a fost transmis Parlamentului cu aproximativ patru luni în urmă. Sorina DAVID Sursa: e-sanatate.md


FLUX

6

Eveniment 6 IUNIE 2014

Iurie Roşca a lansat cartea „Căderea din URSS în U€” Pe 30 mai, la sediul Universităţii Populare a avut loc lansarea cărţii „Căderea din URSS în UE. Cronici antiliberale”, semnată de Iurie Roșca. Volumul cuprinde o selecţie de articole și eseuri publicate pe parcursul ultimului an. La eveniment au participat personalităţi din mediul academic, cadre universitare, politologi, juriști, lideri regionali, oameni de afaceri, feţe bisericești, jurnaliști, studenţi. Printre cei care au luat cuvântul au fost Ieromonahul Savatie Baștovoi, profesorul și academicianul Victor Borșevici, jurnalistul Mihail Lupașco, avocatul Pavel Midrigan, fostul procuror general Valeriu Gurbulea, juristul Ghenadie Vaculovschi, scriitorul, publicistul și diplomatul Fiodor Angheli, analistul politic Bogdan Ţârdea, jurnalista Natalia Uzun, politologul Nicolai Ţveatcov, fostul deţinut politic și cunoscutul militant civic de la Comrat, Leonid Dobrov. Iurie Roșca a fost felicitat călduros de către vorbitori pentru această nouă apariţie editorială, pentru modul în care a abordat subiectele esenţiale pentru Republica Moldova, pentru nonconformismul și originalitatea sa, dar și pentru responsabilitatea și profunzimea investită în fiecare cuvânt spus și scris. Cei mai mulţi dintre vorbitori l-au îndemnat pe Iurie Roșca să revină în marea politică. Moderatorul evenimentului a fost cunoscuta interpretă și prezentatoare de emisiuni, Indiana. În deschiderea întrunirii, ea a menţionat că Iurie Roșca este singurul publicist care își traduce în limba rusă cele mai importante articole, pe care le publică cu regularitate în două limbi. Indiana a amintit și de alte volume ale autorului apărute în ultimii ani, cum ar fi „Notele unui optimist creștin”, „Moldova – partea care a devenit întreg. Despre ideea naţională ca forţă unificatoare”, „Republica Moldova, de la independenţa politică spre independenţa economică”. Printre lucrările elaborate în ultimul an, prezentatoarea a mai remarcat și traducerea volumelor „A patra teorie politică”, lansat acum câteva luni, și „Teoria lumii multipolare”, care urmează să iasă de sub tipar în câteva săptămâni, ambele scrise de filosoful rus Aleksandr Dughin. Iurie Roșca a menţionat că s-a obișnuit să le vorbească de la tribuna Universităţii Populare cursanţilor săi, dar s-a arătat bucuros că sala instituţiei a devenit și loc pentru discuţii publice. El a declarat că editează cărţi în care adună articolele publicate în presă, pentru că vrea ca acestea să le fie utile celor care trec dincolo de pagina de ziar sau de internet. Această carte e pentru cei

interesaţi de paradigma de percepere a lumii, de dezbaterile de idei și de viziuni în Republica Moldova. Roșca a accentuat faptul că efortul său e îndreptat spre consolidarea unui curent de opinie tradiţionalist, conservator, antiliberal. „Cronicile vor continua, vor urma alte texte și evenimente. Cartea va fi plasată în câteva reţele de librării, dar poate fi găsită și la Universitatea Populară”, a precizat Roșca. În opinia Ieromonahului Savatie Baștovoi, tema discutată stă pe buzele tuturora, dar nu este tratată suficient, în aspectele ei cele mai interesante. Este vorba inclusiv despre imperii, despre sistemele sociale integratoare care depășesc cadrul politic. Orice imperiu, în viziunea lui, are la bază o religie, iar dacă nu o are, o fabrică. Ideologia europeană de după al Doilea Război Mondial, și, mai ales, cea de după anii optzeci, are toate semnele unei noi religii – una seculară, în care Dumnezeu nu este o persoană, nu-i Creatorul lumii. El este o idee sau un amalgam de idei. Omul modern îl îmbracă pe Dumnezeu ca pe un tricou, iar Dumnezeu trebuie să facă faţă dorinţelor schimbătoare ale omului. Dorinţa lui

Lenin a fost de a făuri o religie laică, de a înlocui Biserica și lucrarea ei în lume. Bolșevicii s-au ocupat de ridicarea unor edificii care să înlocuiască pentru oameni credinţa adevărată. Catedralele și bisericile sub comunism au devenit săli de conferinţe, de concerte, au avut rolul să substituie Biserica. Am avut o biserică transformată în planetariu, alta – în sală de expoziţii a artelor plastice… Lenin zicea: spuneţi-le oamenilor ceea ce vor să audă, adică făcea, de fapt, o sumare a lucrării demonului

care a spus în Rai că suntem grozavi și putem fi asemenea lui Dumnezeu. Există azi un „catehism european” – cuvinte ce nu înseamnă mai nimic, dar își fac efectul. Ele-s peste tot – pereţi euro, scânduri euro, reparaţie euro, ferestre euro, borcane euro. Trebuie să fim euro-conformi, să ne euro-integrăm, să ne euro-aliniem. Într-un cuvânt, să atingem standardele europene. Dar ce este asta? Conformarea e ceva îngrozitor pentru libertatea și demnitatea umană cu care ne-a înzestrat Dumnezeu. Academicianul Victor Borșevici l-a citat pe Goethe, care afirma că pentru a spune ceva mai trebuie să devii cineva. Potrivit lui, cartea lansată cuprinde sufletul și personalitatea autorului, iar puterea și capa-

citatea de autorealizare a acestuia este impresionantă. El a amintit și despre promisiunea lui Roșca de a reveni în politică, atunci când a pierdut alegerile din 2009. Și iată-l că a revenit. Însă nu oricum. Ci a înviat, s-a ridicat și a urcat sus. Este un fenomen foarte rar. Alţii, în asemenea situaţii, fug, se pierd… Dar Roșca s-a ridicat, în primul rând, peste propria sa persoană, s-a autodepășit, a revenit. În lumea de azi, toate normele tradiţionale sunt respinse și normă devine neomenia. De aceea, revolta lui Iurie Roșca contra liberalismului și a răului lumii trezește respect și admiraţie. El luptă pentru fortificarea credinţei și pentru suflet; s-a întors la formula lui Aristotel, considerată de unii eretică și depășită, dar, de fapt, singura corectă. Acesta spunea că politica trebuie să fie cea mai înaltă formă a dreptăţii, a conchis Borșevici. Jurnalistul Mihail Lupașco a menţionat că autorul „Căderii din URSS în UE” a trecut un drum dificil cu victorii și pierderi. Și dacă ar fi fost un politician ca alţii, atunci s-ar fi condus de principiul „scopul scuză mijloacele”, scopul celor mai mulţi fiind puterea. Iurie Roșca e personalitatea ce se transformă, percepând realitatea așa cum este; el e gânditorul care vede totul prin prisma creștinismului ortodox. El este o personalitate puternică. Mihail Lupașco

a amintit ce a spus Dughin despre faptul că atitudinea respectuoasă a lui Roșca faţă de gând, de idee, e ceva rar întâlnit. În lumea în care telefoanele mobile, reţelele sociale și fetele cu barbă sunt la ordinea zilei, Roșca este valoros prin faptul că ne îndeamnă să revenim la gândirea sănătoasă, la judecată, la idei. Astăzi, pentru tot felul de prostii se găsesc mase de admiratori și mii de sponsori, în timp ce o lucrare plină de reflecţie adâncă rămâne la „periferia” societăţii globale. Roșca, în opinia lui Lupașco, este personalita-

tea puternică și liderul care a căutat mereu să creeze în jurul lui un spaţiu în care își vor găsi locul personalităţi comparabile cu el. Avocatul Pavel Midrigan a subliniat că însuși titlul cărţii este intrigant și nu-l lasă indiferent pe nimeni. În opinia lui, este remarcabil optimismul lui Iurie Roșca, el pledând în unul dintre capitolele cărţii pentru urcarea unei noi trepte de către RM – de la independenţa politică la cea economică. Dar dacă ţara noastră ar deveni independentă măcar politic, și în acest caz am putea spune că avem o mare realizare. Totuși, este bine că s-a găsit măcar cineva în stare să pună corect această problemă. Ne-economistul Roșca a făcut efortul să abordeze această problemă din punct de vedere eco-

nomic, arătând că de la căderea din URSS și până la etapa actuală încă ne aflăm într-o stare de naștere grea și continuă, a spus Midrigan. Vorbitorul a mai remarcat și capacitatea autorului de a pune pe hârtie, într-un limbaj elevat și accesibil, în același timp, un ansamblu de gânduri profunde, iar în finalul intervenţiei sale a propus formarea unui club al intelectualilor la Universitatea Populară, care să dezbată ideile importante pentru societatea noastră. Fostul procuror general Valeriu Gurbulea a menţionat că autorul cărţii este un statalist. În 2002 a organizat demonstraţii masive și era văzut într-un fel, dar au urmat alte evenimente, cele din 2005, și apoi altele și acesta a dat o lecţie întregii societăţi. O lecţie de adevărată corectitudine politică, plină de res-

ponsabilitate, a pus mai presus de orice interesul naţional și a ales în orice situaţie interesul ţării. Chiar dacă a pierdut anumite bătălii politice și unele funcţii, Gurbulea crede că Roșca a avut noroc, deoarece azi puterea mai mult discreditează decât înalţă. Subtitlul „Cronici antiliberale” dă speranţa că în timp ele vor deveni o cronică a luptei contra standardelor duble, a eurosodomiei, consumismului, lipsei de patriotism, precum și împotriva impunerii ideii că statul naţional nu este necesar. Gândirea liberală în procedurile ei judiciare, economice, în moralitate este una păguboasă. Nu


Eveniment 6 IUNIE 2014

putem accepta să ne integrăm într-o „civilizaţie a târgoveţilor”, a goanei după obţinerea profitului și supraprofitului, care e, de cele mai multe ori, din contul altor popoare. Noi nu știm cum vor să ne tragă pe sfoară, dar vor face neapărat acest lucru. În condiţiile crizei, Occidentul poate să aibă supraprofit doar din contul neprimirii acestuia de către partea cealaltă a lumii, iar pentru asta ei ne impun pseudovalori. Este important că Iurie Roșca oferă în aceste condiţii o viziune de alternativă – apărarea Ortodoxiei și a valorilor creștine. De aceea, putem spune că am pierdut o bătălie, dar nu și războiul. Lucrarea de faţă este „politic incorectă” din perspectiva propagandei oficiale, a remarcat juristul Ghenadie Vaculovschi. Iurie Roșca are calitatea de a nu se conforma unui curent nesănătos. Este o persoană neintegrată în cireada colectivă, care își permite să gândească doar în categoriile admise de mainstream. Autorul cărţii e tipul de om care spune ceea ce nu place – adevărul. El aplică

pe rană medicamentul care ustură, e amar, neplăcut, dar are efect vindecător. Ceilalţi pretinși oameni de elită sau patrioţi le dau cetăţenilor remedii care îi fac să nu simtă durerea, să nu fie conștienţi de boala lor. Dar omul, fugind de medicament, se autocondamnă la moarte, fie aceasta nu neapărat imediată. Publicistul și diplomatul Fiodor Angheli a subliniat că Iurie Roșca a crescut foarte mult ca om politic. Unii îl numesc naţionalist, dar eu vreau ca toţi cetăţenii ţării noastre să fie asemenea naţionaliști cum e Roșca, a declarat acesta. Să iubeas-

că Republica Moldova, să o apere, să unească societatea noastră dezbinată. Potrivit lui, autorul cărţii urmează un principiu enunţat de unificatorul Germaniei-Bismark. Acesta ar fi spus că politica e arta posibilului, dar a mai adăugat că politica e și arta de a fi prevăzător. Anume un astfel de politician este Roșca – omul cu viziune. Analistul politic Bogdan Ţârdea a remarcat calitatea de adevărat oștean a domnului Roșca. Așa a fost și în anii 90, când a luptat pentru suveranitate, dreptate, democraţie, iar azi luptă pentru adevăr. Niciodată nu s-a temut, chiar dacă a fost în minoritate sau chiar singur. El a aruncat mănușa celor mulţi, mai-

nstream-ului, celor cu banul și cu puterea. Poziţia lui Roșca este justiţiară, criticând corupţia, sistemele, metodele de acaparare ilicită a puterii. Dar mai importantă este dimensiunea lui mistică, creștină, religioasă. Aici el excelează ca gânditor și indică fără menajamente la acele transformări negative ce se produc azi în societate. Dar vedem în textele lui și dimensiunea știinţifică. El dă aprecieri economice, politologice și sociologice fenomenelor din RM. Roșca se ridică contra viciilor, mainstream-ului terifiant. El luptă de unul singur cu analiștii și ONG-urile care promovează ce vrei, numai nu ceea ce trebuie. Roșca are voinţa și intelectul care îi permite să mobilizeze o nouă generaţie în baza valorilor tradiţionale. Ca un adevărat oștean al lui Hristos, el luptă pentru o autentică democraţie și pentru adevăratele valori. Jurnalista Natalia Uzun l-a apreciat pe Roșca pentru prietenia și colaborarea cu Dughin, prin intermediul căruia și-a dat seama de multe lucruri pe care nu le înţelegea suficient de bine anterior. Denumirea cărţii reflectă exact momentul pe care îl trăim azi. E o cădere de la

ceva ce am iubit sau am detestat altădată, în ceva de neînţeles la prima vedere. Ceea ce se întâmplă astăzi în UE este, de fapt, o bătaie de joc, în primul rând, faţă de europeni. Dar atâta timp cât apar cărţi precum cele prezentate de Iurie Roșca, vedem că există o speranţă. Asta ne face optimiști, ne cheamă să facem ceva împreună, să creăm, să făurim. Sper că chemarea lui nu va rămâne neauzită, că această cădere va fi transformată în ascensiune, a mai afirmat Uzun.

În opinia politologului Nicolai Ţveatcov, în vremurile întunecate trebuie să fie măcar o persoană care spune adevărul și Roșca este o astfel de persoană. Sper să citim și în viitor reflecţiile, gândurile sale despre paradoxurile care ni se întâmplă, a mai spus el. Noi devenim apărători ai valorilor europene care au stat la baza dezvoltării Europei în secolele XVIII-XX și de care ea acum se îndepărtează. Familia, solidaritatea socială, democraţia, sunt compromise cel puţin în spaţiul informaţional, ceea ce nu e neapărat caracteristic pentru ceea ce se întâmplă în viaţa reală a popoarelor europene. Repu-

blica Moldova este ca o insulă întrun ocean de instabilitate, dar sper să ieșim învingători ca ţară, iar aceste lucruri să fie fixate de jurnaliști, experţi, din mediul cărora face parte și domnul Roșca, a conchis Ţveatcov. Leonid Dobrov, personalitate marcantă și figură influentă în autonomia găgăuză, a făcut mai multe declaraţii elogioase referitoare la cartea cunoscutului politician, dar și despre natura și efectele confruntărilor sale cu Iurie Roșca în trecut. Dobrov a afirmat că Roșca trebuie să treacă la fapte, pentru că ceea ce trebuia să scrie a scris deja. El speră să-l vadă pe Iurie Roșca președinte al RM, după alegerile parlamentare

din acest an. Dacă însă acest lucru nu se va întâmpla și Roșca nu va fi nici în Parlament, în trei sau patru luni după scrutinul parlamentar, găgăuzii îl vor invita la ei în calitate de bașcan, deoarece atunci expiră mandatul actualului conducător al autonomiei, Mihail Formuzal. FLUX

7

FLUX


FLUX

8

Externe 6 IUNIE 2014

Lupta pentru putere din Europa a devenit evidentă în războiul pentru şefia Comisiei Europene Federalistul Jean-Claude Juncker, fostul președinte al puternicului front de decizie Eurogroup, este convins că aptitudinile lui de mediator îi vor aduce conducerea puterii executive a UE, Comisia Europeană. El este sprijinit printre alţii de cancelarul german Angela Merkel, cel mai influent politician european, de liderii Austriei, Belgiei, Portugaliei, Poloniei și României. Însă premierul britanic David Cameron refuză să-l susţină, avertizând că ajungerea lui Juncker la președinţia CE va cataliza ieșirea Marii Britanii din UE. Nici Suedia nu-l acceptă pe luxemburghez, nici Ungaria premierului Viktor Orban și, potrivit presei, nici președintele Franţei, Francois Hollande. Ceea ce s-a vrut o întărire a democraţiei în UE, alegerile europarlamentare, dezbină Europa și face din Juncker una dintre cele mai controversate figuri de pe scena politică a Europei. „Îmi ghidez toate discuţiile după ideea că Jean-Claude Juncker ar trebui să devină președintele CE”, a declarat Merkel după ce săptămâna trecută presa britanică a început să speculeze că Juncker a pierdut sprijinul cancelarului, alegerea ciudată având în vedere că cei doi sunt membrii aceluiași grup europarlamentar, Partidul Popular European, cel care are cele mai multe locuri în Parlamentul European.

Juncker, ultima şansă a lui Merkel? Dar de ce Merkel a ţinut să-și facă limpede poziţia? Pentru că acesta ar putea fi ultimul parlament european care o poate ajuta să formeze uniunea monetară și economică mai strânsă pe care o dorește și să pună fundaţiile unui parlament al zonei euro, grup din care face parte elita Uniunii Europene, răspunde Euinside, un proiect jurnalistic din Bulgaria. Dacă trendul anti-UE puternic vizibil în alegerile europarlamentare de luna trecută se va menţine, planurile lui Merkel ar putea fi sortite eșecului. Sub șefia lui Juncker, Eurogroup, reuniunea miniștrilor de Finanţe din zona euro, a sprijinit strategia germană bazată pe austeritate de a scoate Europa din criză, ceea ce nu se poate spune despre actualul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, candidatul din partea democraţilor și socialiștilor europarlamentari și unul dintre concurenţii principali pentru președinţia PE. În schimb, Cameron, sub presiunea nevoii de a apăra centrul financiar londonez de puterea Bruxellesului, a promisiunii de a organiza în 2017 un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE și a victoriei în alegerile recente a partidului anti-UE Ukip, nu poate susţine la conducerea CE un federalist cum este Juncker, notează The Guardian. Revista germană Der Spiegel scrie că premierul Cameron a avertizato pe Merkel că ţara sa va părăsi UE dacă Juncker primește funcţia de top la CE. Revista citează „surse

apropiate participanţilor” la summitul de marţea trecută de la Bruxelles al liderilor UE. Alegerea lui Juncker ar „destabiliza guvernul britanic în așa măsură încât ar aduce în faţă un referendum privind ieșirea din UE”, ar fi afirmat Cameron.

Factorul englez în ascensiunea şi căderea lui Juncker Ironia situaţiei este că ascensiunea politică a lui Juncker se datorează unui veto britanic dat unui candidat la același post. În 1994, fostul premier belgian Jean-Luc Dehaene era văzut concurentul cu prima șansă la președinţia CE până când candidatura lui a fost respinsă de premierul britanic de atunci John Major. Premierul luxemburghez Jacques Santer a fost în cele din urmă acceptat la șefia Comisiei ca soluţie de compromis, iar Juncker, pe atunci ministru al Muncii, a primit șefia guvernului în Luxemburg, notează The Guardian. Cameron este sprijinit de liderii Ungariei, Suediei și Olandei. În Ungaria, premierul Orban a câștigat un nou mandat cu o puternică atitudine anti-CE, căreia i-a creat imaginea unei structuri birocratice care pune beţe în roate planurilor guvernului de a ridica gradul de bunăstare în Ungaria. Potrivit unei alte publicaţii germane, Bild, președintele francez Francois Hollande i-ar fi spus lui Merkel că UE trebuie să trimită un semnal alegătorilor francezi după ce formaţiunea eurosceptică de extremă dreapta Frontul Naţional a câștigat

europarlamentarele cu aproape 25% din voturi. Hollande nu-l susţine pe Juncker și ar vrea în schimb să-l vadă la președinţia CE pe fostul premier Pierre Moscovici. „El a insistat pe programe de investiţii la scară largă și a pus pe masa discuţiilor numele fostului său premier Pierre Moscovici”, scrie Bild fără a-și identifica sursele. De asemenea, premierul italian Matteo Renzi a sugerat că Juncker ar putea fi o opţiune de neacceptat pentru el. Tânărul lider a cutremurat scena politică italiană promiţând reforme și opoziţie faţă de austeritate.

Juncker, liderul european care a rezistat cel mai mult la conducere Crescut într-o familie din clasa de mijloc în sudul industrial al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker a intrat în Partidul Creștin Social în anul în care a terminat școala, în 1974, și a urcat pe prima poziţie ministeri-

ală în 1982, scrie The Guardian. Ca ministru de Finanţe și șef al guvernului și, mai târziu, ca președinte al Eurogroup, Juncker s-a implicat adesea în deciziile care au modelat Uniunea Europeană în forma actuală. În iulie anul trecut, cariera sa politică de 30 de ani părea că a ajuns la sfârșit după ce partenerul de coaliţie, Partidul Socialist Muncitoresc, și-a retras sprijinul, iar Juncker a demisionat din postul de premier. Cu câteva luni înainte, politicianul s-a scufundat într-un scandal în care a fost implicat serviciul de spionaj al statului, SREL, pentru a cărui activitate era responsabil. Însă în martie anul acesta Juncker a fost ales cu o majoritate covârșitoare ca principal candidat al Partidului Popular European pentru președinţia Comisiei Europene. Juncker militează pentru introducerea unui salariu minim la nivel european. Politicianul a fost premier timp de 19 ani, ceea ce-l face liderul european care a rezistat cel mai mult în post. Sursa: Ziarul Financiar

Barack Obama şi Vladimir Putin se învinuiesc reciproc de promovarea unei politici agresive Președintele american Barack Obama a condamnat „agresiunea” Rusiei în Ucraina, după ce i-a promis președintelui ales al Ucrainei, Petro Poroșenko, susţinerea Statelor Unite pe termen lung. Obama și Poroșenko s-a întâlnit miercuri, 4 iunie, la Varșovia, în cadrul unei reuniuni a șefilor de stat din Europa Centrală și de Est, prilejuită de marcarea a 25 de ani de la desfășurarea primelor alegeri democratice în Polonia, ţară care a făcut parte din fostul bloc socialist, potrivit mediafax.ro. „Nu vom accepta niciodată ocuparea Crimeii de către Rusia, nici încălcarea suveranităţii Ucrainei”, a declarat președintele american într-un discurs susţinut la Varșovia, subliniind că libertatea în Europa nu este în mod automat „garantată”. Barack Obama și-a reasigurat aliaţii est-europeni, subliniind că Polonia, Lituania, Letonia și România „nu vor fi singure”. „Ca aliaţi, avem o datorie solemnă – o obligaţie care ne leagă prin tratat – de a ne apăra

integritatea teritorială. Și așa vom face”, a declarat Obama. „Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor – suntem împreună acum și întotdeauna”, a continuat președintele american. Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a criticat politica „agresivă” a SUA, care

a amplasat baze militare peste tot în lume. Potrivit acestuia, criza din Ucraina nu trebuie să ducă la un nou Război Rece, iar soluţionarea tensiunilor este posibilă printr-un dialog pașnic. „Sper că nu intrăm într-o nouă etapă de Război Rece”, a declarat Vladimir Putin, într-un interviu pentru posturile franceze de televizi-

une TF-1 și de radio Europe-1, informează mediafax.ro. Întrebat despre un eventual rol al Rusiei în destabilizarea estului Ucrainei, Putin a asigurat că „nicio forţă militară, niciun instructor rus nu sunt prezenţi în sud-estul Ucrainei”. În ceea ce privește intenţiile anexării unor regiuni din estul și sudul Ucrainei, președintele rus a asigurat că Moscova „nu s-a ocupat și nu se va ocupa niciodată cu aceasta”. Putin a apreciat că „puterea de la Kiev trebuie să organizeze un dialog cu populaţia, iar acesta nu trebuie să aibă loc cu tancurile și avioanele, ci prin negociere”. În același timp, liderul rus a criticat politica americană și a afirmat că aceasta este una dintre cele mai „agresive”. „Nu este un secret că politica cea mai dură, cea mai agresivă (...) este cea a Statelor Unite”, a declarat Vladimir Putin. Rusia „aproape că nu are trupe în străinătate”, în timp ce Statele Unite au „peste tot în lume baze militare” și trupe. Președintele Vladimir Putin a participat miercuri la ceremoniile din Franţa cu prilejul debarcării în Normandia. El are programate întrevederi cu liderii din Germania, Franţa și Marea Britanie. În schimb, Washingtonul a asigurat că președintele Barack Obama nu va avea nicio întrevedere în Franţa cu omologul său rus, mai informează mediafax.ro. FLUX


9

Externe 6 IUNIE 2014

FLUX

Juan Carlos al Spaniei a abdicat. Trăiască regele Felipe! După o domnie de 39 de ani, monarhul spaniol, cel care a condus ţara spre o democraţie autentică, dar a cărui imagine a fost afectată recent de o serie de scandaluri, lasă tronul fiului său, prinţul Felipe de Asturias. Regele Spaniei va abdica pentru a-i face loc pe tron fiului său, prinţul Felipe, a anunţat luni, 2 iunie, premierul spaniol Mariano Rajoy, surprinzând opinia publică din statul iberic, dar și presa internaţională. Cu o popularitate în constantă scădere, monarhul era în centrul unei dezbateri privind necesitatea abdicării, dar niciun semn din partea sa nu indica iminenţa unei astfel de decizii după 39 de ani de domnie, notează evz.ro. „Am considerat că a venit momentul să pregătesc preluarea ștafetei de către persoana care se află în situaţia cea mai bună de a asuma aceste sarcini, cu maturitate și simţul responsabilităţii pentru a asuma funcţia de șef al

statului, cu experienţa și impulsul unei noi generaţii”, a spus regele Juan Carlos, referindu-se la prinţul moștenitor Felipe de Asturias, la câteva ore după anunţul făcut de șeful guvernului de la Madrid. Executivul spaniol a adoptat, într-o ședinţă extraordinară a consiliului de miniștri, legea organică necesară pentru punerea în aplicare a deciziei de abdicare a regelui Juan Carlos în favoarea fiului său.

O imagine şubrezită Decizia monarhului spaniol de a se retrage de pe tron vine la un an după decizii similare luate de regina Beatrix a Olandei și regele Albert al Belgiei. Abdicarea nu este un fapt obișnuit în monarhia spaniolă, fiind unul excepţional: ultima oară, o astfel de decizie s-a petrecut în 1941, când fostul rege Alfonso XIII (care abdicase și plecase în exil în 1931) a renunţat la drepturile monarhice în favoarea fiului său cel mare, Juan de Borbón, tatăl regelui Juan Carlos, care nu a domnit, din exil renunţând, la rândul său, la drepturile de succesiune la tron în favoarea fiului său. Juan Carlos a fost, în majoritatea domniei sale, un rege popular, dar imaginea sa a fost șubrezită de o serie de scandaluri recente în care au fost implicaţi membri ai Casei Regale, precum cel de corupţie, care o vizează pe Infanta Cristina, dar și el însuși. Popularitatea regelui a primit însă o lovitură puternică atunci când presa a dezvăluit că, în 2012, în plină criză economică, a participat la o vânătoare extravagantă de elefanţi, în Botswana. El și-a cerut atunci scuze spaniolilor, crunt afectaţi de recesiune, dar efectele erau vizibile, un sondaj realizat ulterior arătând că aproape trei sferturi din cetăţeni considerau că Juan Carlos ar trebui să abdice.

Popularitate de 66% Felipe, cel de-al treilea copil al regelui Juan Carlos și al reginei Sofia și cel care va deveni regele Spaniei sub numele de Felipe al VI-lea, după ce tatăl său a anun-

ţat că abdică în favoarea sa, s-a născut la Madrid, la 30 ianuarie 1968. Este, din decembrie 2000, comandantul trupelor terestre, aeriene și căpitan de corvetă în marina spaniolă. Din 1996, reprezintă Spania la ceremoniile de învestire a șefilor de stat sau de guvern din America Latină și efectuează în mod regulat călătorii oficiale în străinătate. Pe 22 mai 2004, el s-a căsătorit cu ziarista Letizia Ortiz Rocasolano, la Catedrala Almudena din Madrid. Prinţul are o popularitate de 66 de procente, potrivit ziarului The Guardian. Prinţul moștenitor Felipe de Asturias va fi proclamat rege în faţa camerelor reunite ale legislativului în 18 iunie, după ce guvernul a aprobat marţi, 3iunie, proiectul legii organice solicitate de prevederile constituţionale pentru punerea în aplicare a deciziei de abdicare a regelui Juan Carlos. Data concretă a ceremoniei prevăzute de legislativul spaniol a fost stabilită potrivit estimărilor legate de timpul necesar ca legea organică să îndeplinească, în procedura de urgenţă, toate formalităţile parlamentare, scrie Agerpres. Majestatea Sa Regele Juan Carlos I de Bourbon renunţă la Coroana Spaniei. Abdicarea

va fi efectivă în momentul intrării în vigoare a prezentei legi organice, arată textul legii organice. Dispoziţia finală a acesteia precizează că intrarea în vigoare va avea loc în momentul publicării în Monitorul Oficial. Legea organică aprobată marţi va fi dezbătută și, ulterior, adoptată săptămâna viitoare în cele două camere ale parlamentului, pe rând, în Congresul Deputaţilor și la Senat. În cele două camere va fi nevoie ca legea să fie adoptată cu majoritate absolută, conform Agerpres. Este de așteptat ca legea să fie aprobată cu ușurinţă de legislativul spaniol. Peste 300 de deputaţi, adică peste 86% din parlamentarii spanioli, ar urma să voteze favorabil, ei făcând parte din partidele cu reprezentare majoritară în legislativ – Partidul Popular și Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol – care sprijină monarhia. Succesiunea la tron va avea loc practic atunci când prinţul Felipe va depune jurământul de credinţă în faţa camerelor reunite ale parlamentului și va fi proclamat drept Regele Felipe al VI-lea de către acestea, mai notează agerpres.ro. Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Scoţia: „Bonusul independenţei” contra „Dividendului Regatului Unit” Campania pentru referendumul privind independenţa Scoţiei a intrat pe terenul financiar, care, probabil, va înclina votul într-o parte sau alta în ziua scrutinului din 18 septembrie 2014. Atât executivul Scoţiei, în frunte cu Alex Salmond, care conduce campania în favoarea DA-ului, cât și guvernul Regatului Unit de la Londra, care se opune independenţei, au dat publicităţii evaluările privind impactul economic al celor două voturi. Salmond, care este și liderul Partidului Naţionalist Scoţian, majoritar în parlamentul de la Edinburgh, a afirmat că într-o Scoţie independentă fiecare dintre cei 5,2 milioane de locuitori ai noului stat ar beneficia de un câștig de 1000 de lire sterline peste 15 ani. Câștigul ar proveni dintr-o creștere economică mai rapidă și posibilitatea atragerii în Scoţia a 24.000 de imigranţi suplimentari pe an. De asemenea, guvernul Scoţiei mizează pe venituri substanţiale din taxarea exploatării petrolului din Marea Nordului, taxe care actualmente sunt prelevate de Londra.

La rândul său, ministerul de Finanţe britanic a publicat un document de 77 de pagini unde se susţine că rămânerea în Regatul Unit a Scoţiei ar aduce un beneficiu pe cap de locuitor pe orizontul de 20 de ani de după 2016-2017 de 1400 de lire. Argumentul esenţial al guvernului britanic este baza de impozitare mai mare a Regatului Unit, care permite menţinerea unor nivele de impozitare mai scăzute, pe care un stat scoţian independent nu și le-ar putea permite. Această dezbatere cu argumente economice a fost numită „Bonusul independenţei” contra „Dividendu-

lui Regatului Unit” și poate fi decisivă în felul cum votează electoratul din Scoţia, mai puţin influenţat de argumente sentimental-naţionaliste. O problemă majoră este moneda ce va fi adoptată în cazul independenţei. Salmond susţine că Scoţia vă păstra lira sterlină, dar toţi liderii politici de la Londra au respins această ipoteză. Iar președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că aderarea unui stat scoţian independent la Uniunea Europeană ar fi problematică, stârnind furia liderului separatist scoţian. Un sondaj de opinie recent arăta că situaţia economică a unui stat independent îi preocupă chiar și pe tinerii de 16-17 ani, care au drept de vot în referendumul din 18 septembrie, în proporţie de 64%. Și pentru că am menţionat sondajele de opinie, trebuie spus că absolut toate cercetările privind intenţiile de vot din ultimele șase luni au dat NU-ul câștigător. Până acum o lună DA-ul se apropiase la numai câteva puncte procentuale de NU, dar recent diferenţa a crescut din nou la 7-12%, ce-i drept în condiţiile în care 12-25% dintre cei chestionaţi se declară încă nehotărâţi.

Campania DA-ului are avantajul unei participări de masă mai numeroase precum și faptul că are în frunte o figură charismatică precum Salmond, dar NU-ul are de partea sa argumentul forţei financiare a statului britanic. Aici sunt reunite cele trei partide naţionale – Laburist, Conservator și Liberal Democrat –, dar care altfel sunt rivale. Campania a început să se încingă nu doar la nivelul de vârf al politi-

cienilor. Recent, patru reţele de cinematografe din Scoţia au anunţat că vor scoate reclamele campaniei NU-ului, ca urmare a numeroaselor proteste primite de la susţinătorii DA-ului. În cele trei luni și jumătate rămase până la referendum ne putem aștepta la o înăsprire a tonului campaniei, chiar dacă pericolul de degenerare este minim. Petru Clej Sursa: rfi.ro


10 Slovacia urmează exemplul Cehiei şi se opune prezenţei unor trupe NATO pe teritoriul ei FLUX

Externe 6 IUNIE 2014

Slovacia s-a alăturat miercuri, 4 iunie, vecinului său Republica Cehă în respingerea oricărei prezenţe militare a NATO pe teritoriul ei, conform spuselor premierului slovac Robert Fico o astfel de prezenţă fiind de neimaginat, relatează agenţia Reuters, potrivit Agerpres. Reacţia acestuia survine la o zi după ce președintele american Barack Obama a promis la Varșovia o sporire a sprijinului militar american pentru statele din flancul estic al NATO ce se simt ameninţate de Rusia în contextul crizei din Ucraina. Statele Unite au în vedere și o posibilă desfășurare de trupe permanente pe teritoriul acestor state, așa

cum cere Polonia, dar nu și-au asumat, deocamdată, un angajament ferm în acest sens. „Nu îmi pot imagina baze cu soldaţi străini pe teritoriul nostru”, a

spus Fico la o conferinţă de presă unde a fost întrebat despre planul enunţat de Obama. Premierul slovac a justificat această poziţie prin sensibilitatea cetăţenilor slovaci faţă de prezenţa unor trupe străine în ţara lor, ei păstrând încă în memorie invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia în anul 1968, urmată de staţionarea timp de două decenii a armatei sovietice pe teritoriul acestei ţări, care, în anul 1993, s-a separat amiabil în Republica Cehă și Slovacia. De altfel, aceeași explicaţie a oferit-o luna trecută și ministrul ceh al Apărării, Martin Stropnicky, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, când i s-a cerut să argumenteze de ce guvernul de la Praga se opune amplasării unor unităţi militare permanente ale NATO pe teritoriul Republicii Cehe. Slovacia este una dintre ţările europene complet dependente de

gazele rusești și care păstrează relaţii economice și politice foarte strânse cu Moscova. În ciuda tensiunilor dintre Uniunea Europeană și Rusia, provocate de anexarea Crimeii și de acţiunile separatiștilor rusofoni din estul Ucrainei, ministrul slovac de Externe, Miroslav Lajcak, a efectuat

pe 19 mai o vizită la Moscova. El a avut atunci o întrevedere cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, dar și o întâlnire, anunţată drept neoficială, cu vicepremierul Dmitri Rogozin, cel aflat pe lista oficialilor ruși vizaţi de sancţiunile UE. Sursa: romaniatv.net

Despre Frontul Naţional condus de Marine Le Pen, la modul serios Francezii au șocat Europa. Cei mai mulţi dintre ei au preferat să voteze la alegerile europarlamentare din 25 mai pentru Frontul Naţional. Această formaţiune, care nu se încadrează în aliajul ideologic și propagandistic ce domină instituţiile și discursul european, este văzută de majoritatea francezilor drept cea mai indicată forţă să le reprezinte interesele în forul legislativ al UE. În timp ce echipa lui Marine Le Pen celebrează o victorie istorică, meinstream-ul continental privește consternat noul tablou postelectoral. Cei mai mulţi nici nu încearcă, deocamdată, să proiecteze soluţii de comportament pentru exponenţii meinstream-ului în noile condiţii. Principala preocupare o constituie identificarea unei explicaţii de încurajare la cele întâmplate.

Marine Le Pen despre UE şi guvernarea din ţara sa Îndată după anunţarea rezultatelor preliminare, Le Pen a declarat că francezii renunţă la UE în actualul său format (russian.rt.com). Aceasta a lansat o invitaţie la construcţia unei noi Europe – cea a naţiunilor suverane. Totodată, politicianul l-a îndemnat pe președintele Franţei, Francois Hollande, să dizolve parlamentul și actualul cabinet de miniștri, care, potrivit ei, nu servesc intereselor poporului francez.

„Vorbe din târg” despre Frontul Naţional Stabilimentul european a prezentat cu multă sârguinţă forţa politică respectivă ca fiind de sorginte naţionalistă, de extremă dreapta, antieuropeană etc. Iar unele elemente „exotice” și „excentrice”, parte și ele din armata ziditorilor Europei unite în actuala ei formulă (de exemplu, fetele din gruparea „Femen”, specializate în organizarea „în spiritul valorilor europene” a unor proteste toples în cele mai neașteptate locuri), au etichetat Frontul Naţional cu astfel de calificative precum „fascist” sau „xenofob”. Și în presa din Republica Moldova această forţă politică a fost în anumite cazuri taxată în acești termeni.

Din platforma FN Cei mai mulţi comentatori preferă să vorbească despre Frontul Naţional (FN) folosind etichetele atribuite acestuia de către partidele europene tradiţionale. Analizele serioase pe marginea viziunii și programului FN sunt puţine la număr. De aceea este necesară o abordare detașată de „tehnica stigmatizării” pentru a scoate în evidenţă adevărata esenţă a FN. Trebuie să remarcăm faptul că Marine Le Pen a depus un efort colosal pentru a schimba imaginea FN. Ea s-a distanţat categoric de tot ce ar fi putut să-i impregneze formaţiunii colorit xenofob, rasist sau extremist. În condiţiile crizei economice, Le Pen a accentuat faptul că doar luarea unor măsuri dure care ar putea, totodată, să consolideze poporul, va scoate din criză nu numai Franţa, dar și multe alte ţări europene. Liderul FN a criticat în repetate rânduri faptul că Bruxellesul gestionează, fără a consulta popoarele Europei, bugete imense și procese economice vitale. Le Pen a insistat asupra faptului că popoarelor trebuie să le revină un cuvânt greu în toate deciziile importante. Piaţa muncii din Franţa trebuie să fie a francezilor, suveranitatea trebuie păstrată și fortificată, UE trebuie reorganizată în favoarea unui for de cooperare a statelor suverane, iar puterea comisarilor europeni, care nu sunt reprezentativi, trebuie să fie revizuită, susţine Marine Le Pen.

De asemenea, aceasta promovează un discurs antiglobalist, pledează pentru abordarea protecţionistă în chestiunea economiei naţionale și se pronunţă pentru o lume multipolară, în care culturile și identităţile sunt protejate și puse în valoare.

Despre succesul FN Succesul partidului respectiv ar avea, potrivit unor specialiști, cel puţin patru premise: 1) gestionarea nereușită a crizei economice, atât la nivelul UE, cât și la nivelul naţional al Franţei. Marea majoritate a bilelor negre pe plan economic a fost încasată de socialiștii francezi, care au preluat conducerea ţării în pragul crizei. Din acest punct de vedere se poate afirma că Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP) condusă de Sarcozy a câștigat politic pierzând alegerile, dat fiind faptul că nu i-a revenit răspunderea pentru guvernarea ţării în condiţiile declinului economic general. Alegerile de duminică au demonstrat acest lucru. UMP a acumulat circa 20% la europarlamentare, în timp ce Partidul Socialist (PS) condus de președintele Hollande a obţinut un scor mai mult decât modest – în jur de 15%; 2) problema migraţiei – o chestiune sensibilă pentru Franţa. Nu este un secret faptul că francezii, de altfel foarte toleranţi, sunt nemulţumiţi de fluxul mare de migranţi, în special din Asia și Africa. Asimilarea acestora este o sarcină, practic, irealizabilă. Ei formează comunităţi proprii și trăiesc după reguli pe care francezii uneori, pur și simplu, nu le înţeleg și nu le acceptă. De asemenea, mulţi francezi leagă fenomenul criminalităţii în creștere de invazia migranţilor. Ei nu pot uita tragicul incident de la școala evreiască din Toulouse sau dezordinile în masă din anii precedenţi, care au provocat haos și pagube de milioane de euro;

3) absenteismul și euroscepticismul francezilor: observatorii politici au mai arătat că dezamăgirea multor francezi în instituţiile și politicile UE au făcut ca o bună parte din alegătorii de altădată ai UMP și PS să refuze, pur și simplu, de a veni la urne. Aceștia nu au înţeles ce rost are să participe la aceste alegeri care, în concepţia lor, nu au cum să le aducă nimic bun. Se mai vorbește și despre faptul că limbajul și comportamentul celor de la Bruxelles au devenit ceva străin de „omul simplu”, în timp ce Le Pen și echipa sa au avut un discurs pe măsura așteptărilor celor mai mulţi cetăţeni ai Franţei; 4) legalizarea căsătoriilor homosexuale în 2013 de către guvernarea socialistă a provocat acţiuni de protest la care au venit milioane de francezi. Unii analiști au observat că aceste revolte nu au avut substrat religios. Dimpotrivă, a fost un protest eminamente laic, care s-a opus egalării familiei tradiţionale cu alte tipuri de cupluri ce nu procreează în mod natural. Ele i-au unit atât pe oamenii care nu au nimic cu vreun cult, cu cei care practică viaţa religioasă (iudaism, creștinism, islam etc.). Culmea a fost că și unii care au declarat că au preferinţe homosexuale au susţinut revolta contra acestei legiferări. În această ordine de idei, unii

analiști mai atrag atenţia la încă două aspecte esenţiale. Primul vizează colegii de idei ai lui Marine Le Pen (euroscepticii din Olanda, Ilalia, Belgia etc.). Chiar dacă aceștia nu au o pondere ca cea a francezilor, o alianţă eurosceptică în Parlamentul UE va deveni o forţă redutabilă, pe care nimeni nu o va mai putea neglija. Iar dacă poziţia acestora va fi consonantă cu aspiraţiile populare, atunci stabilimentul actual va trebui să treacă testul cel mai serios de la fondarea UE privind respectarea voinţei democratice a popoarelor, care doresc, poate, altceva decât cercul îngust al elitei actuale formată din liberali cu nuanţe de gândire ecologistă, populară, socialistă sau pur liberală. În al doilea rând, există și tabăra așa-zișilor politicieni din „extrema stângă”, care, în o serie de subiectecheie, ar putea să găsească limbaj comun cu euroscepticii „conservatori” (etichetaţi astăzi ca fiind din „din extrema dreaptă”). Socialiștii, popularii, verzii și liberalii UE-ului de factură actuală deja bat alarma, spunând că, dacă chestiunile economice nu vor fi soluţionate de urgenţă, euroscepticismul, atât de dreapta, cât și de stânga, va deveni dominant și va transforma din temelii tot ce înseamnă la ora actuală Uniunea Europeană. Sursa: newsmoldova.md


Cultur= 6 IUNIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

DIALOGURI LA BUCUREŞTI, LA COSTINEŞTI…

Clădirea fostei comunităţi a surorilor medicale „Crucea Roşie a mănăstirii Hârbovăţ”

(Pagini de jurnal)

14.VI.1993 Mihai Șora are totuși magnetism în săltăreţul său gen de dialog, lucru verificat ad hoc pe propria mea nepăsare: abia încheind de citit volumul „Sarea pământului”, îl iau pe cel intitulat „A fi, a face, a avea”, ca să constat până la pagina 15 aceeași redundanţă jenantă: cei trei, Mai Știutorul, Tânărul Prieten și Devotatul Amic, îi trag o refenea lingvistică soră cu sporovăiala estetizantă, în care, în măsura în care-i permite orgoliul de filosof, este conștient și autorul în tripla sa eteronimie, explicându-se chiar în primul pasaj din „Verbul și numele”, spunându-

Mihai Șora și sieși, prin gura Tânărului Prieten: „Tot pe căile bătute de metafizica occidentală de la Platon încoace umblaţi, și tot văzul îmi dau seama că vă este simţul de bază”. (Nu cred că e chiar vorba de văz, însă, e adevărat, filosoficește, Șora tratează lucrurile la nivelul retinei.). Și-i mai zice Tânărul Prieten: „Iar întrebarea pe care mereu v-o puneţi e doar penultima… nicidecum ultima… a supremei filosofii”. Uite aici, cu suprema filosofie, Șora își spune bine sieși (…luiuși?... – ar fi o posibilă bizarerie acceptabilă în limba română?). Autorul se dezvinovăţește prin copleșitoarea „mirare fascinantă” căruia îi este (sau i se lasă) înrobit. Să ne amintim cum zicea Bacovia: „Nu râde… citește-nainte”. (În „Decembrie”, iar acum e iunie.)

24.VI.1993 Miercuri, 16 iunie, pornirăm cu trenul spre București, de unde aveam să plecăm la colocviul „Publicul-Presa-Puterea”, pus la cale pe litoral, la Costinești. Suntem 8: N. Negru – „LA”, Stici – „MS”, radio – Vulpe, Gherasim, Ursu; TVNM – Surdu și Hodorogea. Ambasada Română avusese grijă să ne pună la (înde) mână bilete dus-întors. Am mers eu și le-am luat, de la dl Ţăranu. Am făcut cunoștinţă și cu dl Rujoi, împuternicitul cu afaceri. Se simţea cam prost – băuse niște lapte și-i resimţea neplăcutele invective digestive. „Trebuie să serviţi ceva tărie!” „Pe urmă mi-am dat seama”, zice. „Când vă întoarceţi, vă primim mai pe românește, aici, la ambasadă”, conchide dl împuternicit cu afaceri. Aluzia e transparentă și caracteristică nouă tuturor. La gara de Nord, în București, ne întâmpină dl Denis Duţescu, reprezentant al Guvernului, și dl Colea, alias Nicolae Dumitru de la Radio România Interna-

ţional. Mergem la instituţia pomenită a doua în propoziţia precedentă, ne primește dl director Ionescu. La ora 15,00, venim în Piaţa Unirii, de unde are a porni coloana de autocare. Îl întâlnesc pe Laurenţiu Ulici, care stă la cumpănă: să meargă sau nu. În fine n-a mai venit la Costinești. N-au venit și mulţi alţii din cei anunţaţi în registru – Pleșu, Manolescu etc., pe de altă parte – Păunescu, Vdim Tudor. N-au venit nici chiar comicii actori Lăzărescu și Morar… La Costinești, în holul hotelului „Forum”, pe un careu din mese ne așteptau ecusoanele, cheile de la camere și bonurile pentru restaurant. Cele câteva sute de slujitori ai presei dau năvală și iese ce iese: un mic tămbălău. Până la urmă, lucrurile se aranjează. Dar nu și lucrările colocviului – neprezentându-se destui raportori, anunţaţi în program, o cam începem cu pauza de cafea, care trebuie să vină abia la ora 11,00… Împreună cu George Bocșa ne-am orientat just, pare-se, folosind nu doar pauzele pentru plajă și băi marine. Uriașul complex de odihnă de la Costinești, ca, de altfel, toate celelalte de pe litoral, funcţionează la o capacitate foarte redusă: cam 15-20 la sută… Trist. Să dea Domnul să ţină cât mai provizoriu o atare situaţie. Imprim două dialoguri, cu Florin Iaru și cu Carolina Ilica. Dialoghez, fără reportofon, în gol, cu Mircea Druc, căruia îi spun cam direct că nu-i împărtășesc ideile, care mi se par vetuste, cu „a face ordine în presă”, că, chipurile, aceasta, presa, e prea multă și neserioasă. Democraţia are legile ei de-a aduce lucrurile la o anumită ordine. Druc mi se plânge de zăpușeala ce sufocă Bucureștiul, îmi mai spune de garsoniera sa de la etajul 9, de alte mărunţișuri. Cică, avusese de gând să mă ia în prim-ministeria lui vreun fel de consilier, numai că, vezi, Doamne, am cam dispărut nu știu cum brusc din arena vieţii politice. Ei, zic eu, mă prinseseră timpurile facerii, m-am retras și miam scris două cărţi… N-am mai vrut să recunosc, franc, că mi se cam înăcrise de vânzoleala ala pseudo-pe-toate-planurile… Se cam știe ce și cine s-a ales din ea… O mare dezamăgire, foarte mulţi dezamăgiţi… Duminică, 20 iunie, revenim la București. La ora 21,50 trebuia să urcăm la tren, însă George Bocșa îmi propune să rămân la el, pentru ca să plecăm marţi cu avionul. Accept. Trec pe la unele redacţii – las versuri („Luceafărul”, „România literară”) și ridic modestele onorarii ce mi se cuveneau pentru colaborările anterioare. Și întâlnesc pe cine? Pe Helmut Britz, neamţul-român, care mi se plânge că, fiind în Germania, unde colaborează la un ziar și la un post de televiziune, a scăpat momentul cu deșeurile nemţești de la Sibiu: putea câștiga bine. Zice: „Bre Leo, vezi tu, pentru că trebuie să fie deșeuri nemţești și prin Basarabia. Dacă afli, îmi telefonezi de urgenţă, la București sau la Berlin. Vin imediat. Iar tu ai o mie de mărci”. „Bine, zic, dă-mi tu mia de mărci, cu vreo cinci sute din ele cumpăr vreun butoi de deșeuri de la Sibiu, îl îngrop pe undeva prin Moldova Estică, te chem, tu faci reportajul și, vezi bine, suntem ambii în câștig”. De, glumim și noi, dar îngrijoraţi… Întâlnesc pe: Adi Cusin, Petre Stoica, Nae Prelipceanu, Cristian Teodorescu, Ioan Vieru de la „Contrapunct”. Secre-

tarul USR Jozsef Balogh îmi spune în mare taină că se preconizează un premiu pentru o carte a unui scriitor din Basarabia. Nu vrea să-mi spună numele, însă eu pricep lesne că este vorba – și bine că este! – de Vasile Gârneţ, fapt pe care mi l-a confirmat, deja la Chișinău, ieri, însuși premiatul cu care, împreună și cu Nic. Popa, am și servit un coniac mic la „Fulgușor”. La aeroportul Băneasa îl întâlnim pe Mircea Nedelciu și Traian T. Coșovei – cu același avion, zburăm la Chișinău. Ei au fost invitaţi la colocviul revistei „Sud-Est”. Traian îmi oferă să citesc vreo 15 pagini de sentinţe/ adagii stil scherzo, puse sub genericul „Hotel Antipa” sau „Hotel Voltaire”, undele din ele – de-a dreptul ingenioase, dar serialul și înșiruirea la care supune autorul (cu „tragerea din maimuţă”, să zicem), pe unele le cam subţie, ceea ce aduce, uneori, a supt din deget. Oricum, sunt cam printre primii lor cititori. Traina zice că ar vrea să le lase pentru publicare la „SudEst”. „Câţi ani ai?”, îl întreb pe Coșovei”. „39”„Mulţi înainte!” O oră de zbor, în care i-am gustat vinul lui Mircea Nedelciu. Și toate astea, în amestec cu tângă și tristeţe ce vine dinspre Negureni, unde trebuie să plec mâine. Tata e la pat. Alte detalii. I-am mai întâlnit pe Ilie Călian de la Cluj, Cornel Galben de la Bacău, care are editată o carte despre Enescu, oferindu-mi-o; pe sfinxatul (?) Nicolae Coruţ, fost căpitan de rangul I, zice, la marină, contraspionaj; a editat 3 cărţi de dezvăluiri legate de „pseudorevoluţia” din decembrie 1989; cică, în tiraje mari, au căutare. „Câștig milionul pe lună”, spune cu orgoliu netăinuit. Auzite. Angela Marinescu are un soţ, recent, pare-se Sergiu Panfil, despre care-i mărturisește doamnei Tatiana (Bocșa): „E dement, uneori. Odată, la o criză de nervi, atât de tare a lovit cu piciorul într-un dulap, încât i s-a desprins unghia de la degetul mare”. (Brrr!) Cică Mitzura Arghezi s-ar fi certat grav cu Le. La., zicându-i: „Să nu mai văd beţivana asta în casa mea!” Bocșa își amintește cum, în copilărie, mânca fructele verzi, abia purcese din floare, iar bunicul său îi spunea: „Măi copile, da nu mânca tu verzăturile aste, că faci venin în tine!” Pe strada Timișoarei, pe unde locuiește George, teii sunt de-a dreptul devastaţi, ca după o trecere de proiectile prin coroanele lor: răufăcătorii – se zice că ţiganii – cei care au rupt cu hapca floarea mirositoare, pentru a o duce la piaţă.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, situat pe strada Vlaicu Parcalab nr. 46. Comunitatea surorilor medicale a mănăstirii Hârbovăţ a fost fondată în 1905. Primăria orașului a oferit un teren de pământ urban, aflat la colţul cartierului mărginit de străzile Sinadino și stradela Fântânilor, cu o suprafaţă de 858,48 stânjeni pătraţi, pe care se aflau case vechi care aparţineau mănăstirii Sf. Mormânt. După demolarea acestora, a început construcţia clădirilor din piatră – a ambulatoriei și a spitalului, într-un parter, confirmate în 1907. În 1909 a început construcţia căminului pentru surorile medicale. Clădirile au fost amplificate în curând prin construcţia unui etaj în anul 1910. Complexul de caritate era compus din trei clădiri a două etaje, și cinci clădiri într-un etaj. În 1940 se afla în proprietatea Ministerului Sănătăţii și O.S. Prezintă interes două clădiri, una aliniată la strada Vlaicu Pârcălab (Liter A) și alta amplasată la colţul cartierului, alungită de-a lungul liniei roșii a străzii Veronica Micle (Liter B). Liter A. Este clădirea spitalului cu ambulatorie. Arhitectura este în stil modern, cu detalii specifice și pentru stilul eclectic, aspect pe care clădirea l-a obţinut în 1910, când a fost înălţată cu un etaj. Intrarea principală are loc prin faţada îngustă, orientată spre strada Vlaicu Pârcălab, cu o compoziţie simetrică, alcătuită din trei axe. Centrul compoziţional este un rezalit, cu contur plastic, în care sunt concentrate elementele importante – ușa intrării, ridicată pe trepte monumentale, balconul-tribună deasupra, fereastra în segment de cerc pentru iluminarea și aerisirea podului. Faţada laterală este alungită, iniţial din 12 axe, care formau o compoziţie simetrică, din dublarea unui raport alcătuit dintr-un rezalit și câte două ferestre laterale, care mai apoi a fost alungită cu 3 axe. Detaliile arhitectonice sunt soluţionate în aceeași cheie stilistică, cu includerea în decorul plastic a simbolului carităţii – crucea greacă cu ramurile egale, incluse în lesenele care mărginesc rezalitele și colţurile clădirii. Specifice stilului modern sunt striurile de pe suprafaţa lesenelor, combinarea materialelor de construcţii cu culoare și factură diferită – cărămida arsă și piatra cioplită, ultima fiind utilizată sub forma unei carcase pe fundalul din cărămizi. Liter B. Este căminul surorilor medicale. Arhitectura clădirii este în stil modern, specifică pentru acest tip de clădiri, cu aspect modest al unei case de raport. Faţada principală este simetrică, cu trei rezalite. Două intrări, amplasate în rezalitele laterale, dominate de balcoane cu grilaje aerate și de frontoane triunghiulare, conduc din stradă în interiorul clădirii. Rezalitul central continuă deasupra acoperișului cu un atic, în care se află o fereastră circulară pentru aerisirea podului. Colţurile rezalitelor sunt împodobite cu colonete, buiandrugii golurilor ferestrelor sunt din bolţari în pană, cu alternarea nuanţelor roze și albe, cornișa este dotată cu denticule. Prezintă interes canaturile de lemn ale ușilor de intrare, sculptate într-o compoziţie specifică modernului. Sursa: www.monument.sit.md


FLUX

12

Magazin 6 IUNIE 2014

Adevărata istorie a României, un secret la nivel mondial În zona Olteniei se înregistrează cea mai veche locuire și bordeie din lume (18.000 ani înainte de Hristos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi târnăcop de miner descoperit vreodată, cea mai veche activitate metalurgică a aramei din lume (8.000 ani înainte de Hristos), cea mai veche scriere din lume (tăbliţele de la Tartaria, judeţul Alba, 5-6.000 înainte de Hristos). Aici s-a inventat arcul, au apărut primele furnale din Europa și tot de aici au plecat și s-au format celelalte popoare indo-europene și nu numai, cum ar fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, scitii, cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmaţii, elenii (ahei și dorieni), fenicienii… etc. Traco-dacii reprezintă cea mai veche și mai înaltă cultură de pe Pământ, anterioară civilizaţiei Sumeriene, și, totodată, cea mai numeroasă (180-200 de triburi). Ei puteau fi găsiţi și întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia europeană, Asia Mică, Africa… chiar și Burii din Africa de Sud sunt tot un neam dac, din care făcea parte însuși Burebista. Scrisul și odată cu el istoria au apărut mai întâi în spaţiul tracic și abia mai târziu și în spaţiul greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche

agricultură din Europa (neolitic) și printre cele mai vechi din lume. La vremea lor erau singurul popor din lume care foloseau cercul la dispozitivele de măsurare a timpului, potrivit ToataRomania.ForumHit.ro. Începând cu anul 1995, după studii îndelungate, însă intenţionat ţinute la subsol, o serie de savanţi americani de prestigiu au ajuns la concluzia că Potopul descris în Biblie a avut loc pe malul vestic al Mării Negre, unde locuia o populaţie neașteptat de dezvoltată (oare cine?). De altfel, Olimpul, legendarul munte din mitologia greacă (ULIMP – Lumină sau Splendoare, și limba traco-dacă), nu era altceva decât

Mario Vargas Llosa a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Florenţa Scriitorul hispano-peruan Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a primit miercuri, 4 iunie, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Florenţa, unde a susţinut un curs magistral despre scriitorul umanist italian Giovanni Boccaccio, informează agenţia EFE.

Universitatea florentină a justificat această recunoaștere prin „prestigioasa lui carieră de scriitor internaţional și prin contribuţia sa la inovarea limbajului modern, a structurilor narative și a teoriei literare”, subliniază centrul într-un comunicat. După primirea titlului de Doctor Honoris Causa, scriitorul peruan a oferit un magistral curs despre umanistul Boccaccio, autorul „Decameronului”, operă din care tocmai „se inspiră” ultima creaţie teatrală a lui Vargas Llosa, intitulată „Los cuentos de la peste” (Povestirile ciumei). „Los cuentos de la peste” este o operă „inspirată din povestirile nemuritoare ale acestui florentin universal. Nu intenţionează să fie o adaptare teatrală a Decameronului, deoarece a pune în scenă cele o sută de întâmplări ale cărţii lui Boccaccio ar fi o sarcină imposibilă și dificil de reprezentat”, a spus autorul în faţa asistenţei. Vargas Llosa a asigurat că noua sa creaţie teatrală este o versiune „foarte liberă” a Decameronului în „format redus”, care pleacă de la „faptul esenţial al operei lui Boccaccio: „fuga într-o lume imaginară a unui grup de persoane pentru a evita ciuma care s-a extins în mediul lor”. Boccaccio, considerat părintele literaturii italiene, alături de Dante Alighieri și Francesco Petrarca, a trăit în timpul copilăriei și o parte din viaţa sa de adult la Florenţa, deși nu există un consens deplin între istorici privind nașterea sa în această localitate toscană. Sursa: agerpres.ro

muntele Bucegi pe care nu întâmplător dăinuie al doilea Sfinx de pe Pământ. Istoricul Homer spunea că numai tracii știau să lupte călare și cu arcul începând cu mileniul cinci înainte de Hristos. Traco-dacii se remarcau printro corectitudine desăvârșită, toate convenţiile fiind încheiate verbal și apoi păstrate cu sfinţenie. Lipsa de acasă era semnalată printr-un băţ lăsat la poartă, fiind mai mult decât suficient. Traco-dacii erau singura civilizaţie din lume care nu a folosit sclavagismul sub nicio formă a sa. În jurul anului 1400 î.Hr. este construită în Tracia nord-dunăreană cea dintâi școală cu local de sine stătător de pe Terra, numită Androniconul, unde preoţii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare începând cu teologia (cultul Zeului Soare și al celor 12 constelaţii). Conform mărturiilor rămase posterităţii ale lui Platon și Socrate, însuși Pitagora și-a completat studiile la școala zamolxiană, și tot ei afirmau că în acea vreme, în Dacia existau cei mai de seamă medici ai timpului. Istoricul Herodot îi consideră pe Cimerieni originari de pe versantul nord-estic al Carpaților (Moldova

de astăzi). Apoi o parte din ei s-au deplasat spre sud, în Anatolia, unde au fost cunoscuţi ca Cimiry. Migraţi ulterior către Italia, Spania, Anglia și Irlanda au fost cunoscuţi sub denumirea de celţi. Zona nord-dunăreană (România de astăzi) a fost considerată din vechime drept un paradis terestru. Un teren bogat în aproape toate bogăţiile pământului, cu terenuri agricole (Grânarul Europei de mai târziu), pășuni întinse, toate formele de relief, un incredibil sistem hidrografic natural, o zonă bine apărată contra majorităţii dezastrelor naturale… etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi

alungaţi din vatra strămoșească și nici deznaţionalizaţi. Românii păstrează în continuare limba, portul, obiceiurile, tradiţiile strămoșilor de acum 7.000 de ani. Analizele minuţioase de sânge demonstrează un alt miracol: în ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupaţie romană, neam păstrat puritatea genetică, specifică strămoșilor noștri. România rămâne un miracol, căruia i s-a prevăzut un viitor mesianic. Profetul indian Sundhar Singh scria la 1922 că românii vor deveni un popor îndrăgit și respectat de toate popoarele lumii. Sursa: cultural.bizi.ro

Româna, printre limbile mai ușor de învăţat pentru vorbitorii de engleză Limbile mai ușor de învățat pentru vorbitorii de limbă engleză sunt, în general, spaniola, franceza, suedeza, Afrikaans, româna și italiana, susține Voxy, un site new-yorkez de învățare a limbilor străine on-line, preluat de Guardianlv.com. În 22-23 de săptămâni – sau aproximativ 5-6 luni – de studiu, cu 575-600 de ore de studiu în clasă, cei mai mulți vorbitori de engleză vor fi capabili să vorbească, să asculte, să citească și să scrie în aceste limbi, în timp ce araba, chineza, coreeana și japoneza ar fi cele mai dificile limbi de învățat pentru vorbitorii de engleză. Potrivit site-ului Voxy, limba arabă este greu de învățat, deoarece există puține cuvinte care seamănă cu limbile europene, iar numărul mai mic de vocale din araba scrisă se poate dovedi o provocare la citit. De asemenea, japoneza folosește trei sisteme diferite de scriere: Kanji (caractere chinezești), hiragana (alfabetul principal) și katagana (utilizat, în principal, pentru cuvinte străine și sunete), ceea ce face din această limbă o provocare pentru vorbitorii de limbă engleză. În ceea ce privește limba chineză, deși aceasta folosește un singur sistem de scriere, limba este una tonală, ceea ce înseamnă că înțelesul cuvântului se schimbă odată cu tonul vocii.

Spre exemplu, sunetul „ma” poate însemna „mama”, dacă este pronunțat cu o tonalitate înaltă, și „cal” dacă este pronunțat ca o întrebare. Nu în ultimul rând, lipsa unui alfabet face citirea și scrierea în limba chineză extrem de dificile pentru majoritatea vorbitorilor de limbă engleză. Prin contrast, pentru vorbitorii de limbă engleză, a învăța limbi cu dificultate „medie”, cum ar fi rusa, thailandeza și ebraica, necesită o perioadă de sub un an – 44 de săptămâni – cu 1.110 ore de învățare, susține Voxy. Pe de altă parte, chiar dacă aceste limbi pot fi mai ușor de învățat prin comparație cu cele patru limbi „dificile”, există o serie de factori pe care vorbitorii de limbă engleză trebuie să-i ia în considerare. Lingvista Olya Sukhanova, proprietara Lingua-Net Language Services, menţionează că limbi cum ar fi rusa sau alte limbi slave au caracteristici gramaticale specifice cu care vorbitorii de limbă engleză pot avea probleme. „Limba rusă are declinări și conjugări pe care engleza nu prea le are”, susține Sukhanova. „În propoziția „Cumpăr o carte”, substantivul „carte” va primi o terminație suplimentară în rusă, în timp ce în engleză el rămâne la fel”, explică ea. Sursa: agerpres.ro


Programe 6 IUNIE 2014

9

Luni IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.45 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Tezaur. 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Documentar. «Euromaxx». 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (rus). 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.35 Desene animate. «Frumoasa adormită». 16.00 Documentar. «Arts 21». 16.25 Fotbal non-stop. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 «Cu trompeta năzdrăvană». Program muzical cu Fanfara poliției de frontieră. 23.00 Cultura azi. 23.55 Film. «KING OF KALIFORNIA» (SUA, 2007). 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.1 și 2 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4731 15:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Arma secretă 22:30 Știrile PROTV 23:05 Film: Spartacus: Războiul celor blestemați, ep.7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Вера Васильева, Татьяна Пельтцер в фильме „Свадьба с приданым” 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Михаил Пореченков в многосерийном фильме „Куприн. Яма” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „Познер” 01:45 Людмила Гурченко, Михаил Жаров, Фаина Раневская в музыкальной комедии „Девушка с гитарой” 03:15 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:43 PLUS BELLE LA VIE 13:09 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 UNE VIE AVEC ORADOUR, 10 JUIN 1944 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 JUIN 40, LE GRAND CHAOS 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 20:58 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES SECRETS DE LA SELEÇÃO 22:52 LES SECRETS DE LA SELEÇÃO 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE VOYAGE EXTRAORDINAIRE 2:01 LE VOYAGE DANS LA LUNE 2:17 ZYGOMATIQUES 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

10

Marţi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 «Cu trompeta năzdrăvană». Program muzical cu Fanfara poliției de frontieră. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Documentar. «Aventuri în grădina zoologică». 15.05 Documentar. «Plăcerea din farfurie». 16.00 Colecția design. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. 23.40 FIFA 2014. Brazilia. 0.20 Ansamblul de dans «Baștina» la 20 ani de activitate. 1.15 Cinemateca universală. 4.30 Documentar. «Euromaxx». 5.30 Vectorul European. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Film: Robin și Marian 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4732 15:00 Film: Planuri ascunse 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef (ultima ediție) 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (ultima ediție) 23:30 Promotor (r) 00:00 Film: Spartacus: Războiul celor blestemați, ep.8 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Куприн. Яма”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Михаил Пореченков в многосерийном фильме „Куприн. Яма” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 Премьера. „Война в Корее” 01:45 Николай Крючков в комедии „Матрос с „Кометы” 03:15 „Prima Oră” (R)

11

Miercuri IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Documentar. «Balada pădurii. Munții Ținlin». 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Ruskii dom. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.20 Magazinele FIFA. 0.00 Documentar. «Arts 21». 0.25 Fotbal non-stop. 5.30 Accente economice. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Planuri ascunse (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Promotor (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4733 15:15 Film: Masca de argint 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Evadata 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Spartacus: Războiul celor blestemați, ep.9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50„Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Куприн. Яма”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние РЕспублики: Давид Тухманов” 00:05 „Вечерний Ургант” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:05 Харрисон Форд, Мелани Гриффит в комедии „Деловая девушка” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:35 „В наше время”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 LE VENT DE LA NUIT 21:03 ZYGOMATIQUES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:30 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA 2:46 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 ADOLIMENTATION

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:43 PLUS BELLE LA VIE 13:09 FLASH INFO 13:11 ÉPICERIE FINE 13:39 LES SECRETS DE LA SELEÇÃO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE BEAU SERGE 16:37 IL CREATORE 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 MALEVIL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 INQUISITIO 1:41 INQUISITIO 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

13 12

FLUX Joi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Ruskii dom. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Vectorul European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.15 Documentar. «Civilizația chineză». 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. «Arts 21». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 22.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. BraziliaCroația. În pauză: Fan club. 0.10 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Știință și inovare. 07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 10:45 Film: Masca de argint (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4734 15:00 Film: Păcate de familie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Acum ori niciodată 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Spartacus: Războiul celor blestemați, ep.10 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 „Пока все дома” 11:00 Премьера.„Людмила Зыкина.„Здесь мой причал...” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 „Романовы” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 „Романовы”. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Премьера. Концерт группы „Любэ” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:00 Сергей Пускепалис, Анатолий Белый, Светлана Ходченкова в фильме „Метро” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 Премьера. Фильм Леонида Парфенова „Цвет нации” 01:50 Киану Ривз в фильме „Прогулка в облаках” 03:25 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 RICARDO 13:37 1783, LE PREMIER VOL DE L’HOMME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:31 MAUVAIS KARMA 16:00 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 INQUISITIO 20:15 INQUISITIO 21:00 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 MAIS QUI A TUÉ PAMELA ROSE ? 23:29 POUR LE MEILLEUR 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:36 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT


14

FLUX 13

Programe 6 IUNIE 2014

Vineri

14

IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 5.30 Documentar. «Global 3000». 6.45, 3.00 Legendele muzicii. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Concert pentru vioară și orchestră. 11.05, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 Artelier. In memoriam. Dorina Vrabie. 13.10 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20, 3.10 Documentar. «Civilizația chineză». 15.10 Chișinăul de ieri și de azi. 15.30 Ring star. 16.30 Stil nou. 17.45 Emisiune-divertisment. 18.40 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 18.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Mexic-Camerun. În pauză: Fan club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 21.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Spania-Olanda. În pauză: ȘTIRI (rus). 0.10 Ruskii dom. 0.40 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 0.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Chile-Australia. În pauză: Fan club. 07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Chemarea inimii 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: 16 & Pregnant (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 11:00 Film: Păcate de familie (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Erin Brokovich 23:30 Film: Triunghiul 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Сергей Маковецкий. Раб сцены” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Ералаш” 10:00 Новости 10:15 „Пока все дома” 11:00 Премьера. „Валентин Смирнитский. Портос на все времена” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 „1812” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 „1812”. Продолжение 15:50 „Романовы” 17:30 Юрий Никулин, Андрей Миронов, Анатолий Папанов в комедии „Бриллиантовая рука” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Комедия „Бриллиантовая рука”. Продолжение 19:30 Ксения Раппопорт, Федор Бондарчук в фильме „Два дня” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:00 Ольга Дроздова, Дмитрий Певцов, Даниил Певцов в фильме „Ангел в сердце” 01:40 „Primele știri” (rus) 01:50 Крис Рок в комедии „Кажется, я люблю свою жену” 03:15 Галина Польских, Игорь Ледогоров в фильме „Портрет с дождем” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:43 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:39 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 COMME UN MAUVAIS SOUVENIR 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:30 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LES CHÂTAIGNIERS DU DÉSERT 2:41 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă IUNIE

6.05, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Almanah cinematografic. 6.50 Avangaraj. 7.55 În ritm de dans. 8.30 Spiridon Vangheli s-a întors acasă. 9.00 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.30 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.00 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Chile-Australia. 11.40 Știri pozitive. 12.00 Știință și inovare. 12.30 Casa mea. 13.00 Stil nou. 13.30 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.50 Anastasia Lazariuc. «Destin». Spectacol muzical. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Dor. 17.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.05 Erudit-cafe. 18.35 2014 – Anul Dumitru Matcovschi. 18.40 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 18.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Columbia-Grecia. În pauză: Fan club. 21.00 MESAGER. 21.30 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 21.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Uruguay-Costa Rica. În pauză: ȘTIRI (rus). 0.10 Almanah cinematografic. 0.40 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 0.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. AngliaItalia. În pauză: Fan club. 3.00 «Cu trompeta năzdrăvană». Program muzical cu Fanfara poliției de frontieră. 3.40 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 3.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Coasta de Fildeș-Japonia. În pauză: Fan club. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (primul episod) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: Teen Mom 1 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Teen Mom 1 (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore? (ultima ediție) 11:00 Promotor 11:30 Film: Iubire ca la carte 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Jaf la Harvard 15:00 Film: Dansul dragostei 17:15 Film: Legile atracției 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Refugiu pentru viață 23:15 Film: Yellow 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Promotor (r) 02:45 Film: Yellow (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:10 Юрий Кузьменков, Евгений Стеблов, Евгений Весник в комедии „Вас вызывает Таймыр” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Вас вызывает Таймыр”. Продолжение 06:50 Комедия „Дачная поездка сержанта Цыбули” 08:15 „Играй, гармонь любимая!” 08:55 „Умницы и умники”. Финал 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Все перемелется, родная...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Ксения Раппопорт, Федор Бондарчук в фильме „Два дня” 13:50 „Война в Корее” 17:25 Комедия „Любовь и голуби” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Комедия „Любовь и голуби”. Продолжение 19:25 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Что? Где? Когда?” 00:45 Премьера. Концерт Леонида Агутина 02:15 „Гладиаторы футбола” 03:05 Александр Михайлов, Валентина Малявина, Ефим Копелян в фильме „Это сильнее меня” 04:30 Валентин Гафт в фильме „Бешеное золото” 7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 2.05-6.45 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.05 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 COMMENT DESSINER ? 10:23 BRICO CLUB 10:35 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:02 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 DÎNER À LA FERME 4 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND SHOW 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 L’ÉCOLE DU POUVOIR 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

15

Duminică IUNIE

6.05, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Anglia-Italia. 8.00 Cuvintele Credinței. 8.45 Dialog social. 9.05 M. Eminescu. «Luceafărul». Spectacol al Teatrului Republican de păpuși «Licurici». 9.45 Tezaur. 10.00 Ring star. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldoveni de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Festivalul iei. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Coasta de Fildeș-Japonia. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 17.55 Evantai folcloric. 18.30 Loteria «Milioane pentru Moldova». 18.40 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 18.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Elveția-Ecuador. În pauză: Fan club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 21.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Franța-Honduras. În pauză: ȘTIRI (rus). 0.10 În ritm de dans. 0.40 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Fan club. 0.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. Argentina-Bosnia și Herțegovina. În pauză: Fan club. 3.00 Erudit-cafe. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Forța destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshoping (r) 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forța destinului (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forța destinului 23:00 Serial: Teen Mom 1 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Teen Mom 1 (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (ultima ediție) 11:00 Film: Jaf la Harvard (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv (ultima ediție) 14:15 Film: Legile atracției (r) 16:00 Film: Un negru pentru Casa Albă 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Aurul negru 23:30 Film: Colega de camera 2 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Aurul negru (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10„Индийские йоги среди нас” 07:00 Наталья Гундарева в фильме „Вас ожидает гражданка Никанорова” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Пока все дома” 11:05 Премьера. „Юрий Андропов. „Истина, страшней которой нету...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Сергей Пускепалис, Анатолий Белый, Светлана Ходченкова в фильме „Метро” 14:40 Кристина Асмус, Илья Носков в фильме „Настоящая любовь” 16:35 „Призвание”. Премия лучшим врачам России 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Призвание”. Премия лучшим врачам России 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 „Время” 22:00 „Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 00:05 Премьера. „Большая разница ТВ” 01:35 Дольф Лундгрен в фильме „Дерево Джошуа” 03:10 Комедия „Один дома 4” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 «100 de moldoveni au zis». Show TV. 8.20, 18.45, 0.20, 4.50 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.3013.30, 13.45-18.45, 19.25-0.20 Seriale. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES NOUVEAUX JOURNALISTES 6:22 À BON ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:26 WARI 7:54 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 COMMENT DESSINER ? 10:23 BRICO CLUB 10:35 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 13:07 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAGAZINE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:38 NUS & CULOTTÉS 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA TORTUE SUR LE DOS 23:45 BIZNESS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 MAIS QUI A TUÉ PAMELA ROSE ? 2:32 LES CARNETS DE JULIE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQU

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6-13 iunie Berbec Aveţi tendinţa să fiţi cheltuitor/oare și vă atrag lucrurile scumpe, dar gândiţi-vă dacă aveţi nevoie cu adevărat de acestea. La serviciu, sunteţi nevoit să efectuaţi ore suplimentare.

Taur Veţi primi mai multe vești bune în viaţa profesională, cum ar fi o propunere de colaborare pe o perioadă nedeterminată. Aţi muncit mult, iar acum eforturile vă sunt răsplătite.

Gemeni Vă confruntaţi cu stări contradictorii, de tristeţe și bucurie, sau sunteţi fie excesiv de comunicativ, fie prea tăcut. Bucuria și succesul vă fac să uitaţi de toate problemele.

Rac La serviciu vi se vor încredinţa noi sarcini, dar vă veţi descurca de minune. Dacă aveţi înclinaţii artistice, este momentul să începeţi să studiaţi și să vă gândiţi la o carieră în domeniu.

Leu Veţi avea parte de câteva întâlniri importante, care vor marca o cotitură importantă în cariera voastră. Pentru unii dintre voi este posibil să aveţi parte de mai multe avantaje la actualul loc de muncă.

Fecioara Dacă apar dispute între colegi, încercaţi să nu vă amestecaţi și să îi lăsaţi să își rezolve singuri problemele. Aveţi tendinţa să cheltuiţi prea mult, ar trebui să rezistaţi tentaţiilor din vitrinele magazinelor.

Balanţă În domeniul profesional, numărul colaborărilor va crește. În viaţa de cuplu, încercaţi să rupeţi rutina cotidiană și să pregătiţi o evadare de weekend într-un loc romantic.

Scorpion Vor apărea câteva probleme la locul de muncă. Pe de altă parte, latura voastră creatoare funcţionează la capacitate maximă și veţi avea câteva idei sclipitoare în domeniul de activitate.

Săgetător Punctualitatea este foarte importantă, mai ales dacă lucraţi în echipă. Nu vă permiteţi să întârziaţi când persoanele din jurul vostru nu au simţul răbdării.

Capricorn Veţi avea o săptămână încărcată. Deși trebuie să renunţaţi la unele planuri în familie, eforturile nu vor trece neobservate și vor fi răsplătite. Evitaţi băuturile și alimentele prea reci.

Vărsător Vă încearcă stări contradictorii, vă pierdeţi repede răbdarea și calmul, iar cei din jur sunt cei care vor suporta consecinţele. Din fericire, veţi primi câteva vești bune.

Peşti Veţi face mai multe deplasări profitabile din punct de vedere financiar, dar și pentru dezvoltarea carierei. La mijlocul intervalului, veţi avea o problemă cu armonizarea vieţii de familie.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 587 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


15

Diverse 6 IUNIE 2014

CEL MAI IEFTIN PRODUS ALIMENTAR,

CARTOFUL, plin de vitamine Cartofii sunt mult mai utili decât sfecla, broccoli, banane, nuci și avocado, arată un nou studiu.

Cartoful conţine cele mai multe vitamine și de aceea medicii recomandă consumul zilnic. Într-un nou studiu, experţii britanici au clarificat faptul că cartofii conţin un număr foarte mare de nutrienţi, vitamine, minerale și aduc mai multe beneficii pentru corpul uman decât alte legume recomandate de nutriţioniști precum sfecla, broccoli, banane, nuci și avocado. Oamenii de știinţă au identificat cartofii ca cel mai ieftin și util produs alimentar. Ei recomandă această legumă să fie consumată de două ori pe zi, deoarece ajută la normalizarea tensiunii arteriale și nu duce la creșterea în greutate. Cartofii cu coajă conţin celuloză de cinci ori mai multă decât o banană, și de trei ori mai multă vitamina C decât avocado. De asemenea, experţii au descoperit că cartofii au mai mult seleniu decât fructele cu coajă lemnoasă și nuci. De fapt, cartoful conţine multe elemente importante ale corpului uman. Dacă această legumă este utilizată în alimentaţia zilnică se poate renunţa la diferite complexe de vitamine, deoarece cartoful asigura corpului uman un număr suficient de oligoelemente. Revistafelicia.ro

FLUX

ESTE DOVEDIT!

Parfumul te face mai frumoasă Parfumul te face mai frumoasă și asta pentru că mirosul poate schimba percepţia asupra imaginii și a modului în care ești văzută de cei din jurul tău. Dacă folosești un parfum, acesta te face, pur și simplu, mai frumoasă. Iată câteva detalii pe care trebuie să le cunoști. Mecanismul este, în principiu, destul de simplu. Percepţia pe care o ai asupra unei persoane este dată de o sumă de factori. Contează atractivitatea feţei, mimica, felul de a vorbi, ochii și senzaţia olfactivă pe care aceasta o generează. Simţul olfactiv este un simţ special capabil să stimuleze și să influenţeze percepţia datelor furnizate de alte simţuri. Concret, în cadrul unui test, un grup de persoane a trebuit să noteze impresia făcută de mai multe persoane. Unele miroseau frumos, altele nu. Grupul martor a fost format din persoane de sex feminin și masculin cu vârste de la 20 la 60 de ani, în timp ce subiecţii studiului au fost doar femei între 30 și 50 de ani. Unele din persoanele care miroseau urât erau mai frumoase decât cele care miroseau frumos și cu toate acestea cele care miroseau frumos au fost percepute ca fiind mai atractive decât celelalte. Interesant este că vârsta persoanelor care au făcut

obiectul studiului nu a contat și nici nu a influenţat observaţiile și aprecierile martorilor. Adică o persoană mai în vârstă care mirosea frumos a fost considerată ca fiind mai atractivă decât o persoană tânără care miroase urât. Un detaliu care trebuie luat în calcul este faptul că mirosurile frumoase au fost filtrate prin percepţia proprie a celor care au participat la evaluare. Mirosurile care au fost plăcute tuturor au fost cele proaspete, fructate, cele fructate-dulci și cele acide. Mirosurile plăcute care au avut o cotă de popularitate mai mică au fost cele florale grele, intense și cele foarte dulci. Cu alte cuvinte, tipul și aroma parfumului sunt esenţiale. Mirosul plăcut, proaspăt, este direct legat de evaluarea emoţională pe care o face un martor. Uneori un miros plăcut poate compensa un aspect mai neglijent sau o faţă care își arată vârsta. O femeie care miroase frumos o să fie percepută cu mai mult interes decât una neparfumată, este concluzia specialiștilor. Mecanismele care produc aceste asocieri sunt neuronale și se bazează deseori pe propriile experienţe ale martorilor, susţine unul din neurologii care a explicat rezultatele studiului, și a probat că există indicii olfactive și vizuale care se influenţează reciproc, scrie dailymail.

Concluzia este aceea că este permis să pleci de acasă nemachiată, dar niciodată neparfumată. Nu uita că parfumul nu doar că te poate face mai frumoasă, dar este și o armă pe care trebuie să știi cum să o folosești pentru a fi cu adevărat în avantajul tău. Femeia.ro

Muşeţelul, beneficii şi proprietăţi Compoziţie Florile de mușeţel conţin matricarina și matricina, un mare număr de flavonoizi, glucozide, fitosteroli și acizi grași. Uleiul volatil obţinut din florile de mușeţel are un conţinut ridicat de camazulenă și bisabolol. Florile de mușeţel se recoltează în lunile mai și iunie și pot fi folosite în stare proaspătă, dar compușii activi își păstrează calităţile timp de un an, dacă sunt uscate într-un loc întunecos și uscat. Mușeţelul se folosește în special la prepararea de infuzii și extracte. Intră și în componenţa unor preparate precum soluţiile pentru ochi, sprayurile pentru gât, apele de gură și tablete.

Acţiune Mușeţelul este foarte apreciat pentru o serie întreagă de proprietăţi terapeutice, cum ar fi: acţiunea antispastică, antiinflamatorie, carminativă, antialergică, epitelizantă etc. Datele experimentale arată că bisabololul poate inhiba dezvoltarea ulcerului de stres, acelui provocat cu indometacin sau alcool etilic. Mai mult decât atât, mușeţelul are o acţiune cicatrizantă. Un alt efect remarcabil este acela de inactivare a toxinelor bacteriene, în special a stafilococilor și streptococilor. În sfârșit,

dar nu în ultimul rând, pe lista proprietăţilor mușeţelului trebuie adăugată și acţiunea imunostimulatoare.

Indicaţii terapeutice Mușeţelul este utilizat de multă vreme pentru tratarea afecţiunilor digestive, precum digestia leneșă, balonarea și flatulenţa. Lactonele sesquiterpenice cu gust amar stimulează sucurile gastrice, iar flavonoidele și cumarinele au acţiune antispastică și antiinflamatorie. Studii recente au demonstrat calitatea uleiului esenţial de mușeţel de a calma inflamaţiile; în același timp, el are efect antidiuretic și sedativ. Datorită acţiunii calmante, este adesea inclus în preparatele aplicate extern, pentru tratarea afecţiunilor pielii care produc mâncărimi puternice, cum este eczema.

Administrare Pentru prepararea infuziei de mușeţel se folosesc 2-3 linguriţe de flori la 1 cană de apă fiartă. Se lasă la infuzat 10-20 de minute. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzia astfel preparată este indicată în: gastrite, ulcer gastric și duodenal, diaree, colite, enterocolite, rectocolite, infecţii urinare, acnee, pentru stimularea funcţiei hepatice, a poftei de mâncare, pentru combaterea durerilor abdominale de natură spastică, pentru durerile premenstruale etc.

În cosmetică Extractul de mușețel este un adjudvant în tratamentul inflamatiilor și al iritaţiilor produse de acnee pe faţă și corp. Alături de o bună îngrijire a pielii și alte tratamente prescrise de dermatolog, extractul de mușețel vă poate fi de mare ajutor în vindecarea acneei. Csid.ro

FRUMUSEŢE

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Greşeli de colorare a părului care te îmbătrânesc

Fusta în „A” avantajează orice siluetă

Îţi spunem care sunt cele mai frecvente greșeli de colorare care pot adăuga câţiva ani în plus vârstei din buletin și modalităţile prin care le poţi evita. Vopsirea părului este una dintre cele mai eficiente soluţii anti-aging pe care le avem la dispoziţie – mai puţin atunci când facem lucrurile într-o manieră greșită. Dacă depășești graniţa de siguranţă a acestui proces de înfrumuseţare a părului, poţi să obţii chiar efectul invers.

Schimbarea radicală a culorii naturale Nuanţa pe care o are părul tău în mod na-

tural este cea care ţi se potrivește cel mai bine – îţi avantajează perfect tonul pielii și nu arată artificial. Când te vopsești, trebuie să încerci să îţi pui în valoare această nuanţă – să o faci mai bogată și să ascunzi firele albe, nu să o schimbi la 180 de grade. Dacă ești brunetă, nu te îndepărta foarte tare de tonurile intense. Dacă ai părul deschis la culoare, ţine aproape tonurile aurii și conferă profunzime părului. În cazul în care introduci o culoare radical diferită, nuanţa ta naturală se va împotrivi până când se oxidează și devine ușor portocalie. Iar portocaliul... nu este tocmai culoarea pe care ţi-o dorești, nu-i așa? Glamourmagazine.ro

Fusta trapez sau fusta în A este modelul retro care te va însoţi și în zilele toride ale verii 2014, întrucât aceasta rămâne în tendinţe și anunţă un sezon HOT! Fusta în formă de A este elementul ideal pentru orice garderobă, indiferent de siluetă. Strâmtă în zona taliei, evazată pe lungimea ei, va avantaja atât persoanele mignone, cât și pe cele înalte, pe cele cu o siluetă androgină, dar și pe cele cu forme. Versatilă și ușor de abordat de la zi la seară, fusta trapez este propusă de către designerii vestimentari în acest sezon într-o diversitate de abordări. De la cea mai simplă versiune, mini, până la fusta petrecută sau cu pliseuri, la fusta amplă cu lungime medie, majoritatea respectă forma de A, devenită o adevărată vedetă a perioadei actuale. Pentru ţinutele de zi, alege variante lejere, care să îţi ofere tot confortul necesar zilelor toride. O fustă în A simplă, albă, o cămașă de in (tip ie) și o pereche de espadrile din dantelă, sunt combinaţia ideală pentru un look fresh.

Pentru seară, fusta mini în formă de A devine aliatul ideal al ieșirilor estivale. Dacă aceasta este mini, o poţi purta cu top-uri fine, cu bretele spaghetti și cu pantofi stiletto clasici, cu tocul ameţitor de înalt. Dacă fusta are o lungime medie și este mai amplă, atunci optează pentru o pereche de sandale simple, cu baretă în jurul gleznei. În partea de sus alege un top scurt – the cropped top – care să îţi descopere discret câţiva centimetri de abdomen. One.ro


FLUX

16

Interviu 6 IUNIE 2014

CEZARA-ELENA POLISCA:

”Am învăţat să înţeleg bucuria de a câştiga şi onoarea de a pierde” Interviu cu Cezara-Elena Polisca, tânăra interpretă ce uimește cu vocea ei și care depune suflet în tot ceea ce face. Ambiţia, talentul și munca sunt cuvintele ce o caracterizează. - Cezara-Elena, la ce vârstă ai început activitatea ta artistică? - Prima dată am ieșit pe scena mare cu un recital de poezie, la vârsta de 3 ani. Apoi, la 7 ani, am început să iau lecţii de pian, iar la 8 ani – lecţii de canto popular. Primele piese le-am înregistrat la vârsta de 9 ani. Apoi au urmat albumele „La oglindă”, „Dragi mi-s toate numele”, „Omul câte doruri are” și „Drag

îmi este neamul meu”. Am absolvit Școala de arte Valeriu Poleacov la două specialităţi – pian și canto academic. În particular, iau ore de canto la Valeriu Vdovicenco și Silvia Goncear. - Cine ţi-a descoperit acest talent? - Profesoara de pian mi-a descoperit talentul, remarcând și faptul că am auz muzical foarte bun. În afară de aceasta, bunicii sunt cei care m-au susţinut și mă încurajează în toate pornirile mele artistice. Fiecare dintre noi are un talent ascuns, care așteaptă să fie valorificat. Dacă nu o facem, îl condamnăm la pieire, la uitare... De aceea trebuie să credem în noi, să fim încurajaţi de cei apropiaţi și să muncim mult. Numai așa vom atinge culmile dorite.

- De ce ai optat anume pentru muzica populară și nu ai ales un alt gen de muzică? - De fapt, cânt nu numai melodii populare. Urmez sfatul profesorului meu Valeriu Vdovicenco, care spune mereu că trebuie să fiu universală, de aceea cânt și operă, și estradă, și muzică modernă, și romanţe. Totuși, muzica populară îmi este cea mai aproape de suflet, deoarece ea reflectă toate trăirile neamului și valorifică frumosul nostru melos. Eu cred că muzica populară este cartea de vizită a unui popor. Nu în zadar este cea mai rezistentă în timp. - Ce piesă din repertoriul tău ţi-e mai dragă sufletului? - Toate îmi sunt nespus de dragi, fiindcă de fiecare dintre ele mă leagă niște amintiri de neuitat și persoane de valoare pe care am avut fericirea să le întâlnesc. Aceste piese îmi creează niște aripi spirituale, care mă ajută atunci când mai apar avalanșe de emoții în viaţa mea. - Te-ai făcut remarcată atât la noi în ţară, cât și peste hotare. La ce festivaluri internaţionale ai participat? - Am participat la mai multe festivaluri și concursuri nu doar în Republica Moldova, ci și în România, Ucraina, Rusia. Am obţinut medalii de aur, argint și bronz la Jocurile Delfice, premiul întâi la festivalul naţional Tamara Ciobanu, precum și diverse diplome. Am fost încântată să particip la concursurile Trandafir de la Moldova (Iași) și Moscova își întâmpină prietenii (Federaţia Rusă). - Ai o pasiune deosebită, colecţionezi sticluţe de parfumuri. De unde a venit această idee și câte exemplare cuprinde colecţia ta? - Da, colecţia mea este una neobișnuită. La moment am deja 901 sticluţe de parfumuri, goale evident,

și doresc să o extind. Visul meu este ca această colecţie să ajungă în Guiness Book. Ideea a luat naștere în felul următor: i-am cumpărat bunicii un parfum și peste puţin timp am văzut același parfum doar că într-o sticluţă reinventată. Vânzătoarea mi-a explicat că sunt oameni care colecţionează aceste sticluţe și așa, dintr-o joacă, a început pasiunea mea. Mulţi prieteni mă consideră parfumer personal și atunci când vor să-și procure un parfum îmi cer sfatul. Parfumul este accesoriul de care nu mă pot lipsi. Fiecare sticluţă îmi aduce aminte de oamenii dragi, de aceea mai numesc colecţia mea și „colţișorul amintirilor” . - În prezent îţi faci studiile la Facultatea de Drept, care au fost motivele pentru care ai ales anume acest domeniu? - Am ales dreptul deoarece simt că este „al meu”, acel ceva fără de care nu aș putea exista. De mică mi-a plăcut să ajut oamenii, mereu am optat pentru pace și dreptate. Plus la toate, sunt o fire sociabilă, îmi place să interacţionez cu diverși oameni, culturi, iar dreptul îmi oferă această posibilitate. Este o profesie

nobilă, e calea viabilă prin care sper că voi putea și eu contribui la un viitor mai luminos pentru ţara dragă. - Ai un moto după care te conduci în viaţă? - Unul dintre motourile de care mă ghidez este următorul: „destinul este scuza celor slabi și opera celor tari”. De aceea am învăţat să înţeleg bucuria de a câștiga și onoarea de a pierde. Trebuie să urmăm spusele lui Anatol Codru: „să ne îngropăm războaiele și să ne dezgropăm greșelile”. - Care este cea mai mare realizare a ta de până acum? - Cred că cea mai mare realizare sunt cele 4 albume de muzică și studiile la facultate. Mă bucură și colecţia mea de parfumuri. Unele persoane mi-au mărturisit că am devenit o motivaţie pentru ei, că „din cauza mea” nu s-au dat bătuţi și acest fapt îmi provoacă un sentiment de satisfacţie. - Îţi mulţumesc pentru acest interviu și îţi doresc mult succes în tot ceea ce-ţi propui să realizezi. - Mulţumesc! Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Bacău: Laura Balicov din Chişinău a câştigat Marele Premiu al Concursului internaţional de pian „Frederic Chopin” Laura Balicov din Chișinău a câștigat Marele Premiu al ediţiei a II-a a Concursului internaţional de pian „Frederic Chopin”, derulat în sala de concerte „Ateneu” din Bacău, în organizarea Asociaţiei „Școala de Pian” și primăriei municipiului, cu suportul logistic și tehnic asigurat de Filarmonica „Mihail Jora” din localitate.

Competiţia a fost destinată preșcolarilor, elevilor din liceele de artă și școlile de muzica (clasele I-XII), studenţilor, precum și masteranzilor din universităţile și facultăţile de muzică din ţară și din străinătate, propunând stimularea pregătirii de specialitate a tinerilor muzicieni, precum și aprofundarea lucrărilor importante din repertoriul pianistic. Juriul, format din dr. Verona Maier de la Universitatea Naţională de Muzică București, Luciano Lanfrachi, pianist concertist italian, Tsarina Marinkova, pianistă din Olanda, dr. Mihaela Spiridon de la Acade-

mia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj Napoca și dr. Ioana Stănescu de la Universitatea de Arte „George Enescu” Iași, nu a avut o misiune ușoară, deoarece la concurs s-au înscris peste 44 de tineri pianiști din România, Republica Moldova, Bulgaria, Italia, Olanda și Franţa, cu vârste cuprinse între 6 și 25 de ani, un număr aproape dublu faţă de anul trecut, dar și pentru că marea majoritate a pianiștilor, proveniţi de la școli interpretative diferite, s-au prezentat la un nivel de pregătire deosebit, a precizat pentru Agerpres profesorul Dragoș Lungu, directorul concursului.

„A fost o ediţie reușită, mult mai bună decât cea din 2013 ca nivel de prezentare, de interpretare, în condiţiile la care cerinţele și criteriile de apreciere le-am situat la nivele superioare. A fost, așadar, un concurs foarte dificil și mă bucur că valoarea lui a fost în creștere. Câștigătoarea Marelui Premiu va fi o mare performeră. Vom mai auzi, în mod cert, de numele său în importante evenimente culturale din Europa și din lume, cum vom mai auzi și de alţi tineri pianiști remarcaţi la Bacău”, a declarat pentru Agerpres, Verona Maier, președintele juriului. Sursa: agerpres.ro


Ziarul Flux, Ed. 21 (946)