Issuu on Google+

CMYK

Şantajul politic şi contrabanda Guvernul, la un pas de a fi demis

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 1 martie 2013 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox Sf. Mc. Pamfil, Valentin și cei împreună cu dânșii (Harţi)

Cursul valutar 1.03.2013

Maxima zilei „Inteligenţa trebuie să dea viaţă acţiunii, fără ea acţiunea e zadarnică. Dar fără acţiune, ce stearpă e inteligenţa!” Roger Martin du Gard

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................16.0861 1 Dolar american ............. 12.2631 1 Leu românesc ................. 3.6826 1 Rublă rusească ............... 0.4015 Timpul probabil: 1.03.2013

2.03.2013

Noros, 1 9 0C

Noros, -1 3 0C

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 8 (884)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Demiterea lui Filat, o chestiune de timp

3

PAGINA

INTERVIU

GPF

EDI|IA DE VINERI

XXX

(citiţi pag. 6)

Deputaţii comuniști au înaintat ieri, moţiune de cenzură Guvernului Filat. Deputatul PCRM, Iurie Munteanu, a prezentat textul moţiunii de la tribuna centrală a Parlamentului, în care cererea comuniștilor este motivată de faptul că „în ultima perioadă de timp, Guvernul Republicii Moldova a devenit centrul unor scandaluri de corupţie”. Continuare în pag. 2

Iurie ROŞCA: Autorii declaraţiei lui Timofti folosesc anticipatele ca element de şantaj împotriva oponenţilor lui Filat

4

PAGINA

OPINII

În politică ca în business XXX

(citiţi pag. 4)

Dubla dramă a copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare XXX

(citiţi pag. 8)

Opriţi-l pe Ghimpu! Are armă şi este periculos Alarmant! Premierul suferă de autism

9

PAGINA

ANCHETĂ

Cine vrea să-l defăimeze pe Focşa?

Studiile în Republica Moldova nu mai sunt ca pe timpurile când învăţa Mihai Ghimpu la facultate (se zice, destul de prost) o îndeletnicire puţin costisitoare. Acum, pentru cei mai mulţi dintre studenţi, studiile înseamnă plata unor contracte de mii de lei. Pentru ca odraslele lor să poată face o facultate, părinţii își iau lumea în cap și pleacă să facă bani prin Italia, Spania, Rusia și Dumnezeu mai știe pe unde. Și dacă acești tineri își plătesc studiile, de ce sunt obligaţi, pe banii munciţi de părinţii lor, să asculte vorbele fără noimă ale lui Mihai Ghimpu?

Filat s-a adresat naţiunii. Naţiunea, obosită, flămândă şi dezamăgită, nu l-a auzit Vânătoarea ilegală și crima din Pădurea Domnească, tăinuirea omorului lui Sorin Paciu, demisia procurorului, toate par să fi devenit deja istorie. Încet, dar sigur, avalanșa vorbelor goale, discuţiilor sterile, elucubraţiilor verbale la limita decenţei, ameninţărilor și manipulărilor au astupat urmele tragicei întâmplări. Se vorbește de obsesii, trădări, isterii, despre unitatea Alianţei, care este norocul și fericirea noastră, despre mafie și contrabandă, despre eșecuri și frustrări, despre funcţii și demisii, despre dosare și corupţie. Guvernanţii vor să ne ocupe minţile, ca să nu punem întrebări, de aceea, pe piaţă sunt aruncate zilnic noi și noi subiecte. Continuare în pag. 5

Continuare în pag. 7

CMYK


FLUX

2

Actual

1 MARTIE 2013

Demiterea lui Filat, o chestiune de timp Comuniștii au înaintat moţiunea de cenzură, cerând retragerea încrederii acordate Guvernului Filat de către Parlament. Liderii PCRM au făcut ceea ce au tot promis deja de câteva săptămâni, deși puţini i-au crezut capabili de asta. Comuniștii au înţeles că, cu cât trece mai mult timp, cu atât rezultatele înregistrate de PCRM într-un scrutin parlamentar vor fi mai proaste.

Bătrânul comunist Voronin a dezgropat securea războiului Vladimir Voronin a înţeles că gravele probleme intestine pe care le are Partidul Comuniștilor trebuie estompate urgent, ca să nu se ajungă chiar până la dezintegrarea formaţiunii, și pentru asta se impune, în mod stringent, organizarea unui nou scrutin parlamentar, care i-ar mobiliza și solidariza pe comuniștii de rând împotriva „aliansului”. Pe de altă parte, anticipatele i-ar face să uite pe simpatizanţii comuniștilor, măcar pe moment, că structurile teritoriale ale PCRM se află într-un profund dezacord cu liderii acestei formaţiuni din capitală, care s-au căpătuit zdravăn în cei 8 ani de guvernare comunistă și pentru care aflarea în opoziţie nu e decât un fel de concediu prelungit, dar și foarte distractiv, pentru că au posibilitatea să se joace niţel și de-a politica. Probabil că Voronin a înţeles și faptul că Filat nu intenţionează să-l ajute să-și reîntoarcă licenţa de emisie pentru televiziunea sa NIT TV și nici frecvenţele pe care aceasta, de când nu emite, le-a pierdut. Voronin a înţeles că Filat l-a folosit niţel atunci când l-a demis pe fostul procuror de tristă faimă Zubco și pe finanţatorul

Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, din funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Bătrânul comunist Vladimir Voronin a mai înţeles și faptul că, dacă vrea să-l pună pe Plahotniuc la punct, cu ajutorul lui Filat, după care să facă pace cu toţi, astfel încât săși pună la adăpost, pe multe decenii înainte, averile familiei sale, atunci Filat este cel care vrea ca, având sprijinul lui Voronin, să-l distrugă pe Plahotniuc, după care însă urmează chiar el, Voronin. Liderului PCRM nu-i convine ca Filat să-l distrugă pe Plahotniuc, or, în această situaţie, Voronin ar prefera un echilibru între cei doi poli oligarhici. Așa că, după ce i-a aplicat două lovituri PD, prin demiterea lui Zubco și Plahotniuc, acum urmează altele împotriva PLDM, în special, împotriva lui Filat.

Gura păcătosului/ comunistului adevăr grăieşte Faptul că PCRM și, mai ales, Vladimir Voronin se află într-o situaţie disperată ne-o demonstrează chiar liderul comunist prin declaraţiile făcute după ce comuniștii au anunţat prin gura lui Iurie Munteanu că au înaintat moţiunea de cenzură. „Noi avem doar două soluţii: ori alegeri anticipate, ori revoluţie. AIE nu mai are perspective de a guverna ţara. Alianţa a dus Moldova la sărăcie. Nu putem vorbi de un Guvern tehnocrat, nu vom vota nimic”, a declarat belicos liderul comuniștilor. Voronin a înfierat cum a putut guvernarea AIE: „Moldova nu se va integra în UE și nu va beneficia de nimic. AIE nu a făcut nimic, au știut doar să falsifice alegerile, au interzis simbolurile PCRM, au interzis unicul post TV al opoziţiei, ceea ce nu se întâmplă într-o ţară europeană. Avem doar intrigi, mafie și acte de banditism. Iată de ce cerem demisia Guvernului”. Păi, ceea ce ar fi de spus e că, gura păcătosului, în cazul nostru al comunistului, adevăr grăiește.

Aș fi un laș dacă aș capitula în faţa mafiei.

Dar totuși, nu acestea sunt principalele motive pentru care Guvernul Filat trebuie demis. Guvernul Filat nu are cum să se mai menţină deoarece nu are acoperire politică, dar nu are acoperire politică pentru că însuși Filat a denunţat Acordul de constituire a AIE, care oferea această acoperire politică. Filat a vrut să-și încerce puterile cu Plahotniuc, l-a provocat, demiţându-i din funcţie procurorul și chiar pe Plahotniuc. A sperat că în felul acesta o să-l distrugă pe cel care îi este concurentul nr. 1, cel care nu-l lasă să stăpânească de unul singur Republica Moldova. Doar că planul său nu a prea reușit. Drept răspuns, au urmat arestările operate de CNA și interceptările telefonice, care au arătat ţării întregi că PLDM, în frunte cu Filat, nu este o formaţiune politică democratică și proeuropeană, ci, mai degrabă, o gașcă de inculţi, profitori, infractori, care s-au asociat pentru atingerea unui șir de obiective economice, politice și criminale.

Guvernul, la un pas de a fi demis Urmare din pag. 1 „Mulţi membri ai Executivului sunt implicaţi în scheme criminale și coruptibile, care au prejudiciat bugetul statului. Unii din ei au deja statut de bănuit sau învinuit în cadrul proceselor penale pornite. În majoritatea domeniilor gestionate de către Guvern au fost implementate scheme de corupţie, pot fi menţionate domeniile sănătăţii, finanţelor publice, administrării fiscale și vamale, achiziţii publice, administrării patrimoniului statului, culturii, transport și infrastructura drumurilor. Aceste scheme criminale sărăcesc poporul și constituie o ameninţare directă în adresa cetăţenilor și a Republicii Moldova”, se spune în motivaţia moţiunii comuniștilor. Imediat după ce comuniștii și-au făcut publică iniţiativa, premierul Filat s-a întâlnit cu președintele Nicolae Timofti, care, prin gura purtătorului său de cuvânt, Vlad Ţurcanu, a cerut insistent ca cele trei foste componente ale AIE să nu susţină iniţiativa privind demiterea Guvernului. „Nicolae Timofti rămâne pe poziţiile exprimate anterior și cheamă la menţinerea Guvernului. De asemenea, pledează pentru o coaliţie proeuropeană. Cheamă liderii AIE la negocieri, pentru a se păstra cursul european, dar și pentru binele cetăţenilor din Republica Moldova”, a declarat purtătorul de cuvânt al șefului statului, Vlad Ţurcanu. Din declaraţiile făcute de președintele Parlamentului, Marian Lupu, ar reieși că deputaţii Partidului Democrat sunt gata să susţină moţiunea de cenzură înaintată de comuniști. Este suficient ca la votul comun al deputaţi-

Ghimpu, gata oricând să facă sluj Dacă până la scandalul interceptărilor Filat privea cu seninătate perspectiva alegerilor parlamentare anticipate, după – s-a mai potolit. El și-a dat seama că a ridicat prea sus ștacheta. Așa că a bătut în retragere, împingându-l pe președintelemămăligă Timofti să vină cu un apel pacifist. Ca să-l câștige și pe Mihai Ghimpu de partea sa, el s-a grăbit să confirme în funcţie oamenii PL, pe Ţâcu – la Ministerul Tineretului și Sportului, iar pe Ciobanu – la Moldsilva. Drept rezultat, Ghimpu, care este gata oricând și oricui să facă sluj dacă este răsplătit cu un os gras, imediat a declarat că nu va vota pentru demiterea Guvernului Filat. Premierul a bătut în retragere, dar s-ar putea să fi făcut lucrul acesta prea târziu. Această întârziere, această reacţie tardivă este o greșeală care ar putea fi fatală pentru cariera sa politică și care îi ameninţă chiar libertatea.

Deputaţii Partidului Democrat sunt obligaţi să susţină prin vot moţiunea de cenzură iniţiată de comuniști. Totuși, voturile deputaţilor din PCRM (34) și PD (15) sunt insuficiente pentru demiterea Guvernului. Mai sunt necesare 2 voturi, care vor veni neapărat din zona deputaţilor neafiliaţi. Așa că demiterea Guvernului Filat este, în opinia noastră, doar o chestiune de timp. Demiterea Guvernului Filat trebuie să fie urmată de tragerea la răspundere a premierului pentru toate infracţiunile săvârșite de el. Se pare că dosarele instrumentate de Procuratură și CNA trenează doar pentru că Filat obstrucţionează ancheta din poziţia de prim-ministru. Mai mult decât atât, după căderea Guvernului Filat, organele de control și de anchetă vor putea să investigheze un șir de alte infracţiuni și crime săvârșite de premier și de locotenenţii lui din cadrul Cabinetului de Miniștri și din PLDM. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR CREȘTIN–DEMOCRAȚI oferă următoarele servicii juridice: - consultații juridice; - întocmirea actelor juridice; - înregistrarea asociațiilor obștești; - reprezentarea în instituțiile statului, etc. Președinte: Radu Bușilă tel./fax: 022 23 33 56, mob: 0 78 488 488 e-mail: busilaradu@gmail.com, blog: radubusila.md Adresa: str. N. Iorga, 5, or. Chișinău PE L E R I N A J E

PENTRU

SUFLE T

CENTRUL de PELERINAJ

E M A U S MITROPOLIA

Republica

BASARABIEI

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Cćpriana, Hâncu, CondriŖa ûi Suruceni

lor PCRM și PD să se alăture doar doi deputaţi neafiliaţi, ceea ce este aproape sigur că se va întâmpla, și Guvernul Filat va cădea. Același Marian Lupu a declarat că la ședinţa comună a fostelor componente ale AIE, liberal-democraţii lui Filat au declarat în mod categoric că dacă șeful lor va fi demis din funcţia de premier, atunci PLDM tot pe el îl va propune pentru acest fotoliu. În opinia lui Marian Lupu, „aceasta este o strategie de a duce ţara spre alegeri anticipate”. Pe 3 martie, Parlamentul se va întruni în ședinţă și va supune votului moţiunea comuniștilor. Dacă 51 de deputaţi vor vota „pentru”, atunci Guvernul Filat va fi demis. FLUX

8 martie 2013 (1 zile) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 140/110 lei/pers. Plecarea: Vineri, 8 martie, ora 7. Sosirea: ora 19.

Republica

MOLDOVA

Pelerinaj la Mćnćstirile: Cćlćrćûeuca, Rudi, Zćbriceni ûi Nicoreni / Arcul Struve 9-10 martie 2013 (2 zile) Grup 7/16 pers PreŖ 380/310 lei/pers Plecarea Sâmbćtć, 9 martie, ora 7. Sosirea Duminicć, 9 martie, ora 19.

UCRAINA

Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / CernćuŖi / Mćn. Bćnceni ûi Boian / Cetatea Hotin a lui útefan cel Mare ûi Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. Mćnćstirile: CremeneŖ, Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, Bćnceni, Boian. Cetatea Hotin. Oraûul CernćuŖi

MOLDOVA

ȱDrumeŖie

la Mćnćstirile din munŖii Ceahlću ûi Rarću / Sćrbćtoarea Buneivestiri la mćnćstirea Durću / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nopŖi) Grup: 7/16 pers. PreŖ: 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. Mćnćstirile: VoroneŖ, Humor, Sihćstria Rarću, Rarću, Durću, Ceahlću, Petru Vodć, Sihćstria: chilia ûi mormântul pćr.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, NeamŖ. Catedrala Mitropolitanć din Iaûi: Moaûtele Sf.Cuv.Parascheva. Oraûele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu NeamŖ, Iaûi.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md


3

Politic

1 MARTIE 2013

FLUX

Timofti sare în apărarea lui Filat Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a adresat un apel reprezentanţilor coaliţiei de guvernământ, PL, PLDM și PD, cărora le cere să înceteze atacurile reciproce și să reia activitatea Alianţei pentru Integrare Europeană. Șeful statului i-a îndemnat pe liderii AIE să se așeze la masa negocierilor pentru a nu periclita activitatea Guvernului și pentru a reactiva majoritatea parlamentară constituită din cele trei partide. Nicolae Timofti a ieșit în faţa presei miercuri, 27 februarie, după o lungă perioadă de „consultări cu reprezentanţii misiunilor diplomatice, diverși emisari europeni, experţi și cu fiecare reprezentant al AIE în parte”. Vizibil depășit de situaţie, obosit și nesigur, președintele a citit cu greu textul pregătit dinainte și a răspuns sec la doar două întrebări ale jurnaliștilor. În mesajul adresat celor trei lideri ai AIE, Timofti i-a luat, în mod subtil, apărarea premierului liberaldemocrat, cerându-le principalilor oponenţi ai acestuia, Lupu și Plahotniuc, să renunţe la „varianta 0”, care presupune, conform liderilor democraţi, demisia din funcţii a lui Filat și Lupu și demararea de la zero a negocierilor privind semnarea unui nou acord de constituire a AIE. Totodată, șeful statului i-a cerut lui Filat să recunoască prevederile vechiului Acord, implicit să se dezică de declaraţia sa din 13 februarie, care a dinamitat coaliţia de guvernământ. „Îi îndemn pe liderii politici care conduc destinele acestei ţări să facă un pas înapoi și să-și regândească tacticile. Să adopte o poziţie comu-

nă, unitară, și să revină la masa de negocieri. Le cer: 1. să renunţe la învinuirile publice reciproce la care s-au dedat de câteva săptămâni și la actele de ostilitate în care s-au lansat; 2. PLDM să renunţe la decizia sa unilaterală de ieșire din acordul Alianţei; 3. Partidul Democrat să nu mai insiste asupra revenirii la așa-numita variantă zero, și anume la demisia primului ministru și a spicherului; 4. Partidul Liberal să-și reconfirme atașamentul faţă de ideea de păstrare a Alianţei”, a spus Timofti. Șeful statului a evitat să se pronunţe pe marginea scandalurilor de corupţie intentate de CNA pe numele unor înalţi funcţionari din partea PLDM, cât și referitor la interceptările telefonice, făcute publice săptămâna trecută, care îl fac părtaș pe Vladimir Filat la o serie de abuzuri grave în care sunt implicaţi înalţi funcţionari din cadrul Guvernului. Solicitat de jurnaliști să comenteze declaraţia lui Nicolae Timofti, premierul Vladimir Filat a declarat: „Dacă va fi necesar să revenim în Acordul AIE-2 pentru a începe renegocierea acestui acord, vom face acest lucru”.

Filat a spus că PLDM este pregătit să înceapă negocierile, pentru că Republica Moldova are nevoie de „o guvernare stabilă și evitarea alegerilor anticipate, într-un an important pentru apropierea de UE”. În opinia premierului, mesajul președintelui Nicolae Timofti este „foarte important” și „ar trebui să fie un început de rezolvare a crizei politice”. Precizăm că atât PD, cât și PL, i-au cerut premierului Filat să-și prezinte demisia din fruntea Guvernului, amintindu-i acestuia că funcţia de prim-ministru i-a revenit conform algoritmului stabilit de Acordul de constituire a

AIE, pe care Filat l-a denunţat. Solicitarea democraţilor a fost susţinută de reprezentanţii PCRM, care au declarat că vor vota „cu ambele mâini” demiterea Guvernului în frunte cu Filat. În replică, liderul PLDM a declarat public că nu-și va da demisia, întrucât, potrivit lui, acest fapt ar însemna să „capituleze în faţa mafiei”.

NOTĂ: După ce, ieri, 28 februarie, fracţiunea Partidului Comuniștilor a înaintat în Parlament moţiunea de cenzură contra Guvernului, Nicolae Timofti a prezentat o reacţie, prin

intermediul purtătorului său de cuvânt, Vlad Ţurcanu. „Șeful statului își exprimă încrederea că deputaţii vor trata cu maximă responsabilitate iniţiativa grupului parlamentar al PCRM și vor ţine cont de interesul naţional – Integrarea Europeană. Președintele consideră că o eventuală demitere a actualului Executiv, la jumătate de mandat, ar putea fi urmată de declanșarea unor alegeri anticipate, ceea ce ar prejudicia considerabil cursul proeuropean al ţării și ar produce instabilitate în societate”, a declarat Vlad Ţurcanu. FLUX

IURIE ROŞCA:

Autorii declaraţiei lui Timofti folosesc anticipatele ca element de şantaj împotriva oponenţilor lui Filat - Domnule Iurie Roșca, ce impresie v-a lăsat declaraţia de miercuri, 27 februarie, a președintelui Nicolae Timofti vizavi de criza cu care se confruntă astăzi coaliţia de guvernământ? - Impresia este penibilă, pentru că domnul Timofti a citit cu multă greutate textul pe care i l-a scris cineva, că arăta obosit, nesigur. Dincolo de asta, trebuie să ne gândim, probabil, la faptul că el este constrâns de factorii de influenţă internaţionali, care îl susţin cu orice preţ și până în pânzele albe pe premierul Filat. Prin urmare, trebuie să ne așteptăm ca apelul la pace, foarte naiv și vădit părtinitor, în favoarea lui Filat, pe care l-a adresat șeful statului, să însemne că, în următoarea etapă, în eventualitatea demiterii lui Filat, acesta îl va redesemna în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, încercând să-l promoveze sub ameninţarea dizolvării Parlamentului și organizării alegerilor anticipate. Ceea ce lipsește însă în luările de atitudine ale președintelui Timofti este o totală lipsă de pregătire și preocupare pentru impactul economic și social pe care îl are Guvernul Filat asupra Republicii Moldova. Toţi parametrii economici au degradat cumplit sub actuala guvernare, prin urmare, plecarea Guvernului Filat este necesară și benefică pentru Republica Moldova, chiar și în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. Până la urmă, toate insinuările despre faptul că noul parlament, în perspectiva unor alegeri anticipate, ar avea cam aceeași componenţă politică nu sunt decât speculaţii. Până la urmă, alegătorul este cel care trebuie să-și spună cuvântul.

Nu cred că există căi de reconciliere, deși trebuie să ne așteptăm ca presiunile internaţionale asupra Republicii Moldova să continue. Însă toate promisiunile cu privire la integrarea europeană nu reprezintă altceva decât o perdea de fum, având ca scop menţinerea lui Filat în funcţie. Or, Filat reprezintă, de fapt, o clientelă aflată la cheremul unor grupuri de influenţă de la Bruxelles și Washington care nu neapărat doresc binele Republicii Moldova. Și asta deoarece noi nu prea am observat preocupare, la modul concret, pentru calitatea reformelor, pentru impactul guvernării, pentru combaterea corupţiei. Doar retorici festive și doar promisiuni deșarte. - Cum comentaţi temerile legate de un posibil eșec în ceea ce privește semnarea Acordului de asociere și cel de liber schimb, care ar urma să aibă loc în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din toamna anului curent? - În primul rând, Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb ne pun într-o situaţie, sub aspect juridic și vamal, egală cu marii jucători din Uniunea Europeană. Prin urmare, nu vor mai exista acorduri de comerţ asimetric care avantajează sub aspect vamal companiile din Republica Moldova care vor să exporte pe piaţa europeană și, în același timp, impun aceleași rigori companiilor europene fără niciun fel de preferinţe vamale. Trebuie să înţelegem că procesul de extindere al Uniunii Europene urmărește, în mare parte, favorizarea marilor companii transnaţionale care să-și desfacă mai ușor mărfurile lor în spaţiul ex-comunist,

inclusiv ex-sovietic și să uzeze cu mai multă ușurinţă braţele de muncă ieftine din Republica Moldova. O altă ţintă care trebuie avută în vedere și care ar fi în sarcina lui Filat este schimbarea legislaţiei funciare și admiterea investitorilor străini pentru procurarea terenurilor cu destinaţie agricolă, ceea ce ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova. De aceea, noi trebuie, ușor, ușor, să ne debarasăm de iluzii, să calculăm foarte bine costurile, plusurile și minusurile acestei integrări. Cei din spaţiul ex-comunist care s-au integrat deja în Uniunea Europeană nu neapărat reprezintă cu toţii un grup bine înregimentat de entuziaști. În plus, este vorba de procesul de desuveranizare pe care îl vom suporta negativ în cedarea unor competenţe excesive birocraţiei de la Bruxelles, care va emite directive și va predomina asupra actului de guvernare din Republica Moldova. Eu cred că este cazul să se facă un efort intelectual și să se revadă la modul cel mai serios perspectivele de dezvoltare ale Republicii Moldova și de repoziţionare geopolitică în această situaţie când Republica Moldova este un stat de frontieră și când riscurile din exterior sunt la fel de mari atât dintr-o parte, cât și din alta. Prin urmare, totul trebuie calculat, negociat și trebuie depășită, în sfârșit, această atitudine triumfalistă plină de mituri și elemente propagandistice în legătură cu marșul triumfal al Uniunii Europene pe teritoriul Republicii Moldova.

- Cum se poate poziţiona Republica Moldova, pornind de la ideea că ne aflăm între doi poli geopolitici și, în acest caz, ești ori cu unul, ori cu celălalt? - Totul trebuie negociat, pornind de la ideea că ambele centre de putere caută să exercite o influenţă cât mai mare asupra Republicii Moldova. Totul trebuie negociat: politic, economic, comercial, vamal, precum și gradul de independenţă în luarea deciziilor în politica externă și cea internă. - Vă mulţumim. Interviu realizat de Nicolae FEDERIUC, FLUX


FLUX

4

Opinii

1 MARTIE 2013

În politică ca în business Lui Filat îi este în cot de consecinţele scandalului interceptărilor telefonice pentru că este gata să dubleze sau chiar să tripleze mita pentru fiecare vot Afirmam într-un text publicat de curând pe net că Vladimir Filat va rămâne în memoria colectivă a societăţii noastre ca premierul care dădea indicaţii la telefon șefului de la Fisc pe cine și cum să amendeze, pe cine și cum să scutească de amenzi și pe care agent economic să-l distrugă, blocându-i conturile. Alte „merite” pentru care lumea să-l pomenească, adică alte fapte memorabile, Vladimir Filat nu prea are. Discuţiile purtate la telefon de șeful Fiscului, Nicolae Vicol, cu un șir de demnitari, dar, în mod special, cu premierul Filat, nu au avut cum să treacă fără a avea un puternic impact în societate. Odată răspândite pe internet, aceste convorbiri telefonice au pus în faţa cetăţenilor ţării noastre ceea ce ei bănuiau de mult timp, și anume dovada că cei care se află în cele mai înalte funcţii din stat au doar grija satisfacerii intereselor lor criminale. Ministrul de Interne, Dorin Recean, îl sună pe șeful Inspectoratului Fiscal de Stat ca acesta să nu pună post fiscal la agentul economic pe care el îl patronează. Și nu doar că îl sună, ci chiar urlă la el, îl ameninţă. Practic, același lucru îl face și președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, doar că mai voalat, mai diplomatic, președintele CEC nu urlă, ci îi dă din deget prietenește. În discuţie cu subalternii săi, Nicolae Vicol dispune epurarea de cadre în structurile raionale ale Fiscului: cine nu e „verde”, cine refuză să facă campanie electorală pentru PLDM, să fie concediat. Șeful fracţiunii parlamentare PLDM, Valeriu Streleţ, îi dă indicaţii lui Vicol cum să facă această epurare de cadre pe criterii politice, dar fără ca să-i irite pe alţi parteneri de coaliţie. Premierul Filat dă indica-

ţii exacte care agent economic să fie distrus, care să fie protejat, de parcă nici nu există lege în ţara asta și de parcă nu am avea o Constituţie în care este stipulat negru pe alb că toţi sunt egali în faţa legii. În altă ţară, în una din Uniunea Europeană, în care Filat ne tot integrează de vreo 3 ani și în care nu suntem și nici n-o să fim vreodată integraţi, aceste discuţii telefonice ar fi servit drept probă pentru un dosar penal, iar cei implicaţi ar fi încăput după gratii pentru abuz, trafic de influenţă, asociere în scopuri criminale ș.a.m.d. În ţara noastră, lucrurile acestea nu se întâmplă. Filat este în libertate. Asta pentru că el este nu doar primministru, dar și, fără pic de exagerare, o autoritate criminală. Degeaba ţipă Filat că Procuratura, CNA, Justiţia a încăput pe mâna păpușarului, adică a concurentului și dușmanului său de moarte Vladimir Plahotniuc. Și Filat are o puternică influenţă în aceste structuri, dacă, până acum, acestea nu au întreprins acţiunile legale ce se impun împotriva lui. Singura satisfacţie pe care o putem avea în Republica Moldova este că aceste fapte au ajuns la cunoștinţa opiniei publice. Și nu doar că au ajuns, ci și că societatea noastră a luat atitudinea corespunzătoare.

Potrivit cercetării sociologice realizate de IMAS, la comanda Publika TV, peste 50 la sută dintre cetăţenii ţării noastre au auzit despre scandalul discuţiilor telefonice purtate între demnitari. Jumătate dintre cei care cunosc problema, adică 25 la sută dintre respondenţi, afirmă că aceste discuţii constituie o infracţiune, fiind vorba despre trafic de influenţă. Deci, un sfert din populaţie este conștientă de faptul că Filat și subalternii săi verzi sunt implicaţi în acţiuni infracţionale, criminale. Această situaţie însă nu-l sperie pe Filat. Ceea ce trebuie să ne îngrijoreze cu adevărat este că premierul nu se arată câtuși de puţin deranjat de faptul că un sfert din populaţia ţării conștientizează că el se ocupă cu activităţi infracţionale, criminale. Filat declară cu nonșalanţă că nu intenţionează să demisioneze, că are mandatul poporului ca să guverneze în continuare, deși nu mai există o majoritate parlamentară care să-i ofere acoperire politică. Premierul știe că, chiar dacă a comis infracţiuni grave, el oricum nu-și riscă nici libertatea, nici averea, nici funcţia, nici măcar perspectivele politice personale sau ale partidului său. El știe că nu riscă nimic, pur și simplu, o să-l coste mai scump fiecare dintre voturile date pentru PLDM în viitoarele alegeri parlamentare, fie ordinare, fie anticipate. Primele și mitele pe care le va oferi în viitoarea campanie electorală vor trebui să fie mai mari, mai grase. Iar șirul celor care vor beneficia de acestea trebuie neapărat lungit: funcţionari publici, aleși locali, judecători, procurori, poliţiști,

jurnaliști, lideri de opinie, oameni de afaceri, iar în ziua alegerilor – alegătorii. Ăstora premierul are de gând să le umple sacoșele cu macaroane, orez, zahăr, făină, ulei, iar buzunarele – cu bani. Dacă în alegerile locale din iunie 2011 mita oferită unui alegător era de 100-200 de lei, la viitoarele alegeri parlamentare aceasta va fi de două sau de trei ori mai mare. De ce lui Filat îi este în cot de consecinţele scandalului interceptărilor telefonice? Pentru că este dispus să dubleze sau chiar să tripleze bugetul pentru mituirea electoratului. E simplu, nu? Iată ce înseamnă să fii și businessman, și politician. Dar pentru că primele și mitele electorale vor trebui să fie de două,

de trei ori mai grase, decât în 2010, decât în 2011, Filat nu se grăbește să demisioneze, el face totul ca să se menţină cât mai mult în funcţie, ca să poată acoperi „cheltuielile electorale”. Al dracului premier! P.S.: Nu cunoaștem dacă sondajul realizat de IMAS a conţinut vreo întrebare care să sondeze opinia societăţii faţă de incidentul din Rezervaţia naturală „Pădurea Domnească”. Dar dacă a conţinut o astfel de întrebare, vă asigur că opinia oamenilor faţă de procurorii și judecătorii implicaţi în scandalul legat de omorul din „Pădurea Domnească” nu este cu nimic mai bună decât cea din cazul interceptărilor telefonice. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Alarmant! Premierul suferă de autism Bănuiesc că știţi ce înseamnă autism și cine sunt autiștii. DEX-ul dă următoarea definiţie pentru autism: stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară și intensa trăire a vieţii interioare. Iar autist este persoana care suferă de autism. După ce luni, 25 februarie, președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a dat citire în faţa presei a comunicatului emis de Consiliul politic naţional al PLDM, mi-am zis că liderii acestui partid sunt autiștii politicii moldovenești. Dacă nu mă credeţi, pot să probez chiar acum această afirmaţie. Refuzul categoric de a demisiona din funcţia de prim-ministru, dorinţa, aproape animalică, de a se menţine cu orice preţ la cârma Guvernului (pentru că asta înseamnă putere și, mai ales, mulţi, mulţi bani, milioane de lei care îi curg zilnic în buzunare), i-a întunecat minţile lui Vladimir Filat și ortacilor săi. Premierul a pierdut contactul cu realitatea înconjurătoare și nu vede decât interesele sale egoiste personale și de grup. Filat a ajuns la un fel de paranoie, a ajuns să remodeleze, în mintea sa, realitatea după interesele sale, în loc să-și adapteze interesele la realitate. Să dăm doar un citat din comunicatul de presă al PLDM: „Demisia Guvernului AIE 2 va duce

inevitabil la alegeri anticipate și, implicit, la încetinirea procesului de reforme și a parcursului european al ţării noastre. Vlad Filat, primministru al Republicii Moldova și președinte al PLDM, are mandatul din partea cetăţenilor pentru a implementa agenda de reforme și de integrare europeană. PLDM face apel către partenerii din Alianţa pentru Integrare Europeană să păstreze majoritatea proeuropeană din Parlament și să contribuie prin semnarea unui nou acord de alianţă la exercitarea actului de guvernare cu maximă responsabilitate, eficienţă și profesionalism”. La chestiunea „reformelor” și a „parcursului european al ţării noastre”, pe care Filat le invocă aproape ritualic, cel puţin, de două-trei ori în fiecare zi, vom reveni mai jos. Acum să ne referim la „inevitabilitatea alegerilor parlamentare anticipate în cazul demisiei Guvernului AIE 2”. Vladimir Filat chiar este un pic inadecvat dacă crede că în ţara asta nu mai există o altă persoană capabilă să formeze și să conducă o nouă componenţă a Cabinetului de Miniștri. El se crede buricul pământului, dacă nu e Filat în fotoliul de premier, gata! se prăbușește cerul, vin alegerile parlamentar anticipate! Și chiar dacă vin alegerile parlamentare anticipate, ce e rău în asta? Alegerile sunt un mecanism democratic de instalare a puterii, mai ales că actuala putere a intrat într-o gravă criză pe care a provocat-o chiar Vladimir Filat și partidul său prin denunţarea Acordului de constituire a AIE?

În comunicatul de presă făcut public de Streleţ se afirmă că premierul Filat ar avea mandatul poporului. Doamne, celor din conducerea PLDM și lui Filat, în special, li s-au întunecat de tot minţile dacă au ajuns să facă astfel de afirmaţii. Încă puţin și Filat o să ne spună că el este unsul lui Dumnezeu. De unde a luat Filat că el ar avea mandatul poporului? Ce, poporul l-a ales prin vot în funcţia de prim-ministru? Nu! L-a ales AIE 2, această alianţă i-a acordat mandatul de guvernare, alianţa pe care chiar el a distruso și acum Filat nu mai are niciun mandat pentru a continua să se afle la cârma Guvernului. Filat face apel către partenerii din AIE pe care îi cheamă să păstreze majoritatea proeuropeană din Parlament. Păi, asta nu e schizofrenie curată, cum poţi să ceri să se păstreze ceea ce chiar tu ai distrus? Doar toate acestea sunt floare la ureche pe lângă ceea ce Filat numește „reforme” și „parcursul european al Republicii Moldova”. Care sunt reformele, ce reforme a implementat Filat în cei peste 3 ani de aflare în fotoliul de primministru? Unde este parcursul european al Republicii Moldova? Poate cineva să numească măcar o reformă implementată de premier, de Guvern, de Parlament? Răspunsul e zero, zero absolut, dacă vreţi. Filat va rămâne în memoria colectivă a societăţii noastre ca premierul care dădea indicaţii la telefon șefului de la Fisc pe cine și cum să amendeze și pe cine și cum să scutească de amenzi.

Să revenim la comunicatul de presă al Consiliului politic naţional al PLDM, făcut public de Streleţ. Deci, în respectivul text, Consiliul politic naţional al PLDM pretinde că Filat are mandatul poporului să conducă Guvernul. Dar iată că ultimul sondaj de opinie realizat de IMAS arată că Guvernul și, în general, întreaga conducere a Republicii Moldova nu se bucură de încrederea poporului. 84 la sută dintre cei chestionaţi în cadrul acestui sondaj sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greșită în Republica Moldova și doar 11 la sută dintre ei consideră că ţara noastră este pe calea cea bună. Și încrederea în instituţiile statului este serios afectată din cauza scandalurilor politice din ultima perioadă, al căror protagonist a fost Vladimir Filat, adevărat, alături de vânătorul Zubco. Potrivit aceluiași sondaj IMAS, 78 la sută dintre moldoveni au încredere în Biserică. 68 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că au multă și foarte multă încredere în mass-media. Pe locul trei în top se află armata, urmată de primărie. Dar iată Președinţia, partidele politice, justiţia, Guvernul și Parlamentul se află chiar pe ultimele locuri. Despre care mandat al poporului mai poate fi vorba, dacă Guvernul și Parlamentul nu se bucură de încrederea cetăţenilor? I-am adresa această întrebare premierului Filat, doar că el nu mai este capabil să citească cifrele din sondaje, el vede doar milioane, milioane care îi curg zilnic în buzunare. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX


Alarmant 1 MARTIE 2013

5

FLUX

Filat s-a adresat naţiunii. Naţiunea, obosită, flămândă şi dezamăgită, nu l-a auzit Urmare din pag. 1 Adresarea plină de patos a premierului Filat (a câta la număr?) nu a emoţionat prea mult naţiunea. În schimb, a provocat o avalanșă de declaraţii și acţiuni care au tras linia de demarcaţie și au pus taberele beligerante pe poziţii ireconciliabile. Discursurile grave și solemne ale lui Marian Lupu au alternat cu istericalele și monoloagele de bufon ale lui Ghimpu. În mod cu totul fericit și întâmplător, audierea raportului Comisiei parlamentare de anchetă în cazul Sorin Paciu a coincis cu „mutarea la casă nouă” a fostului primvicespicher Vlad Plahotniuc (din prezidiu, în sala de ședinţe a Parlamentului, nu altceva), dar și cu demararea „în trombă” a luptei cu corupţia în rândul funcţionarilor de rang înalt. Și atunci, pe cine să mai intereseze o partidă de vânătoare? Alte vânători și alţi vânători au acaparat atenţia publicului.

O tragedie înecată în flecăreală Iar raportul comisiei a conţinut o mulţime de „date interesante”, vorba lui Marian Lupu, cu privire la modul dezastruos în care au acţionat structurile statului și abuzurile la care s-au dedat înalţii funcţionari, cu precădere din anturajul democraţilor și liberalilor. Dar și a componenţei echipei de vânători, apropiate, în deosebi, lui Plahotniuc. Comisia a stabilit că participanţii la vânătoarea ilegală (și nu legală, cum s-au străduit să ne convingă iniţial cei implicaţi) au încercat să tăinuiască omorul lui Sorin Paciu. Circumstanţa agravantă este că tăinuirea a fost gândită și pusă în aplicare de persoane care ar fi trebuit să vegheze la respectarea legalităţii, cu implicarea structurilor de stat de care depinde înfăptuirea justiţiei în Republica Moldova. Aici deschidem o paranteză și aducem „argumentele” liberalului Mihai Ghimpu care îi justifica pe respectivii „vânători”. „Acești oameni, procurorul, judecătorii care au fost acolo au intrat în panică și nu au știut ce să facă”, i-a scuzat el în cadrul unui interviu. Surprinzător, dar și democratul Vlad Plahotniuc a invocat același argument atunci când a fost audiat de Comisia de anchetă: „Poate a fost și pentru ei un moment de șoc, după ce au comis această chestie. Aceasta poate fi o justificare”. Adică, cei doi au încercat să acrediteze ideea că vânătorii s-au cam pierdut cu firea și nu au știut ce fac. Șoc și panică. Noi am zice însă că cinstita adunare a acţionat calculat și cu mult sânge rece la ștergerea urmelor. Cel puţin, potrivit Comisiei, au fost falsificate probele, au fost distruse dovezile: „Acţiunile menite să tăinuiască infracţiunea și făptașii aveau un caracter sistemic și nu se limitau doar la măsuri pasive – tăcere, sabotare și imitarea anchetei penale. Ele mai aveau și un caracter activ, inclusiv prin distrugerea dovezilor, falsificarea

listei participanţilor la vânătoare, impunerea de a da depoziţii false”. Au fost falsificate și datele privind numărul participanţilor la vânătoare – peste 40, nu 32, cum s-a anunţat oficial. De asemenea, a existat un singur grup de vânători, nu două, cum au informat responsabilii, pentru a-i scoate de sub orice bănuială pe fostul procuror general Valeriu Zubco și pe președintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca. În raport se mai arată că mai mulţi colaboratori SIS s-au deplasat în zona respectivă, în perioada 23-31 decembre 2012, și s-au informat cu privire la vânătoarea care s-a soldat cu moartea lui Sorin Paciu. Prin urmare, nu prea ţin nici afirmaţiile înalţilor demnitari despre informatul „din presă”. Pentru că, în acest caz, ar fi trebuit să zboare capete de consilieri, miniștri, directori etc., care erau obligaţi să-i informeze. Bâiguielile acestora despre „deficitul de comunicare”, și „posibilele interpretări” sunt dovada faptului că încercarea de mușamalizare a cazului s-a făcut cu acordul tacit al celor de la vârfurile puterii.

Alţi vânători, aceeaşi piesă Cu siguranţă, dacă nu avea loc nefericitul eveniment, vânătorile ilegale ar fi continuat și până acum, așa cum au avut loc și mai înainte, așa cum au continuat, se pare, și după omorul lui Sorin Paciu. Tot cu demnitari de prim-rang de prin importante structuri ale statului. Sigur, Mihai Ghimpu a avut ocazia să facă pe revoltatul, să scrie tratate despre vânătoare, ca primă îndeletnicire a bărbatului. Iar premierul Filat a fost îndreptăţit să facă pe justiţiarul și să ceară, indignat, tragerea la răspundere a vânătorilor de ocazie. Dar asta nu înseamnă că Ghimpu nu putea ajunge și el printre vânătorii de elită. Dacă, din întâmplare, nu ar fi mers în acea perioadă la o întâlnire cu Decebal și Burebista. Și Filat putea să participe la vânătoarea regală, doar că în altă companie. Pentru că orice guvernare, fără excepţii, atunci când ajunge la putere, crede că are dreptul la privilegii din contul statului. Că poate să comită ilegalităţi, fără să răspundă. Pentru că merită. Nu vi se pare straniu că, în ultima perioadă, a fost repetată ostentativ ideea că vânători și chefuri prin rezervaţii s-au făcut și în perioada guvernării comuniste. Ba chiar mai multe și mai strașnice. Dar ne întrebăm, pentru asta s-au rupt actualii potentaţi la putere? Ca să preia apucăturile de baroni, manierele de trișori politici, aroganţa și aerele de superioritate în raport cu „prostimea” pe care pretind că o guvernează? Asta să fie schimbarea pe care ne-au promis-o? Cum s-a întâmplat totuși că o partidă de vânătoare a avut efectul unei bombe care a aruncat în aer fragila coexistenţă din AIE, a făcut să dispară funcţii, să zboare

capete și să aducă Alianţa pentru Integrare Europeană în pragul obștescului sfârșit. În această confruntare, Filat a nădăjduit să dea lovitura și să se debaraseze de principalul său concurent, Plahotniuc. Liberal-democraţii au sperat să ia taurul de coarne și să se impună în Alianţă, să o domine. Cei din PD au sperat să iasă din scandalul Pădurea Domnească, dacă nu și cu procurorul întreg, atunci, cel puţin, cu prim-vicespicherul rămas în prezidiul Parlamentului. Și cum nu s-a putut, puterea a intrat într-un proces de autodistrugere, se pare, ireversibil. Pentru că oracolul de la Coloniţa ne-a prevenit: dacă este demis Plahotniuc, nu va exista iertare, se va duce la fund toată guvernarea. Din această confruntare nimeni nu putea să iasă învingător, pentru că interesele care i-au unit iniţial nu au fost cele naţionale, ci interesele de îmbogăţire, de distribuire a sferelor de interese, de acaparare a „pârghiilor”. Situaţia de astăzi este consecinţa logică a tuturor derapajelor și încălcărilor grave ale legislaţiei la care s-a dedat actuala putere, a unei guvernări exercitate prin intermediul așilor din mânecă și a politicii mânii care spală pe alta, a ajustărilor legislaţiei la nevoile de moment și exercitării actului legislativ pe principiul de barter, a nihilismului juridic, a șmecheriilor și tertipurilor de tot felul.

Preşedintele Timofti vrea Alianţa înapoi Ce se va întâmpla după ce șeful statului le-a cerut liderilor celor trei partide să facă un pas înapoi, să renunţe la învinuirile publice reciproce, la actele de ostilitate și să reanimeze mortul? Liberalii, după ce li s-au acceptat miniștrii, au consimţit cu plăcere să înceapă procedurile de resuscitare. Pentru că, de fapt, ei nu și-au dorit niciodată dispariţia Alianţei, „cu toată contrabanda, cu toată corupţia, cu toate hoţiile, mârșăveniile, manipulările, minciunile ei”. Liberal-democraţii, care, în loc de consolidare, și-au văzut periclitate rău poziţiile și interesele, se declară gata să „reintre” în acordul de constituire a Alianţei care nu mai există. Doar că liderii democraţi nu par dispuși să-l ierte pe „aventurierul” care a lăsat ţara „fără majoritate de guvernare”. Iar pentru demolarea lui Filat, democraţii par chiar gata să-și „vândă sufletul” comuniștilor. Se va pocăi premierul, își va turna cenușă pe cap și-i va cere scuzele de rigoare lui Plahotniuc? Vor insista democraţii pe „varianta zero”? Și înseamnă oare varianta zero restabilirea funcţiei de primvicepreședinte al Parlamentului? Și, principalul, are vreun rost ridicarea din morţi a Alianţei care pretinde că ne ducă pe drumul european, din moment ce 84 la sută dintre cetăţeni consideră că ţara este dusă într-o direcţie greșită? Ioana FLOREA, FLUX

AGRICULTURA, ÎN FALIMENT 65 la sută dintre întreprinderile de producere a cărnii de pui şi-ar putea sista activitatea Sectorul zootehnic se află într-o criză profundă, iar în următoarele luni mai multe întreprinderi de producere a cărnii ar putea falimenta. Ca urmare, mii de muncitori vor rămâne fără locuri de muncă, iar pierderile la buget vor depăși sute de milioane de lei lunar. Prognozele sumbre aparţin Ministerului Agriculturii. Potrivit calculelor ministerului, deja în lunile martie-aprilie aproape 65 la sută din întreprinderile avicole își vor sista activitatea, iar aproape 15 mii de salariaţi vor fi concediaţi forţat. Ca urmare, statul va înregistra lunar pierderi la buget de cel puţin 250 de milioane de lei. Pierderile au fost calculate ţinându-se cont doar de neîncasarea impozitelor pe salariu. „Cele mai afectate sectoare sunt de porcine și de creștere a păsărilor, care, practic, consumă 99% de furaj cerealier. Cu cât mai repede va fi discutată această problemă cu cât va fi mai bine. Ministerul va propune ca această chestiune să fie examinată în regim de urgenţă. Rămâne de discutat cu ministerele Economiei și Finanţelor”, a spus Ion Cebanu, șef de direcţie. Ulterior, în lunile aprilie-mai, piaţa internă va fi invadată de producătorii străini de carne, inclusiv din Brazilia, SUA și Ucraina. Ocuparea rapidă a pieţei interne de întreprinderile străine nu va mai permite, după depășirea crizei, reîntoarcerea producătorilor locali pe vechile poziţii. Mai multe uniuni ale producătorilor agricoli s-au adresat Ministerului Agriculturii pentru a găsi soluţii urgente care ar permite evitarea falimentării producătorilor de carne. Sursa: publika.md


FLUX

6

Atitudini 1 MARTIE 2013

Şantajul politic şi contrabanda Halucinant. Neverosimil. Exact ca într-un roman de-al lui Franz Kafka. După ce a denunţat Acordul de constituire a AIE, după ce a desfăcut alianţa de guvernământ, premierul Vladimir Filat spune că nu are de gând să demisioneze din fruntea Executivului pentru că asta va însemna „începutul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate”. Ba mai mult, Filat anunţă că „PLDM este gata să continue dialogul, să identifice soluţii împreună cu colegii de alianţă pentru ca să depășească această dificultate în politica Republicii Moldova”. Păi, care colegi din alianţă, care alianţă, dacă chiar el a distrus AIE prin denunţarea acordului de constituire a acesteia? Și dacă a distrus AIE, cum poate să nu-și prezinte demisia? Guvernul Filat a fost învestit în funcţie prin voturile celor trei componente ale AIE: PLDM, PD și PL. Respectiv, dacă această coaliţie de guvernă-

mânt s-a prăbușit, este corect să demisioneze și Guvernul instalat de aceasta, căci pentru învestirea Guvernului Filat a votat nu doar PLDM, ci și PD, și PL. Faptul că Filat nu vrea nici în ruptul capului să demisioneze demonstrează că acesta este lipsit de orice scrupule, este total amoral.

Vama Albiţa pune pe jar Uniunea Europeană Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF) din România a fost semnalat despre faptul că Albiţa a devenit centrul traficului de ţigări din Republica Moldova spre pieţele din Uniunea Europeană și monitorizează foarte atent ceea ce se petrece în acest punct vamal. În ultimii doi ani, centrul de greutate al traficului de ţigări dinspre Moldova a fost mutat, cu acordul tacit al conducerii din regionala vamală Iași, de la Sculeni spre Albiţa, potrivit unui material din Vremea Nouă. Cu surse sub acoperire, ziarul relatează, cu lux de amănunte, despre cum vameșii din Republica Moldova ar fi în cărdășie cu cei din România și că ambele părţi se aleg cu câștiguri grase. „Traficul de ţigări prin Albiţa este coordonat, în mod incredibil, chiar de către unii șefi ai Direcţiei Regionale Vamale Iași și cei ai Poliţiei de Frontieră de la Iași, mai spune sursa noastră. Toată lumea știe unde au loc întâlnirile șefilor de la Iași. Înainte, aveau astfel de reuniuni pe la crâșmele din Huși sau Iași, dar nu a mers, și-au dat seama că știa toată lumea. Acuma, merg acasă la șoferul vămii, pe nume Nistor. Acest Nistor stă ca un boier la Albiţa, nu o să vă vină să credeţi. Are birou cu aer condiţionat, mobilier ca lumea. De ce se fac atâtea investiţii pentru un simplu șofer? E simplu. Omul are grijă de securitatea discuţiilor șefilor de la Iași”, scrie ziarul. Fără să se teamă de nimic, șefii din Vama Albiţa vorbesc vrute și nevrute, mai ales când în discuţie intră și un pahar de tărie în plus. Acum două zile, studiul Novel Research relata că Republica Moldova se menţine în topul statelor furnizoare de ţigări de contrabandă în România cu o pondere de 22,3%. Sursa: 24h.md

Este adevărat că nici liderii PD și PL, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, nu au manifestat prea mult fair-play în acţiunile lor de până acum. Acest lucru îl putem afirma despre toată clasa politică moldovenească, care nu poate fi suspectată de prea multă moralitate. Dar Filat îi depășește cu mult pe toţi luaţi împreună. El vrea ca, prin denunţarea Acordului de constituire a AIE, să absolvească partidul său de responsabilitatea guvernării, să se detașeze de foștii săi aliaţi politici, pe care să-i facă vinovaţi de eșecurile coguvernării în cadrul AIE, eșecuri care, de fapt, îi aparţin lui Filat, pentru că, în mod efectiv, fiind prim-ministru în această ţară, el a guvernat, și nu Marian Lupu sau Mihai Ghimpu. Adică Filat vrea să pună responsabilitatea pentru felul în care a guvernat chiar el pe umerii lui Marian Lupu și ai lui Mihai Ghimpu și, în același timp, tot el să continue să guverneze, pentru că, vedeţi bine, o declară cu text deschis, că nu vrea să demisioneze. Nu am manifestat niciodată prea multă simpatie pentru Marian Lupu, mai ales că, de multe ori, este și greu să înţelegi ce vrea acest politician, prea lesne și prea des se răzgân-

dește, azi vorbește limba română, mâine – limba moldovenească, azi e cu roșii, mâine e cu albaștrii, și nu se știe cu cine va fi poimâine. Și, în special, nu-mi place Marian Ilici pentru că prea multă importanţă își dă, prea strident vibrează admiraţia pentru propria persoană în vocea sa. Dar, spre deosebire de Vladimir Filat, care a declarat că nu demisionează nici în ruptul capului, Marian Lupu este totuși bărbat, pentru că s-a arătat gata să renunţe la mandatul de președinte al Parlamentului concomitent cu Vladimir Filat, care să-și depună mandatul de prim-ministru. De ce nu vrea să demisioneze Filat? Am spus-o până acum și vă mai povestesc o dată: pentru că vrea să guverneze cât mai mult posibil, pentru că orice zi în care se află în fotoliul de prim-ministru înseamnă milioane și milioane de euro, făcute prin instituirea și menţinerea controlului asupra a tot felul de circuite economice și financiare, afaceri private și de stat, licenţierea a tot felul de activităţi economice, în special, de import și export, contrabandă cu ţigări și cu alte produse. Nu cred că cineva se mai îndoiește de faptul că

așa înţelege Filat să guverneze în Republica Moldova, mai ales după ce o ţară întreagă a avut posibilitatea să-l audă cum discută la telefon cu șeful de la Fisc, indicându-i pe cine să impoziteze și pe cine să scutească de impozite, pe cine să amendeze și pe cine să-l absolve de amendă, pe cine să-l ajute și cui să-i blocheze conturile, adică să-l nimicească ca agent economic. Vladimir Filat speră că Lupu și Ghimpu nu vor iniţia procedura pentru acordarea votului de neîncredere Cabinetului de Miniștri, că nu vor îndrăzni să-și retragă miniștrii din Guvern pentru că asta poate conduce la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, iar responsabilitatea le-ar putea reveni anume Partidului Democrat și Partidului Liberal. Iată de ce Filat, după ce a desfăcut AIE, nu vrea să demisioneze. De fapt, Filat practică șantajul politic, adunând, totodată, milioane din afacerile pe care le învârte graţie faptului că se află la cârma Guvernului. Acum rămâne de văzut cât timp Ghimpu și Lupu vor tolera această situaţie. S-ar putea să nu dureze prea mult. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Moldova merge într-o direcţie greşită Am crezut că lucrurile vor merge spre bine și aveam această speranţă odată cu venirea la guvernare a partidelor democratice – membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). S-au scurs deja mai mult de trei ani de atunci, dar lucrurile așa și nu s-au schimbat, ba din contra, s-au înrăutăţit. Într-un sondaj, efectuat recent de IMAS la comanda postului de televiziune Publika TV, 84% dintre moldoveni consideră că ţara noastră merge într-o direcţie greșită. Totodată, doar 11 la sută sunt de părere că suntem pe o cale bună. Este pentru prima dată când la acest capitol se înregistrează o asemenea cifră, fapt nemaiîntâlnit chiar și în perioada guvernării comuniste. Deși, potrivit Bilanţului sociopolitic 2010 (BSP), în 2006 ponderea celor care susţineau că ţara este pe o cale greșită era de 48%. În următorii ani, numărul acestora a crescut. Astfel, în iulie 2009 s-a atins apogeul – 68%. Ne amintim că 2009 a fost marcat de evenimentele din aprilie, an în care guvernarea comunistă a plecat și conducerea ţării a fost preluată de AIE. Nu era exclus faptul că dacă rămâneau comuniștii la putere se ajungea, de asemenea, la 84% azi. Bine, situaţia a avut tendinţă de îmbunătăţire până la începutul anului 2011, chiar dacă ţara nu avea încă un preșe-

dinte. Atunci acest indicator s-a redus până la 34%, iar ponderea celor care susţineau că suntem pe o cale bună a crescut de la 19% (iulie 2009) până la 51%. Spre sfârșitul anului (2011), lucrurile se schimbă brusc: de la 34% crește la 62% numărul celor care consideră că suntem pe cale greșită și scade numărul celor care cred că direcţia este bună – 22% (de la 51%). Pe parcursul actualei guvernări, 44% din respondenţi au răspuns că lucrurile vor merge mai bine, 22% au răspuns că la fel și 20% – mai rău. Se pare că acei 20% au avut dreptate. Azi, cifra de 84 la sută vorbește că suntem într-o situaţie destul de complicată și vine ca un boicot din partea cetăţenilor faţă de actuala guvernare. Halul în care a ajuns ţara din cauza cârmuirii iresponsabile și lipsite de bun-simţ, conflictul iscat dintre partidele din Alianţă, mă duce la gândul că degrabă lucrurile nu se vor îmbunătăţi. Iată o altă întrebare la care 11% dintre intervievaţi au avut dreptate. Alianţa s-a menţinut circa trei ani. Cu cât greu și chin s-a reușit înlăturarea comuniștilor de la conducere și iată ce avem în schimb. S-a uitat de 7 aprilie și se scuipă pe susţinerea ce am (tinerii) acordat-o atunci. Îmi amintesc că la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, eram observator pe termen

Cât credeţi că va rezista la guvernare actuala alianţă formată din PLDM, PDM și PL?

Pe parcursul actualei guvernări, cum credeţi că vor merge lucrurile?

lung din partea unui ONG. Eram responsabil de raionul Taraclia. Câtă muncă am depus atunci împreună cu echipa ca lucrurile să meargă bine. Verificam listele, mergeam de la casă la casă, sesizam autorităţile locale despre greșelile depistate etc. În ziua scrutinului eram cu ochii în patru, iar observatorii din partea partidelor voastre discutau despre ce au făcut aseară și ce haine și-au mai cumpărat. Îmi era silă… Acum, PCRM are toate șansele să revină la putere și dacă revine, atunci vor rămâne pentru foarte mult timp. Nu vă bateţi joc de popor, căci tot la el o să veniţi să cerșiţi voturile. Grigore VIERU Sursa: vox.publika.md


Zi c= nu! 1 MARTIE 2013

7

FLUX

Opriţi-l pe Ghimpu! Are armă şi este periculos Urmare din pag. 1 Noi chiar credem că șeful liberalilor își dorește cu sinceritate păstrarea Alianţei, pentru că asta înseamnă aflarea lui la putere (chiar dacă se distanţează de această putere, atunci când vine vorba de asumarea eșecurilor). Înseamnă ministere și alte instituţii lucrative, înseamnă avantaje și beneficii pe care ţi le dă puterea, înseamnă aflarea în regim nonstop pe ecranele televizoarelor, chiar dacă îi numești pe cei care-ţi tirajează aberaţiile lingăi și vânduţi. Și, principalul, nu există nicio garanţie că, în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate, acesta va mai avea șansa revenirii la „treuca puterii” (metafora nu ne aparţine). Totuși, Mihai Ghimpu nu poate exclude nici acest scenariu pesimist. Și nici alegerile ordinare nu mai sunt atât de departe. Motiv pentru care liberalul a și început campania electorală. În afara faptului că își exacerbează meritele de luptător înflăcărat pentru adevăr și dreptate, timp de douăzeci de ani (deși până la 2009 a fost un politician marginal, fără vreo relevanţă în viaţa publică, cu excepţia unor acţiuni și declaraţii excentrice), că se erijează în singurul politician cinstit, incoruptibil și cu preocupare pentru binele celor oropsiţi, acesta și-a redescoperit vocaţia de îndrumător al tinerilor studioși. De la un timp, Ghimpu dă iama prin universităţi și le ţine lecţii de viaţă studenţilor și profesorilor de acolo. Bine odihnit, deși cu tratamentul nedus până la capăt („…eu trebuia să fac mai multe proceduri, dar cu republica asta a voastră și cu politica asta a voastră…”, s-a lamentat el la revenirea din concediu), Mihai Ghimpu produce judecăţi de valoare și face spectacol în faţa tinerilor amuzaţi. Discursul său agramat, pe alocuri scabros, dar plin de metafore, comparaţii și alte figuri de stil, însoţit de gesturi și grimase teatrale (că doar a vrut să se facă actor) ar putea fi pentru unii tineri cu o pregătire intelectuală mai modestă chiar un model demn de urmat și de aplicat în viaţă. Iată câteva mostre din gândire profundă a liberalului, la întâlnirea cu studenţii Institutului de Stat de Relaţii Internaţionale, pe care i-a în-

demnat să se ridice și să iasă în stradă, să lupte cu politicienii care „nu se satură de avere, de putere” (el nefiind, evident, printre aceștia). „Ieșiţi, ridicaţi-vă, luptaţi. V-aţi speriat de 7 aprilie?” i-a întrebat tribunul. Trecând de la un ton șugubăţ la registrul solemn și chiar tragic, Ghimpu le-a vorbit despre Alianţa care este șansa istorică ce vine o dată la 200 de ani, despre anii de lupte și sacrificii și despre norocul nostru de a-l avea pe el la putere. Sigur că aceste elucubraţii nu reprezintă o lectură tocmai utilă, dar, pe de altă parte, ele ne permit să ne facem o idee cât mai exactă despre cei care ne conduc. Așa că prezentăm câteva mostre, aproape fără a le comenta. „Am avut aseară întâlnire cu trei crai, la Cricova. Ei trei crai și noi trei crai”. (Cei trei crai au fost miniștrii de Externe ai Marii Britanii, Suediei și Poloniei – n.n.) „Fără unitate nu există libertate. Dacă unul fură, altul tace, al treilea altceva face. Unul corupţie, altul contrabandă, altul la contrabas, altul la vioară…” „Fiţi mai activi, nu așteptaţi de la noi, de la politicieni. Vedeţi cum sunt politicienii! Când vin în campanie, s-atât de buni, te cuprind, te pupă, îţi scriu telefonul (aruncă priviri visătoare în sală). Și numai o luat puterea – hopa! – gata-i ocupat cu scheme. Spun că se ocupă de cetăţeni, dar, de fapt, desenează scheme.” „Ai văzut că Ghimpu o luat-o hăisa – trăsneală! (arată cu mâna cum se face trăsneala). Mă scuzaţi de expresie, c-așa-s eu. Ai văzut că Filat a luat-o la stânga – trăsneală! Că nu-s boieri și nu lucrează în grădina lor (privirea liberalului exprimă legitimă mânie și dezaprobare). „Republica Moldova e o grădină (face o pauză, pentru ca toată lumea să-și imagineze grădina). Și chiar nu suntem în stare în 20 de ani să facem ordine în grădina asta, să săpăm, să sădim copacul, să sădim viţa-de-vie, morcovul? Ei, morcov nu. Nu-mi place. M-am lămurit cu morcovul” (mimica liberalului exprimă dezgustul pentru morcov). „La omul acela la care nu-i ordine prin gospodărie, până o găsit toporul (caută toporul sub masă) o trecut și ziua. Iată așa o guvernat și așa vor unii să guverneze și acuma”.

„Când te ocupi cu niște lucruri nu frumoase (sic!), ca să nu spun altfel, undeva, ele, cineva, le are (mijește ochii, face o faţă misterioasă și arată cu degetele cine și cât și unde le are). „Să lucrezi trei luni de zile și să-ţi cumperi mașină de asta, mișto. Hoho! Îîî! Aţi văzut!” „Nu-s avocatul nimănui. Dar chiar dacă avem noi 5 mafioţi încă și mai mari în cadrul Alianţei, stai ca un om de stat care ţi-ai asumat răspunderea și analizezi (duce degetul la tâmplă, analizează), ce-i mai important: ruperea Alianţei, ceea ce înseamnă ruperea acestor 5 acorduri și revenirea comuniștilor la putere, sau tolerarea acestor mafioţi, până treci râul?” (Ghimpu alege mafioţii). „Procuratura Generală la PLDM! Aţi înţeles!? (face gestul caracteristic cu degetul arătător spre tavan). Da PL-ului – vicepreședinte. De parcă așa mare cadou ne fac nouă. Vicepreședinte al Parlamentului – să șezi acolo ca o icoană… nesfinţită… (încearcă să facă pe „icoana” în prezidiu, se bâţâie în scaun, privește îndelung, cu subînţelesuri, sala). Măi Valoghea, ce-i făcut? Ce faci? Eiiii, ce face? Azi îi important ce-a făcut”. „Apoi Ardealul măăă… și Bosforul și Dardanele… ăăă.” „Zău că, așa am o stare, ca un tigru închis în cușcă (arată cu mâna cum se agită tigrul în cușcă). Așa-mi vine să scot arma aceea a mea, care-i nou-nouţă, neunsă, nefolosită absolut defel. Și, cu sare. Când în copilărie, eu ţin minte, paznicii făceau ţâc, când ne prindeau la furat.” (Amănuntul cu furatul nu-l comentăm, pentru că Ghimpu este un om eminamente cinstit.) „Situaţia ne-a unit ca să facem ceva pentru oameni. Și dacă începe și PDul aceeași politică ca și PLDM-ul, îmi mai cumpăr o bardă și trăsnesc întramândoi” (trăsnește cu ambele mâini). Am înghiţit multe ghinzi, frunze de stejar, tot ce doriţi. Am să înghit și de data asta, fiindcă eu vreau Alianţă. Alianţa pentru mine asta-i tot”. „Da eu când mi-am deschis afacerea, mă gândeam, măi, cum să fac eu, să-mi pun eu numele meu ori să nu-l pun? Vezi că eu sunt politic (sic!) Am să scriu pe numele meu, o să în-

ceapă: iacată-lî Ghimpu, uuuuuuuu (încearcă să imite răgetul răgușit al unui animal preistoric). N-am să scriu pe numele meu, au să mă întrebe: da de unde ai bani, Ghimpu?” „Eu m-am dus la facultate de jurist să fac dreptul, să vin să fac dreptate pentru oameni, într-un stat totalitar. Naivitate de copil. Dar nu-mi pare rău. Că, oricum, prinde bine. Ce-i drept, eu mi-am dorit să fiu actor. Tare mai vroiam eu să fiu actor, ăăăăăăă!” „Eu pentru asta am luptat douăzeci de ani (își face semnul crucii). Cei mai frumoși ani din viaţa mea. (crescendo) Eu! Eu avem 27 de ani când am venit. Și nu mai am zi și noapte, sâmbătă și duminică. Ca să vină (plesnește din palme) „F” și să conducă în stilul ăsta. Nu, spuneţi-mi, dumneavoastră aţi tolera așa ceva? (se primblă ca un tigru în cușcă prin faţa studenţilor). Să-mi spuie el mie: tu cu mine să nu te pui (se dezlănţuie, face gesturi largi cu mâinile și grimase semnificative). Noi am avut ceartă când eram „preșdinte”. Iaca așa îmi spunea mie.” „Da știţi că eu putem și eu să fiu bogat? Câte milioane mi s-o propus mie în viaţă! Și acum mi s-o propus.” „Hai, într-o duminică venim, comandăm „piţă”, bere și discutăm, dacă doriţi, mai mult.” Pesemne că dorinţa irezistibilă de a le vorbi studenţilor l-a lovit subit pe carismaticul liberal, astfel încât chiar i-a scos de la ore pe aceștia. „Lăsaţi că orele estea o să mai fie, nu vă mai temeţi (arată prin gesturi și grimase cât de neimportante sunt orele de la care au fost nevoiţi să lipsească studenţii). Eu de la câte ore am fugit!” a adăugat la încheiere doctorul honoris causa al Universităţii București. (Probabil, de aici i se trage lui Ghimpu apetitul pentru prelegeri universitare.) Nu este singura apariţie a capului PL în faţa studenţilor. Ceva mai devreme, acesta a făcut spectacol la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene “Constantin Stere”. Nemulţumit de prezenţa unui post de televiziune, Ghimpu a cerut ca presa să părăsească sala: „Se poate mai departe fără presă? Vă mulţumesc, la revedere… Taman

că sunteţi televiziunea care lucrează împotriva mea și a adevărului. Voi aţi scris acolo, pe blog, că Mihai Ghimpu șlefuiește cizmele... licheaua liberală șterge cizmele lui Plahotniuc”. În faţa asistenţei înmărmurite, Ghimpu, supărat și agresiv, le-a cerut jurnaliștilor, să-și ia microfonul, apoi l-a împins de pe masă: „Luaţi-l și ieșiţi vă rog de aici. Las-să știe toată lumea că nu vreau să vă văd. Murdăresc un om care este curat și cinstit și alţii în viaţa asta. Iată de ce nu știţi adevărul, fiindcă aiștea manipulează cu voi (sic!)”. Ghimpu, care se dă drept întruchiparea adevărului, este periculos, pentru că încearcă să dea comportamentul său de mic Napoleon, dar și de profitor, drept normă de moralitate. Ieșirile sale isterice pe la televiziuni, înjurăturile, mitocăniile și indecenţele pe care și le permite în plenul Parlamentului, inconsecvenţa, nihilismul juridic, șantajul politic la care recurge atunci când trebuie să-și impună interesele, sunt elementele ce-l caracterizează pe „politicul” Mihai Ghimpu. Care, pe lângă faptul că este „impuls”, mai este și incapabil să-și asume niște responsabilităţi. De exemplu, atunci când circulă cu o mașină cu numere de înmatriculare false. Pentru a nu se cunoaște, probabil, pe unde-l duc drumurile cu mașina statului. „Nu e problema mea cu ce numere umblu eu. Am șofer și am pază. Problema mea este că miroase a caz cu atașatul militar”, s-a victimizat acesta. „Șoferul răspunde, nu e treaba mea”, a făcut Ghimpu pe inocentul. Ca și în cazul când a încălcat grav regulile de circulaţie în România, iar vinovaţi au fost ziariștii care au scris despre asta. Înflăcăratul luptător pentru adevăr trișează și atunci când își pune la bătaie șoferul, și atunci când afirmă că ar fi vorba de tactici ale serviciului de pază. În realitate, Ghimpu se crede mai presus decât alţii. El crede că are dreptul să încalce, să profite, să beneficieze, pentru că este „politic” și pentru că este plin de merite în faţa naţiunii. Iar naţiunea trebuie să-i fie recunoscătoare. Ioana FLOREA, FLUX


CMYK

FLUX

8

Alarmant 1 MARTIE 2013

Dubla dramă a copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare Datele statistice arată că acum un an, numărul copiilor din Republica Moldova cu unul sau ambii părinţi plecaţi la munci în străinătate era de peste 90 000! Cu toate acestea, politicile naţionale se rezumă doar la înregistrarea la fiecare început de an școlar a copiilor cu unul sau ambii părinţi migranţi. Consideraţi mai mult o categorie privilegiată, decât una vulnerabilă, în contextul dat, respectivii copii sunt abandonaţi de două ori: o dată – de către părinţi, și a doua oară – de către autorităţi. Se trezește dimineaţa și nimeni nu i-a pregătit micul dejun, cu o mână mănâncă ce e la îndemână, cu cealaltă își îndeasă în ghiozdan cărţile și caietele cu temele poate nefăcute. Din maldărul de haine ia una pe care o nimerește și pleacă spre școală. Dacă are chef, ajunge și la ore. Dacă se întâlnește pe drum cu „prietenii”, amână pentru altă dată lecţiile. Oricum, n-are cine să-l laude dacă ia o notă mare. După ce pierde toată ziua cu nimicuri amăgitoare, sentoarce acasă, îi minte pe cei în grija cărora a fost lăsat că n-are teme de făcut, mai pierde ceva vreme uitându-se poate la televizor, apoi adoarme întrebându-se când o să-l sune mama sau tata și dacă părinţii lui se mai gândesc la el. Așa decurge, de cele mai multe ori, o zi din viaţa a zeci de mii de copii cu părinţi plecaţi peste hotare. După plecarea peste hotare a părinţilor, activitatea școlară a copiilor suferă schimbări radicale. În majoritatea cazurilor, randamentul școlar scade din lipsa suportului parental. Pe de altă parte, unii copii, din dorinţa de a recompensa eforturile părinţilor care muncesc peste hotare, devin mai responsabili în pregătirea temelor. Astfel, în acest context delicat, profesorii adoptă atitudini diferite. Unii se plasează pe poziţii critice, parcă ar fi deranjaţi de faptul că acești copii au o stare materială mai bună, iar alţii îi compătimesc, acordându-le sprijin. Directorul adjunct pentru educaţie al Gimnaziului „Ion și Doina Aldea-Teodorovici” din orașul Orhei, Natalia Kivlionok, ne-a spus că în această instituţie aproape a treia parte dintre elevi au un părinte sau ambii plecaţi peste hotare: „În Gimnaziul „Ion și Doina Aldea-Teodorovici” își fac studiile 269 de elevi. Din aceștia, conform datelor înregistrate la începutul anului școlar, 23 de copii au ambii părinţi plecaţi peste ho-

tare, iar 55 de copii – un singur părinte. Cifra însă este mult mai mare, deoarece mulţi dintre părinţi pleacă pe parcursul anului, copiii rămânând în grija rudelor apropiate sau a vecinilor. Chiar dacă material acești copii sunt aprovizionaţi cu de toate, emoţional și moral sunt foarte vulnerabili, căzând ușor pradă cercurilor vicioase de prieteni, adoptă comportamente libertine, se manifestă prin agresivitate și obrăznicie etc. Cu toate că sunt și excepţii. Faptul că au părinţii plecaţi îi responsabilizează pe unii copii, aceștia conștientizând pasul făcut de părinţi ca unul important pentru prezentul și viitorul lui”. Pe termen scurt, pericolul este mai mare în cazul copiilor mici, a căror personalitate se formează de la început dizarmonic. Mulţi dintre ei au tulburări de somn, devin agresivi, nu au încredere în ei – din cauza lipsei modelului parental. Copiii din ciclul primar încep să mintă, să frecventeze grupuri stradale pentru că nu mai pot comunica bine cu ceilalţi membri ai familiei, încep să fie agresivi și labili emoţional. Eleva Ana-Maria Ciumac are doar 9 ani, dar deja trăiește fără grija mamei sale plecate peste hotare: „Mama este plecată în Italia, iar eu acum sunt în grija nanei. Este foarte greu fără mama. Câteodată vreau să strig tare, tare, ca ea să mă audă și să se întoarcă acasă. Însă nu pot să fac asta. A plecat pentru că nu mai avea de lucru și nu mai putea să ne întreţină. Acum ne este un pic mai ușor, chiar fac și școala muzicală, dar în fiecare clipă sunt cu gândul la ea.

Acum o am alături pe prietena mea Steluţa, cu care discut, învăţ și mă joc. De ziua mea de naștere, am suflat ambele în lumânările de pe tort, gândindu-ne la părinţii noștri plecaţi departe”. Elevii de gimnaziu, din cauză că rămân nesupravegheaţi de părintele de care obișnuiau să asculte, pot deveni agresivi verbal și fizic, din pricina frustrărilor, a anxietăţii și a marginalizării care încep să se manifeste. Aceste nereguli pot fi recuperate cu consiliere serioasă. Un copil din zece chiulește de la școală în mod constant după plecarea părinţilor la muncă în străinătate, iau note mici și pot ajunge chiar la abandon școlar. E drept că o parte din copiii celor plecaţi duc o viaţă mai bună graţie banilor pe care îi trimit părinţii. Și

totuși, spun psihologii, banii nu ţin locul afecţiunii. Acest lucru îl confirmă și eleva Carolina Diaconu, care are 14 ani: „Sunt la o vârstă destul de dificilă și simt că am nevoie ca mama să fie alături de mine. Ea este plecată în Cehia. Vorbim la telefon, dar foarte puţin. Am atâtea întrebări la care doar ea ar putea răspunde. Ea vine doar de 2 ori pe an acasă, iar timpul petrecut împreuna este insuficient. Nu reușim să realizăm că a venit, pentru că ea deja trebuie să plece. Încerc să nu cad pradă disperării, pentru că înţeleg că nici ei nu-i este ușor. Învăţ zi de zi, conștiincios și sârguincios, pentru a-i demonstra că efortul nu este în zadar”. Pe termen lung, această generaţie de copii lipsiţi de iubirea părinţilor și de armonia familială poate deveni o generaţie de adulţi cu probleme. Psihologii nu exclud posibilitatea ca unii să ajungă infractori. Agresivitatea multor copii din generaţia „Singur acasă”, refuzul lor de a accepta ajutorul atunci când au probleme, durerea cauzată de lipsa părinţilor îi transformă, la maturitate, într-o generaţie de adulţi neintegraţi social. Pentru reabilitarea, asistarea, ajutorarea copiilor rămași fără părinţi ar fi necesar: crearea unor condiţii decente de viaţă; acordarea de suport emoţional (asistenţi sociali comunitari, psihologi școlari care ar forma grupuri de sprijin pentru

această categorie de copii); asigurarea securităţii fizice; satisfacerea necesităţilor de bază (unii părinţi devin victime ale traficului de fiinţe umane și, respectiv, nu trimit bani acasă, copiii fiind subalimentaţi, dezbrăcaţi și fără posibilitatea de a frecventa școala); garantarea dreptului la instruire (în funcţie de gen, vârstă, abilităţi, dorinţă); oferirea de asistenţă psihologică (consiliere, lucrul cu trauma, terapie de grup); formarea de deprinderi sociale de comunicare cu semenii și vârstnicii; dezvoltarea încrederii în oameni și în societate. Starea lucrurilor, așa cum se profilează astăzi, ne impune să căutăm soluţii. O abordare structurată se cere atât din partea părinţilor, care trebuie să-și asume integral responsabilitatea absenţei de acasă, cât și din partea autorităţilor. Nu este suficient ca doar o dată, la început de an școlar, să facem evidenţa părinţilor plecaţi. Este necesar să facem mult mai mult decât atât. Este necesar ca această problemă să fie reglementată printr-o lege care ar stabili procedurile de identificare, evaluare, asistenţă, referire, monitorizare și evidenţă a copiilor în situaţii de risc și a copiilor separaţi de părinţi, precum și autorităţile, și structurile responsabile de aplicarea procedurilor respective. Nina UNGUREANU, FLUX

Patimi după Metalferos Guvernarea își pasează responsabilităţile pentru presupusele acte de corupţie la întreprinderile de stat. În cadrul unei emisiuni televizate, șeful democraţilor Marian Lupu a acuzat Ministerul Afacerilor Interne, dar și Fiscul, de faptul că ar tergiversa investigarea infracţiunilor economice de la întreprinderea Metalferos. Învinuirile au fost aduse în contextul declaraţiilor făcute de Ana Ursachi, avocatul șefului Inspectoratului Fiscal de Stat, Nicolae Vicol. Potrivit acesteia, în cinci luni, de la întreprindere au dispărut peste 700 de milioane de lei. Democratul a calificat informaţia drept zvonuri lansate intenţionat în spaţiul public și s-a întrebat de ce nici Fiscul, nici MAI nu a prezentat probe în acest sens.

Ministerul a respins acuzaţiile. În cadrul unui comunicat, instituţia a precizat că un asemenea dosar a fost intentat în 2011, având două cauze penale iniţiate în baza art. 243 și 244 ale Codului Penal – spălare de bani și evaziune fiscală. Conform informaţiilor din dosare, compania ar fi efectuat tranzacţiile prin intermediari înregistraţi în zone offshore din Belize și Insulele Virgine, precum și în Noua Zeelandă, fiind ascunse diferenţele considerabile de preţ. Potrivit Ministerului, compararea cantităţilor de metal declarate în perioada 2006-2011 și a cantităţilor livrate a arătat o diferenţă de 231 de mii de tone de metal, ceea ce ar fi permis ca o sumă de 729,2 milioane de lei să nu ajungă în conturile întreprinderii. În afara acestor prejudicii aduse statului, Metalferos, conform dosarelor, ar fi legalizat deșeuri de metale achiziţionate ilegal, prin intermediul altei companii, ceea ce ar fi adus statului un prejudiciu de 62,6 milioane de lei, prin

CMYK

evitarea achitării de TVA, se mai arată în comunicat. Ministerul de Interne precizează că și premierul Filat a făcut referinţă la acest dosar, în iulie 2011, în cadrul unei apariţii publice. A doua zi după declaraţiile primului ministru, Procuratura Generală a descins la MAI și a ridicat dosarul respectiv, efectuând percheziţii și ridicând toate documentele ce ţin de acest dosar și de alte dosare similare, se precizează în comunicat. MAI mai menţionează că, din iulie 2011, Procuratura Generală a înlăturat poliţia de la investigaţiile legate de acest dosar. Totodată, instituţia își exprimă disponibilitatea de a oferi tot suportul pentru investigarea acestui și altor dosare retrase de Procuratură până în data de 21 ianuarie 2013.

Amintim că șeful Fiscului, Nicolae Vicol, a afirmat că percheziţiile și reţinerea sa de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie ar avea legătură cu fraudele descoperite de Fisc la întreprinderea Metalferos. Potrivit avocatului lui Vicol, în spatele schemelor frauduloase ar sta prim-vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. FLUX


CMYK

Anchet= 1 MARTIE 2013

9

FLUX

Cine vrea să-l defăimeze pe Focşa? tre administraţia Teatrului „Luceafărul”, care fac obiectul dosarului penal intentat de CNA. Conform contractelor încheiate în anul 2010, Teatrul Republican „Luceafărul” a transmis în locaţiune bunurile imobile din str. M. Eminescu, 52, pe o perioadă de 25 de ani și de 15 ani, către „Somex-Consulting” S.R.L. (214,6 m2) și, respectiv, „Safe-Com” S.R.L. (192,3 m2), în condiţii dezavantajoase pentru stat și cu riscul de înstrăinare. După ce ofiţerii de urmărire pe- niciun pericol, iată că a venit și „maÎn urma inspectării construcţiinală au anunţat că Boris Focșa este rea luptă cu corupţia”. lor transmise în locaţiune, echipa suspectat de implicarea în privatiMinistrul nu vede niciun motiv de audit a constatat că acestea nu zarea ilegală a edificiilor cu valoare pentru care ar putea fi acuzat, afir- sunt utilizate de către locatari, paistorică din centrul capitalei, apar- mând că edificiile au fost oferite trimoniul fiind deteriorat, în pofiţinând Teatrului „Luceafărul”, aces- temporar în folosinţă, arendașul da faptului că, în conformitate cu ta și-a luat subit două săptămâni urmând să le restaureze. După cum clauzele contractuale, locatarilor de vacanţă. Dar nici la revenirea relatam anterior în publicaţia noas- le revine obligaţia de acoperire a din concediu Focșa nu s-a prezen- tră, o misiune de audit a Curţii de cheltuielilor curente de folosire și tat pentru audieri la CNA. Ministrul Conturi semnala, într-un proiect de întreţinere adecvată a bunurilor. În a susţinut cu tărie (cu aceeași tărie raport, grave abateri privind gesti- raport se menţionează că locatarii ca și atunci când a fost surprins onarea patrimoniului public de că- nominalizaţi nu și-au onorat angasub influenţa alcoolului la volanul tre Ministerul Culturii și instituţiile jamentele contractuale. S-a stabimașinii) că nu a primit nicio citaţie, subordonate acestuia. Controlorii lit că patrimoniul este vandalizat calificând urmărirea penală iniţiată s-au referit și la transmiterea în prin demontarea pieselor metalice, de Centrul Anticorupţie drept „un locaţiune a bunurilor imobile din existând pericolul înrăutăţirii stării spectacol absurd”. strada Mihai Eminescu, 52, de că- acestuia, edificiul fiind și așa în staCa și toţi demnitarii re avansată de degradare. de la noi, care nu au alte Pornind de la aceste consurse de informare decât statări, misiunea de audit presa, și Focșa a aflat din a ajuns la concluzia că presă că este bănuit în cascopul luării în locaţiune drul unui dosar penal: „Eu a construcţiilor respective nu am primit nicio citaţie nu este utilizarea edificilegală după cum preveilor, ci dreptul prioritar la de norma de drept. Am privatizarea imobilelor luaflat despre existenţa ei ate în locaţiune. din mass-media”. Oficialul Zilele acestea, Agenţia bănuiește că ar fi vorba de Inspectare și Restade un scenariu gândit din urare a Monumentelor timp, care are drept scop din Republica Moldova a defăimarea și ponegrirea plasat pe pagina sa de faonorabilei sale persoane cebook copiile unor docu„în faţa societăţii”. Și cum mente care demonstrează să nu ne amintim de un alt tertipurile prin care a fost protejat al democraţilor, posibilă privatizarea unui Valeriu Zubco, care se vicmonument cu statut protimiza și el, invocând scetejat, în situaţia în care narii de defăimare, atunci aceasta este interzisă prin când a ieșit la iveală tăinulege. Din respectivele doirea omorului din Pădurea cumente se vede clar că Domnească. Agenţia de administrare Ministrul Culturii face a proprietăţii publice din pe miratul, chiar dacă cadrul Ministerului Ecourmărirea penală a fost nomiei a refuzat iniţial să iniţiată cu aproximativ jusupună privatizării imobimătate de an în urmă. Și lul cu statut protejat care atunci Focșa declara că nu nu este pasibil de privatiștie nimic despre existenzare, ca, ulterior, adminisMinisterul dă asigurări că bunurile imobiliare ţa dosarului penal, acesta traţia teatrului să divizeze amplasate pe adresa Mihai Eminescu, 52/1, fiind trecut oarecum pe libunul imobil în alte adreși Mihai Eminescu, 52/2, nu figurează ca nie moartă. Și când a avut se distincte, pentru a da impresia că nu-l mai paște înregistrate cu statut de monumente undă verde privatizării.

Boris Focșa încearcă să amâne, pe cât este posibil, întâlnirea cu ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). Să fie asta o tactică pe care i-au sugerat-o înalţii săi protectori (din partid și nu numai), o încercare de a trage de timp, până se mai pun lucrurile la cale. O fi având dreptate președintele de onoare al democraţilor, care dădea de înţeles că se mimează o luptă cu corupţia pe toate fronturile, afirmând că urmărirea penală a unui ministru PD ar trebui să demonstreze că „uite, hai că noi luptăm și cu ai noștri”.

Conacul urban al lui A. D. Inglezi din strada Mihai Eminescu, 52. Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură al municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe

Actele respective demonstrează că Ministerul confirma iniţial adresa unică Eminescu, 52, ca mai apoi să apară tocmai trei adrese: Mihai Eminescu,52, Mihai Eminescu, 52/1, și Mihai Eminescu, 52/2. Părţile din edificiu cu adresa fracţionată au fost privatizate „legal”, pentru că în Registrul monumentelor nu există monumente cu statut

protejat cu adresele Mihai Eminescu nr. 52/1 și 52/2. Prin urmare, nu există nici componenta infracţională. Onorabilul democrat Dumitru Diacov (al cărui frate, procurorul municipiului Chișinău, este nașul ministrului Focșa) are dreptate atunci când afirmă că problemele lui Focșa vin încă „din trecut, încă de la fostul procuror”. Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor prezintă copia unei scrisori care demonstrează faptul că Procuratura Generală a examinat dosarul ce viza subiectul privatizării ilegale a imobilelor cu statut

Anexe ale Conacului urban Inglezi

CMYK

protejat din strada Mihai Eminescu nr. 52 – Conacul urban A. D. Inglezi. La solicitarea Procuraturii, Agenţia Proprietăţii Publice informează despre prezentarea actelor care „au stat la baza adoptării deciziei de privatizare a unor încăperi nelocuibile amplasate în municipiul Chișinău, Mihai Eminescu, 52/2, și Mihai Eminescu, 52/1. Anexele pe 89 de file au fost expediate pe data de 15 iunie 2012. Ne întrebăm dacă probele au fost insuficiente sau protectorii lui Focșa au avut atunci mai multă influenţă? Tot pe pagina Agenţiei găsim și un alt document care demonstrează că, anterior, CNA (pe atunci, CCCEC) nu a găsit niciun fel de nereguli în contractele încheiate de administraţia Teatrului „Luceafărul”. Pe data de 15 februarie 2012, instituţia dispunea sistarea controlului asupra petiţiei care semnala încheierea unor contracte cu SRL „Seif-Com”, SRL „DND Atlantic” și SRL „SomexConsulting”, prin care au fost prejudiciate interesele statului. Rămâne de văzut dacă de această dată dosarul investigat de Procuratura Anticorupţie va avea finalitate. Deocamdată, ministrul Culturii ameninţă să acţioneze în judecată Centrul Naţional Anticorupţie. Pentru că, afirmă el, de când este în fruntea ministerului nu a semnat niciun act de vânzare-cumpărare. Iar facilitarea acestor vânzări nu se pedepsește. Ioana FLOREA, FLUX


FLUX

10

Reportaj 1 MARTIE 2013

Simpozion dedicat lui Grigore Vieru la Botoşani În zilele de 22 și 23 februarie 2013, deși fenomenele meteorologice specifice unei ierni ce refuză cu încăpăţânare să plece făceau circulaţia anevoioasă, mai mulţi intelectuali botoșăneni, cu o primăvară eternă în suflet, l-au sărbătorit pe Grigore Vieru printr-un simpozion intitulat “Grigore Vieru, poet al sufletului românesc”, organizat de Liceul cu Program Sportiv și Liceul Economic “Octav Onicescu”, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Judeţean, Casa Corpului Didactic și Biblioteca Judeţeană ”Mihai Eminescu”. Iniţiatorul acestei manifestări culturale a fost preotul profesor Liviu Botez, un om cu o sensibilitate aparte pentru literatura basarabeană, în general, și pentru Grigore Vieru, în mod special. Debutul activităţilor l-a făcut un colocviu cu largă participare, unde au fost prezente cadre didactice și elevi, poeţi și admiratori ai liricii lui Vieru, numeroși oameni de cultură. Intrarea în atmosfera liricii vierene a fost făcută de eleva Lavinia Bucatariu prin recitarea de excepţie a versurilor poeziei “În limba ta”. Preotul Liviu Botez a evocat personalitatea complexă a lui Grigore Vieru, accentuând numeroasele valenţe

Preotul Liviu Botez ce se stabilesc în opera poetului între religie și literatură: ”Grigore Vieru a fost unul dintre cei mai importanţi apologeţi ai credinţei strămoșești transmise prin literatură. Lirica sa divină păstrează unitatea de neam și credinţă a neamului nostru. Există o comuniune interesantă între textele sfinte și cele create de către Grigore Vieru, ceea ce demonstrează o formare a sa în spirit creștin ortodox, datorată mediului familial în care a crescut, în special graţie mamei – singurul susţinător al familiei după decesul tatălui în război. Dacă poetul s-ar fi bucurat de o educaţie religioasă instituţionalizată, în mod sigur neamul nostru ar fi beneficiat de șansa de a-l fi dat Bisericii pe un al doilea Dosoftei”. Doamna profesoară Mihaela Huncă, inspector școlar general, a avut aprecieri pozitive faţă de iniţiativa celor două licee botoșănene și a formulat opinii interesante asupra vieţii și operei scriitorului omagiat: ”Sper din toată inima că acest simpozion va fi o șansă deosebită de a readuce spiritul lui Grigore Vieru în mijlocul fraţilor săi români, mai ales de a fi alături de botoșănenii cu care a stabilit puternice re-

Maria Baciu

Mihaela Huncă laţii afective… Deși părea o persoană fragilă, avea o forţă uriașă de a capta masele și a devenit un luptător extraordinar pentru drepturile cetăţenești și naţionale. Lupta sa consecventă pentru limba română a avut un efect pozitiv în desfășurarea evenimentelor petrecute între Prut și Nistru la sfârșitul deceniului al optulea și începutul deceniului al nouălea din secolul trecut. Opera sa este o contribuţie indiscutabilă la edificarea conștiinţei naţionale a românilor basarabeni. Poezia sa a venit ca o necesitate în timpul căutării febrile a identităţii naţionale de către cei ce fuseseră lipsiţi de aceasta în timpul imperiului sovietic. Totodată, lirica sa ne-a învăţat pe toţi să fim liberi, fiind o cale de a elimina lanţurile îngrădirii spirituale din timpul comunismului. Ca dascăl, iubesc lirica lui Vieru pentru forţa sa educativă, dar și pentru filozofia transpunerii unor adevăruri profunde în vorbe simple. Din această perspectivă, Grigore Vieru este un Brâncuși al cuvintelor limbii române.” În final, Domnia Sa a recitat cu multă sensibilitate versurile poeziei “Scrisoare din Basarabia”, ilustrând astfel legătura indestructibilă a poetului cu fraţii de peste graniţă. Doamna profesoară Maria Baciu, dascăl de excepţie al școlii botoșănene, autoare a mai multor volume, inclusiv de scrieri lirice, a făcut o analiză foarte lucidă a predării literaturii în școala românească de astăzi, arătând că fiinţe de tipul patibularului Patapievici s-au strecurat ca autori de programe școlare și manuale, ori chiar diriguitori ai învăţământului și, prin acţiunile lor, mai multe generaţii au fost private în mod conștient de posibilitatea descoperirii frumuseţii textului literar. Din păcate, există mulţi tineri pentru care poezia nu înseamnă nimic și aceasta contribu-

ie la fenomenul accentuării lipsei de sensibilitate la oricare dintre formele de artă autentică. Despre Grigore Vieru doamna profesoară a spus: “Poetul continuă tradiţia sfântă a marii poezii românești. Știa ce să facă cu cuvintele astfel încât creaţiile sale să placă diverselor categorii de cititori și toţi să se regăsească în versurile sale. Lirica sa este deosebită, fiindcă poetul a clădit-o parcurgând treptele suferinţei. El a suferit pentru întregul neam românesc. În ciuda tuturor obstacolelor și suferinţelor îndurate, rămâne ca un poet al iubirii. Era incapabil să urască pe cineva. Știa numai să iubească. Pentru noi este un sfânt care a înălţat limba română cu multă suferinţă și care ne bucură cu o operă ce va dăinui”. Adresându-se elevilor, la final, Domnia Sa le dă un citat al îndrăgitei și regretatei cântăreţe a versurilor lui Vieru, Doina Aldea-Teodorovici: “Cultura este acel conglomerat de valori spirituale care mai reţine omul de la bestialitate”. Despre prietenia sinceră cu care a onorat-o Grigore Vieru a vorbit apoi doamna profesor doctor Lucia Olaru

alături de o apariţie editorială de excepţie, un volum ce aparţine doamnei Lili Bobu, numit „Grigore Vieru: Testament pentru Fuego” – o carte de excepţie ce include testamentul literar al poetului și este dedicată bunului său colaborator și prieten Fuego. Acest volum, editat de Asociaţia Culturală „Regal D’Art” în niște condiţii grafice de excepţie, va fi subiectul unui articol separat. Amintiri legate de poetul atât de îndrăgit la Botoșani au depănat domnii profesori Ion Ilie, directorul Centrului Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare, și Marcel Dupu de la Palatul Copiilor Botoșani, ultimul menţionând sensibilitatea deosebită a lui faţă de copii. Lui Grigore Vieru i-au dat lacrimile când a văzut spectacolul prezentat de niște copii botoșăneni de la un orfelinat. În cadrul simpozionului au vorbit directorii celor două instituţii școlare organizatoare, domnii profesori Ion Huncă și Ion Huţanu, iar doamna Cornelia Viziteu, directoarea Bibliotecii

Lucia Olaru Nenati, autoare a peste 30 de volume de poezie, eseuri, eminescologie, cercetare și istorie literară. A fost foarte interesant pentru cei prezenţi să afle cât de interesat era Grigore Vieru de Eminescu și bucuria cu care poetul basarabean asculta noutăţile spuse la Ipotești de muzeografa Lucia Olaru Nenati: “Grigore Vieru avea o sete extraordinară de a se întâlni cu spiritul eminescian inconfundabil în ambianţa deosebită a satului natal al poetului nepereche al românilor. A venit apoi la Botoșani cu prilejul spectacolului “Rădăcini de foc”, unde, alături de soţii Ion și Doina Aldea-Teodorovici, a adus în sufletele botoșănenilor momente de neuitat. Am avut fericirea de a-l revedea la Chișinău în perioada plină de efervescenţă patriotică de la începutul anilor ’90. L-am ascultat la mitingurile și adunările populare din acea perioadă. Era uimitor cum un om firav ca el reușea să degaje o energie extraordinară, să electrizeze publicul, să ridice inimile. Prin glasul lui, parcă vorbea însuși Dumnezeu, care devenise român. Cred că Grigore Vieru este un sfânt al nostru. Altfel n-ar fi fost prezente zeci de mii de persoane la înmormântarea sa”. La final, doamna Nenati a prezentat mai multe cărţi, pliante, fotografii ce o leagă de nepreţuitul prieten,

Cornelia Viziteu Judeţene ”Mihai Eminescu”, a scos în evidenţă necesitatea cunoașterii operei lui Vieru de către elevii din Ţară, rafturile bibliotecii stându-le la dispoziţie cu cărţile mai multor scriitori dintre Prut și Nistru. Apoi au fost prezentate lucrările profesorilor Mihaela Popa, Simona Acsente, Oana Axinciuc, Constantin Bolohan, Nicoleta Chiosa, Beatrice

Ion Huncă

Partene, Luminiţa Săndulache, Silvia Olaru și ale altor cadre didactice care au prezentat comunicări știinţifice privitoare la opera poetului, la activitatea sa cultural-patriotică, la contextul social-istoric în care și-a desfășurat activitatea și la precursori ai săi în lirica basarabeană. A doua zi, la Liceul Economic „Octav Onicescu” s-au desfășurat con-

Ion Huţanu cursurile pentru elevi de recitare din opera lui Grigore Vieru și prezentarea de creaţii lirice originale, precum și un concurs de creaţii plastice inspirate de poezia poetului. Elevii au fost evaluaţi de o comisie compusă din doamnele profesor doctor Carmen Băleanu și Anca Ifrim, alături de doamnele profesoare Cornelia Viziteu și Irina Cihoschi. Domnului profesor Sebastian Chisăliţă i-a revenit sarcina deloc ușoară de a evalua picturile trimise la concurs. Înaintea concursurilor, domnul profesor Ion Huţanu, directorul liceului, a prezentat importanţa operei poetului prin larga paletă sentimentală ce o generează lectura versurilor sale. În orele de psihologie pe care le predă, recurge la unele versuri, mai ales că are elevi din Republica Moldova și-i face în acest fel să se simtă și mai acasă. La sfârșitul concursurilor, elevii și unele cadre didactice au primit diplome care le vor aminti de această primă ediţie a simpozionului omagial. Din păcate, la eveniment nu au putut fi prezenţi și invitaţii din Republica Moldova și regiunea Cernăuţi, care au fost împiedicaţi să vină la Botoșani din cauza neobţinerii vizelor în timp util. Dincolo de nesincronizările și micile imperfecţiuni inerente oricărui început, asemenea manifestări culturale care spiritualizează malurile Prutului sunt benefice și este bine a se desfășura în spaţiul cultural comun cât mai des, nu de alta, dar e păcat să uităm că suntem neamuri și sperăm cu toţii într-un viitor european. Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX


Cultur=

1 MARTIE 2013

CALEIDOSCOP

SECURISTUL ATACĂ

1 martie

9.III.1987

4.III.1987

4-5.III.1987 Ion C. Ciobanu – ales președinte al comitetului de conducere al US. Poziţiile nu se cedează, se recuceresc… A. Cibotaru povestește că, pe când I.C.C. deprindea meseria de șofer, făcea exerciţii de conducere a automobilului pe o toloacă din preajma Durleștilor. Dar, oricât de întinsă ar fi fost acea pășune, neofitul conducător auto pierdu controlul volanului și al pedalelor, dând peste un naiv de viţel, priponit pe acolo. Tărăboi! Stăpânii vitișoarei sar cu gura și ameninţările. Ca să scape de belea și, mai ales, să mușamalizeze chestiunea pe loc, să nu mai ajungă vestea comică și la urechea limbuţilor, cam zgârcitul I.C.C. se arată generos – plătește dublu pentru viţel, carnea le-o lasă stăpânilor. Pentru aceștia – chilipir, nu glumă! Generozitatea neîndemânaticului șoferscriitor ajunge proverbială într-o singură seară, dând ocol Durleștilor. Așa că, pândind când venea din nou la lecţiile de șofaj colegul nostru, gospodarii durleșteni își slobozeau și alungau de prin ogrăzi viţeii, vacile, tăurașii; îi alungau în cale automobilului la volanul căruia era I.C.C., că, poate, nu va putea evita și de data aceasta vreun accident… Accident gras… V. G.– numit redactor-șef la editura „Literatura artistică”. Nic. Vieru îi face vehement portretul. În negru, firește. Și cam motivat, nu? Cine e Vas. ca personalitate? Partinic, și atât.

7.III.1987 Cineva din „sfânta treime” – Aurel S., Ion M., Vitalie B. – numește căminul Ministerului Culturii plin de doamne și domnișoare cam zurlii la ale lor: „De toate pentru toţi”. Alinătoare în cazuri de urgenţă.

FLUX

Leo BUTNARU

(Pagini de jurnal)

Reieșind din ceea ce știu, constat că la începutul primăverii curente, faţă de cea a anului trecut, întâlnești mai multe persoane cu mărţișoare la piept. Cred că predispunerea faţă de simbolul reînnoirii este stimulată și de noile timpuri, de transformări spre bine, pe care le trăim. Fără o comparaţie forţată, fără exagerări… Lumea e tot mai descătușată. Una din menirile magnetofonului – și cea de a dezvolta vorbirea cursivă, frumoasă, corectă a copiilor. În orice caz, D. Mi. tocmai pentru așa ceva și-a procurat un minimagnetofon japonez. Feciorul și fiica sa deapănă basme, recită poezii, se aud de pe bandă, ici-acolo intervine tăticul cu o luminare de vocală, cu o punere la loc a accentului, de parcă ar dori încă de pe acum să-și pregătească odraslele pentru „crăinicie” la radioteleviziune unde, deocamdată, e dezastru de rostire aiurea. Dar parcă nu arată mai simpatic un om simplu care vorbește frumos? De ce să ne bunghim numai la boarfe-veșminte și farduri străine și să nu apreciem, cu încântare, ceea ce este autohton și frumos: graiul rostit cu respect și mândrie?

11

Acum câteva zile, am vizionat cutremurătorul film al lui Abuladze „Pocăinţa”: cultul personalităţii în anatomia sa grotescă, sufocantă, neomenească. Gata în 1984, abia astăzi pe ecrane. Eu unul ţin minte cum reveneau în sat, peste ani, cei care fuseseră „ridicaţi”, „răsculăciţi” exact în anul nașterii mele. Ce culaci? Oameni ceva mai gospodari, mai înstăriţi… Muncitori… Andrei Strâmbeanu povestește că acum o lună-două avea să-l sugrume un ins de la securitate (născut în s. Gașpar). De ce? Era la acesta în ospeţie și Strâmb. vede în raft 5 volume de Stalin. „Cum și de ce îl păstrezi pe călăul acesta de Stalin, dar n-ai și cărţi de Lenin?” întrebă. Atunci și se repezi Oposumul să-l sfâșie. Noroc de ceilalţi oaspeţi, care i-au despărţit. Oricum, prin subteranele puterii psihologia exterminării staliniste există încă. Dar cazul cu Goloșciapov, șeful veteranilor din RSSM, într-o delegaţie în Donbas, când ne întorceam noaptea? Pilit cum era, ne spune nouă, mie și fratelui lui B. Marian, președintele sovietului sătesc din Gălești/Călărași, că în alte timpuri ne-ar fi… împușcat! Poftim rămășiţe de sălbăticie cultistă.

10.III.1987 Când te văd pentru prima oară cu ochelari cocoţaţi pe nas, unii amici sau cunoscuţi cred că… îi duci de nas. Cum, tu, să te dai cu ochelariștii care parcă ar sfida condiţia general-umană? Și iată-i, îţi probează ochelarii, să se convingă că nu ar fi apanajul unei poze, un moft, ci sunt cu adevărat optici. Probabil, suspiciunea e una veche: au nu care cumva vrea cu tot dinadinsul să pară mai… rafinat? De, „a semăna cu majoritatea” e un principiu adânc injectat în firea omenească… dar să porţi ochelari nu e o mare bucurie. De aceea nu-i prea înţeleg pe inșii care, pentru importanţă, poartă rame cu sticle fumurii sau, pur și simplu, „albe”. „Ani de ne-am iubi o sută, Viaţa-i încă ne-ncepută. Ani dacă-am trăi o mie, Viaţa n-a spus tot ce știe”. (Dintr-un cântec.) O persoană ţine să mă pună la curent că la concertul ţinut pentru delegaţii congresului comsomolului, actriţa Angela Iașcenco (cunoscută din filmul lui Loteanu „Lăutarii”) a citit două poezii lirice (subliniază: lirice) de-ale mele. (Sigur că lirice, de cele retoric-angajate nu am scris.) Eveniment? Nici pe departe. Doar vreun firuţ de bună dispoziţie. Și unul de amintire: prima dată, din versurile mele a citit de pe scenă Ninela Carnafil, prin 1968-1969, la Casa Actorului. Eram student, iar acele texte păreau inspirate de nefericitul prinţ Hamlet; pe atunci, mai mulţi dintre noi trăiam fascinaţia bufonilor, cioclilor etc. marelui Will.

11.III.1987 Pentru că a fost 8 martie, au fost și momente de bună dispoziţie la „ședinţa solemnă” a redacţiei. Auzim și un banc hindus. Cică, bărbaţii îl întreabă pe Atotputernic: „Doamne, de ce ai făcut femeile atât de frumoase, dar și atât de proaste?”. Răspunsul: „Frumoase, pentru ca să le iubiţi voi, proaste – pentru ca să vă iubească ele!”. Firește, celeilalte părţi a lumii nu poate să nu-i placă ingeniozităţile de acest fel. Iar francezul zice că, dacă o femeie i-a întors unui bărbat spatele, acesta n-are decât să exclame: „Oh là là! ce siluetă fru-

moasă aveţi!” și femeia numaidecât se va întoarce cu faţa spre el.

12.III.1987 Ieri, în troleibuz, alături de mine se așază un bărbat aflat la prima treaptă a senectuţii frumoase. Zic asta, pentru că arăta stăpânit de demnitate. „Bună ziua”, mă salută. Prima dată un astfel de salut ce ţi-l adresează, în troleibuz, un necunoscut. După câteva clipe: „Fiţi bun, undeva lângă Chișinău este o localitate… Cum îi zice?... Sliuza… Nu?... Încolo circulă autobuzul numărul 35…” „Poate, Kutuzov?” „Da!” „De unde sunteţi?” „Din România”. „Unde aţi venit?” „La Bravicea”. „Orhei?” „Da”. Îmi spune că, acum câţiva ani, a mai fost la niște rude de la… „Sliuza?”… „Kutuzov… Ialoveni, așa se numea”. Îi arăt staţia autobuzului nr. 35. „Dacă întrebaţi de Ialoveni, zic, veţi fi înţeles”. Rebotezări stupide, agresive… Asta e… Deocamdată… Restructurare, totuși… Revenire… Și în fire…

13.III.1987 Dau de o notiţă despre satele Căzănești și Vadul lui Leca: hrisoavele spun că localitatea Căzănești a fost întemeiată de Căzan, pârcălab de Soroca, căruia Alexandru Vodă Lăpușneanu i-a dăruit „loc de pustie”, spre a porni o așezare pe Răut, mai jos de Sărăţeni, pe valea Săgalei. Iar Vadul lui Leca își trage numele de la serdarul Leca, căruia i s-a dat pământ din moșia Flămânzenilor. De ce reţin aceste date de adâncă istorie? În primul rând, pentru că, împreună cu Chiţcanii, sunt satele cele mai apropiate de Negurenii mei de baștină; apoi, avem rude la Căzănești și la Vadul lui Leca. La Căzănești, pentru prima dată în viaţă am văzut o hidrocentrală – acum un sfert de veac Răutul era aproape râu falnic. La Căzănești văzusem prima casă de cultură, cândva – una dintre cele mai frumoase în Moldova; primul spital, unde, copil, am și stat vreo două ori (îngrozitorul caz cu omul ce avea ţeasta despicată de o lovitură de topor…); prima echipă bună de fotbal. Pe la Vadul lui Leca am trecut Răutul, ducându-mă cu întreaga clasă spre pădure, cea a Rădiului. Primul ierbar l-am adunat de acolo: pecetea lui Solomon, coada-șoricelului, lăcrămioare… Apoi, pe când învăţam la Chiţcani (clasa a IX-a), aveam colegi din Căzănești, cu care treceam împreună podul peste Răut: Rabei, Ruban, Ţurcanu, Ciolac… Deci, Căzăneștii e unul din satele căzute dragi inimii mele. Da, primul iarmaroc tot aici l-am văzut, primul „Selmag” (magazin sătesc destul de mare)… Leonida Lari se arată supărată-foc pe Marcela Benea și pe notiţele despre poezia acesteia scrise de Vasile Romanciuc și Iulian Filip. Ce grandomanie! Ce suspiciune pe toţi și pe toate care, chipurile, nu vor să-i ateste întâietatea, constrângând-o… Doamnele poete au intrat în deloc frumoasa disputare a întâietăţii. Agnesa Roșca se burzuluiește că publicăm „pagini de aberaţii” de-ale Leonidei Lari etc. „Mititelele…”, cum ar fi zis, compătimitor-ironic, Liviu Damian.

14.III.1987 Ieri, totalurile anului poetic 1987. Problemele s-au extins; zgâlţâiţi cei care nu au idei, ci interese. Am fost sincer și drastic. Susţinut de Vodă, Cimpoi, Esinencu, Gheorghiţă, alţii. Când voi descifra banda magnetică, voi readuce aici câteva gânduri. Oricum, nu văd un alt mijloc decât cel al ofensivei consecvente, oneste. Altfel, huzuresc în continuare cei cuibăriţi prin propriile lor interese, birocraţii din conducere, atrofiaţi de nesimţire.

Evenimente 1562: Peste 1.000 de hughenoți sunt masacrați de catolici în Wassy, Franța; începutul războaielor religioase franceze 1565: A fost fondat orașul Rio de Janeiro 1746: Constantin Mavrocordat, domnul Țării Românești (1744-1746), clerul înalt și boierii hotărăsc eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorc în țară; liberi ca persoană, țăranii rămân totuși dependenți economic de boieri, fiind obligați să presteze boierului 12 zile de clacă, în Țara Românească și 24 de zile, în Moldova 1815: Napoleon evadează de pe insula Elba 1840: Adolphe Thiers devine prim-ministru al Franței 1867: A apărut primul număr al „Convorbirilor literare”, organ de presă al „Junimii”– grupare politică și literară condusă de Titu Maiorescu 1872: A fost înființat primul parc național din lume, Yellowstone” (SUA) 1896: Savantul francez Henri Becquerel descoperă radioactivitatea naturală 1907: Și-a început activitatea Serviciul de urgență „Salvarea”, din inițiativa dr. Mina Minovici 1944: Are loc premiera piesei „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București 1946: Banca Angliei este naționalizată 1950: Savantul Klaus Fuchs este condamnat la 14 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea URSS 1954: În zona atolului Bikini în Pacific, SUA experimentează bomba cu hidrogen 1998: „Titanic” devine primul film cu încasări de peste 1 miliard de dolari în întreaga lume 2001: Guvernul elvețian interzice utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conținând făină de carne și oase 2002: Invazia Afganistanului: Începe „Operațiunea Anaconda” în estul Afganistanului

Nașteri 1432: Isabella de Coimbra, regină a Portugaliei (d. 1455) 1445: Sandro Botticelli, pictor italian (d. 1510) 1547: Rudolph Goclenius, filosof german (d. 1628) 1683: Carolina de Ansbach, soția regelui George al II-lea al Marii Britanii (d. 1737) 1788: Gheorghe Asachi, poet, prozator și dramaturg român (d. 1869) 1810: Frederic Chopin, compozitor și pianist polonez (d. 1849) 1812: Nicolae Kretzulescu, medic și politician român, primministru al Principatelor Unite (d. 1900) 1837: Ion Creangă, scriitor român (d. 1889) 1886: Oskar Kokoschka, pictor și grafician austriac (d. 1980) 1896: Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist și compozitor american de origine greacă (d. 1960) 1898: Constantin Daicoviciu, istoric și arheolog român, membru al Academiei Române (d. 1973) 1902: Virgil I. Vătășianu, istoric de artă român, laureat al Premiului „Herder” (d. 1993) 1904: Glenn Miller, compozitor american de jazz (d. 1944) 1910: David Niven, actor britanic (d. 1983) 1910: Archer John Porter Martin, chimist englez, laureat Nobel (d. 2002) 1920: Gheorghe Șaru, pictor și profesor român stabilit la New York (d. 2003) 1922: Yitzhak Rabin, politician israelian, laureat Nobel (d. 1995) 1922: Julius Kambarage Nyerere, președinte al Tanzaniei în perioada 1964-1985 (d. 1999) 1927: Harry Belafonte, muzician și actor american 1930: Alecu Ivan Ghilia, prozator, poet și pictor 1931: Elisabeta Bostan, regizoare româncă de film 1963: Thomas Anders, cântăreț german (Modern Talking) 1994: Justin Bieber, cântăreț al genului Pop/R&B, dar și compozitor de origine canadiană

Decese 1792: Leopold al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (n. 1747) 1865: Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, soția regelui William al II-lea al Olandei (n. 1795) 1875: Tristan Corbière, poet francez (n. 1845) 1894: Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet și traducător maghiar (n. 1824) 1911: Jacobus Henricus van ‘t Hoff, chimist olandez, laureat Nobel (n. 1852) 1938: Gabriele d’Annunzio, poet, romancier și dramaturg italian (n. 1863) 1958: Giacomo Balla, pictor italian (n. 1871) 1973: Lev Arțimovici, fizician rus (n. 1909) 1996: Alf Lombard, lingvist suedez de origine franceză (n. 1902)


FLUX

12

Cultur=

1 MARTIE 2013

SCANDAL

Depardieu, producătorilor români: „Nu accept compromisuri, nu-mi place să fiu dus de nas!” Actorul Gérard Depardieu, care joacă în filmul românesc „Condamnat la viaţă”, de Bogdan Dreyer, a declarat, într-o scrisoare deschisă, că nu acceptă ca acest lungmetraj să apară pe marile ecrane în altă formă decât cea originală, explicând că producătorii români au schimbat montajul final. Potrivit unui comunicat al producătorilor români, Family Film, lungmetrajul „Condamnat la viaţă”, de Bogdan Dreyer, cu Harvey Keitel și Gérard Depardieu în distribuţie, va avea premiera pe marile ecrane românești pe 14 martie. Însă regizorul Bogdan Dreyer, susţinut de Gérard Depardieu, declară că producătorul român nu deţine drepturile de autor pentru scenariu și nu a respectat acordul contractual semnat cu cineastul privind forma finală în care poate fi prezentată opera cinematografică. În acest sens, Gérard Depardieu, care joacă rolul lui Ipu în acest film, a trimis o scrisoare deschisă. „Acum mai bine de un an, am acceptat să joc în filmul românesc „Condamnat la viaţă”, în regia lui Bogdan Dreyer. Povestea scrisă de autorul Titus Popovici și transpusă în scenariu de A. Salamanian și Bogdan Dreyer m-a fascinat imediat, cât și personajul principal Ipu, pe care m-am bucurat să-l interpretez. M-am simţit bine în România, este o ţară primitoare, am lucrat cu plăcere alături de actorii români, bine pregătiţi, de altfel, și mi-a plăcut foarte mult rezultatul montat și editat de regizor. Ulterior, însă, am aflat că filmul a fost remontat și reeditat de producători, la cerinţa unui distribuitor american (nu dau numele), care a cerut schimbarea finalului original, cu unul happyend stil Hollywood, cât și scurtarea filmului, făcând din el un film de acţiune gen „pachet DVD” sau „pay TV”, în ciuda faptului că poves-

tea și scenariul original au multă poezie, iar finalul este unul inevitabil, care pune în valoare tot mesajul filmului”, scrie actorul. Acesta continuă subliniind faptul că el și realizatorii filmului refuză să recunoască varianta lungmetrajului care va apărea în cinematografe la jumătatea lui martie: „Varianta de montaj cu finalul schimbat pe care producătorul vrea să o prezinte oficial, noi realizatorii filmului, nu o recunoaștem și o refuzăm categoric. Vorbesc și în numele autorului filmului Bogdan Dreyer,

cât și al colegului meu american Harvey Keitel, care este și el la fel de revoltat de această manipulare. Mai mult, aud că se zvonește prezenţa mea la premieră, ceea ce nu este adevărat. Voi veni cu drag la premiera filmului, dar la cea adevărată, la filmul pe care am acceptat să-l fac, nu la ediţia remontată ilegal. Pentru că, în plus, producătorul nu a cumpărat nici până astăzi scenariul, iar drepturile de autor sunt încă în proprietatea autorului Bogdan Dreyer și a mea. Deci: Nu-mi dau acceptul ca filmul să fie prezentat în altă formă decât în cea originală!”. „Urmăresc și stimez cinematografia voastră și să nu uităm că suntem și rămânem europeni, avem cultura noastră, iar americanii pe a lor. Fiecare cu ce știe să facă. Dacă doream să fac un film american, mă duceam direct în SUA, nu veneam în România. Sper, deci, în rezolvarea acestei probleme care ţine în loc un film valoros. Profit și salut actorii români, alături de care am jucat, în frunte cu cel mai tânăr, Bogdan Iancu. Gérard Depardieu”, încheie actorul scrisoarea deschisă. „Condamnat la viaţă/ A Farewell To Fools” este o adaptare după nuvela „Moartea lui Ipu”, de Titus Popovici, un film românesc care aduce laolaltă nume mari din cinematografia naţională și internaţională, precum Gérard Depardieu, Harvey Keitel, Laura Morante, Bogdan Iancu, Alexandru Bindea, Gheorghe Visu, Daniela Nane, Adina Cartianu și Nicodim Ungureanu. Potrivit producătorilor, regia este semnată de Bogdan Dreyer, iar scenariul, de Anușavan Salamanian.

Filmul este produs de Giuliano Doman pentru Family Film. La rândul său, Giuliano Doman a declarat, într-un document remis MEDIAFAX, că „montajul pe care producătorii au decis să-l prezinte publicului începând cu 15 martie este scenariul care întrunește condiţiile contractuale între producători și Dacin Sara, în calitate de reprezentant al urmașilor lui Titus Popovici; totodată acesta este singurul scenariu pe baza căruia au fost obţinute finanţările de la CNC, Eurimages, Arte ZDF, Fondul de Film Flamand, Mollywood Film și ceilalţi coproducători și cofinanţatori”. De asemenea, Doman subliniază că „toţi cei implicaţi în acest proiect grandios sunt contractaţi de producători pe modelul american. Gérard Depardieu, Harvey Keitel, Laura Morante, Bogdan Iancu, Alexandru Bindea, Gheorghe Visu, Daniela Nane, Adina Cartianu și Nicodim Ungureanu sunt, prin urmare, sub incidenţa contractuală conform uzanţelor internaţionale. Regia este semnată de Bogdan Dreyer, iar scenariul, de Anușavan Salamanian, conform drepturilor de autor cedate de către moștenitorii lui Titus Popovici”. Evenimentele din film au loc într-un sat din Transilvania, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Un soldat german este găsit mort la marginea unui sat de către un băiat de 11 ani. Nu se știe cine este vinovatul, iar ofiţerii germani ameninţă că îi vor executa pe cei mai importanţi zece membri ai comunităţii dacă făptașul nu se va preda. Ca să scape, aceștia din urmă încearcă să-l convingă pe Ipu, „nebunul satului” (Gérard Depardieu), să-și asume el vina, în schimbul promisiunii unei înmormântări fastuoase și a unor recompense pentru familia lui. Filmările au avut loc la Sighișoara și satul Saschiz din Mureș, dar și în București și Mogoșoaia.

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

Anenii Noi (II) (Continuare din numărul trecut.) Pe locul vechiului sat Pașcani o nouă așezare apare documentar în primul deceniu al sec. al XX-lea, înregistrată fiind cu denumirea de formulă rusă Russkaia Nicolaevca, pentru că alături se afla o altă localitate – Novaia Nicolaevca sau Nemeţcaia Nicolaevca. Aceasta din urmă era o colonie germană, fondată ceva mai înainte, prin anul 1887. Pe timpul regimului ţarist, localităţile nou întemeiate, de obicei, primeau denumiri după numele descendenţilor dinastiei împărătești sau după numele marilor latifundiari ruși din regiune, iar în unele cazuri după numele sfinţilor ocrotitori ai bisericii, care urmau să fie edificate, bineînţeles, în localităţile respective. Nicolaevca Nouă, deci, era o colonie de nemţi, iar Nicolaevca Rusă – o așezare cu populaţie mixtă: română, rusă, ucraineană. Locuitorii români se mutaseră încoace, venind din satele din apropiere, rușii și ucrainenii, ca și nemţii, strămutaţi de pe aiurea, au fost așezaţi aici de autorităţile administraţiei ţariste. Cu cele două denumiri le găsim menţionate în registrele de localităţi și în catagrafiile din primele decenii ale secolului trecut. Recensământul din 1910 indică pentru Nicolaevca Noua 66 de gospodării individuale, 319 locuitori și terenuri agricole cu o suprafaţă de 1986 de desetine, iar în Nicolaevca Rusă – 82

de gospodării, 433 de locuitori și doar 426 desetine de terenuri agricole. Lunca Bâcului din preajma satelor Nicolaevca se numea pe vremuri Anini (La Anini), adică Nisipuri (Nisipărie), pentru că aici șesul de pe valea râului era nisipos, iar anină în vorbirea localnicilor înseamnă „nisip”. Termenul circulă până astăzi în mai toate localităţile din raioanele nistrene Criuleni, Anenii Noi și Căușeni, în regiunile din stânga Nistrului el formând un areal dialectal compact. Peste un timp, denumirea Anini a trecut asupra celor două localităţi comasate, ea obţinând astfel teren de utilizare generală. Nomenclatoarele localităţilor din cel de al doilea deceniu al secolului trecut înregistrau încă separat cele două localităţi: Nicolaevca Nemţească, Nicolaevca Rusă (1913), Nicolaevca-Nemţi, Nicolaevca Rusă (1918). Pe o hartă topografică din 1925 localităţile apar notate tot separate, dar de acum cu denumiri compuse cu elementul Aneni și calificativele respective: Anenii Ruși, Anenii Noi. Ulterior, după comasarea satelor, a rămas să fie utilizată doar denumirea Anenii Noi. Modificarea fonetică Anini în Aneni s-a produs sub influenţa modelului derivaţional cu formantul -eni, obișnuit și deosebit de productiv în toponimia românească. Sursele documentare ne informează și asupra evoluţiei localităţii în plan economic și demografic:

1918. La reforma agrară din 19181924 au fost împroprietăriţi 140 de locuitori cu 754 ha 5475 m2 de pământ în Nicolaevca Rusă și 25 de locuitori cu 101 ha 4354 m2 de pământ în Nicolaevca Nouă (Nemţească); 1923. Nicolaevca Rusă, 154 de clădiri, 629 de locuitori, primărie, școală primară rusă, poștă rurală, fierărie, cârciumă, gară la Bulboaca (5 km); Nicolaevca Nemţească, 94 de clădiri, 416 locuitori, primărie, școală primară germană, poștă rurală, moară de aburi, fierărie, 3 ateliere de lemnărie, 2 cârciumi, localitate fondată în 1887 de coloniștii germani Gotlieb Beih și Filipp Flemar; 1930. Anenii Ruși, cu 990 de locuitori, dintre care 891 de ruși și ucraineni, 74 de români, 19 germani, 4 evrei ș.a.; Anenii Noi, colonie germană, cu 611 locuitori, inclusiv 558 de nemţi, 30 de ruși și ucraineni, 19 români, 4 polonezi; 1933. Aneni, localitate în jud. Tighina, proprietari înstăriţi care aveau 50 ha de pământ și mai mult: Cristoff și Daniel Siniger, Adam Bonert, Iacob Vildemurt, Vasile Calestru; 1940. Coloniștii germani sunt repatriaţi în Germania, lăsând pe loc cele 106 gospodării ale lor, cu 120 de clădiri arătoase, bine îngrijite, precum și 1713 ha de pământ în plină roadă; 1941. La instaurarea puterii sovietice localitatea avea circa 740 de locuitori. Perioada postbelică se caracterizează printr-o reorganizare a eco-

nomiei, printr-o evidentă schimbare în societate pe bază de noi criterii și temeiuri. La Aneni, prin anii ‘50-’60 ai secolului trecut se formase deja un sovhoz și două kolhozuri, se înfiinţase două staţii de mașini și tractoare, funcţionau două școli, apăruse câteva întreprinderi industriale (mecanice, de reparaţii-auto, de construcţie). Perspective de creștere și dezvoltare se deschid în anul 1965, când localităţii i se acordă statut de oraș. Ca așezare de tip orășenesc și ca centru raional Anenii Noi era considerat încă din 25 mai 1941. Pe parcursul anilor, statisticile consemnează: pentru orașul Anenii Noi – 2648 loc. (1268 bărbaţi și 1380 femei) în 1959; 5607 loc. (2555 bărbaţi și 3052 femei) în 1970; 7400 loc. în 1979; 9490 loc. (4281 bărbaţi și 5209 femei), dintre care 3854 de români, 2811 ucraineni, 2367 de ruși, 150 de bulgari ș.a. în 1989; 9890 loc. în 2004. Anii 1970-2010 au marcat esenţiale transformări în dezvoltarea

orașului în plan social, economic și cultural. Componente ale patrimoniului urban au devenit: fabricile de conserve și de panificaţie, uzina materialelor de construcţie, atelierele de reparaţii mecanice, de amenajări hidraulice, de construcţie și reparaţii a drumurilor, unităţi de prestări servicii, spitalul raional, policlinica, farmacii, casa de cultură, cinematograf, biblioteci, școli de cultură generală, liceu teoretic, școala de arte plastice, centrul de creaţie al copiilor, bancă, oficiu de telecomunicaţii, magazine de mărfuri industriale și produse alimentare, cantine, cafenele, baza sportivă. În prezent în oraș activează peste 200 de agenţi economici, având în subordinea lor importante întreprinderi industriale și comerciale, acestea menite să satisfacă cerinţele comunităţii și să asigure prosperarea orașului. Anatol EREMIA, Lilia STEGĂRESCU, pentru FLUX


Diverse

1 MARTIE 2013

STUDIU Vinul roşu ar putea preveni surzenia

Persoanele care beau vin roșu prezintă un risc scăzut de a surzi. Aceasta este concluzia oamenilor de știinţă de la Spitalul Henry Ford din Detroit. Specialiștii au constatat că resveratrolul, o substanţă care se găsește din abundenţă în strugurii roși, au un efect protectiv asupra funcţiei auditive. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au realizat un studiu în laborator pe cobai. Oamenii de știinţă au supus un număr de șobolani la niveluri sonore ridicate. Le-au dat apoi să înghită resveratrol, compus chimic prezent în struguri și în vinul roșu. Experţii au observat o scădere a efectelor negative produse de sunete în urechea animalelor. Acest lucru s-ar datora, potrivit datelor cercetării, proprietăţilor antiinflamatorii și antioxidante ale resveratrolului. „Resveratrolul este o substanţă chimică extrem de puternică care protejează organismul de procesul inflamator. Acest ingredient ajută la prevenirea surzeniei”, a declarat Michael D. Seidman, autorul cercetării. Datele studiului au fost publicate în revista OtolaryngologyHead and Neck Surgery.

13

FLUX

Detox, noua obsesie a europenilor Avem plumb în ruj, inhalăm compuși cancerigeni din soluţiile de lustruit mobila, înghiţim mai mulţi conservanţi decât poate neutraliza organismul. Ne intoxicăm zilnic cât străbunicii noștri într-o viaţă, spun studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Așa că nu e de mirare amploarea curentului Detox, o adevărată obsesie pentru detoxifiere, care îmbogăţește industria frumuseţii și pe cea farmaceutică. De la măști cosmetice antipoluare la concediul de detoxifiere la un hotel-spa, este greu să cuprinzi tot ceea ce mintea omenească a fost în stare să inventeze pentru a contracara consecinţele progresului asupra sănătăţii noastre. Anual, numai pentru tratamentele Detox se cheltuiesc la nivel global aproximativ 100 de milioane de euro, conform unui anunţ făcut la Convenţia Professional SPA and Wellness din 2012. Deși piaţa asiatică a dominat până de curând domeniul, curentul a căpătat amploare în Europa în ultimii patru ani (paradoxal, odată cu criza). Multe dintre noile soluţii se bazează pe remedii străvechi, pe cunoașterea plantelor și beneficiilor lor, pe curele cu ape minerale sau pe dietele vegetariene. Dacă înainte oamenii ţineau post pentru a-și purifica organismul după perioadele de „îmbuibare”, acum mergem la spa, bem ceai verde sau lapte de orez, mâncăm quinoa și seminţe de in. Și medităm.

Ce este detoxifierea? Detoxifierea reprezintă procesul natural al organismului de a elimina și neutraliza toxinele din organism. Ce sunt toxinele de care auzim mereu? „Simplist spus, toxinele sunt produși care pot dăuna ţesuturilor din corp”, explică dr. Irina Arsene, medic nutriţionist. „Ele sunt transformate chimic de organism în produși mai puţin dăunători pentru ţesuturi și eliminate în mod natural.” Problemele apar atunci când nivelul de toxine din corp este prea mare pentru ca procesele naturale de prelucrare și eliminare să fie suficiente. Sau când, din diverse motive pe care le poate identifica doar

Vopseaua de păr conţine CHIMICALE care te pot îmbolnăvi

Vopseaua de păr conţine anumite chimicale care pot duce la apariţia cancerului, avertizează cercetătorii britanici. Oamenii de știinţă menţionează că produsele de înfrumuseţare folosite la salon sunt în egală măsură la fel de periculoase pentru organism ca și cele care se găsesc în comerţ și sunt accesibile publicului larg. Specialiștii mai spun că vopseaua de păr conţine diferite substanţe care, în contact cu fumul de ţigară, dar și cu alte substanţe poluante, pot duce la apariţia cancerului, notează Daily Mail. Statisticile citate de cotidianul britanic arată că o treime dintre femei obișnuiesc să se vopsească. Acest obicei nu este specific doar femeilor. Datele mai arată că și un bărbat din zece obișnuiește să se vopsească. Specialiștii în dermatologie spun că vopseaua închisă la culoare este mai agresivă asupra organismului, decât cea care asigură podoabei capilare o nuanţă deschisă. Experţii au realizat o listă cu cele mai periculoase substanţe care se găsesc în acest tip de cosmetice. Printre acestea se numără P-fenilendiamina (PPD), substanţă care se întâlnește în două din trei vopsele de păr, resorcina a fost catalogat de Uniunea Europeană ca fiind dăunător pentru organism și este extrem de iritant pentru piele și ochi, aulfaţii de sodiu, potasiu și amoniu. Mai mult, unele studii sugerează că apa oxigenată ar modifica structura ADN, iar asta poate cauza inclusiv cancer. Tipurile de cancer care pot apărea sunt cele de sânge, de sân sau vezică.

medicul, detoxifierea naturală nu mai poate avea loc. În niciun fel.

De unde ne vin toxinele? Sursele de toxine includ produși ai metabolismului normal, ca amoniacul rezultat din scindarea proteinelor, chimicale ca pesticidele, substanţele de curăţat în casă, aditivii alimentari, medicamentele, poluarea, fumatul, metalele grele, ca plumbul (pe care le ingerăm sau inhalăm din mediul înconjurător). Odată cu depistarea tot mai multor surse de intoxicare a organismului (inclusiv descoperirea accidentală a unui nivel alarmant de plumb din cosmeticele franţuzești scumpe, de marcă), dorinţa de „curăţare” a organismului a luat proporţiile unui fenomen. Detoxifierea poate include o dietă specială, consumul de suplimente și ceaiuri, hidrocolonoterapia, exerciţii fizice, tehnici de respiraţie, sauna, masaj de drenaj limfatic, împachetări la termocuvertă.

Există şi efecte secundare Deseori, în primele zile ale dietei de detoxifiere, poate să apară o durere de cap, des asociată și cu renunţarea la cafea. „De aceea se recomandă descreșterea gradată a cantităţii de cafea dinainte de a începe detoxifierea”, precizează medicul nutriţionist. Alte efecte secundare: apar cearcăne sub ochi, iar aspectul pielii nu este normal. „Toate acestea apar datorită procesului de eliminare a toxinelor din profunzime la exterior”, explică dr. Arsene. O dietă de detoxifiere nu trebuie ţinută foarte mult timp, deoarece poate duce la deficienţe nutriţionale, mai ales de proteine și calciu. Și, foarte important, după detoxifiere se revine gradat la o dietă sănătoasă, ceva mai puţin restrictivă. Nu reveni brusc la vechile obiceiuri, pentru că organismul va avea un șoc, comportându-se ca după o toxiinfecţie alimentară severă.

De ce merită să încerci? Pentru că, spune dr. Irina Arsene, reduce cantitatea de toxine care pătrund în organism – „de

exemplu, prin consumul de alimente organice. O dietă prescrisă de un nutriţionist va pune accentul pe consumul de alimente care conţin vitamine, nutrienţi, antioxidanţi, de care organismul are nevoie pentru detoxifiere. Sunt recomandate alimentele bogate în fibre, care, în prezenţa apei pe care trebuie să o consumaţi zilnic, absorb toxinele și le elimină în mod natural din organism. Mai mult, o astfel de dietă va sprijini organele responsabile de eliminarea toxinelor, optimizându-le funcţiile: tubul digestiv (colonul), rinichii, ficatul, plămânii, pielea”. Cercetările sugerează că toxinele ce pătrund în corp prin apă, aer și alimente sunt depozitate în celulele grase din organism. O alimentaţie săracă în nutrienţi va scădea funcţia normală a organismului de a elimina toxinele. Consecinţa logică: toxinele sunt stocate în organism, în celulele grase. „Această încărcare a organismului cu toxine duce la îmbolnăvire”, avertizează medicul nutriţionist.

Alimentele degresate pot afecta silueta. Iată cum Dacă aveţi în faţă un produs sărac în grăsimi și un altul plin de grăsimi, îl alegeţi pe primul pentru a vă asigura că nu puneţi kilograme în plus, nu-i așa? Ei bine, greșiţi! Specialiștii atrag atenţia că low-fat și fat-free nu înseamnă întotdeauna mai puţine riscuri pentru siluetă, iar în multe alimente, grăsimea este înlocuită cu zahăr, adică cu calorii. Multe! “Oamenii nu-și dau seama că alimentele degresate sau conţinând-o în cantitate mică nu sunt întotdeauna și sărace în calorii”, susţine Brian Wansink, cercetător și doctor în știinţe medicale, unul dintre autorii cărţii Mindless Eating: Why We Eat More Than We Think. Gustările low-fat au cu circa 11% mai puţine calorii decât variantele cu grăsime, nu mai puţine, cum am fi cu toţii tentaţi să credem. Oamenii sunt tentaţi să consume în cantităţi exagerate acest tip de alimente bazându-se pe ideea că nu se vor îngrășa, însă, în realitate, nu reușesc nici măcar să-și menţină numărul de kilograme la o valoare stabilă, crescând constant. “Grăsimea înseamnă savoare. Când o elimini, trebuie să o înlocuiești cu altceva“,

Incomemagazine.ro

DORMI MAI PUŢIN DE ŞASE ORE? RISCURILE la care îţi supui organismul sunt enorme!

explică nutriţionista Keri Glassman, autoarea cărţii The New You and Improved Diet. Practic, grăsimea este înlocuită cu zahăr, făină, agenţi de îngroșare sau cantităţi mari de sodiu care să substituie gustul grăsimii. Toate aceste alimente sunt, de obicei, sărace în proteine și fibre, se digeră rapid și nu menţin senzaţia de saţietate pentru mult timp, motiv pentru care ni se face foame la scurt timp după ce le consumăm. Iată de ce alimentele low-fat sau fat-free afectează silueta mai mult decât ne-am închipui mulţi dintre noi și este de preferat să le alegem pe cele integrale în locul lor. Alimente sărace în grăsimi dar periculoase pentru siluetă: iaurtul și laptele semi/degresat, covrigeii, chipsurile, milk-shake-urile, sosurile pentru salată, mâncărurile congelate, maioneza de la supermarket în varianta fără grăsimi, supele și ciorbele la conservă, îngheţata, biscuiţii etc.

Lipsa somnului poate avea efecte dezastruoase asupra organismului, favorizând o serie de boli, de la cele cardiovasculare, diabet și obezitate până la afecţiuni cerebrale. Cercetătorii de la University of Surrey au comparat rezultatele probelor de sânge prelevate de la 26 de persoane după o săptămână în care au dormit zilnic zece ore pe zi cu cele prelevate după o săptămână în care s-au odihnit mai puţin de șase ore pe noapte. În final, s-a ajuns la concluzia că peste 700 de gene au fost afectate de acest deficit de somn. Medicii spun că fiecare genă are instrucţiuni clare și contribuie la crearea unor proteine, într-un anumit ritm. Cele care au devenit prea active au început să producă mai multe proteine, afectând echilibrul natural al organismului. Sistemul imunitar este puternic afectat de acest program deficitar de odihnă. „Somnul contribuie în mod clar la refacerea organismului. Odată dereglat acest echilibru, apar o serie de tulburări și inflamaţii, care duc, în final, la îmbolnăvire. În plus, ceasul biologic este profund afectat”, a declarat, pentru bbc. co.uk, profesorul Colin Smith de la University of Surrey.

Gandul.info

Evz.ro


FLUX 4

14

Programe

Luni MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Cântă îngerii cu noi. Program muzical. 10.00 Reporterul de gardă. 10.25 Documentar. “Churchill - eroul tragic al războiul al doilea mondial”. 12.00 Vedete la bis. 13.10 ARTelier. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.30 Film-spectacol. “Repetiţia”. Regia N. Scorpan. 15.00 Accente economice. 15.25 Ring Star. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Documentar. “Almanah cinematografic”. 18.30 Desene animate. “Farhat”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.20, 3.50 Eurovision 2013. 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Taekwondo - calea spre perfecţiune. 21.40 Profil de savant. V. Rudic. 22.20 Templul muzicii. 23.00, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). Episodul 1. 0.40 Documentar. “Shift - viaţa in era digitală”. 1.00 Chișinăul de ieri și de azi. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:45 Film: Fantoma mea iubită 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4435 15:00 Film: Un sejur cu surprize (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.7, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:05 Teleshopping 16:20 Премьера. “Ирина Купченко. Необыкновенное чудо” 17:15 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:35 Ночные новости 01:50 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика 7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.50, 3.10, 6.05 Teleenciclopedia. 2.20 Garantat 100 de procente. 4.20 Prim plan. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 PRÉSIDENT DIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:24 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - SPECIMEN 23:00 COUSINADES - LE PENSIONNAT DE L’ESPOIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 INDOCHINE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

1 MARTIE 2013

5

Marţi MARTIE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00 ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Desene animate. “Farhat”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.20, 3.50 Eurovision 2013. 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45, 1.00 Respiro. Program muzical. 22.20 Documentar. “Churchill - eroul tragic al războiul al doilea mondial”. 23.55 Documentar. “Minunile lumii”. 0.10 J. Brahms. Cvintet pentru pian. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 Music Mania. 5.25 Natura în obiectiv. 07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

6

Miercuri MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Profil de savant. Gh. Duca. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Festivalulconcurs al violoniștilor “Filip Toderașcu”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Picături de “Dor”. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 14.05 Miniserial. “LEONE” (Italia). Episodul 1. 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.20, 3.55 Eurovision 2013. 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp. Valeria Grosu. 22.20 Recital de pian. 23.00, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 0.45 Documentar. “Shift - viaţa in era digitală”. 1.00 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. 5.10 La noi în sat. 07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Rătăcit în jungla civilizaţiei 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4436 15:00 Film: Luminile Nordului 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: CSI New York, ep.8, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 Film: Luminile Nordului (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4437 15:30 Film: Mai multe versiuni ale mele 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Film: Soldatul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Soldatul (continuare) 00:00 Serial: CSI New York, ep.9, an 7 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 - O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: CSI New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00 до 16.00 в связи с профилактическими работами 16:00 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 16:55 Teleshopping 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый сезон 02:00 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:05 Teleshopping 16:20 Премьера. “Замуж за принца” 17:15 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Сергей Безруков в многосерийном фильме “Есенин” 23:10 “Олег Янковский, Александр Абдулов. Последняя встреча” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:40 “Prima Oră” (R) 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

7.00 - 17.00 Revizie tehnică. 17.20, 19.30 Divertisment. 17.50, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00, 20.30 Seriale. 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 21.30 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. Champions League. “Manchester United” - “Real Madrid”. 0.10 - 6.20 Revizie tehnică. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 URGENCES À DAVOS 14:12 CONSTRUIRE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:50 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 SAMBA TRAORÉ 21:00 POURQUOI MOI ? 21:13 LE DEUIL DE LA CIGOGNE JOYEUSE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COMME CHEZ SOI 23:31 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30 Reporter. 11.10 Filmoteca veselă. 14.35, 0.10 Dănutz. S.R.L. 16.45, 17.50, 2.00, 3.05, 6.15 Teleenciclopedia. 21.35 Fotbal. Champions League. 21.45 Fotbal. Champions League. “Paris Saint-Germain” - “Valencia”. 2.15 Nocturne. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:30 JACQUES DELORS, L’INSOUMIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE JARDIN DE PAPA 16:16 ÉDUCATION NATIONALE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:27 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE GRAND TOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA MAÎTRESSE DU PRÉSIDENT 2:33 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

7

Joi MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Videoteca copiilor. 16.30, 1.00 Eurovision 2013. Schiţe de portret. 18.00 Documentar. “Arts 21”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Global 3000”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 1.30 ARTelier. 5.05 Music Mania. 07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talkshow cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mai multe versiuni ale mele (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4438 15:00 Film: Dragoste de tată 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Operaţiunea Broken Arrow 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Febra roșie 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 - O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”09:00“Primele știri”(rom) 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 16:05 Teleshopping 16:20 Премьера. “Многодетные невесты” 17:15 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес”. Праздничный выпуск 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Гаэль Гарсиа Берналь в фильме “Письма к Джульетте” 00:00 “Primele știri” (rus) 00:10 “Вечерний Ургант”. Праздничный выпуск 00:55 Фильм “Карлос” 02:35 Михаил Боярский, Елена Коренева в музыкальной комедии “Сватовство гусара” 03:45 “Prima Oră” (R) 7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.15, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Cu drag, de Dragobete. 14.35 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 2.15 Filmoteca veselă. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:06 FLASH INFO 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:30 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:54 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:47 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 COMME CHEZ SOI 21:02 D’EST EN OUEST 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 À VOS MARQUES... PARTY ! 0:05 TV5MONDE LE JOURNAL 0:15 LE JOURNAL DE LA RTS 0:44 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:59 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:04 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:00 JACQUES DELORS, L’INSOUMIS 2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE


Programe 1 MARTIE 2013

8

Vineri

9

MARTIE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.45, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 “Pupici pentru mămici”. Program muzical. 10.55 “Mai de taina ca misterul doar femeia poate fi”. Program de divertisment. 12.00 La noi în sat. 12.40, 1.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Свiтанок. 14.10, 15.10 “O înţelegere cu anii am să fac...”. Concert cu Ana Puică. 16.05 Din fondul TVM-1. “Femeia - icoana a luminii”. Compoziţie literar-artistică. 16.30, 19.35, 1.00 Eurovision 2013. Schiţe de portret. 18.00 “Dor”. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40, 4.10 “Doar femeia...”. Emisiune dedicată Zilei Internaţionale a Femeii. 21.25 “Doru-i dor...” Program muzical cu fraţii Bânzari. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 1.50 Din fondul TVM-1. Moldova la Eurovision. 5.25 Vector European. 07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dragoste de tată (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4439 15:00 Film: Iubire de probă 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 23:00 Film: Propunere indecentă 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:40 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:40 Videoclipuri Pro Tv 03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Teleshopping 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 10:00 Новости 10:10 Виталий Соломин, Нина Сазонова, Инна Макарова в фильме “Женщины” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:20 Надежда Румянцева в комедии “Королева бензоколонки” 13:35 Леонардо Ди Каприо, Кейт Уинслет в фильме Джеймса Кэмерона “Титаник” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Фильм “Титаник”. Продолжение 16:50 Ирина Муравьева, Татьяна Васильева в комедии “Самая обаятельная и привлекательная” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Фильм “Самая обаятельная и привлекательная”. Продолжение 18:25 Алиса Фрейндлих, Андрей Мягков, Лия Ахеджакова, Олег Басилашвили в комедии “Служебный роман” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев, Михаил Пореченков, Егор Бероев, Гоша Куценко в фильме “Мамы” 00:00 “Primele știri” (rus) 00:10 Премьера. “Самый лучший день”. Юбилейный концерт Григория Лепса 01:30 Максим Аверин в комедии “Любовь зла...” 02:40 “Prima Oră” (R) 04:35 “Primele știri” (rom) (R) 05:05 “Поле чудес” 7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Telejurnal. 8.00, 17.20, 19.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 3.00 Tezaur folcloric. 16.45, 17.50, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 0.55 Cu drag, de Mărţișor. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COMME CHEZ SOI 16:32 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:44 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 DE LA CUISINE AU PARLEMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:50 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:51 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:44 MISE AU POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.23.50.91 E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

Sâmbătă MARTIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Miniserial. “LEONE” (Italia). 7.45 Cinemateca universală. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Baladă pentru o regină”. 10.00, 3.00 Știinţa și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Documentar. “Arts 21”. 11.30, 1.30 “Dor”. Mihai Volontir. 12.00, 2.20 Compozitorul Constantin Rusnac. Serata de creaţie. 12.40 “Preșul”. Spectacol al Teatrului Naţional “V. Alecsandri”. 14.20 Festivalul doinei. Retrospectiva. 15.05 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30, 1.00 Eurovision 2013. Schiţe de portret. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус). 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 2.15 Eurovision 2013. 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Miniserial. “LEONE” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 3.30 Ritmuri populare cu orchestra “Barbu Lăutaru”. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 4.00 Concert 05.30 Film artistic 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:45 Film: Chemarea naturii 16:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Ruslan 22:30 Film: Raport special 01:00 Explore Midnight 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Serviciul Român de Comedie (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Любовь глазами женщин” 07:05 Ия Савина, Олег Ефремов в фильме “Продлись, продлись, очарованье...” 08:40 Teleshopping 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Андрей Миронов и его женщины” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Андрей Миронов, Ия Нинидзе в фильме “Небесные ласточки” 14:25 “Я боюсь, что меня разлюбят. Андрей Миронов” 15:05 Алиса Фрейндлих, Андрей Мягков, Лия Ахеджакова, Олег Басилашвили в комедии “Служебный роман” 17:40 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев, Михаил Пореченков, Егор Бероев, Гоша Куценко в фильме “Мамы” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм “Мамы”. Продолжение 19:35 Премьера. Дмитрий Нагиев, Нонна Гришаева, Александр Олешко в комедии “Мужчина с гарантией” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Премьера. Филипп Киркоров, Леонид Агутин, Алсу, Сергей Лазарев в юбилейном концерте группы “А-Студио” 01:05 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:45 Мэрилин Монро в фильме “Автобусная остановка” 03:15 Лидия Федосеева-Шукшина, Станислав Любшин, Михаил Ульянов в фильме “Позови меня в даль светлую” 04:45 “Primele știri” (rom) (R) 05:00 “Андрей Миронов и его женщины” 7.00 Zestrea românilor. 8.10 Parteneri de week-end. 8.45, 13.20 Teleshopping. 9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 10.40 Cu drag, de Mărţișor. 12.30 Personalităţi ale folcloristicii românești. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.15, 1.30 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. 0.00 Tezaur folcloric. 0.40 Profesioniștii. 4.15 Viaţa satului. 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:31 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:00 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 360° GÉO 15:52 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:38 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

COLEGIUL REDACŢIONAL: Ioana Florea Sergiu Praporşcic Liliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

10

FLUX

Duminică MARTIE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Baladă pentru o regină”. 7.05 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Evantai folcloric. 13.40 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Fotbal la sală. Campionatul RM. Finală. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. 15.50 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 16.00 Închiderea Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2013”. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional. În pauză - Știri (рус). 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 4.10 Eurovision 2013. 19.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 22.20 Cultura azi. 23.05 Documentar. “Scandalul impresionist”. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 Ritmuri populare cu orchestra fraţilor Advahov. 1.25 Respiro. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game show. Cu banii jos 07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucătărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și luptă(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai (r) 07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Chemarea naturii (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Masterchef (r) 16:00 Film: Tineri însurăţei 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Teroare în Paris 22:30 Film: Resident Evil 2: Ultimul război 00:30 Apropo Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 “Артем Боровик. Он очень торопился жить” 07:00 Юрий Соломин в детективе “Инспектор уголовного розыска” 08:25 Teleshopping 08:40 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Андрей Миронов, Людмила Гурченко, Екатерина Васильева в фильме “Соломенная шляпка” 14:25 Андрей Миронов, Иннокентий Смоктуновский, Ольга Аросева, Олег Ефремов, Анатолий Папанов фильме “Берегись автомобиля” 15:55 Премьера сезона. “Форт Боярд” 17:15 Премьера сезона. “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 “Большая разница ТВ” 00:35 Премьера. Юбилейный концерт Вячеслава Бутусова 02:05 Ким Бейсингер, Эминем в фильме “8 миля” 03:45 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 04:15 “Пока все дома” 7.00, 0.45 Parteneri de week-end. 7.25 Să mă aștepţi... 9.00-13.25, 17.00, 20.30 Seriale. 13.25 Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 16.00 Filmoteca veselă. 17.00, 1.05 Cu drag, de Mărţișor. 19.00, 6.35 Reporter. 23.00 Ne vedem la TVR. 2.45 Personalităţi ale folcloristicii românești. 3.35 Sport. 4.40 Universul credinţei. 6.20 Teleenciclopedia. 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:34 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:37 COQUELICOT & CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:04 JOUR DE RUGBY 13:45 SAUVETEURS DES MERS 14:01 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CARREFOUR 23:10 À ZÉRO 23:30 HISTOIRE BELGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:32 FOOT ! 1:43 À VOS MARQUES... PARTY ! 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

15

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

1-8 martie Berbec Revii la gânduri mai bune, dai dovadă de generozitate și te ocupi și de problemele celorlalţi, pentru că le vezi și nu le poţi ignora.

Taur Greu de ajuns la o înţelegere, care să îţi convină și ţie, cu cei dragi, în special cu copiii, care s-au îndepărtat destul de mult de tine și nu mai vor să revină.

Gemeni Cei din jur te sfătuiesc, îţi dau de înţeles că sunt alături de tine, te apreciază și vor avea grijă să te ajute, dacă le ceri acest lucru.

Rac Sfera intimă te interesează mai mult acum și găsești resurse pentru a te ocupa de ea cu răbdare și cu delicateţea care îţi e solicitată, în anumite momente.

Leu Ai destule probleme acum, iar chestiunile financiare sunt ca un sac fără fund pe care nu îl poţi corecta acum. Ai vrea să ai sentimentul că munca ta nu e în zadar!

Fecioară Orice ai face, tot trăiești cu senzaţia că nu e suficient, nu e așa cum ţi-ai dorit. Ar fi util să analizezi momentele când această insatisfacţie se accentuează!

Balanţă Ai altele de rezolvat acum și cele mai acute probleme sunt legate de familie. Ai tendinţa de a lansa acuzaţii la adresa partenerului de cuplu!

Scorpion Te retragi din disputele sonore, din cercurile de persoane faţă de care nu ai sentimente benefice pentru a te proteja pe tine și pe ele de unele reacţii negative.

Săgetător Cauţi persoane cu care să discuţi despre ce te interesează și nu le găsești. Te simţi abandonat de prieteni, care sunt prinși cu problemele lor și nu au timp de tine.

Capricorn Găsești un punct de echilibru acum, fie în relaţia cu un superior care te apreciază, fie întrun gând la care ţii foarte mult, dar pe care nu îl dezvălui.

Vărsător Treci la alte preocupări și abia așteptai să faci asta. Astăzi descoperi și un factor declanșator al conflictelor cu un prieten foarte apropiat.

Peşti Ai putea fi tentat(ă) acum să te simţi nesigur(ă) pe resursele și pe abilităţile tale și de aceea vezi viitorul ca prin ceaţă.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 411 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar. Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.


CMYK

FLUX

16

Interviu

1 MARTIE 2013

GENERAŢIA 2002

Elina: „Lucrez să devin propriul meu model” A debutat în muzică pe când era o puștoaică. A participat la diverse concerte pentru a împărtăși cu toţi dragostea ei pentru muzică, bucuria ei de a cânta și pentru a fi, cu orice pas, mai aproape de visul ei cel mare. De la vârsta de 14 ani era nelipsită de la concertele organizate în Piaţa Marii Adunări Naţionale. A evoluat și în cadrul „Mărţișorului anticomunist” de acum opt ani. Astăzi Elina este studentă la jurnalism în România, dar nu renunţă la aspiraţiile ei, muzica rămâne în continuare viaţa ei, chiar dacă la Constanţa a trebuit să o ia de la început. Iar Elinei nu-i este frică s-o ia oricând de la capăt, nu se teme de provocări și nu este dispusă să renunţe nicicând la visul de a deveni o mare cântăreaţă. - După ce ai susţinut bacalaureatul la Chișinău, ai ales să-ţi faci studiile superioare la Constanţa, la Universitatea „Andrei Șaguna”. De ce anume acolo? - Pe lângă faptul că e un oraș frumos pe malul mării, în Constanţa locuia un foarte bun prieten al meu. De altfel, el mi-a sugerat că ar fi bine să îmi continui studiile în România, pentru că acolo există mai multe posibilităţi în domeniul muzical, în showbiz, în general. Am hotărât să-i dau ascultare și după ce am absolvit liceul, m-am prezentat cu actele la Universitatea „Andrei Șaguna”. Am dat admiterea la Facultatea de jurnalism pentru că, pe lângă muzică, este și acesta un domeniu de care sunt interesată. - Și cum te-ai acomodat într-un oraș străin, departe de ai tăi? - Mi-a fost dificil să mă acomodez din mai multe considerente. În primul rând, aici deja aveam câteva piese, câteva colaborări la care ţineam foarte mult. Aceste piese răsunau la radio, participam cu ele la concerte și eram convinsă că nu trebuie să mă opresc nici pentru o clipă din activitatea muzicală, că ea trebuie să continue în paralel cu studiile mele la facultate. Acele piese serioase, pentru concert, însă nu se încadrau în formatul cerut de cluburile din Constanţa, era nevoie să încep totul de la început. Dificultatea a constat și în faptul că mi-a luat ceva timp ca să mă acomodez, să-mi fac prieteni. Prietenul despre care vă povesteam a fost plecat pentru o perioadă peste hotare, la început nici măcar nu aveam cui să mă destăinui, să cer un sfat. Așa că altă alegere decât s-o iau de la capăt nu am avut. Am fost nevoită să iau o pauză, un an fără muzică pentru mine a însemnat mult. - Cum ai reintrat în circuit, dacă ar fi să folosim un termen la modă, atât de des folosit astăzi în domeniul divertismentului?

- Eu nu am renunţat la muzică, căutam cu insistenţă o persoană potrivită pentru colaborare, eram mereu atentă la discuţiile despre muzică, mă interesam de diferite persoane din acest domeniu. Și așa s-a întâmplat că prin cunoștinţe comune, am ajuns să încerc o colaborare cu un DJ, Iceman The DJ este numele lui de scenă. Am decis să aflăm dacă suntem compatibili muzical și am realizat împreună o melodie în limba engleză. Considerând că merită să mergem pe aceeași cale, am înregistrat a doua melodie, în paralel căutând modalităţi de promovare a pieselor noastre. La moment, important pentru noi este să realizăm melodii care să fie potrivite pentru cluburi, e o modalitate foarte eficientă de promovare a muzicii. Dacă te bucuri de succes în cluburi, asta îţi asigură invitaţii la diferite evenimente, petreceri, concerte. Mă bucur că suntem și noi în preferinţele publicului tânăr. Acum, după vacanţa mea la Chișinău, revin la Constanţa, unde vom începe cu Iceman The DJ lucrul la o nouă melodie, deja ne pregătim pentru vară și următoarea piesă este pentru anotimpul fierbinte. E posibil ca pentru această piesă voi filma și un videoclip.

- Succes! Vreau să știu însă și de ce ai dat admiterea la jurnalism, mai sus spuneai că ești interesată și de acest domeniu, prin ce te atrage? - Pe primul loc în topul preferinţelor mele este, bineînţeles, muzica. Iar jurnalismul este, de asemenea, o meserie care îmi place și pe care o admir. Jurnalismul astăzi nu mai este o meserie, este o artă, în special, o artă a comunicării pe care miar plăcea să o însușesc și care cred că mi-ar fi de mare ajutor nu doar în cariera mea de cântăreaţă, ci, în general, în viaţă. Sper că voi putea activa pe viitor în domeniul televiziunii, pe parcursul studiilor am făcut ore practice la Antena 1, studioul din Constanţa. Mi-ar plăcea să am propria mea emisiune de televiziune, dar până atunci mai e mult de lucru, prefer să mă concentrez acum doar pe muzică. - Cum te descurci la Constanţa, cine te ajută să te promovezi? - Ceea ce mi-a fost dat să observ e că în Republica Moldova este mai dificil să te promovezi, în România îmi este mai ușor, nu e nevoie nici de trafic de influenţă, nici de bani. Chiar

zitez familia, dar pentru mine muzica este în România.

dacă a trebuit să aștept un an de zile până să găsesc pe cineva cu care să colaborez, când aveam deja piesele gata, mi-a fost mult mai ușor să apar cu ele la radio sau tv în Constanţa, decât se întâmplă acest lucru la Chișinău. Mi-am făcut prieteni la studiourile tv din Constanţa, am prieteni în rândul celor care activează în domeniul muzicii, mă simt bine în acel mediu. Nu m-am simţit discriminată, neglijată. Cel puţin, pentru mine ușile nu au fost greu de deschis, precum s-a întâmplat aici. Bine, nu vreau să se înţeleagă că e chiar foarte ușor, acolo e real însă să vezi rezultatele muncii depuse. - Deci, nu lași loc ideii de a reveni acasă? - Aici este casa mea, nu voi uita niciodată de unde am plecat, aici sunt persoanele care m-au ajutat să mă formez ca solistă, care mi-au oferit primele cunoștinţe despre muzică, m-au îndrumat spre scenă și pe scenă, aici este familia mea, vin să îmi vi-

CMYK

- Consideri că toate planurile tale de muzică pot fi realizate la Constanţa? De obicei, cei care aspiră la statutul de vedetă într-un domeniu sau altul, ţintesc spre o capitală. - Evident, mă gândesc și eu să cuceresc Bucureștiul! Merg des în capitală, am prieteni acolo. La București este crema-cremei muzicii românești și mă gândesc deja la un posibil proiect muzical pe care aș putea să-l desfășor acolo, dar nu simt că acum e timpul potrivit să fac schimbarea pe care mi-o doresc. Să visezi e frumos, dar pentru a deveni realitate, un vis trebuie bine gândit, planificat, are nevoie de o strategie și până voi simţi eu că a sosit momentul potrivit, mă strădui să îmi ocup acel timp cu cât mai multă muzică: piese noi, concerte, ore de canto, informaţii și studii. - Spuneai că aici sunt oamenii care te-au ajutat să te formezi ca solistă, la cine te referi? - Persoana de la care am învăţat foarte mult a fost Dragoș Buga, el a fost primul și cel mai important profesor al meu din adolescenţă. De la el am învăţat tot ce ţine de muzică, ce trebuie să cunoască orice copil care vrea să facă o carieră în acest domeniu, nu mă refer doar la tehnica interpretativă, ci și la ţinuta scenică, maniere, comunicarea cu persoanele implicate în acest domeniu etc. Anul acesta, de Revelion, am cântat, datorită lui, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru prima dată după plecarea mea la studii în România. Deci, am motive să revin acasă, dar, deocamdată, nu mă gândesc să mă întorc pentru o activitate muzicală aici.

- Cu cine dintre compozitorii noștri ai colaborat la începutul carierei tale? - Cu Ady și Andrei Sava. - Ai vreun interpret preferat al cărui model ţi-ai dori să-l urmezi? - Există multe vedete pe care le admir, dar lucrez să devin propriul meu model. Vreau ca atât cât muncesc eu, să se vadă, să fie apreciat, și consider că asta nu e puţin, și nici rău, și nici lipsit de modestie. - Care sunt planurile tale pentru viitorul apropiat? - Primul pe lista mea ar fi un proiect pentru București, dar nu voi încheia nici colaborarea mea de la Constanţa cu Iceman The DJ, atâta timp cât ne înţelegem și cred că ne reușește ceea ce facem pe plan muzical. - Și nu te simţi niciodată străină, nu ai vrea să lași totul și să vii acasă? - O să vă răspund la întrebarea aceasta așa încât să vă las să vă faceţi singuri concluziile. În mod curios, nu am simţit niciodată răutăţi sau concurenţă neloială din partea celor care activează în domeniul muzicii în Constanţa. Bârfe, vorbe urâte și invidie însă au existat din partea unor conaţionali de-ai noștri, stabiliţi și ei la Constanţa. Ei bine, eu sunt optimistă și am înţeles deja că oamenii sunt diferiţi și lucrurile astea nu trebuie să ne preocupe, pentru că ne abat din drumul nostru spre scopul pe care ne-am propus să-l atingem. - Noi îţi dorim mult succes și curaj în continuare. Sperăm să ne revedem în curând, ca să ne împărtășești din realizările tale muzicale. - Vă mulţumesc! Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX


Ziarul Flux, Ed. 8 (884)