Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 445

Cronica Vãii Jiului Vineri, 6 Septembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Ipotezã alarmantã!

Explozie de îmbolnãviri de cancer ºi nou-nãscuþi cu malformaþii

Dorul de casã l-ar face pe Romeo Beja sã se predea?

R

omeo Beja, fost locotenent al lui Miron Cozma, condamnat la închisoare pentru Mineriada din 1999, ar vrea sã se predea autoritãþilor române.

>>> PAGINA A 3-A

ATITUDINE LA ALTITUDINE !

28 septembrie, pentru VALEA JIULUI, da?

A

proximativ 1.000 de persoane au protestat pe pîrtia de schi Transalpina Ski Resort, din zona Voineasa, nemulþumiþi de sistarea lucrãrilor. VALEA JIULUI tace.

>>> PAGINA A 7-A

Posibile angajãri la divizia minierã de la CEH

L

a sfârºitul anului, Complexul Energetic Hunedoara ar putea realiza angajãri la Divizia Minierã.

>>> PAGINA A 10-A

Au fentat înfiinþarea unei comisii de analizã

Primãria Uricani pompeazã miliarde într-un proiect-fantomã!

L

C

azul bebeluºului nãscut fãrã mâna dreaptã ºi picioruºe la Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu poate fi pus pe seama hazardului. În Valea Jiului vor mai fi cazuri de nou-nãscuþi cu malformaþii în perioada urmãtoare, iar acest lucru se întâmplã din cauzã cã la termocentralele din judeþ s-a folosit cãrbune radioactiv provenit din Ucraina. >>> PAGINA A 3-A

a 10 ani de la înfiinþarea, pe hârtie, a Unitãþii de Asistenþã Medico – Socialã din Uricani, aceasta încã nu funcþioneazã. Asta deºi în clãdire s-au pompat miliarde de lei ºi chiar s-a angajat personal administrativ.

>>> PAGINA A 11-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Actualitate 3

Ipotezã alarmantã!

Explozie de îmbolnãviri de cancer ºi nou-nãscuþi cu malformaþii

C

azul bebeluºului nãscut fãrã mâna dreaptã ºi picioruºe la Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu poate fi pus pe seama hazardului. În Valea Jiului vor mai fi cazuri de nou-nãscuþi cu malformaþii în perioada urmãtoare, iar acest lucru se întâmplã din cauzã cã la termocentralele din judeþ s-a folosit cãrbune radioactiv provenit din Ucraina. Ipoteza ºocantã a fost lansatã de fostul lider al minerilor din Valea Jiului care spune cã are date certe despre faptul cã la Termocentrala Paroºeni din Vulcan, dar ºi la Mintia, a fost arsã huilã radioactivã. Miron Cozma se bazeazã pe analizele fãcute asupra cãrbunelui de un prieten apropiat, preparator la o unitate minierã. Fostul lider sindical susþine cã ºi cazul bãieþelului nãscut luna trecutã la Petroºani, Luca Gabriel, fãrã mânuþa dreaptã ºi picioruºe are o strânsã legãturã cu consumul de huilã ira-

diatã ºi care a fost importatã din Ucraina, datoritã preþului extrem de mic. „Au încãrcat stocurile la Mintia cu cãrbune adus ºi din Ucraina iradiat cu stronþiu. Aþi vãzut copilul acela cu malformaþii nãscut în Valea Jiului, care nu avea o mânã ºi picioare. Astea sunt efectele ºi azi-mâine o sã mai vedeþi chestiuni de maniera aceasta. Întrebaþi

specialiºti, nu-l credeþi pe Miron Cozma, care sunt efectele radioactivitãþii. Sunt modificãri genetice, iar stronþiul este destul de periculos. Dacã au ars acest cãrbune radioactiv o singura datã, timp de ºapte ani de zile zona este iradiatã. ªi cãrbunele din Africa de Sud are probleme, are mult conþinut de sulf. (…) Nu dau nume,

dar am luat probe ºi nu vorbesc aiurea. Nu dau nume pentru cã nu vreau sã pun în pericol persoana în cauzã, însã am un preparator miner care mi-a fãcut o analizã. Omul m-a rugat sã-l protejez, este prieten de-al meu ºi mi-a spus cã face analizele pentru mine. Este sigur Stronþiu ºi ucrainienii dau acest cãrbune ca deºeu radioactiv, de aceea are ºi preþul foarte mic”, a declarat fostul lider sindical, Miron Cozma. Cel puþin un sâmbure de adevãr existã în afirmaþiile sindicalistului. Ca un exemplu, anul trecut în judeþul Hunedoara s-a utilizat cãrbune importat din Ucraina, atât la Minta cât ºi douã firme din apropiere de Deva. Despre radioactivitatea lui ori alte pericole pe care le-ar prezenta nu existã însã dovezi. Maximilian GÂNJU

Dorul de casã l-ar face pe Romeo Beja sã se predea? R omeo Beja fost locotenent al lui Miron Cozma, condamnat la închisoare pentru Mineriada din 1999, ar vrea sã se predea autoritãþilor române. Cel puþin aºa susþine Miron Cozma. Beja i-ar fi spus acest lucru într-o discuþie telefonicã purtatã recent. Romeo Beja este unul dintre fugarii celebri din judeþul Hunedoara, fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului se ascunde încã din anul 2005, de o condamnare la cinci ani de închisoare. Beja a fost condamnat pentru rolul sãu la Mineriada din 1999, la care a luat parte alãturi de Cozma ºi alþi lideri ai minerilor. Înainte de a se da sentinþa definitivã în dosarul în care a fost judecat a fugit din þarã. Stã ascuns de

opt ani în Austria, unde a obþinut chiar ºi azil politic fiind considerat un condamnat pe motive politice. Numai cã, dorul de casã l-ar fi fãcut pe fostul locotenent al lui Cozma, sã-l contacteze în urmã cu puþin timp ºi sã-i cearã iertare pentru cã l-a abandonat. Luna trecutã, Miron Cozma l-a fãcut praf pe Beja considerându-l un trãdãtor, iar aceste acuzaþii l-au

determinat pe fostul aghiotant sã-l sune din Austria. „Romeo Beja este în Austria ºi dupã ce l-am fãcut trãdãtor ºi l-am acuzat cã a fugit cu banii de la sindicat, m-a sunat sã-mi spunã cã ar trebui sã fim uniþi. A început cu lozinci de-ale lui, cã trebuie sã fim uniþi. Sã fim uniþi dupã ce eu am fãcut puºcãrie. Acum a vãzut cã sunt lider de partid ºi vrea

sã vinã cu mine. La mine trãdãtorii n-au ce sã mai caute. Mi-a zis cã el vrea sã vinã în þarã ºi sã se predea. Din punctul meu de vedere, dacã este sã o iau ca lider de sindicat, a fost trãdãtor. Ca om îl înþeleg, era normal, orice om nu-ºi doreºte sã se ducã la puºcãrie. Este viaþa lui ºi nu mã mai intereseazã foºtii mei lideri de sindicat care, pentru mine, repet, sunt trãdãtori”, a declarat Miron Cozma. Pe de altã parte, Beja ar putea fi chiar „sãltat” dacã pãrãseºte Austria, el fiind localizat de poliþiºtii hunedoreni care trebuie sã punã în aplicare mandatul de executare. Astfel, informaþiile care au circulat la un moment dat, cum cã fostul lider ar fi în Venezuela, sunt infirmate. „Noi confirmãm cã este dat în urmãrire naþionalã ºi internaþionalã, se cunoaºte unde este ºi am fost informaþi de

cãtre austrieci, dar ei ne rãspund la solicitarea noastrã cum cã nu poate fi extrãdat pentru cã are statut de refugiat. Dacã iese din Austria ºi intrã în altã þarã unde nu are aceastã calitate,

automat poate fi capturat”, a explicat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

S

Administraþia de la Petroºani înlocuieºte opt copertine cu risc de prãbuºire pt copertine noi la blocurile din Petroºani. Dupã evenimentul care s-a produs în cursul lunii trecute, când copertina de la intrarea unui bloc de pe strada Aviatorilor s-a prãbuºit, administraþia localã de la Petroºani a luat primele mãsuri.

blocuri au fost dezafectate joi, acestea urmând a fi înlocuite cu alt material mult mai uºor. ”Administraþia localã de la Petroºani a trimis astãzi mai multe echipe de muncitori în zonã care au demolat vechile copertine care erau foarte grele ºi foarte uzate ºi le vor înlocui cu altele noi din material uºor. Demersul administraþiei locale vin în ajutorul cetãþenilor, dar pentru cã în imobilele din zonã deþinem apartamente din fondul locativ”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. La demolarea vechilor copertine au lucrat cot la cot cu muncitorii ºi doi cetãþeni, locuitori ai imobilelor în cauzã. Este vorba de Bogdan Nicolae ºi de Aurel Ivãnuº.

Opt copertine de la patru

Monika BACIU

O

Târg de toamnã, în octombrie

loiul de oaie, virºli de Sãlaj, brânza Burebista, pãsat cu varzã ºi tocanã de berbec, cârnaþi, pastramã ºi must, dar ºi produse moldoveneºti ºi dobrogene, în premierã. Toate sunt ingredientele târgului de produse tradiþonale ce va avea ediþia a IV-a în octombrie. Târgul anual dedicat produselor de fabricaþie autohtonã are loc, ºi în acest an, în luna octombrie, la Petroºani. Atunci vor veni în capitala Vãii Jiului producãtori cu care locuitorii de aici s-au familiarizat deja, dar ºi din alte zone. În premierã, organizatorii vorbesc ºi despre firme ce deja au fost contactate ºi care vin din alte pãrþi. „Chiar zilele trecute am

început deja sã contactãm partenerii noºtri, cei care au venit ºi în anii trecuþi cu produse tradiþionale ºi

anul acesta încercãm sã contactãm ºi alþi parteneri. Am avut pânã acum ºi din partea Maramureºului ºi Þara Criºurilor, din zona

noastrã, din Oltenia ºi Sibiu. Nu am reuºit pânã acum sã aducem produse specific moldoveneºti, dobrogene, sau munteneºti ºi, tocmai de aceea, încercãm anul acesta sã vedem dacã vom reuºi”, a declarat Sorin Pristavu, administrator Piaþa Centralã Petroºani. Manifestarea va avea loc în centrul municipiului Petroºani, iar ca în fiecare an, producãtorii autohtoni sunt încurajati sã-ºi pãstreze tradiþia ºi sã vinã la târg cu produse a cãror reþete sunt pãstrate din vechi timpuri. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Poarta Raiului, pîrtie de schi la Petrila

Peste cîteva luni la Petrila se va putea schia în cea mai nouã staþiune montanã L

a finalul anului viitor sau la începutul anului 2015, la Petrila se va putea schia. Guvernul a aprobat în cadrul ºedinþei sãptãmînale extinderea domeniului schiabil ªureanu – Petrila pe teritoriul administrativ al judeþului Hunedoara. Pentru reprezentanþii administraþiei locale vestea a fost una de mult aºteptatã. Monika BACIU ”Am primit o veste bunã, un vis începe sã se contureze ºi sã devinã realitate. Ieri în ºedinþa de Guvern s-a aprobat domeniul schiabil din Sureanu în anexa legii 526, ne permite sã avem acces la fondul forestier. Noi va trebui sã scoatem din fondul forestier aproximativ 30 de hectare de pãdure care ne-ar fi costat cîteva zeci de miliarde din fondul forestier. În conditile în care sîntem în legea 526 noi doar va trebui sã dãm teren la schimb ºi sper cã din primãvara sã putem începe construcþia la pãrþile de schii ºi la telescaunul care va urca spre pîrtia Sureanului”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. Administraþia localã a identificat ºi terenurile pe care le va da la schimb. Astfel, acum planurile sunt mai mari. Reprezentanþii administraþiei spun cã cel tîrziu la începutul anului 2015 în zona ªure-

anu se va putea schia. ”Am identificat cele 30 de hectare care se afla tot pe raza oraºului Petrila,vom merge cu ele la Regia Naþionalã a Pãdurilor tot la minister ºi sper sã primim acceptul pentru a putea face schimbul de teren. Toatã investiþia din Sureanu este privatã, firmã care a dezvoltat Sureanu pe partea de Alba are achiziþionat deja telescaunul care este deja acolo în munte ºi în momentul în care le vom pune terenul la dispozitiue ei vor începe efectiv construcþia ºi cred cã în 68 luni de zile maxim va fi montat telescaunul. Sper cã în iarna viitoare dacã nu în decembrie, în ianuarie sã putem schia în Sureanu Petrila ºi Alba”, a mai precizat sursa citatã. Pe partea domeniului schiabil de la Petrila vor fi realizate trei pîrtii de schii, iar apoi urmeazã sã fie parcelate terenurile ºi

concesionate în vederea realizãrii de unitãþi de cazare. ”Pe partea de Petrila deocamdatã avem în proiect trei pîrtii de schii dupã care vrem sã dezvoltãm. La baza telescaunului vor fi deocamdatã spaþii doar pentru utilitãþi ºi parcare dupã care ne gîndim sã facem un plan urbanistic în zonã ca sã putem concesiona parcele ºi pentru pensiuni sau cabane”,

acest sens am fãcut demersuri ºi am gãsit un certificat de carte funciarã prin care acet drum era la un moment dat propri-

a mai spus Jurca. Existã însã ºi mici deficienþe. Pentru cã turiºþii sã poatã ajunge la viitoarea staþiune montanã este nevoie de un drum practicabil. Deocamdatã drumul care face legãtura între Petrila ºi staþiunea montanã se aflã în administrarea Romsilva, însã edilii spun cã ºi aceastã problemã se va rezolva. ”Deocamdatã drumul este în administrarea celor de la Romsilva dar ºi în

etatea Petrilei, în ianuarie 2014 prin noua lege de retrocedare vom cere de la Tomsilva cã acest drum sã intre în proprietatea oraºului Petrila ºi vom face investiþii în acest drum pentru a putea fi practicabil pe tot timpul anului”, a mai precizat viceprimarul. Principalul avantaj al

staþiunii este faptul cã aici see vor creea locuri de muncã, iar administraþia va încasa bani de pe urma acestui domeniu schiabil. ”În primul rînd va aduce locuri de muncã, în al doilea rînd eficienta economicã pentru cã avînd o unitate economicã ea va fi plãtitoare de taxe ºi de impozite ºi vom aduce turiºþi în zonã. Noi pînã acum Petrila nu am avut nicio formã de organizare pentru turism dar sper cã acesta va fi un început ºi vom avea mai multe obiective care vor putea fi dezvoltate în zona Sureanu ºi aici mã refer la Castrele Romane care se afla pe culmea dintre Auselu ºi Vîrful Patru ºi pe partea cealaltã

înspre Orãºþie la fel”, a mai spus Jurca. Solicitarea de asociere a venit chiar de la cei care au amenajat domeniul schiabil din Munþii Sureanu ºi care le-au propus edililor din Petrila sã devinã parteneri, în vederea extinderii domeniului schiabil. Contractul dintre pãrti prevede amenajarea a patru pîrtii de schi, montarea unui telescaun care este deja dus în Vîrful Sureanu, iar la baza pîrtiilor construirea unei locaþii hoteliere. În aceastã asociere, Primãria Petrila vine cu terenul aferent realizãrii pîrtiilor de schi ºi se va ocupa de construcþia locaþiei hoteliere. De precizat cã în staþiunea situatã la 2000 de metri altitudine se va putea ajunge direct cu maºina. Existã un drum pietruit, de 18 kilometrã lungime, ºi mai sînt 5 kilometri pînã la intrarea în domeniul schiabil, dar aceastã cale de acces va fi amenajatã de investitor, conform contractului. Noua staþiune, pe partea judeþului Hunedoara, se va întinde pe o suprafaþã de 27 de hectare pe care sã fie amenajate toate componentele menþionate.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

La ºcoala din Cimpa, clasa I va începe cu doi elevi

A

ºa cum am relatat cititorilor noºtri ºi în ediþia de ieri a cotidianului nostru, în satele Cimpa ºi Jieþ de la Petrila, este pe cale sã se nascã o revoltã a pãrinþilor, care refuzã pur ºi simplu sã-ºi mai lase copiii sã înveþe la scolile de aici, pe motiv cã dascãlii nu sunt bine pregãtiþi ºi cã aceºtia predau la elevi din mai multe clase odatã, în aceeaºi orã.

Pãrinþii se revoltã, dascãlii dau din umeri De fapt, în audienþã la primarul Petrilei au venit mai mulþi pãrinþi cu un memoriu semnat de peste 20 de persoane, prin care solicitau decontarea transportului de la Cimpa ºi Jieþ pânã la Petrila, la ºcoala generalã I.D. Sîrbu. Edilul le-a rãspuns atunci cã nu este nevoie de acest lucru atât timp cât în satele lor existã ºcoli foarte bune, cu toate condiþiile. Motivarea

pãrinþilor atunci a fost aceeea cã la cele douã ºcoli, de fapt nu se face carte. “Nu sunt de acord sã îmi mai las copilul cel mic la ºcoalã aici, pentru cã orele se fac simultan. Nu existã învãþãtor numai pentru clasa I sau doar pentru clasele II sau III. Un dascãl nu se poate ocupa în acelaº timp de mai multe copii din clase diferite. ªi apoi, am avut aici ºi copilul cel mare, care l-am dat apoi la ºcoala 1 din Petrila, iar când a

ajuns acolo era mult în urmã cu materia ºi cu tot faþã de ceilalþi elevi”, ne-a declarat Maria Duma, o localnicã.

un microbuz scolar pentru transportul copiilor la altã ºcoalã din Petrila pe motiv cã aici nu se face carte. Nu ºtiu ce se întâmplã,

Cât priveºte aceastã chestiune, primarul Pãducel s-a dus ieri la ºcoala din Cimpa, pentru a discuta problema cu învãþãtorii ºi cu direcþiunea de aici. “Nu este normal sã fie aºa. Am o solicitare semnatã de 20 de oameni din Cimpa, prin care mi se solicitã

dar trebuie mers din casã în casã la fiecare pãrinte ºi lãmuritã situaþia”, a spus Pãducel învãþãtoarelor de acolo. Dar, cadrele didactice de aici spun cã nu este chiar aºa ºi cã nu înþeleg de unde ºi pânã unde aceastã nemulþumire a

La Petrila, patrupedele vor fi eutanasiate dacã nu sunt revendicate de nimeni

L

ocul unui animal nu este pe stradã! Asta spun tot mai mulþi oameni ºi din pãcate destul de târziu, pentru cã a trebuit sã moarã un copil de patru ani din Bucureºti, sfâºiat de câini pânã când sã se ia poziþie. Dupã cazul de la Bucureºti, mai toate primãriile au sãrit în sus, de teama cã poate se va întâmpla acelaºi lucru ºi la noi ºi au anunþat ample campanii de strângere a comunitarilor de pe strãzi. Din pãcate însã, patrupedele vor ajunge mai apoi tot pe strãzi, pentru cã în zilele noastre, în anul 2013, câinii au mai

mulþi avocaþi decât noi, oamenii. La acest moment, singurul edil care s-a gândit sã ia o poziþie fermã pentru siguranþa cetãþenilor, este primarul de la Petrila, Ilie Pãducel. “Avem un adãpost al firmei Edil Urban, dar mai facem unul la Lonea, unde vom aduna câinii ºi îi vom þine câteva zile pentru a da posibilitatea celor care vor sã-i adopte, sã-i ia acasã, sã-i îngrijeascã ºi sã vadã de ei. Dacã nu existã solicitãri, vom lua mãsuri de eutanasiere, pentru cã avem foarte multe solicitãri venite din partea populaþiei de a rezolva acestã problemã. ªi eu iubesc animalele, am crescut cu ele, dar ºi iubirea asta are o limitã. Cei care iubesc atât de mult câinii, ar

trebui sã-i ia acasã ºi sã-i îngrijeascã, sã nu mai umble pe strãzi. Sãnãtatea ºi siguranþa cetãþeanului sunt mai presus decât un câine comunitar”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Petrila. Totuºi, aceastã mãsurã, de eutanasiere, nu va rãmâne fãrã urmãri, ci aºa cum este previzibil, toate ONG-ului vor sãri în capul primarului Pãducel, lucru la care ºi el se aºteaptã. “Chiar dacã vor sãri în capul meu, îi rog sã vinã la mine, pentru cã eu prind toþi câinii ºi îi dau cu acte în regula. Dar, sã nu le dea drumul pe strãzi apoi, aºa cum s-a întâmplat la Bucureºti” , a mai spus Pãducel. Luiza ANDRONACHE

pãrinþilor. Realitatea de aici însã, este aceea cã pentru clasa I, doar doi elevi au fost înscrisi, atunci când minimul în mod normal este de 15 elevi într-o clasã. “La clasa I

sunt doi elevi înscriºi ºi se vor face ore simultan. Clasa I-a cu clasa III-a, iar clasa II-a cu clasa a IV-a”, ne-a spus ºi directoarea unitãþii, Emilia Andreica. Cele douã ºcoli generale, de la Cimpa ºi Jieþ, au toate condiþiile de studiu ºi au fost recent renovate. Astfel, dacã pãrinþii nu vor fi lãmuriþi sã îºi aducã pruncii la ºcolile din cele douã sate, la data de 16 septembrie clopoþelul va suna în niºte sãli de clasã goale. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

PRM-iºtii din Vale, de partea lui Vadim Atitudine la altitudine! 28 septembrie, pentru VALEA JIULUI, da? Aproximativ 1.000 de persoane au protestat pe pîrtia de schi Transalpina Ski Resort, din zona Voineasa, nemulþumiþi de sistarea lucrãrilor. VALEA JIULUI tace. Deºi impactul sistãrii fondurilor pentru dezvoltarea turismului este mult mai mare pentru noi, VALEA JIULUI tace. Preocupaþi de viaþa de zi cu zi, uitãm, trecem cu vederea minciunile din perioada electoralã. Oameni buni, noi chiar sîntem zdrenþele cu care politicul se ºterge la cur dupã fiecare “cufurealã” ? Acum nici un an, s-a promis continuarea investiþiilor în turismul din VALEA JIULUI. Acum, nu mai sînt bani. Suntem bãtuþi de propria noastrã fricã ºi laºitate. Încremeniþi în faþa “gargarei electorale”, înghiþim fãrã sã clipim, fãrã sã ne împotrivim. Dacã noi ne facem cã nu vedem, înseamnã cã nu avem rãspuns la niciuna din problemele VÃII JIULUI ºi ne meritãm soarta. Sfîntul NICOLAE VELIMIROVICI spunea “ Binele

se poate despãrþi de rãu…”, stã în puterea noastrã sã arãtãm cã existãm. Suntem minþiþi ºi manipulaþi dar nu avem reacþie. Din patru în patru ani, votãm ca orbeþii. Este drept, nici alternativele nu sunt prea multe. În Campania electoralã, aºa cum s-a întîmplat ºi altãdatã, s-a promis continuarea investiþiilor în turismul din VALEA JIULUI. Acum vine d-na GRAPINI ºi, privindu-ne peste lentilele ochelarilor, ne aratã degetul “…aþi vrut fiecare derdeluºu’ lui…Nu sunt bani pentru investiþii…”. Într-o perioadã în care ultimele “scursuri” din defunctul PD-L fac bãtãturi la degete pe la uºile U.S.L, doar, doar ior primi ºi pe ei, omul de rînd, este singur, cu pieptul dezgolit în faþa unei majoritãþi confortabile, care decide fãrã emoþia votului, în numele nostru al tuturor. Fãrã bani, lucrãrile în PARÎNG nu pot continua, sînt stopate…ºi

nu doar atît. Acestea se deterioreazã. Cu siguranþã sau fãcut greºeli în abordarea dezvoltãrii turismului în VALEA JIULUI. Pungaºii PD-L, firmele de casã, aparatul de sustragere a banului public protejat pînã la cel mai înalt nivel ºi-au bãgat mîna pînã-n cot în paralele poporului. A plãtit cineva ? Nu. Dacã s-a furat, cineva trebuie sã plãteascã, însã de ce trebuie stopate investiþiile în singurul domeniu care poate reprezenta o alternativã la minerit, turismul ? Suntem trimiºi sã schiem în AUSTRIA, în timp ce VALEA JIULUI are un potenþial unic în EUROPA pentru dezvoltarea

infrastructurii practicãrii sporturilor de iarnã. Împreunã putem atrage atenþia. În România, politicienii se tem de oameni atunci cînd sînt mulþi. Iar noi o putem face. Paºnic, cu bun simþ, sã arãtãm ca ºi în VALEA JIULUI trãiesc oameni care ºtiu sã îºi strige nevoile civilizat. Nu vorbesc doar despre PARÎNG, vorbesc despre VALEA JIULUI. Propun 28 septembrie, voi ce spuneþi ? Ieºim din casã, civilizat ºi facem o plimbare la munte, asta pentru ATITUDINE LA ALTITUDINE ! Pe 28 SEPTEMBRIE, pentru VALEA JIULUI, da? Ionuþ DRÃGOTESC

P

RM nu s-a desfiinþat în Valea Jiului. Asta vor sã arate acum cei care cred în doctrina României Mari, iar cei din Valea Jiului rãmân fideli lui Vadim Tudor, indiferent de ce se decide la nivel central. Diana MITRACHE Vadim Tudor este cel care îi cãlãuzeºte pe PRM-iºtii din Valea Jiului ºi, dupã plecarea câtorva nume importante, cei care au rãmas þin steagul sus ºi fac alegeri. „În acest moment, noi ne pregãtim pentru alegeri în toate organizaþiile PRM din Valea Jiului. În afara demisiei domnului Dorel ªchiopu, eu nu ºtiu de alte plecãri, iar Valea Jiului, dacã e sã ne referim ºi la ultimele evenimente de la Bucureºti, considerã importantã doar preºedinþia domnului Corneliu Vadim Tudor”, a declarat Emanuel Andronache, preºedintele PRM Petrila. PRM-iºtii se pregãtesc de

evenimentul de la Þebea, pe care îl considerã sãrbãtoarea lor ºi apoi de alegerile europarlamentare, unde sperã sã aducã un scor bun. „Trebuie sã pregãtim acþiunea de la Þebea, acþiune în care îl sãrbãtorim pe marele Avram Iancu, iar noi avem un obicei din a face aceasta o sãrbãtoare a partidu-

lui. Vom fi prezenþi acolo, vom strânge rândurile ºi, dupã organizarea de alegeri, primul eveniment vor fi alegerile euro -parlamentare, unde noi, cei din Valea Jiului, sperãm sã reeditãm un scor foarte bun”, a mai adãugat Andronache. Organizaþiile PRM din Hunedoara s-au destrãmat în ultimii ani, iar demisiile lui Costel Avram ºi ale lui Dorel ªchiopu au zguduit organizaþiile, dar, aºa cum spun liderii de acum, nu le-au desfiinþat.

8 Actualitate

G

arnitura “Moldoviþa“ – care va poposi la Petroºani în data de 9 septembrie este unul dintre trenurile de epocã cu care se mândreºte Societatea Feroviarã de Turism "S.F.T. C.F.R." S.A. Este o onoare pentru Petroºani cã, dupã Trenul Regal, va gãzdui, timp de douã zile, ºi acest tren de epocã pe care localnicii îl vor putea vizita. Garnitura trenului Moldoviþa se afla remizata pe o linie din incinta Remizei CFR

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Garnitura “Moldoviþa” - un tren de poveste mãrfurilor voluminoase, ce beneficiazã de încãlzire cu soba ºi este dotat cu bar. Viteza de circulaþie a trenului este de maximum 30 km/h.

U

Mogoºoaia într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale. Hangarul este înconjurat de pãdure, asigurându-i astfel trenului condiþii optime de conservare ºi reducând la minimum degradarea fizicã a vagoanelor. Trenul de

epocã “Moldoviþa” este proprietatea SFT - CFR SA ºi este format din 5 vagoane de tip clasã, salon ºi bagaje, vagoane. Astfel, are în compunere un vagon de clasa I, cu 12 locuri. Vagonul este împãrþit în compartimente, fiind construit în 1891 la Ganz Budapesta. Mai existã ºi un vagon de clasa a II-a, cu 24 de locuri, de asemenea compartimentate. ªi acest vagon a fost construit în 1893 la Ganz Budapesta. Mai sunt încã 32 de locuri la clasa a III-a întrun vagon ce dateazã din 1885, fiind construit la Ganz Budapesta ºi rea-

menajat la Paºcani. Trenul de epocã mai dispune de un vagon

salon de clasa I cu 10 locuri în salon ºi bar, ce dateazã din 1895, are încã un vagon de bagaje, din 1894, compartimentat special pentru transportul

n tren de expoziþie!

Între anii 1993–1994, vagoanele au fost reconstruite în Atelierele CFR

pentru a reintra în circuitul turistic feroviar românesc. Pânã acum, trenul de epocã “Moldoviþa”, dupã cum spun proprietarii lui, a participat la cele mai importante manifestãri ale Cãilor Ferate Române. Astfel, în data de 30 octombrie 1994 a fost expus cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la inaugurarea cãii ferate Bucureºti – Giurgiu; 1 iunie 1995 - la aniversarea a 125 de ani de la inaugurarea cãii ferate Paºcani – Iaºi; 27 noiembrie 1999 –

la expoziþia dedicatã împlinirii unui secol de arhitecturã feroviarã româneascã – calea feratã Piteºti – Curtea de Argeº; 4 octombrie 2000, la împlinirea a 140 de ani de la deschiderea primei cãi ferate din Dobrogea, Cernavoda – Constanþa. De asemenea, Trenul “Moldoviþa“ a fost expus în repetate rânduri la expoziþiile de material rulant ºi trenuri de epoca ce au avut loc în staþia Bucureºti Bãneasa (1995–2004). Car men COSMAN

Paºcani. În 2004, garnitura ce numãrã 5 vagoane a fost restauratã de cãtre “S.F.T. – C.F.R.” SA , în Atelierele CFR Griviþa,

Cosmetizare, înainte de eveniment farã e vopsit A gardul, dar înãuntru e... dezastru. Responsabilii din staþia CFR de la Petroºani au îmbrãcat clãdirile, ce stau sã pice în capul trecãtorilor, cu plasã, au scos bãncile murdare ºi au dat cu var. Totul pentru evenimentul de sãptãmâna viitoare.

65 de ani de la „Rãsunã Valea”!

M

anifestãri emoþionante cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la darea în folosinþã a cãii ferate Bumbeºti – Livezeni. Autoritãþile locale ºi judeþene din Gorj ºi Hunedoara ºi-au unit eforturile pentru a marca aºa cum se cuvine acest moment extrem de important. Timp de douã zile, la Petroºani va poposi trenul de epocã Moldoviþa, ce va putea fi vizitat de oricine doreºte. Dar acesta nu este decât un punct din programul manifestãrilor ample pregãtite de autoritãþile din Gorj, în colaborare cu Primãria Municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Manifestãrile debuteazã în data de 9 septembrie, la ora 10.00, la Târgu Jiu, acolo unde se vor strânge toate oficialitãþile implicate. La 10.40 toatã lumea se va îmbarca în trenul de epocã Moldoviþa, care face primul popas la Lainici. Dupã o slujbã de pomenire, urmatã de vizitarea unei

expoziþii de artã fotograficã, precum ºi acordarea de distincþii celor care au lucrat la realizarea acestei cãi ferate, oficialii vor pleca spre Petroºani, de asemenea cu trenul Moldoviþa. La Petroºani este programatã vizionarea filmului documentar de propagandã „Rãsunã valea”, din 1949, în regia lui Paul Cãlinescu. Filmul va fi proiectat, de la ora 15.00, al Teatrul „I.D. Sîrbu” ºi va fi

Clãdirile pãrãsite ale staþiei CFR din Petroºani sunt acum îmbrãcate cu plasã, ca nu cumva sã le cadã în cap trecãtorilor. Nimeni, însã, nu a fãcut nimic de ani de zile, iar zarva mare de acum s-a creat pentru evenimentul ce va marca 65 de ani de la inaugurarea liniei de cale feratã Bumbeºti – Jiu – Livezeni. De câteva zile e aglomeraþie mare ºi câteva firme ºi angajaþi ai staþiei au mutat bãncile degradate, au scos coºurile infecte ºi acum îmbracã clãdirea fostei case de bilete în plasã. Asta ca nu cumva vizitatorii de marcã ce sunt aºteptaþi la evenimentul de luni sã se trezeascã rîniþi de tencuiala ce picã de pe ele. Mai mult, au dat cu var ºi au împânzit staþia de afiºe cu „Pãstraþi curãþenia!”. „Noi

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

urmat de o masã rotundã. Construcþia liniei de cale feratã a început în martie 1924. Pânã în anul 1931 au fost construiþi 4 kilometri de linie între Bumbeºti-Jiu ºi primul pod peste Jiu de la Pleºa, la ieºirea din staþia Valea Sadului. Ceremonia de inaugurare a cãii

acoperim acum cu plasã ºi am dat jos partea din tencuialã ce stãtea sã cadã. Dar mai bine lãsau aºa, poate vedea cine trebuie cã gara asta e în paraginã”, spunea unul dintre muncitorii care lucrau joi, de zor la staþie. Peisajul dezolant a fost cosmetizat ºi cu var ºi fiecare linie a fost marcatã vizibil cu alb, dar dacã ai nevoie de

ferate BumbeºtiJiu-Livezeni a fost organizatã la 1 noiembrie 1948, în ajunul sãrbãtoririi Marii Revoluþii Socialiste de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917 dupã o activitate susþinutã a ”ºantierului tineretului”. Car men COSMAN

toaletã, mai bine renunþi, sau faci în tren. Luni în staþia CFR de la Petroºani vine trenul Moldoviþa, un tern de epocã ce va aduce cu el personalitãþi ce au marcat istoria Cãilor Ferate Române. Tocmai de aceea, în aceste zile se cosmetizeazã clãdirile dãrãpãnate. Diana MITRACHE

8 Actualitate

G

arnitura “Moldoviþa“ – care va poposi la Petroºani în data de 9 septembrie este unul dintre trenurile de epocã cu care se mândreºte Societatea Feroviarã de Turism "S.F.T. C.F.R." S.A. Este o onoare pentru Petroºani cã, dupã Trenul Regal, va gãzdui, timp de douã zile, ºi acest tren de epocã pe care localnicii îl vor putea vizita. Garnitura trenului Moldoviþa se afla remizata pe o linie din incinta Remizei CFR

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Garnitura “Moldoviþa” - un tren de poveste mãrfurilor voluminoase, ce beneficiazã de încãlzire cu soba ºi este dotat cu bar. Viteza de circulaþie a trenului este de maximum 30 km/h.

U

Mogoºoaia într-un hangar special amenajat, destinat vagoanelor speciale. Hangarul este înconjurat de pãdure, asigurându-i astfel trenului condiþii optime de conservare ºi reducând la minimum degradarea fizicã a vagoanelor. Trenul de

epocã “Moldoviþa” este proprietatea SFT - CFR SA ºi este format din 5 vagoane de tip clasã, salon ºi bagaje, vagoane. Astfel, are în compunere un vagon de clasa I, cu 12 locuri. Vagonul este împãrþit în compartimente, fiind construit în 1891 la Ganz Budapesta. Mai existã ºi un vagon de clasa a II-a, cu 24 de locuri, de asemenea compartimentate. ªi acest vagon a fost construit în 1893 la Ganz Budapesta. Mai sunt încã 32 de locuri la clasa a III-a întrun vagon ce dateazã din 1885, fiind construit la Ganz Budapesta ºi rea-

menajat la Paºcani. Trenul de epocã mai dispune de un vagon

salon de clasa I cu 10 locuri în salon ºi bar, ce dateazã din 1895, are încã un vagon de bagaje, din 1894, compartimentat special pentru transportul

n tren de expoziþie!

Între anii 1993–1994, vagoanele au fost reconstruite în Atelierele CFR

pentru a reintra în circuitul turistic feroviar românesc. Pânã acum, trenul de epocã “Moldoviþa”, dupã cum spun proprietarii lui, a participat la cele mai importante manifestãri ale Cãilor Ferate Române. Astfel, în data de 30 octombrie 1994 a fost expus cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la inaugurarea cãii ferate Bucureºti – Giurgiu; 1 iunie 1995 - la aniversarea a 125 de ani de la inaugurarea cãii ferate Paºcani – Iaºi; 27 noiembrie 1999 –

la expoziþia dedicatã împlinirii unui secol de arhitecturã feroviarã româneascã – calea feratã Piteºti – Curtea de Argeº; 4 octombrie 2000, la împlinirea a 140 de ani de la deschiderea primei cãi ferate din Dobrogea, Cernavoda – Constanþa. De asemenea, Trenul “Moldoviþa“ a fost expus în repetate rânduri la expoziþiile de material rulant ºi trenuri de epoca ce au avut loc în staþia Bucureºti Bãneasa (1995–2004). Car men COSMAN

Paºcani. În 2004, garnitura ce numãrã 5 vagoane a fost restauratã de cãtre “S.F.T. – C.F.R.” SA , în Atelierele CFR Griviþa,

Cosmetizare, înainte de eveniment farã e vopsit A gardul, dar înãuntru e... dezastru. Responsabilii din staþia CFR de la Petroºani au îmbrãcat clãdirile, ce stau sã pice în capul trecãtorilor, cu plasã, au scos bãncile murdare ºi au dat cu var. Totul pentru evenimentul de sãptãmâna viitoare.

65 de ani de la „Rãsunã Valea”!

M

anifestãri emoþionante cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la darea în folosinþã a cãii ferate Bumbeºti – Livezeni. Autoritãþile locale ºi judeþene din Gorj ºi Hunedoara ºi-au unit eforturile pentru a marca aºa cum se cuvine acest moment extrem de important. Timp de douã zile, la Petroºani va poposi trenul de epocã Moldoviþa, ce va putea fi vizitat de oricine doreºte. Dar acesta nu este decât un punct din programul manifestãrilor ample pregãtite de autoritãþile din Gorj, în colaborare cu Primãria Municipiului Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Manifestãrile debuteazã în data de 9 septembrie, la ora 10.00, la Târgu Jiu, acolo unde se vor strânge toate oficialitãþile implicate. La 10.40 toatã lumea se va îmbarca în trenul de epocã Moldoviþa, care face primul popas la Lainici. Dupã o slujbã de pomenire, urmatã de vizitarea unei

expoziþii de artã fotograficã, precum ºi acordarea de distincþii celor care au lucrat la realizarea acestei cãi ferate, oficialii vor pleca spre Petroºani, de asemenea cu trenul Moldoviþa. La Petroºani este programatã vizionarea filmului documentar de propagandã „Rãsunã valea”, din 1949, în regia lui Paul Cãlinescu. Filmul va fi proiectat, de la ora 15.00, al Teatrul „I.D. Sîrbu” ºi va fi

Clãdirile pãrãsite ale staþiei CFR din Petroºani sunt acum îmbrãcate cu plasã, ca nu cumva sã le cadã în cap trecãtorilor. Nimeni, însã, nu a fãcut nimic de ani de zile, iar zarva mare de acum s-a creat pentru evenimentul ce va marca 65 de ani de la inaugurarea liniei de cale feratã Bumbeºti – Jiu – Livezeni. De câteva zile e aglomeraþie mare ºi câteva firme ºi angajaþi ai staþiei au mutat bãncile degradate, au scos coºurile infecte ºi acum îmbracã clãdirea fostei case de bilete în plasã. Asta ca nu cumva vizitatorii de marcã ce sunt aºteptaþi la evenimentul de luni sã se trezeascã rîniþi de tencuiala ce picã de pe ele. Mai mult, au dat cu var ºi au împânzit staþia de afiºe cu „Pãstraþi curãþenia!”. „Noi

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro

urmat de o masã rotundã. Construcþia liniei de cale feratã a început în martie 1924. Pânã în anul 1931 au fost construiþi 4 kilometri de linie între Bumbeºti-Jiu ºi primul pod peste Jiu de la Pleºa, la ieºirea din staþia Valea Sadului. Ceremonia de inaugurare a cãii

acoperim acum cu plasã ºi am dat jos partea din tencuialã ce stãtea sã cadã. Dar mai bine lãsau aºa, poate vedea cine trebuie cã gara asta e în paraginã”, spunea unul dintre muncitorii care lucrau joi, de zor la staþie. Peisajul dezolant a fost cosmetizat ºi cu var ºi fiecare linie a fost marcatã vizibil cu alb, dar dacã ai nevoie de

ferate BumbeºtiJiu-Livezeni a fost organizatã la 1 noiembrie 1948, în ajunul sãrbãtoririi Marii Revoluþii Socialiste de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917 dupã o activitate susþinutã a ”ºantierului tineretului”. Car men COSMAN

toaletã, mai bine renunþi, sau faci în tren. Luni în staþia CFR de la Petroºani vine trenul Moldoviþa, un tern de epocã ce va aduce cu el personalitãþi ce au marcat istoria Cãilor Ferate Române. Tocmai de aceea, în aceste zile se cosmetizeazã clãdirile dãrãpãnate. Diana MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Posibile angajãri la divizia minierã de la CEH

L

a sfârºitul anului, Complexul Energetic Hunedoara ar putea realiza angajãri la Divizia Minierã. Complexul Energetic Hunedoara nu are în vedere realizarea de disponibilizãri, cel puþin nu luna aceasta. Directorul general al CEH, Daniel Andronache spune cã în luna septembrie nu se vor realiza concedieri colective la societate. Monika BACIU ”În aceastã lunã sigur nu, noi am schiþat pe partea energeticã politica de personal. ªtim unde trebuie sã ajungem cu personalul la cele douã termocentrale, acum facem exact acelaºi lucru ºi pe divizia minierã fiecare directorul cu colectivul pe care îl are lucreazã la acest lucru, în paralel cu retehnologizarea în aºa fel ca în 2015 sã ajungem la un preþ corect al gigacaloriei care sã îl transmitem în megawat ºi totodatã sã întinerim forþa de muncã din subteran,

sã completãm cu oameni tineri, sã refacem formaþiile tip ºi când vom termina ºi pe partea minierã atunci vom discuta de numãrul de persoane. În acest moment, în luna septembrie nu se pune problema de disponibilizãri”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Mai mult decât atât, dacã la finele anului bugetul ºi situaþia de personal va permite, la Complex, pe partea minierã se vor realiza angajãri. ”Dacã ne terminãm toate socotelile ºi iasã bine spre sfârºitul anu-

lui vom prezenta Consiliului de Administraþie ºi vom încerca sã întinerim forþa de muncã pentru cã este evident cã avem nevoie de oameni tineri. Pe energie solicitãrile sunt

mult mai mici pentru cã avem forþã de muncã, pentru partea minierã. Ideal ar fi sã aducem persoane calificate, e mai greu, dar sper ca ºi pe cei care îi aducem necalificaþi sã îi selectãm în aºa fel

încât sã îi putem califica ºi sã îºi ocupe locurile de muncã de care avem nevoie. Nu am luat legãtura cu reprezentanþii Universitãþii din Petroºani. vrem exact sã fim lãmuriþi ºi sã vedem câþi ingineri minieri vor pleca din sistem, de câþi vom avea nevoie nevoie în viitor în funcþie de investiþiile pe care le vom face ºi vom încerca o colaborare pentru cã dânºii sunt singurii care ne pot oferi cadre tehnice”, a mai spus Andronache. Personal calificat în domeniul minier existã, însã ani la rând aceste persoane nu au fost încadrate pe piaþa muncii.

Viitori mineri, ºcoliþi în Dealul Institutului

F

acultatea de mine, neatractivã pentru studenþi. În cadrul Universitãþii din Petroºani funcþioneazã Facultatea de Mine, însã puþini sunt cei care opteazã pentru a urma cursurile specializãrilor de aici. Pe viitor, reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara cautã sã angajaze personal calificat în domeniul minieri, iar reprezentanþii Universitãþii le vin în ajutor atât potenþialilor angajaþi cât ºi angajatorilor. Monika BACIU ”Pentru studile de licenþã avem opt specializãri ºi acestea sunt inginerie minierã, topografie minierã, construcþii miniere, ingineria valorificãrii deºeurilor, ingineria ºi protecþia mediului în industrie, inginerie economicã în domeniul constructilor, ingineria ºi managementul calitãþii ºi o specializare mai nouã ºi care este acreditata, ingineria securitãþii în industrie. Primele douã sunt în domeniul

mine, petrol ºi gaze, celelalte se gãsesc în domenile de inginerie civilã, ingineria mediului sãu industrialã”, a

declarat Codruþa Dura, prorectorul Universitãþii Petroºani. Dacã înainte de 1989 facultatea de

mine din Petroºani era cea mai cãutatã de studenþi, acum majoritatea care finalizeazã cursurile aici aleg sã practice profesia pentru care s-au pregãtit peste hotare. Pe viitor existã posibilitatea ca cei care terminã una din specilizãrile facultãþii de mine sã rãmânã aici sã activeze în cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Au fentat înfiinþarea unei comisii de analizã

Primãria Uricani pompeazã miliarde într-un proiect – fantomã!

L

a 10 ani de la înfiinþarea, pe hârtie, a Unitãþii de Asistenþã Medico – Socialã din Uricani, aceasta încã nu funcþioneazã. Asta deºi în clãdire s-au pompat miliarde de lei ºi chiar s-a angajat personal administratitv. Carmen COSMAN Doi consilieri locali au propus în plenul CL Uricani constituirea unei comisii de analizã ºi verificare a activitãþii desfãºurate la Unitatea de Asistenþã Medico – Socialã din Uricani ºi posibilitãþii de a acorda servicii medicale ºi de îngrijire, precum ºi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico – sociale. Comisia ar fi trebuit sã funcþioneze pe toatã perioada lunii septembrie ºi, la finalul activitãþii, sã prezinte un raport amãnunþit cu ce s-a stabilit ºi ce se poate face. „Aceastã comisie avea ca principal scop gândirea unor variante sub care se poate deschide respectivul obiectiv, înfiinþat prin HCL în 2003”, a explicat unul dintre iniþiatorii proiectului, consilierul Daniel Moraru. Echipa primarului din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, s-a opus adoptãrii proiectului, pe motiv cã este în lucru strategia de dezvoltare a oraºului Uricani pe perioada

2014-2020 ºi proiectul s-ar suprapune peste aceasta! Iar consilierii locali apropiaþi edilului au votat împotrivã.

O

istorie de miliarde

Istoria UAMS începe în urmã cu 10 ani, când, prin HCL nr. 35/2003, s-a decis înfiinþarea unei unitãþi de asistenþã medicosocialã ca instituþie rezidenþiala, cu personalitate juridicã, în subordinea Consiliului Local al Oraºului Uricani, prin reorganizarea Spitalului Orãºenesc Uricani. De asemenea, tot în 2003 au fost aprobate prin HCL 49/2003 numãrul de personal, structura organizatoricã, statul de funcþii ºi Regulamentul de organizare ºi funcþionare a UAMS. De atunci, UAMS „funcþioneazã” pe hârtie cu 4- 6 angajaþi – respectiv director, economist, personal, administrator ºi 2 îngrijitoare curãþenie dar fãrã a avea activitate propriu zisã. De precizat, însã, cã acea

clãdire – care pânã în 2003 a adãpostit spitalul – a înghiþit câteva miliarde bune de lei. Fosta clãdire ar fi urmat, potrivit proiectului întocmit de edili, sã se transforme într-o modernã unitate de asistenþã medico – socialã, care sã preia ºi cazurile sociale grave, o investiþie calculatã la vremea respectivã la 22 – 24 de miliarde de lei. Actualizat cu rata inflaþiei, costurile tind sã devinã astronomice pentru un proiect ce pare tot mai departe de a fi vreodatã funcþional. ªi, mai trebuie precizat, conform cifrelor oficiale, cã angajaþii actuali înseamnã salarii de circa 100 mii lei/an, ºi asta pentru o unitate care nu funcþioneazã. Oare care ar fi costurile, dacã UAMS Uricani

ar ºi funcþiona, þinând cont cã sunt prevãzute 30 de paturi?!

S

trãbat zeci de kilometri pentru asistenþã medicalã de specialitate Unitatea de asistenþã medico – socialã a rãmas doar cu o plãcuþã amplasatã pe clãdire, pentru cã nu erau întrunite toate condiþiile impuse de legislaþie pentru funcþionarea ei ºi, în special, cele legate de circuitele medicale. Într-unul dintre corpuri au fost închiriate spaþii pentru medicii de familie, la parterul aceluiaºi corp de clãdire s-a amenajat un Compartiment de Primire Urgenþe, care aparþinea de Spitalul Municipal Lupeni, dar între timp Spitalul Lupeni ºi-a retras medicii de aici. În plus, nici ambulatoriul de specialitate despre care se tot vorbeºte de câþiva ani nu a

funcþionat niciodatã. ªi pentru cã cele aproximativ 11.000 de suflete ce trãiesc în Uricani ºi satele aparþinãtoare nu se mai acorda asistenþã medicalã, aici s-a deschis Centrul de Permanenta, care este deservit de medicii de familie ce au contract cu CJAS si DSP.

Acesta este, deocamdatã, funcþional, dar în condiþii improprii, în fosta spãlãtorie a spitalului. Acestea au fost premisele ce au stat la baza deciziei celor doi consilieri locali de al Uricani de a propune înfiinþarea unei comisii de analizã. Practic, se dorea gãsirea unei modalitãþi viabile de deschidere a respectivului obiectiv medical. Proiectul nu a trecut, însã, iar UAMS rãmâne doar un proiect frumos ce are slabe ºanse de a fi vreodatã realizat. Iar în tot acest timp, localnicii din aceastã zonã trebuie sã strãbatã kilometri întregi dacã au nevoie de asistenþã medicalã de specialitate, pentru cã spitalul lor s-a desfiinþat, iar clãdirea zace practic nefolositã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 6 Septembrie 2013

Grãdiniþe la parterul blocurilor vs grãdiniþe din sedii mari

A

vantaje ºi dezavantaje. În Valea Jiului funcþioneazã zeci de grãdiniþe care la începutul acestui an îºi vor deschide porþile micilor învãþãcei care sunt pregãtiþi sã descopere tainele educaþiei sub formã de joc ºi joacã. Dacã unele grãdiniþe funcþioneazã în spaþii improvizate, în scãri de bloc, altele funcþioneazã în spaþii adecvate.

obtionale. Noi suplinim faptul cã spaþiul este restrâns prin organizarea mai multor activitãþi extracuriculare, implicãm ºi pãrinþii ºi ieºim tot mai mult în aer liber. Derulãm

Monika BACIU

rãdiniþe în apartaG mente Educaþia elevilor se poate face ºi în grãdiniþe amplasate în apartamente, la parterul blocurilor, dar ºi la lumânare. Cine vrea sã înveþe, dar ºi cine vrea sã dãruiascã cunoºtinþe elevilor o poate face în orice condiþii atâta timp cât existã bunãvoinþã. Asta o demonstreazã cadrele didactice de la Grãdiniþa P1 din Petrila care funcþioneazã la parterul unui bloc. Camerele au fost amenajate cu dragoste ºi asta se vede. Spaþiul chiar dacã este mic este compartimentat pentru a fi prielnic procesului didactic. ”Ne pregãtim permanent, ºi aceastã varã a fost activã, conducerea ºcolii noastre a pus la dispoziþie toate materialele necesare pentru efectuarea igienizãrilor ºi a deschideri în bune condiþii a noului an ºcolar. Colegele mele, cadrele didactice au venit în ultima sãp-

tãmânã din aceastã varã sã pregãteascã spaþiile, sã organizeze centrele de desfãºurare a acþiunilor didactice ºi a jocurilor copiilor pentru cã desfãºurându-ne activitatea la parterul blocului,spaþiul fiind foarte redus mereu trebuie sã depozitãm materialele didactice în cãmãri, bucãtarii ºi atunci în noul an ºcolar trebuie sã facem niºte mici permutãri, sã aducem la dispoziþia copiilor din grupa micã jocurile necesare ºi sã mutãm aceste truse în grupele celelalte pentru cã ne vin copii noi ºi totul trebuie sã fie curat ºi bine pus în evidentã pentru a atrage interesul copiilor”, spune Marcea Meraru, cadru

didactic la Grãdiniþa P1 din Petrila. Spaþiul deºi este mic are ºi avantaje. Copiii pot socializa mult mai bine între ei, dar pot cunoaºte ºi celelalte cadre didactice. ”Avem ºi mici avantaje, unul dintre acestea fiind faptul cã micuþii noºtri þin mereu legãtura cu copii din celelalte grupe, nu se tem de doamnele educatoare de la celelalte grupe deoarece fluiditatea traficului este asiguratã, uºile sunt mereu deschise pentru a permite comunicarea între copii ºi pentru a ajunge la celelalte spaþii în camerele mai mici unde sunt centrele de nicip ºi apã, spatile de activitãþi

multe proiecte în aer liber ºi creem multe obievtive culturale de interes pentru micuþi”, a mai spus Marcela Meraru.

rãdiniþe în spaþii G aerisite De cealaltã parte se aflã grãdiniþele care se aflã în spaþii mari, luminoase, în clãdiri special amenjate pentru aºa ceva. Dacã procesul didactic este unul pe mãsurã ºi aici existã mici neajunsuri. ”Pentru bunã dezvoltare a copiilor este necesarul de spaþiu, ne bucurãm de spaþiu mai mult decât suficient pentru joacã ºi pentru fiecare acþiune de joacã care se

desfãºoarã. Un alt avantaj ar fi bunã colaborare cu colegii noºtri institutori, trecerea la clasa zero presupune automat cunoºtinþe a cerinþelor de grãdiniþã ºi aceastã colaborare permite o mai bunã integrare în învãþãmântul primar, un mai bun mers al tuturor lucrurilor. Sunt mici neajunsuri care pot þine de dotare sau poate puþin de grupurile sanitare dar ne declarãm

mulþumite cã funcþionam în cadrul ºcolii ºi suntem bine gãzduiþi noi cã preºcolari aici”, a spus Lucia Muntean, cadru didactic la Grãdiniþa IG Duca din Petroºani. Deºi procesul didactic se desfãºoarã cu aceeaºi pasiune ºi dragoste faþã de elevi în ambele condiþii, grãdiniþele de la parterul blocurilor nu vor primi autorizaþie de funcþionare în acest an.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Câinii adunaþi ºi apoi lãsaþi liberi

P

rimãria Petroºani, împreunã cu Consiliul Judeþean Hunedoara demareazã vineri o campanie de strângere a câinilor comunitari. Din pãcate, însã, aceºtia se vor întoarce în scurt timp pe strãzi, cã aºa e legea. Diana MITRACHE Edilii de la Petroºani ºi responsabilii din Consiliul Judeþean Hunedoara încep, la sfârºitul acestei sãptãmâni, o acþiune de strângere a comunitarilor. Hingherii vor aduna maidanezii ºi îi duc în adãpost. Asta, dacã ºi reuºesc cei 5 oameni sã îi prindã pe toþi. „Vineri, în municipiul Petroºani, va avea loc o

acþiune de prindere a câinilor fãrã stãpân. Acþiunea e organizatã de Srerviciul Judeþean Pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân, în colaborare cu Primãria din Petroºani. Serviciul judeþean va pune la dispoziþie doi oameni ºi o maºinã, iar primãria va participa cu trei oameni ºi o maºinã. Câinii care vor fi strânºi, vor fi duºi la adãpostul Lãbuº din Petroºani,

unde vor fi castraþi ºi sterilizaþi, iar dupã aceea vor fi elberaþi, conform legii”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei din Petroºani. Din pãcate, însã, animalele ajung din nou pe stradã ºi nici în adãpost nu prea e loc. Asta o confirmã ºi cei din primãrie, care susþin cã altã soluþie legalã nu existã în acest moment. Calculele, însã, aratã cã sunt prea mulþi maidanezi ºi prea puþine soluþii. „Adãpostul are o capacitate de 75 de cuºti. În fiecare cuºcã intrã câte doi câini. În total 150 de locuri. În acest moment, în adãpost sunt 80 de câini”, a mai spus

Luni sosesc primele alimente europene

Miere ºi zacuscã de la Uniunea Europeanã

V

in alimentele de la Uniunea Europeanã. La începutul sãptãmânii viitoare în Valea Jiului vor sosi alimentele de la Uniunea Europeanã de care beneficiazã mai multe categorii de persoane. Monika BACIU ”Avem aproximativ 2000 de beneficiari, iar de luni vor începe sã vinã alimentele. În momentul în care vom începe sã le aranjãm în depozite, va începe ºi distribuirea lor”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Noutatea faþã de

vorba de fãinã albã, mãlai, paste fãi-

anul trecut constã în faptul cã vor fi distribuite doar 9 produse, faþã de cele 11 câte erau prevãzute. Este

noase, ulei, roºii în suc propriu, zacuscã (noutate ca ºi produs), miere (noutate ca ºi produs), conservã de carne de porc (noutate ca ºi produs) ºi zahãr.

Taºcã. Câinii vor fi sterilizaþi ºi se merge pe ideea cã devin mai puþin agresivi. Cât despre eutanasierea lor, nici nu poate fi vorba, la Petroºani. „Din informaþiile pe care le am de la cei care gestioneazã în acest moment acest serviciu, nu existã aceastã posibilitate. Ei, dupã ce sunt castraþi, sunt

eliberaþi în comunitate, conform legii. Eficienþa vine din faptul cã ei nu se mai înmulþesc”, a mai precizat Nicu Taºcã. Totuºi, nimeni nu poate garanta cã nu vom mai avea câini liberi prin oraº, iar maidanezii rãmân în continuare o problemã. Sãptãmânal, zeci de aomeni ajung laspital cu plãgi muºcate de maidanezi.

14 Program & Horoscop

9:50 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului Gyebaek 11:50 Legendele palatului Gyebaek 12:30 SCENART 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 SCENART (r) 17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek

9:30 Încã o ºansã 11:30 Teleshopping 12:00 Levintza prezintã (r) 12:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond 16:00 Prinþul fermecat 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Michael Clayton 23:00 Totul despre sex 23:30 Totul despre sex

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv 21:00 Fotbal: România Ungaria

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Alegerea vieþii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Molly 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Povestea unui cavaler 23:00 Urmãrirea

21 martie *** 20 aprilie În cursul dimineþii, primiþi o sumã de bani care învioreazã bugetul familiei. S-ar putea sã intraþi în posesia unei moºteniri sau sã primiþi un credit pe care l-aþi solicitat cu puþin timp în urmã. Sunt favorizate planurile de viitor ºi investiþiile pe termen lung.

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Prizonierii lumii noi

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dezvãluiri din lumea telenovelelor 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Testul de rezistenþã (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 WTC IronMan 2013 10:45 Digisport Show 11:00 Formula 1: Antrenamente 1 12:30 Serie A Show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 Formula 1: Antrenamente 2 16:30 Digi Sport Weekend 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digisport Special 21:00 Diamond League Brussels 23:00 Digisport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã întâmpinaþi dificultãþi financiare, însã le depãºiþi fãrã mari probleme. Traversaþi o perioadã favorabilã inspiraþiei artistice. Creativitatea ºi originalitatea de care dispuneþi vã aduc un succes neaºteptat în societate. Nu neglijaþi persoanele mai tinere din familie!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã de naturã sentimentalã. În cursul dimineþii, un prieten vã propune sã vã asociaþi într-o afacere pe care a demarat-o cu puþin timp în urmã. Acceptaþi propunerea.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 14:30 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

21

23 iulie *** 22 august Este momentul sã faceþi schimbãrile dorite pe plan sentimental ºi în domeniul afacerilor. Relaþiile cu partenerii sunt foarte bune ºi este un moment bun pentru a încheia contracte ºi a semna documente.

Aveþi o zi grea, cu multe probleme de rezolvat, dar sunteþi în formã excelentã ºi reuºiþi sã faceþi faþã. Situaþia financiarã nu este prea bunã, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi. Este o situaþie trecãtoare. Nu neglijaþi sfaturile partenerului de viaþã!

23 august *** 22 septembrie Sunteþi plin de energie ºi puteþi realiza tot ceea ce v-aþi propus pentru azi. Aveþi ocazia sã obþineþi un câºtig financiar consistent, dar ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul de viaþã ºi cu prietenii sunt foarte bune.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

În prima parte a zilei vã simþiþi plin de energie ºi înstare de mari eforturi fizice. Nu vã supraestimaþi forþele, pentru cã s-ar putea sã aveþi probleme de sãnãtate. Dupã-amiazã sunteþi invitat în vizitã la prieteni.

Aveþi idei valoroase, apreciate de ºefi ºi de colegii de serviciu. Sunteþi în formã ºi puteþi sã finalizaþi tot ce aþi început. Situaþia financiarã s-ar putea sã nu fie tocmai bunã, dar sunteþi perseverent.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este un moment favorabil pentru investiþii sau pentru a începe o afacere. De asemenea, sunt favorizate întâlnirile romantice ºi cãlãtoriile. Dacã vi se propune o colaborare, nu o refuzaþi!

21 ianuarie *** 20 februarie

Puteþi avea o mare reuºitã cu prilejul unei scurte cãlãtorii în interes de afaceri. Aveþi rabdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de afaceri. Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Puteþi face schimbãri importante în viaþa dumneavoastrã, mai ales pe plan social ºi sentimental. Sunt favorizate relaþiile de parteneriat, întâlnirile de afaceri ºi investiþiile pentru cãmin.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul de mai multe ori, dar schimbãrile vã sunt benefice. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã va ajuta cu sfaturi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

„Eu sunt avocat nu sunt inginer!” ntr-una din zilele trecute am ÎPetroºani mers la Arhiva Judecãtoriei pentru a consulta un dosar în care aveam calitatea de parte, din dosarul respectiv. Pentru acest lucru trebuia sã mã încadrez în programul de lucru al arhivei respective, „Programul cu publicul” care era afiºat pe uºa arhivei. M-am aºezat la rînd, ca orice om civilizat, aºteptînd sã ajung în faþa ghiºeului, pentru solicitarea doritã. Deºi fiecare respecta ordinea în care venise, nu acelaºi

lucru se întîmpla ºi cu unii avocaþi care intrau în faþa fãrã a þine cont de cei care aºteptau la rînd. Bineînþeles cã la un moment dat au început comentarii ce s-au revãrsat asupra unui avocat mai vîrstnic care de asemenea intenþiona sã treacã în faþã peste rînd, pe care îl ºi cunoºteam. Avocatul a aºteptat

din partea mea sã intervin în a-i lua apãrarea. Acest lucru nu s-a întîmplat deoarece eu chiar rezonam cu cei nemulþumiþi, privitor la ceea ce se întîmpla. Funcþionara care deservea publicul vizînd cã avocatul este pus într-o situaþie difi-

cilã l-a invitat în fatã prin formula „Poftiþi domnule avocat!”. În acel moment s-a fãcut liniºte ºi totul a decurs ca ºi cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Dupã douã zile mã întîlnesc cu acest avocat care îmi reproºeazã faptul cã nu i-am luat apãrarea spunînd „ Eu sunt avocat, nu inginer, ºi pentru asta am

învãþat, nu sã stau la rînd cu toþi!”. Deºi am vrut sã-i spun cã nu-i corect cum gîndeºte pentru cã pe acel program cu publicul, (de douã ori pe sãptãmînã a cîte douã ore) nu scria nimic în legãturã cu prioritatea avocaþilor. Mai spunea cã el este persoanã juridicã, de parcã numai avocaþii pot fi persoane juridice. Mã gîndeam în sine, oare cum acest avocat poate pleda pentru adevãr, vis-a-vis de modul în care percepe lucrurile? La sfîrºitul discuþiilor am dorit sã-i spun cã aici era vorba

România se aflã pe locul doi în lume la numãrul de computere infectate cu viruºi informatici

R

omânia se aflã pe locul doi în lume, dupã India, în ceea ce priveºte numãrul de computere infectate cu viruºi informatici, se aratã într-un comunicat al Bitdefender, care citeazã datele QuickScan, scaner-ul de securitate al companiei ce identificã ameninþãrile informatice active prin verificarea zonelor critice din computere. Potrivit sursei citate, cel mai mare numãr de computere infectate sunt în India (ratã de infecþie de 14,48%), România (11,55%), Statele Unite ale Americii (5,43%) ºi Franþa (7,47%). Statisticile reflectã doar infecþiile pe computere care ruleazã deja o soluþie de securitate - plãtitã sau gratuitã. În lume, potrivit documentului, cel puþin unu din zece computere echipate cu o soluþie antivirus este infectat cu viruºi. 'Testul realizat în prima jumãtate a anului aratã cã în medie 11,6% dintre computerele scanate cu Bitdefender QuickScan sau cu aplicaþia pentru desktop - 60-Second Virus Scanner - sunt infectate cu cel puþin

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

un tip de software periculos. Studiul mai aratã cã dispozitivele infectate ruleazã o varietate de sisteme de operare, de la versiuni vechi de Windows, ce nu mai pot fi actualizate (precum Windows 2000, ce ºi-a încheiat ciclul de viaþã în iulie 2010) pânã la Windows 8 - cea mai recentã versiune a sistemului de operare al Microsoft', se aratã în document. Potrivit acestuia, numãrul de infecþii gãsite pe fiecare platformã este proporþional cu cota de piaþã a fiecãrei ediþii de Windows. ''În mai puþin de 10 ani cantitatea de software periculos a crescut de la infecþii sporadice la

mai mult de 145 de milioane de ameninþãri cunoscute, o ratã de 40.000 de viruºi pe zi. Acest lucru pune o presiune uriaºã pe soluþiile antivirus ºi creºte probabilitatea unor infecþii în cazul în care antivirusul ºi sistemul de operare nu sunt actualizate regulat. Din acest motiv o a doua opinie, obþinutã printr-o scanare online, ar putea identifica incidentele de securitate înainte de a produce efecte asupra utilizatorului'', a declarat Cãtãlin Coºoi, Chief Security Strategist, Bitdefender. Datele aratã cã 9,28% dintre computerele ce ruleazã Windows 2000 sunt

despre educaþie de la care porneºte totul, iar de la el aveam pretenþia la mai mult, þinînd seama de profesia pe care o are în cea ce priveºte adevãrul faþã de minciunã, dar n-am mai apucat pentru cã a plecat grãbit ºi supãrat pe mine. Totuºi doresc sã-i transmit prin acest articol un catren despre educaþie: Educaþia, constat iarã, Ca fiind calea cea mai bunã Prin care clar se separã Adevãrul, de minciunã. Petre Lungoci

infectate. 'Windows XP, ce îºi va încheia ciclul de viaþã anul viitor în aprilie, este încã folosit masiv ºi are o ratã de infecþie de 12,8% dintre sistemele scanate. Trecând la sistemele noi de operare ale Microsoft, 11,47% dintre computerele ce ruleazã Windows 7 ºi o altã soluþie de securitate au fost gãsite infectate. În contrast, pe numai 4,59% dintre maºinile cu Windows 8 au fost gãsiþi viruºi', aratã Bitdefender. (AGERPRES)

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013

Nicoleta Bolcã, deschide stagiunea cu rolul vieþii tagiunea de toamnã la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” se deschide cu un rol pe care directorul instituþiei, S Nicoleta Bolcã îi considerã de excepþie, poate chiar rolul vieþii. Toamna începe în curând pe scenã ºi piesele importante se vor succede una dupã alta. Diana MITRACHE Lucreþia Borgia – un text ce vine ca o mãnuºã directorului de teatru Nicolaeta Lucreþia Bolcã se joacã la Petroºani din aceastã toamnã. De fapt va fi piesa de deschidere a stagiunii de toamnã de la „I.D

Sîrbu”, iar cei care ºi-au dat mâna la realizarea lui sunt nume sonore. „Costumele sunt semnate, de data aceasta, de una dintre cele mai mari scenografe din þarã, ªtefania Cerneanu. Ultima producþie a dânsei au fost costumele ºi decorul de la Teatrul Naþional

Medalion literar, Mircea Andraº M edalion literar, Mircea Andraº. Douã persoane din Petrila, dar ºi prieteni al celui care a fost Mircea Andraº îi vor pregãti duminicã 8 septembrie, un moment cultural. În data de 8 septembrie, Mircea Andraº ar fi împlinit 65 de ani de viaþã. Cu acest prilej, cei doi prieteni ai sãi îi organizeazã un moment memorial. Monika BACIU ”Pe lângã faptul cã sunt preºedintele Asociaþiei Culturale Les amis de la Frace fac parte din toate cenaclurile literare ale Vãii Jiului ºi cum Mircea Andraº este nãscut ºi a trãit în Petrila a fost redactorul unei publicaþii locale din Petrila, ne-am gândit sã-l omagiem de ziua naºterii lui. Ar fi împlit vârsta de 65 de ani. Organizãm pe speþele noastre o manifestare ”Medalion Literar, Mircea Andraº”. Vom încerca sã facem cunoscute celor prezenþi opere lui, scrierile, încercãm sã contactãm toþi scriitorii din Valea Jiului”, a declarat Ionel Zmãu, preºedintele Asociaþiei Les Amis de la Frace. Mircea Andraº a reprezentat o valoare pentru Valea Jiului. Acesta a lãsat moºtenire o zestre culturalã impresionantã. ”Mircea Andraº în primul rând pentru oraºul Petrila ºi pentru Valea Jiului a reprezentat foarte multe. L-am considerat boemul petrilean ºi l-am apreciat pentru valoarea care a

avut-o datoritã faptului cã întreaga viaþã ºi-a dedicat-o scrisului. L-am declarat boem petrilean datoritã faptului cã Mircea s-a neglijat pe el însuºi datoritã condeiului. Îl apreciez pentru cultura oraºului nostru. Îmi face plãcere sã vorbesc despre el la prezent”, a declarat Claudiu Mârlogeanu, prieten.

Mai mult, Mircea Andraº, va fi declarat cetãþean de onoare al oraºului Petrila, post-mortem. ”Am sã mã strãduiesc cu autoritãþile locale sã îl declarãm cetãþean de onoare al oraºului Petrila. Am fãcut un demers în acest sens. Am vorbit cu administraþia localã, cu comisia de culturã ºi mi-au promis cã vor iniþia un proiect în acest sens chiar în luna aceasta când va avea loc o nouã ºedinþã a consiliului local. Pãcat cã nu voi obþine titlul de cetãþean de onoare chiar de ziua lui de naºtere”, a mai spus Claudiu Mârlogeanu. Mircea Andraº s-a stins din viaþã în data de 26 noiembrie 2010. A debutat cu epigrame ºi prozã umoristicã, în Steaua, 1981; cu poezie, în Astra, 1982; cu prozã, în SLAST, 1982; cu teatru, în Argeº, 1983. Publicã poezie, prozã, epigrame, teatru, în diverse reviste literare, ziare.

din Bucureºti, la „Elisabeta”, unde a jucat ªtefan Iordache cu Maya Morgenstein. Iar decorul e semnat, la fel, de Carla Lobonþ, una dintre marile scenografe, care au lucrat cu regizori renumiþi. „Lucreþia Borgia” a fost un text care mi-a plãcut, de fapt, eu nu am mai jucat roluri principale, din lipsa timpului, dar mi-a fãcut o deosebitã plãcere sã revãd acest text ºi sã am ºansa ca un regizor sã punã în scenã, pentru mine, chiar la vârsta perso-

najului, 39 de ani. Anul viitor ar fi fost mult prea târziu”, aprecizat Nicoleta Bolcã, directorul Teatrului „I. D. Sîrbu” din Petroºani. Tot directorul teatrului din Petroºani ne dã acum asigurãri cã vom avea piese „pretenþioase” pe scenã ºi cã totul face parte din strategia ce acum e gânditã în culise. „Va urma Hamlet. Aºadar, stagiunea 2013 – 2014 va fi una mai grea, pentru cã întotdeauna au fost piese pentru public, mult mai multe comedii, dar mi s-a cerut, pe lângã altele ºi autori mari”, a adãugat Nicoleta Bolcã. Actorii de la Petroºani se pregãtesc ºi stagiunea va debuta, cel mai târziu pe data de 5 octombrie, la orele 18,00, cu „Lucreþia Borgia”.


CVJ, Nr 445, vineri 6 septembrie