Issuu on Google+

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 431

Cronica Vãii Jiului Luni, 19 August 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

„Toþi se laudã, dar noi <am plãtit> Coloana lui Brâncuºi în integralitatea ei”

Coºmarul de la naºtere, „invizibil” în cabinetul particular

A

nchetã la Spitalul din Petroºani, dupã ce o gravidã a nãscut un bãieþel cu malformaþii grave. Asta deºi familia susþine cã micuþul pãrea sãnãtos la ecografii.

>>> PAGINA PAGINA A 3-A

Locuitorii din Aninoasa:

„Sã fie comunã, primim!”

L

ocalnicii din Aninoasa spun cã oraºul poate retrograda la stadiul de comunã. Asta spun ºi autoritãþile locale, care cautã bani la politicienii locali pentru a organiza referendumul.

>>> PAGINA PAGINA A 6-A

”Pentru cei care au trãit iubind Parângul ºi Valea Jiului” , faceþi-vã datoria!

Î

nainte de a sosi liberalii, cei de o parte ºi de alta a muntelui, din Petroºani ºi Petrila, dar ºi câþiva din restul Vãii Jiului, peisajul era de o frumuseþe tristã.

>>> PAGINA PAGINA A 7-A

Chinezii vin la Mintia

”T

oþi se laudã în þarã ºi în lume cu ea, cu opera lui Brâncuºi, Coloana Infinitului... Dar Coloana a fost plãtitã de noi în integralitatea ei. A fost fãcutã la Atelierele Centrale Petroºani. Salariaþii de aici au muncit la mãrgelele Coloanei, cum numea Brâncuºi modulii. A fost montatã de aceiaºi oameni de la Atelierele Petroºani, care au fost duºi la Tg. Jiu pentru asta, fiind foarte buni specialiºti” – Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte Asociaþia Petro Aqua Petroºani. >>> PAGINILE 8-9

D

elegaþia chinezã ajunge, în aceste zile, la Mintia. Oficialii din CEH sperã ca în urma vizitei, chinezii sã ofere soluþia financiarã pentru a demara investiþiile la Termocentralã.

>>> PAGINA PAGINA A 11-A


2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Coºmarul de la naºtere,

Actualitate 3

„invizibil” în cabinetul particular A

nchetã la Spitalul din Petroºani, dupã ce o gravidã a nãscut un bãieþel cu malformaþii grave. Asta deºi familia susþine cã micuþul pãrea sãnãtos la ecografii. Medicul care l-a adus pe lume spune cã s-a observat ceva, dar abia în ultima lunã de sarcinã, iar cel care a fãcut ecografia a intrat în concediu, deºi a încasat de câteva ori contravaloarea consultaþiei la ecograf. Diana MITRACHE Drama familiei Oprea a început imediat dupã naºterea, care trebuia sã le aducã doar bucurii. Tatãl micuþului, nãscut în maternitatea de la Petroºani, fãrã picioare ºi o mânuþã povesteºte cu lacrimi în ochi cã a plãtit o serie de consultaþii, dupã zile de tras la lopatã în minã ºi când ºi-a vãzut bãieþelul a

început coºmarul. „A fãcut 4 sau 5 ecografe ºi în spital, aici ºi la cabinetul particular. Costã niºte bãnuþi acolo ºi eu lucrez la minã. Eu, poate, am lucrat douã zile în fundul minei ca sã dau bani la un ecograf. Vã daþi seama? Totul e bine, spunea doctoriþa, uite cãpuºorul, uite ...totul e în regulã!”, povesteºte cu lacrimi în ochi Cornel Oprea, tatãl copilului nãscut cu malformaþii

Gest extrem la 17 ani

O

tânãrã de 17 ani din Petrila i-a pus pe jar ambulanþieri ºi medici, dupã ce în noaptea de joi spre vineri a fost transportatã de douã ori la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Dacã prima oarã a fost în stare de ebrietate, la câteva ore ea s-a aruncat de la etaj ºi

severe. Medicul care i-a fãcut ecografiile ºi-a luat concediu, iar cel care a operat-o pe femeie, susþine cã doar în ultima lunã s-a vãzut ceva la ecograf. Era, însã, prea târziu pentru bebeluºul,care altfel e perfect sãnãtos. „A fost o urgenþã obstetricalã, pentru cã mama la internare prezenta membranele rupte. Pentru aºa ceva se intervine de urgenþã, prin cezarianã. Surpriza a fost la operaþie, cã avem acest copil cu malformaþii. Sunt cazuri care se pot depista ºi care nu se pot depista. În medicinã nu poþi sã dai certitudini de 100%. Existã probabilitãþi, dar certitudini nu. Depinde, fiecare ecografie ºi de aparatul cu care se face ºi de ecografie, iar sur-

a ajuns din nou la Urgenþã, de data aceasta cu fracturi. “Prima datã ea s-a prezentat în serviciul de urgenþã cu o stare de agitaþie psiho-motorie în urma unui consum de alcool, pe fondul unui conflict între ea ºi prietenul ei. I s-au acordat îngrijirile medicale, a fost vãzutã de pediatrul de gardã, dar a refuzat sã mai stea sub observaþie cu perfuzii ºi a plecat acasã. Ulterior a fost din nou adusã de un echipaj al Ambulanþei de data aceasta, pentru cã prima datã a fost

prize sunt ºi la cei mai mari profesori. La ultima ecografie, o sã vã

spunã doamna doctor (n.r Cristina Mustocea, cea care a þinut gravida sub observaþie la cabinetul particular), s-au observat niºte nereguli, dar ce fãceai cu copil în luna IX-a?

adusã de SMURD, prezentând multiple contuzii în urma unei cãderi de la înãlþime. Avea o contuzie cranianã, o plagã frontalã dreaptã care a necesitat suturã ºi o fracturã de gambã stângã ”, a declarat Dr Liliana Dumitru, medic UPU –SMURD. Prima datã când a fost adusã la Spital, ea ar fi ameninþat cã se va arunca. ªi doua oarã, deºi avea rãni grave, ea a refuzat sã stea internatã. Luiza ANDRONACHE

Ce poþi sã faci?”, a precizat dr. Sidonia Faibiº, medic primar obstetricã-ginecologie, singura care a acceptat sã vorbeascã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, despre acest caz care a revoltat o þarã întreagã. Tatãl micuþului povesteºte cu lacrimi în ochi cã va sesiza forurile competente pentru ceea ce i s-a întâmplat ºi vineri dimineaþã s-a dus sã îi facã micuþului certificat de naºtere, iar sâmbãtã l-a dus acasã pe micuþul Luca. Totuºi, omul nu se împacã cu ideea cã nu a fost avertizat de medici. „Putea sã ne zicã. Domnu Oprea, uitaþi e ceva în neregulã, cã eu nu vãd, mergeþi la altul (n.r medic). Eu pentru asta am fãcut ºi

ecografele. Sã vãd cã copilul meu are mânuþe, picioare. Nu a fost sarcinã cu risc, chiar mã uitam ce burticã mare are soþia ºi ce bebiþã mare o sã am. Eu iubesc copiii...”, spune sfârºit omul. Mama bebeluºului este în stare de ºoc ºi conducerea Spitalului de Urgenþã de la Petroºani a demarat o anchetã în acest caz. În tot acest timp, pãrinþii copilului cautã dreptatea în instanþã ºi sunt hotãrâþi sã îi cearã daune medicului Cristina Mustocea, cea care a încasat ºi a completat ecografiile bebeluºului. Asta în condiþiile în care, a luat banii, dar nu a vãzut malformaþiile copilului, deºi sunt medici care susþin cã acestea puteau fi observate din timp.


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Revedere dupã o jumãtate de veac

povestit ºi profesoara Lucia Dane Teleleu, organizatoarea evenimentului ºi fostã elevã a acelei clase. Alþii au venit de departe ºi dupã ani de zile au regãsit clasa în care au învãþat, cu nostalgia acelor vremuri. „Eu, în 63, dupã ce am terminat liceul, am reuºit la Institutul de medicinã de pe vremea aceea la Tîrgu Mureº. Am absolvit în 1969, când am obþinut titlul de medic ºi de acolo am ajuns la Satu Mare ºi de atunci eu trãiesc

au plecat dintre noi definitiv”, a povestit, dupã citirea catalogului dr. Zoltan Boros, care le-a atras atenþia colegilor sã se întâlneascã de acum încolo mai des, cã vremea nu iartã. „Mã bucur cã mã întâlnesc cu colegii ºi interesant e cã, aºa cum noi am îmbãtrânit, aceeaºi stare vãd ºi la colegi, dar fiecare la fel aratã, cum arãta în gândul meu din tinereþe, deºi am adus ceva poze, dar ne recunoaºtem ºi mã bucur cã ne-am întâlnit”, a spus ºi matematicianul ºi informaticianul Andrei Nakkai. Toþi au fost elevi ai secþiei maghiare, dar spun cã diferenþele de limbã ºi etnie nu erau

acolo, unde am fost medic chirurg la Spitalul de urgenþã ºi de 3 ani sunt pensionar. (...) Aici m-am nãscut ºi la Lupeni am fãcut ºcoala generalã. (...) Sunt emoþionat cã ne-am întâlnit dupã atâþia ani ºi îmi pare rãu de cei care

percepute atunci, aºa cum nici acum nu le iau în seamã. Cu emoþie în glas, fiecare a spus cât de frumoase sunt momentele în care rememoreazã acei ani. „Sunt emoþionatã din cauza întâlnirii. (...) Cel mai important în aceºti 50 de ani a fost pentru fiecare cãsãtoria, dupã aceea, copii ºi acum nepoþii. Eu am 7 nepoþi”, a povestit vizibil emoþionatã, profesorul

S-

au revãzut la o jumãtate de secol de la terminarea liceului. Au venit de peste hotare ºi din toatã þara ºi s-au recunoscut, chiar dacã anii le-au nins pãrul ºi le-au mai ºetrs amintirile. Vorbim despre absolvenþii de liceu de la Petroºani, care au þinut ca sâmbãtã sã se reîntâlneascã în clãdirea în care acum 50 de ani plecau în viaþã, de la ªcoala Medie Mixtã din Petroºani. Diana MITRACHE S-au întors medici, profesori, ingineri ºi mai ales pensionari, care nu au uitat cã la Petroºani s-au format ca oameni ºi, mai apoi, au „zburat” prin

lume ºi, spre surprinderea tuturor, s-au recunoscut unul pe altul, de parcã mai ieri au terminat liceul. Toþi spun cã anii, mulþi la numãr, nu i-au schimbat, ci poate doar i-au împuþinat, pentru cã viaþa e trecãtoare. „E un eveniment foarte rar, extrem. Adicã, dupã 50 de ani de la absolvirea liceului, un grup atât de mare de foºti elevi ne reîntoarcem în locul unde nu mai locuim. Ne leagã numai amintirile de ºcoalã ºi aºa ne-am întors aici,

la a 50-a aniversare a absolvirii”, a spus în deschiderea evenimentului profesoara Iren Vass, acum pensionarã. Toþi îºi amintesc cu drag de anii de liceu, de reformele din învãþãmântul de atunci

ºi de stricteþea cu care erau trataþi de profesorii lor, ori de sistemul de notare, care s-a schimbat, de la notarea cu note de la 1 la 5, cu cel cu note de la 1 la 10. „Sã ºtiþi cã am rãmas plãcut impresionatã, când ne-am întâlnit. De 20 de ani nu ne-am mai vãzut, cã înainte ne vedeam din 10 în 10, din 5 în 5. ªi sã ºtiþi cã aºa am arãtat acum, cã ºtia fiecare cine cu cine se vede. Nu ne-am schimbat fizionomia ºi ne recunoaºtem”, a

de matematicã Terez Ferenzi. ªi tot profesoarã a fost ºi Olga Fenyodi, care a venit la aceastã întâlnire din Germania. „Am plecat în 1972. Sunt deja de 41 de ani acolo. Eu am terminat Institutul Pedagogic din Tîrgu

depãnat amintiri. „A trecut vremea peste noi ºi trece ºi ne-ar plãcea sã treacã cât mai încet perioada ce mai avem de trãit. (...) Pentru tinerii de azi, aº dori sã aibã copilãria cum am avut ºi noi ºi sã primeascã educaþia noastrã”, a

Mureº ºi acolo l-am cunoscut pe fostul meu soþ. Cu el am plecat în Germania ºi am predat în limba germanã”, a declarat doamna Olga. Alãturi de colegii lor au fost la aceast eveniment ºi Karoly Szabo, inginer mecanic, Gyorgy Krausz, inginer, Erzsebet Gyongyosi, inginer, Ida Sandner, inginer ºi tehnicianul dentar Agnes Fernczi. Toþi au agreat ideea cã sunt frumoºi, cã nu au îmbãtrânit atât de mult ºi cã viaþa nu i-a lãsat sã dea uitãrii anii de liceu. Fiecare s-a felicitat cu fiecare ºi au

spus. Karoly Szabo, în timp ce o altã colegã de a sa ºi-aamintit cât de mult conta în acea vreme educaþia ºi bunul simþ al elevilor. „Eram înainte de Bacalaureat ºi terminasem liceul. ªi ne-am adunat aici ca sã ne pregãtim la matematicã pentru bacalaureat ºi facultate. ªi eram gãlãgioºi ºi 3 bãieþi cântau ºi au urlat. ªi apare în uºã fostul director ºi era tare supãrat ºi l-a pãruit pe cel care a cântat. Pentru noi a fost atât de înjositor, cã deja eram ieºiþi pe porþile ºcolilor ºi suntem pãruiþi în propria clasã”, a povestit Erzsebet Gyongyosi. Toþi au fost vizibil emoþionaþi ºi au convenit cã trebuie sã se revadã mai des. Asta pentru cã din 28, au mai rãmas 14.


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

2 în 1: Dacfest ºi Istorie, Naturã ºi Culturã deschise la Sarmizegetusa Regia ºi se vor încheia duminicã, 25 august. O surprizã pentru acest an este prezenþa

D

acii ºi romanii se vor lupta din nou, timp de o sãptãmânã, pe platoul de la Costeºti, comunã Orãºtioara de sus. În acest an, cea de-a patra ediþie a Dacfest se va desfãºura în paralel cu festivalul Istorie Naturã - Culturã, cu o tradiþie de 46 de ani. Luiza ANDRONACHE

Festivalul Dacfest – Istorie, Natura, Cultura este organizat de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara,

Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale ºi Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret ºi promite distracþie pe cinste pentru toþi cei

care se vor afla sãptãmâna aceasta la Costeºti. Manifestãrile vor începe marþi, 20 august, cu ziua porþilor

Gãrzii Romane din Alba Iulia. “Este un program mai amplu, care reuneºte serbãrile tradiþionale de la Costeºti cu acest festival. Dacã ar fi fost organizate separat, amploarea poate ar fi

fost mai scãzutã”, a spus Tiberiu Balint, vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara. Cei care îºi vor petrece sfârºitul sãp-

tãmânii la poalele cetãþii Sarmizegetusa Regia, vor putea achiziþiona produse tradiþionale hunedorene, pentru cã aici se va desfãºura ºi acþiunea „Produs în Hunedoara”. Duminicã, 25 august, începând cu ora 13 va avea loc un spectacol de muzicã popularã

organizat de Centrul Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara în colaborare cu Primãria comunei Orãºtioara de Sus. Vor urca pe scenã interpreþi renumiþi printre care Mariana Deac, Nineta Popã, Adrian Stanca, Ciprian Roman, Cristian Fodor, Ovidiu Homorodean, Eugen Mihãilã ºi Adina Hâdã.

Motocicliºtii ºi-au dat întâlnire Concurs de escaladã pe Cheile Taia gãsesc peste 40 de ãþãrãtorii din toatã þara sunt în Hunedoara trasee de escaladã cu

M

ii de motocicliºti din România ºi mai multe state europene au fost aºteptaþi sã ia parte la ediþia din acest an a întâlnirii ‘Free Biker’s Week’, ce a avut loc în satul hunedorean Gothatea, din comuna Gurasada. „Riderii” au petrecut timp de trei zile la festival, iar ieriduminicã au pornit spre case cu amintiri ce-i vor face sã revinã în judeþul nostru. Maximilian GÂNJU Locul întâlnirii a fost o unitate militarã transformatã în parcul de distracþii. Festivalul este la a ºasea ediþie ºi participanþii au fost întâmpinaþi cu þuicã ºi slãnina pe pâine, ca la prima ediþie. Mai mult de jumãtate dintre participanþi sunt bikeri din România, iar ceilalþi motocicliºti au venit din Serbia, Ungaria, Austria, Germania ºi Italia.

C

aºteptaþi pe Cheile Taia, acolo unde se va desfãºura competiþia „Valea Jiului Climbing Open”. Carmen COSMAN Valea Jiului Climbing Open este un concurs de escaladã ce se va desfãºura în perioada 06 - 08.09.2013, începând cu ora 10:00, într-o locaþie de vis situatã la doar 6 kilometri de municipiul Petroºani. Potrivit organizatorilor, Club Alpin Valea Jiului, prin acest proiect se doreºte sã fie promovate atât zonele de escaladã din Valea Jiului, cât ºi fenomenul în sine care, fiind în continuã creºtere, are nevoie de cât mai multe competiþii

de profil. De asemenea, aceºtia spun cã vor sã aducã în prim-plan ºi fenomenul din zonã, deoarece Valea Jiului are o moºtenire grea în ale escaladei. Pentru aceastã competiþie au fost alese Cheile Taia, pentru cã zona reprezintã unul dintre cele mai frecventate locuri de escaladã din Valea Jiului. Aici se

nivel variat de dificultate. Pentru competiþia din septembrie se vor amenaja ºi echipa 29 de trasee noi.


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Locuitorii din Aninoasa: „Sã fie comunã, primim!”

ocalnicii din Aninoasa spun L cã oraºul poate re-

trograda la stadiul de comunã. Asta spun ºi autoritãþile locale, care cautã bani la politicienii locali pentru a organiza referendumul. Nu mai stau într-un oraº!. Asta recunosc toþi cei care locuiesc acum în oraºul Aninoasa. Nimeni nu mai crede în statutul de oraº al Vãii Jiului. Oamenii sunt sãraci, majoritatea trãiesc din ajutorul de ºomaj, ori din venitul minim garantat, iar felul în care s-a transformat cel mai recent oraº desemnat din Valea Jiului poate redeveni comunã, cu girul localnicilor. „Mai bine va fi comunã, cã ºi aºa nu e deloc oraº. Ãsta aratã a oraº?”, spune un localnic din zona

Iscroni. Altul crede cã va merge la vot ºi va spune cã vrea sã locuiascã în comuna Aninoasa, pentru cã acesta este adevãrul. „În sfârºit, dupã ce mina s-a închis, se revine la ceea ce trebuia decretat atunci. Aninoasa nu maipoate fi decât comunã. Nici nu se mai ºtie cu ce datorii ne-a lãsat vechiul primar. Noi strãm la bloc ºi abia plãtim impozitele ºi

întreþinerea ca de oraº. Sã fie comunã!”, spune un alt locuitor al actualului încã oraº. Formalitãþile birocratice sunt gata, iar creditorii deja se trec pe listã. Oraºul este ca ºi falimentar, iar termenul a expirat în aceste zile. Pentru ca oraºul sã retrogradeze la nivelul de comunã, este, însã, nevoie de refendum, iar politicienii locali spun cã vor susþine ei acest

scrutin. Asta pentru cã oraºul nu are bani sã plãteascã pentru buletinele de vot ºi nici oamenii care sãstea 24 de ore sã numere voturile, ori sã asiste în circumscripþiile electorale. „În 15 august s-au încheiat înscrierile la masa credalã. Am avut o discuþie cu primarul ºi la nivel de consiliu local. Urmeazã sã gãsim niºte soluþii economice pânã la urmã,

În aºteptarea unor rãspunsuri....

P

roiect depus în urmã cu 3 ani, nedemarat nici în prezent. Administraþia localã de la Aninoasa a depus în urmã cu trei ani un proiect pentru realizarea unor imobile de tip ANL în zona Iscroni. Nici pânã astãzi acest proiect nu a primit finanþare de la Guvern astfel încât sã fie demarate lucrãrile. ”În zona Centrul 2 de la Iscroni avem depus un proiect la ANL pentru construirea unui bloc de locuinþe cu 60 de apartamente în care încap toþi cetãþenii care locuiesc în acea zonã. Din pãcate proiectul este depus de trei ani ºi este tot în aºteptare, eu am vorbit personal cu directorul ANL-ului care a zis cã în momentul în care guvernul aloca bani pentru demararea acþiunilor de con-

strucþie de locuinþe ne vor aloca ºi pentru acest bloc ºi pentru aceste proiecte depuse de noi pentru cã ºi ei vor sã scape de acea zonã care arata destul de rãu încã de pe timpul lui Ceauºescu. Acum sã vedem dacã la rectificarea bugetarã se vor aloca fonduri ANL-ului. Noi nu avem în bugetul local fonduri pentru reparatea acestor case care sunt distruse în proporþie de peste 80%. Ar trebui cheltuita o sumã foarte mare pentru a putea fi reabilitate dar noi speram sã prindem proiectul cu blocul ANL pentru a-i putea muta pe oameni acolo”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Locuitorii din zona Iscroni

sunt cunoscuþi pentru diferitele probleme sociale pe care le au. În eventualitatea în care aceste blocuri s-ar realiza, aceºtia vor putea plãti chiria aceasta fiind una modicã. ”Cu o strictã supraveghere ºi cu condiþii puse în contactul de închiriere foarte stricte pentru cei care vor locui în acel bloc eu cred cã se poate pãstra o ordine ºi curãþenie al acelui imobil. Dacã îi vom lãsa un an, doi sã îl distrugã atunci vom avea o priveliºte similarã cu cea de acum. Chiriile sunt chirii sociale, preþul este unul simbolic 6,7 lei pe lunã, chiar ºi din venitul minim garantat ar putea plãti chiria”, a mai precizat Dunca. Monika BACIU

ca sã putem face acel refendum. Nu am fãcut un calcul. Noi am lansat o idee sã sponsorizãm partidele, birourile electorale, prin prezenþa oamenilor la acele biroruri ºi s-au oferit ºi persoane ºifirmesã ne ajute cu tipãrirea acelor buletine de vot”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul oraºului Aninoasa, care recunoaºte cã e conºtient de faptul cã ºi el ºi primarul vor avea salarii diminuate, ca de comunã. Cu toate astea, pentru localnici va fi mai bine, pentru cã vor plãti taxe mai mici,

administraþia ar putea sã beneficieze de programe destinate comunelor, iar oamenii de afaceri interesaþi de investiþiile de aici, vor plãti, la rândul lor, sume mai mici ca impozite. Oraºul Aninoasa are aproximativ 4.000 de cetãþeni cu drept de vot ºi la refendumul din toamna acestui an se vor organiza alegeri în maxim 4 secþii de vot. Dacã toþi vor fi de acord cu ideea de a redeveni comunã, Aninoasa va ajunge prima localitate care retrogradeazã din cauza datoriilor, în judeþul Hunedoara. Diana MITRACHE


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Chiriaºii de la ANL care au peste 35 de ani vor plãti chirie mai mare

N

iciun chiriaº al locuinþelor ANL de pe raza municipiului Petroºani nu a solicitat cumpãrarea spaþiului locativ. Preþul locuinþelor se calculeazã în funcþie de suprafaþã. Astfel, un metru pãtrat într-o locuinþã ANL costã peste 400 de euro. Preþurile îi descurajeazã pe potenþialii cumpãrãtori. ”Pânã în acest moment nu a fost

înregistratã nicio cerere pentru achiziþionarea unui astfel de apartament ANL, preþul acestora este destul de mare pentru cã se considerã un singur preþ indiferent cã este vorba despre Petroºani sau Bucureºti însã rãmâne de vãzut ce se va întâmpla în perioada urmãtoare dar din

cauza preþului nu cred vor exista astfel de cereri”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de

Chiriaºi somaþi sã plãteascã C

cuvânt al Primãriei Petroºani. În singurul bloc ANL de la Petroºani

“Pregotermul face verificãri la toate apartamentele ºi în mod deosebit la cei care au datorii. În cazul în care chiriaºii depãºesc peste 1500 de lei, sunt chemaþi la comisia de locuinþe, se face o reeºalonare a datoriilor, iar dacã nu se ine nu plãteºte, va fi achitã conform programului, se face dispoziþie de evacuare din evacuat. Primãria apartament ºi apoi se acordã Vulcan a emis mai multe persoanelor care doresc sã somaþii de platã celor care locuiascã ºi sã plãteascã chiria nu ºi-au achitat chiria Astfel, de câteva zile au acolo”, a declarat Gheorghe pentru locuinþa în care început verificãrile pentru Ile, primarul Municipiului stau vreme de mai multe fiecare apartament din fondul Vulcan. luni sau chiar ani. locativ. De altfel, lista de aºteptare pentru localnicii care au cerut o casã de la primãrie însumeazã câteva sute de persoane, oameni care “Aceºþi instructori independenþi, aºteaptã în fiecare zi nstructorii auto indepeneliberarea unei locuinþe. pot lucra în continuare ca denþi nu vor mai putea Primãria are câteva proindependenþi, doar dacã îºi fac profesa prin ºcolile de ºoferi cese pe rolul instanþei PFA ºi întrunesc toate condiþiile autorizate, adicã prin pentru evacuare. pentru o ºcoalã de ºoferi, încheierea unui contract cu Luiza respectiv sã aibã salã, profesor acestea. Pentru a putea în ANDRONACHE de legislaþie angajat ºi sã deþinã continuare pregãtii viitorii minim un autoturism în dotare”, ºoferi, instructorii trebuie sã a declarat comisarul ºef Nicolae devinã persoane fizice autor- Marin, ºef Serviciul de Poliþie izate sau sã fie angajaþi ai Rutierã Hunedoara. Pe lângã toate acestea, fiecare unei ºcoli autorizate. instructor trebuie sã aibã minimum Modificãri legislative pentru cinci ani vechime. În cazul în care instructorii auto independenþi. nu întrunesc condiþiile pentru a Dacã pânã acum aceºtia puteau funcþiona ca persoane fizice autopregãti pe teren viitorii ºoferi rizate, aceºtia mai pot preda doar printr-un simplu contract încheiat dacã se angajeazã la o ºcoalã de cu o ºcoalã autorizatã, ºi în plus ºoferi. În judeþul Hunedoara existã nici nu trebuiau sã îºi batã capul la ora actualã aproximativ 300 de cu predarea cursurilor de legislaþie instructori auto independenþi, iar acestea fiind organizate de un pe an, în jur de 18 mii de instructor angajat de ºcoala cu hunedoreni obþin permisul de care aveau contract, ei bine, conducere, în general categoria B, lucrurile se schimbã. Potrivit în scãdere cu 40 la sutã faþã de noului cod rutier, instructorii pot anul 2008. funcþiona ca independenþi ºi în Luiza ANDRONACHE continuare, însã în alte condiþii.

I

Lege modificatã pentru instructorii auto

sunt ºi chiriaºi care au depãºit vârsta de 35 de ani. Acestora li se va percepe o chirie mai mare. ”Nu existã persoane care sã fi primit locuinþã în momentul în care nu aveau pânã

în 35 de ani ºi aveau mai puþin, însã dacã pe perioada derulãrii contractului cei care locuiesc acolo împlinesc 35 de ani contractul merge înainte doar cã se va modifica preþul în sensul cã valoarea chiriei creºte”, a mai precizat sursa citatã. La Petroºani ar mai fi trebuit sã fie construite trei imobile de tip ANL, însã din lipsa fondurilor acest proiect a fost tras pe linie moartã. În tot acest timp, sute de tineri sunt pe lista de aºteptare a municipalitãþii în vederea obþinerii unei locuinþe. Monika BACIU


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

„Toþi se laudã, dar noi <am plãtit> Coloana lui Brâncuºi în integralitatea ei” reunit ºi a gãsit soluþia sã-ºi plãteascã elevii. O chestie extraordinarã, sã vrei faci un asemenea gest! Toþi au fost plãtiþi pentru munca depusã la lucrarea artistului” – povesteºte Ovidiu Rizopol. Membrii Asociaþiei Petro Aqua Petroºani sunt hotãrâþi sã facã cunoscute lumii întregi meritele acestor locuri, minunile de pe aceste plaiuri pentru ca oamenii sã ºtie, sã vadã...

”T

oþi se laudã în þarã ºi în lume cu ea, cu opera lui Brâncuºi, Coloana Infinitului... Dar Coloana a fost plãtitã de noi în integralitatea ei. A fost fãcutã la Atelierele Centrale Petroºani. Salariaþii de aici au muncit la mãrgelele Coloanei, cum numea Brâncuºi modulii. A fost montatã de aceiaºi oameni de la Atelierele Petroºani, care au fost duºi la Tg. Jiu pentru asta, fiind foarte buni specialiºti” – Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte Asoaciaþia Petro Aqua Petroºani. Un afiº mare troneazã pe bazinul de apã de la Pºtera Bolii, ce aparþine de mina Petrila, îndeamnã la vizitarea Muzeului Mineritului secþiunea Istoria Coloanei Infinitului ºi Ansamblul Monumental Calea Eroilor – Brâncuºi din Târgu Jiu. Am aflat cã Asociaþia Petro Aqua din Petroºani, cea care administreazã Peºtera Bolii, a fãcut un parteneriat cu Centrul Cultural Constantin Brâncuºi din Tg. Jiu prin care îºi promoveazã reciproc obiectivele culturale ºi istorice. ”Noi le facem reclamã la Muzeul Mineritului ºi aici, la Peºtera Bolii, iar ei ne fac nouã la Muzeul Gorjului ºi la Centrul Cultural Constantin Brâncuºi, din Tg. Jiu” – a precizat Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte al Asoaciaþiei Petro Aqua Petroºani.

E

levul ºi scriitorul de mai târziu, Ion D. Sîrbu, a fost plãtit cât a lucrat la Coloanã Asociaþia din Petroºani se strãduieºte sã aducã, de ani buni, în atenþia publicului faptul cã Valea Jiului are marele merit al existenþei operei lui Brâncuºi, respectiv Coloana Infinitului ºi cã într-o oarecare mãsurã ne aparþine ºi nouã nu doar oltenilor marelui artist. Cu 10 ani în urmã Asoaciaþia a dedicat un numãr, biligv, al seriei Caietelor Petro Aqua, de o valoare culturalã remarcabilã, marelui sculptor Constantin Brâncuºi. Apoi a creat expoziþia permanentã despre perioada Brâncuºi la Petroºani, la Muzeul Mineritului. Tot respectiva Asociaþie a propus ca

T

Sorana Georgescu Gorjan, fiica inginerului ºef al Atelierelor Centrale la acea vreme, care s-a ocupat direct din punct de vedere tehnic de Coloana Infinitului, sã i se acorde titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Toate acestea au scopul de a valorifica locul în care Brâncuºi ºi-a creat opera, muncitã ºi plãtitã de cei din Valea Jiului. ”Toþi se laudã în þarã ºi în lume cu ea, cu opera lui Brâncuºi, Coloana Infinitului... Dar Coloana a fost plãtitã de noi în integralitatea ei. A fost fãcutã la Atelierele Centrale Petroºani. Salariaþii de aici au

muncit la mãrgelele Coloanei, cum numea Brâncuºi modulii. A fost montatã de aceiaºi oameni de la Atelierele Petroºani, care au fost duºi la Tg. Jiu pentru asta, fiind foarte buni specialiºti. În toatã acestã perioadã Constantin Brâncuºi a stat la Petroºani supraveghind corectând, dând indicaþiile necesare. Chiar scriitorul Ion Dezideriu Sîrbu a lucrat Coloana Infinitului. Era elev când freca pentru finisare mãrgelele operei. Timp de douã luni a fãcut asta, pânã când s-a dus la directorul ºcolii spunând cã nu mai poate. Atunci corpul profesoral s-a

ravel Mix Chanel, despre urmele dacice ºi minunile de la Peºtera Bolii ”Urme dacice ºi minuni ce se aratã aievea, poveºti cu jupânese aflate în cãutarea unor mari iubiri, amintiri ale unor bãtãlii epocale de ev mediu, spectacole culturale contemporane ºi aventuri în naturã la sfârºit de sãptãmânã: Peºtera Bolii le þine ascunse pe toate, ca pe o preþioasã comoarã. Nicãieri în þarã, un monument al naturii nu e mai încarcat de legendã ºi de istorie ca peºtera de langã Petroºani” – scrie Ciprian Rus în reportajul ”Peºtera miracolelor” din Formula AS. Din aceleaºi motive, un

amplu reportaj despre Peºtera Bolii din Petroºani este difuzat periodic pe Travel Mix Chanel, în care este prezentat obiectivul turistic – istoria Peºterii, legendele care vin din negura timpului, de prin vremea dacilor, tradiþiile care þin de acest loc ºi însemnãtatea lor, renaºterea Peºterii Bolii ºi redarea ei circuitului turistic etc. ”A fost aici o echipã de la Calalul de televiziune Travel Mix, care transmite 24 de ore din 24, materiale cu obiective turistice din întreaga þarã. Echipa a fost condusã de Gabi Enache. Dupã ce am stat de vorbã îndelung despre istoria Peºterii, despre fapte ºi eveni-

mente care i-au sporit valoarea ºi frumuseþea, despre legende ºi rolul sãu strategic din perioada dacicã, au filmat timp de peste patru ore. Reportajul care a luat astfel naºtere a intrat spre difuzare ºi la secþiunea destinaþii turistice. Este o promovare importantã ºi sperãm sã aibã rezultatele pe care ni le dorim” – a declarat Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte al Asociaþiei Petro Aqua Petroºani. Canalul de turism TRAVEL MIX este prezent pe piaþa din România din 2011, iar obiectivul sãu este acela de a promova turismul românesc cât mai bine, în toate formele lui:

nainte de a sosi liberalii, cei de o parte ºi de alta a muntelui, din Petroºani ºi Petrila, dar ºi câþiva din restul Vãii Jiului, peisajul era de o frumuseþe tristã. Pustiul din jurul Troiþei, pe a cãrei plãcuþã scrie ”...ridicatã pentru cei care au trãit iubind Parângul ºi Valea Jiului”, a fost alungat când ruga, pomenirea ºi binecuvântarea a fost ridicatã cãtre înalt de pãrintele Nicolae. S-au depus coroane de flori, s-au împãrþit colacii, apoi locul a cãzut în tãcere.

cã nu fac nimic, ne-am dus acolo unde suntem doriþi. Trebuie fãcut ceva. Nu ºtiu cum, dar dacã nu pot cei care s-au înhãmat la asta,

sã facem noi momârlanii aºa cum fac cei de la Sãlãtruc, de la Sânioni, de aici de la noi ºi sã nu ne lãsãm noi pe seama caban-

ierilor, cã ei au alte treburi, nu tradiþiile noastre” – a declarat unul din mentorii al Junilor Petrilei, care au fost invitaþi la Tiliºca, la Sãrbãtoarea Oierilor care se þine de Sfânta Maria Mare. La noi, Parângul a fost pustiu, ulterior organizatorii au gãsit ca scuzã ploaia, dar nu a plouat într-atât încât sã nu poþi sta la munte, conform Salvamont. Vremea a fost la fel în tot judeþul, dar nu a putut opri manifestãrile de gen de pe teritoriul acestuia. Nedeia din Parâng, de

la Troiþã, care avea loc de Sfânta Maria Mare, a fost întreruptã timp de 70 de ani fiind interzisã de comuniºti. A fost reînviatã în 2006 de Asociaþia Petro Aqua Petroºani, susþinutã de liberali, prin implicarea activã a lui Daniel Surulescu, membru al Asociaþiei.

L

iberalii nu au uitat de Nedeia Troiþei din Parâng Chiar dacã vremea a fost urâtã ºi a plouat, iar

momârlanii nu au mai încins oalele de nedeie, la Troiþa din Parâng a fost sãrbãtoare. Una religioasã, la care au participat membri ai PNL din zonã. Printre ceþuri, sus, în Parâng, Troiþei i s-a adus cinstirea minimã cuvenitã. O datorie de onoare, de spirit, suflet ºi de tradiþie, tradiþia care de Sfânta Maria Mare aduna oameni ai muntelui ºi cinstea mãreþia lui... Douã coroane ºi o slujbã religioasã oficiatã de pãrintele

Membrii de la Petro Aqua spun cã vor continua sã promoveze zona Vãii Jiului ºi valorile sale ºi sã convingã ºi alþi oameni ºi instituþii sã se implice, cu acelaºi scop… ”Este o crimã sã nu valorifici aºa ceva, în sensul de a face tinerii ºi copiii sã ºtie ce înseamnã þara lor, cã existã oameni care au scris istorie, care au fãcut locurile nemuritoare. E bine sã ºtie pentru a li se întãri sentimentul de aparteneþã, dar sã ºtie ºi lumea întreagã cã… SUNTEM ” – a precizat Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

”Pentru cei care au trãit iubind Parângul ºi Valea Jiului” , faceþi-vã datoria! Î

Când moare liderul viaþa comuniþii dispare, cei din grupul pânã atunci foarte activ ºi mândru de acþiunile sale sunt dezorientaþi, fãrã busolã... Este o scenã dintr-un film difuzat la un post central TV în ziua Adormirii Maicii Domnului... ”Aºa a fost ºi la noi, în Parâng. Momârlanii noºtri au fost invitaþi la Tiliºca, în judeþul Sibiu la nedeia Oierilor ºi la Pui, la sãrbãtoarea comunei, de Sfânta Maria Mare. Am aºteptat sã vedem dacã þin organizatorii nedeia în Parâng sau nu. ªi dacã am vãzut

cãlãtorie, afaceri, cultural, medical, religios, agroturism, ecoturism, etc. ºi de a oferi posibilitatea tuturor sã descopere noi destinaþii turistice. În prezent Travel Mix se reprezintã ca o sursã de informare tematicã pentru toþi telespectatorii, un canal de marketing cu vizibilitate naþionalã pentru operatorii din turism, ºi o resursã didacticã în industria ospitalitãþii.

Nicolae de la Biserica Sfânta Varvara din Petroºani, a fost gestul fãcut de liberalii Vãii Jiului. Printre ei s-a aflat ºi iniþiatorul care a reînnodat tradiþia, Daniel Surulescu, membru al Asociaþiei Petro Aqua, ºi care pânã la preluarea organizãrii (neorganizãrii în 2013) Nedeii Troiþei din Parâng, a reuºit o mobilizare impresionantã, alãturi de oameni de suflet ca membrii Salvamont Petroºani, Petro Aqua, preoþi ºi lideri

ai momârlanilor... Înainte de a sosi liberalii, cei de o parte ºi de alta a muntelui, din Petroºani ºi Petrila, dar ºi câþiva din restul Vãii Jiului, peisajul era de o frumuseþe tristã. Pustiul din jurul Troiþei, pe a cãrei plãcuþã scrie ”...ridicatã pentru cei care au trãit iubind Parângul ºi Valea Jiului”, a fost alungat când ruga, pomenirea ºi binecuvântarea a fost ridicatã cãtre înalt de pãrintele Nicolae. S-au depus coroane de flori, s-au împãrþit colacii, apoi locul a cãzut în tãcere. Obiºnuiþi sã vinã aici în fiecare an, momârlanii au lipsit în 2013, dar au venit liberali din toatã Valea Jiului. „Nu am vrut sã fie un impediment ploaia ºi nici faptul cã acum nu s-a mai þinut acea petrecere momârlãneascã cu care ne-am obiºnuit în ultimul timp. Aproximativ 50 de membri ai PNL din toatã

Valea Jiului au urcat joi cu telescaunul sau cu maºinile în Parâng ºi au depus coroane de flori la Troiþa ce aminteºte tuturor de tradiþiile primilor locuitori ai acestor zone. Slujba religioasã a fost oficiatã de pãrintele Nicolae de la Biserica Sfânta Varvara din Petroºani ºi fiecare a þinut sã se reculeagã în felul lui”, a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani. Acest lucru s-a întâmplat pentru cã Ioan Mircea Moloþ, liderul judeþan al PNL n-a murit, ca în filmul pomenit mai sus, ºi a dispus: faceþi-vã datoria! Troiþa din Parâng a fost ridicatã tocmai pentru a cinsti memoria iubitorilor de munte, într-un loc în care din vremuri neºtiute, momârlanii petreceau de Sfânta Maria în luna august. Ileana FIRÞULESCU Diana MITRACHE

Actualitate 9 Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

„Toþi se laudã, dar noi <am plãtit> Coloana lui Brâncuºi în integralitatea ei” reunit ºi a gãsit soluþia sã-ºi plãteascã elevii. O chestie extraordinarã, sã vrei faci un asemenea gest! Toþi au fost plãtiþi pentru munca depusã la lucrarea artistului” – povesteºte Ovidiu Rizopol. Membrii Asociaþiei Petro Aqua Petroºani sunt hotãrâþi sã facã cunoscute lumii întregi meritele acestor locuri, minunile de pe aceste plaiuri pentru ca oamenii sã ºtie, sã vadã...

”T

oþi se laudã în þarã ºi în lume cu ea, cu opera lui Brâncuºi, Coloana Infinitului... Dar Coloana a fost plãtitã de noi în integralitatea ei. A fost fãcutã la Atelierele Centrale Petroºani. Salariaþii de aici au muncit la mãrgelele Coloanei, cum numea Brâncuºi modulii. A fost montatã de aceiaºi oameni de la Atelierele Petroºani, care au fost duºi la Tg. Jiu pentru asta, fiind foarte buni specialiºti” – Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte Asoaciaþia Petro Aqua Petroºani. Un afiº mare troneazã pe bazinul de apã de la Pºtera Bolii, ce aparþine de mina Petrila, îndeamnã la vizitarea Muzeului Mineritului secþiunea Istoria Coloanei Infinitului ºi Ansamblul Monumental Calea Eroilor – Brâncuºi din Târgu Jiu. Am aflat cã Asociaþia Petro Aqua din Petroºani, cea care administreazã Peºtera Bolii, a fãcut un parteneriat cu Centrul Cultural Constantin Brâncuºi din Tg. Jiu prin care îºi promoveazã reciproc obiectivele culturale ºi istorice. ”Noi le facem reclamã la Muzeul Mineritului ºi aici, la Peºtera Bolii, iar ei ne fac nouã la Muzeul Gorjului ºi la Centrul Cultural Constantin Brâncuºi, din Tg. Jiu” – a precizat Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte al Asoaciaþiei Petro Aqua Petroºani.

E

levul ºi scriitorul de mai târziu, Ion D. Sîrbu, a fost plãtit cât a lucrat la Coloanã Asociaþia din Petroºani se strãduieºte sã aducã, de ani buni, în atenþia publicului faptul cã Valea Jiului are marele merit al existenþei operei lui Brâncuºi, respectiv Coloana Infinitului ºi cã într-o oarecare mãsurã ne aparþine ºi nouã nu doar oltenilor marelui artist. Cu 10 ani în urmã Asoaciaþia a dedicat un numãr, biligv, al seriei Caietelor Petro Aqua, de o valoare culturalã remarcabilã, marelui sculptor Constantin Brâncuºi. Apoi a creat expoziþia permanentã despre perioada Brâncuºi la Petroºani, la Muzeul Mineritului. Tot respectiva Asociaþie a propus ca

T

Sorana Georgescu Gorjan, fiica inginerului ºef al Atelierelor Centrale la acea vreme, care s-a ocupat direct din punct de vedere tehnic de Coloana Infinitului, sã i se acorde titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani. Toate acestea au scopul de a valorifica locul în care Brâncuºi ºi-a creat opera, muncitã ºi plãtitã de cei din Valea Jiului. ”Toþi se laudã în þarã ºi în lume cu ea, cu opera lui Brâncuºi, Coloana Infinitului... Dar Coloana a fost plãtitã de noi în integralitatea ei. A fost fãcutã la Atelierele Centrale Petroºani. Salariaþii de aici au

muncit la mãrgelele Coloanei, cum numea Brâncuºi modulii. A fost montatã de aceiaºi oameni de la Atelierele Petroºani, care au fost duºi la Tg. Jiu pentru asta, fiind foarte buni specialiºti. În toatã acestã perioadã Constantin Brâncuºi a stat la Petroºani supraveghind corectând, dând indicaþiile necesare. Chiar scriitorul Ion Dezideriu Sîrbu a lucrat Coloana Infinitului. Era elev când freca pentru finisare mãrgelele operei. Timp de douã luni a fãcut asta, pânã când s-a dus la directorul ºcolii spunând cã nu mai poate. Atunci corpul profesoral s-a

ravel Mix Chanel, despre urmele dacice ºi minunile de la Peºtera Bolii ”Urme dacice ºi minuni ce se aratã aievea, poveºti cu jupânese aflate în cãutarea unor mari iubiri, amintiri ale unor bãtãlii epocale de ev mediu, spectacole culturale contemporane ºi aventuri în naturã la sfârºit de sãptãmânã: Peºtera Bolii le þine ascunse pe toate, ca pe o preþioasã comoarã. Nicãieri în þarã, un monument al naturii nu e mai încarcat de legendã ºi de istorie ca peºtera de langã Petroºani” – scrie Ciprian Rus în reportajul ”Peºtera miracolelor” din Formula AS. Din aceleaºi motive, un

amplu reportaj despre Peºtera Bolii din Petroºani este difuzat periodic pe Travel Mix Chanel, în care este prezentat obiectivul turistic – istoria Peºterii, legendele care vin din negura timpului, de prin vremea dacilor, tradiþiile care þin de acest loc ºi însemnãtatea lor, renaºterea Peºterii Bolii ºi redarea ei circuitului turistic etc. ”A fost aici o echipã de la Calalul de televiziune Travel Mix, care transmite 24 de ore din 24, materiale cu obiective turistice din întreaga þarã. Echipa a fost condusã de Gabi Enache. Dupã ce am stat de vorbã îndelung despre istoria Peºterii, despre fapte ºi eveni-

mente care i-au sporit valoarea ºi frumuseþea, despre legende ºi rolul sãu strategic din perioada dacicã, au filmat timp de peste patru ore. Reportajul care a luat astfel naºtere a intrat spre difuzare ºi la secþiunea destinaþii turistice. Este o promovare importantã ºi sperãm sã aibã rezultatele pe care ni le dorim” – a declarat Ovidiu Rizopol, vicepreºedinte al Asociaþiei Petro Aqua Petroºani. Canalul de turism TRAVEL MIX este prezent pe piaþa din România din 2011, iar obiectivul sãu este acela de a promova turismul românesc cât mai bine, în toate formele lui:

nainte de a sosi liberalii, cei de o parte ºi de alta a muntelui, din Petroºani ºi Petrila, dar ºi câþiva din restul Vãii Jiului, peisajul era de o frumuseþe tristã. Pustiul din jurul Troiþei, pe a cãrei plãcuþã scrie ”...ridicatã pentru cei care au trãit iubind Parângul ºi Valea Jiului”, a fost alungat când ruga, pomenirea ºi binecuvântarea a fost ridicatã cãtre înalt de pãrintele Nicolae. S-au depus coroane de flori, s-au împãrþit colacii, apoi locul a cãzut în tãcere.

cã nu fac nimic, ne-am dus acolo unde suntem doriþi. Trebuie fãcut ceva. Nu ºtiu cum, dar dacã nu pot cei care s-au înhãmat la asta,

sã facem noi momârlanii aºa cum fac cei de la Sãlãtruc, de la Sânioni, de aici de la noi ºi sã nu ne lãsãm noi pe seama caban-

ierilor, cã ei au alte treburi, nu tradiþiile noastre” – a declarat unul din mentorii al Junilor Petrilei, care au fost invitaþi la Tiliºca, la Sãrbãtoarea Oierilor care se þine de Sfânta Maria Mare. La noi, Parângul a fost pustiu, ulterior organizatorii au gãsit ca scuzã ploaia, dar nu a plouat într-atât încât sã nu poþi sta la munte, conform Salvamont. Vremea a fost la fel în tot judeþul, dar nu a putut opri manifestãrile de gen de pe teritoriul acestuia. Nedeia din Parâng, de

la Troiþã, care avea loc de Sfânta Maria Mare, a fost întreruptã timp de 70 de ani fiind interzisã de comuniºti. A fost reînviatã în 2006 de Asociaþia Petro Aqua Petroºani, susþinutã de liberali, prin implicarea activã a lui Daniel Surulescu, membru al Asociaþiei.

L

iberalii nu au uitat de Nedeia Troiþei din Parâng Chiar dacã vremea a fost urâtã ºi a plouat, iar

momârlanii nu au mai încins oalele de nedeie, la Troiþa din Parâng a fost sãrbãtoare. Una religioasã, la care au participat membri ai PNL din zonã. Printre ceþuri, sus, în Parâng, Troiþei i s-a adus cinstirea minimã cuvenitã. O datorie de onoare, de spirit, suflet ºi de tradiþie, tradiþia care de Sfânta Maria Mare aduna oameni ai muntelui ºi cinstea mãreþia lui... Douã coroane ºi o slujbã religioasã oficiatã de pãrintele

Membrii de la Petro Aqua spun cã vor continua sã promoveze zona Vãii Jiului ºi valorile sale ºi sã convingã ºi alþi oameni ºi instituþii sã se implice, cu acelaºi scop… ”Este o crimã sã nu valorifici aºa ceva, în sensul de a face tinerii ºi copiii sã ºtie ce înseamnã þara lor, cã existã oameni care au scris istorie, care au fãcut locurile nemuritoare. E bine sã ºtie pentru a li se întãri sentimentul de aparteneþã, dar sã ºtie ºi lumea întreagã cã… SUNTEM ” – a precizat Imre Szuhanek, preºedinte Petro Aqua Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

”Pentru cei care au trãit iubind Parângul ºi Valea Jiului” , faceþi-vã datoria! Î

Când moare liderul viaþa comuniþii dispare, cei din grupul pânã atunci foarte activ ºi mândru de acþiunile sale sunt dezorientaþi, fãrã busolã... Este o scenã dintr-un film difuzat la un post central TV în ziua Adormirii Maicii Domnului... ”Aºa a fost ºi la noi, în Parâng. Momârlanii noºtri au fost invitaþi la Tiliºca, în judeþul Sibiu la nedeia Oierilor ºi la Pui, la sãrbãtoarea comunei, de Sfânta Maria Mare. Am aºteptat sã vedem dacã ��in organizatorii nedeia în Parâng sau nu. ªi dacã am vãzut

cãlãtorie, afaceri, cultural, medical, religios, agroturism, ecoturism, etc. ºi de a oferi posibilitatea tuturor sã descopere noi destinaþii turistice. În prezent Travel Mix se reprezintã ca o sursã de informare tematicã pentru toþi telespectatorii, un canal de marketing cu vizibilitate naþionalã pentru operatorii din turism, ºi o resursã didacticã în industria ospitalitãþii.

Nicolae de la Biserica Sfânta Varvara din Petroºani, a fost gestul fãcut de liberalii Vãii Jiului. Printre ei s-a aflat ºi iniþiatorul care a reînnodat tradiþia, Daniel Surulescu, membru al Asociaþiei Petro Aqua, ºi care pânã la preluarea organizãrii (neorganizãrii în 2013) Nedeii Troiþei din Parâng, a reuºit o mobilizare impresionantã, alãturi de oameni de suflet ca membrii Salvamont Petroºani, Petro Aqua, preoþi ºi lideri

ai momârlanilor... Înainte de a sosi liberalii, cei de o parte ºi de alta a muntelui, din Petroºani ºi Petrila, dar ºi câþiva din restul Vãii Jiului, peisajul era de o frumuseþe tristã. Pustiul din jurul Troiþei, pe a cãrei plãcuþã scrie ”...ridicatã pentru cei care au trãit iubind Parângul ºi Valea Jiului”, a fost alungat când ruga, pomenirea ºi binecuvântarea a fost ridicatã cãtre înalt de pãrintele Nicolae. S-au depus coroane de flori, s-au împãrþit colacii, apoi locul a cãzut în tãcere. Obiºnuiþi sã vinã aici în fiecare an, momârlanii au lipsit în 2013, dar au venit liberali din toatã Valea Jiului. „Nu am vrut sã fie un impediment ploaia ºi nici faptul cã acum nu s-a mai þinut acea petrecere momârlãneascã cu care ne-am obiºnuit în ultimul timp. Aproximativ 50 de membri ai PNL din toatã

Valea Jiului au urcat joi cu telescaunul sau cu maºinile în Parâng ºi au depus coroane de flori la Troiþa ce aminteºte tuturor de tradiþiile primilor locuitori ai acestor zone. Slujba religioasã a fost oficiatã de pãrintele Nicolae de la Biserica Sfânta Varvara din Petroºani ºi fiecare a þinut sã se reculeagã în felul lui”, a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani. Acest lucru s-a întâmplat pentru cã Ioan Mircea Moloþ, liderul judeþan al PNL n-a murit, ca în filmul pomenit mai sus, ºi a dispus: faceþi-vã datoria! Troiþa din Parâng a fost ridicatã tocmai pentru a cinsti memoria iubitorilor de munte, într-un loc în care din vremuri neºtiute, momârlanii petreceau de Sfânta Maria în luna august. Ileana FIRÞULESCU Diana MITRACHE

Actualitate 9 Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel. 0254.560.987

Email: contact@veritascom.ro


10 Actualitate

D

elegaþia chinezã ajunge, în aceste zile, la Mintia. Oficialii din CEH sperã ca în urma vizitei, chinezii sã ofere soluþia financiarã pentru a demara investiþiile la Termocentralã. Marþi, 20 august, delegaþia din China va ajunge la Mintia. Potrivit oficialilor de la Complexul Energetic Hunedoara, chinezii vor veni sã investeascã într-un obiectiv extrem de important. Este vorba despre modernizarea unui grup energetic de 250 Mega Waþi, ori chiar în instalaþia de desulfurare de aici. În plus, chinezii ºi-au arãtat disponibilitatea de a investi ºi într-o micro-hidrocentralã pe râul Mureº de 17 Mega Waþi, pentru certificatele energetice.

Chinezii vin la Mintia

T

În momentul de faþã, la Staþia de Salvare Minierã de la Petroºani 19 astfel de persoane îºi desfãºoarã activitatea.

GTS Company pregãteºte masa caldã pentru mineri

G

TS Company SRL Aninoasa a fost singurul participant la licitaþia deschisã organizatã de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului SA pentru serviciul de prepararea ºi servirea hranei calde pentru mineri la intrarea în ºut.

Potrivit oficialilor din Complexul Energetic Hunedoara, delegaþia din China va pleca spre România în data de 19 august ºi marþi ajung la Deva.

Discuþiile cu partea chinezã au fost parafate în primãvarã, când din România au plecat responsabili din energie în China. Diana MITRACHE

Salvatori minieri, la limita de pensionare

rei salvatori minieri îndeplinesc condiþiile de pensionare. Reprezentanþii Complexului Energetic au precizat cã au în vedere formarea unor noi salvatori minieri.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

”Avem în vedere sã formãm alþi salvatori minieri la unitãþile diviziei miniere cât ºi la Staþia de Salvare Minierã. La unitãþile miniere avem efectiv complet iar la Staþia de Salvare avem 29 de salvatori”, a declarat Nicolae Drãgoi, directorul adjunct al Complexului Energetic Hunedoara. Dintre cei 19 salvatori, trei ar îndeplini condiþiile de pensionare. Aceºtia

vor fi înlocuiþi cu salvatori de la unitãþile miniere. ”Avem o evidentã sunt doi sau trei care ar îndeplini condiþiile de pen-

sionare. Aceºtia vor fi înlocuiþi cu salvatori de la unitãþile miniere pentru cã cei de la Staþia de Salvare sunt salvatori profesioniºti. La Staþia de Salvare Minierã vor veni salvatori cu experienþa iar formarea lor se va face la INSEMEX Petroºani ºi la Staþia de Salvare Minierã”, a mai precizat sursa citatã. Alte serii de salvatori minieri vor fi formaþi la Institutul Naþional de CercetareDezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã. Monika BACIU

Contractul a fost încheiat pe o perioadã de trei ani, adicã pânã în 2016, are valoarea de 10.763.028 lei fãrã TVA, cu aproximativ 4 milioane de lei mai puþin decât era Societatea pregãtitã sã ofere pentru acest serviciu. Practic, pentru aceºti bani câºtigãtorii licitaþiei trebuie sã prepare ºi sã serveascã masa caldã pentru personalul cu activitate de subteran de la minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani timp de trei ani.

GTS Company este cea care preparã ºi serveºte hrana ºi pentru minerii de la minele viabile Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, înglobate în Complexul Energetic Hunedoara. GTS Company se ocupã de acest serviciu de mai bine de 13 ani, încã de pe vremea în care oficialii administraþiei miniere au decis sã-l externalizeze ºi au scos la licitaþie cantinele miniere ce aparþineau de exploatãrile de huilã din Valea Jiului. Car men COSMAN

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Evadatul de la Bârcea, încã de negãsit

M

ai mulþi hunedoreni au apelat în ultimele zile numãrul de urgenþã 112 pentru a semnala faptul cã l-au vãzut pe deþinul evadat în urmã cu o sãptãmânã de la Penitenciarul Barcea Mare. Oamenii legii s-au deplasat imediat la locurile indicate însã nici urmã de acesta. Cãutãrile continuã atât în judeþ cât ºi pe întreg teritoriul þãrii, acesta fiind dat în urmãrire naþionalã ºi în consemn la frontiere. Luiza ANDRONACHE Din momentul în care deþinutul de 21 de ani de la Bârcea Mare a evadat, zeci de hunedoreni au sunat la 112 ºi au declarat cã l-au vãzut în diferite zone ale judeþului cum ar fi de exemplu groapa de gunoi a Devei sau Gara CFR din reºedinþa de judeþ. În zadar,

însã, pentru cã tânãrul nu a fost încã gãsit. În continuare, echipe mixte formate din jandarmi, poliþiºþi ºi reprezentanþi ai penitenciarului cautã în toate zonele din judeþ, iar pe arterele rutiere principale sunt organizare filtre. În plus, acesta a fost dat în urmãrile naþionalã ºi în consemn la frontierele þãrii.

O anchetã internã este în desfãºurare la ora actualã ºi la penitenciar atât în rândul angajaþilor cât ºi al deþinuþilor, în special cei care au

avut contact în ultima perioadã cu deþinutul evadat, pentru a afla dacã acesta ºi-a exprimat vreodatã intenþia de a fugi din închisoare sau a menþionat despre locurile unde ar putea sã fi fugit. Stan Sandu Ioan, în vârstã de 21 de ani, a fost încarcerat la Penitenciarul Bârcea Mare în luna iunie a anului trecut ºi avea de ispãºit o pedeapsã de

patru ani ºi nouã luni pentru furt calificat. Oamenii legii fac în continuare un apel cãtre populaþie sã sune la 112 în cazul în care îl vãd pe cel cãutat.

A scãpat nevãtãmat dupã ce a fost lovit de tren

U

n ºofer în vârstã de 37 de ani din Timiº a fost lovit în plin de un tren de persoane dupã ce a ignorat avertismentele de la o trecere de cale feratã de lângã Deva. Maximilian GÂNJU Bãrbatul a fost aruncat cu tot cu maºinã pe linia feratã din apropiere, astfel cã a fost blocat în totalitate traficul feroviar între Deva ºi partea

de vest a þãrii. Miraculos ºoferul a scãpat cu câteva zgârieturi deºi maºina a fost distrusã în urma impactului. „Poliþiºtii Postului de Poliþie T.F. Deva, au fost sesizaþi despre fap-

tul cã la trecerea la nivel cu calea feratã situatã între localitãþile Mintia ºi Brãniºca un tren IC a tamponat un autoturism. Echipa operativã deplasatã la faþa locului a constatat cã autoturismul condus de Iosif C., de 37 de ani, din comuna Ghiroda, Jud. Timiº, nu a respectat semnificaþia indicatoarelor rutiere la pasajul de trecere la nivel cu calea fer-

atã, fiind surprins în gabaritul liniei de trenul IC care circula pe relaþia Budapesta-Braºov ºi aruncat din gabaritul dublei 1 în gabaritul dublei 2, fapt ce a dus la blocarea celor douã duble. Autoturismul a fost distrus în proporþie de 50%, iar conducãtorului auto iau fost acordate îngrijiri medicale la faþa locului, nefiind necesarã transportarea la spital”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Hranã pentru animalele din pãdurile hunedorene

V

ânatul din pãdurile hunedorene, dar ºi zimbri din Rezervaþia de la Slivuþ vor avea hrana asiguratã. Silvicultorii hunedoreni alocã în acest sens aproape 97.000 de lei, iar porumbul achiziþionat va fi împãrþit între ocoalele silvice. Carmen COSMAN Direcþia Silvicã Hunedoara achiziþioneazã porumb boabe ºi ºtiuleþi pentru hrana vânatului, precum ºi pentru zimbrii din Rezervaþia Slivuþ, de lângã Haþeg. În total, vor fi achiziþionate 40.000 de kilograme de porumb boabe ºi 36.425 de kilograme de porumb boabe. Întreaga cantitate va fi împãrþitã pe ocoalele silvice de pe raza judeþului Hunedoara. Astfel,

în ceea ce priveºte ºtiuleþii de porumb, Ocolul Silvic Baia de Criº va primi 6000 de kilograme, Dobra - 4000, Geoagiu – 1000 kg, Grãdiºte - 5000 de kilograme, Ilia – 5000, Lupeni – 4000, Petroºani – 5000, Pui – 9000 de kilograme, iar Ocolul Silvic Retezat – 1000 de kilograme. Boabele de porumb vor fi repartizate astfel: Baia de Criº – 2000 de kilograme, Dobra – 3000, Grãdiºte – 2000 de kilo-

grame, Lupeni – 2000, Petroºani – 3000 de kilograme, Pui – 7000, iar cel din Retezat - 17.425 de kilograme. Valoarea totalã a contractului scos la licitaþie este de 96.995 lei, fãrã TVA pentru o perioadã de un an de la data semnãrii contractului. Porumbul va ajunge ºi în Rezervaþia Slivuþ, unde sunt acum 11 zimbrii, respectiv ºase masculi ºi cinci femele. Ultimul pui a venit pe lume în luna iunie a acestui , mai repede decât se aºteptau silvicultorii de aici. Femelele de zimbru fac pui o datã cam la cinci ani. Cum anul trecut toate femelele au fãtat, nimeni nu s-a mai gândit cã la o diferenþã de un singur an ar mai putea veni pe lume un nou pui.


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Luna septembrie, lunã de secetã R

eprezentanþii sistemului hidrotehnic din Valea Jiului spun cã seceta a afectat cursurile de apã din Valea Jiului. Situaþia va deveni mai îngrijorãtoare în luna septembrie, când aceasta este consideratã o lunã foarte secetoasã din punct de vedere hidrotehnic.

Baleia de la Paroºeni, Jiul de Vest în zona Câmpuºel, pârâul Lazãru, tot în zona Câmpu lui Neag. În anii trecuþi ne-am con-

Monika BACIU ”Privind alimentarea cu apã a populaþiei care se face de SC Apa Serv Valea Jiului ºi care capteazã apa din cursurile de apã care sunt în administrarea Apelor Române pot sã spun cã nu sunt probleme. Alimentarea cu apã se face normal, din punct de vedere al deficitului de precipitaþii ºi al tempertaurilor foarte ridicate din ultimul timp, nivelul pe cursurile de apã a scãzut semnificativ, dar nu este o situaþie îngrijorãtoare pânã la ora aceasta. Sunt sub

media normalã, sub media anualã, dar îmbucurãtor este faptul cã nu sunt sub cote alarmante”. Cele mai afectate zone sunt cele unde

cursurile râurilor au un debit scãzut pe toatã perioada anului. ”Sunt zone unde nivelurile sunt foarte, foarte mici ºi aici aº spune Jieþul, râul

fruntat cu situaþii mai rele din acest punct de vedere. Din punctul meu de vedere seceta acutã se va înregistra în luna septembrie. Pe fondul lipsei de

Criza ºi clima rivalii vânzãtorilor de lubeniþã

B

a e caniculã, iar pepenii se coc la umbrã, ba plouã de bãltesc sub apã. La toate se adaugã ºi sãrãcia oamenilor,iar vânzãtorii de lubeniþã aproape cã nu mai cred cã îºi vor scoate investiþia. Diana MITRACHE Au fost zile toride ºi au îndurat temperaturi extreme, iar acum de câteva zile plouã ºi le inundã tarabele. Vânzãtorii de lubeniþã de pe centura Petroºaniului se luptã cu intemperiile ºi la toate acestea se adaugã ºi puterea scãzutã de cumpãrare

a oamenilor. Aproape cã nu le vine sã creadã cã vor avea profit. „Vânzarea,. anul acesta, a mers mai prost. Puterea de cumpãrare e din ce în ce mai slabã. oamenii nu mai au bani. E problemã ºi de temperaturã. Când e cald, când e ploaie nu se vinde. Am ºase sãptãmâni de când stau

aici, e marfa mea. Foarte greu a mers anul acesta ºi nu ºtiu dacã îmi scot investiþia”, spune o vânzãtoare din Dãbuleni. „Nu sunt bani, iar al doilea motiv e timpul aiurea ºi cam atât, plus ploile”, spune un alt producãtor venit cu lubeniþe la Petroºani. Vânzãtorii nu sunt mulþumiþi nici de condiþiile în care stau. Nu au toalete ºi dorm pe unde apucã, dar sperã ca mãcar sã scoatã profit. „Ce sã zic? Nu e apã, nu sunt WC-uri, dar mai puþin

conteazã, pânã la urmã ne adaptãm, numai vânzarea sã meargã”, spun comercianþii. Alþii, însã, sunt ironici ºi nici nu mai sperã sã se facã ceva pentru ei. „Sunt foarte bune, extraordinar de bune condiþiile. Nu vedeþi?”, afirmã alt vânzãtor. Comercianþii de lubemniþe stau, an de an, la ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani, dar susþin cã în acest an au fãcut vânzare mai mult cu cei care au tranzitat oraºul, decât cu localnicii.

precipitaþii ºi a temperaturilor foarte ridicate eu consider cã cursurile de apã vor fi în scãdere. În ceea ce priveºte nivelului barajului de la Valea de Peºti acesta este sub cotele normale, însã situaþia nu este una alarmantã, nu deocamdatã. ”Va Barajul Valea de Peºti avem cu 80 de centimetri sub nivelul normal de retenþie. Situaþia este foarte bunã pentru cã nu sunt probleme de restricþie privind ali-

mentarea cu apã a populaþiei. Rezerva de apã este destul de bunã, încercãm sã îl administrãm cât mai bine pentru ca în septembrie sã nu avem probleme cu alimentarea cu apã a populaþiei. Asta este deviza noastrã sã nu impunem restricþii populaþiei. Zilele trecute au fost înregistrate precipitaþii în mai multe zone ale Vãii Jiului, fapt care a dus la creºterea debitului râurilor cu câþiva centimetri.


Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Sensul giratoriu de pe DN 66 depinde de bani

S

ens giratoriu la intersecþia de pe DN 66. Administraþia localã de la Petrila are în vedere realizarea unui sens giratoriu la intersecþia de pe DN 66 pentru a facilita accesul conducãtorilor auto care vor utiliza ºoseaua de centurã a localitãþii. Monika BACIU

”Dorim sã facem acel sens giratoriu pentru a pune în funcþiune drumul de centurã a oraºului Petrila. Nu îl facem la ieºirea din Bosnia, va trebui amenajata intersecþia de la Daranesti, pentru cã este pe DN ar trebui sã-l facã primãria Petroºani pentru cã este pe raza teritorialã a municipiului Petroºani. Am vorbit cu domnul primar dar ºi ei ca ºi noi sunt într-o situaþie deosebitã cu fondurile ºi va încerca în urmã-

toarea perioadã de timp sã gãseascã soluþii pentru finanþarea acestui obiectiv. Chiar dacã ar fi fãcut acel sens giratoriu drumul de centurã nu este finalizat, am trimis ºi adresa scrisã la Ministerul Economiei care anul acesta nu a prins niciun ban, nu s-a lucrat deloc anul acesta. Este vorba de 600 de milioane de lei vechi care sunt foarte puþini pentru o lucrare de o aºa importantã dar ministerul nu a binevoit sã repartizeze Conversmin-ului Bucureºti aceºti bani pentru

finalizare”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilul din Petrila spune cã a discutat cu omologul sãu de la Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi pentru a realiza acest sens giratoriu. Partea

Vor învãþa în spaþii improvizate

G

radiniþã nefinalizatã. De ani de zile administraþia localã de la Petrila se strãduieºte sã finalizeze grãdiniþa cu program prelungit din cartierul 8 Martie. Construcþia a fost ridicatã în imediata vecinãtate a ºcolii generale numãrul 6, însã nu sunt bani pentru finalizarea lucrãrii. Monika BACIU ”Nu avem bani sã o finalizãm, lucrãm deocamdatã pe banii din bugetul local. Am repartizat ºi aici foarte puþin, cinci milioane. S-a pus tâmplãria, s-a pus sistemul de canalizare. Vineri au fost proiectanþii cu domnii constructori ºi reprezentantul primãriei în zonã, am stabilit ºi perimetrul cum va trebui sã împrejmuim grãdiniþã pentru cã sunt niºte norme ale DSP care interzic sã fie în aceeaºi incintã cu sau pe acelaºi traseu cei dela grãdiniþã cu cei de la ºcoalã. Am stabilit toate aceste lucruri, am trimis adresa scrisã ºi la DSP care ne-a promis c a ne va da rãspunsul dar totul se opreºte la bani. Am rpomisiune de la Secretarul de Stat ºi de la Ministerul Dezvoltãrii cã atunci când vor trece grãdiniþele de la

Ministerul Educaþiei la Ministerul Dezvoltãrii în toamna acestui an ne vor repartiza bani ca sã finalizãm acest obiectiv de investiþii. ªi senatorul Cosmin Nicula ne-a asigurat cã ne va sprijini pentru a rezolva problema”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Preºcolarii vor învãþa ºi în urmãtorul an ºcolar în spaþii improvizate, în grã-

diniþe amplasate în blocuri. ”Ei învaþã în cele douã grãdiniþe din Tudor Vladimirescu blocul 39 ºi 8 Martie blocul 41. Sunt ºase clase de preºcolari dara aceste grãdiniþe sunt cu program prelungit cu posibilitatea serviri mesei ºi odihnã. Este o instituþie foarte necesarã pentru Petrila pentru cã sunt mulþi pãrinþi care îºi duc copii la Petroºani iar spatile actuale nu sunt corespunzãtoare”, a mai precizat edilul. Mai mult decât atât, Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara nu a autorizat niciodatã aceste spaþii de învãþare, iar aceastã situaþie este întâlnitã în mai multe localitãþi ale Vãii Jiului.

neplãcutã este cã niciuna din cele douã administraþii nu deþin sumele necesare pentru acest proiect. ”Nu ºtiu exact care este valoarea dar eu zic cã voi gãsi înþelegere la primãria Petroºani ºi se va face în toamna acestui an ºi acel sens giratoriu”, a mai spus Ilie Pãducel, primarul Petrilei. Edilul de la Petroºani cunoaºte aceastã problemã a sensului giratoriu care ar urma sã fie construit pe DN 66. ”A vorbit ºi cu mine aceastã problemã. Noi am sesizat-o de mai de mult, în momentul în care DN 66

era în reabilitare, însã proiectul a fost fãcut sub forma în care se vede ºi astãzi. Ulterior vom vedea dacã vom avea bani sã îl facem. Ne va costa probabil undeva la peste un miliard de lei vechi. Nu ºtiu cât de mare va fi”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Edilii din cele douã localitãþi sunt de pãrere cã realizarea unui sens giratoriu în acea zonã ar fi un lucru benefic pentru conducãtorii auto. ”Acolo intersecþia e un pic neadecvatã pentru cã din partea dinspre Bãniþa spre Petroºani este destul de periculos în sensul cã vizibilitatea nu este destul de bunã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi. ”Da, pentru a da posibilitatea celor care ies cu maºinile din Bosnia, sã intre cãtre Petrila ºi sã meargã dacã doresc cãtre Petroºani, Vulcan pentru cã altfel se creazã pericol ºi se produc accidente”, a mai spus Ilie Pãducel. Realizarea acestui sens giratoriu depinde de fondurile celor douã administraþii locale. În momentul de faþã niciuna din cele douã nu au banii necesari pentru implementarea proiectului.


14 Program & Horoscop

10:30 Legendele palatului: Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului Gyebaek (r) 12:30 Oameni cu minte 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Oameni cu minte (r) 17:30 O9ãtitudine - Protecþia Consumatorilor 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:30 11:45 13:00 13:30 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15 23:00

NCIS: L. A. (r) Teleshopping Danni Lowinski Teleshopping Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Focus Dragul de Raymond Iubiri secrete (r) Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Paradisul în direct Trãsniþii Focus Monden

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:00 Hercule 11:10 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gardã de corp 22:30 În puii mei 0:00 Observator (r)

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Pulbere de stele (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 ªampanie cu cianurã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Cavalerii Mesei Rotunde 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fosta mea super-gagicã 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Jane ºi Maura: Detectivi în Boston 0:05 Semiprofesionist

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa resimþiþi o stare de confuzie care vã poate face sã întârziaþi lucrãrile de serviciu. Nu provocaþi discuþii aprinse cu ºefii! Totul va reveni la normal ºi veþi recupera terenul pierdut. Spre searã, vã regãsiþi buna dispoziþie într-o vizitã la prieteni.

10:15 Que bonito amor (r) 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r) 13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge 15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Regina 22:00 Poveºtiri de noapte

10:00 11:30 12:30 13:15 14:00 14:45 15:30 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15

Cei 7 ani de acasã (r) ªatra (r) ªtirile Kanal D Restaurant Europa (r) Gaºca (r) Teleshopping Testul de rezistenþã (r) Dragoste ºi pedeapsã ªtirea zilei ªtirile Kanal D Iffet Voinþã de femeie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua - CFR Cluj 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua - CFR Cluj 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Juventus Lazio 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Juventus Lazio 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Juventus Lazio 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:00 Fotbal: Universitatea Cluj - Concordia Chiajna

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie în care puteþi avea mari satisfacþii profesionale. Aveþi grijã de bagaje, ca sã nu pierdeþi ceva important. Relaþiile cu colegii sunt excelente. Din punct de vedere financiar, nu aveþi nici o problemã. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Se anunþã o zi încãrcatã, aºa cã stabiliþi-vã clar lista de prioritãþi. Dupã-amiazã este posibil sã vã schimbaþi programul ºi sã vã ocupaþi de problemele partenerului de viaþã. Sunteþi nevoit sã cheltuiþi o sumã importantã pentru a repara ceva în casã. 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r) 16:15 Prietenul la nevoie se cunoaºte (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 0:15 Un nou început 22:15 Cavalerii-dragoni

21

23 iulie *** 22 august S-ar putea sã vã confruntaþi cu probleme financiare. Fiþi mai optimist. Dacã sunteþi prea încordat, riscaþi sã vã compromiteþi relaþiile sociale. Nu este o zi bunã pentru examene ºi cãlãtorii. Dupã-amiazã petreceþi momente plãcute.

La serviciu, sunteþi predispus sã faceþi greºeli din cauza cãrora acumulaþi întârzieri. Nu vã agitaþi ºi acceptaþi ajutorul colegilor. Ieºiþi în lume! Aveþi ºanse sã întâlniþi persoane care v-ar putea ajuta mult în viitor. Menajaþi-vã, altfel riscaþi sã vã surmenaþi.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa s-ar putea sã vã loviþi de o serie întreagã de dificultãþi ºi sã aveþi impresia cã munciþi degeaba. Cei din jur sunt dispuºi sã vã ajute. Partenerul de viaþã vã susþine. Dupã-amiazã, sunt ºanse sã rezolvaþi împreunã o problemã arzãtoare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Este posibil sã renunþaþi la o cãlãtorie, din cauza sãnãtãþii. Sunteþi predispus la mici probleme digestive, care se pot rezolva rapid, cu un regim adecvat. Se pare cã relaþiile cu partenerul de viaþã sunt tensionate.

V-aþi propus sã începeþi o activitate nouã, dar sunteþi prea nerãbdãtor. Din cauza agitaþiei, riscaþi sã pierdeþi timp pretios. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Concentraþi-vã asupra problemelor urgente!

23 noiembrie *** 20 decembrie Fiþi atent la serviciu ºi cu partenerii de afaceri, pentru cã sar putea sã aveþi probleme de comunicare. Nu este cazul sã vã îngrijoraþi din cauza dificultãþilor financiare de moment.

21 ianuarie *** 20 februarie

Este posibil sã aveþi un eºec în afaceri ºi sã fiþi dezamãgit. Nu vã întristaþi, pentru cã vor apãrea ºi alte oportunitãþi. S-ar putea sã vã loviþi de mai multe obstacole, din cauza unor probleme de comunicare.

21 decembrie *** 20 ianuarie Treceþi printr-o perioadã dificilã, din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi apelaþi la ajutorul unui prieten.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea ca un prieten de familie sã vã propunã o colaborare. Acceptaþi-o, chiar dacã nu sunteþi prea încântat de câºtig. Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã vã odihniþi.


Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013 Cursuri de pregãtire organizate în zadar

Niciun elev nu a luat parte la pregãtirile pentru examenul din toamnã a bacalaureatului

A

stãzi (luni-n.r.) a început cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat. Sute de candidaþi au fost respinºi în cadrul primei sesiuni a examenului de maturitate. Monika BACIU ”Pentru aceasta a doua sesiune avem înscriºi în numãr de 178 de candidaþi dintre care 30 au fost corigenþii noºtri din vara care au venit ºi sau înscris, 108 sunt restanþierii din vara care au venit ºi 40 din serile anterioare”, a declarat Zâna Galeº, directorul Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820

Absolvenþii de liceu par sã nu fie interesaþi de ceea ce le-au pregãtit dascãlii. La nivelul unitãþilor de învãþãmânt au fost organizate cursuri de pregãtire pentru cei care nu au reuºit sã promoveze prima etapã a examenului de bacalaureat. Niciun elev nu a fost interesat sã ia parte la orele de pregãtire oferite gratuit de profesori. ”Încã din vara dupã

afiºarea rezultatelor noi am discutat cu profesorii ºi am hotãrât sã facem pregãtire suplimentarã ca ºi cea fãcutã în timpul anului ºcolar la toate disciplinele din cadrul examenului de bacalaureat. Am afiºat un program de derulare a acestor pregãtiri dar în afarã de un singur candidat pânã acum nu ne-a solicitat nimeni în vederea pregãtiri suplimentare. Având în vedere cã mâine ne vom întâlni cu toþii în vederea susþineri examenului de certificare poate se

vor mai mobiliza ºi vor veni cel puþin acesta sãptãmânã sã încerce sã mai facã ceva pregãtire. Se pare cã ori se pregãtesc acasã ori nu dau suficientã importanþa acestui examen. Pentru un singur elev nu am putut chema comisie din afarã, l-am rugat sã-ºi mai sune colegii care sunt interesaþi, mãcar sã avem trei, patru candidaþi ca sã nu chemãm profesorii pentru un singur elev”, a mai precizat sursa citatã. În 19-20 august este programatã evalu-

area competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã, în 19-21 august - evaluarea competenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba maternã, în 20-21 august evaluarea competenþelor lingvistice întro limbã de circulaþie internaþionalã ºi în 2223 august - evaluarea competenþelor digitale. Din 26 august vor începe probele scrise, prima testare fiind la Limba ºi literatura românã. În 27 august va fi susþinutã probã la Limba ºi literatura maternã, în 28 august este pro-

gramatã proba obligatorie a profilului, iar în 30 august va fi probã la alegere a profilului ºi specializãrii. Primele rezultate vor fi afiºate în 2 septembrie, pânã la ora 12.00, iar contestaþiile vor fi depuse între orele 12.00 ºi 16.00. În 3-4 septembrie vor fi soluþionate contestaþiile, iar în 5 septembrie vor fi afiºate rezultatele finale. La nivelul judeþului Hunedoara peste 2500 de absolvenþi de liceu vor susþine cea de-a doua etapã a acestui examen definitoriu.


16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 August 2013

Geoparcul Dinozaurilor temã pentru lucrãri ºtiinþifice O

echipã formatã din 17 studenþi de la Universitatea din Bucureºti, coordonatã de ºase profesori, realizeazã un studiu interdisciplinar pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, în vederea elaborãrii unor proiecte ºi lucrãri ºtiinþifice ulterioare, cu tematicã legatã de viaþa comunitãþilor care trãiesc pe teritoriul unui geoparc. În cadrul vizitei în aria protejatã care s-a încheiat ieri, studenþii au efectuat studii ºi observaþii în teren pentru a colecta datele necesare muncii de cercetare ºtiinþificã ºi pentru a înþelege mai bine rolul ºi spiritul unui geoparc. Maximilian GÂNJU „Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului este ºi o prelungire în lumea realã a spaþiului universitar, permiþând atât realizarea unor cercetãri ºi studii pe teritoriul sãu, cât ºi aplicarea rezultatelor cercetãrilor. Cu sprijinul studenþilor ne propunem sã atingem trei arii importante, ºi anume identificarea unor noi teme de proiecte pentru comunitãþile locale, identificarea de noi obiective ºi trasee de interpretare turisticã ºi, nu în ultimul rând, definitivarea planului de management al geoparcului”, a declarat coordonatorul proiectului, dr. Alexandru Andrãºanu, direc-

torul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului. Studenþii care participã la acest proiect învaþã la facultãþile de geologie ºi geofizicã, geografie, biologie, sociologie ºi asistenþã socialã. Acþiunea derulatã în Þara Haþegului se realizeazã în baza unui parteneriat între Universitatea din Bucureºti ºi Academia Românã ºi face parte

dintre obiectivele de dezvoltare ale unui spaþiu de educaþie, cercetare ºi formare profesionalã în Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului.

P

rotejat de UNESCO

Geoparcul Dinozaurilor Þara Haþegului a intrat pe lista obiectivelor

UNESCO ºi se întinde pe o suprafaþã de 102.392 hectare. Beneficiazã de un patrimoniu natural ºi cultural unic în lume. El asigurã protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici. Primele cercetãri asupra dinozaurilor din zonele Densuº, Tuºtea, Sâmpetru ºi Unirea au fost fãcute de baronul maghiar Franz von Nopcºa (1815-1904). Elek Nopcºa, sora baronului, a descoperit accidental, în anul 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Dupã moartea lui, studiile asupra fosilelor din Haþeg au fost întrerupte pentru o lungã perioadã ºi abia în anul 1977 au fost reluate de cãtre profesorul universitar Dan Grigorescu, specialist în paleontologie. Cea mai importantã descoperire paleontologicã din Þara Haþegului, pe lângã dinozaurii pitici, a fost cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburãtoare care au trãit în aceeaºi perioadã cu dinozaurii) numitã

Hatzegopteryx sau “uriaºul cu aripi din Haþeg”. Exemplarul descoperit în cãtunul Vãlioara a trãit la sfârºitul Cretacicului ºi avea o anvergurã de aproximativ 12 metri. Numai capul, cu tot cu cioc, ar fi avut cam trei metri. Cercetãrile specialiºtilor de la Universitatea din Bucureºti nu s-au oprit

la aceste descoperiri, iar siturile din Þara Haþegului sunt considerate o “Meca” de cãtre profesorii universitari ºi studenþii din întreaga lume care studiazã an de an dinozaurii pitici ce populau, în urmã cu 85 de milioane de ani, insula din Marea Tethys, actuala Þara Haþegului.


CVJ NR. 432, LUNI 19 AUGUST 2013