Issuu on Google+

VORBESTE CU NOI!


Vorbe!te cu noi! „Cei care se a!" în apropierea golurilor structurii sociale au o #ans" mult mai mare s" aib" idei bune. Ideile bune apar la intersec$ia lumilor sociale” Ronald Burt, 2004 Introducere

Vorbe#te cu noi! reprezint" o provocare lansat" muncitorilor str"ini, autorit"$ilor centrale #i locale, sindicatelor, patronatelor, ONG-urilor #i societ"$ii civile, în general, de ARCA Forumul Român pentru Refugia$i #i Migran$i #i Grupul de Ini$iativ" pentru Dialog din Bucure#ti precum #i de Funda$ia ProWomen din Ia#i. Este o provocare la dialog, la o dezbatere constructiv" #i onest" despre un fenomen relativ nou, dar deja de notorietate în România: ‘str"inii la munc" pe #antierele #i în fabricile $"rii’. Prezentul studiul reprezint" materializarea convorbirilor cu muncitori extracomunitari din Bucure#ti #i Ia#i #i cu actori relevan$i implica$i în (pentru) procesul de gestionare al !uxului de muncitori extracomunitari din #i înspre România (de asemenea în Bucure#ti #i Ia#i). Pe lâng" aceasta, studiul cumuleaz" observa$iile exper$ilor din toate cele trei ONG-uri care au participat la întâlniri ale Grupului de coordonare a implement"rii Strategiei na$ionale privind imigra$ia sau ale Comisiei de Dialog Social. Pornind de la realitatea de pe teren #i con#tien$i de paradigmele vehiculate (în uz) la momentul actual, încerc"m prin studiul nostru s" corect"m o percep$ie denaturat" care leag" liniar #i asociaz" direct exodul de for$" de munc" româneasc" c"tre state ale Uniunii Europene, cum ar % Italia #i Spania, de sosirea muncitorilor extracomunitari la munc" în România. De#i identi%c"m valen$e pozitive în corela$ia pe care românii o fac între experien$a lor (sau a cunoscu$ilor lor) la munc" în str"in"tate #i prezen$a muncitorilor chinezi, turci, indieni, africani în preajma lor, discursul public privitor la substituibilitatea unei for$e de munc" cu cealalt" – concentrarea dezbaterii în jurul unei compara$ii între românii la munc" în Italia / Spania #i chinezii, turcii, africanii, etc. la munc" în România - duce la pierderea din vedere a realit"$ii #i a evolu$iei for$ei de munc" interna$ionale într-o lume globalizat". De asemenea, reducerea discursului privind imigra$ia în scop de munc" în România, doar la necesitatea protej"rii for$ei de munc" autohtone sau la programe pentru readucerea acas" a românilor, este, din punctul nostru de vedere un discurs mult simpli%cat #i care ignor" provoc"rile pe care fenomenul migra$iei le aduce spre re!ec$ie societ"$ii contemporane. For$a de munc" global" de 3 miliarde de oameni este r"spândit" în propor$ie de 84% în $"rile în curs de dezvoltare: Asia, Africa, America Latin", $"rile Comunit"$ii Statelor Independente #i din Europa de sud-est, conform raportului mondial privind migra$ia al Organiza$iei Interna$ionale a Muncii din 2008. Din ace#tia, mai mult de 3%, aproape 191 de milioane de oameni locuiesc în afara $"rilor lor de origine, printre ei num"rul lucr"torilor migran$i %ind estimat la 86 de milioane. 33% dintre ace#tia tr"iesc în Europa. Important de remarcat este faptul c" în ultimii 6 ani, rata anual" de cre#tere a num"rului migran$ilor a fost mult mai rapid" #i mai ridicat" decât rata anual" de cre#tere a popula$iei globale, media anual" %ind de 6 milioane de migran$i1 . La nivel teoretic, multe din modelele recente privind analiza migra$iei #i corela$ia dintre migra$ie, dezvoltare #i factorul economic – investi$ii #i comer$ – opereaz" cu ipoteze care nu au 1Organiza$ia Interna$ional" a Migra$iei, World Migration Report, 2008, www.iom.int


g"sit înc" un corespondent %del în realitatea economic" a $"rilor de destina$ie #i de origine2 . Desigur, viziunea asupra circula$iei for$ei de munc" nu se reduce la factorul economic, ci ia în calcul #i perspectiva social" #i politic" a fenomenului. În ciuda eforturilor depuse de $"rile de migra$ie pentru crearea celei mai potrivite politici privind imigra$ia, masa migran$ilor nu a oferit un r"spuns satisf"c"tor la strategiile selective de imigra$ie în conformitate cu a#tept"rile $"rilor recipiente. Cauzele sunt multiple #i variaz" de la o $ar" la alta. Pentru varianta imigra$iei pe „sistem de puncte” sunt cunoscute situa$iile în care imigran$i cu înalt" cali%care nu reu#esc s"-#i valori%ce educa$ia într-un loc de munc" potrivit datorit" sistemului diferit de recunoa#tere a specializ"rii lor #i a diplomelor de studiu sau datorit" barierelor de limb". Mai aproape de obiectul studiului nostru, varianta imigra$iei determinate de cererea de pe pia$a na$ional" de for$" de munc" este cunoscut" pentru producerea de cote #i contingente de muncitori incorect evaluate #i negociate de c"tre actorii participan$i la dialogul social. În aceast" situa$ie, solu$ia adoptat" de multe din $"rile de imigra$ie cu tradi$ie a fost implementarea unei combina$ii de abord"ri, care s" permit" politicilor de imigra$ie adoptate s" împrumute #i s" fructi%ce elemente comune din modelele de gestionare a fenomenului de imigra$ie. Astfel analiza comparativ" a politicilor privind imigra$ia ne arat" c" o diferen$iere clar" a politicilor privind imigra$ia nu este u#or de pus în practic" #i c" $"ri care excelau în aplicarea unei politici a!at" în extrema celeilalte au optat în timp pentru o abordare similar" sau o aplicare mixt" în selec$ia strategiilor de imigra$ie. Trebuie remarcat c" nu exist", nici m"car la nivelul statelor Uniunii Europene, un model con$inând exigen$ele unei politici privind imigra$ia #i imigratia si cu atât mai pu$in nu putem vorbi de o politic" comun" în domeniu. Statele prefer" s" p"streze o important" marj" de apreciere în m"sur" s" le ofere posibilitatea revizuirii periodice a actelor interne relevante. Aceasta nu înseamn" c" orice m"sur" nou adoptat" este #i legal" din punct de vedere al normelor de drept interna$ional, #i ne referim la standardele din materia drepturilor omului, inclusiv cele referitoare la lucr"torii salaria$i. De aceea, în ciuda faptului c" elementele interdependen$ei în ecua$ia dintre migra$ie #i / dezvoltare, dintre migra$ie #i /comer$, migra$ie/ #i investi$ii, migra$ie/ #i !uxuri de munc", migra$ie/ #i remiten$e înc" penduleaz" între complementaritate #i substitu$ie, între varianta impactului pozitiv #i a celui negativ, solu$iile trebuie actualizate #i plasate sub spectrul circuitului global al for$ei de munc" interna$ionale în care politicile na$ionale sau interna$ionale de migra$ie constituie doar oportunit"$i #i factori de risc într-o rezolvare complex". Prin prezentul proiect introducem o nou" paradigm" de analiz" a !uxului de muncitori extracomunitari, aceea a navetei interna$ionale în care muncitorul extracomunitar parcurge circuitul seviciu-cas" #i în care practicile sunt deteritorializate. În$elegerea navetei muncitorilor în str"in"tate este mai u#oar" în lumina experien$ei comuniste. Industrializarea a contribuit la urbanizarea rapid", dar în acela#i timp la cre#terea fenomenului de navet". Atunci, ca #i acum în cazul navetei interna$ionale, fenomenul ridic" probleme structurale privind accesul la asisten$" medical", la locuin$e, la structurile educa$ionale, la mobilitatea social". A#adar, consider"m c" datele imigrantului generic merit" rev"zute/revizuite în contextul în care mobilitatea de munc" transna$ional" aduce tot mai mult în discu$ie date fundamentale din via$a #i munca migran$ilor care îmbrac" forme de manifestare ce $in de elementele structurale ale fenomenului. De aici deriv" #i dezbaterea actual" privind “actul profund natural al migra$iei de- a lungul istoriei ca parte constituant" a comportamentului uman, sau mai degrab", un act profund ne-natural, dac" ne gîndim la dezr"d"cinarea indivizilor din locurile de origine #i la relocarea lor în alte $"ri” (World Migration Report, 2008). 2Schiff, M., Love they neighbor: trade, migration, and social capital. World Bank Working Paper, Development Research Group, Banca Mondial", 2000, p.36.


Utilitatea noii paradigme a fost necesar" #i în m"sura în care a pus în lumin" un aspect structural important al contingentului de muncitori extracomunitari existent în România: acela al muncitorilor deta#a$i. Temporalitatea #ederii în România a muncitorilor str"ini este cel mai bine re!ectat" de practica deta#"rii acestora c"tre angajatori locali. Este sigur c" legislatorul nu a avut în vedere aceast" realitate, deta#area %ind considerat" mai degrab" o exceptie, regula %ind angajarea în munc" a muncitorilor extracomunitari. Din inconsistentele textului legal provin #i cele mai frecvente cauze ale înc"lc"rii drepturilor muncitorilor, a cli#eelor privind precaritatea drepturilor #i rolul relativ redus al institu$iilor publice în prevenirea #i sanc$ionarea unor astfel de comportamente abuzive. Prezentul studiu este structurat în dou" capitole. Capitolul legislativ analizeaz" formalit"$ile privind deta#area în România sau angajarea cu contract de munc" a muncitorilor din afara spa$iului Uniunii Europene, rolul institu$iilor publice în gestionarea fenomenenului, drepturile muncitorilor str"ini #i capacitatea sindicatelor române#ti de a reac$iona în situa$ii de încalcare a drepturilor. Nu în ultimul rând, vom analiza posibilit"$ile de integrare a acestor persoane în societatea româneasc". Dorim s" mention"m, înc" de acum, c" integrarea nu se confund" cu naturalizarea, dar o politic" coerent" în domeniu favorizeaz" dobândirea cet"$eniei statului gazd". Capitolul sociologic analizeaz" aspecte fundamentale pentru muncitorii chinezi, turci, indieni #i africani în România privitoare la activitatea lor în noua loca$ie de munc" #i leg"tura acestora cu casa #i pune în oglind" percep$ia institu$iilor fa$" de rolul lor comun #i rolul propriu în gestionarea !uxului de muncitori extracomunitari. Studiul se concentreaz" #i asupra analizei comunit"$ii muncitorilor moldoveni (din zona Ia#i) #i statutul acestora în masa imigran$ilor extracomunitari. Încheiem cu concluzia c" o nou" paradigm" este necesar" în dezbaterea modalit"$ii de gestionare a muncitorilor extracomunitari în România Solu$ia complex" pentru acest proces va % supus" spre dezbatere - cel pu$in în urm"toarea decad" – la nivel na$ional, întrucât la cel al Uniunii Europene tema reglement"rii migra$iei legale într-o manier" armonizat" este un subiect controversat #i un proces în derulare. Întrebarea referitoare la administrarea imigra$iei legale, la cine este îndrept"$it s" intre #i s" munceasc" pe teritoriul unui stat membru caut" un r"spuns în legisla$ia %ec"rui guvern. Depinde de societatea civil", de implicarea institu$ional" #i a membrilor societ"$ii ca politica de gestionare a !uxurilor de muncitori extracomunitari s" re!ecte realit"$ile globale #i s" asigure un echilibru balan$ei drepturilor p"r$ilor. 1. Dreptul de !edere al muncitorilor str"ini în România: de la eliberarea autoriza#iilor de munc" la integrarea social"

Ana Maria Cârstea, Camelia Constantin #i Rodica Novac Din interviurile realizate atât cu muncitori str"ini cât #i cu reprezentan$i ai institu$iilor publice #i confedera$ii sindicale, mai multe subiecte au revenit cu regularitate în discu$ie: de exemplu, regimul autoriza$iilor de munc" sau rolul institutiilor publice, distinc$iile dintre regimul deta#"rii #i cel al angaj"rii cu contract de munc" #i modalit"$ile de colaborare între actorii relevan$i în vederea prevenirii #i sanction"rii înc"lc"rii unor drepturi. Am a!at de ce angajatorii români prefer" din ce în ce mai mult s" deta#eze muncitori în România #i cum institu$iile publice consider" c" aceast" evolu$ie este acceptabil". În acest context, a construi un discurs coerent despre drepturile salaria$ilor #i integrarea muncitorilor str"ini, presupune în$elegerea acelor mici detalii care fac diferen$a, %e c" ne referim la condi$iile de eliberare a autoriza$iilor de munc", la dreptul de #edere, la drepturile socio economice #i la rolul pe care sindicatele îl pot avea în echilibrarea rela$iei angajator-salariat. 1. Dreptul de !edere pe teritoriul României 1.1. Formalit"#i de ob#inere a dreptului de !edere În baza art. 18 al.1 din Constitu$ia României, cet"$enii str"ini #i apatrizii care locuiesc în


România “se bucur" de protec$ia general" a persoanelor #i a averilor, garantat" de Constitu$ie #i de alte legi”. Aceast" dispozi$ie are ca %nalitate protejarea str"inului ca individ în cadrul societ"$ii în care intr". Aceste prevederi se completeaz" cu dispozi$iile acordurilor interna$ionale rati%cate de c"tre România 3, cum ar % Conven$ia European" pentru Ap"rarea Drepturilor Omului, Pactul Interna$ional cu privire la Drepturile Civile #i Politice ale Omului #i Pactul privind Drepturile Economice #i Socio-culturale. Astfel, str"inii a!a$i în România pot circula liber pe întreg teritoriul, pot s"-#i aleag" o re#edin$" sau un domiciliu. În acela#i timp, aceste persoane bene%ciaz" de m"suri de protec$ie social" din partea statului român, la fel ca #i cet"$eanul român4 . În general, drepturile #i obliga$iile cet"$enilor str"ini, cu restric$iile #i limit"rile prev"zute în legi, au un regim de egalitate cu cel al cet"$enilor români, ceea ce re!ect" principiul na$ional aplicabil în legisla$ia european" 5. Corelativ acestor drepturi, str"inul cu re#edin$a sau domiciliul în România, are, la fel ca #i cet"$eanul român, obliga$ia de a respecta legisla$ia intern". Un aspect important ce diferen$iaz" regimul str"inilor de cel al na$ionalilor se refer" la exercitarea drepturilor politice. Str"inii nu pot organiza pe teritoriul României partide politice ori alte organiza$ii sau grup"ri similare acestora #i nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa func$ii #i demnit"$i publice #i nu pot ini$ia, organiza sau participa la manifesta$ii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguran$ei na$ionale. De asemenea, nu pot %nan$a partide, organiza$ii, grup"ri sau manifesta$ii ori întruniri dintre cele prev"zute mai sus. Str"inii sunt obliga$i s" respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra #i, dup" caz, de a r"mâne pe teritoriul României, s" nu r"mân" pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat #ederea, #i, de asemenea, au obliga$ia s" depun" toate diligen$ele necesare pentru a ie#i din România pân" la expirarea acestei perioade. În cele ce urmeaz" ne vom referi la regimul juridic al muncitorilor str"ini, în sensul ar"tat de OUG 194/2002 privind regimul str"inilor în România6 , de%nind astfel str"inul ca %ind persoana care nu este cet"$ean român #i nici cet"$ean al altui stat membru al Uniunii Europene ori al Spa$iului Economic European7. Pentru facilitarea referirilor la situa$ia str"inilor în România #i pentru a diferen$ia regimul acestora de cel al cet"$enilor Uniunii Europene #i Spa$iului Economic European, vom folosi, de-a lungul studiului #i expresia muncitori extracomunitari. În cadrul prezentului capitol vom analiza atât situa$ia muncitorilor deta#a$i în România cât #i pe cea a muncitorilor angaja$i cu contracte de munc" în România. Dup" cum vom vedea de-a lungul prezentului capitol, exist" atât asem"n"ri de regim cât #i diferen$e semni%cative, începând cu exigen$ele legale în materia autoriza$iei de munc" #i ajungând pân" la monitorizarea respect"rii drepturilor acestor persoane de c"tre institu$iile având competen$e în domeniu. În cadrul acestui capitol vom analiza #i cadrul legal ce permite acestor persoane asumarea unui rol activ în via$a economic", social" #i cultural". Ne referim aici la drepturile #i obliga$iile corelative, ce le permit acestora integrarea în societatea româneasc". Red"m mai jos datele oferite de Direc$ia de Management #i Mobilitate For$" de Munc" din cadrul Ministerului Muncii, Familiei #i Protec$iei Sociale8. Consider"m c" acestea pot oferi un prim indiciu asupra alegerii noastre de a analiza cele dou" categorii, persoane încadrate cu contracte de munc" în România #i lucr"torii deta#a$i în România, punctând diferen$ele de regim juridic aplicabil, ce pot oferi în practic" tot atâtea premise pentru evitarea aplic"rii drepturilor fundamentale ale salaria$ilor, în special, #i ale persoanelor, în general: “Potrivit datelor statistice furnizate de c"tre ORI, în cursul anului 2008 au fost eliberate 3 Vezi în acest sens art.20 din Constitutia României 4 Aceste aspecte vor % detaliate în sectiunea privind accesul la drepturile socio-economice si culturale 5 Petre Catrinciuc, Regimul juridic al str"inilor, Editura CH Beck, Bucuresti, 2007, p. 143 6Republicat in Monitorul O%cial, Partea I nr. 421 din 05/06/2008 7Conform art.2 lit.a) din OUG nr.194/2002

8 R"spuns la solicitarea nr. 99 din 06.02.2009, formulat" de Angela Stolnicu.


15.000 de autoriza$ii de munc", dup" cum urmeaz": a) autoriza$ii de munc" pentru lucr"torii permanen$i – 9876 b) autoriza$ii de munc" pentru lucr"torii permanen$i a!a$i la studii -124 c) autoriza$ii de munc" pentru lucr"torii deta#a$i - 4531 d) autoriza$ii de munc" pentru lucr"torii sezonieri - 236 e) autoriza$ii de munc" pentru lucr"torii stagiari - 4 f) autoriza$ii de munc" pentru sportivi - 229 z": 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

În ceea ce prive#te na$ionalitatea, primele 10 pozi$ii sunt ocupate dup" cum urmeaTURCIA CHINA MOLDOVA BANGLADESH VIETNAM FILIPINE INDIA UCRAINA EGIPT SERBIA

4832 4761 1214 859 566 454 422 343 206 146”

De asemenea, conform ultimelor date publice ale O%ciului Român pentru Imigr"ri (ORI), din p"cate, doar pentru 2007, în România î#i aveau re#edin$a sau domiciliul 49.775 cet"$eni str"ini (“atât din state ter$e cât #i din unele $"ri membre ale UE/SEE – conform legisla$iei cet"$enii UE/SEE”), din care 43.123 aveau cu #edere temporar" #i 6.652 erau cu #edere permanent" 9. Principiul ce st" la baza legisla$iei actuale este acela re!ectat de OUG 56/2007 privind încadrarea în munc" #i deta#area str"inilor pe teritoriul României 10 . Persoanele provenind din $"ri ter$e ale Uniunii Europene pot lucra în România, doar dac" locurile de munc" vacante nu pot % ocupate de cet"$enii români sau de cei comunitari, membri ai Spa$iului Economic European sau de reziden$ii permanen$i, #i trebuie, printre altele, s" se încadreze în contigentul anual aprobat prin Hot"râre a Guvernului. Aceast" regul" se aplic" atât persoanelor ce au încheiat contracte de munc" în România, cât #i lucr"torilor deta#a$i. Ordonan$a de Urgen$" a Guvernului nr.194/2002 este actul normativ ce reglementeaz" intrarea, #ederea #i ie#irea str"inilor din România, drepturile #i obliga$iile acestora, precum #i m"surile speci%ce de control al imigra$iei, în conformitate cu obliga$iile asumate de România prin documentele interna$ionale (vezi calitatea de stat membru al Uniunii Europene). Doar dup" ob$inerea vizei sau, dup" caz, a permisului de #edere, str"inul ob$ine dreptul de #edere pe teritoriul României, cu toate drepturile #i obliga$iile aferente 11. În cazul în care persoana extracomunitar" inten$ioneaz" s" vin" în România pentru a munci legal, cu un contract individual de munc" sau un contract de deta#are, trebuie s" ob$in" viz" de lung" #edere pentru angajarea în munc", dup" eliberarea autorizatiei de munc" sau viza de lung" #edere în alte scopuri, în acest caz autoriza$ia de munc" putând % eliberat" #i ulterior intr"rii str"inului pe teritoriu. Aceste vize se acord" la cerere pentru o perioad" de 90 de zile, cu una sau mai multe intr"ri. Viza este acel document care îi d" dreptul str"inului de a intra #i a sta o perioad" determinat" pe teritoriul României, %ind ob$inut" de la misiunile diplomatice #i o%ciile consulare ale României, conform procedurii prev"zute de OUG 9

Migra$ia si Azilul în România-anul 2007, MIRA, martie 2008, pag.49 10 Publicat în Monitorul O%cial Partea I, nr.424 din 25.06.2007 11 Conform art.11 din OUG nr.194/2002. Trebuie men$ionat c", în prezent, România nu este înc" membru al Spa$iului Schengen, motiv pentru care vizele acordate de România nu au valabilitate decât pe teritoriul României. Astfel, str"inii care au ob$inut viza român", nu se pot prevala de aceasta pentru a intra pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spa$iului Schengen. De asemenea, str"inii care au vize emise de statele membre ale Uniunii Europene sau de statele din Spa$iul Schengen nu pot intra în România cu aceste vize, %ind necesar" viza român".


nr.194/2002. În cazul persoanelor ce au ob$inut o viz" de lung" #edere, ulterior intr"rii pe teritoriu, str"inii au dreptul la prelungirea dreptului de #edere, O%ciul Român pentru Imigr"ri eliberându-le un document numit permis de #edere. Autoriza$ia de munc" se elibereaz" în România, la cererea angajatorului, la care str"inul va % încadrat în munc", cu contract individual, în urm"toarele condi$ii: a) angajatorul face dovada faptului c" desf"#oar" o activitate legal" în România, c" nu are datorii #i c" a f"cut o selec$ie legal", cu prezentarea dovezilor care s" ateste acestea, potrivit prevederilor OUG 56/2007; b) str"inul îndepline#te condi$iile speciale de preg"tire profesional", experien$" în activitate #i autorizare, este apt din punct de vedere medical s" desf"#oare activitatea respectiv", nu are antecedente penale #i se încadreaz" în contingentul anual aprobat prin hot"râre a Guvernului. Nu au dreptul de a li se elibera autoriza$ia de munc" acele persoane care în ultimii 2 ani au avut un drept de #edere pentru desf"#urarea de activit"$i comerciale #i nu au respectat planul de afaceri, în baza c"ruia au ob$inut dreptul de a sta legal pe teritoriul statului român 12. Condi$iile privind solicitarea autoriza$iei de munc", analizarea cererii #i eliberarea acestui document sunt detaliate în OUG nr.56/2007. Angajatorului îi va % eliberat" autoriza$ia în termen de 30 de zile de la data primirii solicit"rii. În cazul în care O%ciul Român pentru Imigr"ri consider" c" sunt necesare veri%c"ri suplimentare, termenul de solu$ionare a cererii poate % prelungit cu cel mult 15 zile. Se poate observa c" pentru ob$inerea vizei, muncitorul str"in este condi$ionat de eliberarea pe numele s"u a autoriza$iei de munc", îns" în cadrul acestui proces administrativ persoana vizat" este exclus", procedura privind autoriza$ia de munc" desf"#urându-se în România, între angajator si O%ciul Român pentru Imigr"ri. Practic, OUG nr.194/2002 se îndep"rteaz" de la principiul conform c"ruia dreptul de a munci #i de a sta legal pe teritoriul României apar$ine muncitorului extracomunitar, aducând în prim plan angajatorul #i drepturile sale de a folosi în munc" persoane din $"ri ter$e Uniunii Europene. A#a cum am precizat, aceast" viz" de lung" #edere pentru angajare în munc" va % acordat" acelei persoane care inten$ioneaz" s" se angajeze în România, cu un contract individual de munc". Spre deosebire de persoanele care încheie direct un contract de munc" cu angajatorul din România, muncitorii extracomunitari deta#a$i vor intra în $ar" pe baza vizei de lung" #edere pentru alte scopuri 13 . Aceasta viz" se acord" la cerere persoanelor pe o perioad" de 90 de zile, celor al c"ror acces pe pia$a muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state #i str"inilor deta#a$i de c"tre: (i) o companie str"in" cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organiza$iei Mondiale a Comer$ului la o reprezentan$", sucursal" ori %lial" a sa, a!at" pe teritoriul României, sau la o societate comercial", persoan" juridic" român", al c"rei asociat/ac$ionar este compania str"in", cu acela#i obiect de activitate, dac" fac dovada c" nu sunt în raporturi de munc" cu o alt" persoan" juridic" român"; (ii) un angajator cu sediul în str"in"tate la o persoan" juridic" din România, în baza unui contract comercial de prest"ri de servicii încheiat între cele dou" p"r$i; Condi$iile pentru eliberarea autoriza$iei de munc" str"inilor deta#a$i pe teritoriul României sunt prev"zute de OUG nr.56/2007. Din compararea condi$iilor între cele dou" tipuri de vize: viza de lung" #edere pentru anga12 Aceast! dispozi"ie restrictiv! prev!zut! de OUG nr.194/2002 nu reprezint! decât o alt! expresie a unuia dintre principiile legisla"iei na"ionale în domeniu, #i anume c! str!inul are obliga"ia s! respecte scopul pentru care i-a fost acordat un drept de #edere. În cazul nostru este vorba de respectarea uneia dintre condi"iile pentru ob"inerea unui drept temporar de #edere pentru desf!#urarea de activit!"i economice, #i anume îndeplinirea planului de afaceri. 13 Conform art.49 para.1 lit.a) din OUG nr.194/2002


jare în munc" #i cea pentru alte scopuri, se desprinde o prim" diferen$iere între lucr"torul extracomunitar care vine în România pentru a se angaja legal, cu un contract individual de munc" #i cel deta#at, al c"rui contract de munc" este încheiat cu angajatorul s"u în $ara ter$", de la care se face deta#area. Astfel, de#i practic, scopul pentru care intr" în $ar" cele dou" categorii de persoane este acela#i – respectiv de a munci – condi$iile de ob$inere a dreptului de #edere sunt total diferite, ceea ce, în practic" permite o disociere între cele dou" categorii. Din interviurile realizate în cadrul prezentei cercet"ri, atât cu lucr"tori migran$i cât #i cu reprezentan$i ai institu$iilor publice, rezult" c" diferen$a de regim juridic este creatoare de confuzii, atât în ceea ce prive#te drepturile acestor persoane, cât #i în ceea ce prive#te obliga$iile pe care, cei în favoarea c"rora muncesc (bene%ciarii contractelor comerciale de prest"ri servicii), trebuie s" le respecte. Astfel, în cazul muncitorului ce solicit" acordarea unui drept de #edere temporar" în scop de munc", în vederea încheierii unui contract de munc" cu o persoan" %zic" sau juridic" din România, este nevoie de ob$inerea prealabil" a autoriza$iei de munc", pe numele s"u, de c"tre viitorul angajator. Timpul pentru eliberarea autoriza$iei este de 30 de zile de la depunerea solicit"rii, care poate % prelungit cu înc" 15 zile, în cazul în care sunt necesare veri%c"ri suplimentare 14. Actele ce stau la baza eliber"rii autorizatiei de munc" pot % clasi%cate dup" cum urmeaz": a) acte privind situa$ia legal" #i %nanciar" a angajatorului15 b) acte doveditoare privind imposibilitatea recrut"rii de pe pia$a de munc" local" (#i ne referim aici la adeverin$a eliberat" de agen$iile locale de ocupare a for$ei de munc" privind vacantarea postului, precum #i la dovada privind existen$a prealabil" a unui concurs de angajare)16 c) acte doveditoare ale preg"tirii profesionale a persoanei pentru care se solicit" autoriza$ia de munc"17 În cazul vizei pentru alte scopuri, în baza c"reia pot intra în $ar" muncitorii deta#a$i, nu mai este necesar" ob$inerea în prealabil a autoriza$iei, ceea ce conduce la scurtarea timpului de a#teptare, bineîn$eles cu luarea în calcul a celor 7 zile necesare eliber"rii avizului de c"tre O%ciul Român pentru Imigr"ri, care veri%c" îndeplinirea condi$iilor speciale. Autoriza$ia de munc" pentru str"inii deta#a$i în România poate % ob$inut" si dup" intrarea pe teritoriu 18, ceea ce poate constitui un avantaj pentru cei interesa$i. În acest caz, actele necesare în vederea autorizatiei de munc" sunt urm"toarele: a) acte privind situa$ia legal" a angajatorului. Mention"m c" nu mai sunt solicitate acte privind bonitatea %rmei, certi%catul de la registrul comer$ului #i nici certi%catul de atestare %scal" emis de administra$ia %nan$elor publice. b) acte privind condi$iile deta#"rii: copia contractului de prest"ri servicii încheiat între cele dou" %rme (cea care deta#eaz" #i cea la care se dispune deta#area), copia contractului de munc" #i copia actului de deta#are, toate traduse #i legalizate în limba român"19 c) acte privind preg"tirea profesional" a deta#atului 20. Observ"m c", deja din faza ob$inerii autoriza$iilor de munc", regimul eliber"rii acestora, în func$ie de motivul ce st" la baza solicit"rii (angajare în munc" în România sau deta#are), este diferit. Putem considera, înc" din aceast" etap" a studiului, c" solicitarea eliber"rii unei autoriza$ii de munc" pentru lucr"torii deta#a$i este mai avantajoas" pentru c": a) angajatorului român nu îi mai sunt solicitate acte privind situa$ia sa %nanciar" b) angajatorul român la care se dispune deta#area nu mai este obligat s" fac" dovada imposibilit"$ii recrut"rii de pe pia$a local" 14Conform art.15 para.1 din OUG nr.56/2007 15Conform art.7 para1, lit.a)- d) din OUG nr.56/2007 16 Conform art.7. para.1, lit. e)- h) din OUG nr.56/2007 17Conform art.7. para.1, lit. i)- m) din OUG nr.56/2007 18Conform art.14.para.1 lit.a) din OUG nr.56/2007 19Conform art.14.para.1 lit.b) –d) din OUG nr.56/2007 20Conform art.14.para.1 lit e) din OUG nr.56/2007


c) lucr"torul deta#at poate intra pe teritoriu #i în absen$a deta#"rii, urmând ca ulterior sosirii sale procedura prev"zut" de OUG nr.56/2007 s" %e îndeplinit" d) legea, de#i solicit" pentru eliberarea autoriza$iei de munc" depunerea contractului de munc" din $ara de origine, nu face #i cenzurarea prevederilor sale în lumina reglement"rilor na$ionale (ne referim aici la condi$ii de munc" #i plata cel pu$in la nivelul salariului minim garantat) e) prin natura îns"#i a deta#"rii, scute#te angajatorul român de virarea contribu$iilor prev"zute de lege la bugetul asigur"rilor sociale Putem concluziona c" num"rul mare de lucr"tori deta#a$i raportat la cel al persoanelor angajate în munc" se datoreaz" faptului c" procedura privind eliberarea autoriza$iilor de munc" deta#a$ilor este mai !exibil", oferind poten$ialilor angajatori români posibilitatea acoperirii unor posturi neocupate cu mai pu$ine costuri #i într-un timp mai scurt. Pentru a continua s" stea legal pe teritoriul Statului român #i dup" expirarea valabilit"$ii vizei, muncitorii str"ini pot ob$ine, la cerere, prelungirea dreptului de #edere temporar", succesiv pe perioade de pân" la un an. Muncitorul str"in care are un drept de #edere pentru angajare în munca va depune cererea pentru prelungire, cu cel pu$in 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care i s-a aprobat #ederea, la forma$iunile teritoriale ale O%ciului Român pentru Imigr"ri de la locul de re#edin$". În vederea ob$inerii prelungirii dreptului de #edere temporar", trebuie s" îndeplineasc", pe lâng" condi$iile generale privind prelungirea, #i urm"toarele21: a) solicit" acordarea sau prelungirea dreptului de #edere tot pentru angajare în munc" #i a respectat anterior obliga$ia de a desf"#ura activitatea în favoarea unui angajator, cu un contract de munc"; b) face dovada de$inerii legale a spa$iului de locuit la adresa la care declar" c" are re#edin$a pe teritoriul României. c) prezint" dovada asigur"rii sociale de s"n"tate; d) are autoriza$ie de munc" valabil"; f) prezint" contractul individual de munc" vizat de inspectoratul teritorial de munc" în a c"rui raz" î#i are sediul angajatorul, iar salariul este cel pu$in la nivelul salariului minim garantat în plat"; g) actul medical de atestare a st"rii de s"n"tate, din care s" rezulte c" str"inul este apt pentru a % încadrat în munc"; h) certi%catul de atestare %scal" emis de administra$ia %nan$elor publice în a c"rei raz" teritorial" î#i are sediul angajatorul privind achitarea la zi a obliga$iilor c"tre bugetul public na$ional , dac" între data înregistr"rii solicit"rii pentru eliberarea autoriza$iei #i data înregistr"rii cererii pentru eliberarea permisului de #edere au trecut mai mult de 60 de zile22; i) copia actului de identitate #i, dup" caz, a autoriza$iei sau a altui document legal care atest" exercitarea unei activit"$i ori profesii independente, dac" angajatorul este persoan" %zic". Pentru prelungirea dreptului de #edere temporar" în scop de munc", str"inul trebuie s" % încheiat un contract individual de munc" cu un angajator persoan" %zic" sau juridic" din România, pe o perioad" nedeterminat" ori, în cazul în care este încheiat pe o perioad" determinat", s" existe acordul scris al p"r$ilor cu privire la prelungirea raportului de munc", potrivit Codului Muncii. Se poate observa c" în ob$inerea prelungirilor ulterioare ale dreptului de #edere în scop de munc" nu mai este necesar" prezentarea autoriza$iei de munc", ceea ce conduce la scurtarea perioadei birocratice, în bene%ciul str"inului. De altfel, legisla$ia în vigoare prevede c" autoriza$ia de munc" se prelunge#te automat (f"r" a mai % necesar" încadrarea în contingentul anual prev"zut prin Hot"râre de Guvern) pentru noi perioade de pân" la un an în situa$iile prezentate mai sus 23. În concluzie, str"inului i se prelunge#te dreptul de #edere 21Conform art.56 din OUG nr.194/2002 22Conform art.56 para.2 din OUG nr.194/2002 23Conform art.15 para.3 din OUG nr.56/2007


temporar" în scop de munc" ini$ial în baza valabilit"$ii autoriza$iei ob$inute #i ulterior cu perioade de pân" la un an, în func$ie de valabilitatea contractului de munc". Am men$ionat în prezentarea cadrului general c" str"inul are obliga$ia s" respecte scopul pentru care i s-a acordat dreptul de #edere, iar aceasta este una dintre condi$iile ce va % veri%cat" în momentul analiz"rii cererii de prelungire. Mai precis, aceast" exigen$" legal" înseamn", de exemplu, c" str"inul cu autoriza$ie de munc" nu va putea solicita un drept de #edere pentru exercitarea de activit"$i economice sau viceversa. Legat de aceast" prevedere, am observat în cadrul cercet"rii noastre urm"toarele: pe de o parte, cazul str"inilor care intr" în România cu viz" în vederea desf"#ur"rii de activit"$i comerciale #i doresc s"-#i prelungeasc" #ederea, angajându-se în munc". Îns" conform legii, sunt obliga$i s" solicite o nou" viz", în cazul nostru, în scop de munc", ceea ce înseamn" c" dreptul de #edere pentru exercitarea unor activit"$i economice va înceta, %ind obliga$i s" parcurg" procedura ob$inerii unui nou drept de #edere. De exemplu, un cet"$ean str"in ce a avut un drept de #edere pentru desf"#urarea unor activit"$i economice, în cazul în care dore#te s" se angajeze cu contract individual de munc", nu va putea parcurge cu succes procedura, pentru motivele exprimate mai sus24 . Pe de alta parte, avem cazul str"inilor care intr" în România cu viz" de munc", când, în fapt, inten$ioneaz" s" desf"#oare activit"$i comerciale. Imposibilitatea modi%c"rii scopului #ederii reprezint" una din nemul$umirile formulate de membri ai comunit"$ii chineze exprimate de-a lungul interviurilor. Unii dintre ace#tia, a!a$i în jurul unui important complex comercial, au permise de #edere temporar" în scop de munc", dar doresc s" ini$ieze o afacere în România. Se a!", îns", în imposibilitatea de a-#i schimba scopul prezen$ei pe teritoriul Statului român. În situa$ia în care autoriza$ia de munc" se anuleaz" ca urmare a încet"rii raporturilor de munc" ale str"inului, muncitorul str"in se poate încadra în munc" la un alt angajator numai dac" i se elibereaz" o nou" autoriza$ie25. A#adar, odat" cu anularea autoriza$iei de munc", muncitorului str"in îi înceteaz" dreptul de #edere, trebuie s" p"r"seasc" teritoriul României #i s" ob$in", în condi$iile legii, o nou" viz". Toat" aceast" procedur" presupune un efort din partea persoanei str"ine cât #i din partea institu$iilor implicate, %ecare trebuind s" îndeplineasc" formalit"$ile legale. Nu trebuie uitat" %nalitatea legii, astfel c", de#i autoriza$ia de munc" se elibereaz" la cererea angajatorului român, dreptul de a munci este recunoscut persoanei str"ine, ca de altfel #i dreptul de #edere pe teritoriul României, care este acordat în baza scopului pentru care muncitorul a intrat în $ar", respectiv de a munci. În aceste condi$ii, în perspectiva unei modi%c"ri legislative, trebuie luate în considerare situa$ia muncitorului extracomunitar, cu vulnerabilitatea sa în fa$a unor eventuale abuzuri #i presiuni din partea angajatorului, #i nu doar interesele angajatorului român. De exemplu, legea ar putea recunoa#te posibilitatea ca, în perioada pentru care de$ine legal dreptul de #edere pe teritoriul României s" poat" ob$ine pe numele s"u o alt" autoriza$ie, în condi$iile legii. De asemenea, legea ar trebui s" pun" în balan$" nu doar considerente de ordine public" (vezi obliga$ia p"r"sirii teritoriului o dat" cu pierderea dreptului de #edere), ci #i pe cele ce $in de dovedirea motiva$iei p"str"rii acestui drept de #edere (vezi g"sirea unui alt poten$ial angajator), capacitatea acestor persoane de a se integra în societatea româneasc", posibilitatea acces"rii serviciilor publice, ca orice na$ional ce a cotizat la bugetul asigur"rilor sociale de stat (de la ajutoare %nanciare pân" la servicii de orientare profesional"), mai ales în condi$iile în care legisla$ia le garanteaz" tratamentul egal cu cel al cet"$enilor na$ionali. Italia are o reglementare comparabil" cu cele exprimate mai sus, pierderea postului de munc" neconstituind un motiv pentru anularea permisului de munc". Muncitorul care se a!" în posesia permisului de #edere pentru munc", chiar dac" î#i pierde locul de munc" sau î#i d" demisia, se poate înscrie pe listele de plasament pentru perioada r"mas" pân" la expirarea permisului de #edere26. 24Vezi supra nota 12. 25Conform art.21 para.1 lit.a) din OUG nr.56/2007 26Catrinciuc, Ibid., supra nota 3, p. 63


În leg"tur" cu perioada pentru care se acord" prelungirea dreptului de #edere aferent autoriza$iei de munc", respectiv de 1 an, aceasta este considerat" de muncitorii extracomunitari prea mic". Trebuie avut în vedere c" mul$i dintre ei sosesc în România de la distan$e considerabile – India, China – c"l"toria în scop de munc" reprezentând o investi$ie considerabil" de timp #i resurse. Decizia de a veni într-o $ar" atât de îndep"rtat", fa$" de locul în care se a!" ceilal$i membri ai familiei, comport" riscuri care nu sunt compensate de oportunit"$ile limitate ale unei perioade de un an de zile. Desigur c" în condi$iile legii, muncitorul extracomunitar are dreptul de a-#i prelungi autoriza$ia de munc" #i implicit dreptul de #edere, dar procedurile birocratice complexe nu confer" siguran$" pentru cel în cauz", în efectuarea unei asemenea investi$ii. Cei mai afecta$i de aceast" limitare în timp sunt muncitorii deta#a$i, care, potrivit art. 6 din OUG 56/2007, ob$in autoriza$ie de munc" doar pentru 1 an de zile, la un interval de 5 ani, prelungirea dreptului de #edere f"cându-se pentru perioada de valabilitate a autoriza$iei. În privin$a acestora îns", OUG 56/2007 prevede dreptul, ca la expirarea perioadei de deta#are, s" %e încadra$i la acela#i angajator cu un contract individual de munc", ob$inând astfel dreptul de #edere temporar" în scop de munc", ne%ind necesar" ie#irea din tar" pentru schimbarea categoriei dreptului de #edere27. În cazul în care, muncitorii extracomunitari stau legal #i continuu în România timp de 5 ani, au posibilitatea de a solicita acordarea dreptului de #edere permanent", în condi$iile legii28. De aceea, reanalizarea condi$iilor de anulare a autoriza$iei de munc" #i încetare a dreptului de #edere temporar", în sensul unei mai bune consider"ri a situa$iei muncitorului extracomunitar #i oferirea unor garan$ii în fa$a unor comportamente abuzive c"rora îi poate % victim", este cu atât mai important" în lumina prevederilor referitoare la condi$iile pentru acordarea dreptului de #edere permanent", cu cât, orice întrerupere a dreptului de #edere împiedic" ob$inerea acestuia, pentru lipsa continuit"$ii perioadei de 5 ani. Odat" ob$inut dreptul de #edere permanent" pe teritoriul statului român, muncitorii extracomunitari se pot angaja liber, f"r" condi$ionarea ob$inerii unei autoriza$ii de munc"29. Având în vedere accesul liber pe pia$a muncii de care bene%ciaz", situa$ia acestora nu va intra în analiza prezentului studiu. În compara$ie cu to$i ceilal$i muncitori extracomunitari, în baza Acordului de Asociere încheiat între Uniunea European" #i Turcia30 #i a art. 6 din Decizia 1/80 din septembrie 1980 privind Dezvoltarea Asocia$iei dintre Comunitatea European" #i Turcia adoptat" de Consiliul Asocia$iei dintre Comunitatea European" #i Turcia, muncitorii turci bene%ciaz" de acces liber pe pia$a muncii în România dup" 4 ani în care au lucrat în mod legal conform prevederilor privind încadrarea în munc" a str"inilor. De asemenea, spre deosebire de ceilal$i muncitori extracomunitari, ace#tia au posibilitatea ca dup" 3 ani, s"-#i schimbe #i angajatorul, p"strându-#i îns" ocupa$ia pentru care au primit dreptul de a munci pe teritoriul României. Ultima parte a prezentei sec$iuni se refer" la drepturile conferite de dreptul de #edere. Acestea se reg"sesc atât în OUG nr.194/2002, cât #i în OG nr.44/2004 privind integrarea social" a str"inilor care au dobândit o form" de protec$ie sau un drept de #edere în România, precum #i a cet"$enilor statelor membre ale Uniunii Europene #i Spa$iului Economic European 31. Astfel, OUG nr.194/2002 prevede c" „str"inii care locuiesc legal în România se bucur" de protec$ia general" a persoanelor #i a averilor, garantat" de Constitu$ie #i de alte legi, precum #i de drepturile prev"zute în tratatele interna$ionale la care România este parte”, î#i pot stabili liber re#edin$a sau domiciliul #i pot bene%cia de m"suri de protec$ie social" din partea statului, în acelea#i condi$ii ca #i cet"$enii români 32. Asisten$a pentru integrare este pre27Conform art.8 din OUG nr.56/2007 28Conform art.70 si 71 din OUG nr.194/2002 29Conform art. 5, lit.a) din OUG 56/2007 si art.75 lit a) din OUG nr.194/2002 30Publicat în Jurnalul O%cial CE nr.217 din 29.12.1964 31Publicat în Monitorul O%cial Partea I nr.93 din 31.01.2004. OG 44/2004 a fost modi%cat" #i aprobat" prin Legea nr.185/2004 (publicat" în Monitorul O%cial Partea I nr. 457 din 21.05.2004). OG 44/2004 a fost modi%cat" succesiv de OG 73/2004 (publicat" în Monitorul O%cial Partea I nr 787 din 26.08.2004) #i de OG 41/2006 (publicat" în Monitorul O%cial Partea I nr. 714 din 21.08.2006). 32Conform art.3 para.1, 2 si 4 din OUG nr.194/2002


v"zut" de acela#i act normativ, ce enumer" programele #i activit"$ile de care pot bene%cia ace#tia: „(1) Statul român asigur" condi$iile pentru integrarea str"inilor c"rora li s-a acordat un drept de #edere în România, în via$a economic", social" #i cultural" a $"rii. (2) În scopul integr"rii str"inilor pot % organizate #i desf"#urate urm"toarele activit"$i: a) cursuri de limba român"; b) cursuri #i alte forme de perfec$ionare #i preg"tire profesional"; c) asigurarea inform"rii cu privire la drepturile #i obliga$iile str"inilor, precum #i asupra oportunit"$ilor de integrare în societatea româneasc"; d) cursuri de cunoa#tere a istoriei, culturii, civiliza$iei #i a sistemului de drept din România; e) întâlniri prilejuite de diferite evenimente, la care s" participe #i cet"$eni români, în scopul promov"rii cunoa#terii #i în$elegerii reciproce”33. Activit"$ile programului de integrare sunt detaliate în textul OG nr.44/2004, ce prevede, de asemenea, responsabilit"$ile institu$iilor publice, precum #i obliga$iile participan$ilor la programul de integrare34. Pe de alt" parte, OG nr.44/2004 în formularea sa actual" consider" programul de integrare disponibil acestei categorii de str"ini, doar în lumina a dou" componente: cursul de limba român" #i sesiunile de acomodare cultural". Vom vedea, în cadrul sec$iunii dedicate procesului de integrare dac" aceste servicii sunt e%ciente #i func$ionale, r"spunzând nevoilor muncitorilor str"ini. 1.2. Rolul institu$iilor publice în reglementarea #ederii muncitorilor str"ini în România Unul din domeniile de interven$ie a Statului pe pia$a muncii îl constituie reglementarea cadrului juridic sub inciden$a c"ruia, muncitorii extracomunitari pot desf"#ura legal o activitate în munc" pe teritoriul României. În cadrul prezentei sec$iuni vom analiza rolul institu$iilor publice în reglementarea intr"rii #i #ederii lucr"torilor extracomunitari pe teritoriul României. Institu$ia care are în prezent atribu$ii directe în ceea ce prive#te acordarea dreptului de #edere pe teritoriul Statului român #i aferent lui, a dreptului de a munci în România pentru persoanele extracomunitare, este O%ciul Român pentru Imigr"ri (ORI). Prin OUG 56/2007 #i HG nr.639/200735 privind structura organizatoric" #i atribu$iile ORI, aceast" institu$ie a preluat atribu$iile O%ciului pentru Migra$ia For$ei de Munc" din cadrul Ministerului Muncii, Familiei #i Egalit"$ii de &anse în ceea ce prive#te eliberarea documentelor care atest" dreptul de munc" al str"inilor, în considerarea faptului c" aceast" institu$ie are în competen$" atribu$ii privind acordarea dreptului de #edere #i integrarea social" a acestor persoane în România. S-a încercat astfel crearea unui singur organ responsabil în gestionarea situa$iei muncitorilor str"ini pe teritoriul Statului român. Conform atribu$iilor sale, ORI elibereaz", anuleaz" sau revoc", dup" caz, autoriza$ia de munc" atât pentru lucr"torii permanen$i – încadra$i cu un contract individual de munc" la un angajator român-, cât #i pentru cei deta#a$i. De asemenea, aceast" institu$ie este cea care acord" prelungirea dreptului de #edere în România, în condi$iile legii, sau dimpotriv", în cazurile ar"tate în lege, anuleaz" ori revoc" acest drept. În gestionarea situa$iei muncitorilor care provin din $"ri ter$e Uniunii Europene, ORI are un rol bine de%nit, %ind cel care $ine eviden$a persoanelor care intr" pe teritoriul României #i desf"#oar" o activitate în munc", având, de asemenea, competen$a de a veri%ca atât la intrarea în tar", cât #i ulterior, respectarea condi$iilor impuse de lege. Aceste condi$ii privesc persoana angajatorului, respectiv dac" acesta poate angaja un lucr"tor din afara Uniunii #i a Spa$iului Economic European, precum #i persoana care va presta munca36. Totu#i, pe linia îndeplinirii respect"rii prevederilor imperative din legisla$ia muncii (referitoare la durata muncii, zilele de concediu, plata salariului, securitatea #i s"n"tatea în munc"), O%ciul Român pentru Imigr"ri nu are niciun fel de atribu$ii. Contractul individual de munc" se 33Conform art.79 din OUG nr.194/2002 34Descrierea programului se reg"seste în capitolul dedicat procesului de integrare în societatea româneasc" al lucr"torilor extracomunitari. 35Publicat in Monitorul O%cial, Partea I nr. 426 din 26.06.2007 36Conform art.7 din OUG nr.56/2007


încheie ulterior ob$inerii autoriza$iei – pentru muncitorii extracomunitari care se încadreaz" în România cu un contract de munc". Acesta va % înregistrat la inspectoratul teritorial de munc" jude$ean (ITM), unde se va cenzura respectarea drepturilor imperative recunoscute de legea român". Astfel, inspectoratele teritoriale de munc" sunt cele ce vor completa atribu$iile ORI în veri%carea condi$iilor de munc" ale muncitorilor str"ini. Monitorizarea respect"rii drepturilor muncitorilor deta#a$i #i rolul pe care institu$iile competente, ne referim la ORI #i Inspec$ia Muncii, consider" c" trebuie s" #i-l asume, ridic" cel pu$in un semn de întrebare în m"sura în care aceste persoane nu se v"d cumva incluse într-o zon" gri a unei legisla$ii insu%cient de coerent" cu obiectivele propuse: pe de o parte, de a avea o migra$ie în scop de munc" controlat", iar pe de alt" parte, de a garanta acestor persoane un tratament nu mai pu$in favorabil decât al na$ionalilor în materia drepturilor ce izvor"sc din rela$ia de munc". În practic", lipsa armoniz"rii celor dou" texte legislative, OUG nr.194/2002 #i OUG nr.56/2007, ofer" premisa unor situa$ii în care aceste persoane se pot a!a la discretia angajatorului din $ara de origine #i la cea a companiei la care au fost deta#a$i, pentru motivele expuse mai jos. Un prim aspect de semnalat ar % acela c" pentru ob$inerea autoriza$iei de munc" în cazul deta#a$ilor, OUG 56/2007 nu prevede condi$ia depunerii la dosar #i a %#ei postului persoanei în cauz". Din aceasta rezult" clar c" inten$ia leguitorului este de a se axa doar pe monitorizarea condi$iilor generale ale angajatorului, f"r" a interesa clar ce se întâmpl" cu muncitorul #i în ce fel va % acesta folosit în munc". Fi#a postului reprezint" un instrument deosebit de important întrucât aceasta stipuleaz" sarcinile #i responsabilit"$ile ce-i revin titularului postului, condi$iile de lucru, standardele de performan$" #i norma de lucru. Practic ca #i anex" la contractul de deta#are (act solicitat spre a % depus) ar trebui s" se anexeze #i acel document prin care toate caracteristicile locului #i felului muncii în România sunt descrise, pentru a nu l"sa loc interpret"rii #i bineîn$eles pentru a se înl"tura orice eventual abuz. Un al doilea aspect de semnalat se refer" la eliberarea autoriza$iei de munc" pentru aceast" categorie de muncitori. A#a cum am ar"tat mai sus, de#i la baza solicit"rii autoriza$iei de munc" pentru lucr"torii deta#a$i stau acte precum contractul de munc" din $ara ter$", actul de deta#are #i contractul comercial de prest"ri servicii37, eliberarea autoriza$iei de c"tre ORI nu implic" #i veri%carea condi$iilor minime impuse de legea român", în care vor activa aceste persoane, respectiv a condi$iilor de munc". Consider"m c" aceasta este o lacun" a legii întrucât contractul de munca din $ara ter$", precum #i actul de deta#are, de#i sunt traduse #i legalizate, nu sunt ulterior înregistrate la ITM, motiv pentru care muncitorii extracomunitari deta#a$i nu bene%ciaz" de veri%carea ini$ial" a respect"rii drepturilor garantate de Statul roman. La ITM se depun informa$ii privind deta#area, adic" data de la care începe, scopul deta#"rii #i durata acesteia38. Observ"m, pe de o parte, c" de#i ORI solicit" anumite documente pentru eliberarea autoriza$iei de munc" pentru deta#a$i, aceast" exigen$" este doar formal", neimplicând #i un control de fond asupra con$inutului acestor documente. Pe de alt" parte, ORI nu are competen$a veri%c"rii conformit"$ii acestor documente cu legisla$ia muncii, dar inspectoratele teritoriale de munc" pot prelua aceast" sarcin", având specializarea necesar". Pentru evitarea situa$iei în care nicio institu$ie nu s-ar considera responsabil" în vederea monitoriz"rii respect"rii drepturilor deta#a$ilor, cele dou" institu$ii, ORI #i Inspec$ia Muncii trebuie s" fac" un efort suplimentar de colaborare, întrucât doar pe baza parteneriatului acestora, inspectoratele teritoriale ar putea avea acces la toate detaliile deta#"rii, adic" la contractul de munc" din $ara de origine #i actul deta#"rii. În opinia noastr" #i a reprezentan$ilor sindicatelor, aceste acte nu trebuie s" con$in" reglementari contrare dispozi$iilor fundamentale din legisla$ia muncii, #i nu numai. Ar % vorba, a#adar de un control a priori eliber"rii autoriza$iilor de munc" pentru lucr"torii deta#a$i. Bineîn$eles c" ulterior eliber"rii autoriza$iilor de munc" pentru deta#a$i, ITM-urile vor putea veri%ca îndeplinirea de c"tre cei care folosesc muncitorii deta#a$i a obliga$iilor imperative din 37Conform art.14 din OUG nr.56/2007 38Conform art. 18 para. 2, lit. c) din OUG nr.56/2007


domeniul dreptului muncii. Din interviurile realizate rezult", a#a cum am ar"tat mai sus, c" autorit"$ile în$eleg s" veri%ce respectarea #i pentru muncitorii deta#a$i a drepturilor garantate de Statul român (durata de munc", acordarea concediului, respectarea normelor de securitate în munc"), mai pu$in salariul, sus$inând c" aceasta este o problem" a %rmelor între care s-a încheiat contractul de prest"ri servicii. “Codul Muncii din România trebuie respectat chiar dac" persoana este deta#at". În acest caz (.....) de nerespectare a condi$iilor de munc", angajatorul a fost dat în judecat" pentru nerespectarea condi$iilor de munc". Prin condi$ii de munc" în$elegem: timp de lucru, cazare, mâncare. În cadrul discu$iei, pentru c" vorbim de faptul c" în cazul deta#"rii, orice poate % controlat mai pu$in salarizarea, vorbim #i de dumping social, este vorba de migra$ie controlat" pentru a preveni posibile abuzuri (Nota noastr": se refer" la faptul c" deta#area se face doar pentru un an). Deci nu se veri%c" pl"$i (este doar o factura între cele 2 %rme), dar se poate veri%ca (sic!) programul de lucru, timpul de odihna, deci „doar drepturile sociale din Codul Muncii. La Inspec$ia Muncii se depune doar o comunicare privind deta#area (Nota noastr": ce con$ine #i informa$ii privind deta#area: data la care începe deta#area, scopul deta#"rii #i durata acesteia), nu contractul de munc" din $ara de origine.”(interven$ie a reprezentantului Inspec$iei Muncii în cadrul Focus Grupului cu membri ai Grupului de coordonare a implement"rii Strategiei na$ionale privind imigra$ia, ianuarie 200939). Consider"m c" acest ultim aspect trebuie revizuit de c"tre toate institu$iile cu atribu$ii în domeniu, întrucât în România exist" o reglementare foarte clar" privind garantarea salariului mimim pentru to$i cei care muncesc, deci inclusiv pentru muncitorii extracomunitari deta#a$i! De altfel, OUG 56/2007 #i ofer" posibilitatea veri%c"rii nivelului de retribu$ie dup" cum am v"zut. R"mâne doar ca aceast" prevedere s" %e interpretat" într-o manier" consistent" cu prevederile privind garantarea salariului minim. Alte institu$ii implicate în procesul ob$inerii autoriza$iilor de munc" necesare pentru încadrarea în munc" a muncitorilor extracomunitari în România sunt agen$iile jude$ene pentru ocuparea for$ei de munc" în a c"ror raz" teritorial" î#i are sediul angajatorul. Acesta are obliga$ia solicit"rii unei adeverin$e de la AJOFM cu privire la for$a de munc" disponibil" pentru locul de munc" vacant comunicat de angajator40. Nu putem încheia sec$iunea dedicat" rolului institu$iilor publice în reglementarea #edererii pe teritoriul României a muncitorilor extracomunitari, f"r" a men$iona capacitatea restrâns" a acestor institu$ii în a controla #i monitoriza activitatea %rmelor de recrutare. Consider"m c", de#i legislatia actual" nu con$ine nici o prevedere referitoare la rolul acestora în întreg procesul de selec$ie #i recrutare a muncitorilor extracomunitari, %rmele de recrutare au un rol cheie în în$elegerea dimensiunii acestui fenomen, explic"rii unor situa$ii de înc"lc"ri !agrante a drepturilor muncitorilor str"ini #i a marjei de responsabilitate ce revine %ec"rui actor implicat: poten$ial angajator, %rme de recutare, lucr"tor migrant #i agen$ii private. Din formularea actual" a legisla$iei, a#a cum am v"zut mai sus, modalit"$ile #i condi$iile de recrutare nu fac obiectul controlului. &i aceasta, în ciuda faptului c" angajarea unor muncitori str"ini se face, în majoritatea cazurilor prin intermediul acestor %rme, iar în$elegerile tripartite %rm" de recrutare- angajator- muncitor sunt, de cele mai multe ori, principalele cauze ale con!ictelor viitoare ap"rute în executarea contractelor. De#i se poate justi%ca c" acest control nu poate produce efecte juridice în afara grani$elor României, este tot atât de adev"rat c" odat" ajunse pe teritoriu, institu$iile publice au obliga$ia de a oferi protec$ie acestor persoane #i de a se asigura c" drepturile le sunt respectate. Licen$ierea acestor %rme ce intermediaz" aducerea muncitorilor str"ini, %e c" au sediul în România sau în str"in"tate, poate % solu$ia cea mai cuprinz"toare, evitând înc" de la începutul procesului de recrutare #i parcurgerii procedurii administrative de ob$inere a dreptului de munc" în România, situa$ii !agrante de 39NB: din motive ce tin de normele interne ale institutiilor membre, discutia nu a putut % înregistrat", dar interventiile au fost notate de intervievatori. 40Conform art.art.7 para.1 lit.e) din OUG nr.56/2007


înc"lcare a drepturilor lucr"torilor migran$i. „....în legea privind încadrarea în munc" a str"inului nu î$i spune nici o alt" institu$ie care s" fac" selec$ia, legea spune angajatorul (Nota noastr": selectia o face angajatorul). C" angajatorul contacteaz" o %rma sau c" î#i face el singur (nota noastr": selectia), asta e problema lui. Deci noi lucr"m direct cu angajatorul, nu exist" %rme agreate de stat pentru aducerea de for$" de munc" de afar"; agen$iile de plasare a for$ei de munc" sunt cam pentru emigrare. Pentru imigrare nu exist" agen$ii acreditate în acest scop. Legea privind emigrarea cuprinde a#a ceva (Nota noastr": se refer" la situatia românilor ce muncesc în str"in"tate). I:Crede$i c" ar % o solu$ie? R: Nu e treaba mea! E problema angajatorului! Am convingerea c" ei lucreaz" #i cu %rmele de plasare #i recrutare, dar nu e treaba mea” (reprezentant al Serviciului pentru Imigr"ri Bucuresti, 18 noiembrie 2008). De altfel, Conventia nr.181 privind agen$iile private de recrutare pentru angajare41 ar putea oferi un r"spuns acestei probleme. Spunem poate, deoarece România nu a rati%cat acest tratat, de#i el cuprinde câteva reguli de baz" ce asigur" o mai bun" transparen$" a activit"$ilor acestor %rme, ofer" pârghiile legale de control a acestora #i creeaz" o mai bun" premis" a evit"rii unor practici abuzive îndreptate împotriva muncitorilor, %e ei na$ionali sau str"ini. Astfel, aceste agen$ii pot opera doar în condi$ii de licen$iere sau certi%care, trebuie s" ofere garan$ii c" în activitatea ce o vor derula nu vor împiedica exercitarea drepturilor fundamantale ale muncitorilor, cum ar % dreptul de a se asocia unui sindicat sau dreptul la negocieri colective42.De asemenea, aceast" conven$ie stipuleaz" în mod expres c" agen$iile de recrutare nu vor taxa direct sau indirect muncitorii pentru costurile serviciilor, de#i statele pot prevede #i excep$ii clare pentru aceast" regul"43. Fa$" de situa$ia special" a lucr"torilor migran$i, aceea#i conven$ie prevede c" un stat membru “….va oferi protec$ie adecvat" #i va preveni cazurile de abuz asupra lucr"torilor migran$i recruta$i sau plasa$i pe teritoriul s"u de c"tre agen$iile private. Aceste m"suri vor include legi sau regulamente ce vor prevede sanc$iuni, inclusiv interzicerea activit"$ii acelor agen$ii private ce ac$ioneaz" prin intermediul unor practici frauduloase #i unor abuzuri. Atunci când muncitorii sunt recruta$i dintr-un stat pentru a munci într-un altul, statele membre interesate vor lua în considerare încheierea unor acorduri bilaterale pentru prevenirea abuzurilor #i practicilor frauduloase în recrutarea, plasarea #i angajarea acestor persoane” 44. 'inând cont de distribu$ia pe $"ri de origine a muncitorilor str"ini, a principalelor obstacole întâlnite de ace#tia în derularea contractelor de munc" încheiate, România poate considera în momentul declan#"rii negocierilor pentru încheiearea unor acorduri bilaterale cu state ter$e în domeniul mobilit"$ii for$ei de munc", includerea #i a unor prevederi privind modul de operare al agen$iilor de recrutare #i eliminarea practicilor non etice45. Preciz"m c" încheierea unor astfel de tratate bilaterale este prev"zut" atât de Strategia National" privind Imigra$ia pentru Perioada 2007-201046,cât #i de ultimul plan de ac$iune adoptat pentru implementarea Strategiei, în 200847. Pentru o mai bun" de%nire a rolului acestor agen$ii, Recomandarea ILO48 ofer" standardele minime în care acestea pot opera: mai precis obliga$ia, cel pu$in de informare a muncitorilor în limba matern" sau într-o limb" pe care o în$eleg, asupra condi$iilor de munc", interdic$ia de a recruta #i plasa cu bun" #tiin$" muncitori pentru posturi ce implic" un grad mare de risc 41Adoptat" de Organizatia International" a Muncii la 19.06.1997, în vigoare din 10.05.2000 42Conform art.3 si 4 din Conventie 43Conform art.7 din Conventie 44Conform art.8 din Conventie. NB: traducerea noastr" 45Vezi Recomandarea nr. 188 a Organiza$iei Interna$ionale a Muncii privind agen$iile private de recru-

tare pentru angajare din 19.06.1997 46Publicat în Monitorul O%cial Partea I nr.654 din 03.10.2007, pctul.2.1.2 47Prev"zut în HG nr.854/2008, puctul 1.5 din Anex", publicat în Monitorul O%cial Partea I nr.623 din 27.08.2008 48Ibid, supra nota nr.45


asupra s"n"t"$ii acestor persoane, interdic$ia utiliz"rii unor practici dolosive de recrutare. “Firmele care aduc str"ini nu sunt numai %rme române#ti, deci intermedierea asta de lucr"tori str"ini poate s" %e f"cut" de %rme interna$ionale…În mod normal ar trebui s" %e controla$i de Inspec$ia muncii. Exist" la Ministerul de Interne eliberarea asta de permise de munc", ei nu pot s" aduc" decât câte permise de munc" exist". Asta e ce #tiu, mai mult nu #tiu, cum se întâmpl", ce se întâmpl", efectiv dac" se duce cineva s" vad" ce se întâmpl" cu lucr"torii "ia, nu #tiu. Din p"cate noi le-am ridicat problema asta c" pe noi ne-ar interesa foarte tare s" #tim c", de exemplu, contractele alea de munc" ale lucr"torilor care de exemplu trebuie s" stea la ITM, exist" #i în limba lor, sunt accesibile #i accesibile nu numai în form" scris", c" în form" scris" sunt accesibile numai pentru cei care #tiu s" citeasc", dar pentru cei care nu #tiu s" citeasc" ele nu sunt la fel de accesibile. Ele nu sunt accesibile nici dac" îl cite#ti tu corect unuia chiar dac" e român c" dac" nu #tie carte, degeaba cite#ti” (reprezentant al unei confederatii sindicale).

2. Exercitarea unor drepturi fundamentale ale salaria#ilor: de la prevederile contractului de munc" la libertatea de asociere !i dreptul la grev" În cadrul sec$iunii ce urmeaz" vom analiza principalele dispozi$ii ale contractului de munc", aplicabile muncitorilor str"ini #i vom puncta acele aspecte legislative ce au o interpretare divergent" în practic", pentru a ne opri apoi asupra altor dou" drepturi fundamentale ale salaria$ilor: libertatea de asociere #i dreptul la grev". 2.1. Principalele drepturi ale salaria#ilor ce izvor"sc din rela#ia de munc" Având în vedere realitatea pie$ei interne a muncii, se ridic" tot mai des problema legat" de situa$ia juridic" a muncitorilor extracomunitari care vin pe teritoriul României #i muncesc în bene%ciul unui angajator român. Dintre categoriile de extracomunitari cu drept de munc", enumerate de OUG 56/2007, cele mai numeroase sunt cele care privesc persoanele care au încheiat direct un contract individual de munc" cu angajatorul român, precum #i cele deta#ate din state ter$e Uniunii. Contractul individual de munc" este conven$ia care reglementeaz" raporturile juridice dintre angajator #i salariat, în cadrul c"ruia sunt stabilite drepturile #i obliga$iile aferente ambelor p"r$i. Contractul individual de munc" are în con$inutul s"u o parte legal" #i una conven$ional". Partea legal" se refer" la clauzele ce au ca obiect drepturi #i obliga$ii imperative, cuprinse în Codul muncii #i în alte acte normative ce reglementeaz" raporturile juridice de munc". În acest sens, chiar dac" anumite clauze nu sunt prev"zute în mod expres în contract, ele rezult" din textul de lege #i sunt considerate implicite. Contractul individual de munc" trebuie, totu#i s" cuprind" acele clauze obligatorii, din analiza jurispruden$ei, dar #i a con$inutului art.17 alin 1 din Codul muncii, prin acestea de%nindu-se chiar elementele comune tuturor actelor juridice #i care sunt supuse modi%c"rii în prezen$a acordului par$ilor, a#a cum se arat" în art.41 alin.1 Codul muncii49 . Partea conven$ional" reprezint" acea parte a contractului l"sat" la liberul acord de voin$" al p"r$ilor, singura obliga$ie imperativ" %ind ca în cuprinsul contractului s" nu existe prevederi care contravin legii, ordinii publice #i contractului colectiv de munca, neputându-se crea angajatului un statut defavorabil fa$a de nivelul minim legal. Spre deosebire de muncitorii extracomunitari care se încadreaz" direct cu un contract indivi49 Potrivit modelului-cadru al contractului individual de munca, acesta trebuie sa cuprind" in mod

obligatoriu urm"toarele elemente: p"r$ile contractului; obiectul contractului; durata contractului; locul de munca; felul muncii; atribu$iile postului; durata muncii; concediul; salarizarea; drepturi speci%ce legate de s"n"tatea si securitatea in munca; alte clauze (perioada de proba, perioada de preaviz, etc.); drepturi si obliga$ii generale ale p"r$ilor.


dual de munc" la o persoan" %zic" sau juridic", cei deta#a$i vin în România în baza deciziei de deta#are de la un angajator din afara României la un angajator român, contractul de munc" %ind încheiat cu cel de unde se face deta#area. A#a cum am ar"tat mai sus, în baza OUG 56/2007, deta#area în România poate % f"cut" pe o perioad" de 1 an de zile, f"r" a mai putea % prelungit". Practic, deta#area muncitorului extracomunitar reprezint" o modi%care temporar" a locului muncii prin schimbarea angajatorului, noul angajator %ind în România, muncitorul f"când parte, pe durata deta#"rii, din colectivul de munc" al acestuia din urm", subordonându-i-se. Normele imperative care guverneaz" dreptul muncii sunt aplicabile #i cet"$enilor extracomunitari, care desf"#oar" activitate în munc" în favoarea unei persoane %zice sau juridice pe teritoriul Romaniei, între ace#tia neexistând diferen$iere între cei încadra$i direct cu contract de munc" #i cei deta#a$i, sfera drepturilor fundamentale izvorîte din raportul de munc" %ind aceea#i pentru ambele categorii. În acest sens, Codul muncii, la art. 2 prevede c" „dispozi$iile cuprinse în prezentul cod se aplic": ”c) cet"$enilor str"ini sau apatrizi încadra$i cu contract individual de munc", care presteaz" munc" pentru un angajator român pe teritoriul României”. Se poate observa c" în inten$ia leguitorului s-a a!at reglementarea tuturor raporturilor de munc", textul citat nef"când diferen$iere dac" încadrarea în munc" se face pe teritoriul României sau, cum este cazul celor deta#a$i, în afara României, important" în conturarea sferei de aplicare %ind utilizarea de no$iunii de persoan" angajat" pe teritoriul Statului român. De asemenea, atunci când este vorba de protec$ie social" #i Constitu$ia în art. 41 al. 2 prevede c" “salaria$ii – indiferent deci de cet"$enie – au dreptul la m"suri de protec$ie social"” 50. Angajatorul la care s-a dispus deta#area are obliga$ia fa$" de angajat de a i acorda drepturile cuvenite, $inând cont de principiul din art. 47 din Codul Muncii conform c"ruia „persoana deta#at" bene%ciaz" de drepturile care îi sunt mai favorabile, acestea %ind %e de la angajatorul din afara României %e de la cel din România”. Altfel spus, indiferent de regimul juridic aplicabil contractului, drepturile muncitorului deta#at nu pot %, ca nivel, inferioare drepturilor stabilite prin legea român". În acest sens, #i Legea nr.105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept interna$ional privat , la art. 10151 stipuleaz" ca “legea convenit" de p"r$i... spre a cârmui contractul de munc" este aplicabil" numai în m"sura în care nu aduce restrângeri ocrotirii pe care o asigur" salariatului dispozi$iile imperative ale legii aplicabile în lipsa unei atare alegeri”. Prin urmare, dac" munca se desf"#oar" pe teritoriul României, iar dispozi$iile legii statului ter$ în care este încheiat contractul de munca contravin celor obligatorii ale legisla$iei muncii din România, cu privire la aspectele prev"zute prin norme obligatorii, se aplic" legea român" 52. În cele ce urmeaz" vom expune pe scurt, drepturile fundamentale, prev"zute de lege pentru angaja$i, în spe$", #i pentru muncitorii extracomunitari. Important de re$inut este faptul c" muncitorii extracomunitari, inclusiv cei deta#a$i, nu pot renun$a la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, orice în$elegere prin care se urm"re#te renun$area sau limitarea acestor drepturi %ind lovit" de nulitate, motiv pentru care, în contractele de munc" #i în regulamentele interne nu pot exista dispozi$ii care s" creeze o situa$ie dezavantajoas", inferioar" legii pentru cel care munce#te. În România, muncitorii extracomunitari au, în principal, ca #i cei români, urm"toarele drepturi: dreptul la salarizare pentru munca depus"; dreptul la repaus zilnic #i s"pt"mânal; dreptul la concediu de odihn" anual; dreptul la egalitate de #anse #i de tratament; dreptul la demnitate 50

Acestea privesc securitatea si s"n"tatea salariatilor, regimul de munc" al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tar", repausul s"pt"mânal, concediul de odihn" pl"tit, prestarea muncii în conditii deosebite sau speciale, formarea profesional", precum si alte situatii speci%ce, stabilite prin lege. 51 Publicat în Monitorul O%cial Partea I nr. 245 din 1.10.1992 52 Dan Lupa#cu, Gabriela Mihu$ Gyongy: Regimul Str"inilor în România, Editura Universul Juridic, Bucure#ti, 2006, p.32


în munc"; dreptul la securitate #i s"n"tate în munc"; dreptul la acces la formarea profesional"; dreptul la informare #i consultare; dreptul de a lua parte la determinarea #i ameliorarea condi$iilor de munc" #i a mediului de munc"; dreptul la protec$ie în caz de concediere; dreptul la negociere colectiv" #i individual"; dreptul de a participa la ac$iuni colective; dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat53. Corelativ acestor drepturi, acestora le revin, în principal, urm"toarele obliga$ii: obliga$ia de a realiza norma de munc" sau, dup" caz, de a îndeplini atribu$iile ce îi revin conform %#ei postului; obliga$ia de a respecta disciplina muncii; obliga$ia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de munc" aplicabil, precum #i în contractul individual de munc"; obliga$ia de %delitate fa$" de angajator în executarea atribu$iilor de serviciu; obliga$ia de a respecta m"surile de securitate #i s"n"tate a muncii în unitate; obliga$ia de a respecta secretul de serviciu54. Aferente drepturilor muncitorilor sunt prev"zute, în principal, #i obliga$iile celui în favoarea c"ruia se presteaz" activitatea în munc"55: s" informeze salaria$ii asupra condi$iilor de munc" #i asupra elementelor care privesc desf"#urarea rela$iilor de munc"; s" asigure permanent condi$iile tehnice #i organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munc" #i condi$iile corespunz"toare de munc"; s" acorde salaria$ilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc" aplicabil #i din contractele individuale de munc"; s" comunice periodic salaria$ilor situa$ia economic" #i %nanciar" a unit"$ii, cu excep$ia informa$iilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natur" s" prejudicieze activitatea unit"$ii; s" se consulte cu sindicatul sau, dup" caz, cu reprezentan$ii salaria$ilor în privin$a deciziilor susceptibile s" afecteze substan$ial drepturile #i interesele acestora; s" pl"teasc" toate contribu$iile #i impozitele a!ate în sarcina sa, precum #i s" re$in" #i s" vireze contribu$iile #i impozitele datorate de salaria$i, în condi$iile legii; s" în%in$eze registrul general de eviden$" a salaria$ilor #i s" opereze înregistr"rile prev"zute de lege; s" elibereze, la cerere, toate documentele care atest" calitatea de salariat a solicitantului; s" asigure con%den$ialitatea datelor cu caracter personal. Pentru munca prestat" în baza contractului individual de munc" %ecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. La stabilirea #i la acordarea salariului este interzis" orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexual", caracteristici genetice, vârst", apartenen$" na$ional", ras", culoare, etnie, religie, op$iune politic", origine social", handicap, situa$ie sau responsabilitate familial", apartenen$" ori activitate sindical". Anual, prin contractul colectiv de munc" unic la nivel na$ional, este stabilit salariul minim. Pentru anul 2009 valoarea salariului minim este de 600 lei brut, aplicându-se un coe%cient de 1,2 pentru “cali%ca$i”. În aceste condi$ii, niciun muncitor extracomunitar – %e el încadrat cu contract de munc" încheiat cu angajatorul român sau deta#at – nu poate primi drept remunera$ie pentru munca prestat" o sum" mai mic" decât minimul prev"zut la nivel na$ional. În plus, angajatul deta#at are dreptul #i la plata unei indemniza$ii de deta#are, precum #i la plata cheltuielilor de transport #i cazare. Important de re$inut este faptul c" din salariul cuvenit, muncitorului nu i se poate retine vreo sum" de bani, cu titlu de pagub" adus" angajatorului, decât în baza unei hot"râri judec"tore#ti. Am men$ionat aceasta întrucât am avut în vedere situa$iile în care muncitorilor li se imput" neîndeplinirea normei de lucru, ca pretext pentru neplata sau diminuarea salariului. De altfel, contractul de munc" încheiat la nivel na$ional prevede foarte clar modalit"$ile de stabilire a normelor de munc", la situa$iile în care acestea trebuie revizuite (vezi situa$iile 53Art. 39, al. 1 din Codul Muncii 54Art.39, para. 2 din Codul Muncii 55Art.40, para. 2 din Codul Muncii


în care acestea nu asigur" un grad complet de ocupare sau duc la o solicitare excesiv"), inclusiv prin recurgerea la o expertiz" tehnic"56. În urma contribu$iilor la asigur"rile sociale, muncitorii extracomunitari bene%ciaz" de drepturile aferente, respectiv de asigurare medical", de dreptul la pensie sau la ajutorul de #omaj, în condi$iile legii.Trebuie men$ionat" aici situa$ia muncitorilor deta#a$i, care, în func$ie de op$iunea p"r$ilor implicate, î#i pot primi salariul de la angajatorul român, cu toate implica$iile socio-%scale, sau acesta va % achitat în $ara de origine, în acest caz neputându-se vorbi de obliga$iile bugetare #i drepturile aferente lor. Conform prevederilor art. 211 din Legea nr. 95/200657 sunt asigura$i, bene%ciind de serviciile medicale prev"zute în lege, to$i cet"$enii români cu domiciliul în $ar", precum #i cet"$enii str"ini #i apatrizii care au solicitat #i ob$inut prelungirea dreptului de #edere temporar" sau au domiciliul în România #i fac dovada pl"$ii contribu$iei la fond, în condi$iile prezentei legi. De asemenea, dac" în urma unui accident de munc", a unei boli profesionale sau a tuberculozei, muncitorul extracomunitar asigurat #i-a pierdut total sau cel pu$in jum"tate din capacitatea de munc", are dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. De asemenea, persoanele care sunt asigurate în sistemul public de pensii, indiferent c" sunt cet"$eni români sau str"ini, au dreptul, în condi$iile legii, #i la celelalte categorii de pensii, în func$ie de stagiul de cotizare, acest aspect neintrând îns" în analiza studiului efectuat, întrucât prive#te persoanele a c"ror #edere pe teritoriul României este de lung" durat". În cazul în care muncitorii extracomunitari încadra$i în munc" cotizeaz" în sistemul asigur"rilor pentru #omaj, bene%ciaz" de presta$ii de #omaj, dac" îndeplinesc cumulativ urm"toarele condi$ii: s" aib" un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni care preced data înregistr"rii cererii pentru acordarea presta$iei de #omaj; s" nu realizeze venituri sau s" realizeze din activit"$i autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul de baz" minim brut pe $ar" garantat în plat"; s" nu îndeplineasc" condi$iile de pensionare; s" %e înregistra$i la agen$ia pentru ocuparea for$ei de munc" în a c"rei raz" teritorial" î#i au domiciliul sau re#edin$a. Presta$ia de #omaj se acord" #omerilor, pe perioade diferen$iate în func$ie de stagiul de cotizare. Referitor la timpul de munc", muncitorul extracomunitar, indiferent dac" munce#te în România, cu un contract individual de munc" încheiat cu angajatorul român sau vine deta#at, este supus reglementarilor interne care prev"d c" durata normal" a timpului de munc" este de 8 ore pe zi, putând totu#i % mai mare de 8 ore pentru anumite sectoare de activitate, dac" se speci%c" expres în contractul de munc" #i f"r" s" dep"#easc" durata maxim" legal" de 48 de ore pe s"pt"mân", inclusiv orele suplimentare. Acestea îns" nu pot % efectuate f"r" acordul muncitorului extracomunitar, în afara cazului de for$" major" sau pentru lucr"ri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înl"tur"rii consecin$elor unui accident. În situa$ii de excep$ie, cele 48 de ore se pot dep"#i într-o s"pt"mân", dar, per total, în decursul a 3 luni sau, dup" caz 12 luni, din calculul orelor, s" nu reias" mai mult de 48 ore. Pentru munca prestat" suplimentar, muncitorul extracomunitar are dreptul la compensarea prin ore libere pl"tite sau, dac" nu este posibil, prin ad"ugarea unui spor, care nu poate % mai mic de 75% din salariul de baz", corespunz"tor duratei suplimentare prestate. În cazul în care, prin contractul de munc" s-a stabilit un program de lucru de 12 ore, urm"toarele 24 de ore trebuie sa %e de repaus. De asemenea, dac" muncitorul are ca atribu$ie desf"#urarea muncii pe timp de noapte (adic" între ora 22.00 – 6.00), durata normal" a muncii în aceste 56

Conform art.21 para.2 din Contractul colectiv de munc" unic la nivel national pe anii 2007-2010, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarit"tii Sociale si Familiei cu nr.2895/29.12.2006, publicat în Monitorul O%cial Partea a V-a, nr.5 din 29.01.2007 57 Publicat în Monitorul O%cial Partea I nr.372 din 28.04.2006


condi$ii nu poate dep"#i 8 ore într-o perioad" de 24 de ore, %ind bineîn$eles remunerat" cu un spor suplimentar la salariu de baz" sau compensat" cu un program de lucru redus. În cadrul unei zile, muncitorului extracomunitar trebuie s" i se respecte dreptul la pauza de mas", la repaus zilnic între dou" zile de munc" care nu poate % mai mic de 12 ore consecutive (în cazul schimburilor, nu poate % mai mic de 8 ore). De asemenea, în decursul unei s"pt"mâni, muncitorului extracomunitar i se va acorda un repaus de doua zile consecutive, de regul" sâmb"ta #i duminica. Interviurile efectuate în cadrul studiului arat" ca ziua de munc" este, de obicei de 10 ore pe zi, de luni pân" sâmb"t", muncitorii vorbind doar despre “ziua mea libera”, adic" o singura zi, niciodat" de dou" zile. Rezult" c" durata de maxim 48 de ore pe s"pt"mân" nu este respectat", muncitorii prestând zile de munc" prelungite, în care 6 zile de munc" pe s"pt"mân" sunt mai degrab" norma, decât excep$ia. Aceasta problem" ar putea % solu$ionat" în parte, prin intensi%carea controalelor întreprinse de c"tre ITM-uri. Este de în$eles c", datorit" împrejur"rilor în care vin #i stau în România, în general, muncitorii extracomunitari nu sesizeaz" înc"lc"rile reglement"rilor din domeniu, #i nu apeleaz" la instan$ele competente, cu excep$ia situa$iilor disperate în care reu#esc s" construiasc" o solidaritate de grup. Din acest motiv, partea de responsabilitate în respectarea legilor, ce revine Statului român prin autorit"$ile sale cap"t" o importan$" fundamental" în echilibrarea balan$ei drepturilor p"r$ilor. Am ar"tat în sec$iunea precedent" c" autoriza$ia de munc" este valabil" pe o perioad" de pân" la 1 an. În cadrul celor 12 luni în care muncitorul extracomunitar are un drept de #edere pe teritoriul României #i un drept de munc", trebuie s" bene%cieze de minim 21 de zile de concediu pl"tit, indiferent c" este deta#at sau direct încadrat cu contract de munc" în România. În cazul în care autoriza$ia de munc" nu se va prelungi ca urmare a încet"rii raporturilor de munc", angajatul are dreptul la compensarea în bani a concediului neefectuat pentru anul respectiv. Cu alte cuvinte, %ecare angajat - român sau extracomunitar - are dreptul la concediu sau o compensa$ie b"neasc" corespunz"toare concediului. În situa$ia în care raporturile de munc" vor continua, concediul de odihn" pentru anul precedent trebuie acordat obligatoriu anul urm"tor, în natur". Un alt element fundamental58 al con$inutului raportului de munc", indiferent c" este vorba de cet"$eni români sau din state ale Uniunii Europene sau state ter$e, încadra$i direct cu contract de munc" în România sau deta#a$i, îl constituie securitatea #i s"n"tatea în munc". Legea 319/2006 reglementeaz" cadrul juridic, stabilind principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protec$ia s"n"t"$ii #i securitatea lucr"torilor, eliminarea factorilor de risc #i accidentare, informarea, consultarea, instruirea lucr"torilor #i a reprezentan$ilor lor precum #i direc$iile generale pentru implementarea acestor principii. Securitatea #i s"n"tatea în munc", ca drept al celui care munce#te pe teritoriul României, inclusiv pentru muncitorii extracomunitarii deta#a$i, este prev"zut" #i în art. 47 din Contractul Colectiv la Nivel Na$ional pe anii 2007-2010, unde se speci%c" c" persoanele deta#ate bene%ciaz" inclusiv de toate drepturile privind protec$ia #i igiena muncii, corespunz"toare noului loc de munc". Practic, în aplicarea normelor de securitate #i s"n"tate în munc" nu se pot face diferen$ieri între persoanele care presteaz" munca, în func$ie de cet"$enie sau apartenen$" etnic", întrucât acestea au ca scop protejarea “lucr"torului” fa$" de riscurile pe care le comport" desf"#urarea activit"$ii. O astfel de interpretare reiese #i din textele unor conven$ii ale Organiza$iei Interna$ionale a Muncii rati%cate de c"tre România, precum #i din transpunerea în legea român" a Directivei cadru 89/391 din 1989 a Uniunii Europene59,completat" cu numeroase alte directive sectoriale, ce formeaz" un “adev"rat labirint”60. 58

Conform art.1 din Legea securit"$ii #i s"n"t"$ii în munc" nr.319/2006 publicat" în Monitorul O%cial, Partea I nr. 646 din 26.07.2006


Pentru muncitorii extracomunitari care lucreaz" în România mai mult de 1 an de zile, la acela#i angajator, acesta din urm" are obliga$ia de a le asigura participarea la programele de formare profesional", cel pu$in o dat" la doi ani, în cazul unit"$ii care are cel pu$in 21 de salaria$i, #i la cel pu$in o dat" la trei ani, acolo unde sunt sub 21 de angaja$i. Asigurarea form"rii profesionale din partea angajatorului re!ect" practic dreptul tuturor salaria$ilor “de a avea acces la formarea profesionala”61.Toate cheltuielile necesare programelor de formare profesional" (cursuri, stagii de adaptare la cerin$ele postului, stagii de practic" #i tot ceea ce reprezint" formarea individual" a muncitorului) sunt suportate de angajator, în conditiile legii. Problemele care apar în leg"tur" cu încheierea, executarea, modi%carea, suspendarea #i încetarea contractelor individuale de munc", dac" nu pot % stinse pe cale amiabila, prin în$elegerea p"r$ilor, în baza accesului la justi$ie consacrat de Constitu$ie #i de art.163 din legea 105/1992 privind drepturile #i obliga$iile procedurale ale cet"$enilor str"ini, vor % solu$ionate de c"tre instan$ele judec"tore#ti, respectiv de tribunalele de pe raza localit"$ii de domiciliu sau re#edin$" a salariatului, %ind scutite de taxe de timbru. În cadrul realiz"rii acestei sec$iuni, ne-am pus întrebarea ce se întâmpl" cu acel muncitor extracomunitar, c"ruia din motive neimputabile lui, îi este desf"cut contractul de munc" în baza art. 65 #i urm"toarele din Codul muncii #i care se bucur" protec$ia prev"zut" de lege. Practic, în conformitate cu prevederilor art. 19, lit c coroborat cu art. 19, lit a din legea 76/2002 privind sistemul asigur"rilor pentru #omaj #i stimularea ocup"rii for$ei de munc", muncitorii extracomunitari încadra$i cu contract de munc" sunt asigura$i prin efectul legii, pl"tind cotiza$ia aferent", astfel încât dup" un stagiu de cotizare de cel pu$in 12 luni au dreptul la 6 luni de presta$ie de #omaj, în condi$iile stipulate de lege. Problema este îns", c" o asemenea persoan", care teoretic are dreptul la indemniza$ia de #omaj, contractul de munc" %indu-i desf"cut din motive neimputabile ei, în realitate pierde exerci$iul acestui drept deoarece odat" cu încetarea raportului de munc" îi este anulat" autoriza$ia #i odat" cu ea revocat #i dreptul de #edere pe teritoriul României. Efectiv, în reglementarea actual" a legii 76/2002, acesta nu se poate încadra în condi$iile prev"zute de lege pentru primirea acestei indemniza$ii, întrucât plata acesteia este condi$ionat" #i de anumite obliga$ii, cum ar % înregistrarea la agen$iile teritoriale privind ocuparea for$ei de munc" sau c"utarea unui alt loc de munca în mod activ. Or, muncitorul str"in care nu a ob$inut dreptul de #edere permanent" pe teritoriul României #i care deci, nu are liber acces pe pia$a muncii nu poate s"-#i schimbe angajatorul ini$ial #i felul muncii, decât dac" p"r"se#te $ara #i revine în baza unei alte autoriza$ii de munc". În aceste condi$ii, rezult" c" de#i pl"tesc contribu$ii c"tre fondul de #omaj, în baza încadr"rii cu contract de munc", muncitorii extracomunitari care au doar un drept de #edere temporar în România nu pot bene%cia de m"surile de protec$ie în caz de concediere prev"zute de Codul muncii #i de legea 76/2002. 2.2. Libertatea de asociere a muncitorilor str"ini !i dreptul la grev" Libertatea oric"rei persoane de a în%in$a sindicate pe teritoriul României sau de a se asocia unor astfel de organiza$ii reprezint" unul din drepturile consacrate de articolul 40 din Constitu$ia României. De altfel acest drept este men$ionat în conven$iile fundamentale ale Organiza$iei Interna$ionale a Muncii – Conven$ia nr.87 din 1948 privind libertatea sindical" #i protec$ia dreptului sindical, precum #i Conven$ia nr.98 din 1949 asupra dreptului organiz"rii #i negocierii colective- rati%cate de România, în Declara$ia Universal" a Drepturilor Omului, în Pactul Interna$ional privind drepturile civile #i politice, în Carta Social" European", document al Consiliul Europei, ca de altfel #i în Tratatul de la Lisabona ce include prevederile 59 Publicat" în JO L 183 din 29.6.1988, p. 1 60 Roger Blanpain, Jean Javillier, Droit du travail communautaire, L.G.D.J., Paris 1995, p. 193 61 Conform art.39, al. 1, lit.g) din Codul Muncii.


Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene #i ce con$ine la rându-i prevederi referitoare la drepturile muncitorilor. Organiza$iile sindicale sunt protejate de Constitu$ie, care în art. 9 prevede dreptul acestora de a lua %in$" #i de a-#i desf"#ura activitatea în scopul ap"r"rii drepturilor #i promov"rii intereselor profesionale, economice #i sociale ale membrilor s"i. Potrivit Legii 54/2003 a sindicatelor 62, au dreptul de a se sindicaliza, persoanele încadrate în munc", deci salaria$ii. Referitor la formularea textului de lege, încadrarea în munc" se refer" atât la persoanele cet"$eni români, cât #i la celelalte persoane, care muncesc pe teritoriul României, inclusiv muncitorii extracomunitari. Consider"m c" legea recunoa#te aceste drept nu doar persoanelor ce au încheiate contracte de munc", ci #i celor deta#a$i din $"ri ter$e, întrucât acest drept este un drept fundamental al omului .Important este ca persoanele, care bene%ciaz" de dreptul de asociere sindical", s" presteze o activitate în munc" #i s"-#i limiteze apartenen$a sindical" la o singur" organiza$ie. Un alt drept recunoscut salaria$ilor, inclusiv muncitorilor extracomunitari, oricare ar % categoria din care fac parte, #i legat de ap"rarea intereselor profesionale, economice #i sociale este dreptul la grev"63. De#i individual, acesta este un drept menit s" apere interesele salaria$iilor, putând % exercitat doar colectiv. Este important ca dreptul la asociere #i a%liere sindical" împreun" cu dreptul la grev", drepturi de care bene%ciaz" to$i cei care presteaz" o activitate în munc" pe teritoriul României, s" %e con#tientizate #i de c"tre muncitorii extracomunitari, întrucât acestea au ca scop ap"rarea intereselor profesionale, economice #i sociale, constituind #i o garan$ie a respect"rii drepturilor lor de c"tre partenerii sociali. 3. Cadrul institu#ional al dialogului social !i politica na#ional" privind imigra#ia În cadrul prezentei sec$iuni vom analiza rolul #i capacitatea partenerilor sociali de a participa #i in!uen$a deciziile luate în domeniul imigra$iei, mai precis a imigra$iei în scop de munc". Pentru aceasta, am realizat interviuri cu reprezentantan$i ai principalelor confedera$ii sindicale, iar concluziile acestor discu$ii se reg"sesc mai jos. 3.1. Delimitarea rolului dialogului social în procesul legislativ În conformitate cu legisla$ia actual", în România exist" 5 confedera$ii sindicale #i 13 confedera$ii patronale reprezentative la nivel na$ional, reprezentate în organisme tri-partite de dialog social, la nivel na$ional, sectorial sau teritorial. Consiliul Economic #i Social (CES)64 este principala structur" consultativ" în cadrul parteneriatului social tripartit la nivel na$ional #i este compus din reprezentan$i ai acestor organiza$ii #i reprezentan$i ai Guvernului65 . Dintre atribu$iile Consiliului Economic #i Social rolul cel mai important îl reprezint" avizarea tuturor actelor normative cu caracter economic #i social. Acest aviz consultativ înso$e#te proiectul de act normativ atât în dezbaterile din cadrul Guvernului cât #i în cele legislative. CES are rol consultativ în stabilirea strategiilor #i politicilor economice #i sociale, în aplanarea st"rilor con!ictuale la nivel de ramur" sau la nivel na$ional ap"rute între partenerii sociali, precum #i în realizarea, promovarea #i dezvoltarea dialogului social #i a solidarit"$ii sociale. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, CES constituie, ca organe de lucru, comisii de specialitate 62 Publicat în Monitorul O%cial Partea I nr. 73 din 05.02.2003 63 Legea 168/1999 privind solu$ionarea con!ictelor de munc" constituie cadrul juridic prin care sunt stabilite categoriile #i modalit"$ile de declan#are a grevei. Legea a fost publicat" în Monitorul O%cial Partea I nr.582 din 29.11.1999. 64 Conform art. 141 din Constitu$ia României “Consiliul Economic #i Social este organ consultativ al Parlamentului #i al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organic" de în%in$are, organizare #i func$ionare”. Legea care de%ne#te cadrul de organizare #i func$ionare a CES este Legea 109/1997, modi%cat" #i completat" de Legea nr.492/2001, Legea nr. 58/ 2003 #i OUG nr.41/2006. 65 În data de 15.05.2006, Plenul CES a aprobat domeniile din care pot proveni reprezentan$ii societ"$ii civile, al$ii decât sindicatele #i patronatele precum #i modalitatea de accedere a acestora în Plenul CES. Reprezentan$ii organiza$iilor neguvernamentale în CES au fost desemna$i prin vot dar nu au fost accepta$i de c"tre aceast" institu$ie, %ind prezen$i doar în CES-ul european.


permanente sau temporare #i dispune de un Secretariat Tehnic, care este aparatul de lucru de specialitate #i tehnico – administrativ. Avizele consultative elaborate la nivelul comisiilor de dialog social sunt comunicate Consiliului Economic #i Social pentru %ecare proiect de act normativ luat în discu$ie. „Noi (comisia de dialog social din cadrul ministerului muncii, nota noastr") acum suntem în anumite situa$ii o comisie avizatoare #i comisia care se pronun$" #i d" avizul formal, avizul conform mai bine zis, este la nivelul CES-ului, la nivelul plenului #i ei acolo se întâlnesc #i discut" în contradictoriu #i prin vot hot"r"sc dac" se d" aviz favorabil sau nu; dac" e favorabil ok #i are o majoritate sau unanimitate, dac" exist" #i s" zicem opinii divergente, atunci astea se includ în aviz” (reprezentant al unei confederatii sindicale). La nivelul Guvernului este în%in$at Departamentul pentru Dialog Social, coordonat de un secretar de stat care are ca atribu$ii gestionarea activit"$ii comisiilor de dialog social din ministere #i organizarea periodic" a întâlnirilor primului ministru cu reprezentan$ii CES-ului. Dialogul social tripartit sectorial este are loc prin intermediul comisiilor de dialog social, care func$ioneaz" la nivelul tuturor ministerelor. Dialogul social în plan teritorial se desf"#oar" la nivelul structurilor administrative (jude$e), prin comisii de dialog social teritoriale din care fac parte reprezentan$ii administra$iei locale, precum #i reprezentan$ii organiza$iilor reprezentative ale partenerilor sociali. În func$ie de problematica dezb"tut" la lucr"rile acestor comisii pot participa ca invita$i exper$i sau reprezentan$i ai altor structuri administrative sau ai societ"$ii civile. Dialogul social bipartit (sindicate, patronate) se reg"se#te preponderent în procesul de negociere #i încheiere a contractelor colective de munc". În România, contractele colective de munc" se încheie la nivel na$ional, sectorial (ramuri #i grupuri de unit"$i) #i unit"$i economice (în cele cu peste 21 de angaja$i). La negocieri particip" organiza$iile sindicale #i patronale reprezentative la nivel na$ional, de ramur" sau unitate. Conform art. 41 din Constitu$ie, dreptul la negocieri colective în domeniul muncii #i al protec$iei sociale a muncii66 este a#ezat în contextul dreptului la munc" #i astfel poate % v"zut ca parte integrant" a garan$iilor constitu$ionale. Contractul colectiv de munc" unic la nivel na$ional prevede condi$iile generale ale organiz"rii procesului muncii la nivel na$ional sau într-o ramur" determinat" #i pe baza lui se încheie contractele individuale de munc", reprezentând astfel izvor de drept în ramura dreptului muncii #i securit"$ii sociale. O alt" form" a dialogului social bipartit este cea referitoare la solu$ionarea con!ictelor colective de munc", care prevede procedurile de solu$ionare a con!ictelor de drepturi sau de interese (conciliere, mediere, arbitraj sau grev"). Am considerat necesare aceste preciz"ri legislative pentru a de%ni mai bine contextul institu$ional în care se discut" sau ar trebui s" se discute proiectele de politici publice sau acte normative, între care #i cele ce cu impact asupra lucr"torilor migran$i. Putem spune de la început c" sindicatele nu contest" validitatea acestui cadru institu$ional, care se reg"se#te #i în practicile europene, CES-ul având un corespondent la nivel european în Comitetul Economic #i Social European (CESE). Criticile aduse de sindicate se refer" la disponibilitatea pentru un dialog social real, la voin$a politic" a guvernului de a dialoga cu societatea civil" în general, la modul în care aceste institu$ii opereaz", la criteriile stabilite prin lege pentru desemnarea organiza$iilor reprezentative #i la lipsa de %nalitate a demersului sindical în raport cu ceilal$i parteneri sociali. Când vorbesc despre disponibilitatea de dialog a structurilor guvernamentale #i chiar patronale, sindicatele au în vedere mai multe aspecte. În opinia acestora, succesul sau insuccesul dialogului social depinde de voin$a #i de capacitatea partenerilor de a se angaja în mod efectiv #i de a derula acest proces. Faptul c" structurile guvernamentale se angajeaz" doar formal în acest proces face ca dialogul s" r"mân" doar una dintre multe alte sarcini pe care un func$ionar trebuie s" o îndeplineasc". ”Cel mai important rol al Comisiei de Dialog Social este acela c" (amuzat) legitimeaz" Gu66

Negocierea acestora este reglementat" de Legea nr. 130/1996 care precizeaz" con$inutul, procedura #i aplicabilitatea contractului colectiv de munc", precum #i criteriile de reprezentativitate pentru partenerii sociali.


vernul României, c" trece prin procedura de consultare. (sta este. Comisia de Dialog Social... are rol consultativ. Cum s" spun eu, rol consultativ, absolut consultativ, dus la extrem în forma cea mai neavantajoas" pentru cei consulta$i…Ei ascult" opiniile noastre #i de regul" nu $in cont de ele.… Deci forma prin care se in!uen$eaz" (decizia, nota noastr") e mai pu$in prin Comisia de Dialog Social sau dac" exist" o problem" recurgem la alte forme de a determina Guvernul s" fac" cum spunem noi, nu Comisia de Dialog Social; comisia e locul unde probabil lu"m contact, unde ne mai ar"tam mu#chii, da’ cum s" spun eu, dar dac" nu exist" #i alte forme de presiune nu se întâmpl" nimic”(reprezentant al unei confederatii sindicale). „Chiar #i atunci când în mod argumentat prezent"m celor .....e%cacitatea dialogului care se desf"#oar" acolo este aproape nul", adic" rareori s-a întâmplat ca reprezentan$ii ministerului s" accepte punctele noastre de vedere #i s" modi%ce acele proiecte de acte normative sau...” (reprezentant al unui unei confederatii sindicale). Trebuie men$ionat aici faptul c" atunci când vorbesc de alte forme de presiune, sindicatele nu se refer" numai la mitinguri sau greve, ci #i la faptul c" se pot adresa justi$iei #i în ultimii ani exist" su%ciente exemple în care sindicatele #i-au exercitat un drept la opinie în acest mod. „Legitimitate, nici nu discut! Cine... ap"r" drepturile #i interesele sindicale ale salaria$ilor la modul general? Sindicatele, asta este legitimitate. Poate c" întrebarea ar % fost corect formulat" a#a: are instrumente legale sau are drepturi conform legii sindicatul s"-i apere? Categoric. ... avem calitate procesual", sindicatele au calitate procesual" direct" în toate situa$iile în care e vorba de înc"lcarea... Cu alte cuvinte, ce înseamn"? Pot s" merg la instan$" #i s" fac o plângere în momentul în care constat c" un angajator încalc" unele drepturi ale unui salariat care este membru al sindicatului meu. Asta facem. (Organiza$ia noastr", nota noastr") are la ora actual" 32 de juri#ti angaja$i într-o re$ea teritorial", dorim s" extindem aceast" re$ea de consilieri juridici la nivelul tuturor %lalelor jude$ene pe care le avem, tocmai pentru a putea % prezen$i în toate %lialele jude$ene unde oamenii #tiu c" ne g"sesc #i pot solicita acest tip de asisten$" de la organiza$iile noastre locale. &i (m" refer, nota noastr") #i la muncitorii str"ini” (reprezentant al unei confederatii sindicale). „Noi putem s" d"m în judecat" Guvernul, Ministerul Muncii pentru hot"rarea respectiv" (privind contingentul de 10.000 de lucr"tori str"ini pentru 2009, nota noastr") care pune în pericol capacitatea de angajare sau de reinser$ie în activitatea productiv" a #omerilor care sunt tot mai mul$i” (reprezentant al unei confederatii sindicale). Pozi$ia pe care o joac" reprezenta$ii guvernului în CES sau în comisiile de dialog social, de cenzur" a opiniilor partenerilor sociali prin reducerea pozi$iei acestora la cuvintele “aviz favorabil”, “aviz nefavorabil”, “favorabil cu observa$ie” sau “puncte de vedere67” este contestat" de sindicate. “Noi am cerut Guvernului, nu prima dat" acum, în decursul anilor, ca la comisiile de specialitate din Parlament #i la Guvern, când merg pentru aprobarea proiectului de act normativ precum o hot"rare de guvern sau o ordonan$" de urgen$", pre#edintele CES-ului sau unul dintre vicepre#edin$i trebuie s" %e de drept invitat #i s" sus$in" avizul.”(reprezentant al unei confederatii sindicale). “Aici p"rerile sunt diferite. Exist" voci care spun: dom’le ar trebui… s" aib" mai mare in!uen$" în procesul de decizie Comisia de Dialog Social. Nu #tiu dac" tehnic este posibil, c" pân" la urm" actul guvern"rii se asum" de o majoritate politic" #i a#a mai departe. Problema este, eu cred c" cea mai mare problem" este faptul c" nu exist" o transparen$" sau mai degrab" o mediatizare, o informare mai larg" asupra p"rerii partenerilor sociali. Adic" oamenii ar trebui s" #tie: domnule, reprezentan$ii salaria$ilor au vrut aia, reprezentan$ii patronatelor au vrut aia #i Guvernul a vrut sau n-a vrut sau n-a vrut s" $in" cont de p"rerea lor. De cele mai multe ori nu vrea s" $in" cont”(reprezentant al unei confederatii sindicale). Modul în care func$ioneaz" institu$iile de dialog social este una dintre cele mai importante pârghii prin care se diminueaz" capacitatea partenerilor sociali de a reac$iona #i una dintre 67

Când nu exist" o p"rere unanim", CES prezint" în aviz punctele de vedere divergente ale partenerilor sociali cu privire la actul normativ a!at în discu$ie


criticile aduse de to$i reprezentan$ii sindicali intervieva$i. În primul rând, ace#tia se plâng de faptul c" în comisia de dialog social nu se discut" aproape niciodat" proiectele de acte normative în forma în care ele au fost publicate, de obicei, pe pagina de web a institu$iei. În al doilea rând, sindicatele a%rm" c" proiectele care sunt puse în discu$ie li se transmit chiar #i cu câteva ore înainte ca întâlnirea s" aib" loc68, ceea ce nu le permite s"-#i consulte membrii #i le solicit" o expertiz" înalt" în domenii foarte variate. &i nu în ultimul rând, guvernul poate împiedica buna func$ionare a unei institu$ii tergiversând decizii care sunt de competen$a sa, cum este aceea de numire a pre#edintelui (exemplul imediat %ind acela al CES, care nu poate func$iona bine din acest motiv de doi ani). Criteriile de stabilire a reprezentativit"$ii organiza$iilor patronale #i capacitatea acestora de a se pune de acord ridic" probleme majore în ceea ce prive#te func$ionarea institu$iilor de dialog social, dar #i negocierea contractului de munc" la nivel na$ional. Acest lucru este recunoscut #i de organiza$iile patronale mari, care au cerut adoptarea unei noi legi a patronatelor, care s" în"spreasc" criteriile de eligibilitate. Opinia exprimat" de liderii sindicali este convergent" cu a acestora. “Trebuie $inut cont c" în procesul de dialog la nivel na$ional, implicit în Comitetul economic #i social sunt din partea patronal" 13 organiza$ii patronale reprezentative. A fost foarte greu, aproape imposibil ca în ultima perioad" ei s" aiba un punct de vedere comun atunci când a fost vorba de numirea unui pre#edinte, atunci când a fost vorba de modul în care s" se desf"#oare procesul de dialog, chiar #i dincolo de Consiliul Economic #i Social; atunci când am negociat chiar #i contractul colectiv de munc" am avut grupuri diferite în cadrul asocia$iilor patronale care exprimau puncte de vedere fundamental diferite #i atunci unul din motivele pentru care au existat blocaje e #i acesta. Cred c" ar trebui restructurat pu$in dialogul social în general #i g"site solu$ii ca s" existe o reprezentativitate mai bine de%nit" a partenerilor care sunt implica$i în dialog. &i atunci probabil c" s-ar rezolva #i di%cult"$ile din cadrul Consiliului Economic #i Social....” (reprezentant al unei confederatii sindicale). 3.2. Rolul sindicatelor în politica national" privind imigra#ia Confedera$iile sindicale sunt consultate la elaborarea politicilor publice, a proiectelor de acte normative, încheie acorduri sociale cu guvernul, sunt a%liate la organiza$ii interna$ionale, care pot deveni la rândul lor un factor important de presiune în cazul înc"lc"rilor !agrante ale drepturilor omului, au reprezentan$i în comitetele tripartite la nivel european (în CESE, în domeniul migra$iei, s"n"t"$ii #i securit"$ii muncii etc.), negociaz" contracte colective, au angaja$i speciali#ti în diverse domenii, inclusiv juri#ti, #.a.m.d. Din perspectiva cercet"rii noastre intereseaz" acele aspecte legate de lucr"torii str"ini. Rolul acestei sub-sec$iuni este s" de%neasc" dac" sindicatele au vreun rol în domeniul imigra$iei #i, dac" da, care este acesta. Am v"zut deja faptul c" nu sunt decât în jur de 50.000 de str"ini cu drept de #edere în România #i acest num"r îi face aproape invizibili pentru confedera$iile sindicale (care declar" sute de mii sau milioane de membri %ecare). La aceasta se adaug" faptul c" o confedera$ie sindical" nu are membri individuali, ci numai federa$ii profesionale, care la rândul lor a%liaz" sindicate. Deci abia la nivel local sau de întreprindere lucr"torii str"ini ar putea intra în contact cu organiza$ia sindical". Am v"zut deja, din prezentarea datelor oferite de ORI pentru 2008, c" sunt preponderen$i lucr"torii str"ini care vin în România prin deta#are #i aceast" tendin$" se poate accentua în urm"toarea perioad", dac" lu"m în calcul declara$ia citat" în ziarul Cotidianul din data de 20 ianuarie 200969, care a%rm" c" “...autorit"$ile sus$in c" cele 10.000 de autoriza$ii de munc" (pentru 2009, nota noastr"), ce ar reprezenta 0,2% din num"rul total al angaja$ilor din România, vor % eliberate numai pentru str"inii deta#a$i #i cu meserii cali%cate”. În afara consecin$elor pe care le presupune deta#area, men$ionate deja, aceast" form" de contract are drept efect #i faptul c" persoanele venite în România în acest mod nu pot deveni membre de sindicat (dac" sunt deja membre de sindicat în $ara 68

Termenul legal este de 48 de ore. Sindicatele admit c" în situa$iile unor acte normative importante ei pot cere amânarea întâlnirii. 69 http://cotidianul.ro/sindicalistii_cer_limitarea_numarului_muncitorilor_de_import-70787.html


de origine), dar, în anumite condi$ii, ar putea % reprezentate de acestea. De altfel, în cadrul interviuriilor realizate, reprezentan$ii confedera$iilor sindicale ne-au asigurat c" în practic" au reprezentat #i muncitori str"ini care nu f"ceau parte din vreun sindicat a%liat. De asemenea, ne-au prezentat posibilitatea oferirii reprezent"rii sindicale acelor muncitori sindicaliza$i în statele de origine, în cazul în care ar exista un cadru formal de cooperare între confedera$iile din România #i cele din state ter$e. „Asta este o modalitate de a oferi protec$ia sindicatului de îndat" ce un lucr"tor devine migrant, indiferent de unde vine el #i unde se duce; dac" el este sindicalizat în $ara de origine vine la noi cu un document de la fostul sindicat #i în baza acestui document este preluat de unul din sindicatele care opereaz" direct în ramura sau unitatea unde el î#i va desf"#ura activitatea; asta este varianta simpl", dar poate s" existe #i o rela$ie interna$ional" între confedera$ii, federa$ii, deci chinezul îmi trimite un mail, vezi c", în data de, sose#te un grup de atâ$ia chinezi care sunt membrii no#tri #i vor lucra la %rma cutare din ora#ul cutare, #i în baza acestei noti%c"ri, noi, confedera$ia sau federa$ia din zon" îi va prelua pe ace#ti oameni, include în eviden$e în stare de membri #i le va reprezenta interesele mai departe...”(reprezentant al unei confederatii sindicale). Dac" lu"m în discu$ie participarea la elaborarea de politici publice, conform paginii de web a CES (www.ces.ro), între cele 70 de acte normative avizate în anul 2008 nu exist" nici un proiect de strategie na$ional" sau plan anual de implementare a unei strategii. Partenerii sociali nu fac parte nici din comisiile inter-ministeriale responsabile cu implementarea planurilor anuale #i, de#i, de exemplu, sunt men$iona$i în cazul anumitor m"suri în planul anual de implementare a Strategiei Na$ionale privind imigra$ia pe 2008, în realitate nu li se acord" nici un rol. “M" gândesc c" este posibil s" existe o problem" c" noi nu avem nici m"car din punct de vedere legislativ sau din punct de vedere guvernamental o politic" din punct de vedere a imigratiei #i neexistând o astfel de politic" suntem chiar vulnerabili ca institu$ie statal". … Vreau s" spun c" nu avem o politic" adaptat" pentru trendul fenomenului, deci în momentul de fa$" exist" o strategie, dar, m" rog, pentru c" suntem membri UE s" nu crezi c" a facut-o guvernul c" a sim$it el vreo nevoie, exist" ni#te directive europene, exist" ni#te cerin$e, ni#te chestionare pe care le prime#te guvernul la care trebuie s" r"spund", dar societatea româneasc" nu a perceput problema migra$iei ca %ind o problem" a societ"$ii românesti, drept pentru care … eu… nu am auzit de dezbateri, ceva. Au fost luate în discu$ie ni#te cazuri cu chinezii, iar în momentul în care noi am f"cut g"l"gie #i am zis la momentul respectiv referitor la cazul acesta, c" domnule, uite, se întâmpl" nu #tiu ce, nici m"car nu a fost o minim" adaptare a legisla$iei pentru chestia asta”(reprezentant al unei confederatii sindicale). În ceea ce prive#te actele normative, singurul care este men$ionat imediat de liderii sindicali ca %ind discutat cu partenerii sociali este hot"rârea de guvern prin care se aprob" anual contingentul autoriza$iilor de munc" ce pot % eliberate str"inilor #i care comport" multe comentarii. Num"rul de autoriza$ii de munc" se stabile#te la propunerea Ministerului Muncii. În ultimii ani patronatele au f"cut presiune asupra guvernului s" creasc" num"rul de lucr"tori str"ini, a%rmând c" exist" o criz" a for$ei de munc" disponibile în $ar". Sindicatele acuz" în special patronatele de lips" de transparen$" în estimarea acestor cifre (care variaz" între 50.000 #i 150.000 de persoane) #i care contrazic statisticile agen$iei na$ionale pentru ocuparea for$ei de munc", acuzându-i c" de fapt doresc s" evite sistemul legislativ din România privind salarizarea, condi$iile de munc", protec$ia social" etc. “Patronatul dore#te s" exagereze... dimensiunile penuriei de for$" de munc", pentru ... mai mult" larghe$e #i ... s" aib" mai multe facilit"$i. Facilit"$i însemnând libertatea de a c"uta for$" de munc" unde #i în orice condi$ii dore#te pentru c" de fapt sub chestia asta, dup" p"rerea mea, este dorin$a de avea dreptul la dumping social... #i de a legitima cumva dumping-ul social. S" spun": dom’le, p"i, #i a#a nu sunt, uite "sta a vrut s" munceasc" pe banii pe care i-am dat. O chestie de genul "sta”(reprezentant al unei confederatii sindicale). “(În 2008, nota noastr") guvernul a avansat cifra de 10.000, patronii au zis c" trebuie 15.000, s-au plâns c" e mult" birocra$ie, c" trebuie s" fac" multe acte, c" nu #tiu ce. Noi, am avut


#i noi din punctul "sta de vedere o obiec$ie vis-a-vis de faptul c" acordarea permiselor de munc" se face f"r" a ne asigura c" oamenii "ia #tiu foarte clar ce trebuie s" li se întâmple conform legisla$iei române#ti, c" î#i cunosc foarte clar drepturile #i #tiu foarte clar ce scrie în contractul "la de munc". M" rog, deci au fost discu$ii #i pe tema asta, dar foarte important a fost c" le-am prezentat argumentul c" 150.000 cât cer ei e o cifr" absolut nerealist" având în vedere care sunt cifrele date de agen$ie vis-a-vis de de%citul for$ei de munc"...”(reprezentant al unei confederatii sindicale). Un element foarte interesant în aceast" discu$ie o reprezint" faptul c" %rmele de recrutare (inclusiv a lucr"torilor str"ini) fac parte din organiza$ii patronale reprezentative #i particip", în cadrul negocierilor tripartite, la discu$iile privind actele normative din domeniul imigra$iei. „I: Dumneavoastr" ave$i o rela$ie formal" cu %rmele acestea de recrutare române#ti sau str"ine, adic" le cunoa#te$i cât de cât activit"$ile? R:Nu, c" sunt foarte discrete! I:Adic"? R: Adic" nu ne cunoa#tem decât prin reprezentan$i, având în vedere c" ele nu au sindicate, sunt în categoria IMM-urilor; cu diver#i reprezentan$i ai acestor %rme ne mai întâlnim pe la Ministerul Muncii, la Comisiile de dialog social. I: Dumnealor sunt acolo în caliate de...? R: Sunt membrii de institu$ii patronale #i %ecare confederatie patronal", a#a cum facem #i noi, î#i desemneaz" un reprezentant la Comisia social" a Ministerului Muncii. I: &i cum crede$i c" se va desf"#ura dezbaterea dumneavoastr"? R: Destul de încins"; o s" avem de partea patronal" pe doamna.....(Nota noastra: din text a fost suprimat numele persoanei men$ionate) care reprezint" interesele recrutorilor de for$" de munc" #i o s" sar" în sus s" spun" c" nu g"se#te, #i pe partea astalalt" o s" venim noi #i o s" zicem c", Domnule Guvern, în condi$iile în care am zis c" inten$ionez s" protejez locurile de munc" existente #i s" creez altele noi, pentru ca s" evi$i efectele nepl"cute ale crizei asupra lucr"torilor #i familiile lor #i s" ocrote#ti categoriile dezavantajate din rândul popula$iei în care se includ #i #omerii #i lucr"torii cu salarii mici tu ce faci?”(interviu realizat cu un reprezentant al unei confederatii sindicale). Cel de al doilea repro# adus guvernului în cazul aprob"rii num"rului de autoriza$ii de munc" este legat de suplimentarea acestuia f"r" consultarea partenerilor sociali. Hot"rârea prevede c" în situa$ia în care num"rul cererilor pentru eliberarea de noi autorizatii de munc" este mai mare decât num"rul stabilit ini$ial, acesta poate % suplimentat prin hot"râre a Guvernului, în baza unui memoriu justi%cativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei #i Protec$iei Sociale. “Noi am cerut s" %e precizat de acum doi ani în textul hot"rârii, #i aceast" cerere suplimentar" trebuie s" fac" obiectul parcurgerii tuturor etapelor din dialogul social”(reprezentant al unei confederatii sindicale). Repro#uri se fac #i politicilor de ocupare, care au condus la o migra$ie a for$ei de munc" din România #i care acum ar putea % compensat" printr-o tendin$" de favorizare a imigra$iei din $"ri ter$e c"tre România. În ceea ce prive#te cadrul legal este evident faptul c" legisla$ia muncii a fost adoptat" f"r" s" se aib" în vedere fenomenul imigra$ionist care va apare dup" intrarea României în Uniunea European" #i nu r"spunde situa$iei actuale. Un exemplu adus în discu$ie este faptul c" un angajator este sanc$ionat în acela#i fel, indiferent dac" a angajat la negru lucr"tori str"ini sau români, consecin$ele asupra lucr"torilor ne%ind îns" acelea#i. Preocuparea liderilor sindicali pentru modul în care m"surile luate de Inspec$ia Muncii #i/sau ORI în anumite situa$ii îi afecteaz" pe lucr"tori este justi%cat", dac" ne gândim la faptul c" încetarea contractului de munc" conduce automat, în termen de 5 zile, la retragerea permisului de munc" #i, implicit, la p"r"sirea $"rii. “A doua chestiune, problem" posibil de rezolvat din punct de vedere legislativ, este dac" exist" posibilitatea ca statutul lui de lucr"tor s" nu %e periclitat, fapul c" (angajatorii, nota noastr") sunt veri%ca$i s" nu le pun" în pericol locurile de munc"”(reprezentant al unei confedera$ii sindicale). Necesitatea reformei Inspec$iei Muncii din punct de vedere al structurii, competen$elor, al


num"rului de personal dar #i al nivelului de instruire al acestuia70 este adus" în discu$ie de to$i interlocutorii no#tri. „Dar, cu toate astea, România intr" în statistici destul de triste. România este singura $ar" din Europa central" care are un lider de sindicat ucis pentru faptul c" a încercat s"-i reprezinte corect pe salaria$i, Virgil S"hleanu. România are dovedit un salariat lucrând într-o multina$ional" de top 5 în lume, care a murit prin extenuare datorit" sarcinilor de serviciu. Da. În condi$iile astea spunem c" Inspec$ia Muncii face mult prea pu$in din ceea ce legea îi cere s" fac" în materia respect"rii drepturilor salaria$ilor”(reprezentant al unei confedera$ii sindicale). „Practic inspec$ia muncii este o institu$ie extrem de slab" în România, care are o activitate foarte pu$in transparent", rezultatele în materia impunerii respect"rii legilor la nivel de companie sunt extrem de reduse”(reprezentant al unei confedera$ii sindicale). „Vorbeam mai devreme de necesitatea reform"rii din temelie a ceea ce înseamn" Inspec$ia Muncii. M" refer atât din punct de vedere al institu$iei, al competen$elor, al angaja$ilor care î#i desf"#oar" activitatea acolo, al num"rului de personal de care dispune. Deci nu stau deloc bine atunci când vorbim despre inspec$ia muncii #i aceasta este insitu$ia care ar trebui în principal s" se ocupe de solu$ionarea m"car în parte a acestor probleme”(reprezentant al unei confedera$ii sindicale). Un rol semni%cativ pe care #i-l asum" sindicatele este legat de protejarea drepturilor lucr"torilor imigran$i #i, din acest punct de vedere sindicatele semnaleaz" probleme care apar datorit" practicilor generale de pe pia$a for$ei de munc", datorit" lacunelor legislative, dar #i datorit" incapacit"$ii institu$iilor române#ti de a face fa$" unor noi tipuri de rela$ii de munc" #i a problemelor care decurg din ele. De asemenea, acestea invoac" tendin$a patronatelor de a masca dumping-ul social în spatele unor contracte de munc" aparent legale. „Eu cred c" de fapt protec$ia asigurat" salaria$ilor str"ini este mai redus" în via$a real", în practic" decât cea oferit" salaria$ilor români, abuzurile pe care le comit angajatorii sunt mai mari în ce prive#te salaria$ii str"ini, sigur ace#tia speculând faptul c" salariatul str"in nu vorbe#te limba na$ional", nu cunoa#te legisla$ia na$ional", nu #tie cum s-ar putea ap"ra împotriva acelor abuzuri #i atunci angajatorul speculeaz" un asemenea tip de situa$ie în folos propriu, în felul acesta practic salariatul str"in %ind de fapt mai pu$in protejat de lege, chiar #i decât cel român, de#i nici la capitolul protec$ie asigurat" în termeni reali salariatului român noi nu sutem extrem de mul$umi$i, pentru c" a#a cum spuneam inspec$ia muncii este un organism slab #i din p"cate este singurul care ar putea asigura o respectare a legii în timp real, ca s" spunem a#a, solu$ia cealalt" %ind plângerea la instan$", procesul, care îns" înseamn" zile, luni, ani, uneori, pe anumite cauze, care sigur descurajeaz" salariatul s" recurg" la ea” (reprezentant al unei confederatii sindicale). „Exist" posibilitatea de a interpreta legisla$ia în a#a fel încât s" se evite plata unor taxe #i cea mai frecvent" #i uzitat" metod" este cea a stabilirii unui contract la nivelul minim acceptat de legisla$ia român" #i acoperirea costurilor suplimentare legate de for$a de munc" prin false diurne, s" zicem a#a.... S-a semnalat faptul c" în contract poate % prev"zut" o suma global" din care o parte acoper" cazarea #i masa astfel încât lucr"torul nu mai prime#te mare lucru la sfâr#itul lunii de lucru, dar mai exist" #i varianta prin care plata salariului este condi$ionat" de exemplu, de efectuarea unor norme care este peste normele acceptate. La sfâr#itul perioadei de lucru prev"zute în contract, %e ca este vorba de o lun" %e c" e vorba de o zi, se întocme#te un document prin care se demonstreaz" c" muncitorul nu #i-a întocmit norma #i ca atare salariul s"u e diminuat sau se fac contracte cu timp par$ial de#i angajatul lucreaz" norm" întreag" #i e foarte di%cil de controlat c" el st" 8 ore sau st" patru ore la locul de munc". Ar trebui cineva s" stea toate patru orele sau ar trebui s" se speci%ce foarte clar în contract orele între care el trebuie s" se a!e la locul de munc", ceea ce nu se face întotdeauna #i în nici un caz atunci când vorbim de muncitori imigran$i” (reprezentant al unei confederatii sindicale). 70 Inspec$ia Muncii este organismul responsabil pentru controlul aplic"rii prevederilor legale referitoare la rela$iile de munc", la securitatea #i s"n"tatea în munc", la protec$ia salaria$ilor care lucreaz" în condi$ii deosebite #i a prevederilor legale referitoare la asigur"rile sociale. O atribu$ie important" este urm"rirea respect"rii prevederilor cuprinse în legisla$ia muncii #i a clauzelor contractelor colective de munc" (Legea nr.108/1999 republicat").


„În Bac"u am f"cut presiuni asupra inspec$iei muncii pentru a face un control real la acea companie, s" vedem în ce m"sur" angajatorul a respectat #i s-a dovedit ulterior c" nu a respectat contractele de munc" încheiate cu acei salaria$i, li se re$ineau sume foarte mari din contract, în baza unor acte semnate în China, ... dar #i acelea erau ni#te documente în limba englez", pe care mul$i salaria$i au spus c" li s-a cerut s" le semneze dar ei nu au #tiut con$inutul pentru c" ei nu vorbeau limba englez". Deci, e clar o form" de exploatare mascat" sub forma aparent" a unui contract legal, împotriva c"rora noi lupt"m cu mijloacele pe care le avem” (reprezentant al unei confederatii sindicale). Întrebate despre motivele pentru care lucr"torii migran$i sunt mai vulnerabili în fa$a practicilor angajatorilor, sindicatele invoac", a#a cum vom vedea mai jos, probleme culturale, necunoa#terea drepturilor, izolarea, neapartenen$a la sindicate, abuzurile angajatorilor, inexisten$a unui sindicat local (gradul de sindicalizare a lucr"torilor români din %rmele noi este foarte sc"zut), incapacitatea g"sirii unui numitor comun pentru formalizarea cooper"rii între sindicate (cele române#ti si cele din $ara de origine). „Ei nu sunt în stare, salaria$ii str"ini, normal... s" înve$e limba român"... ne#tiind limba român" ... nu se pot informa asupra reglement"rilor care le sunt favorabile #i pe care le-ar putea utiliza în anumite situa$ii când angajatorul abuzeaz" sau comite abuzuri în ceea ce prive#te rela$ia cu ei, acesta este un motiv. &tiind, de asemenea, c" în zona în care se lucreaz", companiile care lucreaz" cu angaja$i str"ini sunt companii nou în%in$ate, ace#tia nu sunt organiza$i în sindicate, nu exist" organiza$ii sindicale care s"-i apere, sau care s"-i ajute s"-#i apere interesele în rela$ia cu angajatorul, acesta este un alt motiv care sigur c" încurajeaz" angajatorul s" nu respecte legea, de fapt, #tiind c" nu exist" un poli$ist care s"-l supravegheze. Toate aceste motive, deci necunoa#terea limbii na$ionale creeaz" imposibilitatea inform"rii asupra drepturilor pe care legea le confer", necunoa#terea drepturilor evident îl pune pe salariat în situa$ia de a accepta de multe ori solicit"ri ale angajatorului care dep"#esc cadrul legal”(reprezentant al unei confederatii sindicale). „Ceea ce #tiu îns", #tiu c" o parte mare din sectorul de construc$ii, la ora actual", nu este sindicalizat. Sunt foarte multe companii noi, care lucreaz" cu salaria$i #i str"ini #i români, care îns" ilegal, în mod ilegal, dar foarte greu de demonstrat, informeaz" de la bun început salaria$ii de la angajare c" dac" vor încerca s" constituie o organiza$ie sindical" vor pierde locurile de munc". &i de aceea e foarte greu s"-i organizezi pe salaria$ii din aceste companii, ei se tem c", în momentul în care ar lua o asemenea in$iativ", #i-ar pierde pur #i simplu locul de munc"”. „Legisla$ia român" permite sindicalizarea unor muncitori, noi ne-am ar"tat #i interesul #i au fost #i interven$ii când a fost nevoie de un sprijin acordat în anumite cazuri, dar dincolo de asta ne lovim de anumite bariere, chiar #i de bariere culturale, #i în România muncitori care uneori nici nu #tiu ce este acela un sindicat cu atât mai pu$in ar % dispu#i s" fac" ei demersuri, iar pentru sindicate e greu de p"truns în zone, pu$in spus eufemistic protejate de c"tre angajatori... nu numai faptul c" ei nu #tiu ce înseamn" un sindicat, e greu de comunicat cu ei, sunt chiar speria$i de o asemenea perspectiv" de a exista cineva care s" le protejeze drepturile, pentru c" în foarte multe cazuri sunt amenin$a$i direct cu întoarcerea în $ara de origine în cazul în care încalc" ni#te reguli, #i nu m" refer la reguli stabilite la nivel na$ional, m" refer la reguli pe care angajatorul le stabile#te la nivel unilateral în leg"tur" cu ei”. Pân" la momentul public"rii acestui studiu nu am reu#it s" identi%c"m programe, proiecte sau ac$iuni sistematice în favoarea lucr"torilor str"ini ini$iate de confedera$iile sindicale (cu excep$ia ac$iunilor ini$iate de Blocul Na$ional Sindical #i a celebrului caz al “chinezoaicelor de la Bacau”; puternic mediatizat, con!ictul de la fabrica de confec$ii s-a bucurat de aten$ia tuturor organiza$iilor sindicale intervievate, care s-au implicat pe toate c"ile legale pentru a l"muri situa$ia). Întrebate despre motivul lipsei unor ini$iative menite s" ofere o mai bun" protec$ie muncitorilor str"ini, sindicatele amintesc lipsa de resurse, de capacitate, de educa$ie civic", de prioritizare, barierele culturale, lipsa unui contact direct (datorit" izol"rii, de


cele mai multe ori voite a lucr"torilor str"ini de cei români) care, cel pu$in pân" acum au împiedicat sindicatele s" a%lieze lucr"tori str"ini la sindicatele existente sau s" constituie unele destinate acestora. “'i-am spus, exist" un rol minimal pe care sindicatul îl joac" pentru c" exist" aceast" obliga$ie dat" de Directiva Uniunii Europene pentru consultare a partenerilor sociali. &i atunci toate documentele sunt transmise, mai fac #i sindicatele propuneri. Îns" rolul este, a#a cum $i-am spus, minimal #i foarte des formal, din mai multe motive: pe de-o parte pentru c" documentele sunt foarte tehnice iar capacitatea de expertiz" a sindicatelor este sc"zut". S"-$i dau un exemplu: luând toate cele cinci confedera$ii sindicale la nivel na$ional, lucreaz" împreun" 100 oameni. Numai Ministerul Muncii are vreo 400 de angaja$i. Iar confedera$iile sunt toate entit"$i care se pricep la de toate. Pe de alt" parte, nu e mai pu$in adev"rat c" exist" din punct de vedere obiectiv #i din punct de vedere subiectiv ni#te priorit"$i ale organiza$iilor. &i imigra$ia, trebuie s" o spunem absolut, e un punct în agend", dar nu e sus.”. Totu#i, conform interlocutorilor nostri, confedera$iile sindicale pot juca un rol foarte important, f"r" s" aib" neap"rat a%lia$i din rândul lucr"torilor str"ini, chiar dac" pentru moment numai punctual, #i au #i pârghiile de presiune potrivite. „În primul rând, s" facem Inspec$ia Muncii s" func$ioneze corect. Noi avem deja o list" de conven$ii ale Organiza$iei Interna$ionale a Muncii nerati%cate de România, pe care le-am propus actualului executiv pentru rati%care #i care am dori s" %e rati%cate de statul român în regim de urgen$". Sigur, Inspec$ia Muncii trebuie scoas" de sub control politic, nu avem o idee foarte clar" la ora actual", dar poate vom g"si o solu$ie de a face inspec$ia muncii s" func$ioneze a#a cum trebuie #i cum func$ioneaz" ea, de fapt, în marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene” (reprezentant al unei confederatii sindicale). „Patronii utilizeaz" înc"lcarea legii #i abuzul ca avantaj competitiv. Toat" lumea #tie acest lucru. Noi asta vrem s" facem. S"-i punem pe angajatori s" respecte legea #i sigur în momentul în care.... F"când legea s" func$ioneze, f"când Inspec$ia Muncii s" func$ioneze, asigurând o asisten$" juridic" consistent" în zona sindicatelor locale care pot acorda asisten$" acestor salaria$i chiar dac" ei nu sunt organiza$i în sindicate” (reprezentant al unei confedera$ii sindicale). Dintre confedera$iile sindicale intervievate, Blocul Na$ional Sindical (BNS) este prima care a trecut dincolo de interven$iile punctuale #i a întreprins ac$iuni concrete în domeniul protec$iei drepturilor lucr"torilor imigran$i. Inspirându-se din experien$a unor $"ri europene, BNS a contactat organiza$iile sindicale din t"rile de origine ale lucr"torilor imigran$i #i ambasadele acestor $"ri la Bucure#ti, propunând semnarea unor acorduri de parteneriat #i de reprezentare a membrilor de sindicat pe baz" de reciprocitate. În prima faz" acest lucru s-a concretizat prin schimburi de informa$ii cu privire la legisla$ie, schimburi de experien$" #i dezvoltarea unor proiecte comune, care s" conduc" la cre#terea standardului de via$" a lucr"torilor str"ini în România. Liderii structurilor jude$ene ale BNS monitorizeaz" companiile care utilizeaz" for$" de munc" str"in" #i au contacte cu reprezentan$ii grupurilor de lucr"tori iar la nivel na$ional se preg"te#te o echip" de traduc"tori care s" faciliteze contactul cu ace#tia. BNS a dezvoltat puncte de informare la nivel jude$ean #i a distribuit pliante în limbile român", chinez" #i englez", altele, în turc" #i rus", %ind în stadiul de preg"tire. În perioada 20092010 BNS va implementa un proiect la nivel na$ional, cu sprijinul ministerului muncii #i ORI, în cadrul c"ruia se va în%in$a un centru na$ional de asisten$", se vor organiza activit"$i de socializare #i integrare #i se vor ini$ia scurte emisiuni la un post de radio, în prima etap" în limba chinez". „A fost un grup de colegi de-ai mei în China o s"pt"man", am stabilit c" noi le vom pune la dispozi$ie prin ambasada Chinei la Bucure#ti sau direct confedera$iei chineze, un birou dotat cu tot ce trebuie, un telefon #i singura noastr" solicitare a fost ca acel reprezentant care s" opereze prin sediul nostru, dac" nu s" cunoasc" român", m"car englez" sau francez", ca s" putem comunica, el urmând s" %e interfa$a între noii no#tri membri #i noi; (negocierea, nota noastr") s-a blocat în lipsa de r"spuns #i lipsa de interes a partenerilor nostri... Am preg"tit în cadrul unei ac$iuni, în cadrul unui proiect care este în desf"#urare #i vizeaz" nu numai lucr"torii chinezi, un material, un !utura# sugestiv, care se împ"ture#te, e u#or de


$inut în buzunar, care con$ine în limba chinez" informa$ii necesare unui lucr"tor chinez care lucreaz" în mod legal în România...Unul din elementele noastre de comunicare cu lucr"torii str"ini este inaugurarea în cursul acestui an, nu #tiu cât de repede sau târziu reu#im, a unei emisiuni s"pt"mânale la un radio public de 10 minute, cu întreb"ri adresate lucr"torilor chinezi; în prima etap" s" %e în limba chinez", avem omul care #tie #i poate #i a#a mai departe”. Concluzia central" care se deta#eaz" din interviurile noastre este preocuparea comun" a celor trei organiza$ii intervievate pentru protejarea drepturilor lucr"torilor str"ini. Exist" eviden$e privind faptul c" angajatorii nu î#i respect" angajamentele pe care #i le iau prin contractele de munc", lucr"torii imigran$i sunt obliga$i s" semneze contracte cu prevederi defavorabile sau chiar în limbi pe care nu le cunosc. Toate confedera$iile sindicale acuz" tendin$ele angajatorilor de a folosi dreptul la libera circula$ie a persoanelor ca mijloc de promovare a dumping-ului social #i presiunile pe care ace#tia le fac pentru dereglementarea acestui domeniu. Exist", de asemenea, preocup"ri privind modul de implementare a legii în general în România #i, cu prec"dere, în cazul angaja$ilor str"ini, care sunt cu atât mai pu$in proteja$i. Din acest punct de vedere, interesele sindicale converg cu interesele institu$iilor publice #i ar trebui ca aceste dou" tipuri de organiza$ii s" lucreze mai îndeaproape la elaborarea politicilor publice, a proiectelor de acte normative #i, mai ales, la îmbun"t"$irea legisla$iei existente în materia dreptului muncii, astfel încât aceasta s" corespund" situa$iei actuale #i angajamentelor pe care România #i le-a asumat. Sindicatele pot % un actor important #i în implementarea planurilor de ac$iune #i în monitorizarea respect"rii legisla$iei române în tot ceea ce prive#te lucr"torii imigran$i #i sunt preg"tite s"-#i asume acest rol. „Dar în materia asta a lucr"torilor migran$i sindicatele nu au alt" politic" decât pe cea pe care o promoveaz" confedera$ia european", confedera$ia interna$ional" a sindicatelor #i grupul lucr"torilor. Nici unul dintre colegii mei nu i-am sim$it, nu i-am v"zut, nu i-am auzit la Geneva sau la Bruxeles comb"tând alt drept decât în sensul respect"rii drepturilor lucr"torilor migran$i f"r" nici un fel de discriminare” (reprezentant al unei confedera$ii sindicale). 4. Procesul de integrare al muncitorilor str"ini în societatea româneasc" Nu putem încheia capitolul dedicat legisla$iei aplicabile muncitorilor str"ini în România, f"r" a prezenta serviciile în vederea amelior"rii #anselor de integrare, de care poate bene%cia aceast" categorie de str"ini. De#i o parte semni%cativ" a serviciilor disponibile reiese din subcapitolele de mai înainte, vom face o scurt" prezentare a programului de integrare, a principalelor di%cult"$i în implementarea acestuia, precum #i o prezentare a standardelor europene în materia integr"rii st"inilor a#a cum rezult" din principalele texte adoptate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Vom prelua de%ni$ia legal" a integr"rii, a#a cum este prev"zut" de OG nr.44/2004: “integrarea social" reprezint" procesul de participare activ" a str"inilor care au dobândit o form" de protec$ie sau un drept de #edere în România #i a cet"$enilor statelor membre ale Uniunii Europene #i Spa$iului Economic European la via$a economic", social" #i cultural" a societ"$ii române#ti, în vederea prevenirii #i combaterii marginaliz"rii sociale, respectiv în vederea adapt"rii la condi$iile societ"$ii române#ti”71. Programul de integrare prev"zut de OG nr.44/2004 privind integrarea social" a str"inilor care au dobândit o form" de protec$ie sau un drept de #edere în România, precum #i a cet"$enilor statelor membre ale Uniunii Europene #i Spa$iului Economic European, cu modi%c"rile ulterioare, este „ansamblul de m"suri #i activit"$i necesare facilit"rii integr"rii sociale a str"inilor care au dobândit o form" de protec$ie în România, desf"#urate, la cererea acestora, prin cooperarea institu$iilor publice, a comunit"$ilor locale #i a organiza$iilor neguvernamentale care desf"#oar" activit"$i 71

Conform art.2 lit b) din OG nr.44/2004


în acest domeniu, sub coordonarea O%ciului Na$ional pentru Refugia$i72 din cadrul Ministerului Administra$iei #i Internelor”73.Practic, programul de integrare disponibil persoanelor cu o form" de protectie îmbrac" forma unui plan individual de interven$ie ce reune#te toate serviciile #i activit"$ile de care va bene%cia persoana cu o form" de protec$ie, cel mult 12 luni de la data redact"rii #i semn"rii protocolului încheiat74.F"r" a descrie aceste servicii în detaliu, putem spune c" protocolul reprezint" o modalitate de acompaniere a bene%ciarului în vederea permiterii unei depline particip"ri a bene%ciarului la via$a economic", social" #i cultural", prin oferirea de cursuri de limba român", servicii de cazare, consiliere #i orientare, precum #i sesiuni de acomodare cultural". În continuare vom vedea dac" ceilal$i str"ini cu un drept de #edere pe teritoriul României, deci inclusiv str"inii ce muncesc în România, bene%ciaz" de acelea#i servicii ca persoanele cu o form" de protec$ie. Modi%carea din 2006 a OG nr.44/200475 a introdus capitolul V1 “Activit"$i vizând facilitarea integr"rii sociale pentru str"inii care au dobândit drept de #edere în România #i pentru cet"$enii statelor membre ale Uniunii Europene #i Spa$iului Economic European”. În lumina prevederilor acestui capitol, muncitorii str"ini pot bene%cia, la cerere de urm"toarele servicii gratuite: 1. cursuri de limba român", organizate de Ministerul Educatiei în colaborare cu ORI, ce vizeaz" „familiarizarea participan$ilor cu limba român"”76 2. sesiuni de acomodare cultural" ce „se organizeaz" în scopul familiariz"rii.... cu tradi$iile, obiceiurile #i valorile culturii române #i pentru oferirea de informa$ii practice privind societatea româneasc"”77 de c"tre ORI, în cadrul centrelor sale teritoriale. De#i ordonan$a nu %xeaz" un termen limt" pentru participarea la cursul de limba român" #i la sesiunile de acomodare cultural", ca în cazul persoanelor cu o form" de protectie, aceasta stipuleaz" c" un solicitant poate bene%cia doar o singur" dat" de aceste servicii78. Men$ion"m c" obiectivele #i activit"$ile programului de integrare fac obiectul unei analize ce va permite eventuale modi%c"ri79, iar printre rezultatele acestui proces vor % elaborarea unei noi metodologii de predare a limbii române #i elaborarea unei programe pentru activit"$ile de acomodare cultural". Aceste instrumente de lucru vor considera #i comentariile #i observa$iile partenerilor guvernamentali #i non guvernamantali ai ORI80. A#a cum a rezultat din interviurile realizate cu reprezentan$i ai ORI, doar începând cu 2008, cet"$enii str"ni, al$ii decât persoanele cu o form" de protec$ie, au putut bene%cia de cursurile de limba român". Astfel, conform datelor oferite în cadrul interviului cu reprezentantul Directiei Azil #i Integrare din cadrul ORI, „peste 518 str"ini cu drept de #edere au fost informa$i #i consilia$i cu privire la programul de integrare, iar 175 dintre ace#tia s-au înscris la cursul de limba român". Cele mai multe înscrieri au fost f"cute la Gala$i #i R"d"u$i..... În Moldova, în a doua jum"tate a lui 2008, exista deja o a treia serie de cursan$i, ne referim aici la Ia#i #i Bac"u. Cre#terea se datoreaza #i structurilor teritoriale ORI (organizate la nivelul %ec"rui jude$ #i în cadrul centrelor regionale de cazare #i proceduri de azil) ce au informat %rmele despre aceasta oportunitate, #i foarte mul$i angaja$i au depus cereri. Cursul de limba româna este principala activitate a programului de integare” (16 ianuarie 2009). L-am întrebat pe reprezentantul ORI-DAI despre modalitatea în care un muncitor str"in poate a!a despre cursurile de limba român", iar r"spunsul a fost c" “informarea privind drepturile#i obliga$iile se face la ghi#eu” (nota noastr": din cadrul forma$iunilor teritoriale ORI). Acela#i r"spuns ni l-a oferit #i reprezentantul ORI- Serviciul pentru Imigr"ri Ia#i:

72 Devenit O%ciul Român pentru Imigr"ri 73 Conform art.2 lit.c) din OG nr.44/2004 74 Conform art.20 din OG nr.44/2004 75 OG 41/2006, publicat în Monitorul O%cial Partea I nr. 714 din 21.08.2006 76 2 Conform art.35 para.1 din OG nr.44/2004 77 1 Conform art.35 para.2 din OG nr.44/2004 78 3 Conform art.35 para.3 din OG nr.44/2004 79 Vezi Proiectul de înfr"$ire institu$ional" între O%ciul Român pentru Imigr"ri #i O%ciul Federal German pentru Migra$ie #i Refugia$i, „Continuarea dezvolt"rii sistemelor de azil #i migra$ie din România”, RO 06/IB/JH02 80 O parte din concluziile de mai jos au fost dezbatute si în cadrul sesiunilor la care repezentantii ARCA FRRM au fost prezenti.


“....noi (nota noastr": ORI) vorbim direct cu angajatorii despre programul de integrare, vorbim #i la ghiseu cu cei care depun formele #i se prezint" în vederea prelungirii dreptului legal de #edere, exist" o intercomunicare deosebit de e%cient" #i în plus s-a constatat o comunicare #i între str"ini #i între solicitan$i #i cet"$enii str"ini, între cet"$enii str"ini, am abordat ace#ti 47 de cet"$eni care la rândul lor v"zând c" cursurile se desfasoar", c" exist" interes din partea noastr" #i a profesorilor, au început #i s-a r"spândit întreaga idee #i s-au prezentat singuri la ghi#eu s" se înscrie cu aceste solicit"ri; se $ine chiar acum programul de integrare (nota noastr": este vorba de cursul de limba român"), la Inspectoratul #colar jude$ean, avem în momentul de fa$" 3 grupe, este un program continuu, inten$ion"m ca ulterior poate în decembrie (nota noastr": 2008) s" mai form"m o grup", pentru c" avem nevoie de 15 persoane, cum se mai adun" cereri în%in$"m o nou" grup".....”(14 noiembrie 2008). De#i din cifrele oferite, rezult" c" fa$" de anii preceden$i exist" un real progres, mai exist" înc", în cadrul o%ciilor teritoriale ORI reticen$e privind obliga$ia pe care func$ionarul de la ghi#eu ar avea-o de a informa orice posibil bene%ciar în privin$a serviciilor furnizate %e de institu$ii publice %e asocia$ii #i funda$ii: „S"-l înv"$ limba român"? Trebuie s" aib" cuno#tin$e minime când ob$ine autoriza$ia de munc", e o declara$ie pe proprie r"spundere (nota noastr": pe care este obligat s" o semneze); ce înseamn"? C" dac" el nu a înv"$at, pân" la urm" î#i duce crucea singur cam a#a ar veni vorba” (reprezentant al Serviciului pentru Imigr"ri Bucure#ti, 18 noiembrie 2008). Am întrebat ce înseamn" expresia prev"zut" de lege, cuno#tin$e minime de limba român", iar r"spunsul a fost urm"torul: “O s" cau$i oriunde sintagma asta „cuno#tin$e minime” #i nu o s" o g"se#ti de%nit", în$elegi? Deci poate s" %e bun" ziua, da sau nu, sau po$i s" faci o conversa$ie. Intevievatorul: Da, dar deja acela e nivelul mediu. R"spuns: Da. &i eu cred c" mai mult de bun" ziua, da, nu, bun", marea majoritate nu #tie. Ei muncesc non stop, c" cei mai mul$i din migra$ie în scop de munc" au venit anul acesta #i anul trecut, ca urmare a obiectivelor astea care se deruleaz" în România #i urmeaz" s" %e realizate în anii "#tia, marile mall-uri, construc$ii, c" cei mai mul$i vin în construc$ii, apoi imigrarea for$ei de munc" în domeniul textilelor mai mult în zona de est, Vrancea, mai mult sus spre Bac"u unde nu mai este nimeni, au venit, acum probabil c" dispar” (reprezentant al Serviciului pentru Imigr"ri Bucure#ti, 18 noiembrie 2008). Concluzionând asupra disponibilit"$ii cursului de limba român", putem releva urm"toarele puncte: 1. înc" mai exist" discrepan$e în aplicarea unitar" a dispozi$iilor privind posibilitatea oferirii cursurilor de limba român", deoarece unii func$ionari consider" c" prin simplu fapt c" un muncitor semneaz" un angajament privind cuno#tin$ele minime de limba român", sunt exempta$i de obligativitatea inform"rii privind posibilitatea particip"rii la cursuri. Mai mult, în opinia noastr", înc" î#i mai g"sesc locul o serie de cli#ee privind eligibilitatea acestei categorii de str"ini în procesul de integrare, temporalitatea #i scopul dreptului de #edere (ni s-a repetat adesea în cadrul întâlnirilor: sunt în România pentru o perioad" scurt" #i au venit pentru a munci) %ind tot atâ$ia factori ce ar exclude aceste persoane de la serviciile disponibile, de natur" s" favorizeze integrarea acestora în societatea româneasc". De asemenea, faptul c" pe #antierele de construc$ii sau în fabricile de textile exist" translatori nu poate reprezenta, în opinia noastr" o alternativ" viabil" la urmarea unor cursuri de limba român". Din contr", efectele pe termen lung pot % dramatice pentru muncitorii str"ini, ducând la necunoa#terea societ"tii gazd", la izolare #i excluziune. „.....dar eu am v"zut c" sunt angajatori, pentru c" #i ei au interes ca s" comunice cu cei pe care i-au adus s" munceasc", #i-au luat translator sau traduc"tor care merg o perioad" destul de mare, una, dou" sau trei luni, încât s" fac" o acomodare între ei #i personalul român; c" de obicei #e%i de echip", mai#trii, totu#i sunt din personalul român #i nu au cum s" comunice; dar nu prea ies din mediul lor. Cei mai mul$i din construc$ii sunt oameni cu un


grad de cultur" foarte, foarte, foarte sc"zut, #i n-a# vrea s"-i jignesc pe c"p#unarii nostrii c" s-au dus oameni #i mai de#tep$i de la noi...... Da, au venit pentru un salariu aici mai mare decât la ei în $ar" #i muncesc, fac ore suplimentare, nu-i v"d plimbându-se prin ora#, adic" nu m-am v"zut invadat" de chinezi pe strada” (reprezentant Serviciul pentru Imigr"ri Bucure#ti, 18 noiembrie 2008). 2. de#i exist" o program" de predare a cursului de limba român" elaborat" de c"tre Ministerul Educa$iei, aceasta trebuie, #i face în acest moment, obiectul unei revizuiri în vederea rede%nirii obiectivelor de înv"tare în conformitate cu prevederile cadrului european de referin$", permiterii unei specializ"ri a profesorilor de limba român" în domeniul pred"rii limbii române ca limb" str"in" pentru adul$i, a dobândirii competen$ei interculturale. 3. organizarea cursurilor, „!exibil", de#i nu toate cursurile sunt organizate seara” (reprezentant ORI-DAI), nu $ine întotdeauna cont de nevoile acestor persoane. 4. cursurile de limba român" sunt organizate doar pentru nivelul 1 (pentru încep"tori), #i pentru c" a#a prevede OG nr.44/2004, familiarizarea participan$ilor cu limba român", iar programa existent" de predare a fost elaborat" în consecin$". Legat de posibilitatea dep"#irii nivelului pentru încep"tori în acest moment, reprezentantul ORI-DAI arat": “.....greu de spus dac" se poate avansa, deoarece noi nu avem experien$" în derularea consecutiv" a mai multor cursuri de limba român". Dupa cum vezi, de abia din 2008 am avut cereri pentru cursuri de limba român" (nota noastr": având al$i bene%ciari decât persoanele cu o form" de protec$ie). Cursul dureaz" aproape un semestru. Oricum mai trebuie umblat la metodologie, #tii. &tii, comunitatea chinez" a fost reticent" la început în a participa la cursuri, doar pentru c" ele erau gratuite, considerând c" ceea ce este f"r" plat" nu este bun” (16 ianuarie 2009). Credem c" un curs de limba român" nu se poate opri la nivelul pentru încep"tori #i pentru c" achizi$iile sunt departe de a oferi persoanei posibilitatea de a participa activ #i durabil la procesul de integrare, iar procesul în sine, oprit în aceast" etap", este ine%cient. Urmarea unui curs de limba român" nu poate % v"zut" doar ca scop în sine, ci ca mijloc prin care bene%ciarului acestuia i se ofer" #ansa de a-#i asuma, gradual, noi roluri #i responsabilit"$i în societatea gazd". De aceea, metodologia unui astfel de curs de limba român" disponibil în România, nu poate % aceea#i, de exemplu, cu obiectivele de predare a limbii române în cadrul unei catedre de limbi str"ine a unei universit"$i. Dac" pentru cursul de limb" român" exist" un interes cert atât din partea intitu$iilor responsabile, ORI #i Ministerul Educa$iei, cât #i din partea bene%ciarilor, muncitori str"ini, nu acela#i lucru se poate spune despre sesiunile de acomodare cultural". Motivele care stau la baza acestui interes relativ sc"zut, pân" la ignorarea importan$ei acestei componente a ansamblului de servicii pentru amelioarea #anselor de integrare, sunt în opinia noastr" urm"toarele: 1. lipsa unei programe pentru sesiunile de acomodare cultural", care s" stabileasc" obiectivele de înv"tare, num"rul necesar de sesiuni, con$inutul acestora. Am ar"tat în debutul acestei sectiuni c" exist" un proiect de program", elaborat de ORI dup" consultarea unora (??) dintre partenerii s"i. Credem c" acest document, chiar dac" este în faza de proiect, trebuie s" fac" obiectul unei dezbateri mai largi, precum #i unei mai bune cunoa#teri de c"tre alte institu$ii publice #i private, precum #i încurajarea acelor organisme ce deruleaz" programe de integrare, în utilizarea acestui document #i propunerea unor modi%c"ri a c"ror necesitate rezult" din practic". 2. lipsa personalului cali%cat, în m"sur" s" organizeze #i s" deruleze aceste sesiuni de acomodare cultural", lipsa spa$iului, de#i, OG nr.44/2004 arat" c" aceste activit"$i vor avea loc la sediile teritoriale ale ORI, în spa$iile special amenajate #i $inând cont de nevoile participan$ilor81, reprezint" al$i doi factori care determin" ca aceste sesiuni dedicate muncitorilor migran$i s" %e inexistente în prezent: “....Pentru activita$ile de acomodare cultural", situa$ia este un pic diferit", adic" este un pic mai greu. Organizarea este atribu$ia exclusiv" a ORI, iar activit"$ile se deruleaz" doar în 81

Conform art.352 para.2 din OG nr.44/2004


centrele regionale (nota noastr": de cazare #i proceduri de azil) .I: nu se pot organiza în cadrul birourilor jude$ene ORI? R: mai greu din lipsa spa$iului #i a personalului. Dar #tii c" Fondul european de integrare prevede posibilitatea organizarii de cursuri de limba româna #i acomodare cultural" de c"tre parteneri, ONG-uri. Deci va exista o acoperire mult mai mare. Într-un fel încerc"m s" descentralizam serviciile” (reprezentant ORI- DAI, 16 ianuarie 2009). 3. lipsa cunoa#terii con$inutului pachetului de servicii din programul de integrare disponibil muncitorilor str"ini, reprezint" un alt factor care contribuie la lipsa unor ini$iative locale în vederea organiz"rii unor sesiuni de acomodare cultural", ca de altfel #i dezvoltarea unor servicii, în alte loca$ii decât Bucure#ti, care s" r"spund" nevoilor cet"$enilor str"ini cu un drept de #edere din comunitatea respectiv". Consider"m c" lipsa spa$iului poate % una dintre cauzele lipsei unor astfel de servicii, dar este tot atât de adev"rat c" existen$a unor confuzii privind aplicabilitatea legisla$iei din domeniu împiedic" identi%carea cu acurate$e a nevoilor locale din procesul de integare, #i implicit, g"sirea unor solu$ii. De altfel, reprezentantul ORI-Serviciul pentru Imigr"ri Ia#i, atunci când este întrebat despre programul de integrare, nominalizeaz" #i descrie doar cursurile de limba român", a#a cum am ar"tat mai sus, iar reprezentantul ORI- Serviciul pentru Imigr"ri Bucure#ti ne comunic" urm"toarele: “Noi nu suntem implica$i în procesul asta de integrare. Pot s" spun c" noi ne implic"m doar în integrarea refugian$ilor, aici nu ne-am implicat, doar am sprijinit ni#te comunit"$i, sau care, de exemplu Asocia$ia oamenilor de afaceri turci sau asocia$iile .....s" îi sprijinim în cunoa#terea de legisla$ie, un fel de consiliere, dar eu nu am auzit de programe, s" facem mai mult decât asta”(18 noiembrie 2008). De altfel, birourile locale de informare #i consiliere din cadrul structurilor teritoriale ORI, prev"zute a % create #i sus$inute %nanciar din bugetul Ministerului Administra$iei #i Internelor82, ce ar % putut furniza #i sesiuni de acomodare cultural", pe lâng" sesiuni individuale privind accesul la drepturile socio-economice, nu au fost create. ORI a încheiat îns" parteneriate cu organizatii neguvernamentale (din p"cate nici un raport o%cial nu este disponibil). De asemenea, se consider" c" priorit"$ile ce pot % %nan$ate prin Fondul European de Integrare vor r"spunde #i acestor nevoi. Inexisten$a sesiunilor de acomodare cultural" determin" ca poten$ialii bene%ciari s" %e lipsi$i de informa$ii deosebit de importante pentru a putea pro%ta pe deplin de drepturile ce decurg din statutul pe care îl au, ca persoane având un drept de #edere, #i pentru men$inerea legalit"$ii acestuia. Sesiunile de acomodare cultural" nu se pot reduce doar la no$iuni introductive despre istoria, geogra%a #i civiliza$ia româneasc". De#i componente de baz" în procesul de cunoa#tere #i în$elegere a societ"$ii gazd", aceste informa$ii trebuie s" %e completate de date referitoare la sistemul institu$ional românesc, la economia local", la condi$iile de munc", la valorile fundamentale ale României, ca societate democratic" ce permite participarea (nu doar politic") tuturor indivizilor la dezvoltarea sa, într-un mediu tolerant ce favorizeaz" schimburile interculturale. De aceea, nu putem vorbi de un veritabil proces de integrare, în lipsa capacit"rii acestor persoane în a juca un rol activ în societatea româneasc" #i de a-#i asuma drepturile #i obliga$iile prescrise de lege, mai precis de a dobândi o cet"$enie civil". Credem c" lipsa acestor informa$ii fundamentale pentru un proces de integrare cu succes, determin" riscul includerii acestor persoane într-o zon" gri a societ"tii, unde f"r" a putea spune cu precizie c" acestor persoane li se încalc" sistematic drepturile, cel pu$in li se refuz" dreptul de a participa la via$a economic", social" #i cultural", #i exist" un veritabil risc de excluziune social". Facem aceast" a%rma$ie, în lumina celor discutate în cadrul interviurilor realizate, unde reprezentan$i ai unor %rme ce recruteaz" muncitori str"ini, sau chiar reprezentan$i ai unor institu$ii, ne-au asigurat c" exist" #i situa$ii în care muncitorilor li se ofer" condi$ii de cazare #i munc" conforme cu în$elegerile semnate. Îns", am a!at prea pu$ine 82

Conform art.354 din OG nr.44/2004


despre ce li se ofer" acestor persoane dincolo de poarta fabricii sau #antierului, unde li se creeaz" toate condi$iile: “Au cantina #i mesele sunt asigurate de 3 ori pe zi de la un restaurant.... (nota noastr": cu speci%c culinar. Din text a fost stears" exprimarea exact"). Deci sunt caza$i pe #antier. Este ca un adevarat campus, #i v" invit s" vizitati dac" dori$i.....sunt servicii gratuite, se pun la dispozi$ie de la angajare, nu se opre#te din salariu” (reprezentant al unei %rme ce recruteaz" muncitori str"ini, 9 ianuarie 2009). Am ar"tat c" legea recunoa#te, practic, dou" programe de integrare, unul destinat persoanelor cu o form" de protec$ie, iar al doilea, altor categorii de str"ini cu un drept de #edere. Includerea doar a cursului de limba român" #i a sesiunilor de acomodare cultural" (inexistente a#a cum am v"zut) ca priorit"$i ale programului #i lipsa altor servicii, de exemplu, de consiliere sau lipsa unor traduc"tori în cadrul principalelor institu$ii, este insu%cient". Ne a!"m în situa$ia în care, de#i formal, legea recunoa#te un statut egal cu cel al na$ionalilor (excluzând drepturile politice, %re#te), în practic", muncitorii str"ini se a!" în imposibilitatea exercit"rii reale #i utile a drepturilor recunoscute de lege. Din cadrul întâlnirilor realizate cu reprezentan$i ai ORI, ai Inspec$iei Muncii, ai Ministerului Muncii #i ai sindicatelor, rezult" c" exist" trei actori responsabili pentru informarea #i consilierea muncitorilor str"ini: 1. ORI, pentru toate formalit"$ile ce $in de ob$inerea autoriza$iei de munc" #i a dreptului de #edere 2. Inspec$ia Muncii, prin Inspectoratele Teritoriale de Munc", pentru acele aspecte legate de condi$iile de munc", mai pu$in salarizarea muncitorilor deta#ati în România 3. Angajatorul/bene%ciarul contractului de prest"ri servicii în cazul muncitorilor deta#a$i, pentu aspecte ce $in de rela$ia de munc" #i normele de protec$ie. În practic", din interviurile realizate cu muncitori str"ini, a rezultat lipsa informa$iilor cu privire la institu$iile publice #i private ce le pot oferi consiliere în accesarea drepturilor recunoscute de lege, lipsa cunoa#terii con$inutului acestor drepturi, lipsa informa$iilor privind institu$iile competente s" le solu$ioneze plângerile în cazul în care consider" c" drepturile le sunt înc"lcate. În plus, nici un muncitor intervievat nu #tia c" poate urma cursuri gratuite de limba român", #i cu atât mai mult, nu avea informa$ii privind institu$ia ce le organizeaz". De asemenea, nici un muncitor intervievat nu fusese informat cu privire la posibilit"$ile de reîntregire familial" #i la condi$iile prev"zute de lege pentru îndeplinirea exigen$elor legale. Aceast" situa$ie nu este decât consecin$a lipsei serviciilor de acomodare, men$ionate mai sus, precum #i a faptului c" institu$ia principal responsabil" de problematica imigra$iei în scop de munc", ORI, nu î#i asum", înc", pe deplin rolul recunoscut de lege. Nu contest"m c" orice plângere legat" de executarea unui contract de munc" trebuie adresat" Inspectoratului Teritorial de Munc", sau, c" în cazul altor înc"lc"ri a drepturilor, legea prevede institu$ia responsabil" pentru a solu$iona plângerea, dar obliga$ia privind oferirea acestor informa$ii revine ORI, prin structurile sale teritoriale. Lipsa descentraliz"rii acestor servicii c"tre al$i parteneri, inclusiv organiza$ii negvernamentale, reprezint", de asemenea, un alt factor al lipsei de informare a muncitorilor str"ini cu privire la statutul lor în România. Întrebat despre principalele di%cut"ti în accesarea drepturilor garantate, c"rora trebuie s" le fac" fa$" cet"$enii str"ini, reprezentantul ORI- DAI ne-a r"spuns urm"toarele: “în principal, lipsa de informare, #i de aceea ne propunem realizarea unor campanii de informare, tot prin intermediul fondurilor europene. Dup" cum ai v"zut din studiul asupra percep$iei popula$iei asupra refugia$ilor83, aceasta este în general pozitiv", adic" nu exist" acte rasiste sau discriminare. Pe de alt" parte, exist" o lips" de con#tientizare a popula$iei cu privire la rolul s"u în procesul de integrare. Ah, #i ce mai putem ad"uga aici, este o lipsa de adaptare în cadrul institu$iilor publice, a serviciilor la nevoile str"inului”(16 ianuarie 2009). 83 Nota noastr": Percep$ia popula$iei cu privire la refugia$ii din România, ORI, septembrie 2008. Studiul este disponibil pe site ul ORI: http//ori.mira.gov.ro


În leg"tur" cu lipsa adapt"rii serviciilor la nevoile cet"tenilor str"ini, putem men$iona aici lipsa interpre$ilor #i a mediatorilor culturali. Este adev"rat c" aceste servicii nu pot % dezvoltate pentru toate comunit"$ile de str"ini, %e din lipsa fondurilor, %e din lipsa unui num"r reprezentativ de cet"$eni str"ini în toate comunit"$ile locale. Pot % îns" concepute o serie de proiecte care s" cuprind" aceste componente, atât în marile ora#e cât #i în acele comunit"$i care se confrunt" de relativ pu$in timp cu probleme ale unor membri ai comunit"$ilor de str"ini (vezi de exemplu ora#ul Bac"u, des citat într-o perioad"). Reprezentantul ORI-DAI consider" c" prevederea OG nr.44/2004 care vorbe#te despre interpre$i #i exper$i (putem, în opinia noastr" include aici institu$ia mediatorului cultural) nu este aplicabil" decât persoanelor cu o form" de protec$ie84: “Mediatorul cultural este o institu$ie mai degrab" proprie problematicii rromilor. De fapt, OG 44 prevede posibilitatea, dar doar în cazul refugia$ilor, numirii din cadrul autorit"$ilor locale a unor persoane cu atribu$ii de manageri de caz, practic. Când am redactat OG 44 am avut în vedere managerul de caz, a#a cum exist" el în asisten$a social". Dar autorit"$ile locale, dac" vor vedea c" au un num"r important de str"ini, vor % obligate s" fac" ceva în acest sens. Prin crearea unui mecanism de consultare cu comunit"$ile de str"ini la nivel na$ional, un fel de forum, cu întâlniri periodice, prin IER (nota noastr": Fondul European pentru Integrare), se va reu#i luarea în considerare a problemelor str"inilor. Nu uita c" OG 44 s-a aplicat ini$ial doar refugia$ilor, #i apoi, printr-un capitol introdus ulterior s-a prev"zut ce poate % oferit altor categorii de str"ini” (16 ianuarie 2009). Aceast" abordare vine în contradic$ie cu informa$iile referitoare la acest aspect al procesului de integrare cuprinse în Al Treilea Raport Anual privind Migra$ia #i Integrarea, realizat în 2007 de c"tre Comisia European", ce analizeaz" admiterea #i integrarea cet"$enilor statelor ter$e, atât la nivelul statelor membre cât #i la nivel comunitar. Acest document con$ine o anex", intitulat" Raport succint asupra politicilor de integrare la nivelul celor 27 state membre ale Uniunii europene85. Criteriile de analiz" sunt oferite de principiile de baz" comune privind integrarea (aplicabile doar programelor na$ionale privind integrarea resortisan$ilor din state ter$e), a#a cum au fost stabilite în Agenda Comun" pentru Integrare86. Principiul de baz" comun nr. 6 se refer" la accesul imigran$ilor la institu$ii, ca #i la servicii #i presta$ii publice sau private, conform principiilor egalit"$ii #i nediscrimin"rii, ca baz" fundamental" pentru o mai bun" integrare. În cazul României se arat" urm"toarele: „In Romania, public services may employ interpreters and cultural mediators and train their staff to ease the access of immigrants to services” 87. Acesta este doar un exemplu ce atest" necesitatea redimension"rii serviciilor pentru facilitarea integr"rii disponibile cet"$enilor str"ini, în sensul conceperii unui veritabil program de integrare, #i nu doar a unei modi%c"ri ad hoc a serviciilor oferite persoanelor având o form" de protec$ie. Principiile comune de baz" elaborate de c"tre Comisia European" în Agenda Comun" pentru Integrare, ce con$ine o serie de standarde m"surabile în domeniul integr"rii, pot constitui un prim punct de re!ec$ie asupra necesit"$ii revizuirii serviciilor ce pot % oferite acestor persoane, iar manualele, studiile #i ghidurile privind integrarea cet"$enilor statelor ter$e, elaborate %e la nivelul Uniunii Europene sau Organiza$iei Interna$ionale pentru Migra$ie, %e de organiza$ii neguvenamentale, pot oferi tot atâtea oportunit"$i de re!ec$ie privind provoc"rile unui asemenea proces pentru societatea gazd" #i cet"$eanul str"in. 84

Conform art. 38 din OG nr.44/2004: (1) În vederea desf"#ur"rii în bune condi$ii a activit"$ilor prev"zute în programele de integrare, institu$iile care au competen$e, potrivit prezentei ordonan$e, în cadrul acestor programe pot s" apeleze la servicii oferite de interpre$i #i exper$i, în condi$iile legii. (2) Plata serviciilor prev"zute la alin. (1) se realizeaz", în condi$iile prev"zute de lege, din fondurile destinate activit"$ilor de integrare a str"inilor care au dobândit o form" de protec$ie în România, cuprinse în bugetele institu$iilor respective. 85 Communication de la Commission au Conseil, au Parlement Européen, au Comité économique et social européen et au Comité des Régions, Troisième rapport annuel sur la migration et l’intégration, Bruxelles, 11.9.2007, COM(2007) 512 %nal 86 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the regions: A Common Agenda for Integration Framework for the Integration of Third-Country Nationals in the European Union, Brussels, 1.9.2005COM(2005) 389 %nal 87 Ibid, supra nota 85, p.16


De#i, a#a cum am ar"tat în cadrul sec$iunii referitoare la dreptul de #edere, OUG nr.194/2002 prevede în mod expres drepturile #i serviciile pentru accesarea acestora de care pot bene%cia str"inii cu drept de #edere, interpretarea general" a cadrului privind integrarea, %e se limiteaz" la cursurile de limba român" #i la sesiunile de acomodare cultural" %e este considerat a % inaplicabil acestei categorii. În aceste cond$ii, existen$a unei strategii na$ionale privind imigra$ia, a planurilor anuale de aplicare a acesteia, pe scurt tot ceea ce repezint" o politic" na$ional" în domeniu, r"mân simple deziderate formale, iar sustenabiliatea #i impactul hot"rârilor adoptate vor % puse în permanent" discu$ie/vor % permanent contestate. F"r" a analiza aici politica national" privind imigra$ia, men$ion"m doar, c" într-un document al Comisiei Europene88 se arat" c" o politic" de integrare trebuie: a) s" cuprind" o plani%care pe termen lung, permi$ând resortisan$ilor statelor ter$e accesul la serviciile existente b) s" %e coerent" c) s" %e adaptat" condi$iilor locale #i nevoilor identi%cate d) s" includ" comunitatea migran$ilor în conceperea, dezvoltarea #i evaluarea m"surilor adoptate. Acela#i document arat" c" o abordare holistic" în cadrul unei politici de integrare nu poate exclude urm"toarele elemente: accesul pe pia$a muncii (cu toate consecin$ele ce rezult" de aici, inclusiv respectarea drepturilor salariale), accesul la educa$ie #i programe de înv"$are a limbii, cazarea #i alte aspecte ce $in de re#edin$a în zone urbane (vezi cazarea în zone defavorizate în care exist" manisfest"ri xenofobe), accesul la servicii economice #i sociale, mediul social #i cultural89, la procedura de naturalizare ca o consecin$" a dobândirii cet"$eniei civice, la procesul de participare politic" (un drept ce poate % oferit gradual, la nivelul comunit"$ii unde aceste persoane tr"iesc)90. Preluând aceste principii generale la cadrul de adoptare #i implementare a strategiei privind imigra$ia (ce cuprinde #i politica de integrare, pe lâng" alte domenii, precum azilul, prevenirea #i combaterea imigra$iei ilegale, imigra$ia controlat"), este evident c" o strategie ce cuprinde un proces decizional prea pu$in transparent, cu m"suri de aplicare adoptate întotdeauna în ultimul trimestru al anului respectiv (vezi adoptarea planurilor anuale #i implementarea m"surilor prev"zute de acestea), f"r" o real" consultare a partenerilor (inclusiv a comunit"$ilor de migran$i), dup" cum am v"zut, corespunde prea pu$in standardelor minimale citate mai sus, în ciuda înscrierii oric"ror obiective inovatoare în domeniu. O mai bun" considerare a nevoilor cet"$enilor str"ini, #i în consecin$" adaptarea programelor #i serviciilor oferite implic" elaborarea unor instrumente de lucru %abile, care s" implice to$i partenerii, institu$iile publice #i private, precum #i bene%ciarii %nali ai acestor programe. Relativa noutate a subiectului, România ca $ar" destina$ie a imigra$iei, poate oferi tuturor actorilor implica$i posibilitatea reanaliz"rii #i rede%nirii termenilor de parteneriat în acest demers comun: facilitarea procesului de integrare a cet"$enilor statelor ter$e. Este cert c" acest" calitate a României, de stat membru al Uniunii Europene, cu drepturile, obliga$iile #i facilit"$ile %nanciare ce decurg, va oferi tot atâtea oportunit"$i de dezbateri veritabile în vederea îmbun"t"$irii legislatiei #i politicilor în domeniu.

88

Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on Immigration, Integration and Employment, Brussels, 3.6.2003, COM (2003) 336 %nal, pag.18 89 Ibid, supra nota 88, pag.19-20 90 Pe lâng" aceste elemente mai putem cita urm"toarele: promovarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, reamintirea faptului c" în cadrul procesului de integare un rol crucial revin programelor de preg"tire înc" din momentul dobândirii unui drept de sedere (vezi cursurile intrductorii si de limb"), promovarea diversit"tii în accesul la un loc de munc", integrarea femeilor si accesul la educatie al coopilor, promovarea dialogului intercultural, vezi Consiliul Uniunii Europene, Draftul conferin$ei privind Integrarea, (Vichy, 3-4 November 2008)


2. Dialoguri paralele în gestiunea $uxului muncitorilor extracomunitari Florentina Constantin !i Angela Stolnicu Preambul Fenomenul muncitorilor extracomunitari în România a ajuns în aten$ia publicului larg, relativ recent (îndeosebi în ultimii doi ani) mai ales prin prisma scandalurilor mediatizate de pres" legate de condi$iile de munc" ale unor cet"$eni str"ini: „chinezoaicele de la Bac"u” #i de la Hârl"u, “congolezi la Bucure#ti” etc. Dar, dincolo de notorietatea c"p"tat" de subiect, în acest r"stimp s-a produs #i o transformare gradual" a legisla$iei, marcat" de emiterea Ordonan$ei de Urgen$" a guvernului 56/2007, iar în %ecare an statul român stabile#te ‘o cot" de lucr"tori (de exemplu, muncitori chinezichinezi, indieni, congolezi etc.)’ care vor veni s" lucreze în România. Pe lâng" toate aceste evolu$ii, în leg"tur" cu muncitorii extracomunitari, s-a produs #i o serie de studii91, încerc"ri timide, %rave, de a clari%ca un nou drum al României ca $ar" de imigra$ie, nu doar de emigra$ie. Vom vedea îns" pe parcursul acestei analize c" este cazul s" vorbim despre un proces nou, cel al navetei transna$ionale al for$ei de munc" interna$ional". Dup" cum am precizat #i în introducere, prezentul studiu urm"re#te s" demitizeze mai multe ra$ionamente #i/sau idei ale actorilor implica$i în !uxul de muncitori extracomunitari c"tre România. Dac" în primul capitol am descifrat, printre altele, din diversele avantaje normative #i birocratice de a deta#a muncitorii extracomunitari comparativ cu a-i angaja cu contract de munc", aceast" sec$iune va concentra aten$ia asupra procesului pe care for$a de munc" interna$ional" îl dezvolt" prin venirea în România la munc". Prin introducerea unei noi paradigme de analiz" a circuitului muncitorilor extracomunitari vom urm"ri s" demitiz"m trei ra$ionamente populare în discursul privind migra$ia pentru munc": 1. Acela c" muncitorii str"ini vin pentru c" nu sunt su%cien$i muncitori români care s" ocupe locurile de munc", în spe$" din cauz" c" ace#tia din urm" se a!" în Italia sau în Spania; 2. Acela c" în contextul actualei crize economice, românii din Italia #i Spania se vor întoarce în România #i vor face munca efectuat" actualmente de extracomunitari, deci c" nu va mai % nevoie de muncitorii extracomunitari; 3. Finalmente, dar nu în ultimul rând, acela c" nici românii întor#i s-ar putea s" nu mai aib" de lucru în condi$iile cre#terii #omajului din cauza crizei, a#a c" ar % absurd s" furniz"m locuri de munc" str"inilor extracomunitari în România. O combina$ie a miturilor de mai sus se reg"se#te cel mai bine sintetizat" în negocierile desf"#urate în cadrul Comisiei de Dialog Social la începutul anului privind stabilirea contingentului de muncitori extracomunitari pe anul 2009. Contextul crizei economice determin" actori relevan$i s"-#i radicalizeze discursul, abordând problema muncitorilor extracomunitari unidirec$ional: întoarcerea în $ara de origine pentru a l"sa loc muncitorilor români întor#i acas". Vom încerca s" demonstr"m prin prezentul studiu c" tocmai acest context de criz" ofer" #ansa sindicatelor, autorit"$ilor centrale #i locale implicate, patronatelor #i societ"$ii civile s"-#i formuleze un punct de vedere pe termen lung #i mai ales o strategie pe termen mediu de gestionare a !uxurilor de muncitori extracomunitari în România: „avem 2 ani la dispozi$ie s" ne preg"tim pentru realitatea globaliz"rii !uxurilor de munc" #i 91

Men$ion"m aici seria de studii ale Funda$ei Soros in domeniul migra$iei din care studiul „Imigrant în România: perspective #i riscuri” reprezint" cea mai recent" realizare (2008).


a navetei interna$ionale. Criza este #i o #ans" de a înv"$a #i de a nu mai rezolva problemele din mers.” (Interviu Lider sindical, 20 ianuarie 2009). Preg"tirea unei astfel de strategii apare evident necesar" dac" privim la „Gestionarea mobilit"$ii muncii în economia global" în evolu$ie”, raportul mondial pe migra$ie al Organiza$iei Interna$ionale pentru Migra$ie (OIM) pe anul 2008 care prezint" faptul c" for$a de munc" interna$ional" reprezint" 3% din for$a de munc" global", în cadrul c"reia grupul de muncitori asiatici în str"in"tate dep"#e#te 25 de milioane92, dintr-un num"r estimat al Organiza$iei Interna$ionale a Muncii de 86 de milioane de persoane active economic într-o alt" $ar" decât cea de origine93. 33% din aceste 86 de milioane de persoane sunt active în Europa, incluzând Rusia. De altfel, privind la vechile state membre ale Uniunii Europene, toate au pe teritoriul lor un num"r considerabil de cet"$eni extracomunitari încadra$i în munc", în diverse sectoare ale economiei, #i - indiferent de sector - îndeosebi în muncile cu cali%care redus" sau f"r" cali%care. State europene cu reputa$ia de t"ri de emigra$ie net" au devenit, în ultimii ani, t"ri de imigra$ie. Al"turi de “t"rile tradi$ionale de imigra$ie” europene, studiile se refer" la a#a numitele “noile $"ri de imigra$ie” (Italia, Spania, Irlanda) care, la scar" istoric", reprezentau referin$a pentru t"ri de emigra$ie. Mecanismele institu$ionale de control #i monitorizare ale imigra$iei, în special în Spania si Italia, au fost rapid implantate, dac" nu importate din alte state membre UE, în special politica de organizare a admisiei imigran$ilor si preven$ia imigra$iei ilegale94. În acela#i timp, Directiva Cadru din 2007 propus" de Comisa European" care ar avea ca %nalitate introducerea a#a numitului „Blue Card”95 are ca $int" 4 categorii de str"ini extracomunitari: lucr"torii cu cali%care înalt", lucr"torii sezonieri, stagiile studen$ilor #i transferurile între corpora$ii. Altfel spus, nici un cuvânt despre muncitorii f"r" cali%care sau cu cali%care redus" #i deci nici un efort real c"tre o politic" comun" în domeniul imigra$iei, de vreme ce categoriile $int" ale directivei reprezint" doar o in%m" parte din num"rul de extracomunitari prezen$i în vechile state membre. În aceste condi$ii, r"mâne la latitudinea %ec"rui membru al Uniunii Europene s"-#i stabileasc" strategia de gestionare a !uxului de muncitori extracomunitari, #i prin urmare #i României. 2.1. Naveta !i nu migra#ie. De#i majoritatea oamenilor nu-i privesc pe naveti#ti ca pe migran$i pentru munc" deoarece ei penduleaz" constant între locul de munc" #i acas", naveti#tii formeaz" în fapt un grup semni%cativ de migran$i de munc"96. Argumentul pe care îl aducem la aceast" a%rma$ie este c" navetismul interna$ional este o activitate care cap"t" o teritorialitate larg", favorizat" #i de dezvoltarea f"r" precedent a transportului global. Acest argument se fundamenteaz" #i pe concluziile Organiza$iei Interna$ional" a Migra$iei, care arat" c" tendin$ele !uxurilor migratorii s-au schimbat considerabil de-a lungul timpului: 92 Organiza$ia Interna$ional" a Migra$iei, World Migration Report, 2008, pag. 439 93 Orgniza$ia Interna$ional" a Muncii, Facts on Labour Migration, 2005, pag.34. 94 Immigration Policy, Assimilation of Immigrants and Natives Sentiments towards Immigrants. Evidence from 12OECD countries, the Centre for Comparative Immigration Studies,San Diego University of California,pag. 4 95 Dup" modelul american al Green Card-ului, dar cu alt grup $int". Analistii declar" anecdotic c" diferen$ele privind mecanismele #i condi$ionalitatea de admisie ale imigrantului, în cazul “vizelor European Blue Card” versus American Green Card, ofer" mult mai mult decât o simpl" diferen$" de culoare a cardului. Iar acest lucru se va constata #i va % probat în viitorul apropiat al migra$iei interna$ionale, atât timp cât cifrele actuale spun c" 50% dintre imigran$ii cu înalt" cali%care prefer" SUA #i numai 5.5% din acestia vin în UE. 96 Holy Bouma: East-to-West Labor Migration and the Rise of Commuting: A Case Study of Sopron, Hungary. Var#ovia: tez" la Universitatea Central European" 1999, pag.6


„Re$elele de comunica$ii #i transport îmbun"t"$ite au ampli%cat fenomenul migra$iei transna$ionale în care migran$ii men$in #i promoveaz" leg"turi între $ara lor de reziden$" #i $ara de origine c"l"torind înainte #i înapoi, men$inând familia #i/sau afaceri în ambele sau trimi$ând bani în mod regulat, dezvoltând re$ele sau transmi$ând abilit"$i”97. Având în vedere existen$a unor termeni precum migra$ie circular", mi#care circular" poate p"rea cu greu necesar" utilizarea unui termen nou – cel de navet" – atunci când discut"m fenomenul care se dezvolt" în România. Este îns" util s" discut"m capacitatea de cuprindere a acestor termeni în analiza !uxurilor de munc" transna$ionale. Într-o provocare la adresa teoriilor tradi$ionale privind migra$ia, a%rm"m c" termenul „migrant” devine din ce în ce mai neadecvat atunci când discut"m problema muncitorilor extracomunitari. În locul acestuia, termenul speci%c de „navet"” va % folosit, termen luat în considerare de organiza$iile interna$ionale #i în teoria academic" în cazul migra$iei de munc" pe termen scurt. Îns" a trata naveta ca strict migra$ie pe termen scurt, pe lâng" a % o analiz" incorect", ignor", mai important, aspecte cruciale din activitatea #i via$a persoanelor implicate în munca transna$ional". Naveta implic" caracteristici suplimentare, care necesit" o nou" abordare #i gestionare a problemei #i deci noi termeni de referin$". Utilizând de%ni$ia lui Michael Bommes, migra$ia în societatea modern" este privit" ca o form" de mobilitate geogra%c" care $inte#te la (re-)includere în subsistemele func$ionale ale economei, justi$ie, politicii, s"n"t"$ii sau educa$iei #i a institu$iilor acestora într-un alt teritoriu 98. Atfel se presupune c" scopul migran$ilor este includerea în subsistemele func$ionale ale unei societ"$i dintr-un alt loc. F"r" a nega mobilitatea geogra%c" a muncitorilor extracomunitari – chiar dimpotriv" – întrebarea care se pune este dac" mobilitatea lor are ca $int" includerea în diverse sfere a societ"$ii române#ti. Examinând aceast" realitate, ideea de ‘pia$a muncii local"’ a fost rede%nit" de Saskia Sassen care o recentreaz" în jurul circuitului serviciu - cas! (workplace - household link), „eliberând-o de accentul îngust pus pe „proximitate” #i reconceptualizând-o ca pe un spa$iu de activitate, condi$ionat social, care poate s" asume forme deteritorializate”99. Implica$iile r"spunsului la întrebarea de mai sus sunt multiple, cu impact îndeosebi asupra conceptului de integrare a#a cum este abordat el în politica de gestionare a !uxurilor migratorii. Analiza ce urmeaz" nu î#i propune s" demonstreze inutilitatea programelor de integrare, ci - în baza discu$iei asupra politicilor de integrare din precedentul capitol - s" pun" în lumin" faptul c" în cazul unui muncitor navetist, interna$ional mai ales, integrarea înseamn" coeren$a a dou" sisteme, completarea unui circuit serviciu-cas". 2.2.Vorbe#te cu...noi! Scurt" analiz" a actorilor implica$i în procesul de circula$ie al muncitorilor extracomunitari Cercetarea de teren, a#a cum a reie#it ea în %nal, reprezint" suma mai multor oportunit"$i #i constrângeri care au in!uen$at planul de cercetare din faza preliminar". În baza analizei datelor privind na$ionalitatea muncitorilor extracomunitari în România, am decis în faza preliminar" cercet"rii de teren s" ne concentr"m aten$ia asupra a dou" mari categorii: muncitorii chinezi #i turci, ca #i asupra muncitorilor moldoveni din zona Ia#i, ultimii rezultant direct al designului studiului. În abordarea comunit"$ii chineze, cu sus$inerea unui interpret chinez s-a organizat o întâlnire cu muncitori chinezi al c"rei rezultat a fost o serie de interviuri în 97 IOM, Tendin$e în migra$ia interna$ional" , Sesiunea a 84a, 2002, paragraf 7 98 Bommes în Giraurdon, Virginie: The EU garbage can: accounting for policy developments in the immigration domain. Lucrare la Conferin$a Asocia$iei de Studii ale Comunit"$ii Europene 2001, pag.4 99 Saskia Sassen în Hanagan, Michael: “Labor History and the New Migration History: A Review Essay”, în International Labor and Working-Class History. Migrations, Labor Movements and the Working Class. (54). Cambridge: Cambridge University Press1998, pag.67


profunzime cu muncitori chinezi pe #antiere. Aceasta a fost urmat" de o vizit" în Dragonul Ro#u din complexul Europa în care s-a efectuat o alt" serie de interviuri în profunzime cu muncitori chinezi ce lucreaz" în mai multe din cl"dirile complexului. Intrarea în spa$iul de trai al muncitorilor se dovede#te a % foarte util" pentru colectarea de observa$ii importante privind condi$iile de via$" ale muncitorilor str"ini, #i în acela#i timp pentru coroborarea informa$iilor ob$inute - uneori fragmentar din spusele muncitorilor - cu observa$iile autorului. Pe de alt" parte, am întâmpinat di%cult"$i serioase în a accesa mediul de lucru al muncitorilor. În fa$a rezisten$ei angajatorilor, a personalului de resurse umane din întreprinderi - care se demonstreaz" de altfel disponibili a vorbi despre muncitorii extracomunitari din punctele lor de lucru, dar nu #i a facilita o convorbire cu ace#tia – solu$ia a fost de a contacta muncitori în c"minele unde sunt caza$i, ca în cazul muncitorilor indieni intervieva$i. De asemenea, cercetarea de teren a pus în lumin" #i reticen$a deosebit" a turcilor de a discuta acest fenomen. Argumentul cel mai des folosit este acela c" “turcilor le este bine aici”, de unde #i lipsa nevoii de a tulbura apele (Interviu P.S., 24 noiembrie 2008) . Pe de alt" parte, de#i sunt muncitori extracomunitari, muncitorii turci bene%ciaz" de prevederile Deciziei 1/80 ale Consiliului de Asociere între Comunitatea European" #i Turcia, în care condi$iile de ob$inere a dreptului de munc" în spa$iul Uniunii #i implicit în România sunt mai permisive decât în legisla$ia na$ional" pentru muncitorii extracomunitari, dup" cum am explicat în capitolul privind cadrul legislativ. Propunerea de realizare a unor interviuri în zona Ia#i a mizat pe existenta unei comunit"$i extinse de muncitori din Republica Moldova (RM) determinat" de proximitatea locului de munc" #i de cunoa#terea limbii $"rii gazd". La fa$a locului, cercetarea de teren a eviden$iat contrariul, #i anume c" prezen$a muncitorilor extracomunitari proveni$i din Republica Moldova p"le#te în compara$ie cu noile evolu$ii, chiar cu num"rul muncitorilor turci. Îns" cu cât am c"utat mai mul$i muncitori moldoveni, cu atât am g"sit mai mul$i muncitori chinezi. Finalul cercet"rii de teren ne-a adus o imagine de ansamblu asupra comunit"$ii muncitorilor chinezi #i indieni, o imagine insu%cient" asupra comunit"$ii turce, #i o serie de incursiuni în problematica muncii la negru a muncitorilor africani #i arabi, la care se adaug" interviurile preconizate în comunitatea moldovean" care constituie subiectul unei analize separate. De asemenea, o surpriza a cercet"rii de teren a venit din analiza statutului muncitorilor extracomunitari din zona Ia#i, #i anume din preponderen$a muncitorilor cu statut de deta#a$i versus muncitori angaja$i cu contract de munc", dup" cum demonstreaz" #i cifrele din tabelul 3.3. ob$inute ulterior de la O%ciul Român pentru Imigr"ri. Cercetarea a debutat cu aceast" surpriz", #i pe întreg parcursul studiului îndeosebi în capitolul axat pe analiza legisla$iei am încercat s" descifr"m de ce muncitorul extracomunitar se deta#eaz" mai mult decât se angajeaz".


2.1.Distribu#ia contingentului de muncitori extracomunitari în 2008 în Ia!i, în Bucure!ti !i la nivel na#ional dup" tip de autoriza#ie Tip de autoriza$ie Deta#a$i Contract permanent Permanent studii Sezonieri Sportivi Stagiari Total

Jude$ul Ia#i

Bucure#ti

România

939 359

2030 5996

4531 9876

10

53 235 39 3 8356

124 236 229 4 15.000

4 1312

Surs": Raportul ORI privind situa$ia muncitorilor extracomunitari în 2008. Februarie 2009 Pe lâng" cele 20 de interviuri cu muncitorii str"ini100, de la început au fost identi%ca$i o serie de actori sociali esen$iali în completarea circuitului cas" #i loc de munc" din România al muncitorilor extracomunitari. Au fost astfel programate întâlniri cu reprezentan$i ai O%ciului Român pentru Imigr"ri #i ai Inspec$iei Muncii atât de la Bucure#ti, cât #i de la Ia#i. Au fost realizate interviuri cu reprezentan$ii celor trei mari centrale sindicale la nivel na$ional: Blocul Na$ional Sindical, CNSLR- Fr"$ia #i Cartel Alfa. Din discu$iile avute cu reprezentan$ii men$iona$i mai sus a rezultat necesitatea încorpor"rii opiniilor altor actori cum ar % participan$ii la gestionarea !uxurilor muncitorilor extracomunitari în România din Comisia de Dialog Social coordonat" de Ministerul Muncii. Treptat s-a l"rgit aria de discu$ie la reprezentan$ii Inspec$iei Muncii, reprezentan$ii grupului interministerial de lucru în domeniul imigra$iei, reprezentan$ii Comisiei de Dialog Social, angajatori/ personal de resurse umane care gestioneaz" muncitorii extracomunitari, intermediari. Men$ion"m aici c", în ciuda unor discu$ii l"rgite cu angajatori sau personal de resurse umane, studiul nostru nu include interviuri cu reprezentan$i ai patronatelor. Desigur, se pot aduce argumente valide în favoarea caracterului incomplet al discu$iei privind muncitorii extracomunitari în România, mai ales în contextul întrevederilor aprofundate cu sindicali#ti. Credem c" prin colectarea opiniilor exprimate de reprezentan$ii patronatelor în #edin$a Comisiei de Dialog Social, la care unul dintre cercet"tori a participat, am reu#it s" capt"m abordarea capitalului în ceea ce prive#te mobilitatea for$ei de munc". Cu toate acestea, scopul îngust al proiectului, acela de a surprinde procesul circula$iei muncitorilor extracomunitari din $ara de origine c"tre locul de munc" în România #i înapoi este atins prin discu$iile avute cu „tehnicieni”- inspectori ai muncii, func$ionari ORI etc.- mai degraba decât „politicieni” ai acestui proces. &i discu$iile cu sindicali#ti au încercat de altfel s" surprind" rolul sindicali#tilor în regularizarea procesului de circula$ie a muncitorilor extracomunitari #i în descifrarea întreb"rii de ce muncitorul extracomunitar se deta#eaz" mai mult decât se angajeaz". 2.3. Circuitul serviciu-cas" al muncitorilor extracomunitari în România O analiz" a rezultatelor cercet"rii de teren î#i propune sa creioneze mai bine tabloul muncitorului extracomunitar, cu prec"dere cel deta#at, v"zut în postura de navetist interna$ional. În discu$iile cu muncitorii am început prin a încerca s" identi%c"m experien$e de munc" anterioar" în diverse state #i s" surprindem mai apoi perspectiva lor asupra mut"rii în alt stat în scop de munc". Experien$a de munc" anterioar" ne informeaz" asupra modului de via$" 100 De#i planul preliminar al cercet"rii urm"rea realizarea unui echilibru privind sexul persoanelor inervievate, cu excep$ia intervieva$ilor moldoveni, muncitorii extracomunitari cu care am discutat sunt b"rba$i.


al muncitorului #i asupra disponibilit"$ii de a se introduce în circuitul serviciu-cas". Muncitorii indieni care lucraser" anterior în Dubai, în Singapore, abordeaz" condi$iile de munc" #i cazare în România în mod pragmatic, chiar tehnic. La solicitarea unei compara$ii, muncitorul listeaz" problemele pe care le-a întâmpinat în locul precedent #i în cel prezent, diferen$ele de abordare, avantajele salariale. În %nal, analiza lor se reduce la dou" aspecte fundamentale: facilitatea procesului de inserare în noua loca$ie #i onestitatea în$elegerii încheiate. Primul aspect joac" de altfel un rol crucial în determinarea caracterului celui de-al doilea, #i într-un fel al doilea aspect decurge din primul. Facilitarea procesului de inserare în noua loca$ie rezult" din combina$ia între u#urin$a cu care muncitorul se insereaz" în noul loc de munc" #i acceptabilitatea condi$iilor de trai. Ambele sunt in!uen$ate de o serie de elemente endogene #i exogene muncitorului. Transparen$a, ca element exogen, este unul dintre cei mai importan$i pentru inserarea într-o nou" loca$ie #i poate cel mai di%cil de atins. Transparen$a este asigurat" de capacitatea de a transpune ceea ce se semneaz" pe hârtie în India sau China în condi$iile din noua loca$ie sau, mai degrab" invers, de coroborare a realit"$ii din noua loca$ie cu în$elegerea celor înscrise în hârtiile semnate. Capacitatea în$elegerii prevederilor contractuale este in!uen$at" desigur de factori interni, endogeni muncitorului, cum ar % experien$a locurilor de munc" anterioare muncitorilor #i percep$ia asupra rolului locului de munc" din str"in"tate în circuitul serviciu-cas". Un muncitor indian î#i prezint" experien$a din Dubai, în care prevederile contractuale nu au fost respectate #i nu #i-a primit banii pe care se a#tepta s" îi primeasc", declarându-se mul$umit cu noua loca$ie de munc" din România. Poveste#te c" este pl"tit conform contractului, c" i se scad bani pentru cazare, c" pentru suma agreat" munce#te 10-11 ore pe zi, 6 zile pe s"pt"mân" concluzionând c" “e bine” (Interviu 9, 19 ianuarie 2009). Dar oricât am invoca impactul distorsionant pe care îl are percep$ia asupra condi$iilor de munc" #i de cazare, transparen$a r"mâne un element exogen, fundamental dependent de calitatea politicii de gestionare a !uxurilor de munc" extracomunitar". Muncitorii chinezi sau indieni - ace#ti naveti#ti de curs" lung" a#a cum i-am numit noi - au nevoie de politici de gestionare a muncii lor care s" asigure transparen$" procesului de inser$ie în noua loca$ie. În aceste condi$ii, impresiile oferite de discu$iile cu muncitori extracomunitari ne ofer" o imagine mai degrab" sumbr" a procesului de gestionare a procesului de inser$ie în munc" în România. Doar unul dintre muncitorii cu care am discutat a interac$ionat direct cu autorit"$ile române, în spe$" cu func$ionarii O%ciului Român pentru Imigr"ri, #i atunci trimis de #i în baza instruc$iunilor avocatului companiei. Nu poate clari%ca procedurile pe care le-a efectuat #i rezultatul lor. Muncitorii extracomunitari cunosc pu$ine detalii despre procesul de inser$ie în noul loc de munc", iar în interviurile efectuate conversa$ia se învârte în jurul instruc$iunilor primite de la intermediari, avoca$i, contabile. Spune un muncitor chinez: “România e foarte complet" de proceduri, în$elegi #i trebuie s" închis magazin #i merge… pentru c" to$i chinezii nu #tie limba român", cu cine vorbe#te dac" nu #tii limba român"?… în$elege dac" cineva îl înva$" defect, nu-i corect, atunci el trebuie din nou face înc" odat" actele.[…] Din cauza asta majoritate chinez mai plus ni#te bani contabil" se ocup", atunci este contabil, este nu domeniul asta...sau nu ilegal" sau gre#it cu ceva actele, atunci dureaz" perioad" mai lung".” (Interviu 4, 6 decembrie 2008). Desigur c" în condi$iile în care ob$inerea primei autoriza$ii de munc" se produce într-un moment în care muncitorii se a!" înc" acas", în $ara de origine, utilizarea unor intermediari specializa$i este util"; dar exist" o serie întreag" de proceduri birocratice în noua loca$ie de munc" în România - pentru prelungirea autoriza$iei de munc", a permisului de #edere, dar nu numai - care implic" interac$iune cu autorit"$ile. Pentru aceasta, doar claritatea #i simpli-


tatea procedurilor pot oferi transparen$a necesar" pentru a facilita procesul de inserare în noua loca$ie. Mai grav este c" însi#i func$ionarii ORI tind s" vad" o solu$ie la aceast" problem" în reducerea la minim a interac$iunii cu muncitorii str"ini, dup" cum vom vedea mai pe larg în sec$iunea urm"toare. Un al doilea element determinant pentru u#urin$a cu care muncitorul se insereaz" în noul loc de munc" este dat de în$elegerea rolului lor în noua loca$ie. În acest sens, discu$iile au relevat o interesant" paralel" pe care unul dintre muncitorii indieni #i unul dintre chinezi o fac cu muncitorii români a!a$i în Italia #i Spania la munc". Muncitorul chinez spune: „pentru c" majoritatea e... 80% chinezi nu ar intra cu so$ia, la români nu a intrat #i cu ce intrat în$elege$i, asta cultura #i limba mare cuvânt, ori este abcd: merge în Spania sau Italia înva$" limba u#or, tot latin", dac" merge în Germania mai nasol, a#a e limba; mai departe, gramatica fa$" de chinez" foarte greu”(Interviu 5, 6 decembrie 2008). Muncitorul indian relateaz" o discu$ie cu colegii muncitori români în care ace#tia i-au spus: „noi nu putem l"sa so$ia nici un an acas" c" î#i g"se#te pe altul” #i î#i exprim" surpriza explicând c" „în India cultura altfel #i femeia are grij" de familie #i cas" 3-4 ani dac" e nevoie” (Interviu 8, 19 ianuarie 2009). Desigur c" acest schimb de replici nu este redat cu credin$a c" expunem diferen$e culturale relevante între indieni #i români, ci pentru a pune în lumin" faptul c" la locul de munc", raporturile între muncitori sunt mediate de cuno#tin$ele #i percep$ia acumulat" direct sau indirect privind migra$ia. Muncitorii compar" experien$e locale, interna$ionale, se raporteaz" la ele în interac$iunea din mediul propriu. Din discu$iile avute rezult" per ansamblu c" percep$ia este una de în$elegere empatic". Prin prisma experien$ei colegilor #i rudelor la munc" în Italia #i Spania, colegii români în$eleg într-o mai mare m"sur" circuitul serviciu-cas". Am putea spune c" îl în$eleg într-o m"sur" mai complet" de vreme ce ei reu#esc s" aib" #i percep$ia componentei „cas"” #i s" completeze astfel cercul comportamentului muncitorilor extracomunitari în noua loca$ie. Muncitorii extracomunitari tind astfel s" stea în comunitate. Nici unul dintre muncitorii cu care am discutat nu î#i fac din România un “acas"”. “Acas"” este în permanen$" locul unde este familia, locul de origine, iar motiva$ia de a “îmbun"t"$i acas"” st" la baza consumului de resurse semni%cative pentru relocare. În acest sens, politicile de imigrare #i mai ales politicile de integrare trebuie s" $in" seama de noile caracteristici ale for$ei de munc" interna$ionale. Ceea ce afecteaz" politica de gestionare a for$ei de munc" globale este tocmai concentrarea asupra aspectului „serviciu” din circuitul „serviciu-cas"”, l"sând la o parte aspecte fundamentale legate de motiva$ia muncitorului. De aici #i multitudinea de programe de integrare reactive, de consiliere #i instruire privind limba, tradi$iile #i cultura noii loca$ii de munc" în condi$iile în care permisul de #edere #i autoriza$ia de munc" se acord" pe timp de 1 an: „ luat 3 ani s" înv"$at limba român" vorbe#te bine, 3 ani #i permis 1 an” (Interviu 6, 6 decembrie 2008). Un alt muncitor chinez a%rm": „&i vroiam s" întreb dac" a fost greu s" ob$in" viza de angajat? Cum a fost procesul? El de#tept pentru c" ziarul chinezesc câteodat" scrie limba român", chinez" necesar acte prelungire. În China? Nu aici, ziarul chinezesc, el foarte interesat #i notez #i când la perioad" prelungire, patron dup" hârtie ,list" se preg"tesc.” (Interviu 5, 6 decembrie 2008) Unul dintre muncitorii indieni, descriind experien$a lui anterioar" de munc" în Dubai de manier" comparativ", are cuvinte apreciative contractarea sa pe 3 ani în cazul #antierului din Dubai (Interviu 7, 19 ianuarie 2009). Este de altfel una dintre plângerile formulate #i de muncitorii chinezi: durata de doar 1 an a autoriza$iei de munc" cu posibilitate de prelungire (Interviu 3, 30 noiembrie 2008; Interviu 4, 6 decembrie 2008). Spune un muncitor chinez: “contractele individuale de durat" 4 ani #i ei când vin 1 an, a dat #edere temporar" 1 an #i tu e fric" dac" a doua oar" nu d" viz" 3 ani, atunci tu ce faci, nu pot s" vii pentru c" ei trebuie


s" preg"tesc 3 ani sau 5 ani, trebui s" sigur 4 ani lucrez aici, acum e fric"” (Interviu 5, 6 decembrie 2008). Trebuie deci avut în vedere în permanen$" efortul f"cut de ‘naveti#ti de cursa lunga’, a#a cum i-am denumit pe muncitorii chinezi #i indieni, pentru a lucra în str"in"tate. Iar pe lâng" costurile strict monetare, vorbim de costuri de tranzac$ie, sacri%ciile de timp, resurse familiale #i comunitare, pe care muncitorul extracomunitar de la distan$" mare îl face prin venirea la munc" în România. Discutând costuri strict monetare, motiva$ia salarial" cap"t" în interviuri nuan$e mai precise: “e altceva pl"tesc suplimentar pentru c" orice om merge în str"in"tate s" fac" bani #i dac" merge în România, ce dac" salariu este a#a, pl"tesc suplimentar atunci cre#te venitul mai mare” (Interviu 1, 30 noiembrie 2008) . Problema evident" care apare este aceea c" muncitorul extracomunitar porne#te din start cu ideea de a munci suplimentar: “S-a garantat %ecare lun" la mân" veniturile 780 euro pe lun", lucrez 260 de ore pe lun"” (Interviu 3, 30 noiembrie 2008). Aceast" descriere a celor 260 de ore pe lun" a fost de altfel con%rmat" #i de c"tre colegul muncitorului respectiv: &i care este programul de munc"? 10 ore pe zi. Câte zile pe s"pt"mân"? 6 zile.” (Interviu 2, 30 noiembrie 2008) &i din interviurile cu muncitorii indieni transpare ideea normalit"$ii celor 6 zile de munc" a câte 10 ore pe zi. De altfel, cum am subliniat #i în capitolul 1, muncitorii vorbesc în general despre ziua lor de odihn", i.e. 1 singur" zi în care î#i pun în ordine lucrurile pentru s"pt"mâna urm"toare. Percep$ia asupra salariului din România este c" acesta este mic - mic în raport cu efectele a#teptate considerând magnitudinea efortului de a-#i transmuta locul de munc" din China, India în România, mic de asemenea comparativ cu suma ‘de trimis acasa’: “el 6 luni nu mai trimite decât 1600 EUR În 6 luni a trimis numai 1600 EUR? Da, #i dac" nu trimite în continuare #i familei nu #tiu cu ce s" tr"iasc"”.(Interviu 3, 30 noiembrie 2008). In%rm"m prin studiul nostru ideea vehiculat" c" muncitorii ar lucra pentru mai pu$in decât salariul minim pe economie #i c" aceasta ar putea % una din motiva$iile deta#"rii, ca proces de aducere la munc" a muncitorilor str"ini f"r" obliga$ia punerii la dispozi$ia Inspec$iei Muncii a prevederilor contractuale privitoare la salariu. Atât muncitorii chinezi, cât #i cei indieni vorbesc despre eforturi de a trimite câteva sute de euro lunar acas". De multe ori aceste sume mari sunt necesare #i pentru a compensa sume de mii de euro pl"tite unor intermediari sub preten$ia facilit"rii venirii în România. Alteori muncitorii iau bani cu împrumut pentru a acoperi costurile - astronomice din perspectiva unor muncitori în China sau India - legate de sosirea #i instalarea în noul loc de munc". Unul dintre muncitori a împrumutat cu dobând" 5000 de dolari, aparent de la un alt coleg, iar acum înainte de a face orice alte planuri se concentreaz" pe acoperirea sumei (Interviu 3, 30 noiembrie 2008). Motiva$ia unui venit considerabil mai mare decât în locul de acas" este motiva$ia central" a acestor muncitori. Acest lucru înseamn" c", pe lâng" o remunera$ie considerabil mai mare decât în loca$iile de munc" de acas", ei tind s"-#i reduc" la maxim cheltuielile pentru a maximiza sumele remise acas". În aceste condi$ii, cel de-al doilea factor esen$ial în facilitarea procesului de inserare în noua loca$ie, acceptabilitatea condi$iilor de trai $ine nu de impunerea unor standarde unilaterale, ci de o combina$ie între decen$a condi$iilor de locuit, facilitarea comunic"rii - element foarte important men$ionat de-a lungul interviurilor - #i desigur neinterferen$a cu clauzele salariale. Rezult" de aici o dilem", dup" cum sus$ine #i Raportul


Mondial pe Migra$ie pe 2008: „dilema fundamental" este c" inegalitatea motiveaz" migra$ia, dar conven$iile #i normele privind migran$ii fac apel la egalitate ulterior sosirii”101. Pentru muncitorii extracomunitari nu standardele identice cu ale românilor sunt barometrul acceptabilit"$ii noi loca$ii. Muncitorii se organizeaz" practic #i f"r" comparative cu acas", în condi$ii pe care le-am putea numi de ‘cazarm"’: „&i unde mânca$i? Ave$i buc"t"rie? Mînca$i în ora#? Adic" la #antier e f"cut" o camer" la fel. &i este un muncitor chinez care alege una dou" s"li care ocup" pentru mâncare. &i g"tesc cu rândul? Sau exist"... Care este, #tie... Deci doi muncitori preg"tesc mâncarea în %ecare zi? Fiecare persoan" pl"tesc din buzunar ni#te bani, ei î#i strâng ace#ti bani, ca cineva se ocup" s" cumpere mâncare #i cine cump"r" face mâncare pentru to$i muncitorii.” (Interviu 2, 30 noiembrie 2008). Din combina$ia descris" mai sus între decen$a condi$iilor de locuit, a facilit"rii comunic"rii, #i a neinterferentei cu clauzele salariale decurge #i percep$ia onestit"$ii în$elegerii încheiate care înseamn" pentru muncitori absen$a nepl"cutei surprize de a i se reduce din venit pentru cazare, posibilitatea de a locui în condi$ii decente etc. A#a cum a%rm" #i raportul OIM, prezen$a migran$ilor în $"ri care restric$ioneaz" drepturile acestora demonstreaz" disponibilitatea muncitorilor de a accepta mai pu$ine drepturi în schimbul unor salarii mai mari. Faptul c" muncitorii de peste m"ri cu contract de munc" sunt dispu#i s" pl"teasc" chiar #i 25% pentru a lucra în $"rile Golfului arat" c" societatea trebuie s" se concentreze mai mult pe implementarea e%cient" a drepturilor fundamentale de munc" #i umane ale muncitorilor la munc" în str"in"tate ca #i pe dezvoltarea unor conven$ii mai complete privind drepturile muncitorilor la munc" în str"in"tate102. Acest aspect ne conduce c"tre un ultim aspect de analiz", rezultat din interviurile noastre cu muncitorii extracomunitari: acela al muncii la negru. Acest aspect a fost aprofundat în interviurile cu muncitorii africani, implica$i în munc" sporadic", #i cu muncitori de origine arab" sosi$i în România din cauza instabilit"$ii din regiune, a r"zboiului. Muncitorii arabi, cu #ansa unei comunit"$i mai numeroase #i mai bine organizate în România, lucrau în buc"t"ria unor fast-food-uri de tip shaorma. Unii dintre muncitorii africani efectuau munc" de zilier pe #antierele de construc$ie ale noilor mall-uri bucure#tene, al$ii erau c"r"u#i în !uxul de noapte al m"r%i la mari mall-uri bucure#tene. Muncitorii africani relateaz" mai multe situa$ii în care #eful de echip" sau de tur" apare #i le spune s" nu mai apar" în urm"toarele 2-3 zile #i „s" a#tepte c" sun" el” (Interviu 10, 21 noiembrie 2008). În unele cazuri, aceast" perioad" se prelunge#te #i la jum"tate de lun", dup" dou" s"pt"mâni reap"rând la locul de munc" odat" disp"rut pericolul. Astfel, chestiunea cea mai spinoas", identi%cat" în discu$iile cu ace#tia este obiceiul Inspec$iei Muncii de a veri%ca #antierele sau fabricile, unit"$ile economice mari în general, cu un preaviz de 1 zi. Aceasta permite celor f"r" drept de munc" s" dispar" la momentul necesar #i s" reapar" în mod miraculos dup" stingerea pericolului #i în acela#i timp permite #e%lor de #antiere #i de c"r"u#ie s" ruleze ‘bra$e’ cu acela#i statut de munc" ca #i cel de #edere pe care îl au în România. Ca #i muncitorii chinezi #i indieni, #i muncitorii africani tânjesc dup" transparen$", dup" în$elegerea rolului lor în loca$ia din România #i dup" acceptabilitate a condi$iilor de trai din care s" decurg" natural nu onestitatea în$elegerii încheiate, ci m"car o în$elegere încheiat" care s" le permit" se munceasc" la vedere. Argument"m în studiul nostru c" naveta muncitorului extracomunitar este sus$inut" de tendin$ele de mobilitate a capitalului #i a pie$elor de munc" 101 Organiza$ia Interna$ional" a Migra$iei, World Migration Report, 2008, pag.99 102 Ibid., supra nota 101, pag. 99


slab structurate/nestructurate, de geogra%a speci%c" globaliz"rii, #i “de formarea leg"turilor dintre $"rile gazd" #i $"rile de origine, ceea ce permite practicilor locale #i regionale s" devin" de m"rime global"” (Sassen, 2006). Prezentarea actorilor institu$ionali intervieva$i în Bucure#ti #i Ia#i #i interac$iunea muncitorilor extracomunitari cu institu$iile si actorii implica$i în proces vizeaz" o noua abordare a mobilit"$ii de munc" în cazul muncitorilor extracomunitari, în special a celor deta#a$i, care, considerând scopurile urm"rite de ace#tia, s" aib" la baz" un mecanism ce solicita reguli suplimentare de respectare a drepturilor si obliga$iilor muncitorilor extracomunitari. 2.4.

Institu#iile fata in fata cu (naveti!tii) muncitorii extracomunitari

Primul argument pentru o nou" abordare pleac" chiar din lectura OG 56/2007 privind încadrarea in munc" si deta#area str"inilor pe teritoriul României, care de%ne#te “termenii si no$iunile folosite”, men$ionând chiar si semni%ca$iile acestora. Citit in cheie antropologic", textul legal trece în revist" inventarul de termeni proprii migra$iei, începând cu forma primar" de manifestare a migrantului, #i anume cel de “str"in”. Imigrantul – dematerializat, lipsit de cet"$enia t"rii gazde si de alte a%lieri, adic" “str"inul” din textul de lege - este de%nit de statutul s"u de “lucr"tor stagiar, lucr"tor transfrontalier, lucr"tor sezonier, lucr"tor permanent, lucr"tor deta#at”103, pentru care legiuitorul ofer" un cadru de exerci$iu. Iar acest cadru se traduce in realitate, pentru muncitorul extracomunitar deta#at, “în dreptul de a presta munc" #i ob$inerea autoriza$iei de munc" pe o perioad" de maxim un an la un interval de minimum 5 ani”. Deducem c" doar pentru un singur an de munc", lucr"torul deta#at î#i reconstruie#te parcursul unei vie$i noi. Naveta lucr"torului deta#at nu are frontiere, iar dislocarea #i distan$ele m"surate în kilometri devin neglijabile când vorbim de mobilitatea de munc" în regim de deta#at. “Imigra$ia trebuie în$eleas" ca un set de procese în care elemente globale devin localizate, pie$e de munc" interna$ionale se constituie, iar culturile si practicile din întreaga lume sunt re-teritorializate si de-teritorializate” (Sassen, 1998). Dup" cum am v"zut în sec$iunea anterioar", rela$ia clasic" cas"-munc" nu mai preia ca fundament teritoriul, proximitatea sau vecin"tatea, ci se bazeaz" pe re$ele sociale, re$ele de comunicare, practici #i rela$ii interpersonale care contribuie #i determin" o alt" organizare spa$ial" a muncii. În cazul speci%c al deta#"rii, contractul individual de munc" al muncitorului deta#at r"mâne în $ara de origine, iar uzufructul muncii sale se deta#eaz" în $ara gazd". Munca prin delega$ie pentru un an, în care muncitorul r"mâne “juridic” în $ara de origine prin legarea de contractul s"u de munc" #i pleac" “%zic” în $ara de destina$ie prin munca prestat", oblig" muncitorul extracomunitar la o pendulare continu" între “cas" #i serviciu”, “între gospod"rie #i locuri de munc"” (Sassen, 1998) #i la negocierea permanent" a accept"rii #i (re)includerii sale pe termen scurt într-un spa$iu social de munc" creat în noua loca$ie. Dac" admitem c" muncitorul extracomunitar deta#at cap"t" datele unui navetist interna$ional atunci putem c"uta un r"spuns la nevoile transpuse în sec$iunea anterioar" în existen$a unui ‘plan de includere’ sau a unui program de integrare, aplicat muncitorului extracomunitar în România, prin cadrul legal #i institu$iile create si destinate includerii sale. Întrebarea care se pune este dac" dispunem de elemente speci%ce care legitimeaz" navetismul interna$ional, capabile s" afecteze respectarea drepturilor muncitorilor extracomunitari, cali%ca$i în studiu, mai degrab" ca naveti#ti interna$ionali decât ca imigran$i deta#a$i sau cu contract. La Ia#i, pe un banner enorm a%#at pe amplasamentul de #antier al unui proiect imobiliar 103

OG 56/2007: “lucrator detasat - strainul, angajat al unei persoane juridice straine, care poate sa desfasoare activitate pe teritoriul Romaniei in urmatoarele situatii: este detasat pe teritoriul Romaniei, in numele intreprinderii si sub coordonarea acesteia, in cadrul unui contract incheiat intre intreprinderea care face detasarea si bene%ciarul prestarii de servicii care isi desfasoara activitatea in Romania; este detasat la o unitate situata pe teritoriul Romaniei sau la o intreprindere care apartine unui grup de intreprinderi, situata pe teritoriul Romaniei”


scrie: “Oferim 3000 de locuri de munca. Construc$ia are termen de %nalizare in 2010”. Pia$a local" de for$" de munc" nu a r"spuns rapid cererii masive de locuri de munc" cu specializ"ri diverse în construc$ii, iar angajatorii locali s-au a!at in situa$ia de a c"uta forme alternative de completare a nevoii lor de muncitori. Munca temporar" a extracomunitarilor a fost solu$ia. Primul contingent de muncitori temporari extracomunitari sosi$i în toamna lui 2008 la #antierul din Ia#i num"ra 454 de muncitori chinezi, cu diverse cali%c"ri in construc$ii, în mare parte, la prima lor ie#ire in Europa. “Chinezii din Ia#i”, cum sunt denumi$i de localnici, au fost angaja$i la proiectul de construc$ii din Ia#i in regim de muncitori deta#a$i. Suplimentar contingentului de muncitori chinezi din Ia#i, angajatorul român de$ine #antiere de construc$ii cu contingente mai mici de muncitori chinezi deta#a$i #i "n alte zone ale $"rii, respectiv la Timi#oara, Cluj #i Suceava. Contractul de munc", prin deta#area muncitorilor chinezi, a reprezentat un demers f"r" precedent atât pentru regiunea Ia#i cât si pentru România. Legisla$ia actual" privind deschiderea pie$elor de munc" autohtone muncitorilor extracomunitari a fost modalitatea prin care bene%ciarul român, oricare ar % acesta, î#i putea onora obliga$iile de munc". Conform tabelului 3.3. statisticile ORI Ia#i prezint" c" la %nele anului 2008 num"rul total de muncitori extracomunitari deta#a$i cu autoriza$ii de munc" emise la Ia#i era de 939 de muncitori proveni$i de la societ"$i comerciale str"ine din China, Republica Moldova si Turcia: „persoane cu contract individual de munca semnat in $ara de origine, care primesc autoriza$ie de munca si permis de #edere, dar care nu au contract de munca încheiat cu societatea din România” (Interviu 14 noiembrie 2008, reprezentant ORI Ia#i). Comparativ cu num"rul muncitorilor extracomunitari deta#a$i, num"rul total al muncitorilor extracomunitari angaja$i cu contracte individuale de munc" înregistrate în Ia#i era de 359 de persoane (Tabelul 2.3). Din totalul de 939 de autoriza$ii de munc" pentru muncitorii deta#a$i doar 620 de muncitori extracomunitari au avut permis de #edere în zona Ia#i în timp ce din totalul de 359 de muncitori cu contract de munc", un num"r de 163 %gurau cu permis de #edere la Ia#i. Prezent"m mai jos in Tabelul 3.4 structura #i num"rul muncitorilor extracomunitari cu permise de #edere emise pentru zona Ia#i, cât #i $ara de provenien$", înregistra$i la ORI Ia#i pentru anul 2008. 2.4. Distribu#ia contingentului de muncitori extracomunitari în Ia!i în 2008

Cet"$eni extracomunitari în zona Ia#i

Angaja$i cu contract individual de munc" #i permise de #edere în Ia#i

Deta#a$i în munc" cu permis de #edere în Ia#i #i în alte jude$e

China Republica Moldova

35 81

773 (454 + 319) 30

Turcia Al$ii Total

38 9 163

136 939

Surs": ORI Ia#i #i ITM Ia#i Interviurile realizate prin cercetarea noastr" de teren cu companiile reprezentantive pentru cele dou" contingente de ceta$eni cu statut de deta#at proveni$i din China si Turcia arat" c" majoritatea muncitorilor deta#ati sunt muncitori cu cali%care redus". Statisticile autoriza$iilor de munc" eliberate de ORI Ia#i con%rm" c" muncitorii chinezi deta#a$i în zona Ia#i reprezint" cel mai mare contingent pentru anul 2008, #i anume un num"r total de 773 de muncitori chinezi cu autoriza$ii de munc" înregistra$i la nivelul jude$ului Ia#i, din care 454 de muncitori


chinezi lucrau efectiv cu permise de #edere pe raza jude$ului Ia#i, iar diferen$a de 319 de muncitori chinezi deta#a$i de$ineau permise de #edere emise pentru #antierele din judetele Timi#, Cluj #i Suceava, #antierele apar$inând aceluia#i angajator cu sediul social in Ia#i. Contingentul muncitorilor chinezi cu permis de #edere în Iasi este urmat de cel al muncitorilor turci cu statut de deta#a$i, format din 136 de persoane. Plasarea muncitorilor chinezi deta#a$i a fost asigurat" de %rme de intermediere din Romania si din China care au mediat condi$iile angajatorului roman, respectiv cel chinez. In interviul acordat pentru cercetarea de teren, ORI Ia#i declara: „Quasi-totalitatea acestor ceta$eni chinezi vin la un proiect de construc$ii, ..., iar compania a fost obligata s" aduc" ace#ti chinezi pentru c" nu au g"sit for$" de munc" pe pia$a local" #i regional"; v" imagina$i ce decizie a fost luat" s" aduci sute de chinezi, ce probleme de limb" #i de adaptare; aceste grupuri de chinezi sunt disciplina$i, bine organiza$i #i respectuo#i” (Interviu Reprezentant Serviciul pentru Imigr"ri, 14 noiembrie 2008). În cazul muncitorilor turci deta#a$i în munc" la un alt proiect de construc$ii pentru 6 blocuri de locuin$e din Ia#i, compania local" româneasc" nu a apelat la %rme de intermediere, ci a negociat direct cu compania din Turcia prin semnarea unui contract de subantrepriz" prin care 150 de muncitori turci au fost deta#a$i începând cu anul 2007, dup" intrarea in vigoare a legisla$iei privind deta#area în munc" (OG 56/ 2007). Decizia companiei locale privind acomodarea la Ia#i a celor 454 de muncitori chinezi a impus adaptarea managementului de #antier prin crearea unui ‘departament de dezvoltare’ pentru respectarea documentului ‘referin$"’ privind reglementarea încadr"rii în munc" #i deta#area str"inilor pe teritoriul Romaniei (OG 56/ 2007), cât #i pentru gestionarea rela$iei cu ORI Ia#i . În întâlnirea cu compania bene%ciar" #i executant al proiectului, discu$ia s-a purtat cu persoana care asigur" interfa$a cu ORI Ia#i #i se ocup" direct de grupul de muncitori chinezi deta#a$i: „Aproape în %ecare zi mai trebuie s" facem ceva pentru a % în regul"; procesul este anevoios, din pricina unor legi pentru autoriza$ii de munc", care este la fel de anevoioas"; prea mult" formularistic", foarte multe documente. Plus #i noua Ordonan$", care s-a modi%cat #i trebuie s" se fac" o dovad" de la Ministerul Muncii sau Ministerul Educa$iei din $ara muncitorilor c" ace#tia sunt cali%ca$i, un fel de certi%care, deci trebuie sa lucr"m cu institu$iile chineze, c" oricum nu vin cu toate actele în regul"”(Interviu Reprezentant Departament Dezvoltare, 14 noiembrie 2008). Cei 454 de muncitori chinezi deta#a$i au fost caza$i #i comasa$i în amplasamentul de munc" din complexul de contruc$ii de #antier, o investi$ie de 250 mil. euro, format din birouri, dormitoare, cantine pe o suprafa$a de 120.000 mp. Într-o alt" zon" a Ia#iului, cei 136 de muncitori turci deta#a$i pentru anul 2008, au fost, de asemenea, caza$i „în organizarea de #antier pe care o asigur" %rma noastr". Au cantin" in #antier. Au buc"tarii lor”, ne declar" reprezentantul companiei (Interviu P.S., 24 noiembrie 2008). Demn de studiat #i, sus$inem noi, demn de men$ionat în circumstan$ele muncii prin deta#are la Ia#i, o premier" în imigra$ia for$ei de munc" din zon", este analiza unui dublu paradox al fenomenului de migra$ie, prezentat de studiile în domeniu. F"r" a sus$ine o aplicare stricto sensu, aceste studii a%rm" c" “bene%ciile economice ale unei $"ri de imigra$ie sunt mult mai mari atunci cand imigran$ii si nativii popula$iei $"rii recipiente au cel mai pu$in in comun”104. Cu alte cuvinte, lipsa similarita$ii in imigra$ie aduce bene%cii, desi pre$ul si efortul economic corelat cu eforturile sociale pot % mai mari. Cazul muncitorilor deta#a$i, cu precadere, chinezi dar si cel al muncitorilor turci deta#a$i, r"spunde acestui paradox, #i anume explica$ia dat" de speciali#ti st" în faptul c" diversitatea #i lipsa similarit"$ii aduse de imigran$i “poate 104

Borjas, George: Imperfect Substitution between Immigrants and natives. A reappraisal, Harvard University Press, 2008, pag. 1697


crea externalita$i pozitive dac" creaz" o societate dinamic" si mai antreprenorial"”105. Avem #i reversul medaliei, în cazul similarit"$ii dintre imigran$i #i nativi, când “oamenii dezvolta afectivit"$i si ata#amente mai u#or cu cei cu care se aseam"n", când vorbim de obiceiuri, limb", valori, istorie, cultur"”106. F"r" ezitare, în aceast" categorie ne putem gândi la cet"$enii moldoveni. Contextualiz"m #i încadr"m procesul de deta#are în munc" a muncitorilor extracomunitari în ambele categorii de externalit"$i cu accent pe consecin$ele #i implica$iile care deriv" din acest proces în scopul respectarii drepturilor #i obliga$iilor imigran$ilor extracomunitari în România. Revenind la prezen$a muncitorilor chinezi deta#a$i de la Ia#i, din interviul avut cu directorul ITM Ia#i a!"m c" refacerea periodic", anual", a grupurilor de naveti#ti deta#a$i #i asigurarea mi#carii lor circulare între “cas" #i locurile de munc"” se bazeaz" pe un job description bine plani%cat: “Chinezii vor veni în valuri la acest proiect, mai întâi vin muncitorii structuri#ti, apoi %nisorii, instalatorii, vin pe baza de proiect #i pentru %ecare faz" a proiectului, deci valul de aproape 500 de chinezi va mai continua #i acest du-te vino se va face în func$ie de cali%carea muncitorilor” (Interviu Director ITM, 24 noiembrie 2008). Durata deta#"rii în munc", limitat" la un an este considerat", în perspectiv" institu$ional", bene%c" când se suprapune cu natura muncii prestate #i %ecare etap" de construc$ie corespunde unei alte cerin$e de cali%c"ri #i meserii care se asigur" prin grupurile anuale de muncitori deta#a$i: „dup" 5 ani mai pot reveni, deci dac" muncesc 1 an in Romania trebuie s" a#tepte înc" 5 ani #i apoi mai vin din nou, altfel nu. V" da$i seama ce ar % aici dac" s-ar prelungi (permisul de #edere al chinezilor) anual, am % un Chinatown în Ia#i” (Interviu Director ITM, 24 noiembrie 2008,). Merit" men$ionat faptul c", dac" în Ia#i o asemenea realitate stârne#te reac$ii emo$ionale, în Bucure#ti putem vorbi deja de un mic China Town, în zona complexului Europa, care dup" toate probabilit"$ile va purta numele Dragonul Ro#u #i care a f"cut obiectul incursiunilor noastre în cadrul studiului. Autorizatiile de munca #i, ulterior, ob$inerea permiselor de #edere pentru cei 454 de muncitori din Ia#i, valabile pentru 1 an de munc", f"r" clauz" de prelungire, confer" muncitorului chinez deta#at, %ec"ruia din cei 454 de ‘chinezi din Ia#i’, un spa$iu social tranzitoriu, o punte de legatur" între acas" #i locul de munc": “Chinezii care vin aici sunt #i de la ora# #i de la sat, %ecare e diferit. Majoritatea au familie în China. .. nu depinde de ei s"-#i vad" familia. Nu cred c" pl"nuiesc s" îsi aduc" familia aici. Sunt temporar aici. Ei au venit doar pentru bani... Trimit bani acas" dar pân" acum nu prea au lucrat, nu a trecut timp de munca, dar vor trimte bani acasa”(Interviu traducator chinez, 12 noiembrie 2008). Spatiul delimitat de circuitul “serviciu-cas"” e perceput de interpretul chinez ca o oportunitate de munc", pe o durata scurt", dar sigur", în regim de ‘fast work’, cu proiec$ia unui câ#tig satisf"c"tor: „to$i chinezii au venit ca meseria#i, nu au nevoie de formare profesional"; nu prea au rela$ii sociale cu al$ii, dac" sunt caza$i acolo cu cona$ionalii, nu au alte rela$ii” (Interviu traduc"tor chinez, 12 noiembrie 2008). La data redact"rii studiului în ianuarie 2009, angajatorul local ne informa c" majoritatea muncitorilor chinezi deta#a$i se a!au în concediu de odihn" pân" la data de 9 februarie 2009 105

Poot, Jacques; Demographic change and regional competitiveness: The effects of immigration and ageing, în International Journal of Foresight and Innovation Policy, 2008, pag. 145 106 Ibid, supra nota 105, pag. 145.


pentru s"rb"torirea Anului nou chinezesc. De cealalt" parte a ora#ului Ia#i, traiectoria de munc" ‚serviciu-cas"’ din tab"ra muncitorilor turci pare, de asemenea, una familiar", colocvial" chiar: „sunt mul$i muncitori turci care au mai fost pan" acum in România, vin des, nu au nevoie de cursuri de formare profesional" sau de integrare,.. le place foarte mult, e o $ar" lini#tit" pentru ei, în timpul liber, unii merg la sal", fac sport, al$ii merg cu prietenii in ora#. Turcii sunt bine aici” ne declar" reprezentantul companiei angajatoare din Ia#i (Interviu P.S., 24 noiembrie 2008). &i pentru angajatorii turci elementul acas" din circuitul „serviciu-cas"”, condi$ioneaz" ac$iunile din spa$iul de munc", iar distan$a mai mic" dintre noua loca$ie #i acas" contribuie la întoarcerea periodic" la domiciliu #i la men$inerea activ" a leg"turilor cu familia: „acum sunt pleca$i pentru c" au s"rb"toare in Turcia, e s"rb"toarea sacri%ciului în Turcia, sunt pleca$i pentru c" este #i perioada de iarn" #i sunt mul$i care au lucrat 11 luni #i nu au avut concediu #i l-au luat acum” (Interviu reprezentant companie, 20 decembrie 2008). Schimbînd registrul, constat"m c" %rma muncitorilor turci deta#a$i consider" c" pune în practic" un statut reglementat al securit"$ii sociale pentru muncitorii turci deta#a$i #i angaja$i în munc" în România în baza Acordului Bilateral semnat între România-Turcia107: „Firma poate alege, angajatorul decide, ori sunt platite obliga$iile in Turcia ori în România; exist" un acord între Turcia si România în acest sens. Nu #tiu dac" exist" acorduri între orice $ar" si România, dar cu Turcia exist" cu privire la asigurarile sociale” (Interviu P.S., 24 noiembrie 2008). În fapt, alegerea privind plata obliga$iilor sociale în $ara originar" deta#atului sau în România este o op$iune pentru toate companiile utilizatoare de deta#a$i, indiferent de $ar". Este adev"rat c" o serie de drepturi suplimentare pentru cetatenii turci angaja$i cu contract de munc" pe teritoriul României deriv" #i din Acordul de Asociere încheiat de UE cu Turcia în baza Deciziei 1/80, a#a cum am mai precizat anterior108. Institu$iile locale, %e c" vorbim de angajator sau bene%ciar sau de autorita$ile publice opineaz" c" muncitorul deta#at chinez #i cel turc, cel pu$in în exemplul nostru, nu caut" neaparat integrarea social", accept" condi$ii de via$" în regim hotelier, în containere implantate la locul de munca, dotate cu buc"t"rii ambulante #i buc"tari na$ionali, veni$i #i ace#tia în regim de muncitori deta#a$i s" g"teasc" mîncarea tradi$ional". “Este ca #i cum am avea un hotel, e normal, suntem ca în regim hotelier. Este prima dat" când Ia#i prime#te atâ$ia chinezi” (interviu Reprezentant companie, 14 noiembrie 2008). Munc" “All inclusive” s-ar putea denumi noua form" de munc" cu muncitorii deta#a$i extracomunitari. “Au tot ce le trebuie, au cantin" in #antier, au program de mas", au bucatari chinezi, au venit cu 12 bucatari chinezi, au totul”, ne asigura bene%ciarul proiectului” (Interviu Reprezentant companie, 14 noiembrie 2008). Condi$iile de munc" #i forma de integrare a muncitorilor deta#a$i reprezint" un al doilea argument pentru o nou" abordare a statutului muncitorului imigrant extracomunitar. Rela$ia legal" constituit" între muncitorii extracomunitari deta#a$i #i autorit"$ile locale (ORI, ITM) cât #i interac$iunea acestora re!ect" o verig" lips" în examinarea respect"rii drepturilor imigran$ilor deta#a$i. 107

Acordul Bilateral dintre Romania- Turcia in domeniul securitatii sociale a fost semnat în 2002. Acordul este disponibil la: http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/%le/Integrare/abTurcia.pdf .Nota de fundamentare a Acordului este disponibila pe site-ul Camerei Deputatilor: www.cdep.ro 108 In baza Acordului de Asociere încheiat de Uniunea European" cu Turcia, lucr"torii turci angaja$i legal #i înregistra$i în România, au urm"toarele drepturi: dup" 3 ani în care au lucrat în mod legal, au dreptul la reînnoirea permisului de munc" la acela#i angajator dac" locul de munc" este disponibil; dup" 3 ani în care au lucrat în mod legal î#i pot schimba angajatorul #i pot accepta orice ofert" de angajare pentru aceea#i ocupa$ie; dup" 4 ani în care au lucrat în mod legal ei bene%ciaz" de acces liber la orice loc de munc" pl"tit în statul respectiv.


Drepturile imigrantului nu se rezuma doar la drepturile izvorâte din contractul de munc" #i acordarea autoriza$iei de munc". Pu$ini #tiu c" dreptul de #edere este cel care garanteaz" un tratament egal al extracomunitarilor cu cel a na$ionalilor, cu câteva excep$ii. Îns" realitatea investigat" de noi con%rm" c" dobândirea dreptului de #edere nu-#i produce efectele în totalitate, sau altfel spus, alte efecte în afara celor izvorâte din contractul de munc". De altfel, interviurile derulate cu institu$iile implicate, inclusiv cu angajatorii #i sindicatele, vorbesc de lipsa unui mecanism de ap"rare a drepturilor imigran$ilor #i de o participare precar" la diseminarea acestor drepturi. Parcurgem declara$ia unui sindicalist: “Acordarea permiselor de munc" se face f"r" a ne asigura c" oamenii acestia #tiu foarte clar ce trebuie s" li se întâmple conform legisla$iei române#ti, c" î#i cunosc foarte clar drepturile #i #tiu foarte clar ce scrie în contractul de munc". Trebuie s" g"sim un mecanism într-adev"r s" ne asiguram c" oamenii acestia lucreaz" #tiind c" au aceleasi drepturi ca #i noi, acelea#i drepturi,.. trebuie s" le înt"rim capacitatea lor de a solicita s" li se respecte aceste drepturi. Pentru c" altfel, în condi$iile în care nu solicit" aceste drepturi, ei sunt trata$i … mai r"u, cu costuri mai pu$ine” (Interviu reprezentant sindicat, 28 ianuarie 2009). În condi$iile în care deta#area muncitorilor extracomunitari pare a nu avea ca scop declarat integrarea #i (re)includerea acestora în subsistemele noii societ"$i, indiferent de durata #ederii (vezi #i analiza diferen$elor de regim juridic fa$" de angajarea cu contract de munc", din capitolul dedicat analizei legislatiei), activitatea muncitorilor devine “o munc" în module, în module hotel, un an în containere. Preciz"m aici c" respectarea #i cunoa#tererea drepturilor #i obliga$iilor fundamentale ale muncitorilor vor % mult diminuate dac" cerin$ele minime de securitate #i s"n"tate în munca pe #antiere nu vor % aplicate conform legisla$iei în vigoare”109 (Interviu director ITM, 24 noiembrie 2008 #i 3 februarie 2009). “Nu exist" ac$iuni concrete care s" vizeze lucr"torii migran$i, adic" dincolo de, s" spunem, ni#te discu$ii la nivel na$ional. Eu nu am citit la vreo organiza$ie sindical" nicio prevedere pentru lucr"torii migran$i… trendul este amenin$"tor, valoarea num"rului de imigran$i este înc" nesemni%cativ", dar progresia continu" #i duce la acumul"ri neb"nuite” (Interviu Reprezentant sindicat, 27 ianuarie 2009). Pe de alta parte, ORI este abilitat prin lege s" organizeze un program de integrare a str"inilor implementat prin cursuri introductive de limb" român" pentru muncitorii str"ini #i prin sesiuni de acomodare cultural". Teoretic, prin structurile sale teritoriale descentralizate, ORI transmite angajatorilor posibilitatea de înscriere în programul de integrare al extracomunitarilor. În practic", a%rma$ia reprezentantului Direc$iei Azil #i Integrare este gr"itoare: „Cursul de limb" româna este principala activitate a programului de integrare, iar activita$ile de acomodare cultural", atribu$ie exclusiva a ORI, sunt intr-o faz" incipient" #i se desf"#oar" doar in centrele regionale pentru refugia$i” (Interviu reprezentant, 26 ianuarie 2009). Dac" acomodarea cultural" a imigran$ilor este prevazut" de lege, cu excep$ia unor manageri de caz, doar în cazul refugia$ilor (vezi OG 44/ 2004), existen$a mediatorilor culturali este înc" un deziderat. Îns", speran$ele vin din partea Fondului European de Integrare prin care ORI va încerca în viitorul apropiat s" externalizeze programele de acomodare cultural" c"tre al$i parteneri, inclusiv ONG-urile locale, f"r" a diminua rolul s"u în procesul de integrare a imigran$ilor, sper" reprezentan$ii ORI. Relevant" în acest sens este totu#i experien$a descris" de c"tre Asocia$ia Oamenilor de Afaceri Turci, TIAD, prin care ORI faciliteaz" sesiuni de înv"$are a limbii române #i ofer" sesiuni de informare #i formare pentru membrii asocia$iei, rela$ia dintre ORI #i TIAD %ind una de parteneriat, parafat prin protocol de colaborare (Interviu TIAD, 19 noiembrie 2008). Trebuie ad"ugat c" din 10600 de %rme cu capital turcesc 109

A se vedea HG 300/2006 privind Santierele temporare si mobile si Directiva Cadru 92/57/CEE. Prezenta hot"râre transpune Directiva privind cerin$ele minime de securitate #i s"n"tate pe santierele temporare #i mobile, publicat" în JOCE nr. L 245/1992


doar 152 dintre acestea sunt membre TIAD (aderarea f"cându-se în func$ie de crieteriile prev"zute de Statutul asocia$iei, http://www.tiad.ro/by_law.php). Pân" la acel moment, am putea denumi interac$iunea de ghi#eu, primul contact institu$ie extracomunitar, o opera$iune expeditiv" #i punctual" de informare a imigran$ilor privind drepturile #i obliga$iile acestora, în procesul depunerii cererii de ob$inere #i prelungire a dreptului de #edere. In cazul ORI Iasi: „noi facem efectiv acest lucru în momentul în care avem su%cient" hârtie ca s" print"m drepturile #i obliga$iile respectivilor cet"$eni, la ghi#eu, în momentul în care li se prime#te cererea, se înmâneaz" #i un mic colant în care li se speci%c" pe scurt ce drepturi #i ce obliga$ii au pentru ob$inerea autoriza$iei de munc"” (Interviu reprezentant ORI Iasi, 14 noiembrie 2008). L"sând deoparte discu$ia privind implicarea institu$ionala, determinante sunt rela$iile interpersonale #i re$eaua de leg"turi create de muncitori, care constituie motiva$ia pentru ini$iativa de înscriere în programe de integrare, speci%c pentu înva$area limbii vorbite în noua loca$ie. Acest lucru il observa si ORI Iasi: „Programul de integrare %ind atat de recent, noi vorbim direct cu angajatorii, vorbim si la ghi#eu cu cei care depun formele #i se prezint" in vederea prelungirii dreptului legal de #edere, exista o intercomunicare deosebit de e%cienta #i in plus s-a constatat o comunicare #i între str"ini #i între solicitan$i #i ceta$enii str"ini, între ceta$enii str"ini, am abordat ace#ti 47 de ceta$eni str"ini care, la rândul lor, v"zând cursurile in desfa#urare, c" exist" interes din partea noastr" #i a profesorilor, au inceput #i s-a r"spîndit intreaga idee #i s-au prezentat singuri la ghi#eu s" se înscrie cu aceste solicit"ri” (Interviu reprezentant ORI Iasi, 14 noiembrie 2008). Problema cunoa#terii (in)su%ciente a limbii (in)valideaz" un raport de munc", oricare ar % acesta. Pentru muncitorii chinezi deta#a$i, aici munca „se traduce”, prin prezen$a unui traducator la locul de munc", interac$iunea cu muncitorii români %ind minimal" sau absent", rela$ionând în principal cu proprii co-na$ionali.Un reprezentant al angajatorului spune: „Au avut un curs de limba român", de#i nu exist" interac$iune cu ei, ei lucreaz" separat. Nu prea sunt ei interesa$i de limb", nu au timp sa înve$e limba, s" o foloseasc". Muncitorii chinezi au rela$ii între ei #i interac$ioneaz" numai cu inginerii prin translator nu cu al$i muncitori; deci dac" vrei s"-i spui cum s" fac" un zid, au translator” (Interviu reprezentant companie 14 noiembrie 2008). Traducatorul chinez percepe solu$ii #i mai ingenioase: „la locul de munc" chinezii vorbesc prin semne. Au un #ef de #antier care se ocup" de ei. Se discut" cu chinezii prin semne sau prin mine. Nu au facut preg"tire de limb" ca la #coal", e totul practic, înva$" limba la munc"” (Interviu traducator chinez, 12 noiembrie 2008). Traducatorul disponibil la locul de munc" se aplic" #i în cazul muncitorilor turci: „Au traducator. Majoritatea #tiu su%cient limba român" pentru c" o înva$" pe parcurs” (Interviu P.S. 24 noiembrie 2008). Reprezentantul ITM Ia#i aduce tran#ant în discu$ie problema cunoa#terii limbii #i a comunic"rii de%citare cu imigran$ii, %e c" ne referim la documentele scrise precum întelegerea contractului de munca %e la interactiunea de la locul de munc" iar interlocutorul nostru face o interesant" paralel" cu experien$a sa dintr-o epoc" anterioar": “Partea mai complicat" r"mâne cu extracomunitarii, în prima faz", avem chinezii dar apoi vor veni si al$ii. Legislatia este o problem" în legatur" cu cunoa#terea limbii. Adic" problema cunoa#terea limbii de c"tre noi sau obligatia lor, atunci când doresc s" munceasc" legal în România, de a face cursuri preg"titoare de limba român". Fac o paralel" cu ceea ce s-a întâmplat în trecut, veneau studen$ii str"ini în România, #i aveau un an preg"titor de înva$are a limbii, mi se pare normal c", dac" vrei s" munce#ti în România, ar trebui s" cuno#ti cât de


cât limba român", %e s" faci un curs de limb". Legisla$ia ar trebui s" %e clar": dore#ti s" î$i aduci muncitori str"ini, 3 luni înainte de munc" le achi$i profesori de limba român"” (Interviu director ITM Ia#i 24 noiembrie 2008). Cunoa#terea insu%cient" #i precar" a limbii române se manifest" #i în rela$ia cu muncitorii extracomunitari angaja$i cu contract individual de munc". ITM Iasi s-a confruntat recent cu imposibilitatea unui dialog cu un alt grup de muncitori chinezi angaja$i la o companie din Iasi, situa$ie în care partea român" a fost nevoit" s" asigure traducerea în limba chinez" a documentelor legale de munc" #i s" asigure interpretarea pentru solu$ionarea con!ictului de munc". Din analiza de mai sus, constat"m c" di%cult"$ile cu care se confrunt" actori sociali implica$i în !uxul muncitorilor extracomunitari sunt practic acelea#i pentru muncitori extracomunitari deta#a$i #i pentru cei cu contract de munc". Surprinde într-adev"r sentimentul de urgen$" intens" pe care aceste di%cult"$i le cap"t" în cazul deta#a$ilor. Descoperirea noastr" privind preferin$a angajatorilor români pentru muncitorii în regim de deta#a$i în Ia#i ne-a indreptat pa#ii c"tre o convorbire cu institu$iile centrale, respectiv Inspec$ia Muncii Bucure#ti si ORI. A spune pe scurt o poveste lung" despre contractele muncitorilor deta#a$i sun" a#a: „A % muncitor deta#at versus angajat înseamn" a lucra pe factur", ceea ce din punct de vedere %nanciar si contabil este mult mai simplu pentru bene%ciarul român, iar avantajele deta#"rii sunt date de faptul ca nu implica cheltuieli pe asigurari si nici nu exist" cheltuial" salarial" mare. Astfel cre#te pro%tul” (Interviu Inspectia Muncii Bucuresti, realizat în cadrul întâlnirii cu o parte a membrilor grupului interministerial de implementare a strategiei privind imigra$ia, 15 ianuarie 2009). Dup" cum am v"zut în capitolul precedent, în cazul deta#arii in munc", respectarea drepturilor sociale #i salariale ale muncitorilor par a % controlabile, cu excep$ia salariz"rii, adic" mai pu$in nivelul #i condi$iile de salarizare stipulate în contractul individual de munc" din $ara de origine care nu fac obiectul controlului Inspec$iei Muncii. Între companiile care tranzac$ioneaz" muncitorii deta#a$i exist" un contract comercial de prest"ri servicii #i %nalmente o factur" între cele doua %rme care nu impune veri%carea pl"$ilor salariale din $ara de origine #i nici quantumul acestora, dar oblig" la veri%carea drepturilor sociale ale muncitorilor imigran$i care cad sub inciden$a Codului Muncii al României. Prin urmare, „doar drepturile sociale din Codul Muncii” (interven$ie a reprezentatului Inspec$iei Muncii Bucure#ti, 15 ianuarie 2009), respectiv programul de lucru, num"rul de ore de munc" pe zi #i pe s"pt"mân", condi$iile de munc", timpul de odihn", etc. sunt controlate în totalitate conform legisla$iei de c"tre Inspec$ia Muncii #i o%ciile sale teritoriale. Institu$iile implicate în „Grupul de coordonare a implement"rii Strategiei na$ionale privind imigra$ia”110 cât #i institu$iile teritoriale, a%rm" c" multe din cauzele neîn$elegerilor contractuale în cazul deta#a$ilor sunt generate de necunoa#terea legisla$iei românesti #i din nou de necunoa#terea limbii: „Di%culta$ile apar din întelegerea sau interpretarea gresit" a anumitor norme legale, respectiv a Normelor din OG 56/2007. În sensul c" nu in$eleg anumite aspecte, de pilda în ce const" acel contract de cooperare, de prest"ri servicii, între %rma str"in" si cea român".” (Interviu reprezentant ORI Iasi, 14 noiembrie 2008). Spre deosebire de deta#a$i, muncitorii extracomunitari angaja$i cu contract de munc" semneaz" un contract în limba român" #i potrivit reprezentantului Inspec$iei Muncii, „conform legii, ei nu au dreptul s" solicite contractul de munc" în limba de origine” (15 ianuarie 2009). De#i muncitorii sunt seconda$i de traduc"tori care func$ioneaz" #i în rol de mediatori culturali #i de intermediare a rela$iilor lor cu institu$iile, cuno#tin$ele de limb" român" #i de în$elegere 110

Hotararea Guvernului nr. 572/2008 stabile#te la art.3 institu$iile implicate în proces


corect" a documentelor semnate de c"tre imigrant r"mân insu%ciente, „iar daca am face ce scrie în lege, (n. obliga$ia de a avea cuno#tin$e de baz" de limba român") nu ar mai veni nimeni” (Interven$ie a reprezentantului Inspec$iei Muncii, 15 ianuarie 2009). În ceea ce prive#te consult"rile cu patronatele #i sindicatele pe tema muncitorilor extracomunitari, prea pu$in din nuan$ele extracomunitar deta#at, extracomunitar cu contract de munc" apar în dezbaterile Comisiei de Dialog Social. Reprezentantii Grupului de coordonare apreciaz" c", momentul actual al dezbaterii privind migra$ia de retur, întoarcerea românilor acas", determin" patronatele la mai mult" pruden$" #i la „o sus$inere redus" a temei extracomunitarului angajat sau deta#at, din motive de limb", comunicare, cali%care nesatisfacatoare” (Interven$ia reprezentantului Inspec$iei Muncii, 15 ianuarie 2009). O pozi$ie similar" o semnal"m #i la directorul ORI din Ia#i care ne spune c": „nu putem vorbi de prognoze având în vedere situa$ia economica actual". Pentru c" o serie de locuri de munc" au fost des%in$ate se constat" o migra$ie a cet"tenilor români din $"rile occidentale spre $ara de origine iar angajatorii, obligatoriu, vor prefera cet"$enii români, care se întorc acum si care au cali%care” (Interviu reprezentant ORI Iasi, 14 noiembrie 2008). Concluzionând, este interesant de remarcat c", în ciuda realit"$ii expuse, Grupul Interministerial de lucru consider" c" în general nivelul de cunoa#tere a limbii române nu reprezint" o barier" major" în comunicarea cu muncitorii „atâta timp cât se vine cu întreaga structur" de munc" #i sistemul de organizare de la director pân" la muncitor din $ara de origine, ceea ce permite o buna comunicare #i în$elegere între imigran$i” (Interviu 15 ianuarie 2009). Desigur, sistemul de deta#are se apropie cel mai mult de acest ideal. Pe de alt" parte, este imperativ s" subliniem pericolul subsum"rii rolului autorit"$ilor la aspectul lor strict birocratic, de implementare al reglement"rilor existente. Luând aminte la avertismentul dat de patronate în negocierile din Comisia de Dialog Social: „sunt 4531 de deta#a$i de la ORI care nu pl"tesc nimic, care nu-i #tie nimeni #i #ti$i bine c" punând st"noage for$a$i patronatele s" aduc" #i legal #i ilegal, a#a c" [n.sindicatele] nu ne mai înnebuni$i cu patul lui Procust.” (Director Executiv Asocia$ie Patronal", 10 februarie 2009). Rolul autorit"$ilor este acela de a se asigura c" diversele modalit"$i de aducere a muncitorilor extracomunitari nu constituie solu$ii in extremis pentru de%citul for$ei de munc" prin calcule inexacte #i a#tept"ri eronate de substituibilitate a unei for$e de munc" cu cealalt". 2.5. Ce este cet"#eanul extracomunitar moldovean la munc" in România ? Începutul prezent"rii studiului men$iona c" cet"$enii moldoveni, ca muncitori extracomunitari, au reprezentat $inta noastr" în cercetarea de teren de la Ia#i pornind de la percep$ia general" conform c"reia comunitatea cet"$enilor moldoveni este una masiv" în zona Ia#ului #i în nord-estul $"rii. Este o percep$ie justa dac" ne referim la num"rul de studen$i #i de muncitori moldoveni cu înalt" cali%care cât #i la comunitatea de cet"$eni moldoveni cu dubl" cet"$enie încât presa titreaz" expresii de genul „Ia#iul, un nou El Dorado” pentru moldoveni. Dar este o percep$ie eronat" în cazul în care c"utam muncitori moldoveni cu cali%care redus". În cele din urm", planul nostru de a realiza interviuri cu muncitori moldoveni nu a e#uat complet. C"ut"rile noastre la fa$a locului au identi%cat câ$iva muncitori moldoveni cu statut de angaja$i cu contract de munc". Statisticile furnizate de ORI Ia#i la sfar#itul anului 2008 indicau un num"r de 30 de cet"$eni moldoveni cu statut de deta#a$i111 #i 81 de cet"$eni cu statut de angaja$i cu contract de mun111

ITM Ia#i informeaz" c" majoritatea muncitorilor moldoveni deta#a$i lucreaz" la Compania de Construc$ii Feroviare Grup Colas din Ia#i, companie cu ac$ionariat majoritar francez. Compania are în derulare proiecte de modernizare a infrastructurii din nord-estul tarii (DN2, #oseaua de centur" Suceava etc)


c" in Ia#i. Situa$ia muncitorilor imigran$i deta#a$i în zona Ia#i, indiferent de provenien$a lor, este frecvent prezentat" în presa local", fapt care a sprijinit demersul nostru, mai ales atunci când nu a existat posibilitatea contactului direct cu muncitorii imigran$i. Acesta a fost #i cazul celor 30 de muncitori moldoveni deta#a$i la munc" în nordul $"rii despre care am a!at c" bene%ciaz" de acelea#i condi$ii de munc" ca si muncitorii români, au asigur"ri de s"n"tate atât în Romania cât #i în RM, lucreaz" pe posturi de dulgheri, %erari, zidari, betoni#ti #i ingineri iar cazarea este oferit" în regim de c"min:”avem paturi supra-etajate, ap" #i caldura. Avem aragaz, butelii si tacîmuri, %ecare echip" are câte un bucatar”, spunea directorul %rmei de intermediere in Ziarul de Ia#i din 11 februarie 2008. Din statisticile din ultimii ani, reprezentantul ORI Ia#i declar" c": ”a scazut num"rul ceta$enilor din RM veni$i la studii. In schimb, constatam o cre#tere semni%cativ" din punct de vedere al reîntregirii familiei #i al angaja$ilor în munc" sau al deta#a$ilor. Este un avantaj al ceta$enilor moldoveni pentru angajatori, cunosc limba româna, obiceiurile #i se adapteaz" mai u#or”112 (Interviu reprezentant ORI Iasi, 19 noiembrie 2008). In analiza statutului imigrantului extracomunitar din RM vom exploata elemente semni%cative din interviurile realizate cu toate categoriile profesionale de cet"$eni moldoveni, inclusiv moldovenii cu cali%care înalt", categorisi$i astfel, în cele mai multe situa$ii, având la baz" studiile superioare efectuate #i nu încadrarea profesional" dobândit" în urma ob$inerii autoriza$iei de munc" #i a dreptului de #edere. ORI Ia#i ne comunic" c": „marea majoritate sunt absolven$i de înv"$"mânt superior care #i-au gasit loc de munc", pân" #i #oferii de tir113 pot avea studii superioare; ei pot avea studii superioare dar s" nu exercite o profesie la nivelul lor; mul$i practic" medicina aici ca reziden$i în spitalele din Ia#i dar ei %gureaz" asimila$i ca ceta$eni str"ini care vin la studii, nu au contract de munc" încât s" spunem ca ace#ti moldoveni sunt angaja$i pe teritoriul nostru” (Interviu reprezentant ORI Ia#i, 14 noiembrie 2008). Men$ionam c" datele furnizate de ORI Ia#i nu speci%c" natura profesiilor #i gradul de preg"tire al cet"$enilor angaja$i sau deta#a$i. Îns", în interviul acordat, ORI Ia#i ne asigur" c", în cazul ceta$enilor moldoveni cu statut de deta#at #i cel de angajat, num"rul acestora se refer" atât la muncitori cali%ca$i cât #i la persoane cu înalt" cali%care: „Moldovenii nu sunt comasa$i într-un anume loc, ei sunt împra#tia$i în toate sectoarele de activitate; #oferi de tir, construc$ii, secretare, manageri, coafeze, cosmeticiene, doctori, acoper" o palet" larg" de activita$i, aproape to$i au studii, oricum nu avem o statistic" de acest gen” (Interviu reprezentant ORI Ia#i, 14 noiembrie 2008). Cet"$enii moldoveni încadrati în munc" la Ia#i, într-o form" sau alta, sunt deja familiariza$i cu prezen$a muncitorilor chinezi la #antierele din zona Ia#i, ceea ce a f"cut ca toate întâlnirile cu ceta$enii moldoveni s" se desfa#oare sub motto-ul: “Moldovenii nu sunt imigran$i pentru ca nu sunt chiar chinezi” (Interviu P.S., 24 noiembrie 2008). Si dac" moldovenii nu sunt chinezii (deta#a$i la munc" în Ia#i) #i nu sunt nici muncitorii genuini extracomunitari, atunci ce este cet"$eanul moldovean la munc" în România? Vom încerca s" r"spundem la aceast" stare de fapt plecând de la interviurile realizate cu mai multe categorii profesionale de ceta$eni moldoveni #i cu insitu$iile implicate. Muncitorul chinez din România nu are a#tept"ri culturale împ"rt"#ite, nu vine dintr-un etos comun #i o limba fondatoare demne de un tratament mai empatic precum ne raport"m la 112

Num"rul cet"$enilor moldoveni care au solicitat reîntregirea familiei a crescut cu 33% în 2007 în timp ce num"rul cet"$enilor moldoveni, angaja$i sau deta#a$i la munc" în Ia#i a crescut cu 82% în 2007 conform presei locale #i a interviului de mai sus. 113 ORI Ia#i apreciaz" c" meseria pentru care moldovenii au cea mai mare c"utare este cea de #ofer de TIR, în special pentru traseele care duc spre Rusia, lucru explicabil prin faptul ca #oferii moldoveni vorbesc limba, cunosc . obiceiurile #i traseul (Interviu ORI Iasi, Flacara Iasiului, 11 octombrie 2008)


imigrantul moldovean. De#i legisla$ia privind emiterea autoriza$iilor de munc" #i a permiselor de #edere este aplicabil" în mod unitar #i f"r" distinc$ii tuturor imigran$ilor extracomunitari, reprezent"rile cet"$enilor moldoveni despre propria lor imigra$ie în România vizeaz" accesul la drepturi suplimentare determinate mai ales de istoria comun", de vecinatate, de leg"turi culturale, dar #i de facilita$ile statului român privind admiterea unui num"r mare de tineri moldoveni, înrola$i în universit"$i, #coli sau în stagii de munc", cum este cazul doctorilor reziden$i din câteva spitale din Ia#i care nu au nevoie de contract de munc", viz" de studiu %ind su%cient" pentru perioada de reziden$iat. Majoritatea interpel"rilor avute cu ceta$enii moldoveni, %e la sediul ORI, %e în diverse organiza$ii #i locuri, re!ect" incongruen$a asocierii statutului de imigrant cu cel de ceta$ean moldovean: “Nu prea sunt diferen$e mari fa$" de Moldova, fa$" de Chisinau. În afar" de bursa pe care o primim, cam atât, altceva nu ne diferen$iaz" nimic” (Interviu M., 14 noiembrie 2008) a!"m de la o student" la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia#i. Trata$i în legisla$ie ca str"ini #i imigran$i în România, %ind juridic în aceea#i forma$ie cu imigrantul turc, chinez, %lipinez sau indian, ceta$enii moldoveni tranzac$ioneaz" permanent un statut legal pe baze culturale: “Totu#i, moldovenii nu sunt chiar imigran$i, nu suntem chiar in aceea#i categorie cu chinezii, cu japonezii, pentru c" tot avem drepturi mai multe decat ei. În primul rând noi avem dreptul la facultate f"r" s" pl"tim, sau chiar primim burs", apoi avem bunici, str"bunici, care au fost români, ceta$eni români care cândva #i-au pierdut ceta$enia. Chiar dac" legisla$ia e aceea#i acum pentru permise de #edere, autoriza$ii de munc", oricum moldovenii nu sunt chiar chinezi. Eu nu m" simt imigrant", eu m" simt în viitor de aici” (Interviu P.S., 24 noiembrie 2008). Moldovenii sunt etnia perfect prins" între emigrare si imigrare, în starea de intermediaritate geogra%c" #i teritorial", permanent pregati$i s" plece dar s" #i revin", în starea de tranzi$ionalitate, adep$i ai localiz"rii dar #i ai globaliz"rii. Cei pregati$i s" plece spun: „nu imi mai imaginez sa m" duc înapoi în Moldova, în caz c" nu pot aici, mai bine m" duc in Sankt Petersburg, fac bani, #i vin aici înapoi #i îmi fac acte aici” (Interviu O., 14 noiembrie 2008), iar cei pregati$i s" revin" în $ara de origine pentru un nou statut #i acceptare declar" c": „mul$i viseaz" s" ajung" într-o $ar" european" cu salarii bune, dar s" v" spun, c" eu merg des acas", mul$i se #i întorc pentru c" problema noastr" a fost c" to$i aproape fug din Republica Moldova #i nu î#i dau seama c" dac" fugim to$i o s" disp"rem de pe hart". România o destina$ie? Totul e o destina$ie, dar pentru noi, depinde cum vezi” (Interviu L., 4 februarie 2009). În ciuda istoricului de emigran$i prin de%ni$ie, dezvoltat în ultimii ani, cu destina$ii europene, cet"$enii moldoveni ajun#i în România, membr" UE, se percep în postura de permanent" stare de negociere, atât cu institu$iile cât #i cu nativii, în primul rând, pentru recunoa#terea identita$ii lor, de multe ori, la limita dintre rejectare #i acceptare: „..eu acum plec înapoi în $ara mea pentru c" aceast" birocra$ie #i atâta a#teptare s" devin în regul", adic" eu sunt aici (în Romania) de 10 ani, am f"cut toate #colile aici, am muncit #i tot nu am ob$inut ceta$enia #i e greu s" m" angajeze cineva care s" se ocupe de tot ce am eu nevoie” (Interviu L., 4 februarie 2009). Pe de alt" parte, o alt" tan"r" moldoveanc" cu autoriza$ie #i contract de munc" într-o companie din Ia#i, cu un proces de acceptare #i adaptare social" mai avansat, ne declar" c": “Sincer, s" v" zic, cu românii m" înteleg mai bine decît cu basarabenii. Pentru ca românii sunt un pic mai deschi#i, adica moldovenii sunt cam frico#i, dup" ce au trecut prin ce au trecut, peste toate problemele lor si birocra$iile astea de la ghi#euri, adic" hârtia asta nu-i bun", mai aduce$i o alt" hârtie, #i nu #tiu câte hârtii ne-au trebuit s" st"m aici in România, moldovenii care vin in România sunt foarte ascun#i” (Interviu P.C, 24 noiembrie 2008).


Astfel, spa$iul României nu este perceput ca un spa$iu de imigra$ie sui-generis, în sensul dat oricarui cet"$ean extracomunitar, ci, mai degrab", ca un spa$iu propice de realizare profesionala #i social". De ce România? Pentru ca: “Romania e mai bun" ca Moldova, atmosfera de munc" e mai bun", mai ales pentru cei cu studii, cînd am venit eu, România nu era integrat", alt" $ar" nu m-a tentat, ca Spania, pentru c" nu a# % putut s" lucrez pe profesia mea, cine se duce acolo nu lucreaz" pe profesiile lor, eu lucrez pe profesie aici”, ne r"spunde o moldoveanc" cu studii de medicina %nalizate in RM ins" cu profesia de cosmetician" la Ia#i (Interviu I., 14 noiembrie 2008). Invariabil, interviurile realizate cu cet"$enii moldoveni au avut drept %nal de discu$ie proiec$ia integr"rii sociale in România #i ob$inerea ceta$eniei române într-un timp determinat. Pe termen lung, cet"$enia româna este deseori perceput" ca un cod de intrare în UE pentru ceta$enii moldoveni, îns" prima ancor" aruncat" Europei se opre#te, în multe cazuri ale ceta$enilor moldoveni extracomunitari, în Romania, o platform" temporar" c"tre alte destina$ii sau una de%nitiv" de stabilire in România. „Mul$i moldoveni a#teapt" ceta$enia româna, îns" pentru mul$i, doar ca s" plece în UE, s" munceasc", s" c"l"toreasc", nu s" vin" neaparat sau s" r"mîn" în România” (Interviu L., 4 februarie 2009) ne spune o moldoveanc" distribuitoare de parfurmuri în a#teptarea ceta$eniei române de 10 ani. În alt registru, o moldoveanc" cu contract de munc" în Ia#i #i absolvent" de studii superioare #i cu acte depuse pentru ob$inerea ceta$eniei române ne declar" c": „planul meu e s" r"mîn aici #i atâta tot. Poate dup" ceta$enie fac un credit s" am o cas"” (Interviu P.C, 24 nov. 2008). Îns", pentru majoritatea tinerilor moldoveni o solu$ie de via$" pare a % fost, pur #i simplu, dorin$a de studiu: „o basarabeanc" care vrea s" vin" aici trebuie doar s" %e admis" la facultate #i de aici vin toate” (Interviu studenta Universitatea A. I. Cuza, 13.11.2008). Momentul introducerii vizelor pentru cet"$enii moldoveni, odat" cu integrarea României în UE, a bulversat #i mai mult statutul incert #i inconsecvent al rela$iilor noastre cu cet"$enii moldoveni, indiferent de condi$ia acestora la 1 ianuarie 2007, %e c" vorbim de studen$i, de moldovenii cu dubla cet"$enie, de moldovenii în a#teptarea ceta$eniei române, sau c" ne referim la cei angaja$i în munc" în România: „Tot ce ar trebui f"cut ar % s" se scoat" vizele. Nu v" pot spune ce cozi sunt la vize. Eu nu simt înc" Uniunea Europeana aici (în România). Nu s-a schimbat pentru mine nimic. Ba, dimpotriv", s-a introdus viza. Intrarea României in UE ne-a adus nou" vize. Eu am facut #i liceul aici #i eu veneam la Ia#i ca oriunde în Republica Moldova. Eu vreau s" spun înc" o dat" s" se scoata viza #i s" %e cum a fost înainte” (Interviu grup de studente, 13.11.2008). O alta exempli%care a condi$iilor impuse de integrarea României a fost situa$ia ini$ial" a ceta$enilor moldoveni care dispuneau de dubl" ceta$enie, dar care nu aveau înc" pa#aport românesc #i nu puteau folosi pa#aportul moldovenesc. Astfel, potrivit legisla$iei române#ti, ambasadele statului român nu puteau oferi vize propriilor ceta$eni pentru intrare în România, iar studen$ii sau elevii moldoveni, deja înrola$i în universit"$i #i #coli românesti, nu se puteau prezenta la examene pentru c" nu aveau vizele noi impuse de aderarea României la UE: “v" spun dup" intrarea în UE totul a devenit un infern, pentru to$i, liceeni, studen$i, cei cu munc" aici, va imagina$i c" nu puteau s" vin" studen$ii la examene c" nu aveau viz"”(Interviu L., 4 februarie 2009). Putem admite c" circula$ia #i mobilitatea ceta$eanului moldovean, cel pu$in în spa$iul românesc, nu sunt observa$ii recente #i nu izvor"sc doar din circumstan$e comerciale, determinate de pia$a de for$a de munc", de salarii sau de venituri mai mari. „Moldovenii nu au migrat, nu au venit aici pentru bani” (Interviu P.C., 24 noiembrie 2008). Percep$ia general" a moldovenilor extracomunitari, dincolo de rela$ia istoric" cu România, a fost acutizat" de starea de blocaj creat" în realitate de procedura tehnic" de ob$inere a vizelor:


„dac" vizele acestea noi ar % mai bune pentru noi, #i nu atâta dependen$" de al$ii, mul$i ar incerca s" vin" dar acum e greu pentru to$i #i nu #tiu de ce se uit" c" noi suntem la comun, avem în comun ceva si tratamentul e c" nu avem în comun, de ce e a#a?” (Interviu L., 04 februarie 2009). Restric$ionarea drepturilor de care au putut bene%cia etnicii moldoveni pân" la anul ader"rii Romaniei în UE, sau mai bine zis, procesul de aliniere sau de rea#ezare a drepturilor ceta$enilor moldoveni extracomunitari în contextul reglementarilor impuse de aderare, adic" ceta$eni moldoveni egal ceta$eni extracomunitari, ultima frontier" a UE din estul României devenind #i prima grani$" extracomunitar" din aceast" zon", toate aceste elemente au contribuit la apari$ia unei cazuistici aparte în spa$iul european cu care ne confrunt"m #i acum #i pe care încerc"m s" o gestion"m prin alte modalit"$i atît la nivel comunitar cît #i la nivel na$ional. Prin urmare, r"spunsul la intrebarea noastra „ce este ceta$eanul moldovean la munc" în România” aduce în discu$ie multiple conota$ii #i interpret"ri care nu pot ignora eviden$ele clare ale terenului, #i anume c" cet"$enii moldoveni la munc" în România nu se percep pe sine ca imigranti extracomunitari in Romania, #i nici m"car, ca simpli imigran$i, în sensul clasic acordat no$iunii de imigrant generic. Al"turarea termenului de ‚extracomunitar’ la cel de imigrant încarc" #i mai mult geogra%a simbolic" a reprezent"rii „extracomunit"$ii moldovene#ti”, de#i nici na$ionalii #i nici institu$iile locale nu se raporteaz" la cet"$enii moldoveni, în întregul lor, ca la o alteritate. Cet"$eanul moldovean extracomunitar nu se percepe #i nu este perceput ca un Cel"lalt. Astfel, din ansamblul $"rilor care de$in muncitori imigran$i extracomunitari în România, cet"$enii moldoveni se disting în interiorul României ca %ind un gen aparte de „extracomunitari”, ei sunt ni#te extracomunitari internaliza$i. În aceasta rela$ie acceptat" (inclusiv la nivel o%cial) în mod tacit, din diverse ra$iuni, %e c" ne referim la imediata vecinatate, la cultura #i limba împart"#ite sau la !exibilizarea grani$ei de est a Romaniei #i inclusiv a UE, ne putem întreba cum func$ioneaz" tandemul imigrant extracomunitar - imigrant comunitar din ambele sale sensuri geogra%ce: mai explicit spus, dac" cet"$eanul moldovean la munc" în România nu este similar cu un imigrant autentic extracomunitar, la fel de bine ne putem întreba dac" #i cazul cet"$eanului român la munc" in Republica Moldova ar % similar cu un imigrant autentic comunitar. De#i aceasta abordare pare o alta tem", dualitatea constructiei imigrantului (extra)comunitar pe rela$ia România-Republica Moldova ofera o #ansa mai mare de în$elegere a semni%ca$iilor termenilor propu#i. În aceast" lumin", tentativa noastr" de a analiza mobilitatea moldovenilor extracomunitari, cum spuneam, cel pu$in în spa$iul românesc, #i întrebarea initiala legitim" „ce este cet"$eanul moldovean la munc" în România”, în contextul actual al imigra$iei extracomunitare, g"se#te un r"spuns #i în abordarea nuan$at", chiar diferen$iat", comparativ cu situa$ia muncitorilor extracomunitari de alte etnii, prin semnarea unui Parteneriat de mobilitate UE – Republica Moldova114. Lansat in 5 iunie 2008, urmare Declara$iei comune din #edin$a Consiliului „Justi$ie #i Afaceri Interne”, acest parteneriat este printre „primele parteneriate semnate cu state ter$e cu care UE s-a angajat în acest proces cu scopul de a crea noi instrumente comunitare-pilot”115, menite s" gestioneze !uxurile migra$ioniste, în interesul UE, al $"rilor partenere #i al migran$ilor. Site-ul MAE men$ioneaz" ca „Romania dore#te ca #i cet"$enii Republicii Moldova 114

UE deschide u#ile sale pentru imigratia circulara (temporara) a for$ei de munc" din statele ter$e, in mod controlat, reglementat #i monitorizat, dorind s" exploateze bene%ciile economice pe care le comport" imigratia, inclusiv statelor ter$e, %e prin remiten$ele trimise de imigran$i, %e asistând $"rile respective s" e%cientizeze controlul la frontiere sau s"-#i îmbun"t"$easc" condi$iile economice #i sociale. Parteneriatul este condi$ionat de îndeplinirea angajamentelor prin Acordul UE-RM privind readmisia din 2007 (Asocia$ia pentru Politica Externa din Rep. Moldova www.ape.md ) 115 www.moldova.md ; www.migratie.md


s" se bucure de oportunit"$ile oferite de UE, prin de%nirea parteneriatului de mobilitate UE - Republica Moldova”. Ca urmare, România a participat la de%nirea conceptual" a parteneriatului in organismele de decizie comunitar" #i a fost „unul dintre promotorii activ"rii acestui instrument comunitar incat Republica Moldova s" devin" primul stat ter$ care va bene%cia de aceast" form" extins" de cooperare în domeniul migra$iei”116. Pe de alt" parte, plecând de la ansamblul analizei imigra$iei #i a drepturilor muncitorilor extracomunitari din studiul nostru, consider"m c" cet"$enii moldoveni la munc" în România #i doar aici, %e deta#a$i, %e angaja$i, nu se cali%c" pentru denumirea de navesti#ti interna$ionali, în sensul dat muncitorilor chinezi sau turci la munc" în zona Ia#i, sau oricarui alt muncitor extracomunitar, moldovenii %ind, mai degrab", niste profesioni#ti transfrontalieri de carier", a#a cum erau v"zu$i în perioada comunist" românii doctori, profesori sau muncitori care se deplasau zilnic sau s"pt"mînal în ora#ele #i satele vecine, s" consulte, s" predea sau s" munceasc" %ecare în domeniul s"u. Circuitul cas"-serviciu #i spa$iul social aferent creat nu se aplic" cet"$enilor moldoveni, atâta timp cât aceste elemente centrale ale circularit"$ii lor se confund" între ele #i devin interschimbabile. Pentru imigran$ii moldoveni extracomunitari locul de munc" poate lua rapid forma locului de acas" sau se pot chiar identi%ca una cu cealalt", adic" locul de munc" s" %e egal #i acela#i cu locul de acas", prin aspira$ia c"tre ob$inerea cet"$eniei. Pendularea dintre propria gospod"rie #i serviciu, în cazul moldovenilor extracomunitari, are propriul plan de autoincludere #i autointegrare validate de scopul ob$inerii sau redobândirii cet"$eniei române. Dup" cum am prezentat în introducerea studiului, un rezultat tangibil al proiectului nostru, un a#a numit „deliverable”, îl reprezint" prezentarea #i publicarea unui !utura# cuprinzând 10 drepturi fundamentale ale muncitorilor imigran$i extracomunitari in Romania. Indiferent de compozi$ia, importan$a sau ierarhia celor 10 drepturi fundamentale pentru muncitorii imigran$i extracomunitari, daca ar % s" ad"ug"m înc" un drept la cele 10 drepturi ale omului #i de munc", doar pentru cet"$enii moldoveni, un al 11-lea drept, atunci acesta ar trebui s" %e „Dreptul la (re)dobândirea cet"$eniei romane” care, într-o ordine %reasc", pentru majoritatea moldovenilor extracomunitari, ar trece rapid pe primul loc în ierarhia drepturilor fundamentale. Concluzii Departe de a epuiza materialul privind aplicarea unui plan de includere sau a unui program de integrare #i de acceptare a muncitorilor extracomunitari pe teritoriul României, analiza efectuat" ne conduce la câteva concluzii: • Cadrul legal existent privind muncitorii extracomunitari, în special deta#a$ii în munc", favorizeaz" navetismul #i mobilitatea de munc" marcate de circuitul cas" – serviciu (loc de munc"), prin durata autoriza$iei de munc" #i a dreptului de #edere dar #i prin natura condi$iilor de munc" #i de via$" oferite de bene%ciar. • Cadrul institu$ional creat pentru implementarea strategiei privind imigra$ia nu reglementeaz" #i nu explic" satisf"c"tor oportunitatea #i necesitatea unui program de integrare pentru muncitorii extracomunitari din Romania, cu sau f"r" regim de deta#a$i. De pild", subsumarea înv"$"rii limbii romane ca program de integrare în condi$iile în care rela$ia dintre angajator #i muncitorul deta#at se desf"#oar" în regim hotelier #i pe baza de factur", atâta timp cât durata autoriza$iei #i a dreptului de #edere este doar de un an, f"r" prelungire, cu posibilitatea revenirii peste al$i 5 ani. În acest sens, de#i programul de integrare, de aco116 România este coordonatoarea unui alt proiect comunitar ce vizeaz" ini$ierea unei platforme de cooperare în domeniul migra$iei #i dezvolt"rii la Marea Neagr". Platforma î#i propune înt"rirea cooper"rii între statele membre ale UE #i statele ter$e din regiunea M"rii Negre prin stabilirea unor obiective regionale privind managementul migra$iei la Marea Neagr" #i asigurarea coeren$ei eforturilor desf"#urate de actorii interna$ionali în aceast" zon" (www.ape.md)


modare cultural", un eventual plan de includere a muncitorului extracomunitar (deta#at) în spa$iul social sunt obiective prioritare prin Fondul European pentru integrarea resortisan$ilor statelor ter$e117, în curs de derulare, dorim s" în$elegem ra$iunea institu$ionala de a oferi extracomunitarilor anumite instrumente de integrare #i acordare cu mediul social în condi$iile actualei durate a #ederii #i în lipsa posibilit"$ii de prelungire a #ederii, în timp util, cât #i considerând condi$iile de trai #i munca care limiteaz" aspira$iile de integrare ale muncitorului, în sensul contemporan al integr"rii. • O noua abordare a statutului muncitorilor extracomunitari se impune, pe de o parte, prin clari%carea scopurilor urm"rite de ace#tia #i a drepturilor umane si de munc" izvorâte din contractul de munc" #i din dreptul de #edere #i, pe de alta parte, prin reglement"ri suplimentare ale legisla$iei, cum ar % accesul la contractul de munc" indiferent de statutul muncitorului comunitar. • Interac$iunea institu$ie-angajator si institu$ie-extracomunitar, formalizat" la ghi#eu, nu ofer" cadrul informa$ional su%cient #i necesar pentru îmbun"t"$irea respect"rii drepturilor si obliga$iilor muncitorilor extracomunitari; • Se cunoa#te c" „Legisla$ia privind deta#area în munc" a fost determinat" de presiunea angajatorilor” (Interviu ITM Iasi, 4 februarie 2009), îns" dup" un timp de experien$", angajatorii sunt de p"rere c" deta#area în munc" ar trebui impus" de natura muncii prestate #i chiar dac" autoriza$ia de munc" ar % putut % prelungit", natura muncii si #antierul ar putea decide cel mai bine scurtarea sau, respectiv, prelungirea #ederii muncitorilor deta#a$i, deci corelarea duratei #antierului cu durata deta#"rii #i a autoriza$iei de munc" ar reprezenta solu$ia real" #i practic" pentru munc" a muncitorilor extracomunitari. • Reglementarea drepturilor muncitorilor extracomunitari într-o variant" îmbun"t"$it" dar #i într-o form" transparent" (în sensul disemin"rii e%ciente a informa$iei printre imigran$i) poate deveni un obiectiv prin semnarea acordurilor bilaterale cu statele ter$e (care trimit un num"r din ce in ce mai mare de muncitori) în domeniul imigra$iei atât timp cât se va con#tientiza pozi$ia de $ar" de destina$ie a României: „Legisla$ia noastr" trebuie adaptat" #i completat" de procesul de globalizare deoarece una din caracteristicile legisla$iei actuale privind imigra$ia este tendin$a de a nu stabiliza imigrantul” (Interviu ITM Iasi, 24 noiembrie 2008) . • Comunit"$i ale extracomunitarilor se vor forma inevitabil #i în România. Cartiere precum Dragonul Ro#u din Complexul Europa creeaz" deja astfel de comunit"$i. Va % rolul politicilor de integrare ale globaliz"rii de a le asigura locul în grupul de comunit"$i #i de a asigura participan$ilor la interac$iune schimburi bene%ce #i oneste. Dar politicile de integrare, perspectiva asupra integr"rii, trebui s" $in" cont de natura acestor comunit"$i mult mai dinamice, în care rata de împrosp"tare cu oameni noi este foarte rapid", iar integrarea este v"zut" ca asigurarea capacit"$ii de intrare în interac$iunea necesar" cu comunitatea local" în condi$ii de încredere #i transparen$".

117

Informa$ii disponibile la: http://ori.mira.gov.ro/


Concluzii !i recomand"ri Studiul “Vorbe#te cu noi!”, realizat cu sprijinul %nanciar al Funda$iei Soros România, are ca scop introducerea unei noi modalit"$i de abordare a gestion"rii !uxului muncitorilor extracomunitari în #i dinspre România, îndep"rtându-se de la discursul public dominant al dihotomiei ‘muncitori români în Italia #i Spania –muncitori str"ini în România’. Schimbând registrul, am discutat despre muncitorii chinezi, indieni, turci etc. la munc" în România, din perspectiva de for$" de munc" interna$ional" a!at" în circuitul serviciu –cas" pe care muncitorii îl completeaz" #i care d" mobilit"$ii lor caracteristicile navetei, o navet" interna$ional". Plasând dezbaterea în aceast" perspectiv", am reu#it s" scoatem dintr-un con de umbr" aspecte importante ale existen$ei traiului muncitorilor extracomunitari în noua lor loca$ie numit" România, #i s" facem descoperiri nea#teptate. O perspectiv" nou" era necesar" %e #i numai privind la cifrele care arat" c" for$a de munc" interna$ional" reprezint" 3% din for$a de munc" global", în cadrul c"reia grupul de muncitori asiatici reprezint" 25 de milioane într-un total de 86 de milioane de persoane active economic într-o alt" $ar". De asemenea, privind la vechile state membre ale Uniunii observ"m c" toate bene%ciaz" pe teritoriul lor de munc" de un num"r considerabil de muncitori extracomunitari, iar atât timp cât o politic" comun" în acest domeniu r"mâne doar un deziderat, revine autorit"$ilor din România sarcina de a stabili o strategie de gestionare a !uxului de muncitori extracomunitari care s" re!ecte realit"$ile globaliz"rii #i o balan$" a drepturilor p"r$ilor. În scopul îmbun"t"$irii programelor de integrare, în special, #i a politicii privind imigra$ia în general, argumentul pe care l-am adus în studiu este acela c" navetismul interna$ional este o activitate care se extinde pe un teritoriu l"rgit #i care, spre deosebire de migra$ie, tinde s" nu aib" drept scop (re)-includerea în subsistemele func$ionale ale economiei, justi$iei, politicii, educa$iei #i a insitutu$iilor dintr-o alt" $ar", în cazul nostru România. Astfel, din analiza interviurilor cu muncitori chinezi, indieni #i africani, am observat c" pentru muncitorii extracomunitari nu stabilirea de%nitiv" este scopul prezen$ei lor într-o nou" $ar" (România), într-o nou" loca$ie. Procesul actual de integrare a muncitorilor str"ini, a#a cum l-am de%nit în cadrul capitolului legislativ, nu poate ignora aceast" realitate. Lipsa oportunit"$ilor de informare privind drepturile #i obliga$iile în România #i cele vizând înv"$area limbii române împinge aceste persoane la excluziune social" #i accentueaz" efectele negative ale navetismului. Faptul c" angajatorii, chiar #i indirect încurajeaz" actualele practici privind cazarea, acomodarea cultural" #i rela$ionarea cu membrii comunit"$ii în care tr"iesc #i lucreaz", precum si lipsa unei veritabile reac$ii a autorit"$ilor duc la negarea unor principii de baz" privind asigurarea respect"rii drepturilor acestor persoane #i tratarea lor cu demnitatea cuvenit". Poate c" una din concluziile generale ale studiului, aceea ca prea pu$ini din muncitorii intervieva$i v"d România ca %ind acas" sau locul unde ar dori s" tr"iasc" în urm"torii 3-5 ani, este de natur" s"-i lini#teasc" pe criticii actuali ai imigra$iei în scop de munc" în România. Pentru profesioni#tii din domeniu aceast" concluzie nu traduce decât inadecvarea programului actual de integrare #i e#ecul m"surilor de aplicare a acestuia. Integrarea nu se confund" cu stabilirea permananet" sau cu naturalizarea, a#a cum am a%rmat din introducere, iar faptul c" România nu este acas" înseamn" de fapt c" politica actual" privind integrarea rateaz" chiar scopul pe care dore#te s"-l ating", acela de a capacita resortisan$ii statelor ter$e s" participe activ la via$a social", economic" #i cultural", asumându-#i un rol în dezvoltarea comunit"$ii în care tr"iesc. Ambele p"r$i- lucr"torii extracomunitari #i societatea gazd"- sunt perdan$ii acestui proces.


Analiza noastr" ne-a ar"tat c" pentru muncitorul extracomunitar fundamentale sunt facilitarea procesului de inserare în noua loca$ie #i onestitatea în$elegerii încheiate. Am concluzionat c" facilitarea procesului de inserare depinde în mod esen$ial de transparen$a procesului pe care muncitorii îl parcurg, pe lâng" acceptabilitatea condi$iilor de trai. Natura esen$ial" a factorului de transparen$" ca #i a factorului de onestitate reclam" o abordare diferit" a programelor de integrare care în varianta lor tradi$ional" se concentreaz" asupra cursurilor de limb" român" #i a sesiunilor de acomodare cultural", inclusiv existen$a unor servicii de mediere cultural" #i de consiliere. În ceea ce-i prive#te pe muncitorii moldoveni, cercetarea derulat" la Ia#i a reliefat c" reprezent"rile cet"$enilor moldoveni despre noua lor loca$ie vizeaz" accesul la drepturi suplimentare în virtutea leg"turilor istorice #i culturale comune. Astfel spa$iul României este perceput nu ca un spa$iu de imigra$ie sui generis, ci mai degrab" ca un spa$iu propice de realizare profesional" #i social". Este adev"rat c" (re)dobândirea cet"$eniei române este perceput" deseori ca un cod de intrare în Uniunea European", r"mâne îns" impresia c" prima ancor" aruncat" Europei se opre#te în România. Punând deoparte convorbirile cu muncitorii extracomunitari, ne-am concentrat aten$ia asupra dialogului cu actorii institu$ionali, numero#i #i foarte diver#i, un dialog ce ne-a condus la sugestia titlului de ‘dialoguri paralele’. Prin prisma cercet"rii de pe teren #i privind din perspectiva de navet" interna$ional" am descoperit un aspect fundamental al muncii extracomunitare în România, acela al regimului muncitorilor extracomunitari angaja$i cu contract de munc" fa$" de cel al deta#a$ilor extracomunitari. Astfel, una din observa$iile centrale ale cercet"rii sociologice s-a axat pe realitatea datelor din teren prin care muncitorul extracomunitar se deta#eaz" mai mult decât se angajeaz". Regimul pe care îl dezbatem decurge dintr-o serie de prevederi legislative #i conduce, pe lâng" consecin$e umane, la consecin$e institu$ionale importante. Impactul uman este determinat de tipul de mijloace în mod real la dispozi$ia muncitorilor pentru a se insera în noua loca$ie, dar #i datorit" modalit"$ii în care ace#tia percep mijloacele disponibile pentru facilitarea inser"rii lor #i automat prin prisma în$elegerii pe care #i-o formeaz" privind rolul lor în noua loca$ie. În ceea ce prive#te impactul institu$ional acesta este practic de dou" tipuri. Pe de-o parte, acest regim conduce la un comportament institu$ional diferit in rela$ia cu cele dou" categorii de muncitori extracomunitari, în baza normativelor de aplicare a legii. Pe de alt" parte, regimul diferit de tratare altereaz" #i percep$ia actorilor institu$ionali asupra muncitorilor extracomunitari al c"ror !ux îl gestioneaz" #i, foarte important, asupra drepturilor fundamentale ale acestora. Dialogul institu$iilor publice #i a partenerilor sociali în problematica imigra$iei, în general, #i a celei în scop de munc", în special, este cacofonic #i nu de pu$ine ori steril. De#i România are o Strategie na$ional" privind imigra$ia ce con$ine o serie de obiective, activit"$i #i institu$ii responsabile, prea pu$ine din aceste obiective sunt atinse cu participarea real" a tuturor actorilor nominaliza$i. De asemenea, faptul c" o asemenea strategie este prea pu$in cunoscut" de public nu o face, eventual, mai pu$in valoroas", dar determin" o rezisten$" general" a societ"$ii în a adera la valorile enun$ate #i la obliga$iile asumate de c"tre statul român în domeniu. Acest fapt duce la perpetuarea unor cli#ee de genul: trebuie s" protej"m cu orice pre$ pia$a local" a for$ei de munc", trebuie s" sprijinim întoarcerea acas" a românilor în loc s" stabilim anual contingentul muncitorilor str"ini ce pot lucra în România etc. Faptul c" întreaga dezbatere se reduce la emigra$ie v imigra$ie reprezint" o abordare ce nu $ine cont de realit"$ile societ"$ii secolului în care tr"im, sau, cum ne place de cele mai multe ori s" vorbim, de realit"$ile satului global actual. De#i prev"zute de actuala Strategie, dezbaterile


publice sunt inexistente, iar acestea nu se pot oricum reduce doar la campanii de informare. Procesul trebuie s" %e mult mai extins, atât din punctul de vedere al consisten$ei, al întinderii sale în timp cât #i din punctul de vedere al activit"$ilor de evaluare a impactului acestora. Rolul si aportul sindicatelor în domeniu a f"cut obiectul unei analize consistente în cadrul capitolului legislativ. Am încercat s" demonstr"m c", de#i purt"toare ale unui imens poten$ial în domeniul ap"r"rii drepturilor muncitorilor migran$i, acestea nu #i-au delimitat într-o manier" clar" punctul de vedere. Pe de o parte, acest lucru se datoreaz" faptului c" dialogul social este utilizat doar în momentul dezbaterii hot"rârilor de guvern privind num"rul de autoriza$ii de munc", #i nici atunci într-un mod care s" încurajeze cu adev"rat discu$iile constructive. Pe de alt" parte, sindicatele române#ti se a!" la rându-le într-un proces de tranzi$ie determinat de dinamica demogra%c" #i de cea a economiei locale, iar protejarea altor lucr"tori decât cei na$ionali pare un punct relativ greu de armonizat cu politica o%cial" a confedera$iilor sindicale. Consider"m c" doar în momentul în care acestea vor % stabilit un punct de vedere comun ce va $ine cont de realit"$ile actuale, printre care #i de faptul c" va exista #i în viitor imigra$ie în scop de munc", vor putea deveni un partener veritabil de dialog, putând propune alternative viabile la m"surile adoptate de guvern. De asemenea, atâta timp cât, în general, reac$ia societ"$ii civile este pu$in vizibil", inexistent" chiar, în România se va mai vorbi mult timp de acum înainte de cazul chinezoaicelor de la Bac"u, într-o not" ce vizeaz" mai degrab" senza$ionalul unei astfel de informa$ii, decât veritabile reac$ii. În ciuda unor activit"$i de control derulate de ITM, unele bucurându-se de o important" mediatizare, activitatea de monitorizare a respect"rii drepturilor lucr"torilor este insu%cient". În parte, pentru motive ce privesc cadrul legal actual, dar #i pentru c" aceast" activitate este inconsistent". Sanc$iunile pecuniare nu sunt su%ciente pentru a descuraja practicile abuzive, atâta timp cât orice angajator sanc$ionat poate decide întreruperea contractului de munc" #i obligarea salaria$ilor de a se reîntoarce în $"rile de origine. Acesta are posibilitatea solicit"rii unor noi autoriza$ii de munc" pentru un alt contingent de muncitori. De aceea, realizarea unor liste centralizate la nivel na$ional de c"tre Inspec$ia Muncii cu angajatori ce încalc" sistematic drepturile angaja$ilor (nu doar na$ionali) #i punerea acesteia la dispozi$ia ORI poate constitui o modalitate de a descuraja aceste practici. Si aceasta, mai ales dac" ORI ar putea refuza eliberarea autoriza$iilor de munc" solicitate de un angajator ce se a!" pe aceast" list". Evident, stabilirea abaterilor, a modalit"$ilor de înscriere #i a contest"rii acestei m"suri precum #i a posibilit"tilor de #tergere din acest document a datelor acelui angajator ce dovede#te c" a depus toate eforturile pentru eliminarea situa$iilor ce au determinat san$ionarea, trebuie s" fac" obiectul unei veritabile dezbateri publice. A#a cum am v"zut din practic", de#i sanc$iona$i, un num"r important de angajatori au continuat s" aib" acelea#i practici ilegale, %ind doar mai aten$i în procesul de recrutare. Preferin$a acordat" deta#"rii în locul angaj"rii cu contract de munc" î#i g"se#te justi%carea în cadrul legal actual: mai pu$ine formalit"$i de îndeplinit pentru ob$inerea autoriza$iilor de munc", posibilitatea scoaterii de sub controlul legal a tuturor aspectelor legate de salarizare a muncitorilor deta#a$i (de la nivelul salariilor, plata acestora #i pân" la posibilitatea de a renun$a la cotiza$iile datorate de angajator #i angajat c"tre bugetul asigur"rilor sociale). Analiza a ar"tat c" din perspectiva institu$ional" #i cea a angajatorilor, limitarea duratei deta#"rii la un an poate % perceput" ca bene%c", actorii argumentând suprapunerea etapelor de construc$ii cu alte cerin$e de cali%c"ri pe parcursul execut"rii lucr"rilor de #antier. Institu$iile locale – %e c" discut"m de angajatori sau de autorit"$ile publice – consider" c" muncitorii deta#a$i chinezi sau turci nu caut" neap"rat integrarea social". O mai bun" reglementare a situa$iilor în care deta#area ar putea % varianta optim" în locul angaj"rii cu contract de munc", este în opinia noastr" necesar". Pe termen lung, s-ar putea evita dezvoltarea unui discurs de tipul drepturile lucr"torilor migran$i nu sunt acelea#i cu cele ale muncitorilor na$ionali. Pentru c" întregul proces al deta#"rii nu poate, a#a cum am v"zut, s" fac" obiectul unei


monitoriz"ri complete, pe termen lung, deta#area, ca alternativ" la angajarea lucr"torului extracomunitar, poate pune în pericol întregul sistem de protec$ie a drepturilor acestor persoane, %e ele deta#ate sau angajate în România. Faptul c" deta#atul poate munci în România doar un an nu reprezint" o garan$ie su%cient", ci dimpotriv", încurajeaz" dumpingul social. O nou" abordare a condi$iilor în care poate opera deta#area, este cu atât mai necesar" cu cât din abordarea curent" rezult" o politic" de integrare care este în fapt paralel" aspectelor fundamentale ce de%nesc natura prezen$ei muncitorilor extracomunitari în România. În general, interac$iunea institu$ie-angajator #i institu$ie-extracomunitar, formalizat" la ghi#eu, nu ofer" cadrul informa$ional su%cient si necesar pentru îmbun"t"$irea respect"rii drepturilor si obliga$iilor muncitorilor extracomunitari. În formarea motiva$iei de a se înscrie în programe de integrare, speci%c pentru înv"$area limbii române, determinante sunt rela$iile interpersonale #i re$eaua de leg"turi create de muncitori. Pentru muncitorii extracomunitari, munca implic" prezen$a unui traduc"tor la locul de munc", interac$iunea cu muncitorii români %ind minimal". Un alt punct discutabil în cadrul procesului de eliberare a autoriza$iilor de munc" se refer" la rolul agen$iilor de recrutare a muncitorilor str"in i. Lipsa unor criterii de baz" pe care aceste %rme trebuie s" le respecte în procesul de recrutare, absen$a unui control din partea institu$iei responsabile, ne referim la ORI #i Inspec$ia Muncii, precum #i practicile, în opinia noastr", cel putin non etice ale unora dintre acestea, ridic" un semn de întrebare privind modul în care pot % garantate #i respectate drepturile muncitorilor extracomunitari. De aceea, propunem stabilirea unor criterii clare de licen$iere a acestor %rme, ca o condi$ie esen$ial" pentru derularea unor activit"$i de recrutare #i plasare. În ceea ce prive#te cadrul legal privind condi$iile de #edere #i drepturile lucr"torilor extracomunitari salaria$i în România, exist" o important" neconcordan$" între obliga$ia de p"r"sire a teritoriului în cazul anul"rii autoriza$iei de munc" (în cazul încet"rii raporturilor de munc" din motive neimputabile) #i în consecin$", a încet"rii dreptului de #edere #i posibilitatea acestor persoane de a bene%cia de programele de asisten$" social" inclusiv de presta$ii %nanciare (ne referim la ajutorul de #omaj), în m"sura în care au îndeplinit perioada minim" de cotizare. Propunem ca dreptul de #edere s" nu înceteze o dat" cu anularea autoriza$iei de munc", ci lucr"torul comunitar s" aib" posibilitatea de a r"mâne pe teritoriu cel pu$in pe perioada în care ar putea bene%cia de ajutorul de #omaj #i în condi$iile în care dovede#te c" î#i caut" în mod activ un loc de munc". Aceast" posibilitate reprezint", în opinia noastr", cea mai e%cient" metod" de a combate riscul muncii la negru, al tra%cului #i al diverselor forme de exploatare. În încheiere, semnal"m c" studiul în general sugereaz" c" di%cult"$ile cu care se confrunt" actori sociali implica$i în !uxul muncitorilor extracomunitari sunt practic acelea#i atât pentru muncitorii extracomunitari deta#a$i cât #i pentru cei cu contract de munc". Din p"cate, în consult"rile cu actori sociali pe aceast" tem", prea pu$in din nuan$ele si speci%citatea muncitorului extracomunitar deta#at vs muncitor extracomunitar cu contract de munc" apar în dezbatere. În discursul public aceste nuan$e nu au ca#tigat vizibilitate, îns" sper"m c" numai pân" în momentul de fa$". Consider"m c" pân" în momentul în care va exista cu adev"rat o analiz" a impactului deta#"rii #i a angaj"rii cu contract de munc" (vezi #i observa$iile de mai sus legate de o mai bun" reglementare a deta#"rii), atât asupra muncitorului cât #i asupra structurilor institu$ionale, România nu va putea reglementa cu adev"rat regimul imigra$iei în scop de munc" într-un sens ce respect" drepturile salariale, în special, #i pe cele ale omului, în general #i într-o manier" care s" valori%ce aportul bene%c, pentru to$i cei implica$i, produs de un proces de integrare coerent.


Bibliogra%e Bouma, Holly: East-to-West Labor Migration and the Rise of Commuting: A Case Study of Sopron, Hungary. Var#ovia: tez" la Universitatea Central European", 1999. Bauer, Thomas; Lofstrom Magnus #i Zimmermann, Klaus: Immigration Policy, Assimilation of Immigrants and Native’s Sentiments towards Immigrants: Evidence from 12 OECD countries, Working Paper 33, San Diego Univesity of California, 2001 Blanpain, Roger; Javillier, Jean: Droit du travail communautaire, L.G.D.J., Paris, 1995. Borjas, George: The economic analysis of immigration, în Handbook of Labor Economics, editat" de O. Ashenfelter #i D. Card, North Holland, 1999 Borjas, George: Imperfect Substitution between Immigrants and natives. A reappraisal, Harvard University Press, 2008. Burt, S. Ronald: Structural holes and good ideas, University of Chicago Press, 2004 Catrinciuc, Petre: Regimul juridic al str"inilor, Editura CH Beck, Bucuresti, 2007 Guiraudon, Virginie: The EU garbage can: accounting for policy developments in the immigration domain, lucrare prezentat" la Conferin$a Asocia$iei de Studii ale Comunit"$ii Europene, 2001. Hanagan, Michael: Labor History and the New Migration History: A Review Essay, în International Labor and Working-Class History. Migrations, Labor Movements and the Working Class (54), Cambridge University Press,1998. Lupa#cu, Dan; Mihu$ Gyongy, Gabriela: Regimul Str"inilor în România, Editura Universul Juridic, Bucure#ti, 2006 McCann, Philip; Poot, Jacques; Sanderson, Lynda: Migration, Relationship Capital and International Travel: Theory and Evidence, Working Papers in Economics 08/12, University of Waikato, Department of Economics, Centre for Research and Analysis of Migration (CReAM), Departmentul de Economies, University College din Londra, 2008 Poot, Jacques; Demographic change and regional competitiveness: The effects of immigration and ageing, în International Journal of Foresight and Innovation Policy, 2008. Poot, Jacques; Strutt, Anna; Dubbeldam, Jason; Trade Negotiations and the Trans-Border Movement of People: A Review of the Literature, Publicatii, Departamentul Muncii al SUA, 2008. Sassen, Saskia: The Global City, Strategic Site, New Frontier, Globalization Seminar, 2001, www.india-seminar.com Sassen, Saskia: Cities in a World Economy, Pine Forge press, a 3a edi$ie, 2006.


Schiff, Maurice : Love thy neighbor: trade, migration, and social capital, World Bank Working Paper, Development Research Group, 2000. Schiff, Maurice, 2006. Migration, trade and investment, World Bank research group, International, Trade Negotiations and the Trans-Border Movement of People: A Review of the Literature, Publicatii, Departamentul Muncii al SUA *** Decizia 1/80 a Consilului de Asociere între Comunitatea European" #i Turcia, 19 septembrie 1980, www.eurlex.europa.eu *** Facts on Labour Migration, Organiza$ia Interna$ional" a Muncii, 2005 *** Imigrant în România: perspective #i riscuri, Funda$ia Soros, 2008. *** Models for Immigration Management Schemes, Comparison and Analysis of Existing Approaches and a Perspective for Future Reforms, Konstanz Centre for International and European Law for on Immigration and Asylum, 2008. *** Trends in International Migration, Organiza$ia Interna$ional" a Migra$iei, 2002, www.iom. int *** Imigra$ia si azilul, O%ciul Român pentru Imigr"ri, 2007, httpp//ori.mira.gov.ro *** Perce$ia popula$iei cu privire la refugia$ii din România, O%ciul Român pentru Imigr"ri, 2008, httpp//ori.mira.gov.ro *** Raportul O%ciului Român pentru Imigr"ri 2009 privind situa$ia munictorilor extracomunitari în 2008, raport prezentat în Comisa de Dialog Social, Februarie 2009. *** World Migration Report,. Organiza$ia Interna$ional" a Migra$iei, 2008, www.iom.int *** Communication de la Commission au Conseil, au Parlement Européen, au Comité économique et social européen et au Comité des Régions, Troisième rapport annuel sur la migration et l’intégration, Bruxelles, 2007, COM(2007) 512 %nal *** Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the regions: A Common Agenda for Integration Framework for the Integration of Third-Country Nationals in the European Union, Brussels, 2005, COM(2005) 389 %nal *** Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on Immigration, Integration and Employment, Brussels, 2003, COM (2003) 336 %nal *** Draftul conferin$ei privind Integrarea, Consiliul Uniunii Europene, Vichy, 3-4 Noiembrie 2008



Vorbeste cu noi!