Page 1

u CINE SUNTEM & CE NE PROPUNEM .............. 2

NR. 1

MARTIE

2011

u PARTICIPAREA CIVICĂ,

MAI MULT DECÂT UN SLOGAN ............................... 3

Iniţiativă

u ACTIVISMUL CIVIC ÎN ERA FACEBOOK………………….6

pentru societatea civilă

NEWSLETTER DE CULTURĂ PARTICIPATIVĂ ŞI INIŢIATIVĂ CIVICĂ

INVESTEŞTE ÎN OAMENI! Proiect realizat cu finanţare europeană fundatiamultimedia.wordpress.com/ www.infopolitic.ro fundatia.multimedia@gmail.com

Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală a lansat proiectul

„INIŢIATIVĂ PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ” În luna decembrie 2010 Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală a lansat proiectul „INIŢIATIVĂ PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ”, cofinanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Prin acest proiect, Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală doreşte să ofere societăţii civile rezultatele unei cercetări fără precedent cu privire la rolul şi modalităţile prin care societatea civilă din România poate participa la procesul decizional regional.

CINE SUNTEM Fundaţia Multimedia pentru democraţie locală a fost înfiinţată în mai 1995. Misiunea principală a Fundaţiei a fost legată de coagularea unui nucleu de experţi în ştiinţe sociale, apt să genereze analize si evaluări publice cu privire la viaţa social-politică romanească. (mai mult, la pagina 8).


Ce ne propunem  

Conştientizare pentru susţinerea iniţiativelor pentru dezvoltarea responsabilităţii civice Sprijin pentru ONG-uri

autorităţile publice în vederea promovării incluziunii sociale, dez-

Principalele activităţi derulate în cei trei ani ai proiectului ţin de realizarea unei cercetări, a unor studii şi analize sociale în vederea creşterii conştientizării pentru promovarea şi dezvoltarea culturii civice şi a conceptului de responsabilitate socială. De asemenea, proiectul prevede o campanie de conştientizare pentru susţinerea iniţiativelor pentru dezvoltarea responsabilităţii civice şi facilitarea accesului la informaţii de interes public. Vor exista şi activităţi de promovare în regiunile de dezvoltare privind diseminarea pe scară largă a beneficiilor ocupării formale şi combaterii muncii la negru. Proiectul mai prevede şi acordarea de sprijin ONG-urilor, prin furnizarea de informaţii relevante necesare adaptării activităţilor şi strategiilor pentru consolidarea cooperării cu

zând aspecte ale culturii civice, inclusiv piaţa muncii, incluziunea socială şi egalitatea de “Scopul proiectului este şanse, pentru stimularea acela de a consolida ca- s o c i e t ă ţ i i pacitatea de organizare civile şi a transparenţei a societăţii civile şi ori- ad mi ni str aentarea instituţiilor tive. S c o p u l publice spre dezvol- p r o i e c t u l u i este acela de tarea culturii civice.” a consolida c ap aci tate a voltarii spiritului partici- de organizare a societăpativ şi a promovării ţii civile şi orientarea serviciilor de volun- instituţiilor publice spre tariat şi caritate. dezvoltarea culturii De asemenea, în cei trei civice, pentru a proani vor fi iniţiate şi ac- mova dezvoltarea durativităţi de monitorizare bilă, responsabilitatea în vederea responsabi- şi coeziunea socială la lizării instituţiilor pub- nivel regional şi nalice şi creşterii partici- ţional. pării civice, precum şi Pentru informaţii deactivităţi de formare taliate despre celelalte profesională pentru fa- programe cofinanţate cilitarea transferului de de Uniunea Europeană, competenţe în rândul vă invităm să vizitaţi reprezentanţilor so- www.fonduri-ue.ro cietăţii civile, în perspectiva descentralizării administraţiei publice. Nu în ultimul rând, proiectul mai prevede şi activităţi de informare şi publicitate cuprin-

Cui îi este dedicat proiectul? Proiectul vrea sporirea culturii şi a competenţelor civice ale membrilor societăţii civile, pentru creşterea competitivităţii şi dinamismului social, pentru extinderea gradului de incluziune socială a grupurilor defavorizate şi asigurarea dezvoltării durabile. Grupul ţintă al proiectului este format din 1000 de persoane, voluntari şi membri ai cca 200 de organizaţii ale societăţii civile româneşti din toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

Durata proiectului Proiectul va dura 35 de luni. Prima fază a proiectului, cercetare şi analiză, se va derula în primele 24 de luni prin pregătirea cercetarii şi, după culegerea datelor, analiza cantitativă şi calitativă. În a doua fază se va viza crearea unei legături cu grupurile ţintă pentru ca, la finalul acesteia, să fie diseminate concluziile şi analizele obţinute prin cercetare, pentru a orienta activitatea ONG spre creşterea impactului şi relevanţei lor sociale.


Participarea civică, mai mult decât un slogan Participare şi democraţie

Cum apare neparticiparea? Participarea civică este un concept indisolubil legat de democraţie, deoarece se bazează pe o serie de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti pe care numai democraţia le poate asigura într-o manieră mai mult decât formală. Civismul este văzut ca o condiţie indispensabilă pentru un regim democratic, iar participarea, înţeleasă ca implicare a cetăţenilor în procesul de decizie politică este considerată un indicator al democratizării unei societăţi. Dincolo de rolul participării civice în definirea şi operaţionalizarea democraţiei, ea este mai degrabă un instrument şi nu neapărat un scop. Participarea civică asigură funcţionarea democraţiei şi oferă măsura eficienţei ei, în sensul cel mai de bază al conceptului:

conducerea de către popor. Participarea civică reprezintă esenţa democraţiei participative, adică a acelei forme de organizare şi funcţionare a societăţii în care vocea poporului nu se face auzită doar în context electoral. Votul este o instituţie centrală a democraţiei reprezentative, dar ea se activează la perioade relativ mari de timp, ceea ce înseamnă că membrii societăţii devin cetăţeni odată la 4-5 ani. Participarea civică este o completare a democraţiei electorale şi împreună dau consistenţă democraţiei reprezentative. Ea presupune cetăţeni activi, cooperanţi, care, sub diferite forme de organizare a societăţii civile, pun presiune asupra factorului politic, încercând să influenţeze deciziile ce privesc comunitatea.

“Participarea civică este o completare a democraţiei electorale şi împreună dau consistenţă democraţiei reprezentative”

Nemulţumiţi de clasa politică, de modul în care se iau deciziile şi de maniera concretă în care se operaţionalizează relaţia dintre guvernanţi şi guvernaţi, cetăţenii au tendinţa de a se retrage din spaţiul public şi de a refuza participarea la treburile publice. Neimplicarea este de multe ori înţeleasă ca formă de protest. Ea poate funcţiona atunci când este o excepţie şi când apare ca o sincopă într-o evoluţie lineară, menită să declanşeze un declic. Atunci când absenţa participării civice este o constantă a societăţii, aceasta devine un pericol pentru funcţionarea democraţiei şi pentru relaţia dintre decidenţi şi societate. În acel moment, lipsa de angajament a indivizilor oferă actorilor politici, în special celor aflaţi la guvernare, posibilitatea unor decizii şi acţiuni, dacă nu sustrase oricărui control, în orice caz, puţin vizibile. Prin urmare, opţiunea firească şi naturală întrun sistem democratic, este aceea a participării civice. Neimplicarea este o formă de protest, dar în timp, ea se întoarce împotriva cetăţenilor.


Participare civică – un drept, o obligaţie sau o necesitate?

Conceptul de participare civică conţine premisa că cetăţenii nu trebuie să aştepte de la politicieni (decidenţii politici) transpunerea în practică a principiului reprezentativităţii. Votul nu este suficient pentru realizarea cetăţeniei. Prezenţa la urne legitimează sistemul, actorii şi instituţiile sale, dar nu îi asigură şi funcţionarea în acord cu ideea de bine public. De aceea, este nevoie de activism civic, de antrenarea permanentă a cetăţenilor în actul de decizie. Implicarea în treburile comunităţii ridică problema unor strategii acţionale.

Participarea civică poate fi una individuală, dar impactul ei este mult mai consistent atunci când se bazează pe cooperarea cetăţenilor. Gruparea şi organizarea indivizilor în vederea unei acţiuni pe lângă factorii de decizie, pe lângă instituţiile statului, pentru a le influenţa constituie o opţiune strategică a cărei validitate este demonstrată atât de cercetările sociologice, cât şi de simpla observaţie empirică. Altfel spus, formulele asociative constituie opţiuni sustenabile, asigurând un mai mare succes celor care doresc să participe în mod real la viaţa comunităţii.

“Societatea civilă organizată (asociaţii, fundaţii, cluburi, sindicate etc) devine astfel un fundament al participării civice şi al democraţiei participative”

Societatea civilă organizată (asociaţii, fundaţii, cluburi, sindicate etc.) devine astfel un fundament al participării civice şi al democraţiei participative. Participarea civică nu este un moft, o exigenţă sau o obligaţie. Este fie o stare de spirit şi un mod de viaţă al cetăţeanului conştient de rolul, drepturile şi responsabilităţile sale la nivelul sistemului politic şi social, fie o strategie rezultată în urma unui calcul raţional, care arată că acesta este singurul instrument pe care guvernaţii îl au pentru a-i controla pe guvernanţi. Deşi pare a fi o opţiune, activismul civic este în realitate o necesitate pentru funcţionarea şi consolidarea sistemului democratic, precum şi pentru o bună relaţia între cetăţeni şi decidenţii politici.

Un studiu clasic al culturii civice “Democraţia este un sistem politic în care cetăţenii obişnuiţi îşi exercită controlul asupra elitelor; iar acest control este legitim; adică, este sprijinit de norme care sunt acceptate de elite şi nonelite. Desigur, în toate societăţile, luarea deciziilor specifice este concentrată în mâinile a foarte puţini oameni. Politica nu poate fi făcută nici de cetăţeanul obişnuit, nici de „opinia publică”. Dacă aşa stau lucrurile, atunci problema de a stabili gradul de democraţie dintro naţiune devine una de a măsura gradul în care cetăţenii obişnuiţi îi controlează pe cei care iau deciziile semnificative ale unei societăţi”. “Se aşteaptă din partea cetăţeanului democratic să fie activ în politică şi să se implice. Pe deasupra, se presupune că el va fi raţional în modul său de abordare a vieţii politice, că va fi ghidat de raţiune, nu de emoţie. Se presupune că el este bine informat şi că ia decizii pe baza unui calcul precaut în raport cu interesele şi principiile pe care vrea să le promoveze” (Gabriel Al-

mond şi Sidney Verba, in Cultura civică. Atitudini politice şi democraţie în cinci naţiuni )


Cultura participativă fundament pentru democraţie “Capitalul social nu este singura baghetă magică a democraţiei, dar îi va da şanse democraţiei”

O societate civilă extinsă şi un nivel ridicat al încrederii sociale constituie o bază solidă pentru democraţie, a declarat recent profesorul Robert D. Putnam de la Universitatea Harvard, adăugând că democraţia presupune foarte mult efort şi timp, iar o societate civilă puternică este vitală. Schimbările politice rapide din Statele Unite din anii 1910, de exemplu, s-au bazat pe interacţiuni intense de tipul culturii participative. Industrializarea, urbanizarea şi dezvoltarea tehnologică au generat tipuri diferite de capital social, şi de asemenea capitalul social poate fi folosit şi în scopuri pozitive, dar şi în scopuri negative, a subliniat acesta, referinduse inclusiv la potenţialul reţelelor de tip terorist.

Reţelele sociale au fost şi sunt importante deoarece transmit informaţii, ajută depăşirea unor obstacole în calea acţiunii colective, încurajează recip-

rocitatea şi încrederea, influenţează identitatea şi încurajează altruismul, a adăugat Putnam. “Capitalul social nu este singura baghetă magică a democraţiei, dar îi va

da şanse democraţiei, din perspectiva conexiunilor sociale”, a afirmat profesorul. El a sugerat că activiştii sociali nu ar trebui să rămână pasivi, ci să formeze legături î ntre diferitele reţele sociale. Putnam consideră că noile forme de interacţiune oferite de internet afectează participarea atât pozitiv, cât şi negativ, deoarece “este o combinaţie între relaţionarea virtuală şi cea reală (faţă-în-faţă)”.

“Reţelele sociale au fost şi sunt importante deoarece ajută depăşirea unor obstacole în calea acţiunii colective ”

Ce spun specialiştii “În toate societăţile, dilemele acţiunii colective afectează încercările de a coopera pentru beneficii reciproce, fie că vorbim despre politică ori economie (…) Normele reciprocităţii generalizate şi reţelele de implicare civică încurajează încrederea socială şi cooperarea, deoarece depăşesc beneficiile separării, reduc nesiguranţa şi oferă modele pentru cooperarea viitoare. Încrederea însăşi este o proprietate emergentă a sistemului social, în aceeaşi măsură în care este şi un atribut personal. Indivizii sunt capabili să-şi manifeste încrederea datorită normelor sociale şi reţelelor în cadrul cărora acţiunile lor sunt cuprinse”. (Robert Putnam, Making Democracy Work) “Vocea şi egalitatea sunt elemente centrale ale democraţiei participative. Într-o democraţie în adevăratul sens al cuvântului, vocea oamenilor trebuie să fie clară şi puternică: clară, astfel încât cei care iau deciziile politice să înţeleagă preocupările cetăţenilor; puternică astfel încât aceştia să aibă motiv să asculte cu atenţie mesajele care li se transmit”. (Sidney Verba, Voice and Equality)


Activismul civic în era Facebook Sunt peste 3 milioane de utilizatori activi în România

Apariţia unor instrumente şi platforme online, care oferă posibilitatea dialogului şi a schimbului de date pe scară largă, la costuri reduse, reprezintă o mare oportunitate pentru dezvoltarea participării civice, mai ales în zonele în care nu există o tradiţie în acest sens. Spaţiul online şi, cu precădere, platformele de tip social media, contribuie în mod semnificativ la reducerea obstacolelor care au stat până acum în calea implicării civice, punând la dispoziţia organizaţiilor non-profit o paletă largă de instrumente de promovare, într-un mod nu doar atractiv, dar care permite un nivel ridicat de interactivitate.

Facebook—un instrument la îndemâna ONG-urilor Primul pas în ceea ce priveşte dezvoltarea prezenţei pe Facebook este constituit de crearea unei pagini oficiale pentru organizaţia dumneavoastră şi, mai ales, utilizarea opţiunilor special destinate paginilor de tip ONG. Câteva exemple de succes în acest sens sunt paginile organizaţiilor Crucea Roşie sau One. Cele două pagini integrează într-un mod creativ diverse aplicaţii menite să popularizeze cauzele promovate, oferind, în acelaşi timp, un

grad ridicat de interactivitate. Spre exemplu, la accesarea paginii One, utilizatorul este îndemnat să ia atitudine prin completarea unui scurt formular şi transmiterea, către Senatul american, a dezacordului său privind tăierile bugetare pentru programe precum lupta împotriva HIV/SIDA sau a foametei. Pe o altă secţiune a paginii, descoperim chiar un clip de promovare a unei cauze, însoţit de un formular de adeziune.

De ce Facebook? Cu peste 3 milioane de utilizatori activi în România şi peste 100 de mii de pagini aparţinând unor ONGuri din întreaga lume, Facebook se dovedeşte a fi platforma ideală pentru promovarea diverselor campanii sociale, oferind posibilităţi nelimitate în ceea ce priveşte transmiterea de mesaje sau atragere unui număr cât mai mare de aderenţi.

Cum comunic ă m? Cea mai importantă componentă a oricărei pagini Facebook rămâne, însă, wall-ul – spaţiul dedicat comunicării şi interacţiunii directe cu oamenii. Tocmai de aceea, pentru consolidarea unei relaţii cât mai strânse cu susţinătorii, registrul comunicării trebuie să fie unul cât mai puţin formal, informaţiile prezentate trebuie să fie succinte, uşor de înţeles şi adaptate la specificul audienţei. Conţinutul trebuie să fie unul atractiv, uşor de preluat şi transmis mai departe de către utilizatori.


Facebook: un aliat pentru ONG-uri Pe lângă simpla administrare a unei pagini oficiale, există şi alte aplicaţii utile pentru dezvoltarea prezenţei pe site-ul de socializare.

Promovarea şi iniţierea de “cauze”

“Insigne” personalizate

“Causes” Cel mai popular instrument folosit pentru promovarea unor acţiuni pe Facebook este aplicaţia „Causes”, cu peste 140 milioane de utilizatori activi lunar. Această aplicaţie permite utilizatorilor să se alăture unei cauze şi chiar să devină, la rândul lor, promotorii acesteia. În plus, aplicaţia permite şi strângerea de fonduri. În doar câteva luni de la lansarea în 2007, ONG-urile care au folosit aplicaţia au strâns, în total, peste 300 de mii de dolari. În prezent, suma totală colectată prin intermediul acestei aplicaţii se ridică la 30 de milioane de dolari.

“Badges” Un alt instrument folositor pentru promovarea unei cauze pe Facebook este pus la dispoziţie de site-ul www.PicBadges.com. Acesta oferă posibilitatea realizării unei insigne, extrem de uşor de personalizat, care mai apoi este ataşată automat de poza de profil a utilizatorului de Facebook. Acest instrument poate fi integrat în mini-campanii online, prin care utilizatorii să fie îndemnaţi ca, timp de o săptămână, să-şi ataşeze, la imaginea de profil, insigna unei cauze. Bineînţeles, acestea sunt doar câteva sugestii de bază privind utilizarea cât mai eficientă a platformei Facebook de către organizaţiile non-profit. Pentru informaţii detaliate şi sfaturi cuprinzătoare despre acest subiect, vă recomandăm Ghidul Facebook pentru ONG-uri.


Participarea şi democraţia

“Faptul că o proporţie largă a oamenilor dintr-o ţară simt că-şi pot ralia în sprijinul lor, în vremuri de stress politic, grupuri informale directe în care ei sunt membri, reprezintă un aspect semnificativ al culturii politice a acelei naţiuni. Înseamnă că au fost încorporate în siste-

mul politic câteva din- apel la prietenii şi tre pietrele de temelie vecinii lor, în încercarea ale structurii sociale. de a influenţa propriul Iar rolul individului de guvernământ. Astfel, cetăţean, în mod par- fuziunea apare în inima ticular, de procec e t ă ţ e a n Gabriel Almond şi s u l u i democrat, democSidney Verba influent, ratic – Cultura civică. Atifuzionează procesul cu celelalte tudini politice şi p r i n democraţie în cinci roluri ale care cenaţiuni sale. (…) tăţeanul Fuziunea obişnuit are loc din pricina solici- exercită un control oartărilor politice ale cetăţ- ecare asupra guverenilor la adresa guver- nământului “. nământului lor. Ei fac

Evenimente Prin proiectul Iniţiativă pentru so c ie t a t e a civilă va fi organizată o conferinţă internaţională, cu caracter ştiinţific, la Bucuresti, destinată mediului academic si reprezentanţilor ONGurilor (100 de participanţi), în urma căreia va fi realizat un raport al conferinţei. De asemenea, proiectul prevede organizarea a 8 seminarii regionale destinate personalului organizaţiilor societăţii civile, în urma cărora vor fi distribuite cel puţin 600 de sinteze ale rapoartelor de cercetare regională.

Fundaţia Multimedia pentru democraţie locală a fost înfiinţată în mai 1995. Misiunea principală a Fundaţiei a fost legată de coagularea unui nucleu de experţi în ştiinţe sociale, apt să genereze analize şi evaluări publice cu privire la viaţa social-politică romanească. Gândită ca un “think-tank”, Fundaţia a acţionat mai mult pe zona de analiză şi cercetare decat pe cea de implicare civică. Există câteva repere importante în functionarea Fundaţiei. Unul dintre ele este colaborarea cu trustul PRO, în cadrul proiectului Institutul PRO. In perioada 2005-2007, Fundatia Multimedia pentru democraţie locală a coordonat activitatea de cercetare a Institutului PRO, alaturi de colegii din Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Mediapro. Sub coordonarea lui Bogdan Teodorescu si Dan Sultănescu, Institutul PRO a lansat mai multe proiecte publice, fundatiamultimedia.wordpress.com/ de analiza şi cercetare, printre care şi câteva volume de carte. De asemenea, s-au dezvoltat, la acea vreme, şi două echipe de www.infopolitic.ro experţi complementari, pe zona politicii externe (în cadrul fundatia.multimedia@gmail.com proiectului CSIS) şi pe zona analizei economice. Al doilea reper public este dat de site-ul www.infopolitic.ro, care a devenit un proiect propriu al Fundaţiei Multimedia şi care a fost dezvoltat timp de mai mulţi ani. Site-ul a devenit un spaţiu de prezentare de informaţii politice, dar şi de diseminare a unor analize publice pe care Fundaţia le oferă opiniei publice. Un reper nou în activitatea Fundatiei este proiectul “Iniţiativă pentru societatea civilă”, finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Newsletter ISC Martie 2011  

Proiectul INITIATIVA PENTRU SOCIETATEA CIVILA este o initiativa a Fundatiei Multimedia pentru Democratie Locala, in colaborare cu SNSPA si O...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you