Page 1

Tehnicile şi accesoriile pentru întreţinerea captorului digital

Fotografia nocturnă

Cum alegem cadrul şi momentul, secretele setărilor de expunere

NR. 01 / 2009

GHID

Service la domiciliu

DSLR CAMERA

REVISTĂ DE CULTURĂ FOTOGRAFICĂ / WWW.FOTOCLASS.RO

Esenţialul despre un trio din categoria „Expert DSLR” COMPACT CAMERA

Excelent pentru profesionişti şi avansaţi:

Canon G10

OBIECTIVE

Scopul dictează mijloacele:

DOSARUL

Alternative

la obiectivul „de kit”

EDIŢIEI

Iluminare creativă cu flash-uri de reportaj


Orange skin | Peach skin

Uncalibrated

Calibrated

Let your work reveal its true colors The perfect result can only be achieved with the best tools. Developed by photographers for photographers, Datacolor’s award-winning color management technology* is the most accurate and reliable in the world. Spyder3 calibration tools let you make the best of your images at each step of the workflow, ensuring precise, consistent results. Visual perception of color relies on subjective criteria, but Spyder3’s standard-setting color engine guarantees accurate, lifelike reproduction of tones from screen to printer. Focus on your passion for photography and let Spyder3 reveal your work’s true colors. For more information and to decide which Spyder3 is for you, go to: www.datacolor.eu/whichspyder © 2008 All rights reserved by Datacolor. Spyder3 is a registered trademark by Datacolor AG, Dietlikon (Switzerland). www.datacolor.eu. Image © c. gamper

Spyder3PRO Monitor calibration for enthusiasts

Spyder3Elite Monitor calibration for professionals

Spyder3Studio Monitor calibration and printer profiling

*Spyder3 Colorimeter: Monitor calibration with ambient light control, high sensitivity, latest sensor technology, auto update, L-Star integration, wizard and expert mode, Win & Mac, single measurement, certification option *Spyder3Print: Spectro-colorimeter, professional measurement precision, single measurement, export function, grayscale optimization technology

în România prin: www.f64studio.ro


Foto Class este o revistă menită a răspunde intereselor pasionaţilor de fotografie de toate nivelurile, de la utilizatorii de aparate compact la cei care preferă trusele DSLR, atât prin articole de prezentare a echipamentelor foto, cât mai ales prin descrierea tehnicilor fotografice aplicabile în situaţiile cele mai des întâlnite. În primul număr al revistei veţi găsi prezentări de aparate DSLR: Canon 50D, Nikon D300, Olympus E-30, aparatul din clasa compact Canon G10, un material despre alegerea obiectivelor. Dosarul ediţiei prezintă posibilităţile de iluminare în locaţie cu flash-uri de reportaj şi o serie de accesorii dedicate acestora, iar în rubrica Ghid practic este prezentată fotografia nocturnă urmată de un amplu material dedicat metodelor de curăţare a senzorului la aparatele DSLR. Cuprinsul este completat de o prezentare a unei şedinţe foto cu Nikon D3x şi de un set de fotografii realizate în Madagascar. Revista are şi o prezenţă online prin situl www.FotoClass.ro , unde veţi găsi şi o secţiune în care vom răspunde întrebărilor dumneavoastră privind orice temă legată de fotografie. Aşteptăm idei şi sugestii despre subiectele care vă interesează şi vă oferim posibilitatea de a deveni colaboratori ai revistei, prin trimiterea de informaţii şi articole însoţite de fotografii.

Lumina... Fără ea nu există imagine. În fotografia profesională este esenţial să măsurăm cu acurateţe lumina pentru a calcula efectul acesteia asupra imaginii. Compania japoneză Kenko vine în sprijinul acestui demers oferind fotografilor o gamă de trei instrumente: două cu funcţiuni de exponometru/flashmetru (KFM-1100, KFM-2100) şi un colorimetru (KCM-3100). Toate încorporează cele mai noi tehnologii, iar designul inspirat şi structura logică a comenzilor asigură o ergonomie deosebită. Sunt instrumente de clasă profesională, proiectate pentru a satisface ceriţele de vârf privind precizia şi fiabilitatea. Revista Foto Class este un proiect media realizat de F64Studio. ©2009 - Toate drepturile rezervate.

în România prin www.f64studio.ro


REVISTĂ DE CULTURĂ FOTOGRAFICĂ NR. 01/2009 WWW.FOTOCLASS.RO

SUMAR AGENDA 7 Lansări/ Evenimente

DSLR CAMERA 12 Canon EOS 50D

50D aduce rezoluţia aproape de limita fizică pentru un captor de format redus

18 NikonD300

Da, este posibil: Calitate profesională la un preţ rezonabil

24 Olympus E30

Un studio creativ în format digital

COMPACT CAMERA 28 Canon G10

O excelentă cameră pentru fotografii profesionişti şi avansaţi

OBIECTIVE 32 Alternative la obiectivul „de kit”

Cum alegem obiectivele potrivite pentru diverse genuri de fotografie


DOSARUL

EDIŢIEI

Iluminare creativă cu flash-uri de reportaj 40 O tendinţă adusă de valul fotografiei digitale 42 Metode de sincronizare pentru flash-urile externe 46 David Honl sau arta iluminării 50 Tema practică: Iluminarea cu flash-urile de reportaj în macrofotografie

GHID 52 Fotografia nocturnă:

Cum alegem cadrul şi momentul, secretele setărilor de expunere

56 Service la domiciliu:

Tehnicile şi accesoriile pentru întreţinerea captorului digital

PORTOFOLIU 60 Fotograf în Madagascar


AGENDA

Canon

Noua colecţie 2009 Text & foto: Rafi Gheorghiţă

Marcând împlinirea în 2009 a 50 ani de când Canon a prezentat primul aparat SLR, Canon Europa a prezentat la Sinaia, într-un cadru organizaţional departe de capitala agitată şi aglomerată, noua gamă de produse Canon 2009, ocazie cu care am avut plăcerea să testăm noile apariţii.

6

FOTOCLASS

C

ea mai interesantă prezenţă a fost noul DSLR cu filmare Canon EOS 500D, cu o rezoluţie de 15,1 MP (cea mai mare din clasa sa), 3,4 cadre pe secundă, ISO 100-3200 (extins până la 6400-12800), High ISO Noise Reduction în 4 trepte – similar cu EOS 5D Mark II, cu care are în comun şi sistemul de meniuri. Cu o arhitectură a senzorului şi un procesor DIGIC IV comun cu EOS 50D, Canon 500D convinge prin simplitatea de utilizare combinată cu complexitatea posibilităţilor oferite şi prin calitatea excelentă a imaginii, inclusiv la sensibilitaţi mari, situându-se în clasa peste EOS 450D. Filmarea se poate realiza în format full HD (1920x1080) în format .MOV iar ecranul LCD de 3” are 920.000 pixeli ceea ce oferă o claritate mărită. O altă funcţie interesantă este “Lens Peripheral Illumination Correction” pentru corectarea efectului de vignetare (întunecare a colţurilor). În acest sens aparatul recunoaşte automat 26 obiective (deocamdată doar obiective Canon) însă cu siguranţă lista va creşte cu următoarele update-uri de firmware. În plus mai beneficiază de parametri modificabili în modurile de lucru Creative (programe automate). În premieră pentru DSLR-uri, Canon 500D are meniu în limba română. Canon a prezentat şi primul superangular extrem cu corecţie de perspectivă destinat aparatelor DSLR. Cu o distanţă focală de 17mm, beneficiind de posibilitatea de a se deplasa +/-12mm


AGENDA paralel cu axa optică (shift) şi de a o înclina cu 6,5 grade (tilt), acest obiectiv beneficiază şi de posibilitatea de orientare independentă a celor două deplasări, o premieră în cadrul obiectivelor pentru aparatele format 24x36mm. Obiectivul înglobează ultimele tehnologii Canon pentru asigurarea unei înalte calităţi a imaginii: acoperire SWC pentru minimizarea voalului şi a imaginilor parazite, lentile asferice pentru corectarea distorsiunii şi utilizarea sticlelor UD pentru reducerea aberaţiei cromatice. Cu o diafragmă de o formă aproape circulară, acesta oferă un aspect plăcut zonelor neclare din imagine. Pentru păstrarea calităţii imaginii indiferent de distanţa de focalizare, obiectivul dispune de lentile flotante. Datorită lentilei frontale foarte proeminente, obiectivul nu poate accepta filtre. Canon 17/4 TS-E este compatibil cu toate aparatele Canon EOS, atât pe film cât şi digitale. Pe formatul 24x36mm acest obiectiv oferă un unghi excepţional de 93 grade pe orizontală, de departe cel mai mare dintre obiectivele cu corecţie de perspectivă disponibile pentru acest format. Utilizat pe aparatele Canon de format redus (1,6x) va oferi un unghi corespunzător unui obiectiv de 27mm pe formatul 24x36mm, suficient de larg pentru a fi utilizat pentru imagini de arhitectură, inclusiv în interior. Odată cu TS-E 17mm f/4L, Canon a introdus şi varianta II a cunoscutului TS-E 24mm f/3,5L care dispune acum de acelaşi mecanism de rotaţie independentă a direcţiilor de tilt şi shift şi de tehnologiile optice recente prezente în obiectivul 17/4 TS-E. Foarte compact şi uşor de folosit, compatibil cu sistemul Canon E-TTL II si E-TTL, noul flash 270 EX se potriveşte perfect pentru aparatele compact cu patină de flash (seriile G şi SX) sau cu DSLR-urile mai mici. Dispune de acoperire pentru 28 şi 50mm, comunică aparatului date legate de temperatura de culoare, capul poate fi înclinat la 60-75-90 grade şi este alimentat cu două baterii format AA. Lampa de asistenţă pentru sistemul AF este eficace până la 4m în întuneric complet. În noua gamă de aparate compacte se disting PowerShot SX 200 IS, cel mai mic aparat cu zoom 12x (28-336mm) cu înregistrare video HD şi procesor Digic IV şi PowerShot D10, primul compact antişoc şi antiacvatic de la Canon cu 12,1 MP şi zoom optic 3x. D10 rezistă până la 10m sub apă, până la o temperatură de minus 10 grade Celsius, căzături de la 1,2 m şi vine însoţit de o serie de accesorii extrem de utile practicanţilor de sporturi extreme: curele ajustabile, carabine, modalităţi de accesare cu o singură mână. Multitudinea de culori a carcaselor noilor aparate a făcut pereche perfectă cu noile culori ale imprimantelor de ultima generaţie, respectiv PIXMA Pro9500 Mark II şi PIXMA Pro9000 Mark II. Imprimante de calibru profesional, cu 10 respectiv 8 culori individuale, pot imprima, pentru pretenţii care depăşesc poate un laborator profesional în format A3+, pe noile hârtii fotografice Pro Premium sau Photo Art pentru detalii desăvârşite. Demonstraţiile ne-au cucerit. Camerele video au fost completate de generaţia LEGRIA, cu unităţi de stocare interne, capacitate de filmare de PRE-REC 3 sec, toate detaliile în format Full-HD.


AGENDA

Demo-Shooting

Making-of:

Cover shoot cu Nikon D3X

Lansarea aparatului Nikon D3x în România a fost marcată de SKIN Media prin organizarea unei sedinţe foto în cadrul showroom-ului Porsche Bucureşti Vest 2. În cadrul acesteia, fotograful Nicolae Coşniceru a prezentat aparatul Nikon D3X şi a realizat o şedinţă foto cu noul Audi Q5, însufleţit de modelul Playboy Georgiana Drăgan. Imaginea finală a apărut pe coperta revistei Autoexpert. 8

FOTOCLASS

U

nicitatea acestei şedinţe foto constă în faptul că a fost realizată în faţa unei asistenţe formată din zeci de fotografi profesionişti şi mulţi alţi invitaţi, dar printr-o organizare de mare profesionalism, totul a decurs fără nici un fel de problemă, de la dirijarea modelului, la fotografiere, până la prezentarea layout-ului viitoarei coperţi. În timpul şedinţei foto, aparatul a fost conectat la un dispozitiv wireless Nikon WT-4B, care a facilitat afişarea în timp real a imaginilor realizate pe un ecran de mari dimensiuni, utilizând programul Nikon Camera Control Pro 2. Demonstraţia a început cu realizarea unor imagini în lumină existentă pentru a testa atât comportarea aparatului la sensibilităţi mari cât şi capacitatea balansului de alb automat de a neutraliza un amestec complex de temperaturi de culoare. Cu toate că D3x nu a fost creat pentru utilizarea la sensibilităţi mari, unde campionul este în continuare modelul D3, calitatea imaginilor rezultate a fost remarcabilă. Pentru şedinţa foto propriu zisă a fost folosit echipament de iluminare Elinchrom într-un setup impresionant, potrivit cu dimensiunile subiectului. Fotografierea unui automobil în studio este una dintre cele mai dificile situaţii cu care se poate confrunta un fotograf, dar domnul Nicolae Coşniceru, sprijinit de o echipă de patru asistenţi, a reuşit să ne ofere o excelentă lecţie de iluminare, care a pus în valoare atât modelul cât şi maşina.


Obiectivul folosit a fost Nikon 24-70/2,8, iar aparatul a fost montat pe un trepied Manfrotto 475B cu cap micrometric Manfrotto 405. Sincronizarea flash-urilor Elinchrom a fost realizată cu un flash Nikon SB 900 în modul de lucru manual, montat în patina aparatului. Domnul Nicolae Coşniceru a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări: - În activitatea dumneavoastră de fotograf de advertising folosiţi DSLR-uri ? Ştiu că aţi fost primul fotograf de pe la noi care a avut Kodak DCS 760. Folosiţi aparatură Nikon, obiective, accesorii ? Într-adevăr, am achiziţionat în anul 2001 un Kodak DCS 760 pe body de Nikon F5 şi obiective Nikkor. Am folosit acest DSLR pentru o anumită gamă de lucrări, alături de aparatul de format mediu pe film, cât şi pentru setarea cadrului şi a luminilor. Mai există în dotarea studioului un Nikon D200 şi un set de obiective Nikkor, care sunt folosite pentru lucrări care nu necesită rezoluţie foarte mare. După achiziţionarea primului back digital Phase One, am lucrat o vreme cu el pe aparatul Mamiya de format 6x7 cm. însă în scurt timp am achiziţionat o cameră Mamiya 645 AFD II şi obiective, cameră care este similară unui DSLR. În concluzie, putem spune că folosesc, în prezent, un DSLR.

- Care a fost brief-ul dat de Art director? Brief-ul solicita o fotografie la care aveam pe de o parte o constrângere dată de paginaţia care includea nişte elemente fixe, dar se dorea o imagine „ieşită din tiparele curente”, adică genul „maşina şi fata sexi”. Se dorea o imagine cu fata într-un plan foarte apropiat, cu o atitudine impozantă şi maşina într-un plan secund, undeva la 5-7 metri în spate. Condiţiile de spaţiu din showroom, cât şi timpul scurt pentru setarea luminilor şi mai ales lipsa unui timp disponibil pentru post procesare, ne-au determinat să schimbăm „un pic” solicitările iniţiale şi să încercăm o atitudine degajată şi încrezătoare a fetei „next to the car”. - Care a fost problema pricipală... şi rezolvarea găsită, cât timp aţi avut la dispoziţie, cum aţi gândit schema de iluminare ? Principala „problemă” a fost acordarea dorinţelor din brief-ul iniţial la condiţiile reale de la faţa locului. În ciuda unor discuţii şi acorduri între mine şi cei de la Skin, cei de la revistă insistau pentru respectarea schiţei şi a brief-ului lor. Lucrurile au fost în final rezolvate. Timpul pe care l-am avut la dispoziţie pentru pregătiri, a fost de aproximativ două ore. Schema de iluminare îmi era foarte clară dinainte de shooting. Am fotografiat de multe ori maşini şi ştiam exact ce vreau şi cum să rezolv problema.

FOTOCLASS

9


AGENDA

Demo-Shooting Aveam doar de stabilit poziţia maşinii şi unghiul de fotografiere, astfel încât să poziţionez luminile şi accesoriile la locul lor. Maşina fiind de culoare închisă, trebuia să-i oferim cât mai multe suprafeţe luminoase, care prin reflexie să-i pună în evidenţă formele, şi câteva accente de lumină care să puncteze pe alocuri. - Cum v-aţi împăcat cu aparatul, la ce ar fi recomandat ? Cu aparatul m-am împăcat foarte bine. Venind din zona fotografiei de format mediu, unde am rezoluţie mai mare dar viteză de shooting ceva mai mică, ISO de valori mai mici, focus point nu chiar atât de multe, dintr-odată am avut revelaţia unui aparat „mai rapid” la o rezolutie superbă. Cred că este potrivit pentru o gamă deosebit de largă de lucrări. Nu ştiu să spun cărui domeniu nu ar fi potrivit. Şi oricând, şi oriunde, dispui de o rezoluţie deosebită. Cum şi până acum, cu rezoluţii mai mici, mulţi clienţi se încumetau să-şi facă publicitate outdoor, cu D3X nu se mai pune problema de rezoluţie. Nicolae Coşniceru, ca iubitor al fotografiei, după o lungă perioadă de experimentări, practică asiduă şi studiu individual, s-a angajat ca fotograf profesionist în anul 1990. În anul 1993 a devenit free-lancer şi a început să lucreze fotografie publicitară. Din 1995 are studio profesional propriu şi grija pentru dezvoltarea potenţialului acestuia a fost o preocupare permanentă. În toată această perioadă, Nicolae Coşniceru a realizat fotografie profesională pentru agenţii de renume internaţional, având clienţi de prestigiu. A avut posibilitatea să lucreze cu fotografi în studiouri profesionale din Munchen şi a participat la workshop-uri internaţionale în Germania, Marea Britanie şi Austria. A participat la târguri internaţionale de profil, a stabilit contacte cu agenţi de fotografie şi case de producţie şi în decursul timpului a cunoscut şi păstrat contactul cu fotografi de renume. În prezent este reprezentat de Getty Global Assignment. De câţiva ani, lucrează şi fotografie de stock. Multe din fotografiile sale le puteţi vedea pe siturile www.cosniceru.com, www.stock-photo.ro şi www.fineartphotography.ro

Modelul Nikon D3x se adresează fotografilor care au nevoie de rezoluţii mari într-un aparat extrem de performant, capabil să suporte rigorile utilizării profesionale în cele mai diverse şi dificile situaţii. Cu o rezoluţie de 24,5 Mp, generând fişiere de 6048 x 4032 pixeli şi cu o redare impecabilă a tonurilor şi culorilor în special la sensibilităţi mici, Nikon D3x poate fi folosit pentru imagini care se vor tipări în formate mari: calendare, postere, afişe. Bazat pe corpul modelului D3, Nikon D3x este aparatul ideal pentru şedintele foto desfăşurate în teren, unde rezistenţa la praf, intemperii şi şocuri, mobilitatea, viteza şi flexibilitatea caracteristice aparatelor format 24x36mm, împreună cu posibilitatea de a folosi obiective de cele mai diverse luminozităţi şi distanţe focale, îl fac net superior aparatelor digitale de format mediu.

10

FOTOCLASS


DSLR CAMERA Canon EOS 50D

Canon

EOS 50D Text & foto: Răzvan Savaliuc

Cei 15 megapixeli ai senzorului de imagine cu care este echipat Canon 50D au urcat rezoluţia aproape de limita maximă, fizic posibilă, pentru un senzor de format redus (x1.6) 12

FOTOCLASS

L

ansat la finele lui august 2008, la exact un an după apariţia predecesorului său Canon 40D (despre care se spune că ar fi cel mai utilizat aparat în redacţiile ziarelor din România), Canon EOS 50D aduce câteva îmbunătăţiri tehnice de substanţă în clasa de vârf a camerelor Canon dotate cu senzor APS (coeficient de multiplicare 1,6x sau “half-frame”, cum li se mai spune). Și face impresie printre cunoscători. Corpul aparatului este identic cu cel al lui 40D, din aliaj de magneziu, la fel de greu şi rezistent la intemperii. Foarte bine finisat şi cu o priză la mână perfectă, care anulează nevoia unui grip. O mică modificare există însă pe partea de conectică, unde apare o mufă HDMI pentru conectarea la televizoarele HD. Dacă la design nu s-a intervenit deloc, principalele diferenţe tehnice sunt însă importante. 50D are ultima generaţie de procesor de imagine de la Canon - Digic IV, şi o rezoluţie impresionantă de 15 megapixeli (faţă de Digic III, şi doar 10 megapixeli la 40D). Sensibilitatea face un salt uriaş de la ISO maxim de 3.200 (la 40D), la ISO 12.800 - valoare aproape de neconceput de atins în urmă cu câţiva ani şi care permite fotografiatul fără blitz în condiţii de iluminare foarte slabă.


DSLR CAMERA Monitorul LCD de 3’’ are o rezoluţie excelentă de 920.000 pixeli (faţă de 230.000 la 40D si 450D) care permite aprecierea cu precizie în teren a gradului de claritate a imaginilor realizate. Cei 15 megapixeli ai senzorului de imagine cu care este echipat Canon 50D au urcat rezoluţia aproape de limita maximă, fizic posibilă, pentru un senzor de format redus (x1.6). De aceea, imaginile obţinute cu această cameră nu-şi vor arăta adevărata performanţă decât dacă se folosesc obiective de calitate, care sunt, evident, mai scumpe. Cu obiective banale, pozele ies la fel cu cele făcute cu 40D şi chiar mai slabe decât cele făcute cu 450D - cotat drept cel mai vândut DSLR la ora actuală. Calitatea imaginii este excelentă. Pozele sunt extrem de clare, culori naturale, contrast. Camera excelează la capitolul pozelor trase pe cer noros, unde surprinde tonurile închise de culoare şi reflexiile la o naturaleţe care pur şi simplu te frapează. Cred că nu are rival în clasa ei la acest capitol. Din cei 15 megapixeli se poate cropa la greu, fără pierderi de calitate vizibile. Un JPEG la calitate maximă ocupa în medie cam 4,5 – 5,5 MB, ceea ce vorbeşte de la sine despre cantitatea mare de informaţie stocată într-un singur cadru. Unele review-uri de pe site-uri consacrate au notat calitatea imaginii lui 50D sub cea a lui 450D (aparat din clasa inferioară). Nu sunt întrutotul de acord. Cu obiective de calitate, aşa cum am menţionat mai sus, există indubitabil un plus, mai ales la claritate, în favoarea lui 50D. Referitor la sensibilitate, cu setări de ISO 1.600 şi 3.200, în condiţii de slabă iluminare, se obţin imagini perfect utilizabile. La ISO 6.400 (H1) se schimbă socoteala, apar ceva pixeli aberanţi, iar la ISO 12.800 (H2) numărul pixelilor de culori anormale devine deranjant. Rareori ajungi însă în situaţia să foloseşti sensibilitatea maximă. Pentru exemplificare vă prezint în caseta alăturată un mic test comparativ, cu obiectivul de kit, pe un subiect iluminat la un bec incandescent şi cu opţiunea de reducere a zgomotului de imagine, direct din cameră, pe nivelul maxim (strong): - Foto 1 - ISO 1.600 (imagine perfect utilizabilă) - Foto 2 - ISO 3.200 (imagine perfect utilizabilă) - Foto 3 - ISO 6.400 (pixelii aberanţi devin vizibili) - Foto 4 - ISO 12.800 (pixelii aberanţi devin supărători) Cred că exemplificările vorbesc de la sine! De remarcat faptul că la lumină de zi, zgomotul de imagine este ceva mai redus decât la lumină artificială. O funcţie bine venită este opţiunea de reducere automată a zgomotului de imagine la ISO ridicat, prin prelucrarea imaginilor direct din cameră, cu trei nivele de acţiune (low, standard şi strong). Activată pe strong nu mi-a lăsat impresia că reduce din viteza de rafală, ceea ce denotă că bufferul este capabil. Spre comparaţie, la 450D activarea funcţiei de reducere a zgomotului de imagine la ISO ridicat (High ISO speed noise reduction) avea ca efect reducerea rafalei de la maximul de 3,5 cadre/secundă, la doar 2 şi chiar la 1 cadru pe secundă. Atenţie la setările de calitate a imaginii! Activarea funcţiei “Highlight tone priority” (utilă la subiectele aflate în contralumină sau în lumini mult diferite ca intensitate) va reduce automat plaja de sensibilitate între 200 – 3.200 ISO. Canon 50D te cucereşte de la prima declanşare. Oglinda batantă din interior este foarte silenţioasă şi induce o vibraţie atât de uşoară, încât la declanşarea din mână chiar o persoană cu puţină experienţă poate folosi timpi de expunere mai lungi, de 1/30s şi chiar 1/15s fără să-i iasă poza mişcată.

Canon EOS 50D pe scara ISO

ISO 1600

ISO 3200

ISO 6400

ISO 12800

FOTOCLASS

13


DSLR CAMERA Canon EOS 50D Aparatul fiind suficient de greu, estompează aproape în totalitate reculul slab al oglinzii batante - acest lucru e imediat sesizabil. Declanşarea nu sună atât de fin ca la ultra-performantul Canon EOS 1D Mark III, dar vă asigur că e foarte pe aproape. Viteza de peste 6 cadre/secundă este impresionantă dacă punem la socoteală şi silenţiozitatea declanşării. Plaja timpilor de expunere este foarte mare, de la 30 de secunde până la 1/8000s, cu timpul de sincron la flash de 1/250s. Priza la mână este bine gândită şi doar pretenţioşii vor simţi nevoia să-i adauge un grip, caz în care o vor transforma într-o cameră prea voluminoasă.

5

6

Canon EOS 50D cu super-zoom EF-S 18-200/ 3,5-5,6 IS: La 18mm (echivalent cu 28mm în format 24x36mm) unghiul de deschidere e suficient de larg pentru fotografii de interioare sau peisaje, iar la capătul de 200 mm (echivalent cu 320 mm în format 24x36mm) devine un teleobiectiv destul de puternic, ajutat din plin de stabilizatorul de imagine.

Balansul de alb (WB) - cea mai importantă funcţie a unui aparat digital în reproducerea naturală a culorilor - este foarte bun pe lumină de zi, pe lumină de blitz şi pe lumină albă fluorescentă (cea dată de becurile fluorescente speciale pentru foto, cu temperatura de culoare de 5.200K). Setarea manuală a balansului de alb pe alt tip de lumină decât cea de zi este vizibil mai bună decât cea automată (Auto WB), de aceea o recomand. Din păcate, balansul de alb automat continuă să fie deficitar pe lumina dată de becurile incandescente (cu filament) unde virează toate culorile în nuanţe portocalii pronunţate. Nu ajută nici setarea manuală aici. Dacă nu ai blitz sau lumini speciale, pozele în interioarele luminate cu becuri clasice ies virate în portocaliu. Autofocusul în 9 puncte este simţitor îmbunătăţit fiind mult mai rapid şi mai precis faţă de modelele anterioare. Rar mi-a dat erori de claritate. Aproape că nu ai ce-i reproşa, în special cu obiective USM sau din clasa L. Merge bine în AI Servo (focalizare continuă), deşi nu se poate spune că este un aparat conceput pentru subiecte în mişcare foarte rapidă (gen fotografia sportivă). Cred că cea mai potrivită utilizare a lui Canon 50D este în fotografia de reportaj. Pentru că am amintit de claritatea imaginii este momentul sa vă spun câte ceva despre obiectivul de kit folosit la testarea camerei: Canon EF-S 18-200/ 3,5-5,6 IS, primul super-zoom de acest gen al producătorului. A fost lansat în 2008, ca o replică la apetitul concurenţei de a invada piaţa cu obiective all-round, şi ca răspuns la zoom-ul 18-200/3,5-5,6 VR lansat în 2005 de Nikon. Poate fi folosit doar pe camere cu senzor de format redus: Canon 350D, 400D, 450D sau 30D, 40D, 50D. Obiectivul este uşor, cu optică bună, îmbrăcată în plastic de calitate, frumos finisat. Face impresie la vedere. Inele de zoom şi focus, îmbrăcate în cauciuc aderent la mână, sunt logic dispuse. Obiectivul are o mărime redusă prin comparaţie cu altele din gama sa şi asta e bine. Are o plajă impresionantă de lucru, e sharp, şi asta e şi mai bine. Nu e USM (nu are motor ultrasonic), dar nici nu face zgomot supărător. E incomparabil mai silenţios decât un superzoom marca Tamron, spre exemplu, care bâzâie ca un tractoraş.

14

FOTOCLASS


DSLR CAMERA Stabilizatorul de imagine de ultimă generaţie îşi face nemaipomenit treaba pe zona tele a zoom-ului. Graţie stabilizatorului de calitate, la viteze de 1/500s am surprins păsări în zbor foarte clar. Însă, deşi nu este lent deloc, obiectivul dă senzaţia ca e cumva puţin împiedicat la focalizare. Și este, desigur, cam întunecat. Acest ultim neajuns aproape că nu contează, mai ales în tandem cu un aparat ca 50D, care are un ISO atât de ridicat încât compensează din plin luminozitatea redusă. Obiectivul acceptă filtre de 72 mm şi are un dispozitiv de blocare a zoom-ului atunci când nu este folosit, ceea ce ajută la protecţia pe timpul transportului. Deşi permite obţinerea unor imagini de o calitate onorabilă, EF-S 18-200/ 3,5-5,6 IS nu este totuşi obiectivul care să pună în valoare performanţele maxime de care e capabil senzorul de 15 Mp al camerei Canon 50D. Un profesionist va avea alte opţiuni, desigur la cu totul alte preţuri. 18-200 este un obiectiv foarte bun pentru un amator, chiar şi pentru unul cu pretenţii, pentru că scoate poze super. Și nu mai e nevoie să cari cu tine două-trei obiective de pe plaja sa, pentru că le înlocuieşte cu succes. La 18mm (echivalent cu 28mm în format 24x36mm) unghiul de deschidere e suficient de larg pentru fotografii de interioare sau peisaje iar la capatul de 200 mm (echivalent cu 320 mm în format 24x36mm) devine un teleobiectiv destul de puternic, ajutat din plin de stabilizatorul de imagine – vezi foto 5-6 realizate la 18 şi respectiv 200 mm. Claritatea este la cote ridicate. Dacă îl dublăm cu un teleconverter 2x, poate fi transformat într-un teleobiectiv redutabil, echivalent cu peste 600mm, iar stabilizatorul de imagine este de un real ajutor, ceea ce-l face să-şi merite toţi banii. M-a uimit puterea obiectivului de a detaşa subiectul principal de fundal, ceea ce-l face foarte potrivit pentru portrete. Sincer, nu mă aşteptam. Nu mă pot abţine să nu exemplific printr-o imagine: foto 7-ISO 1600; 1/125; f 5.6; 150 mm Aberaţiile cromatice sunt foarte reduse. Distorsiunile de imagine sunt pronunţate la 18 mm, persistă până pe la 22 mm, după care se mai estompează, iar mai departe sunt acceptabil controlate. Greu de observat pentru un ochi obişnuit, aceste distorsiuni sunt ceva firesc pentru un zoom cu o plajă extinsă. Vignetarea nu reprezintă o problemă pentru acest obiectiv.

7 Remarcabilă este puterea obiectivului de a detaşa subiectul principal de fundal: EF-S 18-200; ISO 1600; 1/125; f 5.6; 150 mm


DSLR CAMERA Canon EOS 50D Canon EF-S 18-200/ 3,5-5,6 IS este un obiectiv ideal pentru cei care nu vor să transporte o geantă de obiective şi nu sunt preocupaţi de perfecţiunea optică. Mie mi-a plăcut mult acest obiectiv. Chiar dacă nu poate fi inclus în categoria obiectivelor profesionale, îşi face treaba mai mult decât onorabil , având un foarte bun raport preţ/performanţă. Revenind la cameră, trebuie să amintesc că deşi bateria are o durata de viaţă rezonabilă, trebuie să ai una de rezervă dacă intenţionezi să tragi mai mult de 300 de cadre la o şedinţă foto. Fiind un aparat de mare viteză, care procesează foarte multă informaţie datorită rezoluţiei de top, cardurile Compact Flash pe care le utilizaţi trebuie să fie din cele mai rapide, de 40 – 45 MB/s, mai ales pentru fotografierea în rafală în format RAW. Canon 50D este un aparat complet, bine structurat, în care s-a integrat suficientă tehnologie de ultimă generaţie. După câteva mii de cadre trase cu acest aparat, în opinia mea balanţa plus/minus arată astfel:

Tandem forte pentru Canon50D: Captorul CMOS 22,3x14,9 mm (1,6X) 15mpx. şi ultima generaţie de procesor de imagine de la Canon - Digic 4

Puncte forte: -- Calitatea imaginilor este excelentă - în special dacă se folosesc obiective de calitate; -- Rezoluţia foarte mare de 15 megapixeli permite decupaje masive, fără pierderi notabile de calitate; -- Sensibilitatea ISO foarte ridicată, indispensabilă în condiţii de slabă iluminare; -- Declanşarea este foarte lină şi silenţioasă, permite fotografiatul din mână la timpi mai lungi de expunere; -- Rezoluţia ridicată a monitorului LCD de 3’’; -- Autofocus performant, vizibil îmbunătăţit; -- Viteza în modul rafală, de peste 6 cadre/secundă; -- Funcţia de reducere automată a zgomotului de imagine; -- Funcţia de curăţare automată a senzorului; -- Meniul extrem de logic si intuitiv; -- Ergonomia comenzilor; -- Durată rezonabilă de viaţă a bateriei; Puncte perfectibile: -- Balansul de alb Auto este deficitar cu precădere în lumină artificială (problemă a majorităţii DSLR-urilor); -- Zgomotul de imagine ridicat la ISO 6.400 şi foarte ridicat la ISO 12.800, în pofida funcţiei de reducere automată a acestuia; -- Rezoluţia de 15 megapixeli cere obiective de mare calitate, care sunt costisitoare; -- Tendinţe de uşoară supraexpunere pe lumina de zi (corectabile manual din factorul de expunere); -- Autofocusul nu este suficient de rapid în modul AI Servo pentru subiecte în mişcare foarte rapidă; Concluzie: Canon EOS 50D este o cameră excelentă din aproape toate punctele de vedere, care o surclasează fără drept de apel pe predecesoarea 40D. Fără îndoială este cel mai bun DSLR Canon de format redus de până acum. Micile neajunsuri pot fi lesne suplinite în practică, printr-o bună cunoaştere şi folosire adecvată a funcţiilor camerei. Chiar dacă preţul este deocamdată cam ridicat - deşi aparatul îşi merită toţi banii - e de anticipat că foarte probabil va scădea simţitor în 2009, mai ales datorită apariţiei lui Canon 500D, care sunt convins că va şti să facă lucrurile la fel de bine, dar mai ieftin. Să nu uităm că 450D, apărut în ianuarie 2008, este printre cele mai bine vândute DSLR-uri în America şi Europa.

16

FOTOCLASS


DSLR CAMERA

2

4

5

DATE TEHNICE

6

FORMAT:

Captor CMOS 22,3 x 14,9 mm (1,6X) Sistem de eliminare a prafului

1

6 7

3

7

REZOLUŢIE:

15,1 milioane pixeli - 4752 x 3168 Procesor de imagine DIGIC 4

BODY:

8 8

aliaj de magneziu

9

RAW (.CR2; 14-bit), jpeg, RAW + jpeg, sRAW1 (7.1 Mp), sRAW2 (3.8 Mp)

9

FORMATE FIŞIERE:

AUTOFOCUS:

9 puncte cu detectori în cruce, opţiune de ajustare manuală pentru 20 obiective

12

13

OBTURATOR:

14

Timpi: 30 - 1/8000s (+/- 1/3, 1/2trepte) bulb, Sinc. flash 1/250s, Setare „mirror up” Live view

Canon EOS 50D 12 13

14 15 16

SENSIBILITATE:

Auto ISO (100-1600) Calibrată între 100 - 3200 ISO (+/- 1/3, sau 1.0 trepte), Extinsă: H1 (6400) şi H2 (12800)

11

VIZOR / MONITOR:

Vizor reflex cu acoperire de 95% Geam de vizare interschimbabil Monitor LCD 3” cu 920.000 pixeli Acoperire 100% cu reglaj strălucire

10

CADENŢĂ MAXIMĂ:

17

22

18

6,3 cadre/s

FLASH INTEGRAT:

NG = 13 / 100 ISO, Compensare expunere +/- 2 trepte

CONECTIVITATE:

21

20

19

1 - Declanşator, cadenţa maximă 6,3 cadre pe secundă; 2 - Selector frontal de comandă; 3 - Lampa anti ochi roşii / întârzietor; 4 - AF, balans de alb, sensibilitate, mod de măsurare, corecţii de expunere; 5 - Patina de flash; 6 - Selector de moduri de expunere; 7 - Butonul de comandă pentru flash; 8 - Butonul de eliberare a monturii obiectivului; 9 - Conectorii video, USB, alimentare externă, telecomandă; 10 - Meniu; 11 - Live View; 12 - Reglaj dioptrii pentru vizorul optic; 13 - Joystick; 14 - Buton AF-on; 15 - AE-L, FE lock; 16 - Selecţie punct autofocus; 17 - Selectorul pentru navigare în meniuri şi imagini; 18 - LED acces card; 19 - Buton pentru setări; 20 - Comutatorul de pornire; 21 - Play, Ştergere imagini, Afişare informaţii, Picture styles, buton Function; 22 - Ecran LCD 3”, 920.000 pixeli

Stocare CF, compatibil UDMA Conector USB 2.0 (Hi-Speed) Video out + HDMI, Mufă comandă N3 Mufă de sincron flash standard PC compatibil cu sistemul wireless WFT-E3/E3A

ALIMENTARE:

Baterie Litiu-Ion BP-511A Baterie CR2016 back-up memorie, Opţional grip şi alimentator la priză

DIMENSIUNI / GREUTATE: 146 x 108 x 74 mm 730 g (fără baterie)

FOTOCLASS

17


DSLR CAMERA Nikon D300

Nikon D300 Text: Dan Pop

Cu un design reuşit, o manevrabilitate excelentă şi o construcţie solidă, fiind protejat la intemperii, Nikon D300 oferă calitate profesională la un preţ rezonabil

18

FOTOCLASS

A

m să încep această prezentare cu o impresie pur subiectivă, dar mai importantă poate decât multe din aspectele de ordin tehnic care vor urma: D300 m-a cucerit de la primul contact prin impresia de soliditate, ergonomia şi viteza de reacţie la tot ce-i ceri să facă şi, nu în ultimul rând, prin superbul monitor LCD. Corpul aparatului este construit din aliaj de magneziu acoperit cu cauciuc în zonele de contact cu mâna utilizatorului, iar toate butoanele şi comenzile sunt suficient de mari pentru a permite utilizarea comodă chiar şi cu mănuşi. Toate nişele pentru comenzi din carcasa aparatului sunt etanşate la praf şi ploaie, ceea ce, combinat cu garnitura de pe montura obiectivelor Nikon moderne, conferă o excelentă protecţie la condiţiile de mediu. Priza aparatului în mână este perfectă, atât pentru mâinile mai robuste ale unui bărbat cât şi pentru cele mai delicate ale unei femei. . Fiind un aparat de categorie semipro, selectorul de scene a dispărut, locul lui fiind luat de butoane ce permit accesul rapid la setările de sensibilitate, balans de alb şi mod de stocare a imaginilor şi de un inel ce permite selecţia modului de declanşare: cadru cu cadru, rafală la viteză programabilă, rafală la viteza maximă, cu vizare pe monitor (Live View),


DSLR CAMERA cu întârziere şi cu ridicarea oglinzii la prima apăsare pe butonul declanşator şi declanşarea propriu-zisă la a doua apăsare. De altfel, accesul la toate setările principale ale aparatului se face prin simple apăsări pe butoane dedicate şi rotiri ale unuia din cei doi selectori simpli, nefiind necesar să se recurgă la meniurile aparatului în cursul utilizării normale. Funcţiile asociate unora din aceste butoane pot fi selectate de utilizator. Monitorul de 3’’ al aparatului are rezoluţie standard VGA (640 x 480 pixeli) şi permite o evaluare foarte precisă a calităţii imaginilor. Butonul central al selectorului multiplu (joystick) poate fi setat să mărească mult imaginea de pe monitor, astfel încât examinarea unor detalii oricât de fine se poate face cu un minim de apăsări pe butoane. Meniurile sunt perfect lizibile pe acest monitor, iar excelenta lor structurare accelerează accesul la orice opţiune de meniu, în ciuda numărului impresionant de opţiuni. Mai mult, utilizatorul are posibilitatea să-şi grupeze opţiunile favorite în propriul său meniu, ceea ce simplifică şi mai mult acest aspect al utilizării aparatului. Fiecare opţiune are şi explicaţiile aferente disponibile printr-o simplă apăsare pe buton, aşa că prezenţa stufosului manual nu este necesară nici atunci când ne aventurăm în zone mai puţin familiare ale sistemului de meniuri. Aparatul este prevăzut şi cu un afişaj monocrom cu cristale lichide amplasat în partea superioară iar toate setările curente se pot face apasând un buton de pe aparat şi manevrând unul din selectori în timp ce efectul se urmăreşte pe acest afişaj de control. Nefiind nevoie de activarea monitorului principal, se economiseşte astfel energia bateriei. Toate setările principale ale aparatului sunt afişate permanent, iar în condiţii de lumină insuficientă acest afişaj poate fi iluminat temporar prin acţionarea comutatorului principal al aparatului. Desigur, informaţiile critice sunt prezente şi în vizorul aparatului, atunci când declanşatorul este apăsat pe jumătate şi eventualele modificări de expunere sunt vizibile şi aici. Aparatul fiind dotat cu o pentaprismă din sticlă optică, imaginea din vizor este relativ mare şi luminoasă, acoperind tot cadrul. Pentru a face cadrarea mai uşoară, peste imaginea din vizor se poate suprapune o grilă.

Imagine originală în lumina existentă şi crop pentru şase trepte de sensibilitate.

ISO 200

ISO 400

ISO 800

ISO 1600

ISO 3200

Foto: Adrian Ionescu

Senzorul CMOS de format APS-C, sau DX în terminologia Nikon (aprox. 16 x 24 mm, crop factor 1,5) cu 12 megapixeli permite fotografierea la o sensibilitate de 1600 ISO fără ca zgomotul să se manifeste neplăcut pe imagine (vezi caseta). Se pot face astfel fotografii în lumină existentă şi nocturne cu aparatul ţinut în mână, fără ca imaginile să apară „mişcate” sau „zgomotoase”. Sensibilitatea mare vine şi în sprijinul posesorilor de teleobiective lungi, permiţând utilizarea acestora din mână, fără a mai fi nevoie de un trepied sau monopied.

Nikon D300 pe scara ISO

ISO 6400

D300, 80mm, F5, 1/10s ISO 1600

FOTOCLASS

19


DSLR CAMERA Nikon D300 Foto: Adrian Ionescu

Fotografii avansaţi, care preferă stocarea imaginilor în format RAW, pot alege între formatul pe 12 biţi şi cel pe 14 biţi. Modul de procesare al informaţiei produse de senzor în vederea obţinerii unui JPEG este controlabil de către utilizator în cele mai intime detalii, astfel încât imaginea finală să reflecte cât mai fidel intenţiile fotografului. Senzorul este prevăzut şi cu un sistem performant de îndepărtare a prafului bazat pe generarea unor vibraţii de înaltă frecvenţă. Utilizatorii care schimbă des obiectivul în teren s-au convins de eficacitatea acestui sistem, intervalul între două curăţări succesive crescând simţitor.

Foto: Dan Pop

D300, 60mm, F6.3, 1/640s, ISO 400

D300, 200mm, F5.6, 1/100s, ISO 250

Foto: Dan Pop

D300, 300mm, F6.3, 1/680s, ISO 1600

20

FOTOCLASS

Sistemul de focalizare automată are 51 de senzori şi permite urmărirea unui subiect mobil (3D tracking) care se mişcă printre ei. Lucru extrem de util la fotografia de sport sau de animale aflate în plină acţiune. De remarcat şi viteza motorului de focalizare, care, în combinaţie cu viteza de răspuns a senzorilor, permite focalizări extrem de rapide, uneori depăşind viteza de focalizare a obiectivelor din seria AF-S cu motor de focalizare inclus. Focalizarea se comportă suficient de bine în condiţii de iluminare insuficientă încât mulţi utilizatori au preferat să dezactiveze complet lumina care asistă focalizarea automată. Pe lângă 3D tracking, fotografia de acţiune mai beneficiază şi de o viteză ridicată de declanşare în rafală, de până la 6 cadre pe secundă. Vestea bună este ca această viteză poate fi mărită până la 8 cadre pe secundă, intrând pe teritoriul aparatelor profesionale, prin utilizarea grip-ului MB-D10 şi a acumulatorilor format AA în tehnologie Ni-MH sau a acumulatorului EN-EL4a, folosit în aparatele Nikon de serie profesională. Evaluarea expunerii este făcută de un senzor dedicat cu 1005 segmente care permite, pe lângă clasicele moduri spot şi integral ponderat şi modul matricial tridimensional, în care distanţa până la subiect este luată în calcul la evaluarea expunerii optime. Mai mult, aparatul încearcă să identifice natura scenei fotografiate, folosind o bază de date încorporată, astfel încât valoarea expunerii să fie cât mai apropiată de intenţia fotografului. Fără a fi nevoie de nici o setare din partea utilizatorului, atunci când aparatul generează imaginea în format JPEG face şi o corecţie a aberaţiilor cromatice, eliminând astfel nevoia unei eventuale post-procesari pe calculator.


în România prin www.f64studio.ro


DSLR CAMERA Nikon D300 Foto: Adrian Ionescu

Amatorii de fotografii cu flash-uri multiple pot folosi flash-ul de pe aparat în mod „commander” pentru a comanda fără fir până la 2 grupe de flash-uri compatibile cu sistemul Nikon CLS.

Foto: Adrian Ionescu

D300, 125mm, F8, 1/320s, ISO 200

D300, 12mm, F6.3, 1/320s, ISO 200

O altă posibilitate interesantă este ajustarea focalizării automate la obiectivele care focalizeaza mai în faţă sau mai în spate în raport cu poziţia subiectului. Aparatul poate memora corecţiile necesare pentru până la 12 obiective. Cei care nu vor să se despartă de obiectivele Nikon manuale, care nu au posibilitatea de a comunica cu aparatul, pot defini parametrii a până la 9 asemenea obiective în aparat. Odată montat unul din ele, este suficient să fie selectat obiectivul corespunzător din tabelul cu definiţii pentru ca aparatul să poată face evaluări matriciale ale expunerii inclusiv folosind modul de prioritate de diafragmă (aceeaşi diafragmă trebuie setată pe aparat şi pe obiectiv). Pentru cei sensibili la problema protejării drepturilor de autor, aparatul poate insera în zona de comentarii asociată fiecărei imagini (aşa-numitul EXIF) un mesaj de Copyright creat de către utilizator. Ce nu mi-a plăcut la D300? La acest capitol sunt remarcabil de puţine lucruri de spus: Apăsarea pe butonul central al selectorului multiplu este prea uşor de ratat, rezultând o apăsare pe unul din butoanele laterale. O soluţie recomandată de un utilizator este lipirea unui bumb pe mijlocul selectorului, alta este utilizarea selectorului multiplu de pe grip-ul opţional, care nu suferă de această problemă. Balansul automat de alb nu dă rezultate cu adevărat bune decât pe lumină naturală şi de flash. Desigur, nu este o problemă specifică lui D300, majoritatea DSLR-urilor fiind în aceeaşi situaţie. Din fericire, este perfect corectabilă folosind un balans de alb „custom”, extrem de uşor de realizat la D300. Aş fi preferat să pot seta viteza minimă de expunere la modul Auto ISO nu doar în valoare absolută ci şi relativ la focala obiectivului. Şi, în ultimul rând, un monitor articulat ar fi făcut modul Live View extrem de util la fotografiile cu aparatul la firul ierbii sau deasupra capului. La vremea respectivă, un recenzent cu mai multă experienţă decât mine a concluzionat că nu există un aparat semipro mai bun pe piaţă. Deşi a trecut un an de atunci, se poate spune în continuare că nu există un aparat semipro pe format DX mai bun pe piaţă.

20 22

FOTOCLASS


DSLR CAMERA

2

3

4

5

DATE TEHNICE FORMAT DX:

Captor CMOS de 23,6 x 15,8mm Sistem de eliminare a prafului

1

6

11

7 8

10

9

REZOLUŢIE: 12,3 mil. pixeli - 4288 x 2848

BODY:

aliaj de magneziu protejat la praf şi umezeală

FORMATE FIŞIERE:

NEF - 12 bit sau 14 bit, NEF+JPEG, JPEG ,TIFF

AUTOFOCUS:

51 puncte, Multi-CAM 3500DX, cu posibilitate de ajustare

12

13

14

OBTURATOR:

Timpi: 30s -1/8000s , bulb (+/- 1/3, 1/2 sau 1.0 trepte), Sincron flash 1/250 sec

Nikon D-300 16 17 18

19

20

SENSIBILITATE:

calibrată între 200 - 3200 ISO (+/- 1/3, 1/2 sau 1.0 trepte), extinsă între 100 - 6400 ISO (+/- 1/3, 1/2 sau 1.0 trepte), HI2 = ISO 25.600

15

VIZOR / MONITOR:

25 21

Vizor cu acoperire de 100% Monitor LCD 920.000 pixeli 640x480x3culori, acop.100%, reglaj strălucire

CADENŢĂ MAXIMĂ: 6 c/s, 8 c/s cu grip MB-D10

8

FLASH INTEGRAT: NG 17/200 ISO, + cmd. Nikon CLS

CONECTIVITATE:

24

23

22

1 - Butonul de pornire; 2 - Corecţia de expunere; 3 - Mod de expunere; 4 - Ilum. autofocus; 5 - Flash integrat, funcţionează şi ca element de comandă pentru sistemul Nikon CLS; 6 - Priza sincron pentru flash-uri de studio; 7 - Conector 10 pini, compatibil inclusiv cu module GPS; 8 - Conectorii HDMI, USB, video out, alimentare externă; 9 - Selector moduri AF; 10 - Slotul CF; 11 - Buton comandă flash integrat; 12 - Butonul de test al profunzimii - reprogramabil; 13 Butonul „Function” - programabil; 14 - D300 este compatibil cu majoritatea obiectivelor Nikon produse din 1959; 15 - Acces rapid la sensibilitate, calitatea imaginii, balans de alb; 16 - Patina flash; 17 - Vizor 100%; 18 - Corecţia dioptrii; 19 - Memorarea expunerii şi/sau a focalizarii, buton reprogramabil; 20 - Buton de activare AF; 21 - Centrul multi selectorului este programabil; 22 - Modurile de lucru AF Multi CAM 3500DX; 23 - Ecran LCD de 920.000 pixeli; 24 - Ştergerea imaginilor; 25 - Buton pentru vizualizarea imaginilor.

Conector USB 2.0 (Hi-Speed) Ieşire video HDMI Mufă comandă cu 10 pini compatibilă şi cu modul GPS Mufă sincron flash standard PC

ALIMENTARE:

baterie Litiu-Ion EN-EL3e, opţional grip MB-D10

DIMENSIUNI / GREUTATE: 147 x 114 x 74 mm 825 g (fără baterie)

FOTOCLASS

23


DSLR CAMERA Olympus E-30

Olympus E-30

Text & foto: Sorin Voicu

E-30 este un studio creativ în format DSLR. Argumentul forte: setul de filtre artistice digitale disponibile direct la fotografiere cu afişare în modul Live View

24

FOTOCLASS

R

ecent am avut ocazia de a proba un Olympus E-30 timp de trei zile. Desigur, este nevoie de ceva mai mult timp pentru a putea cunoaşte mai pe îndelete o cameră foto complexă, drept pentru care în cele ce urmează încerc să vă prezint o evaluare generală. Prima surpriză a fost atunci când am deschis pachetul şi am văzut manualul în limba română. Jos pălăria pentru Olympus Romania şi MGT. De ce? Pentru că se oferă un manual în limba română pentru o cameră foto foarte nouă. Şi bine structurat, într-un limbaj uşor de înţeles. Având experienţă de lucru cu un E-500, E-30 mi se pare un mare salt înainte (chiar şi faţă de un E-520), noul model apropiindu-se mult de E-3, vârful de gamă. Corpul aparatului este bine echilibrat, masiv, mai uşor totuşi decât cele din aliaj de magneziu, finisaj excelent, comenzi logic amplasate, priză bună. Olympus E-30 dispune de 11 puncte de focalizare complet bi-axial, cu mod AF toate ţintele, unde camera focalizează asupra subiectului din faţă folosind toate cele 11 puncte AF, un mod AF punct unic, un mod AF dinamic cu ţintă unică (dacă aparatul foto nu poate focaliza asupra subiectului cu ţinta AF selectată, va focaliza utilizând ţinta/ punctul AF adiacent); 12.3 megapixeli, al doilea ecran LCD monocrom pe partea superioară a corpului, corp din plastic armat cu fibră de sticlă, procesor TruePic III, filtre artistice.


DSLR CAMERA Ecranul complet rabatabil ajută foarte mult la modul de fotografiere cu Live View, permiţând obţinerea unor unghiuri de fotografiere inedite, multe aproape imposibil de realizat prin folosirea unui vizor clasic. Meniul este intuitiv, bine structurat, specific Olympus. De altfel explicat pe îndelete în manualul aparatului. Un începător, chiar şi un avansat, va avea totuşi puţin de furcă până când se poate considera pe deplin familiarizat cu structura complexă a meniului. Ce mi-a plăcut în mod deosebit este nivela electronică (level gauge) afişată pe vizorul aparatului dacă se ţine declanşatorul pe jumătate apăsat puţin mai mult timp (sunt afişate mai întâi datele esenţiale , după care acestea dispar şi se afişează nivela electronică pentru planul vertical). În plus, cu ecranul activat, la apăsarea tastei info, se pot afişa două nivele, una pe orizontală şi alta pe verticală. Alte facilităţi oferite: posibilitatea de a modifica formatul imaginii (4:3, 3:2, 16:9, etc), blitz wireless, sistem de stabilizare încorporat cu o îmbunătăţire de până la 5 trepte, obturator de mare viteză cu un timp de expunere de până la 1/8000, sincronizare blitz la 1/250, fotografiere în serie cu până la 5 cadre pe secundă, binecunoscutele scene, iar ca noutate apar cele şase filtre artistice: Pop Art, Soft Focus, Pale & Light Color, Light Tone, Grainy Film, Pin Hole. Olympus afirmă că E-30 este un studio creativ în format DSLR. Afirmaţie care stă în picioare mai ales datorită posibilităţii folosirii unor astfel de filtre direct la fotografiere (efectul filtrelor se poate observa direct înainte de fotografiere, cu ajutorul Live View). În plus, se poate fotografia în RAW, apoi converti în jpeg (se păstrează ambele formate), după care se pot folosi mici editări ale imaginilor jpeg, cum ar fi: ajustarea umbrelor, eliminarea efectului de ochi roşii, crop în formate predefinite, alb-negru, sepia, saturaţie, dimensiunea imaginii, aspect (3:2, 16:9, 5:4, 7:6, etc). Vizorul are o rată de acoperire de cca. 98% şi o mărire de aproximativ 1,02x. Noul senzor de 12,3 megapixeli de tip Live MOS oferă detalii fine, un zgomot de imagine mai scăzut faţă de modelele E-XXX anterioare (totuşi nu atinge nivelul competitorilor), iar datorită tehnologiei de amplificare a semnalului MOS consumul de energie este mic, deci se poate folosi Live View în mod permanent fără un consum exagerat al bateriei. AF-ul în modul Live View este destul de rapid, dar să nu vă aşteptaţi la minuni. Se poate folosi la peisaje, arhitectură, fotografie de grup sau în studio. Pentru fotografii în mişcare se recomandă folosirea exclusivă a vizorului. Focusul este rapid, iar folosind sistemul de stabilizare în modul IS2 se poate face un panning destul de decent (vezi foto).

Nikon D700 pe scara ISO Olympus E-30 Filtre artistice „on camera”

Pop Art

Soft Focus

Pale & Light Color

Light Tone

Grainy Film Olympus E-30 25mm, F 2,8 1/2s, ISO 100

Pin Hole

Olympus E-30 50mm, F 6,3 1/100s, ISO 160

FOTOCLASS

23 25


DSLR CAMERA Olympus E-30

1

2

3

4

Am testat sensibilitatea începând cu valoarea maximală. În caseta alăturată avem două cadre (crop) la ISO 3200: foto 1- fără filtrul de zgomot activat; foto 2 - filtrul activat în treapta high. În ambele cazuri am folosit Olympus Studio 2 pentru a reduce zgomotul de imagine. Dacă se foloseşte un alt program de înlăturare a zgomotului de imagine, rezultatul poate fi diferit, în funcţie de setări. Pentru foto 3-4 am utilizat Noiseware Professional Edition, unul standard şi altul mai puternic. De menţionat că fotografia originală a fost făcută cu un obiectiv macro, de unde şi câmpul de profunzime redus. După cum se poate vedea, folosindu-se RAW şi softuri adecvate şi fotografiile trase cu ISO 3200 sunt utilizabile (să nu uităm că exemplele de mai sus reprezintă un crop de cel puţin 100%). La ISO 800, lucrurile stau cu mult mai bine: în foto 5 avem 35mm macro, 1/10s, IS1, f/5, ISO 800, focalizare manuală pe „OLYMPUS”, fără înlăturarea zgomotului de imagine. Am folosit PSE 4.0 pentru micşorarea imaginii şi crop în foto 6. Uşoara neclaritate provine de la focalizarea manuală şi de la timpul de expunere mare. După cum se poate observa, fotografia prezintă un zgomot de imagine mult mai redus decât în foto 7 unde am folosit acelaşi 35mm macro, 1/10s, IS1, f/5, dar la ISO 3200, focalizare manuală pe „OLYMPUS”, zgomot de imagine tratat cu Noiseware Professional Edition.

5

6

7

Sistemul de stabilizare a imaginii prin deplasarea senzorului are o eficienţă de până la 5 stopuri. În modul Live View, folosirea stabilizatorului de imagine necesită un minim antrenament. Cele mai bune rezultate le-am obţinut folosindu-mă de focalizarea manuală, cu lupa activată şi ţinând butonul IS apăsat până la focalizarea manuală corectă (ţinându-se IS apăsat, sistemul de stabilizare intră în funcţiune înainte de declanşarea propriu-zisă, ajutând considerabil la focalizarea manuală). Foto 8-9 (35mm macro, 1/6s, IS1, f/3.5, ISO 100, cadru restrâns şi crop) demonstrează că rezoluţia este excelentă, iar Olympus E-30 dispune şi de cel mai performant sistem de curăţare a senzorului disponibil la ora actuală, Supersonic Wave Filter. Numărul de ghid al bliţului încorporat este 13, valoare similară cu cea a competitorilor direcţi, Canon EOS 50D şi Nikon D90, iar sistemul de control wireless poate comanda până la 3 grupuri de bliţuri. Olympus E-30 este o cameră extrem de versatilă: oferă 27 de moduri de fotografiere (5 moduri de expunere, 5 moduri creative, 11 moduri de tip scene, 6 filtre artistice), slot dual de memorie (xD şi carduri CF, inclusiv UDMA High-Speed şi Microdrive), nivelă verticală şi orizontală, ecran complet rotativ.

8

9

26

FOTOCLASS

În concluzie, Olympus E-30 este un aparat solid, fără a fi prea greu, stă bine în mână, materialele sunt de cea mai bună calitate, modul de operare este intuitiv, butoanele amplasate ergonomic, singurul lucru care poate deranja pe unii fiind ecranul mai închis. Cele 11 puncte de focalizare sunt arhisuficiente, iar posibilitatea de a seta sensibilitatea este un plus binevenit. Ecranul rabatabil este extraordinar pentru fotografia de arhitectură, macro şi pentru obţinerea unor unghiuri inedite, dar datorită focalizării mai lente în modul Live View se pretează numai pentru subiecte statice. Posibilitatea de a edita RAW direct în aparat constituie încă un plus important. Punctele minus pe care le-am putut identifica sunt: vizorul care ar fi fost bine să fie mai luminos, zgomotul de imagine mai accentuat începând cu ISO 800 şi AF în modul Live View pe care l-aş dori mai rapid.


DSLR CAMERA

2

3

4

DATE TEHNICE

5

FORMAT 4/3:

Captor LiveMOS de 18x13,5mm Raport de multiplicare 1:2

6

1

6 7 8 7 9

9

REZOLUŢIE/SENZOR:

12,3 milioane pixeli - 4032 x 3024 Raportul între laturile imaginii, selectabil: 4:3 ,3:2 ,16:9 ,6:6 , 5:4, 7:6, 6:5, 7:5, 3:4 Convertor analog/digital 12 bit Procesor de imagine TruePic III+ Sistem antipraf pentru senzor Stabilizare imagine prin deplasarea senzorului

FORMATE FIŞIERE: RAW - 12 bit, RAW+jpeg, jpeg

AUTOFOCUS:

128

13

11 puncte TTL prin diferenţă de fază sau prin detecţia contrastului cu anumite obiective; Opţiune de ajustare individuală pentru 20 obiective

14

Olympus E-30

13

14 15

OBTURATOR:

16

Timpi între 60s şi 1/8000s, Bulb Sincron flash 1/250 sec Cadenţă maximă 5 c/s Timer reglabil 2 şi 12 secunde Live View

12 11

SENSIBILITATE: Auto, manual 100-3200 ISO

10

VIZOR / MONITOR:

17 18

26

19

25 24

23

22

21

20

Vizor reflex cu acoperire de 98% Monitor LCD 2,7” cu 230.000 pixeli Acoperire 100% cu reglaje strălucire şi balans de culoare, rabatabil pe 2 axe

FLASH INTEGRAT:

NG = 18 / 200 ISO, Moduri de lucru: TTL, Auto, manual Sincronizare pe prima şi a doua perdea, Sincronizare lentă, Fill-in. Posibilitate de comandă până la 3 grupuri de flash-uri externe

CONECTIVITATE: 1 - Selector rotativ de comandă; 2 - Declanşator; 3 - Senzor exterior pentru balansul de alb; 4 - Flash integrat, număr ghid 18 la 200 ISO, cu opţiune de comandă pentru flash-uri externe; 5 - Selector Moduri de expunere; 6 - Priză de sincronizare flash-uri externe; 7 - Buton blocare montură; 8 - Test profunzime de câmp; 9 - LED de semnalizare întârzietor şi receptor pentru telecomandă; 10 - Butoane AF şi mod măsurare; 11 - Reglaj dioptrii; 12 - Patina flash, compatibilă cu sistemul Olympus; 13 - Vizorul reflex, acoperire 98%; 14 - Selector rotativ de comandă; 15 - AE-L, AF-L; 16 - Butoane Function şi alegere punct de focalizare; 17 - Butonul de vizionare a imaginilor; 18 - Compartimentul cardurilor, sloturi pentru CF şi xD; 19 - Multiselector cu buton central; 20 - Conector cu funcţie multiplă: computer, ieşire video, imprimantă; 21 - Comandă stabilizare; 22 - Live View; 23 - Meniu; 24 - Afişare informaţii; 25 - Ştergere imagini; 26 - Ecranul LCD de 2,7” cu 230.000 pixeli, rabatabil pe două axe.

Conector USB 2.0 (Hi-Speed) Ieşire video pe multi-conector dedicat

ALIMENTARE:

Baterie Litiu-Ion BLM-1 Opţional grip HLD-4

DIMENSIUNI / GREUTATE: 141,5 x 107,5 x 75 mm 655 g (fără baterie)

FOTOCLASS

27


COMPACT

Canon G10

Canon G10

Text & foto: Radu Grozescu

G10 poate fi o excelentă cameră de back-up, o cameră pentru fotografii de vacanţă şi pentru orice situaţie în care nu doriţi să transportaţi trusa DSLR 28

FOTOCLASS

C

anon G10 este un aparat compact de top care dispune, practic, de toate reglajele prezente pe DSLR-uri, inclusiv compatibilitatea cu sistemul de flash-uri dedicate Canon. Calitatea construcţiei şi finisării este fără egal în clasa sa, iar utilizarea este mult uşurată de multitudinea de reglaje externe instalate pe cameră. Calitatea imaginii este de nivel profesional la sensibilităţi mici, astfel încât poate fi folosit în cele mai diverse scopuri, de la fotografia de vacanţă până la back-up pentru un sistem DSLR. Datorită formei sale de aparat compact, factorul de intimidare este foarte redus, deci poate fi folosit pentru obţinerea de imagini profesionale în situaţii în care nu este indicată sau dorită folosirea unui DSLR. Design-ul este o rafinare a celui folosit la camerele anterioare Canon G7 şi G9, realizat în stil retro, cu butoane şi rotiţe pentru funcţiile cel mai des accesate, care elimină necesitatea incursiunilor repetate în meniul aparatului. Calitatea construcţiei este impecabilă, cu o folosire liberală a metalului atât la carcasă şi butoane, cât şi la elementele de comandă. Finisarea aminteşte de perioada de glorie a aparatelor pe film, iar impresia generală este de aparat „rangefinder” din anii 70, amplificată de vizorul mai mare faţă de modelele anterioare din această serie.


COMPACT Datorită construcţiei de cea mai bună calitate, aparatul este destul de greu (350g), iar dimensiunile sale îl fac mai dificil de purtat în buzunar. Obiectivul are o plajă echivalentă cu 28-140mm, acoperind focalele cel mai des folosite, iar luminozitatea de 2,8-4,5 este foarte bună pentru un aparat compact, mai bună şi decât la majoritatea obiectivelor de kit ale DSLR-urilor. Calitatea optică este superlativă, diafragma optimă fiind la aproximativ o treaptă faţă de deschiderea maximă, ceea ce duce la posibilitatea de a obţine imagini excepţionale la diafragme deschise, facilitând utilizarea din plin a luminii existente. Sistemul de stabilizare a imaginii este bazat pe obiectiv şi este cel mai performant realizat de Canon în clasa compact, ducând la menţinerea calităţilor obiectivului chiar la fotografierea din mână cu timpi de expunere mai lungi.

Nikon D700 pe scara ISO

Canon G10 ,1/100s, f/5.6, ISO 200, 140mm

Captorul este cel mai mare folosit de Canon la aparate din clasa compact, un CCD de 1/1.7” cu 14,7 milioane de pixeli iar combinaţia obiectiv - captor - procesarea semnalului oferă performanţe incredibile în cazul fotografierii în lumină suficientă la sensibilităţi mici, unde redarea detaliilor este cel puţin egală cu a multor DSLR-uri. Algoritmii de reducere a zgomotului încorporaţi în procesorul Digic IV sunt foarte performanţi, dar la sensibilităţi mai mari de 200 ISO zgomotul îşi face apariţia, iar detaliile încep să aibă de suferit. Activând funcţia i-Contrast se obţine o creştere aparentă a gamei dinamice, prin protejarea zonelor luminoase şi deschiderea zonelor medii şi întunecate. Canon G10 este un aparat menit pentru o utilizare rapidă şi instinctivă odată ce v-aţi obişnuit cu el. Majoritatea reglajelor frecvente sunt pe butoane externe, deci accesul în meniuri este necesar doar pentru setările mai obscure care nu trebuie făcute în timpul fotografierii. Există reglaj extern inclusiv pentru corecţia de expunere, ceea ce facilitează enorm obţinerea de imagini de cea mai bună calitate, mai ales că în cazul folosirii ecranului LCD pentru vizare se poate suprapune o histogramă care ne arată, în timp real, efectul diverselor moduri de expunere şi al corecţiilor aplicate. Priza aparatului este mult îmbunătăţită faţă de modelele anterioare, prin utilizarea unui grip mai mare, care face ca aparatul să se potrivească mai bine în mână. Canon G10 dispune de majoritatea reglajelor şi setărilor prezente pe aparatele DSLR, incluzând expunere manuală, AF cu diverse rafinamente, dar şi focalizare manuală, balans de alb manual pe lângă setarile obişnuite, posibilitatea de a ajusta contrastul, saturaţia, sharpness-ul. Mai mult, G10 este una din puţinele camere din categoria compact cu care se poate folosi într-adevar formatul RAW deoarece există un buffer dedicat, iar aparatul este suficient de rapid la scrierea pe card. Opţiunea formatului RAW deschide posibilităţi interesante pentru utilizatorii serioşi care doresc să obţină calitatea maximă pe care o poate furniza aparatul. Ecranul LCD de 3” şi o rezoluţie de 461.000 pixeli contribuie atât la confortul vizării, cât şi la posibilitatea de a aprecia mai bine claritatea imaginilor. Vizorul optic are dimensiuni mari, cu toate că acoperirea este relativ modestă, de doar 77% şi se dovedeşte foarte util în situaţiile când dorim să încadrăm foarte rapid un subiect, precum în cazul fotografiei de stradă, unde nu avem nevoie de o precizie deosebită a încadrării, în cazul în care fotografiem în plin soare sau când dorim să economisim bateria.

Canon G10 ,1/200s, f/5.6, ISO 80, 105mm

D300, 125mm, F8, 1/320s, ISO 200

Canon G10, 1/100s, f/5.0, ISO 80, 90mm

Canon G10, 1/60s, f/2.8, ISO 200, 28mm

FOTOCLASS

23 29


COMPACT

Canon G10 Pe lângă flash-ul intern, care dispune inclusiv de mod manual cu reglaj în trepte de putere şi de corecţie de expunere separată de cea generală, Canon G10 are şi o patină pentru flash-uri externe, compatibilă cu flash-urile Canon, care pot fi folosite inclusiv în E-TTL II pentru iluminarea creativă a subiectului. Mai mult, G10 este compatibil cu sistemul wireless dedicat Canon, iar prin folosirea transmiterului Canon ST-E2 sau a unui flash dedicat ca Master se pot crea scheme de iluminare complexe. Există şi posibilitatea de înregistrare video în format MOV la rezoluţia de 640x480, iar calitatea clipurilor este foarte bună, mai ales ca există acces la balansul de alb şi compensarea de expunere. Din păcate zoom-ul optic nu poate fi folosit în timpul filmării iar clipurile sunt limitate la durata de maxim o oră, sau maximum 4 GB ocupaţi pe card. G10 permite şi folosirea ca reportofon, înregistrând fişiere de sunet în format mono pe cardul de memorie. Concluzie

Foto: Radu Grozescu

Canon G10 reprezintă o excelentă alegere ca a doua cameră pentru profesionişti şi avansaţi pentru că permite obţinerea de imagini de calitate profesională în multe situaţii fotografice, într-un aparat de dimensiuni reduse. G10 poate fi o excelentă camera de back-up care ocupă foarte puţin loc în geantă, o cameră pentru fotografii de vacanţă şi pentru orice situaţie în care fie nu doriţi să transportaţi trusa DSLR sau nu ar fi de dorit să scoateţi un asemenea aparat la vedere. Pe de altă parte, Canon G10 este un aparat complex care necesită cunostinţe serioase de fotografie pentru a-l „exploata” cu adevărat. Pentru fotografii mai puţin pasionaţi de tehnică, care nu intenţionează să folosească toate facilităţile disponibile pe G10 este mult mai logică alegerea unui aparat compact mai mic şi mai uşor la un preţ corespunzător. Preţul, deşi în deplină concordanţă cu calităţile sale şi cu avantajele pe care le poate oferi în mâinile unui fotograf avansat, poate acoperi totuşi cu uşurinţă costul unui kit abordabil DSLR. Concurenţa Nikon P6000 Cu o rezolutie de 13,5 megapixeli, zoom 4x (28-112mm) cu stabilizare de imagine, patină de flash, GPS integrat, format RAW, ecran TFT de 2,7”, sensibilitate între 64 şi 1600 ISO, corp metalic, vizor optic şi procesor Nikon Expeed, P6000 este modelul de vârf al aparatelor compact de la Nikon. Aparatul dispune de posibilităţi extinse de personalizare şi de o serie de reglaje manuale pentru utilizatorii pretenţioşi. Panasonic DMC-LX3 Obiectivul DC Vario Summicron echivalent 24-60/2,0-2,8 cu stabilizare împreună cu senzorul CCD de „doar” 10 megapixeli oferă posibilităţi interesante pentru fotografierea în lumină existentă. La acestea se adaugă formatele selectabile de imagine 4:3, 3:2, 16:9, filmare HD, ecranul LCD de 460.000 pixeli, procesorul Venus Engine IV, posibilitatea de reglaje manuale şi cadenţa de 2,5 cadre pe secundă.

28 30

FOTOCLASS


COMPACT

2

3

4

5

6

DATE TEHNICE FORMAT / REZOLUŢIE:

1

7

Captor: 1/1.7” CCD 14,7 milioane pixeli - 4416 x 3312 video până la 640 x 480 la 30 c/s

1 13

6

FORMATE FIŞIERE:

10 12

7

JPEG (Exif v2.2), RAW, AVI (Motion JPEG + WAVE)

8

AUTOFOCUS:

8 9 9 11

10

OBIECTIV:

6,1-30,5mm / 2,8-4,5, echivalent cu 28-140mm în format 24x36mm Zoom optic 5x, zoom digital 4x Acceptă teleconverter TC-DC58D 1,4x Focalizează la 1cm în mod macro Stabilizare de imagine în obiectiv

EXPUNERE:

Canon G10 16

multiple moduri, inclusiv detecţia feţei, lampă de asistare AF

17

Determinarea expunerii: 3 moduri, evaluativ, integral ponderat şi spot Permite memorarea valorii măsurate Compensare +/- 2EV în 1/3 treaptă Timpii de expunere 15-1/4000 s Sensibilitate: Auto (80-200 ISO), High Auto (80-800 ISO), manual între 80 si 1600

18

15 19

14

20 21

Fotografiere continuă la 0,7c/s până la umplerea cardului

MODURI DE LUCRU:

Auto, Program, Prioritate de timp, Prioritate de diafragmă, Manual, Custom (2 moduri), Panorame, Filmare Moduri presetate: Portret, Peisaj, Portret noaptea, Copii şi animale, Nocturnă, Interior, Frunziş, Zapadă, Plajă, Artificii, Acvariu Balans de alb: 6 presetări + manual

FLASH INTEGRAT:

24

23

22

1 - Control zoom echivalent 28-140mm; 2 - Declanşator, cadenţa maximă 0,7 c/s; 3 - Modurile de expunere: Auto, Program, Prioritate timp, Prioritate diafragmă, Manual, Panorame, Filmare, Moduri presetate; 4 - Sensibilitatea: Auto, High, 80-1600 ISO; 5 - Patina de flash compatibilă cu sistemul Canon EOS; 6 - Vizor optic cu zoom; 7 - Flash-ul încorporat; 8 - Obiectivul 6,1-30,5/2,8-4,5, echivalent 28-140mm; 9 - Buton eliberare baionetă accesorii; 10 - Inel de mascare a baionetei de fixare a accesoriilor; 11 - Compartiment baterie şi card; 12 - Grip ergonomic; 13 - Lampă de asistenţă pentru autofocus; 14 - Buton personalizabil; 15 - Reglaj dioptrii pentru vizorul optic; 16 - Corecţia de expunere +/- 2 trepte, în 1/3 EV; 17 - LED-uri confirmare AF şi flash; 18 - Buton vizualizare imagini; 19 - Blocare expunere; 20 - Selector pentru navigarea în meniuri; 21 - Multiselector; 22 - Slot card şi baterie; 23 - Alegere punct AF, Măsurare, Mod afişare, Meniu; 24 - Ecranul LCD de 3”, 461.000 pixeli;

Auto, Flash On, Flash Off, Sinc. lentă, Reducere ochi roşii Corecţii +/- 2EV în 1/3 trepte Opţiune de memorare a expunerii Reglaj manual al puterii flash-ului Raza de actiune (Auto ISO): 30cm 4,6m (wide) / 2,8m (tele)

CONECTIVITATE:

USB 2.0 Hi-Speed, AV out (PAL/NTSC), PictBridge, Carduri compatibile: SD, SDHC, MMC, MMC+ , HC MMC+ Baterie reîncărcabilă Li-ion NB-7L

DIMENSIUNI / GREUTATE: 109 x 78 x 46 mm 350 g (fără baterie)

FOTOCLASS

31


OBIECTIVE

D

upă o perioadă de familiarizare cu aparatul şi obiectivul de kit apare dorinţa de a îmbunătăţi calitatea imaginilor şi versatilitatea aparaturii, deci urmează vânătoarea după obiective noi. O primă tentaţie poate fi către un super-zoom, în ideea de a avea un singur obiectiv potrivit pentru toate tipurile de subiecte, dorinţă alimentată deseori şi de teama de a expune senzorul aparatului la praf în timpul schimbării obiectivelor. Alţii se îndreaptă către un teleobiectiv cu care să poată fotografia subiecte aflate la o distanţă mai mare sau către un zoom standard luminos pentru a putea exploata mai bine calitatea imaginii la sensibilităţi mari proprie DSLR-urilor şi a obţine o profunzime de câmp redusă. Pentru unghiuri mari de cuprindere există superangularele iar pentru fotografia de aproape, obiectivele macro. Obiectivele fixe îmbină luminozităţi mari şi calitatea optică ridicată la diafragme deschise pentru fotografierea în lumină existentă cu dimensiuni şi greutate acceptabile, iar cele fish-eye oferă o viziune complet diferită asupra lumii.

Foto: Radu Grozescu

În afară de obiectivele produse de fabricantul aparatului, posesorii de DSLR-uri au posibilitatea de a opta pentru cele ale fabricanţilor independenţi. Cele mai cunoscute mărci sunt (în ordine alfabetică) Tamron, Tokina, Sigma, care oferă obiective de bună calitate la preţuri foarte favorabile, iar uneori propun obiective interesante, care nu se află în ofertele producătorilor de aparate.

Alternative

la obiectivul „de kit” Posibilitatea de a schimba obiectivele este una dintre atracţiile principale ale utilizării unui DSLR.

28

FOTOCLASS

Aceste mărci oferă o gamă largă de obiective pentru cele mai răspândite DSLR-uri: Canon, Nikon, Pentax, Sony-Minolta, în general în două linii de obiective, unele dedicate aparatelor format 24x36mm, care sunt compatibile şi cu DSLR-urile de format redus şi altele dedicate aparatelor digitale cu senzori APS-C, cu factor de crop 1,5 - 1,6. Sigma oferă şi obiective pentru standardul 4/3. Tamron realizează micşorarea dimensiunilor şi greutăţii obiectivelor, prin utilizarea sticlelor speciale şi prin folosirea sistematică a policarbonatului în toate cazurile posibile, cu excepţia monturii. Construcţia obiectivelor Tamron este foarte îngrijită şi suficient de solidă pentru utilizare normală. Recent, Tamron a început să ofere obiectivele compatibile Nikon în varianta cu motor de focalizare încorporat. Obiectivele Tokina se disting printr-o construcţie de foarte bună calitate, ele reuşind să suporte cu uşurinţă utilizarea intensivă specifică profesioniştilor. Tokina oferă, în prezent, doar opt obiective, iar dintre acestea doar două sunt compatibile cu aparatele format 24x36mm, anume 100/2,8 macro şi 80-400/4,55,6. Din oferta lor se desprind zoom-urile ultra-wide de bună calitate şi singurul zoom fish-eye existent, 10-17/3,5-4,5. Sigma are de departe oferta cea mai bogată dintre firmele independente, incluzând şi obiective care nu îşi au echivalentul nici chiar în ofertele fabricanţilor de aparate: 4,5mm/2,8 fish-eye, 50-500/4-6,3, 120-300/2,8, 300-800/5,6. Sigma oferă în multe obiective motorizarea HSM, rapidă, silenţioasă şi cu posibilitate de ajustare manuală. Linia EX cuprinde obiectivele cu pretenţii profesionale şi se distinge prin soluţii optice interesante şi printr-o bună calitate a construcţiei. În continuare, vom face o trecere în revistă a principalelor categorii de obiective şi a domeniilor în care sunt folosite.


OBIECTIVE

Foto: Radu Grozescu

ZOOM STANDARD Zoom-urile standard acoperă plaja superangular moderat - teleobiectiv moderat, ceea ce le face utilizabile pentru fotografierea majorităţii subiectelor. Ca distanţă focală, cele pentru formatul redus încep în jur de 18mm, iar pentru formatul 24x36mm la 24 sau 28mm. Datorită versatilităţii, acestea sunt obiectivul principal pentru mulţi fotografi, ceea ce se reflectă şi în oferta extrem de largă din partea tuturor fabricanţilor. În general, primul DSLR este achiziţionat în kit cu un zoom standard, tipic 18-55/3,5-5,6, unele având şi stabilizare de imagine. Cu ele se pot realiza o gamă largă de imagini, de la peisaje la interioare şi portrete. Limitările lor sunt date de luminozitatea modestă şi de plaja de focale relativ restrânsă, deci sunt mai puţin potrivite pentru fotografii realizate în lumina existentă sau când doriţi o profunzime de câmp mai redusă pentru detaşarea subiectului de fundal. Pentru obţinerea celor mai bune rezultate este recomandată folosirea permanentă a parasolarului şi evitarea filtrelor „abordabile” UV pentru protecţie. Obiectivul de kit poate fi înlocuit cu un zoom standard cu o plajă de focale mai mare,

Nikon 18-70mm f/3,5-4,5

Sigma 24-70mm f/2,8

o construcţie mai solidă şi o calitate optică mai bună, cum ar fi: Canon 17-85/4-5,6 IS, Nikon 18-70/3,5-4,5, 18-105/3,5-5,6 VR, 16-85/3,5-5,6 VR, Pentax 16-45/4, 17-70/4, Sony 18-70/3,5-5,6, 16-80/3,5-4,5, 16-105/3,5-5,6 pentru formatul redus şi Canon 24-85/3,5-4,5, 24-105/4 L IS, Nikon 24-120/3,5-5,6 VR, 24-85/2,84, Sony 24-105/3,5-4,5 pentru formatul 24x36mm. O altă alternativă sunt zoom-urile luminoase care permit atât fotografierea în lumină existentă, cât şi obţinerea unei profunzimi mai mici, permiţând separarea subiectului de fundal, foarte apreciată la portrete. Fotografierea la diafragme deschise este utilă şi pentru a avea o contribuţie mai mare a luminii ambiante în fotografiile realizate cu flash, ceea ce duce la imagini cu un aspect mai natural şi împiedică apariţia fundalurilor negre. În plus, un zoom luminos va ajuta sistemul de AF al aparatului, obţinându-se un spor de viteză şi precizie. Exemple: Canon 17-55/2,8 IS, Nikon 17-55/2,8, Pentax 16-50/2,8, pentru formatul redus şi Canon 24-70/2,8 L, Nikon 24-70/2,8, Sony-Zeiss 24-70/2,8 pentru 24x36mm. Pe lângă acestea, fabricanţii independenţi propun: Tamron 17-50/2,8, 28-75/2,8, Tokina 16-50/2,8, Sigma 24-60/2,8, 24-70/2,8.

Sony 18-70mm f/3,5-5,6

Tamron 17-50mm f/2,8

Tokina 16-50mm f/2,8

FOTOCLASS

33


OBIECTIVE

Alternative la obiectivul de kit

Foto: www.AdrianIonescu.biz

SUPERZOOM Agreate de mulţi fotografi ca o soluţie comodă, care permite fotografierea unei largi game de subiecte cu un singur obiectiv, superzoom-urile permit trecerea rapidă de la unghiuri mari de fotografiere la încadrări specifice teleobiectivelor, eliminând timpul necesar schimbării obiectivelor şi diminuând riscul de pătrundere a prafului în aparat. Sunt excelente pentru fotografia generală, în special în vacanţe şi călătorii, deoarece oferă posibilităţi largi fără a fi necesar transportul mai multor obiective. Dezavantajul superzoom-urilor este luminozitatea redusă, comparabilă cu a obiectivelor de kit, dar necesară pentru a păstra dimensiunile, greutatea şi preţul acestor obiective la nivele optime. Unele superzoom-uri recente includ şi un dispozitiv de stabilizare a imaginii care permite obţinerea de imagini clare când se fotografiază din mână la timpi relativ lungi de expunere. Efectul este foarte vizibil, în special la fotografierea cu focale mai mari, de peste 70mm. Calitatea imaginilor obţinute cu superzoom-uri este corespunzătoare cel puţin pentru fotografii în format 20x30cm, absolut suficientă pentru majoritatea utilizatorilor. La focalele

Canon 18-200mm f/3,5-5,6 IS

34

FOTOCLASS

Nikon 18-200mm f/3,5-5,6 VR

mari se pot obţine, cu oarecare uşurinţă, portrete cu fundalul neclar, chiar dacă luminozitatea este relativ redusă, iar la focalele mici unghiul de cuprindere şi profunzimea sunt suficiente atât pentru peisaje cât şi pentru fotografii în interior. Dintre aberaţiile optice care pot influenţa calitatea imaginii putem aminti distorsiunea de tip butoi în jurul focalei minime, cea de tip perniţa la focalele mari iar uneori pot apărea şi urme de aberaţie cromatică, în special în zonele de contrast maxim. În caz că sunt supărătoare, ele pot fi corectate la prelucrarea imaginii. Există superzoom-uri atât pentru formatul 24x36mm cât şi dedicate formatului redus, diferenţa fiind că primele încep în general de la 28mm, iar celelalte din jurul valorii de 18mm. Exemple de superzoom-uri, format redus: Canon 18-200/3,5-5,6 IS, Nikon 18-200/3,5-5,6 VR, 18-135/3,55,6, Pentax, Tamron 18-200/3,5-6,3, 18-250/3,5-6,3, 18-270/3,56,3 (cu stabilizare), Sigma 18-200/3,5-6,3, 18-250/3,5-6,3 ambele cu stabilizare. Exemple de superzoom-uri, format 24x36mm: Canon 28-200/3,5-5,6, 28-300/3,5-5,6 L IS, Tamron 28-200/3.85,6, 28-300/3,5-6,3 (cu şi fără stabilizare), Sigma 28-300/3,5-6,3.

Sigma 18-200mm f/3,5-6,3

Tamron 18-270mm f/3,5-6,3

Tamron 28-300mm f/3,5-6,3


OBIECTIVE

Foto: Radu Grozescu

ZOOM TELE Teleobiectivele ne permit să fotografiem de la distanţă mare, să obţinem separaţia subiectului de fundal, comprimă perspectiva şi oferă suprapuneri interesante de planuri. Zoom-urile tele încep de la 70mm în cazul celor destinate formatului 24x36mm, iar cele pentru format redus de la 50mm şi pot fi: luminoase, cu luminozitatea 2,8 pe toată plaja de focale, medii, cu luminozitatea fixă 4,0, şi cu luminozitate variabilă, în general 4,5-5,6. Cele destinate exclusiv formatului redus sunt puţine, cele mai cunoscute fiind 55-200/4-5,6 care sunt mici, uşoare şi abordabile ca preţ, potrivite pentru completarea obiectivelor de kit din seria 18-55/3,5-5,6. Calitatea lor optică este similară cu a obiectivelor de kit şi împreună oferă o acoperire suficientă pentru majoritatea subiectelor. Multe dintre ele oferă o scară maximă de reproducere de 1:3,5. Zoom-urile 55-200/4-5,6 sunt propuse de Canon, Nikon, Tamron, Sigma, Sony. Există şi două zoom-uri luminoase, Tokina 50-135/2,8 şi Sigma 50-150/2,8 care oferă o calitate foarte bună a imaginii şi sunt construite la standarde profesionale. Pentru formatul 24x36mm, cel mai cunoscut este 70-300 din care variantele Canon şi Nikon beneficiază de sisteme pentru

Canon 70-300mm f/4-5,6 IS

Canon 100-400mm f/4,5-5,6-L-IS

stabilizarea imaginii. Există şi în ofertele Tamron, Sigma, Sony. Popularitatea acestora se bazează pe o plajă de focale bine aleasă şi o luminozitate suficientă într-un obiectiv cu dimensiuni şi greutate rezonabilă, la un preţ avantajos. Cu o calitate optică superioară variantelor de 55-200/4-5,6, ele reprezintă o bună completare pentru zoom-urile standard mai pretenţioase. Pentru doritorii de focale mai mari, există Canon 100400/4,5-5,6L IS, Nikon 80-400/4,5-5,6 VR, Tamron 200-500/5-6,3, Tokina 80-400/4,5-5,6, Sigma 120-400/4,5-5,6, 150-500/5-6,3 (ambele cu stabilizare), Sony 70-400/4-5,6. Profesioniştii preferă zoom-urile 70-200/2,8 pentru posibilitatea de a fotografia în condiţii precare de lumină. Canon oferă două modele de 70-200/2,8 cu şi fără stabilizare, Nikon 70-200/2,8 VR, Tamron 70-200/2,8, Sigma 70-200/2,8 (cu stabilizare), Sony 70-200/2,8G. Aceste zoom-uri sunt excelente din punct de vedere optic, dar luminozitatea se plăteşte prin dimensiuni şi greutate considerabile şi prin preţul destul de ridicat. Pentru a reduce dezavantajele legate de dimensiuni, greutate şi preţ fără a afecta calitatea imaginii, Canon oferă 70-200/4, cu şi fără stabilizare.

Nikon 70-300mm f/4,5-5,6 VR

Sony 55-200mm f/4-5,6

Tamron 70-200mm f/2,8

FOTOCLASS

35


OBIECTIVE

Alternative la obiectivul de kit

Foto: Radu Grozescu

ZOOM SUPERANGULAR Aici se încadrează obiectivele cu focala mai scurtă de 24mm pe formatul 24x36mm, respectiv 17mm pe format redus. Ele pot fi utile atât în cazurile când este nevoie de un unghi cu adevărat mare de cuprindere, cât şi când se doreşte realizarea unor compoziţii mai îndrăzneţe. Zoom-urile superangulare pentru formatul redus sunt produse în plaja de focale 10-24mm, cele mai cunoscute fiind: Canon 10-22/3,5-4,5, Nikon 12-24/4, Pentax 12-24/4, Tamron 10-24/3,5-4,5 , Tokina 12-24/4 şi 11-16/2,8, Sigma 10-20/4-5,6, Sony 11-18/4,5-5,6. Ele oferă la focalele minime un unghi de cuprindere în jur de 90 grade pe orizontală, similar cu obiectivele în jurul focalei de 18mm pe format 24x36mm. Flexibilitatea oferită de zoom este binevenită în special când se doresc încadrări foarte precise sau când se fotografiază sub constrângerea timpului. Pentru formatul 24x36 se produc: Canon 16-35/2,8, 17-40/4, Nikon 14-24/2,8, 17-35/2,8, 18-35/3,5-4,5, Tamron 17-35/2,8-4, Sigma 12-24/4,5-5,6, Zeiss 16-35/2,8 pentru Sony. Calitatea optică a acestor zoom-uri este foarte bună, în special la diafragmele medii, dar majoritatea suferă de distorsiune la focalele mici. La unele este posibil să apară şi

Canon 17-40mm f/4-L

36

FOTOCLASS

Nikon 14-24mm f/2,8

aberaţii cromatice, în special în zonele de contrast mare aflate în marginile sau la colţurile cadrului, dar care de obicei scad cu închiderea diafragmei. Datorită focalelor mici, profunzimea de câmp este mare iar în cazul acestor zoom-uri viteza de focalizare este mai puţin importantă. Utilizarea cu succes a obiectivelor superangulare necesită mai multă atenţie acordată compoziţiei deoarece, în absenţa unui prim plan corespunzător, imaginea va cuprinde un unghi larg cu multe obiecte mici aflate la distanţă, dar va fi lipsită de un punct de interes. Acesta este mai cu seamă important în cazul fotografierii de peisaje unde putem uşor cădea în capcana dorinţei de a încadra spaţii vaste dar la o analiză mai atentă imaginile nu vor avea prea multe de spus. Superangularele accentuează perspectiva, obiectele aflate în prim plan apărând mult mai mari decât cele din fundal, fapt ce oferă posibilitatea unor compoziţii puternice, dar aceste obiective sunt destul de nepotrivite pentru portrete. Datorită acestui efect apare şi convergenţa liniilor paralele dacă aparatul este înclinat faţă de subiect, precum în cazul clădirilor fotografiate prin înclinarea aparatului în sus.

Sigma 10-20mm f/4-5,6

Tamron 10-24mm f/3,5-4,5

Tokina 12-24mm f/4


OBIECTIVE

Foto: Radu Grozescu

MACRO Obiectivele macro sunt optimizate pentru fotografierea la distanţe mici, dar pot fi folosite cu succes şi în fotografia generală. Majoritatea beneficiază de o bună planeitate a câmpului şi de distorsiune redusă, ceea ce le face foarte potrivite pentru reproduceri. Practic, toate obiectivele macro disponibile oferă o calitate excelentă a imaginii, în special la diafragmele medii şi închise care se folosesc în fotografia de aproape şi macrofotografie, deci alegerea obiectivului se va face, în primul rând, în funcţie de distanţa focală, apoi de preferinţele de marcă. Tradiţional, obiectivele macro se produc în trei plaje de focale: 50-60 mm, 90-105 mm şi 150-200 mm. Majoritatea acestor obiective sunt dedicate formatului 24x36mm, cu excepţia modelelor Tokina/Pentax 35/2,8 macro şi Canon 60/2,8 EF-S, dedicate formatului redus. Obiectivele de 50-60mm sunt recomandate pentru reproduceri, dar la creşterea raportului de mărire distanţa de lucru devine prea mică, făcând dificilă iluminarea cadrului sau abordarea unor subiecte, cum ar fi fotografierea insectelor. În această categorie: Canon 50/2,5, 60/2,8 EF-S, Nikon 60/2,8 AF-S, Pentax 50/2,8, Sigma 50/2,8, 70/2,8, Sony 50/2,8, Zeiss 50/2.

Canon 60mm f/2,8-EF-S

Nikon 60mm f/2,8

Nikon 105mm f/2,8 VR

Obiectivele macro cu focale între 90-105mm oferă o distanţă de lucru suficientă pentru iluminarea subiectului, care permite şi redarea mai corectă a proporţiilor subiectului, iar în cazul fotografierii de insecte acestea se simt mai puţin ameninţate. Datorită dimensiunilor permit fotografierea din mână în multe situaţii. Ele pot fi folosite şi ca teleobiective scurte, inclusiv pentru portrete, chiar dacă uneori claritatea extremă poate fi mai puţin de dorit. Cele mai cunoscute sunt: Canon 100/2,8, Nikon 105/2,8 VR, Pentax 100/2,8, Tamron 90/2,8, Tokina 100/2,8, Sigma 105/2,8, Sony 100/2,8, Zeiss 100/2. Obiectivele între 150-200mm oferă distanţe de lucru mult mai mari dar, datorită atât dimensiunilor şi greutăţii cât şi unghiului mic de cuprindere, fotografierea din mână este extrem de dificilă, iar pentru obţinerea de rezultate repetabile utilizarea unui trepied sau a unui alt suport solid este strict necesară. Exemple: Canon 180/3,5, Nikon 200/4, Tamron 180/3,5, Sigma 150/2,8, 180/3,5.

Tamron 180mm f/3,5

Tokina 100mm f/2,8

FOTOCLASS

37


OBIECTIVE

Alternative la obiectivul de kit

Foto: Radu Grozescu

OBIECTIVE FIXE Tentaţia principală către obiectivele cu focală fixă este luminozitatea, însoţită de o calitate optică bună la diafragme deschise. Dimensiunile şi greutatea sunt mult reduse în comparaţie cu majoritatea zoom-urilor iar numărul de lentile este în general mai mic ceea ce duce la o mai bună rezistenţă la voal şi reflexii interne la fotografierea cu surse de lumină în cadru sau în apropierea acestuia. Obiectivele fixe cu luminozitatea 2,0 şi mai mare oferă atât posibilitatea folosirii unor timpi de expunere suficient de scurţi într-o lumină ambiantă în mod normal insuficientă cât şi o profunzime mică pentru o bună separaţie de planuri chiar la distanţe focale relativ reduse. Obiectivele fixe se produc în toata gama de focale, de la superangulare extreme la super-teleobiective. Pentru utilizatorii de zoom-uri, cele mai interesante sunt însă obiectivele normale şi teleobiectivele scurte care vor completa prin luminozitate versatilitatea trusei fotografice. Cele mai cunoscute şi abordabile obiective fixe sunt diversele variante de 50mm, prezente practic la toţi fabricanţii de aparate: Canon şi Nikon oferă 50/1,4 şi 50/1,8, Pentax şi Sony 50/1,4, Sigma 50/1,4. Acestea pot fi folosite ca obiective normale pe aparatele 24x36mm şi ca

Canon 50mm f/1,8

38

FOTOCLASS

Nikon 85mm f/1,8

obiective de portret pe aparatele cu format redus. În cazul în care aveţi un zoom standard mai puţin luminos de 2,8, cea mai abordabilă soluţie pentru luminozitate este un 50/1,8. Dedicate formatului redus există Nikon 35/1,8 şi Sigma 30/1,4 care oferă unghiuri similare cu obiectivele de 50mm pe format 24x36mm, iar Pentax are o gamă interesantă de obiective „DA Limited” între 15/4 şi 70/2,4. O altă opţiune interesantă este focala de 85mm, foarte potrivita pentru portrete, atât pe format redus cât şi pe 24x36mm. Variantele de 85/1,8 oferite de Canon şi Nikon sunt suficient de mici şi abordabile, iar pentru luminozităţi mai mari există Canon 85/1,2, Nikon 85/1,4, Sony-Zeiss 85/1,4. Aceste obiective sunt excelente şi pentru fotografia de sport în sală. Pentru cei care doresc focale mai mari la luminozităţi superioare chiar zoom-urilor profesionale există Canon şi Nikon 135/2, Sony - Zeiss 135/1,8. Tot în categoria obiectivelor fixe se înscriu şi teleobiectivele „exotice”: 200/2, 300/2,8, 400/2,8, 500/4, 600/4 pe care le puteţi vedea pe marginea terenurilor în special la evenimentele sportive internaţionale.

Nikon 300mm f/2,8 VR

Sigma 20mm f/1,8

Sony 50mm f/1,4


OBIECTIVE

Foto: Radu Grozescu

OBIECTIVE SPECIALE În această grupă se încadrează obiectivele fish-eye, obiectivele cu corecţie de perspectivă şi Lensbaby. Obiectivele fish-eye acoperă unghiuri foarte mari redând o perspectivă semisferică prin curbarea accentuată a liniilor drepte aflate spre marginile cadrului. Ele pot fi circulare, la care imaginea proiectată are forma unui cerc, şi „diagonale” care acoperă 180 grade pe diagonală, imaginea acoperind tot cadrul. Oferă o perspectivă spectaculoasă şi pot fi folosite în multe genuri fotografice, de la peisaj la reportaj şi arhitectură. Popularitatea acestora este subliniată şi de faptul că sunt oferite obiective fish-eye dedicate atât aparatelor digitale de format redus: Nikon 10,5/2,8, Pentax / Tokina 10-17/3,5-4,5, Sigma 4,5/2,8 (circular), 10/2,8, cât şi pentru 24x36mm: Canon 15/2,8, Nikon 16/2,8, Sigma 8/3,5 (circular), 15/2,8, Sony 16/2,8. Obiectivele cu corecţie de perspectivă sunt folosite fie în fotografia de arhitectură şi peisaj (cele cu focale scurte), fie la fotografie de produs şi macrofotografie. Acestea permit deplasări ale grupului optic atât paralel cu axa optică (shift), cât şi prin înclinare (tilt). Reglajul de shift

Canon TS-E-24mm f/3,5L

Lensbaby 3g

Nikon 16mm f/2,8 fish-eye

se foloseşte pentru a elimina înclinarea aparatului în vederea cuprinderii subiectului în cadru, iar axa de fotografiere rămâne orizontală, evitându-se complet convergenţa verticalelor. Reglajul de tilt oferă posibilitatea de înclinare a planului de profunzime faţă de axa optică în funcţie de caracteristicile subiectului, ceea ce permite obţinerea unei profunzimi aparente mult mai mari decât în cazul folosirii unui obiectiv obişnuit. Tilt-ul poate fi folosit şi pentru a orienta zona de claritate pe direcţia dorită, de exemplu la portrete se pot obţine ambii ochi clari iar restul cadrului neclar. Obiective disponibile: Canon TS-E 17/4L , 24/3,5L, 45/2,8, 90/2,8, Nikon PC-E 24/3,5, 45/2,8, 85/2,8 macro. Obiectivele Lensbaby permit obţinerea de efecte speciale atât prin design-ul care intenţionat păstrează o parte din aberaţii cât şi prin înclinarea obiectivului la fotografiere care duce atât la modificarea poziţiei zonei de claritate maximă în cadru cât şi la înclinarea planului de profunzime. Se pot folosi atât la portrete cât şi la peisaj şi macrofotografie. Există trei modele la care se pot adăuga accesorii pentru modificarea unghiului de cuprindere şi pentru macro. Sunt mici, uşoare, luminoase şi abordabile ca preţ.

Nikon 85mm f/2,8 PC

Tokina 10-17mm f/3,5-4,5 fish-eye

FOTOCLASS

39


DOSAR

Iluminare creativă

Iluminare creativă

cu flash-uri de reportaj Text & foto: Radu Grozescu

Utilizarea flash-urilor de reportaj pentru iluminarea creativă în locaţie s-a răspândit exploziv în ultimii ani, atât datorită avantajelor oferite de tehnologia digitală, cât şi datorită sistemelor avansate de comandă a flash-urilor externe dezvoltate de majoritatea fabricanţilor de aparate.

40

FOTOCLASS

F

lash-urile de reportaj ne oferă o alternativă mult mai abordabilă şi comodă faţă de utilizarea flash-urilor de studio în locaţie, iar aceste avantaje pot fi exploatate cu adevărat în contextul fotografiei digitale. Fotografia digitală ne permite vizualizarea imediată a imaginilor realizate, deci putem determina prin încercări poziţionarea optimă a luminilor, iar fotografii care au renunţat la folosirea unui flashmetru pentru măsurarea intensităţii şi a raţiilor de lumină pot să se folosească de acest avantaj pentru a obţine imaginile dorite. De asemenea, în fotografia digitală avem nevoie de mult mai puţină lumină decât în cea pe film, datorită atât sensibilităţilor mai mari pe care le putem utiliza, cât şi posibilităţii de a obţine o profunzime suficientă la diafragme mai deschise, ceea ce face ca puterea flash-urilor de reportaj să fie suficientă pentru majoritatea aplicaţiilor. Sistemele de comandă wireless TTL oferite de majoritatea producătorilor ne oferă atât posibilitatea de a regla modul de lucru şi intensitatea flash-urilor externe de la modulul de comandă de pe aparat, eliminând deplasarea la acestea pentru reglaje, cât şi accesul la metodele moderne de măsurare a expunerii, inclusiv în TTL cu corecţii sau cu raţii de lumină pe care le putem stabili după dorinţă.


DOSAR Posibilitatea de a împărţi flash-urile externe în grupuri, fiecare cu reglaje separate, fac din acest sistem o soluţie extrem de flexibilă dar în acelaşi timp uşor de utilizat. Mai mult, prin folosirea impulsurilor codate, aceste sisteme nu sunt afectate de flash-urile altor fotografi. Astfel, putem folosi cu succes flash-urile de reportaj pentru iluminarea de tip studio în locaţie în majoritatea situaţiilor, de la portrete, modă şi fotografie de nuntă până la interioare de arhitectură, produse, food, macrofotografie. În articolul „Photographers eager for flash of knowledge” publicat în USA TODAY, Jefferson Graham argumentează creşterea explozivă a interesului pentru utilizarea creativă a flash-urilor cu faptul că ultima carte a cunoscutului fotograf Joe McNally, intitulată „The Hot Shoe Diaries” şi-a făcut debutul la nr. 8 în lista celor mai bine vândute cărţi pe Amazon.com, unde s-au vândut primele 5.500 de exemplare într-o singură săptămână. Joe McNally este citat: „ ... mulţi entuziaşti ai fotografiei din epoca filmului îşi redescoperă pasiunea folosind DSLR-urile. Ei înţeleg că pentru o abordare serioasă a fotografiei trebuie să înveţe să folosească flash-urile, iar după ce au început, sunt cuceriţi.” Punctul central al cărţii este „desprinderea” flash-ului de pe aparat şi folosirea lui separată, împreună cu accesoriile necesare pentru obţinerea unei lumini creative, corespunzătoare subiectului. „Lumina naturală este frumoasă, dar ce veţi face dacă nu este lumină ? Dacă spuneţi ‚Eu nu voi folosi niciodată flash-ul’ veţi pierde multe oportunităţi” spune în continuare Joe McNally, care apare într-o fotografie iluminat de flash-uri multiple, ţinând în mână un flash pe care este montat un difuzor din linia de produse LumiQuest. Tehnicile de iluminare cu flash-uri de reportaj sunt de mare actualitate pe Internet, cel mai cunoscut dintre siturile dedicate fiind Strobist (www.strobist.com), creeat de David Hobby în 2006, care cuprinde peste 1.000 de articole, are peste 250.000 de cititori lunar, iar forumul are peste 50.000 de participanţi. Pentru obţinerea diverselor tipuri de iluminare ne stau la dispoziţie o gamă largă de accesorii care pot fi folosite împreună cu flash-urile de reportaj, de la clasicele umbrele şi softbox-uri până la difuzoare, panouri, conuri, griduri şi geluri colorate. Cea mai cunoscută marcă este LumiQuest, fondată în anii ´80 de către Quest Couch, care oferă peste 20 de modele de accesorii pentru modelarea luminii flash-urilor, de la difuzoare şi softbox-uri la filtre şi snoot-uri. În ultimul an cererea pentru acestea a urcat la aproximativ 250.000 produse anual, o creştere de mai bine de 25% faţă de acum doi ani, care nu a fost anticipată nici chiar de către fondatorul companiei. În urma interesului crescut pentru utilizarea flash-urilor de reportaj în iluminarea creativă, oferta de accesorii s-a mărit considerabil, pe piaţă apărând creaţiile lui David Honl şi sistemul modular Speedlight Pro Kit. Pentru detalii privind oferta tuturor acestor producători accesaţi www.f64studio.ro

1

2

3

4

5

6

În cele ce urmează vă prezentăm o serie din aceste accesorii, metodele de sincronizare pe care le avem la dispoziţie şi un exemplu practic de iluminare de produs realizată cu un singur flash de reportaj. Câteva exemple din bogata ofertă de accesorii fabricate de LumiQuest: LumiQuest Promax System LQ-931D (foto1-3), LumiQuest Softbox III (foto 4), LumiQuest BigBounce LQ-881D + LumiQuest Barndoor LQ-892D (foto 5), LumiQuest Softbox LQ-925D (foto 6).

FOTOCLASS

41


DOSAR

Iluminare creativă

1/30s, f/5.0, ISO 200, 30mm

Sincron

pentru flash-uri externe Text & foto: Radu Grozescu

În mod obişnuit flash-ul este pus pe aparat, deci sincronizarea se face prin patină. Patina asigură şi setarea expunerii utilizând măsurarea prin obiectiv (TTL). Problemele de sincronizare apar atunci când dorim să depărtăm flash-ul de aparat şi/sau să folosim mai multe flash-uri simultan. În principiu, sincronizarea se poate face prin cablu, optic (vizibil sau infraroşu) şi prin radio. 42

FOTOCLASS

Sincronizarea prin cablu Cablul este un mijloc sigur de sincronizare pentru că nu este supus interferenţelor cu alte flash-uri şi nici nu suferă de „lipsă de vizibilitate” cum se poate întâmpla în cazul sincronizării optice. Un alt avantaj al cablului este lipsa întârzierii generate de alte sisteme de sincronizare. În cazul cablurilor dedicate, acesta transmite toate funcţiile posibile cu flash-ul respectiv, deci atât sincronizarea cât şi semnalele pentru măsurarea TTL sau sistemul de comandă pentru flash-uri externe, posibilitatea de iluminare suplimentară pentru sistemul AF etc. Cablul este extrem de folositor dacă folosim un bracket pe aparat pentru orientarea flash-ului sau dorim să obţinem iluminare laterală la distanţe mici de aparat. Cablurile simple transmit doar semnalul de sincronizare şi se folosesc, în general, în studio, dar se pot folosi şi la flash-urile de reportaj pentru realizarea de scheme de iluminare mai elaborate în locaţie. Există cabluri prelungitoare de sincronizare de 3-5m cu care se pot acoperi situaţiile curente, dar sunt complet nepractice pentru distanţe mai mari, deoarece există permanent riscul de agăţare de către persoanele prezente la şedinţa foto, ceea ce poate duce la deteriorarea aparaturii.


DOSAR

Sincronizarea optică Cea mai simplă aplicaţie a sincronizării optice este folosirea unui montaj care va declanşa flash-ul „slave” în momentul în care „vede” scânteierea flash-ului principal. Unele flash-uri au celule încorporate în acest scop, pentru celelalte există celule separate care pot fi cuplate cu flash-ul atât prin patină, cât şi folosind un cablu de sincronizare. Acest sistem funcţionează la distanţe rezonabil de mari, folosind lumina reflectată în pereţi şi tavane în interioare, iar dacă sunt orientate corect, spre flash-ul cuplat la aparat, va funcţiona bine şi unde reflexiile sunt reduse sau inexistente. Pot fi folosite oricâte flash-uri dotate cu celule, care vor declanşa practic simultan cu flash-ul principal. Declanşarea este foarte rapidă, deci sistemul poate fi folosit pentru subiecte în mişcare. Celulele sunt abordabile ca preţ şi nu necesită alimentare. Pe de altă parte, celulele simple declanşează la scânteierea oricărui flash, deci nu pot fi folosite când sunt alţi fotografi în zonă şi pot aparea probleme la sincronizarea în plin soare, mai ales la distanţă mai mare. De asemenea, nu pot fi folosite când flash-ul cuplat la aparat este în mod TTL, deoarece vor declanşa prematur la flash-urile de măsurare.

1/200s, f/4.5, ISO 400, 60mm

Pentru a putea folosi flash-uri suplimentare atunci când flash-ul principal este în TTL au fost create celule de sincron speciale care ignoră flash-urile de măsurare şi declanşează doar la flash-ul principal. Recent, a apărut o soluţie interesantă, flash-urile Nissin dedicate sistemelor digitale, care funcţionează fie în mod TTL digital dedicat sau în mod manual cu putere variabilă când sunt montate pe cameră, şi în mod Slave manual când sunt folosite ca flash-uri suplimentare, bazând sincronizarea pe un flash în mod TTL cuplat la cameră. 1/125s, f/8.0, ISO 100, 90mm

1/180s, f 22, ISO 200, 30mm

1/8s, f 8.0, ISO 100, 105mm 1/60mm, f 8.0, ISO 100, 105mm

FOTOCLASS

43


DOSAR

Iluminare creativă

Sincronizarea prin wireless dedicat Majoritatea fabricanţilor au dezvoltat sisteme wireless care se folosesc de impulsuri codate, iar în multe cazuri de canale multiple pentru comanda flash-urilor. Sistemul se bazează pe un dispozitiv de comandă pe aparat care dirijeaza flash-urile externe în TTL, cu posibilitatea aplicării de corecţii sau raţii de iluminare, iar depinzând de sistem, şi în alte moduri, inclusiv Manual, Auto, stroboscopic. Dispozitivul de comandă poate fi unul dedicat, de exemplu pentru Canon există Speedlite Transmitter ST-E2 iar pentru Nikon SU-800, sau se poate folosi unul dintre flash-urile de top ale mărcii respective care realizează şi aceasta funcţie. În cazul folosirii unui flash pentru comanda celorlalte, acesta poate fi reglat pentru a contribui sau nu la iluminare, după dorinţa fotografului. La unele modele de aparate poate fi folosit pentru comandă flash-ul integrat.

1/30s, f/5.6, ISO 100, 50mm

Datorită folosirii impulsurilor codate pentru comandă, flashurile externe nu sunt influenţate de flash-urile altor fotografi. Sistemul de canale separate poate fi utilizat în cazul în care mai mulţi fotografi folosesc acelaşi sistem în acelaşi loc, în acest fel eliminându-se interferenţele. Sistemul permite, depinzând de fabricant, modificarea de la aparat atât a modului de lucru al flash-urilor (TTL, A, Manual) cât şi a corecţiilor de expunere sau a nivelului de putere pe manual. Această calitate le face foarte uşor şi rapid de folosit, în special în situaţiile în care nu putem sau nu este comod să ne deplasăm la lumini pentru a face reglajele de acolo. În plus, nu au nevoie de accesorii şi/sau baterii suplimentare şi nu implică alte costuri faţă de achiziţionarea flash-urilor. Deoarece aceste sisteme se folosesc de impulsuri luminoase (sau IR) pentru a transmite informaţiile au nevoie ca fiecare flash suplimentar să „vadă” emiţătorul sau flash-ul folosit pentru comandă, ceea ce poate pune probleme la distanţe şi unghiuri mari faţă de aparat. În general, în încăperi obişnuite, reflexiile în tavan şi pereţi minimizează acest dezavantaj, dar afară, în săli mari sau cu pereţi de culoare închisă (biserici), putem să ne aşteptăm şi la unele rateuri în funcţionarea flash-urilor slave dacă nu le-am poziţionat suficient de bine. În plus, există o oarecare întârziere la declanşare datorită flash-urilor de comandă şi TTL implicate.

1/60s, f/7.1, ISO 400, 150mm 1/30s, f/6.7, ISO 800, 26mm

44

FOTOCLASS


DOSAR

Sincronizarea prin telecomandă radio Sistemele radio sunt avantajoase în cazurile când avem nevoie de declanşări sigure la distanţe mai mari sau cu flashurile suplimentare „ascunse” faţă de lumina principală. Sunt compuse dintr-un emiţător care preia semnalul de la aparat şi unul sau mai multe receptoare care se cuplează cu flash-urile externe. Funcţionarea este mult mai sigură în condiţii grele şi nu interferează cu flash-urile altor fotografi. Majoritatea dispun de canale separate pentru cazurile în care mai mulţi fotografi doresc să foloseasca acelaşi sistem radio în aceeaşi şedinta foto fără interferenţe. Funcţionează şi fără linie directă de vedere între aparat şi flash-urile externe, în cazuri limită chiar prin pereţi, iar cu puţină creativitate pot fi folosite pentru declanşarea unor flash-uri externe simultan cu utilizarea unui flash în TTL pe camera. Cele mai performante pot fi folosite şi la declanşarea aparatului foto de la distanţă.

1/125s, f/7.1, ISO 400, 26mm

Deoarece în afară de sincronizare, imensa majoritate a sistemelor radio nu transmit şi alte informaţii, flash-urile suplimentare vor lucra în Manual sau Auto, la nivelul la care le-am reglat, iar modificările trebuie făcute de pe flash-uri. Preţul de achiziţie, mai ales dacă aveţi nevoie de un număr însemnat de receptoare pentru dirijarea mai multor flash-uri externe, poate fi mai puţin atractiv, în special la modelele performante. Pentru atenuarea acestei probleme, se poate folosi o combinaţie de radio şi sincronizare optică dar vor apărea dezavantajele acesteia din urmă. De asemenea, apare şi necesitatea de a gestiona şi alte tipuri de baterii, unele sisteme funcţionând cu alte tipuri decât acumulatori AA.

Concluzie la metodele de sincronizare Cel mai flexibil sistem pentru fotografia generală este Wireless dedicat, care poate fi folosit într-o mare varietate de domenii. Acesta ne va permite acoperirea fără probleme a situaţiilor în care sunt şi alţi fotografi de faţă, de exemplu la nunţi şi evenimente, pe lângă şedinţele foto de produse, arhitectură, portrete, modă, unde am putea folosi şi metode de sincron mai simple, cum ar fi cea optică cu Slave-uri simple. În plus, un sistem Wireless dedicat permite schimbarea rapidă a setărilor flash-urilor externe direct de pe aparat, extrem de important pentru a evita deplasările către celelalte flash-uri, ceea ce ne va economisi timp şi vom deranja mai puţin în situaţiile speciale, cum ar fi în biserică la o nuntă, sau la un eveniment mai pretenţios. Dacă sistemul permite şi folosirea în mod Slave optic simplu, îl vom putea folosi şi în cazurile în care dorim un timing foarte precis la fotografiere. Slave-ul optic este rapid şi sigur în special în încăperi, dar este sensibil la scânteierile altor flash-uri şi necesită deplasarea la luminile suplimentare pentru modificarea setărilor. Radio-ul este excelent pentru cazurile în care luminile suplimentare sunt departe, în plin soare, sau nu avem linie directă de vedere între lumini. Oferă imunitate faţă de flashurile altor fotografi dar necesită o investiţie şi complicaţii suplimentare, în plus modificarea setărilor flash-urilor externe nu se poate face decât deplasându-ne la ele.

1/250s, f/5.6, ISO 100, 175mm

FOTOCLASS

45


DOSAR

Iluminare creativă

David Honl

sau arta iluminării Text & foto: Dinu Lazăr

Sistemul conceput de David Honl permite fiecărui fotograf să aibă acces la un univers uşor de mânuit şi foarte practic de sisteme de modelare a luminii, convenabil ca preţ, extrem de uşor de folosit, şi care permite fotografului o mare libertate de exprimare în ceea ce priveşte controlul creativ al luminii.

46

FOTOCLASS

M

ultă vreme, adică aproape o sută de ani, iluminarea în fotografia făcută în locaţii diverse a fost o mare problemă. De la lămpile cu flacără deschisă de magneziu – care iluminau superb dar produceau mult fum alb extrem de toxic – la becurile închise cu filament de magneziu şi la lămpile cu descărcări în gaze rare – a fost un lung drum. Odată cu apariţia sistemelor de iluminare cu bliţ, s-a dezvoltat o întreagă industrie – stardardul în iluminarea în fotografia profesională de modă, sau de portret, ori de obiect în deplasare, l-a constituit în ultimul timp dinaintea fotografiei digitale, bliţul de reportaj, mai măricel, de peste 500 Ws, cu alimentare pe acumulator, separat sau nu, montat pe trepied, cu accesorii dedicate de modelare a luminii. Era o soluţie dacă nu compactă măcar relativ transportabilă sau, cum îmi place să spun, “cărabilă”, iar energia dezvoltatorilor de sisteme s-a concentrat mai mult pe sistemele de modulare a luminii şi pe sistemele de alimentare. Dezvoltarea în ultimul timp a aparatelor de fotografiat digitale care pot face fotografii grozave la sensibilităţi mari a schimbat însă fundamental iluminarea în fotografia de reportaj sau în locaţie. Kiturile clasice compuse din trei capete distincte, legate sau nu la surse de energie individuale sau la condensatori separaţi, cu trepiede şi cu umbrele şi softbox-uri, sunt înlocuite


DOSAR de seturi de mici bliţuri dedicate, comandate TTL de către aparatul de fotografiat, montate pe trepiede uşoare. Aproape că nu mai este fotograf care să lucreze în deplasare cu aparate fotografice digitale moderne şi care să nu aibă câteva bliţuri mici pe care să le pună în decor şi cu care să facă un sistem de iluminare simplu, eficient, modulabil, extrem de uşor de cărat, şi care sa fie constituit din unităţi independente a căror putere să fie modificabilă de la o unitate de comandă aflată pe aparatul foto (sau de către bliţul aparatului foto) printr-un tren de unde luminoase sau prin radio. Printre cei aflaţi în fruntea plutonului, care propun sisteme revoluţionare pentru modularea luminii, având o experienţă jurnalistică remarcabilă, se află David Honl – al cărui site extraordinar de convingător şi de interesant îl putem vedea la www.davidhonlphoto.com. Chiar pe prima pagină descoperim că David a conceput un sistem care lipsea până acum – o modalitate simplă, eficientă, uşor de transportat, de a modela lumina exact ca la bliţurile de marcă, profesionale, mult mai scumpe şi mai ales mai grele – făcând posibilă folosirea bliţurilor de reportaj dedicate, care lucrează TTL, cu voleuri, filtre colorate, difuzoare, şi chiar conuri sau faguri. Astfel, sistemul conceput de David Honl permite fiecărui fotograf să aibă acces la un univers uşor de mânuit şi foarte practic de sisteme de modelare a luminii, convenabil ca preţ, extrem de uşor de folosit, şi care permite fotografului o mare libertate de exprimare în ceea ce priveşte controlul creativ al luminii – lucru care a fost întotdeauna un adevarat „Călcâi al lui Ahile” la fotografia în locaţie.

FOTOCLASS

47


DOSAR

Iluminare creativă Sistemul conceput de marele fotograf David Honl ne oferă multiple posibilităţi: - Să ataşăm la orice bliţ de reportaj TTL tot felul de sisteme, fără să lipim pe el ceva, să folosim scotch sau să modificăm bliţul; o curea semi-elastică dotată cu bandă Velcro se ataşează la bliţ fără să îl modifice sau să aibă nevoie de adeziv. - Să modelăm diferit lumina cu un singur difuzor flexibil de lumină, care se poate prinde în mai multe feluri de banda velcro; putem să strângem difuzorul ca un cilindru şi să concentrăm astfel lumina, sau dimpotrivă, putem folosi difuzorul ca o sursă mare de difuzie; - Să folosim voleuri albe sau negre; - Să concentrăm lumina bliţului, controlat, în două gradaţii, cu sisteme de tip fagure, - Să folosim sisteme combinate care să concentreze lumina bliţului acolo unde este nevoie; - Să folosim filtre de corecţie sau de efect.

1

Pe situl fotografului sunt şi două foarte interesante şi instructive demonstraţii video, în care putem să vedem la lucru genialele accesorii de iluminare. Aici: www.youtube.com/watch?v=Ph_iPMqKX3M vedem o şedinţă de fotografie făcută în condiţii grele şi care arată în final obţinerea unei fotografii comparabile cu orice imagine de studio, iar aici: www.youtube.com/watch?v=lz3gcbBXX9c înţelegem imediat cum se manevrează anume sistemele Honl de modelare a luminii. De mare interes mi se pare şi blogul autorului, la http://davidhonl.blogspot.com/ Marele specialist foto Rob Galbraith descrie sistemul lui Honl la http://www.robgalbraith.com/bins/content_page. asp?cid=7-8741-9033 Pe ansamblu, sistemul lui Honl face ca iluminarea de efect să devină în sfârşit o modalitate de expresie simplu de folosit pentru cine doreşte să se exprime cu ajutorul luminii în fotografia contemporană realizată în locaţie şi să aibă o trusă mică, uşoară, dar extrem de modulabilă de iluminare. În esenţă, sistemul de modulare a luminii propus de David Honl se compune din:

2

1. Speed Strap – o bandă de tip Velcro, care se montează pe bliţ, simplu şi elegant, şi care permite utilizarea celorlalte accesorii din serie (foto 1). Banda rezistă la temperatură şi umezeală fără probleme, nu lasă urme după utilizare şi mai ales poate fi folosită pe orice bliţ uzual de reportaj de tip cobra, indiferent de mărime. Banda poate fi montată şi demontată de oricâte ori, iar montarea şi demontarea durează câteva secunde. 2. Speed Grid – un accesoriu de tip fagure (foto 2) care concentrează în mod dramatic lumina bliţului, are o mărime suficientă pentru orice bliţ de tip cobra (89 mm x 58mm), este construit din policarbonat extrem de rezistent şi este prezent cu două mărimi de fagure, de 1/8 inci şi de ¼ inci, permiţând concentrări diferite ale luminii. 3. Speed Snoot / Reflector – este un genial sistem de modulare a luminii, compus dintr-o bucată de nailon balistic care se mulează uşor pe corpul bliţului şi se prinde de Speed Strap cu benzile velcro din dotare – sunt disponibile două astfel de sisteme, de 8 inci şi de 5 inci – pe o parte accesoriul este negru şi pe cealaltă gri metalic – din imagine vedem imediat despre ce este vorba (fotoset 3). Accesoriul poate fi mulat fie ca un cilindru, lăsând numai o rază a bliţului să fie folosită, sau ca o mare suprafaţă de difuzie, având un frumos efect datorită formei care poate fi schimbată după dorinţă prin mulare.

48

FOTOCLASS


DOSAR Categoric, acest accesoriu este antidotul perfect la modul mat şi bătrânesc de a ilumina cu softbox şi umbrele, spune David Hobby de la Strobist.com. Ambele sisteme de modulare pot fi de asemeni folosite pe orice mărime de bliţ de tip cobra, de la cele foarte mici la cele foarte mari. 4. Speed Gobo/ Bounce Card – este o genială invenţie, un voleu de 102mm x 191 mm făcut tot din nailon balistic rezistent, negru pe o parte şi alb mat pe cealaltă. Practic cu două astfel de voleuri se poate modela lumina bliţului în limite incredibile, se poate umbri o parte a subiectului, (fotoset 4). Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Profesioniştilor care utilizează Photoshop-ul din SUA (NAPP), domnul Scott Kelby, spune despre acest accesoriu: “Designul său este aşa de simplu, şi este atât de uşor de folosit, dar are rezultate atât de importante în imagine, încât nu mai pot să fac fotografii fără Speed Gobo” 5. Gel Kit - constă în două seturi de filtre de gelatină colorată (fotoset 5): unul de corecţie, compus din 4 filtre portocalii cu tente diferite, două verzui şi unul albastru care se folosesc pentru corecţia diverselor temperaturi de culoare – şi un set de trei filtre de efect, anume albastru, verde, roşu. Filtrele au pe margine o bandă velcro care le face foarte uşor de prins pe Speed Strap şi permit obţinerea de lumini colorate foarte controlabile pe fundal sau pe subiect. Ele pot fi folosite împreună cu toate accesoriile descrise mai sus iar mărimea lor depăşeşte pe a reflectorului oricărui bliţ Cobra (au 64x102 mm). Despre ele, Bob Krist, National Geographic Traveler Photographer, spune că sunt “simple şi durabile… o simplă dar ingenioasă soluţie…” Ca să testez şi eu sistemul HonlPhoto descris aici, am folosit 3 bliţuri Nikon (un SB 900 şi două SB 600) – şi nu pot decât să apreciez la superlativ că în sfârşit există ceva cu care să modulăm lumina cum vrem, să o transformăm şi să o îmblânzim. Am descoperit astfel un sistem extrem de util pe care îl am pe lista de accesorii obligatorii când plec să fac fotografii în locaţie cu bliţurile de reportaj. Nu ocupă mult spaţiu, cântareşte mai nimic, iar rezultatele sunt extraordinare. Lumina produsă cu acest sistem permite o altă abordare a cheii de lumină, o altă concepţie, mai dinamică decât banala folosire a umbrelei, care este practică dar duce la rezultate atât de banale. Practic, putem să accentuăm ce vrem în cadru, să umbrim sau să colorăm cum vrem şi unde vrem, având astfel acces la incredibile modalităţi de exprimare cu ajutorul luminii, până acum destul de greu de modulat cu bliţurile cobra de reportaj. Obţinerea unei iluminări profesionale cu bliţuri mici de reportaj se poate face acum mult mai simplu – aproape că se poate vorbi de o nouă estetică a iluminării, de o accentuare a luminii şi nu de o difuzie mată, ca până acum.

3

4

5

FOTOCLASS

49


DOSAR

Iluminare creativă

P

entru obţinerea unui fundal negru am folosit o placă de plexiglas. Aparatul a fost fixat pe trepied pentru a avea precizie la încadrare şi focalizare şi pentru a obţine rezultate repetabile de la cadru la cadru. Am selectat un obiectiv macro de 105mm deoarece oferă o distanţă de lucru corespunzătoare pentru iluminarea subiectului şi o perspectivă foarte naturală. Un obiectiv cu distanţa focală mai mică ar fi necesitat o apropiere prea mare de subiect, ceea ce ar fi pus probleme de iluminare. Sensibilitatea a fost fixată pe 160 ISO pentru obţinerea calităţii maxime, mai ales că în acest caz nu avem constrângeri legate de lumina disponibilă. Timpul de expunere 1/125, o treaptă sub viteza de sincronizare a aparatului, pentru a evita problemele de sincronizare la folosirea sistemului wireless TTL. Am ales diafragma 16 pentru o profunzime cât mai mare dar fără a risca deterioararea clarităţii care devine vizibilă la diafragmele foarte închise datorită difracţiei. Balansul de alb a fost realizat manual pentru a obţine atât precizie cât şi repetabilitate, cu toate că în acest caz reglajul pentru flash ar fi putut fi suficient.

1

Prima imagine a fost realizată cu flash-ul integrat în modul de expunere TTL. Imaginea este sumbră datorită iluminării din ax şi se observă umbra lăsată de parasolarul obiectivului.

Iluminarea

2

cu flash-uri de reportaj în macrofotografie Tema: fotografierea unui ceas folosind flash-ul de reportaj şi tehnici de macrofotografie

28 50

FOTOCLASS

Pentru eliminarea umbrei am eliminat parasolarul de pe obiectiv dar caracterul iluminării a rămas în continuare necorespunzător. Soluţia posibilă ar fi îndepărtarea sursei de lumină de aparat.


DOSAR 3

6

Deoarece metalul reflectă lumina foarte direcţional, pentru iluminarea părţii din dreapta a ceasului am adăugat un reflector alb. Efectul este foarte vizibil în imagine şi completează foarte bine reflexia blendei, oferind detalii şi textură pe toată zona din dreapta a carcasei şi pe butoane.

Am renunţat la flash-ul de pe aparat şi am montat pe un stand un flash de reportaj care dă o iluminare uşor laterală. Comanda a venit de la flash-ul integrat, mascat cu un panou Nikon SG-3IR ataşat la patina aparatului. Lumina este în continuare nefavorabilă deoarece metalul rămâne întunecat.

4

7

Cu scopul de a mări suprafaţa sursei de lumină am adăugat pe flash un softbox Photoflex. Se observă o îmbunătăţire a caracterului luminii, metalul începe să „prindă” lumina flash-ului dar majoritatea zonelor rămân negre, fără detalii.

5

Pentru corectarea iluminării pe partea superioară a brăţării am mai adaugat un reflector alb. Acesta oferă o zonă luminoasă care, reflectată de brăţară şi de partea superioară a carcasei, contribuie esenţial la aspectul final al iluminării. Zona din stânga cadrului a fost lăsată întunecată intenţionat pentru a da mai mult relief.

Aparatura folosită:

Iluminarea porţiunii anterioare a brăţării a fost realizată folosind o blendă reflectorizantă argintie. Aceasta direcţionează o parte din lumina softbox-ului şi oferă o suprafaţă luminoasă care este reflectată de brăţară şi de partea de jos a carcasei ceasului.

- DSLR Nikon D300 - obiectiv macro Nikon 105mm - flash Nikon SB 800 - panou IR Nikon SG-3 - softbox Photoflex - blendă argintie - trepied Manfrotto 055 - cap micrometric Manfrotto 410 - stand pentru flash - reflectoare albe

FOTOCLASS

51


GHID

Fotografia nocturnă

4.5s, f/5.6, ISO 200, 180mm

Fotografia nocturnă Text & foto : Radu Grozescu

Fotografia de noapte este un gen foarte spectaculos în sine, iar obţinerea unor imagini de calitate nu este foarte complicată. 52

FOTOCLASS

F

otografia nocturnă poate fi abordată cu practic orice aparat DSLR şi cu multe dintre aparatele compact. Este suficient ca aparatul să permită utilizarea timpilor lungi de expunere, de preferinţă cu reglaj manual al expunerii, reglaj al balansului de alb şi eventual posibilitatea de declanşare la distanţă. Se poate folosi orice obiectiv îl consideraţi potrivit pentru a realiza compoziţia dorită. Dacă aveţi de unde alege, sunt de preferat obiectivele fixe pentru că, în general, datorită numărului mai mic de lentile şi rezistenţei mai bune la praf, oferă imagini de o calitate mai bună în condiţiile în care fotografiem cu surse de lumină în cadru, situaţie specifică fotografiei de noapte. Bineînţeles că există şi excepţii, unele zoom-uri profesionale de ultima generaţie fac faţă foarte bine la acest tip de iluminare. Este bine să renunţăm la filtrele de protecţie de pe obiectiv şi să folosim de fiecare dată parasolarul. De asemenea, obiectivul trebuie verificat şi curăţat de orice particule de praf de pe lentilele anterioară şi posterioară. Pentru fotografia de noapte un suport solid pentru aparat este esenţial. În cazul folosirii trepiedelor mai uşoare se poate ancora geanta foto de trepied pentru a-i spori rigiditatea şi rezistenţa la vibraţii, în special în cazul în care bate vântul. Capul trepiedului trebuie să permită fixarea fermă a poziţiei aparatului, în special dacă se fotografiază pe verticală.


GHID Pentru eliminarea vibraţiilor se va folosi fie un declanşator flexibil, fie o telecomandă. În cazul în care nu avem acces la dispozitivul necesar îl putem înlocui prin folosirea întârzietorului de declanşare. Pentru reducerea vibraţiilor induse de ridicarea oglinzii de vizare există mai multe metode, în funcţie de modelul aparatului folosit: mirror-up (prima declanşare ridică oglinda, a doua deschide obturatorul) sau setarea de întârziere între ridicarea oglinzii şi deschiderea obturatorului (a nu se confunda cu utilizarea întârzietorului la declanşare).

Alegerea momentului Imaginile cele mai spectaculoase se obţin în momentul în care cerul nu este încă negru ci albastru închis, facilitând decuparea formei subiectului pe cer. Chiar dacă este înnorat, cerul uşor luminat va arăta net superior unui cer negru. Aceasta este cu atât mai important cu cât majoritatea clădirilor sunt iluminate de jos în sus, lăsând acoperişul în umbră ceea ce duce la pierderea formei clădirii în cazul în care cerul este deja negru. Cea mai bună metodă este să începem să fotografiem în momentul care pare potrivit şi să continuăm să fotografiem până ce partea superioară a subiectului nu se mai distinge de cerul întunecat, apoi să alegem imaginea cea mai interesantă. Momentul optim pentru fotografiere este destul de scurt, de ordinul minutelor, deci trebuie să avem făcute majoritatea reglajelor pentru a putea realiza imaginea la parametrii necesari în fereastra de timp util. Ideal ar fi să avem şi nişte nori pe cer care vor da volum şi vor completa într-un mod foarte plăcut compoziţia imaginii, dar aceasta depinde pur şi simplu de noroc. Dacă plouă sau a plouat de curând, asfaltul acoperit de apă va reflecta sursele de lumină, practic dublând suprafeţele luminate în cadru. Dacă fotografiem pentru un client, trebuie să facem din timp aranjamentele necesare pentru ca toate corpurile de iluminat exterioare să funcţioneze, iar luminile din interiorul clădirii să fie aprinse în momentul fotografierii.

Setările aparatului Calitatea maximă a imaginii se obţine la sensibilitatea de bază a aparatului. Utilizarea unei sensibilităţi mici este cu atât mai importantă cu cât în fotografia de noapte, datorită timpilor lungi de expunere, senzorul este foarte solicitat. Nu are rost să încercăm mărirea sensibilitaţii în ideea de a elimina necesitatea unui suport pentru aparat deoarece în general nivelele de lumină vor fi prea scăzute pentru a permite fotografierea din mână cu sensibilităţi sub 1600 ISO, iar în acest caz calitatea imaginii va fi vizibil afectată, indiferent de performanţele aparatului folosit. Fotografia de noapte este un gen care solicită din plin posibilităţile tehnice ale imaginii digitale deci este mult mai bine să fotografiem în format RAW. Acest format permite corecţii ulterioare într-o gamă mult mai extinsă fără a afecta vizibil calitatea imaginii în comparaţie cu formatul jpeg, atât la expunere cât şi la balansul de alb. În plus, majoritatea aparatelor permit obţinerea unor imagini de mai bună calitate convertind fişierele RAW, chiar fără aplicarea de corecţii, faţă de jpeg-urile generate în cameră. Contrastul, saturaţia, nivelul de sharp se reglează în acord cu natura subiectului şi propriile opţiuni estetice. În general contrastul subiectului e destul de mare, aşa că nu trebuie să supralicităm şi cu reglajul din aparat. Saturaţia poate fi uşor majorată, nivelul mediu de sharp este cel mai sigur.

2.5s, f/7.1, ISO 200, 35mm

Am realizat imaginile alăturate într-un interval de 20 minute, imediat după asfinţit. Prima păstrează caracterul luminii de zi. Celelalte două arată modificarea culorii şi iluminării cerului în ultimele 5 minute de fotografiere. 1 - 0.6s, f/8.0, ISO 160, 18mm, 18:10 2 - 2s, f/8.0, ISO 160, 18mm, 18:25 3 - 2s, f/8.0, ISO 160, 18mm, 18:30


GHID

Fotografia nocturnă Reducerea zgomotului la expuneri lungi Majoritatea DSLR-urilor dispun de o setare de reducere a zgomotului pentru expunerile lungi. Aceasta este diferită de reducerea zgomotului la sensibilităţi mari deoarece în acest caz zgomotul apare datorită încălzirii senzorului în timpul expunerii şi nu datorită amplificării semnalului pentru creşterea sensibilităţii. Reducerea zgomotului pentru expunerile lungi se face prin înregistrarea încă unei imagini după expunerea propriu-zisă, dar cu obturatorul închis, pentru a obţine doar zgomotul senzorului care este apoi eliminat din imaginea principală. Activarea acestei setări este necesară doar pentru timpi de expunere mai lungi de o secundă iar aparatul, în funcţie de model, o va folosi apoi automat de la un anumit timp de expunere în sus. Aceasta setare duce la micşorarea capacităţii memoriei tampon a aparatului şi la un timp de aşteptare după realizarea fiecărei imagini, de multe ori echivalent cu timpul de expunere folosit, pentru înregistrarea celei de a doua imagini. Rezultatele, sub forma unor imagini foarte “curate” merită însă aşteptarea.

Expunerea Datorită caracterului imaginilor nocturne, cu contraste foarte mari, zone întinse de umbre şi lumini punctuale, este aproape imposibil să determinăm expunerea corectă prin măsurători, indiferent de modul de măsurare ales. Nu se poate pune bază pe modurile de expunere automate decât prin numeroase încercări şi cu aplicarea unor corecţii masive de expunere, astfel că modul de expunere manual este cel mai indicat. Deoarece în general subiectul se află la o distanţă apreciabilă nu apar probleme cu profunzimea de câmp astfel încât ne vom permite să folosim o diafragmă medie, la care calitatea optică a obiectivului va fi maximă, în general în jurul diafragmei 8, care ne va oferi şi suficientă profunzime, dar la care efectele difracţiei încă nu se fac simţite. 3s, f/8.0, ISO 200, 50mm

Aparatura tipică pentru fotografii nocturne: Nivelă electronică Aparat DSLR Zoom standard sau wide Cap de trepied cu bilă Declanşator flexibil Trepied

2s, f/8.0, ISO 160, 22mm


GHID În cazul aparatelor digitale, cel mai comod este să alegem determinarea timpului de expunere optim prin încercări, folosind ecranul LCD al aparatului. Nu este recomandat să ne bazăm pe histogramă, deoarece sursele de lumină aflate în cadru vor arăta, chiar în cazul expunerii corecte, o aglomerare în zona de lumini care în situaţii de iluminare normală ar indica o supraexpunere. Cea mai sigură abordare este realizarea unui număr de imagini cu expuneri diferite, urmând să o alegem ulterior pe cea mai potrivită. Dacă reuşim să nu mişcăm aparatul între expuneri, vom putea combina o parte dintre imaginile rezultate, alese astfel încât să ne permită obţinerea de detalii atât în zonele luminate, cât şi în cele întunecate ale imaginii, fie manual fie folosind programe speciale. Important este să evităm cu orice preţ subexpunerea, deoarece încercarea de a salva imaginile la procesare va intensifica zgomotul în zonele întunecate, care sunt preponderente în cazul fotografiei nocturne.

Balansul de alb În marea majoritate a situaţiilor, sursele de lumină vor avea temperaturi de culoare extrem de diferite, de la galbenul lămpilor cu sodiu ale iluminatului stradal până la verde sau albastru de la iluminarea fluorescentă şi la culoarea caldă a lămpilor cu incandescenţă. Datorită acestui fapt nu poate fi făcut un balans de alb corect pentru toate zonele cadrului, deci rămâne fie să-l facem pentru zona cea mai importantă, de exemplu pentru faţada unei clădiri care trebuie redată în culorile naturale, fie să optăm pentru setarea care oferă imaginea cea mai plăcută din punct de vedere vizual. În acest din urmă caz se începe prin încercări, de la setarea de Auto care uneori rezervă surprize foarte plăcute, la reglajul de temperatură de culoare (K). Dacă aparatul dispune de Live-view, acesta poate fi folosit pentru determinarea setării de balans de alb fără a mai face fotografii de încercare, prin simpla afişare a imaginii şi modificarea balansului de alb până la obţinerea efectului dorit. 1/25s, f/8.0, ISO 160, 28mm

1/5s, f/8.0, ISO 160, 28mm

FOTOCLASS

55


GHID

Curăţarea senzorului

Î

n timp, particule minuscule de praf se acumulează pe senzorul aparatelor foto digitale SLR, din cauza înlocuirii repetate a obiectivelor şi a construcţiei unora dintre ele, care are un efect de „aspirator”, favorizând intrarea prafului în aparat. Unele aparate foto cu o construcţie mai evoluată dispun de un mecanism automat de înlăturare a prafului cu ajutorul vibraţiilor la o anumită intensitate, asociată cu tratarea filtrului care acoperă senzorul cu un strat anti-aderenţă. În caz că nu dispunem de asemenea facilităţi tehnice la aparat, sau mecanismul automat nu reuseşte să înlăture în totalitate praful, va trebui să apelăm la una dintre multiplele metode de curăţare disponibile.

Curăţarea senzorului la aparatele DSLR Text : Theodor Bunica

Procedurile descrise merg de la curăţarea iniţială fără contact până la cea pe bază de soluţie care este cea mai eficientă, dar toate metodele care presupun contactul cu ansamblul senzorului se vor aplica strict pe riscul utilizatorului.

28 56

FOTOCLASS

Majoritatea fabricanţilor recomandă doar metodele care nu presupun contactul cu senzorul, în general prin suflarea cu o pompiţă, iar dacă aceasta nu dă rezultate curăţarea senzorului ar trebui făcută la un service autorizat. Aceasta deoarece metodele de contact pot duce la zgârierea filtrului care acoperă senzorul, iar cele pe bază de lichid pot duce la infiltrarea soluţiei de curăţare între senzor şi filtru. Procedurile descrise mai departe merg de la curăţarea iniţială fără contact până la cea pe bază de soluţie care este cea mai eficientă, dar toate metodele care presupun contactul cu ansamblul senzorului se vor aplica strict pe riscul utilizatorului.

1 Verificarea stării de curăţenie

a senzorului

Cea mai rapidă metodă este fotografierea cu flash-ul a unei coli de hârtie sau a unei suprafeţe fără detalii. Pentru aceasta trecem aparatul în prioritate de diafragmă, închidem diafragma la maximum (numărul cel mai mare disponibil), trecem aparatul pe focalizare manuală şi fotografiem o suprafaţă fără detalii folosind fie flash-ul integrat fie un flash extern. În cazul folosirii flash-ului integrat este posibil ca obiectivul să lase umbre, deci demontăm parasolarul şi fixăm zoom-ul pe distanţa focală cea mai mare. În caz că există praf sau scame pe captor acestea vor apărea pe imaginea rezultată. Pentru comoditate, inspectăm imaginea cu ajutorul computerului, la o scară de 50-100%.


GHID 2 Eliminarea prafului din

camera obscură

Aceasta trebuie să devină o parte a rutinei de întreţinere a aparatului deoarece praful din camera obscură va fi în permanenţă antrenat de curenţii de aer generaţi de mişcarea oglinzii, iar o parte din el se va aşeza în cele din urmă pe captor. Majoritatea prafului îl găsim strâns în partea anterioară a camerei obscure şi îl putem elimina cu o pensulă, ţinând aparatul cu montura orientată în jos. Apoi putem folosi o pompiţă dar fără a exagera cu presiunea jetului de aer deoarece lamelele obturatorului sunt extrem de subţiri şi pot fi afectate de acesta.

3 Curăţarea

prin suflare

Curăţarea senzorului se face întotdeauna într-un mediu cât mai curat, fără particule de praf în suspensie. Avem nevoie şi de o sursă puternică de lumină pentru a observa particulele mai mari, dar cel mai bine ne ghidăm după imaginea de verificare, fără a uita că aceasta este inversată (un fir de praf din colţul din dreapta jos va apărea pe imagine în stânga sus). Pompiţa folosită trebuie să fie extrem de curată în interior, altfel riscăm să introducem praf în aparat în loc să-l eliminăm. Punem în aparat un acumulator complet încărcat, scoatem obiectivul şi intrăm în meniul de curăţare a senzorului. Aparatul va ridica oglinda şi va deschide obturatorul, facilitând accesul la senzor. Ţinem aparatul pe cât posibil cu montura obiectivului în jos pentru a evita redepunerea prafului înlăturat înapoi în camera obscură. Cu ajutorul pompiţei îndepărtăm praful din camera obscură şi de pe senzor având mare grijă ca vârful acesteia să nu atingă nimic din interior, în special senzorul. După ce „suflăm” bine în interiorul camerei obscure, oprim aparatul pentru a ieşi din meniul de curăţare.

4 Curăţarea

uscată

În cazul în care curăţarea prin suflare sau aspirare nu au eliminat problema, fie trimitem aparatul la service, fie trecem la etapa curăţării uscate cu contact. Aceasta o putem realiza fie folosind o pensulă electrostatică de tipul Visible Dust Arctic Butterfly, fie o spatulă siliconată Dust-Aid Platinum. Ambele metode ne vor ajuta să desprindem de pe senzor particulele uşor aderente. Procedura şi etapele sunt similare doar că în locul suflării sau aspirării vom colecta praful de pe senzor folosind una dintre metodele de mai sus. Spatula siliconată este însoţită de o bandă specială de curăţare cu care culegem orice urmă de praf de pe ea înainte de contactul cu senzorul. Este important să aplicăm spatula perpendicular pe senzor şi să evităm atingerea acestuia cu marginile materialului siliconat.

O altă variantă a curăţării prin suflare este cea prin aspirare, cu sistemele de tipul Green Clean. Pentru aprecierea rezultatului reluăm procedura verificării prin fotografiere.

FOTOCLASS

57


GHID

Curăţarea senzorului

5 Curăţarea

cu soluţie

Dacă nici curăţarea uscată nu reuşeşte să elimine impurităţile sau petele de pe senzor, ultima posibilitate este utilizarea unei soluţii de curăţat pe bază de etanol sau metanol ce dezlipeşte praful şi dizolvă eventualele pete de grăsime. Această metodă este cea mai dificilă şi riscantă, deci este mai bine, cel puţin prima dată, să o folosim sub supravegherea unui cunoscut mai experimentat. Pentru exemplificare am folosit un kit Dust-Aid DUST-WAND DA03 care cuprinde trei spatule refolosibile corespunzătoare formatelor curente de senzori, şerveţele de unică folosinţă pentru senzor şi soluţie specială Ultra Clean Liquid care se evaporă rapid şi nu lasă pete pe senzor. O altă posibilitate este folosirea de spatule de unică folosinţă Sensor Swab şi soluţie Eclipse 2, compatibilă cu senzorii de ultimă generaţie. Procedura este similară, însă esenţial este să folosim o baterie complet încărcată pentru a evita surprizele în timpul curăţării. În cazul utilizării kitului Dust Wand vom înfăşura un şerveţel pe spatula refolosibilă, îl prindem cu ajutorul clamelor speciale şi umezim vârful spatulei cu câteva picături de soluţie. Printr-o mişcare continuă parcurgem suprafaţa senzorului de la stânga la dreapta, apoi repetăm procedura de la dreapta la stânga, cu întoarcerea spatulei pe partea cealaltă. Dacă spatula este mai îngustă decât senzorul vom parcurge traseul de două ori pentru a acoperi toată suprafaţa. Aplicând procedura de verificare putem aprecia succesul operaţiunii. În caz că au mai rămas impurităţi pe senzor, reluăm procedura, cu aceleaşi precauţii. Important !

Spatulele Sensor Swab, respectiv şervetelele Dust-Aid nu se refolosesc sub nici o formă, orice fir de praf poate duce la zgârierea filtrului de pe senzor. Este esenţial să nu folosim prea multă soluţie de curăţare deoarece este posibil ca excesul de lichid să pătrundă între senzor şi filtrul care îl acoperă, ceea ce poate duce la reparaţii extrem de costisitoare, mergând până la înlocuirea senzorului.

Accesorii pentru curăţarea senzorului

1 - Kit DUST-AID Dust Wand pentru curăţarea umedă

58

FOTOCLASS

Pentru oferta completă şi detalii tehnice accesaţi www.f64studio.ro

2 - Kit DUST-AID Platinum pentru curăţarea uscată

3 - Pompiţe de cauciuc pentru suflarea prafului (Giottos)

4 - Microfibră pentru curăţarea lentilelor, filtrelor şi aparaturii

5 - Pensulă pentru îndepărtarea prafului


Adventure 7

Adventure 6

Adventure 9

For all the latest digital gear, Tamrac offers the ultimate carrying solutions with most products equipped with digital features. This year, Tamrac has introduced 20 new products specifically designed to meet the needs of the digital photographer - from the novice to the pro! Because Tamrac has the strongest product line and most

Adventure 74

consistently advertised brand, customers will be asking for a Tamrac Carrying System.

Adventure 4 Velocity 8 Adventure 3

Explorer 10

Explorer 2

Neo's 7

T20

S.A.S.™ Phone Case

Neo's 5 Neo's 3

T4

T8

Neo's Phone Case

No Matter What You Carry...No One Carries It Off Better. Tamrac, Inc., 9240 Jordan Avenue, Chatsworth, CA 91311

www.tamrac.com

© 2006 Tamrac, Inc.

Tamrac Carrying Systems - în România prin F64Studio. Pentru oferta completă şi detalii tehnice accesaţi: www.f64studio.ro


PORTOFOLIU

Fotograf în Madagascar Text & foto: Adrian Câtu Aflat într-o expediţie de prospectare a peşterilor, autorul vorbeşte despre experienţa de a fotografia în Madagascar.

60

FOTOCLASS

A

r putea fi paradisul oricărui fotograf: un fel de călătorie în trecut, într-o ţară exotică, neschimbată de secole, păstrând puţin din candoarea începuturilor civilizaţiei. Dar nu poţi ajunge în paradis fără a trece prin purgatoriu: noroaie, ţânţari, malarie, marşuri nesfârşite, insecuritate constantă. Pe scurt: cum crezi că te-ai simţi, ca fotograf, în faţa unor subiecte fabuloase, într-o ţară săracă în care oameni sunt jefuiţi sau chiar dispar? Cu câteva zile inaintea plecării, mă gândeam: să fi avut un zoom standard... un teleobiectiv mai lung... Cu sprijinul prietenilor de la F64 Studio, aveam două body-uri şi patru obiective: Canon EOS 5D ca body principal, Canon EOS 20D ca body de backup, Canon EF 17-40mm f/4 L, Canon EF 70-200 f/4 L USM, Canon EF 50mm f/1.4 USM si Sigma 105mm f/2.8 macro. În primele zile în Madagascar, citind despre atacuri săptămânale şi aflat în centrul atenţiei ori de câte ori scoteam aparatul din geantă, totul se transformase: aş fi vrut să fi avut un point & shoot...


Am petrecut zile întregi mărşăluind prin platourile înalte, în zone inaccesibile cu maşina. (Canon EOS 5D, Canon EF 70-200 f/4 L , 70mm, f/11, 1/250 s)

Copil din satul Mahasuja, din zona platoului Ihosy, Madagascarul central. (Canon EOS 5D, Sigma 105 f/2.8, f/4, 1/100 s)

Am descoperit atunci, odată în plus, adevărul, atât de des uitat, ca echipamentul este un mijloc care tinde să ne acapareze şi să devină scop. Însă ceea ce contează până la urmă este imaginea – iar imaginea nu depinde de echipament, ea este acel ceva profund care apare în urma unui fel de a observa şi de a interacţiona cu lumea. Aşa că eu unul am băgat aparatul în geantă şi am început să mă plimb pe străzi, să privesc, să vorbesc cu oamenii. Primele zile au însemnat pentru mine un efort conştient de a nu fura imagini. Am scos aparatul şi am început să fotografiez abia în momentul în care am reuşit să nu mă mai gândesc la el: când, după zilele de observaţie pasivă, am ajuns să relaţionez cu ceea ce mă înconjura, să nu mai privesc totul ca pe subiecte de fotografiat ci ca pe locuri sau persoane reale, cu toate multiplele lor dimensiuni. În momentul în care aparatul de fotografiat a devenit o parte a relaţiei mele cu subiectele, imaginile au început să curgă.

FOTOCLASS

61


PORTOFOLIU

Copii din satul Mahasuja, Madagascarul central. (Canon EOS 5D, Sigma 105 f/2.8 EX, f/4, 1/50 s)

Mâinile copiilor arată munca grea la care participă cot la cot cu adulţii. Fotografie luată într-un sat de lângă Antsirabe, la 200 km de capitală. (Canon EOS 5D, Sigma 105 f/2.8 EX, f/5.6, 1/200 s)

62

FOTOCLASS


Copiii din zona Antsirabe, în Madagascarul central, n-au mai văzut niciodată un aparat de fotografiat. (Canon EOS 5D, Canon EF 17-40 f/4 @ 17mm, f/13, 1/60 s)

Fiul în vârstă de trei ani al unui vânzător de cărbuni din cartierul Faravohitra, din capitala Antananarivo, împreună cu jucăria lui favorită: o pungă cu cărbuni. (Canon EOS 5D, Canon EF 17-40 f/4 L , 36mm, f/4, 1/125 s)

FOTOCLASS

63


PORTOFOLIU

Valea unui pârâu în lumina lunii, platoul Ihosy, Madagascarul central. (Canon EOS 5D, Canon EF 17-40mm , 19mm, f/8, 198 s)

Valea râului Ihosy, Madagascarul central. (Canon EOS 5D, Canon EF 70-200 f/4 L , 150mm, f/5.6, 1/400 s)

64

FOTOCLASS

În lumina lunii, un grup de menhire (“vatulahi”) în memoria celor decedaţi se ridică în mijlocul câmpului. Platoul Ihosy, Madagascarul central. (Canon EOS 5D, Canon EF 17-40 f/4 L @ 21mm, f/8, 159 s)


Zona centrală a Madagascarului constă din platouri înalte, aşa cum este şi platoul Ihosy, din imagine. (Canon EOS 5D, Canon EF 17-40 f/4 L , 40mm, f/16, 1/80s)

Poate nu întâmplator, una din cele mai bune fotografii cu care m-am întors din Madagascar a fost făcută în condiţii tehnice potrivnice: cu teleobiectivul murdar, cu body-ul de backup, dintr-un camion care se balansa îngrozitor pe un drum accidentat. Am văzut o turmă de zebu într-un nor de praf şi am avut cam o secundă la dispoziţie să anticipez că îmi va aparea într-un contre-jour frumos. Am apucat să duc aparatul la ochi şi, la cadenţa maximă, am apucat să fac trei cadre: primul conţine cer şi vârfurile copacilor; al treilea, pământul; între ele, cadrul care – mie cel puţin – îmi va aminti întotdeauna de Madagascar: o turmă învăluită în praf în lumina portocalie a asfinţitului. Pentru mine, relaţia cu subiectele a fost ceea ce a transformat purgatoriul în paradis. Privind în ochii unui localnic, relaţionând fără cuvinte, vedeam fiecare dincolo de aparenţa celuilalt şi căpătam încredere unul în altul. Atunci imaginea se ivea între noi ca o formă de comunicare, depăşind bariera culturală, teama reciprocă şi creând punţi peste noroaie şi timp. Ratsima, unul din “bătrânii satelor” cu care am negociat permisiunea de a prospecta peşteri în zonă. (Canon EOS 5D, Sigma 105 f/2.8 EX, f/4)

FOTOCLASS

65


Această cameră foto poate fi testată la F64Studio. Pentru detalii accesaţi www.f64studio.ro


Crezi CĂ numai o CamerĂ foto voluminoasĂ poate faCe fotografii fabuloase? D- SLRevoluţie

Un aparat foto poate fi ultra performant fără să fie voluminos. Noul model Lumix G1 este o cameră de dimensiuni reduse, cu o putere fotografică enormă, primul reprezentant al noii generaţii de aparate foto digitale cu obiective interschimbabile. G1 are obiective cu 40% mai uşoare decât obiectivele normale SLR, este uşor şi deloc voluminos, astfel încât îl poţi lua cu tine oriunde, dar în acelaşi timp suficient de dotat ca să facă acele fotografii pe care numai un SLR le poate face. Pentru că e important ce cameră foto ai.

EVERYTHING MATTERS.

www.panasonic.ro Pentru ofertă şi detalii tehnice accesaţi: www.f64studio.ro


Leica - în România prin F64Studio. Pentru oferta completă şi detalii tehnice accesaţi: www.f64studio.ro

Profile for F64 Studio srl

FotoClass 1  

Revista de fotografie digitala FotoClass nr. 1

FotoClass 1  

Revista de fotografie digitala FotoClass nr. 1

Profile for fotoclass
Advertisement