Page 1


| Focşanii Nr. 106 |

Cuprins Armenii din România — Nicolae Iorga������������������������������������������������������������������ 3 Vizita unei delegaţii din Republica Armenia în Focşani��������������������������������������� 4 Execuţia bugetului general consolidat al Municipiului Focşani���������������������������� 6 Stadiul lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare���������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 8 Anghel Saligny (13)�������������������������������������������������������������������������������������������������� 9 Proiectele PIDU Focşani���������������������������������������������������������������������������������������� 10 Focşăneni de seamă în Parlamentele vechi ale României������������������������������������ 12 Performanţele Clubului Sportiv Municipal Focşani 2007����������������������������������� 13 Delegaţia României la CoR are un nou preşedinte şi zece noi membri�������������� 14 Participarea societăţii civile la elaborarea politicilor publice������������������������������ 15 Hanurile şi hotelurile focşănene��������������������������������������������������������������������������� 16 O nuntă de pomină la Focşani�������������������������������������������������������������������������������17 Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani în şedinţa ordinară din 27 septembrie 2012�������������������������������������������������������������������������� 18

FOCŞANII Revistă municipală

1895 Fondata în

Seria a VI-a, Anul 10 (X) Nr. 106, OCTOMBRIE 2012 ISSN 2285–5866 ISSN-L 2285–5866 Consiliul Local şi Primăria Municipiului Focşani Tel.: 0237.236.000, Fax: 0237.216.700 Email: primarie@focsani.info Web: www.focsani.info COLEGIUL DE CONDUCERE Decebal Gabriel Bacinschi — Preşedintele colegiului Eduard Corhană Nataşa Maria Nemeş Dan Mihai Cazaciuc REDACŢIA Dan Mihai Cazaciuc — Coordonator Nataşa Maria Nemeş Mirela Andrei Marian Mihu Răzvan Necula GRAFICĂ ŞI LAYOUT Valentin Rădulescu

Publicaţie realizată de S.C. Euro Print Company S.R.L. Str. Victoriei, Nr. 1, Buzău Tel.&Fax: 0338.101.253 Email: europrint2006@yahoo.com

Program de audienţe

Problemele ce sunt de competenţa adminis­ traţiei publice locale şi nu au fost soluţiona­ te de serviciile de specialitate, pot fi aduse la cunoştin­ţa Primarului municipiului Focşani, a celor doi Viceprimari sau a Secretarului. Primarul municipiului Focşani, Decebal Gabriel Bacinschi, acordă audienţe în pri­ ma zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme de urbanism, investiţii, participare cetăţenească. Viceprimarul municipiului Focşani, Gabriel Ionel Necula, acordă audienţe în a doua zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru pro­bleme privind acti­ vitatea Direcției de Dezvoltare Servicii Publi­ ce – întreţinere şi reparaţii străzi, iluminat pu­ blic, spaţii verzi-, activităţi comerciale, cultură,

2 | Focşanii | Octombrie 2012

proiecte cu finanțare europeană. Viceprimarul municipiului Focşani, Tudorel Daniel Trofin, acordă audienţe în a treia zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind fondul locativ, învăţământ, sanatate, tineret, sport, transport public, caminul pentru persoane vârstnice și cantina de ajutor social. Secretarul municipiului Focşani, Eduard Marian Corhană, acordă audienţe în a pa­ tra zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind aspecte juridi­ ce, legile proprietăţii, reclamaţii administrative. Pentru a putea participa la audienţe, persoa­ nele interesate trebuie să se prezinte cu buletinul/ cartea de identitate la Centrul de Comunicare al Primăriei – Compartimentul Informare Publică,

unde beneficiază de consilierea funcţionarului respectiv în completarea unei cereri tip. În mo­ mentul depunerii cererii, solicitantul primeşte un număr de înregistrare, cu care trebuie să se pre­ zinte în ziua stabilită. Cerererile sunt înainta­te ser­ viciului de specialitate, care trebuie să for­muleze un răspuns. Din acest motiv, este foarte important ca solicitantul să precizeze, în mod clar, probleme­ le pentru care doreşte să fie pri­mit în audienţă. Solicitanţii pot fi admişi sau respinşi, fi­ ind acceptate doar cererile a căror rezolvare este de competenţa Primăriei municipiului Focşani şi care au fost adresate persoanei cu responsabilităţi în domeniu. Cererile de înscriere în audienţă se primesc până în ziua de Joi din săptămâna premergă­ toare zilei de audienţă. ■


Conferinţă ţinută la 23 ianuarie 1929, la Uniunea armeană din Paris

S

unt foarte mulţi armeni, ce au ju­ şi îndeosebi partea de nord, a fost coloni­ cat un rol însemnat şi sub ocupaţia zată, în aşezările urbane, de către armeni. austriacă, care a durat aproape un O colonie foarte importantă de armeni secol, în Bucovina. În aceeaşi Bucovină a existat chiar în capitală, la Iaşi. Aici se care s-a unit din nou, în urma tratatu­ află o biserică ce ar data, după cum se lui de pace, cu vechiul Regat, armenii au pretinde, din veacul al XlV-lea. Am vă­ prosperat sub regimul românesc şi şi-au zut fotografia inscripţiei: data a fost scri­ păstrat, sub acel regim al Austriei, situ­ să mai curând târziu. Este însă această aţia pe care o moşteniseră din vechea tradiţie că biserica a fost clădită în seco­ Moldovă, din care acest mic district fu­ lul al XlV-lea şi trebuie să admitem că în­ sese desprins. Sunt armeni la Sucea­ va. Suceava a fost, până în secolul al XVI-lea, capita­ la Moldovei. Acum este un oraş în mare parte decăzut, însă în părţile care s-au păs­ trat cel mai bine mai există colonia armeană. Aceasta se deosebeşte, ca şi cea din Botoşani, prin aspectul ca­ selor, prin grija excepţională ce se dă celui mai mic amă­ nunt. Aceste case au acope­ rişuri de şindrilă, cu stâlpi formând o balustradă la fa­ ţadă, aceste case văruite, cu ferestre mici pătrate, frumos rânduite, alcătuiesc un şir de clădiri model. Pe vremuri, aici erau aşezăminte politi­ ce, fiindcă alături de cel care era şeful municipalităţii ro­ mâneşti, şoltuzul (de la ger­ manul Schulîheis, printr-o formă poloneză), mai era un „şoltuz" armean. Armenii erau, aşadar, organizaţi, aşa cum erau, de pildă, în Siria, genovezii, veneţienii şi pisa­ nii. De asemenea, alături de şeful religios ortodox al oraşului era un tr-un oraş atât de însemnat, care era deja protopop armean, care îndeplinea func­ cunoscut în Orient la începutul secolului ţiile unui episcop. Am întâlnit nu o dată al XV-lea (un călător bavarez, Schiltber­ „şoltuzul" şi protopopul armean în măr­ ger, îl numeşte „Jaspasar", „bazarul Iaşi" turiile legate de oraş. În împrejurimile – forma orientală nu a fost oare dată călă­ sale se poate încă vedea solida biserică torului german de către armenii de aco­ din piatră, Zamca, cetatea, iar în apropi­ lo?), a existat o biserică armenească. La ere, „metocul", capela Hagigadar. Botoşani sunt două biserici. Colonia era În micul oraş Siret, elementul arme­ mult mai puternică. Una dintre aceste nesc a dispărut aproape în întregime, biserici trebuie să fie veche şi în jurul ei însă a existat fară îndoială, şi aici, în se­ se păstrează elemente armeneşti în mare colul al XlV-lea, o colonie. parte deznaţionalizate. Acea parte a Moldovei care se găseşte Colonia din Roman a rezistat mult mai între Carpaţi şi Siret era rezervată colo­ bine. Roman este un oraş întemeiat de că­ niştilor saşi şi maghiari veniţi din Tran­ tre prinţul cu acest nume, la sfârşitul seco­ silvania. Aici burghezia armenească, des­ lului al XlV-lea. Biserica aparţine aceluiaşi pre care urmează să vorbesc, a apărut mai gen ca şi cea din Botoşani şi posedă, dacă târziu, în vreme ce toată acea parte a prin­ acest lucru vă poate interesa, o carte pro­ cipatului care se întinde între Siret şi Prut, venind din Solgat sau Sorgat, în Crimeea,

unul din acele târguşoare care erau unite cu splendida Caffa. Există o inscripţie din secolul al XIV-lea referitoare la această frumoasă carte ce a fost catalogată şi de­ scrisă de dl. Macler, pe care l-am invitat în România prin Institutul de studii sud-est europene şi căruia i-am semnalat această carte religioasă de o anume valoare. In ceea ce priveşte partea de jos a Mol­ dovei, au fost armeni, fără îndoială, la Vas­ lui, au fost la Bârlad, ca şi la Galaţi. Numai că aceste colo­ nii nu au avut aceeaşi însem­ nătate ca cele situate mai sus de acea linie care merge de la Roman până la sud de Iaşi. Teritoriul armenesc din Mol­ dova formează, aşadar, ca un soi de triunghi, cu Bucovina drept vârf; el coboară, într-o parte, pe Siret, până la Ro­ man, iar în cealaltă, către Prut, în apropierea laşului, care nu este prea departe de acest râu. Din această burghezie s-au desprins elemente, cele din Focşani fiind mult mai re­ cente. Armenii au aici o fru­ moasă biserică, despre care am scris într-un articol re­ cent pe care i l-am consacrat." Există în această biserică o icoană frumoasă, care nu este totuşi de origine armeană, ci greacă, în vreme ce icoanele armeneşti de la Botoşani şi din alte părţi sunt foarte in­ teresante prin caracterul lor confesional şi naţional. Bi­ serica a fost zidită în secolul al XVII-lea şi este una dintre cele mai frumoase şi mai masive, pentru că acolo unde sunt armeni, este şi trăini­ cie şi curăţenie. Pentru armenii din Ţara Româneas­ că, originea este diferită. Ei sunt în mare parte refugiaţi veniţi mai târziu din Tur­ cia, în secolul al XVII-lea, care însă au adus aceleaşi calităţi. Una din cele mai frumoase biserici din Bucureşti este bi­ serica armenească. Ea reproduce tipul vechilor edificii din ţara dumneavoas­ tră, în vreme ce bisericile din Moldova reprezintă mai mult sau mai puţin tipul românesc, lăsând la o parte variantele datorate diferenţei de rit. (...)  ■ Material preluat de pe site-ul Comunităţii armene din România: http://www.armeni.ro/ro/. Octombrie 2012 | Focşanii | 3

| Istorie |

Armenii din România – Nicolae Iorga –


| Relaţii externe |

Î

Vizita unei delegaţii din Republica Armenia în Focşani

n octombrie 2011, la iniţiativa Amba­ sadorului Republicii Armenia în Ro­ mânia, Excelenţa Sa dl. Hamlet Gaspa­ rian, Municipiul Focşani, prin persoana domnului Bogdan Matişan, în calitate de viceprimar, a participat la o vizita de lu­ cru în Armenia, sub auspicii­ ile Asociaţiei Municipiilor din România. În acest an, Asociaţia Mu­ nicipiilor, prin p r e ş e d i nt e l e său, domnul Tudor Pendiuc, primarul Muni­ cipiului Piteşti, a transmis invita­ ţia adresată omo­

logilor armeni, primari ai unor localităţi Invitaţia a fost susţinută şi de cea adre­ din Republica Armenia, pentru a efec­ sată de primarul municipiului Focşani, tua o vizită de lucru în România, în sco­ domnul Decebal Bacinschi. pul stabilirii şi extinderii unor relaţii de Astfel, delegaţia, formată din 5 pri­ colaborare între comunităţile locale din mari şi viceprimari ai cele două ţări. unor oraşe din Armenia şi condusă de către ES dl. Hamlet Gasparian, Ambasadorul Republi­ cii Armenia în Româ­ nia, a fost prezentă la Focşani în perioada 24-25 octombrie 2012. Cu această ocazie a fost semnată o declaraţie comună, reprezentând dorinţa de colaborare între Municipiul Focşani şi Oraşul Berd, de către primarii celor două oraşe. Semnarea docu­ mentului a avut loc la Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia”, în prezenţa d-lui senator Varujan Vosganian, preşe­ DECLARAŢIE COMUNĂ dintele Uniunii Armenilor din România şi privind stab ilire a legăt a Î.P.C. Arhimandrit Datev Hagopian. ■ urilor de

or a şele

cooper are în

tre Focşani şi B Semnată astăzi, erd delegaţiei din Re 25 octombrie 2012, la Focşan publ i, judeţul Vran cea, România, E.S. Dl. Hamlet ica Armenia, în prezenţa: cu ocazia vizit Gasparian, Am ei basador al Repu Dl. Kanty Catali blicii Armenia n Popescu, Pref ect al judeţului Dl. Varujan Vo sganian, senato Vrancea r, Preşedinte al Uniunii Armen ilor din Român În urma dorin ia ţei comune, ex domnul primar pr Andranik Shar imată de reprezentantul oraş ului Berd, Repu yan şi cel al m domnul primar unicipiului Focş blica Armenia Decebal Bacin , schi, în vedere ani, judeţul Vr cipalităţi, a intensificării ancea, Român ia, co ntactelor între Analizând sim cele două mun ilitudinile şi op i­ perare externă, ortunităţile iden tificate pentru realizarea unor Exprimăm voin re ţa laţ comună a celo ii de coo­ pul realizării un r două părţi de or de înfrăţire între relaţii de cooperare, ce vor pu demarare a procedurilor preg tea fi ulterior co ăt cele ncretizate în ca itoare în sco­ De comun acor două oraşe. drul unui acord d am identifica domenii: t posibilitatea iniţierii unor pr •  Cultură, ştiin oiecte comune ţă, artă şi sport în următoarele •  Programe de dezvoltare turis tică •  Cunoaştere recip •  Schimburi cu rocă a cetăţenilor celor două ltu comunităţi •  Programe co rale şi de artă tradiţională mune pentru tin er •  Sprijinirea sc himburilor şi co et laborărilor în do meniul econom ic Ne exprimăm co nv in ge re a că , alte domenii de în urma proiec telor comune ce interes şi vom pu vo de Infrăţire, as tfel încât să reali tea trece la nivelul ulterior de r fi derulate, vom identifica şi zăm o punte de co legătură durabi operare, semnarea Acordulu i lă şi fructuoasă. Încheiat în mun icipiul Focşani, română şi arm la 25 oc to m br eană, cu valoar ie 2012, în două e egală. exemplare orig inale, în limbile PRIMARUL M UNICIPIULUI FOCŞANI ROMANIA PRIMARUL O RASU Decebal Bacinsc REPUBLICA AR LUI BERD hi MENIA Andranik Shar ian

4 | Focşanii | Octombrie 2012

Dan Mihai Cazaciuc Șeful Serviciului Comunicare


| Relaţii externe | Octombrie 2012 | Focşanii | 5


| Execuţie bugetară |

EXECUŢIA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT AL MUNICIPIULUI FOCŞANI 1 ianuarie – 30 septembrie 2012

Bugetul general consolidat al Municipiului Focşani cuprinde bugetul local, bugetul instituţiilor şi activităţilor finanţate in­ tegral şi parţial din venituri proprii şi bugetul creditelor interne şi externe. La data de 30 septembrie 2012, acesta însumează la venituri 113.247,46 mii lei iar la cheltuieli 101.072,74 mii lei, înregistrându-se un excedent general de 16.099,92 mii lei. mii lei DENUMIRE INDICATORI

Din care:

Execuţie buget general la 30.09.2012

Transferuri care se scad

Bugetul instituţiilor finanţate parţial/integral din venituri proprii

Buget local

Bugetul creditelor interne şi externe

VENITURI TOTALE

140.742,92

-5.761,40

136.315,94

8.608,61

1.579,77

CHELTUIELI TOTALE

124.643,00

-5.761,40

120.234,28

8.590,35

1.579,77

16.081,66

18,26

0,00

EXCEDENT(+)/DEFICIT(-)

16.099,92

EXECUŢIA BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI PE 9 LUNI Indicatori A Venituri totale, din care:

Buget iniţial 2012 1

Buget actualizat 2012 2

Buget 9 luni 2012 3

Execuţie buget 9 luni 2012

%

4

4/3

mii lei

Execuţie buget 9 luni 2011

%

5

4/5

299.167,00

309.168,00

213.050,30

136.315,94

63,98

104.296,78

Impozite şi taxe locale

37.953,00

38.264,00

30.371,30

29.746,30

97,95

32.192,29

92,41

Cote defalcate din impozitul pe venit

38.251,00

45.116,00

32.797,00

32.750,32

99,86

28.583,19

114,58

Sume defalcate din TVA

51.548,00

53.333,00

40.608,00

39.711,82

97,79

35.279,35

112,56

Subvenţii

91.668,00

92.708,00

65.033,00

11.317,61

17,41

6.822,62

165,89

Sume de la UE

79.747,00

79.747,00

44.241,00

11.457,26

25,90

182,84

6266,28 916,52

Sume din excedent pentru secţiunea de dezvoltare

130,70

0,00

0,00

0,00

11.332,63

0,00

1.236,49

276.810,00

283.561,50

184.467,14

92.784,04

50,42

92.784,04

84,43

Autorităţi publice

6.450,00

7.820,80

5.760,00

5.513,49

95,72

4.170,98

132,19

Alte servicii publice generale

2.530,00

1.462,10

1.139,30

988,80

86,79

348,08

284,07

Dobânzi

2.626,00

2.600,00

2.200,00

2.200,00

100,00

2.334,00

94,26

Ordine publică

2.316,00

5.155,80

4.609,15

4.570,77

99,17

1.977,46

231,14

74.299,00

77.731,03

49.071,65

41.863,69

85,31

39.291,89

106,55

2.133,00

2.143,00

1.666,75

1.552,406

93,14

1.586,76

97,83

12.637,00

15.571,64

10.802,64

7.085,77

65,59

5.268,78

134,49

Asigurări şi asistenţă socială

10.908,00

11.323,94

8.590,19

7.994,47

93,07

8.399,12

95,18

Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică

10.905,00

13.577,69

8.824,19

6.917,85

78,40

8.136,82

85,02

3.063,00

4.500,00

2.475,50

2.298,87

92,86

1.560,70

147,30

Cheltuieli totale, din care:

Învăţământ Sănătate Cultură, recreere şi religie

Protecţia mediului Acţiuni generale economice Combustibili şi energie Transporturi Excedent/deficit

5.265,00

4.323,000

3.371,00

3.117,27

92,47

3.828,54

81,42

141.582,00

150.312,63

111.971,56

33.021,55

29,49

13.911,44

237,37

22,37

1.969,47

157,88

24.453,00

25.058,00

13.901,00

3.109,35

0,00

-12.411,63

-11.332,63

16.081,66

11.512,74

Veniturile bugetului local al Municipiului Focşani pe cele 9 luni ale anului 2012 s-au realizat în procent de 63,98% faţă de prevederile aceleiaşi perioade. Dintre acestea, veniturile proprii, constând în impozite, taxe locale şi cote defalcate din impo­ zitul pe venit, au reprezentat 98,94%, iar sumele defalcate din TVA şi subvenţiile 49,25%. În ceea ce priveşte ponderea categoriilor de venit în bugetul local, veniturile proprii reprezintă un procent de 47%, sumele defalcate din TVA alocate de la bugetul de stat 29%, subvenţiile alocate de la bugetul de stat şi alte bugete 8%, sumele primite de la UE 8%, iar sumele din excedentul anilor precedenţi 8%.

Ponderea categoriilor de venit din totalul veniturilor încasate la 30 septembrie 2011 Comparând gradul de încasare a veniturilor pe cele 9 luni ale anu­ lui 2012 cu aceeaşi perioadă a anului 2011, se constată o creştere a acestora pe total cu 30,70%.

Evoluţia realizării veniturilor bugetului local la 30 septembrie 2012 faţă de realizările veniturilor bugetului local pe aceeaşi perioadă a anului 2011 Cheltuielile bugetului local pe cele 9 luni ale anului 2012 au înregistrat un procent de realizare de 53,58%, fiind orientate pe achitarea cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor din subordine, subvenţii diferenţă preţ energie termică livrată populaţiei, asigurarea serviciilor social-culturale şi a serviciilor publice de gospodărire a municipiului.

6 | Focşanii | Octombrie 2012


Activităţile social-culturale includ în­ văţământul, sănătatea, asistenţa socială, activităţile culturale, sportive, de tine­ ret, religie, precum şi întreţinerea spaţi­ •  ilor verzi şi de agrement. Serviciile pu­ •  blice înseamnă iluminatul public, fondul locativ de stat, salubritatea, canalizarea, •  alimentarea cu apă, energia termică, co­ lectarea deşeurilor, străzile, circulaţia, transportul urban, paza şi ordinea pu­ •  blică, servicii ale primăriei, serviciului de evidenţă a persoanelor şi serviciului pentru situaţii de urgenţă. Serviciul da­ toriei publice se referă la dobânzile şi comisioanele aferente împrumuturilor

contractate pentru re­ cheltuielilor materiale necesare func­ facerea infrastructurii ţionării acestora = 5.785,97 mii lei; unor străzi din munici­ •  asistenţă socială (gratuităţi pe trans­ portul urban de călători, ajutoare so­ piul Focşani. Principalele categorii ciale, ajutoare pentru încălzirea lo­ de cheltuieli efectuate în cuinţelor, indemnizaţii persoane cu handicap) = 3.827,93 mii lei; această perioadă sunt: •  salarii = 45.595,28 •  burse oferite elevilor din unităţile de mii lei, din care 39.202,62 mii lei pen­ învăţământ = 102,56 mii lei; tru învăţământ, sănătate şi asistenţă •  investiţii = 19.699,83 mii lei, din care 18.132,10 mii lei pentru cele 6 proiec­ socială; te cu finanţare europeană şi 1.567,73 bunuri şi servicii = 24.221,80 mii lei; mii lei pentru derularea obiectivelor serviciul datoriei publice = 5.407,00 de investiţii în continuare şi achiziţia mii lei; subvenţie pentru diferenţă de preţ de mijloace fixe în domeniul învăţă­ energie termică livrată populaţiei = mântului, serviciilor publice şi protec­ ţia mediului; 9.655,59 mii lei; transferuri către cele 9 instituţii (4 de •  majorarea capitalului social = cultură, 1 de sport, poliţia locală, 2 de 6.000,00 mii lei, din care 5.500 mii lei asistenţă socială şi 1 de evidenţă a per­ la SC ENET SA Focşani şi 500 mii lei soanelor) finanţate parţial din subven­ la SC Transport Public SA Focşani; ţii de la bugetul local şi venituri pro­ •  plăţi ani precedenţi recuperate în prii, care asigură plata salariilor şi a anul curent = – 61,68 mii lei.

EXECUŢIA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL INSTITUŢIILOR FINANŢATE PARŢIAL DIN BUGETUL LOCAL ŞI AL ACTIVITĂŢILOR FINANŢATE INTEGRAL DIN mii lei VENITURI PROPRII Indicatori

Buget iniţial 2012

A VENITURI TOTALE

Buget actualizat 2012

1

Buget 9 luni 2012

Execuţie buget 9 luni 2012

%

3

4

4/3

2

Execuţie buget 9 luni 2011

%

5

4/5

10.972,44

12.653.40

10.097,75

8.608,61

85,25

8.205,80

Venituri proprii

5.213,44

5.433,28

4.232,13

2.847,21

67,28

3.351,70

84,95

Subvenţii buget local

5.759,00

7.220,12

5.083,85

5.761,40

98,22

4.854,10

118,69

10.972,44

12.653.40

10.097,75

8.590,35

85,07

7.543,82

113.87

535,00

661,80

532,00

459,36

86,35

300,04

153,10

Ordine publică

2.300,00

2.632,00

2.150,00

1.970,86

91,67

1.734,50

113,63

Învăţământ

4.014,44

4.157,64

3.178,74

2.248,54

70,74

2.302,43

97,66

Cultură, recreere şi religie

3.323,00

4.254,26

3.574,01

3.297,90

92,27

2.661,37

123,92

800,00

947,70

663,00

613,69

92,56

545,48

112,50

0,00

0,00

0,00

18,26

CHELTUIELI TOTALE Servicii publice generale

Asigurări şi asistenţă socială Excedent/deficit

Veniturile proprii încasate la 30 sep­ tembrie 2012 de către cele 8 instituţii de cultură, sport, poliţie locală, evidenţa persoanelor şi căminul de bătrâni, care se finanţează din venituri proprii şi alo­ caţii de la bugetul local, la care se adaugă şi unităţile de învăţământ, s-au realizat în procent de 67,28% şi deţin o ponde­ re de 33,08% în total venituri, fiind mai mici decât în 2011 cu 504,49 mii lei. Subvenţiile alocate de la bugetul lo­

104,91

661,98

cal, în completarea veniturilor proprii, mează 8.590,35 mii lei şi sunt distribuite sunt mai mari decât în anul precedent astfel: cu 907,30 mii lei, având în vedere fap­ •  salarii = 3.039,21 mii lei; tul că cele două instituţii de cultură, An­ •  bunuri şi servicii care asigură buna samblul Folcloric „Ţara Vrancei” şi Ate­ funcţionare a instituţiilor = 5.378,15 neul Popular „Mr. Gh. Pastia” au revenit mii lei; în sediile lor, după finalizarea lucrării de •  gratuităţi pe transportul urban de investiţie, astfel încât cheltuielile cu în­ călători = 11,02 mii lei; treţinerea imobilelor sunt mai mari de­ •  investiţii = 161,97 mii lei, din care 10,00 mii lei la învăţământ şi 151,974 cât în 2011. În privinţa cheltuielilor, acestea însu­ mii lei la cultură.

EXECUŢIA BUGETULUI CREDITELOR INTERNE ŞI EXTERNE

mii lei

Indicatori

Buget iniţial 2012

Buget actualizat 2012

Buget 9 luni 2012

Execuţie buget 9 luni 2012

%

A

1

2

3

4

4/3

Execuţie buget 9 luni 2011

%

5

4/5

CHELTUIELI TOTALE

9.000,00

9.000,00

9.000,00

1.579,77

17,55

5.598,98

28,22

Combustibil şi energie termică

1.300,00

1.300,00

1.300,00

649,22

49,94

366,20

177,29

Transporturi şi comunicaţii

7.700,00

7.700,00

7.700,00

930,55

12,09

5.232,78

17,78

Din împrumutul contractat pentru refacerea infrastructurii unor străzi din municipiul Focşani, până la 30 septembrie 2012 s-au efectuat trageri în sumă de 1.579,77 mii lei şi s-au efectuat plăţi pentru reabilitarea reţelelor la punctele termice 10 şi 12, precum şi pentru refacerea B-dului Independenţei. ■ Ec. Nataşa Maria Nemeş Director Direcţia Economică Octombrie 2012 | Focşanii | 7

| Execuţie bugetară |

Realizarea cheltuielilor bugetare pe categorii de cheltuieli


| Administraţie publică |

Stadiul lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare

P

roiectul „Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în Municipiul Focşani, judeţul Vrancea – LOT 1” a fost contractat de Asocierea S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. – S.C. PROBIT S.R.L Bucureşti. Până în momentul de faţă, lucrările au fost executate astfel:

•  •  •  • 

str. Trandafirilor – 469 m reţea canalizare; refulare apă uzată; str. Islaz – 162 m reţea canalizare; •  str. Făget – 214 m reţea canalizare; str. Luminiţei – 460 m reţea canalizare; •  str. Mieilor – 435 m reţea canalizare; str. Lăcrămioarei – 564 m reţea cana­ •  str. Abatorului – 390 m reţea apă; lizare şi 720 m reţea apă; •  SE Focşani – 384 m reabilitare descăr­ •  str. Liliacului – 533 m reţea canalizare care la emisar; şi 518 m reţea apă; •  str. Galaţi – 600 m reţea apă; •  str. Cărpiniş – 294 m reţea canalizare •  str. Fundătura Făget – 134 m reţea ca­ şi 323 m reţea apă; nalizare; •  str. Bălţi – 1.108 m reţea canalizare şi •  str. Brăilei – 84 m reţea apă. 1.136 m reţea apă; În ceea ce priveşte proiectul pentru •  str. Toporaşi – 106 m reţea canalizare; LOTURILE 2 şi 3, lucrările sunt realiza­ •  str. Luceafărului – 506 m reţea canali­ te de S.C. VEGA ‘93 S.R.L. Galaţi şi se prezintă astfel: •  b-ul. Unirii – 418 m reţea apă; •  str. Şoseaua Vrancei – 1.665 m reţea apă; •  str. Ec. Varga – 608 m reţea apă; •  str. Scarlat Târnăvitu – 201 m reţea ca­ nalizare şi 201 m reţea canalizare; •  str. Mărăşeşti – 2.129 m reţea apă şi 472 m reţea canalizare; •  str. Căpitan Traian Ionescu – 251 m reţea apă; •  str. Agriculturii – 314 m reţea apă; •  str. Antrepozite – 794 m reţea apă; •  str. Aurora – 209 m reţea canalizare; •  str. Răzoare – 206 m reţea canalizare; •  str. Doru Varvarici – 150 m reţea ca­ nalizare; •  str. Culturii – 172 m reţea canalizare; •  str. Dionysos – 261 m reţea apă; •  str. Grădinari – 310 m reţea canalizare; •  str. Virtuţii – 327 m reţea canalizare; •  str. Longinescu – 770 m reţea apă; •  str. Mare a Unirii – 139 m reţea cana­ lizare; •  str. Stăieşti – 342 m reţea canalizare; •  str. Zăbala – 358 m reţea canalizare; •  str. Gloriei – 222 m reţea canalizare; •  str. Fraternităţii – 227 m reţea apă şi 120 m reţea canalizare; •  str. Fulger – 79 m reţea canalizare; •  str. Militari – 1.137 m reţea apă şi zare şi 532 m reţea apă; 1.112 m reţea canalizare; •  str. Nuferilor – 673 m reţea canalizare •  Fd. Măgura – 1.335 m reţea canalizare; şi 181 m reţea apă; •  Fd. Măgura 2 – 84 m reţea canalizare; •  str. Berzei – 102 m reţea canalizare; •  str. Unirea Principatelor – 965 m reţea •  str. Dâmboviţa – 394 m reţea apă şi canalizare şi 936 m reţea apă; 364 m reţea canalizare; •  str. Bicaz – 454 m reţea canalizare; •  str. Dumbrava – 278 m reţea canaliza­ •  str. Emanoil Petruţ – 390 m reţea ca­ re şi 235 m reţea apă; nalizare şi 393 m reţea apă; •  str. Izvor – 773 m reţea canalizare şi •  Fd. Sihleanu – 187 m reţea canalizare; 857 m reţea apă; •  str. Legumelor – 146 m reţea apă; •  str. Sălcioarei – 115 m reţea apă şi 127 •  str. P-ţa Victoriei – 277 m reţea apă; m reţea canalizare; •  str. Argeş – 119 m reţea canalizare; •  SPAU Mândreşti – 3.108 m conductă •  str. Soveja – 300 m reţea canalizare;

8 | Focşanii | Octombrie 2012

•  str. M. Viteazu – 364 m reţea canalizare; •  str. Col. Vasilescu – 48 m reţea cana­ lizare; •  reabilitare canal Sturdza – 2.052 m; •  str. Plantelor – 320 m reţea apă; •  str. Cuza Vodă – 137 m reţea apă; •  str. Bîrsei – 558 m reţea canalizare; •  str. Căpitan Stoenescu – 337 m reţea apă; •  str. 1 Decembrie – 757 m reţea apă şi 192 m reţea canalizare; •  str. Comisia Centrală – 800 m reţea apă; •  str. Lupeni – 676 m reţea apă;

•  str. Zorilor – 175 m reţea apă; •  str. Aleea Sudului – 225 m reţea cana­ lizare; •  str. Cornel Coman – 336 m reţea ca­ nalizare; •  str. Laminor – 394 m reţea canalizare; •  reţea canalizare Sturdza – 700 m; •  str. Coteşti – 259 m reţea apă; •  str. Anghel Saligny – 204 m reţea apă.■ ing. Gheorghe Vasilescu Director General CUP SA


Î

n vara anului 1899, moare Gheorghe de învăţământ la nivelul aşezămintelor Duca, directorul lucrărilor din por­ similare din Europa, având ca model tul Constanţa, iar pe 13 august i se programele didactice din învăţământul predă lui Saligny conducerea lucrărilor politehnic francez. Aşa îl cunoaşte pe respective, încredinţându-i-se şi Direc­ Anghel Saligny, cu care are o colaborare ţiunea Serviciului Hidraulice. de lungă durată.

având printre profesori pe Spiru Haret (la algebră superioară şi geometrie ana­ litică), David Emanuel (la matematici elementare), Anghel Saligny (la drumuri şi poduri), Alfons Saligny (la chimie) şi Constantin Istrate (la fizică).

Anghel Saligny are o importantă ac­ tivitate academică şi didactică, predând la catedra de poduri a Şcolii de Poduri şi Şosele între 1884 şi 1914. Ionel Bră­ tianu, unul dintre discipolii săi, spunea: „Saligny are tactul fără greş în toate acţi­ unile şi darul dumnezeiesc de cunoaşte­ Gara maritimă Constanţa re a oamenilor.” Saligny este şi cel care a propus înfiinţarea Şcolilor Politehnice. În această calitate, Saligny dezvoltă su­ Din istoricul acestei şcoli aflăm că a Tot în această perioadă, se ridică Faprafaţa bazinului, lungimea digurilor şi fost înfiinţată de Vodă Caragea, în 1818, întinderea platformelor, crează un bazin pe lângă Mânăstirea Sfântul Sava, ca special pentru exportul petrolului, pro­ Şcoală de ingineri hotarnici în limba iectează 4 magazii cu silozuri pentru ce­ română, avându-l iniţial la conducere pe reale, prevede o gară maritimă, farul de Gheorghe Lazăr. În 1832, şcoala este re­ la Tuzla şi cel din port, plus instalaţii organizată în Colegiul de la Sf. Sava, cu­ pentru repararea navelor. prinzând cursuri de matematici aplicate, Gheorghe Duca, fiul generalului Ion mecanică şi arhitectură. Duca, fost ministru sub Alexandru Ioan Pe 10 octombrie 1864, domnitorul Cuza, a studiat la Paris la Liceul „Louis Alexandru Ioan Cuza semnează decre­ le Grand”, unde a tul privind înfi­ avut ca tutore pe inţarea Şcoalei Gheorghe Iancu Alecsandri, de Poduri şi ŞoDuca fratele poetului sele, Mine şi ArVasile Alecsandri. hitectură. În data După bacalaureat, de 30 octombrie în anul 1864, s-a 1867, domnito­ înscris la Şcoala rul Carol I, prin Centrală de Arte decret, îi schim­ şi Manufacturi şi bă denumirea în a obţinut diplo­ Şcoala de Poduri, ma de inginer în Şosele şi Mine, cu 1869. Profesor durata de 5 ani, de geometrie de­ cu o structură ce scriptivă la Lice­ cuprindea secţi­ ul Militar din Iaşi, ile de Poduri şi devine în 1881 Şosele, Mine şi rul din Tuzla, cu înălţimea de 44 metri, profesor şi direc­ Industriale. Uni­ construit pe timpul Regelui Carol I. Fa­ tor al Şcolii de versitatea se re­ rul a fost dat în folosinţă în anul 1900 şi Poduri din Bucu­ structurează în 4 se află în uz şi în ziua de azi. La reali­ reşti. secţii (Construcţii, zarea lui au contribuit Anghel Saligny şi În această ca­ Mine şi Metalur- Gheorghe Pănculescu. ■ litate, a depus o gie, Electromecamuncă deosebită, nică şi Industria—va urma— reuşind să ridi­ le), în 1881, sub ce această presti­ conducerea lui Carmen Corina Cazaciuc gioasă instituţie Gheorghe Duca, Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia” Octombrie 2012 | Focşanii | 9

| Cultură |

Anghel Saligny (13)


| Investiţii |

Proiectele PIDU Focşani –continuare–

Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor publice urbane din zona de sud-est

P

roiectul urmăreşte promovarea dezvoltării durabile ca element de identitate a zonei de interven­ ţie sud-est (cartierele Sud, Mândreşti şi Laminorul), precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor, prin moder­ nizarea spaţiilor urbane, reducerea facto­ rilor de degradare urbanistică, de mediu, de poluare atmosferică şi acustică, totul în conformitate cu standardele europene. Astfel, lucrările efectuate vor avea ca scop, în primul rând, modernizarea şi reabilitarea străzilor, trotuarelor şi căilor de acces spre acestea, în vederea contro­ lului intensităţii circulaţiei şi a deconges­ tionării străzilor adiacente. Această remo­ delare a sistemului stradal va presupune crearea unor alei carosabile şi pietonale care să facă faţă cerinţei reale de deplasare a vehiculelor şi pietonilor, asigurarea con­

diţiilor de scurgere a apelor pentru aceste itori care beneficiază de implementarea noi străzi, crearea unui sistem complex şi proiectului. Spre exemplu, în domeniul modern de semnalizare rutieră (însoţită rutier, se urmăreşte creşterea vitezei co­ de un marcaj corespunzător), precum şi a merciale, economia de timp, economia unui minim de elemente de subtraversare de combustibili şi de cheltuieli cu repa­ a trotuarelor şi carosabilului. raţiile, iar în ceea ce priveşte transpor­ De asemenea, pentru protejarea spaţi­ tul în comun, vor fi create condiţii mai ilor verzi de traficul staţionar, vor fi ame­ bune pentru călătorii ce aşteaptă în staţii, najate parcările existente şi vor fi create aceştia putând şi să se informeze asupra câteva noi. În plan este şi modernizarea circulaţiei autobuzelor (ritmicitatea ple­ a 22 de staţii de autobuz, la care se vor cărilor şi sosirilor, timpii de aşteptare). adăuga altele 3 noi, iar pistele pentru bi- Astfel, pe termen lung, proiectul va con­ ciclişti (4.825 mp) ce vor fi create pe ar­ tribui la creşterea gradului de urbanizare terele principale ale zonei vor contribui şi a rolului economic al oraşului. Această şi ele la îmbunătăţirea mobilităţii. regenerare a zonei urbane înseamnă in­ În urma acestei refaceri a sistemului clusiv o mai bună calitate a mediului şi a stradal existent şi completării acestuia sănătăţii populaţiei, obţinută prin redu­ cu alte străzi şi amenajări ce deservesc cerea la limitele normale a nivelului de infrastructura rutieră, îmbunătăţirile vor zgomot şi a noxelor din aer (praf, mo­ putea fi resimţite de cei 20.000 de locu- noxid de carbon, azot). Staţie Bus – Cartier Sud

Staţie bus

Străzi şi Parcări Cartier Sud

10 | Focşanii | Octombrie 2012


| Investiţii |

Staţie Bus – Cartier Sud

Până în acest moment, a fost efectuat ordinul de începere şi predare a amplasamentului şi sunt în curs lucrările de ampla­ sare pentru organizarea de şantier. În scurt timp, vor fi demarate lucrările pentru reabilitarea străzilor: Cartier Sud 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Aleea 1 Iunie Aleea Echităţii Aleea Stadionului Str. Constructorului Str. Cornel Coman Str. Colonel Vasilescu Str. Emanoil Petruţ Str. Soveja Str. Mihai Viteazu Străzi de deservire

Zona Laminorul

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Militari C. Brâncoveanu Mugur Laminorului Aleea Laminorului Ghica Vodă

Cartier Mândreşti 1. Luceafărului 2. Trandafirilor 3. Luminiţei 4. Liliacului 5. Lăcrămioarei 6. Bălţi 7. Dumbrava 8. Toporaşi 9. Berzei 10. Izvor 11. Dâmboviţa 12. Făget 13. Nuferilor Ec. Eugenia Drăguşanu Compartimentul Proiecte

Străzi Mândreşti

Spaţii verzi – Cartier Sud Octombrie 2012 | Focşanii | 11


| Istorie |

Focşăneni de seamă în Parlamentele vechi ale României

O

amenii politici pe care i-a zămislit rea comuniştilor, aceasta a fost dărâmată şi, şi 1926. Orleanu a militat pentru revizuirea oraşul nostru au fost şi vor rămâ­ cel mai probabil, topită. Ea fusese înălţată Constituţiei prin introducerea votului uni­ ne pentru eternitate modele greu pentru numeroasele realizări ale omului versal şi exproprierea pentru utilitate naţi­ de egalat atât de contemporani, cât şi de politic, demersurile începând încă din oc­ onală, deşi era unul din marii proprietari urmaşi. Fără a cădea în nostalgia vre­ tombrie 1922, când acesta a încetat din via­ rurali. Într-un celebru discurs, la Iaşi, în murilor ce au apus, nu putem să nu ob­ ţă. Un comitet condus de primarul Iorgu G. 1917, s-a bucurat de înfăptuirea marii sale servăm calităţile extraordinare ale unor Poienaru s-a îngrijit de adunarea de fon­ dorinţe: exproprierea latifundiilor şi îm­ focşăneni care au excelat pe tărâmul po­ duri pentru ridicarea unui bust în cinstea proprietărirea sătenilor. Între 1909-1910, liticii, dar au lăsat mărturii fomidabile acestui cetăţean fruntaş. A fost fixat locul a fost Ministru al Industriei şi Comerţu­ şi în alte domenii de activitate. Iată-i, în în squarul din Bulevardul Lascăr Catargiu lui, iar între 1922-1926 preşedintele Adu­ (azi Republicii), colţ cu strada Ştefan cel nării Deputaţilor. În calitate de Preşedinte continuare, pe câţiva dintre aceştia: Gheorghe Apostoleanu (1832-1895), Mare şi strada Tăbăcari, iar bustul şi chel­ al Adunării Deputaţilor, a prezentat coroa­ magistrat, om politic, doctor în drept la tuielile pentru soclu şi grilaj au costat pri­ na Reginei Maria, în mometul încoronării, Berlin în 1853, a fost Prim-preşedinte al măria 102.821 lei, 78.821 lei provenind din la Alba Iulia, în ziua de 15 octombrie 1922. Curţii de Apel din Focşani. Fost profe­ subscripţie publică. Lucrarea a fost execu­ S-a făcut remarcat printr-o iniţiativă legis­ sor de economie politică şi drept penal la tată de I. Mateescu (Iaşi) şi dezvelirea bus­ lativă prin care se interzicea angajaţilor sta­ tului să se asocieze sau să iniţieze greve. Universitatea din Iaşi, aprig luptător pen­ tului a avut loc la 7 decembrie 1924. tru Unirea Principatelor, Apostoleanu a Fiul său, Nicolae N. Săveanu, a fost un Chiar şi Ion Mincu, considerat cel mai fost unul dintre cei mai de seamă focşă­ protector al şcolilor. Ministru şi preşe­ mare promotor al arhitecturii de tip neo­ neni, preşedinte al Curţilor de Apel din dinte al Camerei, „era atent la serbările românesc, a candidat şi a fost ales pentru Iaşi şi Focşani, secretar general al minis­ şcolarilor, împărţind cărţi şi monede de 5 prima oară în alegerile din noiembrie 1895, trului Manolache Costache Epureanu, lei de argint elevilor silitori”. Începuturile cu 294 de voturi. Înainte de a deveni arhi­ unul dintre cei mai importanţi colabora­ culturalizării în judeţul Putna i se dato­ tect, Mincu a fost inginer, obţinând diplo­ tori ai Codului Civil şi ai Legislaţiei Statu­ rează lui. A ajutat înfiinţarea de şcoli şi a ma la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele lui Român Modern, deputat şi senator în încurajat constituirea de cooperative de din Bucureşti. A studiat la Şcoala Naţiona­ mai multe rânduri. Ar fi putut ajunge şi credit la sate. „Plecarea lui la Bucureşti, lă de Arte Frumoase din Paris, pe care a ab­ ministru al Justiţiei în Guvernul lui Lascăr ca deputat, a văduvit anumite laturi cul­ solvit-o în anul 1884, iar la întoarcerea în Catargiu, dacă sănătatea nu i-ar fi fost şu­ turale şi spirituale ale dezvoltării judeţu­ ţară, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură a So­ bredă. Printre meritele sale se mai numără lui”. Nicolae N. Săveanu a fost ministru cietăţii Arhitecţilor Români, unde a şi pre­ şi stăruinţa cu care a luptat pentru înfiin­ al Sănătăţii Publice şi Ocrotirii Sociale dat. În perioada 1895-1899, arhitectul Ion ţarea gimnaziului „Al. I. Cuza”, devenit Li­ între 1923 şi 1926. Ca o picanterie, amin­ Mincu a ocupat un fotoliu de deputat în ceul „Unirea”. La iniţiativa prefectului de tim că, nora acestuia, Ioana, măritată cu Parlamentul României. În plan politic, s-a Putna, Theodor Jenibace, putnenii au ri­ Sauciuc Săveanu, s-a căsătorit cu prinţul concentrat îndeosebi asupra modului în dicat în Grădina Publică un frumos bust Nicolae pe 28 octombrie 1931, încălcând care erau alocate şi cheltuite sumele desti­ care să cinstească memoria acestui mare Statutul Casei Regale. Cei doi se cunos­ nate construcţiilor publice, precum şi asu­ focşănean. Amplasat cel mai probabil cuseră la Automobil Club, unde luaseră pra organizării şi conţinutului învăţămân­ cam în spatele Bisericii din Piaţa Unirii, de mai multe ori împreună dejunul. De tului. El a avut câteva intervenţii deosebite bustul a fost distrus de comunişti. Casa la un asemenea dejun, la plecare, Ioana în Parlament, printre ele numărându-se Apostoleanu există şi astăzi, în stânga Li­ s-a urcat în maşina prinţului şi divorţul cea cu privire la învăţământul artistic. ceului Agricol, dar se află într-o stare tot a fost singura modalitate de rezolvare a Încheiem cu Duiliu Zamfirescu, mo­ mai deplorabilă pe măsură ce trece timpul. problemei intervenite între cei doi soţi. numentala personalitate a oraşului, in­ Nicolae Săveanu (1840-1922) a fost În compensaţie, Sauciuc Săveanu a pri­ trată în politică în 1918, din partea for­ cea mai mare personalitate a primei păr­ mit un post de diplomat în Belgia. Prin­ maţiunii Liga Poporului, a generalului Al. Averescu. În acelaşi an ţi a istoriei liberalilor putneni, condu­ ţul Nicolae nu a renunţat la Ioana nici în este ales la Iaşi vicepre­ când timp de 30 de ani destinele Patidu­ 1937, când Consiliul de Coroană a decis şedinte al Academiei lui Liberal Local. A fost prefect şi primar decăderea sa din drepturi ca membru al Române, iar în 1920 al Focşaniului şi s-a implicat în Unirea Casei Regale. Prin decret regal, a primit senator (cu 8.596 de de la 1859. S-a străduit să alimenteze cu numele de Nicolae Brană. A preferat-o voturi din 12.650 vo­ apă oraşul şi a făcut intervenţii pentru a pe Ioana şi, în mod obligatoriu, exilul. tanţi). A fost ministru aduce în apropierea Focşaniului calea fe­ Gheorghe Orleanu (1823-1897) a fost de externe în guver­ rată Bucureşti–Iaşi. De altfel, a mai ocu­ primul lider al organizaţiei locale a PNL nul Averescu (în anul pat în oraş funcţii precum Subprefect, Putna, pe care a şi înfiinţat-o în jurul anu­ 1920), pe care l-a pă­ Director de prefectură, Casier Gene­ lui 1880. A fost implicat, pe vremea când ral Inspector Financiar, iar în perioada era primar al oraşului, după ridicarea Gă­ răsit pentru preşedinţia Camerei Deputa­ 1882-1886 a fost deputat al Colegiului I rii din Focşani, în cele mai mari expropri­ ţilor. Despre activitatea literară a marelui Putna. Apoi, până în 1888, a fost prefect eri din istoria localităţii, atât de necesare scriitor au vorbit la modul admirativ unii al judeţului Putna, post din care s-a re­ pentru amenajarea unei străzi principale dintre cei mai mari erudiţi ai României. tras odată cu partidul liberal aflat la pu­ care să unească Gara cu centrul oraşului. Acestea sunt personalităţile oraşului tere. Din acel an şi până în 1895, a fost De asemenea, s-a luptat cu toate puterile nostru şi ne dorim ca ele să inspire gene­ ales deputat în Camerele Conservatoa­ la Bucureşti pentru a opri, în 1887, muta­ raţii întregi. Sperăm ca viaţa extraordi­ re, ca opoziţie liberală, retrăgându-se ca rea Curţii de Apel la Galaţi, însă nu a re­ nar de bogată în fapte a focşănenilor din protest împotriva legii minelor şi reales uşit să impiedice pierderea de către oraş a trecut să fie crezul focşănenilor de azi.■ unei instituţii atât de importante. în acelaşi an, cu 35 de voturi. Florin Dîrdală Statuia lui Nicolae Săveanu a fost ridica­ Urmaşul său, Mihail Orleanu, a fost un Serviciul Judeţean Vrancea tă pe locul unde acum este bustul lui Ştefan mare om politic român, membru al Parti­ al Arhivelor Naţionale cel Mare, lângă Muzeul de Istorie. La veni­ dului Naţional Liberal, deputat între 1896

12 | Focşanii | Octombrie 2012


Octombrie – luna campionilor mondiali la karate

S

portivii de la secţia de arte marţia­ le a CSM Focşani 2007 au reuşit să câştige 11 medalii (3 de aur, 4 de argint şi 4 de bronz) la Campionatele Mondiale şi Cupa Mondială de karate SKDUN, ale căror întreceri au avut loc în Italia, la Bollate – Milano, în perioa­ da 11-16 octombrie. Astfel, la Campionatul Mondial, sen­ sei Daniel Fusaru a obţinut 4 medalii, dintre care una de aur (la echipe mascu­ lin), 2 de argint (la individual şi la echi­ pe mixt) şi una de bronz (la kumite echi­ pe masculin). Bogdan Alpreotesei a terminat pe primul loc la kumite indi­ vidual cadeţi şi a obţinut câte o medalie de argint la echipe masculin şi la echi­ pe mixt. Andreea Arginteanu este noua campioană mondială şi a primit medalia de aur la kumite echipe mixt, totodată câştigând şi medalii de bronz la echipe feminin şi kumite individu­ al. La kata individual, Dragoş Pantazică s-a clasat pe locul al 4-lea. De asemenea, antrenorul CSM 2007, sen­ sei Daniel Fusaru a declarat că „George Dochioiu, Laurenţiu Nemuţ, Andrei Sfetcu, Ştefan Murea, Dorian Hîrcan, George Panciu şi Fănică Apărece nu au obţinut medalii, dar s-au comportat bine”. În ceea ce priveşte Cupa Mondia­ lă, Irina Paraschiv a câştigat medalie de bronz la kumite.

Grigore Mălureanu, Sandu Gurguiatu să-i urce în primele 7-8 locuri la finalul şi juniorii Cătălin Lucian Pătraşcu şi turului. Cosmin Vasiliu, s-a clasat a cincea din Volei – zece participante.

Echipa de handbal, în creştere de formă!

H

junioarele CSM 2007

L

otul formaţiei de volei a CSM 2007 este alcătuit în majoritate din junioa­ andbaliştii de la CSM 2007 au avut re, pe care antrenorii Marian Răun debut de campionat în care au dulescu şi Romina Coman le pregă­ întâlnit cele mai bune formaţii tesc pentru ca, în perspectivă, să încerce

Şahistele junioare au promovat în Superliga Naţională de senioare

F

ormaţia de şah a CSM Focşani 2007, în formula Elena Adelaida Toma şi Bianca Gabriela Banciu, a promovat în Superliga Naţională ale seriei I a Diviziei A. În condiţiile în de senioare, după ce a câştigat turneul care echipa – pregătită de profesorul Vidin Campionatul Naţional, Divizia A, orel Ciubotaru – este în reconstruc­ desfăşurat la Olăneşti la mijlocul lunii. ţie, primele partide s-au încheiat cu în­ Cele două talentate şahiste junioare, pre­ frângeri, însă, pe măsură ce relaţiile de gătite de inginerul Mihai Strâmbu, au joc s-au consolidat, au venit şi victoriile. reuşit o remarcabilă performanţă în dis­ În octombrie, echipa de handbal a pier­ puta cu echipe de senioare. Performan­ dut trei întâlniri: 17-32 (cu Interhand­ ţa lor este parte a unei serii de rezultate ball Bucureşti), 21-34 (cu CSM Călăraşi) foarte bune, între care şi medalii de aur şi 19-31 (cu HC Vaslui), toate echipele sau argint la întrecerile naţionale ale ca­ adversare fiind candidate la promova­ deţilor şi juniorilor. re şi cu bugete pentru promovare. CSM În aceeaşi perioadă, a avut loc şi finala 2007 a câştigat cu 32-16 cu LPS Piatra Campionatului Naţional de şah seniori, Neamţ şi cu 30-20 meciul cu HC Buzău Divizia B, seria Est, la Slănic Moldova, 2012. Urmează jocurile cu echipele afla­ unde echipa CSM Focşani 2007, formată te în partea a doua a clasamentului, din din Mihai Strâmbu, Iulian Paul Ioniţă, care focşănenii pot câştiga punctele care

promovarea în Divizia A1, acolo unde echipa a fost în urmă cu trei sezoane. Rezultatele echipei, în seria Est a Campi­ onatului Naţional al diviziei A2, au fost: 0-3 cu Rapid Bucureşti, 0-3 cu CSM Bu­ cureşti şi 1-3 cu ProVolei Botoşani, toate meciurile desfăşurându-se în deplasare, la care se adaugă întâlnirea pe teren pro­ priu cu echipa Penicilina Iaşi, încheiată cu scorul de 0-3. Antrenorii apreciază că, pe măsură ce acumulează experien­ ţă competiţională, fetele Focşaniului pot începe să câştige jocuri şi să aducă satis­ facţii iubitorilor de volei din Focşani. ■ Petrică Butuc Ofiţer de presă CSM Focşani 2007 Octombrie 2012 | Focşanii | 13

| Sport |

Performanţele Clubului Sportiv Municipal Focşani 2007


| Administraţie europeană |

C

Delegaţia României la CoR are un nou preşedinte şi zece noi membri

omitetul Regiunilor (CoR) este şi judeţene din România”, a declarat noul Iaşi (PNL), Dragoş Adrian Benea – pre­ Adunarea UE a reprezentanţilor preşedinte al delegaţiei, Ion Prioteasa. şedintele Consiliului Judeţean Bacău locali şi regionali. Misiunea celor De asemenea, vicepreşedinte în ca- (PSD), Csaba Borboly – preşedintele 344 de membri din toate cele 27 de state drul Biroului CoR a fost numit prima- Consiliului Judeţean Harghita (UDMR), ale UE este de a implica autorităţile lo­ rul municipiului Bacău, Romeo Sta- Ovidiu Brăiloiu – primarul oraşului cale şi regionale şi comunităţile pe care varache. „Mă onorează această funcţie. Eforie (PSD), Mariana Gâju – prima­ acestea le reprezintă în procesul decizi­ Activitatea mea în Comitetul regiunilor rul comunei Cumpăna (PSD) şi Emional al UE şi va fi şi mai in- lian Oprea – primarul oraşului Chitila de a le infor­ tensă în cur- (PNL). De asemenea, membrii supleanţi ma cu privi­ sul mandatu- nou-numiţi sunt: Andrei Ioan Chiliman re la politicile lui CoR din – primarul sectorului 1, Bucureşti (PNL), Uniunii. Ast­ următorii doi Petru Nicolae Ioţcu, preşedintele Con­ fel, Comisia ani şi jumă- siliului Judeţean Arad (PDL), Marian Europeană, tate. Vreau Petrache – preşedintele Consiliului Ju­ Parlamentul să avem o co- deţean Ilfov (PNL) şi Silviu Ponoran – European şi laborare mai primarul oraşului Zlatna (PDL). Consiliul au obligaţia de a consulta Co­ strânsă cu reprezentanţii Guvernului Ro- În conformitate cu articolul 300 din mitetul în domeniile politice care pri­ mâniei şi membrii români din Parlamen- Tratatul privind funcţionarea Uniunii vesc regiunile şi oraşele. La rândul său, tul European. Trebuie să ne asigurăm că Europene, aceşti membri ai Comitetu­ Comitetul se poate adresa Curţii de Jus­ autorităţile locale vor fi parteneri reali în lui reprezintă colectivităţile regionale şi tiţie a Uniunii Europene, dacă drepturile procesul de realizare a acordului de parte- locale. Ei sunt fie titularii unui mandat sale nu sunt respectate sau dacă este de neriat între Comisia europeană şi Guver- electoral în cadrul unei autorităţi regio­ părere că o lege a UE încalcă principiul nul României.” nale sau locale, fie răspund din punct de subsidiarităţii sau nu respectă compe­ Cu câteva zile înainte, pe 4 octombrie, vedere politic în faţa unei adunări alese. tenţele regionale sau locale. Consiliul european de miniştri a validat Modificările în cadrul delegaţiei Româ­ Cu ocazia Sesiunii Plenare a CoR, des­ mandatele celor zece noi membri de­ niei au survenit după alegerile locale făşurată în perioada 8-10 octombrie, semnaţi de cele patru asociaţii naţiona­ din iunie 2012, iar următoarea reuniu­ preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, le ale autorităţilor locale (UNCJR, AMR, ne a acestora va avea loc cu ocazia ulti­ Ion Prioteasa, a fost ales preşedinte al AOR şi AcoR). Astfel, delegaţia Români­ mei Sesiuni Plenare a Comitetului Regi­ delegaţiei naţionale a României la Co- ei are în prezent 30 de aleşi locali, din­ unilor de anul acesta, în perioada 28-30 mitetul regiunilor şi membru al Biro- tre care 15 titulari şi 15 supleanţi. Noii noiembrie. ului CoR. „Le mulţumesc colegilor mei membri sunt: Cristian Mihai Adomni- Pentru informaţii suplimentare, puteţi vizipentru votul de încredere şi sper ca dele- ţei – preşedintele Consiliului Judeţean ta site-ul web al CoR: www.cor.europa.eu. ■ gaţia noastră să joace un rol şi mai activ pe viitor, astfel încât vocea autorităţilor locale din România să se facă mai bine auzită în dezbaterile pe politicile UE din Adunarea regiunilor şi oraşelor. Voi fi un purtător de cuvânt fidel intereselor delegaţiei noastre. Avem nevoie de o reprezentare cât mai bună la Bruxelles, pentru a face cunoscută situaţia reală din teritoriu, astfel încât autorităţile locale să beneficieze de oportunităţile oferite de politica regională a UE şi să creştem absorbţia fondurilor europene. Sunt convins că împreună, noi, membrii CoR, vom putea comunica mai eficient politicile UE cetăţenilor români, iar opiniile noastre vor reflecta întocmai voinţa cetăţenilor. Alături de ceilalţi membri ai Comitetului [...], vom găsi soluţii la problemele specifice cu care se confruntă autorităţile locale

14 | Focşanii | Octombrie 2012


P

reocupat de îmbunătăţirea proce­ sului de elaborare a politicilor pu­ blice atât în plan central, cât şi lo­ cal, inclusiv prin încurajarea unui mod participativ de adoptare a deciziilor pu­ blice, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a început recent implementarea proiectului Consolidarea mecanismelor de consultare a societăţii civile cu autorităţile publice centrale şi locale – un element fundamental pentru creşterea calităţii procesului de elaborare a politicilor publice. Proiectul urmăreşte să sprijine decidenţii, dar şi societatea civilă, să deprindă cunoştinţe practice despre cum se iniţiază/evaluează trans­ parenţa şi eficacitatea politicilor publice. Cofinanţat din Fondul Social Euro­ pean prin Programul Operaţional Dez­

voltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, proiectul are o valoare tota­ lă eligibilă (fără TVA) de 328.701,58 lei. Desfăşurat în Bucureşti, timp de 8 luni, acesta vizează creşterea capacităţii orga­ nizaţiilor neguvernamentale locale cu activitate relevantă în domeniul admi­ nistraţiei publice de a se implica în pro­ cesul de consultare cu autorităţile publi­ ce centrale şi locale, pentru a determina îmbunătăţirea iniţiativelor de politici publice. Astfel, grupul ţintă este alcătu­ it din reprezentanţii a 100 de organizaţii neguvernamentale, 15 Unităţi de Politi­ că Publică de la nivelul ministerelor, pre­ cum şi 102 autorităţi locale din munici­ piile României. După o amplă analiză a funcţionalită­ ţii cadrului instituţional şi legislativ în ceea ce priveşte iniţierea de politici pu­ blice la nivelul aparatului central (se vor evalua toate ministerele), precum şi a celui local (eşantion format din cele 102 municipii de mai sus), IPP va da publi­ cităţii o evaluare naţională, sub forma unui studiu, cu denumirea Condiţiile şi provocările procesului de adoptare a politicilor publice din România. Acesta va radiografia capacitatea administra­ ţiei publice de a gestiona etapele unui proces de politici publice, inventariind inclusiv gradul de pregătire al persona­

lului implicat. În paralel cu această acti­ vitate, IPP va evalua nivelul de satisfac­ ţie al beneficiarilor politicilor publice şi modul efectiv în care ONG-urile din co­ munităţile selectate participă la procesul de decizie, mai ales la cel din plan local, inclusiv prin măsurarea transparenţei şi accesibilităţii şedinţelor consiliilor loca­ le. Studiul, disponibil gratuit, se adre­ sează ONG-urilor, facultăţilor de profil, practicienilor din instituţii centrale şi lo­ cale şi oricărei persoane interesate. Această prezentare a condiţiilor obiec­ tive, care împietează în prezent calitatea procesului de iniţiere de politici publice, va servi mai departe în proiect pentru organizarea a 4 sesiuni de instruire cu reprezentanţi ai ONG-urilor. Creşterea capacităţii acestora este de natură să im­ pulsioneze administraţia să cointereseze mai mult structurile neguvernamentale în procesul decizional local. Accesul li­ derilor ONG-urilor interesate la aceste cursuri (prevăzute pentru lunile februarie şi martie 2013) este gratuit şi se va face pe baza unui CV şi a unei scrisori de recomandare din care să rezulte utilita­ tea dobândirii cunoştinţelor despre cum se iniţiază, cum se evaluează sau cum se amendează o politică publică. Cur­ surile, cu o durată de 2 zile fiecare, vor îmbina elemente de teorie cu studii de caz din realitatea de pe plan central/lo­ cal şi vor fi susţinute de lectori cunoscuţi în domeniu, participanţii care absolvă primind o diplomă recunoscută CNF­ PA. În acelaşi context, atât participanţi­ lor la training, cât şi altor ONG-uri din toată ţara, proiectul le va pune la dispo­

ziţie şi un ghid, denumit sugestiv Cum să te implici în procesele de formulare a politicilor publice, ce va conţine atât elemente teoretice, cât şi sugestii practi­ ce din studii de caz colectate de autori. De altfel, organizaţiilor neguvernamen­ tale, principalul grup ţintă, li se va oferi sprijin inclusiv prin serviciile Centrului de Suport pentru Politici Publice (dez­ voltat în cadrul proiectului), de la acces la bibliotecă cu titluri de specialitate din ţară şi străinătate până la asistenţă efec­ tivă în potenţialele iniţiative de lansare a unor propuneri de politici publice. Problemele structurale şi sugestii­ le efective de modificare sau completa­ re a cadrului legal, înţelegând Hotărâ­ rea nr. 775/2005 sau alte acte normative aplicabile modului în care se iniţiază o politică publică în România, vor fi su­ puse unei dezbateri naţionale în prima parte a anului 2013, cu scopul declarat al proiectului de a contribui cu sugestii atât pentru reorganizarea aparatului pu­ blic, cât şi pentru eficientizarea mecanis­ melor de participare publică în procesul de elaborare a politicilor publice. În ca­ drul dezbaterii, IPP va prezenta inclusiv studiul diagnoză realizat anterior. Eve­ nimentul va reuni specialişti din admi­ nistraţia centrală şi locală şi va crea ca­ drul de dezbatere la care sunt aşteptate şi opiniile societăţii civile, astfel încât noul mandat al autorităţilor locale alese acum câteva luni să fie într-adevăr mai trans­ parent, mai eficient şi mai participativ.■ Violeta Alexandru Director IPP

Octombrie 2012 | Focşanii | 15

| Politici publice |

Participarea societăţii civile la elaborarea politicilor publice


| Istorie |

Hanurile şi hotelurile focşănene

P

rimele locuri de popas amenajate după un model central-european, având pentru acest scop se pare că au apă­ un avantaj teribil, anume nevoia de un rut în preajma târgurilor, unde îşi spaţiu mult mai mic decât un han – un desfăceau negustorii mărfurile. În astfel parter de casă şi o curte mică unde se pu­ de aşezăminte, aceştia se puteau odihni, tea improviza o terasă erau suficiente. mânca şi spăla, dar mai ales îşi puteau Perioada de glorie a cârciumii româ­ adăposti mărfurile pe timp de noapte, re­ neşti durează de pe la 1880 până pe la 1940. spectivele lăcaşuri fiind, de obicei, încon­ Elementul distinctiv al celei de-a doua ju­ jurate de ziduri şi prevăzute cu porţi. Cele mătăţi a secolului al XIX-lea îl constituie mai multe hanuri dispuneau atât de ma­ cîrciumile-terase, unde diferite trupe sau gazii pentru depozitarea mărfurilor, cât şi persoane prestau pentru deliciul consu­ de grajduri pentru animale de povară. matorilor. Această distracţie era deosebi­ Popasurile au continuat să se dezvolte, tă ca stil în centrul oraşului faţă de peri­ cunoscând o creştere deosebită în Evul ferie, unde lăutarii de generaţia a doua, în Mediu, când nu numai hanurile îi pri­ special ţigani, trec de la cobze şi doine de meau pe călători, ci şi mănăstirile îi ospă­ jale la ţambal şi romanţe. Între anii 1930tau cu generozitate. În spaţiul românesc, 1940, focşănenii erau desfătaţi de cânte­ ca în toată Europa, hanul era o autenti­ cele de suflet ale lui Tudorescu C. Marin, că instituţie medievală. Pe drumurile co­ zis Zavaidoc. Cunoscut ca vestit cântăreţ merciale, la intrarea şi la ieşirea din tîr­ de muzică populară şi de petreceri, făcea guri, hanul era un reper pentru toţi. Cu deliciile chefurilor de la restaurante, ca­ o pivniţă încăpătoare sub nivelul solului fenele şi nunţi. Zavaidoc era foarte legat (în care, la început de februarie, se adu­ de Focşani prin soţia sa, Tanţa Constanţa, ceau blocuri de gheaţă ce rezistau, înve­ de loc din strada Ghergheasa, azi Unirea lite în paie, până prin iulie!), cu o sală Principatelor. Era iubit pentru frumuseţea mare de mese, plus acareturi, bucătării şi sa sufletească şi veselia ce grajduri pe pământul bătătorit (şi ames­ o transmitea din plin ce­ tecat cu pleavă de grâu) ce funcţiona ca lor dragi. Marin Zavaidoc podea, cu o duzină de camere de dor­ s-a remarcat încă din zile­ mit la etaj, mese de lemn, grătare, adăpă­ le primului război mondi­ toare pentru cai şi pomi bătrâni în curte, al, când a cântat ostaşilor tacâmuri din lemn şi veselă de pământ români pentru a le alina ars, hanul românesc rămâne una dintre sufletele în tranşeele de la moştenirile istorice iremediabil pierdute. Mărăşeşti, alături de Maria Tănase, care La finele secolului al XIX-lea, în plină era foarte tânără, şi de marele George epocă a dispariţiei lor, în Focşani erau cu­ Enescu. Pe atunci, Zavaidoc era soldat şi noscute nici mai mult, nici mai puţin de­ făcea parte din Regimentul 44 Infanterie, cât 21 de astfel de aşezăminte, la care se ce a luptat la Mărăşeşti. adăugau câteva hoteluri precum Hotelul Încă din secolul al XIX-lea, şi la ro­ Pompic, Caramlău sau Cimbru. Dintre mâni s-a dezvoltat o nouă întreprindere, hanuri, mai cunoscute erau Hanu Pastia, aşa numitul hotel, care a apărut în Fran­ Hanu Ridichi, Hanu Bălan, Hanu Crângu, ţa medievală. Dacă la început desemna Hanu Romaşcanu, Hanu Pisaltu Tache, locuinţa de la oraş a nobililor, o dată cu Hanu Bene şi Hanu Stamatin. Mai func­ creşterea fluxului de călători, semnificaţia ţionau la vremea aceea Hanu Preotu Carp, acesteia s-a modificat încetul cu încetul, Hanu Barca, Hanu Borcan, Hanu Dascălu hotelul devenind unitate de cazare pen­ Ştefanache, Hanu Niţă Dinu, Hanu Pan­ tru cei ce poposeau o vreme în acele târ­ tazi Mănăilă, Hanu Sava Neagu, Hanu guri. Dintre vechile hoteluri ale Focşaniu­ Mândrilă, Hanu Zaharia Ion, Hanu D. Ră­ lui din acel secol, cel mai dichisit se dorea lescu, Hanu Daniel Şandor, Hanu V. Ghe­ a fi Hotelul Pompic, devenit mai târziu orghiu şi Hanu Ghiţă Constantin. O par­ Dacia, construit cam pe la anul 1800 de te dintre aceste hanuri erau negustoreşti, Iorgu Pompic, cu faţa spre str. Gării, iar la iar celelalte erau hanuri boiereşti. Chiar şi spate întinzându-se în partea de Est până mănăstirile aveau hanuri împrăştiate prin în str. Primăverii. Hotelul Caramlău era oraş, cum erau stabilimentele mănăstiri­ ceva mai vechi, dar în anul 1877, propri­ lor Vărzăreşti, Dălhăuţi sau Sfântul Ioan. etarul l-a vândul statului, care a instalat Secolul al XIX-lea este, aşadar, momen­ în încăperile numeroase ale acestuia atât tul declinului acestor hanuri, când cârciu- Prefectura de Judeţ, cât şi Tribunalul Put­ mile din târguri încep să fure din clienţii na. Construcţia a fost demolată în anul vechilor localuri. Mai uşor de gestionat 1912, pentru a face loc Palatului Admi­ decît un han, cârciuma era locul de întâl­ nistrativ Putna, clădire în picioare şi azi şi nire al oamenilor care (teoretic) la noapte aflată într-un amplu proces de reabilita­ vor dormi acasă. Cârciuma, precursoarea re. În fine, Hotelul Cimbru este poate cel restaurantelor de azi, s-a dezvoltat treptat mai vestit loc de popas al oraşului nostru,

16 | Focşanii | Octombrie 2012

aici fiind găzduite numeroase personali­ tăţi ale secolului al XIX-lea, precum ilus­ trul Mihail Kogălniceanu sau membrii Comisiei Centrale, instituţie ce a funcţi­ onat în târgul nostru între anii 1859-1862. De altfel, hotelul Cimbru este şi singurul imobil din această categorie ce a rezistat timpului, în prezent acesta adăpostind Muzeul Unirii Vrancea. În trecut, a apar­ ţinut Poştei de pe la anul 1912, iar ante­ rior acestei date, începând cu anul 1880, sub coordonarea pricepută a lui I. Fotin, a fost un remarcabil loc de petrecere a timpului liber, pe scenele improvizate din curtea imobilului jucându-se splendide piese de teatru, dar având loc şi minunate baluri ale focşănenilor din clasa de mijloc. Hotelurile ce au funcţionat în secolul al XX-lea în oraşul nostru au fost cate­ goric mai distinse, mai îngrijite şi inspi­ rate adecvat după moda franţuzească, cu restaurante la parter. Profitând de dispa­ riţia aproape totală a hanurilor, noile sta­ bilimente au preluat necesarul de cazare a clienţilor, iar partea de consum a revenit cîrciumilor şi restauran­ telor. Poate fi amintit din această perioadă Hotelul Bristol (sau Marele Hotel Bristol), în apropiere de strada Mare a Unirii, pe I.C. Brătianu (Republicii de azi), vis-a-vis de Vrân­ cioaia (fosta bancă Focşani, situată pe lo­ cul ocupat în prezent de Banca Transilva­ nia). Imobilul a fost probabil cel mai select hotel pe care l-a avut Focşaniul. Clădirea era situată undeva în spatele magazinu­ lui Milcovul şi a fost demolată în anii ’70. În aceeaşi perioadă, au existat şi Hotelul Central (aflat în proprietatea lui Calmano­ vici Moritz), Hotelul „Splendid” (situat pe strada I.C. Brătianu, spre gară, proprieta­ tea familiei Klein), Hotelurile Regal, Da­ cia (fostul Pompic), Lupan şi Triandafil (de pe strada Mare a Unirii). Regimul comunist şi concepţia ceauşistă de neuitat a „alimentaţiei raţio­ nale” au spulberat din amintirea celor ce au prins acele vremuri ideea de „trataţie serioasă”, de o masă pe cinste şi accesibilă celor cu venituri diferenţiate. Restauran­ tele şi hotelurile ce au funcţionat în pe­ rioada comunistă s-au situat departe de vechiul tablou al localurilor din perioada interbelică. După evenimentele din ’89, focşănenii s-au putut bucura din nou de numeroase şi diverse stabilimente ce oferă servicii de cazare şi alimentaţie, preţurile, chiar dacă nu mici, fiind suportabile. ■ Florin Dîrdală Serviciul judeţean Vrancea al Arhivelor Naţionale


P

uţine au fost în trecut momentele care au făcut ca orăşelul nostru să fie cunoscut în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării şi chiar într-o parte în­ semnată a lumii. Pe lângă Mica Unire şi activitatea Comisiei Centrale, semnarea armistiţiului cu Puterile Centrale, proce­ sul şi nunta lui Corneliu Zelea Codreanu, mai poate fi amintit un episod răsună­ tor care a scuturat din amorţeală mica noastră localitate şi i-a făcut reclamă în întreaga ţară, ves­ tea ajungând până în Europa şi chiar în Asia. Este vorba de nunta lui Gheorghe Bibescu cu Maria Văcărescu, Mariţica cum o alinta lumea, a cărei frumuseţe devenise legendară în toată Ţara Românească. Din documentele prăfuite ale acelor timpuri, strânse cu migală de Petraşcu Nicolae, aflăm că Gh. Bibescu a cunoscut-o după cere­ monia ungerii şi întronării lui în Biseri­ ca Bunei Vestiri de la Curtea Veche, la o reprezentaţie de gală la teatru. Într-una din lojele din faţa celei domneşti, stră­ lucea frumuseţea Mariei Văcărescu, spre care erau îndreptate toate privirile sălii, mai mult chiar decât spre scenă. Îmbră­ cată într-o toaletă extrem de elegantă, ea a fost imediat observată de domn, care s-a îndreptat către loja ei şi i-a declarat că frumuseţea sa ar da o strălucire mai mare tronului Ţării Româneşti. S-a ho­ tărât în scurt timp ca nunta să se facă în primele zile ale lui septembrie, la Fo­ cşani, pentru a fi un simbol al viitoarei Uniri a Ţărilor surori şi, în acelaşi timp, să poată lua parte la ea atât reprezentanţi ai Moldovei, cât şi ai Munteniei. Bibescu a venit cu o zi înainte la Fo­ cşani şi şi-a trimis câţiva oameni de în­ credere să urmărească traseul viitoarei mirese. În ziua de 7 septembrie, Doam­ na a sosit cu vaporul Eros la Brăila, unde i s-a făcut o excelentă primire. A doua zi, a plecat la Focşani, pe la 10 ceasuri dimineaţa, în fruntea unui convoi de ca­ rete închise, în bubuitul tunurilor şi es­ cortată de călăreţi. La cele patru popa­ suri unde s-au schimbat caii, mii şi mii de ţărani îngrămădiţi veniseră să vadă pe Zâna Doamna, cum o numeau ei. În Focşani, ea a intrat pe la 6 ceasuri seara, în bubuitul artileriei şi strigătul de bu­ curie al cetăţenilor. I s-au pregătit casele

lui Costache Robescu, demolate azi, care îndreptându-se spre altar. Ochii tuturor erau pe atunci amplasate în zona Big erau aţintiţi asupre ei. O diademă splen­ central. Bibescu a fost găzduit într-un didă şi întreită îi încorona fruntea fru­ local aflat în curtea mănăstirii Sf. Ioan. moasă, o rochie albă garnisită de amân­ Focşanii Munteni, ca şi cei Moldoveni, două părţile cu stele de briliante şi cu un erau ca niciodată plini de oaspeţi, veniţi corsaj strălucitor de diamante îi împo­ cu familiile lor, ba chiar şi străini sosiţi dobea corpul uşor şi mlădios, de o car­ de prin ţările vecine. Piaţa dinaintea Mă­ naţie scânteietoare ca marmura, încoro­ năstirii Sf. Ioan a fost amenajată special nat natural de undele de aur ale părului într-o grădină înconjurată de arbori şi său. Alături de ea, Domnul însuşi era verdeaţă, cu ghir­ măreţ în costumul lui superb. lande dătătoare de După cununie, mirii şi nunii au trecut lumini şi încorona­ în sala cea mare, spre a primi felicitări­ te de stindarde. În le. Chiar şi trimisul sultanului i-a adus faţa porţii mănăs­ daruri scumpe şi decoraţi. La prânzul tirii, era împlân­ de gală ce a urmat, Bibescu a ridicat un tat arborele conju­ toast plin de idei frumoase în sănătatea gal, bradul miresei, domnului Moldovei şi a boierilor moldo­ emblema tinereţii veni, iar Mihail Sturza i-a întors cinstea. în căsătorie. Loca­ Fratele lui Bibescu, viitorul domn Barbu lul mănăstirii, pre­ Ştirbei, a închinat în cinstea Doamnei şi făcut în reşedinţă pentru veşnica unire a Moldovei cu Mun­ domnească, era şi tenia. Atunci, au izbucnit urări entuziaste el tapisat şi înfru­ din piepturile tuturor, la care au răspuns museţat cu ghirlan­ salvele artileriei şi soldaţilor. În ziua ace­ de de flori. În capă­ ea, au fost în toată Ţara Românească, în tul străzii ce ducea cele mai multe biserici, nunţi de ţărani la Focşanii Moldo­ pe lângă cele 12 nunţi din Focşani, căro­ veni, era un imens ra Domnul le-a dăruit care cu patru boi, panou pe care figurau mărcile ţărilor, lăzi cu zestre şi pământ la fiecare. Seara, acvila şi zimbrul. Pe podul de pe Milcov, balul din curtea mănăstirii era luminat braţul ce trecea prin oraş, moldovenii din belşug cu focuri de artificii aranjate au ridicat un arc de triumf impozant, de nişte artişti francezi, iar deschiderea spre Muntenia, fiind reprezentată ami­ au făcut-o Doamna şi Domnul, în cos­ ciţia, iar spre Moldova o zeiţă în mâna tume strălucite de seară, urmăriţi de pri­ dreaptă ţinând facla, iar în stânga jugul virile unui public de peste 50000 de oa­ dulce al căsătoriei. Deasupra erau scrise meni. La poarta mănăstirii, a fost înălţată numele „Gheorghe” şi „Maria”, cu câte o din timp o scenă unde se dansau dansuri coroană fiecare. În faţă, către Ţara Ro­ naţionale, iar în faţa ei un lac improvizat, mânească, era reprezentat Radu Negru, ale cărui ape reflectau într-un chip magic iar spre Moldova, Dragoş. De la sosirea luminile artificiilor. Sub privirile ferme­ Doamnei, muzicile militare, împreună cate ale spectatorilor, se ridicau baloane cu orchestra lui Ludwig Wiest, violonist de care erau atârnate cununi formate din şi compozitor austriac, şi tarafurile de lă­ candele aprinse cu lumini colorate, iar utari au făcut să răsune oraşul de cântece din baloane se coborau porumbiţe, depu­ vesele care i-au dat o nouă viaţă. Seara, nând la picioarele mirilor versuri şi flori. a avut loc o serată strălucită, la care au Aranjatorul întregii acestei serbări splen­ asistat, pe lângă mari personalităţi, în­ dide a fost poetul Asachi. suşi domnul Moldovei, Mihail Sturza, Această căsătorie celebră, ce a semă­ cu Doamna sa, naşii viitorilor miri. nat mai mult cu una desprinsă din 1001 A doua zi, duminică, la ora unu du­ nopţi, a fost un prilej deosebit de bun şi pă-amiază, toate erau pregătite pentru de determinant pentru Mica Unire ce a celebrarea căsătoriei domneşti. Salvele urmat în curând. Pe lângă defectele sale, de artilerie au anunţat plecarea Domnu­ Gheorghe Bibescu a fost un bun român, lui şi a Doamnei, care înaintau spre bi­ care a făcut mult în scopul de a se înfăp­ serică, escortaţi de miniştri. Episcopul tui mai repede acest mare act naţional, Buzăului, Chesarie, în veşmintele sacre, retrăgându-şi inclusiv candidatura la împreună cu un cler ales, a ieşit pe uşa tron în 1859, pentru a-l favoriza pe Cuza bisericii ca să-i întâmpine în mijlocul şi a sprijini alegerea acestuia la 24 ianua­ aclamaţiilor poporului. Biserica Mănăs­ rie în Ţara Românească. ■ tirii Sf. Ioan s-a umplut de boierii îmbră­ caţi în uniforme felurite şi strălucitoare Florin Dîrdală şi de cucoane pline de briliante. Printre Serviciul judeţean Vrancea aceştia, mireasa a păşit alături de domn, al Arhivelor Naţionale Octombrie 2012 | Focşanii | 17

| Istorie |

O nuntă de pomină la Focşani


| Administraţie publică |

HOTĂRÂRI ADOPTATE DE CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI în şedinţa ordinară din 27 septembrie 2012 •  A fost adoptată modificarea anexei nr. 2 la HCL nr. 98/2011 privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii pen­ tru Cantina de Ajutor Social Focşani; •  S-a adoptat înfiinţarea Grupului de Lu­ cru Local (GLL) la nivelul Municipiului Focşani pentru aprobarea şi implemen­ tarea planului local de acţiune privind incluziunea minorităţii rome; GLL îi va avea ca membri pe domnii consilieri Lionida Milea şi Ionuţ Mersoiu;

•  Au fost numiţi reprezentanţii Consi­ liului local al municipiului Focşani în comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile de învăţământ pre­ universitar din oraş, astfel: –– Grădiniţa cu program prelungit nr. 1 – dl. Radu Niţu –– Grădiniţa cu program prelungit nr. 2 – dl. Pătraşcu Enache –– Grădiniţa cu program prelungit nr. 13 – dl. Ilie Lilian –– Grădiniţa cu program prelungit nr. 16 – dra. Axente Manuela –– Grădiniţa cu program prelungit nr. 17 – dl. Milea Lionida –– Grădiniţa cu program prelungit nr. 18 – dna. Balaban Elena Luminiţa –– Grădiniţa cu program prelungit nr. 23 – dl. Buzoi Dan –– Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” – dl. Preda Ionel –– Şcoala Gimnazială „Ion Basgan” – dna. Balaban Elena Luminiţa –– Şcoala Gimnazială Nr. 3 – dl. Radu Niţu –– Şcoala Gimnazială „Anghel Sa­ ligny” – dl. Tănase Neculai –– Şcoala Gimnazială nr. 7 – dl. Trofin Tudorel Daniel –– Şcoala Gimnazială „Alexandru Vla­ huţă” – dl. Alecsandrescu Dorian –– Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” – dl. Vrabie Cătălin –– Şcoala Gimnazială „Duiliu Zamfi­

18 | Focşanii | Octombrie 2012

rescu” – dl. Oloeriu Ioan Liviu –– Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” – dl. Tănase Neculai –– Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” – dl. Ilie Lilian –– Liceul Tehnologic „G. G. Longi­ nescu” – dl. Berbece Gheorghiţă –– Colegiul Tehnic „Ion Mincu” – dna. Cucu Elena –– Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea“ – dl. Milea Lionida –– Liceul cu Program Sportiv – dl. Pă­ dineanu Gabriel –– Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” – dl. Horhocea Puiu Dragoş –– Colegiul Naţional „Unirea” – dl. Oloeriu Ioan Liviu –– Colegiul Economic „Mihail Kogăl­ niceanu” – dl. Bacu Aurel –– Liceul Pedagogic „Spiru Haret” – dl. Mersoiu Ionuţ –– Liceul de Artă „Gheorghe Tatta­ rescu” – dl. Pătraşcu Enache –– Colegiul Tehnic Auto „Traian Vuia” – dl. Matişan Bogdan Emilian –– Şcoala Postliceală Sanitară „Hippo­ crate” – dl. Matişan Bogdan Emilian •  A fost aprobat planul de analiză şi acope­ rire a riscurilor al municipiului Focşani; •  Au fost aprobaţi indicatorii tehni­ co-economici, faza proiect tehnic de execuţie, pentru obiectivul de investi­ ţii „Lucrare de irigaţii în sistem auto­ matizat spaţii verzi zona Sud” din mu­ nicipiul Focşani, judeţul Vrancea; •  S-a adoptat modificarea art. 1 din HCL nr. 11/31.01.2012 privind apro­ barea utilizării în anul 2012 a exce­ dentului bugetului local rezultat la în­ cheierea exerciţiului bugetar a anului precedent, cu modificările şi comple­ tările ulterioare; •  Au fost aprobate (în baza Legii nr. 34/1998) liniile prioritare pentru sub­ venţionarea din bugetul local al muni­ cipiului Focşani a asociaţiilor şi funda­ ţiilor care acordă servicii sociale pentru anul 2013; de asemenea, s-a aprobat constituirea Comisiei de evaluare şi selecţionare (avându-i ca membri pe domnii consilieri Radu Niţu, Lioni­ da Milea şi Lilian Ilie), Regulamentul de organizare şi funcţionare a aceste­ ia, Grila de evaluare, precum şi nivelul mediu lunar al subvenţiei care se acor­ dă pentru o persoană asistată; •  S-a aprobat delegarea gestiunii servi­

ciului de transport public local de per­ soane prin curse regulate şi a infras­ tructurii aferente; •  A fost modificată şi completată HCL nr. 302/2006 privind aprobarea dele­ gării dreptului de administrare către unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Focşani, asupra clădirilor şi terenurilor aferente (ce aparţin domeniului public şi privat al municipiului Focşani) în care acestea funcţionează, cu modificările şi com­ pletările ulterioare; •  S-a aprobat concesionarea fără licita­ ţie publică a unor terenuri aparţinând domeniului privat al municipiului Fo­ cşani, adiacente construcţiilor existen­ te, pentru extinderea acestora; •  A fost aprobată punerea la dispozi­ ţia Proiectului „Plan Integrat de Dez­ voltare Urbană” a terenului pentru reabilitarea şi modernizarea spaţii­ lor publice urbane, precum şi pentru modernizarea şi extinderea spaţiilor verzi, în zona de acţiune sud-est – Cartier Sud, zona Laminorul şi Carti­ er Mândreşti; •  S-a aprobat lista nominală cu persoa­ nele cărora li se repartizează locuin­ ţe pentru tineri destinate închirierii, conform Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 republicată şi modifica­ tă şi a HCL nr. 86/27.03.2012 privind aprobarea listei de priorităţi; •  Primarul municipiului Focşani a fost împuternicit să încheie contracte de vânzare-cumpărare pentru locuinţe­ le din fondul locativ de stat situate în blocurile L1 şi L2 –, bdul. Bucureşti nr. 27, în baza prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată şi modificată, a Decretului lege 61/1990 şi a Legii nr. 85/1992; •  A fost aprobată preluarea în dome­ niul public al municipiului Focşani şi administrarea Consiliului local al mu­ nicipiului Focşani a blocurilor din str. Revoluţiei nr. 17 şi str. Măgura nr. 123, din domeniul public al judeţului Vran­ cea şi administrarea Consiliului Jude­ ţean Vrancea; •  S-a aprobat asigurarea transportului gratuit pentru elevii claselor I – IV şi ai clasei pregătitoare, care frecventează cursurile Şcolii Gimnaziale „Ştefan cel Mare” din Focşani. ■


PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL Luni 8.30 – 16.30 Marţi 8.30 – 16.30 Miercuri 8.30 – 18.30 Joi 8.30 – 16.30 Vineri 8.30 – 16.30 Personalul care asigură relaţia cu publicul trebuie să adopte o atitudine pozitivă, să fie calm, politicos şi respectuos, să folo­ sească un limbaj adecvat şi civilizat, să păstreze confidenţialita­ tea informaţiilor obţinute de la cetăţean şi să formuleze răspun­ suri legale, complete şi corecte, pe înţelesul fiecărui cetăţean.

Cei ce lucrează zilnic în Centrul de Comunicare sunt: Daniela Grozavu – Informare Publică şi Fond Locativ Elena Vişan – Registratură Lucia Caloian – Urbanism şi Investiţii Ligia Bulboacă – Juridic Violeta Asanache – Taxe şi Impozite Eduard Bernovici / Valentin Agafiţei – Cadastru şi Agricultură

Numerele de telefon (interioare) din Primăria Municipiului Focşani Cabinet Primar – Decebal Bacinschi

209

22

Direcţia Administraţie Publică Locală – Director

106

2

Cabinet Viceprimar – GABRIEL IONEL NECULA

107

23

Direcţia Economică, Birou Contabilitate

207

3

Cabinet Viceprimar – TUDOREL DANIEL TROFIN

109

24

Direcţia Economică – Director

206

4

Cabinet Secretar

210

25

Direcţia Economică, Serviciul Buget – Şef serviciu

205

5

Centrul de Comunicare – Cadastru şi agricultură

411

26

302

6

Centrul de Comunicare – Impozite şi taxe

412

Serviciul Fond Locativ, Asociaţii de proprietari (Cam. 2) – Şef serviciu

7

Centrul de Comunicare – Informaţii generale

417

27

Serviciul Administraţie Publică Locală – Şef serviciu

102

8

Centrul de Comunicare – Juridic

418

28

Serviciul Administrativ – Şef serviciu

115

9

Centrul de Comunicare – Registratură

416

29

Serviciul Comunicare

201

10

Centrul de Comunicare – Urbanism

419

30

Serviciul Comunicare

104

11

Compartiment Audit

303

31

Serviciul Comunicare – Şef serviciu

202

12

Compartiment Contracte, Achiziţii

203

32

Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 04)

304

13

Compartiment Proiecte

111

33

Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 05) – Şef serviciu

305

34

Serviciul Impozite şi taxe – Şef serviciu

333

35

Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 09)

309

36

Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 10)

310

37

Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 11)

311

38

Serviciul Investiţii – Şef serviciu

204 112

14

Compartiment Rromi

404

0237.236.000

1

15

Compartiment autorizare agenţi economici

302

16

Compartiment transport public local

302

17

Compartiment monitorizare servicii comunitare

215

18

Compartiment Securitatea muncii

215

19

Consiliul Local – Aparat Tehnic

217

39

20

Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate – Director

Serviciul Juridic, Contencios, Domeniul Public şi Privat – Şef serviciu

103

40

Serviciul Urbanism (Cam. 07) – Şef serviciu

307

105

41

Serviciul Urbanism (Cam. 08)

308

21

TELEFOANE UTILE Telefonul cetăţeanului: 0237.233.333 Centrala telefonică: 0237.236.000 Fax: 0237.216.700 Interioare: 417 – Informare Publică, Fond Locativ 416 – Registratură 419 – Urbanism, Investiţii 418 – Juridic 412 – Taxe şi impozite 411 – Cadastru şi agricultură www.focsani.info primarie@focsani.info Octombrie 2012 | Focşanii | 19

| Informaţii utile |

CENTRUL DE COMUNICARE AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI FOCŞANI


Focsanii106