Issuu on Google+

MAI 2010

REVISTA ADMINISTER

NR. 1

CU ªI DESPRE ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ, FACULTATEA ...DE LA STUDENÞI PENTRU STUDENÞI

CONTACT: revista_adm@yahoo.com


REDACÞIA OANA ALEXANDRU ANDREEA CIUBOTARU VIOLETA HARBUZ LIVIU DRÃGAN GABRIEL GHEORGHE ION GEORGE PANTEA

CONTACT: student_fap@yahoo.com

REVISTA ADMINISTER

2


CUPRINS Cuvânt înainte Evenimente FAP Strudenþie... Interviu cu Alexis Chiriac Jobs & Students RATB-ul nostru cel de toate zilele... Student prin România Kickboxing Timp liber Recomandãri Horoscop “administraþie”

3

REVISTA ADMINISTER


Cuvânt înainte Fie cã aþi auzit de asociaþia Administer, fie cã nu, noi ne simþim datori ca în primul numãr sã ne prezentãm cum se cuvine. ªi cum altfel am putea sã pornim dacã nu ar fi existat un început? “Asociaþia Studenþilor Facultãþii de Administraþie “ din cadrul ªcolii Naþionale de Studii Politice ºi Administrative, numitã ADMINISTER SNSPA, a fost înfiinþatã în anul 2006 la iniþiativa câtorva studenþi ce nu se simþeau reprezentaþi ºi doreau ca aceastã asociaþie sã creeze un cadru prin care sã ofere studenþilor cât mai multe informaþii ºi sprijin în orice acþiune pe care aceºtia doresc sã o întreprindã. ªi nu ne-a fost uºor! La început numãrai pe degete membrii asociaþiei ºi erau suficiente douã mâini pentru a termina numãrãtoarea. Trebuie totuºi sã le fim recunoscãtori membrilor fondatori pentru cã fãrã ideea lor nu ar fi existat ceea ce numim astãzi echipa Administer. Este adevãrat, au trecut pragul asociaþiei mulþi studenþi de-a lungul a patru ani de existenþã, însã a rãmas mai mereu spiritul de colegialitateã ºi dorinþa de implicare. Nu vrem sã ne lãudãm pentru cã preferãm sã facã asta cei din exterior însã, de-a lungul timpului, am organizat diverse evenimente în cadrul Facultãþii de Administraþie Publicã, evenimente care sperãm cã au avut un impact pozitiv în rândul studenþilor. Seminarii informative, cupe sportive, conferinþe, campanii umanitare, baluri ale bobocilor au fost principalele evenimente de care ne ocupam în trecut ºi rãmân prioritare pentru anii ce vor urma. Mai nou, dupã cum vedeþi, ne-am gândit sã ne dezvoltãm ºi sã fim ºi mai aproape de voi prin realizarea unei reviste lunare, dar ºi înfiinþarea unei trupe de teatru care sã promoveze tinerii talentaþi în acest domeniu. Promitem sã avem o continuitate în ceea ce ne propunem ºi pentru asta avem nevoie de sprijinul ºi de implicarea voastrã. Deocamdatã, cam atât despre noi! Asociaþia Administer

Preºedinte,

REVISTA ADMINISTER

Gabriel Gheorghe

4


Evenimente FAP Salutare, salutare! Dupã cum ºtiþi, a fi la facultate înseamnã în mare parte cursuri ºi seminarii. Tocmai de aceea, aceastã rubricã se va ocupa de altfel de evenimente ce au loc în cadrul facultãþii noastre ºi la care meritã sã fiþi prezenþi. Principalul eveniment al lunii ce urmeazã este sãrbãtorirea zilei de 9 mai, ziua Europei. Evenimentul organizat în cadrul facultãþii prin intermediul asociaþiei studenþeºti “Administer”, se va desfãºura pe data de 7 mai ºi se va afla sub semnul “Anului european pentru combatarea sãrãciei ºi a incluziunii sociale”. Cu ocazia acestei manifestãri vor fi organizate douã concursuri cu premii. Unul dintre concursuri constã în prezentarea unei etnii de pe teritoriul României într-un mod cât mai inventiv. Prezentãrile trebuie sa conþinã: imagini, muzicã specificã etniei pe care o reprezintã, mâncare ºi bãuturi tradiþionale, îmbrãcãminte tradiþionalã, obiecte semnificative, situaþia etniei la momentul actual. Prezentãrile trebuie sa conþinã ºi un fiºier în format Power Point (maxim 7 slide-uri, 5-7 minute), ºi pot fi susþinute fie individual, fie in echipe de maxim 3 studenþi. Cel de-al doilea

este un concurs de fotografie pe tema “Anul European pentru

combaterea sãrãciei ºi al incluziunii sociale”. Cei care doresc sã participe la concursul de fotografie sunt rugaþi sã trimitã pe adresa de mail student_fap@yahoo.com fotografii pe tema mai sus menþionatã. Cele mai bune 20 de poze vor apãrea în cadrul unei expoziþii, iar cele mai reuºite vor fi premiate. Un alt eveniment ce se desfãºoarã în cadrul Facultãþii de Administraþie Publicã ºi peste care nu cred cã ar trebui sã trecem cu vederea este (ºi acum sã sperãm cã stãm înca bine cu engleza): “Third annual Research Symposium-Call for Papers. The New Politics of EU Integration: The View from Central and Eastern Europe”. Evenimentul este organizat de Centrul de Studii Europene , în mai, în zilele de 21 ºi 22. Mai multe detalii puteþi afla de pe siteul www.snspa.ro/evenimente/conferinte. Cam aceasta este luna mai din punct de vedere al evenimentelor organizate în cadrul Facultãþii de Administraþie Publicã. Pânã la urmãtorul articol despre evenimentele ce vor avea loc în cadrul FAP, arrivederci! George Pantea

5

REVISTA ADMINISTER


Strudenþie “Acest articol este adresat strudenþilor, se recomandã citirea cu atenþie a gafelor, dacã vã sunt stârnite amintiri nu vã adresaþi nimãnui…Oricum administratorul nu e de gãsit!” Eºti strudent? Stai la cãmin? Atunci e imposibil sã nu ai ceva de povestit, iar dacã stai cu chirie ori eºti “dã Bucureºti”, te poate “mânca curiozitatea” ºi doreºti sã afli cum e! Lãsând deoparte preambulul, pentru a nu vã plictisi cu detalii pe care oricum le descoperiþi pe parcurs, legate de locaþie, vã introduc direct în lumea coloratã

a

cãminului studenþesc. Cãminul SNSPA … este situat undeva pe strada Biharia, o stradã unde avioanele zboarã zilnic ca ºi mintea studenþilor care locuiesc într-însul...! Cum nu se poate mai frumos, în prima zi descoperi camera în care vei dormi, o camerã care la prima vedere nu poate fi criticatã, dar nici aclamatã, asta pânã descoperi urmele de pantofi de pe tavan în timp ce numeri muºtele ºi þânþarii omorâþi de vechii locuitori. Toate bune ºi frumoase ! Evenimente cât cuprinde! În primul an fiind, te adaptezi regulilor ºi joci cu zâmbetul pe buze, ºtiind cã triºezi fãrã sã vrei în jocul care tot timpul se terminã cu o peripeþie… Nici nu apuci sã te adaptezi camerei cã intervin nevoile biologice, ºi asta nu la o orã rezonabilã, ci pe la 2…ºi cum nu se putea altfel, de teamã cã intrã cineva peste tine închizi uºa cu “zãvorul” (asta pe când încã funcþiona), iar când termini ce ai început, descoperi cã rãmâi blocat acolo în mireasma de nedescris! þipi…baþi în uºã ºi uite-aºa vine un coleg omorât de cantitatea de ”suc” consumatã, cheamã portarul care sare pe la vecinul sã dechidã uºa prin interior, deoarece e normal, folosim “dreapta dupã ceafã pentru urechea stângã”! Salvat la timp de portãrel, eºti voios ºi mulþumit cã þi-ai terminat ceea ce ai început. Te întorci fericit în camerã, unde colega de sus anunþã cutremur prin miºcãrile exercitate stânga , dreapta ! A doua zi încerci sã-þi speli pãcatele, însã descoperi cã nu se închide cabina la duº, iar dacã ai norocul sã se închidã, ori e apa rece, ori nu merge duºul… Deci cãminul mixt, pe lângã utilitãþi, include ºi panorama !

REVISTA ADMINISTER

6


ªi dacã tot am pomenit de panoramã, cum te uiþi pe geam ºi admiri natura, descoperi un copac plin cu niºte cutii de bere de parcã ar fi pomul de Craciun…ºi asta nu e tot, în copacul alãturat, coloritul peisajului

te

impresioneazã

prin

albastrul

pantalonilor ºi griul boxerilor ce se întrepãtrund cu verdele copacului! Pentru a nu fi suspectatã de exacerbare, ataºez micuþei descrieri câteva poze cu respectivele ” artefacte”. Peisajul te furã, te laºi purtat pânã când te trezeºte la realitate stomacul. Cum mâncarea de la mãmica s-a cam terminat ori e nãvãlitã de gândãcei, o suni disperat(ã) ºi-i relatezi cele întâmplate. Trecutã prin ceva similar, îþi rãspunde mai mult decât ironic: ”Cât poate mânca un gândac?”. Cu chiu, cu vai, înþelegi reþeta de buget limitat ºi te duci la bucãtãrie încercând sã-þi omori foamea (dacã nu pe tine în urma preparatelor gãtite). Ajuns la multifuncþionala bucãtãrie, poþi descoperi cu uimire cã un coleg a încurcat camera ºi doarme pe masã în urma petrecerii la care a participat. Aviz amatorilor! Aºa cã te întorci ºi comanzi o pizza, asta dacã ai bani, dacã nu, încerci sã faci chetã sã-þi convingi colegii cã este absolut necesar comandarea acesteia. Nu se terminã totul aici…Dacã eºti norocos(oasã), îþi mai vin câþiva colegi(e) în vizitã ºi se încing la glume, trântindu-se pe patul care nu e supraetajat ºi…surprizã...cedeazã! Întrucât camera e de 6 persoane…ºi stau câte 9, tâmplarul cãminului fiind ocupat, eºti nevoit sã dormi pe jos. De aici celebra replicã: ”Unii se plimbã cu cortul , noi ne plimbãm cu salteaua!”. Locuind în incinta cãminului ai doua variante: ori vii la chef, ori te trezeºti cã-þi bate participantul în uºã pânã cazi din pat! Ca om rezonabil ce eºti, nu lipseºti, întrucât sunt seminarii cu prezenþã obligatorie, 100% chiar! Cheful e în toi, lumea e voioasã pânã când se ia lumina ºi se aud fel de fel de “rugãciuni” cãtre Dumnezeu pe fundal. ªi uite-aºa trec zilele strudenþilor care ajung în stresiune când conºtiincioºi, cu o zi înainte

studiazã intens,

minunându-se ca ºi când ar fi în locul lui Cristofor Columb, de materia proaspãt descoperitã…Pardon! Aprofundatã! Stresiunea trece , strudenþii rãmân!”PRIMII 6 ANI SUNT GREI PÂN-AJUNGI ÎN ANUL 3!”. “Acest articol este un pamflet, pentru sãnãtatea dumneavoastrã evitaþi excesul de sare si piper asupra detaliilor! “ Violeta Harbuz

7

REVISTA ADMINISTER


Interviu - Alexis Chiriac Pentru cã este o revistã de la studenþi pentru studenþi, am decis ca în acest prim numãr sã îl intervievez pe Chiriac Alexis Toma, reprezentantul studenþilor anului I, vocea studenþilor în cadrul Senatului SNSPA, pentru a afla câteva detalii legate de activitatea sa în cadrul FAP.

În primul rând, eºti “boboc” la FAP. Cum de ai ales tocmai aceastã facultate? A fost relativ simplu. Am analizat planul de învãþãmânt al facultãþii, mi s-a pãrut potrivit pentru mine, am dat admiterea ºi iatã-mã aici.

Care sunt cursurile cele mai agreate de tine? De agreat le agreez pe toate, cu plãcutul e ceva mai complicat. Dreptul civil aº putea sã zic cã îmi place…ºi Dreptul constituþional îmi plãcea, dar din pãcate a fost doar un semestru.

Am înþeles cã eºti student ºi la o a doua facultate. Îþi este dificil sã le urmezi în acelaºi timp sau îti faci timp pentru amândouã? Da, mai student ºi la Facultatea de Limbi strãine din cadrul Universitãþii. Este destul de greu sã le fac pe amândouã, încerc totuºi sã împac ºi capra ºi varza. Deocamdatã am reuºit sã fac asta dar este obositor, în acelaºi timp este ºi ceea ce am ales sã fac. În mod ciudat, îmi face plãcere sã “alerg” de la un curs la altul.

Apoi, care este motivul pentru care ai ales sã candidezi pentru “funcþia” de reprezentant al studenþilor? Au fost mai multe lucruri care m-au determinat sã candidez pentru aceasta funcþie. Am candidat din cauzã cã mã simþeam, ºi încã mã simt, capabil sã îndeplinesc o asemenea sarcinã; am candidat deoarece ºtiam cã entuziasmul ºi încãpãþânarea mea ar putea face o oarecare diferenþã; am candidat din cauzã cã sunt obiºnuit cu astfel de responsabilitãþi ºi consider cã pot face o treabã bunã.

REVISTA ADMINISTER

8


Ai mai fost implicat pânã acum în activitãþi de conducere din domeniul educaþional? Da, am fost preºedintele Consiliului elevilor ºi vicepreºedinte al Avocatului elevului.

Surprinzãtor, doar 2 studenþi ºi-au depus candidatura pentru aceastã funcþie, dintre care tu ai fost ales. Cum þi s-a pãrut concurenþa si sistemul de vot? Ce-i drept, mã aºteptam sã fie mai mulþi candidaþi. Cât despre concurenþã ºi sistemul de vot, nu prea am ce spune, dacã pierdeam aveam câteva obiecþii, dar în situaþia actualã nu am ce comenta asupra acestui subiect.

Ce puteri crezi cã ai tu pentru a rezolva problemele studenþilor? Consider cã cea mai importantã “putere” în acest context este susþinerea studenþilor, restul mi se par insignifiante.

Care consideri cã sunt problemele cele mai grave cu care se confruntã studenþii? În momentul de faþã, spaþiul insuficient ºi lipsa unei biblioteci care sã fie la un nivel corespunzãtor cerinþelor studenþilor, dar dupã ce va fi terminatã noua clãdire, cred cã aceste lucruri vor fi remediate.

Cred cã ar fi interesant sã ne spui care sunt activitãþile realizate de tine în calitate de reprezentant al intereselor studeþilor. Fiind “mezinul” Senatului facultãþii, am destul de învãþat ºi încã nu am depãºit aceastã etapã, aºa cã nu putem vorbi despre realizãri personale. Sper, totusi, sã am ce adãuga la “palmares” cât de curând.

Ce te-a nemulþumit pe timpul mandatului tãu? Nemulþumiri nu pot spune cã am ºi nici nu vreau sã aparã.

Ce proiecte vrei sã îndeplineºti pînã la sfârºitul mandatului tãu? Sã nu se înteleagã greºit, activitatea mea de reprezentant al studenþilor nu implicã îndeplinirea de proiecte pe care sã mi le fi propus eu. Eu sunt acolo pentru a-i reprezenta pe cei care m-au ales, pentru a prezenta doleanþele acestora ºi a mã asigura cã acestea sunt luate în considerare.

Andreea Ciubotaru

9

REVISTA ADMINISTER


Jobs & Students Facultatea si serviciul, studentul ºi jobul = o combinaþie interesantã pentru unii, dificilã pentru alþii, sau cum sã-þi împarþi timpul între multiple activitãþi. Nu multe persoane reuºesc sã facã aceste lucruri simultan: ori sunt concentrate asupra studiului ºi vor sã se angajeze dupa terminarea celor 3 ani de facultate ori unii studenþi, nevoiþi sã munceascã pentru a-ºi plãti taxele la facultate, pentru a avea niºte bani în plus sau pur ºi simplu pentru a dobândi experienþã profesionalã, acordã mai mult timp locului de muncã. ªi aceastã ultimã situaþie este din ce în ce mai des întalnitã: studenþii, majoritatea provenind din familii cu venituri moderate, se angajeazã la un post part-time sau uneori full-time ºi nu mai acordã aten? ia necesarã cursurilor. Sã o luãm logic: un student la FAP are, sã zicem, în medie, 4 ore de cursuri/seminarii pe zi. Din dorinþa de a câºtiga niºte bani, îºi gãseºte un job parttime de 4 sau 6 ore. Trezitul de dimineaþã, mersul la muncã, mâncatul pe fugã, alergatul la facultate, întoarsul acasã, dormitul insuficient ºi a doua zi o ia de la capãt. Cam aºa s-ar desfãºura programul sãu zilnic. Asta în situaþiile bune pentru cã nu întotdeauna acest student poate ajunge la cursuri sau, pur ºi simplu, nu mai are chef de alte ore de facultate. Pãi ºi studiul, testele, proiectele? Cînd îi mai rãmâne timp pentru aºa ceva. A doua categorie este cea a studenþilor care lucreazã în regim full-time: 8 ore /zi sau 24ore/zi si 1 sau 2 zile libere. Aici ce sã mai spunem? Chiar mai existã pâlpâirea aceea a dorinþei de învãþat dupã atâtea ore de muncã, la asta adãugându-se ºi orele petrecute pe drum pânã la locul de muncã? Unii sunt norocoºi cã distanþa pânã la serviciu este relativ micã, dar alþii care pleacã, sa zicem, din Lujerului pânã la Aviatorilor ºi de acolo mai iau un autobuz? Ceea ce mã deranjeazã cel mai mult este faptul cã în aceastã perioadã, frumoasã, unicã, a vieþii -tinereþea - avem cele mai mari ºi cele mai multe nevoi, vrem sã facem o mulþime de activitãþi, sã realizãm multe lucruri, sã ne îndeplinim aspiraþiile, sã cãlãtorim, dar CU CE? Este foarte greu sã supravieþuieºti cu banii limitaþi, renunþând la un lucru care îþi place în defavoarea altuia de care ai cu adevãrat nevoie sau când te uiþi într-un magazin ºi vezi o pereche de pantaloni draguþi, de calitate, dar la un preþ cam piperat, te uiþi în portofel ºi îþi vine sã plângi? Nu-þi face griji, nu eºti singurul. În orice caz, aspectul financiar este cel care prevaleazã. De aici ia naºtere frustrarea tinerilor, dezamãgirea cã nu îºi pot permite anumite lucruri ºi de aceea apeleazã la un loc de munca acceptabil si, de preferinþã, permanent. Studenþia nu înseamnã doar petreceri, ieºiri cu prietenii, plimbãri, shopping, sesiuni ºi restanþe (sau invers), ci mai ales facultate (cãci asta este esenþa definiþiei unui student: sã urmeze cursurile unei facultãþi/instituþii de învãþãmânt superior), seminarii, cãrþi, dar, mai presus de toate, cheltuieli. Avem nevoie de atâtea lucruri la care visãm, atâtea chestii care într-adevãr costã, la acestea adãugându-se ºi plata chiriei sau a cãminelor pentru cei mai norocoºi. De aceea, pâna ºi “bobocii”, cei de anul I, încep sã se orienteze cãtre un loc de munca. Nu degeaba studenþia este asociatã, sau sinonimã, cu lipsa banilor. :((

REVISTA ADMINISTER

10


11

Existã avantaje ºi dezavantaje ale unui job; avantajele ar fi cã îþi reduce din cheltuieli, câºtigi niºte bani care rãmân ai tãi, îþi poþi cumpãra niºte lucruri pe care pânã atunci nu þi le permiteai, acumulezi o experienþã profesionalã ºi ai o satisfacþie personalã cã eºti stãpân pe banii tãi, chiar dacã salariul tãu nu trece de 2 zerouri. Dezavantajele ar fi, dupã cum am mai spus, neparticiparea la studiu, reducerea timpului acordat pânã atunci altor activitãþi (sport, plimbãri, ieºiri, etc.), omiterea faptului cã mai întâi eºti student, adicã înveþi la o facultate, ºi apoi un angajat, stresul de la muncã (e adevãrat, în anumite grade), timpul pierdut pânã la locul de muncã. Dar unii vor spune: pãi eu lucrez ca sã îmi plãtesc facultatea ºi, în plus, nu mã plãteºte decanul, ci angajatorul. ªi asta este adevãrat, dar trebuie cãutatã o soluþie de mijloc ºi un program flexibil astfel încât sã nu se neglijeze activitatea din timpul facultãþii ºi, totodatã, sã permitã lucrul într-o firmã. Totuºi, existã ºi studenþi care, dificil sau uºor, pot face aceste 2 activitãþi concomitent. Nu toate firmele îºi pot face programul dupã preferinþele studenþilor, dar sunt unele care doresc ca acel student sã îºi poatã continua studiile ºi sã ºi lucreze, deci contezã ºi atitudinea angajatului privind problem a programului de lucru. Trebuie þinut cont de faptul cã pentru a reusi atât la facultate, cât ºi la serviciu, sunt necesare eforturile ºi ambiþia noastrã pentru cã la un moment dat, fiecare dintre noi se va confrunta cu aceastã ipostazã: cea de angajat, de aceea noi, studenþii, nu ar trebuie sã ne descurajãm în fata problemelor (pentru cã vor urma altele) vieþii, ci sã ne încercãm norocul ºi sã cãutãm jobul care ni se potriveºte.

Andreea Ciubotaru

REVISTA ADMINISTER


RATB-ul nostru cel de toate zilele... E ora 21:45, stau singur în camerã ºi aºtept sã se rãceascã sã mai scriu pentru revistã. E deoarece trebuie sã povestesc alt mijloc de transport ºi nu mã meritã sã aparã în articol. Totul lungã pe roþi care îºi face drumul cauþi subiecte de povestit mai greu lucru din lume. De fapt pentru cã pânã la urmã aceastã copilul meu. Gata cu pun mintea la contribuþie.

ceaiul. Mã gândesc cã e timpul destul de greu sã încep întâmplãri din R.A.T.B sau pot hotãrî dacã ce am vãzut se rezumã la a sta într-o cutie prin oraº în timp ce trebuie sã potenþialului cititor. Nu e cel ar trebui sã fiu entuziasmat rubricã este invenþia mea, dramatismul. E timpul sã-mi

Ããããã.... Momentan nimic. Ok, mai incerc. Ce meritã pus în articolul ãsta? Oare sã spun de bãtrânul care locuieºte faþã în faþã cu staþia de la Ciºmigiu (nu ºtiu numele strãzii pentru cã nu sunt bucureºtean sau inventez o scuzã pentru cã nu-mi pasã de numele strãzii), ºi stã la geam de fiecare datã când trec cu autobuzul pe acolo. E puþin amuzant pentru cã sunt momente când vine ºi cãþeluºul lui mic ºi negru ºi stã la geam cu el observând cum fiecare om se grãbeºte undeva. Pentru el nu mai existã grabã, lucrurile au alt ritm. ºtii ceva? Bravo lui! Dar nu e un subiect foarte interesant. Hai Liviu, vreau sã te gândeºti ce meritã pus în articolul ãla. Ceva care sã pândeascã ochiul unei persoane de vârsta mea. O întâmplare care mi-a plãcut destul de mult a avut loc întro duminicã seara. Abia aºteptam sã ajung acasã pentru cã tocmai ce ajunsesem în Bucureºti de la Constanþa ºi vroiam sã mã odihnesc. Plictisitor, pânã acum. Cum stãteam eu în autobuz sunã un telefon. La receptor, un bãrbat de vârsta a treia. Acesta apasã din greºealã butonul de speaker ºi ajunge sã împãrtãþeascã conversaþia cu soþia sa întregului autobuz. þin minte ºi acum cã doamna îl anunþa cã sãrbãtoresc 22 de ani de cãsnicie. Restul erau diverse probleme ºi curiozitãþi ale soþiei sale, dar toatã lumea s-a amuzat de mica scenã. Un alt lucru care pot spune cã nu poþi sã îl vezi zilnic într-un mijloc de transport este o persoanã trecutã de 50 de ani care ascultã hip-hop românesc la mp3 player ºi cu sunetul dat destul de tare. Acum pe bune! Aºa ceva poþi sã numeri pe degete. Nici mãcar n-ai ºansa sã vezi o persoanã în vârstã sã asculte o melodie contemporanã, ce sã mai vorbim de hip-hop... Chestia asta mi-a rãmas în cap. Deocamdatã nu mi-a mai rãmas nimic semnificativ de notat. Se pare cã va trebui sã mã “documentez” în continuare. Poate gãsesc ceva ºi mai interesant. Cine ºtie? Sunt multe rute ºi mulþi oameni care vor sã-þi arate o bucãþicã din universul lor.

Liviu Drãgan

REVISTA ADMINISTER

12


13

Student prin România

Nu ºtiu alþii cum sunt, dar eu …(vorba’ lui Creangã), nu m-am putut hotãrî niciodatã ce îmi place mai mult: muntele sau marea. Dar fiindcã spaþiul nu îmi permite sã scriu foarte mult, m-am oprit asupra unei singure locaþii: localitatea Sfântul Gheorghe situatã pe braþul cu acelaºi nume al Dunãrii. Dupa cum scriam mai sus, localitatea Sf. Gheorghe e situatã în apropierea gurii de vãrsare a Dunãrii în Marea Neagrã. Este un loc magic, un loc în afara timpului, pitoresc ºi neconvenþional. Multe flori, soare, nisip fin, case vopsite în culori vii bãtute de vânturi, cu ornamente din lemn traforat ºi acoperiºuri din stuf. Cazarea se poate face în gospodãriile localnicilor, pensiuni amenajate, dar dacã doriþi, puteþi sã vã aduceþi cortul de acasã ºi sã campaþi pe plajã. Toate casele asigurã cazare ºi masã, aceasta bazându-se în special pe preparate din peºte. Accesul în localitate este posibil doar naval. Se poate lua vaporul din portul Tulcea (Tulcea- Sfântu Gheorghe: 4h), portul Mahmudia (Mahmudia- Sfântu Gheorghe: 2h 30’) sau portul Murighiol (Murighiol- Sfântu Gheorghe: 2h). Accesul în porturile Mahmudia ºi Murighiol se face din oraºul Tulcea, pe ºosea, fiind la 30 km, respectiv 38 de km de acesta. În vecinãtatea satului se gãseºte o plajã sãlbaticã, cu nisipuri fine, ce se întinde de-a lungul þãrmului pânã la Sulina (38 km). Pentru amatorii de pescuit, zona oferã posibilitatea unor partide de crap, somn, ºtiucã, anghilã, caras, biban, în Dunãre, lacuri ºi canale sau pescuit marin la chefal, calcan, rechin. De asemenea, turiºtii se pot bucura de plimbãri pe Dunãre, canale ºi lacuri cu ambarcaþiuni specifice zonei: caiucul, lotca sau mahuna sau pot opta pentru ºalupe sau ambarcaþiuni rapide. Iar în perioada 9-15 august aveþi ocazia sã faceþi parte din juriu la cea de-a7-a ediþie a festivalului de film “ANONIMUL”(pentru mai multe informaþii:www.festivalul-anonimul.ro ). *Dacã v-am atras cât de cât atenþia asupra acestui loc, mai multe informaþii puteþi gãsi pe siteurile: www.sfantu-gheorghe.ro sau www.delta-dunarii.ro. Oana Alexandru

REVISTA ADMINISTER


Ne miºcãm ºi noi!?

KICKBOXING Istoric, sporturi de luptã similare cu kickboxing s-au practicat din cele mai vechi timpuri, existând atestarea unor competiþii marþiale de acest gen încã din Antichitatea timpurie (Egiptul antic). În privinþa termenului de kickboxing, trebuie fãcutã o diferenþã între noþiunea de kickboxing care a fost consacratã ca termen generic pentru sporturile de luptã de lovire ("striking arts") ºi kickboxing înþeles ca evoluþia unor stiluri de luptã de la arta marþialã la sport marþial. Dar sã terminãm cu detaliile tehnice, plictisitoare dar totuºi necesare. De ce am ales sa scriu despre acest sport? Deoarece este des practicat pentru apãrare, dar ºi pentru o condiþie fizicã ºi psihicã mai bunã, pentru a slãbi sau doar pentru a vã ocupa timpul liber. ªi de ce nu, pentru cã e la modã. Deºi este un stil de luptã, echipamentul de protecþie face minim riscul de a vã rãni în timpul unui antrenament: boxerii de sex masculin au pieptul gol, poartã pantaloni scurþi ºi echipament de protecþie, inclusiv gura de protecþie, mãnuºi de box, bolþi de protecþie, shin-pad-uri, cizme pentru lovituri, ºi cascã de protecþie opþional (de obicei pentru cei sub 16 ani). Boxerii de sex feminin vor purta în partea de sus a pieptului o bluzã ºi un echipament de protecþie, în plus faþã de echipamentul de protecþie pentru bãrbaþi. În Bucureºti puteþi sã practicaþi acest sport la sãli precum: Titan Fight Club, Respect Gym, Hontai, Metrorex. Abonamentul pentru începãtori nu depãºeºte în general mai mult de 100 de lei pe lunã. Oana Alexandru

REVISTA ADMINISTER

14


15

Întrebãri puse de fete în timpul unui meci de fotbal - útia cu cine joacã? - Þie care tricou îþi place? - Ãia care nu au mingea de ce fug? - Te intereseazã ºi prelungirile? - Câte reprize sunt în total? - Dacã în spatele porþii este plasã, de ce nu se pune ºi în jurul terenului? - Arbitrul are voie sã joace cãrþi în timpul meciului? - De ce are Ronaldinho dinþii aºa de mari? - De ce toatã lumea fuge în cealaltã direcþie dupã ce au dat gol? - Vrei sã vorbeºti cu mama la telefon? - Oare Cristiano Ronaldo are prietenã? - De ce fluierã tipul ãla în negru? E agent rutier? - Pot sã schimb pe Acasã? *Notã: Conform unui studiu realizat în întreaga lume circa 300 de femei, cel mai urmãrit compionat de cãtre acestea fiind Serie A (Italia), urmat de cãtre cel brazilian. (detalii pe www.sport.ro)

Oana Alexandru TIMP LIBER

Ai scãpat de la cursuri ºi simþi nevoia sã te relaxezi, mai ales cã mâine nu ai seminarii ºi weekendul se apropie. Aºadar, te gândeºti cã trebuie sã profiþi de acest tip liber pe care îl ai la dispoziþe, fãcând niºte activitãþi interesante. Dar nu-þi vine în minte niciuna care sa te mobilizeze? Sau preferi sã stai în casã ºi sã leneveºti în pat sau sã navighezi pe Internet? Ei bine, noi te vom ajuta sã ieºi din aceastã ‘”astenie” ºi iþi propunem câteva lucruri pe care le poti realiza în timpul tãu liber, ca sã iti reîncarci bateriile”, ca dupã aia, o iei luni din nou de la capãt, vorba aia… 1. Plimbã-te prin parc. Poate sunã a plictisealã sau activitate pentru “bãtrânei”, dar nu e chiar aºa: o jumãtate de orã petrecutã în aer liber, plimbându-te (pe jos, cu rolele sau cu bicicleta) este cel mai sãnãtos ºi simplu lucru pe care oricine îl poate face oriunde. ºi apropo de biciclete, în parcul Herãstrãu, la intrarea de la Charles de Gaulle te poþi plimba GRATUIT cu o bicicletã timp de 2 ore. Te duci cu buletinul, completezi un formular si… bicicleta e a ta! Pentru maxim 2 ore, cã dupã trebuie sa o returnezi. Aºa cã ia-þi adidaºii în picioare, buletinul în mânã, trageþi prietenii de mânecã ºi mergeþi în parc!

REVISTA ADMINISTER


1. Fã sport. În general, lumea când aude de sport, strâmbã din nas sau spune cã nu are timp pentru aºa ceva, adicã “dupã ce cã stau 4-6 ore la facultate, sã-mi mai dau ºi sufletul pe terenul de sport? You’ve got to be kidden me!”. Dar nu spune nimeni cã trebuie sã faci sport de performanþã ºi sã alergi pânã leºini; poþi sã faci exerciþiile de încãlzire ºi acasã (aceste exerciþii sunt obligatorii înaintea activitãþii propriu-zis sportive, asta dacã nu vrei sã treci peste aceastã parte ºi sã riºti vreo entorsã, fracturã sau cine ºtie ce rupturã de oase, propria experienþãL ) ºi apoi ieºi la jogging, dar nu cu 70 km/h, ci incet, dar în acelaºi timp intens. Pe cât de simplu e, pe atât de eficient. Sau , dacã ai noroc de un teren de sport prin apropierea casei (sau a cãminului), poþi ieºi la un fotbal, tenis, baschet, volei sau oricare alte sporturi care-þi trec prin minte.

2. Ieºi în cluburi. Pentru amatorii de distracþie sau “night-hunters”, aceste locuri li se potrivesc de minune. Asta nu înseamnã cã trebuie sã le frecventezi zilnic, dar în week-end, când eºti mai liber ºi nu prea ai proiecte de fãcut, iþi poþi permite o “escapadã” nocturnã , mai ales cã majoritatea cluburilor au intrarea gratuitã pentru studenþi ºi chiar organizeazã seri speciale pentru ei, cu preþuri cât de cât accesibile pentru buzunarele lor. De exemplu, în Maxx, la o masã rezervatã primeºti o sticlã de bãuturã gratis, la Dumar’s chiar poþi câºtiga bani dacã participi la un concurs, iar în Princess intri gratuit cu carnetul de student. ? i ofertele continuã… cã vorba aia: dacã nu te distrezi acum, cât eºti tânãr, atunci când? Mai ales când vã adunaþi în gaºcã, distracþia e ºi mai mare J . Partea naºpa e cã dacã exagerezi, a doua zi vei resimþi efectele negative: ameþealã, mahmurealã, obosealã sau trezit târziu (prietenii ºtiu de ce), de aceea recomandãm cumpãtare în toate.

REVISTA ADMINISTER

16


17

1. Mergi la concerte, festivaluri ca sã-þi vezi artiºtii preferaþi sau sã asculþi genul de muzicã care þi se potriveºte; la teatru, balet sau cinema sã vizionezi ultimele filme apãrute (Movieplex în Plaza, Cinema City ºi Samsung IMAX la Afi Cotroceni, Hollywood Multiplex în Mall Vitan, Bãneasa Drive în Bãneasa, etc.) sau poþi merge la târguri, muzee, expoziþii unde afli o mulþime de informaþii noi, vezi obiecte interesante si captivante. 2. Citeºte o carte bunã. Cartea aia, lãsatã pe masã, pe care tot ziceai cã vrei sa o termini, dar pe care s-a cam depus praful, te aºteapta sã o deschizi din nou ºi sã o termini de rãsfoit. Sau, dacã nu ai gasit încã o carte care sã te mulþumeascã, mergi la o bibliotecã (cea de la SNSPA, din curte, sau de preferabil BCU deoarece cu acea legitimaþie ai acces în orice bibliotecã din Bucureºti), scrie în catalogul de cãutare domeniul dorit ºi apucã-te de citit. În liniºte, departe de zgomot, lecturatul e o modalitate optimã de relaxare ºi totodatã, îþi lãrgeºti cunoºtinþele ºi îþi formezi un vocabular de specialitate. 3. Repetã-þi cursurile, finalizeazã-þi proiectele. De fapt, ãsta e scopul pentru care ai venit la facultate: sã înveþi ceva mai mult decât pânã acum, pe domeniul administraþie publicã, sã fii interesat despre cât mai multe lucruri despre acest domeniu (care este foarte vast) ºi ce poþi deveni dupã ce termini cei 3 ani, dar, dacã chiar vrei sã ajungi cât mai sus în scara ierarhicã a sistemului, îþi trebuie multã ambiþie ºi muncã ºi mai ales cunoºtinþe, pe care nu le poþi dobândi decât în facultate. O mulþime de informaþii sunt disponibile oricui, depinde doar de tine sã te interesezi, sã înveti ºi sã le asimilezi. Andreea Ciubotaru

REVISTA ADMINISTER


Ce vã recomandãm Concert The MOOoD & Kumm în Club Control Sâmbãtã, 1 mai 2010, ora 21:00, trupele The MOOoD & Kumm vor concerta în Club Control (Str. Academiei nr.19 - pasajul Academiei) din Bucureºti. Trupa Kumm s-a înfiinþat în 1997 la Cluj ºi de atunci a lansat cinci albume de studio: Cãtãlin Mocan - voce, Mihai Iordache saxofon, Eugen “Oigan” Nuþescu - chitarã, voce, muzicuþã, Kovacs Andras - clape, Alexandru Miu -chitarã bas, Paul Ballo - tobe. http://www.myspace.com/kummband The MOOoD este o trupã de rock alternativ, din România, cu un sound brit indie-rock, formatã în 2006 de Marius Moise (voce), Bogdan Spirea (tobe, backing vocals), Mircea Valah (chitarã, backing vocals) ºi Horia Stere(chitarã bas). Bilete: la intrare, 20 lei. www.themoood.ro Concert H2O în Club Fabrica Dacã sunteþi fani Sick Of It All, Madball, Blink 182, NoFX, Sum41, New Found Glory, No Doubt sau Rancid, nu trebuie sã rataþi acest concert. Marþi, 4 mai 2010, la ora 20:00 trupa americanã H2O va concerta în Club Fabrica din Bucureºti. Invitaþi speciali: Perfect zero for infinity ºi Hush. Concertul are loc în cadrul seriei “Alternative Music Experience“. Senza? ia muzicii pop/punk/hardcore din New York, Trupa H2O au concertat în deschiderea concertelor Rancid, No Doubt sau Social Distortion. Bilete: la intrare, 10 lei.

FESTIVALUL INTERNAÞIONAL SHAKESPEARE 2010 Cea de-a VII-a ediþie a FESTIVALULUI INTERNATIONAL SHAKESPEARE se va desfãºura la CRAIOVA în perioada 23 aprilie - 4 mai 2010 ºi la BUCURE? TI în perioada 24 aprilie - 9 mai 2010. În Bucureºti spectacolele se þin la Teatrul Naþional, Teatrul Bulandra, Teatrul Odeon, Teatrul de Opereta ºi Teatrul Metropolis. http://www.tncms.ro/interface/index.php?lang=ro/&page=FESTIVALUL-SHAKESPEARE Campionatul internaþional de gãtit în aer liber Cel mai mare eveniment gastronomic din România are loc între 7 si 9 mai în Piaþa Constituþiei. Competiþia de gãtit se adreseazã atât amatorilor, cât ºi profesioniºtilor! În competiþie se poate înscrie orice persoanã dornicã sã-ºi etaleze calitãþile de bucãtar, indiferent de studii sau pregãtire profesionalã! Þãri reprezentate: România, Cehia, Canada, Turcia, Franþa, Elveþia, Finlanda, Belgia, Italia, Israel, Cipru. Program: vineri, 7 mai 2010, clasa Preparate Culinare Reci, sâmbãtã, 8 mai 2010, clasa Gatit în Aer Liber duminicã, 9 mai 2010, program de demonstraþii de artã culinarã. http://www.campionatdegatit.ro.

REVISTA ADMINISTER

18


19

Festivalul Filmului European Peste 50 de filme europene produse în ultimii doi ani vor anima cea de-a XIV-a ediþie a Festivalul Filmului European. Actuala ediþie deþine deja câteva recorduri: cea mai bogatã selecþie de filme de pânã acum, acoperã cel mai mare numãr de þãri participante ºi cãlãtoreºte în cel mai mare numãr de oraºe din România. În Bucureºti se va desfã;ura între 6 ºi 16 mai iar proiecþiile vor avea loc în cinematografe ca: Cinema Pro, Cinema Studio, NCRR – Muzeul Þãranului Român.La fel ca în ediþiile trecute, filmele care vin la festival sunt “de tot felul”, pentru cã acesta îºi propune sã ne deschidã uºa cãtre permanentul dialog dintre cinematografiile naþionale europene. http://www.festivalulfilmuluieuropean.ro. Hair & Makeup Fest Porta Communication vã invitã sã luaþi parte pe 29-30 mai, la World Trade Center Bucureºti la Hair& Makeup Fest, evenimentul anului 2010 în makeup ºi hairstyle. HAIR&MAKEUP FEST 2010 este o manifestare de excepþie care te provoacã sã descoperi nenumãratele fateþe ale acestei lumi: de la machiajul cotidian la body painting, de la efecte speciale la machiajul fantezie, de la linia clasicã a frizurii pânã la cele mai îndrãzneþe culoari pe care pãrul le prinde gratie inspiraþiei unui stilist. www.hairmakeupfest.ro, office@portacom.ro.

EUROPAfest 2010 La fiecare ediþie EUROPAfest, o stare de bine invadeazã oraºul - muzicã live, artiºti recunoscuþi ºi evoluþii de excepþie. Între 7 si 13 mai, pe scenele Capitalei concerteazã peste 200 muzicieni din întreaga lume, oferind muzica blues, jazz, pop ºi clasicã. De 17 ani, EUROPAfest celebreazã spiritul european prin muzicã si reprezintã cu succes România pe scena marilor festivaluri internaþionale. Astãzi, evenimentul este considerat brand de þara. Din 2005, festivalul se desfãºoara sub Înaltul Patronaj al Altetelor Lor Regale Principesa Margareta ? i Principele Radu. Între 7 si 13 mai, festivalul promite seri de neuitat alãturi de mari muzicieni din Europa ºi SUA. Când zici EUROPAfest te gândesti la muzica buna, la atmosfera! Te gândesti la primavara! Muzicã, poze ºi clipuri gãseºti pe: Facebook: http://www.facebook.com/pages/EUROPAfest/314433550723 MySpace: http://www.myspace.com/EUROPAfest YouTube: http://www.youtube.com/user/EUROPAfest Twitter: http://twitter.com/EUROPAfest. www.jmevents.ro. Andreea Ciubotaru

REVISTA ADMINISTER


Un altfel de horoscop... BERBEC Planeta dominantã: Marte, planeta încãpãþânãrii ºi încãierãrilor. Animalul sacru: bãrzãunul. Personalitate: Berbecul guverneazã capul, drept pentru care Berbecii sunt experþi în a se arunca cu capul înainte, a face doar ce-I taie capul ºi a da cu capul de pragul de sus. Sunt siguri pe ei în tot ce fac, chiar ºi atunci când fac cele mai monumentale prostii. Plini de energie ºi iniþiativã, sunt atât de grãbiþi ºi de ocupaþi, încât nu au timp sã gândeascã. Nimeni n-are voie sã-I contrazicã, în timp ce ei îºi pãstreazã dreptul inalienabil de a contrazice pe toatã lumea. Specialitatea lor este viteza, din aceastã cauzã au mereu fel de fel de vânãtãi, arsuri sau tãieturi ºi sunt clienti fideli ai service-urilor ºi asigurãrilor auto. Cea mai mare afacere a vieþii lor este dragostea, chiar dacã dragostea respectivã nu dureazã decât o zi. Meseria potrivitã: director, pompier, bungee-jumper, spãrgãtor de bãnci. Medicamentul norocos: energizantele.

TAUR Planeta dominantã: Venus, planeta trândãviei ºi a lascivitãþii. Animalul sacru: vaca indianã. Personalitate: Taurul e recunoscut pentru stabilitate ºi perseverenþã, de fapt douã modalitãþi de exprimare a lipsei de imaginaþie. Universul lui se mãrgineºte la ce poate sã vadã, sã guste sau sã pipãie. Noþiunile complexe îl tulburã profund, iar îndãrãtnicia lui n-are seamãn – dacã a apucat într-o direcþie, aºa o tine. O schimbare de macaz ar implica un I fizic ºi intelectual prea mare pentru lenea lui. În ciuda obtuzitãþii, dã însã dovadã de o aprigã viclenie atunci când îºi apãrã pielea sau vrea sã obþinã ceva. E maestru în a scoate castanele din foc cu mâna altuia. Dincolo de falnica-I robusteþe, Taurul ascunde o abominabilã laºitate. Meseria potrivitã: contabil, lãutar, coafezã, manechin, degustãtor de maionezã. Medicamentul norocos: anticoncepþionale

GEMENI Planeta dominantã: Mercur, planeta trãncãnelii ºi nevricalelor. Animalul sacru: papagalul. Personalitate: Gemenii sunt isteþi, stãpânesc perfect arta comunicãrii ºi pot sã te mintã în faþã fãrã sã clipeascã. Sunt drãgãlãºenia întruchipatã când vor sã obþinã ceva ºi de-a dreptul sadici când au chef sã se joace cu nervii altora. κi scot din minþi ºefii ºi consorþii, dar niciunii nu-I dau afarã, din cauzã cã se pricep sã le spunã bancuri. În dragoste, sunt deschiºi tuturor posibilitãþilor ºi ar fi primii care ar subscrie la legalizarea poligamiei. Cu toate astea, în clipele romantice au tendinþa de a-þi exprima pasiunea uitându-se pe pereþi. Meseria potrivitã: agent de vânzãri, scamator, chelner, magician. Medicamentul norocos: gargara.

REVISTA ADMINISTER

20


21

RAC Planeta dominantã: Luna, astrul toanelor ºi nãscocirilor. Animalul sacru: lipitoarea. Personalitate: Racul este un profitor nesãtul, al cãrui unic scop în viaþã e sã care în bârlog tot ce-I picã în mânã. Este mai zgârcit ºi mai apucãtor decât tot neamul hârciogilor la un loc. Se spune cã ar fi diplomat, dar în realitate manipuleazã pe toatã lumea ca sã-ºi rezolve interesele. Zâmbeºte graþios, joacã tot timpul teatru, fiind foarte popular printre cei gurã-cascã ºi slabi de minte. κi iubeºte casa, dar nu este lipit de ea. Ros de morbul vagabondajului, dispare periodic pentru diverse intervale de timp. Din nefericire, se întoarce mereu înapoi… În dragoste este adeptul romantismului siropos ºi leºinat. Asta la început, cãci mai devreme sau mai târziu va scoate la bãtaie un nimicitor arsenal de tocare mãruntã a nervilor: toane, nazuri, îmbufnãri, bombãneli, bãnuieli ºi ºantaje sentimentale. Meseria potrivitã: politician sau afacerist interlop (la alegere sau chiar simultan), poet, cãmãtar, pitic de grãdinã. Medicamentul norocos: alcoolul

LEU Planeta dominantã: Soarele, astrul egoismului ºi îngâmfãrii. Animalul sacru: pupãza. Personalitate: Leul este un lider înnãscut, subordonaþii îi acordã respectul cuvenit, dar l-ar strânge de gât cu maximã plãcere. Considerã cã a atins poziþia cuvenitã doar atunci când nu mai are vreun loc alb pe cartea de vizitã. Se iubeºte atât de mult pe sine încât îºi pupã oglinda ori de câte ori se crede singur. Atrage atenþia în orice adunare: fie este cel mai înzorzonat personaj, fie aruncã cu banii în toate pãrþile, fie poartã o armã. Pozeazã tot timpul, doarme pe stânga fiindca profilul drept îl avantajeazã mai mult ºi aratã cu degetul mijlociu ca sã-ºi expunã mai bine diamantul de multe carate. În dragoste, este la fel de înflãcãrat ca un furnal ºi la fel de discret o trompetã cu amplificator. Meseria potrivitã: împãrat, ºef de bloc, portar de hotel, dresor, hingher. Medicamentul norocos: toxinã botulinicã.

FECIOARA Planeta dominantã: Mercur, planeta trãncãnelii ºi a isteriilor. Animalul sacru: ciocãnitoarea. Personalitate: Zodiacele criticã spiritul critic al Fecioarei, punând-o astfel într-o situaþie criticã. Cum, pe deasupra, fecioara mai e ºi metodicã, punctualã ºi perfecþionistã, sfârºesc prin a-I scoate pe toþi din pepeni. Obsedatã de igienã, detalii ºi clasificãri, este capabilã sã caute bacteriile cu lupa, sã frece duºumelele cu periuþa sau sã punã rufele în maºina de spãlat nu doar pe culori, ci ºi în ordine alfabeticã. Fecioara este o fanã a listelor, tabelelor ºi regulamentelor pe subpuncte care, în loc sã-i simplifice, îi încâlcesc teribil existenþa. În dragoste, are cãldura unei frapiere ºi fantezia unui birocrat. Meseria potrivitã: analist politic, CTC-ist, agent de dezinsecþie, sorã medicalã (sau frate). Medicamentul norocos: toate, fãrã excepþie.

REVISTA ADMINISTER


BALANÞA Planeta dominantã: Venus, planeta trândaviei ºi lascivitãþii. Animalul sacru: bibilica. Personalitate: Balanþa are certe înclinaþii intelectuale, utile în studiul aprofundat al programului tv, ºi un înalt simþ artistic, reflectat în flerul cu care-ºi asorteazã pantofii cu lenjeria. Cât despre vestitul ei echilibru, cel mai în mãsurã sã comenteze ar fi psihiatrul care o trateazã. În lipsa lui, se acceptã ºi mãrturiile apropiaþilor, adânc îngrijoraþi de viteza cu care-ºi schimbã pãrerile ºi de costurile mãrite ale dulciurilor pe care le înghite atunci când e deprimatã. Cel mai de seamã lucru din viaþa ei este dragostea, subiect bogat în detalii picante, prea indecente ca sã poatã fi relatate. Meseria potrivitã: agent matrimonial, arbitru, escortã, gigolo, tester de hamace, rentier. Medicamentul norocos: gelul anticelulitic.

SCORPION Planeta dominantã: Pluto, planeta obsesiilor ºi paranoiei. Animalul sacru: vipera. Personalitate: Scorpionul are mult magnetism personal: atrage cuiele ruginite, cutiile de conservã, dramele ºi ghinioanele. Are emoþii intense, idei fixe ºi puterea de a deochea… Este atât de încordat, încât dã impresia cã suferã, iar încordarea lui face sã se defecteze obiectele din jur. E genul care mai bine îºi otrãveºte duºmanul decât sã-i dea un pumn în nas. Asta nu-l împiedicã sã umble cu fitile ºi sã-i manipuleze pe ceilalþi. Îi considerã prieteni doar pe cei de care se poate folosi, iar prietenii n-au încredere în el, fiindcã ºtiu cã n-are mamã, tatã sau scrupule, ºi atacã subversiv, sub centurã. În dragoste, este un gelos ºi posesiv, care-ºi scoate din minþi perechea cu bãnuielile ºi cu gusturile lui anormale. Meseria potrivitã: detectiv, medic legist, pândar, scafandru, vânãtor de fantome. Medicamentul norocos: extractul de mãtrãgunã.

SÃGETATOR Planeta dominantã: Jupiter, planeta exceselor ºi a glumelor proaste. Animalul sacru: grangurul. Personalitate: Sãgetatorul este un inconºtient optimist, a cãrui specialitate este datul cu bâta în baltã: scoate perle dupã perle cu un aer de savant atotºtiutor, promite marea cu sarea, dar când trebuie sã-ºi þinã promisiunile este lovit de amnezie. Adorã maºinile, pe care le conduce cu plãcere ºi cu mare vitezã, în cei mai falnici pomi de pe marginea drumului. Scapã însã cu bine, cãci beneficiazã de clauza berzei chioare, care i-a fost acordatã pentru a nu rãmâne astrograma doar cu 11 zodii. Când se îndrãgosteºte, iubeºte cu foc, din toatã inima. Problema e cã, având o inimã foarte mare, alesul sau aleasa se poate trezi într-un ventricul teribil de aglomerat. Meseria potrivitã: parlamentar, sociolog, pocherist, paraºutist, turist. Medicamentul norocos: laxativele.

REVISTA ADMINISTER

22


23

CAPRICORN Planeta dominantã: Saturn, planeta parvenirii ºi anchilozãrii. Animalul sacru: catârul. Personalitate: Capricornul e un parvenit planificat, care se chinuie sã ajungã în moþul ierarhiei ºi-ºi urmãreºte interesele cu îndârjire de buldog. Perseverenþa cu care merge pe drumul stabilit aratã cã de fapt nu are alternative sau alte bucurii în viaþã. ªi la capitolul rezistenþã stã bine - în cazul unui cataclism planetar s-ar numãra printre puþinii supravieþuitori, alãturi de ºobolani ºi insecte. Grozav de suspicios ºi sigur cã nimeni nu e mai competent ca el, n-are somn dacã nu controleazã totul. Deþine un stoc impresionant de complexe pe care, fiind foarte orgolios, face eforturi sã ºi le mascheze. Fiind din cale-afarã de plictisitor, îºi gãseºte greu o pereche care sã-l suporte, de aceea singurul care îl tolereazã este un alt Capricorn. Meseria potrivitã: în asigurãri, IT, liftier, cãlugãr, paznic. Medicament norocos: antidepresivele.

VÃRSÃTOR Planeta dominantã: Uranus, planeta convulsiilor ºi ciudãþeniilor. Animalul sacru: ornitorincul. Personalitate: Vãrsãtorii sunt cele mai ciudate fiinþe de pe Terra, ceea ce explicã frecvenþa mãritã cu care sunt rãpiþi de marþieni. Nu se ºtie totuºi dacã aceºtia îi selecteazã doar pentru a le studia anomaliile sau fiindcã îi considerã o specie înruditã. Oricum, este ceva în neregulã cu ei, deoarece au idei stranii, reacþii imprevizibile ºi fac totul pe dos faþã de restul omenirii. Asta înseamnã cã dau banii pe prostii de care n-a mai auzit nimeni, aderã la cele mai fistichii diete ºi îi doare în cot de pãrerea celorlalþi. În plus, sunt deosebit de agitaþi, excesul de energie permiþându-le sã-ºi punã în practicã proiectele utopice ºi iniþiativele anarhiste. Prietenii îi suportã maxim douã ore, iar rudele lor migreazã în alte cartiere. Cât despre dragoste, Vãrsãtorilor nu le este prea clar ce înseamnã… Meseria potrivitã: futurolog, revoluþionar, guru, vânzãtor de gogoºi. Medicamentul norocos: sedativele.

PEªTI Planeta dominantã: Neptun, planeta confuziei ºi dependenþelor. Animalul sacru: balena. Personalitate: Peºtii sunt niºte vieþuitoare blânde ºi buimace, care cred tot ce le îndrugã primul venit. În capul lor este un talmeº-balmeº de impresii ºi intuiþii, ce face imposibilã o activitate neuronalã decentã. Foarte sociabili din fire, se înþeleg de minune cu algele, delincvenþii ºi spiriduºii de casã. Misterele ºi superstiþiile exercitã asupra lor o mare fascinaþie: admirã grozav iscusinþa cu care îºi aparã intimitatea monstrul din Loch Ness, iar când nu le place vremea de-afarã îºi îmbracã plini de încredere hainele pe dos. Dar marca lor distinctivã este enorma capacitate de a iubi: Peºtii se îndrãgostesc total ºi iremediabil de cine nu trebuie, când nu trebuie sau… de câte persoane nu trebuie! Meseria potrivitã: veterinar, fotograf, curãþitor de piscine, hipiot, medium, traficant. Medicamentul norocos: untura de peºte. Andreea Ciubotaru

REVISTA ADMINISTER


REVISTA ADMINISTER


Revista Administer