Lumea lui Științescu by FFCR_Stiintescu

www.stiintescu.ro Ediția I – 2019

ziarul Fondului Științescu

se distribuie GRATUIT

IV III

IAȘI

ORADEA

TIMIȘOARA

SIBIU

III IV

III

FĂGĂRAȘ

Cine-i, de fapt, Științescu? DÂMBOVIȚA

discipline cunoscute sub acronimul STEM (câteodată acronimului i se adaugă, în mijloc, și Științescu a început să-și facă simțită un “A” - de la “arte”). Programul a crescut organic, de la firul ierprezența în 2015 și între timp a devenit, L E G E N D Ă bii - mai precis din comunități. În centru lui credem noi, simbolul unei mișcări stă întotdeauna fundația comunitară locală, pro-științe care a energizat deja care ține ritmul și care se ocupă de echilibrul 14 comunități din România II energetic și logistic al întregii povești. În jurul ei gravitează, asemeni electronilor în jurul nuTIMIȘOARA cleului, din ce în ce mai mulți oameni pasionați de științe, copii, părinți, voluntari - și, foarte important, donatori. Ceea ce astăzi a devenit o Științescu e pentru noi, cei care din 2015 îi mișcare pro-științe în expansiune s-a articulat construim terenul de joc, un personaj colectiv. și s-a susținut mulțumită banilor cu care au Câteodată e învățător sau profesor în toată pucontribuit donatorii individuali și companiile terea cuvântului; predă, în una dintre miile de din comunitate. Iar sumele strânse pe plan loșcoli din România, chimie, fizică, biologie, macal au fost dublate, în fiecare an, de Romanian tematică ori informatică. Alteori e cercetător, American Foundation, parte-cheie din “laboramuzeograf, inginer, programator. Sau artist, torul de creație” a programului - și care a hotămeteorolog, bibliotecar, geograf. Nu-i exclus rât să încurajeze, astfel, efortul comunităților deloc să ia, uneori, înfățișarea unui copil sau a de a cultiva curiozitatea științifică a copiilor. unui adolescent vrăjit de vreo știință oarecare. Ziarul pe care-l țineți acum în mâini vă vorbeșPe scurt, Științescu nu numai că știe, dar e te despre lumea lui Științescu - o lume vie, eteroîncântat să dea mai departe copiilor - prin mijgenă și antreprenorială - care, sperăm noi, îi va locirea unor proiecte originale - orice lucru echipa mai bine pe copiii noștri pentru un viitor fascinant care are legătură cu științele, tehnosub semnul STEM. logia, ingineria și matematica, un complex de

II I

pagina 5 ▶

Cronicarii din clasa a III-a

pagina 10 ▶

III

GALAȚIIV 35

TIMIȘOARA

SIBIU

III

FĂGĂRAȘ

PRAHOVA

MUREȘ

CLUJ

DÂMBOVIȚA

BUCUREȘTI

LEGENDĂ

TIMIȘOARA

Mic dicționar de personaje cheie

ORADEA

BACĂU

BRAȘOV

III

ODORHEIU SECUIESC

MUREȘ

CLUJ

III

FUNDAȚIA COMUNITARĂ Dâmbovița Galați Timișoara Cluj Prahova Odorheiu Secuiesc București Brașov Mureș Făgăraș Bacău Sibiu Iași Oradea

NUMĂR PROIECTE În pregătire 9 9 9 12 13 14 22 22 23 28 35 52 57

NUMĂR EDIȚII ȘTIINȚESCU 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 4 4 3

Viața după Științescu: mentorat în serie

pagina 14 ▶

▼ Cum a început totul

Reinterpretare după mindmap-ul rezultat după ședința de brainstorming. Exemplarul original e păstrat de Ciprian Ciocan de la Fundația Comunitară Sibiu.

CE RC ET resear AR E experi ch sim ment exp ulare Xplolorare de re di scope proscover rire Ev vo y la rika care La bora La bCo tor bS ol MA ȘT RT I ȘT INȚ A I PE SC IN ȚA NT IE RU N PE CE N OA T D RU M U EN D TO ES I ȚI

ZZ BUpic ek e ip r Tr a rs s h ta r W er S ta en rm S -m sfo st n e X ra u t T eaQ es S ciQu S S RE OG P Rtor vii ture fu ANT S A V ioni min l Vlaicu Aure la Tesla Niko tein A. Eins cool) Newton (not Galileo CoolStein Științescu

O idee, patru proiecte pilot și-un nume care vine de la verbul „a ști” DO roam musi ing festi c ask vals ph fm sp otograp hy sk orts sl ateb xt ackli oard tr rem ne g ade e looym kg W oo d s H e oc Y fee c Xp ial lg o m eri pre oo pe m ss d te ent ure

ÎN

PREISTORIA În căutarea unui nume

gy n lo fu unow f e RE n HE l m W ociaagra k s st boo in ce fa are sh e hat lik apc sn rty pp pa tsa whae vin E H A V ts gage e phon tablet selﬁes haine tenișii socks

Exact așa a fost și cu ideea de a reenergiza educația științifică din România punând în centru nu școlile și nu universitățile, ci fundațiile comunitare. “Era în toamna lui 2014”, își amintește Roxana Vitan, președintele Romanian American Foundation. Un an bun pentru știință: am aflat, în 2014, că Pământul nu e singurul corp ceresc din sistemul solar care are oceane; am confirmat cu precizie de 99,99% analiza ADN a legendarului Richard al III-lea; am aterizat pentru prima dată pe o cometă; și am avut prima confirmare independentă că Ununseptium, un element super-greu, creat de om, chiar există. Atunci, în 2014, s-a gândit prima dată Roxana Vitan că ar putea coagula un program care să pună laolaltă ideea de STEM cu energia pro-viitor a comunităților. Pentru că, spune ea, “educația este, în final, responsabilitatea unei comunități - iar acesta e un lucru pe care noi, ca națiune, încă urmează să-l învățăm”. Nu ne putem permite să rămânem în urmă la acest capitol tocmai noi, care ne mândrim atât cu olimpicii noștri - și cu reputația școlilor noastre STEM de secol XX. Și cu atât mai puțin ne putem permite să rămânem în urmă acum, când gândirea critică pe care disciplinele STEM o antrenează a urcat pe locul al doilea, după “rezolvarea problemelor complexe”, în topul abilităților pentru 2020; și când suntem martorii unei explozii tehnologice care poate șubrezi industrii solide, tradiționale, într-un interval de câțiva ani.

Y TR IS t M n E e C Hlem e tom S a IC Y S um P Huant y q erg en GY LO B I Ones ge A DN MY ONO A S T Re c a p s ER IN G EN G IN IE mașini cars trains engines avioane roboți androi cyber d

ȘT

vite pe ză desrforman ign ță ED Ed U C SchuCo A T I O N 2 o ol A Coo ol Akcade l4Sc ad m ho em ie ol K H ID ia S a S D po rry es ng Po pi e tt ca Bo er bl b e M e

2 ls al tb ea M of ce an Ch a ith W t dy bi Y ou en ob OG Cl roz H OL F he N T C H ție ate T E ova tivit ic riat in rea ron no c lect pre lley e re Va t an licon uters Si p com bile moernet int t ne webne onli ct conne are program bit program soft code

MA TH EM ATI CS Euclid geometry NO sch pa ool limrents homits ewo rk H re O W in bel fr de p ee pend f op en t u ollo ula w m w r i it or ers smron ty ar y t

Orice lucru e imposibil, se spune, până când se găsește cineva să-l facă.

ȚA

„ Educația este, în final, responsabilitatea unei comunități - iar acesta e un lucru pe care noi, ca națiune, încă urmează să-l învățăm.” Roxana Vitan, Romanian American Foundation

Roxana Vitan a dat mai departe ideea - sau “sămânța unei idei”, cum îi spune ea - fundațiilor comunitare, dându-le timp și spațiu să o dezvolte. “Era o idee, nu un plan” - și, înainte ca ea să dea roade, era nevoie să prindă rădăcini pe pământul comunităților. Și, în plus, era nevoie de un nume bun. Fundațiile au fost cele care au botezat viitorul program “Științescu” în urma unui brainstorming care s-a materializat într-un mindmap: pe o coală A4 se văd aranjate un set de domenii precum sci-fi, tehnologie, matematică, cercetare, savanți, inginerie, “cool”, educație, copii. Din fiecare cresc rămurele - sunt, în total, peste 100 de cuvinte care puteau deveni puncte de plecare pentru găsirea unui nume. Personajul imaginar Științescu, care și-a câștigat deja o bună reputație în multe orașe, trece aproape neobservat pe mindmap-ul originar: figurează ultimul pe o listă cu savanți și inovatori printre care se numără Einstein, Newton ori Galileo. Încetul cu încetul, “sămânța de idee” a încolțit și și-a întins primele rădăcini în patru orașe alese pentru proiectul pilot: Sibiu, Cluj, Iași și București. N-a fost ușor nimic: nici găsitul celor care să depună proiecte bune, creative, care să stimuleze curiozitatea copiilor; nici găsitul banilor pentru finanțări; nici efortul de organizare depus de fundațiile comunitare într-un domeniu prea puțin familiar lor în acel moment. Nimeni nu știa “cum se face” un program de educație științifică, așa că cele mai multe dintre piedici au fost rezolvate prin “trial and error” - care de altfel e una dintre metodele fundamentale de rezolvare a problemelor: se caracterizează prin încercări repetate, cu variații de la o încercare la alta, “care sunt continuate până la momentul de succes; sau până când persoana care aplică metoda încetează să mai încerce”, după cum spune dicționarul. A contat mult, spun fundațiile comunitare, faptul că au pornit acest program cu tot bagajul de credibilitate câștigat în anii în care au derulat, fiecare în orașul său, alte programe. Au trecut patru ani de-atunci. Poate că în 2014 părea imposibil să creezi, pornind din comunități diferite, un brand educațional care să aspire la notorietate națională. Ei bine, iată că s-a găsit cineva care să-l inițieze, să-l hrănească, să-l crească.

„Ceea ce construiesc prinde viață”

Silvia-Daniela Pohrib - economist, consilier vocațional

▼ Cum a început totul

Pregătiți pentru a patra revoluție industrială? O treime dintre competențele considerate importante pe piața muncii în 2015 se vor fi schimbat în 2020, prognozează World Economic Forum. Dacă studiați clasamentul pentru viitorul foarte apropiat veți observa că în vreme ce în cazul primei poziții nu sunt schimbări, gândirea critică și creativitatea au urcat, ambele, în top 3. Toate aceste trei competențe - dar și altele, de exemplu capacitatea de a te coordona cu ceilalți și flexibilitatea cognitivă, proaspăt intrată în top - sunt exersate în educația științifică, în general, și în programele Științescu în special. Sursa foto: Gabriela Cuzepan - Fundația Comunitară Sibiu

Top competențe în 2015

Top competențe în 2020

Rezolvarea problemelor complexe

Capacitatea de a te coordona cu alții

Gândirea critică

Managementul oamenilor

Creativitatea

Gândirea critică

Managementul oamenilor

Negocierea

Capacitatea de a te coordona cu alții

Controlul calității

Inteligența emoțională

Orientarea spre servicii

Judecata și luarea deciziilor

Orientarea spre servicii

Ascultarea activă

Negocierea

10.

10. Flexibilitatea cognitivă

Creativitatea

Sursa info: Future of Jobs Report, World Economic Forum

Copiii care vin aici sunt pasionați. Copiii care vin aici nu vin pentru notă, ci vor ca să cunoască mai multe și bineînțeles că asta se vede”.

Copiii au reacționat cu amuzament și implicare, curioși, intrigați. Au venit cu propuneri de noi experimente, dintre care unele au fost deja realizate, altele urmează”.

Reacția generală: bucuria de a construi ceva împreună cu prieteni și faptul că ceea ce construiesc prinde viață”.

Valentina Matei - profesor

Codău Cristinel - profesor

Silvia-Daniela Pohrib - economist, consilier vocațional

▼ Cum a început totul

„De ce”-urile lui Științescu Orice inițiativă, oricât de generoasă, va muri dacă nu poate fi descrisă convingător într-o propoziție - iar propoziția noastră e, dincolo de micile variațiuni pe care fiecare i le imprimă, următoarea:

„Științescu este un program care finanțează proiecte educaționale care fac știința mai atractivă pentru copii” (sau “cultivă pasiunea pentru științe”). Așa este. Fără îndoială că definiția e corectă; toți termenii-cheie - “program”, “a finanța”, “proiecte”, “științe” și “copii” - sunt la locul lor. Ce scapă însă acestei definiții sunt rațiunile adânci, cu bătaie lungă, pentru care Științescu e o idee care chiar merită răspândită, sprijinită și încurajată să crească și pe orizontală, și pe verticală; în comunitate și la nivel național; în spațiu și în timp. Iată-le:

Mai multe opțiuni pentru copii

Exersarea gândirii critice și a lucrului în echipă

O șansă pentru educatorii din comunitate

Un mecanism viabil

A-i apropia pe copii de științe, atunci când școala n-o face cu foarte multă convingere, înseamnă a le proteja rezervorul de opțiuni de viitor. Copilul care detestă matematica, fizica ori chimia va exclude dintre opțiunile lui în viață meserii sau facultăți care au tangență cu aceste discipline. În plus, prin activități Științescu, copiii pot descoperi încă de timpuriu utilitatea practică a științelor, ceea ce le va da motive în plus să învețe cu plăcere.

Indiferent dacă vor urma sau nu studii din zona STEM, științele îi echipează pe copii cu un mod de a gândi; îi încurajează să pună explicațiile primite de-a gata sub semnul întrebării; îi învață să judece cu propria minte, pe baza faptelor observate; le cultivă discernământul și încrederea în sine. Un alt plus e acela că, în timpul activităților practice, copiii învață să lucreze în echipă.

Sunt mulți oameni valoroși în comunitățile noastre - profesori, studenți, elevi, muzeografi, bibliotecari, artiști, profesioniști din domenii STEM ori pur și simplu oameni pasionați de științe - care sunt gata să împărtășească ceea ce știu copiilor. De multe ori nu au nevoie decât de un impuls și de sume relativ mici cu care să acopere costul unor proiecte pe care ei le gândesc de la zero.

Științescu e un mecanism care funcționează: din 2015 încoace, de când s-au derulat primele proiecte pilot din țară, Științescu a arătat că poate coagula energie operațională, bani din comunitate și educatori inimoși, gata să le povestească elevilor despre științe și în alt mod decât cel clasic - și care au nevoie, pentru a-și construi proiectele, de resurse modeste.

Viitorul va fi STEM

Alfabetizare științifică

Mișcare comunitară

Trăim într-un prezent STEM și ne îndreptăm spre un viitor și mai STEM, în care vor dispărea joburi care ne-au definit civilizația și vor apărea altele despre care nu știm deocamdată nimic. Job-urile copiilor noștri - și, prin extensie, viețile copiilor noștri - depind de înțelepciunea cu care decidem noi acum să le înmulțim opțiunile de carieră.

42% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului, conform unei cercetări STISOC din 2009 - și n-avem niciun motiv special să credem că în ultimul deceniu gradul de alfabetizare științifică s-ar fi îmbunătățit semnificativ. România e în mod constant un teritoriu roșu pe harta europeană a PISA, care măsoară cunoștințele și abilitățile elevilor de 15 ani din 72 de țări - iar asta ne condamnă pe toți, pe termen lung, la irelevanță.

Științescu poate deveni o mișcare comunitară care să reenergizeze educația STEM a orașului - una care, prin contagiune, poate cultiva o relație bună între copii și disciplinele științifice de-a lungul anilor de școală, compensând minusurile care există în educația publică.

▼ Infrastructura Științescu

5 Mic dicționar de personaje-cheie în mișcarea Științescu

PORTRET DE FAMILIE

În spatele poveștilor pe care copiii, părinții, educatorii și sponsorii și le împărtășesc astăzi unii altora stă o structură de rezistență formată din organizații care se gândesc mereu la rezultatele de astăzi și de mâine, dar nu scapă niciodată din vedere rostul fundamental al educației STEM: o țară cu tineri mai bine echipați intelectual, mai creativi, cu mai multe opțiuni de carieră - și cu competențe de lucru în echipă, coordonare și rezolvare a problemelor exersate cât mai de timpuriu. Iar științele - care sunt frumoase, interesante și utile - sunt o cale prietenoasă către acest obiectiv. Fondul Științescu se derulează anual prin fundațiile comunitare, care sunt sprijinite - pe lângă voluntarii locali, donatori și oameni pasionați de științe - de alte două organizații. Să le luăm pe rând: Workshop Științescu, noiembrie 2017

„Motoarele” din comunitate

Custodele programului național

„Un dar de la poporul american”

FUNDAȚIILE COMUNITARE: Există, în România, 16 fundații comunitare care deservesc 46% din populația României (Brașovul are chiar două, una în capitala de județ și cealaltă în Făgăraș). Fundațiile - care acoperă, Transilvania, estul Munteniei și parte din Moldova - derulează diverse programe; cel de care foarte probabil ați auzit deja e Swimathonul (care a inspirat și alte evenimente comunitare de tip maraton, bikeathon etc.). Misiunea lor: “Refacerea fibrei sociale prin reconstruirea încrederii între oamenii din comunitățile pe care le servesc”, spune Rucsandra Pop, director al programului ARC pentru Fundații Comunitare. În ce privește Științescu, fundațiile-veteran sunt Iașul și Sibiul, care au un portofoliu de trei ediții încheiate și una în derulare; la prima ediție a programului sunt fundațiile din Prahova și Timișoara. Fiecare fond local Științescu este îngrijit, de la A la Z, de coordonatorii programului din fiecare oraș.

FEDERAȚIA FUNDAȚIILE COMUNITARE: Toate fundațiile sunt reunite în Federația Fundațiile Comunitare din România (FFCR), a cărei valoare centrală e “pasiunea absolută pentru binele comun”. FFCR este, de altfel, “custodele” programului Științescu, pe care îl sprijină prin asistență, traininguri, materiale de comunicare. În același timp, FFCR este “sufrageria comună” în care fundațiile se întâlnesc periodic să stea de vorbă despre Științescu, să împărtășească experiențe și bune practici și să lucreze împreună pentru a face dintr-un program cu focus local, modelat în funcție de nevoile fiecărei comunități, un brand unitar cu notorietate națională. Cu alte cuvinte, FFCR articulează viziunea de mișcare națională pro-științe și adună în jurul ei aliați locali și naționali care să contribuie la creșterea vizibilității și importanței domeniului STEM precum și a schimbării paradigmei de predare a științelor, spune Luiza Zamora, coordonator național al Fondului Științescu.

ROMANIAN AMERICAN FOUNDATION: Faptul că Romanian American Foundation (RAF) a fost inițiator al ideii care avea să devină Fondul Științescu și apoi i-a stat alături ca finanțator consecvent nu-i un accident fericit: RAF - pe al cărui logo stă scris, cu litere de mână, “A gift from the American people” investește de ani buni energie și bani în mai multe programe care au în centru educația STEM; și, în același timp, crede într-un viitor cu comunități puternice, responsabile, care să-și poarte singure de grijă. Spre deosebire de majoritatea finanțatorilor, RAF lucrează pe termen lung, pentru un viitor cu doi piloni: economie de piață sustenabilă și societate democratică, lucru care se vede foarte bine și în cele trei direcții către care-și dirijează resursele: economia rurală; tehnologia & inovația; implicarea civică & filantropia. Pentru Științescu, care îmbină două dintre aceste trei direcții, RAF dublează sumele atrase din comunitate, înmulțind cu doi, practic, numărul de proiecte finanțate.

Pe web: fundatiicomunitare.ro

Pe web: ffcr.ro

Pe web: rafonline.org

Orice inițiativă, mai ales una cu bătaie lungă, e vulnerabilă în primii doi-trei ani. Atunci, în anii de început, ideea concepută pe hârtie e testată în lumea reală; atunci apar obstacole neprevăzute care ar putea da peste cap și cea mai grijulie planificare; atunci echipa de proiect luptă cu teama că ideea, oricât ar fi ea de generoasă, s-ar putea să nu funcționeze; cu handicapul lipsei de notorietate în comunitate; cu scepticismul celorlalți. Experimentul

Științescu a trecut, însă, testul primilor ani: în 2018, cu 12 dintre cele 16 fundații comunitare înscrise, programul și-a dovedit și viabilitatea, și capacitatea de a coagula energii locale.

MIȘCAREA ȘTIINȚESCU An cu an, proiect cu proiect Dâmbovița Galați Timișoara Prahova Odorheiu Secuiesc Brașov Bacău Mureș Făgăraș Oradea Iași București Cluj Sibiu

Localizare

ÎN PREGĂTIRE

ÎN PREGĂTIRE ÎN PREGĂTIRE

Ediția pilot - 2015

2016 - 2017

2017 - 2018

2018 - 2019

▼ Infrastructura Științescu

Ce înseamnă alfabetizare științifică?

Există trei așa-numite “competențe științifice” de bază pe care, potrivit cadrului de evaluare PISA, ar trebui să le dobândească un copil până la momentul studiilor liceale pentru a fi competitiv pe piața muncii.

CO M P E T E N ȚA I

CO M P E T E N ȚA I I

CO M P E T E N ȚA I I I

„A ȘTI”

„A INVESTIGA”

„A INTERPRETA”

Copilul știe să explice fenomene naturale în termeni științifici; în acest fel își demonstrează ceea numim “abilitatea cognitivă”. Mai precis, copilul poate: - să își amintească și să aplice cunoștințe științifice - să identifice, să folosească și să construiască modele explicative și reprezentări - să facă și să justifice predicții relevante - să ofere ipoteze explicative - să explice posibilele implicații ale cunoașterii științifice în societate

Copilul poate evalua și concepe investigații științifice, mai exact poate: - să identifice care e întrebarea pe care un studiu științific anume o explorează - să distingă întrebările care pot fi investigate științific de alte întrebări; - să propună un mod de a investiga o anumită întrebare în mod științific - să evalueze căi de investigare științifică a unei întrebări - să descrie și să evalueze diferite modalități prin care oamenii de știință asigură acuratețea datelor, dar și obiectivitatea și caracterul generalizabil al explicațiilor propuse

Copilul are capacitatea de a interpreta în mod științific datele și dovezile experimentale, deci poate: - să transforme datele dintr-un mod în altul de reprezentare - să analizeze, să interpreteze și să tragă concluziile adecvate - să identifice asumpții, dovezi și raționamente în contexte legate de știință - să facă distincția între argumente bazate pe dovezi experimentale și pe teorii științifice de alte tipuri de afirmații - să evalueze argumente științifice și dovezi experimentale din diverse surse (presă, Internet etc.)

SURSA: “Obiective de învățare pentru secolul XXI. Cum operaționalizăm competențele-cheie?”, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, 2016

Educația științifică e în suferință în România.

Științescu e parte din soluție

Performanță academică - științe sub medie

medie

▶▶ELECTROSTEP [2.0]: Face electronica parte din viitorul tău? Opt dintre elevii din prima ediție au aplicat la Facultatea de Electronică. ▶▶LITTLE GEEKS: În primul „makerspace” din Cluj, învățăm meșteșuguri noi care ne-ar putea deveni meserii: electronică, IT, automatizare, design, arhitectură și grafică. ▶▶UNIVERSITATEA COPIILOR: Încurajăm pasiunea pentru știință a copiilor și-i ajutăm să exploreze posibile meserii pentru viitor. ▶▶ROBOARM: Proiecte do-it-yourself cu nivel tehnologic avansat pentru elevi atrași de o carieră în domeniu. ▶▶DE LA IDEE LA UN PRODUS FINIT CU ARDUINO ROUTER CNC: Construind un router cnc, copiii se familiarizează cu procesele de fabricație asistată de calculator.

peste medie

Sursă imagine: HARTA PISA 2015: http://www.oecd.org/pisa/ data/

să experimenteze: și în doar trei Rezultatele testelor PISA făcute ani peste 15.000 de copii au luat la nivel internațional de OECD în contact cu frumusețea științelor 2015 - ultimele disponibile - arată și cu sensul lor ultim - acela de a că 38,6% dintre elevii români de 15 ne ajuta să cunoaștem și să înțeani erau, în urmă cu trei ani, anallegem lumea înconjurătoare. În fabeți din punct de vedere științiplus, printre programele noasfic - “adică nu aveau și nu puteau tre se numără și unele care trec integra în viața lor noțiuni de bază dincolo de cultivarea curiozității care să le permită să funcționeze, științifice și pun accent pe latura la nivel elementar, în societatea practică și pe alegerea unei caricunoașterii”, după cum explică ere. Dincolo de zecile de proiecte Centrul de Evaluare și Analize de robotică, Internet of Things ori Educaționale (CEAE), care îi ajută inițiere în programare, avem și un pe profesorii de fizică și de chimie număr mare de proiecte - în mai să deprindă metoda învățării prin multe orașe - care urmăresc preinvestigație. Alți 35% dintre elegătirea elevilor pentru viitoarele vii testați în 2015 treceau pragul lor meserii. Printre ele: analfabetismului științific, dar obțineau rezultate mediocre. Rezultă, printr-o adunare sim- ▶▶AUTO - ȘCOALA PROIECTELOR LUI ȘTIINȚESCU: Circa 140 de liceeni de la plă, că 73,6% din acea generație Liceului Auto din Timișoara se implică care tocmai a terminat - sau urîn mini-proiecte precum Matematica din mează să termine - liceul nu este viața mea, Aplicații TIC in Geografie, Naturacompetitivă pe piața românească prietena mea etc. a muncii; și cu atât mai puțin pe cea europeană; harta PISA nu lasă ▶▶ATELIER DE LUCRU “ȘTIINȚĂ ȘI TEHNOLOGIE”: Elevii își testează abilitățile loc de echivoc. tehnice pentru a vedea dacă o carieră în domeȘtiințescu poate ajuta, pe ternii STEM e potrivită pentru ei. men mediu, la creșterea gradului de alfabetizare științifică: sună ▶▶LABORATOR MULTIMEDIA PENTRU FIRMA DE EXERCIȚIU: Îmbinăm competențele de ambițios, dar nu e imposibil. economie & servicii cu cele de tehnologie; Misiunea fiecăruia dintre proajutăm astfel la integrarea copiilor din categogramele Științescu este să-i facă rii defavorizate. pe copii să observe, să exploreze,

▼ Proiecte și cifre

Bilanț de etapă

Cifrele de mai jos cuantifică, numeric, impactul pe care acest program - care semănă tot mai mult cu o mișcare națională pro-științe - l-a avut în primii aproape patru ani. Impactul de profunzime, pe termen lung, nu-l vom putea măsura niciodată cu la fel de multă rigoare. Niciodată nu vom ști, probabil, cum anume fiecare experiment fascinant, fiecare întrebare bună pusă de un elev ori fiecare explicație lămuritoare dată de-un mentor vor fi influențat viitorul copiilor care-au făcut cunoștință, la un moment dat al vieții lor, cu Științescu. În acest moment sunt peste 20.000 de copii; n-avem cum ști ce vor face cu lucrurile pe care le-au aflat despre lume, dar știm sigur că vor face ceva.

14 287 20.000+ 1.600+ 1.835 $475.000 98 lei/copil

Numărul “comunităților Științescu” la sfârșitul anului 2018. Comunitățile “veterane” sunt Sibiul și Iașul, care au lansat deja a patra ediție anuală a programului; la prima ediție sunt Timișoara și Prahova, iar Dâmbovița este în pregătire.

Numărul de proiecte STEM finanțate în perioada ianuarie 2015 - noiembrie 2018 prin Fondul Științescu, constituit prin donații locale care sunt dublate, în fiecare an, de Romanian American Foundation.

Numărul de copii care au luat contact în ultimii ani cu științele prin joc, experiment și explorare.

Numărul de educatori Științescu - nu doar profesori, ci și elevi, studenți, ingineri, informaticieni, artiști, muzeografi etc. - care au creat proiecte pentru copiii din comunitățile lor.

Numărul de donatori - companii și donatori individuali - care au sprijinit mișcarea Științescu în perioada ianuarie 2015-noiembrie 2018.

Suma totală distribuită de fundațiile comunitare pentru finanțarea celor 287 proiecte.

Suma medie pe care comunitățile Științescu au investit-o, în perioada 2015-2018, pentru a cultiva curiozitatea științifică, gândirea critică și abilitatea de a lucra în echipă a celor peste 20.000 de copii care au participat în proiectele Științescu.

2.0 Aplicații ale științelor și tehnologiei în alimentație 2.0 Arduino și Raspberry Pi platforme de programare 2.0 Biote ch [2.0] 2.0 ECDL - 3D Printing 2.0 Educați e prin ex pe rim en 2.0 Lego te Challenge pe ru clase nt 2.0 Mic ii radioam le primare atori 2.0 Min erale, ro ci, fosile 2.0 M iniab la or b o da ra re educat 2.0 M torul m odelio agic ivă plurid 2.0 M isciplinar O o d ă D e rn 2.0 O Mone izare cu 3D R HEI d printin 2.0 PapiȘ e și zaruri g US 2.0 EC Rob TII - Spe măsluite o U ti c ă și e ctacolul Ș I ES ch tiin 3 .0 ip țe C a lo men Pro r [2.0 g te ele r ] a m în ctron deru 1.0 ice VR lare 1.0 S Cer pace 1.0 cet 1.0 U-Hu așii a s b t r o 1.0 Acad : con nom c em 1.0 Tab ia 3 urs și i ă pro D 1.0 Asta ră de g r a f o m 1.0 Leg -i ga to de OR me Me o Mi z! Șt grafie nto ște nds iința rat A 2. ri to m 0 r in e D e t a e rms erd C rge 2 . o E 0 iscip E ste aca Cu mpe A 2.0 lina bu v3 să r nă 2.0 Ta GP tiție de 2 V bă S î . r n 0 e R ă W The fot natu chip o ow ăi 1. nte 0 ! T Futu grafi ră 1. r c o P d r 0 ă t i u s și 1. cip le e G eța 0 de lin 1. fiz R ojd în e ară 0 cu ică 1. no IT ob iȘti pr 0 ! u o a 1. ște V p tEm ința bet 1. 0 Ș ia en ă re 0 ța tr al Ed tiinț pe u c loc o a u u lui ca ad ste pii na iț e -ho car tal pr c e c in ăl că di st m ra cț ie

r ho Bi in pr ți ta en al rt ilo tic pi ea m lu an în rb lu ive u i ct ed ra m st ri N di dea ză iito U e a v a t r te rii 4F n e O e o t m rc c o m i j e st nta he ri o ri C xpe erD cu c tati ve ma S : in 0 d es 1. 0 E o iri C iinț with a Z er 1. op 0 Șt ay rați 1. sc 0 Pl ne de 1. 0 a r re Ge 1. ta er sp ea 0 r os unio ici rad alon 1. libe Ge SI J și m jo O g S er sic în a C pa Do itorin 2.0 Mu ator Cu der on ța 2.0 r pe Co lar M iștiin s Ho Labo 2.0 2.0 So ojd icu m n G mie eh iste 2.0 E o t i uri n os on r l t 2.0 Mi i ec ont As oru oriz 2.0 Min DE viit noi A 2.0 OR imăm pre r a a, s i u ț 2.0 Imp Aq adi 2.0 Don nd tr 3D tep â by s 2.0 Urm 2D la 2.0 De la step a 2.0 tiinț

o nc 2.0 GoR W Scie n 2.0 ratio WO ene 2.0 IT G tEm V2 2.0 o Rob Car lității 2.0 o Rob lurile vita ai departe 2.0 o Simb și mergi m 2.0 Învață 2.0 re 3.0

PRAHO

erula

m în d

Progra

riment la

e la expe

pasiune!

1.0 D boților lumea ro nătoasă! 1.0 În t, viață să sport cura 1.0 Tran OOL 1.0 ȘtiințaC digitală 1.0 Generația astronomie! 1.0 Vreau să știu 1.0 Smart Kids & Teens 1.0 Fizica de la A la Z 1.0 Laboratorul STEM 1.0 RoboManager 1.0 Pe urmele lui "de ce?" 1.0 Robo

S IB IU

e ac

ic u sc uap Sp țe q er iin r A t k o Ș a t M lui ora 18 re ab – la 20 lor ab t L se te inil ru jo c e o ar o u e d D oi ri - m ga în Sm oolH pr m Me 0 la ătu ra 3. 0 T la oa pic g ș . c i o 3 - ș în… ed Tim Pr el 0 TO uri end din y 4. ab AU ent - Bl neri ator alab 0 Av ga și ti bor sco t al 1. tiv sune 0 Be pii s La e@ 1. es i y Co psu spac e F ini ș 1 .0 c log ori La ker lub cien lum 1.0 rat chno au 1.0 Ma ch C ra S er de est gh Te r a i 0 A l i e . 1 T ișo ate ic ou R i, m g Thr 1.0 Tim E: tor D n OA 1.0 UN rva enti e Ș s m 0 n ] u I 1. [1.0 i co Doc i M Mic CT - orator acasă TI 1.0 DO xp e de e ] i .0 d 1.0 Mici ve r ței [1 1.0 Iarba știin r gy i I 1.0 Magia Biolo piilo rry P U e a co 1.0 spbe Lov rsitate ri UL I i Ra o Ș e 1.0 niv orticult rduino ș A U R iA 1.0 ii h Mic turile lu GĂ 1.0 n FĂ Ave Learn 1.0 o i A Leg R ântulu 1.0 pile v ură ȚA obsc dată pe ari ra e ] Cam ș, prima 2.0 să [2.0 ra Făgă erde de aca olii 2.0 rtea șc av u c rb Ia in 2.0 rul d aborato y doing 2.0 L b arning 2.0 Le ub arningH ] 2.0 Le iinței [2.0 Șt ia 2.0 Mag nstein Ei l icu M 2.0 înălțime - Educația la 2.0 Munții uty Bea l tura 2.0 Na orăm, învățăm! 2.0 Ne jucăm, expl 2.0 Universul Științei 2.0 We Love Biology

1.0 Labo ratorul lui Be n 1.0 Wor ksho pul de robotică Sp 1.0 Gră dinile viito arx (Științe rului în sp 1.0 M scu Junior ed aț ia ) iu ș: l ur de ban 1.0 E lectonic la cetate med ievală la ă 1.0 C lubul T , robotică și cetate a pro eh 1.0 șt iin g n ra țe ic S i m S k a ibiu - C ip re cu o to 1.0 pt robo TS Magic the Future ți Spark 1.0 i Lucră Science [1.0 rile 1.0 Y Lead practice ] 1.0 de la Tech W E bora no D 1.0 tor Con O Every logy 1.0 n Sci- ecting thing 1.0 Fu Th P roie n [1.0 e Dots 1.0 Stib ct inte ] (Știin țesc iu rdis uJ cip 2.0 u li n a r m nior) 2.0 Biolo ategy bio2.0 Ess -H fizic ow Le ent 2 i ă a . g 0 I l " t o Aur M S F o 2.0 Știi el V tion houl n un laic dB 2.0 Ma țesc u" e (Ș g uH 2.0 Clu ic S tiin ub c ț e i 2.0 Sc bul e s cu n Jun Ac i-Fu micil ce [2 2.0 ior) 2.0 Fir ade n [2. or el .0] 2.0 Șc st S mia 0] (Ș ectro Br oala teps mici tiinț nișt es i [2 lo oc 3 i R n . 0 o Io r buc cu J .0] m o 3. A 0 De bins T ăta uni 3. or) C er m sig oni ri 0 3. En olec ai c n - lor 0 3. (Ș d t u b M a 0 r l r od tiin 3. M ag ess rea at î er țes 3. 0 ie N y S ic S co și a n or 0 co cu J m c n a f O a u m ra ture art ien tem ișar șul pu nio șu e T ce po ea tău ter r) o l iza vi ngin wn 3.0 rary dat ito e elo tă ru er rd lu in in i Fu g s m ed tu ma iu re rt cu C c ity itie aju s to ru l

Lista în sine a proiectelor finanțate în acești ani dezvăluie extraordinara creativitate latentă din comunitățile din România.

CONSTELAȚIA ȘTIINȚESCU No d

8 ▼ Proiecte și cifre

tor De m P.R. A.C pania Ș scoperă .T.I. -Dez C. [ .I.C voltă 2 S . M 0 Dep 3.0 ] ART rinde C 3.0 Labo ) rato lub 3.0 Labo r ul r R a C Duin lub toru 3.0 ul lc o 3.0 ȘTI M d e r u s e n ( Ro b o tim 3.0 Pas ESC obo ți i U… tică Ș ente Dește 3.0 Ca ona pț (Ha b ți d T 3.0 De inet e m pe Va IM D rd & i Ardu s i C ino l n c so f 3.0 O ter ăsu ea B ) v op tw act ri ș istr 3.0 Dr iață eră ith i i v i Alic As on-A dep natu mul măsu tei 3.0 e) r t t i a r S i n ă 3.0 Im zi de ... p med ător ia S i de ri RO plică o id tin n ex ee T 1. B E t pe e 0 OF e p , m rim M 1. Br rie ent âin 0 en 1. e nd ru ES așo te! 0 o v un p 1. v P L 0 ab RI Go iaț roi 1. P T ăs es ec 1. 0 I ro ora ăn t: c 1. 0 V nq jec tor Ed ST ăto as E 0 u t u u as a m In iața ire Pho l de cați AM ă icu e fo e & e v l ui C șt Inv nix aca în S fe r ar iin e p n mi s ță irit R ță tig er! ac [1 Pr a . t e ac 0] e tic Re ali st In ov at iv și Te hn ic

3.0

SP 1.0 Go R es 1.0 Lab IT ora Edu STEA 1.0 Pro M c tor j ul ație în 1.0 Inq ect d

are

r lie

e at

uir Ph Sp 1.0 Via oe e va e ir ca 1.0 Inf ța e & In nix nță it Pra ctic De o Ca știin ves [1. 1. 0 0] Re RO sco r R ță tigat 1. ali 0 a e st La BO per ce Ino bo P ă, 2. vat lay im 0 r iv ș a 2. LA ag to 0 Bin iT i r n B 2. eh ul S - ea 0 Că ary nic i z l n CR ăt ă R te Gr up , cre rd IS ori aci TE a isc ul ng e a PL M Ap ip ză Pr l A e i -ș na o Y tii i - în jec r M LAB nț t S at a tâln hs pe i &S nt ri c cie ru u p nc la to e n ți la te, an Cr i is tia ma le n ,o am en iș is ub st an țe m ag ice

AȘ

BAC ĂU

pentru o școală lu min

oasă! 2.0 C entrul de edu 2.0 C cație în lub de 2.0 științe Clubu mecanică aplicate l - Grup 2.0 Form de Științe de iniț a 2.0 iativă Labo re de cali Livezi ratoa tate 2.0 Labo rele 2.0 Natu o șansă p Mini- ratorul 3 rii entru 2.0 D( Co vii

1.0 Călătorie în biologie: de la corp la minte (și retur) 1.0 Clubul științelor 1.0 P.R.A.C.T.I .C. [1.0] 1.0 Astrono mia - punte sp re viitor! 1.0 Labo rator multim edia pentru 1.0 Atel ierul de te Firma de Ex hn ercițiu 1.0 DA ologii

▼ Proiecte și cifre

st gu

i ăt ob ăn m -S de ce ce ] n ică .0 en e ci nt ă [2 Sci g si a s ium ve & ț de er l tar e in can aths a st en d va M l eD egu rim oru l de ual t 0 2. 0 D xpe rat oru vir ul 2. 0 E bo rat ex r a o rn to L 2. ea 0 Lab ora op 2. -L h b s 0 a . L oto RE vară 2 i 0 r . E 2 P -R ae de ” 0 nț 2. RE oala ază ase u! rta ine rețio 2.0 Șc po str m 0 i ip lum . no i 2 e ” sem ul iei r n a ș so i ju p om A p are se ș din stron 1.0 Caly ina c țioa ea a l m or e a r .0 il m 1 Lu tre p ăm lu ental săr ă p r 1.0 Pie lo trum ții xp vie s 1.0 Să e l in ne al li diu 1.0 Stu iul on nță 1.0 tud e știi S ces gd 1.0 cien Târ ife S UB! 1.0 OH l&L tura ROB a N la : m Hai e Hub toriu 2.0 r iSha r Explora 2.0 e urele Mak Tescu Măg 2.0 O de la B ră O R de va 2.0 coala 2.0 Ș IK 3D ii TEHN gia Vieț lubul 1.0 C a: Ener botică tosintez r de Ro 1.0 Fo – Atelie ot ob 1.0 I-R Geeks 1.0 Little lls bial Fuel Ce 1.0 Micro rdisciplinara ma Web Inte 1.0 Platfor oELF 1.0 Rob 1.0 RS Robotics Lab Inovare 1.0 Știință și Tehnologie - Pași Spre l nu

U UC

ȘT

ice ag m țe n sta e ub BS nc ă is az LA Scie iș e Y n e e cr LA hs& m oa ă, l P at le, az upu r M a e r a in G in nim n ag - ipl , a istia im BS isc nte Cr t a l ă, LA erd a r us ct cu p oți l pe lay int eg je t ar co P rul ro lniri tru s a P O o e g ntâ en ier ate D OB rat cin i - î ța p obil năt 0 R abo ă 1. 0 Ra e in L y a Ap - ști de m e - S 1. r 0 l c na ri 1. Bi ălăto TEM ignu cien ce că 0] 0 C RIS des la s ium enti ă [2. cien 2. r r 0 C e-a ste nta inv anț s&S 2. e 0 D gu ime l d vac ath 2. De per atoru l de ual M 2.0 Ex bor toru l virt 2.0 La bora toru 2.0 x rne 2.0 La bora op ea 0 . 2 La otosh RE ră - L E e va 2.0 Pr -R ei 2.0 RE ala d nța 2.0 Șco orta mp lului i 2.0 ă” i so aș eaz ioase Ap tatea min ! eț 1.0 Cali e ”lu emipr l nostru o n s p s e 1.0 Caly juru car ase și iei a m in o d in n io o 1.0 ea Lum re preț lum l al astr r t 1.0 TI Pie xplorăm menta păsărilo 1.0 EȘ ă e l instru l vieții S R a iu U e 1.0 d n C Stu iul onli 1.0 BU Stud de știință 1.0 Târg 1.0 B! nces OHU ife Scie ROB ral & L Hai la Hub 2.0 : Natu m re u a ri h to 2.0 iS xplora aker E cu 2.0 M s urele OBOTe vară de la Măg 2.0 R ala de 2.0 Șco 3D ul TEHNIK 1.0 Club ia Vieții inteza: Energ 1.0 Fotos de Robotică CLUJ lier Ate – 1.0 I-Robot 1.0 Little Geeks 1.0 Microbial Fuel Cells 1.0 Platforma Web Interdisciplinara 1.0 RoboELF 1.0 RS Robotics Lab 1.0 Știință și Tehnologie - Pași Spre Inovare

GA LA ȚI

1.0 Nutrițiada 1.0 Educ ație și știință pentru un vii 1.0 Atel tor ecologic ierul de ro bo 1.0 Ate lierul educ tică ațional “P 1.0 Vră jitorii ch rietenii ch imiști 1.0 M imiei” atemati c 1.0 P icătura a muzicii con știente 1.0 A cțiune de știință 1.0 a fiz

CLUJ

ȚARA FĂGĂRAȘ ULUI

1.0 Mici conservatori, mici restauratori 1.0 DOCT - Documenting Through Technology 1.0 Micii exporator i 1.0 Iarba verd e de acasă [1.0 ] 1.0 Magia științei [1.0 ] 1.0 I Love Biology 1.0 Un iversita tea copi 1.0 M ilor icii hort icultori 1.0 Av enturi le lui Ar 1.0 Le

duino

goLear

și Rasp

berry

2.0 C ame ra ob 2.0 Făgă scură raș, 2.0 prim Iarb a a da 2.0 tă p Lab verde e ari de a ora 2.0 p to

cas

ă [2 ar l din 2.0 Lea ning b curte .0] y 2.0 r a șc Ma ningH doing olii 2.0 gia ub

ile v

ântu

lui

Mic Ș 2.0 ul E tiințe i [2 in 2.0 Mun .0] ții - stein 2.0 Natu Ed uca 2.0 Ne ju ral B ția e la în 2.0 Univ căm auty ălț We ers , ex im e Lo ul Ș plor 1.0 tii ve ă Bio nței m, în 1.0 Te c vă log 1.0 Ro hno țăm y bo Br ! M 1. t i 0 1. Ro icro icon ck [1 0 .0] Ge b 1. 0 Han oﬁ z ar 1. 0 Epr ds ST ub -on EM et 2. M 0 ă e -F El es cu teo ec șt t tr af Sci oS en et te ă ce p [1 .0 ]

ȘI

IAȘI

Mete

iologic gie fă ă a unor m ră form etale și nem ule etale asupra [1.0] org

orolo

1.0 Tech n 1.0 Rob oBrick 1.0 o Micr ticon 1.0 oG

anism

ului

C CN er ut Ro o in du i Ar or cu ăt et g finit rc in ce ot us ua ob d Aq R pro ] tru lii ds un [2.0 co en Ki a p e l i i aș e a iv e im 0] ulu mi din 0 at ide ch [2. ! po de gră e 3. re in d C e la de tep cks l Co Aca a S o a la e d xco 0 3. 0 D oz tro s R de erd Ma D ec r er i de 3. l v by 0 El owe l v iȘti 3. oru ip ” 0 Fl b-u ar ] rat rsh gie 3. 0 e o l bo ento 0 Hu adg s [2. 3. no La cnc 0 M ga rm M - I - m teh ter 3. și ou 0 Pe boA TE k II 3. ță nr tiin yLiis du Ro ra S oBric 3.0 “Ș ân C Se chn ru tică 3.0 tiliz uc tu Te 3.0 țe e l obo fini n d e r ce us Știi 3.0 er d d i n e l l o e d a Ate lieru t Sci un pr mn a o 4.0 Ate dar n e la a uD Pău 4.0 Bro a ide mc din l ăță v X 4.0 De iera p i în ne Car 4.0 Dro roSte ăm ș sau digitală t t ului e 4.0 Elec imen ânt r IS izar t m e ă b 4.0 Expe ent rim toria P – alfa 4.0 Expe s in is Thing grade lară 4.0 ilă d of Up so F rnet sors onomie 4.0 e n t e n I Astr us S 4.0 MiB s 3.0 – y Kids a 4.0 b EM Peg 4.0 o ST Rob Bridge 4.0 M STE cience mie 4.0 S trono Sun 4.0 și gas IV Științe k c ri 4.0 B echno 0] 2. 4.0 T lectric I[ ] ] .0 k I n 0] ntului e 1. 1.0 [1 ic etător le cure rc e [ s Br ere e [ ce ct fe ga no e t imi oo 1.0 E or, mâine D p h Pe ch explorat ] 0 Te nța e c bba elf 1.0 Azi Ș .0 2. i d ab i jul C s E 0 Da R Șt za U ur s [1 2. API RoboL roboților Lego în limba 0 DoM 1.0 ba Yo sor neri 2. 0 Yab rge en ramarea gi uxe ursă 2. S a ințelor [1.0] 1.0 Prog l in l s 0 Ch iBus ticii r De i re 2. ta spectacolul ști piȘ 0 en tii – 1.0 Pa 2. M pa Gea rsă ș enge ntin l o ] l u 2.0 SIM ro ,s ha 1.0y CBiotech [1.0 c 2.0 Mi rele n C nb o tio a Sparks ente Science Club Fabrica de experim C

c ld ] 2.0 So mo 1.0 oti r 2.0 in d[ 2.0 Rob owo ” ids de 1.0 r gie 2.0 Mic yK loa olo s b rs Re 2.0] 2.0 ehn [ Kit

ear Rob Han ofiz 1.0 ds-o E pru nM 1.0 ete STE betă M-F cu șt o Scien afe 2.0 ce est tă 2.0 Elec t 2.0 Peg roSt e a p s 2.0 Tec hn [1.0 [1.0] 2.0 Ști in oB ] 2.0 Do ța p rick Ya za d e te II [2. 2.0 Ch bba e ch ren 0] 2.0 2.0 Mi arge Dab imie 2.0 SI Bus Yo ba D [1.0 2.0 M Mpa Se urse oo [ ] 1.0 2. So icro ticii nsor lf 0 ] 2. R are Ge ing s [1 0 M obo le, ar D iner .0] icr tic su e i 3. 0 ow on rs lux 3. S or Ch ă ș e 3. 0 M TE ld all i re 3. 0 en su Ya iBu M K 0 ge rsă At bb s S its el a b ie D ens y K r d ab o i d e ba rs R s i lu cr Do elo n m u o “ș o [2 ade tio tii .0 d n nț ] [ 2. by ă 0] Co și nt te in hn en ol ta og l ie ” 1.0

Nimeni n-ar fi bănuit, atunci când programul nu avea încă un nume, că lumea lui Științescu va fi populată nu doar de profesori și elevi pasionați de științe, ci și de tot felul de oameni care cred - ca și noi - că dacă unui copil nu-i plac biologia, fizica ori chimia e pentru că tu, adultul, n-ai știut să-i arăți că e interesantă. La Cotnari, în județul Iași, un bibliotecar a făcut un astroclub botezat “Pegas” - care a devenit “un nou serviciu de biblotecă”, replicabil și în alte biblioteci publice din mediul rural, unde copiii au puține alternative de învățare non-formală. La Cisnădie, artist vizual sibian i-a învățat pe copii cum se îmbină arta cu tehnologia în așa-numita “artă cinetică”. La Brașov zece părinți au hotărât să țină pentru copii work-shopuri din diverse domenii, de la fizică la anatomie și de la științele Pământului la arhitectură. În Țara Făgărașului, soția preotului din Lisa a transformat sufrageria casei parohiale în școală alternativă de științe, unde copiii din sat vin sâmbăta, în grupuri de câte zece - iar când e vreme bună merg “pe teren”, explorând împrejurimile prin lentilă științifică. Ce-a rezultat, cu ajutorul celor peste 1.600 de mentori Științescu, e o constelație de-o spectaculoasă diversitate: sunt deja peste 20.000 de copii care, prin mijlocirea proiectelor finanțate de comunități, au luat contact cu științele într-un context cu mai puține constrângeri și mai multă voie bună.

nso

și t

r CN

oute

Ediția 1.0

Ediția 2.0

Ediția 3.0

Ediția 4.0

Ediția 1.0

Ediția 2.0

Ediția 3.0

Ediția 4.0

▼ Poveștile lui Științescu

Cronicarii lui Științescu

Dacă vreți să știți ce note îi dau copiii lui Științescu, ascultați-i pe elevii dintr-o clasă primară din Oradea - care i-au scris povestea în caligrafie copilărească, fără constrângeri - și fără teama că entuziasmul lor pentru științe ar fi exagerat.

Verdictul juriului l-a așteptat nu numai învățătoarea Mărioara Donca, ci și toți cei 32 de copii ai ei. “Totul a început când doamna învățătoare, eu și un grup mic din clasă ne-am dus la o expoziție de roboți și chimie”, povestește unul dintre copii. Acolo, la expoziție, “a fost minunat și am învățat multe lucruri interesante”. Atât de interesante încât învățătoarea, care “a auzit că este și un concurs pentru copii ca noi de mari”, s-a gândit să încerce să aplice și ea, pentru finanțare, la Fondul Științescu Oradea. “Ea sigur vroia să ne înscrie în acest concurs, ca să fim mai buni decât ceilalți copii, dar desigur, ca la orice concurs mai mare, trebuie mai întâi să faci ceva ca să fii acceptat, așa că doamna învățătoare a scris un proiect pe laptop și l-a trimis oamenilor care au înființat acest proiect ȘTIINȚESCU”, povestește în scris unul dintre copii - care se semnează, auster, “A. Turcuț”. Toată clasa a așteptat cu emoție controlată - și cu un grăunte de scepticism - verdictul juriului Științescu Oradea. “Am crezut că nu o să-l câștigăm”, spune Carmen, una dintre fetițele din clasă, “dar am avut totuși puțină speranță”. Au trecut, de la momentul în care toată clasa a aflat că a intrat în competiție, săptâmâni. Până într-o zi în care învățătoarea “a primit un mesaj” care o anunța că proiectul a primit undă verde. S-a grăbit să le spună copiilor. În povestea lui “A. Turcuț”, momentul e consemnat astfel: - Copii, proiectul a fost aprobat! - Yeeeee!, strigarăm toți în cor. “Chiar când am ieșit de la cantină am aflat că l-am câștigat”, își amintește Carmen. “Eram foarte fericiți!”.

▼ Poveștile lui Științescu

Copiii învățătoarei Donca sunt în clasa a III-a și probabil că Științescu va rămâne jalon în cronologia lor emoțională: la urma urmei pentru majoritatea - dacă nu cumva chiar pentru toți - Științescu e primul proiect “mare” pentru care au câștigat finanțare. Au contribuit și ei : învățătoarea le-a spus că e nevoie și de o contribuție proprie, “dar nu cu orice bani, ci cu bani făcuți de noi”. Cum poți face un bănuț dacă ai doar 9 ani? “Am făcut mărțișoare pe care părinții trebuia să le cumpere”, spune Carmen. “Trebuia”. Mărioara Donca poartă spre gimnaziu ultima ei generație de copii. Peste un an iese la pensie. Nu pare să fi obosit - dimpotrivă. Înaintea ultimului ei an de meserie a redactat proiectul, a făcut un plan de activități și și-a adus soțul, pe post de material didactic, la orele de activități Științescu. I-a lipit gumă de mestecat în păr, de exemplu, și apoi a arătat cum o poți îndepărta cu ulei de măsline. I-a învățat pe copii cum

„

Științescu i-a (re)descoperit, în școlile românești, pe educatorii devotați meseriei. Mărioara Donca și copiii ei stau mărturie”.

pot genera electricitate dintr-o lămâie; cum pot scoate pete de pe haine; cum pot construi un roboțel. Când ești într-a III-a încă nu ai manuale de fizică și chimie, nici rubrici în catalog pentru ele - dar ăsta e un lucru irelevant; există și forme mai interesante de evaluare a cunoștințelor decât calificativul sau nota: s-au scris de exemplu, la final de proiect, treizeci și două de mici cronici Științescu, toate după un format pe care noi, oamenii mari, aproape că l-am uitat: la dreapta paginii o linie verticală, de cele mai multe ori roșie; în colțul din stânga sus data pusă regulamentar, cu luna scrisă cu litere romane; la mijloc titlul; în colțul din stânga sus numele și prenumele autorului - în această ordine, ca în catalog. Acestea ar fi elementele comune ale cronicilor. În rest, copiii au avut libertate deplină să scrie ce vor și să-și decoreze poveștile cum au crezut ei de cuviință - cu cuvinte de alte culori, cu sublinieri, cu desene mari sau mici presărate, ca niște emoticoane, printre rânduri. “La prima oră din acest proiect am avut fluturi în stomac, dar mi-au trecut văzând cât de fascinant este”, mărturisește Rareș Petrea. Isabela, care a uitat să-și treacă și numele de familie, își încheie relatarea cu propoziția “Nu știu ce vom mai face, dar sunt sigură că va fi ceva grozav și științific” - după care adaugă mare, cu carioca portocalie, “IUBESC ȘTIINȚA!”. Iar Iulia Gavriță își începe cronica spunând că Științescu “este un proiect făcut împreună cu colegii și cu învățătoarea mea pe care nu îl voi uita niciodată”. Pe una dintre cronici apar printre rânduri, în creion negru, câteva semne discrete. Un cerculeț în jurul unei virgule inutile, un arc de cerc sub un “s-au” care trebuia ortografiat fără cratimă, un “sunt” micuț deasupra cuvântului “erau” din propoziția finală: “Toate aceste amintiri erau frumoase și distractive!”. Sunt mulți învățători în România care nu mai simt nevoia să semnaleze greșelile cu stilou roșu, iar Mariana Donca e unul dintre ei.

▼ Poveștile lui Științescu

de ce O efervescență de „de ce”-uri Petronela Petrea: “Dacă un copil pune întrebări, e clar că i-ai captat interesul”.

de ce de ce

Sursa foto: Fundația Comunitară Iași

Valea Lupului, o comună lipită de Iași - un fel de suburbie care în 15 ani și-a triplat, până la 8.000+, numărul de locuitori, - e un bun studiu de caz despre cum o școală rurală poate funcționa deopotrivă după misiunea educațională pe care și-a fixat-o și, în plus, ca liant de comunitate; în ciuda constrângerilor, a legilor proaste, a instabilității de la vârful învățământului românesc. Catalizatorul e, în cazul de față, directoarea școlii, Petronela Petrea - o profesoară de mate care povestește oricui e dispus s-o asculte despre cum i-a schimbat viața cercetășia. La Științescu a aplicat mai întâi fiul ei, Dan Petrea - absolvent de Automatizări și Calculatoare - cu un proiect intitulat Clubul Roboticon, “o soluție pentru motivarea elevilor” (cercetașii găsesc întotdeauna soluții, resurse, proiecte, finanțări). Clubul a funcționat doi ani mulțumită finanțărilor Științescu - și a făcut senzație printre co-

piii din sat. Constantin, Fabian și Stelyos, trei copii de 11 ani de la Valea Lupului, au deja un plan de viață: să creeze împreună un joc, să-l pună într-un magazin virtual și să-și facă afacerea lor până într-a VIII-a, după cum au mărurisit ei în 2017 unui reporter dela0.ro. Când îi întrebi despre experiența lor cea mai relevantă pentru planul lor de viață răspund - în cor “Roboticon, evident”. “Când am finalizat robotul, nu ne venea să credem” își amintește unul dintre copii. “Eram super-mândri! Credeam că n-o să-l facem niciodată să meargă. Mereu apăreau erori și până terminam codul...”. Gândul rămâne în suspensie, neîncheiat. Roboticon e deja undeva, în trecut - acum cei trei viitori antreprenori tech învață singuri, din tutoriale YouTube mai ales; se gândesc să programeze o dronă. Petronela Petrea veghează, încrezătoare, peste mica revoluție locală la care și Științescu a contribuit: nu doar ea, ci întreaga cancelarie lucrează cu optimism cercetășesc. O profesoară a creat o aplicație - a botezat-o “Altă întrebare” - în care copiii lucrează, pe tablete, la matematică. La desen vorbesc despre Cezanne, Picasso, Dali și Jackson Pollock - se documentează despre ei pe internet și apoi încearcă să facă reproduceri după tablourile lor. Au și un club de teatru pe care l-au intitulat Cantalup, cu care școala din Valea Lupului merge la festivaluri pentru elevi. Părinții sunt și ei parte din poveste: la un alt proiect de educație tehnologică finanțat de Științescu, Yabba Dabba Doo - care s-a derulat în doi ani succesivi - copiii și adulții au construit, cu același set de materiale, carturi; în final, le-au testat într-o cursă în care șoferi au fost copiii. „Rămâneți la vârsta de ce-urilor!”, îi îndeamnă Petronela Petrea pe cei din jur. “Curiozitatea este prima condiție a învățării - dacă un copil pune întrebări, e clar că i-ai captat interesul”. Acesta e, în final, și scopul Științescu: să reenergizeze educația STEM printr-o efervescență de “de ce?”-uri.

de ce de ce

▼ Poveștile lui Științescu

ALIANȚA PRO-STEM Oricât de mult ar detesta cineva chimia, nu ar trebui să rateze șansa de a vedea și de a se juca «pe propria piele cu substanțele»”.

Științescu nu e singur: în România sunt mai multe organizații care derulează programe în zona STEM, investind resurse, timp și efort în promovarea educației științifice. Iată câteva:

Bianca Ciocan - elevă

▶▶Centru de Evaluare și Analize Educaționale, înființat în 2011, transformă educația științifică prin programele Fizica Altfel și Chimia Altfel - prin care peste 2.000 de profesori s-au familiarizat cu metoda de predare prin investigație. ▶▶Fundația Progress are un proiect pentru copii, “CODE Kids - copiii fac coding în bibliotecile publice”, prin care își propune înființarea a 30 de cluburi de coding în șapte județe din țară. ▶▶Asociația Techsoup a creat, printre altele, Îndreptarul Digital, un program “altfel” pentru învățătorii care vor să își ajute elevii să transforme utilizarea tehnologiilor digitale mobile într-o oportunitate de învățare. ▶▶Nație prin educație a apărut ca “o forță în domeniul educației STEM” care acționează ca o legătură între licee, universitățile STEM și mediul de business STEM. ▶▶E-Civis organizează Săptămâna Europeană a Roboticii, care include dezbatere națională, expoziție cu roboți, o Caravană a roboticii, concurs național de rovere și cursuri de robotică. ▶▶Comunitatea SCIENTIX promovează și susține colaborarea paneuropeană între profesorii, cercetătorii în domeniul educației, factorii de decizie și alte categorii de profesioniști din sfera științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM). ▶▶Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) promovează principiile etice umaniste, gândirea critică, cunoașterea științifică și separarea statului de biserică. Organizează Bucharest Science Festival alături de Planeta Științei. ▶▶Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, care organizează împreună cu Asociația Studenților Fizicieni, Universitatea din București și Asociația Măgurele Science Park Târgul de știință și educație „Cu mic cu mare, prin Univers”. ▶▶Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, care s-a oferit să fie gazdă pentru copii și profesori în cadrul programului “Școala Altfel”.

„Sunt uimit cât de ușor sunt de uimit copiii” Andrei Tomuț Voicu - student

Nu doar copiii învață lucruri noi în proiectele Științescu, ci și mentorii.

Un program foarte bine pus la punct, băiețelului meu i-au plăcut activitățile și i s-a părut interesant conținutul. Mi-aș fi dorit să fie mai lung dar mă bucur că, în varianta de o săptămană, au acces mai mulți copii”. Hristina Osenaris Casas - părinte

Mate pe YouTube

Științescu e un proiect luminos

Experimentele Ilincăi

“Doamna, doamna, am văzut o salamandră!”

Foto > Fundația Comunitară Brașov

Foto > Cătălin Diaconu

Foto > Fundația Comunitară Târgu Mureș

Foto > Fundația Comunitară Țara Făgărașului

Cel mai vizualizat dintre cele 139 clipuri postate pe YouTube de Laboratorul Maths&Science poartă numele “Monotonia și imaginea unei funcții de gradul 2” (cum spunea Einstein, “matematica pură e, într-un fel, poezia ideilor logice”). “Șaguniștii” profesorului Cătălin Ciupală au depășit ținta pe care și-au asumat-o în proiectul finanțat de Științescu Brașov, care era de 100 de video-uri de matematici “predate” de elevii de la Andrei Șaguna. Clipurile au 1-2 minute: vezi în ele mâini de adolescenți care rezolvă exerciții și ne explică, fără tablă și fără cretă, de ce matematica e “poezia ideilor logice”.

Iar asta nu e doar o metaforă: un învățător din Bacău, Cătălin Diaconu, și-a pus în cap să rezolve o problemă care-l măcina. Holurile Școlii Gimnaziale nr. 10 - o clădire vagon, cu ferestre doar la capete - erau deprimant de întunecate. Așa s-a născut “O școală luminoasă”, care și-a propus să demonstreze că problema poate fi rezolvată - și trebuie rezolvată: “școala ar trebui să fie dătătoare de lumină”, spune Diaconu, nu doar la modul figurat. Ce-a rezultat? Prototipul soluției: o machetă a școlii, iluminată cu panouri solare, construită de părinți și copii. Știința nu e doar fascinantă, e și utilă.

Faceți cunoștință cu Ilinca Burdulea, o adolescentă din Târgu Mureș care - până să facă primul pas spre cariera de inginer aerospațial - a pus la punct un proiecțel aici, pe pământ. Ingredientele: fizică + experimente + copii + banii din comunitate, adunați via Științescu Mureș. Cu banii a cumpărat, în 2017, materiale pentru 17 experimente - de la pastile la coloranți alimentari (restul investiției - energie, entuziasm și efort - e fără valoare monetară). Asta a fost în 2017: azi Ilinca e studentă la Inginerie Aerospațială - iar proiectul Științescu a devenit un start-up în care fizica fuzionează cu antreprenoriatul.

Științescu e o mișcare națională, dar dacă faci “zoom in” vezi că-i o sumă de sute de mini-mișcări comunitare. În satul Lisa din Țara Făgărașului inițiatori sunt “preoteasa și preotul”, cum le zic oamenii: acum câțiva ani, Cristina și Sergiu Dudan au transformat sufrageria casei parohiale și împrejurimile în școală informală de biologie (“am refuzat să fac biologie teoretică”, spune Cristina). Iar când spre micul lor proiect de familie au început să vină și copii din alte sate, Cristina a cerut ajutor de la Științescu - și l-a primit. E mulțumită; “acum cu toții știu ce-i ăla un cotiledon”.

▼ Poveștile lui Științescu

Sursa foto: Gabriela Cuzepan - Fundația Comunitară Sibiu

Viața după Științescu: mentorat în serie Antreprenorilor care clădesc companie după companie li se spune “antreprenori în serie”. Există, însă, și “mentori în serie” - o categorie în care intră cei cărora primul proiect Științescu le dă energie și încredere pentru a continua fie alături de fundațiile comunitare, fie pe cont propriu.

Eduard Jarnea, care a primit prima finanțare la Sibiu în cadrul programului-pilot din 2015, e un bun exemplu de “mentor în serie”; de “evanghelist” al spiritului Științescu (sintagma “technology evangelist” e frecvent folosită în Silicon Valley). Edi, cum îi spun prietenii, nu e cadru didactic. E inginer: pasiunea lui de temelie sunt computerele, dar a descoperit, cu câțiva ani înainte ca ideea de Științescu să prindă contur, ce mult îi place să lucreze cu copiii. Făcând voluntariat în câteva proiecte educaționale, Edi și-a dat seama că unele lucruri pe care le-a învățat în facultate și la job sunt “foarte utile în planificarea, crearea și coordonarea proiectelor” educaționale pentru copii. De Științescu a aflat de la un coleg - care l-a îndemnat să aplice. Cu ce idee, însă? Era fas-

cinat, în acea perioadă, de “microlume”, de ceea ce ochiul uman nu poate vedea prin propriile sale puteri; tocmai îi cumpărase surorii lui, care absolvise biologia, un microscop - și, testându-l, a descoperit splendoarea lumii de dincolo de lentilă. Și-a botezat primul proiect cu care a concurat Laboratorul lui Ben, inspirat fiind de o poveste americană: cea a unui “codaș al clasei” - un copil de culoare sărac, crescut fără tată ajuns unul dintre cei mai cunoscuți neurochirurgi din Statele Unite (e vorba de Ben Carson, care începând cu 1987 a făcut mai multe separări reușite de siamezi). Doar că Laboratorul lui Ben nu era despre medicină, ci despre “microlume” - în care Edi și-a asumat rolul de călăuză pentru cei mici. Iar copiilor le-a plăcut ce-au văzut prin lentila microscopului. “Cu siguranță vor ține minte acestă experiență toată viața lor”, spune Lenuța Man, profesor la școala gimnazială din Toaca unul dintre satele în care a poposit Laboratorul lui Ben. Le-au plăcut și microlumea - mineralele, plantele, insectele; și microscoapele; și faptul că au explorat-o îmbrăcați în hălățele albe (care i-au făcut, probabil, să se simtă ca niște cercetători adevărați). După Laboratorul lui Ben, Edi a aplicat cu un alt proiect la Științescu: Academia micilor bucătari. O temă complet diferită - nu mai era vorba despre microlume, ci despre știința din farfurie. Hălățelele albe au fost înlocuite cu bonete de bucătar și șorțulețe verzi, cu logo-ul

proiectului imprimat pe piept - pentru că da, deși cunoașterea științifică nu în haine stă, micile detalii de acest tip chiar pot transforma o experiență interesantă într-una cu adevărat memorabilă. Iar Edi a continuat, după Științescu, pe cont propriu: a pus pe picioare proiectul “Introducere în microscopie” în cadrul Școlii Altfel - atât în 2017 cât și în 2018. L-a derulat și la liceu, și la gimnaziu; și în oraș, și în comunele din județul Sibiu. A făcut, în paralel, proiecte pentru liceeni și studenți - de exemplu AMiCUS Coding Days, unde se adună și lucrează împreună, timp de cinci zile, elevi și studenți; și a contribuit la AMiCUS Cuisine, un proiect de nutriție și gătit sănătos pentru studenți inițiat de niște studente la medicină. Nimeni nu știe ce va imagina Edi mai departe. Dacă e să formulăm totuși o certitudine, ea ar suna astfel: Eduard Jarnea e se numără printre cei care au validat ipoteza secretă pe care echipa Științescu Sibiu a avut-o încă din faza de pilot - aceea că, finanțând un prim proiect depus de un educator talentat și motivat, îi dai curaj - și aripi - să zboare singur încotro îl duce propria lui imaginație. Așa se naște, de fapt, o mișcare pro-științe: rolul comunității Științescu e să-i încurajeze, să-i cultive și să-i aplaude pe cei care se raliază la o idee de valoare - educația STEM, în cazul de față - și-apoi să-i urmărească cu privirea pe mentorii care-și asumă ideea, o modelează după cum cred ei de cuviință și o duc mai departe.

▼ Poveștile lui Științescu

“A ști” la timpul viitor Au trecut puțin peste trei ani de la lansarea la apă a primului Fond Științescu, cel din Sibiu - și e un moment potrivit să ascultăm cum îi văd viitorul cei care au deja un palmares câte un proiect dus la bun sfârșit. Sugestiile lor rotunjesc concluziile și planurile noastre - și ne confirmă, în final, că ceea ce am început în 2015 merită continuat.

“Ar trebui ca acest program să se transforme într-o mișcare a comunității”, spune Silvia-Daniela Pohrib din Brașov care e economist, consilier vocațional și a câștigat în 2018 finanțare pentru un proiect numit “Școala de vară Learnex”. Să devină o mișcare care să compenseze ceea ce Silvia numește o “realitate educațională” în care curricula neadaptată la piața muncii și la schimbările tehnologice se combină nefericit cu “felul în care se predă: fără entuziasm, fără pasiune și fără ancorarea în practică a fenomenelor studiate în manual”. Proiectul cu care a aplicat - și în care a luat în echipă trei liceeni pasionați de tehnologie din Brașov - e construit pentru “a-i face pe cei mici - 100 de copii de 6-14 ani - să înțeleagă și să perceapă corect știința și tehnologia”, spune ea. Cum ar putea crește această mișcare comunitară? “Prin oameni”, răspunde un student din Luduș, Szakacs Attila, care a primit finanțare de la Fundația Comunitară Mureș, în prima ediție, pentru un proiect de biologie intitulat Biotech. Pe scurt, soluția ar fi următoarea: cu cât Științescu reușește să atragă mai mulți oameni competenți, cu atât mai mult se va dezvolta: “succesul unui program este direct proporțional cu implicarea oamenilor”. Importantă e și comunitatea, adaugă el: până la urmă, “programele sunt destinate comunității”. Și ar mai fi câteva sugestii de dus mai departe ideea de Științescu. Poate un concurs între proiectele dintr-o comunitate (“competiția te ajută să te dezvolți mai repede”, ne amintește studentul Andrei Tomuț Voicu). Poate niște mini-conferințe susținute în diverse școli, în biblioteci, la muzeul local, crede Szabó Arthur. Poate o mai bună promovare a impactului pe care proiectele îl au, spune eleva Carla Muntean. Sau poate prin “diseminarea în mediul rural”, e de părere profesorul Cristinel Codău. Un detaliu interesant: când vine vorba de viitorul Științescu, nimeni nu distribuie în vreun rol cheie instituțiile statului - nici pe cele locale, nici pe cele centrale; comunitățile din România învață, încetul cu încetul, să-și descopere propriile resurse, să le pună la lucru și să-și poarte singure, astfel, de grijă.

Echipa redacțională

Editor

Storyteller

Designer

Luiza Zamora

Mona Dîrțu

Bogdan Moga

www.stiintescu.ro

www.monadirtu.ro

www.bogdanmoga.com

Lumea lui Științescu apare cu sprijinul Romanian American Foundation prin grantul “National support and synergy for the Științescu Fund” 2018-2019 primit de către FFCR.

Hartă de orientare în comunitatea Științescu

FII BINEVENIT Ştiinţescu este o mişcare naţională pro-ştiinţe. În toată ţara există deja sute de mentori care, cu sprijin de la Ştiinţescu, cultivă curiozitatea copiilor şi tinerilor pentru ştiinţe & tehnologie. www.stiintescu.ro

POT DEVENI PARTE DIN COMUNITATEA ȘTIINȚESCU? Sigur că da, mai ales dacă: • ai o idee interesantă de proiect STEM (ştiinţe tehnologie - inginerie - matematică) • îţi place să lucrezi cu copii şi ai răbdare să le încurajezi curiozitatea, gândirea critică, motivaţia de a învăţa şi lucrul în echipă • eşti creativ şi poţi pune la punct un cadru informal, în care copiii să experimenteze, să exploreze şi să se joace • eşti gata ca, pe lângă transmiterea de informaţii, să dezvolţi abilităţi

EXISTĂ UN OBIECTIV FINAL? Da, dar tu îl stabileşti - în funcţie de tema pe care ţi-o alegi. Noi ne dorim trei lucruri: • să cultivi curiozitatea ştiinţifică a copiilor prin explorare, experiment şi joc; • să-i provoci să pună întrebări, să gândească, să înţeleagă, să testeze; • să încurajezi lucrul în echipă, iniţiativa, antreprenoriatul.

CE TREBUIE SĂ FAC, CONCRET?

Pasul 1. Completezi formularul de aplicaţie de pe site-ul fundaţiei comunitare. Pasul 2. La data stabilită, proiectul va fi jurizat. Pasul 3. Dacă proiectul tău e selectat, închei un contract cu fundaţia comunitară. Pasul 4. Primeşti finanţarea în condiţiile stabilite. Pasul 5. Participi la sesiunile de instruire organizate de fundaţie. Pasul 6. Derulezi proiectul în intervalul stabilit şi îl popularizezi în comunitate. Pasul 7. La final întocmeşti un raport.

CUM POT SPRIJINI MIȘCAREA ȘTIINȚESCU? Ne poţi ajuta să creştem Ştiinţescu şi să-l promovăm - ca voluntar, prin donaţii sau altfel. Te aşteptăm la sediul fundaţiei comunitare să stăm de vorbă.

CUM ANUME MĂ SPRIJINĂ ȘTIINȚESCU? În două feluri: prin resurse şi prin consiliere, pas cu pas.

• CONSILIERE: Mai întâi te ajutăm să scrii proiectul şi să-ţi întocmeşti bugetul, îţi împărtăşim bune practici de lucru cu copiii şi te învăţăm printr-un mini-training de comunicare - cum să-l popularizezi în comunitate, online şi offline. Iar după aceea suntem lângă tine, cu sfaturile de care ai nevoie, pe tot parcursul proiectului inclusiv la momentul raportării finale.

• RESURSE: Finanţăm cu sume nerambursabile - care încep de la 2.000 lei, dar pot depăşi 10.000 lei resursele de care ai nevoie: pot fi echipamente, software, rechizite, materiale didactice, închirieri de spaţii, cazare & transport, comunicare etc.